Revista Ferma nr. 14 15-31 august 2021

ANUL XX

III • NR. 14

(285) • 15 -31

august 2 021

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

5 ani de AgroConcept

Cum vede Iacob Boca agricultura peste 5 ani?

18

Articolul ediţiei

Cât costă un hectar de teren agricol în România?

6

Preţ: 9 lei

Piața funciară

Editorial

ANUL XXIII • NR. 14 (285) • 15-31 august 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 15 (286) va apărea în perioada 1-14 septembrie 2021

ETICHETA MINCINOASĂ ŞI STATUL NEPUTINCIOS

A

r trebui să indice trasabilitatea produsului şi să-i ofere consumatorului final detalii despre origine şi calitate. În schimb, etichetele de pe multe dintre legumele şi fructele "româneşti" demască practici cu totul ilegale şi ascund importuri masive care trec de ochiul vigilent şi nu prea al inspectorilor vamali. Când roşia cu eticheta "produs în România" este, de fapt, o tomată "made in Turcia" care a suferit transformări de ambalare şi etichetare, păcăliţii de serviciu sunt legumicultorii şi consumatorii autohtoni.

Ce fac autorităţile noastre? Ce ştiu cel mai bine. Ministrul agriculturii ridică din umeri, neasumându-şi atribuţii de control şi arătând cu degetul către organul abilitat, care-o fi el. Teoretic, ANSVSA-ul e responsabil cu verificarea alimentelor care pătrund în România.

Practic, doar 20 la sută din legumele şi fructele aduse în ţară ajung să fie verificate în laborator. Asta oficial. După cum arată lucrurile la noi, probabil acest procent este mult mai mic.

Legumicultorului Mihai Chesnoiu i-a luat doar câteva minute şi un schimb de mesaje cu un aşa-zis producător din afară care căuta desfacere pe piaţa românească. Cantităţi uriaşe de legume disponibile, în orice ambalaj şi sub orice formă de prezentare, cu transport asigurat şi, cel mai grav, cu acceptarea pe loc a etichetării "produs în România"!

Un sondaj realizat de INSOMAR arată cifre care ne dor, dar în faţa cărora Statul pare lipsit de orice reacţie. Peste 84 la sută dintre consumatorii români preferă legumele şi fructele româneşti şi 70 la sută spun că piaţa noastră este invadată de prea multe importuri, aproape 90 la sută dintre respondenţi fiind de părere că producătorii români sunt dezavantajaţi de produsele venite din ţări terţe.

Eticheta mincinoasă şi frauduloasă face ca încrederea în legumele şi fructele de la raft să scadă vertiginos.

Practic, nu mai ştii ce cumperi şi de unde provine leguma din coşul zilnic.

Stimularea cumpărării de la producătorii locali ar trebui să fie prioritate naţională, să vuiască mass-media de campanii naţionale pentru încurajarea acestui comportament de consum. În realitate, deşi cumpărăm mult, alegem prost. Chiar şi atunci când optăm pentru produsul românesc, acesta poate să fie un produs importat, bine camuflat într-o economie subterană pe care Statul român o tolerează prin lipsa de reacţie şi de control.

Inexistenţa unui sistem naţional de colectare şi depozitare a legumelor şi fructelor din fermele româneşti deschide şi mai multe oportunităţi falsificatorilor de trasabilitate iar scoaterea de la finanţarea prin PNRR a depozitelor regionale este cel puţin o greşeală flagrantă a Ministerului Agriculturii.

Una peste alta, în plin sezon de producţie legumicolă, preţurile pe piaţa locală au scăzut atât de mult încât nu acoperă nici măcar costurile. Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt spune că sunt cele mai mici preţuri la vânzare din ultimii 30 de ani. Evident, nu şi la raft.

Exact ca şi în cazul laptelui, care dă în clocot şi se umflă de vreo patru ori până ajunge la vânzare, în magazine...

NICOLETA DRAGOMIR

Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

22

6 6 12 13 14 18 22 26 28 32 34

46

Actualitate

Cât costă un hectar de teren agricol în România?

Propunere: Fiscalizarea tuturor producătorilor Fonduri europene: Primele măsuri PNDR deschise în 2021 Robinetul cu bani publici: când închis, când deschis Cum vede Iacob Boca agricultura peste 5 ani?

Ce viitor are ferma de familie?

Cât câștigă fermierii în Europa?

O fermă de vaci pentru lapte în Clisura Dunării ”Noi nu suntem făcuţi ciobani cu subvenţiile...”

Ce reguli impune agricultura de tip nou?

38

Agricultura 4.0

38 Transformarea digitală a fermelor mici 40 Francezii au reinventat roata...

42 Robotul strânge singur baloţii din câmp 44 Iei bani dacă investești în agricultura de precizie 46 Lupta între oameni și roboți a început deja!

48

Cultura mare

48 Câtă apă are România pentru irigații?

52 Producții record la grâu în regiunea Mării Negre 54 Rețeta succesului la grâu: minim 7 tone/hectar

15-31 august 2021

98

58 Culturi la pragul critic de ofilire.

Cum le salvăm?

60 MARTORI LA ISTORIE 7 tone/ha la rapiță și 13 tone/ha la grâu 64 15 ani de evoluție Biocrop în agribusiness 66 Primii paşi pentru un start reușit al rapiței 68 Pericolele care amenință prășitoarele 70 Prima opțiune la floarea soarelui 72 5 măsuri pentru a proteja rapița după răsărire 76 Marsat își procesează toată recolta de cereale

78

Horticultură

78 4 priorități de sezon în grădina de legume 80 Malagrow, aproape de fermieri 82 Pepiniera de afin din Munţii Buzăului 84 Prelungește viața livezii cu încă 10 ani roditori 86 Viţa de vie: 3 recomandări înainte de recoltare

88

Utilaje agricole

88 Seriozitatea e scumpă.

De aceea trebuie apreciată 90 UX SmartSprayer țintește buruienile 92 Tamburi de irigat Mecanica Ceahlău Gama RUBIN 94 Grapele cu discuri modulare Antares 96 CESIVO Agricultură, mai aproape de fermieri

98

Zootehnie

98 Zootehnia NU distruge planeta; o salvează!

101 Țăranul român e forțat să renunţe la porc!

102 Miei de Țurcană la vânzare în martie?

Da, se poate!

104 Reproducţia caprelor: 4 piedici majore

106

Mica publicitate

106 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

6

Piața funciară

Cât costă un hectar de teren agricol în România?

Terenurile agricole sunt considerate unele dintre cele mai sigure investiţii şi cu cel mai mare potenţial pe termen mediu şi lung, deoarece produsele alimentare sunt o necesitate fundamentală.

Cum sunt ele prețuite în România?

D

upă un an deosebit de greu pentru fermierii români, puternic loviţi de secetă, mulţi analişti ai pieţei se aşteptau şi/prognozau o scădere a preţului terenurilor agricole şi al fermelor. Cu toate acestea, cel puţin la nivel declarativ (în anunţurile oficiale şi înainte de negociere), preţul terenurilor agricole se menţine la acelaşi nivel ca şi anul trecut, ba chiar în mai multe regiuni este în creştere...

Totuşi, excluzând achiziţiile în scop speculativ, orice investiţie în domeniul agricol (inclusiv achiziţia de teren agricol) presupune o implicare serioasă din partea investitorului.

PĂMÂNTUL E TOT MAI CĂUTAT ŞI MAI PREŢUIT... ÎN EURO La nivel naţional, potrivit datelor publicate de Eurostat, un hectar de pământ arabil era tranzacționat, în 2016, cu un preț mediu de aproape 2000 euro/ ha, cel mai mic preţ din UE. Situaţia este de mai mulţi ani total diferită. Acum se apreciază că preţul mediu al terenului agricol este de peste 5000 euro/ha, în condiţiile în care în câteva regiuni preţul "sare" bine peste 10 mii de euro/ha. În 2021, în regiunile cu soluri fertile (cernoziom), aşa cum sunt în Câmpia de Vest şi în Bărăgan, prețurile variază, per ansamblu, între 5.000 și 10.000 euro/ha, dar aceste cifre nu sunt absolute.

•

15-31 august 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

•

De asemenea, în regiunile favorabile plantaţiilor de viţă de vie şi livezi, preţul terenurilor agricole se încadrează în limitele de 4 până la 8-9 mii de euro/ha, în funcţie de cultură şi de amenajare. În zonele colinare, acolo unde dimensiunile parcelelor sunt în general destul de reduse şi unde predomină păşunile şi fâneţele permanente, terenurile fiind, în general, favorabile creşterii animalelor, preţurile variază între 3000 şi 6000 euro/ha.

Cu toate acestea, media preţurilor terenurilor agricole din România este mult mai mică decât în celelalte state europene, acolo unde fermele sunt mult mai performante, deţin mai multe facilităţi, dar şi capitalul fermierilor este diferit.

•

CADASTRUL TERENURILOR AGRICOLE Ultimele date oficiale arată că aproape jumătate din cele 9,54 milioane de hectare de terenuri agricole pentru care se primesc subvenţii de la APIA, respectiv 4,68 milioane hectare (49%), au fost înregistrate în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară al Agenţiei

Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Înscrierea în "cartea finciară" sau "cadastrarea" terenurilor agricole este unul dintre factorii care influenţează şi preţul terenului respectiv. Foarte multe dintre proprietăți nu au o situaţie juridică clară, deoarece proprietarii de drept au decedat, nu au fost făcute actele de succesiune sau au fost vândute (uneori de mai multe ori) cu acte "de mână".

De regulă aceste terenuri au mai mulţi proprietari (unii plecaţi din ţară), ceea ce face şi mai dificilă vânzarea legală a acestor terenuri.

CINE SUNT MARII DEȚINĂTORI DE TEREN AGRICOL ÎN ROMÂNIA? Potrivit datelor APIA, societăţile aflate în top 20 deţin şi/sau lucrează în total cca. 250.000 de hectare, adică 2,5% din suprafaţa arabilă a României.

Societatea care are înscrisă la APIA cea mai mare suprafaţă este Al Dahra, care deţine acum terenul Agricost din Insula Mare a Brăilei şi care are un contract de concesionare pentru 57.000 de hectare de teren agricol.

Pe următoarele poziţii se află Intercereal (Ialomiţa), companie preluată anul trecut de Augustin Oancea de la Ioan Niculae, care lucrează circa 24.000 de hectare, şi JD Agro Cocora (Ialomiţa), deţinută de oameni de afaceri danezi (peste 12.000 ha). ... ››› 8

•

•

7

Catros – O lume a preciziei Grapă cu discuri compactă

I

2,5 m – 12 m

» Gamă diversificată de tăvaluguri

Gama de 11 tăvăluguri de control de adâncime diferite face posibilă reconsolidarea şi dezmiriştirea dorită în funcție de tipul de sol. Greblele exacte sunt de asemenea disponibile pentru o nivelare perfectă.

I

∅ 460 mm, 510 mm, 610 mm

» Ajustarea continuă, fără trepte, a adâncimii de lucru Reglarea precisă şi confortabilă a adâncimii de lucru în condiții de confort, din scaunul şoferului prin reglarea hidraulică opțională a adâncimii.

» Urmărirea conturul solului, perfectă

Fiecare disc concav se poate regla individual la conturul solului, datorită suspensiei individuale a discului furnizat de elementele cu arc de cauciuc. Aceste elemente cu arcuri de cauciuc fără întreținere contribuie, de asemenea, la protecția la suprasarcină, permițând fiecărui disc să se deplaseze în sus.

de discuri » Gamă pentru fiecare prelucrare O selecție largă de discuri, crenelate fin şi grosier, este disponibilă, astfel încât utilajul să poată fi adaptat la orice aplicație.

»

» Lagăr de rulmenți cu lubrifiere long-life

Lagăr cu rulmenți, pentru discuri, unghiular, este sigilat printr-o etanşare față.

Acest lucru previne în mod fiabil pătrunderea corpurilor străine şi scurgerea de ulei. Rulmenții sunt complet fără întreținere, datorită băii de ulei.

Combinația potrivită pentru orice aplicație!

O precizie şi mai mare datorită instrumentelor preliminare opționale – rola de cuțit, bară nivelatoare, greblă de paie sau eradicator pentru marcaj roți Pentru descompunere excelentă şi igienă optimă a câmpului cu o cantitate mare de materie organică – rola cuțit Pentru ruperea bolovanilor şi nivelarea solului – bară nivelatoare Pentru a garanta condiții optime de germinare fără grămezi de paie, cu cea mai bună distribuție de paie – grebla de paie Pentru slăbire constantă chiar şi pe urma tractorului – eradicatorul urmă a roții

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C block, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timişoara, Romania Franz Jakoby • franz.jakoby@amazone.ro • Mobil 0722/910019 | Liviu Zimcea • Vest • liviu.zimcea@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 | Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 Specialist de produs Prelucrarea solului şi tehnică de semănat: Paul Bajko • Vest • paul.bajko@amazone.ro • Tel. 0730/076678

for Innovation | amazone.ro

8

Piața funciară

Alba Arad Argeș Bacău Bihor Bistrița Năsăud Botoșani Brăila Brașov Buzău Călărași Caraș Severin Cluj Constanța Covasna Dambovița Dolj Galați Giurgiu Gorj Harghita Hunedoara Ialomița Iași Ilfov Maramureș Mehedinți Mureș Neamț Olt Prahova Sălaj Satu Mare Sibiu Suceava Teleorman Timiș Tulcea Vâlcea Vaslui Vrancea

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0

NUMĂR TRANZACŢII CU TERENURI AGRICOLE DIN EXTRAVILAN ÎN PRIMELE ŞASE LUNI ALE ANULUI 2021 574 3053 915 690

››› 6 ... • Locurile patru şi cinci sunt ocupate de către două societăţi care au terenuri în judeţul Timiş: Campo D`oro, proprietar Ingleby (Danemarca), şi Emiliana West Rom, proprietari din Italia. Numai jumătate dintre proprietarii societăţilor aflate în top 20 sunt români, cealaltă jumătate sunt străini.

instalaţii îmbuteliere şi etichetare), clădiri şi utilaje pentru lucrările agricole din cadrul fermei viticole, se vinde cu 4 milioane de euro.

- în Dolj, 80 ha de teren pretabil pentru livadă costă 5700 €/ha, negociabil.

- 526 ha de păşune în jud. Mehedinţi sunt scoase la vânzare cu 3000 €/ha.

PREŢUL TERENULUI ȘI ARENDA Există o corelaţie strânsă între valoarea arendei şi preţul de vânzare al terenului agricol. Spre exemplu, în Câmpia de Vest, în zonele deosebit de fertile ale judeţelor Arad şi Timiş, arenda a ajuns la 2000 kg cereale/ha, iar în aceste condiţii şi preţul terenului arabil creşte peste 10.000 €/ha. În zonele în care valoarea arendei este sub 1000 kg cereale (sau sub 1000 lei/ha), preţul terenului este de 5-7.000 €/ha.

S-AU ÎNMULȚIT TRANZACȚIILE Deşi a existat un blocaj al tranzacţiilor cu terenuri agricole, în luna iunie s-au vândut, conform ANCPI, 7.891 terenuri agricole extravilane, cele mai multe în judeţele: Arad (520), Bihor (393), Buzău (373), Botoşani (366), Satu Mare (361) şi

2388 308 1324 1533 606 2248 543 852 1111 1552 154 1245 1795 2366 483 734 794 954

EXEMPLE DIN PIAŢA TERENURILOR AGRICOLE: - în judeţul Olt, o fermă cu suprafaţa de 450 ha, comasat 90%, se vinde cu 4650 €/ha (preţ negociabil).

- concesionarea unei ferme cu suprafaţa de 2500 ha, comasat 100% şi cu 1000 ha irigate, se poate face la preţul de 4500 €/ha.

- în judeţul Arad, 4,7 ha se vând cu 65.000 €; - în judeţul Brăila, 8 ha de teren agricol sunt ofertate la preţul de 9.500 €/ha; - podgoria Drăgăşani, cu o suprafaţă de 60 ha plantaţie cu viţă de vie, utilităţi pentru vinificarea strugurilor (cramă,

1658 801 1493 320 714 541 754 1300 749 324 1466 639 1596 1096 1947 1359 435 1057 1264

Moldo va 4500 – 6500 €/ha

Transilvania 4000 9000 €/ha

Câmpia de Vest 5000 10.000 €/h a

Oltenia 6000 /ha 0 8 00 €

15-31 august 2021

Zona B ărăgan ului 5000 10.00 0 €/h a

Mai multe anunţuri de vânzare/cumpărare terenuri agricole găsiți scanând codul QR! Vrancea (359), iar la "coada" clasamentului sunt Maramureş (64), Bistriţa Năsăud (53) şi Covasna (20). Detalii în grafic!

De la începutul anului au fost peste 45.000 tranzacţii cu terenuri agricole, conform datelor oferite de ANCPI (în top se află tot judeţul Arad). Însă nu se cunoaşte suprafaţa totală a acestor terenuri.

5 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ PREŢUL 1. Zona geografică; 2. Gradul de fertilitate; 3. Suprafaţa disponibilă; 4. Gradul de comasare; 5. Posibilităţi de irigare; 6. Drumuri de acces şi distanţa faţă de localităţi şi utilităţi (în special alimentarea cu energie electrică); 7. Cadastru.

Prețul uriaș cu care s-a vândut un teren agricol în România!

Scanează codul QR și vezi cine și unde a achiziționat terenul!

9

10 S.O.S Zootehnia!

O LUPTĂ PE VIAȚĂ ȘI PE MOARTE!

De câteva luni bune suntem martorii neputincioși și poate indiferenți ai unor scene fioroase și tot mai dese în care animalele de pradă fac victime printre crescătorii și îngrijitorii de animale de fermă din România. un articol de

OLIVIA FIRI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DE CE NE INVADEAZĂ FIARELE SĂLBATICE? Tăierile masive de pădure, precum și extinderea agresivă a construcțiilor au distrus încet și sigur habitatul animalelor sălbatice, le-au redus rezervele de hrană, practic, gonindule din mediul lor de viață. La acestea se adaugă creșterea populației de urs brun în România (estimată la 10.800 exemplare), ca urmare a interdicției

15-31 august 2021

Sursa foto: Wikipedia

P

ajiștile, gospodăriile, stânele și exploatațiile zootehnice s-au trasformat în adevărate arene de luptă între oameni și sălbăticiuni. Scene de groază tot mai numeroase ne aduc în față site-urile de știri: ”Ciobani atacați de urs!”, ”Urșii îi sfâșie vacile în fiecare noapte!”, sau ”Sute de hectare de pășune stau goale! Ursul atacă în fiecare zi și-n fiecare noapte”, avertizează crescătorii. ”Pe baza datelor din luna iunie, sunt înregistrate chiar și 30-40 de alerte pe zi la 112 din cauza atacurilor urșilor.

Aproape că nu trece zi fără să auzim de victime omenești", scria Tánczos Barna, ministrul Mediului, pe pagina sa de Facebook.

Imaginile cu animale sfâșiate și trupuri umane sfârtecate au devenit virale pe internet. Ciobanii și păstorii care mai au curaj și atracție spre această ocupație străveche, mulți dintre ei în floarea vârstei, devin ținta atacurilor animalelor de pradă, specii protejate pe bună dreptate, însă în confruntarea fiare sălbatice - om, drepturile fundamentale ale omului parcă nu mai contează.

din 2016 de a vâna această specie protejată prin lege, după cum arăta recent Ministrul Mediului.

Deși bunăstarea animalelor de fermă e obiectiv țintă în strategiile europene, ea intră acum în contradicție cu protecția animalelor sălbatice. E care pe care! În astfel de situații de viață și de moarte, uităm însă de bunăstarea și securitatea omului, cel care îngrijește de animale și le protejează inclusiv de fiarele sălbatice.

CE FAC AUTORITĂȚILE? Reacțiile și intențiile autorităților sunt palide în fața scenelor sângeroase pe care le înfățișează zi de zi media locală și națională. Întâmplările care îngrozesc România le-au forțat cumva mâna să anunțe, în pripă, unele decizii pentru a controla populațiile de animale sălbatice și a proteja OMUL, însă măsurile guvernamentale sunt tardive, contestate și greu de aplicat.

Iată trei dintre acestea:

1.

Liber la împușcarea urșilor!

Adoptarea, pe 21 iulie a.c., a OUG privind aprobarea metodelor de intervenție pentru specia urs brun.

Ordonanța permite ca în 24 de ore de la apelul la 112, o echipă formată din vânători și jandarmi ar urma să identifice ursul și să decidă tipul de intervenție, inclusiv împușcarea pe loc fără alte aprobări.

2.

3.

Bani europeni pentru sisteme de protecţie cu garduri electrice.

Recensământul populației de urs în România.

Scanează codul QR și află toate semnalele fermierilor, propunerile acestora și deciziile în regim de urgență instituite de Guvern pentru a reduce numărul pagubelor provocate de urși!

11

În armonie pentru producții ridicate Fungicid sistemic și de contact pentru combaterea bolilor care se transmit prin sămânţă și sol la grâu, orz, ovăz, secară și triticale

www.cropscience.bayer.ro Utilizați în siguranță produsele de protecție a plantelor. Citiți întotdeauna înaintea utilizării eticheta produsului și informațiile despre produs.

12 Agroinfo

problemele fermierilor

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni,

Propunere: Fiscalizarea tuturor producătorilor

DISCUŢII APRINSE DESPRE AJUTOARELE FERMIERILOR

Ajutoarele de minimis aflate în derulare vor fi finanțate în continuare, iar perioada de recoltare și comercializare a legumelor din spaţii protejate ar putea fi devansată la 15 octombrie, însă MADR respinge total propunerea de acordare a unui ajutor de stat pentru producătorii de legume, a anunţat Ion Păunel, preşedintele Sindicatului legumicultorilor din Olt, la finalul unei întâlniri cu conducerea MADR, după ce mai multe organizaţii şi cooperative ale legumicultorilor au ameninţat cu proteste (detalii în pag 14).

Legumicultorii au cerut şi ca plafonul sprijinului cuplat acordat cultivatorilor de legume în spații protejate pentru 2021 să revină la valoarea iniţială, de 13,3 mil. euro.

O altă propunere a fost ca toţi producătorii care desfăşoară şi acte de comerţ să fie fiscalizaţi, deci obligaţi să utilizeze case de marcat, iar cei care emit în fals atestate de producător, precum şi cei care le folosesc ilegal să fie sancţionaţi, conform Legii 145.

Legumicultorii i-au solicitat şefului APIA, Adrian Pintea, situația importurilor de legume din țări din afara UE. Solicitările privind implicarea tuturor instituţiilor de control în verificarea importurilor de legume, precum şi aplicarea urgentă a Legii 133/2019 privind înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul produselor Alimentare au rămas fără răspuns din partea MADR. Reprezentanţii MADR au fost însă de acord cu înfințarea unui grup de lucru interministerial cu o frecvență cel puțin lunară, precum şi cu înființarea unui Compartiment de Horticultură în cadrul MADR.

15-31 august 2021

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură!

Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

Într-un judeţ sunt doar 2 fermieri, iar în altul 4.500. Unde vor ajunge banii!

Judeţul cu cei mai mulţi fermieri care vor încasa ajutorul de minimis APIA la legume Documente necesare la controlul pentru subvenţii Ce obligaţii au fermierii incluşi în eşantionul de control APIA Anunţ oficial: Colaborare între APIA şi Ministerul Mediului Noi terenuri care ar putea intra la plata subvenţiilor!

Regula unui primar din România: Interzis păşunatul fără paznic!

Comuna în care animalele lăsate nesupravegheate sunt confiscate Măsuri extreme din cauza lipsei forţei de muncă în agricultură Un fermier român și-a adus muncitori din Africa!

Noi reguli pentru fermele zootehnice, din 2027 Decizia UE privind creşterea animalelor şi păsărilor în cuşti!

Agroinfo

Fonduri europene: Primele măsuri PNDR deschise în 2021

70% DIN POLIȚĂ, PÂNĂ LA FINALUL LUNII OCTOMBRIE! AFIR a lansat, la finalul lunii iulie, primele sesiuni de depunere a cererilor de finanţare prin PNDR din acest an. Pentru submăsura 17.1 Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor pot fi depuse cereri până pe 31 octombrie 2021. Alocarea financiară pentru acest an este de 20 milioane euro, însă AFIR primeşte cereri până la atingerea plafonului de 31,2 mil. euro. Sprijinul nerambursabil este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de fermier.

Submăsura 9.1 - Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol va fi deschisă până pe 29 octombrie, iar alocarea financiară pentru această sesiune este de aproape 6,77 mil. euro.

Sesiunile de depunere a proiectelor pentru fermele mici şi tinerii fermieri vor fi deschise în a doua jumătate a lunii august, iar măsurile pentru finanţarea investiţiilor în ferme şi a activităţilor neagricole, în luna septembrie.

Bani europeni pentru apicultori

Apicultorii români vor beneficia de o subvenţie europeană directă pe familia de albine, a anunţat ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Potrivit lui Oros, la cel mai recent Consiliu Agrifish, din luna iulie, de la Bruxelles, Ungaria a solicitat o subvenţie europeană directă pe familia de albine, propunere la care s-a alăturat şi România, precum şi alte state membre UE. Apicultorii români primesc anul acesta 59,215 milioane lei prin Programul Naţional Apicol. Data limită pentru depunerea cererilor la APIA a fost 2 august, iar plata sprijinului financiar se va efectua după controlul tuturor cererilor de plată şi după centralizarea sumelor eligibile pentru verificarea încadrării în plafonul alocat pentru fiecare măsură, a anunţat Agenţia de Plăţi.

Sursa foto: www.canva.com

SUBVENŢIE DIRECTĂ PE FAMILIA DE ALBINE

Valoarea producţiei agricole a scăzut cu 15,4% în 2020 Valoarea producţiei agricole a scăzut cu 15,4% în 2020 faţă de 2019, până la 81,4 miliarde lei în preţuri curente, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Valoarea producţiei vegetale (52,8 miliarde lei), ce reprezintă aproape două treimi din totalul banilor încasaţi din producţia agricolă, a scăzut cel mai mult, cu minus 21,5%. Legumele, fructele, strugurii, plantele furajere şi cartofii au adus mai mulţi bani, însă scăderea a fost considerabilă la cereale (-7,6%).

Valoarea producţiei animale a fost de 26,7 miliarde lei, iar a serviciilor agricole, de 1,8 miliarde lei.

Pentru 2021, cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene estimează o recoltă record de grâu pentru fermierii din România, de peste 10 milioane de tone, cu un randament mediu de 4,77 tone/ha, cu 12% mai mult faţă de media ultimilor cinci ani şi cu 60% peste 2020, an foarte slab pentru agricultură.

Sursa foto: www.canva.com

ESTIMARE UE 2021: PRODUCŢIE RECORD DE GRÂU ÎN ROMÂNIA

13

Sursa foto: www.canva.com

14 Politică și agricultură

Robinetul cu bani publici: când închis, când deschis Agricultura este o temă politică folosită constant în războiul dintre Putere și Opoziție.

Cei care iau deciziile sunt criticați de cei care nu mai au acces la butoane. În fond, asta e democrația!

D

esigur, pe câmpul de luptă intervin și diverși aliați, mai ales din zona sindicală/cooperatistă a agriculturii, dar și simpli utilizatori ai rețelelor de socializare, unii dintre ei nici măcar fermieri, ci numai simpatizanți politici.

UN MIC TRIUMF, DEOCAMDATĂ INUTIL Mai țineți minte OUG 225 din 30 decembrie 2020, prin care Guvernul Cîțu a prorogat până la 1 ianuarie 2022 aplicarea câtorva legi, printre care și aceea care ar fi acordat până la 20.000 de euro fermierilor care livrează materie primă pentru procesare și 10.000 de euro celor care vând direct consumatorului final? Ordonanța produce efecte de la 1 ianuarie 2021, dar pe urmele acesteia venea și un proiect de lege care să o aprobe. Proiectul respectiv (PL-x 97/2021) a intrat la vot în plenul Camerei Deputaților

15-31 august 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

din 30 iulie. Rezultatul? ”Nu a fost întrunită majoritatea calificată pentru adoptare; rezultat vot: pentru = 115, contra = 149 abțineri = 25 (prezenți = 289)”, precizează Camera Deputaților pe site-ul propriu. Interesant este că 54 de deputați de la USR au votat împotriva proiectului pentru aprobarea ordonanței emise de guvernul condus de Florin Cîțu. Cei de la USR au votat la fel ca 93 de deputați PSD, în timp ce 24 de deputați AUR s-au abținut. Rezultatul votului pare să fi însemnat un moment de triumf pentru Chesnoiu, chiar dacă efectul asupra OUG este nul: rămâne cum a

stabilit Cîțu în decembrie 2020, adică primele agricole nu vor fi acordate, iar PL-x 97/2021 se întoarce la comisie.

CONTURI ACTIVE, POSTĂRI ANTI-GUVERNAMENTALE Sosirea vacanței parlamentare a reorientat contrele politice pe facebook. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, pare să fie foarte activ pe pagina sa oficială prin postări antiguvernamentale. Pe la sfârșitul lunii iulie, șeful celui mai mare partid aflat în opoziție i-a acuzat pe premier și pe ministrul Agriculturii deopotrivă că nu au luat ”nici măcar un euro pentru irigații prin PNRR”. Acest lucru este adevărat. O altă acuzație adusă de Ciolacu ar fi că adversarii săi politici ”nu au dat subvențiile, integral și la timp, și nu au acordat nicio despăgubire fermierilor afectați anul trecut de calamități!” ... ››› 16

15

16 Politică și agricultură ››› 14 ... DOUĂ PRECIZĂRI Sigur, fiecare duce lupta politică așa cum se pricepe, dar trebuie precizat că: Dimpotrivă, subvențiile agri-cole au fost plătite anul trecut, nu la timp, ci mult mai dinvreme: avansul până la finalul lunii noiembrie, iar plata regulară începând cu primele zile ale lunii decembrie. Fermierii care nu au memoria scurtă și sunt onești pot confirma. În ceea ce privește acordarea despăgubirilor pentru culturile calamitate, reamintesc că fermierii au primit compensații financiare de la Guvernul Orban, pentru culturile de toamnă (păioase și rapiță). Nu au fost acordate despăgubiri pentru culturile de primăvară (porumb și floarea soarelui), promise de ministrul Oros, care și-a păstrat portofoliul în guvernul Cîțu. Dar nu Oros a făcut bugetul, iar Cîțu nu a promis că va acorda despăgubiri și pentru culturile de primăvară. A promis, însă, că indiferent cum va evolua situația epidemiologică, nu va închide piețele agro-alimentare și, de fapt, nu va închide economia.

01

O DISPUTĂ FĂRĂ SFÂRȘIT Ministrul Agriculturii este unul dintre cei mai criticați membri ai actualului cabinet. Unul dintre cei mai activi adversari ai săi este Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților. Acesta nu ratează nicio ocazie de a trimite săgeți spre Oros. Într-un interviu acordat unei publicații regionale, euroolteniainfo.com, Chesnoiu a spus că ”premierul ar fi trebuit să înceapă procesul de remaniere cu ministrul Agriculturii”, căruia îi reproșează anularea programului ”Tomata” și eliminarea din PNRR a modernizării SNI. Reamintesc că ministrul Oros a declarat public că ”vina” eliminării din PNRR a modernizării SNI nu-i aparține, întrucât decizia finală a fost luată la alt minister.

CUM SE APĂRĂ OROS? În timp ce adversarii politici încă îl atacă pe acest subiect, Oros s-a apărat recent mai degrabă de partenerii de guvernare, scriind pe facebook că ”afirmațiile unora, care nu cunosc nimic despre aceste proiecte sau care au

15-31 august 2021

Sursa foto: www.canva.com

02

alte priorități, cum că proiectele MADR privind irigațiile nu erau suficient de verzi și că erau învechite, sunt false și manipulatoare. În noiembrie 2020, era cel mai verde plan din analiza European Institute of Public Administration”.

INFRINGEMENT PENTRU PRACTICI COMERCIALE NELOIALE Știrea că România, împreună cu alte state membre, riscă infringementul, din cauză că nu a transpus în legislația națională o directivă a U.E. care reglementează relația dintre hypermarketuri și fermieri, a produs nemulțumire în rândul organizațiilor reprezentative ale legumicultorilor și pomicultorilor.

Uniunea Salvăm Țăranul Român a solicitat Guvernului să ia măsuri urgente de ajutor pentru fermierii mici și medii, în caz contrar va organiza proteste pe termen nelimitat, după cum a amenințat într-un comunicat transmis către Ferma și Agroinfo: "Uniunea Salvăm Țăranul Român își exprimă indignarea față de indolența, delăsarea autorităților și lipsa unui dialog real și concret cu producătorii agricoli mici și medii de legume și fructe, toate acestea culminând cu demararea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, împotriva mai multor state membre, printre care şi România, pentru că

nu au transpus în legislația națională regulile care interzic practicile comerciale neloiale în sectorul agro-alimentar, respectiv transpunerea în legislația națională a Directivei UE 2019/633”. E un proiect în dezbatere la Parlament, pentru transpunerea directivei, dar deocamdată e vacanță, nu are cine să mai dezbată.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU SUBVENȚIILE MOȘTENITE DE LA DRAGNEA? La sfârșitul lui iulie, premierul a cerut eliminarea ajutoarelor de minimis acordate de ”regimul Dragnea”, fiindcă nu au dat rezultate. Unele din aceste programe au fost deja eliminate, altele au fost transformate. Mai sunt în derulare, de pildă, programul Usturoiul și cel pentru susținerea crescătorilor de suine din rasele Bazna și Mangalița. Liderul PSD a dezavuat și aceste intenții guvernamentale. Premierul nu pare să acorde atenție la ce zic opozanții politici pe facebook. Acesta are o grijă mult mai mare: lupta internă pentru șefia PNL. Scanează codul QR și află detalii!

17

18 Articolul ediţiei

Cum vede Iacob Boca agricultura peste 5 ani?

I-a cântat imnul pentru succesele sportive repurtate în adolescenţă iar acum se mândreşte cu performanţele din agricultură. Cinci familii depind de deciziile pe care le ia în fiecare zi.

L

a 62 de ani, Iacob Boca poate spune că este un om împlinit.

Are o afacere prosperă în judeţul Mureş, la Miheşu de Câmpie, şi în plus de asta a reuşit să-şi ţină aproape cei patru băieţi, stârnindu-le interesul pentru agricultură. Se simte responsabil pentru bunăstarea lor, chiar dacă aceştia sunt deja la casa lor, iar doi dintre ei au propriul business. A practicat judo în adolescenţă, devenind campion balcanic la un moment dat, iar după terminarea armatei a abandonat sportul pentru a se ocupa de agricultură.

Fusese repartizat ca şef de fermă în Răzoare, satul său natal, unde a primit sarcina de a gestiona activitatea din ferma de vaci, deşi la vremea respectivă avea doar funcţia de tehnician veterinar.

Abia mai târziu a terminat Facultatea de Zootehnie.

Astăzi lucrează 530 hectare de teren în Câmpia Transilvaniei şi este proprietarul unei ferme de vaci pentru lapte.

Parteneriatul cu AgroConcept, demarat în urmă cu

15-31 august 2021

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cinci ani, i-a oferit mai multe opţiuni în ceea ce priveşte sistemul de lucrări în câmp şi libertatea de a acţiona la timp, pentru a-şi securiza producţiile.

DICTATURA PROCESATORILOR Mai în glumă, mai în serios, spune că face agricultură de la vârsta de 5 ani.

Atunci doar mulgea vacile şi hrănea porcii din gospodăria părinţilor. Acum are în exploatare un efectiv de circa 300 de vaci, din care 150 la muls, dar şi o mie de oi. Este mulţumit de producţia de lapte (aproape 24 litri/cap de vacă), dar nu şi de preţul de valorificare. „Procesatorii se vaită că din cauza acestei pandemii a scăzut consumul de lactate,

Articolul ediţiei 19

Le recomand fermierilor să nu mai lase o palmă de cultură neasigurată IACOB BOCA

Fermier și președinte interimar FCBR

doar ca să ne închidă nouă gura şi să nu crească preţurile de achiziţie la lapte.

Noi primim acelaşi preţ pe litrul de lapte ca acum trei ani - 1,4 sau 1,5 lei, în funcţie de cantitatea livrată. În tot acest timp, chiar mai puţin, costul motorinei s-a mărit cu 40% iar al îngrăşămintelor cu peste 50% şi e într-o continuă creştere.

Sămânţa s-a scumpit şi ea cu 40%. Şroturile, fără de care nu poţi face proteină, la fel. Iar noi nu putem sub nici o formă face presiuni pe procesatori.

Dacă ne punem rău cu ei, riscăm să pierdem contractul şi rămânem cu laptele nevândut”, îmi mărturisea Iacob Boca, care este și preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine din judeţul Mureş şi ocupă interimar funcţia de preşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR). Produce zilnic 2.500 litri de lapte, dar mai colectează încă 20.000 de litri de la fermierii din zonă.

VIITORUL ESTE AL ROBOŢILOR Iacob Boca spune că nu toţi fermierii sunt pregătiţi să facă pasul spre

Agricultura 4.0, însă viitorul este al roboţilor. „Dar va mai trece timp până când vor deveni accesibili. Deocamdată noi nu folosim roboţi la sala de muls, dar urmează. E o investiţie destul de mare, dar problema este că nu poţi mulge foarte multe exemplare. Pe lângă asta, nu toate vacile se pretează a fi mulse cu robotul. Le amăgeşti cu furaje concentrate şi apoi te trezeşti că unele renunţă şi rămân nemulse. Apar mamite şi alte complicaţii. Se poate ajunge chiar la sacrificarea animalelor. Roboţii sunt buni când ai 50 de exemplare”, consideră fermierul.

PRIMII ÎN EUROPA Prezentul îi oferă suficiente motive de satisfacţie, dar şi destule bătăi de cap. Cu toate astea, priveşte cu încredere spre viitor, încercând să-şi imagineze care sunt perspectivele agriculturii româneşti în următorii cinci ani. „Se pune din ce în ce mai mult accentul pe protejarea mediului. Şi e normal să fie aşa. Dacă parlamentarii noştri şi guvernele care vor urma vor deschide ochii, România va fi salvată de agricultură. Eu nu văd nici o altă industrie care să performeze aşa cum o poate face sectorul agricol. Atunci când nu vom mai vinde grâu şi porumb ca materie primă şi vom face procesare, pentru ca valoarea adăugată să rămână în ţară, vom fi primii în Europa”, este de părere fermierul mureşean.

ALT REGIM DE IMPOZITARE ÎN AGRICULTURĂ O problemă din ce în ce mai serioasă cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi este lipsa forţei de muncă, mai mult sau mai puţin calificată. Există însă soluţii, mă asigură acesta. Pentru a stimula forţa de muncă din sectorul zootehnic, a propus premierului Cîţu eliminarea impozitării pentru această categorie de angajaţi, la fel cum s-a procedat pentru sectorul construcţiilor. „Să se reducă impozitul pe salar în agricultură. În acest fel, noi... ››› 20

5 ANI DE AGROCONCEPT PE PIAȚA DIN ROMÂNIA

Iacob Boca (stg.) alături de Emil Coldea

Anul acesta s-au împlinit cinci ani de când AgroConcept a intrat pe piaţa românească a furnizorilor de maşini şi echipamente agricole, consolidându-şi în tot acest timp poziţia de lider local în baza parteneriatelor exclusive cu New Holland şi Kverneland, două dintre mărcile emblematice din acest domeniu de activitate. Elementul esenţial al modelului de business pe care AgroConcept l-a avut în vedere de la bun început a fost plasarea clientului în centrul atenţiei, astfel încât acesta să obţină toate beneficiile de care are nevoie pentru a fi mulţumit. În acest registru se înscrie şi experienţa lui Iacob Boca, care în cei 5 ani de colaborare cu AgroConcept a sudat o relaţie de prietenie cu reprezentanţii din zona sa. „Pentru mine importante nu sunt doar produsele în sine, care evident sunt de o calitate excelentă, dar şi serviciile post-vânzare. De aceea am legat o relaţie de prietenie, aş putea spune chiar de familie, cu reprezentantul zonal. Am avut noroc şi de o echipă de service foarte bună. Dacă nu ai mentenanţă şi oameni capabili să te ajute atunci când ai nevoie, eşti pierdut”, recunoaşte fermierul din Miheşu de Câmpie.

20 Articolul ediţiei ››› 19 ... vom putea dubla suma pe care o plătim unui angajat şi astfel va creşte şi interesul pentru locurile de muncă în sectorul de creştere a animalelor. Noi şi aşa plătim aceşti bani la stat sub formă de impozit. Tractoriştii primesc la noi o mie de euro în mână şi mă port cu mănuşile cu ei ca să nu-i supăr cumva, că am încurcat-o dacă pleacă vreunul.

Pe de altă parte, în zootehnie este foarte greu să găsim oameni. Preferă salariul minim pe economie şi să facă naveta decât să lucreze la vaci. Nora mea mulge singură oile şi tot ea face caşul, pentru că nu are cine să se ocupe. Asta este realitatea”, îmi explică inginerul zootehnist.

15-31 august 2021

Articolul ediţiei 21 INVESTIŢIE ÎN TÂNĂRA GENERAŢIE Lucrurile ar putea merge din ce în ce mai bine pentru agricultura românească în următorii cinci ani, susţine administratorul SC Adi Del Boca.

Desigur, dacă vom fi feriţi de catastrofe naturale. „Datorită investiţiilor în utilaje, accesului la programe şi proiecte europene, avem toate şansele să devenim fruntaşii Europei. Pentru a ne atinge acest obiectiv trebuie însă în continuare să promovăm tinerii, să susţinem învăţământul de specialitate, unde se pregătesc viitorii mecanizatori sau tehnicieni din zootehnie. E nevoie de şcoli profesionale în fiecare judeţ.

Nouă, fermierilor, ne convine să susţinem câte un elev - doi în aceste şcoli iar în baza unui contract pe o durată de cinci sau şase ani noi să beneficiem apoi de prezenţa lor, oferindu-le în schimb o salarizare atractivă, care să-i motiveze să rămână să lucreze în domeniul agriculturii. În felul acesta, şi noi am avea de câştigat, dar şi aceşti tineri”, afirmă fostul judoka.

FIDEL MĂRCII NEW HOLLAND Mândru că nu are nici o datorie la bănci, doar de achitat leasingul pentru utilajele achiziţionate în ultimii ani, Iacob Boca nu are nici o reţinere în a-şi manifesta ataşamentul faţă de brandul New Holland, când vine vorba de flota de maşini şi echipamente agricole pe care le are în fermă. În cei cinci ani de colaborare cu AgroConcept, distribuitor exclusiv al mărcii New Holland pentru piaţa românească, şi-a completat colecţia cu două noi tractoare, o combină şi un

încărcător telescopic, toate purtând sigla renumitului producător. „La cultura mare, dacă nu ţii pasul cu tehnologia, mai bine te dai la o parte şi laşi pe altul.

Dacă nu ai utilaje performante, nu poţi face producţie. Digitalizarea va constitui un punct extrem de important pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole. Nu putem gândi viitorul fără digitalizare.

Suntem obligaţi să accesăm tehnologii noi şi să le implementăm în fermele noastre. În ceea ce ne priveşte, vom continua colaborarea cu AgroConcept pentru dotarea cu cele mai moderne maşini şi echipamente agricole, pentru că până acum am avut o relaţie extrem de bună”, m-a asigurat fermierul mureşean.

RECOLTATUL PE SUPRAFEŢE ÎNCLINATE Agricultura în pantă este o mare provocare pentru el. Chiar dacă îi spune Câmpia Transilvaniei, această zonă este împânzită de dealuri cu elevaţie destul de mare. De aceea are nevoie de tractoare puternice şi de utilaje mari, care să facă faţă lucrului în pantă.

Când am ajuns în ferma sa, la sfârşit de iulie, tocmai termina de recoltat ultima parcelă de grâu. Eram curios să văd cum se descurcă utilajul pe terenuri atât de înclinate, dar m-am lămurit din prima clipă. Era un TC5.95 Hillside, special creat pentru lucrul în pantă. La volan se afla unul dintre fiii săi şi până am schimbat câteva vorbe cu seniorul, treaba era deja încheiată.

PORUMBUL SEMĂNAT PE CURBA DE NIVEL „De când am achiziţionat această combină, tot timpul samăn porumbul pe curbă de nivel, oricât de mare ar fi înclinaţia pantei. Pentru că nu am consumuri mari de motorină, combina merge lejer, nu tasez terenul, nu am pierderi.

Ea tot timpul stă

dreaptă. Iar la ploi torenţiale, dacă o ia apa pe rând, spală tot. Ori semănând pe curbă de nivel apa se opreşte în plante, rămâne pe rând şi nu se pierde.

Astfel menţin culturile viguroase şi evit spălările”, mi-a explicat Iacob.

ELIMINAREA PIERDERILOR Specific acestei combine este faptul că poate înclina lateral 38%, tot atâta la urcare şi 10% la coborâre. Tot timpul ea copiază terenul păstrând linia de orizont. „Combinerul nu trebuie să facă nici un fel de manevre din cabină, totul fiind automatizat. Cu o combină clasică, fără sistem de compensare a pantelor, pe astfel de dealuri pierderile ar fi foarte mari, de până la 30%”, a ţinut să precizeze Emil Coldea, director regional de vânzări la AgroConcept. „Investiţia într-o astfel de combină de pantă se recuperează în câţiva ani numai din reducerea pierderilor de cultură. În doi ani, după ce vom termina de plătit leasingul la ea, probabil vom cumpăra una nouă, tot New Holland, pentru că ne-am învăţat cu ea şi nici nu ne-a dezamăgit până acum”, îmi spunea cu toată convingerea fermierul.

ASIGURARE PE PRODUCȚII Aşteptările la recoltare sunt mari pentru anul acesta. Cu toate că a avut parte de un episod de vijelie cu grindină care i-a compromis în jur de 14 ha cu grâu, chiar înainte de recoltare. Unde nu a picat grindina, a recoltat o medie de 7 t/ha, iar unde a lovit gheaţa, a obţinut doar 2 t/ha. „Am avut parcele unde producţia a fost şi de 9 tone, un record la noi în fermă. Producţia de orz a fost în jur de 8 tone la hectar media. Noroc că am asigurate culturile pe producţie. La grâu sunt despăgubit dacă nu recoltez 6 tone, la porumb 10 tone şi la sfeclă 70 de tone la hectar”, încheie Iacob Boca.

22 Ferma de la munte

CE VIITOR ARE FERMA DE FAMILIE? „Dacă nu sprijiniţi tinerii fermieri, veţi distruge fermele de familie şi zootehnia! Asta vă rog să le transmiteţi celor din Ministerul Agriculturii”, ne-a spus Ştefan Enescu, un crescător de animale din Bran, jud. Braşov.

F

iul său, Vlad Enescu, are o fermă de vaci în Bran. Am încercat să aflăm de la acesta cum se descurcă şi ce viitor mai are ferma de familie de la munte.

Vlad Enescu are 30 de ani și este de profesie medic veterinar. Vine dintr-o familie de crescători de animale de câteva generaţii. Cu mari eforturi, a reuşit să obţină finanţare pentru modernizarea fermei printr-un proiect cu fonduri europene în valoare de peste 2,1 milioane de euro. De banii ăştia a construit un grajd nou şi modern pentru 70 de vaci, dotat cu roboţi de muls, de furajare, de alăptat viţei, tanc de lapte şi sistem integrat de management al dejecţiilor DeLaval, să cumpere utilaje şi să facă şi o mică fabrică de procesare a laptelui. Partea nerambursabilă a fost de 365.000 de euro.

FĂRĂ AJUTOR, NU REUȘEAM „Dacă nu erau părinţii care să ne susţină financiar, chiar dacă avem şi trei credite pe zece ani, nu reuşeam să dezvoltăm ferma. Am girat cu tot ce avem şi am stat până la ora unu noaptea în bancă, toată familia, să semnăm contractul, altfel pierdeam proiectul.

15-31 august 2021

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Câteva zeci de mii de euro în plus faţă de calculele noastre au fost lucrări şi costuri neprevăzute, de la studiul geo, până la cursul de schimb, unde am pierdut aproape 20.000 de euro. M-am pus în locul altora, care nu au părinţi care îi pot susţine şi nu au posibilităţile pe care le-am avut eu şi e clar că nu ar fi putut să facă niciodată un proiect atât de mare”, spune Vlad Enescu.

60 DE HECTARE ȘI PESTE 100 DE CONTRACTE DE ARENDĂ Pentru a asigura furajele necesare în ferma de vaci, acesta lucrează în jur de 70 ha cu porumb siloz, triticale, lucernă şi porumb boabe. Terenul pe care îl lucrează, în arendă, se află la cca. 15 km de fermă. În zonă, terenul arabil este puţin, fărâmiţat şi „e o bătaie acerbă pe el”. „Arenda nu e mare, dar parcelele sunt foarte mici. Cele mai mari parcele pe care le lucrăm sunt de 40-60 de ari, dar avem şi parcele de 5 ari sau de 11 ari. Ca să fac 60 de hectare, am contract de arendă cu mai mult de 100 de persoane. De cumpărat, terenul este foarte scump, până la... ››› 24

23

24 Ferma de la munte

››› 22 ...10 euro/mp, pentru că este zonă turistică”, mai spune Vlad Enescu.

PROCESAREA DUBLEAZĂ PREŢUL LAPTELUI Fabrica este mai mult decât necesară pentru că, prin procesare, se dublează preţul laptelui, afirmă Vlad Enescu. În felul acesta, va reuşi să îşi amortizeze investiţia mult mai repede.

Familia sa face, de ani de zile, produse din lapte, cunsocute în zonă sub numele „Curtea Brăneană”. Produsele sunt deja atestate ca produse tradiţionale şi, în curând, vor fi înregistrate şi ca „produs montan”. „Ne gândim să trecem, poate, spre producţia ecologică, pentru că preţurile de vânzare sunt mult mai mari. Laptele atestat ecologic se vinde cu aproape 3 lei pe litru”, mai spune tânărul fermier.

Fără subvenţii nu ne-am descurca, însă acum 10-15 ani nu aveam subvenţii, dar parcă părinţii noştri câştigau mai bine atunci din creşterea animalelor decât acum VLAD ENESCU

Crescător de bovine în zona montană

15-31 august 2021

În plus, pentru producţia ecologică ar primi şi un punctaj mai mare la proiectele cu fonduri europene, iar el se gândeşte deja la viitor.

Ar vrea ca, peste 10 ani, să aibă la muls 200 de vaci şi încă doi roboţi de muls. În fabrică vor procesa produse tradiţionale, dar ca să îşi diversifice producţia de lactate, le-ar mai trebui utilaje, deci probabil va mai depune un proiect pentru procesare, doar că finanţarea nerambursabilă de numai 50% din valoarea unui proiect i se pare prea mică.

FERMELE CU 3-5 VACI SUNT PRIMELE CARE DISPAR Tânărul fermier afirmă că, în viitorul nu foarte îndepărtat, vor exista tot mai puţine ferme zootehnice şi acelea vor fi automatizate, altfel nu vor rezista pe piaţă. Chiar şi pentru fermele medii, cu 30-50 de vaci, în care cea mai mare parte din muncă este făcută de membrii familiei, lipsa forţei de muncă tot rămâne o problemă mare.

Fermele foarte mici, gospodăriile cu 3-5 capete de vaci, sunt primele care deja au început să dispară. „În ultimii doi ani, numărul de animale s-a înjumătăţit în zona noastră. În fecare săptămână pleacă o grămadă de animale la abator”, spune Vlad Enescu.

CUM AR TREBUI SĂ AJUTE STATUL FERMELE DE FAMILIE? Acesta crede că ferma de familie ar avea o şansă foarte mare dacă va fi finanţată corect în viitorul PNS şi dacă statul va găsi măsuri de susţinere reală: „În primul rând, cu fonduri europene, dar 50% este prea puţin, doar cu atât nu poţi face mare lucru. În al doilea rând, cu credite, însă condiţiile de creditare ar trebui să fie mai bune.

Eu, pentru un credit de 300.000 de euro, am girat cu case şi tot ce avem.

Dobânda nu e foarte mare, 2,5% plus Robor, dar se poate şi mai bine, ca în Franţa, unde dobânda pentru fermieri este de 0,99%, sau 1%, ca în Ungaria, Germania, Finlanda”.

COMBINATOR KORUND 8HIPODROM - LEMKEN LEMKEN PLUGIRTEC JUWEL

����ț�� �����ș��� DN 25, Km 17 +40 739 999 988 ��ș�� ���� ������� DN 28, Km 19 +40 748 882 173 ���������������� ������������� ����� ���� ��������� ����������

Prin combinatorul Korund 8, LEMKEN oferă un utilaj cu posibilități versatile de echipare, ce îndeplinește toate cerințele agricole pentru pregătirea patului germinativ perfect.

Asigur ă pregătire optim ă a solului precum și productivitate ridicată a suprafețelor , cu costuri de uzură reduse.

Un teren agricol lucrat cu Korund 8 este nivelat și, în același timp, afânat pe întreaga lățime a utilajului și pe toată adâncimea de lucru.

CREȘTEM PRODUCȚIA ÎN FERME!

TAMBUR IRIGAȚII SERIE G - IRTEC Diametru furtun: de la 82 până la 140 mm; Lungime furtun: de la 230 până la 700 m; Întoarcere mecanică a tamburului: 360º; Turbină poziționată direct pe cutia de viteze cu bypass integrat;

SEMĂNĂTOARE PINTA 400 MULTICHECK MASCHIO GASPARDO

����� ��� �� ������ ��� î� ����

Lățime de lucru: 400 cm Capacitate buncăr semințe: 1000 litri Secție rabatabilă hidraulic Calculator Multicheck

HEDER DRAGO 2 - OLIMAC Melci laterali; cadru fix sau rabatabil; tocător tip elice; distrugător de cioturi pentru protejarea anvelopelor; kit floarea soarelui; plăci depănușătoare reglabile automat; distanța între rânduri 50.8-200cm; sistem de siguranță pe fiecare rând.

PENTRU ORICE TIP DE COMBINĂ

������� �� ������ �������� �� ����� 2����� �2

������� �������ă

25

26 Europa agricolă

CÂT CÂȘTIGĂ FERMIERII ÎN EUROPA?

Între 2007 şi 2018, venitul agricol mediu în UE a crescut, ajungând la 35.300 euro pe fermă şi 22.500 euro raportat la unitatea de muncă anuală. Cu toate acestea, pot fi observate diferenţe semnificative între statele membre.

P

otrivit unui raport publicat recent de Comisia Europeană cu privire la evoluţiile economice cheie în sectorul exploataţiilor agricole din UE, pe baza datelor colectate prin Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole (Farm Accountancy Data Network / FADN), în perioada 2007-2018 s-a înregistrat o creştere a veniturilor din ferme, evoluţie stimulată în principal de creşterea valorii producţiei agricole, atât în ceea ce priveşte sectorul vegetal, cât şi cel de creştere a animalelor, respectiv cu 34% şi 36%.

ROMÂNIA VS. DANEMARCA Crescătorii de vaci din România depind mult de sprijinul cuplat zootehnic, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum în zootehnie, la acest moment. La fiecare tonă de lapte pe care o produce și o comercializează, un fermier român câștigă în medie 154 de euro, cea mai mare a doua marjă de profit (preț plus plăți cuplate minus costuri de operare) din UE, după Italia (194 de euro pe tonă). Scanează codul QR și vezi, spre comparație, cât câștigă un crescător de vaci de lapte din Danemarca!

15-31 august 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DIFERENŢE MARI ÎNTRE VEST ŞI EST Valoarea adăugată netă pe exploataţie diferă însă foarte mult între statele membre. În mod surprinzător, în 2018, Slovacia stătea cel mai bine la acest capitol, cu un venit de 198.500 de euro pe fermă, de circa 26 de ori mai mult decât s-a raportat în Slovenia, în timp ce media europeană era de 35.300 euro.

Această valoare nu dezvăluie însă diferenţele în ceea ce priveşte mărimea fermei, tipul de agricultură sau scăderile structurale ale forţei de muncă angajate în agricultură. De obicei ea este exprimată în funcţie de unitatea de muncă anuală (UMA), care poate fi văzută ca o măsură a productivităţii muncii.

DE UNDE VINE DECALAJUL? Dacă ţinem cont de acest aspect, atunci Olanda, Danemarca şi Luxemburg se află în top, cu 59.400 euro, 58.900 euro şi, respectiv, 43.900 euro. Media europeană este de 2,6 ori mai mică decât în Olanda, şi anume 22.500 euro (dar cu 41% mai mare decât în 2007). Şi aici se pot observa diferenţe majore

între statele din nord-vestul Europei şi cele din est. Acest lucru se datorează şi faptului că agricultura din această parte a continentului este orientată în mare măsură către tipuri de agricultură mai puţin intensive şi mai puţin productive, cu activitate mixtă vegetal-zootehnic.

FEMEI VS. BĂRBAȚI Fermele specializate în creşterea păsărilor de curte, viticultură, horticultură şi producţia de lactate au avut în 2018 un venit raportat la UMA peste media UE. În schimb, exploataţiile specializate în culturi permanente (cu excepţia producătorilor de vin), cele zootehnice având ca principală activitate păşunatul animalelor şi fermele mixte s-au situat sub această medie.

De asemenea, analiza a mai constatat că, în medie, fermele conduse de femei au avut un venit mai mic pe unitatea de muncă anuală (cu 38% mai mic decât cele conduse de bărbaţi).

Performanţele depind totuşi de tipul de agricultură şi de mărimea exploataţiei.

Europa agricolă 27 CARE E SITUAŢIA LA NOI ÎN ŢARĂ?

Cum era de aşteptat, România se află undeva la coada clasamentului când vine vorba de câştigurile obţinute din activităţile agricole, sub 13.000 de euro în medie în 2018, undeva la nivelul Poloniei. La nivel de regiune, câştigurile sunt chiar mai mici. Spre exemplu, în sud-estul ţării veniturile fermei familiale (raportat la UMA) nu depăşeşte 5.000 de euro, în timp ce în jurul Capitalei se ajunge la o medie de 69.200 euro. Şi dacă luăm în calcul valorile totale ale activelor din ferme, România este plasată pe ultimul loc între statele membre UE, cu o medie de 55.000 euro.

Decalajul de venituri în funcţie de gen se referă la toate tipurile de agricultură, cea mai mare diferenţă observându-se în sectorul producţiei de lactate şi al culturilor de câmp.

VENITURI PE CATEGORII DE VÂRSTĂ În ceea ce priveşte vârsta, raportul

Comisiei atestă faptul că fermele conduse de manageri de până în 40 de ani au în medie cel mai mic venit, urmaţi de cei cu vârsta peste 60 de ani. Pe de altă parte, fermele conduse de manageri cu pregătire agricolă de bază au venituri mai mari (+59%) decât cele cu manageri care au doar experienţă practică.

OLANDEZII ȘI DANEZII STAU CEL MAI BINE În schimb, fermele olandeze şi cele daneze deţineau în 2018 cele mai mari valori ale activelor (aproximativ 3.118.000 euro, respectiv 2.689.000 euro). Aceasta reflectă preţurile foarte ridicate ale terenurilor şi ponderea mare în aceste ţări a tipurilor de agricultură care necesită în mod obişnuit investiţii considerabile.

Marian Gheorghe

Daniel Poiana

Telefon: +40 724 524614 E-Mail: m.gheorghe@lemken.com

Telefon: +40 737 505113 E-Mail: d.poiana@lemken.com

28 Proiect Ferma: Cu fața la Dunăre

O fermă de vaci pentru lapte în Clisura Dunării

Milorad Ianculovici a crescut într-o familie de agricultori care avea oi și vaci. Tânărul din Sichevița face conxiunea între agricultură, turism și imobiliare. Care domeniu ar fi cel mai profitabil?

D

unărea curge lent, aproape insesizabil, cu apele înverzite de reflexia pădurilor care urcă pe versanții munților de pe amândouă malurile. Barajul construit în amonte de Drobeta-Turnu Severin, în scopuri energetice, a transformat fluviul, până sus, la Baziaș, într-un lac curgător, lung de 140 de km. Între șosea și oglinda apei, se întinde o fâșie de pământ îngustă, dar nu chiar atât de îngustă încât să nu poată fi clădite pensiuni, hoteluri și case particulare. În unele locuri, te uiți cu uimire cum au reușit constructorii să ridice zidurile pe un spațiu atât de mic. Au făcut-o pentru a obține priveliștea încântătoare, darul oferit celui care stă cu fața la Dunăre.

PEȘTE, PEISAJE ȘI RELAXARE În ultimii ani, tot mai mulți turiști au descoperit Clisura Dunării, loc în care munții stâncoși se privesc în apele fluviului. Peisajele sunt unice în România. Vilegiaturiștii vin să pescuiască, având destule șanse să prindă peștele râvnit, în timp ce alții, fără să mai exploreze bogăția bălților,

15-31 august 2021

un reportaj de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

îl găsesc pus pe masă, în farfurie. Ei mai vin și ca să facă plimbări cu barca sau pur și simplu să stea la soare, bucurându-se de tihnă și de aer curat. În timp ce turiștii sosiți din mai toată țara se desfată cu oferta senzorială a Clisurii, undeva, la înălțime, pe dealurile cu pante abrupte, în poienițe tot mai cotropite de sălbăticie, puținii fermieri activi în satele de pe malul Dunării au grija vitelor lor.

A CONSTRUIT UN BLOC, APOI O FERMĂ ȘI O PENSIUNE Pe un deal din comuna Sichevița, se află ferma de vaci a familiei Ianculovici.

Ca să ajungi aici, ai nevoie de o mașină de teren. Drumul agricol urcă pieptiș pe versantul pietros. La volan se află Miroslav Ianculovici, care, cu ani în urmă, asemeni multor tineri din satele de pe Clisura Dunării, a plecat la Timișoara. A fost student al Facultății de Electronică

și Telecomunicații, dar a părăsit studenția pentru... piața imobiliară! ”Am fost mai întâi agent imobiliar, apoi am avut agenția proprie. Am construit un bloc în Dumbrăvița și două duplex-uri în Timișoara. După ce le-am vândut, m-am hotărât să mă întorc acasă. Am ferma de vaci, cu tatăl meu, și administrez în asociere cu rude apropiate o pensiune pe malul Dunării, Casa Creța se numește”, îmi spune Milorad în timp ce conduce mașina pe drumul pietros care urcă până la fermă.

APA, CĂRATĂ CU BIDOANELE E ora mulsului. Ianculovici tatăl, un experimentat crescător de animale din Liubcova, e deja aici.

A adus aparatul de muls, pe care l-a pus în funcțiune cu ajutorul unui generator electric. Văcuțele, din rasa Bălțată Românească, tip Simmental, stau aliniate în marginea grădinii cu fânețe. Alături, în vase mari din plastic, se încălzește, aproape fierbe, apa adusă pentru adăpat. Sursă de apă în apropiere nu există, apa trebuie transportată de jos, din sat. ... ››› 30

29

30 ››› 28 BANII EUROPENI AU AJUNS LA SICHEVIȚA Oricât de abrupte ar fi dealurile acestea, care par că se prăvălesc în Dunăre, tot au reușit fondurile europene acordate prin PNDR să le surmonteze.

Sigur, e doar o figură de stil: banii europeni au ajuns aici în urma unor demersuri făcute de beneficiar și, mai ales, de consultant. ”Am primit 40.000 de euro, acordați prin măsura Instalarea tinerilor fermieri. Am amenajat grajdurile, am cumpărat un teren, un tanc de răcire, am construit o platformă betonată pentru gunoiul de grajd. Proiectul l-am început cu o firmă de consultanță din Timișoara, dar l-am dus la bun sfârșit cu un consultant din Reșița, Claudiu Voin. Am fost foarte mulțumit de modul în care m-a ajutat să închei proiectul”, mă asigură Milorad.

LAPTELE SAU VIȚELUL? În trecut, familia Ianculovici din Liubcova, com. Sichevița, creștea ovine, peste o sută de capete, dar lipsa mâinii de lucru a determinat-o să le vândă, prin 2005. S-au axat exclusiv pe creșterea vacilor pentru lapte. Nu furnizează laptele vreunui procesator.

Se bazează pe clientela stabilă formată în timp. Ianculovici tatăl ajunge cu laptele și în sate mai îndepărtate. Ce nu este vândut, este închegat. În aceste condiții, vițeii nu stau prea mult timp în fermă. Sunt vânduți destul de repede după fătare. Vine un comerciant și îi ridică. Lucrurile sunt clare: unde laptele este vândut cu un preț bun, interesul de a crește și îngrășa viței, pentru a-i vinde la șase sau opt luni, scade. Milorad are

15-31 august 2021

opțiuni ferme: ”Mie nu îmi convine să cresc viței. Mai bine vând laptele”.

VACI PĂSTORITE CU GARDUL ELECTRIC Familia Ianculovici are terenuri proprii, dar a reușit să obțină de la primărie, în chirie, un teren de nouă hectare și să mai arendeze de la diferiți proprietari.

Fermierii obțin furaje de pe aceste terenuri, dar sunt nevoiți să mai și cumpere. Vacile sunt mai ușor de crescut decât oile. Firul de gard electric a înlocuit ciobanul.

NATURĂ ȘI AFACERI Multe s-au schimbat în comună, în ultimii ani, datorită turismului. Pe malul Dunării au apărut pensiuni, altele sunt în construcție. Milorad a investit și el, împreună cu niște rude apropiate, într-o pensiune, situată dincolo de șosea, la poalele unui deal împădurit. De pe terasă, vezi Dunrea curgând leneș, printre versanți. Undele verzi sclipesc în soarele puternic al după-amiezii de sfârșit de iulie.

LOCUL UNDE TURISMUL ÎȘI VA PĂSTRA AVÂNTUL Milorad Ianculovici a crescut într-o familie de agricultori care avea oi și vaci, a plecat la liceu la Orșova, apoi la facultate, la Timișoara, dar nu a absovit-o, fiindcă a prins gustul afacerilor imobiliare. Acum crește vaci.

De câțiva ani s-a întors la Liubcova, a reușit să acceseze bani europeni pentru ferma de vaci pentru lapte, dar este activ și în administrarea pensiunii. Recent, a reușit pe ultima sută de metri să depună dosarul, prin G.A.L. Clisura Dunării, ca să cumpere o barcă și câteva ATV-uri.

De pe terasă, privește spre terenurile pline de ierburi și mărăcinișuri din apropiere. E privirea celui exersat în piața imobiliară. Milorad simte că aici, pe Clisura Dunării, turismul își va păstra avântul și lucrurile vor continua să se schimbe. Înainte de turism, însă, sunt încheiate tranzacțiile imobiliare, iar câștigul obținut dintr-o afacere bună depășește cu mult încasările din agricultură și turism!

31

CREȘTEȚI PRODUCTIVITATEA CU PRECIZIA DE NIVEL ÎNALT A SEMĂNĂTORILOR TRAMLINE DE LA

ECHIPARE STANDARD CU

CONSTRUCȚIE ROBUSTĂ Cadru cu 2 grinzi de susținere

PRECIZIE DE APLICARE de nivel înalt de la 1.5 la 400 kg/ha

ALIMENTARE FACILĂ a buncărului monobloc 1.100 l

BRĂZDAR UNIDISC - O singură soluție pentru toate tipurile de teren

MONITOR ULTRON MS Numărător hectare Informații viteză de lucru Informații rată de aplicare kg/ha Alarmă pentru buncăr gol Test de calibrare simplu și precis

www.titanmachinery.ro

32 Ferma de familie

”Noi nu suntem făcuţi ciobani cu subvenţiile...”

E tare norocos nea Mitică Ciorogaru din Novaci, spre deosebire de alţi crescători de animale.

Are doi copii care vor moşteni tradiţia în oierit a familiei şi vor dezvolta ferma, cu fonduri europene.

P

e-un picior de plai, la stâna familiei Ciorogaru. După ce am imortalizat apusul de soare la stâna de iarnă a familiei Ciorogaru din Novaci, am depănat, până spre miezul nopţii, amintiri despre oieritul şi transhumanţa din alte vremuri.

"Acum e mai uşor să creşti oi... când eram tânăr plecam în transhumanţă în Bărăgan şi în Banat, sute de kilometri. Eram plecaţi şase luni pe an", îşi aminteşte Mitică Ciorogaru. Acum, urcarea oilor şi a vacilor la stâna din munte, pe Transalpina, durează două zile şi toţi membrii familiei îşi petrec vara acolo, unde şi procesează laptele, transformându-l în urdă, unt, telemea, brânză de burduf.

CIOBĂNIA, HAINĂ GREA După ce a terminat şcoala profesională la Târgu-Jiu, Mitică Ciorogaru s-a dus direct la oi. Pe atunci nu erau maşini, plecai toamna şi veneai primăvara, prin munţi, pe când acum vii de la munte la asfalt. Chiar şi-aşa, când sunt

15-31 august 2021

un reportaj de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

oile la saivan, munca tot grea a rămas, ploile din primăvară înfundă drumurile de acces la stână şi nu e loc de tras răsuflarea. "Concediul meu sunt minutele pe care le fac de la stână acasă, după o zi de lucru. Dar asta e ciobănia. Noi nu suntem făcuţi ciobani cu subvenţiile.

Eu de la 6 ani tot la oi am fost. Plecam în Bărăgan, mâncau oile în câmp, noi dormeam noaptea la ele, în cojoc...

Acum, nu mai sunt ciobanii de altădată, nu mai ştiu ce înseamnă oaia", mărturiseşte Mitică.

La cele 800 de oi efectiv matcă se adaugă şi 20 de vaci bălţate şi brune.

"Nu ne-a plăcut să ţinem oi doar de dragul de-a le ţine sau pentru bani. Ce este bun de prăsilă oprim, adică bucălăile cu coarne mari, care fac mielul

bun. Cum spuneau bătrânii: dacă poţi tunde oaia primăvara şi ai mielul după ea să ştii că e bine.

80 de tone de porumb cu 83 de bani kilogramul a cumpărat oierul novăcean ca să scoată oile din iarnă. Fiind în zonă de munte şi pădure, în afară de păşune nu prea ai unde să cultivi cereale.

VARA PE TRANSALPINA La începutul lui iunie oile sunt urcate la stâna de vară, la peste 1600 de metri, în muntele Cărbunele din vecinătatea şoselei Transalpina. "Suntem din '90 acolo, păşunăm oile pe 307 hectare în golul alpin iar sterpele le ducem pe alt munte. Acolo ne petrecem vara, acolo mulgem, acolo facem brânza, până la sfârşitul lui octombrie. Când vin primele brume ne întoarcem şi noi acasă, la Novaci", spune oierul.

Mieii sunt vânduţi angro, primăvara devreme, la un preţ bun. Lactatele pleacă la vânzare direct din munte, peste vară. E mai greu iarna cu vânzarea, dar şi aici nea Mitică se poate considera

Ferma de familie 33

norocos. Monica, fata lui este implicată de mică în activitatea familiei, de la mulsul oilor la făcut de brânză şi, în plus, este o foarte bună negociatoare la vânzare.

TOATE DRUMURILE DUC ACASĂ!

Monica, mezina familiei şi Gabriel, fratele cel mare sunt studenţi în anul II la Zootehnie, în Timişoara. Amândoi vor accesa proiecte pe "tânărul fermier" pentru dezvoltarea fermei. Frumoasa novăceancă ştie clar ce îşi doreşte de la viitor. Termină facultatea şi revine acasă, pentru a se ocupa de creşterea ovinelor, meserie pe care a învăţat-o de mică şi pe care o îndrăgeşte.

Monica are 20 de ani şi practic este născută la stână. "Eram gravidă cu fata, am urcat cu vacile la munte, nu aveam maşină, copiii erau mici (n.r.-fratele şi sora Monicăi) şi nu aveam cu cine să îi lăsăm, aşa că cea mică a venit pe lume la munte. Dar e deşteaptă şi sănătoasă tun", spune cu mândrie Ileana Ciorogaru.

AU PRINS DE MICI DRAGUL OIERITULUI Numeri pe degete copiii care mai rămân să crească oi. Tinerii pleacă,

atraşi de "mirajul" Occidentului, deşi majoritatea au crescut şi au făcut şcoala de pe urma oieritului practicat de părinţii şi bunicii lor.

Din fericire, nu este cazul familiei Ciorogaru. Cei doi soţi şi-au încurajat copiii să meargă la şcoală, să păstreze tradiţiile şi să facă faţă inovaţiilor din zootehnie. Monica şi Gabriel au prins de mici dragul oieritului şi vor să investească în modernizarea şi dezvoltarea fermei familiei. "Pe ei ne bazăm să ducă mai departe moştenirea!", spune Mitică Ciorogaru.

34 Europa agricolă

Ce reguli impune agricultura de tip nou?

Eliminarea carbonului din agricultură este un obiectiv asumat la Bruxelles. Fermierii şi silvicultorii sunt încurajaţi să pună în practică soluţii de captare a carbonului şi alte măsuri destinate reducerii gazelor cu efect de seră.

P

e lângă faptul că îşi propune să consolideze rolul pădurilor în tranziţia către o economie mai durabilă şi fără emisii de carbon, având ca obiectiv plantarea a încă 3 miliarde de copaci pe teritoriul UE până în 2030, Comisia Europeană încearcă o abordare nouă privind eliminarea carbonului din agricultură care să susţină ambiţiile climatice propuse în planul său ce priveşte reducerea emisiilor de CO2 cu 55% până la sfârşitul acestui deceniu.

CONCEPTUL DE „CARBON FARMING” Potenţialul aşa-numitului concept de „carbon farming” care urmăreşte sechestrarea emisiilor de dioxid de carbon şi regenerearea solurilor agricole degradate a fost analizat în detaliu în pachetul ”Fit for 55” prezentat recent. În comunicarea transmisă pe canalele oficiale, executivul de la Bruxelles îşi asumă întărirea angajamentului de a prezenta o iniţiativă de sechestrare a carbonului - deja anunţată în cadrul strategiei ”De la fermă la consumator” - precum şi un

15-31 august 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

sistem de certificare pentru eliminarea carbonului.

310 MILIOANE DE TONE DE EMISII DE CO2 PÂNĂ ÎN 2030 Ambele iniţiative ar trebui să devină prioritare în perioada următoare, până la finalul anului 2030, conform unuia dintre elementele principale ale pachetului, în revizuirea propusă a Regulamentului privind exploatarea terenurilor, silvicultura şi agricultura. Aceasta stabileşte un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanţi naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă.

ŢINTA: NEUTRALITATEA CLIMATICĂ Obiectivele naţionale de reducere a emisiilor prevăd obligaţia statelor membre de a proteja absorbanţii de carbon şi de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins.

Până în 2035, UE ar trebui să îşi propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii şi agriculturii, inclusiv în ceea ce priveşte emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrăşămintelor şi de creşterea animalelor.

NOI MODELE DE AFACERI PENTRU FERMIERI În prezent, nu există un instrument politic specific care să stimuleze în mod semnificativ eliminarea şi stocarea carbonului, deşi marile companii şi unele entităţi private au început să cumpere credite pentru eliminarea carbonului, de pe pieţele voluntare de carbon, în încercarea de a compensa astfel amprenta lor climatică. Obiectivul principal al acestei abordări privind ideea de „carbon farming” este de a crea noi modele de afaceri pentru ... ››› 36

35

36 Europa agricolă ››› 34 ...a creşte nivelul de sechestrare a carbonului, cu efecte pozitive asupra creării de oportunităţi pentru noi locuri de muncă şi oferirea de stimulente.

DOUĂ SECTOARE PRIORITARE Strategia pe care încearcă acum să o implementeze autorităţile europene vizavi de acest subiect este oarecum diferită de tot ceea ce s-a discutat până acum, tocmai pentru că ea urmăreşte să trateze problema emisiilor rezultate din activităţile agricole implicând în mod direct domeniul silviculturii, datorită potenţialului mare de sinergii pe care le pot antrena cele două sectoare. „Vrem să arătăm că este posibil ca aceste sectoare, atunci când sunt combinate, pot contribui la atingerea obiectivelor de neutralitate climatică şi la eliminarea emisiilor de carbon”, se precizează în documentele oficiale.

Aceasta însă nu înseamnă că emisiile din sectorul agricol ar ajunge la zero, avertizează reprezentanţii Comisiei.

MIZA E SECURITATEA ALIMENTARĂ Sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinaţiei terenurilor şi silviculturii din UE emite gaze cu efect de seră, dar şi absoarbe în acelaşi timp CO2 din sol şi din biomasă. Per total, acesta a fost un absorbant net semnificativ în trecut. Cu toate astea, în ultimii ani, a existat o tendinţă de creştere

15-31 august 2021

a emisiilor din cauza dinamicii economice şi a efectelor adverse ale schimbărilor climatice. Deşi nu pot fi eliminate niciodată în totalitate în cadrul opţiunilor tehnologice şi de gestionare existente, aceste emisii pot fi reduse în mod semnificativ, asigurându-se în acelaşi timp securitatea alimentară în UE. ADOPTĂM O DIETĂ BAZATĂ PE CRUSTACEE ŞI ALGE? „Utilizarea eficientă a îngrăşămintelor, adoptarea agriculturii de precizie, creşterea animalelor în condiţii mai sănătoase, implementarea digestiei anaerobe producătoare de biogaz şi valorificarea deşeurilor organice sunt exemple de tehnologii existente. Opţiunile

CEL MAI BUN DEPOZIT DE DIOXID DE CARBON Conţinutul de CO2 în atmosferă a crescut cu 30% în ultimii o sută de ani şi se va dubla până la sfârşitul acestui secol. Ce facem cu el?

Scanează codul QR și află cât dioxid de carbon poate sechestra o pajiște bine întreținută și ce influenţă are creşterea CO2 în atmosferă asupra florei pajiştilor!

alternative permiţând accelerarea creşterii producţiei durabile de crustacee şi de alge ar putea produce proteine cu o amprentă redusă de emisii de gaze cu efect de seră. În plus, prin adaptarea modului în care este gestionată exploatarea terenurilor şi prin cultivarea plantelor perene pe terenuri cultivate într-un mod durabil pentru utilizarea biomasei recoltate în clădiri, industrie şi energie, agricultura poate contribui într-o mare măsură la decarbonizarea altor sectoare”, se specifică într-un raport al Comisiei Europene.

ROLUL DECISIV AL PLANURILOR NAŢIONALE STRATEGICE Pentru ca absorbţia emisiilor să aibă loc în practică, fermierii sau administratorii de păduri sunt încurajaţi în mod direct să stocheze mai mult carbon pe terenurile şi în pădurile lor. În prezent, acest lucru depinde în mare măsură de acţiunile statelor membre, însă sechestrarea carbonului în solurile agricole şi certificarea absorbţiilor de carbon ar trebui să fie utilizate din ce în ce mai mult până în anul 2030. Planurile strategice PAC care urmează să fie elaborate de statele membre reprezintă o oportunitate-cheie pentru a direcţiona mai multe resurse către reducerea emisiilor în sectorul agricol într-un mod durabil, consolidând, în acelaşi timp, sustenabilitatea economică şi de mediu şi rezilienţa sectorului.

37

38 Agricultura 4.0

Transformarea digitală a fermelor mici

Asociaţia europeană a producătorilor de maşini agricole (CEMA) a încercat să identifice pârghiile necesare pentru a asigura succesul transformării digitale a fermelor de dimensiuni mici. Iată ce propune!

C

ând a fost lansată Politica Agri­ colă Comună (PAC), în 1962, aproape întreaga atenţie era orientată spre atingerea a trei obiec­ tive majore pentru statele membre: 1. Obţinerea autonomiei alimentare; 2. Asigurarea unor preţuri accesibile pentru consumatori; 3. Un venit durabil pentru fermieri.

Până în prezent, primele două obiective au fost atinse în mod evi­ dent, dar nu şi al treilea. Mai mult, fer­ mierii europeni se confruntă astăzi cu provocări economice, ecologice şi so­ ciale în creştere.

URMĂTOAREA ETAPĂ În perioadele de criză globală, cum este şi pandemia Covid­19, sectorul agricol este îndemnat să rămână rezis­ tent şi să asigure aprovizionarea cu

15-31 august 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

alimente atât la nivel regional, cât şi la nivel global. În acelaşi timp, operaţiu­ nile agricole trebuie să genereze pro­ fit pentru a susţine o creştere a con­ curenţei în cadrul şi în afara lanţului de aprovizionare agroalimentară, făcând faţă în acelaşi timp schimbărilor struc­ turale în curs şi procesului de reînnoire a generaţiei din zonele rurale.

SE SCHIMBĂ PARADIGMA Ţinând cont de toate aceste aspecte, Asociaţia europeană a producătorilor de maşini agricole (CEMA) a încercat să

identifice care sunt pârghiile necesare pentru a asigura succesul transformă­ rii digitale. CEMA salută această schim­ bare de paradigmă în agricultura UE, prin care fermierul furnizează alimente de înaltă calitate, asumându­şi tot­ odată angajamente sporite privind ce­ rinţele de mediu, pentru care ar urma să fie recompensat pe măsura efortu­ rilor sale. Pe de altă parte, recunoaşte faptul că nu toată lumea este pregătită să facă faţă noilor provocări.

VULNERABILI ÎN FAŢA IMPORTURILOR Ocupând o poziţie centrală în cadrul Pactului Verde, strategia „De la fermă la consumator” şi cea pentru biodi­ versitate plasează fermierul european într­o situaţie mai puţin favorabilă faţă de competitorii externi. „Politicile UE trebuie să promoveze condiţii de

Agricultura 4.0 39 concurenţă echitabile pentru agri­ cultura europeană astfel încât să fie menţinută autonomia alimentară, pre­ venind totodată dependenţa de im­ porturi, în special în ceea ce priveşte fructele şi legumele. Noile elemente ale arhitecturii verzi, denumite şi eco­ scheme, vor îndemna fermierii din UE să îşi adapteze practicile agricole la provocările legate de mediu şi schim­ bările climatice”, se precizează în ra­ portul de analiză al CEMA. AGRICULTURA DE PRECIZIE, ECO-SCHEMĂ AGREATĂ ÎN PNS Deşi lista eco­schemelor nu a fost încă definitivată, ea oferă o bună orientare pentru fiecare stat membru în ceea ce priveşte redactarea planu­ rilor strategice ale PAC, care ar trebui să reflecte obiectivele naţionale speci­ fice şi mecanismele de intervenţie.

Agricultura de precizie se numără printre eco­schemele agreate deja.

Prin urmare, este de aşteptat ca maşi­ nile agricole, robotica şi aplicaţiile in­ teligente să aibă un impact pozitiv pro­ nunţat asupra acţiunilor de mediu şi climatice în anii care vor urma. Chiar şi în prezent, instrumentele agricole digi­ tale, sistemele de gestionare a datelor agricole şi alte tehnologii avansate adaptate diverselor sisteme de pro­ ducţie oferă oportunităţi semnificative fermierilor care doresc să îşi susţină în continuare contribuţia ecologică.

INSTRUMENTE UTILIZATE DEJA Spre exemplu, în condiţiile în care utilizarea substanţelor de protecţie a plantelor şi a îngrăşămintelor devine din ce în ce mai selectivă şi este orien­ tată către necesităţile specifice fiecă­ rei culturi, sistemele de pulverizare in­ teligentă fac posibilă administrarea cu precizie a dozei pentru fiecare solă în parte. Alte tehnologii agricole de precizie pe care fermierii le au acum la dispoziţie sunt sistemele de ghidare (asistenţă pentru şofer), instrumentele de cartografiere a terenurilor şi detectarea umidităţii solului, tehnologiile cu rată variabilă, sistemele globale de navigaţie prin satelit, ca să numim doar câteva dintre ele.

DIGITALIZAREA POATE SPRIJINI NOUA PAC CEMA îşi exprimă aprecierea pen­ tru faptul că digitalizarea, împreună cu transferul de cunoştinţe şi inovaţie, au fost declarate un obiectiv trans­ versal al viitoarei PAC, deşi admite că adoptarea tehnologiilor asociate agri­ culturii de precizie rămâne la un nivel scăzut, deoarece micii fermieri domină agricultura europeană.

DAR EI N-AU BANI SĂ INVESTEASCĂ Două treimi din totalul fermelor din UE exploatau mai puţin de 5 hectare în 2016 şi doar 3% administrau mai mult de 100 de hectare (acestea din urmă, însă, exploatau 53% din suprafaţa agricolă totală utilizată). Pentru exploataţiile de mici dimensiuni este aproape imposibil de adoptat noile tehnologii într­un mod profitabil, cu excepţia cazului în care se află pe o nişă de producţie de mare valoare, cum ar fi viticultura. În conse­ cinţă, doar o minoritate a fermierilor

din UE pot investi în agricultura de pre­ cizie, în timp ce marea majoritate a acestora sunt nevoiţi să apeleze la servi­ ciile contractorilor pentru a avea acces la tehnologii digitale.

VOUCHER PENTRU TEHNOLOGII INTELIGENTE Chiar dacă prestatorii de servicii au fost excluşi până acum de la mecanis­ mele de finanţare europeană, se fac presiuni pentru schimbarea acestei politici. Alături de Confederaţia euro­ peană a contractorilor din sectorul agricol, rural şi forestier (CEETTAR), CEMA a propus deja crearea la nivel european a unui stimulent nou şi ino­ vator sub forma unui „voucher pentru tehnologii inteligente”, care să fie alo­ cat fermierilor şi eliberat de către con­ tractori, astfel încât serviciile acestora din urmă să fie luate în considerare în cadrul viitoarei PAC, pentru a face agri­ cultura inteligentă accesibilă fermelor mai mici.

NOILE TEHNOLOGII ATRAG TINERII SPRE AGRICULTURĂ CEMA subliniază rolul pe care îl pot juca tehnologiile inteligen­ te pentru adoptarea prac­ ticilor agricole durabile în cadrul noilor eco­ scheme, în timp ce agricul­ tura de precizie îmbunătăţeşte perspectivele ecologice şi eco­ nomice ale fermierilor, sporind

atractivitatea sectorului pentru gen­ eraţia tânără şi ajutând la recons­ truirea încrederii consumatorilor.

Scanează codul QR și află detalii și noutăți despre vii­ torul tehnologiilor în era digitală a agriculturii, pe www.revista­ferma.ro!

40 Robotul ediției

FRANCEZII AU REINVENTAT ROATA...

Seamănă cu un obiect de recuzită din filmul Star Wars, dar de fapt are o întrebuinţare cât se poate de pământeană.

Roboțelul SentiV poate rula printre culturi de dimineața și până seara, în mod autonom, culegând date.

A

vând o formă cel puţin ciu­ dată ­ ca nişte roţi de bici­ cletă cu spiţe, fără însă acea şină care le înconjoară ­ tehno­ logia dezvoltată de Meropy, un start­up francez cu sediul în Grenoble, este unică în felul său. Dedicat profe­ sioniştilor din agricultură, SentiV tre­ buie privit în primul rând ca un instru­ ment de îmbunătăţire a practicilor pentru fermieri şi un element indispen­ sabil pentru optimizarea fenotipării pe parcele experimentale. Acesta poate rula în mod autonom de dimineaţa până seara pe suprafeţele agricole, fiind în permanenţă în contact direct cu solul, făcând fotografii şi înregistrări video cu plantele din câmp. Informaţiile co­ lectate sunt apoi evidenţiate în cadrul hărţilor de variabilitate, care permit fermierului să ia deciziile cele mai bune în ceea ce priveşte managementul bo­ lilor şi al dăunătorilor.

CE INFORMAȚII CULEGE? Imaginile culese din câmp sunt fie stocate pe un card de memorie, fie trimise wireless către o soluţie de cloud, după care ajung

un articol de

meteorologice”, explică William Guitton, fondatorul şi coproprietarul Meropy.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

10 ORE FĂRĂ ÎNTRERUPERE SentiV cântăreşte doar 15 kg şi poate rula neîntrerupt până la zece ore cu o singură încărcare. Datorită structurii sale speciale, acesta poate monitoriza porumbul şi floarea­soarelui în stadii avansate de dezvoltare, când de obicei e nevoie de o mai mare atenţie pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor, în timp ce culturile cerealiere pot fi urmă­ tite aproape pe întreg ciclul de evoluţie.

LIVIU GORDEA

să fie procesate de un program special care analizează o mulţime de date. În acest fel, fermierul poate primi informaţii utile cu privire la starea culturilor ­ stadiul de dezvoltare al acestora şi presiunea de boli sau dăunători.

SOLUŢIE PENTRU CONSTRÂNGERILE TOPOGRAFICE Ineditul robot funcţionează 100% au­ tonom şi are acea înfăţişare deosebită pentru, spun creatorii săi, a nu tasa solul şi a nu afecta plantele de cultură. „La prima vedere poate părea puţin amuzant. Însă am lucrat la proiectarea sa multă vreme pentru că ne­am dorit un robot care să nu distrugă sub nici o formă culturile agricole sau să afecteze în vreun fel solul. Roţile cu spiţe sunt cea mai bună soluţie pen­ tru a depăşi constrângerile topografice şi

SentiV este un robot de explorare a câmpului care scoate în evidenţă variabilitatea parcelelor şi detectează potenţialele ameninţări la adresa culturilor agricole.

UN MAI BUN CONTROL AL DĂUNĂTORILOR Cu ajutorul senzorilor şi al imagis­ ticii, SentiV scanează toată vegetaţia, având o viteză destul de mare de de­ plasare. Iar scopul principal este de a identifica problemele ce pot apărea în culturile agricole. „De regulă, fermierii trebuie să­şi controleze câmpurile şi să­şi urmărească plantele căutând sub frunze posibila prezenţă a dăunăto­ rilor. Această operaţiune, altfel uneori destul de dificilă, poate fi realizată cu uşurinţă de robotul nostru. Montat pe cele două roţi, acesta este, de

Agricultura 4.0 41 asemenea, echipat cu o cameră şi un algoritm de recunoaştere a imaginilor, care îi permite să observe plantele. În cazul unei probleme, fermierul este avertizat printr­o alertă lansată printr­o aplicaţie mobilă dedicată”, precizează reprezentanţii companiei franceze.

AJUSTEAZĂ DOZA SOLUȚIEI DE STROPIT Când agronomul explorează câmpul, este dificil de parcurs şi inspectat în­ treaga suprafaţă. Cu toate astea, robo­ tul complet autonom creat de Meropy se strecoară şi acoperă întreaga zonă cultivată. În plus faţă de capacitatea sa de a detecta dăunătorii, SentiV poate ajuta, de asemenea, la ajustarea doze­ lor de pesticide şi/sau îngrăşăminte şi la localizarea zonelor care au cea mai mare nevoie de apă. În plus, robotul este capabil să realizeze hărţi care să evi­ denţieze anumite fenomene.

20 DE HECTARE PE ZI Odată instalat, SentiV detectează unde a fost configurat şi se deplasează

ANALIZA DATELOR Datele colectate de SentiV sunt analizate prin algoritmi de inteligenţă artificială care permit: 1. Monitorizarea necesarului de nu­ trienţi şi de apă al culturilor pentru însămânţare sau pulverizare cu rată variabilă; 2. Identificarea prezenţei ame­ ninţărilor biologice: buruieni, boli şi dăunători (nevertebrate, păsări, mamifere); 3. Cunoaşterea etapelor fenolo­ gice pentru monitorizarea dez­ voltării culturilor; 4. Optimizarea fenotipării. fără un operator în apropiere. Parcela este supravegheată şi analizată în între­ gime, acoperind până la 20 de hectare pe zi. Robotul este dotat cu un senzor de imagine multispectral, dar pe viitor se intenţionează instalarea altor sen­ zori, în funcţie de tipurile de date care necesită a fi colectate.

UN ROBOT MODULAR „Pentru a ne adapta la tipul de cul­ tură şi pentru a urmări dezvoltarea plantelor, am făcut din SentiV un robot modular. Astfel, lăţimea, înălţimea şi modul de mişcare sunt reglabile. Spre deosebire de soluţiile de teledetecţie existente, imaginile captate de senzorul SentiV oferă mai multe detalii decât pot fi văzute în mod normal de ochiul uman. În plus, robotul scanează şi sub frunze şi la nivelul solului”, se arată într­un ma­ terial de prezentare.

SentiV a fost proiectat pornind de la obiectivul principal de a asigura o renta­ bilitate agricolă mai bună (economii de inputuri, randamente îmbunătăţite şi culturi curate), o bună calitate a vieţii pentru fermieri (economie de timp şi un confort de lucru mai bun) şi conser­ varea mediului (reducerea cantităţii de substanţe chimice aplicate şi o com­ pactare mai mică a solului).

Scanează codul QR și vezi cum funcționează ineditul robot 100% autonom!

42 Agricultura 4.0

Robotul strânge singur baloţii din câmp

Timpul şi forţa de muncă sunt principalele limitări ale fermierilor. Tocmai de aceea, orice inovaţie şi echipament care automatizează lucrările agricole sunt binevenite. Un exemplu este robotul autonom de colectat baloţi rotunzi.

C

ompania americană Vermeer testează prototipul unui robot de adunat baloţii cilindrici din câmp.

Noua maşină autonomă, numită Bale Hawk (Şoimul baloţilor), economisește timp și forță de muncă.

3 BALOȚI ȘI 600 KG/TRANSPORT Conceptul este în curs de a fi bre­ vetat, nefiind făcute publice detaliile tehnice. Dar se ştie că robotul utili­ zează senzori pentru a localiza poziţia fiecărui balot şi dispune de un program care îi permite să planifice o rută pen­ tru a­i ridica.

Bale Hawk este acţionat de un mo­ tor Deutz, dotat cu șenile (din cauciuc) şi are un sistem cu benzi din cauciuc pentru a încărca baloții pe cadrul de transport. Prototipul a fost testat cu succes pentru transportul a trei baloţi în greutate de până la 600 kg fiecare.

PRACTIC, RAPID, UȘOR Deoarece are o greutate de sub 3 tone (fără încărcătură), pro­ ducătorul nord­american apreciază că acest concept ușor este o soluție şi pentru a reduce compactarea

15-31 august 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cauzată în timpul colectării baloților care se face în mod tradițional folosind un tractor sau un încărcător telescopic. „Echipa noastră este dedicată dez­ voltării de modalități practice de a ajuta fermierii să profite la maximum de forța de muncă disponibilă și de timpul pe care îl au în teren. Lucrăm pentru a iden­ tifica soluții pe care producătorii nici

LA A TREIA GENERAȚIE Vermeer este o companie de familie cu o tradiţie de peste 70 de ani, specializată în echipa­ mente pentru producerea fu­ rajelor. Compania a fost fon­ dată de Gary Vermeer în Pella (Iowa, U.S.A.) şi mai este acum deţinută în proporţie de 30% de către a treia gene­ raţie a familiei Vermeer.

măcar nu îşi dau seama că sunt posi­ bile”, a declarat Kent Thompson, mana­ gerul de dezvoltare R&D al Vermeer.

Tehnicienii Vermeer continuă lu­ crările de dezvoltare a acestui proiect.

Scanează codul QR și vezi în mate­ rialul video cum prototipul prezentat public încarcă, trans­ portă şi descarcă 3 baloți (la un singur drum), într­o locație prestabilită!

50 DE BALOŢI ÎN 50 DE MINUTE Pentru a celebra aniversarea a 50 de ani la inventarea şi producerea pri­ mei prese pentru baloţi rotunzi, Jason Andringa, preşedinte şi CEO Vermeer, a acceptat provocarea de a realiza 50 de baloţi în 50 de minute cu ajutorul unei presei autopropulsate. Această "demonstraţie de forţă" a companiei a fost realizată pe aceeaşi parcelă de teren unde în urmă cu 50 de ani a fost testată prima presă de balotat pentru baloţi rotunzi produsă de Vermeer.

Scanează codul QR și urmărește demons­ trația!

Agricultura 4.0 43

44 Agricultura 4.0

Iei bani dacă investești în agricultura de precizie

Agricultura de precizie va primi bani europeni prin Submăsura 4.1, odată cu publicarea, în toamnă, a ghidului cu măsurile de finanțare nerambursabilă pentru ”Investiții în exploatații agricole”, din cadrul PNDR, prin FEADR.

P

entru prima dată, criteriile de eligibilitate cuprind și investițiile corporale și necorporale în Agri­ cultura de precizie. Specialiștii de la Vantage ­ singura companie din Româ­ nia dedicată agriculturii de precizie ­ îți vin în ajutor cu răspunsuri la câteva în­ trebări importante legate de investițiile prin Submăsurile 4.1. și 4.2.

Ce achiziții din portofoliul Vantage pot face fermierii prin Măsura 4.1? Am făcut o selecție de produse care cresc performanțele fer­ mei și se potrivesc pentru obținerea de puncte suplimentare. Le prezentăm pe scurt: Cu soluțiile de la Trimble pentru ghidarea prin GPS a utilajelor, fermie­ rii pot lucra mai rapid, mai eficient, în orice condiții păstrând același stan­ dard, indiferent de lucrare sau operator.

Urmărirea mai precisă a tuturor activelor din fermă prin platforma de monitorizare utilaje, combustibil și operatori. Cu FarmTrack, fermierii beneficiează de o raportare simplă, exactă și eficientă, își asigură aloca­ rea și planificarea lucrărilor agricole într­un mod optim și controlează pro­ cesele de lucru din fermă.

Tot pentru monitorizarea în fermă,

1.

• •

•

15-31 august 2021

un articol de

VANTAGE

mai multe pe această temă www.vantage-ro.com

însă pentru fermierii care vor să meargă un pas mai înainte, punem la dispo­ ziție platforma integrată GeoScan, care pe lângă integrarea cu FarmTrack, aduce și imagini satelitare pentru vi­ zualizarea culturilor, monitorizarea pi­ voților și managementul irigațiilor, pre­ cum și monitorizarea datelor meteo.

O soluție accesibilă pentru predicti­ bilitatea și managementul datelor este stația meteo din fermă, aspect care contează la aprobarea proiectului.

Pentru că semănatul nu mai poate fi corectat, avem și soluția Precision Planting care transformă semănătoarea veche într­una performantă și precisă. Însă Vantage propune și utilaje inteli­ gente care, în combinație cu soluțiile de ghidare ­ GPS, pot aduce punctaj în plus pe componenta de agricultură de precizie: utilaje de erbicidat auto­ propulsate sau tractate din gama Berthoud, cu ajutorul cărora poți stro­ pi extrem de precis, precum și MA­uri

• • •

pentru distribuirea de îngrășăminte, gama Vicon, cu care poți să fertilizezi cu rată variabilă în parcelele tale folo­ sind secțiuni de numai un metru.

Scanează codul QR și află detalii despre toate aceste produse!

Ce tip de ferme pot include astfel de achiziții în proiect?

Proiectul este potrivit pentru orice tip de fermă, de orice dimensiuni, atât din sectorul vegetal, cât și zootehnic.

Cum se derulează achiziția?

Achiziția se derulează prin inter­ mediul AFIR. Produsele trebuiesc in­ cluse în proiecte care vor fi întocmite conform cerințelor specifice ale PNDR. Ce criterii pot urmări fermierii în alegerea produselor pe care și le doresc? Cele mai impor­ tante lucruri de urmărit în redactarea proiectelor sunt: ­ produsele sau serviciile să fie eligibile conform criteriilor de selecție; ­ să fie justificate temeinic în cadrul SF sau PT; ­ să fie de un real folos, să aleagă pro­ duse de calitate pentru a fi funcționale minim pe perioada de implementare și de monitorizare a proiectului.

2.

3.

4.

Agricultura 4.0 45

46 Agricultura 4.0

Lupta între oameni și roboți a început deja

Lucruri care în urmă cu doar câțiva ani păreau doar proiecte ambițioase, precum roboți și drone în ferme, sunt de-acum disponibile. Până la intrarea lor în banal este doar un prag de trecut; acela al mentalității fermierilor.

P

robabil că majoritatea cititorilor noștri știu că dronele sunt apa­ rate de zbor miniaturale, pilotate de la distanță. Au devenit atât de co­ mune, încât le găsim chiar și în maga­ zinele de jucării...

CINE POATE CONTROLA O DRONĂ?

De fapt, această categorie de apa­ rate de zbor include o gamă largă de variante. Există drone de dimensiuni destul de mari, cu forma unui avion, capabile să zboare la sute de kilometri distanță, transportând o bombă. Dar cele mai populare sunt cele cu mai multe elice, oarecum asemănătoare elicopterelor. Pilotarea lor este mult mai ușoară, fiind la îndemâna a aproa­ pe oricui. Așadar, am lămurit faptul că orice fermier, cu ceva exercițiu, poate să controleze o dronă. Dar de ce ar face­o?

Răspunsul la această întrebare l­am aflat în timpul unei demonstrații ce a avut loc la SCDP Mărăcineni și care a arătat că viitorul a început ieri.

LIMITA E DOAR IMAGINAȚIA Dronele au marele avantaj că la cos­ turi de operare foarte scăzute pot exe­ cuta zboruri pe trasee și la altitudini

15-31 august 2021

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

O dronă poate aplica tratamente pe o suprafață de până la 40 ha/zi. Față de un tractor, însă, poate lucra și atunci când terenul nu permite pătrunderea altor utilaje în cultură. bine determinate. Practic, în funcție de nevoi, pot fi programate să survoleze o anumită suprafață, la o anumită înălțime. Acest lucru se poate face chiar și cu ajutorul unor coordonate GPS. Ruta este programată, apoi se comandă decolarea. Aparatul se înalță, își execută traseul, apoi aterizează în punctul stabilit sau revine la bază, după cum s­a stabilit. În tot timpul acesta

poate îndeplini tot felul de misiuni.

Cea mai simplă dintre misiuni este acea de a colecta imagini. Dacă pe dronă se instalează camere HD, se pot lua imagini de foarte bună calitate, din diverse unghiuri. Acestea pot fi trans­ mise în timp real sau înregistrate pe un card de memorie și descărcate apoi.

DIAGNOSTIC RAPID, EFICIENT ȘI SIGUR În agricultură aceste imagini pot fi cheia creșterii rentabilității unei ferme, dacă sunt inteligent folosite. Analizate de un program instalat în calculator, ele pot oferi un tablou complet al stă­ rii culturilor. Practic, de pe imagini poate fi analizată fiecare plantă din zona survolată. Apoi programul iden­ tifică fiecare problemă existentă, de la gradul insuficient de dezvoltare, până la atacul unor boli sau dăunători. În același timp, este evaluată și seve­ ritatea atacului. Desigur, că nu este neglijată nici evaluarea necesarului de apă ori eventuala apariție a buruienilor.

Toate aceste informații sunt prezen­ tate fermierului sub forma unor hărți.

Scara hărților este aceea pe care și­o dorește fermierul. Poate fi pe sole, pe rânduri, etc.

Agricultura 4.0 47 care scapă dronelor, fiind ascunse de frunze, sunt sesizate de simpaticul robo­câine.

Printre alte setări pe care le are, există și aceea de a memora figuri pe care apoi să le urmeze...

Accesează codul QR și vezi cu ce aptitudini poate fi înzestrat un robo­câine!

Sintetizând, diagnosticul este rapid, eficient și sigur. ȘI TOT DRONELE REZOLVĂ Dar dronele pot și să aplice trata­ mente. Ele pot transporta cu ușurință instalații de stropit care să distribuie foarte precis substanțele de trata­ ment. Singurul dezavantaj îl reprezintă capacitatea mică a rezervoarelor: maximum 20 de litri. În schimb, drona poate reveni foarte rapid la locul de încărcare și este umplută din nou.

Un avantaj enorm, care duce inclu­ siv la economii importante pentru fer­ mieri, este acela că tratamentele se pot aplica în doze diferite, în funcție de necesarul fiecărei zone. Cunoscând deja gradul de afectare al fiecărei plan­ te, substanțele pot fi aplicate indivi­ dualizat, după nevoi.

UN CĂȚEL FANTEZIST Nero este numele unui dispozitiv care a umplut de zâmbete asistența

Robot dog Nero

ce a participat la demonstrația de la Mărăcineni. Este un robot astfel rea­ lizat încât să semene cu un cățel fan­ tezist. Este însă plin de capabilități.

Cele patru picioare, dotate cu articu­ lații multiple, îl fac deosebit de stabil și îi dau posibilitatea să se deplaseze și în terenuri accidentate. Pe arătură, de exemplu, merge mai bine decât un om.

Principala sa calitate, însă, este aceea că poate colecta imagini, în diferite spectre.

PRIETENOSUL NERO, UN ALT STÂLP AL VIITORULUI Combinată cu proprietatea de a se putea deplasa autonom pe tra­ see prestabilite, această aptitudine îl transformă într­un excelent achizitor de date. Exact la fel ca o dronă, poate strânge imagini despre fiecare plantă din fermă, pe care apoi să le trans­ forme în hărți și rapoarte. Diferența este că strânge aceste informații de la nivelul solului. De aceea, unele aspecte

COMPETIȚIA OM-ROBOT Am avut curiozitatea de a vorbi despre eficiența economică a dispo­ zitivelor acestea. Mai ales că nu sunt chiar ieftine: prețul unei drone varia­ ză între 10.000 și 50.000 de euro.

Camerele speciale care permit obține­ rea de imagini au și ele prețuri destul de pipărate. Și atunci, ce ar putea să îl determine pe un fermier să opteze pentru ele?

Unul dintre principalele motive evi­ dențiate a fost acela al câștigului direct și indirect pe care astfel de dispozitive îl aduc proprietarului.

Câștigul direct vine din aceea că având informații actualizate și de cali­ tate, este posibil un management mai bun, reflectat în creșteri de producție.

Un alt câștig rezultă din economiile realizate la inputuri. După spusele spe­ cialiștilor, cantitățile de pesticide apli­ cate scad, în medie, cu 20%.

Până la urmă, însă, cea mai bună concluzie este cea a lui Florin Stănică, prorector al USAMV București, aflat și el la prezentare: „În America e clară ches­ tiunea. Dacă nu mai găsești mexicani cu care să îți lucrezi cultura sau e mai ieftin cu drona, atunci alegi drona!”

48 România (ne)irigată

CÂTĂ APĂ ARE ROMÂNIA PENTRU IRIGAȚII?

Se poate face agricultură fără pământ, folosind diverse alte substraturi, dar nu fără apă. Prin urmare este firesc ca toți cei care lucrează în domeniu să dorească să știe cât mai exact ce resurse au la dispoziție.

R

omânia este o țară bogată din punct de vedere al apei dulci pe care o are la dispoziție. Volumul total mediu de apă care, teoretic, poate fi folosit, depășește 38,34 de miliarde de metri cubi. Această cifră reprezintă, atenție, doar volumul care ar putea fi exploatat, având în vedere configu­ rația albiilor, accesibilitatea, etc. Volu­ mul total de apă care curge prin și sub România, însă, este de 134,6 mld. m.c. O perspectivă frumoasă, dacă punem în balanță faptul că, în ultimii ani s­au uti­ lizat doar în jur de 7­8 mld. m.c., adică în jur de 20% din resursa existentă. Din această cantitate, aproximativ 16% a fost folosită pentru nevoile populației și doar puțin mai multă, spre 23%, a fost utilizată în agricultură. Restul, covârșitorul procent de peste 60%, a fost „înghițită” de industrie, care folo­ sește de aproape trei ori mai multă apă decât agricultura!

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

reprezentat­o apa utilizată în agricul­ tură. Deci, dacă ar fi să tragem o primă concluzie, aceea este că avem cu ce uda suprafețe și de zece ori mai mari decât cele irigate în prezent.

Conform datelor furnizate de Insti­ tutul Național de Statistică (INS), su­ prafața totală a terenurilor amenajate pentru irigare se ridică la aproape 3,2 milioane ha. Dacă vorbim, însă, despre câte sunt irigate efectiv, atunci cifra scade chiar și de zece ori...

UNDE S-AR GĂSI ACESTE SUPRAFEȚE? Dacă la capitolul volum stăm (prea) bine, la capitolul distribuție lucrurile sunt un pic diferite. Din volumul total de apă disponibil, puțin peste jumătate, adică 20 mld. m.c. este asigurat de Dunăre. Deci, iată cum, dintr­odată, cea mai mare parte a suprafețelor

teoretic irigabile se aliniază de­a lungul fluviului. Lucru până la urmă deloc rău, având în vedere și particularitățile pe­ dologice ale zonei respective. Desigur că rămân chestiunile de eficiență ener­ getică, dar acesta este un alt subiect.

Râurile interioare, împreună cu la­ curile existente, pot asigura și ele 13,68 mld. de m.c., adică dublul consumului național din anul 2017. Principalele râuri pe care specialiștii RN „Apele Române” le consideră utilizabile pentru amena­ jarea unor sisteme de irigații sunt Someș, Crișurile, Mureș, Aranca, Bega, Timiș, Jiu, Olt, Argeș, Vedea, Siret, Ialomița, Prut.

La toate acestea se mai adaugă o resursă utilizabilă de 4,67 mld m.c., pro­ venind din resurse subterane, respec­ tiv ape freatice și ape de adâncime.

Adică, raportat la cantitatea medie de apă folosită în agricultură, de aproape patru ori mai multă!

APELE SUBTERANE, SOLUȚIE PENTRU IRIGAȚIILE INTELIGENTE Dacă în ceea ce privește folosirea apelor de suprafață pentru irigații lu­ crurile sunt oarecum clare, ... ››› 50

Sursa foto: www.canva.com

SUPRAFEȚE AGRICOLE DE ZECE ORI MAI MARI! Doar aproximativ 4% din resursa existentă potrivit gradului de ame­ najare a bazinelor hidrografice a

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV

15-31 august 2021

49

Sursa foto: www.canva.com

50 România (ne)irigată

››› 48 ... nu la fel se întâmplă și cu cele subterane. Și totuși, o seamă de fer­ mieri, aflați departe de cursuri de apă, ar putea să își rezolve problemele toc­ mai grație acestor categorii de ape. De fapt, unii au și făcut­o.

Potrivit datelor de la „Apele Româ­ ne”, din volumul total de ape subterane prelevat, pentru irigații au fost utilizate circa două procente. Nu trebuie să fii vreun mare statistician ca să sesizezi diferența...

Repartiţia modulului scurgerii sub­ terane pe marile unităţi geomorfolo­ gice de pe teritoriul ţării arată după cum urmează: Dobrogea de Nord şi Centrală ­ modulul variază între valori mai mici de 0,5 şi 1,0 l/s şi kmp.

Podişul Moldovenesc ­ modulul variază între valori mai mici de 0,5 şi 2,0 l/s şi kmp.

Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Panonică ­ modulul variază între 0,1 şi 3,0 l/s şi kmp, excep­ ţie făcând zona Făgăraşului, unde prin pietrişurile şi bolovănişurile cuarţoase are loc o scurgere subterană abun­ dentă cu valori cuprinse între 3 și 5 l/s şi kmp.

• • •

15-31 august 2021

CÂTĂ APĂ NECESITĂ 1 KG DE PRODUS AGRICOL? Cercetătorul Daniela Trifan, de la SCDA Brăila, atrage atenţia asu­ pra cantităţilor mari de apă nece­ sare pentru obţinerea diferitelor produse agroalimentare, cantităţi care pot uimi prin valoarea lor ridi­ cată. Milioane de litri de apă se uti­ lizează pentru toate produsele pe care le cumpărăm, de la mâncare la hârtie, plastic, metal, ţesături etc. În agricultură şi în industria alimen­ tară se foloseşte enorm de multă apă. Scanează codul QR și vezi ce can­ titate este necesară pen­ tru obţinerea unui kilogram de produs agricol!

• Platforma Dunăreană şi Dobrogea de

Sud ­ modulul variază între valori de 0,1 şi 5,0 l/s şi kmp, cele mai mari valori constatându­se în zonele piemontane, în zonele de tranziţie de la Munţii Carpaţi la câmpie sau unde se dezvoltă depozi­

tele de pietrişuri şi bolovănişuri, de ex­ emplu stratele de Frătești, Cândești ș.a.

RESURSĂ REUTILIZABILĂ!

Așadar, în orice parte a țării s­ar afla un fermier, cu investiții corespunză­ toare, ar putea utiliza această nepre­ țuită resursă. Încă o precizare mai trebuie făcută atunci când vorbim despre apa utiliza­ tă pentru irigații: aceasta nu este polu­ ată și o mare parte revine în sistem.

Conform calculelor, procentul este de peste 40%. Apă ce poate fi reutilizată , undeva mai în aval, pentru orice scop.

DUMNEZEU ÎȚI DĂ, DAR NU ÎȚI BAGĂ ÎN TRAISTĂ... ...spune o veche vorbă românească.

Așa și la noi: Domnul ne­a dat apă mai mult decât suficientă. De noi depinde să ne folosim înțelepciunea și resur­ sele pentru a o utiliza eficient. Înainte de 1989, statisticile oficiale vorbeau de circa trei milioane de hectare amena­ jate pentru irigații, lucru pe care datele INS îl afirmă și acum. Mai multe guver­ ne și­au propus obiective, care de care mai ambițioase, legate de irigații. Ce au făcut, am văzut. Ce­o fi, om trăi și om vedea...

51

52 Bursa agricolă

Producții record la grâu în regiunea Mării Negre În ciuda provocărilor meteo, estimările neoficiale arată că şi anul acesta regiunea Mării Negre va continua să fie un mare producător și exportator de grâu.

Ce producții sunt anunțate în România?

A

naliştii pieţei agricole internaţio­ nale se așteaptă ca producţia de grâu a României să atingă cel puțin 11 milioane de tone, având în ve­ dere suprafaţa cultivată (2,2 milioane de hectare), precum şi o producţie me­ die estimată de cel puţin 5 tone/ha. Deşi la finalul lunii iulie peste 80% din totalul suprafeţei cultivate era recoltată, încă nu există disponibile date oficiale.

Din totalul recoltei, se apreciază că aproximativ 80% va fi grâu de panifi­ caţie (cu 11,5­12% proteine), iar restul grâu furajer. În varianta optimistă, producţia medie de grâu ar putea fi de peste 5,4 tone/ha, iar producţia totală ar depăși 11 milioane de tone, o cifră istorică.

BULGARII VIN DIN URMĂ... Şi vecinii noştri bulgari sunt pe cale să înregistreze o producție record de grâu, de cca. 7,5 mil. de tone (de pe 1,19 milioane ha), dar sursele din piață se așteaptă ca o mare parte din recoltă să fie încadrată în categoria grâului fu­ rajer, după precipitaţiile abundente şi prelungite din luna iulie. Oricum, randa­ mentul mediu, în Bulgaria, este estimat la cca. 6,5­6,8 tone/ha.

Estimările oficiale ale Comisiei Eu­ ropene pentru cele două țări sunt mult mai mici decât "rapoartele" interne.

Comisia apreciază că producţia de grâu

15-31 august 2021

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

va fi de 9,76 mil. tone în România, în creștere cu 52% față anul trecut, și de 6 milioane de tone în Bulgaria, cu 28% mai mult decât în 2020.

RUSIA: POTENŢIAL URIAŞ DE EXPORT Vremea „neprietenoasă” a afectat recolta de grâu din Rusia și Kazahstan, în timp ce Ucraina se așteaptă la o producție record, dar de o calitate mai scăzută. Agenţia SovEcon și­a redus prognoza privind producția de grâu a Rusiei la 82,3 mil. tone, în scădere față de previziunile din iunie (84,6 mil. tone) și față de recolta de 85,9 mil. tone de anul trecut.

Cu toate că taxele suplimentare pentru export sunt încă în vigoare, se apreciază că Rusia are un potenţial de export de 37,1 mil. tone de grâu, cu 1,3 mil. tone mai puţin față de estimările anterioare, din cauza scăderii recoltei. Şi Kazahstanul și­a redus estima­ rea recoltei totale de grâu la 11,9 mil. tone, față de prognoza anterioară de 13 mil. tone. Principala explicaţie pentru această scădere este reducerea randa­

mentelor deoarece culturile de grâu de iarnă nu s­au recuperat pe deplin după toamna anormal de uscată, precum şi din cauza condiţiilor nefavorabile din primăvară și de la începutul verii.

UCRAINA ESTE EXCEPȚIA DE LA REGULĂ SovEcon prognozează o producție record de 30,3 mil. tone de grâu în Ucraina, iar raportul MARS din iulie con­ firmă această prognoză, dar apreciază că precipitaţiile au afectat calitatea recoltei în principalele regiuni pro­ ducătoare. Cu toate acestea, exporta­ torii ucraineni ar trebui să dispună de cantități suficiente de grâu pentru pan­ ificaţie (cu 11,5% proteină).

Rămâne de văzut care vor fi efect­ ele inundațiilor din Germania, Belgia și Franța asupra randamentului şi calităţii grâului din principalele regiuni pro­ ducătoare din Europa.

Prețul grâului varia între 190 și 210 euro/tonă la bursa Euronext din Par­ is (29 iulie) şi nu sunt "semne" care să arate că vor urma modificări seminifi­ cative ale cotaţiilor bursiere.

Scanează codul QR și urmărește evoluția pieței cerealelor în Europa și în lume, pe www.agroinfo.ro.

53

RAPIȚA 360°.

Continuăm să creștem împreună.

S. O KW T R E UMB DE LIDER * PIAȚĂ

HIBRIZII DE RAPIȚĂ KWS – Alegerea pentru performanță: � semințe cu genetică de top și caractere agronomice de excepție (cea mai bună rezistență la scuturare); � protecția completă a seminței prin conceptele INITIO și INITIOINSECT+; � o echipă de specialiști, puternică și motivată, cu instrumente digitale la îndemână (myKWS).

Creștem în rezultate alături de fermieri și continuăm să aducem inovație prin proiecte de viitor. *Conform studiului Kynetec iunie 2021

www.kws.ro

54 Jurnal de fermă

Rețeta succesului la grâu: minim 7 tone/hectar În ferma fraților Ovidiu și Gabriel Vasilachi, grâul este mereu o cultură rentabilă. Indiferent de vreme sau de vremuri, producția n-a scăzut niciodată sub 7 tone/ha. Tinerii fermieri ne-au împărtășit secretele reușitei lor!

D

upă ce anul agricol 2020, înde­ osebi pe fermierii tineri, pur și simplu i­a șocat, din cauza con­ dițiilor total potrivnice realizării pro­ ducțiilor planificate, în acest an agricol recoltele au fost pe măsura investițiilor și așteptărilor. Dar, alături de evoluția favorabilă a vremii, o importanță ma­ joră în realizarea obiectivelor de pro­ ducție a avut­o intervenția inspirată a fermierilor, în concordanță cu obiec­ tivele vizate și cu specificul zonei de producție agricolă.

Ovidiu Vasilachi, alături de fratele său Gabriel Vasilachi și de părinții lor, caută în permanență soluțiile ideale de a maximiza producțiile, în condițiile specifice de sol și de climă din zona Parincea, județul Bacău, o zonă colinară aparținând interfluviului Siret­Berheci.

CLIMĂ LA EXTREME: IERNI ASPRE, VERI SECETOASE ”Influențele maselor de aer arctic (anticiclonul siberian) iarna și de aer cald de tip mediteranean vara explică prezența iernilor destul de aspre și a verilor călduroase, adesea secetoase.

Temperatura medie anuală este de peste 9°C, precipitațiile ating valori

15-31 august 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

sub 400 mm, iar vânturile au de regulă intensități ridicate. În aceste condiții, trebuie să căutăm cele mai corecte formule tehnologice, pentru ca recol­ tele de grâu, de exemplu, să nu scadă sub 7 tone/ha”, arăta Ovidiu Vasilachi.

5 PAȘI CONCREȚI PENTRU RECOLTE BOGATE LA GRÂU Soiurile care le-au sporit producțiile Inclusiv anul trecut, când seceta și pandemia și­au făcut simțite efectele într­un mod dezastruos, au avut în tes­ tare proprie soiuri românești de grâu, iar pe o parcelă de 20 hectare cu so­ iul PG 102 BAZĂ au reușit o producție medie de 7 tone/ha. ”PG 102 BAZĂ este un soi aristat, semitimpuriu, cu

1.

o înfrățire foarte bună toamna, dar și primăvara devreme, norma la semănat fiind de 200 ­ 220 kg/ha. Am utilizat în 2021 acest soi, alături de Otilia, un soi precoce și care are rezistenţă bună la cădere, iernare, secetă şi arşiţă. Este rezistent la rugina galbenă şi septori­ oză, cu o producție foarte bună, atât cantitativ, cât și calitativ. După cum arată specialiștii de la Fundulea, de­ pășește soiul Dropia în medie cu 9­14% şi soiul Glosa cu 5­6%”, arăta Ovidiu Vasilachi.

Fertilizare diversificată și trifazică Un alt pas deosebit de util, în condițiile anului 2021, pentru a obține recolte bogate de grâu a fost cel al fertilizării diversificate și trifazice: au aplicat trei tipuri de îngrășăminte, în trei etape diferite. ”Mai concret, în toamnă, la pregătirea patului germina­ tiv, au folosit DAP, un îngrășământ NPK 18­46­0 pentru eliberare controlată a fosforului, un element nutritiv esențial în toate fazele de vegetație. Dar fos­ forul fiind greu solubil și difuzând pe distanțe foarte scurte în sol, deficitul acestui element nutritiv este întâlnit

2.

Jurnal de fermă 55 mai ales în stadiile inițiale de vegetație, creșterile radiculare fiind esențiale în aprovizionarea adecvată”, explica tânărul fermier.

Tratament-cheie la startul vegetației După fertilizare și pregătit patul ger­ minativ, au urmat semănatul, erbicida­ tul și primul tratament în toamnă. ”Mai analizez, dar cred că acest din urmă aspect a fost un fel de secret inițial al reușitei. Apoi am mai făcut două trata­ mente și două fertilizări, respectiv o fer­ tilizare cu nitrocalcar în faza de burduf și cu uree, în faza de desprimăvărare”, adăuga băcăuanul.

Tehnică nouă pentru un randament bun al lucrărilor Niciun element tehnologic nu va produce efectul pozitiv scontat dacă fermierul nu își asigură și mijloacele mecanice adecvate efectuării în timp optim și la parametrii potriviți a tuturor lucrărilor impuse de normele științei domeniului, este convingerea lui Ovidiu Vasilachi. Tocmai din acest motiv, în mod constant, a urmărit să ... ››› 56

3.

4.

Momentan, una dintre soluțiile noastre practice de a crește recoltele de grâu este alegerea soiurilor potrivite, în urma propriilor testări pe sole mai mici. Pentru noi, soiurile românești de grâu sunt perfecte OVIDIU VASILACHI

Tânăr fermier din jud. Bacău

56 Jurnal de fermă ››› 55 ...achiziționeze tractoare, ma­ șini și utilaje agricole capabile să asi­ gure un randament bun al lucrărilor, în condițiile unei poluări minime și ale unui confort sporit al operatorului.

Tehnologie de ultimă oră ”Ne interesează și studiem foar­ te mult ideea de no­tillage, încercând să actualizăm atât tehnologiile cultu­ rilor, cât și parcul tehnic. Totul trebuie să fie realizat pe principii științifice, tehnice, dar și financiare echilibrate, așa după cum ne spuneau și dascălii noștri din facultate. Mai ales, în con­ textul condiționalităților de astăzi și al celor care se arată la orizont, sunt convins de faptul că fără o dotare teh­ nică performantă și fără mecanizatori instruiți, nu poți să realizezi perfor­ manță în domeniul producției agricole”, recunoștea Ovidiu Vasilachi..

5.

DRONE CU HĂRȚI VARIABILE În raport cu bugetul fermei lor, per­ manent s­au dotat și au încercat să testeze ceea ce apare nou, inclusiv, de exemplu, sistemul de lucru cu drone cu hărți variabile. ”Din punct de ve­ dere al mijloacelor tehnice din fermă, anul acesta am achitat o semănătoare super­performantă achiziționată cu câțiva ani în urmă, iar acum suntem în discuții pentru a achiziționa un tractor modern Valtra 240 CP, urmând a con­ tracta un credit pe aproximativ 7 ani.

De asemenea, am văzut că în portofo­ liul Dicorland a intrat și producătorul Lemken, iar pe noi ne­ar interesa un

plug din această gamă, pentru a asi­ gura o bună calitate a muncii și o rentabilitate ridicată”, preciza Ovidiu Vasilachi.

PE CE SPECII AGRICOLE MIZEAZĂ? În cadrul SC Govterra SRL Parincea, județul Bacău, o fermă vegetală cu pes­ te 170 hectare teren arabil, structura de culturi din anul agricol 2021 a inclus grâu de toamnă (60 ha), floarea­soare­ lui (60 ha) și porumb (50 ha), iar pe suprafețe mai mici lucernă și sorg (în testare). Ultimele două culturi au fost alese atât pentru a îndeplini condițiile APIA în ceea ce privește culturile verzi, cât și pentru că, în acest an, cu titlu ex­

perimental, în activitatea unității a fost inclusă și zootehnia, prin achiziționa­ rea unui efectiv de porci.

INVESTIȚII ÎN ZOOTEHNIE După experiența din acest an, se va decide spre ce segment zootehnic vor fi dirijate următoarele investiții, tinerii băcăuani fiind convinși că următorul mare pas în dezvoltarea fermei va fi cel al realizării unei investiții semnificative în activitatea de creștere și exploatare a animalelor. Dar, ca și în cazul pro­ ducției vegetale, totul se va petrece după ce vor fi realizate câteva testări proprii, în condițiile concrete ale zonei și ale fermei.

UN ADEVĂRAT CÂMP DE LUPTĂ Pentru tinerii fermieri, anul trecut a fost un adevărat câmp de luptă, cu provocări care i­au zdruncinat şi pe agricultorii expe­ rimentaţi. La cei 32 de ani ai săi, Ovidiu Vasilachi a trecut deja bo­ tezul durităţii în agricultură, în condiţiile unui an 2020 în care pro­ ducţiile i­au fost înjumătăţite de condiţiile meteorologice.

Scanează codul QR și vezi cum a rezistat ferma fra­ ților Vasilachi în cel mai greu an de când fac ei agricultură!

15-31 august 2021

57

58 AgroTehnologii

Sursa foto: www.canva.com

Culturi la pragul critic de ofilire. Cum le salvăm?

Apa din sol trebuie să fie cât mai ușor accesibilă plantelor. Prima condiție este ca ea să existe în cantitate suficientă. De câtă apă au nevoie plantele pentru a-și atinge potențialul de producție?

R

ezerva de apă optimă în cultura grâului este de 1200­1500 mc/ha.

Când în sol se găsesc 300­600 mc/ha, e secetă puternică. În aseme­ nea condiții, apa din sol se găsește la coeficientul de ofilire și este reținută cu forțe de peste 15 bari. Plantele de cul­ tură posedă o forță de absorbție a apei din sol de 10­15 bari. În această situație, apa existentă în sol este inaccesibilă plantelor și acestea se ofilesc.

Pentru absorbția apei din sol, plan­ tele folosesc energia rezultată din oxi­ darea materiei organice sintetizate în fotosinteză. Apa reținută de sol cu forțe de până la 1 bar este ușor absorbită de plante, cu un consum mic de energie.

Cu cât forța de reținere a apei de către sol este mai mare, cu atât plantele trebuie să cheltuiască mai multă ener­ gie pentru a se hrăni și cu atât mai puțină energie rămâne la dispozița plantelor pentru procesele vitale de creștere și dezvoltare.

CÂND ARE GRÂUL CEA MAI MARE NEVOIE DE APĂ? Știm că grâul consumă în perioada de vegetație circa 470 mm, soiurile tar­

15-31 august 2021

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

dive, și 450 la soiurile timpurii. Insufi­ ciența apei, în special în faza de la înspi­ care la umplerea bobului, însoțită de arșiță, creează dezechilibre în circuitul apei în plante. Transpirația depășește capacitatea de absorbție a apei din sol, se dereglează metabolismul și transportul asimilatelor din frunze în bob, intervenind procesul de ofilire (veștejire) a plantelor.

Prin urmare, ofilirea are loc atunci când cantitatea de apă eliminată de

PROCESE ÎN PLANTELE OFILITE

• scade conținutul în glucide,

din cauza diminuării fotosintezei; • crește cantitatea de zaharoză pe seama polizaharidelor din frunzele inferioare; • crește cantitatea de monozaharide pe seama dizaharidelor hidrolizate.

plante în procesul de transprație de­ pășește cantitatea de apă absorbită de sistemul radicular din sol.

DEZECHILIBRU HIDRIC Veștejirea poate avea loc: când conținutul solului în umiditate este scăzut sub coeficientul de ofilire; când solul are umiditate, însă pe tim­ pul arșiței transpirația depășește capa­ citatea de absorbție a apei din sol; când solul are umiditate, însă fiind tasat­compactat, nu permite accesul oxigenului necesar procesului de respi­ rație al sistemului radicular, proces poducător de energie necesară absorb­ ției apei; la fel, în solul tasat se acumulează CO2, care devine inhibitor.

• • •

•

OFILIREA POATE FI: Trecătoare și are loc în orele în­ sorite la mijlocul zilei când transpirația este intensă și frunzele nu mai sunt aprovizionate cu suficientă apă, deși solul are umiditate. Dar seara și noap­ tea elel își revin.

Sau de durată, când solul are umi­ ditate scăzută și plantele nu­și mai pot

•

•

AgroTehnologii 59 acoperi pierderile de apă prin trans­ pirație. Are efecte negative asupra pro­ ducției.

CÂND APARE ȘIȘTĂVIREA? Șiștăvirea boabelor are loc când deficitul de umiditate apare în perioa­ da dintre înflorire și coacerea în ceară, deoarece migrarea substanțelor către boabe este diminuată și greutatea boa­ belor scade, ele pierd apa, se zbârcesc, pierd MMB și MH. Boabele șiștave nu sunt căutate nici pentru panficație, nici pentru sămânță, având aspect comer­ cial necorespunzător.

CONSUMUL DE APĂ LA PORUMB Porumbul are consumul de apă, vara, de 4 litri/zi/plantă, la o densitate de 60.000 plante/ha, rezultând un consum de 240.000 litri/ha/zi. După fecundare, consumul crește la 5­6 mm/ha, iar în zilele de arșiță crește la 9­10 mm/ha, ceea ce înseamnă că o ploaie de 20 mm se consumă în două zile. În condiții de secetă, porumbul își reface dezvoltarea știuleților, în sensul

că pe vârful acestora, pe o porțiune mai mare sau mai mică, în funcție de lipsa umidității, nu mai formează boabe, iar cele formate au aspectul șiștav și pro­ ducția dimunuată.

6 PRACTICI CARE PREVIN OFILIREA-ȘIȘTĂVIREA Pentru a evita sau a reduce apariția fenomenului de ofilire­șiștăvire sunt necesare următoarele măsuri: Solul să fie menținut cu un grad de permeabilitate satisfăcător, pentru a acumula întreaga cantitate de

1.

Economia de apă e picătura care poate umple hambarul! În caz de secetă severă, criteriul de bază în stabilirea tehnologiilor de cultură îl reprezintă apa existentă în sol la semănat.

Scanează codul QR și află ce soluții exis­ tă pentru a o valori­ fica cel mai bine.

apă din precipitații și a evita pierderile prin evaporare; Să se asigure accesul oxigenului generator de energie pentru pro­ cesele vitale din sol; Să se elimine CO2, care poate de­ veni inhibitor pentru sistemul ra­ dicular și al microorganismelor din sol; Să se folosească soiuri­hibrizi mai rezistenți la stresul hidric și cu perioada de vegetație mai scurtă, pentru a evita perioada de arșiță; Semănatul de primăvară să se efectueze mai timpuriu și la o adâncime mai mare; La porumb s­au dovedit mai rezis­ tenți la șiștăvire hibrizii cu bobul sticlos, cu endosperm cornos (Zea Mays var. Indurata), care conțin cantități mai mari de substanțe proteice.

Prin urmare, măiestria fiecărui agri­ cultor constă în iscusința de a înmaga­ zina în sol fiecare picătură de apă din precipitații și a preveni orice pierdere a ei, iar prin tehnologia de cultură apli­ cată să se asigure un regim aerohidric, termic și de nutriție optim.

2.

3.

4.

5.

6.

60 Greşeli care ne costă

MARTORI LA ISTORIE

7 TONE/HA LA RAPIȚĂ ȘI 13 TONE/HA LA GRÂU

De 19 ani facem în sistem privat experiențe agricole cu tematici diverse. Și totuși nu încetăm să fim încă surprinși.

De pildă, anul agricol 2020-2021 ne-a uimit cu producții record la rapiță și la grâu. Cum a fost posibil? un articol de

1

MIRELA ŞI OCTAVIAN GULER mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P Câmpul de experiență cu hibrizi de rapiță la începutul primăverii 2

Hibrid de rapiță sensibil la scuturare 3

Câmpul de experiență cu hibrizi de rapiță înainte de recoltare

15-31 august 2021

rivind retrospectiv, anul agricol 2020­2021 a început bine, dar nu grozav. Iarna a fost blândă, ceea ce a făcut ca o temperatură de ­11°C survenită în 13 februarie să ducă la pierderi de masă vegetală, mai accen­ tuat la unele soiuri de grâu. A fost și o perioadă de secetă, dar s­a instalat re­ lativ târziu pentru rapiță și pentru grâu. În 10 iulie a fost o ploaie de 15 litri care a provocat deschiderea silicvelor (scutu­ rarea) la câțiva dintre hibrizi de rapiță (foto 2), unii mult lăudați în piață.

RIGORI ÎN CÂMPUL DE EXPERIENȚE Într­un câmp de experiență, fiecare hibrid sau soi este semănat în cel puțin 3 parcele, iar producțiile menționate sunt media celor 3 parcele. Pentru ex­ periențele de tip microplot coeficien­ tul uzual de extensie în producție este de 80­85% pentru condiții compara­ bile, nu în orice condiții, nu pe orice suprafețe.

SURPRIZĂ LA RECOLTARE În experiență au fost 48 de hibrizi de rapiță de la 6 menținători de soiuri. Sur­ priza a venit la recoltare: la rapiță cea mai mare producție înregistrată a fost de 7.493 kg/ha. Însă surpriza a venit și cu o dilemă deocamdată fără explicație. Întâmpla­ rea a făcut ca din acest hibrid să primim sămânță din două surse. În consecință, a fost semănat de două ori, ca și 2 variante experimentale distincte. La

Greşeli care ne costă 61 sămânța din sursa 1 producția a fost de 4.744 kg/ha. La sămânța din sursa 2 producția a fost de 7.493 kg/ha. Pe repetiții situația a fost cea din tabel.

Din ambele surse sămânța a fost luată din sac original, cusut și etichetat.

Noi facem experiențele efectiv, deci si­ tuația constatată este certă, nu bănuim că ar putea fi vina vreunui angajat. Am­ plasarea parcelelor este randomizată.

Câmpul de experiență a fost recoltat in­ tegral (foto 3 și foto 4), nu au fost făcute evaluări sau recoltări parțiale. Pot fi multe ipoteze care ar putea explica di­ ferențele constatate, dar deocamdată nici o certitudine.

7.493 kg/ha nu a fost o întâmplare.

Al doilea hibrid a avut o producție de 6.962 kg/ha. Au fost 9 hibrizi cu pro­ ducții între 6.000 și 7.000 kg/ha și 28 de hibrizi cu producții între 5.000 și 6.000 kg/ha. Deci marfă bună este pentru toată lumea!

ACEEAȘI POVESTE LA GRÂU Pe lângă alte tematici, în câmpul de experiență au fost 65 de soiuri de grâu de la 9 menținători de soiuri. „Gerul” din februarie a provocat pierderi de masă vegetală la unele soiuri (foto 5). Plantele au recuperat lent, după 5 săptămâni simptomele fiind încă vizibile (foto 6).

Fitosanitar, starea de sănătate a plantelor a fost excelentă pe toată perioada de vegetație. După înspicare toate soiurile arătau foarte bine, însă rezultatele înregistrate au depășit orice așteptări. Cea mai mare producție a fost de 13.419 kg/ha (repetiția 1 ­ 13.574, repetiția 2 ­ 12.968, repetiția 3 ­ 13.716).

Peste 13.000 kg/ha ­ 2 soiuri; Între 12.000 și 13.000 kg/ha ­ 14 soiuri; Între 11.000 și 12.000 kg/ha ­ 18 soiuri.

Analizele de calitate sunt în curs.

• • •

TEHNOLOGIE CLASICĂ Tehnologia aplicată, și la grâu, și la rapiță, a fost clasică, fără fertilizări ex­ cesive, fără biostimulatori, etc. Câmpul de experiență a fost recoltat integral (foto 7 și foto 8). În timp, experiențele au fost semă­ nate în ferme diferite și au fost situații în care unii dintre acești fermieri nu au trecut nici măcar într­o plimbare prin acel loc. Deci subliniem pentru fermierii cu o doză prea mare de scep­... ››› 62

TABEL: ACELAȘI HIBRID, ACELAȘI CÂMP EXPERIMENTAL, PRODUCȚII DIFERITE Același hibrid

Din sursa 1

Din sursa 2

Diferența

Producții obținute (kg/ha)

Repetiția 1

4.659

7.459

2.800

Repetiția 2

4.660

7.342

2.682

Repetiția 3

4.913

7.677

2.764

4

Câmpul de experiență cu hibrizi de rapiță după recoltare 5

Câmpul de experiență cu soiuri de grâu afectat de ger la ieșirea din iarnă

62 Greşeli care ne costă

6

7

Câmpul de experiență cu soiuri de grâu cu plantele în refacere după ger

Câmpul de experiență cu soiuri de grâu înainte de recoltare Fermierul din Timiș ne­a spus că a mers la parcelă pentru că a văzut pe GPS o combină nouă care lucra cu nu­ mai 3 km/oră. La parcelă a văzut că viteza era mică pentru că utilajul nu putea să ”înghită” masa vegetală.

8

Câmpul de experiență cu soiuri de grâu după recoltare ››› 61 ... ticism: munca noastră este meticuloasă, rezultatele sunt certe, însă nu pot fi reproduse în orice loc, în orice condiții și cu orice viteză de lucru. Însă avem din anii trecuți confirmări de la fermieri că rezultate comparabile se pot obține.

FERMIERII CONFIRMĂ Un fermier din județul Arad a con­ firmat o producție de 11.400 kg/ha pe o suprafață de 48 ha. Un fermier din ju­ dețul Timiș a confirmat 12.300 kg/ha pe o suprafață de 70 ha (din cca. 2.000 ha).

CINE RĂMÂNE CU PROFITUL? Acum fermierii au la dispoziție o bază genetică excelentă, mijloace mecanice de nu știu ce să mai aleagă, sortimente de îngrășăminte foarte di­ versificate, paletă vastă de produse de protecție fitosanitară. Mai trebuie să vină cu picioarele pe pământ, să­și respecte munca pe care ei înșiși spun că o fac și să înțeleagă că este vorba de o afacere. Deci, în acest context favo­ rabil, cine rămâne cu profitul?

Vă dorim vreme și vremuri bune!

ATENȚIE LA DOZA DE ERBICID APLICAT PE MIRIȘTI! Ca în fiecare an, va urma aplicarea glifosatului pe miriști. Cât va mai fi permis. Însă nu toate speciile de burui­ eni au aceeași sensibilitate. De aceea doza de glifosat va trebui corelată cu structura floristică a speciilor de bu­

15-31 august 2021

ruieni din fiecare parcelă. În foto 9 și foto 10 aveți un exemplu de reacție la glifosat a unor specii de buruie­ ni, la 4 zile de la aplicare; diferențele sunt mari. Doza aplicată a fost de 5 litri/ha, împreună cu un adjuvant

siliconic.

Apropo: adjuvații nu sunt lipi­ ciuri. Sunt adjuvanți și au unul din trei moduri specifice de acțiune.

De aceea și ei trebuie puși la locul potrivit.

63

64 Info companii

15 ani de evoluție Biocrop în agribusiness Anul 2021 are o semnificaţie specială pentru compania Biocrop, întrucât marchează aniversarea a 15 ani de activitate, 15 ani de experienţă şi evoluţie într-o manieră profesionistă.

B

iocrop a împlinit 15 ani de provo­ cări şi realizări, de relaţii profesio­ nale şi interumane, create în piaţa de agribusiness, împreună cu partenerii, atât din ţară, cât şi din afara ţării.

DRUMUL DE LA PRIMUL PRODUS, LA UN PORTOFOLIU COMPLET În 2006, într­o piaţă în plină expan­ siune, primul şi principalul produs din portofoliul Biocrop a fost rapița, pe un segment de piaţă în creştere în România, în acel moment. Datorită unui parteneriat stabil şi de încredere cu compania Deutsche Saatveredelung AG (DSV), compania Biocrop a avut opor­ tunitatea de a intra pe piaţă cu hibrizi de rapiță performanţi, care s­au dove­ dit a fi de un real succes, câştigând o cotă de piaţă consistentă, cum ar fi Exocet, Rally, Dynastie. Aceştia au câştigat aprecierea cultivatorilor dove­ dind adaptabilitate excelentă în orice condiţii tehnologice şi pedoclimatice, indehiscența silicvelor la maturitate, precum şi capacitate ridicată de pro­ ducţie şi toleranţă la ger.

Ulterior, pe segmentul cerealelor de

15-31 august 2021

un articol de

ROXANA PÂRVULESCU

Marketing Manager Biocrop mai multe pe această temă www.biocrop.ro

toamnă, soiuri precum Akteur, Cheva­ lier, Potenzial au dovedit performanță tehnică şi comercială prin producţii şi caracteristici de panificaţie deosebite.

NOI PARTENERIATE Evoluţia Biocrop a continuat cu încheierea de noi parteneriate cu alţi

NOUTĂȚI ÎN PORTOFOLIUL 2021 Pentru anul 2021, portofoliul Biocrop cuprinde, alături de pro­ duse deja consacrate, soiuri şi hibrizi noi, rezistenţi şi perfor­ manţi, de ultimă generaţie, adap­ taţi evoluţiilor bolilor, dăunătorilor şi condiţiilor pedoclimatice. Pe website­ul www.biocrop.ro puteţi afla mai multe despre portofoliul de produse Biocrop.

amelioratori de renume, în vederea constituirii portofoliului de primăvară, demers care a rezultat în introducerea pe piaţă de hibrizi de porumb cu calităţi de producţie deosebite, cum ar fi hi­ bridul sticlos Roberto sau Ginko, hibrid cu conţinut ridicat de amidon şi hibridul Vestas, cu constantă în producţii ridi­ cate şi pierderea rapidă a apei din bob la maturitate.

ECHIPĂ DE PROFESIONIȘTI Un aport considerabil în dezvolta­ rea companiei l­au avut oamenii care au format echipa Biocrop de­a lungul timpului şi care împreună au contribuit la creşterea afacerii şi a notorietăţii.

Aici îi amintim pe foştii colegi, cărora le mulţumim pe această cale: Mihai Moraru, Cristian Vlad, Andreea Ioana Lupu, Florin Munteanu, Lavinia Gogan, Georgiana Sterea, Adelin Pană, Dan Nica, Alexandra Ionescu şi Ionuţ Diaconu.

De asemenea, mulţumim profesio­ niştilor din agribusiness, alături de care am crescut şi împreună cu care am construit relaţii solide şi de durată, din­ tre care, cu un rol deosebit de important

Info companii 65

NICOLAE NICA

Director General Biocrop

în evoluţia Biocrop: John Enoiu, Cristina Miculescu, Vicențiu Cremeneanu, Dragoş Văetiș, Constantin Chimișliu, Anca Sion, Roxana Jercan, Nicoleta Roiban, Andrea Claudia Bencze, Dan Felea.

IMPORTANT JUCĂTOR PE PIAŢA DE AGRIBUSINESS ”Este uimitor cum un demers antre­ prenorial a devenit un important jucător pe piaţa de agribusiness şi apreciez oamenii din echipă care au făcut acest lucru posibil, care au transmis valo­ rile companiei în piaţă, atât în relaţiile cu distribuitorii, cât şi cu fermierii şi dorinţa lor de creştere şi de a aduce fermierilor produse cu ridicată valoare intrinsecă. Remarcabil este faptul că în agribusiness există, atât la nivel uman, cât şi în industrie în sine, o rezilienţă

HIBRIZI TESTAŢI TIMP DE 3 ANI Din anul 2006, compania Biocrop testează şi selectează soiuri şi hibrizi, punând la dispoziţia fermierilor români o genetică agricolă performantă, de ul­ timă generaţie, cu scopul creşterii ren­ tabilităţii fiecărui hectar cultivat atât prin sporul de producţie, cât şi prin cali­ tăţile agroalimentare de excepţie. Înainte de a fi introduşi în portofoliul de produse destinat comercializării, nu­ meroşi hibrizi Biocrop sunt testaţi, analizaţi şi evaluaţi timp de 3 ani, astfel încât compania să se asigure că produsele pot oferi fermie­ rilor beneficiile pe care le caută, în principal: potenţial superior de producţie, toleranţă la boli şi la dăunători, rezistență la ger şi la secetă, adaptabilitate la condiţiile pedoclimatice ale diferitelor regiuni de cultură din România.

•

Duplo, Darling şi Matrix CL: hibrizi de rapiță foarte productivi, cu rezistenţă la TuYV, Phoma şi cu caracter de indehis­ cență a silicvelor.

Combin şi Akteur: soiuri de grâu de toamnă cu potenţial ridicat de pro­ ducţie şi calităţi de panificaţie de ex­ cepţie; Attraktion şi Emblem ­ soiuri de grâu de toamnă cu productivităţi sporite în tehnologii intensive; Esprit, Saphira şi Viola ­ soiuri de orz de toamnă cu 6 rânduri de boabe, cu rezistenţă sporită la boli şi potenţial de producţie foarte ridicat, adaptabili în toate zonele de cultivare; Fausto SU, Fabulo CLP, Sunfire HO: hibrizi de floarea soarelui pentru diferite tehnologii de erbi­ cidare, cu foarte bună sta­ bilitate a producţiei sau conţinut high­oleic ridicat; Vestas, Peracino, Norico: hibrizi de porumb, dentați sau sticloşi, cu produc­ tivităţi foarte ridicate pentru grupe de matu­ ritate timpurii.

• • • •

•

GENETICĂ DE ULTIMĂ ORĂ Acest proces de selectare şi testare are ca rezultat un porto­ foliu complet şi performant de produse, cu caracteristici inovative, dintre care se remarcă:

Sursa foto: www.shutterstock.com

15 ani Biocrop reprezintă parcursul perioadei de maturitate profesională, un lung şir de succese, eşecuri, învăţăminte, provocări, experienţe, de cele mai multe ori încântătoare

extraordinară! Am încredere că, indife­ rent de vremurile care vin, profesioniştii din acest domeniu întotdeauna se vor adapta şi vor depăşi situaţiile cu care se vor confrunta”, declara Nicolae Nica, Director General Biocrop.

66 Cultura mare

PRIMII PAŞI PENTRU UN START REUȘIT AL RAPIȚEI Reuşita unei culturi începe dinainte de a pune bobul sub brazdă. Când semănăm ca să nu riscăm, cum pregătim terenul și ce sămânţă alegem... sunt factorii decisivi pentru succes sau... eşec.

R

un articol de

evista FERMA vine cu recoman­ dări de actualitate, din partea specialistului în cultura mare ­ Ion Voinea, consultant tehnic APPR.

2 VARIANTE DE SEMĂNAT În cazul lucrărilor clasice, pre­ gătim terenul imediat după recol­ tarea premergătoarelor ca şi cum a doua zi s­ar semăna rapiţa. Nu doar un arat şi un discuit care să închidă capilarele solului, ci pregătire completă.

Asta pentru că, în condiţiile actuale de secetă, doar aşa putem conserva apa în sol. În cazul lucrărilor minime, re­ comandarea este tocarea foarte fină a resturilor vegetale de la premer­ gătoare, deoarece: • Cu cât tocarea este mai fină, cu atât rata de succes a culturii este mai mare.

• Cu cât împrăştirea paielor la recoltare este mai bună, cu atât răsărirea este mai reuşită.

• Dacă avem o masă de paie mai mare şi mai densă, vom avea zone cu procente de răsărire mai mici şi cu o uniformitate mai proastă a culturii.

• În astfel de cazuri apar şi deficienţe de azot în toamnă la plantele răsărite. „Sunt fermieri care fac cu mult suc­ ces, dar şi cu foarte mare atenţie acest semănat cu lucrări minime. Se recomandă doar un dezmiriştit după

1.

2.

15-31 august 2021

PAULA CIUPAG mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

recoltare, respectând condiţiile prezen­ tate anterior, după care, în funcţie de dotarea tehnică a fiecărui fermier, se trece la semănatul direct cu sau fără o pregătire prealabilă a patului germinativ.

Prin această dezmiriştire imediat după recoltare se conservă apa, ea nu se mai pierde cu aratul, discuitul și întoarcerea solului și nu se mai deranjează nici fauna solului”, a explicat specialistul.

CUM ALEGEM HIBRIDUL POTRIVIT? „Ținând cont că s­a demonstrat în ultimele toamne că se poate ajunge şi la 10­12 frunze la rapiță fără să plece tija florală, la semănatul timpuriu, atunci când se aplică tratamente cu inhibitori de creştere, se pot folosi şi hibrizi cu creştere rapidă în toamnă cu acelaşi succes pe care îl au şi hibrizii cu dezvoltare mai lentă.

Pe de altă parte, atunci când semă­ natul este mai întârziat e bine să se opteze doar pentru hibrizii cu dezvoltare rapidă, întrucât cei cu dezvoltare lentă vor intra cu un dezavantaj în iarnă”, recomandă Ion Voinea.

1.

2.

SEMĂNAT TIMPURIU SAU NU?! „În urmă cu câţiva ani s­a încercat semănatul foarte devreme al rapiţei. În afară de faptul că putea avea o rată de succes, în ideea în care băgam sămânţa în pământ şi aşteptam o ploaie care să o ajute să răsară, acum, după experienţele proaste cu acest principiu, mulţi fermieri au renunţat şi seamănă atunci când au o probabilitate mai mare ca sămânţa respectivă să răsară”, spune consultantul tehnic APPR. DE CE S-A SCHIMBAT TRENDUL? „În primul rând pentru că semănatul, implicit răsăritul, foarte timpuriu atrăgea după sine o sumedenie de probleme legate de atacul dăunătorilor şi al patogenilor.

Un semănat mai tardiv evită o parte din atacurile dăunătorilor timpurii şi, profitând de faptul că toamnele din ultimii ani în ţara noastră au devenit foarte lungi, chiar şi cu un semănat în a doua jumătate a lui septembrie şi răsărit în prima jumătate a lui octombrie, rapiţa are suficient timp să îşi parcurgă ciclul biologic până la iernare”, mi­a răspuns Ion Voinea.

Un alt plus al semănatului mai tardiv al rapiţei ar fi şi faptul că nu mai este necesară intervenţia cu regulatori de creştere.

67

SAATEN UNION ROMÂNIA Ameliorăm pentru viitor

www.saaten-union.ro www.rapool.ro

68 Cultura mare

Pericolele care amenință prășitoarele

Atât floarea soarelui, cât și porumbul, spun specialiștii, trebuie urmărite cu mare atenție, pentru a combate la vreme bolile și dăunătorii. Câteva zile de întârziere pot cauza pierderi însemnate de producție!

Î

n ultimele zile au fost semnalate, în aproape toate zonele țării, ata­ curi masive în culturile de porumb: Ostrinia nubilalis (Sfredelitorul porum­ bului) și Helicoverpa armigera (Omida fructelor).

Pentru a depista prezența acestor dăunători, se verifică existența pon­ telor, depuse pe partea dorsală a frunzelor superioare. De asemenea, se poate observa prezența fluturilor.

A doua generație de larve, cea care se poate dezvolta acum, afectează și știuleții, prin creșterea riscului de apa­ riție a fusariozei. În concluzie, este necesară aplicarea unor tratamente împotriva celor două insecte, asociate cu tratamente anti­ fungice pentru combaterea fusariozei.

MANA FACE RAVAGII ÎN FLOAREA SOARELUI Tot din cauza temperaturilor cres­ cute, asociate în anumite perioade cu umezeala mare, mana a atacat masiv

15-31 august 2021

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

floarea soarelui. Din păcate, mare parte dintre substanțele existente până acum pentru tratamentul acestei boli au fost retrase de pe piață. Ca atare, cu atât mai mult, fermierii care țin la cul­ turile lor trebuie să­și sporească vigi­ lența și să aplice tratamente cu subs­ tanțele disponibile încă de la primele semne ale manifestării atacurilor.

ANIMALELE SĂLBATICE PĂTRUND ÎN LANURILE DE PORUMB Odată ce știuleții s­au format și încep să se mărească, animalele sălbatice, mai ales căprioarele și mistreții, încep să pătrundă în lanuri. Mai ales în cazul mistreților, pierderile cauzate de tre­ cerea lor le depășesc cu mult pe cele

produse prin consum. În zonele în care se petrec frecvent astfel de „invazii” este necesară instituirea măsurilor de prote­ jare a culturilor. Se pot folosi garduri electrice ­ ceea ce reprezintă soluția ideală. Acolo unde nu există posibilitate, se poate face paza cu câini, cu dispozi­ tive electronice ­ senzori de mișcare care declanșează dispozitive acustice și luminoase sau clasica patrulare.

DACĂ SITUAȚIA O CERE, PORNIȚI IRIGAȚIILE! În această perioadă, atât boabele de porumb, cât și semințele de floa­ rea soarelui acumulează încă sub­ stanțele specifice. În multe zone din țară temperaturile extreme și arșița au făcut ca rezerva de apă din sol să scadă semnificativ. Din acest motiv este recomandat ca fermierii să monitorizeze permanent situația.

Celor care au posibilitatea le este recomandat ca, atunci când este cazul, să pornească sistemele de irigații.

69

70 Cultura mare

PRIMA OPȚIUNE LA FLOAREA SOARELUI

Sursa foto: www.canva.com

După cum o demonstrează statisticile, de mai bine de patru ani, hibridul P64LE99 este semănat pe mai bine de jumătate din suprafețele dedicate culturii florii soarelui, indiferent de zona geografică.

un articol de

ADRIANA BUNEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

R

ezultatele constante i­au făcut pe agricultori să folosească an de an acest hibrid, după cum arată sondajele Kleffmann.

6 MOTIVE PENTRU CARE FERMIERII ÎL CULTIVĂ Unul dintre principalele lor motive este toleranța foarte mare pe care o are la arșiță și la secetă. Nu trebuie să accentuăm aceste atuuri, căci oricine le poate înțelege. În schimb, pentru a susține cu cifre calitățile soiului vom spune doar că anul trecut, în condițiile secetei extreme, fermierii din județele Brăila și Buzău au reușit să obțină pro­ ducții de aproximativ 3,5 tone/ha!

1.

15-31 august 2021

2.

Sistemul radicular foarte dez­ voltat, cu o capacitate mare de explorare, este cheia acestei toleranțe.

Planta poate folosi la maximum fiecare picătură de apă și fiecare grăunte de substanță hrănitoare existente în sol.

O altă caracteristică importantă o reprezintă toleranța la lupoaie (Orobanche cumana), inclusiv rasa E. Cu ajutorul unor tratamente, toleranța poate fi extinsă până la rasa G. Toleran­ ță foarte bună prezintă și la Phomopsis şi Sclerotinia, atât pe tulpină, cât şi pe calatidiu.

Peste toate, se adaugă rezistența bună la cădere și frângere, care de multe ori aduc pierderi însemnate de cultură, mai ales în zonele vântoase sau atunci când plouă mult.

Hibridul P64LE99 este unul simplu, semitimpuriu. Are o talie medie, însă are frunze foarte dese, de culoare verde­închis. Capitulul este mediu spre mare și foarte bine acoperit de semințe.

3.

4.

5.

Semințele au o greutate medie de 61­65 grame și un conținut de ulei de cca. 45%.

Foarte important este și faptul că hibridul are și o foarte ridicată capacitate de autofertilizare, ceea ce în multe zone este determinant în ceea ce privește producția.

6.

PRODUCȚII MEDII DE 4-5,5 T/HA În condiții normale, folosind și o tehnologie adecvată, producțiile medii sunt cuprinse între 4 și 5,5 tone/ha, ba chiar și peste, după cum a demonstrat practica anu­ lui 2019. Despre fermierii care au încercat acest hibrid, despre teh­ nologiile folosite de ei, ca și des­ pre rezultatele exacte, puteți citi în articole din colecția „Ferma” scanând codul QR alăturat!

71

72 Protecţia plantelor

5 măsuri pentru a proteja rapița după răsărire Care este cel mai periculos dăunător al rapiței într­una dintre cele mai critice faze de vegetație ale acestei culturi?

Iată ce măsuri trebuie luate pentru a proteja tinerele plăntuțe de rapiță imediat după răsărire!

L

a data la care scriu acest articol (21.07.2021) fermierii încă recol­ tează rapița. În mai puțin de o lună și jumătate, o vor semăna din nou. În sud și sud­est, mulți fermieri pun sămânța sub brazdă încă din a doua jumătate a lunii august.

RAPIȚA LA ÎNCEPUT DE DRUM Plantele de rapiță aflate la început de drum au nevoie de apă, pentru a avea o răsărire uniformă, dar mai au nevoie și de îngrijirea noastră. Dacă partea cu apa nu depinde de noi, par­ tea cu îngrijirea culturii ține 100% de priceperea și de flerul fermierului.

Una dintre cele mai critice faze ale acestei culturi este de la răsărit la trei frunze (BBCH 10­BBCH 10). Fix în această perioadă se poate face dife­ rența între profit și pierdere. Plăntuțele de rapiță au de trecut de atacul puri­ cilor negri ai verzei (Phyllotreta spp.) sau al puricilor cruciferelor (Psylliodes chrysocephala). În acest articol voi pune accent pe metodele preventive care trebuie lua­ te, împreună cu tratamentul seminței.

Scopul acestor măsuri este a ține sub control rezerva biologică a dăunătorilor rapiței care atacă toamna devreme, inclusiv puricii.

15-31 august 2021

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

6 LUCRĂRI CARE VOR STÂRPI PURICII DIN CÂMPUL CU RAPIȚĂ Tratamentul semințelor cu un insecticid oferă protecție plan­ telor aflate la început de drum. În pre­ zent, în țara noastră, este omologată o singură substanță activă pentru trata­ mentul semințelor de rapiță împotriva dăunătorilor care atacă în primele faze de vegetație, inclusiv puricii.

Evitați formarea samulastrei de rapiță. În multe cazuri, din varii motive ce țin de practica agri­ colă (inclusiv defectarea combinelor fix în toiul campaniei sau lipsa trans­ portului recoltei), recoltatul întârzie.

Cu cât întârziem recoltarea, cu atât crește riscul deschiderii silicvelor și a scuturării semințelor. Chiar dacă exis­ tă soluții tehnologice pentru a întâr­ zia deschiderea silicvelor, nu putem amâna foarte mult recoltarea. Ce se întâmplă când întârziem recoltarea. Pe lângă neajunsul pierderilor financiare

1.

2.

ale fermei, apare și samulastra, iar aceasta asigură o masă foarte bogată pentru noua generație de purici. Aceș­ tia apar, de regulă la sfârșitul lunii iunie și fie stau în diapauză până în toamnă, fie se hrănesc o perioadă scurtă, după apariție, apoi intră în diapauză până în toamnă. Iar samulastra de rapiță constituie o hrană ideală pentru purici, deci mai multe insecte vor supraviețui și toamna vor da iama în culturile abia răsărite. Ideal ar fi ca în momentul apariției noii generații de purici, aceș­ tia să nu aibă cu ce să se hrănescă.

Arătură adâncă sau mininum tillage, dar cu asolament ca la carte. În literatura de specialitate se recomandă efectuarea arăturilor adânci după recoltarea rapiței, în urma întoarcerii brazdei fiind distruși nume­ roși purici aflați în stratul superficial al solului. În realitate, tot mai mulți fermieri practică lucrările minime ale solului, fără întoarcerea brazdei, avan­ tajele acestui sistem fiind binecunos­ cute. Tocmai de aceea, în condițiile în care sistemul de lucrări minime al solului a câștigat tot mai mult teren, este importat să avem un asolament ca la carte.

Ideal ar fi ca rapița să revină pe același loc după patru ani. În ... ››› 74

3.

•

73

74 Protecţia plantelor

O bună organizare a activității de recoltare a rapiței poate aduce beneficii pe termen lung, atât prin buna valorificare a producției, cât și prin evitarea apariției samulastrei ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

Puricele negru al verzei pe samulastra de rapiță ››› 72 ... practică există multe situații când rapița revine pe aceeași sola după 2­3 ani. Sau, altă situație, vecinul fermierului cultivă rapiță în apropierea solei unde fermierul a avut rapiță, iar puricii migrează în sola vecinului.

O rotație ca la carte ar reduce presi­ unea dăunătorilor rapiței. Din păcate, în sud­estul țării observ un sortiment redus de culturi, iar rapița se cultivă pe suprafețe din ce în ce mai mari, în ciuda riscurilor pe care le are această cul­ tură, mai ales în primele faze de vege­ tație. În anii când producția de rapiță este bună iar prețul de valorificare este bun, fermierii sunt tentați să pună tot mai multă rapiță în sezonul următor.

•

•

Știm că în majoritatea cazurilor, rapița este cultivată după grâu sau orz. Tocmai de aceea este important să combatem la timp samulastra. Ea ar putea cauza o răsărire neuniformă a rapiței și cu plante mai puțin viguroase, care vor fi atacate de purici în primele faze de vegetație.

Combaterea buruienilor crucifere, deoarece acestea pot să constituie o masă bogată pentru purici.

Iar dacă aceștia au hrană, populația lor crește.

Pregătirea patului germinativ ca la carte sau „grădinărește” asigură o răsărire uniformă a culturii (dacă este umiditate suficientă).

4.

5.

Phyllotreta spp. hrănindu-se pe frunzele de rapiță

15-31 august 2021

6.

O fertilizare echilibrată asigură cele mai bune condiții pentru răsărirea plantelor și o evoluție bună a acestora în primele faze de vegetație, fiind un avantaj în lupta plantelor cu puricii.

Toate aceste măsuri nu exclud tra­ tamentul semințelor, care oferă o bună protecție plantelor de rapiță în primele faze de vegetație de atacul puricilor, în timp ce măsurile prevenitve, aplicate corect și cu consecvență, pot reduce, în timp, populația dăunătorilor de toamnă ai rapiței, inclusiv puricii. În final, vă urez o campanie de toamnă rodnică și un start foarte bun al viitoarei culturi de rapiță!

Puricele cruciferelor hrănindu-se pe frunzele de rapiță

75

Marsat își procesează toată recolta de cereale După ce timp de peste 20 de ani a comercializat cereale și plante oleaginoase ca materie primă pentru traderii internaționali, Vasile Balcan investește acum în propriile unități de procesare a porumbului și a grâului. un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

ufuleți, cereale pentru mic dejun, făină, pâine și alte produse și subproduse vor fi obținute în cele două noi fabrici proprii ale SC Marsat SA Roman, județul Neamț, sub brandul Mara.

FNC-UL, APOI MOARA ”Activitatea de comercializare a ce­ realelor și oleaginoaselor aducea pro­ fit, dar am considerat că și noi, românii, suntem capabili să obținem produse finite. În 2020, după ce am achiziționat și modernizat fostul FNC Roman, am realizat prima investiție într­o moară de porumb pentru a obține trei varie­ tăți de făină, respectiv grisată, fină și foarte fină, cu o capacitate de 150 tone/zi. Această moară produce mate­ ria primă pentru obținerea pufuleților și a cerealelor pentru mic dejun. Ast­ fel, valoarea adăugată a bobului de

15-31 august 2021

porumb crește semnificativ și, prac­ tic, vom putea valorifica la maximum investiția financiară și strădania de a obține recolte cât mai bogate”, explica Vasile Balcan, director general Marsat SA Roman.

PUFULEȚII MARA Există acum un complex de pro­ duse, începând de la tărâța și resturile de la sortare și până la germenii care se colectează separat pentru a scoate ulei și șrot. Șrotul măcinat se valorifică prin obținerea de ingrediente pentru diverse produse de patiserie. Pufuleții MARA se obțin din făina foarte fină, provenită din moara pe care am inaugurat­o anul trecut.

4 MILIOANE DE EURO Proiectul și utilajele pentru cele două fabrici au fost realizate de către specialiști din Italia, care în lunile iu­ nie­iulie 2021 au lucrat, la Roman, pentru montaj și pentru probele finale.

Investiția pe segmentul moară de po­ rumb ­ secții de pufuleți și cereale pen­ tru mic dejun ­ a valorat aproximativ 4 milioane de euro. ÎN CURÂND, MOARA DE GRÂU În paralel s­a lucrat și la moara de grâu, cu obiectivul de a valorifica la maximum recoltele de grâu, prin pro­ cesare la nivel local și nu prin comer­ cializare către terți. Moara de grâu va avea o capacitate de 150 tone/zi. ”Prac­ tic, atât producția proprie, cât și toate cantitățile de porumb și grâu pe care le achiziționăm în punctele de la Roman, Sascut (Bc), Bucecea (Bt), etc, vor fi procesate în cele două noi fabrici de la Roman”, preciza Vasile Balcan.

PRODUSE FINITE LA EXPORT ”Cât despre piața de desfacere, în atenția noastră sunt, în primul rând împrejurimile. Am avut câteva discuții

Sursa foto: www.canva.com

76 Afaceri integrate

Afaceri integrate 77 și pentru export, îndeosebi în Italia, partenerii cu ajutorul cărora am reali­ zat proiectul și fabricile dorindu­și să arate ce produse bune se pot obține cu aportul lor tehnico­material”, preciza antreprenorul nemțean.

PRODUCȚIE 100% COMPUTERIZATĂ ȘI AUTOMATIZATĂ La ambele fabrici este suficient un singur operator pentru a supraveghea producția. De mai mulți oameni este nevoie pe segmentele de ambalare, depozitare, desfacere și comercia­ lizare, în producția efectivă totul fiind computerizat și automatizat. Fiecare unitate de producție va avea aproxima­ tiv 20 de salariați, ceea ce înseamnă că 40 de familii capătă o sursă de venit și încredere în ziua de mâine.

PORUMBUL CU BOB STICLOS VA AVEA DESFACERE ASIGURATĂ Materia primă utilizată, în primă fază, la moara de porumb și la fabrica de pufuleți MARA, provine din propria producție, din anul 2020, urmând ca,

Oprind grâul și porumbul în țară, prin aceste două investiții, putem oferi atât produse alimentare autohtone pentru piața locală, cât și o anumită stabilitate financiară pentru încă aproximativ 40 de familii VASILE BALCAN

Director general Marsat SA Roman

începând din toamna 2021, să se facă achiziții masive de la producătorii de porumb din zonă. ”Moara pe care am construit­o funcționează cu mai toți hibrizii de porumb, dar randamentul cel mai bun îl are la prelucrarea porumbului cu bob sticlos. Din acest motiv, pentru

fermierii care vor cultiva această varie­ tate de porumb pentru morărit cultura va fi rentabilă, având desfacerea asi­ gurată, prin noi. Cu siguranță, apariția acestei fabrici va aduce unele modifi­ cări și în structura de culturi a anumi­ tor fermieri din zonă, care, probabil, vor alege să ne furnizeze materie primă pentru noua unitate de producție, în condițiile obținerii unui preț mai bun pentru recolta predată. Oricum, noi, în continuare, vom prelua orice hibrid de porumb și, de fapt, orice cultură agri­ colă, așa după cum am făcut­o și până acum”, preciza Vasile Balcan.

3000 DE HECTARE ÎN TREI FERME SC MARSAT Roman deține trei ferme situate în județul Neamț, în Girov, Simioneşti şi Boteşti, cu o suprafaţă totală de aproximativ 3000 hectare. În structura de culturi din anul 2021, cultura de porumb ocupă 1200 ha, pe 900 ha, fiind semănat porumb sticlos.

Societatea dispune de o capacitate to­ tală de depozitare de peste 60 de mii de tone.

78 Legumicultură

4 PRIORITĂȚI DE SEZON ÎN GRĂDINA DE LEGUME

Anul 2021 poate fi considerat, din multe puncte de vedere, unul bun pentru legumicultori. Dar apa destul de multă din luna iunie, urmată de temperaturile exagerat de mari din iulie și august au creat și suficiente probleme.

I

ată câteva sfaturi pe care specialiștii în domeniu și inspectorii Agenției Na­ ționale Fitosanitare (ANF) le transmit.

Varza trebuie protejată de dăunători Musca verzei (Delia brassicae), Păduchele cenușiu al verzei și Flutu­ rele alb s­au înmulțit foarte mult. Pen­ tru combaterea lor, ANF recomandă utilizarea următoarelor produse: Karate Zeon (Ninja ­ a doua denumire comer­ cială), Faster 10 CE și Mavrik 2 F (Eyure ­ a doua denumire comercială). Trata­ mentul se va executa la depistare, se va termina în 5­6 zile și se va repeta după 8­10 zile. În afara produselor enumerate, mai spune ANF, se pot utiliza și alte produse recomandate în lista PEST­EXPERT, disponibilă pe https:/aloe.anfdf.ro/ (utilizator și parola guest).

Nici tomatele sau ardeii nu stau prea bine Conform aceleiași surse, ANF, Omi­ da capsulelor (Heliothis armigera) ata­ că masiv ardeii și tomatele din câmp și din solarii. Pentru distrugerea acesteia sunt recomandate tratamentele cu Alverde la ardeii din câmp și din solarii

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV

1.

2.

15-31 august 2021

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

și la tomatele din câmp, sere și solarii.

Pentru roșiile din câmp se recomandă, ca variantă, Mavrik 2 F (Eyure ­ a doua denumire comercială) sau Vantex 60 CS (Nexide 60 CS ­ a doua denumire comercială). Tratamentul se repetă la 6­8 zile de la prima aplicare.

Arsurile solare afectează și plantele Intensitatea ridicată a radiațiilor ultraviolete, caracteristică zilelor cu arșiță, provoacă arsuri atât frunzelor, cât și fructelor. Sunt destul de nume­ roase cazurile în care arsurile conduc la moartea plantei. Pentru a preveni acest lucru, este recomandată aplica­ rea de tratamente cu microelemente,

3.

care cresc capacitatea de rezistență și de refacere a țesuturilor din plantă.

De asemenea, pe piață există și soluții care realizează, efectiv, un strat protector pe suprafața plantelor, întoc­ mai precum cremele solare pe pielea umană. Aceste tratamente se dove­ desc foarte eficiente. Încă nu e târziu pentru instalarea plaselor de protecție Un mijloc util, cu foloase multiple, îl constituie plasele de protecție. Deși puțin mai greu, ele pot fi instalate chiar și în această perioadă, cu grijă ca să nu vătămăm culturile. Rostul lor este mul­ tiplu. În primul rând, asigură o oarecare umbrire, astfel încât protejează plan­ tele de arșiță. Mulți le consideră aproa­ pe indispensabile pentru ardei!

Apoi, plasele constituie și o foar­ te bună protecție împotriva grindinei. Într­o oarecare măsură acționează și ca un factor de limitare a răspândirii dăunătorilor, mai spun specialiștii.

4.

79

80 Horticultură

MALAGROW, APROAPE DE FERMIERI

„Construim relaţii de prietenie şi de încredere cu fermierii, nu îi tratăm ca pe simpli clienţi, mergem în fiecare fermă şi le oferim soluţii personalizate”, spune Gabriel Dănciulescu, director comercial Malagrow România.

T

oate acestea ar fi imposibil de realizat dintr­un birou. Am aflat de la reprezentantul Malagrow România de ce este esenţială relaţio­ narea directă cu fermierii: „Putem constata la faţa locului problemele cu care se confruntă fiecare fermier şi, astfel, putem oferi soluţii personalizate pentru fiecare problemă în parte. Mergând în fiecare fermă, putem discuta liber cu fermierii, putem sesiza mai bine posibile proble­ me care apar în culturi. E ca un consult la doctor, nu se poate face şi nu poţi primi tratamentul printr­o fotografie pe care o trimiţi sau la telefon”.

Acumulăm, din experienţa prac­ tică a clienţilor noştri, un bagaj de informaţii asupra tehnologiilor aplicate de aceştia, pe care le transferăm de la fermier la fermier. Venind în contact direct cu fermierii, îi învăţăm şi le expu­ nem atât greşeli tehnologice pe care să

1.

2.

15-31 august 2021

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.malagrow.ro/made-in-romania

le evite, cât şi bune practici pe care să le aplice în propriile ferme, pentru a­şi îmbunătăţi producţiile. Astfel, cu aju­ torul nostru, ei pot învăţa din experienţa altor fermieri”. „Suntem, în primul rând, prieteni cu fermierii, nu avem o relaţie strictă de vânzător­client. Îi ajutăm să se convingă singuri de impactul biostimu­ latorilor asupra recoltelor şi dezvoltării fermei. Chiar şi în ani dificili, cum este şi acesta, când preţurile de vânzare a recoltelor sunt mici, o creştere de 15­ 20% a producţiei, datorată utilizării bio­ stimulatorilor, poate compensa un preţ mai mic în veniturile şi în profitul fermei”.

3.

Echipa Malagrow România acoperă, pe teren, aproape 80% din ţară. Vizitele se programează cu o săptămână înain­ te. „Fermierii ne cheamă să vedem efec­ tul produselor noastre în fermele lor sau să vedem diferite probleme”, spune Dănciulescu.

CORECTAREA UNOR GREȘELI SAU ACCIDENTE „În cazul în care plantele au suferit din cauza condiţiilor meteo nefavora­ bile sau a unei erbicidări prea agresive ori a unor greşeli în dozarea unor pro­ duse, le­am oferit fermierilor soluţia de a folosi Megafol foliar combinat cu MC Cream, cu Master 13­40­13 cu Viva la rădăcini, şi în trei, patru zile s­a văzut rezultatul, vârfurile plantelor au început să plece. Megafol poate întreţine proce­ sul de fotosinteză până la temperaturi foarte ridicate, de 35­40 grade Celsius”, explică Dănciulescu.

Horticultură 81 PRODUS NOU PENTRU COMBATEREA UNOR DĂUNĂTORI CONSACRAŢI Întreg planul tehnologic pe care Malagrow îl propune fermierilor acoperă toate fazele culturii, de la înrădăcinare, până la coacere. „Venim cu soluţii prie­ tenoase cu mediul, cu produse cu zero reziduuri. Un astfel de produs, nou în portofoliul Malagrow, este NanoTac EC, care combate dăunători „consacraţi”, precum tuta, tripşi, musculiţa albă.

Acesta formează o plasă pe insectă, care, astfel, nu mai poate să se mişte şi să se hrănească. Produsul poate fi aplicat cu două ore înainte de recol­ tare şi cu două ore înainte de controlul biologic, pentru o curăţare în masă a culturii de legume. Poate fi aplicat pen­ tru toate culturile de legume, pentru fructe, plante aromatice, flori.

M-PEAT MPS 1 Un produs nou în portofoliul Malagrow este turba pentru pro­ ducerea răsadurilor M­Peat MPS 1, cu granulaţie de 0­6 mm, cu ada­ os de îngrăşământ Starter 14­16­ 18+Te (1,5 kg/metru cub), suficient pentru nevoile plantelor, agent de umectare şi pH 5,6. Important: produsul trebuie folosit fără adaos de îngrăşăminte. Fermierii care au adăugat surplus de îngrăşământ au cauzat arsuri plantelor.

Ionuţ Radu

CE SPUN FERMIERII DESPRE MALAGROW? Am rugat doi fermieri să dea note atât relaţiei cu reprezentanţii Malagrow, cât şi produselor Malagrow pe care le utilizează în fermele lor. Notele au fost de 10 pe linie şi iată ce ne­au spus cei doi tineri legumicultori din judeţul Olt: Ionuţ Radu, din Obârşia, cultivă, în total, aproape 2,5 ha cu legume în so­ larii, în câmp, şi căpşuni şi zmeur: „Cei de la Malagrow sunt prompţi şi oferă consultanţă tehnică, pentru că nu e suficient doar să îţi vândă un produs, important e să îţi şi spună cum să îl aplici. Am folosit şi alte produse, dar de trei ani lucrez cu Malagrow, şi o parte din produse le ştiam din ferma în care am lucrat în Marea Britanie. NanoTac îl folosesc şi singur, dar şi în amestec cu insecticide convenţionale, când avem atac masiv de musculiţă albă şi tripşi, cum există acum la gogoşarul din teren. La ardeiul din solar merge foarte bine pentru tripşi. Mi s­a părut că şi la afide funcţionează foarte bine.

La căpşuni folosesc biostimulatorul MC Cream, cu hormoni naturali şi Viva, îm­ preună cu îngrăşăminte hidrosolubile, care are rolul de a accelera absorbţia nutrienţilor, şi efectul se vede imediat, poţi să­ţi dai seama uşor dacă produsul funcţionează sau nu”.

Doru Petricică, din Vădăstriţa, cul­ tivă 6.500 mp cu tomate, ardei kapia şi ardei gras: „Cei de la Malagrow sunt

Doru Petricică

Unde sunt anumite greşeli tehnologice sau plantele sunt afectate de condiţii climatice nefavorabile, precum ploaie puternică, vânt, grindină, cu ajutorul biostimulatorilor încă mai putem salva cultura GABRIEL DĂNCIULESCU

Director comercial Malagrow România

serioşi, din toate punctele de vedere.

Au şi produse bune, şi au şi consul­ tanţă. Eu folosesc aproape toată gama de produse: Master, în diferite combi­ naţii de azot, fosfor, potasiu, în funcţie de fază, pentru dezvoltarea tulpinii şi a fructelor, biostimulatorii MC Cream şi Benefit, şi NanoTac, un fel de insecti­ cid şi adjuvant, dacă folosim acest produs, nu mai folosim adjuvant. Mai utilizăm şi Radifarm la plantat, pentru înrădăcinare”.

82 Pomicultură

PEPINIERA DE AFIN DIN MUNŢII BUZĂULUI

Povestea Negoberry Plants s­a născut în Munţii Buzăului, la 600 de metri altitudine, deasupra oraşului Nehoiu, unde Liviu Negoiţă a investit într-o pepinieră economiile şi informaţiile acumulate în 12 ani munciţi în Marea Britanie.

A

fin, zmeur, mur, coacăz, agriş şi alţi arbuşti fructiferi... pe scurt: NegoberryPlants SRL, singura pepiniera autorizată din judeţul Buzău.

Tânărul Liviu Negoiţă a absolvit Agronomia la Bucureşti, Facultatea de management în agricultură şi a plecat la lucru peste hotare, în Marea Britanie, împreună cu soţia, şi ea inginer agro­ nom. S­a reîntors acasă în 2018 decis să pornească, pas cu pas, propria afa­ cere horticolă. "În timpul facultăţii se pleca timp de doi ani, câte 6 luni la lucru în Anglia.

Am ajuns într­o pepinieră de arbuşti fructiferi şi după absolvire am rămas să muncesc acolo, timp de 12 ani", povesteşte Liviu.

EXPERIENŢA DE AFARĂ A PRINS BINE Liviu Negoiţă recunoaşte că mun­ ca în pepiniera engleză i­a adus multe beneficii. A învăţat meseria de pepinie­ rist practicând. "La început făceam butaşi, testam mult, apoi am ajuns

15-31 august 2021

un reportaj de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

manager general de producţie acolo, am avut acces la informaţii, am putut testa mai multe practici de înmulţire şi asta m­a ajutat enorm când am început pro­ pria afacere", mărturiseşte buzoianul.

Reîntorşi acasă au demarat inves­ tiţia în propria pepinieră pas cu pas. A fost greu la început, oamenii fiind scep­ tici, dar treptat au început să fie căutaţi iar calitatea materialului săditor este acum cea mai bună carte de vizită.

LA ANU' VOR DUBLA PRODUCŢIA Suprafaţa pepinierei, inclusiv două solarii, însumează 5.000 mp. Încurajaţi de cererea tot mai mare de material săditor, soţii Negoiţă vor dubla anul viitor producţia iar toate investiţiile vor fi realizate din fonduri proprii, ca şi până acum.

Cultura principală şi cea mai cău­ tată pe piaţă este afinul, pentru care tânărul pepinierist a obţinut certificare cu eticheta albastră, pentru clienţii care vor să înfiinţeze plantaţii cu fon­ duri europene.

TEHNOLOGIA CARE PRODUCE AFIN Zona în care se află pepiniera se pretează, ca expunere solară, activi­ tăţii de producere a arbuştilor fructi­ feri. Apa vine din munte prin câteva izvoare captate în două bazine, dar şi din reţeaua locală. "Iernile sunt destul de aspre la noi, dar dacă am reuşit să aclimatizăm plantele în aceste condiţii, ele vor rezista oriunde în ţară", spune Liviu Negoiţă.

Plantele sunt achiziţionate din Polonia, produse in vitro. "Le luăm în borcane primăvara, în jurul lunii mar­ tie, apoi le înrădăcinăm în celule micuţe alveolare într­un solar încălzit în care putem crea condiţiile propice dez­ voltării; ulterior le aclimatizăm, le în­ rădăcinăm mai departe în alte celule, le trecem iarna iar primăvara următoare le plantăm în ghivece",

Pomicultură 83 Sigur că ai şi opţiunea de a cumpăra plante de afin din Polonia, sunt mai ief­ tine, dar le plăteşti înainte şi nu ştii ce cumperi şi nici cât de bine se vor adap­ ta la clima noastră", avertizează tânărul pepinierist.

Negoberry produce şi comerciali­ zează tot ce înseamnă arbust fructifer, dar principala specie este afinul. Clienţii sunt şi din sectorul hobby, dar şi cei care doresc să înfiinţeze plantaţii sau să în­ locuiască plantele. "Clienţii i­am desco­ perit treptat. La început cumpărau 200, 500 de plante iar ulterior s­au extins şi reveneau la noi. Aşa s­a dus vorba şi am intrat în cercul afinarilor, cum le spun eu. Deşi am fost sceptici la început, facebook­ul s­a dovedit foarte eficient şi ne­a făcut cunoscuţi. Mi­am făcut şi un site care cuprinde toată munca şi oferta noastră", spune Liviu Negoiţă.

Afinul e la mare căutare. 50 de mii de plante se află doar în aceste tăviţe! explică tânărul producător. Produsul finit de afin este o plantă de un an şi jumătate, la ghiveci de 1,5 litri. "Mergem pe mai mulţi lăstari, cam 3­4, toţi pro­ veniţi din rădăcină. Comercializăm o plantă tânără, perfectă pentru a înfiinţa o plantaţie", completează Liviu.

Substratul este adus din Lituania şi în funcţie de soi şi specie se adaugă nutrienţi.

Pe scurt: FERTILIZARE, APĂ şi ATENŢIE la detalii.

O AFACERE CU POTENŢIAL MARE "Există potenţial foarte mare la noi pentru că nu sunt multe pepiniere autorizate. Din câte ştim, există doar două mai mari în toată ţara. În rest, din păcate sunt mulţi comercianţi, dar şi micii speculanţi, adică cei care importă zmeur, mur, afin şi alţi arbuşti. Este o lipsă acută de informaţie în domeniu.

AFIN LA GHIVECI În pepinieră lucrează împreună cu soţia şi 4­5 oameni angajaţi timp de 6 luni pe an, pe care cu greu îi mai găseşte local. Într­un viitor mai înde­ părtat se gândesc să investească şi în­ tr­o plantaţie de afin la ghiveci, pentru producţie de fructe.

De admirat curajul şi ambiţia tânăru­ lui buzoian de a începe de la zero, în ţara lui, o afacere pe care mulţi o conside­ rau sortită eşecului... Aviz amatorilor şi autorităţilor care proclamă susţinerea tinerilor fermieri: dacă nu îi ajutaţi, măcar nu îi încurcaţi!

Prelungește viața livezii cu încă 10 ani roditori Cireșul este singura specie care se pretează la tăierile de fructificare în verde, în luna august, intervenții care pot prelungi perioada de producție a unei livezi îmbătrânite cu aproximativ 10 ani. Cum procedăm?

C

ercetătorii ieșeni din domeniul pomicol au identificat anumite soluții inovative de prelungire a vieții livezilor, prin efectuarea într­un mod specific a unor lucrări de întreți­ nere. Una dintre intervențiile care pot prelungi perioada de producție cu aproximativ 10 ani este aceea a tăierilor de fructificare. Tehnologia a fost detaliată la cea de­a opta ediție a evenimentului tehnico­științific ”Săr­ bătoarea cireșelor”, la Centrul de Ex­ celență pentru Cireș și Nuc Sârca, a SCDP Iași.

FRIGUL A ÎNTÂRZIAT VEGETAȚIA Anul 2021 a fost răcoros, cu o întâr­ ziere de 14­21 zile în vegetație, dar cu producții destul de bune la cireș. Au lipsit înghețurile târzii de primăvară, care ar fi putut dijmui semnificativ recoltele, însă au fost probleme din cauza ploilor în timpul recoltatului. ”În mod specific, s­a înregistrat o diferență mare dintre temperaturile noapte/zi (10­14°C), iar anumite soiu­ ri (îndeosebi cele mediteraneene) au legat slab tot din cauza vemii întârziate și a temperaturilor de sub 15°C din tim­

15-31 august 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CURSURI PRACTICE GRATUITE Tăierea în cep permite producții constante, o reîntinerire a pomului și o reducere a cheltuielilor din fer­ mă! În urmă cu trei ani, SCDP Iași a inițiat un program de instruire gra­ tuită a tuturor celor care doresc să dobândească abilități practice, pentru a efectua tăieri corecte în pomicultură și pentru a obține pro­ ducții ridicate de fructe. Programul durează o lună de zile, iarna (de regulă, luna februarie).

Scanează codul QR și află ce planuri are Pepiniera Sârca pen­ tru dezvoltarea activităţii pomi­ cole în România și ce specie ar putea salva pomicultura montană!

pul germinării, etapă care are nevoie de circa 18°C. 4 LUCRĂRI CARE ÎNTINERESC LIVEZILE CU 10 ANI PRODUCTIVI Alegerea soiurilor. Deținând o colecție de peste 100 de soiuri de cireș de pe tot mapamondul, alături, desigur, de soiurile românești, la Sârca­Iași s­a putut compara evoluția lor. De exemplu, anul acesta, Regina, un soi provenit din Germania, cu genitori necunoscuți, care, în mod obișnuit leagă chiar și la temperaturi mai mici, în 2021 s­a comportat destul de slab tocmai din cauza gradienților mari de temperatură noapte/zi. Acest fapt este util mai ales fermierilor care se hazardează să planteze puține soiuri de cireș, eventual aduse din alte zone climatice și care, în condiții precum cele evidențiate, pot da rateuri maxime. ”De aceea, recomand ca la înființarea unei livezi să se folosească un conveier mai bogat și soiuri autohtone, aclimatizate, tocmai pentru a evita surprizele ne­ plăcute în producție”, atrăgea atenția Gelu Corneanu, director al SCDP Iași și membru ASAS.

1.

Sursa foto: www.canva.com

84 Pomicultură

Pomicultură 85

2.

Noi tehnici la tăierile de fructificare. Potrivit specialistu­ lui ieșean, în România se utilizează sistemul italian de tăieri în pomicultură, cu tehnici implementate în anii 1967­ 1968, de către Ioan Modoran, cel care la Staţiunea de Cercetare­Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa a creat un etalon al cercetării științifice horti­ cole româneşti. Potrivit principiului din urmă cu 50 de ani, se efectuau tăierile de fructificare prin eliminarea a 25% din creșterea anuală, după ce au fost executate șarpantele. Noul sistem, apli­ cat și în țările dezvoltate, presupune tehnica tăierii în cep. ”De fapt, tehnica este de a schimba anual 10% din plan­ tație. Noi nu ne permitem să schimbăm o dată la zece ani plantațiile pomicole, așa cum se întâmplă în țările mai dez­ voltate. Tocmai de aceea, înlocuind sistemul de tăieri de fructificare de

acum 50 de ani cu o tehnică mai nouă, verificată atât de noi, românii, cât și de suedezi, norvegieni, iranieni, putem prelungi semnificativ viața livezilor de cireș”, sublinia Gelu Corneanu.

Tăierile de formare din primii 4-5 ani de la plantare. Noul sistem de tăieri de fructificare nu în­ seamnă că, după ce pomii au fost lăsați să crească în mod natural și fără vreo intervenție vreo 4­5 ani, în următorul an se aplică o tăiere severă și s­a rezolvat problema. Este necesară o atentă îngri­ jire încă din primii 4­5 ani de la plantare. ”Așa după cum se procedează și în țările amintite, care sunt printre cei mai im­ portanți producători de cireș și nuc, se acordă importanță tăierilor de formare în primii 4­5 ani de la plantare. La Cen­ trul de Excelență pentru Cireș și Nuc Sârca­Iași am aplicat tehnica tăierii în cep, lăsând creșterile anuale la 2­3 cm, ceea ce pentru România este ceva șo­ cant. Practic, se concurează, cumva, cu sistemul de tăieri de la vița de vie. Dar microclimatul în care ne aflăm și soiu­ rile de cireș cu care lucrăm au permis

3.

Cireșul este singura specie care se pretează la tăierile în verde, în luna august. În septembrie­ octombrie va avea loc diferențierea mugurilor de rod, iar în primăvară se vor impune anumite corecții în livadă GELU CORNEANU Director al SCDP Iași

Participanții la cea de-a opta ediție a evenimentului tehnico-științific ”Sărbătoarea cireșelor”, la Centrul de Excelență pentru Cireș și Nuc Sârca-Iași

să ne adaptăm și noi la sistemele mod­ erne de conducere a pomilor și a pro­ ducțiilor, iar rezultatele se văd”, preciza specialistul ieșean. Înălțimea optimă pentru formarea rodului bogat. ”Prin tăierea a 25% din lăstarul anual, după ce am realizat șarpantele, forțăm rodul să se îndrepte spre vârful pomilor. Pomii fiind altoiți pe portaltoi generativi, creșterea ar fi impresionantă, înălțimea ajungând la 4­5 m, ceea ce ar însemna că am scă­ pa rodul prea sus, în condițiile în care, în mod natural, productivitatea maximă la pomi apare la o înălțime de 0,5­1,8 m. În plus, obținerea unui pom cu talie foarte înaltă aduce mari probleme la recoltare și, chiar, la executarea vii­ toarelor tăieri. Așadar, prin această schimbare a sistemului de tăieri de fructificare, reducem talia pomilor fructiferi, chiar dacă sunt altoiți pe por­ taltoi generativi și, cel mai important, readucem rodul pe șarpante, adică pe elementele de lemn gros, pentru o pro­ ductivitate mai mare”, preciza Gelu Cor­ neanu.

4.

86 Viticultură

VIŢA DE VIE

recomandări înainte de recoltare

În prag de recoltare, în vie e pericol de ... făinare. Când şi cum acţionăm ca să salvăm producţia de struguri? Iată ce ne recomandă Alin Dobrei, profesor la Facultatea de Horticultură a USAMVB Timişoara! un articol de

PAULA CIUPAG mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

"Î

mpotriva făinării ar fi bine să aplicăm tratamente preven­ tive, chiar dacă nu avem atac, şi atunci putem folosi produse pe bază de tebuconazol ­ Falconul, iar în cazul în care deja avem simptome de făinare, trebuie să intervenim cu o substanţă de contact ­ Thiovit sau Kumulus”, spune specialistul. Aceste substanţe au o remanenţă între 14 şi 20 de zile.

3 PRECAUȚII DE SEZON ÎN VIE Grijă la sulf! În lupta cu făinarea, viticultorii să fie foarte atenţi la aplicarea produselor care conţin sulf.

Remanenţa este de 20 de zile, dar dacă între timp nu mai plouă, ar trebui ca această perioadă să fie extinsă până la o lună. Altfel, există riscul să aibă sulf în struguri la recoltare.

Compoziţia chimică dictează recoltatul. Să se urmărească în permanenţă evoluţia coacerii strugurilor şi să recolteze atunci când compoziţia chimică cores­ punde tipului de vin, chiar dacă din punct de vedere calendaristic

1.

2.

suntem decalaţi sau întârziaţi. „Este foarte important să recoltăm atunci când strugurii sunt copţi cores­ punzător tipului de vin, să nu fie nici foarte mult zahăr, că atunci e alcoolic şi nu e foarte indicat şi se poate pierde şi aciditatea. Iar cei care fac vinuri proaspete, cu aromă, să fie foarte atenţi să nu recolteze pe temperaturi ridicate. Se poate recolta noaptea, dimineaţa devreme sau seara. La peste 30oC, riscăm să pierdem aroma specifică de soi din struguri şi să avem nişte vinuri impersonale”, explică Alin Dobrei.

3.

Recoltarea de urgenţă. Viticul­ torii trebuie să fie foarte atenţi la sănătatea viei, iar în momentul în care apare făinarea sau putregaiul cenuşiu şi nu mai este suficient timp pentru aplicarea unui tratament, din cauza remanenţei, să urgenteze recoltarea.

Este singura cale de a mai salva pro­ ducţia. În cazul acesta, nu mai con­ tează conţinutul de zahăr din strugure.

Pentru că în atac de făinare, evoluţia este rapidă şi riscăm să pierdem toată producţia. Cel mai bine ar fi să tratăm preventiv, ca să nu avem această pro­ blemă.

CÂND „DESFRUNZIM” STRUGURII DE MASĂ?

În cazul în care folosim împotriva făinării Thiovit şi Kumulus, trebuie să ţinem cont că ele conţin sulf şi trebuie aplicate doar dimineaţa şi seara, iar temperatura să fie sub 28oC ALIN DOBREI

Prof. Facultatea de Horticultură a USAMVB Timişoara

15-31 august 2021

La strugurii de masă, foarte multă lume obişnuieşte să des­ frunzească viţa de vie, pentru a favoriza un plus de zaharuri şi un plus de culoare. „Atenţie însă, în condiţii de caniculă riscă să opărească strugurii. Acel des­ frunzit se recomandă doar atunci când climatul este mai răcoros şi este necesar soarele pentru acu­ mularea de zaharuri în strugure,

dar foarte multă lume nu ţine cont şi înainte de recoltare cu o săptămână ­ două desfrunzesc (îndepărtează frunzele din jurul ciorchinilor). Dacă acest lucru se întâmplă în zilele cu 30 de grade, riscăm să facem mai mult rău şi să opărim strugurele. Iar odată ce asta s­a întâmplat, nu­l mai putem recupera”, avertizează specialistul Alin Dobrei.

87

88 Reportaj în ferma de familie

Seriozitatea e scumpă.

De aceea trebuie apreciată Un utilaj bun este cel care funcţionează indiferent dacă este utilizat zilnic sau doar în campanie.

De aceea, lucrările de întreţinere şi de service ale acestuia sunt esenţiale şi "nepreţuite".

C

rescătorii de vaci de lapte trec printr-o perioadă dificilă. De altfel, în acest sector "cu foc con­ tinuu" al agriculturii nu a fost niciodată uşor, ne-a confirmat (încă o dată) Aurel Nieş, fermier din Şicula, judeţul Arad, care împreună cu fiul său au aproape 100 de vaci de lapte şi cca. 60 capete tineret femel.

O FERMĂ MODEL ÎN CREȘTEREA VACILOR Aurel Nieş creşte vaci de mic; la 9 ani şi-a cumpărat prima vacă, a lucrat apoi la CAP-ul din localitate şi a avut în permanenţă vaci în bătătură. După anii 90 a aprofundat această pasiune şi acum are o fermă de familie care este un model şi exemplu "de manual"!

Am discutat pe îndelete cu cei doi fermieri despre problemele de zi cu zi ale crescătorului de vaci: preţul laptelui, preţul furajelor şi mai ales

15-31 august 2021

un reportaj de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

scumpirea inputurilor, dar şi despre eficienţa/ineficienţa subvenţiilor sau despre controlul producţiei de lapte.

MUNCĂ, MUNCĂ ŞI IAR... MUNCĂ Întrebarea la care ne-am dorit să aflăm răspuns a fost: cum reuşesc să lucreze mai mult de 130 de hectare de teren şi să îngrijească mai mult de 150 capete? Iar răspunsul a venit simplu şi direct de la Aurel Nieş senior: "Cu multă, multă muncă. Fiecare dintre noi munceşte cel puţin dublu faţă de cât ar fi muncit un angajat. Aşa este în fermele de familie, nu ţinem socoteala orelor lucrate..."

Acestă abordare este specifică afacerilor de familie unde fiecare are rolul său şi dacă este nevoie, fiecare ajută şi/sau compensează lucrând suplimentar, pentru ca totul să fie la timp şi cât mai bine făcut.

Cu toate acestea, volumul uriaş de muncă din fermă presupune, pe lângă dedicare, şi folosirea unor maşini şi utilaje care să uşureze efortul fizic şi să reducă timpul de lucru.

UTILAJE SPECIFICE FIECĂREI ACTIVITĂŢI Mulsul, furajarea şi evacuarea de­ jecţiilor sunt activităţi zilnice în ferma familiei Nieş. Vacile sunt întreţinute în stabulaţie liberă, cu cuşete de odihnă şi furajare din stoc. Furajele de volum (fânul şi silozul), porumbul, orzul şi triticalele sunt produse în fermă; "de cumpărat" sunt doar şroturile şi premixurile.

Reportaj în ferma de familie 89 Pentru pregătirea amestecului furajer, fermierul foloseşte acum o remorcă tehnologică Kongskilde VM10 şi un încărcător articulat Weidemann 1380, ambele achiziţionate de la Tehnodiesel. Tot de la firma Tehnodiesel, Aurel Nieş a mai cumpărat tractor Massey Ferguson 6713S cu încărcător frontal Stoll, o presă pentru baloţi rotunzi Massey Ferguson RB3130, o maşină de înfoliat baloţi Wolagri, greblă pentru adunat şi o greblă pentru răvăşit Krone. ÎNCĂRCĂTORUL ARTICULAT ESTE O "JUCĂRIE" În urmă cu trei ani, înainte de a achiziţiona încărcătorul articulat Weidemann, furajarea era făcută cu furca, iar manipularea furajelor se făcea cu tractorul cu încărcător frontal. Acum, pregătirea şi distribuirea amestecului furajer se face cu remorca tehnologică Kongskilde VM10, iar manipularea furajelor, curăţarea aleii de furajare şi multe altele se fac cu ajutorul încărcătorului articulat Weidemann. "Este practic, te joci cu el în timp ce lucrezi. Are peste 1500 de ore de funcţionare în mai puţin de 3 ani. Facem de toate cu el în fermă.

Tractorul cu încărcătorul frontal nu este la fel de practic; cu Weidemann-ul te învârţi, umblă iute. La tractor trebuie loc mare de întors şi dă înainte, dă înapoi... Încărcătorul articulat este jucărie, imediat te întorci. Scule nemţeşti", spun fermierii.

Odată cu creşterea volumului de muncă şi cu dorinţa de a face totul mai repede, fermierul se gândeşte să cumpere o variantă mai mare de încărcător articulat Weidemann, telescopic, care

Un utilaj bun nu este ieftin, dar seriozitatea se plăteşte.

Dorm liniştit. Și dacă sun la funizor şi spun că am o problemă, sunt 50% şanse să vină azi, însă mâine dimineaţă garantat vine service-ul în fermă AUREL NIEŞ SENIOR

Crescător de vaci de lapte în jud. Arad

să ridice mai sus şi poate cu un ecartament mai mare.

KONGSKILDE VM 10 CÂNTĂREŞTE, TOACĂ ŞI AMESTECĂ Amestecul furajer este pregătit cu ajutorul remorcii tehnologice Kongskilde VM 10. În remorcă sunt puse pe rând: fânul, concentratele, premixurile şi silozul. Volumul de încărcare al remorcii este de 10 mc şi capacitatea utilă de 4 tone. Cu ajutorul şnecului vertical dotat cu şapte cuţite, furajele grosiere sunt tocate şi amestecate.

Lăţimea de transport mică (2,47 m) permite accesul

uşor pe aleea de furajare, iar după amestecare, furajul este distribuit cu ajutorul sistemului de descărcare cu bandă transversală, disponibil pe ambele laturi ale remorcii.

Foarte important este sistemul de cântărire BasicPlus, fără cablu (wireless), al remorcii Kongskilde VM10, dotat cu două terminale de operare: un terminal central, care (de obicei) este plasat în tractor, şi un terminal detașabil, care a fost montat în cabina încărcătorului Weidemann. Cu ajutorul acestui sistem de cântărire, fermierul poate controla de fiecare dată cantităţile introduse în buncărul de amestecare pentru fiecare tip de furaje.

SERIOZITATEA SE PLĂTEŞTE În urmă cu mai mulţi ani, Aurel Nieş a cumpărat o presă de balotat second hand de la Tehnodiesel. A primit garanţie şi, pentru că nu a putut fi reparată la timp, în campanie, a primit o altă presă pentru a termina de balotat. Atunci fermierul a învăţat o lecţie: "Este foarte simplu de cumpărat, toată lumea vinde şi, de cele mai multe ori, maşini bune.

Dar problemele pot să apară după ce le-ai cumpărat. Când se strică, nu toţi vin rapid la reparat... Seriozitatea este rară!"

După această experienţă, atunci când a vrut să cumpere un încărcător second hand, a fost relativ uşor convins să cumpere un utilaj nou. "Nu aveam destui bani pentru unul nou, dar ne-am înţeles când pot să dau diferenţa şi am bătut palma. Am cumpărat în rate, fără credit. Plătesc datoria la termenele fixate, eşalonat, în trei ani. Nu este acelaşi lucru ca şi cum aş merge la bancă; nu am vreme pentru hârtii, dar la lucru merg cu drag", ne-a spus Aurel Nieş senior.

DATE DE CONTACT

DN 6, KM 10, Jud. Timiş RO-307041 Dudeştii Noi, Romania T: +40 (0) 256 378003; info@tehnodiesel.com; www.tehnodiesel.com

90 Utilaje agricole

UX SMARTSPRAYER ȚINTEȘTE BURUIENILE

Cu mașina de erbicidat Amazone UX SmartSprayer este posibilă realizarea de economii considerabile

În sezonul de primăvară 2021, Amazone a lansat mașina de erbicidat UX 5201 SmartSprayer, cu o lățime de lucru de 36 de metri. Tehnologie inteligentă pentru practicarea agriculturii punctiforme la cel mai înalt nivel.

Î

n rutina zilnică a unei ferme cu suprafețe mari de teren arabil, aplicarea cu precizie a erbicidelor foliare „verde pe verde” se realizează în timp real. Tehnologia video de la Bosch detectează buruienile în culturile dispuse în rând, iar motorul Xarvio™ Agronomic Decision-making Engine (ADE), produs de BASF Digital Farming Solutions, decide tipul de aplicare. Distribuția pe toată suprafața a erbicidelor dintr-un rezervor suplimentar este posibilă și cu ajutorul unui sistem prevăzut cu două conducte, în cadrul aceleiași treceri.

CU 90% MAI PUȚIN ERBICID Testele anterioare în câmp arată că tehnologia reduce utilizarea erbicidelor, în cazul măsurilor individuale, cu până la 90 de procente, în funcție de solicitarea cauzată de buruieni și de condițiile de câmp.

Beneficiile tehnologiei vor fi confirmate în continuare pe parcursul acestui an la testele extinse efectuate în câmp la sfeclă de zahăr, porumb și rapiță.

CONTOURCONTROL, APLICARE PUNCTIFORMĂ Noua rampă de pulverizare de înaltă tehnologie a integrat camera și modulele de lumină într-un mod practic și

15-31 august 2021

un articol de

AMAZONE

mai multe pe această temă https://amazone.ro/ro-ro

EXPERȚI ÎN AGRICULTURA INTELIGENTĂ Compania AMAZONEN-WERKE H. DREYER SE & Co. KG, cu sediul central în 49205 Hasbergen-Gaste, produce mașini agricole și utilaje municipale. Societatea condusă de proprietar are aproximativ 1.900 de angajați în nouă unități de producție diferite în Germania, Franța, Rusia și Ungaria. Programul de mașini agricole include dispozitive de prelucrare a solului, semănătoare, distribuitoare de îngrășăminte și dispozitive de protecție a plantelor.

Din 2019, Schmotzer Hacktechnik face parte din grupul AMAZONE. În baza acestor competențe, AMAZONE este în prezent specialistul în materie de „cultivare inteligentă” în agricultură.

Informații suplimentare: www.amazone.ro.

asigură o aplicare punctiformă, precisă, prin sistemul de ghidare activă a rampei ContourControl și amortizarea activă a vibrațiilor SwingStop, sistem unic pe piață. Combinația de supape de modulare a lățimii impulsului cu comutare individuală (PWFM) și duze punctiforme Spot-Fan, adaptate special, de la Agrotop, cu o distanță între duze de 25 cm, asigură o aplicare punctiformă precisă și un potențial maxim de economisire, la viteze de lucru de până la 12 km/h.

RECUNOAȘTE BURUIENILE LA NIVEL MILIMETRIC Sistemul de recunoaștere a imaginii de la Bosch detectează buruienile existente în milisecunde, într-un stadiu foarte timpuriu de creștere, pentru a aplica erbicide cu precizie și eficiență ridicate pe suprafața vizată. Tehnologia LED de iluminare, special dezvoltată, intervine în condiții de iluminare dificile, precum cele existente în zonele umbrite și, bineînțeles, în timpul nopții.

Un alt avantaj al soluției integrate SmartSprayer este superioritatea sa în raport cu tehnologiile care utilizează sateliți și drone, deoarece plantele sunt identificate la nivel milimetric, astfel fiind facilitată aplicarea în timp real.

Utilaje agricole CINE IA DECIZIA AGRONOMICĂ? În ceea ce privește setarea specifică a câmpului și amestecul de erbicide recomandat, SmartSpraying-System este utilizat cel mai eficient atunci când acționează în baza Xarvio™ Agronomic Decision-making Engine (ADE), produs de BASF Digital Farming. Având în vedere practica profesională eficientă de gestionare integrată a protecției plantelor, sunt preluați automat de la Xarvio™ FIELD MANAGER diverși parametri precum cultivarea, spectrul buruienilor, condițiile meteorologice, ulterior fiind procesați într-o decizie, fiind apoi transferați către sistemul SmartSpraying.

Acest proces asigură aplicarea cu precizie a erbicidului la locul potrivit, la momentul optim și la intensitatea potrivită.

Sistemul video și cel de iluminare sunt integrate în mod optim în rampa de pulverizare

TEHNOLOGIE UNICĂ ÎN LUME Amazone a desfășurat diverse activități de cercetare împreună cu companiile Bosch și BASF Digital Farming, know-how-ul interdisciplinar rezultat fiind integrat într-un produs pregătit pentru a fi lansat pe piață. În anii următori, tehnologia SmartSprayer cu impact major asupra viitoarelor tendințe va fi lansată progresiv pe piață, fiind unică în lume din perspectiva capacităților sale tehnice și a abordării sistemului.

Scanează codul QR și vezi cum lucrează UX SmartSprayer!

Utilizare fiabilă chiar și în condiții de iluminare slabă, cu ajutorul tehnologiei LED de iluminare, special dezvoltată

FENDTONE LA SERIILE FENDT 500, 900 ȘI 1000 VARIO

P

roducătorul german Fendt con­ sideră că cea mai remarcabilă dintre inovațiile lor din ultimii ani este sistemul FendtOne, despre care Roland Schmidt, directorul de Marketing, a afirmat că ”poate fi com­ parată, ca importanță, cu ceea ce a însemnat, în urmă cu peste 25 de ani, transmisia Vario”.

Intervalele de timp tot mai scurte din campanii, schimbările climatice și restricțiile legale impun cerințe din ce în ce mai mari atât fermierilor din întrea­ ga lume, cât și tehnologiilor agricole pe care le folosesc. Noul concept de operare FendtONE, orientat spre viitor, oferă soluții simple pentru a satisface

mai ușor aceste cerințe. De anul acesta, sistemul se va regăsi și la alte trei serii Fendt: 500, 900 și 1000 Vario, până de curând FendtOne fiind disponibil doar le seriile 300 și 700 Vario.

La conferința de presă anuală a germanilor, Christoph Gröblinghoff, director general Fendt, a argumentat:

„FendtONE este răspunsul nostru la cele mai recente provocări din agricultură. Colectarea centralizată și digitală a datelor va fi condiția prealabilă de bază pentru Farm2Fork, respectarea condițiilor Green Deal și asigurarea calității producției. […] Agricultura trebuie să devină mai transparentă pentru societatea actuală și din dorința acesteia de a afla mai multe despre producția de alimente. Mulți consumatori doresc să aibă toate datele pentru a putea lua decizii de cumpărare în cunoștință de cauză. Agricultura durabilă este atât o povară, cât și o oportunitate, deoarece există un potențial imens pentru o mai mare rentabilitate și eficiență“.

91

92 Utilaje agricole

Tamburi de irigat Mecanica Ceahlău - Gama RUBIN Cu ocazia aniversării celor 100 de ani de activitate, Mecanica Ceahlău lansează o nouă gamă de utilaje: tamburii de irigat RUBIN, realizați în concept 100% românesc în fabrica de la Piatra Neamț.

T

amburii de irigat reprezintă rezultatul muncii asidue, experienței și dorinței de performanță a întregii echipe de cercetare-dezvoltare din cadrul companiei.

Realizarea tamburilor de irigații a constituit o prioritate pentru Mecanica Ceahlău, având în vedere lipsa precipitațiilor în cantități suficiente din ultimii ani și preocuparea fermierilor pentru asigurarea umidității culturilor, mai ales în zonele cu risc crescut de secetă.

De aceea, am inclus în portofoliul nostru gama de tamburi de irigații RUBIN,

CUM ÎI POȚI COMANDA?

Cu performanțe excelente în teren, design de top și prețuri de achiziție super-competitive, echipamentele sunt disponibile pentru achiziție și vor fi expuse în showroom-urile Mecanica Ceahlău din țară, precum și în showroom-urile partenerilor companiei.

Pentru detalii contact: Email:vanzari@mecanicaceahlau.ro Website: www.mecanicaceahlau.ro Telefon: 0745 120 172 / 0726 703 080

15-31 august 2021

un articol de

operator să rotească echipamentul în siguranță și cu minim de efort.

mai multe pe această temă www.mecanicaceahlau.ro

DOUĂ VARIANTE DISPONIBILE Tamburii de irigat RUBIN reprezintă o instalație mobilă pe cărucior portaspersor galvanizat, deplasabilă de-a lungul culturilor și este disponibilă în 2 variante: Rubin 300 și Rubin 350.

Sunt echipați cu dispozitiv pentru ridicarea hidraulică a căruciorului port-aspersor, cutie de viteze cu 6 trepte, iar transmisia la tamburi este realizată prin intermediul turbinei by-pass de înaltă eficiență cuplată direwct la cutia de viteze, reducând astfel pierderile de presiune la minimum.

Căruciorul port-aspersor este galvanizat și montat pe 4 roți cu ecartament variabil și greutăți suplimentare, iar șasiul și turela sunt zincate la cald. Țeava de alimentare este galvanizată și prevăzută cu două intrări, iar furtunul din polietilenă cu densitate medie permite o mai bună precizie a înfășurării și reducerea ovalizării. Cantitatea de apă distribuită este în funcție de presiune și de duză și poate varia între 36,5 și 83 mc/h.

MECANICA CEAHLĂU

venind astfel în întâmpinarea fermierilor cu produse de înaltă calitate, dar și cu expertiza și consultanța de care au nevoie în teren.

SUPRAFEȚE PLANE SAU NEREGULATE Sistemul de irigații cu furtun pe tambur și aspersor reprezintă soluția optimă și sigură pentru fermierii preocupați de necesarul cantității de apă pentru culturile lor în scopul creșterii calitative și cantitative a producției.

Instalația modernă este destinată irigării culturilor de câmp atât pe suprafețe plane, cât și pe cele neregulate, iar distribuirea apei (irigarea) prin intermediul aspersorului este precisă inclusiv în condiții de vânt. Turela rotativă asigură irigarea completă a parcelelor, fără repoziționarea șasiului, permițând astfel unui singur

Utilaje agricole

OFERTĂ LEASING

OPERAȚIONAL Pachet complet pentru recoltare

2

Heder recoltare păioase Case IH 3050 Varicut 6.10 m

OFERTĂ LEASING

1

Combină agricolă Case IH Axial-Flow® 5150

3

Cărucior transport heder Cochet GTHS

90 € ,90

APROXIMATIV 40 EURO LA HECTAR DE GRÂU

ORA DE FUNCȚIONARE COMBINĂ

OFERTA CUPRINDE: ● GRATUIT mentenanță periodică, GARANȚIE și CASCO pe toată perioada contractuală pentru toate cele 4 UTILAJE. ● Perioada contractuală: 4 ani;

Ofertă supusă unor termeni și condiții valabilă în limita stocului disponibil, până la 17.12.2021.

Află mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery. www.titanmachinery.ro

4

Heder recoltare porumb Case IH 4RX870 8 rânduri

93

94 Utilaje agricole

Zona 1

Zona 2

GRAPELE CU DISCURI MODULARE ANTARES

Grapa cu discuri pe patru rânduri din seria ANTARES, cu o lățime de lucru de la 3 la 8 m, vă permite să pregătiți terenul pentru semănat dintr-o singură trecere, executând trei operații: tăierea, nivelarea și compactarea solului.

G

rapele cu discuri din seria ANTARES, concepute pentru pregătirea solului înainte de semănat, economisesc resurse, realizând printr-o singură trecere trei operații: tăierea, nivelarea și compactarea solului.

11 CARACTERISTICI UNICE Trei operații dintr-o singură trecere Zona 1 - discuri: - distrugerea buruienilor, resturilor vegetale după recoltarea culturilor, mărunțirea stratului de suprafață al solului și pregătirea lui pentru semănat.

Zona 2 - tăvălug: - amestecarea resturilor vegetale cu sol; - nivelarea și compactarea terenului; - „pieptănarea” buruienilor.

Discurile cu diametrul de 560 mm sunt destinate pentru pre­ lucrarea solului înainte de semănat.

Grapele cu discuri cu patru rânduri din

1.

2.

Tăvălug

un articol de

STRONG MACHINERY mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

seria Antares sunt echipate cu discuri rotunde, înclinate, zimțate cu diametrul de 560 mm, pentru pregătirea solului fără arat preliminar și prelucrarea solului după recoltare.

Discurile sunt fabricate din oțeluri europene cu duritate crescută care conțin bor, datorită căruia durata de viață este prelungită până la 100%.

Metoda unică de ascuțire a discului asigură o uzură uniformă a acestuia de-a lungul întregii muchii de tăiere, menținând în același timp ascuțirea pe toată durata de viață. Pentru a fi protejat împotriva falsificării, sunt personalizate cu ștanța producătorului.

Unghi de atac reglabil

15-31 august 2021

3.

Butucul. Proiectarea butucului unității de tăiere, datorită adaptării unui guler cu un semering, crește durata de viață a rulmentului cu 60% și reduce timpul de întreținere cu până la 50%.

Reglajul adâncimii de lucru. Noul design permite reglarea adân­ cimii de lucru prin mutarea bolțului în diferite găuri. Acest design a facilitat reglarea adâncimii prelucrării solului, sporind în același timp durabilitatea utilajului.

Versatilitate datorită unghiului de atac reglabil. Proiectarea grapei cu discuri asigură o reglare independentă în linie a unghiurilor de atac ale discurilor de la 0 0 la 30 0, ceea ce vă permite să optimizați prelucrarea solului în conformitate cu di­ ferite adâncimi de lucru. Acest lucru contribuie la îmbunătățirea parametrilor de cultivare a solului, precum

4.

5.

Utilaje agricole și la scăderea efortului de tracțiune necesar al tractorului. Bucșele sunt montate pe bară pentru schimbarea unghiului de atac al discurilor, ceeace face mai ușoară reglarea acestuia. Un unghi de atac superficial oferă un finisaj superficial, în timp ce o creștere a unghiului de atacoferă o prelucrare mai bună.

Cadru heavy duty pentru durată lungă de viață. Grapele cu discuri pe patru rânduri din seria Antares sunt echipate cu un cadru incredibil de puternic, care asigură o durată lungă de viață chiar și în condiții dificile.

Cadrul este realizat folosind țevi de oțel european de înaltă rezistență, ceea ce permite reducerea greutății structurii cadrului, în timp ce creștere rezistența și rigiditatea acestuia și duce la o scădere a consumului de combustibil al tractorului.

Suport. Fiecare disc al grapei Antares este montat pe un suport individual. Absența unei singure axe exclude înfășurarea resturilor vegetale și înfundarea spațiului dintre discuri.

6.

7.

ANTARES

-

Tip

3x4

4x4

6x4

8x4

tractat

tractat

tractat

tractat

mm

120±20

120±20

120±20

120±20

grade

0... 30

0... 30

0... 30

0... 30

Distanța între rânduri de discuri

mm

700

700

700

700

Diametrul organelor de lucru

mm

560

560

560

560

Distanța între lamele discurilor

mm

400

400

400

400

- în poziție de lucru

mm

- în poziție de transport

mm

Puterea necesară

CP

6450 x 3460 x 1530 6450 x 3460 x 1530 150

5950 x 4340 x 1440 5950 x 4340 x 1440 200

6630 x 6300 x 1530 6630 x 3320 x 3500 300

6630 x 7780 x 1530 6630 x 3320 x 4700 400

Masa

kg

2740

3750

4898

6125

Adâncimea de lucru Unghiul de atac al discurilor

Dimensiuni de gabarit

8.

10.

9.

11.

Gresor pe fiecare butuc. Niplurile de gresare de pe fiecare butuc asigură durabilitatea acestuia, iar niplurile de gresare de la suport asi­ gură schimbarea cu ușurință a unghiului de atac pentru adaptarea ușoară a acestuia la diferite tipuri de sol.

Tăvălugul spiralat este inclus în echiparea de bază a grapelor cu discuri Antares și oferă: - amestecarea resturilor vegetale cu solul; - nivelarea și compactarea solului;

- „pieptănarea” resturilor vegetale.

Accesorii de înaltă rezistență.

Utilizarea accesoriilor (șuruburi, piulițe) cu o clasă de rezistență de cel puțin 8,8 asigură fiabilitatea și durabilitatea funcționării.

Acoperire cu pulbere rezistentă la uzură. Linia de producție vopsitorie folosește cu pulbere Ideal-line (Danemarca). Această tehnologie de vopsire permite aplicarea de înaltă calitate, cu o durată de viață ce depășește 8 ani.

95

96 Utilaje agricole

CESIVO Agricultură, mai aproape de fermieri CESIVO Agricultură îşi consolidează poziţia pe piaţa utilajelor agricole şi îşi îmbogăţeşte portofoliul cu noile branduri OVLAC, PASTO Agriculture şi FALC.

Ş

propune fermierilor o abordare deosebită a acestei lucrări deosebit de importante cu ajutorul plugului Ovlac Mini. Acest plug combină avantajele aratului tradiţional şi pe cele ale prelucrării la minimă adâncime. Aratul tradiţional reprezintă fără îndoială cea mai bună modalitate de control al buruienilor şi este o metodă eficientă în cazul agriculturii bio, unde nu este permisă folosirea produselor fitosanitare.

DEZMIRIŞTIREA CU PLUGURILE OVLAC MINI Imediat după recoltare, pentru păstrarea umidităţii solului, o lucrare foarte importantă în această perioadă este dezmiriştirea. CESIVO Agricultură

TESTAT ÎN FERME DIN ROMÂNIA “În această campanie am testat în mai multe ferme din România plugul Ovlac Mini NF 7+2. Fermierii invitaţi la aceste probe în câmp au putut să se convingă de avantajele utilizării acestui utilaj: productivitate crescută, consum redus de motorină, o mai bună încorporare a resturilor vegetale în condiţiile lucrului la adâncime mică (20 cm), conservarea apei în sol şi reducerea compactării solului datorită modalităţii de lucru «on land»”, a

un articol de

UN NOU PUNCT DE LUCRU Planurile de viitor ale compa­ niei includ extinderea portofoliului de utilaje agricole comercializa­ te, precum şi deschiderea unui nou punct de lucru în localitatea Coşoveni, jud. Dolj. “Noua locaţie va dispune de spaţiu pentru expunerea utilajelor agricole în supra­ faţă de 5000 mp, magazin și depozit pentru piese de schimb - 200 mp şi un atelier pentru service maşini şi utilaje agricole - de 550 mp”, ne-a declarat Flavius Neţoiu.

15-31 august 2021

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

i în acest an, CESIVO Agricultură a pregătit pentru fermieri o gamă variată de utilaje agricole necesare în campania de vară-toamnă, cum ar fi: utilaje pentru dezmiriştire, utilaje pentru pregătirea patului germinativ, semănători mecanice şi pneumatice pentru cereale păioase, utilaje pentru distribuția îngrășămintelor, cât şi pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare și întreținerea culturilor.

Utilaje agricole declarat Flavius Neţoiu, director vânzări CESIVO Agricultură.

ARATUL SUPERFICIAL: BENEFICII Plugul Ovlac Mini a fost special conceput pentru arat superficial, pentru a putea gestiona volume considerabile de reziduuri vegetale şi a le "îngropa" la mică adâncime (8-20 cm). Aratul superficial ajută la formarea de "cavităţi" în care aerul şi apa descompun resturile vegetale şi le mineralizează, producând un amestec de argilă şi humus care creşte fertilitatea naturală a solului şi implicit productivitatea pe termen lung. În plus, lucrul la adâncimi mici contribuie la reducerea evaporării şi la conservarea umidităţii în straturile profunde, în special în perioadele de secetă. De asemenea, aratul superficial realizat cu plugul Ovlac Mini reduce substanţial consumul de energie (combustibil) şi, la consum egal, se poate ara o suprafaţă cu până la 40% mai mare în comparaţie cu aratul clasic.

Fiind un plug care lucrează "on land", roţile tractorului calcă în afara brazdei şi astfel se elimină fenomenul de compactare a solului.

NOI PARTENERIATE Cesivo Agricultura a semnat în acest an un parteneriat cu producătorul italian FALC. În cei 60 de ani de muncă, cercetare şi investiții, producția FALC a fost mult diversificată pentru a oferi fermierilor din întreaga lume cele mai bune soluții pentru fiecare tip de cultivare. Portofoliul FALC include: tocători de resturi vegetale, freze şi grape rotative, rotosape, maşini de bilonat, etc.

CESIVO Agricultură va continua să aducă în fermele din Oltenia utilaje de calitate pe care fermierii le pot testa. În luna august, fermierii interesaţi vor putea testa combinatorul de mirişte Tornado cu o lăţime de lucru de 3 m, produs de Pasto Agriculture.

Pasto Agriculture este un important producător de utilaje agricole din zona Padova (Italia), cu o experienţă de peste 50 ani în construcţia de maşini agricole şi specializat în dezvoltarea de echipamente pentru prelucrarea solului, în special combinatoare pentru dezmiriştire, cultivatoare, grape cu discuri şi scarificatoare.

UN DEALER LOCAL PUTERNIC Colaborarea fructuoasă dintre Marius Mitra, reprezentant Ovlac în România, şi Cesivo Agricultură a început încă de la înfiinţarea firmei, mai ales că specialiştii companiei şi fermierii sunt interesaţi de tehnologiile de prelucrarea minimă a solului promovate de către Ovlac. "Ne bucură faptul că, într-un foarte scurt timp, Cesivo Agricultură a devenit unul dintre cei mai importanţi dealerii de utilaje agricole din zonă. Cesivo Agricultură este un business de familie, la fel cum sunt şi afacerile majorităţii fermierilor români, şi sunt mândru că această companie s-a dezvoltat la acest nivel.

Chiar se simţea lipsa unui dealer local puternic, care să fie aproape de fermierii din zonă, aşa cum ar trebui să fie în toate regiunile din ţara noastră şi cum sunt, de altfel, în toate statele din

Europa de Vest", ne-a declarat Marius Mitra, reprezentant Ovlac, Pasto Agriculture şi Falc în România. ÎNCREDERE RECIPROCĂ În paralel cu relaţia comercială, Cesivo Agricultură împreună cu Ovlac au participat la o serie de evenimente expoziţionale, de exemplu ultimele trei ediţii ale Agriplanta-RomAgroTech şi numeroase demonstraţii în câmp. Iar demararea colaborării cu Pasto Agriculture şi Falc demonstrează încrederea şi dorinţa comună de a dezvolta parteneriatul început în urmă cu cinci ani.

CESIVO Agricultură a reuşit în primii şase ani de activitate să câştige încrederea fermierilor datorită calităţii utilajelor comercializare, dar şi a serviciilor post-vânzare oferite şi este în prezent cel mai mare dealer local de utilaje agricole din zona Olteniei.

97

98 Analiză Ferma

Zootehnia NU distruge planeta; o salvează!

De ceva vreme, adepții curentului vegetarian susțin cu multă convingere că dacă vom continua să mâncăm carne, distrugerea planetei este inevitabilă. Or, asta înseamnă că vinovatul suprem este zootehnia?!

A

deveni vegetarian e o opțiune personală care trebuie respec­ tată. Cei care au luat această decizie au convingerea fermă că vor fi mult mai sănătoși și, implicit, vor avea o viață mai lungă și mai feri­ cită. Foarte bine! Așa să fie. Dar să nu uităm că ființa umană este definită, de când lumea, ca fiind omnivoră. Adică a mâncat de toate, proteină vegetală și animală deopotrivă și a ajuns să stăpânească pământul așa cum i­a prezis Creatorul în ziua a șasea!

Problema este că, de ceva vreme, acest curent a trecut la un alt nivel, susținând cu multă convingere că dacă vom continua să mâncăm carne, dis­ trugerea planetei este inevitabilă...

PĂCATELE CAPITALE ATRIBUITE ZOOTEHNIEI Ne consumă apa de care avem atâta nevoie;

15-31 august 2021

un articol de

IOAN LADOȘI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Ne consumă cerealele care ar putea hrăni populația în­ fometată a globului; Producția de furaje ne fură din terenul pe care am pu­ tea să producem hrană vegetală pentru oameni; Produce gaze cu efect de seră ce determină încăl­ zirea globală și schimbările climatice.

Fiecare dintre afirmațiile acestea au pretenția că sunt bazate pe cifre. Însă, la o analiză mai atentă, doar pe ci­ fre convenabile care în cele mai multe situații sunt scoase din context și, evi­ dent, extrem de înșelătoare.

SĂ LUĂM PE RÂND ACESTE MITURI ȘI SĂ LE ANALIZĂM Apa în zootehnie Sigur că animalele din ferme con­ sumă apă ca să trăiască. Ca și noi, de altfel. Însă nu doar în ferme se consumă apă. Și animalele sălbatice fac același lucru, zilnic și în cantități comparabile la nivel planetar. Deci, ar trebui oare să scăpăm și de acestea doar ca să ne ră­ mână apa doar nouă, oamenilor?

N-ar fi mai bine să analizăm ce fel de apă consumă zootehnia? Majori­ tatea studiilor derulate pe rumegătoare constată că 94% din apa consumată de către acestea este ceea ce numim “apă verde”, adică banala apă de ploaie, care ajunge pe pășuni și de aici în ani­ mal sub formă de iarbă, iar ulterior, înapoi în natură prin excreții. Deci apa nu dispare! Ca atare, rumegătoarele se încadrează perfect în circuitul apei în natură. Și, atenție! Apa de ploaie ajunge

1.

Analiză Ferma 99 pe pășuni indiferent dacă pasc vaci și oi pe acestea sau nu. În acest context mai are logică să se susțină că zootehnia ne fură apa? Nu, pentru că ar trebui să spu­ nem același lucru și despre plante care consumă constant cantități imense de apă pentru a crește! Pe această logică ar trebui să stopăm producția de vege­ tale pentru că 70% din consumul de apă dulce al globului este folosit pentru irigații? Sau să nu mai producem ­ spre exemplu ­ atât de apreciatele migdale pentru că pentru un kg se consumă de 10 ori mai multă apă decât pentru obținerea unui kg de carne de vită?

Hrană umană contra furaje Puriștii activiști afirmă că ani­ malele de fermă consumă resurse alimentare care ar reduce foametea omenirii. Sună revoltător, nu­i așa?

Așa este, numai că nu e adevărat! Cal­ culele statistice arată că 84% din to­ talul resurselor de hrană care ajung în zootehnie NU pot fi consumate de către oameni! Diferența de 16% o reprezintă furajele necesare producției de carne de pasăre și de porc. Dacă ... ››› 100

2.

100 Analiză Ferma ››› 99 ... luăm în calcul producțiile rume­ gătoarelor (carne și lapte), peste 90% din resursele furajere - includem aici și subprodusele vegetale cum ar fi paiele, vrejii de soia, borhotul de bere, etc. - NU concurează cu hrana umană!

Tot statisticile demonstrează că anual aproape 50 milioane de tone de astfel de subproduse sunt transformate în hrană umană: carne și lapte! Ca atare, sloganul revoltător care pretinde public că pentru 1 kg de carne de vită se con­ sumă 25 kg de cereale este o minciună.

Un studiu al FAO a demonstrat că pen­ tru acest kg de carne de vită se con­ sumă doar 2,8 kg de resurse de hrană aflate în competiție cu omul!

Lupta pentru teren O altă speculație a celor care văd zootehnia ca fiind amenințarea princi­

3.

EXAGERĂRI PERICULOASE Punând cap la cap toate aceste elemente, afirmațiile că zootehnia ar distruge planeta sunt nu numai exagerate, ci de­a drep­ tul periculoase! De ce?

Pentru că se omit adevăratele surse ale încălzirii globale și anume utilizarea la scară planetară a combustibililor fosili: cărbunele, petrolul și gazul natu­ ral, aceștia contribuind împreună la producerea a 80% din totalul gazelor cu efect de seră, pe când zootehnia cu aproximativ 5%! Deci ce anume trebuie să rezolvăm cât mai urgent?

15-31 august 2021

pală la adresa planetei aste aceea că, dacă am reduce numărul animalelor, ar scădea necesarul de furaj și, implicit, că pe terenul rămas astfel disponibil ar putea fi produse și legume și fructe sănătoase. Ceea ce nu ne spun cori­ feii curentului vegetarian este că, la nivel global, două treimi din teren nu sunt pretabile culturilor. Asta pentru că sunt în zone aride sau neproductive și pe acestea nu crește altceva decât cel mult iarbă. Adică iarba pe care rumegătoarele o transformă eficient în carne și lapte! Cei care susțin că terenul ar fi mai bine folosit pentru a produce hrană pentru om și nu pen­ tru animale omit ­ cu bună știință sau din pură ignoranță ­ că fructele și le­ gumele nu pot fi crescute oriunde, ci doar acolo unde solul și clima sunt fa­ vorabile! Dar, să revenim la animalele de fermă. Știați că aproape jumătate din fertilizanții folosiți la nivel mondial pentru producțiile vegetale provin din dejecțiile animalelor? Diferența? Ați ghicit: îngrășăminte artificiale! Adică non­bio! Ne dorim așa ceva?

Zootehnia și încălzirea globală Da, știm că acest fenomen există și va afecta generațiile viitoare dacă umanitatea nu va găsi soluții. Una din­ tre cauzele fenomenului este repre­ zentată de gazele cu efect de seră, iar dintre acestea în primul rând metanul este cel atribuit zootehniei. Și nu putem nega faptul că zootehnia nu ar produce metan. Însă, prin comparație cu alte sectoare producătoare de gaze cu

4.

efect de seră animalele sunt aproape nesemnificative. Conform unui raport din 2016 al Agenției de Protecție a Mediului din SUA se remarcă faptul că 78,5% din emisiile de gaze cu efect de seră, în cea mai industrializată țară a lumii, provin din trei domenii: transporturile, producția de energie și industrie. Comparativ, zootehnia avea o contribuție de 2%, la egalitate cu pro­ ducția agricolă vegetală! Deci, conclu­ zia ar fi că salvăm planeta dacă nu mai mâncăm nimic!

Să revenim însă la metanul produs prin eructațiile și flatulența animalelor de fermă. Oricum o luăm, metanul re­ prezintă doar 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Iar din aceste zece procente doar 2% provin din fer­ mentația care are loc în tubul digestiv al animalelor domestice, cu precădere la rumegătoare.

Dar oare numai rumegătoarele do­ mestice produc metan? Bineînțeles că nu. Planeta are miliarde de rume­ gătoare sălbatice care produc și ele gaze cu efect de seră. Oare ar trebui să le eliminăm și pe acestea ca să stopăm încălzirea globală? Același metan este produs însă și prin descompunerea alimentelor care ajung la groapa de gunoi. Ori noi oamenii ne pricepem să facem asta. Conform FAO, o treime din alimentele produse pe glob sfârșesc a fi aruncate! Iar din această cantitate imensă, 82% o reprezintă alimentele de origine vegetală! Iar utilizarea aces­ tora în zootehnie ar transforma pro­ blema într­o soluție!

Porcine 101

A

Țăranul român e forțat să renunţe la porc!

NSVSA susţine că nu interzice şi nu limitează creşterea sau reproducţia porcilor în gospodăriile ţărăneşti, ci intenţionează doar să instituie „câteva măsuri supli­ mentare de biosecuritate” pe care crescătorii care vor să şi vândă porci trebuie să le respecte pe întreaga durată a evoluţiei pestei porcine africane (PPA) în România.

ANSVSA mai precizează că proiectul de ordin comun (ANSVSA şi MADR) în care au fost stabilite regulile de biosecuritate pentru exploataţiile de porci a rezultat în urma consultărilor cu crescătorii de porci, asociaţiile de fermieri şi asociaţiile procesatorilor de carne.

Noile reguli pentru creşterea porcilor sunt însă extrem de restrictive,

iar amenzile ajung până la 8.000 de lei, ceea ce îi va determina pe micii fermieri să renunţe singuri la creşterea porcilor.

a plătit peste 200 de milioane de euro despăgubiri pentru porcii ucişi din cauza PPA. (VIOLETA MÂȚ)

TOT MAI MULTE FOCARE DE PPA Potrivit ANSVSA, numai în ultima săptămână din iulie au fost înregistrate 70 de focare noi de PPA în 16 judeţe şi 7 cazuri noi de PPA la mistreţi. Cele mai multe cazuri de pestă africană au fost confirmate în Ialomiţa ­ 28 de focare şi Teleorman ­ 13 focare. În total, anul acesta au fost confirmate 679 focare de PPA. La finalul lunii iulie erau active 236 de focare, din care 2 focare în exploataţii comerciale şi 2 focare în exploataţii de tip A, fiind afectate 46.730 de porcine în focarele active.

Din 2017 până în prezent, ANSVSA

De unde vor cumpăra ţăranii porci pentru îngrăşat şi în ce condiţii?

Unde este complet interzisă creşterea porcilor!

Scanează codul QR și află noile reguli ale ANSVSA!

102 Ovine şi caprine

Miei de Țurcană la vânzare în martie? Da, se poate!

Cu un preţ dublu per kilogramul de miel în viu faţă de acum 3­4 ani și pe fondul cererii crescute pe piața externă, tot mai mulți crescători caută să obțină miei grei cât mai devreme anul viitor. Succesul depinde de organizarea montelor.

A

cest an este, deocamdată, unul favorabil pentru crescătorii de oi care au valorificat miei pentru producţia de carne. Cu un preţ dublu (14­15 lei/kg în viu) faţă de acum 3­4 ani (6­7 lei/kg/viu), crescătorii sunt mulţu­ miţi şi tot mai mulţi aleg varianta de a produce miei grei (30­40 kg la livrare), foarte solicitaţi la export. Piaţa externă a cărnii de miel depinde de cerere şi de ofertă. Cererea există, dar oferta de miei trebuie să fie continuă şi moderată pentru a obţine un preţ bun.

PERFORMANŢE LA REPRODUCȚIE În sens larg, producţia de carne la ovine depinde de performanţele de re­ producere ale efectivului de oi matcă, în sensul prelungirii sezonului de montă, maximizării procentului de oi în călduri, a fecundităţii şi mai ales a prolificităţii şi scăderea procentului de oi întoarse şi a avorturilor. În structura de rasă din România, oile Ţurcană reprezintă 80­85% din efectivul total de ovine. Aceste oi

15-31 august 2021

un articol de

IOAN PĂDEANU

USAMVB Timişoara mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

se mulg în sistem tradiţional până în luna septembrie şi apoi sunt intro­ duse la montă în perioada septembrie ­ noiembrie, când temperatura scade şi resursele furajere sunt, de regulă, abundente.

Oile Ţurcane sunt performante, bine adaptate la deal şi la munte, având şi caractere de rusticitate, dar au sezonul de reproducere toamna, cu fătări în lunile februarie ­ martie şi chiar aprilie.

5 FACTORI DECISIVI PENTRU MANIFESTAREA CĂLDURILOR În general, intrarea oilor în călduri (estrus) depinde de o serie de factori, printre care cei mai importanţi sunt: starea de sănătate, pregătirea oilor, lac­ taţia, sezonul de montă, prezenţa ber­ becilor încercători,

rasa etc. Să analizăm câțiva dintre ei.

Starea de sănătate. Înainte de începerea campaniei de montă efectivul de oi matcă se va examina de fermier şi un medic veterinar, iar ani­ malele bolnave se izolează şi se recol­ tează crotine (fecale) ce se vor examina la un laborator specializat. Dacă se de­ pistează ouă de paraziţi şi/sau paraziţi, se aplică un tratament specific. Acţiu­ nile zooveterinare trebuie planificate şi efectuate înainte de pregătirea oilor pentru montă.

Pregătirea oilor pentru montă se face cu cel puţin 15­30 zile înainte de data programată pentru în­ ceperea campaniei. În acest sens, oile se înţarcă treptat şi când majoritatea sunt înţărcate, se face clasarea indivi­ duală a stării de sănătate, a caractere­ lor de rasă, extragerea reformelor (oi în vârstă de 7­8 ani, slab productive, cu boli cronice, sterpe ­ care nu au fătat doi ani la rând) şi înlocuirea lor cu mioare bine dezvoltate.

Lactaţia. Indiferent de stadiul ei, influenţează negativ procentul de oi intrate în călduri, mai cu seamă în afara sezonului

1.

2.

3.

Ovine şi caprine 103

normal de reproducţie. Efectul negativ este mai intens în perioada când oile­ mame alăptează decât atunci când oile sunt mulse.

Sezonul de montă are o influ­ enţă hotărâtoare, la sfârşitul verii şi toamna obţinându­se cel mai ridicat procent de oi în călduri (92­ 98%). În contrasezon şi extrasezon, la rasele de ovine ameliorate în direcţia producţiei de carne şi lână, în funcţie de starea de întreţinere, intră în călduri între 30 și 90% din efectivul de oi.

Sezonul de montă influenţează funcţia de reproducţie la oaie prin­ tr­un complex de factori, greu de se­ parat, dintre care cei mai importanţi sunt nutriţia, durata zilei, intensitatea luminii, temperatura şi umiditatea. În perioada de toamnă resursele furajere sunt la discreţie, asigurând o bună refacere a organismului oii. Du­ rata zilei­lumină influenţează puternic activitatea de reproducţie, cu precă­ dere la rasele de ovine tardive. La toate rasele, durata optimă este de 12 ore în­ tuneric şi 12 ore lumină (raport lumină întuneric 1:1), cu tendinţa de scădere a duratei zilei şi a intensităţii luminii.

Toţi aceşti factori se apropie de va­ lorile optime în jurul datei solstiţiului de toamnă (21 septembrie) ceea ce explică rezultatele de reproducţie mai bune obţinute în acest sezon.

Prezenţa berbecilor încercători. În perioada de pregătire pentru montă, prezenţa acestor berbeci în turmele de oi măreşte frecvenţa zil­ nică a oilor care manifestă călduri şi scurtează perioada de montă. Raportul

4.

5.

de utilizare a berbecilor încercători este de 1/100 oi­matcă toamna şi 1/75 primăvara. Efectul stimulativ asupra oilor se explică prin acţiunea feromo­ nilor secretaţi de berbeci, în principal, prin intermediul glandelor suborbitale.

Dintre toţi aceşti factori care influ­ enţează manifestarea căldurilor la oile Ţurcană, efecte mai intense au sănă­ tatea, condiţia corporală, temperatura şi durata zilei lumină.

PUTEM EXTINDE SEZONUL DE MONTĂ LA ȚURCANĂ?

Frecvent crescătorii îşi pun întreba­ rea: ”Avem şanse să prelungim sezonul de montă şi fătări şi la rasa Ţurcană?”

Da, se poate, dacă avem oi sănătoase, bine dezvoltate, berbeci viguroşi, iar mediul ambiant este favorabil, cu tem­ peraturi de 15­22 grade C.

GREŞEALĂ MAJORĂ LA MONTĂ Crescătorii de oi sunt interesaţi de aplicarea unor proceduri de îm­ bunătăţire a ratei de reproducere a oilor, a bazei producţiei de lapte şi de carne şi implicit a eficienţei economice din fermă. Principala întrebare a oierilor în perioada montei este aceea dacă trebuie sau nu limitat accesul oilor la anumite surse de hrană și de minerale.

Scanează codul QR și vezi ce greșeală majoră trebuie evitată în această perioadă!

UNII AU REUȘIT. CUM AU PROCEDAT? Un pasionat şi priceput crescător de oi Ţurcane din Slatina Timiş, jud.

Caraş­Severin, dornic de soluţii inova­ tive, anul trecut a dus 500 oi la începu­ tul lunii mai în zona montană Brebu Nou (900­1000 m altitudine), la poalele Semenicului, şi le­a muls de 2 ori pe zi până în 10 iunie şi apoi treptat le­a înţărcat pe parcursul a 2­3 săptămâni.

După înţărcare, într­o perioadă de două săptămâni, oile şi­au refăcut condiţia corporală şi din 15 iulie a introdus în turma de oi un berbec, pregătit pentru monte, la 35 oi.

MIEI DE 20-30 KG ÎN LUNA MARTIE În iulie, temperaturile locale au fost mai ridicate ziua şi puţine oi s­au mon­ tat, dar odată cu scăderea temperatu­ rilor la începutul lunii august şi benefi­ ciind de efectul feromonilor produşi de berbeci, ritmul de intrare în călduri a crescut foarte mult, astfel că dacă la sfârşitul lunii decembrie fătările au fost sporadice, începând cu 4 ianuarie au fătat 20­30 oi/zi într­o perioadă de trei săptămâni (95%).

Aplicând apoi la miei furajarea suplimentară în mielare, diferenţiat pe mieii din fătare simplă sau dublă, a livrat la începutul lunii martie miei de 20­30 kg la un preţ foarte bun, când la alţi crescători încă mai fătau oile. Apoi a muls oile într­o perioadă când erau la mare căutare ceapa verde şi brânza proaspătă.

Se pot realiza fătări timpurii şi la oile Ţurcane!

104 Ovine şi caprine

Reproducţia caprelor: 4 piedici majore

În sezonul de montă, pot apărea multe probleme. Este bine să le cunoaștem și să le eliminăm din timp, pentru ca reproducția, producția și asigurarea generației viitoare de capre să nu fie afectate semnificativ.

S

ezonul de reproducție la capre îl planificăm la sfârșitul verii sau în toamnă, chiar dacă animalele se află încă în lactație. Caprele bune de lapte pot fi mulse timp de 10 luni din­ tr­un an, fiind necesare doar 2 luni de repaus mamar pentru refacerea glan­ dei mamare și creșterea fetusului în ultima parte a gestației. Caprele cu pro­ ducții mici le vom înțărca atunci când mulsul va deveni neeconomic. Dar ce probleme pot să apară?

CUM DEPISTĂM PROBLEMELE? Problemele de reproducere sunt adesea dificil de investigat pentru un fermier. Cu toate acestea, este posibilă identificarea cauzei, care ar putea ține de gestionarea efectivului, de orga­ nizarea sezonului de reproducție sau de natură fiziologică. Gestionarea și organizarea pot fi corectate, dar proble­ mele fiziologice, de exemplu dificultăți de natură hormonală, sunt mai greu de înlăturat.

Pentru a depista problemele, punem următoarele întrebări.

15-31 august 2021

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

1.

Capra prezintă semne de călduri?

Este important să verificați dacă estrul este detectat corect. În turmele cu țapi încercători găsirea caprelor în călduri se face mai ușor decât dacă ne vom baza doar pe observațiile personale.

Este posibil ca femelele să aibă un ciclu normal, dar să nu prezinte semne evidente de estru. Oricare dintre următorii factori poate provoca anestru: Condiție corporală precară: o ali­ mentație deficitară pe perioade lungi de timp, care duce la pierderea severă în greutate (10­20 la sută din greutatea corporală), poate determina capra să nu manifeste călduri, situație este cu­ noscută sub numele de „anestru nu­ trițional”.

Alăptarea: în stadiile incipiente ale alăptării, este posibil să nu prezinte

•

•

semne de estru. Acest lucru este cunos­ cut sub numele de „anestru lactațional”.

Boală: dacă femela este foarte bol­ navă, este posibil să nu prezinte semne de intrare în călduri.

Cauze ereditare: pot exista defor­ mări ereditare ale organelor genitale, dar sunt rare.

Vârstă: caprele prea bâtrâne (pes­ te 8 ani) manifestă estrus în proporție redusă (sub 50%).

Dacă sunt semne de estru, este el regulat? Încercați să înregistrați când apare estrul. Uneori, ciclurile de călduri sunt foarte scurte (6­10 zile) sau foarte lungi (peste 20 de zile).

Cauzele ciclurilor scurte sunt: Stres: când capra este stresată, de exemplu în timpul transportului, corpul galben poate regresa prematur, pro­ vocând un ciclu scurt de estru, poate chiar de șapte zile.

Chisturile de pe ovar produc estrogen, care poate scurta ciclul estru la 3­7 zile.

Metrită: infecția uterului după fătare poate duce la cicluri scurte de estru.

• • •

2.

• • •

105

•

Ied mumificat: dacă iedul devine mumificat în uter, el poate servi la stimularea repetată a ciclurilor scurte de estru.

Ciclurile lungi pot fi cauzate de oricare dintre următorii factori: Moarte embrionară (în uter).

Anestru ocazional, posibil din cauza malnutriției sau a bolilor.

Tulburări hormonale: posibil din cauza corpului galben persistent.

Este țapul fertil?

Dacă femelele prezintă călduri normale la un interval de 18­19 zile, dar există încă probleme, următoarea între­ bare: este țapul fertil?

Infertilitatea la țapi are ca posibile cauze: Bruceloză, infecția cu Brucella ovis la țapi se manifestă prin testicule umflate, care pot face ca țapul să fie tempo­ rar infertil sau permanent steril.

Integritate fizică a organelor genitale, orice afecțiune a penisului sau a testiculelor poate face ca țapul să fie steril. Șchiopătarea sau alte probleme fizice de locomoție pot face ca țapul să nu poată monta o femelă.

Utilizare excesivă la montă: un țap montează cu rezul­ tate bune de fecunditate una sau două capre pe zi. Cu cât montează mai multe capre în aceeași zi, fertilitatea scade.

Genetic: ocazional se nasc țapi cu organe reproductive deformate, ceea ce duce la sterilitate.

Vârsta: când țapii îmbătrânesc este posibil să nu mai poată monta sau monta să fie infecundă.

Homosexualitate: țapii crescuți exclusiv cu alți țapi în absența caprelor pot dezvolta modele de comportament homosexual și nu vor monta caprele în călduri.

Este țapul cu capra tot timpul?

Dacă răspunsul este nu, atunci pot apărea probleme fie în detectarea estrului, fie în împerecherea la momentul corect în raport cu ovulația.

Dacă femela în călduri este observată mai târziu, e posibil să nu poată fi montată de două ori la intervalul re­ comandat de 12 ore. În alte cazuri, caprele pot fi prea mici pentru a suporta greutatea țapului.

Având în vedere că sunt multe cauze de natură fiziologică care duc la infertilitatea caprelor, recomandăm fermierilor scoaterea reformelor care sunt cele mai susceptibile de a avea astfel de probleme și organizarea fătărilor după refa­ cerea condiției corporale afectată după o lactație lungă.

• • •

3.

• • • • • • •

4.

MONTA SEZONALĂ LA CAPRE Prezintă un avantaj deoarece fătările au loc în primăvară, când nu este prea cald sau prea frig, iar producerea laptelui necesar pentru creşterea iedului va fi susţinută de vegetaţia care se regenerează după peri­ oada de iarnă. Ce este şi cum se poate practica monta sezonală la capre? Scanează codul QR şi citeşte mai multe în articol!

106 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 • Vând fermă agrozootehnică în Argeş, Ialomiţa, Teleorman, Constanţa şi Mureş, vaci de carne sau de lapte, 500 - 1200 capete, teren 300 - 2.000 ha, direct de la proprietar, preţul proprietarului. Tel. 0734845159 • Vând fermă agricolă oriunde în România, minim 1.000 ha, direct de la proprietar, preţul proprietarului, conexiune cu toate fermele de minim 1.000 ha, doar cumpărători reali şi solvabili. Tel. 0734845159 • Cumpăr teren, minim 100 ha, pretabil parc fotovoltaic, jud. CL, IL, GR, DB, PH, AG, TR, OT, DJ, GJ, MH, CS, AR, TM, BH. Grad comasare juridică 100%, direct vânzători. Tel. 0734845159

TRACTOARE, COMBINE ŞI PIESE DE SCHIMB

BH. Vând heder porumb Olimac Drago, plăci independente reglabile automat, cuţite valţuri mai lungi, fără pierderi, rapiditate, întreţinere şi manipulare uşoară, vizibilitate completă pe drumuri, tocător. Tel. 0742042066, 0741649805 TM. Vând tractor Solis 50, 50 CP, tracţiune 4x4 Carraro Italia, hidraulică Bosch, ridicare 1.600 kg în tiranţi, servodirecţie, mentenanţă redusă, garanţie 1.500 ore sau 3 ani. Tel. 0744537405 TM. Vând tractoare Solis 4x4, de 20, 26, 50, 75 şi 90 CP. Tel. 0744537405 SB. Vând piese schimb noi şi second-hand pentru toate mărcile de combine şi tractoare termen livrare pentru piese sh foarte scurt, piese verificate, în stare foarte bună de funcţionare. Tel. 0738641295 B. Vând furtun aer condiţionat, diferit de cel hidraulic prin construcţie, pe stoc sau confecţionăm pe loc orice tip de furtun AC, reparăm instalaţii AC montate pe utilaje. Tel. 0722506900

SB. Vindem piese din dezmembrări pentru tractoare, combine, utilaje Deutz, Same, New Holland, JD, Renault, International IH, Claas, Fiatagri, Massey Ferguson etc., calitate foarte bună, preţ negociabil.

Tel. 0735883191 B. Reparaţii aer condiţionat, furtune AC, orice piesă AC în stoc, electronică auto pentru utilaje agricole şi de construcţii, piese schimb, garanţie, factură, service mobil. Tel. 0722506900

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII

TR. Vindem echipamente depozitare, transfer şi condiţionare cereale: şnecuri remorcă şi mobile, benzi transportoare, sonde temperatură şi umidometre, silozuri metalice, uscătoare etc. Tel. 0746225988 • Vând echipamente recoltat floarea soarelui OptiSun 2 -16 rânduri, 50, 55, 60, 65, 70, 76cm între rânduri, plăci laterale suplimentare şi plasă protecție, tăvi vibratoare, viteză recoltare în funcție de recoltă 8-12 km/h, pierderi minime 0,3-0,4%. Tel. +40757145186 • Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 • Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 SB. Vând plug Gregoire Besson RB6, 6 trupiţe, 70% din piese schimbate, reversibil hidraulic, stare foarte bună de funcţionare, 6400 euro. Tel. 0748066789 SB. Vând motoare John Deere, Deutz, Case IH, Lamborghini etc. din dezmembrarea tractoarelor, stare bună de funcţionare. Tel. 0735883191 SB. Vând echipamente recoltat păioase Claas, Case IH, John Deere, diferite mărci, în stare de funcţionare.

Tel. 0735883191, 0748066789 IL. Vând tamburi irigat Casella 320 m/100; 400 m/100; 500 m/100; 600 m/110, motor Yanmar/Hitachi pentru retragerea şi întinderea tamburului, consum 0,5 l motorină/oră. Tel. 0727453086 IL. Vând semănătoare cu fertilizare, 6 rânduri, brăzdar dublu disc, roată tasare, calculator control seminţe. Tel. 0723251698 IL. Vând remorcă modulară Hermanos-Garcia (Spania) cu descărcare automatică spate, deschidere automatică a oblonului spate din cabina tractor, scară acces, capacitate 8-13 mc. Tel. 0723251698 IL Vând tăvălug hidraulic Madara, lăţime lucru 6m, tăvălugi tip Cambridge 460 mm, greutate 2620 kg. Tel. 0727453086 IL. Vând semănătoare pneumatică de precizie Monosem 6 r, fertilizare şi brăzdar dublu disc, 70/80 cm între rânduri, lăţime transport 4,5 m, roţi motrice, control adâncime, buncăr seminţe 6x52 l, fertilizare 270 l x2. Tel. 0723251698

IL. Vând semănătoare pneumatică Monosem 8 r, 70/80 cm între rânduri, lăţime transport 6,1 m, roţi motrice control adâncime, buncăr seminţe 52 l x8, fertilizare 175 l x4, calculator control seminţe. Tel. 0723251698 IL. Vând maşină împrăştiat îngrăşăminte DCM Italia, capacitate 2000 litri/24 m, 3000 litri/36 m. Tel. 0723251698 IL. Vând disc hidraulic cu 2 rânduri talere ovalizate (fluture) dispuse pe baterie, lăţime lucru 6m, asigură mărunţire şi nivelare perfectă a solului. Tel. 0727453086 IL. Vând vidanjă Hermanos-Garcia (Spania), capacitate 11.200 - 26.000 litri, pompe Hertell/Jurop, galvanizare cald, accesorii împrăştiere dejecţii. Tel. 0727453086 IL. Vând tamburi irigaţii 100/400 Pioggia Carnevali, cadru oţel galvanizat, rotaţie manuală, extensie înălţime 50 cm, sprinkler tip Ranger, picioare sprijin hidraulice.

Tel. 0723251698 IL. Vând prăşitor 7/9 secţii, cu fertilizare, elemente de lucru elastice, tăvălugi nivelare. Tel. 0723251698 IL. Vând sapă rotativă 6 -8m, lăţime lucru între 6,2 m şi 7,7 m, organe active din fontă turnată, cu elemente elastice marca Madara (BG). Tel. 0727453086 BH. Vând compactor purtat/tractat Agro Tom UPH 6 m, cadru hidraulic rabatabil din oţel profilat, bară nivelare, tăvălug platbandă oţel, 32 lănci, de la 16.300 euro +TVA, livrabil luna mai. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor purtat/tractat Agro Tom 4,5 m, cadru hidraulic rabatabil, bară nivelare, tăvălug platbandă oţel, 24 lănci cu arc dublu, cuţite labă de gâscă pe 3 rânduri, tăvălug Crosskill, scormonitori urme, de la 12.900 euro. Tel. 0742042066 BH. Vând disc talere independente Agro-Tom ATH L, 6 m, 48 talere Ofas 560 mm pe 2 r la 740 mm, rulmenţi închişi, fără întreţinere, tăvălug discuri, necesar 170-220 CP, 20.300 euro +TVA, transport. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor purtat/tractat Agro Tom 4/ 5 /6 m, cadru hidraulic rabatabil din oţel profilat, bară nivelare, tăvălug platbandă oţel, 28 lănci, tăvălug Crosskill, scormonitori urme, de la 13.900 euro+ TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator mirişte Agro-Tom APSP 3,5 m, cadru fix oţel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug posterior 9 sau 12 bare sau 15 platbande, necesar 160 - 180 CP, 13.600 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 MS. Vând selector cereale import, 2-3 tone/oră, pentru seminţe grâu, mazăre, linte, soia, orez, floarea soarelui, porumb, lucernă, dovleac, pătrunjel, ceapă, struguri etc., masă 140 kg, motor 220V, 0,75 kW, 2,5 x 1,1 x 1,75 m. Tel. 0745096575

FURAJE, CEREALE, SEMINȚE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328

CUM TE POȚI ABONA LA REVISTA FERMA? Apelează 0256.213.328 Accesează www.revista-ferma.ro/abonamente 15-31 august 2021

NE GĂSIȚI ȘI PE YOUTUBE! Scanează codurile QR pentru a viziona interviurile.

Agricultura ecologică Un bilanț al problemelor cu Dacian Sabău

La prășit cu STEKETEE soia cultivată în sistem ecologic

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala!

Combina John Deere S770i în ferma ITC Seeds!

În ferma lui Teodor Ioan Hopitea - Gătaia, jud. Timiș

Cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Branislav Giurici