Revista Ferma nr. 21 1-14 decembrie 2021

ANUL XX

III • NR. 2 1 (292) •

1-14 dece mbrie 20

21

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

FRĂŢIA ROBOŢILOR LELY ÎN FERMA LUI NELUŢU PLATON 18

Preţ: 9 lei

Articolul ediţiei

Editorial

ANUL XXIII • NR. 21 (292) • 1-14 decembrie 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 22 (293) va apărea în perioada 15-31 decembrie 2021

NE DĂM ECO ŞI BIO, DAR NE ÎNGROAPĂ DEŞEURILE!

M

ai ţineţi minte steguleţele roşii pe care România le primea de la UE în perioada de după aderarea ţării noastre? Erau multe, pe măsura problemelor nerezolvate cu mediul, agricultura, protecţia socială şi altele.

Nu suntem singurul stat european urecheat că nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de popor, dar trebuie să recunoaştem că batem recorduri ruşinoase în tot felul de topuri. De la venituri la educaţie, de la sănătate şi consumul de pastă de dinţi, la infrastructura rutieră şi starea deplorabilă a multor zone din spaţiul rural.

Ne mai salvează un an bun în agricultură, cu recorduri la cereale de luăm faţa tuturor în materie de exporturi, chiar dacă importurile agroalimentare trag în jos balanţa comercială de nici măcar statisticile făcute pe genunchi nu o mai pot echilibra! Suntem printre cei mai pesimişti europeni, şi chiar avem de ce să fim. Deşi stăm, pe româneşte, cu ochiul aţintit spre coteţul altora, avem noi mândria aia naţională de a nu face ca ei, nici măcar lucrurile bune, că, deh, noi prea le ştim pe toate...

Apropos de mândria naţională, dacă tot ne dăm mari patrioţi, am putea să cumpărăm mai mult de la confraţii noştri fermieri, să încurajăm astfel producţia locală şi să dezvoltăm comunităţile, mai mici sau mai mari, din care facem parte. Pentru asta nu ne trebuie nici studii, nici statistici şi nici prea multă ştiinţă. Mai ales că sunt producători, şi nu puţini, care îţi aduc la poartă de toate cele necesare gurii.

Voinţă şi decizie să fie! Şi da, aminteam de steguleţele de la UE. Şi nu întâmplător. România este sufocată de gunoaie, şi la figurat, dar mai ales la propriu! Până să deprindem noi obiceiurile bune ale altora de a selecta resturile menajere de plastic, sticlă şi carton, depozitele de deşeuri neautorizate ne trimit, din nou, în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curții din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea de către România

a obligațiilor sale în temeiul Directivei privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE). Conform acestei hotărâri, România avea obligația ca, până la 16 iulie 2009!!! să închidă și să reabiliteze toate depozitele de deșeuri care nu au obținut o autorizație de funcționare.

La trei ani de la pronunțarea hotărârii, România a închis și a reabilitat 24 de depozite de deșeuri. Așadar, 44 de depozite nu au fost încă închise, iar pentru multe dintre ele nu au fost încă prevăzute lucrările necesare pentru reabilitarea lor. În traducere liberă: în timp ce toată suflarea europeană îşi bate capul cu "scenariul verde" şi racordarea economiei la cerinţele de mediu, România şi încă patru ţări sunt chemate "la bară" să dea socoteală pentru depozitele de deşeuri care îmbibă solul şi apele cu tot felul de poluanţi. Au trecut 12 ani şi pe autorităţi le doare fix în pix! Şi bine ar fi să nu ne mai dăm atât de bio-eco-organici fără o patalama care să certifice asta. Cu 2,4% eco din totalul suprafeţei agricole a României, ocupăm penultimul loc din UE la agricultura ecologică!

NICOLETA DRAGOMIR

Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

6 6 10 12 14 16 18 22 24 26 30 34

Actualitate

5 defecte majore ale strategiei agricole a UE Intabularea e posibilă de acum și online AgroInfo Mâncăm lăcuste sau facem afaceri cu ele?

3 pași înainte în lupta cu schimbările climatice Frăţia roboţilor Lely în ferma lui Neluţu Platon Inputurile „îngrașă” prețul hranei ”Fără păşune nu mai avem din ce trăi” Noile subvenţii pentru fermieri, din 2023 Un fermier cu familie mare și proiecte pe măsură De trei ani, Maria Lazăr se luptă pentru păşunat

36

Agricultura 4.0

36 Dronele îşi exprimă potenţialul 40 Agritechnica a debutat în format digital 42 Scannerul de insecte 44 Fără NGT, Europa va fi un muzeu al agriculturii

46

Cultura mare

46 Cel mai mare rezervor de carbon al Europei 48 „Regina” furajelor şi a profitului 50 Irigaţiile gălăţene sunt în pericol 52 Cotaţii extraordinare: Cererea-i mare, preţurile-s în urcare!

54 Apocalipsa florii soarelui nu a mai avut loc!

42

CUM SĂ UTILIZEZI CODUL QR ÎN 3 PAȘI: 1. Instalează pe telefonul tău mobil o aplicație gratuită pentru scanarea codurilor QR sau folosește această funcţie din Camera Foto a telefonului.

2. Deschide aplicația și îndreaptă camera telefonului spre codul QR din revistă.

3. Când codul apare în obiectivul camerei, scanează-l, iar pe ecranul telefonului se va afișa conținutul dorit.

56 4 reguli la întocmirea planului de cultură 57 Culturi profitabile pe suprafețe mici 58 Recoltat întârziat: Cât vă costă!

60 Felix Mulţescu face bani cu floarea de consum 62 Ameliorarea KWS: adaptabilitate și productivitate 64 E criză de specialiști în medicina plantelor 66 Seamănă profitabil cu ROUA Semințe 68 ”Cultura ecologică ne-a deschis ochii!”

70

Horticultură

70 Răsturnare de situație 71 Povestea mărului care a trăit 194 de ani!

72 Cum „combateţi” criza preţurilor în agricultură

Utilaje agricole

74 Anul, tractorul şi încărcătorul.

Ce urmează?

76 Tractorul Kubota de la Alpha Bank merge la Zalău 78 Ce ne-a impresionat la EIMA 2021!

80 IRUM: tractoare simple și intuitive 82 Conectivitatea pe înțelesul tuturor 84 Un nou showroom Mecanica Ceahlău la Brăila 86 EuroSpand - tradiţie de peste jumătate de secol 90 Noua tehnologie de semănat Väderstad 92 Versiunea Mega a discului Swifterdisc

94

106

1-14 decembrie 2021

74

Zootehnie

94 Noi reguli la depozitarea gunoiului de grajd 96 Cât calciu e necesar pentru un ou de 60 grame!

98 Probiotice pentru întreg ciclul reproductiv 102 Oieri, sunteţi pregătiţi pentru iernarea oilor?

104 Câtă apă consumă o capră!

105 4 reguli esențiale la adăparea oilor iarna 106 7 furaje bune pentru îngrășat porcul de Crăciun 108 Gourmet tartinabil și mied Produsele apicole ale noii generații 111 În ferma lui Dan Ţandea s-a aşternut tăcerea...

112 ”Carmangeria cu gust” a familiei Dorobanțu

114

Mica publicitate

114 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

112

5

Analiză Ferma

Sursa foto: www.canva.com

6

5 DEFECTE MAJORE ALE STRATEGIEI AGRICOLE A UE

Fermierii ar trebui să-și unească vocile și să solicite Comisiei Europene realizarea propriului studiu de impact al strategiilor agricole propuse, iar Parlamentul European să dezbată și să rezolve punctele slabe și amenințările.

Î

ncă din 2020, spațiul politic și public european a fost inundat de grupul de cuvinte potrivite numit “EU Green Deal” (Pactul Verde European) sub a cărui umbrelă se conturează două strategii majore: cea care privește biodiversitatea și așa-numita „De la Fermă la Furculiță” (tradusă aproximativ în limba română prin înlocuirea furculiței cu consumatorul). Toate aceste demersuri ambițioase au ca obiectiv final tranziția către un sistem alimentar mai sustenabil.

DECIZIILE CARE NE VOR SCHIMBA VIAȚA Aleșii noștri se întrec în jonglerii lingvistice bazate pe aceste programe și strategii pan-europene pe toate canalele media. Mă întreb însă ce proporție din populația României are măcar o vagă idee despre ce înseamnă aceste politici sau în ce măsură le va afecta viețile.

Probabil, cea mai controversată este strategia „De la Fermă la Consumator” (sau furculiță) pentru că, în forma în

1-14 decembrie 2021

un articol de

IOAN LADOȘI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

care a fost adoptată va influența profund activitățile agricole în anii viitori. „NEUTRALITATE CLIMATICĂ” Țintele propuse sunt extrem de ambițioase, iar cea mai radicală este cea de atingere a obiectivelor ce vizează așa-zisa „neutralitate climatică” până în anul 2050. Asta ar însemna, printre altele, reducerea cu 50% a utilizării produselor fito-sanitare și cu 20% a consumului de substanțe fertilizante. În plus se vizează scăderea consumului de substanțe anti-microbiene în zootehnie tot cu 50%, scoaterea a 10% din terenul agricol în afara circuitului productiv, în paralel cu o creștere cu 25% a suprafețelor de teren cultivate în sistem bio. Toate acestea până în anul 2030!

IMPACT NEEVALUAT Toate bune și frumoase! Însă cum anume aceste strategii vor afecta fermierii, consumatorii sau chiar emisiile de gaze cu efect de seră, reprezintă subiecte foarte vag dezbătute, din păcate, în spațiul public și astfel, cvazi-necunoscute. Mai trebuie să adăugăm că, în virtutea obiectivului de bună guvernanță, Comisia Europeană, de regulă, comandă elaborarea unor studii de impact pentru noile strategii propuse, ceea ce se pare că nu s-a întâmplat în cazul strategiei „De la Fermă la Furculiță/Consumator”. De ce? Nu se știe cu exactitate, răspunsul Comisiei fiind acela că „prețul unui asemenea studiu de impact ar împovăra bugetul”! Ciudat răspuns, nu-i așa!

5 PERICOLE ALE STRATEGIEI EU Asta nu înseamnă însă că alte organisme de cercetare - cu o reputație de necontestat - au ignorat subiectul, dovadă fiind publicarea în această vară a unor studii - e drept, la o scară mai redusă - care însă, nu ar trebui ... ››› 8

7

8

Analiză Ferma ››› 6 ...să suplinească evaluarea amplă a Comisiei, atât de mult așteptată.

Chiar dacă limitate ca anvergură, studiile în discuție au scos la iveală câteva tendințe importante, ce vor avea, fără doar și poate, impact asupra agriculturii, în general, și a zootehniei în special.

Scăderea producției de alimente în EU Raportul publicat de către departamentul pentru agricultură al SUA (USDA) estimează că implementarea strategiilor agricole asumate de statele UE va conduce inițial la un declin de 12% a producției de alimente. La o concluzie similară, dar mai detaliată, a ajuns și Centrul Comun al Cercetarii Europene (JRC), care preconizează o scădere cu 15% a producției de carne de porc și pasăre, cu 14% a producției de carne de bovine și cu 11% a celei de lactate. În sectorul vegetal același centru al cercetării estimează o scădere între 8 și 24% a producțiilor de grâu, porumb și oleaginoase.

Ce înseamnă toate acestea?

Simplu: UE se va transforma din exportator de produse alimentare în importator net. Această transformare va avea efecte negative asupra nivelului de trai din țările extracomunitare care importau produse alimentare europene și va pune în pericol siguranța alimentară a peste 22 milioane de oameni până în 2030.

Creșterea substanțială a prețu­ lui alimentelor în UE E logic că în condițiile în care producția de alimente va scădea, prețul acestora va crește. E regula de bază a economiei. Într-un raport recent al prestigioasei Universități din Kiel s-a estimat că implementarea strategiei „De la Fermă al Furculiță/ Consumator”, în forma actuală, va conduce la o creștere a costurilor populației cu alimentele de peste 70 miliarde de euro!

Sau, ca să fie și mai clar, fiecare familie

4.

1.

2.

1-14 decembrie 2021

din Europa, formată din doi adulți și doi copii, va trebui să scoată din buzunar pentru alimente cu 650 de euro/an mai mult decât la acest moment. Alte studii (USDA și JRC) amintite anterior consideră că prețurile medii ale alimentelor vor crește cu 12-17%, iar cel al cărnii cu peste 20% în contextul implementării noilor strategii.

Deteriorarea balanței comerciale cu produse agro­alimentare a UE Aceleași studii citate menționează că UE va avea un deficit major de carne de bovine, ovine și caprine, dar va rămâne în continuare exportatoare de carne de porc și pasăre, însă cu o diminuare substanțială a cantităților exportate în afara blocului comunitar.

Singurele produse la care se proiectează o creștere a exporturilor sunt cele lactate. În privința producțiilor vegetale, raportul Universității din Kiel concluzionează că UE va deveni importator net atât de cereale, cât și de oleaginoase.

3.

Scanează-mă!

Cum și-a propus UE să țină piept schimbărilor climatice!

Scăderea veniturilor fermierilor Pe de altă parte, raportul JRC consideră că implementarea noilor strategii va conduce la scăderea veniturilor anuale ale fermelor producătoare de cereale și oleaginoase cu până la 26%, cele legumicole fiind impactate într-o mai mică măsură, cu numai 5%.

Referindu-se la fermele zootehnice, studiile de la Universitatea Wageningen consideră că venitul acestora va scădea, în ciuda faptului că prețurile vor crește, întrucât plus valoarea de pe lanțul alimentar arareori - și în proporție infimă ajunge în contul fermierului.

Impact minim asupra schimbă­ rilor climatice Ambițiile conținute în “Pactul Verde European” (EU Green Deal) în privința reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de agricultură sunt, evident, justificate și susținute de toată lumea. Studiile la care facem referire consideră că noile strategii pentru agricultură vor conduce într-adevăr la o reducere cu 30% a acestor emisii de către țările UE. Însă, de fapt, statele UE nu vor face altceva decât să exporte aceste emisii către țările din care vom importa alimentele pe care noi europenii nu le vom mai produce. Or, e cunoscut faptul că rezolvarea problemelor pe care le generează gazele cu efect de seră nu este una locală, ci globală. Degeaba va scădea impactul emisiilor produse în EU dacă acestea vor crește în alte părți ale globului de unde vom importa! În acest context paradoxal, atât publicul larg, cât și fermierii ar trebui să solicite Comisiei Europene un studiu de impact al strategiilor agricole propuse, iar Parlamentul European să rezolve punctele slabe și amenințările care par să ne aștepte.

Dar oare acest lucru se va întâmpla?

Speranța moare ultima, nu-i așa?

5.

9

10 Actualitate

INTABULAREA E POSIBILĂ DE ACUM ȘI ONLINE

În plină desfășurare a Programului național de cadastru și carte funciară, au fost operate numeroase modificări la Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996. Iată care sunt principalele prevederi!

S

unt prevederi referitoare, printre altele, la finanțarea noilor cărți funciare și la modalitatea de depunere online a documentației.

BANI PUBLICI PENTRU CĂRȚILE FUNCIARE Noua lege a fost promulgată de președintele României în 5 noiembrie. Unul dintre articole prevede că în cadrul Programului naţional de cadastru şi carte funciară sunt finanţate, în condiţiile legii, şi lucrările de înregistrare sistematică ce vor fi iniţiate de unităţi administrativ- teritoriale, având ca obiect sectoare cadastrale, indiferent de calitatea titularului dreptului, respectiv proprietar, titular al unui drept real asupra imobilului sau posesor de: a) imobile din extravilan; b) imobile din intravilan; c) imobile din extravilan şi din intravilan.

MAXIMUM 84 LEI + TVA/CARTE FUNCIARĂ Agenţia Naţională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) finanţează lucrările de înregistrare sistematică iniţiate de unităţile administrativ-teritoriale într-un cuantum de maximum 84 lei + TVA/carte funciară, care se majorează pentru terenurile situate în extravilan cu coeficienţii aferenţi categoriilor de dificultate ale terenurilor în funcţie de relief. Un alt articol prevede

1-14 decembrie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

că ”în cazul deschiderii din oficiu a noilor cărți funciare, înscrierile active din vechile cărți funciare se transcriu cu aceleași efecte juridice și sub același rang avute anterior”.

FUZIUNE/DIVIZARE Intabularea în cartea funciară a transmisiunii drepturilor reale imobiliare ce operează prin efectul fuziunii/ divizării se efectuează pe baza unei documentații cuprinzând: a) hotărârea instanței de judecată care se pronunță asupra legalității fuziunii/divizării; b) dovada de înregistrare în registrul comerțului; c) certificatul de înmatriculare în registrul comerțului; d) proiectul de fuziune/divizare încheiat în formă autentică.

Scanează-mă!

Consultă Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996!

CEREREA VA PUTEA FI DEPUSĂ ȘI ONLINE Pentru autentificarea proiectului de fuziune/divizare, notarul public va solicita extras de carte funciară pentru autentificare. Cererea de înscriere, recepție sau avizare va putea fi depusă și online, însoțită de înscrisul prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere, sau, după caz, de înscrisul pentru care se solicită recepția sau avizarea.

Cererea va fi însoțită de redarea pe suport informatic a înscrisurilor emise în formă materială, semnate de deponent cu semnătura electronică calificată, prin care certifică faptul că redarea pe suport informatic s-a făcut după originalul sau copia legalizată a înscrisului și că nu a fost alterat conținutul acestuia, sub sancțiunea nulității absolute a înscrierii, recepției sau avizării. Pentru efectuarea înscrierii în cartea funciară, înscrisul pe suport informatic astfel depus are efect juridic echivalent înscrisului original și va sta la baza soluționării cererii. În situația în care înscrisurile în format electronic nu respectă cerințele formale în sensul că prezintă modificări, ștersături, adăugiri sau sunt ilizibile, registratorul de carte funciară poate solicita prin referat de completare originalul sau copia legalizată a acestora, precum și a tuturor celorlalte documente anexate.

11

12 Agroinfo

subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi:

„Legea porcului” a ajuns în Camera Deputaţilor

ANSVSA A GĂSIT VINOVAŢII DE RĂSPÂNDIREA PPA

Pesta porcină africană (PPA) se răspândeşte pe teritoriul României din cauza a peste 20.000 de samsari, „escroci care pozează în mici fermieri, care, de fapt, au sute de porci şi îi vând ilegal în toată ţara, fără control sanitar-veterinar, fără examene ante şi post mortem la carne şi la animal”, afirmă noul vicepreşedinte al ANSVSA, Mihai Ponea.

Acesta avertizează că ANSVSA va declanşa, în perioada următoare, controale de tipul „clientul misterios”, pentru a-i sancţiona şi descuraja pe samsarii de porci, însă se plânge că ANSVSA, „care are 5.000 de oameni şi extraordinar de multe lucruri de supravegheat”, nu poate face controale pentru a elimina samsarii fără ajutorul Ministerului de Interne.

Ponea a anunţat şi că „Legea porcului” a ajuns deja la Camera Deputaţilor, for decizional, precizând că noua lege nu va interzice sacrificarea porcului în gospodăriile ţărăneşti cât timp acesta este sacrificat pentru consumul familiei, nu pentru vânzare.

Pe 18 noiembrie, erau 516 focare active PPA în 33 de judeţe, din care 17 focare în exploataţii comerciale şi două focare în exploataţii comerciale de tip A. ŞEFUL ANSVSA, DEMIS! SCHIMBĂRI LA VÂRF Preşedintele ANSVSA, Robert Chioveanu, a fost eliberat din funcţie pe 18 noiembrie, printr-o decizie a prim-ministrului interimar Florin Cîţu.

Din 12 noiembrie, Alexandru Bociu l-a înlocuit în funcţia de vicepreşedinte pe Silviu Năstase, iar Mihai Ponea l-a înlocuit pe Mădălin Claudiu Giurcău, din 27 octombrie..

1-14 decembrie 2021

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură!

Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

Ce bani vor încasa fermierii luna aceasta!

Lista subvențiilor APIA la plată în decembrie 2021!

Criză în fermele din România: Rămânem fără tractorişti!

Fermierii ar da salarii uriaşe, dar n-au cui!

Cât câştigă un tractorist?

Care este noua dată luată în calcul pentru plata ANT! Când se schimbă data de referință pentru subvenția APIA la bovine!

Câţi bani primeşte Agricultura din UE în 2022.

Cum se împart sumele!

OFICIAL! Bugetul UE pentru plăţile directe ale fermierilor, asigurat!

Cresc sumele! Pentru 2020, fermierii au primit 5 lei/cap de vacă şi 2 lei/tona de lapte Cuantum subvenţii APIA din bugetul naţional pentru anul 2021!

Terenurile care vor fi excluse de la plată de anul viitor.

Subvenția APIA pe pășune!

Condiție obligatorie pentru încasarea banilor!

Agroinfo

Cine şi în ce condiţii poate încasa banii de la APIA

SUBVENŢIILE FERMIERILOR CARE AU MURIT DE COVID! Dintre cei 30.000 de fermieri din judeţul Bistriţa Năsăud care au solicitat anul acesta subvenţiile APIA, 262 au decedat după depunerea cererii de plată, majoritatea deceselor fiind cauzate de Covid 19. Subvenţiile APIA care li s-ar fi cuvenit acestora pentru anul 2021 pot fi încasate de urmaşii lor, a spus directorul executiv APIA Bistriţa Năsăud, Daniela Avram, citată de bistriteanul.ro.

Moştenitorii legali pot primi aceşti bani invocând forţa majoră, însă în anumite condiţii.

Aceştia trebuie să notifice APIA în scris şi să depună o serie de documente.

Scanează codul QR pentru detalii!

Fermierii care nu primesc subvenţia APIA!

START PLĂŢI DIN 15 DECEMBRIE 2021!

Plata ajutorului de minimis în valoare de 2.210 euro/ beneficiar pentru fermierii care cultivă legume în spaţii protejate va începe din 15 decembrie, a anunţat ministrul interimar al agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul MADR pe 12 noiembrie.

Potrivit datelor MADR, 14.271 de de producători de legume înregistraţi în program până pe 20 iulie 2021 vor primi acest sprijin financiar. Suma totală alocată este de 31.551 euro (153.730 lei).

Mai mulţi fermieri au fost excluşi de la plată după controalele realizate de APIA, De exemplu, în jud. Buzău, au fost fermieri care nu au înfiinţat culturile sau care au cultivat doar 200, 500 sau 700-800 mp, deşi suprafaţa minimă obligatorie de cultură este de 1.000 mp.

Lege pentru fermieri, votată în Parlament!

REGULI NOI PENTRU CONSTRUCŢIILE AGRICOLE Fermierii din România vor putea realiza construcţii cu destinaţie agricolă pe terenuri extravilane fără a mai fi necesară realizarea PUZ-ului de trecere a terenului respectiv în intravilan. Modificarea legii 50/1991 a fost votată, pe 16 noiembrie 2021, în Camera Deputaţilor, a anunţat Adrian Chesnoiu, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, iniţiator al proiectului.

CHESNOIU, POSIBIL MINISTRU LA AGRICULTURĂ Deputatul Adrian Chesnoiu (foto), propunerea PSD pentru funcţia de ministru al Agriculturii, este ofiţer antifraudă, absolvent al Academiei de Poliţie, a fost director al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi administrator public al oraşului Caracal.

13

14 Europa agricolă

MÂNCĂM LĂCUSTE SAU FACEM AFACERI CU ELE? Comisia Europeană a autorizat recent introducerea insectei Locusta migratoria (Lăcusta călătoare) ca aliment nou pe piața Uniunii Europene, după ce la începutul anului a autorizat ca aliment nou viermele galben de făină. un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

M

ulți români au reacționat negativ, fără să remarce posibilitatea înființării unor ferme de creștere a acestor insecte.

Sursa foto: www.canva.com

LĂCUSTE VS. SLĂNINĂ ”Am dat-o dreacu, mâncăm lăcuste și exportăm carne de porc, grâu, porumb, păsări, etc. Asta înseamnă să fii prost”, a notat un comentator pe facebook. ”Așa le trebuie celor care zic «nu iau de la țăran, mă duc în supermarket»”, o să mâncați și șobolani, dacă nu cumva cred că se întâmplă deja”, a sărit un altul. ”Când avem slană și brânză, de ce să ne otrăvim cu lăcuste?”, a intervenit un apărător al bucatelor strămoșești.

1-14 decembrie 2021

OPORTUNITATE NEOBSERVATĂ Reacțiile au continuat în aceeași notă, puține comentarii fiind pozitive, în sensul că unii cititori au consumat deja lăcuste și le-au plăcut, alții ar vrea să guste. Ceea ce nu a remarcat nimeni, dar nimeni, a fost oportunitatea înființării unei ferme de lăcuste. Da, nimeni nu-ți bagă pe gât o lăcustă trasă în zahăr caramelizat, deși unii susțin că e delicioasă, dar ai putea să le crești și să faci bani, dacă alții vor fi doritori să le consume.

Este drept, timp de cinci ani, firma care a obținut autorizarea de a produce și vinde pe piață lăcuste congelate, uscate sau transformate în pudră are exclusivitate. Creșterea insectelor pentru consum este deja o afacere și nu neapărat în Asia sau America. Se întâmplă chiar la noi pe continent.

Scanează-mă!

Reportaj inedit în ferma care crește anual milioane de greieri!

PUDRĂ DE GREIER Doi antreprenori spanioli, Gabriel Vicedo și Albert Mas, au decis să investească într-o afacere care ține mai mult de viitorul planetei, decât de prezent: producția de făină de greier, considerată o formidabilă sursă de proteine.

Scopul lor este să ofere ”o alternativă la proteinele care există astăzi, într-un mod inovator și durabil pentru planetă”, notează publicația abc.es. Antreprenorii spanioli susțin că această insectă prezintă un avantaj nutrițional mai bun decât alte specii de insecte. Mai mult, creșterea acestora necesită mai puține resurse decât în cazul animalelor și plantelor proteice: mai puțină apă, mai puține furaje, respectiv nutrienți, și, desigur, mai puțin spațiu. Pentru a produce un kilogram de proteină de greier, consumul de apă este de 15 l. Pentru a produce un kilogram de carne de vită, consumul de apă este dublu. Totodată, o fermă de greieri produce mult mai puține gaze cu efect de seră.

BĂTĂLIA PENTRU PROTEINE Spațiul necesar nu depășește 15 mp de teren, față de 250 mp în celălalt caz.

Mai mult, greierii au nevoie de numai 2 kg de furaje față de cele 40 kg de care ar avea nevoie un vițel. Albert Mas subliniază că „greierii se hrănesc exclusiv cu furaje sănătoase și în condiții perfecte”.

Scanează-mă!

Regulamentul european de autorizare a introducerii pe piață a Locusta migratoria

15

16 Green Deal

3 PAȘI ÎNAINTE ÎN LUPTA CU SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Omenirea a pierdut în trei decenii 420 milioane de hectare de păduri.

De asemenea, 70 la sută din terenurile Uniunii Europene sunt degradate.

Comisia spune stop defrișărilor și eroziunii solului. Care sunt consecințele pentru fermieri!

C

omisia Europeană a anunţat o serie de propuneri pentru a aborda 3 probleme majore: 1. defrişarea, 2. gestionarea durabilă a deşeurilor şi 3. eroziunea solului, ca parte a angajamentului privind combaterea schimbărilor climatice.

1. STOP DEFRIȘĂRILOR

• Interdicții la vânzare. De la cafeaua

de dimineaţă şi friptura din farfurie, până la cacaua din ciocolată şi pielea din pantofii pe care-i purtăm, autorităţile de la Bruxelles doresc ca rutina zilnică a europenilor să reflecte întocmai asumarea responsabilităţilor pe care ni le-am impus pentru reducerea ritmului accelerat al schimbărilor climatice provocate de om. Noile reglementări ale Comisiei Europene urmăresc interzicerea vânzării anumitor produse agricole realizate pe terenuri defrişate sau degradate.

6 produse vizate. Această iniţiativă, concepută în conformitate cu ambiţiile

•

1-14 decembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Green Deal, este o încercare de a se asigura că pădurile din întreaga lume rămân intacte şi continuă să absoarbă dioxid de carbon pe măsură ce nevoile consumatorilor cresc. „Din 1990 până

COPA­COGECA: ideea executivului de a clasifica ţările în funcţie de riscul lor de defrişare este „incompatibilă” cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului

în 2020, o pierdut 420 milioane de hectare de păduri, o suprafaţă mai mare decât cea a Uniunii Europene, pentru a satisface cererea de soia, ulei de palmier, lemn, cacao, cafea şi carne de vită”, a ţinut să atragă atenţia Frans Timmermans, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, cel care este responsabil pentru realizarea şi implementarea Pactului Verde European.

Riscul de defrişare. Conform noilor reglementări, companiile care vând astfel de produse (şi derivate ale acestora) pe piaţa comunitară vor trebui să se asigure că procesele lor de producţie nu contribuie la defrişarea pădurilor.

Astfel, importatorii vor fi obligaţi să colecteze coordonatele geografice ale fermei sau zonei în care sunt produse mărfurile pentru a permite trasabilitatea de către autorităţile naţionale din statele membre UE prin intermediul imaginilor satelitare. Regulile vor fi simplificate pentru companiile care se aprovizionează din ţări considerate

•

Green Deal 17 transferul către acestea a provocărilor în materie de protecţia mediului. Exporturile de deşeuri către ţări care nu sunt membre ale OCDE vor fi restricţionate; acestea vor fi autorizate numai dacă ţările terţe doresc să primească anumite deşeuri şi dispun de capacitatea necesară pentru a le gestiona în mod durabil.

Regulamentul privind transferurile de deşeuri consolidează şi mai mult acţiunile de combatere a traficului de deşeuri, una dintre cele mai grave forme de infracţiuni împotriva mediului, deoarece transporturile ilegale ar reprezenta până la 30% din transferurile de deşeuri, cu o valoare anuală de 9,5 miliarde de euro.

3. STRATEGIA SOLULUI Combaterea eroziunii solurilor.

Comisia Europeană a prezentat şi o nouă strategie privind solul, care stabileşte un cadru pentru protecţia, restaurarea şi utilizarea durabilă a solurilor printr-o combinaţie de măsuri voluntare şi obligatorii din punct de vedere juridic.

70% soluri degradate. Propunerea recunoaşte că aproximativ 70 la sută din solul UE este în prezent în stare proastă şi că inversarea tendinţei ar putea aduce beneficii anuale de aproape 1,2 trilioane de euro pentru Uniune.

Această strategie vizează sporirea cantităţii de carbon absorbită în sol pe terenurile agricole, combaterea deşertificării, refacerea terenurilor şi a solurilor degradate, precum şi asigurarea faptului că, până în 2050, toate ecosistemele solului vor fi sănătoase. La asta se adaugă, desigur, obiectivul privind reducerea utilizării pesticidelor chimice periculoase cu 50% până în 2030, asumat în cadrul strategiei ”Farm to Fork”.

Sursa foto: www.canva.com

•

cu risc scăzut şi vor fi înăsprite pentru zonele cu risc mai ridicat.

Propunerea C.E. urmăreşte diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi stoparea declinului biodiversităţii.

2. TRAFICUL CU DEŞEURI Pe de altă parte, Comisia propune şi noi norme menite să faciliteze transferurile de deşeuri în interiorul UE pentru a promova economia circulară şi a combate exporturile de deşeuri ilegale către ţări terţe şi

•

Solurile sănătoase constituie baza a 95% din alimentele pe care le consumăm, găzduiesc peste 25% din biodiversitatea din întreaga lume şi reprezintă cel mai mare rezervor de carbon terestru de pe planetă ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

•

Practici durabile de gestionare a resurselor. În strategia privind solul se afirmă că este necesar ca în Uniunea Europeană solul să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie ca cel prevăzut pentru apă, mediul marin şi aer. În acest scop se va elabora o nouă propunere de act legislativ privind sănătatea solului, care va fi prezentată până în 2023, în urma unei evaluări a impactului şi a unei ample consultări a părţilor interesate şi a statelor membre. Strategia mobilizează, de asemenea, implicarea societăţii şi resursele financiare necesare, sprijină schimbul de cunoştinţe şi promovează practicile durabile de gestionare şi monitorizare a solului.

DE UNDE VIN BANII! Toate cele trei politici se aliniază cu Pactul Verde european, care este prioritizarea politică generală ce urmăreşte transformarea UE într-o economie modernă, eficientă din punct de vedere al resurselor şi competitivă. Aşa-numitul Green Dean este privit în acelaşi timp ca un colac de salvare pentru ieşirea din pandemia de COVID-19. De aceea, el va fi finanţat cu o treime din investiţiile în valoare de 1.800 de miliarde de euro provenind din Planul de redresare NextGenerationEU, precum şi cu fonduri din bugetul pe şapte ani al UE. Scanează-mă!

Consultă strategia Comisei Europene pentru biodiversitate, orizont 2030!

18 Articolul ediţiei

FRĂŢIA ROBOŢILOR LELY ÎN FERMA LUI NELUŢU PLATON Doi sunt fraţi de sânge şi neîntrecuţi în arta mulsului, unul e un foarte bun executant şi are grijă ca hrana proaspătă să nu lipsească la frontul de furajare pe tot parcursul zilei, iar celălalt face curat mai bine ca o menajeră la un hotel de cinci stele. Cu toţii se trag dintr­o familie de viţă nobilă.

Lely îi spune. Vin tocmai din Olanda şi şi­au găsit refugiul la Budacu de Jos, o comună situată la circa 10 km sud de municipiul Bistriţa. Astronaut, Juno şi Discovery sunt numele lor.

Sunt inteligenţi, serioşi în tot ceea ce fac, nu se plâng niciodată, nu cer de mâncare şi nici concediu de odihnă.

Bun venit în era agriculturii 4.0!

1-14 decembrie 2021

Articolul ediţiei 19 un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

M

ai în glumă, mai în serios, acestea au fost principalele argumente care l-au convins pe Florin Ioan Platon că merită să investească aproape un milion şi jumătate de euro în extinderea şi modernizarea exploataţiei sale zootehnice. De fapt, o bună parte din această sumă a fost asigurată din fonduri europene. Deşi pe hârtie scrie că 10% ar fi contribuţia sa, până la urmă a trebuit să acopere circa 30% din proiect, din cauza întârzierilor de executare a lucrărilor, cauzate de firma de construcții. ”În vederea remedierii problemei a fost necesar să contractăm o altă firmă care să se ocupe de continuarea construcțiilor.

Motiv pentru care am pierdut timp şi bani, pentru că au apărut costuri suplimentare iar materialele s-au scumpit semnificativ”, ne-a explicat fermierul de 40 de ani. Lucrările au demarat în 2018 şi grajdul a fost inaugurat abia în primăvara 2021.

RECONVERSIE PROFESIONALĂ Absolvent al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, Neluţu - cum îi spun apropiaţii - a descoperit plăcerea de a creşte animale de mic copil, în vacanţele petrecute la bunici. A trecut şi prin experienţa unui job în Germania, la o firmă care făcea comerţ cu animale vii (între 2003 şi 2008), iar la revenirea în ţară şi-a făcut propria fermă de vaci pentru lapte. A pornit cu 20 de exemplare din rasa Holstein, efectiv pe care şi l-a dublat în scurt timp. În 2010 s-a înscris la Facultatea de Zootehnie din Cluj, pe care însă a abandonat-o un an mai târziu din cauză că ferma îi ocupa tot timpul. A rămas cu regretul de a nu-şi fi finalizat studiile, dar nu are nici un complex faţă de această neîmplinire.

Astăzi deţine nu mai puţin de 235 de capete, cu tot cu tineret. Doar cele 130 de vaci la muls şi alte 50 de vaci gestante sunt ţinute în grajdul nou, care are o suprafaţă de peste 2.000 mp.

MULSUL ROBOTIZAT, UN CÂŞTIG GARANTAT Producţia medie zilnică pe cap de animal este în jur de 34 de litri, performanţă la care a ajuns datorită celor doi roboţi de muls Lely Astronaut, de generaţia a cincea. Unul a fost pus în funcţiune încă pe vremea când vacile erau adăpostite în vechiul grajd. „Cu ajutorul acestuia am reuşit să creştem producţia medie zilnică de la 27 de litri la 30 de litri, iar după ce ne-am mutat în grajdul nou am mai câştigat 4 litri. Cele mai performante exemplare dau peste 60 de litri pe zi. Maxim am ajuns la 68 de litri. Nu le forţez să se epuizeze mai repede. La furajele pe care le administrez, o producţie medie zilnică pe cap de animal între 30 şi 35 de litri îmi asigură eficienţa economică”, susţine năsăudeanul.

Cantitatea zilnică de lapte colectată... ››› 20

20 Articolul ediţiei

››› 19 ... depăşeşte 4.000 de litri, iar odată la două zile livrează 8.000 de litri către Lactalis.

MANAGEMENTUL CIREZII În ferma lui Neluţu Platon, roboţii lucrează fără întrerupere. Asta înseamnă şi o economie importantă de personal, pentru că cei doi „Astronauţi” au înlocuit practic mulgătorii. „Avem doar patru angajaţi în fermă - doi băieţi care se ocupă de supravegherea animalelor, asistă la fătări şi îngrijesc viţeii mici, şi alţi doi mecanizatori”, m-a asigurat el.

Animalele sunt libere în adăpost şi vin voluntar la muls, fără intervenţia

unui operator uman. Din acest motiv, productivitatea creşte şi vacile sunt mai sănătoase. Când un animal nu vine la robot, înseamnă că el are o problemă de sănătate iar fermierul este imediat avertizat printr-un mesaj pe calculator sau pe telefon. Fiecare vacă are la gât un colier cu cip, care adună informaţii despre mişcarea animalului în grajd, activitatea ruminală, perioadele de repaus, iar toate aceste date sunt transmise sistemului de management, care le procesează şi, dacă apar anomalii sau detectează anumite devieri de comportament, emite avertizări. De asemenea, robotul depistează vacile cu probleme şi le îndrumă spre boxa de separare, iar dacă vaca este pe tratament, laptele este colectat separat.

DETECTAREA CĂLDURILOR Sistemul indică şi care sunt şansele ca o vacă să rămână gestantă, prin detectarea timpurie a căldurilor. „Dacă probabilitatea trece de 80%, ştiu că acea vacă este pregătită pentru montă.

Asta ne ajută enorm, pentru că unele animale nu se manifestă ca atare şi aş putea pierde perioada optimă. Plus că nu trebuie să stau în permanenţă cu ochii pe ele. Mi-ar fi foarte greu să le urmăresc non-stop”, recunoaşte Neluţu.

Pe baza informaţiilor valoroase

1-14 decembrie 2021

furnizate de cei doi roboţi Astronaut, acesta îşi alege şi genetica. Pentru că efectivul său de animale a atins deja un nivel de productivitate destul de ridicat, acum lucrează pentru a îmbunătăţi alte caracteristici, în special cele ce ţin de conformaţia morfologică. „Urmărim corectarea ugerului, să creştem viteza de muls. Robotul ne ajută să identificăm nişte parametri imposibil de determinat la sala de muls. Cu cât viteza de muls e mai mare, cu atât animalul stă mai puţin la muls. Iar asta înseamnă un flux mai mare de animale care sunt mulse”, arată administratorul societăţii Platon Prodilact SRL. FURAJARE DIFERENŢIATĂ Pe de altă parte, robotul administrează un supliment de furaj la jgheab în timpul mulsului, însă volumul de nutreţ este diferenţiat în funcţie de productivitatea şi de starea fiziologică a animalului. „Cele fătate recent primesc o cantitate de urlău mai mare. Înainte, când aveam sala de muls şi furajam uniform cu remorca, toate vacile primeau aceeaşi cantitate de furaje pentru că nu puteam face diferenţieri. Şi atunci vacile avansate în gestaţie erau foarte grase iar cele în vârf de lactaţie erau prea slabe.

Pentru că ele mâncau la fel, dar nu produceau la fel. La vaca de lapte e foarte

Articolul ediţiei 21

important ficatul. Furajul administrat în exces, cu multă proteină, poate afecta acest organ. De aceea e nevoie de o raţie echilibrată. La cele care sunt cu gestaţia avansată şi merg spre repaus, reducem cantitatea de furaj administrată la jgheab şi la jumătate de kg pe zi”, ne-a mărturisit Neluţu Platon.

Acesta îşi produce singur furajele pe 150 ha. Doar şroturile şi premixurile şi le cumpără. De asemenea, suplimentul pe care vacile îl primesc la robot este achiziţionat de la o firmă specializată.

JUNO ÎNLOCUIEŞTE MUNCA REPETITIVĂ În adăpost, vacile au hrană la discreţie. Dar pentru asta e nevoie de Juno, un robot a cărui misiune este doar să împingă furajul la botul animalelor. El intră în funcţiune din oră în oră şi nu face altceva decât să se plimbe graţios pe aleea principală. Porneşte de la o distanţă de 120 cm faţă de front, după care se tot apropie din 10 în 10 cm la fiecare rută până la 80 cm. Ca vacile să nu fie nevoite să se întindă prea tare după hrană, pe măsură ce aceasta scade în volum. După ce şi-a terminat traseul, Juno merge la încărcare şi peste o oră porneşte din nou din acelaşi punct. „Juno ne este de mare ajutor. Eu cred că un astfel de robot ar putea deservi şi

ROBOŢI DE MULS LELY ÎN FERME În România există astăzi peste 50 de roboţi de muls marca Lely în funcţiune. „Noi nu doar vindem aceste echipamente extrem de performante, dar asigurăm şi service-ul pentru ele. Ne ocupăm de mentenanța acestora şi instruim fermierii, oferim suport tehnic post-vânzare, fiind la dispoziţia clienţilor noştri 24 de ore din 24. Oferim consultanţă şi îi ajutăm pe fermieri să-şi optimizeze munca pentru a-şi maximiza profiturile”, a concluzionat Stelian Cotigă. două grajduri dacă logistica îţi permite. În circa 10 minute îşi încheie traseul în grajd”, ne-a explicat fermierul.

DISCOVERY MENŢINE PARDOSEALA CURATĂ Igiena este extrem de importantă într-o fermă de vaci de lapte. Mai puţine dejecţii în adăpost înseamnă copite şi ugere curate. Implicit, animale mai sănătoase. Prin utilizarea robotului Discovery de la Lely, Neluţu Platon a scăpat de-o grijă, pentru că, se ştie, curăţarea manuală a pardoselilor din grajd e o sarcină grea şi deloc plăcută.

„Îmi place să lucrez cu oamenii, dar din păcate sunt tot mai greu de găsit.

Cu ajutorul lui Discovery menţinem cât mai curată suprafaţa pe unde circulă animalele. Robotul se plimbă pe aleile din adăpost, curăţă grătarele şi face ca gunoiul să se ducă direct în fosă. Acolo, un agitator omogenizează aceste dejecţii şi facem un îngrăşământ semilichid pe care îl administrăm apoi pe câmp”, a precizat fermierul.

CRITERIUL RENTABILITĂŢII De obicei, fermierii optează pentru un robot de muls din cauza lipsei forţei de muncă, dar în realitate un astfel de echipament aduce mai multe beneficii utilizatorului. „Dacă vrei să faci performanţă, el devine o necesitate. Iar ca să fie rentabilă investiţia, trebuie să ai cel puţin 50 de animale la muls. Astronaut face faţă cu succes unui efectiv de 75 de animale, cu o frecvenţă medie pe cap de vacă între 2,5 şi 3 mulsori pe zi.

Cam asta este şi recomandarea noastră, pentru că dacă depăşeşti acest prag, rişti să stresezi animalele. Noi stimulăm animalele productive. Vaca ce dă 70 de litri de lapte într-o zi poate fi mulsă şi de şase ori pe zi”, ne-a explicat Stelian Cotigă, reprezentant-service Lely în România, alături de care am vizitat ferma lui Florin Ioan Platon.

22 Analiză Ferma

INPUTURILE „ÎNGRAȘĂ” PREȚUL HRANEI

Chiar dacă preţurile cerealelor au crescut anul acesta comparativ cu sezonul precedent, profiturile fermierilor nu au ”explodat” aşa cum era firesc, din cauza costurilor din ce în ce mai mari cu îngrăşămintele.

D

e parcă nu era suficient că au suferit pierderi însemnate de recoltă din cauza secetei sau a excesului de precipitaţii, fenomene puse în principal pe seama schimbărilor climatice, fermierii români, şi nu doar ei, au acum o altă mare belea pe cap - costul crescut al inputurilor, mai ales în ceea ce priveşte îngrăşămintele chimice. Unii spun că s-a dublat, alţii, mai prevăzători care au reuşit să-şi facă ceva stocuri, au ieşit mai puţin şifonaţi, dar tot au investit în plus pentru a-şi asigura necesarul înaintea noului sezon agricol. Piaţa internaţională nu dă semne de redresare şi asta va pune în continuare paie pe foc, spre disperarea fiecărui producător.

CONTEXT COMPLICAT Aceste probleme nu ar fi putut veni într-un moment mai rău pentru lanţurile de aprovizionare agricole. Preţurile la alimente la nivel mondial au crescut cu peste 30% în ultimele 12 luni, pentru a atinge un maxim din 2010 şi până în prezent, pe măsură ce efectele schimbărilor climatice s-au intensificat, provocând daune majore culturilor agricole, iar pandemia a accentuat şi mai tare această criză. Asta înseamnă o presiune uriaşă pe principalele culturi de bază - grâu, porumb şi orez. Riscurile pentru prognoză includ ritmul relativ scăzut al extinderii capacităţii de producţie, tensiunile geopolitice şi, nu în ultimul rând, politicile de mediu privind utilizarea îngrăşămintelor.

CRIZA ENERGETICĂ Chiar şi în Europa, analiştii prevăd în continuare o creştere a costurilor de producţie, stimulată de criza energetică, care ar putea determina, într-o oarecare măsură, orientarea spre

1-14 decembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

culturi mai puţin pretenţioase la utilizarea nutrienţilor, ceea ce ar putea duce automat şi la o presiune suplimentară în ceea ce priveşte stocurile de cereale.

Aceeaşi criză a energiei care a dus la cele mai grave întreruperi de curent din ultimii ani în China, ţară ce se confruntă cu o creştere a costurilor la furaje, din cauza închiderii temporare a unor fabrici de procesare a soiei. Această criză vine într-un moment delicat pentru fermierii chinezi, mulţi dintre ei confruntându-se cu pierderi şi marje slabe, în special din cauza preţurilor scăzute la carnea e porc, din cauza supraproducţiei.

DEPENDENŢA DE GAZELE NATURALE Îngrăşămintele pe bază de azot, foarte importante pentru culturile agricole, sunt obţinute printr-un proces dependent de gaze naturale sau cărbune. Aceşti combustibili sunt extrem de limitaţi în prezent, forţând fabricile de îngrăşăminte din Europa să reducă producţia sau chiar, în unele cazuri, să se închidă. Între timp, China a redus exporturile pentru a asigura aprovizionarea internă. Aceasta se adaugă tarifelor de transport ridicate şi condiţiilor meteorologice extreme, ceea ce a dus, inevitabil, la perturbarea pieţei globale.

Potrivit prognozei canadienilor de la Nutrien Ltd., cel mai mare producător de potasiu şi al treilea producător de îngrăşăminte pe bază de azot din lume, evoluţia preţurilor ar putea urma curba ascendentă din ultima vreme, fiind de

Analiză Ferma 23 aşteptat ca fermierii să transfere costul mai mare al îngrăşămintelor asupra consumatorilor sub forma unei producţii mai scăzute a culturilor şi, ulterior, a preţurilor mai mari la alimente.

CEREALE DE O CALITATE MAI SLABĂ Europa a fost printre regiunile cele mai grav afectate de criza energetică, iar asta a avut un impact major asupra costului de producţie şi, în cele din urmă, a celui de achiziţie a îngrăşămintelor. Creşterea preţurilor la gaze naturale a forţat un număr de fabrici de îngrăşăminte cu azot să oprească sau să-şi reducă producţia, inclusiv Yara International ASA din Norvegia şi BASF SE, cea mai mare companie chimică din lume.

Gazul reprezintă aproximativ 80% din costul de producţie a nutrienţilor, iar preţurile sunt de patru până la cinci ori mai mari decât în mod normal, conform grupului industrial Fertilizers Europe.

Lipsa de îngrăşăminte ar putea reduce producţia şi calitatea cerealelor în Uniunea Europeană, cel mai mare exportator de grâu din lume şi un important furnizor de orz.

SOIA, O BUNĂ ALTERNATIVĂ În emisfera nordică, creşterea preţurilor la îngrăşăminte ar putea influenţa planul de culturi. Potrivit estimărilor Bloomberg, unii fermieri sunt dispuşi să sacrifice o parte din suprafeţele cu cereale în favoarea altor culturi mai puţin dependente de azot, cum ar fi soia.

Asta în special de cealaltă parte a Atlanticului.

O ECUAŢIE CU MULTE NECUNOSCUTE Preţurile îngrăşămintelor au fost, de asemenea, susţinute de costurile mai mari ale inputurilor.

Materiile prime pe bază de fosfat, în special sulful şi amoniacul, s-au scumpit brusc, deoarece rafinăriile au suferit Scanează-mă!

Semnal de alarmă: criza gazelor de azi, criza agroalimentară de mâine!

din cauza restricţiilor COVID-19 care au limitat aprovizionarea. La fel au crescut şi preţurile la materiile prime pe bază de uree. Apoi, taxele compensatorii impuse de Statele Unite asupra importurilor de fosfaţi din Maroc şi Rusia au perturbat fluxurile comerciale. În plus, există indicii că acţiuni comerciale similare ar putea fi aplicate presupuselor subvenţii neloiale pentru uree şi azotat de amoniu. Tensiunile geopolitice din Belarus şi Rusia ar putea ridica preţurile potasiului iar politicile stricte de mediu din China (cel mai mare consumator de îngrăşăminte din lume) pot încetini importurile de potasiu. Aşadar, oricum am analiza această situaţie complicată, nu putem face altceva decât să privim dezorientaţi prin această ceaţă densă. Singura certitudine ar fi că cel mai mult de suferit au fermierii, după care, evident, consumatorii.

24 Vocea fermierului

”FĂRĂ PĂŞUNE NU MAI AVEM DIN CE TRĂI”

Familia Ersek se judecă cu Primăria din Adămuş, jud. Mureș, într-un dosar a cărui cauză este evacuarea de pe păşune.

Oamenii sunt disperați: dacă pierd procesul, rămân fără singura lor sursă de venit, cele 40 de văcuţe ale familiei. un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

R

evista Ferma a scris la începutul anului despre această poveste.

Familia Ersek, ajunsă la capătul disperării, nădăjduieşte că magistraţii Curţii de Apel Târgu Mureş vor soluționa corect dosarul pus pe rol, în spiritul şi litera legii.

DERULĂM PE SCURT POVESTEA David Ersek (tatăl lui Zoltan Ferencz Ersek - cel care ne-a sesizat cazul), în vârstă de peste 70 de ani, avusese 22 hectare de păşune închiriate de la primărie până în luna mai 2019, când i-a expirat contractul. În iunie 2020, Consiliul Local Adămuş a scos la licitaţie suprafaţa prin atribuire directă, dar cu ofertare la plic!?!

O LICITAŢIE CONTESTATĂ! Între timp, Zoltan Ferencz Ersek, cel care a preluat afacerea de familie, a înfiinţat Asociaţia Crescătorilor de Bovine şi Ovine Adămuş (cu 6 membri fondatori şi circa 70 de animale), cu care s-a prezentat la licitaţie. Câştigător desemnat a fost un fermier cu o ofertă de 1.500 lei/ha/an.

Nemulţumit, David Ersek a contestat în instanţă atât caietul de sarcini, cât şi legalitatea organizării şi desfăşurării licitaţiei.

O lună mai târziu, David Ersek primeşte o notificare semnată de primarul comunei Adămuş, avizată la un Scanează-mă!

De ce sunt disperați fermierii din Adămuș! Alte cazuri de litigii pentru pășune, pe www.revista-ferma.ro!

1-14 decembrie 2021

birou executor judecătoresc, prin care i se cere „eliberarea în 5 zile a imobilului”, în caz contrar se va cere în instanţă evacuarea.

PROCESE PE ROL „Noi nu ne-am conformat pentru că nu aveam unde duce animalele! Aşa că am ajuns la judecată. În prima instanţă ne-a fost respinsă cererea ca fiind nefondată. Am făcut apel la Curtea de Apel Târgu Mureş care a dispus repunerea cauzei pe rol privind procedura atribuirii directe privind închirierea pajiştilor proprietatea privată a comunei Adămuş şi aşteptăm decizia magistraţilor. Între timp Primăria a formulat cerere de

chemare în judecată şi instanţa a dispus evacuarea noastră din imobilul - teren, în suprafaţă de 22 ha, având categoria de folosinţă păşune. Noi am făcut apel la Judecătoria Târnăveni”, a explicat Zoltan Ferencz Ersek. „NU MAI AVEM DIN CE TRĂI!” Din păcate, dacă va pierde procesele cu Primăria Adămuş, familia Ersek nu va mai avea nicio sursă de venit şi va renunţa la creşterea animalelor. „În cazul că vom fi nevoiţi să vindem vacile, nu mai avem din ce trăi. Sprijinul cuplat a fost cel care ne-a ţinut în viaţă!”, susţine cu amărăciune mureşeanul Zoltan Ferencz Ersek.

25

LUCRĂM ÎMPREUNĂ

ÎN SEZONUL DE ARAT Brăzdar Lemken DR LMK 3352020 PREȚ STANDARD

PREȚ PROMO

240 RON

198 RON

Brăzdar Lemken ST.LMK 3352231 PREȚ STANDARD

PREȚ PROMO

560 RON

478 RON

Brăzdar Lemken ST.LMK 3352235 PREȚ STANDARD

PREȚ PROMO

645 RON

548 RON

Vârf brăzdar Lemken DR.LMK 3364150 PREȚ STANDARD

PREȚ PROMO

362 RON

298 RON

Vârf brăzdar Lemken DR.LMK 3364050 PREȚ STANDARD

PREȚ PROMO

156 RON

128 RON

Pretul include TVA. Oferta este valabilă în limita stocului disponibil.

www.dicorland.ro @dicorlandsrl Dicor Land dicorland dicor-land

PIESE DE SCHIMB www.dicorparts.ro +40 732 255 255

Galați, Braniștea DN 25, Km 17 +40 739 999 988

Iași, Podu Iloaiei DN 28, Km 19 +40 748 882 173

Ialomița, Bucu E60, Calea Griviței +40 739 999 988

Sursa foto: www.canva.com

26 Plan Național Strategic

NOILE SUBVENŢII PENTRU FERMIERI, DIN 2023

Ministerul Agriculturii a publicat primele popuneri privind sumele alocate şi condiţiile de acordare a subvenţiilor agricole în perioada 2023 ­ 2027, în cadrul Planului Naţional Strategic (PNS). Cum se împart banii?

B

ugetul total al PNS 2023-2027 este de 15,90 mld. euro, bani care se împart astfel: pentru plăţile directe (Pilonul I) cuvenite fermierilor vor fi 9,98 miliarde euro, din FEGA. Tot din FEGA vor fi disponibile 0,26 mld. euro pentru intervenţii sectoriale (Tabel 1).

Pentru dezvoltare rurală (Pilonul II), bugetul pentru perioada 2023-2027 va fi de 5,65 mld. euro, din care 4,83 mld. euro din FEADR. CÂT VA FI SUBVENŢIA PE HECTAR ÎN 2023 Subvenţia pe hectar, actualul SAPS, se va numi BISS - sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității, începând cu 2023, iar cuantumul estimat Scanează-mă!

BISS: Cine şi în ce condiţii va primi plata pe hectar începând din 2023!

1-14 decembrie 2021

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pentru anul de cerere 2023 este de 95,73 euro/ha.

ECOSCHEMELE APIA Ecoschemele vor înghiţi 25% din bugetul plăţilor directe destinate fermierilor. Din 2023, aproape jumătate de miliard de euro pe an vor intra în conturile fermierilor români doar dacă aceştia respectă condiţiile impuse Scanează-mă!

Lista ecoschemelor pentru perioada 2023-2027: Noua plată suplimentară APIA pentru fermele de maxim 10 ha!

prin ecoscheme. MADR a stabilit şase ecoscheme care vor fi incluse în PNS 2023-2027.

Cuantumul acestei plăţi suplimentare este estimat de Ministerul Agriculturii la 52,72 euro/ha, în cazul ecoschemenlor care vizează rotaţia şi diversificarea culturilor în fermele vegetale de cultură mare, culturile verzi, plantaţiile pomicole, viticole, pepinierele şi culturile de hamei, respectiv de 20 euro/ha pentru ecoschema destinată pajiştilor permanente.

FERMA ECOLOGICĂ Pentru ecoschema ce vizează reconversia la agricultură ecologică,... ››› 28 Scanează-mă!

Ce condiţii trebuie să îndeplinească fermierii care vor să încaseze subvenţia de 20 euro/ha de păşune

27

28 Plan Național Strategic ››› 26 ... sumele pe care le vor putea încasa fermierii români de la APIA vor porni de la 39 euro/ha/an pentru pajişti permanente şi vor ajunge la 293 euro/ha/an pentru culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ), 356 euro/ha/an pentru plante medicinale şi aromatice, 500 euro/ha/ an pentru legume, 530 euro/ha/an pentru vii, respectiv 620 euro/ha/an pentru legume.

Alocare plăţi directe

Total 2023-2027 (euro)

Procent

Plata de bază (SAPS) Ecoscheme Plata redistributivă Plăţi cuplate Plată tineri fermieri Transfer către Pilonul 2 (pentru finanţare instalare tineri fermieri)

4.691.834.984 2.495.656.906 998.262.763 1.497.394.144 100.000.000

47% 25% 10% 15% 1%

199.478.829

2%

Total

9.982.627.625

100%

Intervenţii sectoriale

Total 2023-2027 (euro)

SECTOR VITIVINICOL SECTOR APICOL

229.220.000 30.408.150

SECOTR LEGUME FRUCTE: Pentru acordarea de ajutor financiar organizaţiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor, alocarea financiară UE va fi stabilită proporţional cu valoarea producţiei comercializate de organizaţii şi va fi egală cu cuantumul contribuţiilor financiare ale membrilor/organizaţiilor de producători/asociaţiilor.

Cuantumul estimat al plăţii redistributive pentru anul de cerere 2023 este de 32,14 euro/ha.

PLATA PENTRU TINERII FERMIERI, PÂNĂ LA 100 HA În prezent, plata directă pentru tinerii fermieri se acordă până la limita de 60 ha. Din 2023, acest sprijin va fi acordat tinerilor fermieri până la limita de 100 ha, tot pentru o perioadă de 5 ani.

Câte 20 de milioane de euro pe an vor fi alocaţi în perioada 2023-2027 pentru această plată. Cuantumul estimat de MADR pentru anul de plată 2023 este de 38,36 euro/ha.

Scanează-mă!

Ce obligaţii au tinerii fermieri care vor plata suplimentară de la APIA!

Sursa foto: www.canva.com

PLATA REDISTRIBUTIVĂ, PÂNĂ LA 300 HA Plata redistributivă se va numi sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS) şi va fi acordată fermierilor care au dreptul la subvenţia pe hectar (BISS), pentru exploatațiile agricole cuprinse între 1 ha şi 300 ha. În prezent, plata redistributivă este acordată pentru maximum 30 ha.

Nu vor primi acest sprijin fermierii care şi-au fragmentat exploatațiile după 2020 şi nici fermierii ale căror exploataţii sunt rezultatul fragmentării respective.

TABEL: STRUCTURI DE FURAJE COMBINATE PENTRU GĂINILE OUĂTOARE

1-14 decembrie 2021

29

30 Tânăr fermier în România

Un fermier cu familie mare și proiecte pe măsură Fănel Vieru este un tânăr fermier din comuna ieșeană Todirești, în vârstă de 38 de ani, care a preluat de la părinți singura și imensa bogăție pe care o dețineau: dragostea de muncă și de pământ.

P

entru mulți tineri din mediul rural românesc, fondurile puse la dispoziție prin Grupurile de Acțiune Locală (GAL), deși nu au avut valori foarte mari, au reprezentat resurse deosebit de importante, care i-au ajutat să își înceapă propriile afaceri și care i-au făcut să renunțe la gândul de a pleca la muncă în străinătate.

PRIMUL HECTAR DE TEREN Neavând resurse materiale suficiente pentru a dezvolta propria afacere, vreme de câțiva ani după absolvirea liceului, Fănel Vieru a muncit în construcții și și-a ajutat părinții la lucrul pământului. Odată cu momentul întemeierii propriei familii, la vârsta de 23 de ani, a primit primul hectar de teren agricol, la care a adăugat 3 hectare achiziție proprie și a început să caute tot mai insistent cele mai potrivite soluții pentru a-și face activitatea mai eficientă.

PRIMUL ÎMPRUMUT BANCAR La început, a apelat la un împrumut, pentru a-și achiziționa un tractor

1-14 decembrie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

second-hand, care să îi asigure independența în efectuarea lucrărilor agricole. ”A fost destul de greu, deoarece trebuia să returnez împrumutul pe care îl făcusem, ca să adaug la banii câștigați din construcții suma necesară pentru a cumpăra tractorul. Încet-încet, am început să arendez teren, vreo 30 de hectare, de la bătrânii care nu își mai puteau munci singuri pământurile. Din păcate, terenul agricol este împrăștiat în mai multe sole și este destul de dificil să lucrezi eficient, odată ce din start se cheltuie suplimentar cu mișcarea mijloacelor mecanizate de lucru. Dar reușesc să mențin un anumit echilibru, deoarece am asigurate inputurile și desfacerea producției, printr-un parteneriat cu SC Marsat SA Roman, din județul Neamț”, arăta fermierul.

Tânăr fermier în România MICA FERMĂ DE VACI După un an de la căsătorie, a venit pe lume primul copil, iar apoi ceilalți patru prunci, în acest moment tânărul fermier Fănel Vieru, alături de soția sa, susținând o familie numeroasă, cu șapte suflete care au nevoie de alimente sănătoase, precum și de o educație în spiritul muncii și al echilibrului. Tocmai de aceea, cei doi tineri părinți și-au antrenat copiii la muncă, pe măsura puterii fiecăruia, alături de activitatea agricolă, îndreptându-se și către creșterea vacilor pentru lapte. ”La început, am avut trei vaci. Nu erau de rasă, dar pentru familia noastră era asigurat necesarul de lapte. Văzând că vecinii și alți oameni din sat vin să ne solicite lapte, brânză, smântână, caș, am simțit că trebuia să găsim o soluție de a obține de la vacile noastre producții mai mari. Am hotărât să vindem două vaci și să cumpărăm una de rasă.

Așa am și procedat. Apoi, am vândut-o pe cea de-a treia, am mai pus niște bani și am cumpărat alta, tot de rasă. Vacile au fătat și am mărit efectivul, deja ameliorat, în mica noastră fermă având

Fondurile europene m-au ajutat să fac investițiile de care aveam nevoie; în acel moment, mi-au dat stabilitate și șansa de a câștiga aici, în satul meu FĂNEL VIERU

Fermier din județul Iași

vaci Bălțata Românească. Astăzi, deținem 5 vaci în lactație, o junincă și 3 viței pentru îngrășare, deci un total de 9 capete. Aprovizionăm zilnic cu lapte proaspăt și cu produse lactate abonați din comunitate și din localitățile învecinate”, explica Fănel Vieru.

AU VENIT ȘI BANII EUROPENI În anul 2018, prin GAL Siret-Moldova, Fănel Vieru a accesat un proiect destinat sprijinirii tinerilor fermieri și, cu ajutorul celor 40 de mii de euro din fonduri europene, a reușit să realizeze noi investiții, atât în sectorul vegetal, cât și în cel zootehnic. A achiziționat un tractor nou, cu o capacitate nominală de 99 CP. În plus, din prima tranșă a sprijinului, a amenajat o platformă pentru depozitarea gunoiului de grajd, adecvată din punct de vedere al condițiilor de mediu, cu o capacitate adaptată la numărul de animale aflate în creștere și exploatare. Sprijinul obținut din cea de-a doua tranșă de plată a fost programat pentru cheltuielile curente ale fermei în perioada de monitorizare.

PLUSVALOARE ÎN MICA GOSPODĂRIE RURALĂ „Între principalele noastre obiective se numără obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și a comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă.

Fiind locuitori ai zonei, suntem interesați și de favorizarea competitivității agriculturii locale. Proiecte precum cel al tânărului fermier Fănel Vieru din Todirești sau cele ale altor tineri din celelalte șase comune ale Asociației GAL Siret-Moldova aduc plusvaloare muncii gospodarilor noștri, precum și sănătate pe mesele... ››› 32

31

32 Tânăr fermier în România ››› 31 ... consumatorilor, care caută din ce în ce mai mult produse alimentare autohtone”, arăta Gheorghiță Barău, manager al Asociației GAL Siret-Moldova.

DESFACEREA PRODUSELOR LACTATE E ASIGURATĂ Fermierul ieșean se bucură că cererea de lapte proaspăt și de produse lactate locale a crescut în ultimii ani, simțindu-se încurajat să continue dezvoltarea fermei, cu investiții realizate tot cu fonduri europene. În acest moment, aproximativ 50% din producția de lapte se valorifică în stare proaspătă, iar 50% este direcționată către producerea de brânză, smântână, cașcaval. ”Se întâmplă ca, pur și simplu, să nu putem acoperi cererea de produse. În jurul nostru avem mulți bătrâni și copii, cărora familiile doresc să le ofere hrană cât mai naturală și mai gustoasă.

Bătrânii nu mai au putere să crescă propriile vite, așa cum se întâmpla altădată și, practic, noi le-am devenit furnizori de alimente, de sănătate și de șanse la o mai mare speranță de viață”, arăta Fănel Vieru.

întâi faci cheltuiala și apoi ți se decontează, ori eu nu am cum să adun mulți bani. Dar mă gândesc la un proiect cu o valoare mai mare, mai precis o sută de mii de euro”, explica tânărul fermier ieșean.

CU GÂNDUL LA VIITORUL PROIECT DE FINANȚARE ”A fost ușor să colaborez cu cei de la GAL Siret-Moldova, deoarece mi-au explicat fiecare pas și am căpătat încredere. Aș dori să mai accesez un proiect, pentru extinderea activității în sectorul vegetal și pentru a spori efectivul de vaci. Deocamdată, însă, mai aștept să adun o anumită sumă, care îmi va fi necesară pentru cofinanțare. Știu că, probabil, va trebui să fac un credit, deoarece pe sistemul de cofinanțare,

LIPSA FORȚEI DE MUNCĂ Una dintre problemele majore cu care se confruntă Fănel Vieru se referă la un aspect care deja a ajuns să fie un fenomen național, respectiv lipsa forței de muncă.

Din acest motiv, viitoarele investiții vor fi dirijate în mod prioritar către introducerea la

maximum posibil a mijloacelor mecanice de lucru, atât în sectorul vegetal, cât și în cel zootehnic. Totodată, între planurile fermierului ieșean se numără și realizarea unei investiții în propria făbricuță de produse lactate, de care speră să se ocupe măcar unul dintre cei cinci copii ai săi.

Potrivit reprezentanților Asociației GAL Siret-Moldova, suma totală alocată pentru implementarea măsurilor din Strategia de Dezvoltare Locală este 1.464.234,96 euro. Până la finalul lunii septembrie 2021, au fost finanțate 30 proiecte, în valoare totală de 1.215.334,96 euro, iar în data de 5 octombrie 2021 a fost lansat un nou apel de selecție, suma disponibilă pentru acest nou apel fiind de 248.900,00 euro.

TINERI FERMIERI ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI Revista Ferma promovează tinerii care au ales agricultura ca profesie! Ce-i motivează? Ce piedici întâmpină și cum le depășesc?

Scanează codul QR și intră pe www.revista-ferma.ro, unde poți afla povești de succes ale tinerilor fermieri din România!

1-14 decembrie 2021

33

34 Anchetă Ferma

DE TREI ANI, MARIA LAZĂR SE LUPTĂ PENTRU PĂŞUNAT Păşunea e o rană deschisă a multor crescători de animale. Articolul cu titlul ”Anchetă cu final fericit: și-au recăpătat pășunea!” a avut ecou. Fermieri cu probleme asemănătoare ne­au scris necazul lor. Iată povestea Mariei Lazăr!

„S

unt crescătoare de animale de 15-16 ani şi deţin peste 200 de oi. În anul 2019 am solicitat de la Primăria orașului Dumbrăveni loc pentru pășunatul animalelor în zona Căpâlna, în suprafață de 82 ha, pentru că expiraseră contractele de închiriere.

Mai mult decât atât, prin Hotărârea nr. 14 din 28.02.2019 privind iniţierea procedurii de închiriere a pajiştilor aflate în proprietatea privată a oraşului Dumbrăveni, Consiliul Local a aprobat închirierea a 349,99 hectare crescătorilor de animale. Întrucât Primăria ne-a făcut adrese să depunem cerere pentru

1-14 decembrie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

această păşune, m-am conformat pentru că îndeplineam condiţiile de atribuire a terenului”, susţine Maria Lazăr, din oraşul sibian Dumbrăveni.

DE CE NU I SE DĂ PĂȘUNE? La scurt timp, femeia a primit răspuns că nu i se poate da loc de păşunat pe motiv că soţul său deţine deja o suprafaţă de imaş! “Într-adevăr, soţul meu are o exploataţie de ovine şi a primit teren pentru animale, în condiţiile legii.

Eu consider că refuzul este ilegal, deoarece nimeni nu-mi poate îngrădi dreptul meu de a obţine o suprafaţă de pajişte, fiind crescător de animale înregistrat”, precizează sibianca.

După un timp, Maria Lazăr a primit o altă adresă prin care este anunţată că Primăria Dumbrăveni îi atribuie 39 de hectare într-o altă parcelă. „Însă zona este aridă, fără sursă de apă şi fără drum de acces. Pentru a ajunge la păşunat, trebuia să trec pe terenurile altor doi crescători, aşa că am refuzat! Nici acuma suprafaţa respectivă nu-i dată. Cine să plătească degeaba 400 de lei anual pe hectar!?” se întreabă fermiera.

LA CAPĂTUL RĂBDĂRII În noiembrie anul trecut, Maria Lazăr mai solicită Primăriei atribuirea unei suprafeţe de păşunat în zona „Căpâlna”, motivând „că nu are unde să ţină oile, altfel fiind nevoită să le vândă”. Nici de data asta rezultatul nu i-a fost favorabil.

După multe alte insistenţe, prin adresa nr. 4101/18.05.2021, Primăria oraşului Dumbrăveni îi comunică Mariei Lazăr că: „în urma analizei suprafeţelor de păşune, nu mai deţine suprafeţe de păşune disponibile de închiriat”, dar că „va face controale periodice cu privire la modul de desfăşurare şi de respectare a contractelor de păşunat aflate în derulare” şi „odată cu posibilitatea eliberării unei suprafeţe de păşuni, din diverse motive, vă asigurăm că cererea Dvs va fi luată în considerare”.

PLÂNGERE PENALĂ ÎMPOTRIVA PRIMARULUI Ajunsă la capătul răbdării, Maria Lazăr nu a mai avut ce face şi pe 15 iunie 2021 a făcut plângere penală împotriva primarului pentru neglijenţă şi abuz în serviciu, cerând, totodată, anularea contractelor de închiriere a păşunii „Căpâlna”, atribuirea de teren pentru animale şi despăgubiri materiale

“SUNT MÂNDRĂ DE MUNCA MEA” Crescătoarea de ovine s-a adresat autorităţilor locale şi centrale să i se facă dreptate. Într-un memoriu adresat fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea, în 2019, Maria Lazăr se declară “mândră de munca pe care o prestez, dar nu sunt satisfăcută sufletește că indiferența, corupția, indolența, răutatea, nepăsarea au pus stăpânire și au ajuns pe primul loc în societatea românească”.

Anchetă Ferma 35 pentru pierderile pricinuite în tot acest răstimp. În opinia reclamantei, „primarul nu a respectat legea privind atribuirea directă (pe parcela Căpâlna trebuia făcută licitaţie, că erau mai multe oferte) şi a repartizat pajiştile aflate în proprietatea privată a oraşului Dumbrăveni după cum a vrut el”.

Rămasă fără imaş şi vânzând din animale, Maria Lazăr oftează: „A venit iarna şi chiar nu mai ştiu ce să mai fac!?

Am investit foarte mulţi bani în genetică, am oiţe din rasa Țurcană brează.

Norocul meu a fost că soţul deţine o păşune de 42 ha pentru oile lui. După atâta luptă cu autorităţile, m-am ales cu o boală autoimună de la stres”.

CE SPUNE PRIMĂRIA DUMBRĂVENI? „Lazăr Maria este veşnic nemulţumită, noi avem cel puţin 100 de reclamaţii din partea dumneaei; toată conducerea oraşului Dumbrăveni de după Revoluţie a avut reclamaţii.

E singurul primar (Emil Dârloşan n.n.) care i-a dat păşune. Familia Lazăr trebuia să fie mulţumită că noi am încercat s-o ajutăm; a primit 50 ha; apoi au făcut mai multe exploataţii ca să acapareze mai mult teren. Pe una dintre ele şi-a trecut soţul, acuma s-a trecut şi dânsa, apoi şi fata... Nu există fond funciar de rezervă la primărie; dacă aveam disponibil, îi dădeam. Eu nu vreau să acuz, dar de 20 de ani s-a păşunat ilegal cu animalele”, ne-a declarat Horaţiu Milea, consilier la primaria Dumbrăveni.

„AM ÎNCERCAT SĂ ÎMPĂCĂM PE TOATĂ LUMEA” Acesta susţine că Maria Lazăr e nemulţumită că nu i se poate atribui teren pe „Căpâlna”, unde sunt crescători din oraş cu contracte de închiriere pe 10 ani. „Am încercat să le diminuăm suprafaţa ca să-i dăm şi dânsei acolo o bucată de teren, dar ei nu au fost de acord. Noi chiar suntem concilianţi şi am încercat să găsim o cale de mijloc, să împăcăm pe toată lumea, că nu ne place să ne tot certăm cu oamenii.

Din punctul meu de vedere, crescătorii de animale, cei care au bovinele şi au închiriat pajişti, puteau să facă şi ei unele concesii şi să renunţe la 30 ha; ei nu sunt deschişi la discuţie, contractul lor este «beton» şi se încadrează cu numărul de animale pe suprafaţă.

Degeaba încercăm să-i convingem să renunţe la o parte din terenul închiriat,

că ne acţionează în instanţă şi câştigă”, precizează consilierul.

Procesul Mariei Lazăr cu primarul este înregistrat pe rolul Judecătoriei Mediaş. Poate va dura ceva timp. Până atunci, poate s-ar găsi o soluţie care să rezolve acest caz care trenează de câţiva ani.

36 Agricultura 4.0

DRONELE ÎŞI EXPRIMĂ POTENŢIALUL

Pus mereu sub presiune să muncească eficient, durabil şi să îşi câştige existenţa, fermierul modern are acum la dispoziţie o serie de tehnologii care îl pot ajuta să-şi atingă toate aceste obiective.

P

iaţa dronelor tinde să se maturi­ zeze şi în România, chiar dacă se află încă undeva în prima etapă a consolidării sale. Din 2019, când am pu­ tut vedea în premieră o dronă destinată exclusiv utilizării în agricultură expusă în cadrul unui târg de specialitate ­ se întâmpla chiar la Indagra, lucrurile au evoluat destul de mult iar astăzi putem vorbi despre o ofertă cât se poate de serioasă şi cuprinzătoare.

Pe lângă XAG, unul dintre marii pro­ ducători la nivel mondial, care îşi pre­ găteşte intrarea în România prin in­ termediul parteneriatului cu Vantage, mai sunt şi alţi furnizori de astfel de echipamente care sunt deja activi la noi în ţară. Etufarm este una dintre companiile care au în portofoliu drone profesionale cu aplicabilitate în agri­ cultură.

1-14 decembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SOLUŢIE HIBRIDĂ La ediţia din acest an a târgului Indagra, am putut vedea câteva dintre modelele pe care această companie le comercializează în prezent. O soluţie interesantă pentru protecţia culturilor ar fi drona hibrid, echipată cu un motor cu propulsie pe benzină care poate fi acţionat şi electric. Produsă şi asam­ blată în Ucraina de către UkrAero Service, UAS­25G are o anvergură a braţelor în poziţie de lucru de 2/1,8 me­ tri şi înălţimea de 1 metru. Greutatea sa netă este de 34 kg, în timp ce sarcina

maximă la decolare ajunge la 60 kg.

Viteza maximă de zbor este de 8 m/s iar altitudinea maximă la care poate ajunge este de 5.000 m.

25 DE MINUTE AUTONOMIE DE ZBOR Poate lucra în condiţii de tempera­ tură extreme, de la ­20 grade C până la 40 grade C, având o autonomie de zbor de până la 25 de minute. Produc­ tivitatea echipamentului este de până la 15 hectare/oră şi poate funcţiona chiar şi pe timp de noapte, dacă optaţi pentru instalarea unei camerei cu ve­ dere nocturnă. De asemenea, are o structură extrem de solidă, rezistentă la apă şi praf, anticorozivă şi cu cos­ turi de operare reduse, după cum ne asigură producătorul. În plus, datorită designului modular, piesele vulnera­ bile pot fi demontate şi înlocuite rapid

Agricultura 4.0 37

în caz de deteriorare, făcând astfel în­ treţinerea mult mai convenabilă şi mai economică.

PLANIFICARE INTELIGENTĂ A TRASEULUI Drona hibridă suportă planificarea inteligentă a zborului şi interacţionea­ ză cu o aplicaţie special concepută pentru aplicaţiile agricole. Aceasta oferă posibilitatea planificării rutei pentru orice tip de teren, editării şi modificării traiectoriei zborului în timp real, calculând totodată aria de pul­ verizare pentru a ajuta operatorii să estimeze cu precizie doza de aplicare a substanţelor fitosanitare. Dimensiu­ nea particulelor de pulverizare este reglabilă prin cele 8 duze iar lăţimea de aplicare a tratamentelor este de 3 până la 8 metri.

CONTROLUL APARATULUI DE ZBOR UAS­25G este controlată de la dis­ tanţă cu ajutorul unei telecomenzi cu ecran încorporat, care elimină interfe­ renţele ce ar putea apărea dacă aţi uti­ liza un dispozitiv mobil convenţional, oferindu­vă astfel mai multă eficienţă.

Distanţa efectivă a semnalului este de până la 6 km. De asemenea, sistemul ac­ ceptă instalarea altor aplicaţii Android pentru a realiza mai multe funcţii de editare şi partajare a imaginilor.

POZIŢIONARE PRECISĂ Dispozitivul creat de UkrAeroService utilizează un sistem de navigaţie şi

Scanează-mă!

Vezi video: demotour cu drona agricolă Hybrid 25 l la Călărași

poziţionare de înaltă precizie, cu o staţie de bază de nouă generaţie. Teh­ nologia cu două antene este mai rezis­ tentă la tot felul de interferenţe şi poate funcţiona stabil în condiţii dificile, cum ar fi, de exemplu, în apropierea liniilor de înaltă tensiune. Softul dronei per­ mite, de asemenea, funcţia de ocolire a obstacolelor, mizând pe serviciul GNSS în timp real (Dual GPS + GLONASS sau BDS + GLONASS). În plus de asta, cu ajutorul sistemului de ghidare auto­ mată de tip RTK nivelul de acurateţe este de 10 cm, atât pe verticală, cât şi în plan orizontal.

5 AVANTAJE ALE TRATĂRII AERIENE A CULTURILOR Utilizate în special pe suprafeţele cultivate cu viţă­de­vie, dar şi în livezi, unde volumul de lucru este ceva mai redus, dronele au o aplicabilitate destul de extinsă şi pot fi chiar o soluţie pentru suprafeţele agricole mari.

Tratarea plantelor din aer vă per­ mite să lucraţi pe câmpuri cu umi­ ditate ridicată, ceea ce în mod normal nu s­ar putea face cu vehiculele pe roţi.

Sau atunci când garda la sol a utilaju­ lui autopropulsat nu este suficient de mare pentru a se poziţiona deasupra culturii.

1.

2.

3.

Un alt avantaj major îl reprezintă evitarea compactării solului.

Pentru că vehiculele cu roţi inevita­ bil vor deteriora o parte din cultură la contactul cu solul. La plantele păioa­ se, pierderile sunt în jur de 2­3% iar la culturile de cereale de până la 5%. În schimb, în cazul rapiţei, a soiei şi a muştarului pierderile de recoltă ajung să fie chiar şi de 10%!

De aceea aplicarea tratamentelor cu drona poate însemna automat şi o creştere a randamentelor la hectar.

Asta, pe lângă reducerea cantităţii de substanţe chimice folosite datorită po­ sibilităţii de aplicare localizată.

Când se lucrează cu volume foar­ te mici, problema alimentării cu apă în cantităţi mari dispare. Doar 500 litri de apă sunt suficienţi pentru a aco­ peri o suprafaţă de o sută de hectare.

4.

5.

DIMENSIUNEA OPTIMĂ A PICĂTURILOR Unul dintre avantajele cheie ale pul­ verizării din dronă este crearea unui flux turbulent vertical care face ca frunzele plantelor să se mişte haotic, favorizând contactul uniform şi de sus în jos cu substanţa aplicată. Astfel, pen­ etrarea soluţiei în celulele plantei poate creşte cu 70%. Pe de altă parte, drona este echipată cu duze care creează picături de 60­80 microni. Când lucraţi cu pulverizatoarele standard astfel de picături sunt posibile doar pe vreme fără vânt, ceea ce se întâmplă extrem de rar.

38 Agricultura 4.0

1-14 decembrie 2021

Agricultura 4.0 39

40 Agricultura 4.0

AGRITECHNICA A DEBUTAT ÎN FORMAT DIGITAL

Cea mai importantă expoziţie de agricultură din lume va avea loc în perioada 27 februarie ­ 5 martie 2022.

Dar până atunci organizatorii ne invită să ne conectăm la platforma digitală, pentru o experienţă cu totul inedită.

D

eşi ar fi trebuit să aibă loc în for­ mat fizic anul trecut, târgul de la Hanovra (Germania) a fost iniţial amânat pentru această toamnă, însă ulterior a fost reprogramat pentru pri­ măvara lui 2022, când se speră că lucru­ rile vor reveni cât de cât la normal iar evoluţia pandemiei va permite desfăşu­ rarea evenimentului în condiţii de sigu­ ranţă, atât pentru vizitatori, cât şi pentru expozanţi. Evident, mai mult ca sigur, accesul se va face pe baza certificatu­ lui verde, astfel încât dovada vaccinării sau a trecerii prin boală va fi o condiţie obligatorie pentru a putea participa la această ediţie a Agritechnica.

INTERACŢIUNE LA DISTANŢĂ „Eficienţa ecologică ­ inspirată de soluţii” este tema pentru care a optat de această dată DLG (Societatea Germană pentru Agricultură), în calitate de organi­ zator, încercând astfel să pună în centrul atenţiei provocările cu care se confruntă agricultura în prezent. Digitalizarea este un subiect cât se poate de actual pe care profesioniştii din sector vor încerca să­l dezbată în cadrul discuţiilor promo­ vate pe noua platformă DLG­Connect.

Pentru că Agritechnica a debutat prac­ tic la mijlocul lunii noiembrie în format

1-14 decembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

virtual şi pentru prima dată reprezen­ tanţii companiilor producătoare de teh­ nologii agricole au oportunitatea de a se conecta la reţeaua internaţională DLG, interacţionând cu potenţialii clienţi, pentru o perioadă mai mare de timp.

LA CE SĂ NE AŞTEPTĂM În ceea ce priveşte lista expozanţilor, până la 15 noiembrie au confirmat parti­ ciparea peste 1.730 de companii. Ca să vă faceţi o idee, la ediţia de acum doi ani au expus nu mai puţin de 2.800 de firme iar numărul vizitatorilor s­a apropiat de 450.000. Circa 62% dintre expozanţi şi 31% dintre vizitatori au venit din afara Germaniei. Dintre numele mari, doar Scanează-mă!

Profită de informaţiile oferite de Agritechnica digital pe platforma DLG Connect şi stabileşte contacte cu expozanţii!

CUM TE CONECTEZI LA AGRITECHNICA! Programul de evenimente digi­ tale include conferinţe, prezentări de produse şi sesiuni de networking.

Pentru a avea acces la platformă este nevoie doar să vă înscrieţi pe site­ul Agritechnica, accesând secţiunea 'Digital'. De asemenea, la secţiunea 'Safe & Easy' vă puteţi planifica în avans călătoria pentru a vă asigura o vizită sigură la târgul de anul viitor.

Pentru detalii, accesați codul QR alăturat!

John Deere şi JCB şi­au declinat oficial participarea la ediţia actuală, invocând fie anumite incertitudini legate de situa­ ţia pandemică, fie nemulţumi cu privire la perioada desfăşurării acestui eveni­ ment. Alţi producători, precum membrii grupului AGCO, Amazone, Claas, Case IH, New Holland, Horsch, Krone, Kubota, Kuhn, Kverneland, Lemken, Grimme, Pöttinger, Same Deutz­Fahr, Väderstad şi ARGO Tractors au confirmat prezenţa la Hanovra.

Agricultura 4.0 41

42 Agricultura 4.0

SCANNERUL DE INSECTE

Syngenta Benelux explorează un nou dispozitiv inteligent pentru a oferi cultivatorilor posibilitatea de a menține echilibrul dintre dăunătorii şi insectele benefice din culturile agricole: scannerul de insecte DIOPSIS.

D

iopsis foloseşte o cameră digitală şi un software concepute de către startupul olandez Faunabit iar Syngenta îşi propune să testeze în continuare aplicabilitatea acestei tehnologii în practica agricolă zilnică.

Obiectivul principal este de a face biodiversitatea măsurabilă în teren şi de a dezvolta un sistem de sprijinire a deciziilor care să ofere fermierilor o perspectivă asupra echilibrului dintre insectele dăunătoare şi cele benefice pe suprafeţele pe care le exploatează.

MONITORIZAREA HIGH-TECH A BIODIVERSITĂŢII DIOPSIS este prescurtarea de la „Digital Identification Of Photographically Sampled Insect Species” (Identificarea digitală a speciilor de insecte prele­ vate fotografic ­ traducere din limba engleză). Este un sistem avansat de fotografiere, recunoaştere şi mo­ nitorizare a insectelor într­un mod complet automatizat. Camera pentru detectarea insectelor este digitală cu software conceput şi construit

1-14 decembrie 2021

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

învăţare automată, bazate pe reţele neuronale artificiale) analizează apoi fotografia şi o compară cu o bază de date mare cu tot felul de insecte care au fost denumite de specialişti.

special pentru Diopsis. Insectele sunt atrase de un ecran de culoare gal­ benă relativ mare şi sunt fotografiate atunci când se aşază pe acesta, după care sunt identificate de un program special. Software­ul cu capabilităţi de „deep learning” (învăţare profundă ­ un concept care are la bază metode de

SPRIJIN ÎN LUAREA DECIZIEI Detectarea şi identificarea insec­ telor este complet automată. Scopul final este acela de a realiza un instru­ ment performant de sprijinire a deci­ ziei care să sugereze agronomului intervenţia necesară după cartogra­ fierea populaţiei de insecte. Sondajul oferă, de asemenea, informaţii despre

un articol de

LIVIU GORDEA

PROTECŢIA POLENIZATORILOR În prezent, există 115 scannere instalate în Olanda, care cartografiază numărul şi biomasa diferitelor specii de insecte, pentru a înţelege mai bine tendinţele generale ale populaţiilor de insecte. Protecţia polenizatorilor (nu doar a albinelor, ci şi a altor specii de insecte) reprezintă un obiectiv ma­ jor pentru Syngenta, care consideră că dacă un fermier are suficiente informaţii despre cantitatea de insecte benefice şi dăunătoare dintr­o anumită zonă, acesta va lua decizii mai bune dacă este necesar să inter­ vină în echilibrul naturii, fără a recurge la soluţii de combatere chimică.

Agricultura 4.0 43 gradul de biodiversitate.

Având în vedere intenţia UE de a oferi în viitor sprijin numai pentru prac­ tici care îmbunătăţesc măsurabil sta­ rea mediului, este clar că un dispozitiv ca Diopsis poate avea o importanţă deosebită.

CUM FUNCŢIONEAZĂ „ÎNVĂŢAREA PROFUNDĂ” Inteligenţa artificială este unul din­ tre vârfurile de lance din domeniul ştiin­ ţei calculatoarelor, datorită inovaţiilor care permit programelor de calculator să înveţe şi să interpreteze informaţii într­un mod tot mai puţin dependent de intervenţia umană. Odată cu apariţia computerelor de înaltă performanţă, a senzorilor şi a plăcilor grafice capabile să gestioneze cantităţi tot mai mari de date, au luat naştere programe de învă­ ţare modelate pe reţelele neuronale.

MODELUL CONŞTIINŢEI UMANE Procesele de „învăţare în profunzime” sunt construite cu scopul de a anali­ za date în mod continuu, pe baza unei

structuri logice, similare cu modul în care funcţionează conştiinţa umană. În practică, o serie de mostre (care au fost etichetate mai întâi de oameni) sunt introduse în calculator. Pe mă­ sură ce aceste mostre sunt procesate, Scanează-mă!

Citește și alte materiale și vezi tutoriale explicative despre Diopsis, oferite de producătorul inovației!

calculatorul are capacitatea de a în­ văţa să le recunoască mult mai rapid, identificându­le foarte uşor în cele din urmă. În urma scanării, pot fi construi­ te programe suplimentare de control al acţiunilor, care împreună dau impresia de inteligenţă artificială. În agricultură, astfel de baze de date au fost construite în special pentru detectarea buruienilor şi, mai nou, pentru identificarea specii­ lor de insecte. Scannerul Diopsis func­ ţionează exact pe acelaşi principiu.

44 Agricultura 4.0

Sursa foto: www.canva.com

FĂRĂ NGT, EUROPA VA FI UN MUZEU AL AGRICULTURII

Biotehnologiile continuă să rămână pentru cercetătorii europeni o minunată baghetă magică, pe care o au la îndemână, dar le este interzis să o folosească. Asta în timp ce privesc cum colegii lor din alte țări fac minuni cu ea!

C

am astfel ar putea fi descrisă situația actuală a specialiștilor în biotehnologii agricole din Uniu­ nea Europeană.

UE SE BAZEAZĂ PE DIRECTIVE MAI VECHI DE DOUĂ DECENII Biotehnologiile au apărut, probabil, după ce primii agricultori au obținut a doua sau, cel mult, a treia recoltă. Din acel moment și­au dorit să păstreze cele mai bune soiuri, să le combine între ele, astfel încât să obțină producții cât mai bune. De­a lungul timpului, căile de a face acest lucru s­au înmulțit, deve­ nind tot mai complexe, tot mai sofisti­ cate și tot mai dezbătute public.

PE CULMILE PERFECȚIUNII În ultimul deceniu, noile tehnici de editare genomică (NGT) au atins ne­ bănuite culmi ale perfecțiunii. Acestea permit intervenția precisă direct în ADN­ul sau ARN­ul plantei și stimularea ori, dimpotrivă, „amuțirea” unor gene.

Rezultatul este accentuarea ori, din contră, dispariția unor caracteristici ale

1-14 decembrie 2021

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

plantei. Adică exact ceea ce se întâm­ plă după încrucișări succesive, care durează, de cele mai multe ori, zeci de ani. Acum ele sunt posibile în doar câte­ va luni. Sau, mai bine zis, ar fi posibile...

Pentru că, în UE, folosirea acestei teh­ nologii, deși premiată cu Nobel­ul pen­ tru chimie în 2020, rămâne interzisă, în baza unei legislații vechi de mai bine de două decenii!

O TEHNOLOGIE TESTATĂ, DAR...

Plante care au rădăcini mai bogate și, astfel, pot suporta seceta mai ușor, Scanează-mă!

Ce s-a discutat la conferința „Inovații în amelio­ rarea plantelor: Știință­ Reglementare­Informare"

Agricultura 4.0 45 fructe și legume mai rezistente la boli, mucegaiuri sau oxidare și care, de aceea, pot fi păstrate mai mult și mai bine,legume sau cereale care pot fi fo­ losite în loc de medicamente la tratarea unor afecțiuni grave și larg răspândite.

Acestea sunt doar câteva dintre lucru­ rile care deja există și sunt utilizate în lume, ca rezultate ale NGT. Și, dacă ar fi să mai adăugăm și o informație care să provoace angoasă pe scară largă, vom adăuga și pe aceea că un virus fără leac a început să atace arborii de ca­ cao. Conform aprecierii cercetătorilor, în următorii 20­30 de ani, ciocolata va dispărea, odată cu ultimii palmieri care produc minunatele boabe. Există doar o singură soluție, care deja a fost ex­ perimentată cu succes: o modificare genetică a plantelor din această specie, care să le confere rezistență la virusul respectiv. ...CARE N-A INTERESAT PE NIMENI Același fenomen se petrece și cu bananierii din anumite zone, cu kiwi­ul din Hawai și cu grape­fruit­ul roșu.

Numai că lucrurile s­au rezolvat, iar consumatorii n­au mai apucat să intre

în panica indusă de anumite cercuri anti­tot! Și, ca să punem și bomboana pe colivă, cum se spune, cea mai mare parte a hranei șeptelului UE constă în soia și derivate din soia modificată ge­ netic, provenite din SUA și America de Sud. Ori, până acum, se pare că nu prea i­a păsat nimănui...

ROMÂNII AU TERMENI DE COMPARAȚIE Revenind pe plaiurile noastre, tre­ buie să spunem că românii se numără printre acei fermieri fericiți, care pot face o comparație între hibrizi modi­ ficați genetic și cei nemodificați, în cu­ noștiință de cauză. Până în anul 2006, inclusiv, în România s­a cultivat, cu bune rezultate, soia modificată gene­ tic. După aderarea la UE, acest lucru a fost interzis. Mulți fermieri regretă și acum... În cadrul unei conferințe internațio­ nale cu tema „Inovații în ameliorarea plantelor: Știință­Reglementare­Infor­ mare", ce a avut loc la București, acum aproape două luni, am putut constata că România este la fel de conectată ca orice altă țară dezvoltată la această problematică.

Sursa foto: www.canva.com

ACCESUL LA NOILE TEHNICI Pedro Gallardo Barrena, reprezen­ tant al Copa­Cogeca, a prezentat pro­ vocările cărora fermierii trebuie să le facă față la ora actuală, atât în contex­ tul schimbărilor climatice, al creșterii demografice, cât și în acela al noilor reglementări și strategii europene.

Concluzia sa a fost că, pentru a putea produce în continuare suficientă hrană la un preț accesibil, agricultorii, mari și mici, deopotrivă, trebuie să aibă ac­ ces la noile tehnici de editare genomi­ că. Acest instrument le­ar permite să poată aborda cu instrumente moderne lupta pe care o duc.

HRANĂ MAI PUȚINĂ ȘI MAI SCUMPĂ Aceeași concluzie a tras­o și dr.

Rene Smulders, de la Universitatea din Wageningen (Olanda), dar abor­ dând chestiunea din perspectiva omului de știință. Chestiunea, abor­ dată atât din perspective fermie­ rului, cât și din cea a cercetătorului

Scanează-mă!

Nu rata o dezbatere video amplă despre bioteh­ nologii și foloasele lor!

este simplă: fără a avea acces la re­ zultatele NGT, producătorii europeni, mai ales în noile condiții, vor rămâne cu mult în urma competitorilor de pe alte continente. Așa cum plastic s­a spus, „Europa va deveni un muzeu al agricul­ turii”. Mai devreme sau mai târziu, hra­ na va deveni mai puțină și mai scumpă, cu toate efectele ce decurg din acest lucru!

COMUNITATEA ȘTIINȚIFICĂ ROMÂNEASCĂ SUSȚINE DORINȚELE FERMIERILOR Ca o dovadă că noile biotehnologii sunt aplicabile și conduc la succes a venit intervenția cercetătorului japo­ nez Hiroshi Ezura, de la Universitatea Tsukuba. Acesta a coordonat colectivul ce a creat tomatele GABA, destinate tratamentului hipertensiunii arteriale.

El a prezentat istoria acestei legume­ medicament care, din acest an, a de­ venit disponibilă celor care doresc să o cultive în Țara Soarelui­Răsare. Prac­ tic, drumul de la idee la faptă a durat doar trei ani. Din primăvara acestui an, aproximativ 6.000 de japonezi au pri­ mit, spre cultivare în grădinile proprii, răsaduri cu noua specie. Colega sa, prof. Mai Tsuda a vorbit despre modul în care legislația niponă a reglementat produsele rezultate din utilizarea noi­ lor biotehnologii, astfel încât progre­ sul să fie posibil într­adevăr, și nu doar teoretic!

ÎN CONCLUZIE...

Așa cum și cercetătorii români susțin, în frunte cu președintele ASAS, dl. Valeriu Tabără, agricul­ torii români, la fel ca și colegii lor europeni, au nevoie de acest instrument care este editarea genetică. Fără el noile strategii ambițioase ale Comisiei Europene riscă să rămână doar vise și hârtii fără acoperire!

46 Pajişti şi plante furajere

CEL MAI MARE REZERVOR DE CARBON AL EUROPEI

S

În sens larg, pajiştea este sursă de viaţă pentru animale, insecte, vietăţi care se hrănesc din fitomasa produsă şi, indirect, pentru oamenii care exploatează acest ecosistem.

istemul multifuncţional al fie­ cărui agroecosistem cuprinde numeroase servicii cu o mare valoare economică, ecologică, energe­ tică, patrimonială, culturală, socială şi turistică. Dintre acestea, de mare ac­ tualitate este rolul pajiştilor în stoca­ rea Carbonului (C) şi reducerea emi­ siilor cu efect de seră.

Conferinţa de la Paris (COP­21) asu­ pra schimbărilor climatice a lansat paradigma "4 ‰ în soluri pentru secu­ ritatea alimentară şi a climatului, având ca orientare creşterea anuală cu 4 ‰ a stocului de carbon la nivel mondial, în toate tipurile de sol. Aceste stocuri de carbon trebuie să compenseze emisiile de CO2 în atmosferă.

parte din resursele necesare vieţii pen­ tru un miliard de locuitori.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CÂT CARBON "REŢINE" PAJIŞTEA? La nivel de Terra, cantitatea totală estimată de carbon stocat este între 172 şi 2385 Gt C, diferenţiată la nivelul fiecărui ecosistem. Astfel, proporţia cea mai mare de C stocat se găseşte în cele două mari ecosisteme naturale, pădurile cu 37% şi, aproape la ega­ litate, pajiştile permanente cu 35%, urmate de agroecosistemele cultivate cu 18% şi alte ecosisteme cu 10%. Şi alţi autori estimează că ecosistemele de pajişti naturale stochează cca 30% din cantitatea globală de carbon!

Pajiştile permanente sunt recunos­ cute ca mari rezervoare de sechestrare a C, fiind incluse în art. 3.4 al Protoco­ lului de la Kyoto, ca şi pădurile.

Studiile şi estimările efectuate la nivel mondial evidenţiază aportul pa­ jiştilor la stocarea C, apreciindu­se că între 10 şi 30% din cantitatea totală de C existentă în ecosistemele naturale

hectare (Eurostat, 2017) şi 10 milioane ha pajişti temporare. Împreună, aceste pajişti reprezintă 15% din suprafaţa totală teritorială şi 39% din suprafaţa agricolă.

La nivel mondial, suprafaţa totală de pajişti este de 3,44 miliarde hectare, reprezentând 26% din suprafaţa totală a Terrei şi 69% din suprafaţa agricolă mondială. Producţia totală de fitomasă a pajiştilor de pe Terra, în anul 2000, a fost estimată la cca 1000 milioane tone care asigură, direct şi indirect, o mare Scanează-mă!

Pajiştile permanente au o valoare economică totală anuală de circa un miliard de euro!

Sursa foto: aces.edu

POTENŢIAL DE STOCARE RIDICAT Potențialul pajiștilor ca rezervor de carbon este enorm în Europa. Statele UE însumează o suprafaţă de pajişti permanente de aproximativ 57 milioane

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR

1-14 decembrie 2021

Sursa foto: today.tamu.edu

Pajişti şi plante furajere 47

este sechestrată de aceste pajişti per­ manente, din care 8% în pajiştile tem­ perate (300 Gt de C). ŢARA ÎN CARE PAJIŞTEA ÎNTRECE PĂDUREA LA CARBONUL STOCAT În condiţiile din Franţa, cantităţile de C stocat pe orizontul de sol 0­30 cm se diferenţiază în funcţie de modul de ocupare a solului. Dacă se ia în consi­ derare nivelul de stocare a C la hectar, regăsim pajiştile permanente cu 84,6 tone C/ha, pădurile cu 81,0 tone C/ha, alte culturi cu 79,0 tone C/ha şi terenu­ rile arabile cu 51,6 tone C/ha. După cum se observă, pajiştile permanente sto­ chează cea mai mare cantitate de C la unitatea de suprafaţă.

Studiile efectuate au arătat că în pajiştile din zona temperată cantitatea estimată de carbon stocat este de 5,64 t/ha, cu o rată anuală de sechestrare de 0,19 t/ha/an. În SUA, se consideră că, în funcţie de managementul aplicat şi de schimbările climatice, în timpul unei perioade de 20 de ani cantitatea de C sechestrat variază între 100 şi 900 kg/ha/an. În Europa, prin conversia terenurilor arabile în pajişti, can­ titatea de C sechestrat a crescut de la 0,52 t C/ha/an la 1,44 t C/ha/an. În pajiştile permanente, nivelul de stocare a C în sol este în funcţie

•

•

•

de mai mulţi factori: "vârsta" pajiştei, diversitatea solurilor, structura vege­ tală a covorului ierbos, condiţiile climatice, managementul tehnologic şi de utilizare.

Modul de conversie a terenului, cu diferite destinaţii de folosire, are un impact direct asupra nivelului de sto­ care/destocare a C în sol.

"PĂŞUNAT PENTRU CARBON" Cum să creștem conținutul de car­ bon din sol în sistemele de pășunat?

Grupul focus H2020 EIP­ARI „Pășunat pentru carbon”, format din 20 de state europene, a explorat în perioada 2017­2018 strategiile de gestionare a pășunatului, avantajele și barierele diferitelor sisteme de pășunat și instru­ mente și modele de afaceri pentru

SEMNAL DE ALARMĂ! În ultimii ani, România înregis­ trează o scădere drastică a su­ prafețelor de pajiști ce pot fi folosite în hrana animalelor, estimată la 30­40% din suprafața totală (de la 4,4 milioane hectare la 2,5­3,0 milioane hectare), concomitent cu reducerea încărcăturii efec­ tive de animale (de la 1,4 milioa­ ne UVM la circa 1 milion UVM).

a sprijini scopul cercetării.

Pășunatul, interacțiunea dintre plante și animale, este indisolubil legat de pajiște. Carbonul poate fi captat în mod natural din atmosferă prin pro­ cese biologice și stocat în sol pentru o perioadă lungă de timp. Pajiștile absorb dioxidul de carbon şi îl stochează în ţe­ suturile plantelor, în timpul creșterii.

Cea mai mare parte a biomasei supra­ terane va fi consumată prin pășunatul cu animalele. În cele din urmă, carbonul se va întoarce în sol sub formă de gunoi de grajd sau în atmosferă prin proce­ sele de fermentaţie. Iarba și rădăcinile rămase se vor descompune, iar carbo­ nul va fi stocat în materia organică a solului.

CUM PUTEM CREŞTE CONȚINUTUL DE CARBON SECHESTRAT ÎN SOL! Pășunatul are un impact direct asu­ pra producției vegetale și, deci, asupra aportului de C din sol.

Prin urmare, pajiştile pot fi un mare contributor la atenuarea gazelor cu efect de seră, o soluție la problema globală a schimbărilor climatice.

Grupul H2020 EIP­ARI a studiat modurile de creştere a conținutului de carbon sechestrat în sol din sistemele de pășunat, propunând şi o serie de practici de management pentru redu­ cerea pierderilor de C. Despre acestea, într­o ediţie viitoare a revistei.

48 Culturi profitabile

„REGINA” FURAJELOR ŞI A PROFITULUI

Pentru Al Dahra Agricost, megaexploataţia agricolă de 56.000 hectare din IMB, lucerna, supranumită “regina plantelor furajere”, este, de departe, cea mai profitabilă specie cultivată. De aceea compania extinde suprafaţa la 12.500 ha. un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n plus, administraţia Al Dahra Agricost investeşte circa 100 mili­ oane de euro în staţii de procesare a fânului de lucernă, poziționându­se astfel mai bine pe piața globală de profil.

LOTURI SEMINCERE PE 400 HA În ordinea rentabilității, în Insula Mare a Brăilei, lucerna este urmată de porumb, grâu, soia, orz şi floarea soarelui. Mihai Solomei, director

1-14 decembrie 2021

general Al Dahra Agricost, a subliniat că în urmă cu şase­şapte ani, în incinta îndiguită s­a început timid cultivarea lucernei, mai întâi pe 200 ha, pentru a se ajunge astăzi la o suprafaţă de 5.000 de hectare. De asemenea, lotu­ rile producătoare de sămânţă ocupă 400 hectare.

TEHNOLOGIA E SIMPLĂ Lucerna se coseşte, se împrăştie uniform pe câmp, se lasă la soare o zi, ca plantele să ajungă de la 80% umidi­ tate la 50­60%, se strânge în brazdă (pe timp de noapte), se toacă şi se trans­ portă în fabrică. Fânul de lucernă intră în uscătoare, apoi se balotează la 12­ 14% umiditate. Fiecare balot conţine circa 30 kg de proteină digestibilă.

100 MIL. DE EURO INVESTIŢI ÎN FABRICI DE LUCERNĂ Pentru a procesa circa 200.000 de tone de masă vegetală, ce se va obţine de pe cele 12.500 de hectare, este necesară construcţia a cinci capacităţi de producţie.

• Prima staţie pentru deshidratarea și balotarea fânului de lucernă, cu linie de peletizare, a fost realizată în anul 2015.

Iniţial, productivitatea era de circa 400 tone marfă finită (baloţi de 800 kg, la 2,2 m lungime) în 24 de ore şi de 7 tone de peleţi pe oră. Ulterior, staţia şi­a dublat capacitatea de prelucrare şi s­a extins cu o linie nouă de deshidratare şi peletizare a porumbului siloz.

Astfel, în 2018 au fost deshidratate, balotate sau peletizate circa 40.000

Culturi profitabile 49 • A doua staţie de procesare, reali­ zată în aprilie 2020, a costat în jur de 22 milioane de euro. Fluxul de producţie cuprinde cuptoare cu biomasă, linii de uscare, două depozite pentru loturile de marfă de câte 1.000 de tone, întreg procesul tehnologic fiind asistat de calculator.

• În curând vor fi date în producţie încă trei staţii, investiția totală în pro­ ducerea de lucernă ridicându­se la circa 100 milioane de euro. „Intenţionăm chiar şi pe Terasa Brăilei să încercăm noi să construim o fabrică de procesare, iar fermierii care cultivă lucernă s­o aducă la noi. Avem în plan acest proiect”, explică Mihai Solomei.

Sperăm să avem înfiinţate 12.500 hectare în următorii doi ani. Cultura de lucernă ar putea să fie un nou început şi pentru noi, şi pentru agricultură MIHAI SOLOMEI

Director general Al Dahra Agricost

tone de lucernă, din care cea mai mare parte (38.000 t) a fost exportată în ță­ rile Golfului.

De asemenea, 2.000 tone de baloţi de lucernă au fost livrate la intern pen­ tru fermele de vaci cu lapte din Ialo­ miţa şi Iaşi, ale crescătorilor Nicușor Șerban și Liviu Bălănici.

PIAŢĂ BUNĂ DE DESFACERE LA INTERN ȘI LA EXTERN Programul fermierilor insulari este cu atât mai ambiţios cu cât această plantă leguminoasă are piaţă de des­ facere externă şi internă şi un nivel de profitabilitate destul de ridicat, depăşind 500 de euro pe hectar, în condiţiile exportării. În cazul comer­ cializării în România, profitul va fi ceva mai mare, deoarece cultura primeşte subvenţii; numai sprijinul cuplat acor­ dat prin APIA va aduce cultivatorilor peste 103 euro/ha.

Sursa foto: www.canva.com

„AM REVOLUȚIONAT TRANSPORTUL PE APĂ AL LUCERNEI” „Suntem primii din lume care am revoluționat transportul pe apă al lu­ cernei. Printr­o inovație a noastră, am schimbat tot conceptul mondial care se rezumă doar la transportul containe­ rizat. Acum putem exporta vrac fân de lucernă în baloți de câte 800 kg în cala navelor”, a susținut Lucian Buzdugan, Senior Advisor ­ Agricultural Affairs în cadrul Al Dahra Agriculture. „AŞ OBLIGA FERMIERII SĂ FOLOSEASCĂ LUCERNA” Lucian Buzdugan consideră că România ar trebui să cultive această specie pe o suprafață de 500.000 ha, ca răspuns al cererii mondiale. „Unul dintre motoarele agriculturii poate fi reprezentat de culturile de lucernă.

Proteina vegetală va rămâne un produs cu cea mai mare cerinţă pe piaţă. (...)

Eu aş obliga fermierii să folosească lucerna în rotaţia culturilor!”, susţine reputatul specialist.

De asemenea, există o piață de des­ facere pentru 7 milioane de tone de lucernă, care ar putea aduce beneficii nu doar producătorilor, ci și solurilor românești. În Insula Mare a Brăilei, lucerna este „regina” neîncoronată a plantelor de cultură.

BERD FINANŢEAZĂ DEPOZITAREA LUCERNEI Pe 24 noiembrie 2021, Banca Euro­ peană pentru Reconstrucţie şi Dez­ voltare (BERD) a aprobat un împrumut pe termen lung de până la 20 milioane euro către Al Dahra Agricost pentru rea­ lizarea de noi instalații de depozitare și alte investiții de capital. “Aceste in­ vestiții vor îmbunătăți competitivitatea Agricost. Datorită creșterii preconizate a volumelor producției de lucernă la Agricost în următorii 5 ani, livrările se vor intensifica, astfel încât este nece­ sară o depozitare suplimentară pentru a face față noilor volume. În plus, sto­ carea sporită îi va permite lui Al Dahra să se poziționeze mai bine pe piața globală de lucernă în perioada de iarnă cu aprovizionare redusă”, se arată în documentul rezumativ al proiectului.

10 AVANTAJE ALE LUCERNEI 1. Va reprezenta una dintre direcţiile de dezvoltare ale agriculturii; 2. Va stimula creşterea animalelor; 3. Asigură cea mai mare cantitate de proteină brută digestibilă pe hectar; 4. Proteina vegetală este la mare căutare pe piața globală; 5. Are o plasticitate pedoclimat­ ică foarte mare; 6. Are o productivitate ridicată şi calitate superioară a furajului; 7. Asigură o marjă de profit ridi­ cată pe hectar; 8. E o plantă ameliorativă pentru sol; 9. Bună premergătoare pentru culturile de câmp; 10. Poate fi cultivată în sistem bio.

50 România (ne)irigată

Sursa foto: www.canva.com

IRIGAŢIILE GĂLĂŢENE SUNT ÎN PERICOL

O avarie produsă la sfârşitul lunii octombrie a.c. la Staţia de Repompare 1 Vânători ­ inima sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui - pune în pericol irigarea culturilor gălăţene pe o suprafaţă de 76.000 hectare. un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S

tația SRP1 Vânători a fost dată în folosință gratuită, în 2012, pentru 49 de ani, către FOUAI Câmpia Covurlui. Rolul ei este să asigure un debit de apă de 46.000 litri/s, la o înălțime de pompare de 94 metri, pe Terasa Covurlui.

O comisie a ANIF a constatat că în urma avariei a fost distrus peretele din zona agregatului 1, până la nivelul primului etaj, astfel încât apa a pătruns și a inundat sălile pompelor, motoare­ lor și sala celulelor electrice de 6 kw. A fost deteriorată o parte din pardoseală şi ferestrele clădirii.

Potrivit primelor constatări, a fost vorba de o avarie produsă de lovitura de berbec în urma unei căderi de ten­ siune. S­a funcționat fără pernă de aer în hidrofor și fără instalația electrică

1-14 decembrie 2021

de curent continuu.

Expertiza judiciară solicitată de ANIF va dovedi dacă este vorba de ne­ pricepere sau nepăsare!

SOLUŢIE DE REZERVĂ Gheorghe Ifrim, liderul FOUAI Câmpia Covurlui, recunoaşte că avaria ar putea avea drept consecinţe limi­ tarea activităţii de irigaţii, dar există o soluţie de rezervă. „Avem o lucrare de modernizare pe firul 2 (tot la SRP1 Vânători, de 1,5 mil. de euro), în curs de finalizare, prin care se va asigura un debit de apă mai scăzut pe Terasă.

Menţionăm că infrastructura este în­ vechită, fiind în exploatare de 40 de ani”, susţine Ifrim.

Cu atât mai mult se impune reme­ dierea avariei. Mulţi fermieri aveau nevoie de apă pentru că au înfiinţat culturile de toamnă în condiţii de se­ cetă. De când cu acest eveniment, pe Terasă nu se mai irigă.

Statu­i proprietar pe infrastructura de îmbunătăţiri funciare şi el ar trebui să caute soluţii şi surse de finanţare.

UN PROIECT DE LUAT ÎN CALCUL! „Staţia Vânători este a statului, Federaţia nu are competenţa să re­ pare acolo. Judeţul Galaţi are singura şansă de a pune în operă un proiect, al cărui studiu de fezabilitate l­am făcut cu staţia de la barajul Movileni (de pe Siret n.r.), prin care se poate iriga peste 20.000 ha”, subliniază Gavrilă Tuchiluş.

Directorul Agrimat Matca susţine că ar trebui o nouă staţie în locul SRP1 Vânători, una modernă şi cu o altă in­ frastructură. „O soluţie tehnică optimă este de a despărţi în două sistemul de irigaţii din Câmpia Covurlui spre bene­ ficiul fermierilor. Judeţul Galaţi a fost şi este într­un con de secetă de ani de zile; astăzi putem să spunem că e o stare de necesitate pentru apă. Ce program de investiţii să fac eu pentru 2023­2027, atât timp cât nu am sursa de apă?”, se întreabă Tuchiluş.

La staţia Vânători, trebuie să se facă o expertiză tehnică corectă, însă fără o intervenţie rapidă, cu finanţare de la buget, problema irigaţiilor în Câmpia Covurlui nu se va rezolva curând.

51

52 Bursa agricolă

Scanează-mă!

Fii la curent cu valoarea cotațiilor BRM ­ Bursa Română de Mărfuri la cereale și oleaginoase, actualizate săptămânal!

COTAŢII EXTRAORDINARE

CEREREA-I MARE, PREŢURILE-S ÎN URCARE! Evoluţia preţurilor la cereale și oleaginoase a depăşit cele mai optimiste aşteptări. Piaţa europeană se confruntă cu o cerere tot mai puternică, ceea ce impune importatorilor să favorizeze sursele mai puțin costisitoare.

P

otrivit Terre­net, pe piaţa Euro­ next, grâul a câștigat 4,75 euro pe tonă, depăşind pragul de 300,25 euro/t (la termenul limită din decembrie) și 4 euro pe cel din martie, atingând 298,75 euro/t, pentru circa 11.000 de loturi de marfă. „După raportul USDA, care a mărit recolta de la 72,5 ­ la 74,5 mil. tone şi a upgradat nivelul de export de la 35 la 36 mil. tone, ministrul Agriculturii din Rusia a anunţat sec că în cazul grâu­ lui va creşte taxa de export şi ­ dacă va fi nevoie ­ va fi impusă şi o cotă de export. Imediat a început un raliu pe bursă şi s­a dus grâul pe Euronext la 300 euro/t, sub efectul unei emoţii generate de declaraţia ruşilor”, ne­a declarat Cezar Gheorghe, consultant, comerţ cu cereale, la Clubul Fermierilor Români.

Grâul. „Piaţa fizică a rămas surdă la efectele bursei, grâul e la acelaşi nivel în Constanţa (280 euro/t, în urmă cu un an preţul a fost mai mic cu 100 euro/t), în timp ce Euronext a disipat emoţia la 289 euro/t”, susţine sursa citată. „Grâul rămâne pe acelaşi trend, cererea în Bazinul Mării Negre nu slăbește, în ciuda taxelor la export care întăresc zvonurile de cote care ar urma să fie implementate la începutul anului

1­14 decembrie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

viitor”, potrivit Agritel. „Din cauza taxei ruseşti, s­ar pu­ tea ca în 2022 să vedem o inundare a pieţei, pentru că fermierul rus (evitând taxa de export) ar fi tentat să vândă grâul în piaţa internă; rubla fiind puter­ nică în comparaţie cu dolarul”, atrage atenţia Cezar Gheorghe.

Orzul are o dezvoltare de platou, la un preţ de 240­241 euro/t, în Portul Constanţa. La nivel global este un

PE SCURT

•

Grâul rămâne pe acelaşi trend, nu este suficientă marfă în piaţă încât să acopere cererea şi cel puţin până la jumătatea lunii ia­ nuarie se va menţine tendinţa de creştere a preţului; Fermierii români preferă să vân­ dă în ianuarie; Moscova își securizează piaţa internă.

• •

deficit pe linie de producţie versus consum de 4 mil. tone, iar unele ţări, precum Turcia, şi­au mărit cererea.

Porumbul. La începutul iernii, recol­ ta națională de porumb boabe ajunsese la circa 13 mil. tone (90% din 2,57 mil. ha, conform MADR), cu un randament de 5,5 tone/ha. „La porumb se menţine statu­quo­ul în Bazinul Mării Negre; raportat la Constanţa, preţul este de 236­240 euro/t, dar se aşteaptă o co­ borâre cu 6­7 euro. Preţul ridicat e ţinut de costul ieftin al transportului din Marea Neagră către China, în compa­ raţie cu porumbul american”, susţine Cezar Gheorghe.

Pe Euronext, preţul porumbului a crescut la 249,75 euro/tonă (plus 1,75 euro/t), la termenul din ianuarie, și la 248,50 euro/tonă (plus 2,75 euro) în luna martie, pentru circa 500 de loturi tranzacţionate.

La floarea-soarelui situaţia e ase­ mănătoare cu cea a grâului. Ruşii vor modifica indexul de preţ ca indicator în calcularea taxei de export a uleiului brut, şi, implicit, taxa va sări (de la 1 decembrie) de la 194 la 276 dolari/tonă.

Deci, o apreciere la seminţele de floa­ rea­soarelui cu un minim de 30 dolari/t. În Constanţa, indicaţia de preţ mini­ mă e 650 dolari/t.

53

54 Dosar Ferma

Apocalipsa florii soarelui nu a mai avut loc!

Producțiile obținute în vara aceasta contrazic prevestirile negre făcute de unii fermieri la începutul anului, când MADR nu a mai acordat derogare pentru utilizarea semințelor de floarea soarelui tratate cu neonicotinoide.

C

e spuneau unii fermieri la începu­ tul anului, după decizia ministe­ rului? Iată câteva luări de poziție: Ștefan Muscă a declarat la vremea respectivă: ”o să vedeți câți bani se vor pierde pentru că nimeni nu o să mai cultive floarea soarelui. Și atunci, îi întreb eu pe apicultori, de unde o să mai colecteze albina dacă la rapiță și la floarea­soarelui nu s­a dat derogare?

Din cauza lor nu s­a mai dat derogare, pentru că ei au făcut demersuri și pre­ siuni către comunitatea europeană”.

Gheorghe Albu a declarat la rândul său: ”nu s­a mai dat derogare pentru a fi tratată sămânța de floarea soare­ lui cu neonicotinoide. Având în vedere clima, condițiile de climă și rezerva de dăunători în sol, ne face pe noi, pro­ ducătorii agricoli, să mai renunțăm în a mai cultiva în primăvară floarea soarelui”.

Asociația pentru Cultura Florii-Soarelui (ACFS) a trimis atunci un comuni­ cat ministrului Adrian Oros, fiind arătat că: ”lipsa tratamentului semințelor de floarea­soarelui premergător semănatului nu poate fi admisă, deoarece,

•

•

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

într­o dinamică de 50­60 ani, dăunătorul Tanymecus dilaticollis Gyll. a produs ra­ vagii care au determinat dispariția su­ prafețelor de floarea­soarelui și, impli­ cit, pierderi însemnate. În consecință, vă rugăm a aproba tratamentul semin­ ţelor de floarea soarelui cu Imidacloprid pentru arealele geografice la care PED este 3­4 ind./mp, şi Tiametoxam (8­10 ind./mp). În caz contrar, ne vom asuma riscul unor pierderi uriașe”. Ministrul Oros a fost de neclintit: ”Noi nu mai pu­ tem prelungi această derogare, deja sun­ tem atenționați de Comisia Europeană.

Atenționarea a venit în noiembrie”.

CIFRELE BAT VORBELE Ce indică statisticile de anul acesta?

Departe de a trimite către un dezastru, datele statistice publicate de Comisia Europeană scot în evidență un succes evident: au fost cultivate 1.254.000 ha, cu 71.000 ha mai mult decât anul trecut. Producția a fost de 3.007.000 tone, mai mare cu 8.000 t decât anul trecut. Sigur, nu sunt diferențe majore,

creșterile nu sunt semnificative, dar este limpede că neutilizarea neonicoti­ noidelor nu a condus la o catastrofă a culturii de floarea soarelui.

PRODUCȚII BUNE ȘI PE TIMP DE SECETĂ De menționat că seceta extremă din 2020 a afectat culturile de floarea soarelui în sud­estul României și că în anii imediat anteriori (2019 și 2018) pro­ ducțiile au fost mai mari (3.063.000 t în 2018 și 3.568.000 t în 2019), dar mergând mai în urmă, descoperim că producția și suprafața totală au fost mai mici, deși atunci utilizarea semințelor cu neoni­ cotinoide era permisă.

Demn de remarcat este și faptul că, în ciuda secetei din 2020, a fost obți­ nută o producție totală mai bună decât în mulți ani când nu a fost secetă. ÎN FRANȚA, ACEEAȘI SITUAȚIE Producții bune a obținut anul aces­ ta și Franța, țară care nu a acordat derogare pentru folosirea semințele de floarea soarelui tratate cu neonico­ tinoide: 1.898.000 t (producție­record pentru agricultura franceză), față de 1.607.000 t în 2020 și 1.298.000 t în 2019.

România rămâne cel mai mare pro­ ducător de floarea­soarelui din Uniunea Europeană.

Sursa foto: www.canva.com

•

un articol de

STELIAN RĂDESCU

1-14 decembrie 2021

55

56 Cultura mare

4 REGULI LA ÎNTOCMIREA PLANULUI DE CULTURĂ

Asolamentul este o verigă importantă a planului de cultură, chiar o investiție de inteligență a fiecărui fermier.

Cum trebuie întocmit pentru a aduce cât mai multe beneficii agronomice și economice! un articol de

IOAN BORCEAN mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n condițiile actuale, când prețu­ rile tuturor produselor care stau la baza tehnologiilor agricole (semințe, îngrășăminte, pesticide, carburanți, piese de schimb etc.) au crescut, deru­ ta agricultorilor este mare. Unii chiar se întreabă dacă mai au sau nu motivație să­și mai lucreze pământul sau să­l vândă. În aceste condiții, se impune optimizarea tehnologiilor de cultivare.

CHEIA SUCCESULUI Primul pas al reușitei este chiar planul de cultură, elaborat în corelație cu condițiile pedoclimatice specifice zonei și cu respectarea rigorilor de ordin tehnic și ecologic.

O atenție deosebită trebuie acordată locului plantelor amelioratoare în ca­ drul asolamentului, pentru ca efectul lor ameliorator să fie maxim. În acest

1-14 decembrie 2021

sens, leguminoasele cultivate pentru boabe și cele furajere trebuie să dețină o pondere cât mai importantă.

4 PRINCIPII DE RESPECTAT Planul de cultură trebuie să urmărească: Să asigure o diversitate cât mai mare de culturi care să găsească condiții pedoclimatice favo­ rabile zonei; Solul să fie acoperit perma­ nent cu un covor vegetal; Alegerea culturilor pe tere­ nurile în pantă trebuie să prevină pierderea apei prin scurgere, deci să evite eroziunea; Asolamentele trebuie să asigure aplicarea unui sis­ tem de lucrări fără deplasarea solului pe orizontală (fără arături), care să res­ pecte arhitectura fizică și biologică a acestuia și să conserve apa.

Scanează-mă!

Rotația culturilor și asolamentul au rol decisiv în controlul îmburuienării!

3 DEZAVANTAJE ALE MONOCULTURII Asolamentele elimină numeroasele probleme create de monocultură. Deza­ vantajele monoculturii pot fi de natură: Economică: favorizează crizele de structură prin reducerea pro­ ducției și a calității; în funcție de cultură și de zonă, favorizează eroziunea și re­ ducerea fertilității solului; Ecologică și de degradare a solului: pierderea humusului, im­ pune aplicarea îngrășămintelor chimice și reduce activitatea biologică din sol; Biologică: distrugerea ecosiste­ melor, favorizarea înmulțirii bo­ lilor și a dăunătorilor, fapt care obligă la folosirea de cantități mari de insec­ to­fungicide, se distrug microorganis­ mele și sistemele de fixare biologică a azotului.

Problemele economice în aprecierea culturilor din asolament se poate face obiectiv numai pentru întreaga perioa­ dă de aplicare a asolamentului.

La întocmirea asolamentelor, pe lângă aspectele tehnice semnalate, obligatoriu trebuie avute în vedere con­ tractele fermelor existente.

1.

2.

3.

Plante aromatice și medicinale 57

CULTURI PROFITABILE PE SUPRAFEȚE MICI

Plantele aromatice și medicinale valorifică excelent terenurile slab productive și pot fi cultivate pe suprafețe mai mici.

Cererea mare și prețurile bune ale recoltelor aduc venituri superioare altor plante de cultură.

Î

n țara noastră există aproximativ 50 de specii de plante medicinale și aromatice, dintre care menționăm: coriandru, chimion, fenicul, anason, mentă, levănțică, roiniță, jaleș, șerlai, odolean, laur, măsălariță, mătrăgună, mușețel, degețel roșu și lânos, gălbe­ nele, busuioc, cimbru, nalbă, revent, ș.a. Fiecare specie are tehnologia pro­ prie de cultivare.

7 PAȘI TEHNOLOGICI Zonarea speciilor a avut în ve­ dere clima (temperatura, umidi­ tatea, lumina și vântul) și condițiile de sol (textura, structura, pH­ul, apro­ vizionarea cu elemente nutritive și expoziția). Există 2 zone mari, fiecare cu subzone specifice fiecărei plante: Uscată și călduroasă (475­600 mm precipitații și temperatura medie anu­ ală de 10­11°C): Câmpia Bărăganului, Burnazului, Olteniei, Timișului, Moldovei și Podișul Dobrogei.

Umedă și răcoroasă (precipitații de 600­750 mm anual și temperaturi medii anuale de 7,5­ 8,5°C): regiunile subcarpatice, depresiunile intramon­ tane ș.a.

Rotația. Bune premergătoare sunt cerealele de toamnă, legu­ minoasele pentru boabe și prășitoarele

1.

• •

2.

un articol de

IOAN BORCEAN mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fertilizate și curate de buruieni. De exemplu: după cerealele păioase se vor culti­ va plantele medicinale cu înrădăcinare profundă, iar după leguminoase, plan­ tele cultivate pentru frunze sau plantă întreagă (herba); speciile care se seamănă toamna, până la venirea iernii, au premergătoare care părăsesc terenul devreme; nu sunt indicate plantele care secă­ tuiesc solul în apă; se evită cultivarea în monocultură, cu excepția mușețelului; plantele perene se vor cultiva pe sole separate, curate de buruieni și cu o stare bună de fertilitate.

Fertilizarea trebuie să asigure și un conținut ridicat de principii active: pentru recolta de frunze: îngrășă­ minte N:P cu raport favorabil azotului; pentru conținut mare de glucide: N:P:K cu raportul 1:1:1; pentru organele subterane: obligatoriu

• • • • •

3.

• • •

se dă și potasiu. Îngrășămintele cu fosfor și potasiu se vor încorpora în sol toamna, iar cele cu azot se aplică la pregătirea patului germinativ și după fiecare recoltare.

Lucrările solului se execută în funcție de specificul fiecărei specii, de zona culturii și de planta pre­ mergătoare. Patul germinativ trebuie realizat grădinărește (pentru semințe mici). Înmulțirea se face prin semințe (tratate cu insecto­fungicide) sau vegetativ (stoloni, rizomi, bulbi, butași sau despărțire de tufe). La unele specii cu semințe mici este necesară ameste­ carea acestora cu material inert, pentru o mai bună repartizare. La speciile care răsar greu, semințele se amestecă cu cele ale cu plante indicatoare. Îngrijire. În cursul vegetației te­ renul trebuie menținut curat de buruieni prin prașile, pliviri sau erbici­ dare. La unele specii, se fac și lucrări de întreținere speciale.

Recoltarea este specifică fiecă­ rei plante în ceea ce privește data și metoda recoltării, uscarea și depozi­ tarea produsului, elemente de care depinde conținutul și calitatea princi­ piilor active și, desigur, prețul de valori­ ficare.

4.

5.

6.

7.

58 Cultura mare

RECOLTAT ÎNTÂRZIAT: CÂT VĂ COSTĂ!

Recoltarea cu întârziere a porumbului poate produce pagube însemnate în fermă. Adesea, aceasta depinde de factori pe care fermierii nu îi pot controla. Ce puteţi face, totuşi, ca să evitaţi astfel de pierderi! un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n primul rând, factorii climatici pot influenţa foarte mult momentul când fermierii recoltează porumbul.

Apoi, acesta depinde şi de precocita­ tea şi maturitatea hibrizilor pe care îi au în fermă. În mod clar, un hibrid semi­ tardiv şi tardiv riscă să fie recoltat mai târziu.

CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ FERMIERII ÎNTÂRZIE RECOLTATUL? „Dacă avem presiune mare de boli şi dăunători, cum se întâmplă acum cam peste tot în ţară, avem atac mare de Ostrinia şi de Helicoverpa, care atacă în special ştiuletele şi tulpina porum­ bului, aceşti dăunători deschid porţi de intrare pentru boli, care reduc atât cantitativ din producţie şi diminuează şi din calitate.

Odată ce se instalează ciupercile, în special Gibberella şi Fusarium, care provoacă putregaiul tulpinii şi al ştiu­ leţilor de porumb, în momentul în care depozităm producţia pot apărea mico­ toxine, care duc la apariţia aflatoxinei, ceea ce face ca porumbul să nu mai

HIBRIZI CARE PIERD APA RAPID O caracteristică unică şi uşor de recunoscut a hibrizilor de po­ rumb Dekalb este aceea că, la maturitate, ştiuleţii stau îndreptaţi în jos și nu sunt acoperiți complet de pănuşi. Astfel, boabele pierd apa mai repede. Orientarea în jos a ştiuletelui de porumb oferă şi pro­ tecţie împotriva încolţirii boabelor.

1-14 decembrie 2021

Scanează-mă!

Ce se întâmplă cu porum­ bul iernat în câmp?

Cum diminuați riscul pierderii recoltei!

poată fi utilizat nici în furajarea ani­ malelor”, spune Cătălin Tănaţcu, reprezentant tehnic Bayer România pe zona de vest.

GRÂU SEMĂNAT TÂRZIU: PIERDERI DE 100 KG/HA PE ZI! O altă consecinţă, dacă se întârzie recoltarea porumbului, este ca fermierii să întârzie foarte mult pregătirea terenului pentru cultura ce urmează să fie înfiinţată pe terenul respectiv, astfel încât lucrările se fac deficitar şi târziu. „De exemplu, la grâu, dacă nu reuşim să semănăm în perioada optimă, fiecare zi de întârziere se poate traduce în pierderi de producţie

de până la 100 de kilograme pe hectar pe zi”, mai spune Cătălin Tănaţcu.

CE SOLUŢII AU FERMIERII! „De cele mai multe ori, fermierii sunt limitaţi de factori care nu ţin neapărat de ei. Unii factori îi pot însă controla, şi anume, să aleagă un mix de hibrizi de porumb din grupe de maturitate diferite, ca să poată eşa­ lona recoltatul, astfel încât să finalizeze lucrările în timpul optim”, recomandă Cătălin Tănaţcu.

59

60 Picătura de succes

Felix Mulţescu face bani cu floarea de consum

Teleormăneanul Felix Mulţescu a găsit cultura care să­i aducă maximum de profitabilitate: floarea soarelui pentru consum.

Este căutată și o vinde cu 2,95 lei kilogramul. În curând va cumpăra o linie de prăjit şi ambalat seminţe.

„A

m cultivat 20 hectare de floarea soarelui cu hibridul Onyx® N5LM307, cu pro­ ductivitate ridicată, ameliorat pentru a obține semințe mari, uniforme, de cali­ tate superioară, destinate consumului!

Ca şi condiţii de cultură trebuie să asi­ gur o densitate mai scăzută la hectar, care să nu treacă de 45.000 de plante la unitatea de suprafață, o fertilizare ceva mai bună la semănat, iar la recoltare, umiditatea să fie sub 9%”, precizează fermierul din satul Ludăneasa, comuna Răsmireşti.

De asemenea, hibridul Onyx este de culoare neagră, cu maturitate semitar­ divă, cu semințe uşor de decojit, cu o aromă plăcută, gust pronunțat și tex­ tură bogată.

PREŢURI DE PESTE 2 LEI/KG Este primul an când inginerul Felix Mulţescu a pus în pământ aşa ceva.

Ideea de a cultiva floarea ­ soarelui

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pentru consum i­a venit anul trecut când procesatori din Bucureşti cutreie­ rau Teleormanul în căutare de marfă, oferind preţuri de peste 2 lei kilogra­ mul. ”Cu unul dintre procesatori am vrut să semnez un contract, însă nu ne­am înţeles la preţ şi nici la condiţiile de livrare. Nu mi­a convenit că anali­ zele voia să le facă la Bucureşti, după ce încărca camionul! Or, am insistat să facem determinările în fermă. Eu am marfă de calitate!”, spune fermierul.

Pentru semănat, a cumpărat dozele de sămânţă la 1.000 lei sacul de 10.000 de boabe (mai scump cu 20% faţă de floarea soarelui pentru ulei). În final a obţinut o medie de 3.300 kg/ha.

STRUCTURA DE CULTURI Felix Mulţescu lucrează 140 ha de teren, din care aproximativ 10 ha este pădure de salcâm. „În pofida faptului că a fost un an dificil, secetos în a doua parte, producţiile au fost mulţumitoare, la grâu am făcut 5.500 kg/ha. În gene­ ral pun jumătate din suprafaţă cu grâu, dar anul trecut am făcut o excepţie, am avut 83 ha şi pe restul de suprafaţă am semănat floarea ­ soarelui. Nu prea pun porumb, doar pe câteva hectare în locuri mai peticite pentru consumul propriu şi al rudelor care au terenurile la mine”, explică teleormăneanul.

O LINIE PENTRU PRĂJIT ŞI AMBALAT SEMINŢE Felix Mulţescu este convins că să­ mânţa de floarea ­ soarelui pentru consum (decojire, prăjire, sărare şi am­ balare la punguţe de câte 50 g, 100 g sau la jumătate de kilogram) este o afa­ cere bună şi de aceea se gândeşte ca anul viitor să achiziţioneze o linie auto­ mată de producţie.

Acesta are pe stoc 135 tone de floarea soarelui, din care a vândut un

Sursa foto: www.canva.com

LEMN DIN PROPRIA PLANTAȚIE Felix Mulţescu a plantat în ju­ rul satului Ludăneasa aproape 10 hectare de teren cu salcâm şi a început să valorifice lemnul. „Eu vând la tonă, 700 de lei lemnul tăiat proaspăt din pădure şi 1.000 lei tona pentru lemnul uscat, recoltat anul trecut. Am de gând să plantez şi câteva hectare cu stejar roşu, spe­ cie nepretenţioasă, bine adaptată la noi, cu viteză mare de creştere şi cu lemn de calitate foarte bună. În timp, cine va avea pădurile de stejar sau de salcâm, va fi în mare avan­ taj”, consideră fermierul.

1-14 decembrie 2021

Picătura de succes 61 UN EXPERIMENT În toamnă, a semănat 44 hectare cu grâu, cultura va ierna într­o stare de vegetaţie foarte bună. Probleme sunt cu o parcelă de rapiţă de 22 ha, pentru că nu a ascultat de sfatul unor agronomi cu experienţă. ”Am avut doze mai vechi de sămânţă şi m­am ambiţionat să măresc cantitatea de sămânţă la hectar, cu gân­ dul că plantele vor răsări. A fost un expe­ riment pentru mine, mă gândesc să intru cu plugul şi să las terenul pentru floarea ­ soarelui la primăvară”, explică fermierul.

Ar fi păcat să nu transform producţia primară într­un produs finit şi să nu­l distribui prin supermarketuri, căci cerinţă pe piaţă există şi preţu­i bun!

FELIX MULŢESCU

Fermier din Teleorman

TIR la 2,95 lei/kg, precum şi 1.500 tone de grâu. Aşteaptă preţuri mai bune: 3 lei/kg la floare şi 1,5 lei/kg la grâu. „Am investit peste 100.000 de euro în achiziţionarea unui cântar basculă şi în construcţia unei hale multifuncţionale în care să depozitez recolta, îngrăşă­ mintele şi să adăpostesc utilajele. Pe acoperiş am să amplasez panouri foto­ voltaice pentru a­mi asigura o parte

din energia electrică şi apoi să cumpăr o linie pentru prăjit şi ambalat se­ minţe (prăjitor, bandă de răcire, hote ventilaţie, maşină de ambalat şi bandă transportoare), care nu va costa mai mult de 50.000 de euro.”, susţine Felix Mulţescu.

De asemenea, i­ar mai trebui un tractor de putere mai mare pentru sca­ rificări şi alte lucrări mai grele.

„M-AM ÎNDRĂGOSTIT DE NATURĂ!”

Felix Mulţescu a absolvit Liceul Horti­ col din Băneasa şi apoi cursurile USAMV Bucureşti, promoţia 1995. Are 49 de ani, este căsătorit şi­i tatăl unui băiat. „Sunt născut şi crescut în Bucureşti şi­mi făceam vacanţele de vară la bunici.

De atunci m­am îndrăgostit de natură, aşa a început respectul pentru tot ce­i frumos. Când mă duc în excursie în străinătate, studiez foarte mult natura, plantele, pomii, am o slăbiciune pentru grădini!”, mărturisește fermierul.

62 Info companii

Ameliorarea KWS:

adaptabilitate și productivitate Obiectivul principal al KWS este dezvoltarea de hibrizi de porumb care să îmbine productivitatea ridicată cu o stabilitate excelentă în condițiile pedo-climatice locale.

KWS LAURO FAO 300

KWS ALMANZO FAO 380

S

pecialiștii companiei pornesc de la acest plus diferențiator atunci când decid includerea în oferta comercială a unui nou hibrid, care a fost testat în prealabil pe mii de par­ cele, în toată țara. Doar cei care ating cele mai înalte calificative la toate ca­ racterele agronomice obțin aprobarea pentru a fi cultivați în ferme ­ o decizie de maximă responsabilitate pentru amelioratorii de top din KWS și un ga­ rant al calității pentru fermieri.

CLIMACONTROL3

Un astfel de exemplu este repre­ zentat de către hibrizii din grupa CLIMACONTROL3, ce înregistrea­ ză toleranță ridicată la secetă și arșiță.

Aceasta grupă este în permanentă perfecționare cu hibrizi de porumb din cele mai noi surse genetice, care excelează în condițiile specifice din România. Trebuie evidențiat succesul imediat obținut anul trecut cu KWS DONJUAN FAO 400, care a devenit un hi­ brid favorit al fermierilor din zonele cu deficit pluviometric, iar confirmarea este evidentă prin rezultatele obținute în majoritatea fermelor utilizatoare.

1-14 decembrie 2021

un articol de

CĂTĂLIN PIROȘCĂ

Director Marketing KWS mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

3 HIBRIZI DE ULTIMĂ GENERAȚIE Inovația caracteristică grupei este concretizată în acest sezon prin lan­ sarea a doi hibrizi din grupa FAO 300­ 400, cea mai cerută în România (KWS LAURO și KWS ALMANZO), dar și prin echilibrarea maturității din portofoliu cu un hibrid robust, mai tardiv (KWS ADVISIO).

Timpuriul grupei, KWS LAURO FAO 300, poate obține un MMB între 330 – 360 g și se remarcă printr­o dinamică pro­ nunțată de pierdere a apei din bob după atingerea maturității fiziologice, în urma testelor efectuate fiind hibri­ dul care pierde cel mai rapid apa din bob din acest segment de maturitate.

Prezintă o vigoare deosebită la răsărire (susținută și prin tratamentul INITIO), o înflorire rapidă și formează devreme elementele esențiale de producție.

Datorită recoltării timpurii, fermierii pot

•

KWS ADVISIO FAO 480 asigura rotația fără întârzieri a culturilor și o pregătire târzie a terenului pentru lucrările agricole următoare.

Noul KWS ALMANZO FAO 380, ame­ liorat în România, atinge un potențial de producție ridicat, ce poate fi fruc­ tificat în condiții diverse de cultivare, datorită plasticității ecologice mari. Îmbină perfect stabilitatea climatică și productivitatea ridicată, obținând re­ zultate de excepție, superioare majo­ rității hibrizilor din această grupă de maturitate.

KWS ADVISIO. Aflat încă din primul an pe podium la Ziua Porumbului 2021, din Orezu (Ialomița), KWS ADVISIO FAO 480 hibrid ameliorat în România, prezintă o vigoare foarte bună și o viteză de creștere mult accelerată față de alți hibrizi din grupa sa de maturitate (în­ sușiri evidențiate și datorită tratamen­ tului inovator INITIO). Planta ajunge la înflorit odată cu hibrizii din segmen­ tele mai timpurii (FAO 380­450). Faptul că este ameliorat în România îi asigu­ ră o stabilitate de excepție, iar, prin valorificarea excelentă a tehnologiilor intensive, oferă un potențial productiv remarcabil.

•

•

63

64 Semnal de alarmă

E CRIZĂ DE SPECIALIȘTI ÎN MEDICINA PLANTELOR

În contextul Pactului Verde European este nevoie ca de aer de specialiști foarte bine pregătiți în domeniul protecției plantelor. Ba chiar de o categorie nouă de profesioniști: medicii plantelor.

P

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

RISC DE FOAMETE Eleftherios (Eris) C. Tjamos a tras un mare semnal de alarmă referitor la lipsa specialiștilor în fitopatologie, vi­ rusologie, nematologie, entomologie și alte domenii esențiale ale protecției plantelor, existând riscul acutizării pro­ blemelor generate de agenții de dău­ nare ai culturilor agricole, cu creșterea riscului apariției foametei în cele mai vulnerabile zone ale globului.

Profesorul a adus ca exemplu uni­ versități din Germania care au intro­ dus „Fito­Medicina”, o specializare de patru ani, în care studenții vor fi pregătiți pentru toate aspectele care țin de acest domeniu vital al agricul­ turii mondiale. Programe similare sunt demarate și în Italia, Franța, dar și în SUA (Universitatea din Florida).

MEDICI AI PLANTELOR FORMAȚI ÎN UNIVERSITĂȚI În contextul practicării unei agri­ culturi din ce în ce mai moderne, dar și al scumpirii inputurilor, Eleftherios (Eris) C. Tjamos a susținut încă o dată necesitatea creării unei Universități de Fitiatrie care să funcționeze inde­ pendent de Universitățile de Științe Agronomice și care să formeze medici ai plantelor. Aceste noi universități ar trebui să educe studenții, pe parcursul a cinci ani, în domeniul științelor agri­ cole, să ofere educație extensivă în domeniul fitiatriei, precum și a tuturor științelor conexe cu fitiatria.

DIAGNOSTICE CORECTE ȘI RECOMANDĂRI PERTINENTE Specialiștii în fitiatrie ar putea să lucreze în producție pentru protejarea culturilor de câmp sau a celor în spații protejate, în universități de profil sau institute de cercetare, organizații pu­ blice sau private ale sectorului agricol.

Se dorește ca în viitorul apropiat să existe specialiști foarte bine pregătiți

Sursa foto: www.canva.com

reședintele Societății Elene de Fitiatrie din Grecia, profesorul Eleftherios (Eris) C. Tjamos, pro­ pune revoluționarea învățământului su­ perior pentru a rezolva criza specialiș­ tilor în domeniul protecției plantelor.

Acesta recomandă ca aceste universi­ tăți să fie similare cu cele de medicina umană sau veterinară iar absolvenții universității de fitiatrie să aibă specia­ lizarea echivalentă cu cea a medici­ lor veterinari! În prezent, disciplinele de protecția plantelor se regăsesc în programa facultăților de agricultură, horticultură sau biotehnologii.

1-14 decembrie 2021

Semnal de alarmă 65 în domeniul protecției plantelor care să pună un diagnostic corect, mai ales în cazurile în care există simila­ rități foarte mari între organismele de dăunare sau ale simptomelor atacului.

Aplicațiile de pe telefoanele mobile care au rolul de a facilita identificarea agenților de dăunare nu sunt eficiente întotdeauna, în acest caz fiind nevoie de expertiza unui specialist foarte bine pregătit. După ce diagnosticul a fost pus, specialiștii în fitiatrie trebuie să asigure consultanță fermierilor în ve­ derea alegerii celor mai bune metode de combatere a agenților de dăunare.

CLINICI ALE PLANTELOR În final, expertul a făcut referire la gravitatea situației generată de scă­ derea numărului de specialiști în acest domeniu, în timp ce provocările devin din ce în ce mai mari pentru fermierii din lumea întreagă, din cauza intensi­ ficării atacului agenților de dăunare, apariției speciilor invazive, toate aces­ tea fiind favorizate de schimbările cli­ matice. Profesorul a dat exemple de

clinici ale plantelor, multe dintre ele apărute în țările din Africa sau Asia, unde fermierii pot să vină cu plante atacate în vederea stabilirii unui diag­ nostic corect. În același timp, clinicile plantelor servesc și ca centre de con­ sultanță pentru fermieri.

AGRONOMIE VS. FITIATRIE În domeniul agronomiei, cunoș­ tințele de bază ar trebui să fie din ariile pomiculturii, viticulturii, le­ gumiculturii, floriculturii, plantelor ornamentale, cerealelor, plantelor tehnice, fertilizării, științelor solu­ lui, ecologiei, arhitecturii peisagis­ tice, în timp ce în domeniul fitiatriei, viitorii studenți ar trebui să fie instruiți în domeniile fito­ patologiei, entomologiei, virusologiei, buruienilor, identificării agenților de dăunare, fiziologiei, biochimiei, biotehnologiei, ecotoxicologiei, etc.

ANUL INTERNAȚIONAL AL PROTECȚIEI PLANTELOR Anul 2020 a fost declarat de către FAO, Anul Internațional al Protecției Plantelor, fiind plănuite mai multe manifestări științifice și dezbateri te­ matice. Din păcate, pandemia a dat aceste planuri peste cap, aceste ma­ nifestări fie s­au anulat, fie s­au re­ programat.

Scopul declarat al FAO este de a reduce pierderile de recoltă cauzate de atacul agenților de dăunare, având în vedere faptul că în 2050 populația globului va depăși 9 miliarde de locui­ tori, iar pentru hrănirea acestora, agricultura va trebui să producă cu 60% mai mult decât în prezent, folo­ sind mai puține resurse.

Invers proporțional cu scăderea accentuată a numărului de specia­ liști, problemele cauzate de boli, dăunători sau buruieni vor continua să crească. Însă pentru formarea spe­ cialiștilor este nevoie de mult timp, de mulți profesori și mai ales de foarte mulți bani.

66 Info companii

Seamănă profitabil cu ROUA Semințe

Înființată în 2021, ROUA Semințe este specializată în cercetarea, testarea și vânzarea de semințe certificate, precum și în a oferi consultanță de specialitate clienților săi. De curând, compania are și un nou Director General. un articol de

ROUA SEMINȚE mai multe pe această temă www.rouaseminte.ro

D

ata de 1 decembrie 2021 a fost una specială pentru ROUA Semințe.

De Ziua Națională a României, compania a marcat numirea lui Cristian Ursăchescu în funcția de Director General.

EXPERIENȚĂ RELEVANTĂ ÎN AGRIBUSINESS Cristian are 39 de ani și o experiență de 13 ani în poziții de vânzări și mana­ gement în companii multinaționale de profil din sectorul de agribusiness din România. Noul Director General și fon­ dator al companiei a jucat un rol deter­ minant în dezvoltarea portofoliilor de semințe, dar și în formarea echipelor de vânzări. Rezultatele sale excelente din ultimii ani și experiența dobândită îl vor ajuta în noua sa carieră de antre­ prenor.

ROUA SEMINȚE SUSȚINE PROFITABILITATEA FERMELOR “ROUA Semințe susține cultivarea semințelor certificate în fermele din România, garantând faptul că folosirea semințelor certificate ridică profitabili­ tatea fermelor. Sunt optimist și am convingerea că portofoliul și serviciile noastre îi vor convinge pe fermierii din România că genetica noastră îi va aju­ ta să­și dezvolte afacerile și să devină mai profitabili. ROUA Semințe proce­ sează și depozitează semințe certifi­ cate de cereale în depozitele proprii din Calea București, nr. 40, la aproximativ 2 km de la ieșirea din Slobozia către Urziceni”, a declarat Cristian la începe­ rea mandatului său.

1-14 decembrie 2021

Cristian a studiat la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veteri­ nară din București, unde a absolvit Fa­ cultatea de Agricultură având diplomă de licență în inginerie agronomică și un master în agribusiness.

DESPRE ROUA SEMINȚE Fondată în acest an, compania națională ROUA Semințe este speciali­ zată în cercetare, testare și vânzarea de semințe certificate, precum și în

În portofoliul ROUA Semințe puteți regăsi în exclusivitate hibrizi și soiuri de TOP din portofoliul producătorilor români sau prezenți în România, fiind totodată și cel mai de încredere partener căruia i se oferă astfel de exclusivități CRISTIAN URSĂCHESCU

Director General și fondator ROUA Semințe

oferirea consultanței de specialitate clienților săi. ROUA Semințe le oferă clienților săi soluții personalizate ce se pretează la tehnologia folosită, tipul de teren, fertilizare și la alți factori de­ terminanți pentru producții ridicate și sigure, contribuind astfel la depășirea provocărilor globale.

Consultanță specializată, servicii de calitate, soiuri și hibrizi de top sunt promisiunile asumate de ROUA Semințe față de clienții săi.

67

LIVRARE DIN STOC!

MAGNUM 400 AFS CONNECT ™ Fiecare zi în agricultură oferă noi provocări și oportunități. Realizează-ți lucrările axact așa cum îți dorești și bucură-te de operațiunea reușită. Libertatea de a acționa după propriile alegeri definește, de asemenea, noul Magnum 400 AFS Connect ™. Disponibil cu transmisia 21x5 PowerDrive în versiunea cu roți.

435 CP MAXIM POWERSHIFT 21X5

AFS CONNECT LUXURY CAB

POMPĂ HIDRAULICĂ 282 LITRI ANVELOPE MICHELIN

Cumpără acum un Magnum 400 AFS CONNECT ™ și beneficiezi de livrare imediată din stoc!

Imagini și informații cu caracter informativ fără valoare contractuală. Află mai multe detalii de la reprezentanții Titan Machinery sau documentează-te de pe titanmachinery.ro și caseih.com

titanmachinery.ro

68 Ferma bio

Managementul apei şi controlul buruienilor, bolilor şi al dăunătorilor sunt principalele probleme ale agriculturii convenţionale şi organice. Soluţiile folosite sunt diferite, dar scopul final este sustenabilitatea şi profitabilitatea.

Î

n orice domeniu, inclusiv în agricul­ tură, se colectează foarte multe date şi informaţie ­ "big data". Adevărata plusvaloare se obţine prin folosirea unor programe care fac filtrarea, pre­ lucrarea şi analiza datelor. Dar, în final, tot omul este cel care trebuie să facă aceste corelaţii şi să ia deciziile.

MANAGEMENTUL COMPROMISULUI "Agricultura organică presupune planificarea temeinică a tuturor activi­ tăţilor", spunea Lucian Zăgan, fermier din Uivar, jud. Timiş. Pentru a uşura managementul culturilor, asolamentul a fost simplificat astfel încât să per­ mită executarea lucrărilor în condiţiile schimbărilor climatice actuale. Utilajele trebuie să lucreze în armonie, într­un concept bine definit, iar pentru redu­ cerea compactării se foloseşte con­ trolul traficului cu ajutorul agriculturii de precizie.

Deoarece precipitaţiile sunt princi­ palul factor limitativ în zonă, toate lu­ crările de pregătire a solului, semănatul,

1-14 decembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

lucrările de înteţinere şi fertilizările se fac în funcţie de acest factor.

UN RITM DE CREŞTERE NATURAL Cei mai noi hibrizi şi­au pierdut abili­ tatea de a negocia cu "partea biologică" a terenului şi sunt dependenţi de susţi­ nerea chimică. "Prin selecţie şi amelio­ rare s­a lucrat la caractere antagonice, aşa cum sunt producţia şi rezistenţa la boli. Prin reducerea densităţii plantelor pot fi evitate multe dintre problemele de sănătate. Plantele trebuie să creas­ că într­un ritm natural, să asimileze substanţele necesare şi să aibă pereţi celulari solizi", ne­a spus Lucian Zăgan.

La soia fermierul practică o densi­ tate redusă şi 75 cm distanţă între rân­ duri, astfel încât la începutul perioadei

de vegetaţie plantele să fie "aerisite" şi să rămână sănătoase. Pentru protecţie foliară se foloseşte exclusiv sulfat de cupru. Rotaţia culturilor ajută la redu­ cerea presiunii dăunătorilor iar popu­ laţiile acestora se echilibrează natural.

PRODUCŢIE MAXIMĂ PE ÎNTREAGA SUPRAFAȚĂ Pentru o corectă interpretare a rezul­ tatelor obţinute, toate lucrările trebuie

ÎN ARMONIE CU NATURA ”Cultura ecologică ne­a deschis ochii şi încă ne uimeşte faptul că putem lucra în armonie cu natu­ ra şi obţinem nişte producţii care sunt mai mult decât satisfăcătoare, chiar profitabile. Dacă alegem foar­ te bine practicile agricole şi hibrizii/ soiurile, suntem aproape de pro­ ducţiile în convenţional. În zona noastră precipitaţiile sunt factorul limitativ", arată Lucian Zăgan.

Sursa foto: www.canva.com

”CULTURA ECOLOGICĂ NE-A DESCHIS OCHII!”

Ferma bio 69 făcute "ca la carte" şi înregistrate toate datele (număr exact de boabe semăna­ te din fiecare hibrid/soi pe fiecare par­ celă, lucrări de întreţinere şi fertilizare, etc.), astfel ca la recoltare diferenţele să poată fi analizate într­un sistem de referinţă corect. Numai aşa se poate ajunge la omogenitate şi producţie maximă pe întreaga tarla.

COMBATEREA BURUIENILOR CU "SEMĂNĂRI FALSE" "Chiar dacă le spunem buruieni, acestea sunt doar plante pe care nu le vrem în competiţie cu plantele de cul­ tură", consideră Lucian Zăgan. "În cultu­ rile multianuale, buruienile (trestia, sor­ gul din rizomi şi volbura) sunt mai greu de combătut şi este nevoie de arătură, dar încercăm să nu disturbăm viaţa din sol. Cel mai important este manage­ mentul apei: uşor de zis şi super dificil de realizat. Timpul de reacţie este foar­ te scurt, avem numai câteva zile pentru a face o lucrare şi pentru a nu pierde apa", explică specialistul.

Pentru combaterea buruienilor, fer­ mierul face 2­3 "semănări false", adică treceri cu un combinator (doar pe teren uscat şi la adâncime controlată), astfel încât să stimuleze germinaţia semin­ ţelor de buruieni.

BIODIVERSITATEA ESTE ESENŢIALĂ În teren trebuie păstrată biodi­ versitatea, chiar şi într­un asolament

Simplificând (tehnologia ­ n.r), reduci complexitatea, reduci riscurile şi creşti probabilitatea de a avea o recoltă de succes în final LUCIAN ZĂGAN

Fermier din jud. Timiş

simplificat. "Promovăm biologia solului, folosim micorize şi bacterii fixatoare.

Pentru a avea plante sănătoase trebuie să menţinem mediul aerob şi să avem ciupercile şi bacteriile bune", ne­a spus specialistul. În ceea ce priveşte angajamentul de mediu de a nu lăsa peste iarnă terenul neacoperit de culturi, la fel ca mulţi alţi fermieri, şi Lucian Zăgan doreşte extin­ derea perioadei de acoperire cu culturi verzi după 15 martie (atunci când aces­ tea, conform APIA, ar trebui încorporate în sol), deoarece până la semănatul cul­ turilor de primăvară terenul rămâne ne­ protejat. Spre exemplu, dacă în asola­ ment urmează soia, aceasta poate fi semănată mult mai târziu.

ESTE AGRICULTURA ORGANICĂ PROFITABILĂ? În activitatea agricolă, fraţii Zăgan se conduc după un principiu simplu: "sustenabilitate şi regenerare". Terenu­ rile moştenite de la bunici nu mai sunt cum erau pe timpuri, s­au degradat în fiecare an prin eroziune, mineralizare şi chimizarea excesivă. "Pentru noi contează şi impactul pentru natură; în sistemul organic investiţiile sunt mult mai mici, partea de chimie este redusă, impactul asupra mediului este mult mai mic şi atunci, per total, rezultatele sunt comparabile, doar că aportul in­ telectual şi munca cresc. Trebuie să fii mult mai atent, în cultura organică nu mai poţi corecta. În convenţional, dacă s­a întâmplat ceva, găseşti o soluţie (chimică) pentru a remedia, în organic trebuie să previi, partea curativă este mult mai dificilă, de aceea planifica­ rea este esenţială", apreciază Lucian Zăgan.

NU POŢI ÎNVĂŢA FĂRĂ SĂ GREŞEŞTI Cel mai uşor se învaţă din greşelile altora, dar nimeni nu poate să înveţe fără să greşească, iar Lucian Zăgan re­ comandă tuturor "să încerce, să facă lucruri noi, să îşi cultive curiozitatea şi să fie implicaţi. Cu cât ne îndepărtăm de Natură, cu atât ne îndepărtăm şi de natura noastră ca oameni... Noi suntem o creaţie naturală a Mamei Natură, nu am fost simulaţi într­un progrămel de inteligenţă artificială; suntem creaturi vii şi trebuie să ne apropiem de viaţă", recomandă fermierul.

70 Culturi de câmp

RĂSTURNARE DE SITUAȚIE

Sursa foto: www.canva.com

Viitoarea recoltă de sfeclă de zahăr trebuie să fie mai scumpă cu minimum 50% față de prețul din anul 2021, spun fermierii din zona Moldovei, la startul negocierilor cu singura fabrică procesatoare din regiune.

C

ultivatorii de sfeclă de zahăr nu mai vor prețul minim de 30 euro/tonă pentru recolta 2022, așa cum anunțaseră în septembrie a.c, ci solicită un preț standard de 40 euro/ tonă, ca urmare a exploziei prețurilor inputurilor agricole.

O CREȘTERE CU APROXIMATIV 50% ”De exemplu, la îngrășămintele pe bază de azot prețurile s-au triplat, iar la îngrășămintele complexe creșterea a dus la dublarea prețului. Astfel, pentru viitoarea recoltă, Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman, județul Neamț, este nevoită să solicite o mărire cu aproximativ 50% a prețului de bază al sfeclei predate fabricii procesatoare”, preciza Ioan Puiu, președinte al Asociației.

REDUC SUPRAFEȚELE Dacă nu vor obține acest preț standard, fermierii spun că vor fi nevoiți să reducă suprafețele în mod semnificativ. ”În condițiile în care, de 2-3 ani, prețul sfeclei de zahăr s-a menținut la 25-26 euro/tonă, la un preț minim pentru recolta 2022 sub pragul de 40 euro/ tona de sfeclă predată fabricii Agrana Roman, cultura ar fi ineficientă și vom fi nevoiți să reducem suprafețele. Pe piață

1-14 decembrie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

prețul zahărului a crescut semnificativ, de la 360 euro/tonă la 510 euro/tonă, ceea ce înseamnă că și fabricii îi va veni ceva mai ușor să accepte propunerile noastre”, considera Ioan Puiu.

66% DIN SUPRAFAȚĂ SE CULTIVĂ ÎN MOLDOVA La ora actuală, consumul de zahăr din sfeclă de zahăr din România este susținut cu producție autohtonă doar în proporție de 20-25%, diferența provenind din importuri de zahăr rafinat sau de zahăr brut, care este prelucrat și ambalat în țară. 13.100 ha din cele 19.900 ha cu sfeclă de zahăr existentă în România, adică 66%, se lucrează în zona Moldovei, partea de nord-est.

PIEDICI LA ÎNTOCMIREA PLANULUI DE CULTURI ”Așadar, două treimi din sfecla produsă în România este obținută de către fermierii din asociația noastră, care, ca

În cazul îngrășămintelor pe bază de azot, unde gazul metan joacă un rol important, este posibil să consemnăm noi creșteri ale prețurilor și acest lucru ne îngrijorează foarte mult IOAN PUIU

Președinte ACSZR Neamț

principiu de lucru profesionist, încă din perioada noiembrie-decembrie, alocă acestei culturi cele mai bune suprafețe din fermele lor. De această dată, nu pot să facă planurile de culturi, fără a fi siguri de faptul că măcar își vor acoperi cheltuielile”, explica Ioan Puiu.

Pe fondul exploziei prețurilor inputurilor, fermierii care dispun de capital trebuie să ia act de prevederile concrete ale noului contract cadru și să se aprovizioneze încă de la începutul iernii, la nivel optim, cu inputurile necesare pentru cultura de sfeclă de zahăr.

Pomicultură 71

POVESTEA MĂRULUI CARE A TRĂIT 194 DE ANI!

P

Bătrânul măr din Vancouver, SUA (engl. Old Apple Tree), despre care se spune că este cel mai bătrân măr din nord-vestul Pacificului, a murit în 2020, la vârsta de 194 de ani!

ovestea mărului considerat a fi cel mai bătrân din lume începe în anul 1826, când a fost plantat de către locotenentul Aemilius Simpson, ofițer al Marinei Regale Britanice, din semințe obținute la o cină din Londra, înainte de plecarea sa în Vancouver, Washington, pentru compania Hudson Bay Company.

DOUĂ SECOLE DE SUPRAVIEŢUIRE! „Bătrânul nostru pom este un organism viu, la fel ca noi, și s-a confruntat cu o viață de provocări. A stat acolo timp de generații și a fost martor la schimbarea lumii din jurul său”, a declarat Charles Ray, pădurar urban din Vancouver, pentru CNN. Bătrânul Măr a supravieţuit furtunilor şi inundaţiilor şi a fost martor la construcția de căi ferate și autostrăzi în vecinătatea sa, devenind un reper îndrăgit pentru comunitate.

Pomul a devenit o celebritate şi în

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

rândul experților interesați de conservarea și studierea soiurilor antice de mere plantate de primii coloniști ajunşi pe teritoriul american.

Testele genetice au determinat că merele produse de "Old Apple Tree" sunt unice și înrudite cu soiul French Reinette, vechi de 500 de ani. Amărui la gust, fructele bătrânului pom erau excelente pentru copt. ÎNCEPUTUL SFÂRŞITULUI... În jurul anului 2015, echipa de experți care are grijă de măr a observat că stratul de cambiu începea să se retragă, fapt care a contribuit la crearea unei

fisuri spiralate în trunchi. În luna iunie a anului trecut a fost declarat decesul.... fiziologic al celui mai bătrân măr. În 1984, în jurul copacului a fost construit un parc public, iar de atunci, în fiecare an, în luna octombrie, orașul a organizat un festival pentru a-l celebra.

Ediția din 2020 a fost anulată din cauza pandemiei de coronavirus. În schimb, membrii comunității din Vancouver au organizat pe Facebook un memorial pentru Bătrânul Măr, împărtășind povești și amintiri.

NOUL... MĂR BĂTRÂN A murit, dar va renaşte din propria rădăcină! Deși trunchiul copacului a fost declarat „mort”, sistemul radicular rămâne viu. Echipa de cercetare a "Old Apple Tree" precizează că există puieți din rădăcină și a declarat că unul va fi plantat pentru a crește în aceeaşi locaţie.

72 Horticultură

Cum „combateţi” criza preţurilor în agricultură

Cu o experienţă semnificativă pe piaţa agricolă, oamenii cheie din echipa Malagrow România vă oferă câteva recomandări esenţiale care vă pot salva ferma şi afacerea în momente de criză şi instabilitate a pieţei.

A

tât preţurile în creştere ale inputurilor agricole, cât şi preţurile de vânzare mici pot fi „combătute” cu produse profesionale. Şi cu informaţie de calitate. „Un fermier educat este un fermier câştigat”, afirmă Csaba Éber, director general adjunct Malagrow România. „Ne dorim să educăm fermierii, nu doar să le vindem produse. Împărtăşim fermierilor români cunoştinţe din experienţa de 20 de ani pe care Malagrow o are în Ungaria, de la ce tip de seminţe să aleagă, cum să utilizeze produsele sau să combată anumiţi dăunători şi boli”, explică acesta. În momente de instabilitate şi de creştere a preţurilor inputurilor agricole, fermierii ar trebui „să meargă pe un plan tehnologic bine stabilit, cu o companie în care au încredere,

1-14 decembrie 2021

un articol de

MALAGROW mai multe pe această temă www.malagrow.ro/made-in-romania

cu produse profesionale”, recomandă Gabriel Dănciulescu, director comercial Malagrow România. „Ar fi bine ca fermierii să evite cumpărăturile haotice”, adaugă acesta.

COST DE PRODUCŢIE MIC CHIAR DACĂ INPUTURILE SE SCUMPESC „Fermierii au început deja să cumpere o parte din inputurile de care au nevoie. Este absolut sigur că, pe lângă preţul inputurilor, va creşte şi costul cu forţa de muncă, pe care fermierii trebuie să îl includă în costul total de

producţie. Este însă foarte important ca fermierii să înţeleagă că, deşi costul total al inputurilor va creşte, costul de producţie per kilogram va fi mai mic, dacă reuşesc să producă o cantitate mai mare pe aceeaşi suprafaţă, iar acest lucru îl pot realiza doar cu inputuri de calitate şi cu produse profesionale”, explică Csaba Éber.

Pentru producătorii români de legume şi de fructe, una din problemele mari în 2021 a fost preţul mic de vânzare a produselor din fermele lor, din cauza importurilor, afirmă Gabriel Dănciulescu. „Le spunem fermierilor, de fiecare dată, că utilizând produse profesionale pot compensa preţul de vânzare mic prin plusul de producţie, lucru pe care cei care folosesc produse Malagrow l-au constatat deja în propriile ferme”, spune Dănciulescu.

Horticultură

M-FERT - FERTILIZARE ŞI CONTROLUL PATOGENILOR, 2 ÎN 1 M-Fert, un condiţionator de sol, oferă plantelor aport de azot şi potasiu şi controlează patogenii (Fusarium, Pythium, Verticilium), dintr-o singură aplicare. Se încorporează în sol, la adâncime de 10 cm, înaintea plantării.

REZERVAŢI PRODUSELE DIN TIMP Aceasta spune că toţi clienţii Malagrow pot face din timp o comandă şi pot rezerva produsele până în momentul în care doresc livrarea acestora. Astfel, chiar dacă aceştia nu au suficient spaţiu de depozitare, pot avea produsele exact în momentul în care au nevoie de ele.

Cu noile investiţii realizate anul acesta în depozitul din jud. Bihor, cu digitalizarea întregului sistem de comenzi, mărirea echipei logistice şi achiziţia de noi mijloace de transport, timpul de livrare a produselor Malagrow este de cca. 48 de ore dintr-o parte în alta a ţării, de la Oradea la Matca, în jud.

Galaţi, la Iaşi sau la Constanţa. În plus, cu fiecare comandă de produse, clienţii Malagrow primesc materiale de informare despre tehnologii de cultură, personalizate în funcţie de zonă.

CELE MAI CĂUTATE PRODUSE MALAGROW ÎN 2021 Acesta afirmă că pentru Malagrow România, 2021 a fost un an peste aşteptări. Sunt din ce în ce mai mulţi cei care îşi doresc produsele companiei în fermă sau în magazin.

Cel mai căutat produs din portofoliul Malagrow în 2021 a fost Master, un îngrășământ solubil, irigabil, pentru legume, fructe şi plante ornamentale.

Dintre produsele noi, cea mai mare cerere din partea fermierilor români a fost pentru turba M-Peat şi adjuvantul cu efect insecticid NanoTac EC. ”OMUL DIN SPATELE SCENEI” Ileana Szilagyi este director economic Malagrow Romania.

Coordonează o echipă nu foarte mare, dar foarte bine pregătită,

care se ocupă de funcţionarea centrului Malagrow din România, aflat la 20 de km de Oradea, în jud. Bihor. Lucrează cu Malagrow din 2019, însă a folosit produsele companiei încă de acum 15 ani, în firma de distribuţie de material săditor pe care o administrează.

Este „omul din spatele scenei”, care asigură bunul mers al lucrurilor, astfel încât produsele să ajungă la timp la toţi fermierii.

UNDE GĂSIŢI PRODUSELE MALAGROW Fermierii din România pot achiziţiona produsele Malagrow din peste 100 de fitofarmacii din toată ţara. Pentru anul viitor, Malagrow România şi-a propus să dubleze numărul de magazine în care fermierii pot găsi produsele companiei.

73

74 Utilaje agricole

Anul, tractorul şi încărcătorul.

Ce urmează?

Robert Săraru și Ilie Marica

Se spune că agricultura se poate face în orice condiţii. E adevărat, însă doar dacă ai oamenii şi utilajele potrivite diferitelor situații din fermă. Massey Ferguson şi Sigma România răspund acestor exigențe.

D

e cele mai multe ori, pentru fer­ mierii români, activitatea curentă presupune doar cultivarea tere­ nului şi vânzarea producţiei agricole.

Recolta depinde de condiţiile de mediu.

Puţine societăţi fac prelucrarea ulteri­ oară, primară, a producţiei obţinute sau diversificarea activităţilor din fermă.

Un bun exemplu în acest sens este Ilie Marica, fermier din Fălcoiu, jud. Olt, care, având alături doi parteneri serioşi şi pu­ ternici, a reuşit să dezvolte o afacere de succes: cultivă peste 800 de hectare şi produce brichete şi peleţi din paie.

FERMA DE LAPTE, UN EȘEC După terminarea liceului, Ilie Marica a lucrat o perioadă în Anglia, apoi a înfi­ ințat o fermă de vaci de lapte. Condiţiile din piaţă, în special preţul scăzut al laptelui, l­au determinat să închidă afa­ cerea după numai doi ani. Ambiţios, tânărul nu s­a dat bătut şi în 2015 a

1-14 decembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

înfiinţat societatea Agro Roban Roxet Farm SRL. La început a lucrat cele nouă hectare aflate în proprietate, apoi a luat teren în arendă şi uşor, uşor a crescut la cele 800 ha întinse pe raza comunelor Fălcoiu şi Drăgăneşti.

INVESTIŢII CONSTANTE ÎN UTILAJE ŞI PARTENERI SERIOŞI "Încercăm an la an să investim cât mai mult în utilaje agricole şi tehnolo­ gie. Aşa creștem echilibrat, chiar dacă întâmpinăm tot felul de probleme. Ne bucurăm şi de sprijinul partenerilor de la Sigma România şi Agrimex 2000", spune fermierul.

O DORINŢĂ "OBSESIVĂ" Primele lucrări le­a făcut cu un trac­ tor vechi şi cu un plug cu trei brazde.

A cumpărat apoi şi alte utilaje second­ hand, dar care trebuiau reparate tot timpul. Primul combinator cumpărat a necesitat două săptămâni de reparaţii.

Dar dorinţa de a reuşi a devenit "obse­ sivă", ne­a spus Ilie Marica: "am fost ferm convins că ceea ce fac este de viitor şi o să producă. A devenit o obse­ sie şi este practic felul meu de a fi. Dacă vrei să faci un lucru bun, atunci nu mai există weekend­uri şi sărbători".

ALEGE UTILAJELE DUPĂ OAMENI Ilie Marica a cumpărat primele sale utilaje noi cu ajutorul lui Ionuţ Bucă, acum director regional de vânzări la Sigma România. Încrederea dobândită odată cu primele achiziţii s­a trans­ ferat în timp asupra brandului Massey Ferguson şi asupra companiei Sigma.

Utilaje agricole "Relaţiile interumane s­au păstrat.

Apreciez seriozitatea oamenilor şi am ajuns să aleg utilajele după oameni, de aceea am o relaţie excelentă cu Sigma România. Sunt o echipă de oameni ex­ traordinari", ne asigură fermierul oltean.

TREI TRACTOARE ÎN TREI ANI Pregătirea şi prelucrarea terenului necesită costuri enorme. Pentru a face față provocărilor din teren şi odată cu creşterea suprafeţei lucrate, fermie­ rul a achiziţionat primul tractor nou Massey Ferguson, la finalul anului 2019.

Odată cu tractorul MF 7714 S Dyna 4 şi încărcătorul frontal Stoll Profiline FZ 50.1, întregul flux tehnologic din fermă "a prins aripi. A urmat, firesc, în 2020, achiziţia unui încărcător telescopic MF 6030. Necesităţile ne­au dictat achiziţia de noi utilaje. Am beneficiat şi de facilităţile oferite de proiectele europene şi astfel am continuat dota­ rea cu utileje moderne", mărturisește Ilie Marica.

La începutul anului 2020 a sosit în fermă şi cel mai puternic dintre trac­ toare: MF 8730, iar în cursul verii au mai fost achiziţionate o serie de utilaje de la Sigma România: o maşină de erbicidat tractată Bargam Elios 3200/BDL cu o lăţime de lucru de 24 m şi o grapă cu discuri Ziegler MasterPro 400 1. Ulti­ mul sosit este tot un tractor Massey Ferguson, modelul MF 7716 S. URMEAZĂ COMBINA În fermă urmează să sosească o semănătoare de prăşitoare şi un com­ binator Quivogne. "Investiţia în tehno­ logie este o necesitate pentru noi, iar seriozitatea companiei Sigma a făcut posibile toate aceste achiziţii şi realizări de până acum", ne­a spus Ilie Marica.

Planurile privind investiţiile în utilaje nu se opresc aici, anul viitor fermierul este hotărât să achiziţioneze şi o com­ bină MF 7347. ”FERMIERII AU ÎNCREDERE CĂ NU ÎI LĂSĂM LA GREU” Între fermieri şi dealerii furnizori de tehnologie există un circuit al infor­ maţiilor şi un feed­back permanent.

Sigma România s­a adaptat continuu la nevoile fermierilor şi răspunde cere­ rii acestora, căutând cele mai potrivite

Utilajele Massey Ferguson sunt flexibile şi au un consum redus de combustibil, ceea ce pentru noi contează foarte mult. La utilajele noi, după achiziţie, pe mine mă interesează service-ul şi consumul. Acestea se reflectă apoi în costurile de producţie ILIE MARICA

Fermier din jud. Olt

utilaje şi cele mai eficiente soluţii.

"Este normal ca, în timp, cu mulţi dintre clienţii noştri să avem şi o relaţie inter­ umană strânsă. Desigur, oricând pot să apară probleme la utilaje, în general, nu doar la tractoare, pentru că se lucrează în condiţii extreme şi terenuri grele.

DATE DE CONTACT

B­dul Ficusului, nr. 8, apt. 2, Sector 1 Bucuresti Romania T: + 40 21 233 10 64; office@saracakis.ro; www.saracakis.ro

Important este ca aceste probleme să se rezolve la timp, iar fermierii au încre­ dere în noi că nu îi lăsăm la greu, indife­ rent de situaţie", a spus Robert Săraru, reprezentant vânzări Sigma România.

DIVERSIFICAREA ACTIVITĂŢII Planul de culturi este simplu, mai mult de jumătate din suprafaţă este cultivată cu grâu, aproape 250 ha cu floarea soarelui şi suprafeţe mai mici cu porumb, lucernă şi mazăre. Anul aces­ ta s­a închis cu o producție de 7000 kg/ha la grâu şi aproape 3000 kg/ha la floare. "Facem tehnologie şi ne adaptăm situaţiilor din teren. Pentru tot ceea ce înseamnă inputuri, colaborăm cu Agrimex 2000 SRL, care ne oferă şi consultanţă tehnică", a menţionat Ilie Marica.

75

76 Info Companii

Tractorul Kubota de la Alpha Bank merge la Zalău Nu aduce anul ce aduce campania “APIA SAPS şi AGRO IMM INVEST”, derulată de Alpha Bank Romania în vara acestui an. Un tractor Kubota B1181 va merge în Zalău, judeţul Sălaj. Cine sunt câştigătorii?

C

ampania s­a adresat IMM­urilor, persoanelor fizice autorizate, în­ treprinderilor individuale şi între­ prinderilor familiale care, în perioada 14 mai ­ 14 septembrie 2021, au obţi­ nut finanţare APIA SAPS sau AGRO IMM Invest. Tragerea la sorţi a avut loc la sediul Alpha Bank România pe 7 oc­ tombrie 2021, iar înmânarea premiului la sediul Agri Alianţa, distribuitor unic în România al utilajelor agricole japoneze marca Kubota.

MICUL TRACTOR ŞI-A FĂCUT LOC ÎN FERMA DE FAMILIE Fericiţii câştigători sunt soţii Czirjak Csaba şi Czirjak Anamaria (Viti Miti Farm SRL). Aceştia lucrează 450 de hectare în judeţul Sălaj, pe care cul­ tivă cereale păioase, floarea­soarelui, porumb şi soia. În parcul de utilaje al fermei se află deja: un tractor Claas,

1-14 decembrie 2021

un articol de

PAULA CIUPAG mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

o combină Claas, două tractoare Massey Ferguson şi toate utilajele aferente. Micul tractor, însă, şi­a găsit repede loc. „Noi mereu căutăm să ne luăm câte ceva nou, pentru că trebuie, dar acest mic tractor, deşi nu era în plan, ne prinde foarte bine la partea de lucrări mici şi pe suprafeţele mai restrânse”, ne­a spus Anamaria Czirjak, Scanează-mă!

Vezi tractoarele Kubota seria B1 în lucru!

vădit încântată de tractorul în valoare de 15.790 de euro, preț afișat pe site­ului producătorului.

A RENUNŢAT LA MEDICINĂ ÎN FAVOAREA AGRICULTURII Ferma din judeţul Sălaj este una de familie, iar în ultimii trei ani, cei doi soţi au accesat finanţarea APIA de la Alpha Bank şi au participat la concursurile or­ ganizate de bancă la târgurile agricole anuale din zona Clujului. Au început să lucreze în agricultură la sfârşitul anului 2012, atunci când au înfiinţat şi socie­ tatea lor Viti Miti Farm SRL. „Suntem prima generaţie de agricultori din fa­ milia noastră. Eu sunt de meserie asis­ tentă medicală, dar odată ce am pornit pe acest drum, al agriculturii, împreună cu soţul meu, am renunţat la medicină şi am ales să lucrăm împreună pămân­ tul”, adaugă fermiera din Zalău.

Info Companii 77 2021 A FOST UN AN BUN În ceea ce priveşte anul agricol care tocmai s­a încheiat, în ferma Viti Miti lucrurile au mers cât se poate de bine.

Producţiile au fost mulţumitoare, iar preţurile pe măsura aşteptărilor. Un sin­ gur lucru aduce însă o umbră de tristeţe şi încurcă socotelile fermierilor câş­ tigători: preţurile ridicate la inputuri. „Faţă de anii trecuţi, sezonul ce tocmai s­a încheiat a fost unul bun, noi suntem mulţumiţi, am avut ce recolta şi preţurile sunt bune. Scumpirea inputurilor cu si­ guranţă ne va afecta şi pe noi, dar încer­ căm să facem faţă şi să mergem mai departe”, conchide Anamaria Czirjak.

FINANŢĂRI PENTRU CAPITAL DE LUCRU PÂNĂ LA 90% Alpha Bank Romania oferă finanţări pentru capital de lucru până la 90% din valoarea subvenţiilor pe care fermierii urmează să le încaseze de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricul­ tură (APIA) prin Schema de Plată Unică pe Suprafaţă (SAPS) şi în cadrul Măsurii 14 ­ Bunăstarea animalelor.

Scanează-mă!

Află mai multe despre programul de finanţare APIA de la Alpha Bank!

Ne-am bucurat foarte tare pentru acest premiu.

A fost o surpriză aşa de mare încât nu ne venea să credem ANAMARIA CZIRJAK

Câştigătoarea tractorului Kubota B1181

Totodată, prin subprogramul AGRO IMM Invest, banca oferă acces antre­ prenorilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar la credite cu dobânzi avan­ tajoase şi garanţii de stat, precum şi la sume nerambursabile de până la 10% din valoarea finanţării.

CARACTERICI TEHNICE KUBOTA B1181

• Motor diesel Kubota D782 • E­TVCS, cu 3 cilindri, răcire cu apă • Puterea motorului18 hp (13kW) • 14 L rezervor de combustibil • Tracţiune integrală comutabilă • 6V/2R vitezele de deplasare • Direcţie asistată hidraulic • PTO interaxial 2500 min­1 • Forţa de ridicare la capătul inferior al articulaţiei 615 kg în 3 puncte Cat. I frontal MX­C1 cu cupă.

• Legătură • Încărcător

Scanează-mă!

Află mai multe despre programul Agro IMM Invest!

DE PESTE 25 DE ANI ÎN ROMÂNIA Alpha Bank Romania, membră a Alpha Bank Group, este o instituţie fi­ nanciară de top, cu o istorie de peste 25 de ani în România. Banca oferă o gamă diversă şi modernă de servicii şi produse, atât pentru segmentul de piaţă dedicat persoanelor fizice, cât şi pentru sectorul IMM şi corporate.

Alpha Bank Romania a contribuit în mod inovator la dezvoltarea sec­ torului financiar bancar prin acţiuni îndrăzneţe, precum lansarea primului credit ipotecar cu o rată fixă pe 10 ani, la începutul anilor 2000, o iniţia­ tivă care a condus la crearea pieţei ipotecare locale sau lansarea primei emisiuni de obligaţiuni ipotecare din România, în anul 2019.

PESTE 3.800 DE FIRME AU PRIMIT FINANŢARE ÎN DOAR 50 DE ZILE Plafonul alocat de guvern pentru finanţarea subprogramului Agro IMM Invest în 2021 este de un miliard lei, sumă insuficientă, dar care va fi supli­ mentată pentru a asigura viabilitatea acestui instrument până la 31 decem­ brie 2021, a afirmat Dumitru Nancu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM­ uri. "Practic în 50 de zile s­a epuizat 39% din plafon. Totalul sumei pe care cele 23 de bănci au solicitat­o a fost de 2,7 miliarde lei, iar valoarea finanţării ­ 3,3 miliarde lei. (…) Sunt 3.828 credite aprobate şi se menţine aceeaşi disper­ sie a creditelor. 87% sunt credite pen­ tru activitatea curentă şi 13% pentru investiţii. 438 milioane lei au fost date deja pentru investiţii. Pe capital de lucru suma alocată deja se ridică la 2,85 mili­ arde lei", a spus la debutul campaniei Dumitru Nancu, potrivit www.bursa.ro. În acest moment subprogramul Agro IMM Invest şi programul IMM Invest sunt singurele instrumente financiare pen­ tru mediul privat sunt implementate în ţara noastră.

78 Utilaje agricole

Ce ne-a impresionat la EIMA 2021!

Specific industriei de maşini agricole italiene, companiile producătoare de utilaje specializate pentru fermele horticole (legumicultură, vie şi pomicultură) au dominat (numeric) prin diversitatea şi multitudinea echipamentelor expuse.

L

a această primă impresie gene­ rală a contribuit (poate) şi absenţa unor producători internaţionali din "categoria grea". Dar mai apoi, la o privire mai atentă, am descoperit că utilajele prezente în expoziţie sunt cele de care un fermier profesionist are nevoie, atât pentru culturile speciale, cât şi pentru cultura mare.

NEW HOLLAND, GIGANTUL ALBASTRU-GALBEN Remarcabil şi impresionat a fost, şi la această ediţie a EIMA, standul New Holland, care a reunit sub culorile al­ bastru­galben tot ceea ce­şi poate dori un fermier: de la tractoare şi combine de mare putere şi tractoare speciali­ zate, echipamente pentru recoltat fu­ raje sau combine pentru recoltat stru­ guri şi până la tractorul cu gaz metan şi echipamentele AgXtend.

TRACTOARE DE MICĂ PUTERE ŞI TELECOMANDATE Industria italiană este recunoscută pentru tractoarele specializate, prin clasicele branduri Antonio Carraro,

1-14 decembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Ferrari, Landini, Pasquali, Caron, Same, Lamborghini, BCS şi până la noile mo­ dele de tractoare telecomandate MDB şi tractorul robot electric Nobili.

Echipate cu roţi sau cu şenile, trac­ toarele specializate de mai mică sau mai mare putere pot fi dotate cu "sute" de echipamente pentru prelucrarea solului, manipulare materiale, tractare şi diverse ataşamente. În plus, sistemul de tracţiune şi construcţia articulată permit micilor tractoare să lucreze în aproape orice condiţii de teren şi pantă, printre rândurile înguste de vie sau pomi.

Scanează-mă!

Bakus, robotul bun la toate în podgorii şi în plantaţiile pomicole

DIGITALIZARE ŞI ROBOŢI ÎN SERIE De mai mulţi ani, digitalizarea şi inteligenţa artificială au devenit oare­ cum indispensabile pentru agricultura modernă, astfel că o secţiune specială a EIMA 2021 a fost dedicată Agriculturii 4.0. Alături de automatizare şi roboţi, programele speciale de monitorizare a culturilor (stare de vegetaţie, boli şi dăunători) şi a condiţiilor meteorolo­ gice joacă un rol important în manage­ mentul fermelor moderne.

VESTITUL BAKUS Într­unul dintre standuri l­am găsit şi pe vestitul Bakus, robotul bun la toate în podgorii şi în plantaţiile de pomi.

Reprezentantul italian al producăto­ rului francez ne­a declarat că anual sunt produse cca. 100­150 de unităţi, iar în Italia s­au vândut în ultimii doi ani aproape o sută de unităţi.

Bakus poate fi dotat cu o gamă di­ versă de echipamente pentru prelucra­ rea solului între rânduri şi între butaşi pe rând. De asemenea, poate lucra 24/24 ore. Tot ce trebuie să "ştie" este harta plantaţiei.

Utilaje agricole

Francis Desbonnets IMPRESII ALE VIZITATORILOR DIN ROMÂNIA Francis Desbonnets, director general Agri Alianţa, a vizitat EIMA pentru a menţine contactul cu furnizorii şi, tot­ odată, pentru a lua pulsul pieţei: "Este clar că toată lumea se confruntă cu ace­ leaşi probleme: lipsa forţei de muncă în agricultură, iar fiecare producător de utilaje se gândeşte să uşureze viaţa fermierilor. Maşini mai mari, mai multă automatizare, electronică şi robotizare, acesta este viitorul. Nu ştiu dacă este bine sau nu, dar ne confruntăm cu această provocare şi avem nevoie de o rezolvare. Noi încercăm să promovăm agricultura no­till în România. Este sim­ plu să vindem un utilaj, dar înainte de a vinde un utilaj, trebuie să pregătim

•

Tractorul robot electric Nobili

Loredana Marinescu terenul şi mentalitatea fermierilor. Cu asta trebuie început".

Loredana Marinescu, director de vânzări CESIVO Agricultură: "Am dorit să ne întâlnim cu producători italieni, cu colaboratorii noştri. Pandemia a dat oarecum peste cap lanţul de aprovizio­ nare şi de producţie şi ne dorim să stabilim un plan de livrare astfel încât să putem livra utilajele promise înainte de începerea campaniei 2022. Apoi ne dorim să vedem tehnică şi utilaje noi care pot fi de interes pentru fermierii din zona noastră. Spre exemplu, de la FALC ne dorim să promovăm utilajele pentru fermele legumicole, aşa cum sunt frezele, maşinile de bilonat, rotosa­ pe şi tocători, maşini foarte utile şi ab­ solut necesare celor care doresc soluţii

•

Ciprian Popa pentru suplinirea muncii manuale".

Ciprian Popa, administrator SAM: "EIMA este un târg important pentru SAM, mai ales că cca. 70% din produsele comercializate de noi sunt fabricate în Italia. Utilajele pentru strip­till şi plu­ gurile rotative produse de către FLAC sunt maşini deosebit de interesante şi pentru piaţa din România. Majoritatea noilor game de utilaje prezintă sisteme de control şi automatizare care conduc spre agricultura de precizie".

•

Scanează-mă!

Aplicaţia EIMA 2021 practică şi utilă atât vizitatorilor în timp real, cât şi vizitatorilor virtuali ai expoziţiei

79

80 Utilaje agricole

IRUM: TRACTOARE SIMPLE ȘI INTUITIVE

Cu o istorie de 68 de ani și peste 500 de angajați, IRUM duce mai departe tradiția tractorului românesc. Despre producția locală și serviciile oferite de compania din Reghin am vorbit cu Bogdan Munteanu, director regional de vânzări. un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

C

unoscuți mai ales pentru trac­ toarele forestiere, cei de la IRUM Reghin și­au extins în ultimii ani portofoliul cu tractoare destinate lucră­ rilor agricole, denumite TAGRO și TAG. FERMELE DE FAMILIE, PRINCIPALUL SEGMENT DE PIAȚĂ „Vorbim de tractoare cuprinse între 24 CP și 102 CP, cu mai multe tipuri de motorizări, ce respectă stagiile IV și V de poluare și care pot fi accesorizate cu o gamă largă de echipamente (în­ cărcător frontal, freză de pământ, co­ sitoare, tocătoare, greble, remorci, la­ mă de zăpadă, etc), putând fi folosite la orice tip de activitate agricolă, inclusiv în domeniul viticulturii, pomiculturii sau în solarii. Ne­am dorit să reluăm

1-14 decembrie 2021

tradiția tractorului românesc și să sus­ ținem fermele de familie de la noi din țară”, a afirmat Bogdan Munteanu.

TAGRO 102: INSPIRAT DE NEVOILE FERMIERILOR ROMÂNI Vârful de gamă al celor de la IRUM este TAGRO 102, un tractor de 102 CP, dotat cu un motor FPT diesel în 4 cilin­ dri, cu masa totală de 4 tone și capaci­ tate de ridicare în tiranți de 4.400 kg, despre care reprezentantul companiei spune că a fost proiectat și realizat plecând de la propunerile fermierilor din România: „ Am avut întâlniri frec­ vente cu fermierii din fiecare zonă a țării și după fiecare demonstrație am notat propunerile lor și le­am înaintat departamentului de cercetare. De ex­ emplu, maneta de acționare a tiranților din exterior nu era prevăzută inițial în prototip; ea a fost adăugată ulterior pe aripa tractorului la cererea fermierilor.

Este o opțiune utilă mai ales la opera­ țiunile statice efectuate de o singură persoană, deoarece priza de putere a

tiranților poate fi acționată și din afara vehiculului”.

UȘOR DE OPERAT LA MUNCA DE ZI CU ZI Chiar dacă nu impresionează la ca­ pitolul electronică, TAGRO 102 se dove­ dește un tractor fiabil și ușor de mane­ vrat, putând fi folosit de orice angajat din cadrul unei ferme, fie că vorbim de lucrători part­time sau de operatori mai în vârstă, obișnuiți cu vechile trac­ toare românești.

De altfel, cabina reflectă la rândul ei viziunea celor care lucrează efectiv în tractor: vizibilitate sporită, sistem de climatizare și scaun încălzit cu sistem de amortizare pneumatic. În plus, bor­ dul este inspirat din industria auto, bu­ toanele pentru lumini sau ștergătoare, pedalele sau schimbătoarele de viteză fiind similare celor de la mașinile mici.

Având un consum de 17 litri/hectar la arat, dar și posibilitatea dotării cu tiranți frontali, TAGRO 102 este, în opi­ nia lui Bogdan Munteanu, „tractorul pe care îl folosești zi de zi indiferent de

Utilaje agricole activitate. El a fost conceput pentru a executa toate lucrările din fermele cu­ prinse între 40 și 300 de hectare, dar avem și clienți cu peste 10.000 de hec­ tare care l­au achiziționat pentru lu­ crările conexe (încărcare, descărcare, transportul cu remorca al cerealelor sau al îngrășămintelor)”.

FIABILITATE PE TERMEN LUNG Conform reprezentantului IRUM, toate tractoarele din portofoliul com­ paniei beneficiază de garanție de 24 de luni sau 1500 de ore de lucru (cu posibi­ litate de extindere la 5 ani), însă modelul TAGRO 102 s­a dovedit în mod deosebit unul fiabil: „De la primul tractor vândut și până astăzi sunt 3 ani, nu este foarte mult timp dacă ne raportăm la durata de utilizare a unui tractor în general, însă, aceste tractoare au ajuns la peste 3000 de ore de funcționare și pot spune că până acum nici măcar unul nu a nece­ sitat intervenții serioase; nu au fost pro­ bleme pe partea de motor, transmisie sau alte componente importante. Din istoricul de service furnizat de colegii

TAGRO 102, DATE TEHNICE: Motorizare: Diesel, F5 FTP (Fiat Power Train) cu 102 CP, 4 cilindri în linie, commonrail, cu turbocom­ presor și intercooler; Transmisie: Shuttle cu 12 viteze de mers înainte și 12 viteze de mers înapoi, inversor mecanic, cuplare 4x4 electrohidraulică; Capacitate de ridicare în tiranți: 4.400 kg în spate și 2.200 kg în față. mei, chiar și la tractoarele ieșite din garanție, nu au fost decât revizii pentru schimbarea consumabilelor (filtre, ule­ iuri etc). Pot spune că acest model de tractor a trecut atât testele din perioada de proiectare, cât și pe cele din practica curentă, căci până la urmă cea mai bună testare este cea din curtea fermierului”.

LA ÎNDEMÂNA FERMIERILOR Compania IRUM are în prezent 17 puncte de lucru prin care deservește, atât la nivel de vânzări, cât și la nivel

de suport tehnic, prin echipe mobile de service, întreg teritoriul României, dar și zonele adiacente din Bulgaria, Republica Moldova sau Ungaria. În ceea ce privește soluțiile de fi­ nanțare, alături de partenerii bancari și cei de leasing, compania din Reghin acordă o atenție deosebită proiectelor finanțate prin fonduri europene: „Noi ți­ nem o strânsă legătură cu consultanții pentru fonduri europene și avem oferte dedicate în acest sens pentru măsurile 6.1 (Instalarea tinerilor fermieri) și 6.3 (Dezvoltarea fermelor mici). Oferim sprijin fermierilor care vor să acceseze fonduri europene și, în funcție de buget și de proiectul pe care îl au în plan, le propunem cele mai adecvate soluții. De exemplu, prin măsura 6.1 se pot obține până la maxim 70.000 de euro, bani din care se poate achiziționa un TAGRO 102 cu majoritatea echipamentelor necesare unei exploatații (plug, încăr­ cător frontal, remorcă)”, ne­a explicat Bogdan Munteanu, directorul regio­ nal de vânzări al IRUM pentru sudul și sud­estul României.

81

82 Utilaje agricole

CONECTIVITATEA PE ÎNȚELESUL TUTUROR

Agco Connect, sistem valabil pentru Valtra Connect și Fendt Connect, este un instrument pentru managementul flotei de echipamente, ce permite monitorizarea la distanță, în timp real, și astfel ajută la luarea deciziilor în diferite procese.

D

atele mașinii agricole (tractor, combină sau autopropulsată pentru erbicidat) pot fi utilizate pentru a lua decizii bine documentate și în ceea ce privește logistica.

SPECIALIȘTI ÎN CONECTIVITATE Nader Ahmed, Valtra service brand manager la MEWI, este unul dintre spe­ cialiștii noștri în conectivitate, pe care l­am rugat să ne explice, ce presupune, concret, conectivitatea. „Valtra Connect (la fel ca și Fendt Connect) este un sistem de monitoriza­ re a tractorului de la dis­ tanță. Fermierul poate vedea atât unde se află tractorul, cât și funcțiile acestuia: turație, vi­ teză, de pe calculator, telefon sau tabletă.

Codurile de eroare pot fi văzute atât de fermier cât și de șeful de atelier (Service) de la filialele MEWI. Faptul că ambele părți pot vedea codurile de eroare este un mare avantaj, deoarece, de exemplu, dacă fermierul ignoră codul de eroare, cei de la service sunt și ei anunțați că tractorul are un cod de eroare critic și atunci vor lua legătura cu fermierul”, explică Nader Ahmed.

INTERVENȚIE RAPIDĂ De la instalarea erorii, ea este trans­ misă către fermier și service în 25­30 de secunde. În felul acesta, se inter­ vine, iar șansele să se strice tractorul sunt mult mai mici.

De asemenea, se poate vedea când are loc următoarea revizie și fermierul o poate programa din timp. Acesta este un avantaj atât pentru fermieri, cât și pentru cei de la service, pentru că își pot planifica munca în funcție de pro­ gramarea respectivă.

1-14 decembrie 2021

un articol realizat de

MEWI

mai multe pe această temă www.mewi.ro

CUM ACCESEZI SISTEMUL! Pentru a putea folosi sistemul, este necesar ca fermierul să creeze un cont de Fendt Connect sau Valtra Connect, să aleagă un punct de lucru, de exem­ plu, Orțișoara, apoi va solicita conecta­ rea. Șeful de atelier din acel punct de lucru îi va da acceptul și va putea vedea datele despre tractor, cele menționate anterior. Dacă are mai multe tractoare, poate face un cont pentru toate trac­ toarele și va selecta, în funcție de seria de șasiu, tractorul despre care dorește date.

Sistemul Valtra Connect se regă­ sește în dotarea standard pentru trac­ toarele T, N, (4N, 5N), fiind un abona­ ment gratuit timp de 3 ani, după care poate fi prelungit. La tractoarele mai vechi, din seria a 4­a, sistemul se poate adăuga contra cost.

FERMIERI FAMILIARIZAȚI CU NOUA TEHNOLOGIE 80% dintre fermierii care au Valtra Connect activat, îl utilizează, mai ales cei care sunt familiarizați cu tehnologia. Am constatat că fermierii mai în vârstă, care conduc ei înșiși tractorul, nu îl folosesc, însă majoritatea fermierilor este intere­ sată de acest produs digital.

Un exemplu con­ cret este cazul unui tractor care lucrează în Dolj, sediul central fiind la Oradea, iar cei de la sediu contori­ zează orele de func­ ționare, pentru a pu­ tea factura în funcție de traseu și cât s­a lucrat cu acel tractor, fără a­l suna pe ope­ rator să­l întrebe cât a lucrat.

SERVICII EFICIENTE LA PREȚURI AVANTAJOASE Sistemul atinge cele mai importante nevoi ale fermierului: să vadă unde se află tractorul, să vadă consumul și să fie avertizat când apare o eroare. ”Clienții noștri sunt mulțumiți de sistem, și în special de prețul acestuia, care este mult mai avantajos față de sistemele GPS care se achiziționează de la producătorii de sisteme de moni­ torizare. Avantajul este că nu se mon­ tează cabluri care nu aparțin de tractor, nu se perforează rezervorul de motorină să se monteze încă un cititor de nivel. A existat o situație în care tractorului unui client i­a fost montat un sistem GPS de la un dealer de astfel de sisteme de supraveghere, iar prin montarea aces­ tui sistem au defectat un calculator de bord, pentru că au legat sistemul la o alimentare greșită. De asemenea, dacă

Utilaje agricole

3 DINTRE BENEFICII 1. Reducerea consumurilor de combustibil și de materiale (se­ mințe, substanțe chimice etc.) prin identificarea oportunităților de îmbunătățire a proceselor; 2. Eficiență a muncii ­ atingerea unei productivități mai mari prin optimizarea logisticii; 3. Menținerea în exploatare pen­ tru mai mult timp ­ timpii morți duc la pierderi însemnate, mai ales în perioada semănatului sau la recoltat. tractorul este furat, se poate vedea în timp real unde este”, explică Nader Ahmed.

CE SE POATE VIZUALIZA? CE SE POATE REALIZA? Nivelurile de combustibil și de AdBlue; Poziția curentă și rutele pe care s­a deplasat tractorul; Raportul activ/ralanti și statistici

• • •

privind consumul;

• Ore de lucru motor și intervalele de • • • •

service cu alerte în aplicație; Coduri de eroare cu alerte în aplicație; Statistici privind productivitatea la recoltat; Instrument personalizabil pentru analiza datelor; Consumul zilnic de combustibil și

• • • • • •

numărul total de ore de funcționare a motorului pentru întreaga flotă; Partajarea echipamentelor cu alți utilizatori; Flotă mixtă; Documentație echipament; Denumire personalizabilă pentru echipament; Management securizat al datelor; Dimensionare nelimitată a flotei.

83

84 Utilaje agricole

Un nou showroom Mecanica Ceahlău la Brăila Cu ocazia aniversării a 100 de ani de activitate, MECANICA CEAHLĂU S.A., una dintre cele mai active companii producătoare de echipamente agricole din România, pregătește deschiderea celui de-al patrulea showroom în județul Brăila.

C

ompania va expune în noul show­ room atât utilaje produse în fa­ brica de la Piatra Neamț, cât și produse de top pe care le are în distri­ buție (tractoare Steyr, mașini de erbi­ cidat Projet, etc). Inițiativa se înscrie în strategia companiei de a fi cât mai aproape de fermieri, de cerințele și de nevoile acestora.

ECHIPAMENTE PENTRU TOATE CATEGORIILE DE FERME Noul showroom va avea un parc extins de echipamente, care acoperă aproape în totalitate nevoile fermierilor: prelucrarea solului, semănat, întreține­ rea culturilor, transport, etc. Alături de echipamentele produse în fabrica pro­ prie, vor fi expuse și produsele­parte­ nere pe care compania le distribuie pe piața din România: tractoarele STEYR, remorci, mașinile de erbicidat Projet și încărcătoarele frontale STOLL. ”AM INVESTIT RESURSE, ENERGIE ȘI CREATIVITATE ROMÂNEASCĂ” “Mecanica Ceahlău s­a concentrat, în ultimii ani, pe completarea gamelor proprii și extinderea portofoliului. Am investit resurse, energie și creativitate românească, astfel încât să devenim o

1-14 decembrie 2021

un articol de

MECANICA CEAHLĂU mai multe pe această temă www.mecanicaceahlau.ro

opțiune tot mai relevantă pentru fer­ mierii din România. Portofoliul Mecanica Ceahlău în 2021 este adaptat nevoilor și provocărilor pe care le au aceștia la ni­ vel de capabilități tehnice și rezultate în teren, accesibilitate, partea de service suport, inclusiv facilitarea finanțării la

CUM NE GĂSIȚI?

Noul showroom situat în Brăila, pe Șoseaua de Centură nr. 138, este deschis pentru publicul larg înce­ pând cu luna noiembrie a anului 2021, zilnic între orele 08:00 ­ 16:30.

Informații suplimentare despre produsele din portofoliu sunt dispo­ nibile pe www.mecanicaceahlau.ro, în catalogul online și la dealerii companiei din toată țara.

achiziție. Motivele principale pentru care agricultorii se îndreaptă tot mai des către noi este diversitatea echipamentelor Mecanica Ceahlău și faptul că înțelegem exigențele de calitate, dar și nevoia unui raport înalt de eficiență în teren, într­un buget optimizat”, spune Sorin Molesag, directorul general al companiei.

GAMĂ COMPLETĂ DE UTILAJE Astfel, vizitatorii showroom­ului din județul Brăila vor putea vedea noua ga­ mă de pluguri Ceres, scarificatoarele ușoare Hades, scarificatoarele grele MAS, cultivatoarele Kratos, combina­ toarele Solaris și VM, grapele Magnum și GD3.2, semănătorile de plante pră­ șitoare Phoenix, Safir, precum și se­ mănătorile de plante păioase SUP Diamant. De asemenea, vor fi expuse echipamente pentru întreținerea cul­ turilor cum ar fi: cultivatoarele CF, prășitorile CFM, mașinile de împrăștiat îngrășăminte solide MIS, echipamente de erbicidat, cositori și greble.

Scanează-mă!

Catalogul poate fi accesat prin scanarea codului QR alăturat

Utilaje agricole

85

86 Utilaje agricole

EuroSpand - tradiţie de peste jumătate de secol Maşinile de împrăştiat fertilizanți au devenit "elemente" indispensabile pentru agricultura de precizie şi pentru respectarea condiţiilor de mediu, iar în final pentru eficienţa economică a fiecărei ferme.

M

arii producători au în porto­ foliul lor maşini de împrăştiat îngrăşăminte şi amendamente, dar puţini sunt strict specializaţi doar în acest domeniu. Cu o istorie de peste jumătate de secol, EuroSpand este unul dintre producătorii tradiţionali de maşi­ ni pentru împrăştiat amendamente şi fertilizanţi.

PRODUCŢIE SPECIALIZATĂ Încă din 1970, EuroSpand s­a spe­ cializat în producţia de maşini de împrăştiere, purtate şi tractate, echi­ pamente de împrăştiere pendulare şi cărucioare pentru purtat distribuitoare de îngrăşăminte. În fabrica EuroSpand din nord­vestul Italiei (Boves, CN) se produc peste 90% din piesele şi sub­ ansamblele componente ale maşinilor companiei. În acest mod sunt contro­ late toate etapele procesului de pro­ ducţie şi implicit calitatea maşinilor.

Aceleaşi standarde de calitate se

1-14 decembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

aplică şi pieselor de schimb.

"Ne concentrăm asupra maşinilor de împrăştiat, deoarece credem că numai prin specializarea şi focusul asu­ pra unei categorii de produse obținem utilaje de foarte bună calitate şi care să răspundă nevoilor fermierilor", ne­a declarat Alessia Musso, departamentul de vânzări export al EuroSpand, la stan­ dul companiei de la EIMA 2021.

REGLAJ SIMPLU ŞI EFICIENT EuroSpand produce maşini de îm­ prăştiat cu un singur disc şi dublu disc, cu o capacitate de încărcare de până la 3000 de litri şi o lăţime de lucru de până la 32 de metri. Sistemul de distribuţie

electric, cu celule de cântărire, poate fi controlat prin sistemul ISOBUS. "Maşi­ nile de împrăştiat îngrăşăminte produse de EuroSpand au un sistem de reglaj foarte simplu şi o bună precizie de lucru.

Echipamentele sunt compatibile şi cer­ tificate ISOBUS şi pot face împrăştierea amendamentelor cu o cantitate simplă distribuită per hectar sau cu rată varia­ bilă. Tehnologia folosită de EuroSpand, designul şi modularitatea permit o mare capacitate la încărcare şi la lăţimea de lucru", a declarat Marius Mitra, repre­ zentant EuroSpand în România.

DOI ANI GARANŢIE Bazinul şi sistemul de distribuţie a maşinilor de împrăştiat sunt fabricate din inox, pentru a fi protejate de efectul coroziv al substanţelor cu care se lu­ crează, iar cadrul este zincat şi vopsit în două straturi. La toate utilajele care le produce EuroSpand se oferă doi ani garanţie.

Utilaje agricole MAŞINI SPECIALIZATE, DAR ŞI VERSATILE Una dintre specializările EuroSpand sunt maşinile pentru fertilizare şi îm­ prăștiat amendamente în vie și livadă.

Sistemul de distribuţie cu dublu disc a fost special conceput pentru ca îm­ prăştierea să se poată face pe rân­ durile de vie sau, prin dezactivarea sistemului care controlează distribuția pe rânduri, utilajele pot fi folosite pen­ tru cultura mare.

Fermierii români caută echipamente de precizie şi de mare capacitate pen­ tru cultura mare, dar şi maşini speciali­ zate pentru podgorii şi livezi. EuroSpand răspunde acestei cereri printr­o gamă diversă de maşini de împrăştiat, spe­ cializate sau versatile. "România este o piață foarte importantă pentru noi, avem un feedback bun şi ne dorim să ne dezvoltăm mereu. În pieţele externe, aşa cum este şi România, cele mai apreciate maşini sunt cele de mare ca­ pacitate, de 3000 litri şi lăţimi de lucru de până la 32 de metri. Dar şi maşinile specializate, compacte, care pot fi folo­ site atât în podgorii, cât şi pentru apli­ caţii comunale. Versatilitatea maşinilor noastre este apreciată de fermieri", a spus Alessia Musso.

MAŞINI PURTATE ŞI/SAU TRACTATE Una dintre inovaţiile EuroSpand este sistemul de transport pentru maşi­ nile de împrăştiat de mare capacitate.

Conceput pentru fermierii care vor să reducă tasarea terenului, căruciorul de transport pentru distribuitoarele de mare capacitate permite totodată şi folosirea unor tractoare de mai mică

DISTRIBUITOARE DE SARE Mașinile speciale pentru împrăș­ tiat sare construite de EuroSpand au caracteristici constructive care le permit funcţionarea în orice condiţii de temperatură şi sunt rezistente la coroziune. Există posibilitatea ca maşinile de îm­ prăştiat sare să fie dotate şi cu că­ rucioare de transport, fiind astfel posibilă folosirea acestor maşini atât în varianta purtată, cât şi în cea tractată.

putere şi folosirea acestor echipamente în varianta tractată. Prin demontarea de pe căruciorul de transport, distribuitoa­ rele pot fi folosite şi ca utilaje purtate.

Pentru a uşura întreţinerea, maşi­ nile de împrăştiat pot fi dotate cu bazin rabatabil pentru a permite o mai bună curățare la finalul campaniei sau la schimbarea materialului de distribuit.

SISTEMUL VIBRO În varianta clasică, alimentarea dis­ pozitivelor de distribuire se realizează prin cădere liberă, datorită planurilor înclinate ale pereţilor bazinului şi cu ajutorul unor "agitatoare". Prin lovire mecanică, agitatoarele produc modifi­ carea caracteristicilor fizice ale mate­ rialului de distribuit (spargerea granu­ lelor, formarea de aglomerate datorită frecării, etc.). De asemenea, în cazul

împrăştierii de seminţe, acestea pot fi sparte/tăiate de sistemele de agitare.

Pentru evitarea acestor inconve­ niente, EuroSpand a realizat sistemul Vibro ce permite distribuţia oricărui tip de material, inclusiv a cele organice sub formă de pulbere, fără a provoca dete­ riorarea calităţilor sale fizice. Sistemul Vibro este construit în totalitate din inox şi este format dintr­un disc vibrant şi oscilant plasat imediat în partea de jos a bazinului, înaintea sistemului de alimentare. Acţionarea sistemului Vibro se face cu ajutorul prizei de putere P.T.O. a tractorului.

Scanează-mă!

Informaţii suplimentare despre oferta de produse EuroSpand.

87

88 Utilaje agricole

1-14 decembrie 2021

Utilaje agricole

89

90 Utilaje agricole

NOUA TEHNOLOGIE DE SEMĂNAT VÄDERSTAD Tempo L 16­14 Central Fill şi Inspire 1200 S/C, patru noi modele de semănători cu care producătorul suedez speră să-şi consolideze poziţia globală, vor fi lansate oficial în primăvară, la Agritechnica.

D

eţinători ai recordului la semă­ nat porumb (502,05 hectare în 24 de ore), suedezii de la Väderstad nu s­au culcat pe o ureche după reu­ şita de acum patru ani şi pregătesc terenul pentru o nouă performanţă care să le confirme supremaţia la nivel mondial. Odată cu lansarea noii semă­ nători de precizie Tempo L Central Fill, orice este posibil. Prin manipu­ larea seminţelor şi a fertilizatorilor în vrac, capacitatea de lucru a crescut la un nivel superior.

1-14 decembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SEMĂNĂTOARE DE PRECIZIE PE 24 DE RÂNDURI Această semănătoare tractată are lăţimea de lucru de 12 metri şi este dis­ ponibilă în două configuraţii diferite ­ cu 16 sau 24 de brăzdare, care pot fi

distanţate de la 450 la 762 mm. Pen­ tru a face faţă unei astfel de cerinţe, utilajul este dotat cu un buncăr cu ca­ pacitatea de 7.200 de litri, dublu com­ partimentat (2.200 litri pentru seminţe şi 5.000 litri pentru materialul fertili­ zant). În partea din faţă a rezervoru­ lui sunt amplasate două ventilatoare care suflă îngrăşământul şi sămânţa către brăzdare. Tehnologia din spa­ tele sistemului Central Fill este foar­ te intuitivă. Nu există nici un sistem de motoare centrale pentru dozarea

Utilaje agricole seminţelor ­ în schimb, fiecare unitate de semănat îşi reglează necesarul de seminţe în mod individual, pentru ali­ mentarea sistemului de distribuţie PowerShoot. Cu funcţia Central Fill, practic fermierii vor reuşi să acopere mai multe hectare în timpul de lucru, crescând astfel productivitatea.

INSPIRE, UN NOU MEMBRU ÎN FAMILIA VÄDERSTAD Dacă Tempo este totuşi un nume consacrat, cunoscut chiar şi fermie­ rilor români de ani de zile, noutatea absolută o reprezintă Inspire, o semă­ nătoare de păioase care promite „re­ zultate excelente” pe segmentul uti­ lajelor cu lăţimea de lucru de 12 metri.

Deocamdată, au fost confirmate două modele ­ 1200S şi 1200C, primul fiind echipat cu un singur buncăr de seminţe cu capacitatea de 5.000 litri, iar al doi­ lea având în plus un rezervor de 2.200 litri pentru materialul fertilizant. Aşa­ dar, în cazul lui Inspire 1200C, seminţele şi îngrăşământul se vor uni în acelaşi flux de aer şi vor fi plasate împreună în sol, pentru o înrădăcinare mai rapidă a plantelor.

UN TRACTOR DE 275 CP Pentru că nu există instrumente de cultivare, pregătirea patului germinativ trebuie făcută separat. Inspire se ba­ zează practic pe sistemul de brăzdar de la modelul Spirit montat pe un ca­ dru Tempo L. Potrivit producătorului, această semănătoare are un necesar de putere relativ scăzut ­ aproxima­ tiv 20 CP/metrul de lucru, în funcţie

MAREA LANSARE, LA AGRITECHNICA Atât Tempo L Central Fill, cât şi Inspire 1200C/S vor fi lansate oficial în pri­ măvară, la Agritechnica, primele unităţi urmând a fi comercializate abia spre sfâr­ şitul anului viitor. Preţurile de achiziţie nu au fost încă anunţate, însă Väderstad a recunoscut că a fost puternic afectată de creşterea costurilor la materiile prime, ca de altfel mai toţi producătorii de maşini şi echipamente agricole. Cu toate astea, suedezii dau asigurări că fermierii nu vor trebui să suporte în tota­ litate această creştere a costurilor de producţie: „Vom face anumite ajustări de preţ, dar nu îi vom lăsa pe fermieri să plătească pentru toate creşterile de mate­ rii prime şi incertitudinile din lanţul nostru de aprovizionare”. de configuraţie (S/C) şi de condiţiile de teren. Cu un tractor de 275 CP poţi semăna fără probleme la o viteză de până la 15 km/h, cu aceeaşi precizie.

RATĂ VARIABILĂ LA SEMĂNAT O caracteristică principală a semă­ nătorii Inspire este abilitatea sa de a controla debitul de seminţe în opt sec­ ţiuni separate, fiecare cu propria sa unitate de dozare Fenix III şi cap de dis­ tribuţie, transportul presurizat al se­ minţelor fiind gestionat prin sistemul E­Control. Asta înseamnă că cele două modele Inspire 1200 pot asigura o rată variabilă la semănat, precum şi con­ trolul secţiunilor până la 1,5 m lăţime.

SISTEM DE PRECIZIE UNIC Această precizie este unică pen­ tru segmentul de semănători de 12 m Scanează-mă!

Record la semănat porumb: 502,05 hectare în 24 de ore!

Vezi filmul acțiunii!

lăţime, susţin reprezentanţii companiei suedeze. Inima Inspire este sistemul extrem de responsiv de brăzdar dublu disc. Acesta are abilitatea excelentă de a se adapta la orice neregularitate din teren, menţinând astfel adânci­ mea de semănat constantă. Rezultatul este un pat germinativ impresionant şi emergenţă uniformă pe întreg câmpul.

La cerere, Inspire poate fi echipată cu bara de nivelare CrossBoard Light. În modul de transport, maşina se pliază înapoi într­un pachet compact de 3 m lăţime şi 4 m lungime.

O ABORDARE DIFERITĂ Väderstad are o viziune cu totul diferită faţă de principalii săi com­ petitori în ceea ce priveşte designul buncărelor de pe semănători. În ulti­ mul timp, producătorul suedez a prefe­ rat să limiteze înălţimea acestora şi să plieze deasupra lor braţele pe care sunt montate unităţile de semănat, în locul unor rezervoare înalte şi mai înguste, cu brăzdarele întinse lângă ele în pozi­ ţia de transport.

91

92 Utilaje agricole

VERSIUNEA MEGA A DISCULUI SWIFTERDISC

Dezmiriştirea este una dintre cele mai importante operațiuni agricole care trebuie efectuată imediat după recoltare.

Viteza şi randamentul acestei lucrări sunt date de performanţele utilajului.

C

onceput pentru cele mai puternice tractoare de pe piață şi pentru a obţine un randament zilnic maxim, cultivatorul cu discuri Bednar Swifter­ disc XE­Mega este disponibil acum şi cu lățimi de lucru de 16,4 m (XE16400 Mega) și de 18,4 m (XE18400 Mega).

Noile modele au la bază structura modelelor mai mici, deja existente pe piaţă. Principala diferență este repre­ zentată de puntea de transport în tan­ dem (cu anvelope 710/50 R26.5) nece­ sară pentru a susține transportul pe șosea al acestor utilaje impresionante, de 18,7 tone la versiunea de 16,4 m și de 21 tone la discul de 18,4 m.

ALEGEȚI DISCURILE DE CARE AVEȚI NEVOIE Discurile late de la Bednar pot fi folo­ site pentru o gamă largă de operaţiuni, inclusiv pregătirea patului germinativ sau dezmiriştire. Adâncimea de lucru variabilă, de la 2 până la 14 cm, se rea­ lizează cu ajutorul unor secțiuni de dis­ curi montate pe cadre laterale pliabile.

Discurile au grosimea de 5 mm şi sunt disponibile în variantele cu diametrul de 520 mm și 560 mm.

Pentru dezmiriştire, Swifterdisc XE Mega pot fi echipate cu discuri zimțate, agresive, care asigură tăierea solului,

Scanează-mă!

Vezi cum lucrează cultivatorul cu discuri Bednar 1-14Swifterdisc decembrie 2021 XE-Mega!

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

amestecarea şi încorporarea resturilor vegetale. Tăvălugii din spate compac­ tează și închid profilul solului pentru a reduce pierderile de apă şi totodată stimulează germinarea seminţelor de buruieni și a semințelor de cereale nedorite.

SISTEMUL X-PRECISE Dispunerea în formă de X a secțiuni­ lor de discuri elimină derapajul lateral al utilajului şi permite ghidarea precisă a

DIMENSIUNI OPTIME ÎN TRANSPORT Pentru deplasarea pe şosea, roţile din spate ale utilajului devin roţi de transport. Ambele variante se pliază la o lăţime de 3 m și o înăl­ țime de 4 m. Lungimea de trans­ port a modelului de 16,4 m este de 8,5 m iar a variantei de 18,4 m este de 12 m.

cultivatorului în spatele tractorului. De asemenea, discul central reduce riscul de formare a crestelor.

Varianta cu lățimea de lucru de 18,4 metri este pregătită pentru sistemele agricole cu trafic controlat (CTF).

Capacitatea de lucru este de până la 230 ha/zi, iar necesarul de putere al tractorului este de 550­620 CP pentru versiunea de 16,4 m și de 580­620 CP pentru modelul cu lăţimea de 18,4 m.

ADÂNCIME CONSTANTĂ DE LUCRU Prelucrare uniformă a profilului de sol se realizează prin distribuţia uni­ formă a greutăţii pe ambele cadre ale secțiuniilor laterale de discuri, pliabile şi nedivizate şi prin plasarea punţii tan­ dem în faţa utilajului. Designul structural al mașinii a permis reducerea numărul de cilindri hidraulici, precum şi a punc­ telor de lubrifiere. În ciuda lăţimii sale, cultivatorul Swifterdisc XE MEGA este ușor de ma­ nevrat chiar și la capătul parcelei.

Utilajul se rotește uşor, cu ajutorul tăvă­ lugului cu role din spate, a roților pivo­ tante de susținere din față și a axei de transport. Această construcţie elimină sarcina negativă de pe cârlig și preia sarcina de pe tractor atunci când utilajul întoarce.

Utilaje agricole

93

94 Managementul dejecțiilor

Noi reguli la depozitarea gunoiului de grajd

Codul de bune practici agricole pentru prevenirea poluării apelor cu azot din surse agricole nu mai este obligatoriu, aderarea la el devenind voluntară pentru fermieri. În schimb, sunt imperative normele din Programul de acțiune (PA). un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

F

ață de Cod, Programul de acțiune cuprinde o serie de măsuri mai la îndemâna micilor fermieri, care nu beneficiază de puterea economică a celor mari. Acest lucru se reflectă și în ceea ce privește regulile referitoare la platformele pentru depozitarea gunoiu­ lui de grajd.

NORME MAI RELAXATE PENTRU MICII FERMIERI Principala noutate se referă la în­ lesnirile acordate fermelor care nu au mai mult de 40 de unități de vite mari (UVM). Un tabel de echivalare a diferitelor tipuri de animale în UVM

1-14 decembrie 2021

INFORMAȚII EXTREM DE UTILE Probabil că multe dintre aspec­ tele prezentate în acest articol par dificil de calculat. Tocmai din acest motiv, PA conține, printre altele, și două tabele foarte utile în această situație. Tabelul 2, preluat din ghidul: “Sistem pentru depozitarea de­ jec­ţiilor.­Standarde­de­fermă” cu­ prinde producția de gunoi şi capa­ citatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de întreţinere a ani­ malelor. Tabelul 3 cuprinde­ coefi­ cienții­ de­ echivalare­ a­ animalelor­ din­gospodărie­în­UVM.­ Ambele­ tabele,­ ca­ de­ altfel­ și­ întregul­ Program­ de­ acțiune­ le­ puteți­accesa­sca­­­ nând­cu­telefonul­­ mobil­codul­QR­­ alăturat!­

este disponibil în PA. Spre exemplu, două scroafe de reproducție, mai mari de 50 kg, reprezintă o UVM. În același timp, 100 de oi sau capre se echivalează cu 15 asemenea unități.

CÂTE PLATFORME SUNT NECESARE? În aceste ferme este permisă depo­ zitarea gunoiului de grajd pe platforme bine tasate, acoperite cu folie de polie­ tilenă de înaltă densitate. Pe o astfel de platformă poate fi depozitat gunoiul rezultat de pe urma a cel mult opt UVM. Într­o fermă cu 40 UVM pot exista până la cinci astfel de platforme. În fermele mai mari sau în depozitele care colectează deșeurile de la mai mult de opt UVM, soluțiile adoptate trebuie să fie platforme betonate, lagune beto­ nate sau cu membrane ori alte soluții care asigură impermeabilitate durabilă.

Avantajele rezultate pentru gospo­ dăriile individuale și fermele mici sunt indiscutabile, fie și dacă discutăm doar despre costuri.

Managementul dejecțiilor 95

Sursa foto: www.canva.com

actul normativ ­ respectiv un mc pentru fiecare vită mare, 0,75 mc pentru tine­ ret și 0,3 mc/cap porc. În schimb, pentru exploatațiile mai mari, groapa de urină se realizează din zidărie de cărămidă, tencuită şi sclivisită cu ciment sau din beton. Groapa se acoperă obligatoriu cu un capac, fie chiar și din scândură groasă, care să împiedice pierderea amoniului.

POT ȚINE ANIMALELE MAI APROAPE DE CASĂ Distanțele la care este permisă am­ plasarea adăposturilor sunt și ele dife­ rențiate în funcție de numărul de ani­ male și de condițiile specifice. Astfel: În gospodăriile unde nu sunt asigu­ rate racordurile de apă curentă prin­ tr­un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea anima­ lelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 UVM mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci, se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman.

Aceeași distanță, de cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumu­ lui uman, se păstrează și în gospodă­ riile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă, dar numărul de animale crește la cel mult echivalentul a 10 UVM în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci. În gospodăriile cu un număr de ani­ male mai mare decât în situațiile enu­ merate anterior, distanța se mărește la 50 m fașă de cea mai apropiată gospo­ dărie sau sursă de apă. În mediul urban, distanțele pot fi și mai mari, dacă în consiliul local sau în urma unei analize asupra impactului de mediu se hotărăște acest lucru.

Atenție­ însă:­ toate­ prevederile­

•

•

• •

enumerate­anterior­se­aplică­fermelor­ mici­și­mijlocii,­care­lucrează­în­sistem­ extensiv.­Pentru­fermele­intensive,­se­ aplică­ prevederile­ Ordinului­ Minis­te­ rului­ Sănătății­ nr.­ 119/2014,­ care­ sta­ bi­lește­amplasarea­depozitelor­de­gu­ noi­de­grajd­la­cel­puțin­500­m­față­de­ locuințe.

ESTE OBLIGATORIE ȘI GROAPA PENTRU URINĂ!

Lângă platforma individuală de co­ lectare trebuie să existe, în conformi­ tate cu prevederile PA, și o groapă de urină. Pentru exploatațiile care găzdu­ iesc mai puțin de 5 UVM, aceasta poate consta într­un simplu bidon de plastic, care să aibă capacitatea prevăzută în

SISTEMUL DE CREȘTERE ”PERMANENT LA PĂȘUNE” Exploatațiile de bovine care cresc animalele în sistem ”permanent la pă­ șune” trebuie să dețină și ele o plat­ formă de gunoi de grajd.

Dimensiunea acesteia se corelează cu numărul de animale existent în ex­ ploatație pentru minim 2 luni. Pentru acest sistem de creștere (permanent pe pășune), fermierii trebuie să res­ pecte și numărul maxim de animale ce pășunează pe parcelă, astfel încât, pe baza indicilor referitori la cantitatea de azot (kg/animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase), să nu se depășească limita maximă de 170 kg de azot substanță activă/ha/an.

Scanează-mă!

Consultă­îndrumarul­care­ te­poate­feri­de­încălcarea­ prevederilor­PA!­

Cât calciu e necesar pentru un de 60 grame!

Sursa foto: www.canva.com

96 Nutriţia păsărilor

Temperaturile scăzute afectează cantitatea și calitatea ouălor. În plus, iarna găinile sunt lipsite de furajele verzi, care au un aport semnificativ de elemente minerale, printre care și calciul (Ca). De unde îl luăm și în ce cantitate îl administrăm!

Î

n metabolismul substanțelor mine­ rale, la găinile ouătoare, calciul ocu­ pă un loc primordial, întrucât prin­ tr­un ou se elimină 2­2,2 g Ca. Pe lângă calciu, un ou mai conține: P ­ 0,2 g; S ­ 0,11 g; K ­ 0,07; Na ­ 0,07 g și Mg ­ 0,03 g. Din calciul ingerat, găinile tinere rețin cca. 60%, iar cele în vârstă doar 40%.

LA CE SĂ FIM ATENȚI! Asigurarea calciului în hrană trebuie să ţină cont de o serie de factori, pre­ cum: Procentul de ouat (un procent mai mare presupune un aport mai mare de calciu); Greutatea păsărilor: cele cu greu­ tate corporală mai mare consumă mai mult furaj; Vârsta: utilizarea Ca în organism scade după vârsta de 40 de săptămâni; Nivelul de energie metabolizabilă a furajului administrat: nivelul mai ridi­ cat în energie metabolizabilă reduce consumul de furaj și implicit de Ca; Temperatura din adăpost: când e mai ridicată, consumul de hrană e mai redus.

• • • • •

CERINŢELE DE CALCIU ȘI DE FOSFOR Calciul. Pentru un ou de 55­60 g, partea minerală reprezintă cca 10%, din care 80% este reprezentată de sărurile de calciu, astfel că acesta din urmă reprezintă cca 2 grame. La un

•

1-14 decembrie 2021

• Cerinţele de fosfor, pentru a asigura

un articol de

LAVINIA ŞTEF mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

coeficient mediu de utilizare de cca 50%, nivelul orientativ de asigurare a calciului în nutrețul combinat (NC) tre­ buie să fie de 2,8­3,5%, pentru a putea acoperi cerinţele zilnice, acestea fiind corelate cu curba de ouat.

un raport Ca/P de 3,7/1, pot fi satis­ făcute de un aport de 0,6­0,8% P. CE INTRODUCEM ÎN FURAJUL COMBINAT! În structura unui furaj combinat pentru găinile ouătoare pot participa următoarele componente: porumb 50­60%; orz, ovăz 5­8% pentru găinile care produc ouă pentru incubaţie; şro­ turi de floarea soarelui şi soia 10­15%; mazăre 5­8%; făină de lucernă 1­4%;

TABEL: STRUCTURI DE FURAJE COMBINATE PENTRU GĂINILE OUĂTOARE Specificare Porumb Orz Grâu Făină de lucernă Șrot de soia Șrot de floarea soarelui Drojdie furajeră Grăsimi L Lizina HCL DL Metionină Carbonat de calciu Fosfat monocalcic Sare Premix vitamino­mineral Total Energie metabolizabilă (kcal/kg) Proteină brută (%) Lizină (%) Metionină+cistină (%) Calciu (%) Fosfor (%) Celuloză brută (%) Sare (%)

a 64,18 ­ ­ 1,0 16,0 5,0 3,0 ­ 0,05 0,22 7,65 1,6 0,3 1 100 ­ 2730 15,23 0,80 0,75 3,49 0,69 3,05 0,3

b 52,29 10 ­ 2,0 14,9 5,0 3,0 2,00 0,04 0,22 5,9 1,6 0,3 1 100 ­ 2760 15,27 0,80 0,75 3,49 0,69 3,57 0,3

Varianta c 53,39 ­ 10 2,0 15,2 5,0 3,0 1,85 0,06 0,24 6,0 1,5 0,3 1 100 ­ 2793 15,23 0,80 0,75 3,49 0,68 3,27 0,3

d 50,58 10 3,0 16,3 7,0 ­ 2,30 0,06 0,21 5,6 1,5 0,3 1 100 ­ 2760 15,23 0,80 0,75 3,48 0,69 4,08 0,3

e 62,04 ­ ­ 4,00 22,2 ­ ­ 1,00 ­ 0,21 7,55 1,7 0,3 1 100 ­ 2750 15,34 0,80 0,75 3,55 0,68 3,35 0,3

Nutriţia păsărilor 97 tărâţe în proporţie de maxim 5% (dato­ rită conţinutului în acid fitic şi al impli­ caţiilor acestuia în asigurarea mine­ rală); furaje de origine animală şi microorganică 5­8% (până la 10­12% pentru găinile care pro­ duc ouă pentru incubaţie); furaje minerale (sare 0,3­0,35%, creta furajeră 6,5­8,5%, fosfaţi 0,5­1%) şi premix vitamino­mineral 1%.

Pentru­ asigurarea­ necesarului­ de­Ca,­în­rețetele­de­furaje­combinate­ se­ folosește­ carbonatul­ de­ calciu.­ Cantitatea de Ca administrat trebuie să­fie­de­2­3­g/cap,­sub­formă­de­gra­ nule­cu­diametrul­de­0,5­1­mm.

CUM FACEM COAJA MAI REZISTENTĂ!

Odată cu înaintarea în vârstă a găi­ nilor (după 40 de săptămâni), coaja oului devine friabilă din cauza creșterii mărimii oului și epuizării rezervei de cal­ ciu din organism. Pentru îmbunătățirea calității cojii se va aplica un tratament de o saptămână în care va fi majorat nivelul de calciu cu 0,25­0,5 puncte pro­ centuale, paralel cu creșterea nivelului

Încorporarea­carbonatului­ de­calciu­se­face­corelat­ cu­structura­furajului­ combinat,­ținând­seama­de­ aportul­de­calciu­al­materiilor­ prime­din­rețeta­de­furaj­ combinat ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

de vitamina D3. Acest procedeu se poate aplica o dată la 4­6 săptămâni.

De asemenea, se poate folosi produsul Eggshell, care conține oligoelemente organice (Zn, Mn, Cu) și macroelemente Scanează-mă!

Găinile­tale­pot­produce­ ouă­și­iarna.­ Ce­trebuie­să­faci!

(carbonat de calciu și fosfat de calciu).

Administrat în hrana găinilor ouătoare, acesta îmbunătățește calitatea cojii ouălor și reduce numărul de ouă sparte.

VARIANTE DE STRUCTURI DE FURAJE COMBINATE În tabel sunt prezentate diferite structuri de furaje combinate, cu mate­ rii prime diferite și proporții diferite de participare a surselor de calciu, corelat cu structura furajului combinat.

Din datele tabelare se poate cons­ tata că pentru găinile ouătoare, struc­ turile de furaje combinate pot fi diver­ se. Condiții de calitate similare pot fi asigurate cu materii prime diferite și în proporții de participare diferite. Nivelul de carbonat de calciu diferă în funcție de materiile prime folosite. Sunt mate­ rii prime care vin cu un aport însemnat de calciu, ceea ce permite reducerea ponderii de participare a carbonatului de calciu. Astfel, în rețetele unde se în­ corporează făina de lucernă, ponderea carbonatului de calciu scade, făina de lucernă asigurând o parte din calciu.

1-14 decembrie 2021

99

100

1-14 decembrie 2021

101

102 Ovine şi caprine

OIERI, SUNTEŢI PREGĂTIŢI PENTRU IERNAREA OILOR?

Ţurcanele rezistă în condiţii climatice moderate, dar în iernile grele, cu multă zăpadă şi temperaturi sub ­20°C, trebuie protejate şi asigurate condiţii de bunăstare: adăpost bun, hrană adecvată şi prevenția bolilor.

I

ată ce condiții trebuie să asigurați pentru a vă ierna ovinele în bună­ stare. Măsurile se referă în principal la adăpostire, furajare şi profilaxie sani­ tar­veterinară.

CERINȚE DE BAZĂ PRIVIND ADĂPOSTURILE Saivanele pentru ovine trebuie să corespundă ca suprafaţă şi volum, să fie ferite de curenţii de aer puternici şi de umiditate excesivă, să fie bine ilumi­ nate şi cu posibilităţi de ventilaţie natu­ rală sau mecanică.

Saivanele tradiţionale sunt construc­ ţii tip şopron în formă de U cu 3 pereţi, din care peretele din spate e dispus spre vânturile dominante din sezonul rece.

Partea centrală, închisă cu 4 pereţi, adă­ postește oile fătate şi mieii până la 30 zile, iar părţile laterale au peretele inte­ rior deschis, cu posibilitate de închidere cu o prelată sau cu baloţi când e foarte frig şi bat vânturi puternice.

Pentru oile cu lână fină şi semifină performante, saivanul este închis pe

•

1-14 decembrie 2021

un articol de

IOAN PĂDEANU

SCDCOC Caransebeș mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Pentru toate categoriile de ovine dintr-o fermă, în medie, trebuie să asigurăm 2-2,2 mp/ovină în interiorul saivanului şi 3-4 mp/ovine în padocuri toate laturile cu uşi spre padocurile ex­ terioare pentru fiecare boxă mare cu oi sau turmă.

Saivanele moderne. Adăposturile pen­ tru ovine au evoluat de la construcţii sim­ ple, cu volum redus de aer, la construcţii complexe, dotate cu maşini şi instalaţii

•

care asigură un mediu confortabil pentru ovine şi uşurează munca oierilor.

7 CONDIȚII DE BUNĂSTARE ÎN SAIVANELE ÎNCHISE În Uniunea Europeană sunt în vigoa­ re norme de promovare, de asigurare a bunăstării şi de protecţia ovinelor. În România normele legale au la bază Legea­nr.­205/2004 şi Ordinul­ANSVSA­ nr.­75/2005 și prevăd următoarele ce­ rinţe pentru întreținerea ovinelor în sai­ vane închise: 1. Volumul de aer interior pentru oile fătătoare trebuie să fie de minim 7 mc, iar la tineretul ovin ­ minim 3 mc; 2. Suprafaţa de saivan necesară per oaie adăpostită este de 2,2­2,5 mp (oaie + miel ­ 1,4 mp; 0,2­0,3 mp pen­ tru mielar până la înţărcare, 0,5­0,6 mp după înţărcare şi culoar de circulaţie după caz), în funcţie şi de greutatea corporală; 3. Oile gestante: 1,2 mp/cap; 4. Boxa individuală pentru oile fătate, unde se ţin 3­7 zile: minim 1,4 mp;

Ovine şi caprine 103 5. Pentru oile sterpe se alocă 1­1,2 mp/ oaie; 6. Din suprafaţa utilă a saivanului, suprafaţa ferestrelor va fi de 5­7%, iar prin iluminatul electric se asigură 5­10 W/mp; 7. Berbecii de reproducţie: se asigură minim 2 mp pentru cei sub 50 kg şi 3 mp pentru cei peste 50 kg greutate corporală.

CONDIȚII DE MICROCLIMAT ÎN ADĂPOSTUL ÎNCHIS Acoperişul trebuie să fie izolat fie cu vată de sticlă, fie cu plăci sandwich din tablă cu poroterm, pentru a limita producerea condensului sub formă de picături reci de apă care cad în cojo­ cul ovinelor şi pe aşternut, favorizând apariţia unor boli (pneumopatii, necro­ baciloză, boli ale pielii etc.).

Temperatura de confort în compar­ timentul pentru fătări este de 12­15°C şi cea minimă de 8°C, iar la tineretul ovin 8­12°C şi minim 5°C. Umiditatea relativă optimă se situ­ ează între 70 și 75%.

Calitatea aerului: concentraţia de gaze nocive maxim admisă este: pentru bioxidul de carbon ­ 3000 părţi pe mi­ lion, pentru amoniac ­ 26 ppm şi hidro­ gen sulfurat ­ 10 ppm. Aceste valori se pot atinge dacă: viteza aerului în saivan este de 0,3­0,5 m/s, se îndeplineşte ce­ rinţa de volum şi se primeneşte, zilnic, aşternutul cu 0,4­0,5 kg/mp paie curate.

Rasele de ovine autohtone preferă aerul curat. Iarna, în zilele fără precipi­ taţii, ies din saivan în padocuri sau pe păşunea din apropiere.

Curățenia și dezinfecția. Indiferent de tipul de saivan, cu 1­2 săptămâni înainte de intrarea oilor în stabulaţie se curăţa gunoiul, dacă este cazul, sau res­ turile de pe pardoseală, apoi se spală şi, după ce se zvântă, se face dezinfecţia cu un strat subţire de var praf nestins (200 g/mp) şi apoi se stropeşte uşor cu apă, după care se aşază pe pardoseală un strat gros (8­10 cm) de paie curate.

Dacă în perioada stabulaţiei din iarna trecută au fost cazuri multe de oi şchioape, oi avortate etc., se recoman­ dă să se angajeze o firmă de specialitate care să facă dezinfecţia cu soluţie de sodă caustică 3%, încălzită la 35­40°C, sau cu alte produse recomandate.

•

• • •

•

O dată la 2­3 ani este indicat să se văruiască pereţii.

NECESARUL DE FURAJE În iernile grele, perioada de stabu­ laţie durează, în zona de şes şi depre­ siuni, 120­130 zile, iar în zona de deal şi montană ­ 140­150 zile. Stocurile de furaje necesare sunt, în medie: Pentru o oaie iernată în zona de şes: 150 kg fân, 20­25 kg paie de consum (de preferat de ovăz), 40­60 kg paie pentru aşternut, 50­60 kg concentrate, 60­70 kg suculente (sfecla şi silozul se admi­ nistrează numai după două săptămâni de la fătare) şi 1,5 kg sare bulgări de

•

Scanează-mă!

Model­constructiv­de­sai­­ van­pentru­400­de­Ţurcane.­ Cum­pregătim­materni­ tatea­în­vederea­fătărilor!

culoare închisă sau 2 kg brichete de sare, vitamine şi minerale. În zona de deal şi premontană, aceste cantităţi trebuie majorate cu 20­ 25%, perioada de stabulaţie fiind mai lungă şi temperaturile, de regulă, mai scăzute. O parte din fân în această zonă se poate suplini cu ramuri verzi uscate de stejar, salcie, salcâm, uscate vara la umbră şi stocate în grămezi, numite frunzare, iar o parte din concentrate (20­30%) cu ghindă şi/sau jir de fag.

•

PROFILAXIA BOLILOR La începutul perioadei de stabulaţie se recomandă ca fiecare oier, la indi­ caţiile medicului veterinar concesionar, să facă un plan de vaccinări şi trata­ mente pentru oi şi să se aprovizioneze din timp cu cele necesare (vaccinuri pentru anaerobioză, avortul salmonelic etc.).

104 Ovine şi caprine

Câtă apă consumă o capră!

Pentru a stimula consumul de furaj, a susține lactația și pentru întreținerea funcțiilor vitale, caprele au nevoie de aport crescut de apă și în perioada de stabulație. Ce se întâmplă dacă nu primesc suficientă apă de calitate! un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA LUDOVIC CZISZTER USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

B

ȘI APA ESTE... UN NUTRIENT Ba chiar unul esențial pentru toate animalele, inclusiv pentru capre, dar uneori poate fi trecută cu vederea în imaginea de ansamblu a factorilor care influențează sănătatea și nutriția aces­ tora. De multe ori nu credem că apa este de vină.

DE UNDE O LUĂM ȘI CUM O VERIFICĂM! Caprele au nevoie de apă proaspătă și curată în orice moment. Aceasta poate fi apă captată dintr­un izvor, fântână sau rețea, în funcție de fermă.

Indiferent de sursei, apa trebuie tes­ tată pentru a ne asigura că nu conține contaminanți minerali sau organici sau bacterii coliforme, E. Coli, paraziți, toxine, etc. În general, caprele sunt mai preten­ țioase decât alte animale în ceea ce privește calitatea apei; astfel, asigu­ rarea prospețimii și lipsa de impurități sunt foarte importante pentru a fi con­ vinși că animalele noastre consumă suficientă apă.

TEMPERATURA OPTIMĂ PENTRU GESTAȚIE ȘI LACTAȚIE Caprele sunt, de asemenea, sensi­ bile la temperatura apei. La cele în lactație, o temperatură a apei de 15°C este ideală, dar animalele nu o vor mai

1-14 decembrie 2021

Sursa foto: www.canva.com

aza hrănirii caprelor în perioada de stabulație sunt furajele din stoc conservate prin reducerea conținutului de apă, cu excepția sucu­ lentelor. La toate acestea se adaugă apa. Când auzim de necesar de apă ni se pare ceva banal. Le adăpăm și am rezolvat. Dar lucrurile nu sunt așa de simple...

consuma dacă temperatura scade sub 5°C. În perioada de iarnă, există riscul înghețului, iar în ultima perioadă a gestației caprele pot avorta când con­ sumă apă prea rece. Mecanismul este simplu: apa foarte rece ajunge în rumen și determină unde peristaltice (con­ vulsii), care se vor propaga până la uter, cauzând expulzarea fătului.

Pentru protecția la îngheț, se pot face izolări suplimentare ale conduc­ telor care trec prin afara adăpostului și pot fi montate chiar încălzitoare cu termostat.

CUM CALCULĂM NECESARUL DE APĂ!

Câtă apă consumă o capră? Răspun­ sul este diferit în funcție de mărimea corpului și de vârsta caprelor, de com­ poziția rației, de aportul de hrană și de vreme. Caprele cu o suprafață cor­ porală mare, de vârstă medie, foarte Scanează-mă!

Ce­pățesc­caprele­tale­ dacă­nu­le­furajezi­corect­ în­perioada­de­stabulație,­ în­special­cele­gestante!­

productive, care consumă furaj uscat la discreție pe timp de vară, au nevoie de mai multă apă. Este cazul sistemului intesiv de creștere.

La noi se recomandă să asigurăm caprelor aproximativ 3 litri de apă la fiecare kg de substanță uscată (S.U.) ingerată. Deoarece fermierii nu sunt familiarizati cu această exprimare, spe­ cific că 1 kg de fân are 0,85 kg S.U., iar unul de cereale ­ 0,86­0,87 kg S.U. În SUA se consideră că o capră de 50 kg are nevoie de circa 9,5 l/pe zi. La tineretul caprin, necesarul scade la 7,5 l/zi, iar la o capră în lactație trebuie în plus 1,8 litri de apă/fiecare litru de lapte produs.

7 MĂSURI CRUCIALE Pentru gestionarea rezervelor de apă cantitative și calitative din fermă, trebuie să luăm următoarele măsuri: Rețeaua de transport apă va asi­ gura accesul la sursa de apă nu doar în adăpost, ci și în alte locuri ale fermei (țarcuri exterioare, hambare, săli de muls, săli pentru prelucrarea laptelui, birouri, rezerve de apă împotriva incen­ diilor sau rezerve pentru adăpare în caz de penurie, etc).

Evitarea impurificării apei cu dejecții solide și/sau urină, prin lucrări de consolidare a zonei de adăpare.

1.

2.

Ovine şi caprine 105

3.

Protejarea surselor de apă, prevăzute cu flotor cu nivel constant, cu un capac metalic, pentru a împiedica de­ teriorarea acestuia de către capre. În caz contrar, pot apărea inundații, impunându­se evacuarea așternutului umezit. De­ jecțiile din așternutul ud fermentează cu formare de amoniac, care crește peste limita admisă în adăpost și provoacă prob­ leme de respirație.

Jgheaburile din locurile de adăpat se vor dimensiona în funcție de mărimea turmei, pentru a ne asigura că toate animalele au acces la apă potabilă.

Jgheaburile sau adăpătorile se vor monta la o distanță suficientă de așternut, pentru a împiedica defecația în interior și impurificarea apei. În acest sens, recomandăm pen­ tru adăpost adăpători care pot fi regalte pe înălțime și care vor fi ridicate ori de câte ori este necesar.

Toate echipamentele de adăpare trebuie verificate și curățate periodic.

Asigurați o sursă alternativă de apă pentru cazul în care sursa obișnuită va fi întreruptă pentru un interval mai mare de 12 ore.

Testarea apei ar trebui făcută în mod obișnuit în fiecare an în circumstanțe normale. Orice situație neobișnuită cum ar fi schimbarea mirosului, a limpezimii și a gustului apei, modificarea comportamentului caprelor de a consuma furaj sau de a bea apă, scăderea producției de lapte sau unele prob­ leme de sănătate duce la necesitatea stringentă de a verifica imediat și calitatea apei.

4 REGULI ESENȚIALE LA ADĂPAREA OILOR IARNA Apa potabilă (categoria I de calitate, conform Legii Apelor nr. 107/1996), ca şi furajele de calitate, este esenţială pentru buna desfășurare a proceselor metabolice la ovine. Înainte de intrarea ovinelor în stabulaţie, trebuie să facem şi o analiză a calităţii apei şi surselor de aprovizionare. În principiu, se asigură 3 litri de apă/kg substanţă us­ cată consumată din furaje, revenind în medie pentru berbeci: 6­7 litri, oi mame: 4­5 l, tineret de prăsilă: 3­4 l şi miei de 0­3 luni: 0,5­0,7 l.

Sursa de apă potabilă poate fi în zona de deal: izvoa­ re, pâraie sau râuri cu apă limpede, iar adăparea se face de 2­3 ori/zi numai după ce ovinele au consumat fân, paie şi concentrate.

Cea mai bună variantă este asigurarea apei potabile la discreţie prin adăpători automate, una la 25­30 oi, sau jgheaburi de adăpare aprovizionate de la un bazin central cu plutitor. Apa potabilă este adusă în adăpost din puţuri forate la adâncime mare (60­100 m) sau din reţeaua locală. (IOAN­PĂDEANU)

4.

5.

1.

2.

6.

7.

8.

3.

4.

106 Nutriția suinelor

7 furaje bune pentru îngrășat porcul de Crăciun

Problematica alimentaţiei suinelor este unul dintre factorii cu cea mai mare influenţă asupra prețului pe kilogramul de carne, a sănătăţii animalelor, a performanţelor de reproducţie şi producţie, a calităţii carcaselor și a cărnii. un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

unând un accent deosebit pe ca­ tegoria de porci graşi, care so­ licită cele mai mari cantităţi de furaje, iar prin modul de îngrăşare se hotăreşte calitatea cărnii şi a grăsimii, precizăm că, alături de celelalte com­ ponente din raţiile de hrană la această specie, rolul furajelor concentrate este deosebit de important pentru asigura­ rea rentabilității crescătoriei.

1-14 decembrie 2021

Cum­se­administrează­furajele­con­ centrate­în­perioada­de­dinaintea­sa­ cri­ficării­porcinelor­crescute­în­sistem­ gospodăresc!

FACTORI DECISIVI PENTRU ALEGEREA HRANEI ”Aparatul digestiv al suinelor este mai adaptat pentru utilizarea nutreţu­ rilor concentrate, deşi cantităţi limitate şi de alte furaje, precum cele de volum (sfeclă, bostani, morcov furajer etc), pot fi incluse în raţiile de hrană. Prin urmare, utilizarea diferitelor furaje este deter­ minată, în primul rând, de rasă și de par­ ticularităţile de ordin morfo­fiziologic ale porcinelor, de specificul culturilor

agricole din anumite zone geografice şi, de asemenea, de o serie de condiţii tehnice şi economice de care dispune crescătorul”, sublinia Benone­ Păsărin, specialist în Tehnologia creșterii și ex­ ploatării suinelor, cadru didactic la Uni­ versitatea pentru Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” Iași.

FURAJE CONCENTRATE PENTRU PORCI ÎNAINTE DE SACRIFICARE În această categorie intră furajele care înglobează într­un volum redus o valoare nutritivă ridicată şi care cores­ pund cel mai bine cerinţelor specifice ale suinelor. Cerealele şi leguminoasele cultivate deţin ponderea.

Nutriția suinelor 107

1.

Porumbul are ponderea cea mai mare dintre cereale în alimentaţia speciei suine (40­60% din rația zilnică). ”Porumbul se utilizează sub formă măci­ nată, granulaţia trebuind să fie medie, cu excepţia purceilor sugari, unde tre­ buie să fie fină spre medie. Făina de porumb este componentul principal energetic pentru fabricarea nutreţurilor combinate la porcine.

La categoriile adulte, se pot utiliza şi ştiuleţi de porumb depănuşaţi şi măci­ naţi, în anumite proporţii. Utilizarea făinii de porumb în exces, la finisarea în­ grăşării, determină obţinerea unor car­ case mai grase, cu slănină “moale” sau lipsită de consistenţă, pe lângă valorifi­ carea mai slabă a hranei”, arăta Benone Păsărin.

Orzul este considerat furajul cel mai adecvat pentru hrănirea por­ cilor (30­40%). Se administrează numai sub formă măcinată, cu granulaţia me­ die. ”Porcii hrăniţi cu orz produc carne şi grăsime cu calităţi foarte bune şi cu con­ servabilitate ridicată. Utilizarea de raţii pe bază de orz şi zer produce o carne de calitate superioară, o slănină albă şi consistentă, specifice pentru producţia de șunci de bună calitate. Făina de orz, în combinaţie cu cartofii fierţi şi terciuiţi utilizaţi în hrana porcinelor, asigură pro­ ducerea de carne şi grăsime de calitate.

Atenție! Orzul nu se introduce în raţie în primele 2­3 săptămâni de la recol­ tare, din cauza conţinutului ridicat în hordeină. Totuși, hrănirea suinelor cu proporţii ridicate de orz poate produce ulcere gastrice, mai ales când granulaţia făinii este mare.

Grâul se administrează în hrana suinelor numai sub formă măci­ nată, cu granulaţie medie spre mare, în combinaţie cu alte cereale din com­ ponenţa nutreţurilor combinate. Soiul­ tri­ti­cale (încrucişarea dintre grâu şi se­ cară) corespunde mai mult hrănirii sui­ nelor, putând substitui parţial porumbul din raţie. Îngrăşarea suinelor cu raţii pe bază de grâu determină carcase de cali­ tate bună.

Secara. Proporţiile de secară din reţete nu trebuie să depăşească 25­30%, deoarece pot provoca acci­ dente, cum sunt deranjamente respira­ torii şi nervoase, stări de diaree şi unele eczeme.

Sursa foto: www.canva.com

2.

ALTE CATEGORII FURAJERE Ovăzul este tot un furaj bogat în substanţe nutritive uşor digesti­ bile, însă trebuie măcinat şi apoi se separă paleele (învelișul extern), prin cernere, deoarece acestea au un conţinut ridicat în celuloză. ”Orzul nu se recomandă în finisarea în­ grăşării (15­25%), deoarece reduce din calităţile grăsimii şi chiar ale cărnii”, explică specialistul ieșean Alături de furajele concentrate, în hrana porcilor mai sunt utilizate fu­ rajele proteice de origine vegetală, furajele de origine animală, fura­ jele de volum, precum și reziduurile culinare ­ folosite în ferme familiale cu efective reduse sau în cele apro­ piate de cantine şi restaurante.

Scanează-mă!

Cum­hrănim­eficient­por­ cul­în­perioada­de­ dinaintea­sacrificării!­ Tipuri­de­furaje­şi­raţii!­

3.

4.

5.

Sorgul poate înlocui parţial po­ rumbul din raţiile de hrană, însă numai pentru suinele adulte şi cele la îngrăşare. ”Boabele de sorg trebuie să fie bine maturate în momentul preluării lor şi numai după aceea să fie introduse în reţetele de fabricaţie a nutreţurilor combinate”, puncta Benone Păsărin.

Soia. Boabele se indică a fi tratate termic înainte de introducerea în raţiile de hrană. ”Cea mai bună utiliza­ re este sub formă de soia toastată sau expandată. Raţiile de hrană pe bază de soia determină carcase de calitate medie, însă completeză necesarul de substanţe proteice, în special la porumb.

Soia sub formă de boabe măcinate (ca atare) nu trebuie să depăşească 4% din raţie, deoarece duce la scăderea sporu­ lui în creştere.

Este indicat ca în procesul de măci­ nare soia să se amestece cu boabe de porumb, ambele bine uscate. În alimen­ taţia porcilor graşi, se prevăd, pentru fiecare 100 kg carne de porc obținută, cca. 6,6 kg soia (necesară pentru com­ pletarea proteinei şi a vitaminelor din raţii).

Mazărea furajeră se administrea­ ză în hrana suinelor sub formă de uruială, producând carne gustoasă, dar de culoare închisă, însă grăsimea este foarte consistentă. Mazărea este con­ siderată pentru suine ca un furaj con­ centrat proteic. ”Cele mai bune rezultate se înregistrează când e tratată termic sau barotermic, în proporţie de cel mult 20% din amestec in raţie”, preciza uni­ versitarul ieșean.

6.

7.

108 Inedit

GOURMET TARTINABIL ȘI MIED

PRODUSELE APICOLE ALE NOII GENERAȚII

„Astăzi, cred că toată lumea ar trebui să fie cât mai deschisă către afacerile sustenabile și către micile afaceri locale, deoarece ele sunt cele care ajută comunitățile și economia locală”, consideră Mihai Negoț, apicultor și antreprenor.

P

e Mihai l­am găsit în atelierul de lucru din Pătârlagele, județul Buzău, pregătind borcanele de miere cu roșcoave, sau dulceață de miere, cum își numește el deseori produsele. Ideea de a se lansa într­o afacere proprie, bazată pe produse agricole provenind de la micii pro­ ducători, i­a venit încă din 2008, pe când lucra în industria auto și urmărea cum alți tineri își începeau propriile lor afaceri cu sucuri naturale, dulcețuri, produse tradiționale sau produse de artizanat și handmade.

EXPERIENȚĂ ANTREPRENORIALĂ ADUSĂ ÎN MEDIUL RURAL „În Capitală, eu lucram la o companie de piese de tuning pentru

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

mașini și de acolo am învățat prima oară ce presupune să construiești un brand de la zero, pentru că noi eram unici importatori pentru multe com­ ponente și trebuia practic să le promo­ vez și să le creez o piață. Am locuit 10 ani în București, dar, la un anumit moment, împreună cu soția, am zis că vrem să ne mutăm la țară și să încercăm altceva. Bunicii și străbunicii sunt din zonă și de la ei aveam o livadă de 9­10 ha la câțiva kilometri de aici, cu care am visat mereu să fac ceva, niște produse locale”, își amintește Mihai Negoț.

CADOU DE NUNTĂ: VIITOAREA AFACERE Mihai și Cristina s­au stabilit la Pătârlagele în 2014, urmând ca în câte­ va luni să se căsătorească, fără a ști că de fapt de acolo se va naște și proiectul viitorului business. „Eu mă gândeam la livadă, dar la nuntă am primit 5 stupi de la un verișor, iar apoi bunicul a vrut să mă ajute și mi­a făcut cadou alți 50 de stupi. Am zis atunci: hai să facem apicultură! Și următorii doi ani am plecat în pastoral. Până atunci nu știam cum este cu mierea în afară de magazin, am învățat de la rude și de la prietenii cu care am plecat. Apoi, dacă tot mă documentam de ceva timp și știam cum trebuie să arate o clădire de producție dulcețuri, am decis să fac un credit la bancă și să construiesc un ate­ lier de 70 mp pentru procesarea mierii”, a continuat tânărul antreprenor.

REȚETE PROPRII Mihai a vrut încă de la început să se diferențieze de alte mixuri de fructe cu miere existente pe piață, urmărind să obțină „o combinație între dulceață și miere”, un produs omogen în care conținutul de fructe, nuci sau alune să fie distribuit uniform în miere. Pentru acest lucru, s­a inspirat din rețetele utilizate de apicultorii din Grecia sau Rusia, însă fiecare produs din atelierul lui are la bază o rețetă proprie pe care a testat­o timp de luni sau chiar ani.

PRIMITIV FOODS: PRODUSE DIN MIERE PROCESATĂ LA RECE De altfel, pentru producția Gourmet Tartinabil rețetele sunt și cel mai im­ portant element tehnic, mierea fiind procesată la rece, fără nici un fel de alterare termică sau chimică. „Selecția

1-14 decembrie 2021

Inedit 109 mierii este cea care dă gustul și tartina­ bilitatea produsului, mierea de rapiță îi dă acele cristale fine, iar cea de salcâm îi conferă consistența dulcețurilor”, ne­a explicat Mihai Negoț.

Procesul de producție și îmbuteliere se realizează preponderent manual, singurele instrumente utilizate fiind un vas de mixer, o mașină de tocat și presat, cântare alimentare și frigidere pentru depozitare. Mixurile obținute cu­ prind nuci, agrișe, coacăze, polen, alu­ ne, fistic sau chiar roșcoave, și poartă eticheta de Primitiv Foods, denumire pe care tânărul apicultor a ales­o pen­ tru că „sunt cu adevărat niște produse primitive, naturale, un amestec de două tipuri de miere cu diverse fructe tocate sau pisate”.

MIEDUL, O NOUĂ PROVOCARE În 2018, Mihai se afla în vizită la niște prieteni la Londra și într­una dintre seri a decis să încerce un mied îmbuteliat la sticlă de 0,33 litri, de la un magazin de bere artizanală. După ce a gustat, a de­ cis că vrea să realizeze același produs și în România, chiar dacă la noi este o băutură aproape necunoscută. „Eu știam de mied din pastoral, noi apicultorii mai făceam uneori din căpă­ ceală și din miere, peste care puneam apă și lăsam apoi să fermenteze în niște vase și beam. Ieșea ca un fel de vin din miere, dar era imposibil de stabilizat, la început era dulce, apoi sec și apoi deve­ nea un oțet foarte puternic. La Londra însă, când am gustat, era ca un fel de cidru, acidulat și cu o alcoolemie de doar 5%, la fel ca o bere. Mi­a plăcut atât de mult ideea, încât de a doua zi am început să mă interesez; până la urmă, am miere pe mână și dacă ei o fac, putem și noi”, și­a spus tânărul.

MIEDUL ROMÂNESC Miedul se încadrează foarte bine în actualul trend al băuturilor artizanale, precum berea sau cidrul. La început am găsit greu informații, doar prin țările nordice, unde a și apărut piața asta a miedului acum vreo 10­15 ani. Apoi timp de 2 ani am tot visat la miedul româ­ nesc, am tot fermentat, am tot testat diverse formule și până la urmă am ajuns la două rețete proprii”, a povestit Mihai Negoț.

REȚETA CLASICĂ Miedul clasic se prepară exclusiv din miere, apă și drojdii naturale sau selectate și, în funcție de pro­ porțiile utilizate, poate ajunge la o alcoolemie între 5% și peste 30%.

De asemenea, pe parcursul anilor a fost dezvoltată o gamă diversă de rețete: Pyment (cu struguri), Cyser (cu mere), Metheglin (cu condimen­ te), Melomel (cu fructe și sucuri de fructe), Hydromel (acidulat, cu o al­ coolemie de doar 5%), etc.

BĂUTURĂ NOUĂ, DAR CU O ISTORIE LUNGĂ Miedul este probabil prima băutură alcoolică din lume, putând fi produs în mod accidental și înainte de apariția agriculturii, de către vânătorii­ culegători care găseau stupi de albine în sălbăticie. Ulterior, apariția scrierii a consemnat și primele mențiuni privind băuturi realizate prin fermentarea mie­ rii, atât în Sumerul Antic, Egipt, cât și în China.

Principala provocare și motivul pen­ tru care miedul nu a ajuns la populari­ tatea berii sau a vinului este stabiliza­ rea acestei băuturi, mai ales în cazul Hydromelului, pe care și Mihai a ales să îl producă. Totuși, beneficiind de tehnologiile din industria berii și după mai multe încercări, tânărul apicultor a reușit să producă un mied clasic, dulce și unul cu hamei, despre care afirmă că „ este ceva mai apropiat de gustul berii, dar și de socată, care este una dintre băuturile tradiționale românești”.

COMUNITATEA LOCALĂ ȘI SUSTENABILITATEA Unul dintre motivele pentru care soții Negoț au ales să se stabileas­ că în mediul rural și să pornească un business apicol este sustenabilitatea, valoare pe care au avut­o în vizor încă de la început. „De la albine ne­am ins­ pirat când am decis să facem aceste produse. La mied este chiar mai inte­ resant, că poți să scoți în evidență flora dintr­o anumită zonă sau dintr­o anu­ mită perioadă a anului, cum e în cazul mierii de salcâm sau la cea de ... ››› 110

110 Inedit mai ales că primele loturi de mied au fost deja epuizate. Din acest motiv, la începutul anului a contractat un nou credit bancar în valoare de 50.000 de euro, pentru a avea un spațiu mai mare și pentru a cumpăra fermentatoare in­ dustriale destinate producției de mied.

››› 109 ... fâneață”, a explicat Mihai. În egală măsură, după cum afirmă tânărul apicultor, relațiile umane și co­ munitatea locală au fost factorii care l­au ajutat cel mai mult în a­și realiza mica afacere: principalii furnizori de materie primă sunt prietenii cu care a plecat inițial în pastoral sau producă­ tori locali de fructe, multe dintre soluții, precum hameiul sau tehnologia de stabilizat miedul, le­a preluat de la un producător local de bere artizanală, iar piața de desfacere este formată pre­ ponderent din HoReCa, băcănii și ma­ gazine de produse naturale ale tinerilor antreprenori din București, pe care i­a cunoscut la diverse târguri.

EXTINDERE ȘI PLANURI DE INVESTIȚII În ciuda problemelor cu care se confruntă domeniul HoReCa din cauza

Albinele­sunt­cel­mai­bun­ exemplu­de­sustenabilitate,­ele­ nu­au­nevoie­de­lucrări­agricole,­ nici­de­erbicide­sau­pesticide­și­ în­plus­polenizează­1­din­3­plante­ de interes economic MIHAI NEGOȚ

Apicultor și antreprenor

1-14 decembrie 2021

pandemiei de Covid­19, piața băuturilor artizanale din România este de mai bine de 5 ani într­o continuă creștere, mo­ tiv pentru care și Mihai este optimist,

FINANȚARE RATATĂ Din păcate, deși ar fi sperat să se încadreze în vederea accesării de fonduri europene, faptul că produ­ sul finit este o băutură alcoolică, nu i­a permis acest lucru. „Ne­am fi încadrat la Măsura 4.2 ­ procesarea și comercia­ lizarea produselor agricole, cu mierea ca materie primă și miedul ca produs final, dar ni s­a spus că Hydromelul este băutură alcoolică și nu pot obține fi­ nanțare. Însă sper ca la anul, când vom renova noua hală de producție pentru mied, să putem accesa fonduri pentru panouri fotovoltaice”, a încheiat Mihai Negoț.

IN MEMORIAM 111

În ferma lui Dan Ţandea s-a aşternut tăcerea... Îmi este greu să vorbesc despre Dan Ţandea la timpul trecut. Despre omul, prietenul, fermierul, liderul care a scris capitole importante în creşterea vacilor din România... un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

mi vine şi mai greu să aştern aceste rânduri pentru că vestea dispariţiei fulgerătoare, la doar 52 de ani, lasă în urma ei atât de multe dorinţe neîm­ plinite, planuri care acum se prăbuşesc, fapte bune pe care nu le va mai putea înfăptui.

Dar în urma lui rămân atât de multe de spus şi de povestit peste generaţii de fermieri, ori nu asta ne dorim cu toţii? Să lăsăm ceva în urma noastră...

Cu siguranţă, Dan Ţandea, ai reuşit să mişti munţi din loc şi să schimbi des­ tine în trecerea ta, mult prea scurtă, pe acest Pământ. Împreună cu dragul tău prieten şi colaborator Mircea Ciurea, omul cu ideea şi sufletul Cooperativei Someş­Arieş de la Cluj, căruia acum i te­ai alăturat, în Ceruri, aţi pus bazele celei mai performante structuri de re­ prezentare a crescătorilor de vaci şi aţi adus laolaltă performanţa şi solidari­ tatea de breaslă. ŢĂRANI DE MILIOANE, DIN ARDEAL Este titlul unui articol apărut în revis­ ta Ferma, cu ocazia inaugurării sediului Cooperativei Someş­Arieş de la Apahida.

O cooperativă românească la nivel eu­ ropean, condusă de fermieri, pentru fer­ mieri. Someş­Arieş este prima coope­ rativă agricolă post­decembristă din Transilvania. Au pornit în 2011 cu şase membri, crescători de vaci de lapte din judeţul Cluj.

Munca de echipă, avându­i coordo­ natori pe Fărgaciu, Ţandea şi Ciurea, a dat roade şi, odată cu rezultatele, a crescut şi încrederea crescătorilor care s­au alăturat organizaţiei, de­a

Mircea Ciurea (stg.) şi Dan Ţandea la Agraria, 2011. Dumnezeu să îi odihnească!" lungul anilor. Cine n­a auzit de "brânza de Năsal", de "Produs de Ţaga" şi reîn­ vierea unei vechi tradiţii în producerea brânzeturilor din Transilvania?

DIN DRAGOSTE PENTRU ZOOTEHNIE Dan Ţandea s­a născut în ziua de 29 mai 1969, la Câmpia Turzii, într­o familie de oţelari. A crescut printre animalele din ferma familiei şi aşa a prins drag de zootehnie. A absolvit cursurile licea­ le de tehnician veterinar şi, mai târziu, Facultatea de Medicină Veterinară.

Stăpânea foarte bine domeniul şi nu ezita să­şi ofere sprijinul şi cunoştinţele celor care îi cereau ajutorul.

Mare la stat şi tăios la vorbă când ce­ rea dreptate pentru fermieri, a fost un partener de dialog respectat de către autorităţi şi prezent la toate acţiunile

de luptă pentru susţinerea creşterii taurinelor în ţara noastră.

RĂMAS BUN, DAN ŢANDEA! În decembrie 2017, scriam un articol despre dorinţele de Crăciun ale fermieri­ lor români. Dan Ţandea ne spunea atun­ ci, cu modestia­i caracteristică, ce ar vrea să­i aducă Moşul: "Numa’ sănătate, nu doar mie, ci tuturor fermierilor. Anii sunt buni şi răi în agricultură, vremurile sunt bune şi mai puţin bune, dar dacă suntem sănătoşi, trecem peste toate".

Din păcate, inima a încetat să­i mai bată în ziua de 14 noiembrie 2021. A pierit în ferma lui de la Apahida, aco­ lo unde şi­a petrecut viaţa, muncind.

Dumnezeu să te odihnească, OM bun!

Echipa Ferma transmite condoleanţe familiei îndurerate.

112 Antreprenoriat local

”CARMANGERIA CU GUST” A FAMILIEI DOROBANȚU

Poveste de investitor! Doi tineri antreprenori, soț și soție, Marius și Oana Dorobanțu, au investit 230.000 de euro într-o carmangerie și un magazin la poarta unității, printr-un proiect european. Cum au reușit! un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

M

arius Dorobanțu a renunțat anul trecut la domeniul automatiză­ rilor industriale și s­a stabilit la sat, în comuna Țigănași, județul Iași. ”Doream de multă vreme să revin în satul în care am copilărit. Numai că am căutat să adun bani pentru a investi în sat. A durat aproape 19 ani până când am reușit să creez o anumită resursă materială pe care să o așez la temelia de la care să pornească povestea mea de investitor în satul natal”, ne spunea tânărul în vârstă de 44 de ani.

DE CE CARMANGERIE? ”În toți anii cât am activat în alt domeniu, mă gândeam neîncetat la modalitatea de a dezvolta acasă, în satul unde am crescut, o activitate care să îmi amintească de bunica și de tim­ purile când mă în­ văța să gătesc, temându­se că se va stinge și că

1-14 decembrie 2021

eu nu voi putea supraviețui. După ani și ani de căutări, de mâncat cu familia și prietenii produsele pe care oricum le făceam de sărbători, a venit momen­ tul 2018, când m­am decis și am pornit proiectul de investiții în carmangerie”, povestea Marius Dorobanțu.

AU CONSTRUIT TOTUL DE LA ZERO Din cauza alegerii greșite a firmei de consultanță, implementarea proiectului a fost pre­ lungită la 3 ani. Practic, deschiderea carman­ geriei a fost în luna decembrie 2020, iar livrarea efectivă a debutat în luna ianuarie 2021.

Proiectul de investiție a fost realizat prin măsura 4.2, prin AFIR beneficiind de o cofinanțare de 50%, fără TVA. Pentru asigurarea contribuției proprii de peste 115.000 de euro, soții Marius și Oana Dorobanțu au apelat și la împru­ muturi bancare. Au făcut două credite, deoarece fondurile proprii nu le­au ajuns, în condițiile în care doar TVA­ul a fost de 46.000 de euro. Au construit to­ tul de la zero, respectiv clădirea unității de producție, clădirea magazinului pro­ priu, echipamentele, instalațiile, etc.

CÂTEVA ÎNVĂȚĂMINTE ”Toată experiența mi­a relevat și câteva învățăminte, respectiv acelea de a avea curaj pentru a­ți urma vi­ sul, de a risca într­o afacere ceea ce ți­ai permite să pierzi și, mai presus

Pentru­noi,­ca­producători,­ atestarea­(produselor­ tradiționale­­­n.r.)­ aduce­șansa­de­a­fi­apreciați­ și­de­a­intra­în­atenția­ consumatorilor­ MARIUS DOROBANȚU Tânăr investitor local

Antreprenoriat local 113 de orice altceva, să îți selectezi foarte bine partenerii de lucru, deoarece o alegere greșită, în cel mai bun caz, îți poate amâna proiectele, dacă nu chiar te poate duce către eșec”, puncta pro­ ducătorul ieșean.

MATERIE PRIMĂ DE LA PRODUCĂTORI LOCALI Pe partea de produse din carne de porc, materia primă este achizițio­ nată de la abatorul Sagrod Darabani, județul Botoșani, iar pe partea de oaie, carnea se achiziționează de la fermie­ rii din zona Țigănași. ”Încă mai avem crescători de ovine. În urmă cu două decenii, oamenii creșteau nu numai ovine­caprine, ci și foarte multe vaci, porci, păsări. Ar crește și astăzi, dar, din păcate, nu au ce face cu marfa. Sper ca odată cu dezvoltarea noastră să revigo­ răm într­o anumită măsură creșterea mai multor categorii de animale în zona Țigănași”, spunea Marius Dorobanțu.

TREI PRODUSE ATESTATE La sediul fabricii de preparate din carne ”Carmangeria cu gust”, în ziua de 6 octombrie 2021, au fost înmânate ofi­ cial atestatele de produse tradiționale pentru trei dintre preparatele din carne pe care le obține familia Dorobanțu: costiță afumată, cârnați gustul bunicii și pastrama țărănească. ”Obținem 18 tipuri de produse din carne. După atestarea acestor trei pro­ duse tradiționale, va urma atestarea altor două preparate, respectiv toba de casă și pastrama de oaie, pentru care

am început alcătuirea documentației.

Ne­a încurajat și faptul că românii au început să devină adepții produselor alimentare locale, căutând, totuși, ga­ ranții ale calității. Ori, obținerea ates­ tatelor de produs tradițional tocmai acest lucru îl face, adică îi oferă consu­ matorului certitudinea că respectivul aliment este realizat cu materii prime sănătoase, că respectă o rețetă auten­ tică străveche și că nu se produce în condiții de super­cosmetizare”, subli­ nia Marius Dorobanțu.

COMENZI ONLINE CU LIVRĂRI LA DOMICILIU Încă de la începutul livrărilor, produ­ cătorul ieșean a avut succes, deoarece, pe lângă vânzările de la poarta unității, a acționat și pe segmentul comenzi online/livrări la domiciliu, ”Carmangeria cu gust” fiind inclusă pe platforma „Gust

în Iași”, care reunește într­un magazin virtual producătorii locali mambri în Asociația ”Produs în Iași”.

CERERE MAI MARE DECÂT OFERTA ”Pentru prepararea produselor din carne folosim ingrediente naturale simple, respectiv usturoi, sare, piper, boia dulce, cimbru, ienibahar, etc., iar pentru afumare folosim lemn de fag, importat sub formă de peleți din Polonia. Practic, astăzi, cererea este chiar mai mare decât oferta și, ca ur­ mare, aplicăm metoda comenzilor programate din timp, inclusiv la maga­ zin. Pe baza acestor comenzi realizăm și producția. Noi dorim să fie totul proaspăt și, de aceea, nu prea lucrăm pe stocuri. Nici nu am avea cum, fiind­ că, la urma urmei, nu suntem o unitate mare, cu activitate de tip industrial”, preciza micul investitor.

UN NOU MAGAZIN LA IAȘI ”Până la începutul anului 2022, avem în proiect să concentrăm, cumva, livrările din municipiul Iași, care se află la aproximativ 30 km, într­un spațiu distinct și propriu. Mai exact, vrem să mai deschidem un magazin, dar în Iași. De acolo ar putea fi ridicate in­ clusiv comenzile. Deocamdată, însă, ne preocupăm să finalizăm atestarea celorlalte două produse și să mai diver­ sificăm gama de preparate, deoarece zestrea de la bunica este bogată și mai avem de pus în aplicare și alte rețete de preparate, atât din carne de porc și oaie, cât și din carne de vită și pasăre”, încheia antreprenorul ieșean.

114 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

BR. Vând fermă 23.956 mp intravilan în Tichileşti, acces integral pe asfalt, construcţii 1.347 mp, 2 grajduri, magazie, sediu administrativ, branşată individual la curent şi apă, gaze la poartă, 415.000 euro negociabil. Tel. 0733959200 IL. Vindem patrimoniul SC Agromec Griviţa, 66.000 mp intravilan, împrejmuire gard, clădiri, depozite, ateliere 5.500 mp, căi acces interioare asfalt/beton, acces DJ/DN, utilităţi. Tel. 0723251698 BR. Vând fermă 2.608 mp în Traianu: 578 mp clădiri, casă 4 camere, grajd 15 vaci + ţarc viţei, saivan 500 oi, hală porci 10 boxe 20-30 capete, hală 400 găini ouătoare, hală 200 raţe, gâşte, hală cereale 400 to, seră, anexe. Tel. 0733172386 HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII

• Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 • Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/ zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 IL. Vând tamburi irigat Casella 320 m/100; 400 m/100; 500 m/100; 600 m/110, motor Yanmar/Hitachi pentru retragerea şi întinderea tamburului, consum 0,5 l motorină/oră, economie 2l motorină/oră. Tel. 0727453086 IL. Vând semănătoare cu fertilizare, 6 rânduri, brăzdar dublu disc, roată tasare, calculator control seminţe.

Tel. 0723251698 IL. Vând remorcă modulară Hermanos-Garcia (Spania) cu descărcare automatică spate, deschidere automatică a oblonului spate din cabina tractor, scară acces, capacitate 8-13 mc. Tel. 0723251698 IL. Vând maşină împrăştiat îngrăşăminte DCM Italia, capacitate 2.000 litri/24 m, 3.000 litri/36 m. Tel. 0723251698 IL. Vând vidanjă Hermanos-Garcia (Spania), capacitate 11.200 - 26.000 litri, pompe Hertell/Jurop, galvanizare cald, accesorii împrăştiere dejecţii. Tel. 0727453086

1-14 decembrie 2021

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR IL Vând tăvălug hidraulic Madara, lăţime lucru 6 m, tăvălugi tip Cambridge 460 mm, greutate 2.620 kg.

Tel. 0727453086 IL. Vând tamburi irigaţii 100/400 Pioggia Carnevali, cadru oţel galvanizat, rotaţie manuală, extensie înălţime 50 cm, sprinkler tip Ranger, picioare sprijin hidraulice. Tel. 0723251698 IL. Vând sapă rotativă 6 -8 m, lăţime lucru între 6,2 m şi 7,7 m, organe active din fontă turnată, cu elemente elastice marca Madara (BG). Tel. 0727453086 BH. Vând compactor tractat Agro Tom UPH 6, 6 m, cadru hidraulic rabatabil oţel profilat, bară nivelare, tăvălug platbandă oţel, 32 lănci, tăvălug posterior Crosskill, scormonitori urme, de la 16.300 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând disc tractat talere independente Agro-Tom ATH L 6, 48 talere Ofas 560 mm la 740 mm, rulmenţi închişi, fără întreţinere, tăvălug cu discuri 600 mm, necesar 170-220 CP, 20.300 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator mirişte BWH 3,6 m, 4,2 m, 5,4 m, cadru hidraulic rabatabil, cărucior transport, 2 r talere disc, 3 r braţe la 30 cm, disc dublu posterior, tăvălug, distribuitor hidraulic cu comandă electrică din cabină.

Tel. 0742042066 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452

CEREALE, LEGUME, FRUCTE

IS. Vând rachete aerare, motor 1,1-2.2 KW, 220/380 V, lungime fără motor 2,3 m, volum aer 2.000 - 4.000 mc, funcţii aspirare şi suflare, rază acţiune 2,5-3 m, montaj în câteva minute o singură persoană. Tel. 0730260444 BT. Execut lucrări tăiere pomi fructiferi, formarea coroanei, rărire, rodire, fructificare, regenerare.

Pentru deplasări în ţară, pentru suprafeţe mai mari, am echipă. Tel. 0751618004

ANIMALE ȘI PĂSĂRI, FURAJE

AR. Vând purcei rasa Bazna, diverse marimi, în Nădlac.

Tel. 0755547861, 0742113307 B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328