Revista Ferman nr. 10 (1-14 iunie 2021)

ANUL XX

III • NR. 10

(281) • 114 iunie 2 021

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

NICOLAE MOȚ

ȘI CULTURA LUI DE SUFLET 18

6 sfaturi practice la pregătirea combinelor 50

Campanie de recoltat 2021

Preţ: 9 lei

Articolul ediţiei

Robotul "dă cu sapa" la sfecla de zahăr 40

Robotul ediției

Editorial

ANUL XXIII • NR. 10 (281) • 1-14 iunie 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Şef lucrări dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 11 (282) va apărea în perioada 15-30 iunie 2021

ECOLOGIZAREA NE SUFLĂ-N CEAFĂ

N

e lipsesc peste 22 de procente din cele 25% terenuri ecologice pe care Uniunea Europeană le vrea până în 2030. Practic avem mai puţin de zece ani în care să implementăm strategiile de la fermă la furculiţă şi să fim şi noi în rândul lumii europene cu: ecologizarea, reducerea utilizării pesticidelor cu 50%, a îngrăşămintelor cu 20% şi a antibioticelor pentru animalele de fermă cu 50%! Vezi să nu...

Cu 2,4% din totalul suprafeţei agricole a României, ocupăm penultimul loc din UE la agricultura ecologică. Austria a depăşit deja targetul ambiţios de ecologizare europeană şi mai sunt şi alte state cu procentele pe-aproape. Nu poţi să nu te întrebi cum de reuşesc fermierii lor să fie şi eco, şi cu bani în buzunar...

Subvenţiile mai mari, mi-aţi spune mulţi dintre dvs. Asta e evident, plus că şi vechimea în acordarea banilor e semnificativă. Însă nu doar atât.

Readucem în discuţie faptul că agricultura ţării noastre este extrem de polarizată. În timp ce motorul agricol european este reprezentat de ferma de familie (de dimensiune medie însă considerată mică la noi), în România doar 20% din terenul agricol este lucrat de vreo 1.700 de fermieri în exploataţii medii, între 30 şi 300 ha. La extreme se află subzistenţa şi fermele foarte mari, unice în comunitatea europeană. În Austria, materia primă care nu este consumată în zootehnie este preponderent procesată, crescându-i astfel valoarea la comercializare. Mai mult, peste 25% din ceea ce se produce are certificare ecologică. Este dispus consumatorul să plătească mai mult pentru ceva bio şi local? Cu singuranţă, da! Şi asta se datorează campaniilor naţionale de stimulare a consumului intern de produse agroalimentare provenite din fermele organice. Diferenţa de preţ reuşeşte să amortizeze cheltuielile fermierilor cu ecologizarea.

La noi, din păcate, "performanţa" se numără precum hectarele la recensământ. Avem păşuni, dar nu mai avem

suficiente animale ca să le-ncărcăm.

Avem cea mai mare suprafaţă cultivată cu porumb din UE, dar suntem deficienţi la producţii şi randamente. Şi, dacă mai era nevoie să amintesc, noi exportăm ceea ce alţii procesează. Suntem fruntaşii Europei la acest capitol, dar ăsta nu ar trebui să fie motiv de mândrie naţională. Doar se vede cât este de dezechilibrat... echilibrul comercial.

Ecologizarea va ”muşca” serios din terenurile agricole ale României, adică exact din ceea ce acum e motiv de laudă pentru guvernanţi. Cine va suporta costurile trecerii la "scenariul verde" al UE? Oficialii de la Bruxelles spun că vor fi bani special pentru implementarea "Pactului verde". Reprezentantul cooperativelor şi al fermierilor europeni, Pekka Pesonen (Copa-Cogeca), le dă replica şi afirmă că, de fapt "sunt bani care vor fi luaţi de la alţi fermieri care nu se vor putea angaja în cadrul ecoschemelor". Cine şi cum va rezista în următorii zece ani, rămâne de văzut.

Deocamdată, agricultorii aşteaptă alternative şi soluţii, inclusiv pentru reducerea importurilor în ţările care au deja supraproducţie agricolă. Până la "Acordul verde"... dezAcordul este cel care guvernează majoritatea comunităţilor de fermieri.

NICOLETA DRAGOMIR

Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

28

6

44

Actualitate

6 Green Deal: pact şi impact!

10 „Plafonarea” se află încă pe masa negocierilor 12 Agroinfo 14 Ce dezbat deputații din Comisia de Agricultură?

16 Pandemia și Brexit-ul păgubesc comerțul UE 18 Nicolae Moț și cultura lui de suflet 22 PAC aduce schimbări majore în sectorul legume-fructe 24 Catastrofa secolului în agricultura Franței 26 Cine plătește ambițiile europene pentru bunăstare?

28 Sectorul avicol, între triumf și panică 32 Bogdan Fericean: ”Ogorul e locul meu de muncă” 36 Un proiect de milioane pentru micul fermier!

40

Agricultura 4.0

40 Robotul "dă cu sapa" la sfecla de zahăr 42 Clienţii Claas au acces facil la date cruciale

76

44 Fermieri copleșiți de visul american

46

Cultura mare

46 Campania de irigat a eșuat din start 50 6 sfaturi practice la pregătirea combinelor 56 8 avantaje majore ale sistemului ”cover crops” 60 Cât oferă traderii pe grâul din noua recoltă?

62 Noile tehnologii își merită fiecare bănuț investit 66 Paguba-i mare în lanul de cereale 70 14 motive pentru a practica dezmiriștirea 72 5 măsuri pentru a preveni atacul de Ostrinia

76

Horticultură

76 Culturi sănătoase cu Syrex® Star 78 Zeci de avantaje, un singur produs: PREV-AM 79 Cancerul rugos al pomilor 80 Seipro are grijă de via și livada ta

82

1-14 iunie 2021

50

82

Utilaje agricole

82 Doi frați, o fermă și un Weidemann 84 Stres hidric! Cum ducem apa la rădăcina plantei? (I) 88 KRONE - un utilaj bun nu este niciodată scump 92 FENDT 800 VARIO Superior până la ultimul detaliu 94 Remorci bune la curtea oricărui fermier 96 Prima femeie care traversează România la volanul unui tractor

100

Zootehnie

100 Afară cu sărăcia din zootehnie!

102 Tricofiția: ce este și cum o poți diagnostica?

104 Prevenirea diareei la viței 108 7 puncte forte ale oilor de lapte Palas 110 7 lucruri de știut despre tineretul de înlocuire 112 O poveste cu flori, miresme și iubire

114

Mica publicitate

114 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

100

5

Dosar Ferma

GREEN DEAL: PACT ŞI IMPACT!

Sursa foto : www.can va.com

6

Între obiectivul neutralităţii climatice şi interesul fermierilor, autorităţile de la Bruxelles trebuie să găsească un echilibru, pentru a nu pune în pericol competitivitatea sectorului. Ce ne spun oficialii europeni?

P

entru că subiectele de pe agenda Pactului Verde European nu sunt neapărat şi priorităţile fermierilor noştri, dar şi din dorinţa de a afla care sunt normele de aplicare şi transpunere în lege a ţintelor prevăzute în subcapitolele strategiei „De la fermă la consumator” şi de biodiversitate, Asociaţia Presei Agricole din România (APAR) a organizat, pe 12 mai, o conferinţă a cărei temă a fost tocmai acest Green Deal.

PIERDERE SAU CÂȘTIG? Vorbim de un proiect amplu care va schimba radical procesele de producţie şi de consum pe teritoriul UE, printr-o serie de măsuri ce vizează reducerea emisiilor şi combaterea schimbărilor climatice până în 2050. Şi chiar dacă ambiţiile privind neutralitatea climatică vor însemna, foarte probabil, pierderea competitivităţii pe piaţa globală, autorităţile de la Bruxelles dau asigurări că agricultura europeană va avea de câştigat.

TRANZIŢIE VERDE ȘI DIGITALĂ Implicat la cel mai înalt nivel în negocierile de la Comisia Europeană pentru

1-14 iunie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

elaborarea politicilor agricole, Mihail Dumitru priveşte cu optimism această tranziţie către un sistem alimentar durabil, fiind de părere că agricultura se află pe un trend de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, care în prezent se află undeva la 10% din total. „Între 1990 şi 2015, agricultura a contribuit cu o reducere de 20%, dar cu toate astea e nevoie de o intensificare a eforturilor”, a remarcat directorul adjunct al DG Agri, în cadrul conferinţei APAR.

POTENŢIAL URIAŞ PENTRU SECHESTRAREA CARBONULUI Acesta a recunoscut totuşi că nu se vor putea elimina niciodată în totalitate aceste emisii generate de sectorul agricol. „Agricultura şi silvicultura au o particularitate foarte importantă şi anume că sunt singurele sectoare care pot capta şi înmagazina dioxidul de carbon, în sol, în biomasă. Vorbim în prezent în Uniunea Europeană de un potenţial net de stocare a carbonului de circa 300 milioane de tone de dioxid de carbon anual. Iar Pactul Verde stabileşte ţinte clare şi în direcţia gestiunii durabile a resurselor naturale şi a opririi declinului biodiversităţii”, susţine Mihail Dumitru.

Dacă vrem să realizăm obiectivele Pactului Verde, Politica ... ››› 8

7

8

Dosar Ferma ››› 6 ... Agricolă Comună reprezintă, în opinia sa, principalul instrument care poate ajuta statele membre în această tranziţie verde şi digitală din sectorul agricol.

“SĂ NU FALIMENTĂM ECONOMIC FERMIERUL EUROPEAN” La rândul său, ministrul Adrian Oros a vorbit despre Planul Naţional Strategic, dar şi despre efectele negative pe care noile direcţii impuse de la Bruxelles le pot avea asupra fermierului român. „Pactul ecologic european este o strategie corectă, dar trebuie să avem grijă cum o aplicăm. E nevoie de un echilibru între producerea unor alimente mai sănătoase, mai sigure, accesibile populaţiei, obţinute printr-o agricultură mai responsabilă, utilizând cele două resurse vitale - solul şi apa, dar în acelaşi timp să avem grijă să nu falimentăm economic fermierul european”, a declarat Oros.

BANII PE ECO-SCHEME Inevitabil, au fost aduse în discuţie şi eco-schemele, instrumente obligatorii pentru statele membre, dar voluntare pentru fermier. „Dacă fermierii nu accesează aceste eco-scheme, există riscul foarte mare de a pierde sume importante de bani”, a declarat Adrian Oros, după care şi-a exprimat nemulţumirea faţă de împotrivirea Comisiei cu privire la propunerea României în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) legată de reabilitarea infrastructurii de irigaţii.

IMPACT ÎNCĂ NEEVALUAT Printre invitaţii la conferinţa APAR, care s-a desfăşurat online pe platforma Zoom, s-a numărat şi Pekka Pesonen, secretarul general al COPA-COGECA. Ca de obicei, cu temele bine făcute, acesta nu s-a ferit să critice punctual reformele propuse de autorităţile de la Bruxelles. „A trecut deja un an şi nu s-a făcut o evaluare cuprinzătoare a impactului acestor iniţiative politice majore. Iar acest lucru este de fapt împotriva principiilor bunei reglementări pe care le are Comisia, lăsând în întuneric fermierii când vine vorba de producţie, securitate alimentară, competitivitate şi, în special, veniturile din agricultură”, a punctat finlandezul.

1-14 iunie 2021

Dacă nu vom reuşi să ne protejăm de pătrunderea în spaţiul comunitar a unor produse mai ieftine din ţări terţe, care nu-şi propun aceste exigenţe (ale Green Deal - n.r.), riscăm să afectăm sustenabilitatea fermierilor ADRIAN OROS

Ministrul Agriculturii

LIPSA ALTERNATIVEI „România, cu structura sa şi modul de organizare a sectorului agricol, se confruntă cu cea mai mare provocare.

Suntem destul de îngrijoraţi de lipsa alternativelor. De exemplu, în ceea ce

priveşte produsele de protecţia plantelor, pur şi simplu nu vedem iniţiative la nivelul UE de a înlocui aceste produse, care probabil nu vor fi reautorizate. Acest lucru este de neacceptat!

Pentru că fermierii au nevoie... ››› 10

9

10 Dosar Ferma ››› 8 ... de soluţii. Nu avem probleme cu apelurile la sustenabilitate. Dar nu este ca şi cum am elimina toate instrumentele şi ne aşteptăm ca fermierii să facă în mod magic ceva ce nu au fost capabili să facă până acum”, a remarcat Pekka Pesonen.

CÂT DE SUSTENABIL E SECTORUL BIO? În ceea ce priveşte obligativitatea ca 25% din terenurile arabile ale Europei să fie rezervate agriculturii ecologice până în 2030, Pekka Pesonen a fost la fel de tranşant. „Aş dori să subliniez că susţinem foarte puternic sectorul organic, dar este important ca această valoare adăugată să fie menţinută. Prin urmare, utilizarea ecologică a terenurilor la un nivel de 25% este justificabilă numai dacă generăm de fapt mai

A trecut deja un an şi nu s-a făcut o evaluare cuprinzătoare a impactului acestor iniţiative politice majore PEKKA PESONEN

Secretar general al COPA - COGECA

multe venituri din agricultură prin sectorul bio”, a precizat secretarul general al Copa-Cogeca, organizaţie ce repre-

zintă vocea unită a agricultorilor şi a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană.

Despre poziţia şi frământările fermierilor români vizavi de Green Deal vom relata în ediţia viitoare a revistei Ferma. Până atunci, scanează codul QR și vezi care sunt ambițiile Pactului Verde și ce incertitudini creează noua strategie europeană!

Î

„PLAFONAREA” SE AFLĂ ÎNCĂ PE MASA NEGOCIERILOR

n ceea ce priveşte plafonarea subvenţiilor, un subiect de interes pentru fermierii români, în special cei care lucrează suprafeţe mari, din punct de vedere al Comisiei subiectul a fost deja tranşat. Însă, Mihail Dumitru a lăsat să se înţeleagă că totul depinde acum de decizia Parlamentului European. „Politica Agricolă Comună este adesea criticată pentru faptul că 80 la sută din bugetul PAC se duce către 20 la sută din fermieri şi un obiectiv al acestei reforme este să îmbunătăţim această distribuţie. Comisia a propus pe lângă

1-14 iunie 2021

plafonare şi alte instrumente, cum ar fi redistribuirea fondurilor, acea regresivitate, o definiţie comună a fermierului activ, care pot contribui la eficientizarea distribuţiei subvenţiilor”, a explicat acesta.

CONSILIUL ŞI PARLAMENTUL EUROPEAN AU ULTIMUL CUVÂNT Pe de altă parte, Consiliul a venit cu ideea ca această plafonare să devină voluntară şi să se aplice numai plăţilor directe, inclusiv având posibilitatea deducerii costurilor cu forţa de muncă. Rămâne acum de văzut dacă

se va ajunge la un compromis în negocierile dintre Consiliu şi Parlament. „Acest compromis probabil că va veni în sensul de a oferi garanţia că vom avea o mai bună distribuţie a ajutorului şi nu neapărat prin obligativitatea plafonării. Dar asta este doar o concluzie de etapă, până nu se încheie negocierea politică”, a ţinut să precizeze Dumitru.

Scanează codul QR și află informații ” din culisele” reformei PAC, o politică aflată între ambiţii şi oportunităţi!

11

12 Agroinfo

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Condiţii pentru a lua banii europeni

CÂND SE DESCHID PRIMELE MĂSURI PNDR ÎN 2021?

AFIR a publicat, în luna mai, variantele consultative ale Ghidurilor Solicitantului pentru mai multe submăsuri din PNDR care vor fi lansate în perioada de tranziţie 2021-2022. „Începând din iunie, pe rând, o să lansăm măsurile, nu le putem lansa toate odată, mai ales că unele măsuri - cele legate de instalarea tinerilor fermieri sau alte măsuri - sunt finanţate după luna august, dar avem multe măsuri pe care o să le lansăm în această perioadă, în primul rând, investiţiile în capacităţile de depozitare şi procesare”, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe 22 mai.

Tinerii fermieri (sM 6.1) pot primi maximum 70.000 euro, pentru fermele între 30.000 şi 50.000 euro SO (valoare producţie standard) care fac şi procesare sau agricultură ecologică. Pentru ferme mai mici, între 12.000 şi 29.999 euro SO, vor primi maximum 40.000 euro.

Doar unul din membrii (soţ-soţie) unei familii poate să ia bani prin submăsura 6.1 din PNDR 2020. Nu se acordă sprijin nici dacă soţul/soţia a accesat Măsura 112 - Tineri fermieri din PNDR 2007-2013.

Este permisă însă accesarea submăsurilor non-agricole 6.2/6.4 în acelaşi timp cu submăsura 6.1, dar prin Cereri de finanţare diferite.

Pe submăsura 6.2 - Înfiinţarea de activităţi neagricole, sprijinul este de cel mult 70.000 euro/proiect, iar prin submăsura 6.4 - Crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole, beneficiarii pot primi 70% sau 90% din maximum 200.000 euro.

1-14 iunie 2021

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură!

Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

Când mai puteţi modifica cererea unică pe 2021, fără penalităţi?

APIA, obligată să notifice fermierii pentru plata subvenţiilor!

PNDR: Ghid submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici Condiţii pentru ajutorul de 15.000 de euro/fermă.

Cine poate lua banii şi cine e exclus de la plată!

Viața fermierului de la munte: La mâna samsarilor și fără subvenție pe pășune!

Nu au unde să vândă laptele, vițeii îi dau intermediarilor pe un preț de nimic.

Controale cu scandal în piaţa din Matca.

Legumicultori bagaţi în duba jandarmilor Uniunea Salvăm Ţăranul Român: Identificaţi samsarii din pieţe! Nu vă mai legaţi de fermieri!

Ce obligaţii au apicultorii?

Termene limită şi excepţii?

Nou Ordin MADR pentru identificarea stupinelor şi stupilor!

Propunere şef unitate DG Sante, Comisia Europeană: Noi reguli pentru sacrificarea animalelor în ferme şi transportul la abator!

Agroinfo

SUBVENŢII APIA 2021: MAI PUŢIN CU 24.008 CERERI!

SE SCHIMBĂ GENERAŢIILE ÎN AGRICULTURĂ Agenţia de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a primit, până pe 17 mai, 802.956 cereri de subvenţii, pentru 9.823.979 ha. Faţă de 2020, numărul cererilor a scăzut cu 24.008 cereri, iar suprafaţa a crescut cu 9.041 ha.

Fermierii mai pot depune cereri de plată până pe 11 iunie 2021 inclusiv, cu penalităţi de 1% pe zi de întârziere. Conform OMADR 50/2021, din 1 iunie începe controlul administrativ al cererilor, iar după 12 iulie se va efectua controlul la faţa locului.

După vârstă, în 2021 au depus cereri de plată la APIA: 19.990 fermieri de 18-25 ani (+10.400 faţă de anul 2020); 108.225 fermieri de 25-40 ani (+18.300); 154.500 fermieri de 40-50 ani (+14.473); 162.134 fermieri de 5060 ani (-2.084); 196.124 fermieri de 60-70 ani (-1.900); 121.322 fermieri de 70-80 ani (-35.000); 36.768 fermieri de 80-90 ani (-27.650); 1.506 fermieri de 90-100 ani (-3.747). Chiar şi cu vârsta peste 100 de ani sunt 4 fermieri înregistraţi la APIA, cu 17 mai puţini decât în 2020.

AJUTORUL COVID-19 PENTRU BOVINE, APROBAT!

30 DE ZILE PENTRU DEPUNEREA CERERII LA APIA Comisia Europeană a aprobat, pe 21 mai 2021, schema de ajutor de stat pentru sprijinirea activităţii crescătorilor români de bovine, în contextul crizei generate de pandemia Covid-19. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţionată.

Ajutorul Covid-19 va fi acordat pentru minimum 3 capete de bovine, la data de referinţă 31 ianuarie 2021.

APIA poate prelua cereri de plată abia după ce proiectul de ordonanţă de urgenţă elaborat de MADR va fi aprobat de Guvern şi publicat în Monitorul Oficial. Potrivit proiectului, fermierii au la dispoziţie 30 de zile lucrătoare, începând cu ziua următoare intrării în vigoare a ordonanței de urgență, pentru a depune cererile şi documentele justificative.

Cuantumul ajutorului Covid-19 estimat de MADR este de 142 lei/cap de bovină şi 232 lei/tona de lapte. Plăţile trebuie făcute până cel târziu la 31 decembrie 2021.

CUM S-AU MODIFICAT EFECTIVELE ÎN ULTIMII 14 ANI

ROMÂNIA, LOCUL 2 ÎN UE LA NUMĂRUL DE OVINE ŞI CAPRINE Numărul total de ovine şi caprine a crescut cu 1,2% în ultimul an, iar efectivul matcă (oi, mioare şi capre) - cu 0,6%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Astfel, la 1 decembrie 2020, România avea 12,094 milioane ovine şi caprine, din care peste 9,218 milioane capete efectiv matcă, ceea ce pune ţara noastră pe locul doi în UE la numărul de ovine şi caprine, după Spania. În schimb, numărul total de bovine a scăzut cu 0,6% în 2020, până la 1,91 milioane capete, însă efectivul matcă a crescut cu 0,7%, până la 1,249 milioane vaci de lapte, bivoliţe şi juninci pentru reproducţie.

România este pe locul nouă în UE la efectivele de bovine, după Franţa, Germania, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Olanda şi Belgia.

Faţă de 2006, efectivele de ovine au crescut cu cca. 44%, iar cele de bovine au scăzut cu aproape 35%.

13

14 Noutăți din ”fabrica” de legi

CE DEZBAT DEPUTAȚII DIN COMISIA DE AGRICULTURĂ? În format fizic, online sau dedicați ”studiului individual”, cum scrie pe pagina instituțională, membrii Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților au pus în mișcare procesul legislativ pentru fermieri.

1.

Hypermarketurile, iar în vizor. În ședința din 19 mai, au dezbătut proiectul de lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, proiect inițiat de deputatul liberal Cristian Buican, chiar la începutul acestui an. Legea ar urma să transpună la nivel național Directiva 633/2019 a Parlamentului European și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.

Proces legislativ: Propunerea a fost deja adoptată de Senat și în prezent se află în Camera Deputaților, la comisiile de specialitate, pentru avizare. Vom mai reveni asupra acestei legi, care, din momentul promulgării și publicării în Monitorul Oficial, va avea efecte semnificative asupra domeniului agroalimentar din România, scopul fiind acela de a-i proteja pe furnizorii mici și mijlocii (fermieri, procesatori, comercianți) în relația cu marii retaileri.

Legea Lupu revine în actualitate. Un alt proiect de lege vizează completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

2.

1-14 iunie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.

Completarea sună astfel: ”proprietarii investițiilor privatizate în condițiile legii pot încheia acorduri de despăgubire și cu persoane fizice îndreptățite din județul respectiv, al căror drept de proprietate a fost validat de comisiile județene de fond funciar sau a fost stabilit prin sentințele judecătorești definitive, chiar dacă aceste terenuri preluate abuziv nu s-au aflat sub investițiile privatizate”.

Proces legislativ: Proiectul a fost deja adoptat de Senat și se află în prezent pentru avizare sau raport la câteva comisii din C.D. Menționez că guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, motivând că ”în ipoteza adoptării unui astfel de act normativ, s-ar crea premisa încheierii de acorduri cu persoane îndreptățite cărora li s-a

validat dreptul de proprietate în zone îndepărtate investiției, unde valoarea terenurilor este mai scăzută, așadar în sarcina statului ar rămâne obligația predării către vechiul proprietar a unui teren cu o valoare ridicată pe aceeași unitate administrativ-teritorială sau pe UAT-uri învecinate, sau despăgubiri bănești, ținând cont de valoarea de piață a fostului amplasament. În aceste condiții, singurii beneficiari reali ai modificării actului normativ ar fi proprietarii investiției”.

Planul Național de Redresare și Reziliență. Pentru ședința din 26 mai, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a fost invitat să prezinte Planul Național de Redresare și Reziliență - componenta „sistemul național de gestionare a apei”. Corect este ”Strategia națională de gestionare a apei”, dar nu ne mai încurcăm în astfel de detalii, după ce am aflat că nu vor fi alocați bani pentru această strategie.

3.

Scanează codul QR pentru a rămâne mereu în actualitatea agricolă cu Agroinfo.ro: știri de ultimă oră, informații de primă mână!

HEDER OLIMAC DRAGO GT

����ț�� �����ș��� DN 25, Km 17 +40 739 999 988 ��ș�� ���� ������� DN 28, Km 19 +40 748 882 173 ���������������� ������������� ����� ���� ��������� ����������

15

Plăci depănușătoare amor�zate și reglate automat; Cilindri defibratori mai lungi; Tocător de coceni dublu, Efect Foarfece; Viteză periferică de rotație mai mică;

PENTRU ORICE TIP DE COMBINĂ

Culegere totală fără pierderi, produc�vitate crescută; Spirală hiperdimensionată; 4 sisteme de siguranță pe fiecare rând.

����� ������ ����� ����

Melci laterali;

Grilaj de protecție;

Cadru fix sau rabatabil;

Spirală hiperdimensionată;

Tocător �p elice;

Posibilitate de atașare tocător;

Distrugător de cioturi pentru protejarea anvelopelor Kit floarea-soarelui; Plăci depănușătoare reglabile

Discuri de tăiere contrapuse din

CRESTEM , PRODUCTIA , IN FERME! >

����� ������ ����� 2

oțel călit; Lanțuri culegătoare dotate cu dinți

automat;

speciali din cauciuc;

Distanța între rînduri 50.8 - 200cm;

Cuve metalice cu design special

Sistem de siguranță pe fiecare rând.

pentru reducerea pierderilor.

����� ��� �� ������ ��� î� ����

������� �� ������ �������� �� ����� 2����� �2

������� �������ă

16 Prețuri. Piețe. Tendințe

PANDEMIA ȘI BREXIT-UL PĂGUBESC COMERȚUL UE

Mai puține mărfuri către americani, mai multe către chinezi. Vestea bună pentru europeni este că păstrează o balanță comercială pozitivă. Ce produse agricole din spațiul european au fost bine cotate la export?

D

upă o perioadă lungă de creștere continuă, exporturile de produse agro-alimentare ale Uniunii Europene au înregistrat în ianuarie 2021 un regres semnificativ: 11% față de ianuarie 2020, ajungând la o valoare totală de 13,5 miliarde euro. Importurile au atins o valoare de 9,1 miliarde euro, cu 16% mai puțin decât în ianuarie 2020. Balanța comercială agroalimentară pentru ianuarie 2021, contabilizată la 4,4 miliarde euro, a înregistrat însă o creștere de 3,6% față de ianuarie 2020, potrivit raportului comercial al Comisiei Europene, aferent începutului acestui an.

DESTINAȚII DE EXPORT CU MINUS De observat că exporturile Uniunii către Marea Britanie au scăzut cu 792 mil. de euro comparativ cu ianuarie 2020.

Au scăzut și valorile exporturilor către SUA (un declin de

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

254 mil. euro), Rusia (o scădere de 110 mil. euro), Japonia (mai puțin cu 66 mil. euro) și Arabia Saudită (în scădere cu 62 mil. euro).

PORCI PENTRU CHINA În ianuarie 2021 s-au înregistrat scăderi la exporturile de categorii de produse precum vinul (-188 mil. euro), alimentele pentru sugari (-142 mil. euro), preparatele de legume și fructe (- 89 mil. euro) și ciocolata și produsele de cofetărie (- 79 mil. euro).

Pe de altă parte, valoarea exporturilor către China a crescut cu 146 mil. de euro, determinată de cererea tot mai mare de carne de porc și cereale, precum și de uleiurile de rapiță și de floarea-soarelui. Exporturile au mai crescut în relația cu Chile (29 mil. euro), Pakistan (24 mil. euro) și Norvegia (24 mil. euro). În ceea ce privește categoriile

de produse, valoarea exporturilor de alimente pentru animale de companie a crescut cu 17 mil. euro, înregistrându-se creșteri și la uleiurile de rapiță și de floarea-soarelui (15 mil. euro), citrice (11 mil. euro), turte de ulei (8 mil. euro) și pastă și pulbere de cacao (7 mil. euro).

CERERE MARE PENTRU OLEAGINOASE Importurile agroalimentare din Regatul Unit au scăzut cu 874 mil. de euro comparativ cu ianuarie 2020. Au mai fost înregistrate scăderi ale importurilor din Argentina (-126 mil. euro), din Statele Unite (-88 mil. euro) și din Indonezia (-83 mil. euro). Au crescut în schimb importurile din Malaezia (cu 25 mil. euro), India (21 mil. euro), Brazilia (14 mil. euro) și Nigeria (13 mil. euro).

Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la fructele tropicale (-270 mil. euro), uleiul de palmier și sâmburi de palmier (-129 mil. euro), și la băuturile spirtoase și lichioruri (o scădere de 102 mil. euro).

Cele mai mari creșteri au fost raportate pentru boabele de soia (o creștere de 139 mil. euro), uleiurile de rapiță și floarea-soarelui (36 mil. euro) și turte de ulei (în creștere cu 35 mil. euro).

SPUN ”NU” ACORDULUI MERCOSUR

Sursa foto: www.canva.com

UE-Mercosur reprezintă cel mai mare acord comercial biregional şi are potenţialul de a crea o zonă de piaţă deschisă cu beneficii reciproce pentru aproximativ 800 milioane de cetăţeni europeni, stabilește un raport al Parlamentului European. Totuși, 43 de organizaţii ale fermierilor din 14 ţări europene îl resping.

Scanează codul QR și vezi care sunt motivele lor!

1-14 iunie 2021

17

18 Articolul ediţiei

NICOLAE MOȚ ȘI CULTURA LUI DE SUFLET Având tenacitatea şi ştiinţa de a construi în jurul său un sistem de agricultură performantă, fermierul bănăţean Nicolae Doru Moţ a dezvoltat o adevărată pasiune pentru orzoaica de bere.

1-14 iunie 2021

Articolul ediţiei 19 un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

D

e mult îmi doream să ajung la Sânnicolau Mare pentru a-l întâlni pe Nicolae Doru Moţ în propriul fief. Nu doar pentru că prezenţa sa este una extrem de agreabilă, datorită carismei şi jovialităţii sale absolut molipsitoare, ci mai ales pentru că e genul de fermier cu o experienţă vastă, dispus să ofere şi altora din preaplinul ştiinţei sale. Spre satisfacţia mea, cumva planetele s-au aliniat la sfârşit de mai, într-o zi de sâmbătă, când am reuşit să petrec câteva ore bune în anturajul său, asistând astfel la o adevărată lecţie de agronomie. Cum era de aşteptat, primul popas l-am făcut în lanul de orzoaică, o cultură pe care interlocutorul meu o cunoaşte la nivel de excelenţă şi care i-a adus mereu satisfacţii.

SOIURI AGREATE DE BERARI Dacă luăm de bună ştirea potrivit căreia România a depăşit anul trecut Germania la consumul de bere pe cap de locuitor, devenind practic a treia forţă europeană la acest capitol, înseamnă că Nicolae Moţ este o verigă importantă în lanţul de producţie a berii de la noi din ţară. Pentru că întreaga suprafaţă de 100 de hectare pe care a alocat-o orzoaicei în acest sezon a fost înfiinţată cu soiuri agreate

de berari. Atât varietatea, cât şi norma de semănat i-au fost recomandate de către fabrica de malţ Soufflet, cu care acesta are contract.

SECRETUL UNEI BERI DE CEA MAI BUNĂ CALITATE „Gustul special şi unicitatea fiecărui tip de bere este dat de amestecul diferitelor soiuri de malţ. Ei fac combinaţii de soiuri pentru berari iar eu, ca şi agricultor, mă asigur că materia primă este de cea mai bună calitate. Un criteriu urmărit de procesator este uniformitatea bobului, pe lângă, desigur, calibrul lui, adică diametrul. Pentru că la orzoaică nu lungimea bobului e importantă, ci grosimea lui”, mi-a explicat bănăţeanul.

SCHIMBĂRILE CLIMATICE FAVORIZEAZĂ ORZOAICA Un alt element important este conţinutul de proteină. Poţi să forţezi producţia, susţine acesta, însă vei avea apoi probleme cu acumularea proteică. Deci pe undeva e nevoie de un echilibru. Nu poţi avea şi cantitate, şi calitate la un nivel superior. „La un moment dat, vremea potenţează nişte caracteristici şi, dacă ai noroc, te poţi apropia de potenţialul genetic al soiului respectiv. De regulă, eu recoltez o medie între 5 şi 6 tone la orzoaică, dar pe anumite parcele obţin şi 7 tone.

Condiţiile de climă pot face această diferenţă. Paradoxul este că aceste modificări climatice de care vorbim tot mai des favorizează pe undeva cultura orzoaicei. Ea are nevoie de o primăvară ceva mai răcoroasă ca să... ››› 20

20 Articolul ediţiei

Orzoaica este o cultură capricioasă, care te provoacă la exigenţe profesionale destul de înalte. Dar este şi „o tipă” care răspunde la îmbrăţişări. E prima care aduce bani în casă!

NICOLAE DORU MOŢ

Fermier din județul Timiș

››› 19 ... acumuleze”, a constatat administratorul societăţii Agro-Mot SRL. O PARTICULARITATE IMPORTANTĂ Tepee, unul dintre cele două soiuri pe care le cultivă, are o talie impunătoare şi se remarcă printr-o bună toleranţă la secetă şi la boli. „Pe lângă talie, importantă este şi desimea, adică numărul de plante pe metrul pătrat şi numărul de fraţi. Orzoaica înfrăţeşte mult mai bine decât grâul”, mă asigură fermierul, după care smulge o plantă cu rădăcină cu tot şi vedem că are patru fraţi.

ORZOAICA PROMITE! După un 2020 în care seceta a diminuat mult producţia, dar şi calitatea boabelor, aşteptările pentru anul acesta sunt destul de ridicate. „Cultura arată foarte bine, plantele se află acum în sta-

1-14 iunie 2021

diul de umplere a bobului. Orzoaica promite! Din câte am înţeles de la reprezentantul Soufflet, preţul kilogramului de orzoaică pentru bere va fi de 90-95 de bani”, îmi mărturişeşte specialistul.

Cheltuielile cu întreţinerea culturii nu au fost atât de mari, în condiţiile în care a făcut un singur tratament. De aici rezultă şi aşteptările sale pentru valorificarea recoltei la un preţ bun. Din punctul său de vedere, agricultorul nu are voie să fie afacerist. El cultivă plante. Sigur, există latura comercială a acestei activităţi, dar înainte de a valorifica producţia, scopul este de a aduce cultura în parametrii cei mai buni şi corecţi.

UN PARIU CÂŞTIGAT Revoluţia din '89 l-a prins în postura de şef de fermă la CAP Sânnicolau Mare.

Nu i-a luat însă mult până să înţeleagă

că schimbările care aveau să vină după aceea lăsau loc şi multor oportunităţi.

Aşa se face că în 1993 s-a apucat să facă agricultură în regim privat. Preluase în arendă o mie de hectare. A fost un fel de „challenge” personal. A dorit să vadă în ce măsură poate aplica ceea ce învăţase până atunci. Îndrăznesc să spun că a fost un pariu câştigat. „Am fost inspirat, pentru că am fost primul din Sânnicolau care a ales calea privatizării în agricultură. Puţini au fost cei care m-au înţeles. Nici măcar familia nu m-a încurajat. Şi chiar dacă ne lipsea atunci dotarea tehnică, am răzbit”, îşi aminteşte Nicolae Moţ.

CULTURA ANULUI 2021 Astăzi, lucrează 700 de hectare. În toamnă a mai semănat rapiţă (circa 120 ha) şi grâu (150 ha), iar în primăvară a înfiinţat în jur de 130 ha cu porumb, 120 cu floare şi vreo 35 de soia. De obicei, porumbul e cea mai profitabilă cultură, dar anul acesta estimează că rapiţa îl va „eclipsa”. „Nu poţi să cauţi mereu profitul dintr-o cultură, pentru că e nevoie de diversitate, de ideea de asolament şi, până la urmă, de nevoile societăţii de consum”, admite inginerul agronom.

Nu am rezistat tentaţiei şi l-am întrebat care e cultura care îi place cel mai mult iar răspunsul său mărturisesc că nu m-a surprins deloc, doar m-a amuzat: cultura generală, mi-a spus fără ezitare. Îmi dau seama că vorbeşte serios pentru că, aşa cum l-am cunoscut eu până acum, Nicolae Moţ e un adevărat om de cultură, o enciclopedie vie.

Articolul ediţiei 21

CONTRACTELE FUTURES, O SABIE CU DOUĂ TĂIŞURI Anul trecut a obţinut o medie de 9 tone la porumb. Nu a ieşit tocmai cum şi-a dorit, pentru că încheiase un contract futures de 500 tone pe care a trebuit să-l onoreze iar preţul era ceva mai mic. A pierdut cam 100.000 de lei din cauza asta.

Acum, speră să dea lovitura cu rapiţa. „Dacă trec de 2.500 kg la hectar, ies bine în câştig.

La 2 lei cât e acum kilogramul de rapiţă, perspectivele sunt foarte bune”, recunoaşte acesta, în condiţiile în care în vara trecută a recoltat o medie de numai 2 tone. Cultura s-a dezvoltat destul de bine, însă, ca de obicei, au apărut presiuni din partea dăunătorilor. Mai întâi Meligethes, după care Epicometis hirta (gândacul păros). „Efectele pot fi destul de importante dacă numărul indivizilor depăşeşte pragul de dăunare. Când ai deja trei indivizi pe o plantă, pierderile economice pot fi foarte mari”, m-a avertizat fermierul.

SOLURI DIVERSE, SOLUŢII AGROTEHNICE COMPLEXE Structura terenurilor în zona de graniţă cu Ungaria, unde se află 40 la sută din suprafeţele sale, este foarte diversă. „Avem şi soluri grele, şi soluri sărăturate, spre Mureş, soluri nisipoase. Avem parcele în care se găsesc cinci microzone de sol cu caracteristici diferite, ca un puzzle. Agrotehnica e o mare provocare în condiţiile astea. Încercăm să găsim un compromis acceptabil pentru fiecare solă”, îmi mărturisea cel care este un adept al tehnologiei minimum till, şi nu de ieri de azi, de aproape 15 ani.

ÎN ACEST CONTEXT, SCARIFICAREA E SFÂNTĂ „Pe lângă reducerea cheltuielilor, cel mai mare beneficiu al ei este din punct de vedere agrotehnic. Scarificarea pregăteşte cadrul pentru un dialog mai optim al solului cu apa, prin această afânare şi aerare a solului, o percolare a apei, deblocarea elementelor nutritive din sol.

După scarificare, ca să mărunţesc şi mai bine solul pe verticală fără să-l întorc, folosesc gruberul. Având în vedere că organele active sunt mai dense, se obţine astfel o afânare mai bună”, îmi explică agronomul. De asemenea, obişnuieşte să discuiască. În anumite zone mai intră şi cu plugul, dar numai dacă e neapărată nevoie. Mai ales după recoltarea porumbului, când rezultă biomasă ce trebuie încorporată.

Ca orice fermier, are şi el anumite preferinţe când vine vorba de tehnica mecanizată. Este fan declarat Case IH, deţine cinci tractoare şi o combină care poartă însemnele constructorului american.

Accesează codul QR pentru a urmări interviul video pe care fermierul bănățean ni l-a acordat în timp ce ne-a prezentat culturile din ferma sa!

Sursa foto: www.canva.com

22 Europa agricolă

PAC aduce schimbări majore în sectorul legume-fructe Comisia Europeană a anunţat adoptarea unor norme noi pentru simplificarea schemelor de sprijin destinate producătorilor de legume şi fructe, în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC).

A

ceastă simplificare deschide calea către noua PAC, care se va aplica din 2023. Statele membre vor putea acum să îşi extindă strategiile naţionale pentru sectorul fructelor şi legumelor, astfel încât să asigure o tranziţie lină şi o integrare armonioasă între normele actuale şi cele noi, odată cu intrarea în vigoare a viitoarei PAC.

6 MĂSURI DE SIMPLIFICARE Noile reguli includ, printre altele: Extinderea posibilităţilor de externalizare a anumitor activităţi pentru organizaţiile de producători din sectorul fructelor şi legumelor.

Extinderea utilizării ratelor forfetare standard sau a sumelor forfetare la toate costurile sprijinite în cadrul programelor operaţionale pentru sectorul fructe-legume, cu excepţia măsurilor de criză.

Este prevăzută şi simplificarea normelor privind retragerea de pe piaţă a fructelor şi legumelor în vederea distribuirii gratuite. În plus, se vizează introducerea unui cuantum maxim de sprijin pentru retragerile de pe piaţă a produselor prelucrate.

De asemenea, se urmărește simplificarea normelor legate de

1.

2.

3.

4.

5.

1-14 iunie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

măsurile de prevenire şi gestionare a crizelor (cum ar fi, asigurarea recoltei), pentru a încuraja o mai mare adoptare de către organizaţiile de producători din sectorul fructelor şi legumelor.

Nu în ultimul rând, Comisia a decis extinderea bazei de calcul a valorii producţiei comercializate de ciuperci destinate prelucrării, pentru a include mai multe soiuri de ciuperci de cultură, precum Pleurotus, Shiitake şi Agrocybe, în ton cu nevoile pieţei şi aşteptările consumatorilor.

6.

DISPOZIŢII TRANZITORII PENTRU ANII 2021 ŞI 2022 În conformitate cu propunerile legislative ale Comisiei privind viitoarea Politică Agricolă Comună, schema de ajutor pentru fructe şi legume trebuie integrată în viitoarele planuri strategice PAC ale statelor membre. Până la adoptarea propunerilor respective, au fost stabilite anumite dispoziţii tranzitorii pentru anii 2021 şi 2022.

4 MARI OBIECTIVE Uniunea Europeană sprijină activ sectorul legume-fructe prin intermediul sistemului său de gestionare a pieţei, urmărind patru mari obiective: Crearea unui sector mai competitiv şi mai orientat către piaţă, datorită organizaţiilor de producători; Mai puţine fluctuaţii legate de crize înregistrate în veniturile producătorilor; Creşterea consumului de fructe şi de legume în UE; Utilizarea pe scară mai largă a tehnicilor ecologice de cultivare şi de producţie.

Sistemul promovează calitatea produselor prin aplicarea standardelor de comercializare şi prin sprijinirea măsurilor operaţionale.

Scanează codul QR și află cum poți accesa schema de ajutor de minimis pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate, în anul 2021! Când va începe plata!

23

24 Europa agricolă

CATASTROFA SECOLULUI ÎN AGRICULTURA FRANȚEI În timp ce fermierii români aşteaptă despăgubiri pentru seceta din 2020, autorităţile franceze au creat un fond de urgenţă pentru a sprijini fermierii afectaţi de îngheţurile care au distrus culturile agricole în primăvară. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

remierul Jean Castex a catalogat situaţia cu care se confruntă fermierii din Hexagon drept „cea mai mare catastrofă agricolă a secolului”. „Într-o situaţie excepţională, trebuie luate măsuri excepţionale. Iar statul trebuie să acţioneze pentru a reduce efectele acestei catastrofe”, a declarat şeful guvernului de la Paris într-o întâlnire cu reprezentanţii fermierilor. Castex a vizitat zonele de pe coasta mediteraneană împreună cu ministrul agriculturii, Julien Denormandie, pentru a vedea daunele provocate de îngheţurile care au lovit ţara în luna aprilie. Pe lângă suma de bani anunţată - un miliard de euro -, premierul francez a precizat că statul nu va încasa contribuţiile sociale de la fermieri şi va face reduceri de impozite.

80% DIN PODGORII AFECTATE Vremea capricioasă a provocat pagube însemnate practic în toată Franţa, nu numai în podgorii, ci şi în livezile de pomi fructiferi, la culturile de sfeclă sau cereale. Temperaturile calde de la sfârşitul lunii martie au accelerat germinarea plantelor iar îngheţurile din aprilie au distrus lăstarii, în special la soiurile cu o capacitate de rezistenţă redusă la fenomenele extreme cu temperaturi negative, în aproape toate regiunile ţării.

În Drome şi Ardèche, departamente din sud-estul Franţei, producătorii de fructe au anunţat pierderi de până la 90% la culturile de cais şi piersic.

Asociaţia naţională a viticultorilor a avertizat că situaţia este „una dintre cele mai grave din ultimele decenii” şi se aşteaptă la o reducere semnificativă a producţiei din acest an. „Știm deja că vom avea o recoltă foarte scăzută în 2021. Gerul a afectat 80% din podgoriile franceze”, a subliniat Jean-Marie Barillere, preşedintele asociaţiei naţionale a viticultorilor.

TORŢE APRINSE PENTRU LIMITAREA PAGUBELOR În încercarea de a preveni îngheţul, vinificatorii francezi au aprins mii de focuri mici care au provocat un strat de smog în sud-estul ţării. Această practică pe care unii o aplică la cultura de viţă-de-vie sau în livezile cu pomi fructiferi pentru a preveni formarea îngheţului este una uzuală la începutul primăverii, când primii lăstari verzi sunt vulnerabili la frig. Dar de data aceasta suprafeţe întinse arătau ca şi cum ar fi luat foc.

Organismul regional de monitorizare a calităţii aerului Atmo Auvergne-Rhône-Alpes a emis chiar un avertisment cu privire la poluarea cu particule fine provocată de incendiile din regiunea sud-estică.

Unii viticultori şi cultivatori de fructe folosesc, de asemenea, echipamente eoliene pentru a împiedica instalarea îngheţului. Alţii au pus în funcţiune aspersoarele de apă.

GARANTĂM ORELE DE

1-14 iunie 2021

25

TRACTOR LA SCHIMB PE DURATA REPARAȚIILOR Achiziționează acum noul model Case IH Magnum AFS CONNECT, iar Titan Machinery îți garantează orele de funcționare continuă ale acestuia, oferindu-ți un tractor Magnum la schimb, în caz de nevoie în timpul campaniei.

PUTERE UTILIZATĂ EFICIENT. Puternicul motor cu 6 cilindri de 8.7 litri este proiectat pentru a genera maximum de putere optimizând totodată eficiența consumului.

EXCELENT ÎN CÂMP CÂT ȘI ÎN TRANSPORT. Puteți opta pentru eficiența dovedită a transmisiei PowerDrive sau pentru transmisia variabilă continuă CVX, ideală atât pentru câmp cât și pentru transport.

FABRICAT PENTRU A FI PUTERNIC Ridicător spate în 3 puncte cu capacitatea de până la 11.700 kg, optional - ridicator frontal full integrat cu capacitatea de până la 4.070 kg.

Ofertă supusă unor termeni și condiții valabilă pentru gama de tractoare Case IH Magnum AFS CONNECT achiziționate pe întreaga perioadă a anului 2021. Află mai multe detalii de la reprezentanții Titan Machinery.

București: 0374 367600 - Aleea Ștefania nr. 2, Dragomirești Deal, 077096 Ilfov / ROMÂNIA; Alexandria: 0374 367678; Botoșani: 0374 880520; Brăila: 0374 367 678; Cluj: 0374 367698; Constanța: 0374 367640; Craiova: 0374 367633; Oradea: 0374 367605; Roman: 0374 367603; Slobozia: 0374 367688; Timișoara: 0374 367604; Tulcea: 0755 016253; www.titanmachinery.ro; office@titanmachinery.ro;

26 Analiză Ferma

Sursa foto: www.canva.com

Cine plătește ambițiile europene pentru bunăstare?

În spațiul public agricol se rostogolesc sintagme cum ar fi: Green Deal, Farm 2 Fork, agricultură sustenabilă și circulară, zootehnie rezilientă și... multe altele. Printre aceste ”altele”, avem și bunăstarea animalelor...

C

onceptul de bunăstare a animalelor și evoluția acestuia ar trebui să-i preocupe în mod deosebit pe fermierii din producția animalieră, întrucât, în mod cert, reguli tot mai stricte vor apărea. De ce? Simplu. Pentru că așa cere consumatorul european. Iar dacă o cere, cine va putea să-l refuze? Nimeni!

3 INTERDICȚII CONTROVERSATE Dar să nu divagăm. În producția cărnii de porc, principalele subiecte de bunăstare aflate în vortexul discuțiilor și negocierilor bruxeleze sunt cele legate de următoarele interdicții: 1) castrarea, 2) scurtarea cozilor și 3) boxele de montă/fătare pentru scroafe. Dar să le luăm pe rând.

Interzicerea castrării purceilor nu este o temă nouă, dar este viu discutată, pornind de la ideea că această manoperă uzuală în ferme este traumatizantă și dureroasă pentru simpaticii purcei, mai ales pentru că se practică în primele lor zile de viață.

Unele studii demonstrează acest fapt,

1.

1-14 iunie 2021

un articol de

IOAN LADOȘI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fără îndoială. Dar, altele, la fel de onorabile, ne aduc dovezi clare că stoparea castrării poate avea efecte neplăcute în privința gustului și, mai ales, mirosului cărnii de porc după sacrificare, la momentul gătirii. Noi îl numim generic “miros de vier” și apare în urma maturizării sexuale a masculilor, ale căror testicule încep să producă hormoni nu tocmai frumos mirositori.

Deci, consumatorul nu mai vrea să audă de durerea provocată purceilor în timpul castrării, dar, în același timp strâmbă din nas atunci când acesta detectează mirosul de vier. Mare dilemă și cum o putem rezolva?

Unii propun să fie permisă în continuare castrarea, dar cu anestezia prealabilă a animalului. Fermierii ne spun însă că soluția e greu aplicabilă, presu-

•

pune muncă suplimentară, la care se adaugă și costul substanței folosite.

Alții propun utilizarea așa-numitei castrări chimice, care presupune injectarea unor produse ce blochează dezvoltarea testiculelor și, implicit, apariția mirosului de vier. Fermierii vin însă și ne anunță că aceste produse sunt scumpe și, în multe cazuri, ineficiente. Sau că aceste produse sunt catalogate de către unii drept hormoni, iar asocierea cuvântului hormon cu cea de alimentație modernă a devenit o blasfemie, pe bună dreptate!

Scanează codul QR și vezi ce alternative există la castrarea chirurgicală!

Interzicerea scurtării cozilor la purcei în primele zile de viață este o temă care stârnește și mai multe controverse. Evident că cererea vine tot de la consumatori și tot prin intermediul vocalelor organizații care luptă pentru drepturile animalelor, abundent finanțate, mai ales în țările dezvoltate ale UE. De altfel, trebuie spus că,

•

2.

Analiză Ferma 27 în unele țări nordice, cum ar fi Suedia și Norvegia, legislația interzice deja această manoperă. Însă, majoritatea fermelor comerciale nu sunt deloc încântate de acest demers deoarece, în multe cazuri, păstrarea experimentală a cozilor intacte a generat adevărate valuri de codofagie și, implicit, pierderi economice substanțiale.

Interzicerea utilizării boxelor pentru montă și fătare în fermele comerciale este cel de-al treilea subiect fierbinte. E bine cunoscut faptul că aceste boxe au rostul de a eficientiza producția de purcei pe cap de scroafă.

Cele de montă pentru a preveni avorturile precoce și a ușura munca celor care se ocupă de inseminarea scroafelor.

Cele de fătare pentru a preveni strivirea purceilor în primele zile după fătare și astfel, creșterea productivității scroafelor.

Cert este că eliminarea totală a acestor boxe ar conduce la o creștere semnificativă a costurilor de producție.

Acest lucru este clar dovedit de

3.

•

un studiu recent din Danemarca, costurile operaționale suplimentare fiind estimate la cel puțin 50 de euro/an/ scroafă! Și asta încă nu e totul. Se preconizează și o creștere a mortalității prin strivire a purceilor cu cel puțin 3%, dar și o creștere a numărului de ore muncă cu 2 ore/an per scroafă.

Mai mult decât atât, costul investiților

• •

BANI PE BUNĂSTARE Ajutorul pentru bunăstarea animalelor va fi acordat și crescătorilor de ovine, de vaci, de capre, nu doar crescătorilor de porci și păsări, cum se întâmplă acum. Bunăstarea animalelor este inclusă între eco-scheme, noile subvenții de care vor beneficia fermierii români.

Scanează codul QR și află detalii!

în noul sistem ar crește cu peste 260 euro/scroafă. Îngrijorarea fermierilor este amplificată și de faptul că nu se cunoaște care va fi durata perioadei de tranziție, în contextul în care militanții solicită Comisiei Europene urgentarea nu numai a legiferării, dar și interzicerea imediată a folosirii acestor boxe. Or, acest lucru e inacceptabil pentru fermierii care și-ar dori o tranziție de 30 de ani pentru diminuarea poverii financiare a amortizării investițiilor.

•

CONSUMATORUL DICTEAZĂ, FERMIERUL PLĂTEȘTE! Chiar dacă la acest moment discuțiile sunt aprinse și chiar contondente pe alocuri, un lucru este cert: toate aceste lucruri se vor întâmpla, fie că le convine sau nu fermierilor. Mai devreme sau mai târziu. Dintr-un singur motiv. Aceasta e vrerea Măriei Sale Consumatorul! Va suporta însă acesta toate costurile suplimentare inerente acestor schimbări radicale în producția cărnii de porc? Mă îndoiesc!

28 Dosar Ferma

SECTORUL AVICOL, ÎNTRE TRIUMF ȘI PANICĂ

România este una dintre cele mai mari puteri avicole din UE. Rafturile hypermarketurilor sunt pline cu pui crescuți în fermele din țară. Totuși, două umbre mari planează asupra acestei străluciri sectoriale.

C

ine consultă datele statistice publicate de Eurostat are surprinderea plăcută să constate că România este un jucător important în sectorul avicol din Uniunea Europeană.

GĂINILE DIN STATISTICI națională de carne de pasăre a totalizat anul trecut 462.420 de tone, mai mică decât în 2019, când a fost 482.280 tone, dar mai mare decât în anii anteriori. Producția anuală ne plasează pe locul șapte în Uniunea Europeană, după Polonia (fosta țară comunistă a produs anul trecut 2.696.010 tone de carne de pasăre), Spania, Franța, Germania, Italia și Ungaria.

După numărul de găini ouătoare, am fost, în 2019, pe locul patru, cu 38.200.000 exemplare, după Spania, Polonia și Franța.

• Producția

•

3 EXPLICAȚII ALE SUCCESULUI Evoluția pozitivă a sectorului avicol românesc a fost determinată de: Investițiile masive efectuate de marii operatori cu precădere din fondurile europene.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

2.

Cererea tot mai crescută de carne de pasăre pe piața internă și internațională, ca urmare a unor schimbări lente, dar sigure la nivelul comportamentului alimentar al românilor, dar și al europenilor în general. Consumatorii se orientează tot mai mult spre carnea albă, în detrimentul cărnii roșii.

Mai trebuie luat în considerare și profesionalismul celor implicați în sectorul avicol, România având o lungă tradiție în creșterea păsărilor de curte.

3.

PUNCTE SLABE Cu toate acestea, ocupăm un loc inferior când vine vorba de sistemul de creștere.

După criteriul creșterii găinilor ouătoare în sistem ecologic, România scade pe locul 16, pe care îl împarte cu Estonia, ambele țări având numai 1,4% din efective crescute în sistem ecologic.

•

•

În sistem free range, un sistem superior, fermierii români cresc numai 3% din efectivul total. Precizez că potrivit raportului EFSA pentru anul 2018, 75 de probe prelevate din fermele avicole din România au conținut depășiri ale nivelului maxim admis de Fipronil, un insecticid interzis în Uniunea Europeană!

Două umbre mari planează asupra sectorului: 1) investigația Consiliului Concurenței și 2) epidemia de gripă aviară.

CLUBUL MARILOR JUCĂTORI Pe fondul acestui succes, remarcat și de Reprezentanța Comisiei Europene pe pagina de facebook, a venit știrea că principalii producători de carne de pasăre din România sunt cercetați de Consiliul Concurenței. Instituția a anunțat în 21 aprilie că a declanșat o investigație care vizează un posibil comportament anticoncurențial al unor companii care își desfășoară activitatea pe piața producției și/sau comercializării cărnii de pasăre din România, companiile investigate fiind Transavia SA, Ave Impex SRL, Vis Agri SRL, Safir SRL, AviTop SA, Avicola ... ››› 30

Sursa foto: www.canva.com

1.

un articol de

STELIAN RĂDESCU

1-14 iunie 2021

29

30 Dosar Ferma

CREȘTERE ARTIFICIALĂ A PREȚURILOR?!

Autoritatea de concurență a anunța că deține indicii privind posibile înțelegeri și/sau practici concertate facilitate de UCPR pentru limitarea ofertei de produse, scopul final fiind creșterea artificială a prețurilor de vânzare. În acest context, Consiliul Concurenței ”a efectuat inspecții inopinate la sediile unor companii care activează pe piața producției și/sau comercializării cărnii de pasăre, precum și la sediul UCPR”.

Documentele ridicate se află în analiza Consiliului Concurenței. În situaţia în care autoritatea va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.

a dus la creşterea preţului la cereale cu circa 30-40%, dar şi din cauza cheltuielilor suplimentare pentru biosecuritatea fermelor în vederea prevenirii contaminării păsărilor cu virusul gripei aviare”.

Totodată, UCPR a precizat că producătorii de ouă de consum din România se află sub investigaţia Consiliului Concurenţei din februarie 2018, procedură care nu s-a încheiat. Preţurile cărnii de pasăre la poarta fermei, în România, au fost anul trecut cele mai mici din UE, dar şi cele mai mici din istoria post integrare, iar faţă de 2019 s-au redus cu 10%, informează Uniunea.

MOLIMA A TRECUT GRANIȚA Cea mai importantă știre, care a căzut chiar ca un trăsnet, a fost însă alta: gripa aviară a revenit în România, fapt de altfel previzibil, după ce boala a făcut deja ravagii în câteva țări europene. În seara zilei de 6 mai 2021, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat prezența virusului gripei aviare, serotipul H5N8, la păsările dintr-o exploatație comercială, cu un

Sursa foto: www.canva.com

UCPR A RĂSPUNS PUBLIC UCPR a transmis Agerpres, că ”va asigura toată transparenţa necesară şi toate datele tehnice necesare unei investigaţii cât mai în detaliu, care să vizeze atât particularităţile specifice sectorului avicol, cât şi contextul european şi naţional, care la momentul perioadei vizate şi în prezent se află într-o situaţie dificilă din cauza pandemiei CoVid-19 şi blocării canalului de distribuţie HoReCa. De asemenea, situaţia este dificilă şi din cauza secetei din anul 2020, care

Sursa foto: www.canva.com

››› 28 ... Buzău SA, Avicola Dragoș Vodă SA, Avicod SA, Agricola Internațional Bacău SA, Agrisol International RO SRL și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), adică cei mai mari jucători din piața românească.

1-14 iunie 2021

efectiv de 180.000 de capete, din localitatea Ungheni, județul Mureș. La nivelul exploatației infectate au fost impuse restricții de mișcare a păsărilor, personalului, mijloacelor de transport și furajelor. A fost demarată eutanasierea păsărilor existente în focar.

După trei zile, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat prezența virusului gripei aviare, serotipul H5N8, și la păsările dintr-o gospodărie din localitatea Cristuru-Secuiesc, județul Harghita.

CAUZA FOCARELOR ANSVSA a anunțată că din informațiile preliminare ale anchetei epidemiologice rezultă că aceste noi focare au apărut din cauza comerțului cu păsări realizat prin intermediari și magazine de vânzare a păsărilor vii.

Agenția a cerut Centrului Național pentru Combaterea Bolilor să suspende pentru o perioadă de 30 de zile comercializarea puilor de o zi, prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum şi a oricăror altor activităţi de intermediere, măsura fiind aplicată imediat.

Fermele de porci sunt puse la pământ, urmează fermele de păsări! Constatarea aparține Ministrului Agriculturii, Adrian Oros.

Scanează codul QR și află de ce și-a exprimat oficialul această îngrijorare!

31

32 Tânăr fermier în România

Bogdan Fericean: ”Ogorul e locul meu de muncă”

De la 14 ani, Fericean Bogdan Ştefan a făcut cunoştinţă cu agricultura. În lunca râului Tisa, din localitatea Săbişa, judeţul Maramureş, și-a ales ogorul ca cel mai bun loc de muncă. Iată povestea unei afaceri de suflet.

T

ânărul fermier are acum 29 de ani şi în 2015 a finalizat studiile la Facultatea de Zootehnie a USAMV Cluj-Napoca. Inginerul zootehnist urma să se înscrie şi la programul de masterat, dar a decis ca totuşi să continue studiile anul viitor.

DEBUTUL ÎN AGRICULTURĂ La prima vedere am putea spune că el şi tatăl său (căci împreună lucrează) au pornit pe drumul lung şi greu al agriculturii dintr-o nevoie. Aveau teren de lucrat, dar le lipseau utilajele. Iată povestea a ceea ce a devenit o afacere de suflet: „Am început lucrul în agricultură imediat după ce am terminat clasa a VIII-a, aveam 14-15 ani. Ţin minte că tot aşteptam să vină şi la noi oamenii din sat care aveau utilaje să ne facă

1-14 iunie 2021

un articol de

PAULA CIUPAG mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

lucrările pe terenuri, pentru că atunci noi nu deținem tehnica necesară. Şi pentru că ne tot amânau, vremea se strica şi noi nu apucam să semănăm sau să facem alte lucrări la timp, ne-am luat inima-n dinţi şi am decis să ne cumpărăm şi noi un tractor. Apoi ne-am luat plug, disc, semănătoare şi tot aşa. Ăsta a fost începutul, o ambiţie, o nevoie. Şi de atunci ne-am achiziționat noi tot ce aveam nevoie”, îmi spune cu vădită mândrie Bogdan Fericean.

De la 14 ani fac agricultură, mi-a plăcut, îmi place şi nu cred că o să mă las de ea BOGDAN FERICEAN

Tânăr fermier din judeţul Maramureş

Tânăr fermier în România

DE LA 3 LA 150 DE HECTARE Nu este un salt, ci mai degrabă o creştere temeinică, pas cu pas, parcelă cu parcelă. “Când ne-am luat primul tractor, nu ştiu dacă aveam măcar 3 hectare de teren al nostru, iar acum lucrăm undeva la 150 de hectare: 40 în proprietate şi restul în arendă. Am crescut de la un an la altul, însă de acum este un pic mai greu, pentru că avem un prieten care ne este şi concurent pe piaţa aceasta. De cumpărat mai găsim doar câte o parcelă, pe ici, pe colo, rămasă moştenire de la bătrâni”, a adăugat Bogdan.

DE CE PREFERĂ CULTURILE VEGETALE? Deşi au avut în ogradă vaci cu lapte, tauri pentru îngrăşat şi porci, nu au ajuns la efective mari, pentru că au decis să se axeze mai mult pe agricultură, lăsând zootehnia în urmă.

“Creşteam animale mai mult de hobby şi pentru familie, am studiat chiar zootehnie, dar am ales să nu mai merg în direcţia asta. Prefer culturile vegetale. Acum cultivăm porumb, floarea soarelui, rapiţă, grâu şi lucernă“, îmi spune Bogdan.

VREMEA LE-A PUS BEŢE-N ROATE Au avut în plan să însămânțeze 40 de hectare cu grâu în toamnă, dar nu au reuşit decât 10 hectare, iar la rapiţă au vrut să semene 30 şi au reuşit doar 20, pentru că a plouat mai mereu. În consecinţă, au crescut suprafaţa cultivată cu porumb şi floarea soarelui. ”La porumb mai avem de semănat circa 20 de hectare şi terminăm campania.

AGRICULTURA CERE MUNCĂ Fiind din rândul lor, l-am rugat pe Bogdan să ne spună părerea lui cu privire la orientarea tinerilor spre domeniul agricol. „Tinerii nu vor să facă agricultură pentru că în domeniul acesta se munceşte!

Se poate câştiga foarte bine, dar trebuie să fii serios, să-ţi placă munca. Iar tinerii să nu viseze fiecare numai la ferme proprii. Și un mecanizator sau un operator poate câştiga foarte bine, dacă munceşte. Eu nu mă plâng, dar nici nu îmi iau maşină nouă când vând recolta. Nu văd în asta o prioritate,“ mi-a răspuns tânărul.

Vremea a fost tare capricioasă, toamna şi iarna au fost ploioase, primăvara la fel”, a spus cu oarecare dezamăgire tânărul agricultor.

LA TRACTOARE, MAREA IUBIRE E… JOHN DEERE Aşa cum era de aşteptat, Bogdan are o afinitate pentru tractoare şi utilaje agricole. Dar nu pentru toate. Se pare că este iremediabil “îndrăgostit” de căprioarele verzi - marca John Deere.

“Numai John Deere am în curte în materie de tractoare. Din punctul meu de vedere nu există ceva mai bun, deşi... fiecare cu ce-i place. Acum am unul din 2018, luat de nou, un 6155 M, de 155 CP, şi încă două tractoare John Deere mai vechi, din anii 84-86, dar care îşi fac treaba foarte bine. Am început cu U650, apoi am luat JD second hand şi din 2018 am făcut saltul cel mare trecând la noul John Deere luat în leasing. Mai avem 3 ani de plată la el, dar deja au trecut trei şi nu ni se mai pare aşa greu. Şi la cum se vede anul agricol, cred că va fi bine”, spune încrezător tânărul inginer.

Mai au în parcul de utilaje o combină Claas Dominator 106, tot model ... ››› 34

33

34 Tânăr fermier în România ››› 33 ... mai vechi, dar încă suficient de bun pentru ferma lor, semănătoare de la Kverneland, combinator şi tot ce le trebuie pentru prelucrarea terenului, semănat şi recoltat.

RAPIŢA E BĂNOASĂ, DAR FLOAREA E MAI FRUMOASĂ Deşi a avut rezultate foarte bune cu rapiţa, cultura nu îi este la fel de dragă cum îi este sora soarelui. “La rapiţă anul trecut am avut o producţie de 4.200 kg/ha şi pot să spun că a fost cea mai profitabilă, dar asta se poate schimba de la un an la altul; cu siguranţă anul ăsta nu va fi tot acolo vârful de producţie. În schimb, mie floarea soarelui îmi place cel mai mult, ca tip de cultură. Este mai puţin pretenţioasă şi cu randament bun. Cultivăm hibrizi convenţionali de la Syngenta şi merg bine în zona noastră; de câţiva ani nu am recoltat sub 3.000 kg la hectar”, ne-a mărturisit Bogdan. ”ORI NE LĂSĂM, ORI FACEM PERFORMANŢĂ” Ca în orice afacere, suiş fără coborâş nu există. Aşa încât şi Agro Fer Bog SRL, societatea familiei Fericean, a avut un moment de răscruce. “Am avut un an critic, în care am intrat cu o datorie de 500 milioane lei vechi, când a fost secetă, nu am avut producţii, nici utilaje bune. Acel an a fost limita la care a trebuit să decidem: ori ne lăsăm, ori facem saltul spre agricultura de performanţă. Era în anii 20112012, cred”, îşi aminteşte Bogdan. ŞI-AU DUBLAT CIFRA DE AFACERI ÎN ANUL PANDEMIC Cel mai bogat a fost, surpriză, anul pandemic 2020. “Ne-am dublat cifra de afaceri anul trecut. Am avut timp bun şi ne-am ocupat în linişte de

1-14 iunie 2021

culturi, iar rezultatele au fost pe măsură. La porumb, spre exemplu, media a fost 10 tone la hectar. Pentru zona noastră este destul de bine”, declară mulţumit tânărul.

SPERANŢE DE LA 2021 Întrebat de planuri şi obiective pentru anul acesta, Bogdan mi-a spus că, în general, el şi tatăl său sunt spontani.

TINERI FERMIERI ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI Revista Ferma promovează tinerii care au ales agricultura ca profesie! Ce-i motivează? Ce piedici întâmpină și cum le depășesc?

Scanează codul QR și intră pe www.revista-ferma.ro, unde poți afla povești de succes despre tineri fermieri înregimentați în agricultura României!

Deciziile vin în funcţie de bunul mers al lucrurilor sau nu. “La cum se vede, sper ca 2021 să fie la fel de bogat ca şi 2020. Am vrut să luăm un bazin de erbicidat, dar trebuie să ne mai gândim.

Nu ne facem planuri decât în câmp.

Cât despre vânzarea recoltei, avem contracte cu o firmă din Satu Mare; din 2015, ei ne sunt şi furnizori de inputuri, şi traderi, cumpărăm de la ei şi vindem tot către ei”, adaugă agricultorul. ŢINTESC SPRE 200 HA, DAR NU ORICUM Bogdan este singur la părinţi şi singurul ajutor al tatălui, de aceea extinderea fermei este în plan numai până la un anumit nivel. “Sper să ajungem la aproape 200 de hectare, atât aş putea să lucrez eu cu tata. Pentru mai mult, ne-ar trebui forţă de muncă, pe care o găseşti greu şi nu vrem să ne complicăm. Trebuie să fie oameni specializaţi, la ce utilaje cumpărăm, iar eu uneori nu sunt mulţumit nici de tata“, admite tânărul.

35

36 Piețe locale de desfacere

Mihai Flutur (stânga), alături Dan Șumovschi

UN PROIECT DE MILIOANE PENTRU MICUL FERMIER!

Alina Irina și Dan Șumovschi, doi tineri suceveni pasionați de agroturism, au găsit soluția pentru ca micii fermieri și produsele lor să poată fi integrate pe lanțul scurt de aprovizionare a consumatorilor și a pensiunilor locale.

D

e 8 ani, familia Șumovschi desfășoară, în localitatea Mitocu Dragomirnei, județul Suceava, o activitate bazată exclusiv pe servicii turistice oferite clienților în cadrul pensiunii lor agroturistice ”Țara Fagilor”. În urmă cu ceva timp, au inițiat un proiect ce își propune dezvoltarea unei piețe locale bazate exclusiv pe lanțurile scurte de aprovizionare.

CLIENȚII VOR PRODUSE CU SPECIFIC TRADIȚIONAL ”Majoritatea turiștilor cazați la pensiunile rurale solicită experiențe culinare cu specific local/tradițional, bazate pe produse agroalimentare provenite direct de la fermierii din zonă.

Din experiența acumulată în cei 8 ani de activitate în domeniul turistic, am constatat lipsa legăturilor directe dintre producătorii agroalimentari locali și unitățile de alimentație publică din

1-14 iunie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

zonă. Proiectul „Dezvoltarea și promovarea piețelor locale exclusiv prin lanțuri scurte de aprovizionare pentru produse agroalimentare din județul Suceava” își propune dezvoltarea unei piețe locale bazate exclusiv pe lanțurile scurte de aprovizionare. Pentru început, avem 6 furnizori, producătoii locali de legume proaspete și produse vegetale, lapte și produse lactate și produse apicole. Așteptăm și alți producători locali”, arăta Dan Șumovschi.

PARTENERIAT CU RDRP IAȘI Proiectul se desfășoară printr-un parteneriat între producătorii locali,

LANSAREA BRANDULUI SNOP Pe 23 aprilie 2021, la Suceava a avut loc lansarea Brandului SNOP, rezultat al unui proiect finanţat prin PNDR 2014-2020, Măsura 16.4.

Proiectul se adresează consumatorilor și reprezentanților HoReCa din municipiul Suceava. Livrarea produselor se face direct la ușa consumatorilor sau a unității HoReCa, în urma comenzilor plasate pe www.snop.ro sau transmise telefonic.

Proiectul SNOP are trei componente principale: 1. Promovarea conceptelor de piață locală și lanț scurt de aprovizionare; 2. Valorificarea unei game cât mai diversificate de produse agroalimentare; 3. Dezvoltarea cadrului de colaborare dintre partenerii proiectului.

Scanează codul QR și află detalii despre acest proiect inedit!

Piețe locale de desfacere liderul de proiect (familia Șumovschi) și Asociația Rural Development Research Platform Iași, care asigură activitățile de consiliere, transfer de cunoaștere în economia locală, precum și elementele de suport logistic. ”Este primul proiect cu finanțare extrabugetară câștigat în calitate de partener de către Rural Development Research Platform (RDRP) Iași”, preciza Ioan Sebastian Brumă, președinte RDRP Iași. Asociația se implică activ în domenii precum sustenabilitatea și durabilitatea în spațiul rural, bioeconomia și economia circulară, agroturismul și activitățile creative, lanțurile scurte de aprovizionare, interacțiunea dintre spațiul rural și spațiul urban, comportamentul consumatorului de produse agroalimentare și dezvoltarea digitală în spațiul rural.

PLATFORME ONLINE DE COMERCIALIZARE Necesitatea unei astfel de piețe locale în județul Suceava este întărită și printr-o analiză de piață, realizată

pe bază de chestionare adresate proprietarilor de unități de cazare și de alimentație publică, precum și consumatorilor direcți. S-a constatat existența unui interes crescut în ceea ce privește intenția de a achiziționa produse agroalimentare locale, furnizate pe o piață locală dezvoltată exclusiv pe principiul lanțurilor scurte

de aprovizionare. ”Și, iată, acum, s-a înfăptuit și la Suceava acest lucru, după ce, pentru producătorii locali din județul Iași, am creat site-ul de promovare și brandul ”Gust de Iași”. Sucevenii au mers mai departe și, prin intermediul site-ului www.snop.ro, pot să și efectueze comenzi de produse locale, nu doar să se informeze despre ... ››› 38

37

38 Piețe locale de desfacere

Dan Șumovschi și Sebastian Brumă ››› 37 ... posibile surse de aprovizionare cu produse alimentare locale”, adăugat Ioan Sebastian Brumă.

PRINCIPII ALE PIEȚEI LOCALE În ceea ce privește valorificarea produselor, activitățile derulate în proiect vor respecta criteriile specifice piețelor locale, dezvoltate exclusiv prin lanțuri scurte de aprovizionare: limitarea comercializării produselor agroalimentare la maximum 50 de kilometri de la locul de producere a acestor; în procesul de comercializare nu există decât un singur intermediar, în

• •

cazul de față fiind vorba despre liderul de proiect.

6 PRODUCĂTORI FURNIZORI Cei 6 producători locali care asigură, pentru început, produsele agroalimentare distribuite pe lanțurile scurte realizate în cadrul proiectului sunt: Dan Gherasim - producător produse lactate din lapte de oaie și cartofi, ceapă, morcov și varză (com.

Grănicești, Jud. Suceava); Alexa Mihai Flutur - producător de lapte de vacă în comuna Grănicești, Jud. Suceava; Daniel Bilinciuc - producător de legume(com.MitocuDragomirnei, jud. Suceava); Ioan Cristinel Jureschi - producător de legume (com. Mitocu Dragomirnei, jud. Suceava); Marius Traian Isepciuc - producător de miere de albine certificată ecologic (com. Pătrăuții, jud.

Suceava) Ioan Georgel Ciornei - producător produse lactate din lapte de oaie din comuna Cacica, jud. Suceava.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

PROASPĂT, DIRECT DIN FERMĂ ”Sperăm să se contruiască o comunitate responsabilă, formată din noi, producătorii, un singur intermediar și consumatorul final. Îmi oferă încredere și faptul că produsele sunt aduse

1-14 iunie 2021

într-o locație dotată și cu instalații frigorifice, unde pot fi păstrate în condiții bune, urmând a fi cântărite, ambalate, etichetate inclusiv cu datele sursei de producere și apoi predate consumatorilor. O altă noutate este posibilitatea plății online sau cu cardul. Beneficiarii finali au de câștigat, deoarece pe mesele domniilor lor ajung produse proaspete și direct din fermă. Eu predau produse lactate de la cele 40 de vaci pe care le dețin în fermă și de la care aprovizionez și cele 5 dozatoare de lapte pe care le-am amplasat în municipiul Suceava, dar am și o livadă, recent începând să produc și suc de fructe”, arăta fermierul Mihai Flutur.

O ȘANSĂ ÎN PLUS George Boca, producător de produse lactate și de pâine, în municipiul Suceava și în localitățile dimprejur, are deja organizate cinci magazine proprii. ”Sunt interesat de acest proiect, deoarece reprezintă o variantă în plus de a ne vinde produsele, în condițiile în care vedem cât de greoi este accesul în marile lanțuri de magazine alimentare provenite din alte țări, dar care și-au găsit loc peste tot la noi în țară. Ferma mea deține aproximativ 500 de oi, 12 vaci și tot ceea se obținem este natural, acesta fiind principalul argument care mă face să mă alătur proiectului SNOP”, menționa fermierul sucevean.

39

Veți fi bucuroși că i-ați cultivat!

TEHNOLOGIA

DE REDUCERE

A SCUTURĂRII Hibrizi de rapiță BASF: InV1166CL, InV1266CL, InV1022, InV1165, InV1170, InV1188 Utilizaţi cu precauţie produsele fitosanitare. Citiţi întotdeauna eticheta și informaţiile despre produs înainte de utilizare. Atenţie la simbolurile și indicaţiile de pericol.

40 Robotul ediției

ROBOTUL "DĂ CU SAPA" LA SFECLA DE ZAHĂR

"Automatizarea" combaterii mecanice a buruienilor este una dintre temele intens abordate de către toţi marii producători din sectorul maşinilor agricole. Ce inovații au pregătit cercetătorii din industrie?

Un al doilea prototip al robotului agricol BlueBob ­ vehicul autonom ce realizează praşila mecanică în culturile de sfeclă de zahăr ­ a fost prezentat de către Naïo Technologies. Robotul BlueBob 2.0 în varianta autonomă şi complet electrică, pe 6 rânduri, a fost livrat către producătorul de seminţe Strube D&S. Este echipat cu tehnologie de navigație Naïo și cu tehnici de detec­ tare a plantelor de sfeclă, sisteme con­ cepute de către Strube şi Fraunhofer.

INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ RECUNOAŞTE BURUIENILE BlueNob 2.0 foloseşte o combina­ ție de unelte active (sape) care sunt ghidate de către un sistem bazat pe camere multispectrale controlate de

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

inteligenţa artificială şi cu ajutorul cărora sunt diferenţiate plantele de cultură de buruieni.

Camerele multispectrale recunosc şi înregistrează toate plantele vii. Fie­ care plantă este localizată cu precizie, iar un algoritm de inteligență artificială este utilizat pentru a analiza individual plantele şi a le clasifica în buruieni sau sfeclă. Odată identificate, buruienile sunt eliminate cu ajutorul organelor active ale robotului.

150 DE ROBOŢI LIVRAȚI ÎN ÎNTREAGA LUME BlueBob 2.0 a fost dezvoltat de către Naïo Technologies şi compania germană Strube D&S GmbH, specializată în producerea şi selecția semințelor, în cooperare cu „Centrul de dezvoltare Fraunhofer pentru tehnologia cu raze X EZRT”.

Portofoliul actual al dezvoltatorului francez mai include roboţii: Oz și Dino pentru legumicultură și Ted pentru podgorii. Compania apre­ ciază că a livrat până acum aproape 150 de "roboţi" în întreaga lume.

Accesează codul QR și vezi alți 3 roboţi agricoli aflați în „război” cu buruienile!

1-14 iunie 2021

COMBATERE ÎN STADII DE VEGETAȚIE TIMPURII Robotul poate fi folosit începând de la stadiul de 2 frunze ale plantelor de sfeclă de zahăr şi până la închiderea completă a rândurilor (BBCH 12­49).

"Principiul de lucru al robotului se ba­ zează pe «distincția» dintre buruieni și sfeclă în timp real și într­un stadiu foarte timpuriu. Acesta este un avantaj esențial pentru eliminarea rapidă a bu­ ruienilor și pentru a evita concurența dintre buruieni și sfeclă”, a precizat Christian Hügel, șeful cercetării cali­ tății semințelor de la Strube.

4 HA/8 ORE CU UN SET DE BATERII Pentru ghidare autonomă între rân­ duri, BlueBob 2.0 folosește GPS de mare precizie RTK (Real­time kinematic positioning). Robotul recunoaşte rân­ durile de sfeclă de zahăr, urmăreşte în mod autonom traseul în câmp/parcelă, recunoaşte sfârşitul de rând și virează independent la rândurile următoare.

Evident, încă de la semănat, fiecare plantă este amplasată cu precizie, da­ torită unui sistem GPS RTK dezvoltat de Naïo, instalat pe semănătoare.

Maşina poate acoperi circa 0,5 ha/oră, iar un set de baterii complet încărcate îi permite să funcționeze continuu timp de 8 ore.

Agricultura 4.0 41

42 Agricultura 4.0

Clienţii Claas au acces facil la date cruciale

Acum fermierii pot să economisească bani și timp valoros prin colectarea datelor şi analiza lor într­un singur loc: interfaţa Claas API, cu ajutorul platformei FieldView şi a portalului Claas Telematics. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

C

limate FieldView, produsul em­ blematic al The Climate Corpo­ ration (ramura de agricul­ tură digitală a companiei Bayer), şi Claas Telematics pot fi acum interconectate prin interfaţa Claas API. FLUXURILE DE DATE FIABILE SUNT ESENŢIALE Pe de o parte, creşterea productivi­ tăţii, gestionarea activă a riscurilor şi simplificarea operaţiunilor reprezintă priorităţi în ferme. Pe de altă parte, fluxurile de date fiabile sunt esenţiale pentru agricultura de precizie. Fertiliza­ rea, utilizarea produselor de protecţie a plantelor şi strategiile de semănat de succes depind de accesul la informaţii exacte despre producţiile din anii pre­ cedenţi şi despre diferenţele de pro­ ducţie specifice locaţiei.

SOLUŢII DIGITALE EXTINSE Pentru a­şi asigura utilizatorii că aceste informaţii vitale sunt furnizate fără probleme şi la discreţia fermierilor, platforma FieldView şi portalul Claas Telematics pot fi acum conectate prin intermediul interfeţei de programare a aplicaţiei Claas API, oferind acces la noi posibilităţi de cunoaştere a datelor şi asigurând un transfer continuu de informaţii de la Claas Telematics către FieldView.

1-14 iunie 2021

CE FACILITĂȚI OFERĂ?

Modulul suplimentar „Documentaţie Automată” din Claas Telematics faci­ litează documentarea independentă de operator, specifică locaţiei și câm­ pului, oferind o imagine de ansamblu completă a fiecărei parcele lucrate, luând în considerare toţi parametrii înregistraţi. Şi, pe lângă datele despre utilaj şi cifrele de consum, pot fi, de asemenea, documentate datele despre producţie şi măsurătorile de la senzorii NIR, de exemplu.

CUM FUNCŢIONEAZĂ?

Când un fermier sau un prestator de servicii îşi conectează contul Claas Telematics la contul FieldView prin in­ termediul Claas API, valorile documen­ tate din sistemul Telematics sunt recu­ perate şi trimise în căsuţa de e­mail a utilizatorului FieldView ca propuneri de încărcare. De acolo, clientul poate selecta fişierele pe care ar dori să le sincronizeze cu contul lui FieldView şi să proceseze în continuare documen­ taţia completă referitoare la câmp în FieldView.

PRESCRIPŢII DE SEMĂNAT PERSONALIZATE Cu această conectivitate, datele de recoltare şi hărţile de productivitate ale unei combine Claas pot fi utilizate în FieldView pentru a genera prescripţii de semănat specifice locaţiei sau hărţi de fertilizat pentru sezonul următor, ajutând fermierii să îşi sporească profi­ tabilitatea, să gestioneze activ riscul şi să economisească timp valoros prin colectarea datelor şi efectuarea anali­ zei într­un singur loc. Fiecare client îşi conectează cele două conturi. Informa­ ţiile agronomice sunt schimbate numai între conturile FieldView şi clienţii Claas Telematics care au ales să permită această ofertă. Fermierii sau contrac­ tanţii pot revoca în mod independent conexiunea din portalul Claas Telematics sau FieldView în orice moment şi pot dezactiva schimbul de date.

Cum poate deveni fermierul mai performant și profitabil dacă utilizează aceste servicii digitale? Scanează codul QR și urmărește tutorialul video!

Agricultura 4.0 43

44 Agricultura 4.0

FERMIERI COPLEȘIȚI DE VISUL AMERICAN

Deși agricultura este un business uriaş peste Atlantic, fermierii americani se confruntă cu provocări majore.

Ce soluții adoptă pentru a lucra mai inteligent, mai profitabil și cu mai puţin efort?

Scanează codul QR și vezi în video cum acționează FarmDroid, un robot de câmp care îndepărtează buruienile şi seamănă în acelaşi timp!

E

ste absolut adevărat şi unanim recunoscut faptul că în Statele Unite există un interes mult mai mare în ceea ce priveşte dezvoltarea şi adoptarea noilor tehnologii în agricul­ tură. Motivele sunt oarecum evidente şi ţin nu doar de bunăstarea economică a fermierilor, ci şi de interesul naţional.

Pentru că agricultura este un business uriaş peste Atlantic.

PROVOCĂRILE FERMIERILOR DIN AGRICULTURA AMERICANĂ Potrivit statisticilor oficiale rapor­ tate de către USDA (Departamentul Agriculturii din Statele Unite), în 2019 existau 2,02 milioane de ferme ameri­ cane şi un total de 897 milioane de acri (echivalentul a 363 milioane hectare) de terenuri agricole. În acelaşi an, aceste exploataţii generau vânzări în numerar de 193,3 miliarde de dolari! Deşi ar fi pe undeva legitim să credem că sectorul agricol american este bine finanţat şi nu duce lipsă de dotări, în realitate fer­ mierii se luptă cu o creştere a costurilor de producţie, reducerea marjelor de

1-14 iunie 2021

un articol de

40%, în timp ce dimensiunea fermei a crescut cu peste 40%.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SOARTA FERMELOR DE FAMILIE Impactul asupra forţei de muncă a fost unul foarte mare. „Există două tipuri de lucrători agricoli ­ angajaţi şi membrii familiei. Ambele categorii au înregistrat însă o depreciere numerică în ultimele cinci decenii. De obicei, ope­ ratorii mari cumpără fermele familiale iar munca fizică este înlocuită de multă automatizare”, a explicat Walt Duflock, vice­preşedinte pentru inovaţie la Western Growers, organizaţie care reprezintă interesele fermelor de fami­ lie din Arizona, California, Colorado şi New Mexico.

LIVIU GORDEA

profit şi lipsa forţei de muncă, aşa cum de altfel se întâmplă şi la noi în Europa.

FERME TOT MAI MARI, DAR MAI PUŢINE Automatizarea, în ciuda provocărilor sale, oferă o soluţie viabilă. Iar mulţi producători au făcut deja paşi impor­ tanţi spre adoptarea celor mai noi ino­ vaţii tehnice.

Cu ocazia FIRA Open Day 2021, eveniment organizat de către GOFAR (Global Organization For Agricultural Robotics), experţi în domeniul tehno­ logiilor avansate au încercat să ofere o imagine de ansamblu asupra pieţei roboţilor agricoli din SUA. Astfel, dacă analizăm evoluţia din ultimii 60 de ani, vom constata că numărul exploataţiilor agricole din SUA a scăzut cu aproape

CINE CÂȘTIGĂ? Întrucât un număr mic de ferme mari şi specializate continuă să domine sectorul agricol american, aceste cifre se dovedesc a fi deosebit de atractive pentru companiile de robotică, care doresc să­şi testeze prototipurile, să rezolve problemele şi să­şi fidelizeze

Agricultura 4.0 45

În următorii 5 ani ne-ar plăcea să vedem soluţii pentru recoltarea legumelor, deoarece totul se face manual. Ţinta este să putem înlocui echipe întregi de oameni. Aceasta este prioritatea noastră nr. 1!

ALAIN PINCOT

Proprietarul Fermelor Betteravia, California

clienţii pe o piaţă în care utilajele po­ trivite pot avea un impact profund. Cu toate acestea, dezvoltarea unor echipa­ mente specifice necesită adesea anu­ mite compromisuri şi impun depăşirea unor obstacole.

ROBOTUL BUN LA TOATE În categoria automatizării recoltării, de exemplu, Duflock spune că în pofida sutelor de milioane de dolari investiţi în startup­uri, construirea maşinilor este destul de dificilă şi durează mult. „Una dintre cele mai mari provocări este că fiecare cultură necesită propriul robot.

Ceea ce funcţionează pentru mere, nu funcţionează pentru căpşun şi ceea ce funcţionează pentru căpşun, nu func­ ţionează pentru lămâi”, spune el. O mo­ dalitate de a ajuta la atenuarea acestor probleme este concentrarea pe cola­ borare şi asocierea celor care înţeleg tehnologia cu cei care au cunoştinţe despre agronomie. ÎNGRIJORĂRILE FERMIERILOR Pe măsură ce robotica şi tehnologiile agricole devin mai adecvate fermierilor prin abordarea nevoilor lor cele mai pre­ sante, ratele de adopţie încep să creas­ că. Alain Pincot, proprietarul Betteravia Farms, a înregistrat o rentabilitate a in­ vestiţiei pentru maşinile autonome pe care le­a cumpărat pentru a­şi uşura

operaţiunile din fermă. Economiile cu forţa de muncă reprezintă un aspect ex­ trem de important pentru el, în condiţiile în care lucrătorii sunt din ce în ce mai greu de găsit. „Totuşi, ceea ce vedem acum, legat de automatizare, este că echipamentele autonome nu înlocuiesc neapărat mai multe persoane. Este puţin îngrijorător pentru noi că unele dintre aceste maşini înlocuiesc doar un şofer de tractor”, se plânge Alain.

CINE SUPORTĂ COSTUL ECHIPAMENTELOR? În timp ce robotica agricolă pare să se fi concentrat în special pe tehnologii de economisire a forţei de muncă, fer­ mierii americani vor ca maşinile auto­ nome să abordeze şi aspecte cum ar fi securizarea datelor şi sustenabilitatea mediului. „Doar un tractor autonom nu va rezolva problemele. De aceea trebuie să ne dăm seama cum putem automa­ tiza operaţiunile din câmp, recoltat, semănat, prelucrarea solului şi toate celelalte operaţiuni care se întâmplă”,

Sweeper se descurcă de minune în sere!

Scanează codul QR și vezi în video ce operațiuni execută!

a remarcat, la rândul său, Praveen Penmetsa, CEO al Monarch Tractor.

Compania este producătorul primului tractor electric şi, opţional, autonom (fără şofer) intrat în producţia de se­ rie. În plus, intervine costul ridicat al echipamentelor autonome. „Tehnologia trebuie să fie accesibilă şi scalabilă”, consideră acesta.

EXTERNALIZAREA OPERAŢIUNILOR Producătorii sunt conştienţi de toate aceste nevoi și de aceea oferă asistenţă completă. Companiile producătoare de roboţi nu doar închiriază echipamentele scumpe, dar le și pregătesc pentru ca ele să opereze, să colecteze şi să ana­ lizeze datele pentru clienţii lor. Mai mult decât atât, sunt deschise la colaborarea cu furnizori terţi pentru a gestiona toate aspectele ce ţin de îndeplinirea sarci­ nilor pentru care au fost contractate.

Această abordare este acceptată şi chiar încurajată de către fermieri, care scapă astfel de grija angajării şi instruirii operatorilor cu înaltă calificare.

CAMPANIA DE IRIGAT A EȘUAT DIN START

ANIF este pregătită să irige, mulți fermieri au încheiat contracte.

Situația Sistemului Național de Irigații lasă de dorit, iar banii prin PNRR se lasă așteptați... Suntem pregătiți pentru o eventuală cumplită secetă?

N

oul sezon agricol pare să se desfășoare sub auspicii favorabile. A plouat, culturile de toamnă arată bine și sunt speranțe că și recoltele vor fi bune. Președintele Rompan, Aurel Popescu, a declarat pentru Agerpres: ”cultura grâului arată foarte bine, la fel şi rapiţa, şi orzul. Dacă mai vin două ploi, o să facem o recoltă foarte bună”.

SECETA PE CARE FERMIERII NU O VOR UITA UȘOR Cu toate acestea, amintirea terifiantă a secetei de anul trecut predispune la prudență. Sudul și sud-estul țării sunt zone agricole unde seceta se poate ins­ tala rapid și puternic, cu efecte devastatoare asupra culturilor de primăvară.

Porumbul a fost însămânțat și în luna mai. Anul trecut începuse bine, mulți fermieri, convinși să vor ajunge la 10 t/ha, au încheiat contracte futures. În iunie și iulie, seceta a lovit cumplit și recolta a fost compromisă în întregime în numeroase ferme.

APROAPE UN MILION DE HECTARE SUNT GATA DE IRIGAT Unde nu există sistem de irigații, agricultorii sunt la mila cerului. Unde există, fermierii se întreabă dacă sistemul va funcționa. Multe OUAI-uri au încheiat contracte cu ANIF. Pe site-ul instituției au fost deja publicate date aferente anului 2021. La jumătatea lunii aprilie, erau contractate 733.888 ha, în cadrul unor contracte multianuale și

1-14 iunie 2021

Sursa foto: www.canva.com

46 România (ne)irigată

un articol de

acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2021.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

LEGE NOUĂ DE LA 1 IULIE Pe de altă parte, potrivit unei legi, votată în unanimitate de plenul Camerei Deputaților, în 14 aprilie 2021, și promulgată de președinte în 6 mai a.c., ”cheltuielile, în cotă de până la 50%, aferente consumului de energie electrică, necesar funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații, pentru care se asigură apa pentru irigații în baza contractelor multianuale/sezoniere, prevăzute la alin. (2), se suportă din bugetul Agenției, în limita sumelor alocate din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinație”. În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, guvernul va modifica în mod corespunzător Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.

1872/2005, cu modificările ulterioare, iar legea urmează să intre în vigoare la data de 1 iulie 2021.

STELIAN RĂDESCU

sezoniere. Cele mai multe au fost semnate în județul Brăila: 224.245,49 ha. În Galați, 101.742 ha. În Olt, 54.606 ha. În cele două județe dobrogene, situația era următoarea: 25.967 ha contractate în Tulcea și 31.296,12 ha în jud.

Constanța. Suprafața pregătită pentru irigat ar fi de 947. 108 ha.

CE DĂ STATUL? Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a anunțat încă din februarie că Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, asigură și în acest an, în baza Legii 133/2017, completată de Legea 130/2018, apă gratuită până la punctele de livrare,

ADEVĂRUL DESPRE SNI Ministerul Agriculturii ar tre­ bui să facă o evaluare la sânge (un audit, în limbaj corporatist) a ceea ce s-a petrecut în SNI în toți acești ani: lucrări efectuate, bani cheltuiți, beneficiari. Apoi să publice rezultatele, ca să afle tot românul interesat cum s­au jucat unii de­a reabilitarea SNI și pe ce bani.

S-A ALES PRAFUL Va curge, desigur, apă pe anumite canale, dar altele vor rămâne și anul acesta uscate. Marele proiect al reabilitării totale a Sistemului Național de Irigații nu a fost atins până în 2020, așa cum era stabilit prin lege. Multe amenajări, chiar în județele cele mai vulnerabile la seceta extremă, ... ››› 48

47

48 România (ne)irigată

PNRR NU ADUCE BANII AȘTEPTAȚI Noii guvernanți (liberali, useriști) au sperat că vor primi un munte de bani de la Comisia Europeană, în cadrul Planului Național pentru Relansare și Reziliență, fiind vorba inițial despre vreo 6,5 miliarde, bani alocați așa-numitei Strategii pentru gestionarea apei. Apoi, suma a fost redusă la 2 miliarde, iar Comisia Europeană a transmis autorităților de la București că nu va da bani pentru irigații, prin PNRR, din cauză că sistemul nostru de irigații este depășit și dăunează mediului înconjurător. Este un impas pentru guvernul PNL-USR PLUS-UDMR, având consecințe asupra stării în ansamblu a SNI.

Sursa foto: www.canva.com

››› 46 ...au rămas de izbeliște. Să ne reamintim: programul a fost preluat de PSD în 2017 (fusese lansat oficial în toamna anului 2016), dar lucrările au început efectiv prin 2018-2019. Din toamna anului 2019 până la alegerile din decembrie 2020, responsabilitatea a aparținut guvernului PNL. Programul a beneficiat, prin lege, de peste 1 miliard de euro, dar după spusele ministrului Adrian Oros, ar fi fost cheltuite până în 2019 numai câteva sute de milioane de euro, din care sume importante pentru plata firmelor de pază. Adevărul este că de marele program s-a cam ales praful.

ÎNTREBĂRILE CURG...

Ce va face cu acest SNI mai departe, dacă nu vor fi alocați acei bani prin PNRR? Îl vor menține la nivelul actual, lăsându-i expuși secetei pe fermierii care nu pot să irige, din cauză că lucrările de reabilitare nu au fost duse la bun sfârșit? Sau vor investi sume de la bugetul de stat, cu termene clare și costuri corecte?

IRIGAȚII ȘI POLITICĂ Irigațiile au fost mereu o temă politică. S-au câștigat campanii electorale

cu promisiuni de reabilitare a acestora.

Ar fi timpul ca puterea politică să vină cu măsuri clare și să formuleze un mesaj realist privind irigațiile din România.

Adică să comunice public intențiile investiționale pe care le are în privința acestui sistem. Sunt amenajări unde OUAI-urile au modernizat infrastructura secundară cu bani europeni, dar statul nu a modernizat infrastructura principală și, astfel, nu pot utiliza apa pentru irigații. Sunt treburi făcute pe jumătate, dar la fel de inutile ca și treburile care nu au fost făcute deloc.

Fermierii români îl somează, într-o scrisoare deschisă, pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, să găsească 2,6 miliarde de euro pentru implementarea strategiei privind managementul apei, care tocmai a fost exclusă din Programul Național de Redresare și Rezi­ liență Economică (PNRR) după negocierile cu Bruxelles-ul.

Scanează codul QR și vezi cât de mare este disperarea agricul­ torilor!

1-14 iunie 2021

Sursa foto: www.canva.com

ROMÂNIA A PIERDUT BANII

49

50 Campanie de recoltat 2021

6 sfaturi practice la pregătirea combinelor

Sursa foto: www.canva.com

Buna desfăşurare a campaniei de recoltare depinde foarte mult de pregătirea tehnică a combinelor, precum şi de reglajele din timpul secerișului.

Ce aspecte trebuie să aibă în vedere mecanizatorii?

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

opularitatea rapiţei a crescut în ultimii zece ani în rândul fermierilor români şi pentru mulţi cultivatori este una dintre cele mai "bănoase" culturi şi prima care aduce bani în fermă.

SECERIȘUL - PRIMUL MARE EXAMEN AL ANULUI AGRICOL Campania de recoltat la rapiţă şi la cerealele păioase este primul mare examen al anului pentru fermele vegetale. În mod tradiţional, la noi în ţară, campania debutează la orz, urmând rapiţa şi apoi grâul. De obicei, decalajul dintre rapiţă şi grâu este de minim două săptămâni, până la o lună. Dar sunt şi sezoane în care recoltarea la rapiţă se suprapune cu începerea recoltării la grâu. Din cauza schimbărilor climatice şi a fenomenelor meteorologice adverse (furtuni, precipitaţii, etc.), timpul

1-14 iunie 2021

optim alocat campaniei de recoltare pentru fiecare cultură s-a restrâns.

Starea culturilor, gradul de coacere şi condiţiile meteorologice determină momentul începerii recoltării, dar buna desfăşurare a campaniei depinde în foarte mare măsură de pregătirea prealabilă a combinelor şi de logistica de transport. Ce avem de făcut?

Pregătiri de toamnă pentru campania de vară Pregătirea combinelor pentru viitoarea campanie de recoltat ar fi trebuit să înceapă după finalizarea campaniei precedente (din toamnă). În toamnă, imediat ce fermierii au o perioadă mai liberă, se recomandă curăţarea combinelor de resturile vegetale şi de boabe şi aplicarea de capcane şi momeli pentru îndepărtarea rozătoarelor. În acest fel, se reduce probabilitatea ca rozătoarele să "cuibărească" în combină şi să provoace pagube, mai ales sistemului electric.

1.

•

După 1000 de ore de funcţionare, ne putem aştepta ca anumiţi rulmenţi să nu mai fie în stare bună, iar înlocuirea acestora premergător campaniei ne poate salva un timp extrem de preţios la recoltare FLORIN MARIN

Director tehnic AgroConcept

Campanie de recoltat 2021 51

•

Totodată, imediat după finalizarea campaniei de recoltare la porumb, ope­ ratorul are informaţia recentă despre eventualele probleme ale combinei şi poate să informeze echipa tehnică.

De asemenea, este recomandată demontarea cât mai multor elemente: site, grătare, capace, chiar şi a planului înclinat/casa sitelor, acolo unde este cazul, şi curăţarea temeinică a acestora. "Desigur, cu cât combina este mai veche (şi/sau cu un număr mare de ore de funcţionare), cu atât mai ample vor fi lucrările de curăţare şi de verificare.

La combinele mai vechi, recomandarea noastră este să se demonteze cât mai multe elemente mobile (ale combinei), astfel încât să fim capabili să verificăm cu mare atenţie gradul de uzură al acestor elemente", ne­a explicat Florin Marin, director tehnic AgroConcept.

Este foarte important ca revizia de iarnă să fie efectuată conform specificaţiilor producătorului. Mai ales la combinele cu un număr mare de ore de funcţionare, "trebuie să fim atenţi la întinderea curelelor şi a lanţurilor, urmărirea etanşeităţii în sistemul de treierare

•

•

şi curăţire, respectiv integritatea şorţurilor de cauciuc care fac legătura între părţile fixe şi cele mobile ale sistemului de treierare şi cel de curăţire, etc. Totodată, sistemul electric trebuie verificat pentru a nu avea surprize", a mai recomandat Florin Marin.

Revizii premergătoare campaniei de recoltare Fiecare model de combină are stabilit de către producător un anumit interval de service, în cadrul căruia sunt recomandate anumite protocoale standardizate. În urmă cu 15-20 de ani, intervalul de înlocuire a uleiului de motor era de circa 250 de ore. Acum, la motoarele de ultimă generaţie, intervalul de schimb al uleiului se face la 500-700 de ore, ceea ce reduce costurile finale per hectar recoltat.

Sunt anumite lucrări care fac parte din protocoalele de întreţinere după 10 ore de funcţionare (zilnic), altele săptămânal (50 ore de funcţionare), etc. În perioada iernii, se recomandă pornirea periodică a combinelor la circa 1-2 săptămâni.

Cu 2-3 săptămâni înainte de campanie, se gresează combina în toate punctele. Chiar dacă aceasta a mai fost gresată în toamnă, "vaselina se întăreşte, se învecheşte şi va trebui înlocuită cu una nouă", explică Radu Raica, tehnician de service la firma Mewi.

Tot atunci, combina trebuie pornită

2.

•

• • •

•

şi tot sistemul de treierare - batoză, tocător şi header - va fi cuplat la turaţie moderată. "Trebuie urmărită evoluţia elementelor în mişcare, dacă se întorc lin, fără smucituri, fără zgomote ciudate. Practic, trebuie urmărită fiecare articulaţie, fiecare punct care presupune mişcare sau tensiune şi torsiune.

Combina trebuie ţinută să meargă în gol minim jumătate de oră, la turaţie de lucru, şi urmărit dacă sunt fulii, rulmenţi sau lanţuri care se încălzesc", a adăugat Radu Raica.

Reglaje specifice "la rece", în funcție de nivelul pierderilor "La rece", aceste reglaje se fac orientativ, conform protocolului standard pentru fiecare model de combină şi parametru de lucru (turaţie la aer, reglaje la site, etc.) apoi, "doar în câmp poţi să vezi exact care sunt reglajele de care ai nevoie", ne-a spus Radu Raica.

Ce obiective urmărim? Se fac reglajele specifice prin încercare. Obiectivele principale sunt productivitatea cât mai bună şi cu pierderi cât mai mici.

"Trebuie stabilit dacă deja există pierderi în câmp cauzate de condiţiile meteo anterioare sau de stadiul în care se află cultura. Dacă pe câmp sunt boabe sau spice căzute, acestea sunt evaluate înainte de a intra cu combina în lan. După aceea, se fac probe de lucru şi apoi avem posibilitatea să măsurăm volumul de pierderi imediat după header şi volumul de pierderi în spatele combinei.... ››› 52

3.

52 Campanie de recoltat 2021

Se anunţă recolte bune şi o campanie de recoltare mai lungă. Producţiile vor fi mai mari şi automat viteza de înaintare la recoltat va trebui redusă, iar combinele vor fi mai solicitate RADU RAICA

Tehnician de service la firma Mewi

››› 51 ... În funcţie de aceste pierderi, se fac noi ajustări ale parametrilor de lucru ai combinei", ne lămurește tehnicianul de service Mewi. În câmp, condiţiile diferă de la o parcelă la alta, de la cultură la cultură. Contează și calitatea culturii, dacă este cu-

RECOLTARE ÎN CONDIȚII EXTREME "Anul trecut am avut ocazia să însoţesc un grup de combine Fendt Ideal timp de 3 săptămâni, în situaţii foarte grele, pe moale, coacere inegală, teren variat şi în­ tre ploi. Acestea s-au comportat exemplar, indiferent de condiţiile de recoltare. Chiar cu headere mari, de peste 10 m, au avut un procent de pierderi surprinzător de mic şi o productivitate ex­ celentă", ne-a relatat Radu Raica.

1-14 iunie 2021

rată sau cu buruieni, umiditate, etc.. De asemenea, dimineaţa, la prima oră sunt necesare anumite reglaje, iar după-masa, odată cu creşterea temperaturii şi cu scăderea umidităţii, aceşti parametri trebuie ajustaţi.

Ajustări în funcție de tipul combinelor: manuale sau automate În funcţie de modul cum sunt efectuate reglajele parametrilor de lucru, exis­ tă trei tipuri de combine, cu reglaj manual, semiautomat şi complet automat.

Manual (modele mai vechi) - toate reglajele sunt efectuate de către operator: distanţele dintre bătător şi contrabătător, deschiderea sitelor, turaţia

4.

•

bătătorului, a ventilatorului, etc.

Semiautomat ­ doar anumite reglaje sunt efectuate de către operator.

Combinele "inteligente" ­ reglajele se efectuează complet automat pe parcursul întregii zile de lucru, ori de câte ori este nevoie. Astfel, operatorul se concentrează pe condus, descărcat, etc., iar combina gestionează automat parametrii de lucru.

Sistemul primeşte informaţii de la senzorii care măsoară şi ajustează automat viteza de înaintare şi parametrii de lucru, astfel încât productivitatea, calitatea boabelor şi pierderile să fie cele selectate de către operator.... ››› 54

• •

53

54 Campanie de recoltat 2021 ››› 52 ...Desigur, nu toţi parametrii pot fi "setaţi" la maxim; se urmăreşte obţinerea unui "compromis ideal", dorit şi acceptat de către fermier.

Combine clasice versus combine axiale La combinele clasice cu scuturători (căişori), se urmăreşte ca cea mai mare parte a boabelor să fie colectate în zona tobei de batere, astfel încât să se reducă la minim pierderile pe site şi scuturători. Grupul AGCO certifică un procent de batere de peste 93% în acestă zonă.

La combinele axiale, aşa cum este gama Ideal, produsă de AGCO, cu un singur rotor longitudinal, sau în cazul com­ binele rotative din seria CR, produse de New Holland (cu două rotoare longitudinale), materialul este "procesat" la nivelul rotoarelor. La aceste combine viteza de lucru este mult mai mare.

Reglarea headerelor La cele clasice: se ridică rabatorul la poziţia maximă şi se micşorează turaţia acestuia; se măreşte distanţa dintre aparatul

5.

•

•

6.

•

de tăiere şi melcul de alimentare, prin retragerea acestuia din urmă; despărţitoarele de lan, prevăzute vertical cu cuțite de tăiere, pot reduce pierderile cauzate de mișcare; în cazul unei tăieri mai curate, mai puține silicve vor fi afectate la contact. montarea extensiilor pentru rapiţă.

Headere specializate pentru rapiță.

Dacă există pierderi imediat după header, atunci trebuie făcute ajustări la nivelul headerului. Rapiţa este o cultură "mai pretenţioasă" care prezintă un grad diferit de maturizare datorită ramificării puternice. De asemenea, silicvele superioare pierd mai rapid apa şi se scutură foarte uşor, în timp ce silicvele de pe ramurile inferioare pot fi încă verzi. Dacă umiditatea materialului recoltat este mare, atunci acesta "îm­ prumută" din umiditatea sa boabelor de rapiţă. Folosirea headerelor specializate reduce pierderile.

• •

În funcţie de gradul coacerii, de talia plantelor şi de înălţimea primelor ramuri, este recomandat ca tăierea să fie cât mai sus, astfel încât să se diminueze cantitatea de material care intră în combină, precum şi pentru a reduce transferul de umiditate de la tulpinile verzi către seminţe.

Headerele cu benzi transportoare conduc fluxul de material spre elevatorul principal şi asigură o uniformitate a fluxului de material la intrarea în combină, minimizând astfel scuturarea silicvelor în faţa headerelui. În plus, datorită vitezei cu care benzile deplasează materialul, creşte şi viteza de înaintare a combinei în câmp, comparativ cu headerele clasice. Practic, materialul nu este "împins" (aşa cum face melcul la headerele clasice), materialul este condus/transportat. Dezideratul fiecărui producător este ca toată rapiţa să intre în combină.

•

CUM SE PREGĂTESC FERMIERII?

Sursa foto: www.canva.com

În procesul de pregătire a utilajelor agricole pentru recoltare, tehnologia combinelor şi priceperea mecanizatorului rămân cele mai importante garanţii ale unei campanii de seceriş fără prea mari bătăi de cap din punct de vedere tehnic.

Scanează codul QR și vezi cum se pregătesc fermierii pentru seceriș!

1-14 iunie 2021

55

RAPIȚA 360°.

Continuăm să creștem împreună.

HIBRIZII DE RAPIȚĂ KWS – Alegerea pentru performanță: � semințe cu genetică de top și caractere agronomice de excepție (cea mai bună rezistență la scuturare); � protecția completă a seminței prin conceptele INITIO și INITIOINSECT+; � o echipă de specialiști, puternică și motivată, cu instrumente digitale la îndemână (myKWS).

Creștem în rezultate alături de fermieri și continuăm să aducem inovație prin proiecte de viitor.

www.kws.ro

56 Cultura mare

8 avantaje majore ale sistemului ”cover crops”

Sursa foto : practicalfarmers.org

Sistemul ”cover crops” se referă la aplicarea unei tehnologii prin care solul să fie permanent înverzit, deci fără perioade de sol negru, neacoperit de vegetație. Ce avantaje au așa-numitele îngrășăminte verzi?

P

rincipalele avantaje ale siste­ mului ”cover crops” (pământul veșnic verde) sunt: Îmbunătățește fertilitatea solului și îi crește posibilitatea de a da recolte mari. Prin aplicarea de îngrășăminte verzi se obține creșterea indicatorului sintetic de fertilitate, respectiv: crește cantitatea de macro și microelemente; sporește conținutul de humus; se îmbunătățește potențialul de respirație a solului și activitatea enzimatică. Îngrășămintele verzi sub formă de ”cover crops” îmbunătățesc toate funcțiile ecologice și biologice ale solului, asigurând echilibrele nutriționale și durabilitatea recoltelor. Îmbunătățește indicatorii solului - fizici, chimici și biologici, respectiv indicatorul de calitate a solului. Astfel, se ameliorează managementul apei și structura solului și se optimizează raportul aer/apă, mărind rezerva de apă din sol pusă la dispoziția plantelor.

1.

un articol de

IOAN BORCEAN mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

• • •

2.

1-14 iunie 2021

3.

Rol anti-buruieni. Pe solul acoperit permanent cu plante corect alese pentru zona respectivă, buruienile sunt distruse prin efectul de sufocare sau cel alelopatic. Dar dacă speciile din sistem nu sunt bine alese, pot să apară boli și dăunători.

ASPECTE PRACTICE Alegerea culturilor pentru introdu­ cerea sistemului trebuie să se facă obligatoriu corelat cu condițiile pedoclimatice ale zonei în care este situată ferma.

Culturi verzi de toamnă - iarnă. În condițiile din țara noastră trebuie alese specii care să reziste la temperaturile scăzute și să contribuie la aprovizionarea solului cu azot, pentru culturile de primăvară. Specii posibile de leguminoase pot fi: măzărichea, soiurile de mazăre boabe de toamnă, trifoi ș.a. Acestea se pot semăna singure sau în amestec cu cereale de toamnă, respectiv grâu, orz, secară, ovăz de toamnă, formând borceaguri. Aceste specii, în primăvară târziu, ... ››› 60

4.

Lucerna, deși este o plantă amelioratoare excelentă, nu poate fi folosită ca îngrășământ verde sau mulci, deoarece e scumpă și nu poate fi încorporată anual în sol ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

57

58 Cultura mare

STRUCTURI FURAJERE

Sursa foto: www.canva.com

Majoritatea crescătorilor de animale obişnuiesc să valorifice terenul numai între cele două anotimpuri, vară-toamnă. Sistemul "cover crops" poate asigura, pe acelaşi teren, producţii cel puţin duble faţă de sistemul clasic.

Scanează codul QR și vezi cum trebuie procedat!

››› 58 ...sunt folosite ca premergătoare pentru alte specii.

Culturile verzi de vară se folosesc pentru scurt timp, după care terenul se pregătește pentru culturi perene ori alte culturi. Dintre speciile din această grupă menționăm: mazărea, soia, fasolea, lupinul, bobul.

Efectul de mulci creat de resturile vegetale asigură: protecția solului împotriva eroziunii; aprovizionarea cu elemente nutritive și combaterea buruienilor; evitarea levigării nitraților pe profilul solului; se asigură furaje pentru animale și alte avantaje.

Rolul unor plante folosite în sistemul ”cover crops” pentru ”perforarea” solului și refacerea fluxului pe profil este foarte evident pe solurile

5.

6.

• • • •

7.

1-14 iunie 2021

unde s-a format talpa plugului. Străbaterea stratului tare este evidentă îndeosebi pe solurile cu textură mai puțin argiloase. Însă unele studii au arătat că printr-o tehnologie de cultivare adecvată, chiar și în zona solurilor cu orizontul B mai greu permeabil, s-au obținut rezultate bune la lucernă, specie la care pe solurile normale rădăcinile se dezvoltă în primul an de vegetație până la 1,80 m, în anul al doilea până la 3,5 m, iar în anul al treilea până la 6-8 m. În condițiile preluvosolurilor (sol brun argilo-iluvial), adâncimea de pătrundere a rădăcinilor a fost mai redusă, însă totuși s-au penetrat în straturile mai adânci, îmbunătățind permeabilitatea

și proprietățile lor biologice și chimice.

Amestecuri de plante. În general, se știe că sistemul radicular al plantelor diferă de la specie la specie, considerent pentru care în sistemul ”cover crops” este recomandată folosirea de amestecuri de specii, cât mai numeroase, astfel efectele fizice și biologice ale acestora să fie cât mai durabile și mai bune asupra afânării solurilor.

Utilizarea plantelor din grupa legu­ minoaselor este foarte importantă pentru sistemul ”cover crops” prin efectul lor biologic important asupra solurilor, rol în continuă creștere pe măsura trecerii spre o agricultură mai ecologică, conform cerințelor europene.

8.

AVERTIZARE DE BOLI ȘI DĂUNĂTORI LA CEREALELE PĂIOASE Cerealele de toamnă se apropie de coacere; previziunile sunt bune, deși vremea rece din primăvară ar putea afecta lungimea spicului, numărul de spiculețe în spic, numărul de boabe din spic și masa a 1000 de boabe (MMB). Până la coacere și recoltare, sunt posibile surprize climatice cu efecte asupra șiștăvirii boabelor sau de încolțire a boabelor în spic la

soiurile cu repaus germinativ scurt. În unele zone s-au semnalat atacuri de boli (Fuzarioza spicelor) și dăunători (Ploșnițele cerealelor). Lanurile trebuie ținute sub observație.

Scanează codul QR și vezi care sunt avertizările SCDA Lovrin cu privire la atacul de rugină galbenă la cereale!

59

60 Bursa agricolă

Cât oferă traderii pe grâul din noua recoltă?

Culturile de grâu evoluează frumos pe măsură ce campania de recoltat se apropie. Preţurile se menţin ridicate.

Rămâne de văzut dacă şi la recoltat traderii vor prețui la fel de bine noua recoltă de grâne.

L

a Bursa de la Chicago, preţul grâului a scăzut uşor, până la 203,34 euro/tonă, cu livrare în iulie 2021, şi 204,43 euro/tonă, cu livrare în septembrie 2021.

La bursa europeană Euronext preţul grâului cu livrare în septembire 2021 se menţine la 213,75 euro/tonă şi 211,50 euro/tonă - livrare în decembrie (date din 21.05.2021).

Pe piața germană, cotaţia grâului pentru tranzacții numerare, cu livrare în Hamburg, a fost de 250 euro/tonă pentru grâul A (13.0/250/76) şi 246 euro/tonă pentru grâul B (12.0/220/76). În Olanda, pentru grâul furajer cu livrare până în iunie se oferă 256 euro/tonă, în timp ce pentru livrarea în perioada septembrie-decembrie 2021, preţul este de 212 euro/tonă.

Cu 23.437 milioane de tone, exporturile de grâu ale statelor UE (în perioada 1 iulie 2020 - 30 aprilie 2021) sunt cu 25% sub cele din aceeaşi perioadă a sezonului precedent, iar exporturile de orz (6.857 mil. de tone) au depășit ușor nivelul din anul precedent.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

regiunea Mării Negre, până la un total de 49,3 mil. tone, cu 5,2 mil. tone mai mult decât în sezonul precedent. Sunt estimate recolte de: 34,850 mil. tone la floarea soarelui (+4,277 mil. tone faţă de sezonul 2020/2021), 8,21 mil. tone de soia (+0,799 mil. tone) şi 6,247 mil. tone de rapiță (+0,135 milioane tone). În ceea ce priveşte producţia agricolă a României, USDA apreciază că vor fi creşteri la principalele culturi: grâu - 8,485 mil. tone (+2,095 mil. t faţă de 2020), porumb - 16,191 mil. t (+5,347 mil. t), floarea soarelui - 3,325 mil. tone (+1,253 mil. t faţă de 2020), orz - 1,8121 mil. t (+700 mii t) şi rapiţă - 1,013 mil. t (+285 mil. t).

PREȚURI RECORD LA RAPIȚĂ Preţul de peste 500 euro/tona de rapiţă se menţine la bursa europeană până aproape de campania de recoltare din 2022: 524,75 euro/tonă - livrare în august 2021, 516,50 euro/ tonă - livrare în noiembrie 2021, 506,75 euro/tonă - livrare în februarie 2022 şi 503,25euro/tonă - livrare în mai 2022 (preţuri la 21.05.2021). Culturile de rapiţă din statele UE mari producătoare s-au dezvoltat bine până acum.

TOP 3 PRODUCĂTORI DE SOIA Anul acesta, suprafața cu soia din UE-27 va depăşi un milion de hectare pentru prima dată. Cu o creştere de 9,5% față de anul precedent, suprafaţa cultivată a atins un nou nivel record şi s-a triplat în ultimii 12 ani.

Italia conduce în topul cultivatorilor UE de soia cu circa 295.000 ha, urmată de Franța, cu 196.000 ha (+5% faţă de 2020). Pe locul trei se clasează România, cu 189.000 ha, în creştere cu 14% faţă de anul 2020. Germania ocupă locul 8 în top, cu 37.000 ha.

Scanează codul QR și urmărește evoluția pieței cerealelor în Europa și în lume, pe www.agroinfo.ro.

Sursa foto: www.canva.com

CUM STĂM CU PRODUCŢIILE? În raportul din luna mai, USDA a crescut previzunile privind producţia de seminţe oleaginoase a statelor din

un articol de

GHEORGHE GHIŞE

1-14 iunie 2021

61

62 Jurnal de fermă

Noile tehnologii își merită fiecare bănuț investit

Unul dintre cei mai experimentați fermieri vasluieni, Viorel Humă, se luptă an de an pentru fiecare bob de recoltă. În acest efort îi are aproape pe cei trei fii ai săi, precum și instrumentele agriculturii de precizie.

V

iorel Humă, din comuna Ștefan cel Mare, lucrează aproximativ 1200 de hectare. Jumătate din această suprafață este amplasată pe dealuri cu soluri acide, iar cealaltă jumătate în zone de șes, cu soluri alcaline, favorabile agriculturii, dar cu o textură argiloasă și dură, ceea ce impune efectuarea anumitor lucrări specifice, care majorează cheltuielile cu producția agricolă.

COMBATEREA BĂLTIRILOR Pe terenurile argiloase, atunci când plouă, apa băltește și sunt necesare lucrări de drenare. De aceea, a fost necesar să investească, achiziționându-și propriul escavator, pentru a interveni prompt atunci când situația o impune. În general, pe acele suprafețe amplasează culturi de cereale și se străduiește să obțină maximul posibil de recoltă. ”Până

1-14 iunie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

la urmă, satisfacția fermierului nu vine atunci când vede că are în curte tot felul de tractoare, combine și alte utilaje, oricât de performante ar fi acestea, ci atunci când vede că a realizat recolte pe care le valorifică”, sublinia Viorel Humă.

MAI ÎNTÂI AU FOST UTILAJELE Activitatea agricolă din ferma vasluiană a început în anul 1992 și, până în anul 1999, a continuat pe partea de prestări servicii, după ce Viorel Humă, absolvent de liceu economic cu spe-

cializarea alimentație publică și turism, a achiziționat tehnică agricolă, care, la vremea respectivă, era deosebit de performantă. Cu ajutorul respectivelor mijloace mecanice de lucru, executa lucrări agricole, îndeosebi pentru asociațiile agricole din zonă. Dar, din diferite motive, respectivele asociații s-au desființat rând pe rând și, din anul 2000, la rugămințile proprietarilor de terenuri, Viorel Humă a început să arendeze mici suprafețe agricole.

BĂIEȚII I-AU RĂMAS APROAPE Astăzi, o parte din terenul lucrat este proprietate personală, ponderea deținând-o tot suprafețele arendate. De mai bine de zece ani, alături de Viorel și Lenuța Humă, rând pe rând, au început să lucreze în fermă și cei doi fii mai mari ai lor, al treilea, mezinul fiind încă licean.

Jurnal de fermă 63

”Probabil că și Ștefănel, care este în clasa a unsprezecea, va urma tot o facultate din domeniul agricol, așa după cum au procedat și cei doi frați mai mari ai săi, respectiv Florin și Cristi”, preciza Viorel Humă.

ACUM PRIMESC PREȚUL CORECT PENTRU RECOLTELE VALORIFICATE De altfel, Cristi este și apicultor, deținând aproximativ 300 de familii de albine. Florin activează în sectorul vegetal și pe segmentul agro-turistic (construind și o mică pensiune), fiind responsabil cu adaptarea tehnicii și a tehnologiei la tot ceea ce este mai nou. El a introdus în ferma vegetală dronele și agricultura de precizie - de la semănat și până la controlul culturilor și la aplicarea produselor de protecție a plantelor. ”Datorită acestor practici moderne, am redus cheltuielile de producție și am sporit nivelul și calitatea recoltei. Apropos de calitate, avem un laborator propriu de analize, astfel încât firmele care ne preiau producțiile își trimit propriul specialist care, la fața locului, face primele analize. Ulterior, la analizele realizate la destinație, valorile rezultatelor nu se mai schimbă, iar noi reușim să primim prețul corect pentru recoltele predate”, sublinia Viorel Humă.

DRONE ȘI TEHNOLOGII DE PRECIZIE Florin Humă, fiul cel mare, are 31 de ani și, în urmă cu 8 ani, a absolvit cursuri

Noi, aici, permanent avem o luptă dură de dus, pentru fiecare bob obținut și, de exemplu, ceea ce a fost în anul 2020, secetă și arșiță, a pus capac tuturor greutăților. Dar, cu unele compromisuri, din nou am pus bazele producțiilor agricole VIOREL HUMĂ

Fermier din jud. Vaslui

universitare agricole la Iași. Imediat după absolvire a revenit în satul natal cu scopul precis de a moderniza acti­ vitatea agricolă din ferma tatălui său și de a o extinde, atât ca dimensiune a suprafeței exploatate, cât și ca tipuri de activități desfășurate, orientându-se inclusiv spre valorificarea superioară a producției agricole. Unul dintre cei mai importanți pași a fost cel legat de realizarea investițiilor în noile tehnologii de producție și în depozitarea recoltelor, urmat de investițiile într-o unitate de producere a nutrețurilor combinate.

ROADELE PRACTICILOR MODERNE Cât privește noile tehnologii, prin investițiile sugerate de Florin, au urmărit să nu supradozeze și să nu facă greșeli în privința nutriției și protecției plan­ telor, să controleze și să coordoneze

toate etapele din fluxul de producție cu ajutorul echipamentelor cu autoghidare. Acum, dețin cinci sisteme de autoghidare a utilajelor în teren, care presupun existența unui singur operator care trebuie să le urmărească. Au încercat să crească viteza de lucru, inclusiv la recoltare, și au investit în combine performante, cu o capacitate mai mare și mai prietenoase cu mediul.

TEHNICA NOUĂ ÎȘI MERITĂ BANII ”După acești ani, am făcut o analiză, deoarece vreau să le explic tuturor, inclusiv să încep să îi povestesc propriului meu copilaș, Andrei, cu vârsta de 3 ani, despre agricultura performantă, de precizie și despre beneficiile acestui tip de activitate. Ei bine, productivi­ tatea este mai mare, calitatea lucră­ rilor este mai bună, aceasta... ››› 64

64 Jurnal de fermă

››› 63 ...recunoscându-se atât vizual, cât și în urma analizelor, cu efecte pozitive asupra situației financiare din fermă”, spune Florin.

ANII SECETOȘI FAC ZADARNICE INVESTIȚIILE După experiența din anul 2020, un an extrem de secetos, acesta afirmă cu tărie că tehnica și tehnologia moderne pot oferi satisfacții numai dacă și vremea este favorabilă. Altfel, totul este în zadar. În anul 2021, lucrurile par a fi mai bune, fiindcă iarna și primăvara au fost ceva mai favorabile, dar privim cu

TERENURI INSĂMÂNȚATE DOAR PE JUMĂTATE În județul Vaslui, potrivit datelor DAJ Vaslui, cu o dinamică mai redusă a însămânțărilor din cauza temperaturilor medii mai scăzute și, pe unele parcele, a umidității mari, au fost semănate cu culturi de primăvară aproximativ 170.000 ha (peste 65% din suprafața arabilă), ponderea cea mai mare fiind deținută de porumb, urmată de floarea–soarelui, orzoaică de primăvară, ovăz și cartof.

1-14 iunie 2021

emoție către vară. În condițiile în care la capitolul irigații este un regres general major, agricultura rămâne, totuși, meteo-dependentă. ”Cu datoriile din anul 2020 re-eșalonate și cu păsuirile din partea furnizorilor, dacă vara va fi tot secetoasă, nu știu ce se va alege de toate eforturile noastre de a investi în metodele și mijloacele performante de producție ”, explica tânărul fermier.

SPAȚII DE DEPOZITARE ȘI MICRO FNC După investițiile majore direcționate până acum către tehnica de lucru, spații de depozitare (capacitate 3 mii tone) și

micro FNC (capacitate 1 tonă/oră), pentru acest an este vizată, inclusiv prin contractarea de noi credite, continua­ rea finanțării achiziției de tractoare și combine performante. În anul 2021, familia de fermieri vasluieni a inclus în structura agricolă culturi de rapiță (200 ha, din care aproximativ 50 ha a fost întoarsă din cauză că rezerva de apă nu s-a refăcut la nivelul optim răsăririi plantelor), grâu (500 ha, inclusiv pentru sămânță), lucernă (50 ha, pentru fân și pentru sămânță), diferența de suprafață fiind ocupată cu floarea-soarelui și cu porumb.

65

66 Greşeli care ne costă 1

2

10.05.2021 Îmburuienare cu graminee în parcele vecine

Indexul de vegetație după program informatic

PAGUBA-I MARE ÎN LANUL DE CEREALE

Atenție! Infestarea culturilor de cereale păioase cu buruieni graminee poate genera pierderi de producție de cel puțin 50%! Pot fi evitate aceste pagube imense? Ce instrumente de ajutor folosim și cum intervenim?

U

n proverb românesc spune că „Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă”. Tradus în limbaj actual: oportunități sunt, dar trebuie sesizate, înțelese și valorificate. Adică este nevoie de spirit antreprenorial.

Progresul, îndeosebi cel genetic și tehnic, este evident aproape în orice fermă agricolă. Însă în această activitate omul (încă) a rămas principalul factor generator de profit, dar și cel mai important agent de dăunare.

Astăzi fermierul are la îndemână o serie de instrumente moderne. Aici cuvântul-cheie este „instrumente”. Dar oricât de spectaculoase ar părea, sunt instrumente și au limite de utilitate.

6 SITUAȚII CARE FAC DIFERENȚA ÎNTRE PROFIT ȘI PAGUBĂ În ultimii ani sunt tot mai multe culturi de păioase îmburuienate cu graminee.

1-14 iunie 2021

un articol de

MIRELA ŞI OCTAVIAN GULER mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Speciile de buruieni graminee din cul­ turile de cereale păioase sunt multe, fiecare cu specificul său: zonă, moment de răsărire, ritm de evoluție, dificultate de combatere, risc de dăunare.

Riscul de dăunare este mare și foarte mare pentru toate. Însă observarea atentă și erbicidarea la timp face diferența între profit și pagubă. În foto 1 este un asemenea ex­ emplu: două parcele alipite, doi fermieri. Una dintre parcele este puternic îmburuienată cu coada vulpii. Care poate fi pierderea de producție? Apreciem că minimum 50%. Da, erbicidele

1.

pentru combaterea gramineelor din culturile de cereale sunt scumpe. Dar mult mai mare este paguba produsă de buruieni!

Am pomenit mai înainte de instrumente moderne. Un exemplu este în foto 2: un program instalat pe telefon care preia în timp util imagini din satelit și arată indexul masei vegetative pentru fiecare parcelă. (Și sateliții sunt tot instrumente, dar foarte avansate. Utilitatea lor principală nu este aceea de a-l anunța pe fermier că are buruieni în grâu). În foto 2 sunt cele două parcele din foto 1. Numai că pentru satelit și buruienile sunt masă vegetativă. Am văzut și programe mai performante, însă în linii mari spun cam așa: „Nenea, ai o problemă. Ar putea fi o zonă cu plante mai rare sau ar putea fi un focar de boală. Dar sunt banii tăi, du-te și vezi la fața locului”. În exemplul

2.

Greşeli care ne costă 67

3

4

11.05.2021 Cultură de grâu compromisă anterior riscul încrederii prea mari în instrument este că aici el nu dă nici o avertizare!

Sunt și specii de buruieni graminee care pot distruge total o cultură de grâu. De exemplu, foto 3 și foto 4, unde vedem o comparație între parcele apropiate din ferme diferite (aceeași localitate). În foto 3 paguba este totală. Ca buruieni sunt cunoscute 12 specii de Bromus. Toate fac pagubă mare. Însă câteva dintre ele au o creștere foarte rapidă și ajung să sufoce cultura de grâu. Plante mari și viguroase de grâu, ajunse aproape de burduf, pur și simplu pier în competiția cu buruienile.

Cel care cunoaște acest risc va încerca să țină situația sub control chiar și prin mijloace preventive. În foto 4 (parcelă în apropiere de cea din foto 3), fermierul erbicidează în fiecare an și vecinătatea parcelei.

3.

DE UNDE VIN BURUIENILE? Putem auzi frecvent „Parcela era curată ca lacrima și acum este plină de buruieni”.

Una dintre surse este mutarea cu mașinile agricole, în special cu combinele. Cum? De exemplu, într-o parcelă a fost o zonă cu graminee.

Posibil ca zona să fi fost mai mică și a

4.

11.05.2021 Abordare de om gospodar - diminuarea sursei de infestare fost trecută cu vederea. Sau timpul nu a permis erbicidarea. Sau nu s-a mai găsit erbicidul necesar. Sau buruiana se poate identifica tardiv și erbicidul are efect parțial. La recoltare se uită sau din grabă se neglijează zona respectivă. Și combinele nu se mai curăță temeinic, iar buruiana și-a găsit agentul de transport. E posibil ca în primul an să fie buruieni puține, care vor fi, și ele, neglijate. Și se ajunge la situații

serioase. În foto 5 este un potențial exemplu de asemenea situație.

O altă posibilitate este în foto 6: aplicarea de dejecții animaliere.

Fertilizarea cu dejecții aduce solului un spor de fertilitate incontestabil. Însă uneori mai aduce și altceva. Aici infestarea cu graminee este în benzi regu­ late. Mai mult, sunt asociații de buruieni graminee care nu se prea întâlnesc în mod natural: iarba vântului, ... ››› 68

5.

68 Greşeli care ne costă 5

6

graminee

03.05.2021

03.05.2021

Graminee mutate tehnologic și diseminate spontan ››› 67 ... coada vulpii, lolium, odos, obsigă. O altă sursă de îmburuienare care nu trebuie neglijată sunt turmele de animale.

SPECIFICUL CLIMATIC În linii generale, o zonă agricolă are un specific climatic care determină un anumit ritm vegetativ pentru plante. Specificul climatic are o variabilitate de la un la altul. Între anumite limite, plantele (în special culturile care se seamănă toamna) compensează această variabilitate climatică

6.

7

grâu

Infestare tehnologică cu graminee

și au un parcurs fenologic aproximativ constant ca specie și soi. Însă sunt ani în care abaterile climatice sunt mari și nu mai pot fi compensate de plante. În asemenea ani parcursul fenologic se schimbă - ilustrare în foto 7 și foto 8 (Același soi de grâu: parcursul fenologic în ani succesivi, dar cu importante diferențe climatice).

UN ASEMENEA AN ESTE ȘI 2021 Pierderea de masă vegetală cauzată de gerul tardiv din februarie și o lună aprilie răcoroasă a făcut ca înspicatul

să fie întârziat cu peste 7 zile. În fotografii este același soi. În condiții normale acest soi înspică în fiecare an în 3 sau 4 mai. Avem acest soi de ani de zile în experiențe și avem observații făcute în fiecare an. În acest an a înspicat în 11 mai, iar cel mai devreme a înspicat în 28 aprilie (în anul 2014).

De ce este important de știut acest aspect? În primul rând pentru organizarea protecției fitosanitare care, pe lângă alte criterii, trebuie corelată și cu fenofaza plantei. Apoi pentru piața grâului!

8

11.05.2021 Anul 2021 - plante afectate de ger și luna aprilie răcoroasă - înspicare în 11 mai

1-14 iunie 2021

03.05.2020 Anul 2020 - fără accidente climatice și cu temperaturi aproximativ normale - înspicare în 03 mai

69

70 AgroTehnologii

14 motive pentru a practica dezmiriștirea

În lanțul tehnologic al lucrărilor solului, dezmiriștirea este o verigă foarte importantă pentru multiplele sale avantaje. Cum se efectuează și ce beneficii agronomice și sporuri de recoltă oferă?

D

ezmiriștirea se efectuează imediat, în spatele combinei, cu grapa cu discuri care lucrează la adâncimea de 6-8-10 cm, în funcție de cantitatea de resturi vegetale și de gradul de umiditate existent. În ciuda beneficiilor ei, lucrarea de dezmiriștit se execută pe suprafețe reduse.

14 AVANTAJE ALE LUCRĂRII DE DEZMIRIȘTIT Creează un mulci la suprafața solului. Paiele, tulpinile, vrejii tocați de combină și împrăștiați uniform pe teren sunt tocați în continuare de grapa cu discuri, împreună cu miriștea și rădăcinile, și amestecate cu stratul superficial al solului, formând un strat de mulci. Materia organică din mulci intră în descompunere aerobă și formează humus și substanțe nutritive.

Asigură o bună acumulare și conservare a apei în sol. Stratul

1.

2.

1-14 iunie 2021

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de mulci afânat asigură înmagazinarea întregii cantități de apă provenită din precipitații și lipsa capilarelor din acest strat împiedică pierderea apei prin evaporare la suprafață.

Se asigură condiții pentru germinarea semințelor. Apa care se găsește în sol sub cultura recoltată, la care se adaugă umiditatea din resturile vegetale încorporate în mulci și ce se mai obține din roua internă, asigură necesarul de umiditate pentru germi­ narea semințelor de buruieni și de samulastră.

3.

4.

Se reduce rezerva de semințe de buruieni. Majoritatea semințelor de buruieni din stratul superficial al solului germinează și cresc, reducând astfel din bogata rezervă de semințe de buruieni din sol și, totodată, reducând necesarul de erbicide și poluarea.

Se formează un covor vegetal, permanent verde. Buruienile cresc și formează un covor vegetal, menținând terenul permanent verde, cu rolul său în menținerea și sporirea fertilității solului. Totodată, rădăcinile buruienilor afânează straturile compactate ale solului și contribuie la solubilizarea substanțelor greu solubile.

Asigură protecția solului. Covorul vegetal protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie, care pot distruge agregatele struc­ turale ale solului. Totodată, prezența covorului vegetal evită acțiunile de eroziune a solului prin apă și vânt.

Se valorifică bine energia solară și îngrășămintele rămase. De la recoltarea culturii de vară până în toamnă mai sunt peste 1000°C

5.

6.

7.

AgroTehnologii 71 care trebuie valorificate prin fotosinteză pentru formarea masei organice. În același timp, sunt valorificate îngrășămintele neconsumate de cultura prece­ dentă, care astfel s-ar pierde prin levigare, rezultând poluarea pânzei freatice.

Se asigură condiții pentru activitatea microbiologică din sol. Tem­ peratura moderată de sub covorul vegetal - pe timpul arșițelor este cu 2-4°C mai mică - și umiditatea corespunzătoare asigură condiții optime pentru activitatea microbiologică din sol și, în primul rând, de nitrificare. În testări, cantitatea de nitrați determinată în toamnă, în parcela dezmiriștită și arată a fost de 140 kg/ha nitrați, în parcela doar arată - 30 kg/ha nitrați, iar în cea nelucrată - 18 kg/ha nitrați.

Se evită levigarea nitraților. Ni­ trații formați în perioada de vară, care sunt foarte ușor solubili, sunt consumați de covorul vegetal și se întorc în sol odată cu materia organică formată, evitând astfel levigarea acestora.

Se reduce potențialul de boli și dăunători. Prin dezmiriștit sunt

8.

9.

10.

distruse ”cuiburile” de insecte, spori, ouă și se perturbă ciclul de dezvoltare normală al acestora, reducând rezerva agenților fitopatogeni și a dăunătorilor.

Se asigură materie organică pentru sol. Prin creșterea covorului vegetal și tocarea lui înainte de a forma semințe, în verile normale se obțin 20-30 t/ha, iar în anii ploioși - 40-50 t/ha de masă verde, care se încorporează în sol prin arătură. Este indicată arătura cu întoarcerea brazdei la 135° și încorporarea materialului vegetal pînă la 12-15 cm adâncime, pentru a beneficia de o descompunere aerobă. Arătura cu întoarcerea brazdei la 180°nu este

11.

Tehnica mulcirii solului îți oferă multiple beneficii. Scanează codul QR și vezi cum trebuie să faci o mulcire ca la carte pentru a obține producții sporite cu eforturi și costuri minime!

recomandată, deoarece acolo are loc o descompunere anaerobă cu eliminarea de produși toxici.

Se asigură condiții favorabile culturilor de toamnă. La determinările efectuate în toamnă, conținutul de apă în parcela dezmiriștită a fost de 19,5%, iar în cea nedezmiriștită - 11%. La umiditatea favorabilă se adaugă și conținutul ridicat de nitrați și de fosfor, elemente favorabile culturilor de toamnă.

Se ușurează executarea arăturii. În terenul dezmiriștit, efortul de tracțiune la arat scade cu 10-14%, randamentul la arat crește cu 15-20%, iar consumul de motorină se reduce cu 8-12%.

Se asigură sporuri eficiente de producție. Creșterea rezervei de apă, a nitraților și a fosforului din terenul dezmiriștit și arat a înregistrat sporuri semnificative de producție.

Astfel, la Stațiunea Moara Domnească, producția de grâu a crescut cu 29%, iar la Stațiunea Mărculești producția de porumb a avut un plus de 30%.

12.

13.

14.

SFT (SUPER FLEXION TYRE) CAPACITATEA MAXIMĂ DE ÎNCĂRCARE PENTRU MAȘINI PUTERNICE

Soluții de astăzi pentru lumea de mâine: Mitas lucrează din greu în fiecare zi pentru a oferi fermierilor o gamă largă de anvelope care să îi ajute să țină pasul cu lumea dinamică. Calitatea și fiabilitatea sunt forțele motrice din spatele mărcii. Mitas: anvelope pentru muncă grea fabricate în Europa din 1932.

mitas-tyres.com

72 Protecţia plantelor

5 măsuri pentru a preveni atacul de Ostrinia

Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) este unul dintre cei mai periculoși dăunători ai porumbului. Încă din luna iunie trebuie să fim în gardă. Cum putem proteja culturile de invazia larvelor și adulților? un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

D

acă am trecut cu bine de atacul rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis), în luna iunie vine vremea altei specii care ne poate dijmui recolta de porumb, și anume sfredelitorul porumbului.

CE TREBUIE SĂ FACI? Fii atent când vin adulții în lan! Începând cu a doua decadă a lunii iunie, în regiunile sudice și sud-estice are loc zborul în masă al fluturilor (adulții acestui dăunător). Anul acesta, în perioada când se va înregistra zborul în masă, plantele de porumb se vor afla în diferite faze de dezvoltare, în funcție de data la care s-a semănat și cea la care plantele au răsărit. La câteva zile de la apariția fluturilor, are loc depunerea pontei, pe frunzele 3-8 ale plantelor de porumb, mai rar pe frunzele 9-10.

După o perioadă de incubație de 8-12 zile. apar larvele.

Fii cu ochii pe vreme! Sunt foarte importante condițiile climatice înregistrate în perioada cuprinsă între depunerea pontei, până la pătrunderea larvelor în tulpini.

2.

Sursa foto: Wikipedia

1.

Ostrinia nubilalis (adult, mascul)

•

Dacă în perioada depunerii pontei, temperatura aerului este ridicată iar umiditatea relativă a aerului este scăzută, pe de o parte prolificitatea femelelor este redusă (depun mai puține ponte), pe de altă parte numărul larvelor care eclozează este mai scăzut.

Umiditatea relativă a aerului influențează și durata de viață a femelei. De obicei, fluturii au o perioadă de viață redusă (4-12 zile). Dacă umiditatea

•

E POSIBILĂ INVAZIA MASIVĂ ÎN PERIOADA ZBORULUI ÎN MASĂ Nu știm cu exactitate cum va fi vremea atunci când se va înregistra zborul în masă al adulților sfredelitorului porumbului. Dar pentru că a fost o iarnă relativ ușoară, la care se adaugă multe suprafețe unde nu s-au tocat resturile vegetale de porumb, cel mai probabil, un număr mai mare

1-14 iunie 2021

de insecte au trecut cu bine de sezonul rece și acum se pregătesc „să viziteze” lanurile de porumb. Tocmai de aceea, monitorizarea este „mama” prevenției. Pentru a ști cu exactitate când să intervenim și mai ales unde.

relativă a aerului este mai ridicată, durata de viață a femelelor este mai ridicată, deci pot depune mai multe ponte. În anii cu cantități ridicate de precipitații înregistrate în perioada menționată, atacul sfredelitorului este favorizat.

Cu toate acestea, dacă în perioada cuprinsă de la depunerea pontei până la pătrunderea larvelor în tulpini se înregistrează furtuni, grindină, mortalitatea acestora este ridicată și implicit atacul de sfredelitor la tulpinile de porumb va fi mai scăzut în anul respectiv.

Evită practicile care cresc rezerva biologică a insectei! Rezerva biologică a sfredelitorului porumbului a crescut în zonele sudice și sud-estice ale țării, în ultimii ani. În primul rând, din cauza iernilor din ce în ce mai ușoare, cu ... ››› 74

• •

3.

•

73

Decizia înțeleaptă împotriva Botrytis si Sclerotinia spp

74 Protecţia plantelor este una foarte scurtă. Dacă s-a ratat momentul optim și larvele au pătruns în tulpină, atunci nu prea mai avem ce să facem.

Este foarte important să monitorizăm lanurile de porumb pe tot parcursul lunii iunie și începutul lunii iulie, pentru a vedea dacă este necesar să facem sau nu un tratament în vegetație pentru combaterea adulților sfredelitorului porumbului și/sau a larvelor aflate în primul stadiu de dezvoltare, înainte ca acestea să pătrundă în tulpini!

La îndemână este monitorizarea cu ajutorul capcanelor feromonale, am­ plasate în lanurile de porumb pentru a constata începutul zborului fluturilor.

Momentul optim de efectuare a tratamentului chimic în vegetație pentru combaterea sfredelitorului porumbului este la 5-7 zile de la apariția fluturilor în capcanele feromonale.

Folosește genetică tolerantă la Ostrinia! O soluție la această problemă ar fi folosirea la semănat a hibrizilor de porumb cu diferite grade de toleranță la atacul de Ostrinia nubilalis.

La INCDA Fundulea s-au creat de-a lungul timpului și se creează și în prezent hibrizi de porumb cu toleranță la atacul acestui dăunător. An de an, materialul biologic este testat în condiții de infestare artificială cu ponte de Ostrinia nubilalis obținute în urma înmulțirii în masă, folosind o dietă artificială, în condiții controlate, de laborator.

Plante de porumb care „luptă” în mod natural cu larvele acestei specii dăunătoare înseamnă mai puțini bani cheltuiți pentru efectuarea unui tratament foliar. Mai ales că este nevoie și de o mașină de tratat autopropulsată care să poată intra în lanul de porumb (având în vedere că plantele sunt înalte la data la care se face tratamentul în vegetație).

•

•

5.

Tulpină de porumb frântă în urma atacului larvelor de Ostrinia nubilallis ››› 72 ... intervale mai mici de timp cu temperaturi scăzute. În unele ierni nu a fost deloc ger (temperaturi sub -10°C). În al doilea rând, existența unei cantități mari de resturi vegetale la suprafața solului favorizează acest dăunător. În multe cazuri, grâul se seamănă după porumb, cocenii de porumb nu se mai toacă și exact în ei se găsesc larvele care iernează.

Așadar, ierni ușoare și multe resturi vegetale pe câmp înseamnă că mai multe larve trec de iarnă, iar condiții favorabile din perioada în care ponta este depusă înseamnă că mai multe larve pot să pătrundă în tulpinile de porumb. Drept rezultat, au fost ani în care s-a produs o inversare: atacuri mai mari în zonele de sud și sud-est ale țării și atacuri mai scăzute în zonele considerate de maximă favorabilitate pentru această specie (în centrul și vestul țării).

Nu rata ”fereastra” optimă de tratament! Deși în ultimii ani s-au omologat insecticide cu eficacitate ridicată pentru combaterea în vegetație a sfredelitorului porumbului, fereastra de aplicare a tratamentului

•

4.

1-14 iunie 2021

Cultura porumbului stă sub ameninţarea continuă a dăunăto­ rilor. Scanează codul QR și vezi care sunt cei mai de temut inamici și cum putem diminua pagubele în caz de atac?

Galerie în tulpina de porumb produsă de larva sfredelitorului porumbului

Larva sfredelitorului porumbului

75

76 Legumicultură

CULTURI SĂNĂTOASE CU SYREX® STAR

Temperaturile ridicate, umiditatea, lipsa de aerisire în sere, desimea prea mare a plantelor și fertilizarea excesivă cu azot sunt condiții care favorizează apariția bolilor fungice în culturile de legume.

D

upă cum observăm, unii factori pot fi controlați de către legu­ micultori, alții nu, așa că bolile pot apărea oricând și au nevoie de numai câteva zile de la infecție până la răspân­ direa în cultură. De aceea, acțiunea promptă este cea mai indicată.

SECRETUL EFICIENȚEI: ASOCIEREA DE SUBSTANȚE ACTIVE PUTERNICE Fungicidul Syrex® Star are dublu efect: sistemic local, datorită conținu­ tului de boscalid, și translaminar și acropetal, datorită substanței active piraclostrobin. Combinația dintre aceste două substanțe active și selectivitatea mixului conferă produsului un spectru de combatere foarte vast, respectiv: Boscalid, din grupa carboxamide ­ substanță cu efect local și acțiune preventivă, inhibă germinația sporilor și creșterea tubului germinativ. De aseme­ nea, blochează anumite enzime în celu­ lele patogenului, ceea ce îi privează pe aceștia de energia necesară dezvoltării, conducând, în final, la moartea celulei.

Piraclostrobin, din grupa strobi­ lurine ­ substanța este absorbită în frunză în doar câteva minute datorită mișcării local sistemice (cu deplasare

•

•

1-14 iunie 2021

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

redusă) și translaminare, asigurând protecția frunzei din interior. Substanța inhibă germinația sporilor și a tubului germinativ și inhibă sporularea.

EFECTE POZITIVE ASUPRA CALITĂȚII PRODUCȚIEI Dincolo de prevenția și combaterea bolilor fungice, Syrex® Star oferă bene­ ficii „colaterale”: crește calitatea pro­ ducției, asigură obținerea de legume cu mărime uniformă și le sporește consistența, fermitatea și gustul prin sporirea cantității de zahăr. De aseme­ nea, sănătatea și vitalitatea plantelor îmbunătățite prin aplicarea produsului conduc la o mai bună toleranță a plan­ telor la factori de stres și la o sensibilitate diminuată la efectele acestora. Altfel spus, producțiile sunt mult mai puțin diminuate în condiții dificile de cultură.

SPECTRU DE ACȚIUNE ȘI MODALITATE DE APLICARE Syrex® Star combate eficient nume­ roase boli ale legumelor, cu precădere putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) la o gamă largă de legume, și alternarioza (Alternaria dauci) la morcov. Poate fi utilizat pe parcursul întregii perioade de vegetație a legumelor, în 2­3 aplicări cât mai timpurii, în funcție de specie.

Putregaiul cenușiu poate afecta plantele în toate fazele de vegetație, răspândindu­se cu ușurință și afectând fructele, florile, frunzele, tulpina și rădăcina, în condiții de umiditate atmos­ ferică crescută și temperaturi scăzute pe perioadă mai mare de timp (câteva zile). Ca urmare, pe țesuturile afectate apar fructificațiile ciupercii sub forma unui puf cenușiu. Boala afectează atât legumele crescute în spații protejate, cât și pe cele crescute în câmp.

Alternarioza morcovului atacă frun­ zele, mai ales pe cele mature, provocând un aspect ars al culturii. Deși rădăcinile nu sunt afectate, boala frunzelor duce la o asimilare scăzută în rădăcini și la o producție mai slabă. Acțiunea benefică a produsului se remarcă pe toată peri­ oada dezvoltării culturii, până aproape de recoltare.

•

•

SYREX STAR ®

77

Fără putregaiuri.

Te bucuri de recoltă

Fungicid cu formulare unică și eficacitate ridicată la culturi horticole.

Fungicidul SYREX® STAR se remarcă printr-o eficiență foarte ridicată în combaterea celor mai cunoscuți agenți patogeni (făinare, putregai) la o gamă largă de legume și în livezile de pomi fructiferi. Performanța în utilizare se datorează combinației unice de substanțe active - boscalid (cu acțiune sistemică locală) și piraclostrobin (cu acțiune translaminară și acropetală).

Pe lângă prevenția acestor boli, printre efectele benefice ale acestei sinergii cu rol de dublă protecție în cultură se numără și: 9 Toleranță mai mare a plantelor la factorii de stres.

9 Eficacitate foarte bună în combaterea putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea).

9 Prelungirea perioadei de păstrare a fructelor și legumelor.

SYREX® STAR protejează culturile de morcovi (combate inclusiv Alternaria dauci), tomate, vinete, praz, ardei, varză, salată, căpșun și livezile cu pruni, caiși, piersici, cireși și vișini. www.kwizda-agro.ro

Distribuit în exclusivitate

78 Info companii

Zeci de avantaje, un singur produs: PREV-AM Dintotdeauna fermierii își doresc să aibă pentru tratamente un produs care să controleze cât mai mulți agenți de dăunare. Acum soluția chiar există: PREV­AM.

»»» Musculița albă, precum și alte insecte moi (păduchi, acarieni) sunt foarte vulnerabile la PREV-AM

PREV-AM - insecticid, fungicid, acaricid - un produs Oro Agri International, distribuit de Naturevo

»»»

PREV-AM pătrunde în miceliul ciupercilor, le distruge și le expune aerului înconjurător, uscându-le

un articol realizat de

NATUREVO

mai multe pe această temă www.naturevo.ro

A

gricultorii solicită produse cu toxicitate cât mai redusă, care să nu lase reziduuri în produsele agricole și care să poată fi folosite în tratamente cât mai aproape de recol­ tare.

Consumatorii impun ca în produsele agricole să nu se găsească resturi chimice, produsele să fie lipsite de orice element toxic.

Produsul PREV­AM răspunde tuturor acestor cerințe.

PREV­AM NU SCAPĂ NICI UN AGENT DE DĂUNARE Iată opt caracteristici speciale ale produsului PREV­AM:

1-14 iunie 2021

1.

PREV­AM acționează asupra tu­ turor insectelor cu exoschele­ tul moale (lepidoptere, muște, tripși, păduchi, acarieni), exoschelet pe care îl distruge în timp scurt.

Ca fungicid, PREV­AM pătrunde în hifele miceliene, în sporangiofori și în sporii ciupercilor, cărora le distruge învelișul.

PREV­AM poate fi utilizat singur, în concentrație de 0,4­0,8%, în combinație cu produse insecticide, fun­ gicide, acaricide convenționale, pentru prevenirea apariției rezistenței, sau în alternanță cu acestea.

PREV­AM este reactivat de ploaie sau chiar de rouă și acționează și pe țesuturile noi.

PREV­AM are remanență scăzută și nu lasă reziduuri în produsele

2.

3.

4.

5.

agricole. Este protector cu albinele și cu fauna utilă.

PREV­AM, certificat pentru agri­ cultura ecologică, este un produs pe bază de amestec de ulei natural de portocale presat la rece.

PREV­AM are și rol de adjuvant ­ dispersant, de aceea când tratați cu PREV­AM nu mai utilizați alți adju­ vanți, cu excepția corectorilor calității apei.

PREV­AM nu are forme de rezis­ tență identificate, fiind un produs ideal pentru managementul rezistenței agenților de dăunare.

Așadar, zeci de avantaje într­un sin­ gur produs: PREV­AM! Pentru informații suplimentare, con­ tactați echipa de consultanță și vânzări pe pagina de internet: naturevo.ro.

6.

7.

8.

Horticultură 79

mai multe pe această temă www.revista­ferma.ro

Cancerul rugos al pomilor iuperca Phomopsis mali trăieşte în trunchiurile, ramurile şi lăstarii pomilor.

Cum apare? Pătrunde cu uşurinţă prin rănile cauzate de unelte, utilaje, insecte şi în urma tăierilor care nu sunt badi­ jonate. Poate pătrunde și prin muguri.

Iniţial, apar necroze pe lăstarii din anul curent în zona mugurilor vegeta­ tivi, florali şi a peţiolului. Aceste ne­ croze iniţiale se vor extinde rapid şi vor afecta ţesuturile vasculare. Din acest motiv, lăstarii se vor ofili iar mai tarziu se vor necroza, căpătând aspect de arsură. Phomopsis se dezvoltă bine în condiţii de vreme rece şi ploioasă.

Simptomele sunt grave: cancere, creşteri încetinite, putreziri ale rădăci­ nilor, putregai la fructe, pete pe frunze, arsuri, ofiliri şi declin la o gamă largă de

Sursa text și foto: Otilia Cotuna, şef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin și şef lucrări la Facultatea de Agricultură ­ USAMVB Timișoara.

C

Ce este Phomopsis mali și cum recunoaştem atacul ei: cancerul rugos al pomilor?

Ce măsuri de prevenţie putem lua şi cum vom trata boala instalată deja?

•

•

plante gazde.

Prevenţie și control. Phomopsis poate fi controlată prin combinarea măsurilor de igienă culturală cu cele chimice.

Ramurile bolnave se îndepărtează împreună cu 15 cm de ţesut sănătos în sezonul de repaus vegetativ şi cu 30 cm în sezonul vegetativ. Rănile rămase trebuie badijonate cu mastic: vopsea

•

Bordeaux, pe bază de sulfat de cupru, var şi ulei de in ­ raport 1:2:3 sau vop­ sea Chaubattia pe bază de carbonat de cupru, oxid de plumb şi ulei de in ­ raport 1:1:1,25.

Scanează codul QR și consultă lista completă cu măsurile preventive și de combatere a bolii!

80 Horticultură

SEIPRO ARE GRIJĂ DE VIA ȘI LIVADA TA

Produsele din gama BIO Seipro diminuează semnificativ efectele negative ale stresului biotic și abiotic în plantațiile horticole. Summit Agro îți recomandă trei produse unice cu rezultate excelente!

S

chimbările climatice, tot mai evidente în ultimii ani, care se manifestă prin variații bruște ale temperaturii, ninsori abundente în lunile martie­aprilie, înghețuri târzii de primăvară și timpurii de toamnă, călduri excesive, precum și perioadele de secetă întâlnite în toate anotimpu­ rile anului, afectează direct producția agricolă. Astfel, an de an, apar pierderi însemnate de recoltă în bazinele viti­ cole și pomicole.

Uneori, aceste condiții nefavora­ bile de mediu influențează negativ și recolta anului viitor, din cauza slabei dezvoltări a mugurilor și a primordiilor ramurilor la pomi și ale coardelor pro­ ductive la vița de vie.

GAMA DE PRODUSE BIO SEIPRO Pentru diminuarea efectelor nega­ tive ale acestor condiții de stres și

1-14 iunie 2021

un articol de

DR.ING. ENDRE SIGMOND Summit Agro România

mai multe pe această temă www.sumi­agro.ro

pentru intensificarea proceselor fizio­ logice ale plantelor, Summit Agro România a introdus în portofoliu gama de produse BIO Seipro, al cărei simbol este frunza de Ginkgo biloba, recunos­ cută în medicină și considerată în filo­ zofia veche japoneză ca dătătoare de forță și vitalitate.

Gama BIO Seipro de la Summit Agro conține produse cu rol de biostimula­ tori cu un conținut ridicat de amino­ acizi liberi de formă L, activi metabolic, obținuți din materii prime de origine vegetală, prin procesul de hidroliză

enzimatică a proteinelor.

Produsele sunt certificate OKO (Kiwa BCS ÖKO­GARANTIE GmbH) și re­ comandate spre a fi utilizate și în agri­ cultura ecologică.

EFICIENȚĂ CONFIRMATĂ “Aplicarea biostimulatorilor Shigeki și Kinactiv Fruit în diferite stadii de creștere, dezvoltare și fructificare a viței de vie a determinat o reglare a echilibrului metabolic al plantelor, prin dezvoltarea unei toleranțe bune la factorii de stres biotici și abiotici, ca efect al stimulării mecanismelor natu­ rale de apărare”, confirmă Dr.Ing. Alina Donici, Director Științific la Stațiunea Didactică de Cercetare­Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietroasa­Istrița, în “Raportul final de testare Shigeki și Kinactiv Fruit ­ Summit Agro 2018­2020”.

Horticultură 81

Rezultatele obținute în perioada 2018 ­ 2020 au arătat un beneficiu asupra randamentului cantitativ al producției prin creșterea greutății medii a strugurilor cu 10,42% ­ 26,75% și creșterea calitativă a strugurilor prin asigurarea unui echilibru între conținutul de zahăr și aciditate ALINA DONICI

Director Științific la SDCDVP Pietroasa-Istrița

nătățește procesul de înflorire și fruc­ tificare.

Recomandări de aplicare: Înainte de producerea stresului de­ terminat de temperaturi scăzute, se­ cetă, arșiță sau consum important pe durata înfloririi etc.

Se aplică în doză de 1,5­2 litri/ha.

Nu se utilizează în amestec cu pro­ duse pe bază de calciu (Ca) sau mag­ neziu (Mg).

Dacă nu s­a putut face tratamentul cu Shigeki înainte de stres, recoman­ dăm folosirea produsului Kaishi.

• • •

Toate acestea contribuie la recuperarea plantelor după o perioadă de stres.

Doza recomandată este de 2 litri/ha, fiind indicat ca tratamentul să fie repetat la un interval de 10­15 zile, fo­ losind suficientă apă pentru a acoperi întreaga masă foliară.

•

1.

SHIGEKI SUSȚINE NUTRIȚIA Shigeki stimulează procesele fi­ ziologice ale plantelor, pentru a trece mai ușor peste perioadele de stres fiziologic cauzat de diverși factori biotici sau abio­ tici. Produsul are în componență macro­ elemente: fosfor (P) ­ potasiu (K) (7­10), bor (B) și o gamă largă de microelemente chelatate, ușor asimilabile de către plante.

Raportul echilibrat al elementelor nutritive din compoziția produsului asi­ gură o bună creștere a sistemului foli­ ar, contribuie la stimularea procesului de fotosinteză și fotoasimilare, ajutând la dezvoltarea sistemului radicular și la o bună absorbție a elementelor nutritive din sol. De asemenea, îmbu­

2.

KAISHI - BIOSTIMULANT CU FORMULĂ UNICĂ Kaishi conține azot organic și o gamă largă de aminoacizi care stimulează metabolismul plantelor. Aminoacizii sunt implicați în activarea sistemului de fotosinteză, în reglarea activității sto­ matelor și contribuie la îmbunătățirea procesului de absorbție și de utilizare a microelementelor necesare plantelor.

3.

KINACTIV FRUIT, PENTRU FRUCTE DE CALITATE Kinactiv Fruit este un biostimulant formulat pentru dezvoltarea, matura­ rea și colorarea fructelor, care are în compoziție aminoacizi, fosfor, potasiu și microelemente.

Recomandări de aplicare: Se aplică 2 tratamente ­ la compac­ tarea boabelor și în fenofaza de pârgă, pentru stimularea colorării și creșterii conținutului în zahăr și pentru îmbună­ tățirea proprietăților organoleptice ­ în doză de 2 L/ha.

Nu se utilizează în amestec cu pro­ duse pe bază de calciu (Ca), cupru (Cu) sau magneziu (Mg).

•

•

82 Reportaj în fermă

DOI FRAȚI, O FERMĂ ȘI UN WEIDEMANN

Comerţul cu animale vii este o afacere riscantă.

Dumitru şi Vasile Dan, doi fraţi originari din Jina, capitala neoficială a oieritului, fac asta de ani buni.

Ce investiții aduc plusvaloare în ferma lor?

A

ctivitatea presupune achiziţia de miei, îngrăşarea şi apoi comer­ cializarea lor. Marja de profit nu este foarte mare, aşa cum am aflat recent în urma vizitei pe care am efec­ tuat­o la Ruşi, localitate aflată la 25 km de Sibiu, unde se găseşte ferma fraților Dumitru şi Vasile Dan. Pentru că finisa­ rea animalelor presupune investiţii în furaje iar preţul la export este controlat de marii traderi. În plus, preţul cărnii de oaie în România a devenit mult mai atractiv în ultima vreme, spre satis­ facţia crescătorilor, dar şi preţul ce­ realelor a înregistrat o creştere semni­ ficativă în anul pandemic. În condiţiile date, singura soluţie rămâne optimiza­ rea costurilor.

VERSATILITATE ŞI UŞURINŢĂ ÎN MANEVRARE În cazul societăţii Jianul SRL, con­ trolată de cei doi fraţi, micile detalii pot face diferenţa şi chiar au adus plusvaloare în fermă. Un exemplu elocvent în acest sens ar fi achiziţia încărcătorului telescopic Weidemann,

1-14 iunie 2021

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

modelul 2070 LP, despre care Dumitru spune că este genul de investiţie nece­ sară. „Având în vedere structura fermei, cu hale mai vechi, de dimensiuni mai mici, am fost oarecum condiţionaţi să luăm un utilaj care să se strecoare mai uşor printre spaţiile înguste. Un utilaj versatil, mai micuţ, dar suficient de puternic pentru a îndeplini o plajă largă de sarcini. Care să intre cu uşurinţă în adăpost şi să ofere totodată o vizibili­ tate foarte bună pentru operator”, şi­a justificat acesta alegerea.

O INVESTIȚIE NECESARĂ Echipamentul a fost cumpărat de la Tehnodiesel în decembrie 2018, după o documentare atentă. „Am tatonat piaţa şi am studiat concurenţa iar în final am ajuns la concluzia că acesta este cel

mai potrivit pentru nevoile noastre. A contat şi aspectul exterior. Mi se pare că are o înfăţişare mai cizelată cumva, cu forme mai rotunjite”, susţine antre­ prenorul sibian.

PESTE 3.300 DE ORE LA ACTIV În cei doi ani şi aproape jumătate de când se află în ferma fraţilor Dan, acest Weidemann 2070 LP a acumulat deja peste 3.300 de ore de lucru. Dacă facem un calcul simplu, rezultă o medie între 3,5 şi 4 ore zilnic. Iar asta spune foar­ te multe. În primul rând, arată faptul că este un produs ce poate fi utilizat la in­ tensitate ridicată, îşi găseşte utilitatea zilnică în fermă, dar este și un utilaj pe care te poţi baza în orice situaţie pentru care a fost prevăzut să funcţioneze. „Îl folosim pentru a curăţa adăposturile şi aleile de acces, la administrarea fura­ jelor ­ avem o cupă specială pe care o folosim în acest caz, pentru manipula­ rea baloţilor, încărcarea şi descărcarea baloţilor în câmp. Avem o grămadă de accesorii pentru acest utilaj, care ne uşurează foarte mult munca. În toamnă

Reportaj Utilaje în agricole fermă 83 l­am folosit la curăţat păşunea. Cu o cupă specială cu dinţi am scos toate smocurile de vegetaţie care nu­şi aveau locul pe păşune”, mi­a explicat cel căruia prietenii îi spun Tică.

PE CÂT DE MIC, PE ATÂT DE PUTERNIC Iniţial, pentru genul acesta de acti­ vităţi, în ferma de la Ruşi se folosea un tractor cu încărcător. „Dezavantajul era că fiind mult mai mare, eram limitaţi cu spaţiul de manevră în adăposturi. Chiar şi încărcătura poate fi limitată într­o oarecare măsură din cauza gabaritului.

Fără a lua în considerare şi costurile pentru combustibil, care erau mult mai mari înainte. Deşi acest încărcător este unul mic, ne facem treaba foarte bine cu el. Pe lângă asta, este şi foarte pu­ ternic pentru dimensiunea sa”, consi­ deră, la rândul său, Vasile.

VIZIBILITATE EXCELENTĂ Din punctul său de vedere, un ast­ fel de încărcător are un mare avantaj: înălţimea şezutului, care oferă o vizibi­ litate foarte bună asupra mediului de lucru şi a implementului. „La început ne gândeam să luăm un telehandler cu o capacitate de încărcare şi înălţime de ridicare mai mari, dar am considerat în final că acesta este modelul care ni se potriveşte cel mai bine. Vizibilitatea este superioară, raza de întoarcere e mult mai mică. Sunt multe alte aspecte pe care noi le­am luat în considerare înainte de a face investiţia”, mi­a măr­ turisit Dumitru.

Nu vă luaţi după aparenţe, e un echipament foarte puternic.

Are o capacitate de ridicare de 2,2 tone, mai mult decât suficient pentru ce avem noi nevoie în fermă. Iar activitatea aici este destul de intensă DUMITRU DAN

Proprietar fermă de îngrășare a mieilor

PROVOCAREA SUPREMĂ Weidemann 2070 LP ştie să facă multe şi ne­a convins de la primele manevre. Cel mai mult ne­a impresio­ nat văzându­l cum transportă baloţii de paie. Puţin arogant, deşi iniţial credeam că e doar o glumă, Dumitru ne întreabă dacă vrem să­i vedem muşchii? „Ridică fără probleme trei baloţi de paie para­ lelipipedici de 400 kilograme fiecare, suprapuşi unul peste altul. Şi nu oricum, la o înălţime de peste cinci metri”, îmi spune fermierul. Hai s­o vedem şi pe asta, mi­am zis în gând, dând din cap aprobator. Ce a urmat, ne­a lăsat pur şi simplu cu gura căscată. Bine că nu mi­a propus un pariu, că­l pierdeam cu brio!

Măcar m­am învăţat să nu mai cred în prejudecăţi. Din câte am înţeles, nu era o simplă demonstraţie, utilajul chiar prestează astfel de „servicii” pe timp de vară,

când în loc de trei drumuri face unul singur, economisind nu doar motorină, ci şi timp. „Practic, din 10­12 astfel de manevre, am descărcat un TIR”, mi­a explicat Tică.

INVESTIŢIE AMORTIZATĂ ÎN 2 ANI Consumul de carburant s­a redus la jumătate, dar şi timpii de lucru pentru îndeplinirea anumitor sarcini, pentru că e mult mai uşor de manipulat. A fost folosit inclusiv la încărcarea ce­ realelor în camioane. „Socotesc că s­a amortizat de mult această investiţie. Încărcătorul a fost achiziţionat în lea­ sing, dar noi am avut practic de achi­ tat trei rate în doi ani. Aceştia au fost termenii. Plătisem o parte din sumă la semnarea contractului. Costul credi­ tării a fost însă foarte avantajos. Dacă îmi aduc bine aminte, în jur de 500 de euro. Dacă apelam la o bancă, nu gă­ seam asemenea condiţii de finanţare”, recunoaşte Dumitru. Împreună cu fratele său Vasile are deja în plan să mai cumpere un mo­ del de încărcător de la Weidemann, dar ceva mai mare. „Am discutat deja cu cei de la Tehnodiesel şi sper să luăm o decizie în curând. Ne­am mărit capacitatea de stocare şi credem că ne­ar ajuta un utilaj mai puternic”, argumentează Tică.

DATE DE CONTACT

DN 6, KM 10, Jud. Timiş RO­307041 Dudeştii Noi, Romania T: +40 (0) 256 378003; info@tehnodiesel.com; www.tehnodiesel.com

Utilaje agricole de irigat 84 Sisteme Instalație liniară

1

Stres hidric! Cum ducem apa la rădăcina plantei? (I)

În agricultură ne confruntăm adesea cu un deficit de apă greu de acoperit pe cale naturală. Când e secetă extremă, irigațiile sunt singura garanție că recoltele nu vor fi compromise. Cum le asigurăm plantelor apa necesară?

P

ierderile de apă din sol sunt accen­ tuate în două situații majore, care țin de vreme și de agrotehnică: Condiții climatice extreme, pre­ cum secetă, variații mari de tem­ peratură de la o zi la alta sau de la zi la noapte, alternanțe de zile cu tempera­ turi mari cu zile cu temperaturi foarte scăzute, grindină, vânturi puternice, furtuni, chiar inundații, fac ca puțina apă înmagazinată în sol să se evapore.

Agrotehnică necorespunzătoare.

Dacă la acestea adăugăm lucrările agricole, de multe ori efectuate în afara epocii optime sau cu utilaje nepotrivite, compactarea solului prin treceri necon­ trolate sau când solul nu are umiditatea corespunzătoare, buruienile, de câteva ori mai mari consumatoare de apă decât plantele de cultură, constatăm un deficit de apă greu de acoperit pe cale naturală.

un articol de

FLORIAN NEACȘU

NHR Agropartners SRL

1.

2.

CE ALTERNATIVE AVEM? Trebuie făcute toate eforturile pen­ tru înmagazinarea apei în sol prin: Lucrări superficiale de dezmiriștire

•

1-14 iunie 2021

mai multe pe această temă www.nhr.ro

imediat după recoltat, care distug crusta de la suprafața solului, evitând evaporarea apei și favorizând germina­ rea și distrugerea buruienilor.

Efectuarea și nivelarea ogoarelor de toamnă.

Perdelele de protecție creează un microclimat favorabil dezvoltării plan­ telor și reduc eroziunea solului și eva­ porarea apei.

Cu toate acestea, suplimentarea pe cale artificială a cantității de apă prin irigare în perioadele când plantele au cea mai mare nevoie rămâne singura soluție viabilă la ora actuală pentru menținerea capacității de producție a solurilor și obținerea, în condiții de se­ cetă, a recoltelor scontate.

• • •

IRIGAȚIILE SUNT PLASA DE SALVARE A AGRICULTURII Deși de ani de zile ne chinuim să re­ abilităm stații de pompare, canale de irigații, să construim altele noi, nu s­au făcut pași importanți în domeniul infra­ structurii de irigații. Cu toate acestea, acolo unde există sursă de apă (canale, râuri, lacuri, foraje proprii, rețea publi­ că etc.), irigațiile reprezintă o plasă de salvare pentru agricultură.

Pentru a evita orice risc legat de secetă, mulți fermieri au decis să se doteze cu echipamente pentru irigat, fie prin achiziții directe, fie cu ajutorul programelor pe fonduri europene.

NHR AGROPARTNERS A EXTINS OFERTA DE ECHIPAMENTE Pe lângă echipamentele de irigat produse de firma germană Beinlich, NHR Agropartners oferă și sisteme fabricate de compania italiană Marani, cu peste 70 de ani de experiență.

Marani, partenerul fermierilor în do­ meniul irigațiilor, oferă o gamă ... ››› 86

Utilaje agricole

85

Utilaje agricole de irigat 86 Sisteme

2

3

Primele mașini de irigat cu turbină, marca Marani ››› 84 ... largă de instalații cu tambur și furtun, circa 100 de modele, pivoți sau instalații liniare, motopompe și pompe acționate electric sau de la priza de putere a tractorului și multe tipuri de accesorii.

Prin 1950, frații Marani au întors pri­ ma filă a acestei istorii, care a început cu construcția de țevi galvanizate, fitinguri și instalații de irigat. În anii 1970, datorită unei imense cereri de instalații de irigat cu tambur și furtun, Marani a prezentat primele mașini de irigat cu turbină. De atunci, dezvolta­ rea companiei a continuat fără oprire, trecând prin multe inovații tehnologice și creșterea volumului de producție.

O companie din prima linie în dome­ niul irigațiilor, marca Marani este indis­ cutabil asociată cu calitatea, durata lungă de utilizare și fiabilitatea.

INSTALAȚIILE MARANI CU TAMBUR ȘI FURTUN Marani poate oferi o gamă largă de tamburi cu furtun, aproximativ 100 de modele, sisteme care pot fi echipate cu diferite accesorii, pentru a asigura 4

Instalații cu motopompă integrată

clientului final cea mai bună soluție pentru nevoile sale.

Pe lângă folosirea apei de la hidrant, Marani dă posibilitatea utilizării apei din canal, oferind pompe pentru trac­ tor pentru apă curată sau cu impurități și pompe centrifuge pentru motoare termice sau electrice.

Sunt disponibile, de asemenea, pompe “booster” pentru a mări presi­ unea, în cazul unei rețele cu presiune mai mică. Opțional, tamburii pot fi pre­ văzuți și cu un mic motor termic pentru înfășurarea furtunului.

•

•

CITIȚI ÎN NUMĂRUL VIITOR Pe lângă modelele cu tambur și furtun, Marani produce și insta­ lații liniare, tip pivot sau sistemul combinat circular și liniar, denu­ mit sugestiv “hipodrom”, care reu­ nește cei mai buni pivoți și cele mai bune rampe liniare. Despre aceste sisteme de irigat reve­ nim cu detalii în numărul viitor al revistei!

Scopul principal al companiei este de a garanta clienților săi cele mai înal­ te standarde de calitate, atât la ma­ terii prime, cât și la produsele finale.

Această revoluție calitativă se bazează pe un proces continuu de îmbunătățire a produselor, care permite companiei Marani să obțină o poziție excelentă pe piață și să­și atingă ținta acestui secol de a fi un jucător de primă clasă în domeniul irigațiilor.

DIMENSIUNI DISPONIBILE Sunt disponibili tamburi cu furtun de la 40 mm diametru, cu lungime maximă de 130 m, iar cei uzuali sunt de la 110 mm cu lungime maximă de 850 m, până la 160 mm în diametru, cu lun­ gime maximă de 480 m.

Pentru pulverizarea apei se pot fo­ losi aspersoare (tunuri) sau rampe pentru udare cu lățimi până la 50 m, cu duze care se pot monta la înalțime reglabilă și care pot lucra la presiune mică de 1,4...1,5 bari, evitând tasarea solului și reducând impactul asupra plantelor, fiind recomandat la culturile delicate și în legumicultură (Foto 3).

5

Instalații cu motopompă integrată

1-14 iunie 2021

Turbina cu by pass integrată, cu cutie de viteze în baie de ulei cu 3­6 viteze, regulator de viteză și transmisie directă

Utilaje agricole

87

Utilaje agricole în fermă 88 Reportaj

KRONE - un utilaj bun nu este niciodată scump D

"Linia verde" KRONE permite şi asigură recoltarea și producerea rapidă a unor furaje de calitate pentru fermele de animale, de la cosit, răvăşit, greblat și până la balotat!

upă 3 ani de la terminarea Fa­ cultăţii de Medicină Veterinară din Timişoara, în 2006, Csiszer Zsombor, din Sântimbru, jud. Harghita, a început cu 5­6 vaci şi a tot crescut ferma până la un efectiv actual de 170 capete: vaci și tineret femel. La muls sunt circa 75 de capete, Bălţată românească şi Holstein. Producţia me­ die de lapte este de circa 20 litri/zi/cap. În fermă sunt reţinute numai femelele, tăuraşii sunt vânduţi la 4­5 zile după fătare, deoarece consumă mult lapte şi necesită forţă de muncă.

CU VACA DE CARNE E MAI GREU "În urmă cu 3­4 ani, după o serie de încercări, m­am gândit la o schim­ bare spre producţia de carne, dar apoi m­am lămurit. Ar fi fost mai uşor, dar aci nu avem păşune şi teren suficient.

Pentru a fi rentabil, ar fi trebuit să am măcar 200 de capete vaci de carne", ne­a spus fermierul.

Laptele îl livrează cu 1,4 lei/kg către Lactalis, cu care lucrează de la început.

Iarna, preţul primit este relativ bun, iar vara mai scade.

1­14 iunie 2021

un reportaj de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Csiszer Zsombor lucrează 70 hec­ tare de teren (25 ha proprietate şi restul arendă), pe care cultivă porumb pentru siloz şi lucernă (câte 20 ha) şi 10 ha cu cereale păioase, iar 15 ha sunt fâneaţă. În fermă lucrează cu 3 angajaţi.

INVESTIȚII ÎN VALOARE DE DOUĂ MILIOANE DE EURO Crescătorul se confruntă cu limi­ tările specifice zonei. Terenul agri­ col este restrâns, iar forţa de muncă lipsește. De asemenea, grajdul actual a devenit neîncăpător şi oarecum depă­ şit pentru buna desfăşurare a activi­ tăţii şi dezvoltarea fermei.

• Adăpost nou. În aceste condiţii, a inițiat un proiect de modernizare prin construirea și dotarea unui adăpost nou pentru vacile de lapte, cu anexe, precum şi achiziția de utilaje agricole.

Proiectul aprobat are o valoare de două milioane de euro şi cuprinde cons­ trucţia grajdului, pentru 120 de ani­ male, în stabulaţie liberă, şi achiziția a doi roboţi de muls.

• Micro-FNC. Pe lângă dotarea cu uti­ laje agricole moderne, este prevăzută şi investiția într­un micro­FNC. Desi­ gur, cea mai mare parte a finanţării, la fel ca şi atenţia fermierului, s­a concentrat asupra proiectării şi cons­ trucţiei noului adăpost şi asupra celor doi roboţi de muls.

• Tehnică agricolă de ultimă oră. La fel de importantă, dar mult mai rapidă, a fost achiziţia utilajelor agricole, oferite de AgroWest BMB SRL: un tractor Fendt cu încărcător Stoll, încărcător teles­ copic Merlo, cisternă vidanjă, remorcă platformă pentru baloţi, remorcă de împrăştiat gunoi (toate Fliegl), remorcă tehnologică Strautmann şi o remorcă Tuchel­Trac Trio.

Pentru producerea furajelor, a ales Krone cu "linia verde" de utilaje, ce a inclus: o presă de balotat Comprima V 180 XC, cositoarea cu discuri EasyCut R 320 CR, grebla pentru răvăşit ... ››› 90

Utilaje agricole

89

Utilaje agricole în fermă 90 Reportaj ››› 88 ... KW 7.82/6X7 şi grebla pentru adunat SWADRO TS 680 TWIN. DE CE "LINIA VERDE" KRONE? "Încă din faza de proiectare m­am gândit la utilajele pe care le vreau în fer­ mă. Proiectul mi­a permis să cumpăr orice de pe piaţă şi le­am ales pe cele mai bune ­ utilajele Krone. Mai întâi le­am văzut în lucru şi apoi m­am docu­ mentat”, a explicat Csiszer Zsombor.

Acesta crede cu tărie că "pentru orice fermier, un utilaj bun nu este scump niciodată, mai ales că suntem în criză de forţă de muncă. Tocmai de aceea, ideal este să ai un utilaj bun, performant, care să lucreze eficient nu numai 1­2 zile, ci pe durata întregii campanii”.

1.300 DE BALOŢI CU COMPRIMA V 180 XC Colaborarea cu AgroWest a decurs foarte bine. "Sunt flexibili și au respectat înțelegerile făcute. M­au ajutat în de­ mersul de achiziţie şi au aşteptat până când AFIR a rambursat partea lor de bani", ne­a declarat Csiszer Zsombor.

Presa de balotat Comprima V 180 XC, livrată încă de anul trecut, a prins campania de balotat din 2020. "Înainte am balotat paiele cu prestatori de servicii. La noi campania este foar­ te strânsă, aproape ca şi la fân. Paie cumpărăm de la fermele vegetale din vecini şi aceştia doresc ca în câteva zile să le eliberăm terenul. Uneori apar

şi condiţii meteo nefavorabile: dacă vine o ploaie, trebuie să mai aştepţi 2­3 zile. Fără utilaje fiabile este foarte greu, chiar imposibil. Cu presa nouă am făcut anul trecut aproape 1.300 de ba­ loţi şi sunt foarte mulţumit", ne­a spus Csiszer Zsombor.

USCARE MULT MAI RAPIDĂ Coasa Krone EasyCut R 320 CR a fost aleasă şi pentru condiţionatorul care zdrobeşte tulpinile de lucernă şi permite pierderea mai rapidă a apei.

Din primele două coase la lucernă face semifân şi din următoarele două ­ fân.

"La finalul lunii mai facem prima coasă la lucernă şi apoi la fiecare 30 de zile câte o nouă coasă. Primele două coase

le tocăm cu o combină, în prestări ser­ vicii, şi facem semifân, clasic, în groapa betonată, tasat şi acoperit cu folie. Cu ajutorul coasei Krone cu condiţionator scurtăm timpul de la coasă, la însilo­ zare", a precizat Csiszer Zsombor.

INVESTIŢII SIGURE În zona Ciuc, la început, pentru pre­ gătirea furajelor fermierii foloseau uti­ laje second­hand aduse din Vest. ”Apoi şi­au dat seama că acestea sunt de multe ori prea uzate şi defecţiunile pot apărea oricând în timpul lucrului. A ur­ mat un val de utilaje noi şi ieftine. În ul­ timii ani, fermierii au realizat că trebuie să facă investiţii sigure în utilaje fiabile de la producători consacraţi în domeniu şi pe care să se poată baza la orice oră", ne­a declarat Ábrahám Szilárd, mana­ ger de vânzări la AgroWest.

FURNIZOR DE UTILAJE PREMIUM AgroWest este importator direct pentru Grimme și ASA Lift în România şi este dealer pentru o serie de utila­ je premium: Krone, Lemken, Valtra, Fendt, Maschio Gaspardo, Pronar, Güttler, Zetor, Fliegl, Ekko şi Caffini, în judeţele Covasna, Harghita și Brașov. AgroWest se bucură de în­ crederea fermierilor şi oferă con­ sultanţă şi pachete avantajoase de servicii și utilaje, piese de schimb şi service pentru toţi fermierii din zona de acţiune.

1-14 iunie 2021

Utilaje agricole

91

92 Utilaje agricole

FENDT 800 VARIO

SUPERIOR PÂNĂ LA ULTIMUL DETALIU

Cunoscut ca fiind un tractor din clasa de mare putere, Fendt 800 Vario se diferențiază prin natura sa compactă, flexibilitate și performanță. Cu până la 287 CP, nu este puternic doar în câmp, ci este superior și la transport.

S

eria de tractoare specializate Fendt 800 Vario include patru modele (Fendt 822 Vario, Fendt 824 Vario, Fendt 826 Vario, Fendt 828 Vario) cu puteri ale tractoarelor din această serie cuprinse între 226 CP și 287 CP (conf. ECE R120). Toate mo­ delele sunt disponibile în versiunile Power, PowerPlus, Profi și ProfiPlus.

Vârful de gamă, Fendt 828 Vario, atinge un maxim de 287 CP. PRIN CE SE REMARCĂ FENDT 800 VARIO? Sistem de reglare a presiunii în anvelope Fendt VarioGrip încorporat Reducerea consumului combusti­ bilului, creșterea puterii de tracțiune, manevrarea stabilă, toate acestea pot fi optimizate datorită integrării sistemului VarioGrip de reglare a pre­ siunii. Sistemul adaptează presiunea în

1.

1-14 iunie 2021

un articol realizat de

MEWI

mai multe pe această temă www.mewi.ro

anvelope de la 0,6 la 2,5 bari în cel mai scurt timp, chiar şi în timpul deplasării.

Conform testelor, ”presiunea ideală în anvelope contribuie la economi­ sirea de combustibil cu până la 8% și creșterea zonei de acoperire cu până la 8%. Puterea de tracțiune poate fi mărită, de asemenea, cu până la 10%”, conform unui studiu al Universi­ tății de Științe Aplicate în Agricultură, Westphalia de Sud, Soest.

Greutate redusă cu sarcină utilă ridicată Utilizată, în principal, pentru lucrări agricole, și, de asemenea, pentru lu­ crări de transport sau specializate

2.

(construcții, forestier etc.), seria Fendt 800 Vario are o greutate fără sarcină de numai 9,5 tone și o greutate totală admisă de până la 16 tone.

Eficiență sporită, consum redus de combustibil Fendt este sinonim cu eficiența și consumul redus de combustibil, afir­ mație dovedită de fiecare dată în testele practice DLG PowerMix. Conform unuia dintre acestea, tractorul 828 Vario este unul dintre cele mai economice trac­ toare din clasa de mare putere care a fost vreodată testat, cu rezultatele sale pentru consumuri de 248 g/kWh motorină și 14,1 g/kWh AdBlue. ”După prima lucrare cu 828, nu ne­a venit să credem! Consum de 3,5 litri la hectar, la discuit, după floa­ rea soarelui! L­am tot resetat și apoi am sunat la Service, crezând că e o eroare de calculator! Ni s­a spus că e corect”, afirma în 2014 Viorel Marinaș,

3.

Utilaje agricole administrator VILCOM, Turnu Măgurele, jud. Teleorman, unul dintre clienții noștri importanți.

Putere de tracțiune mare grație suspensiei cu autoreglare a nivelului punții față Alinierea suspensiei punții față a tractorului Fendt 800 Vario a fost opti­ mizată pentru lucrul în condiții grele.

Acest lucru permite un transfer cu 7% mai mare al tracțiunii față de o punte fără suspensie, deoarece roțile se adaptează perfect la sol, ceea ce împie­ dică patinarea roților din cauza frecării insuficiente.

Dinamică și stabilitate la viteze mari Motorul Deutz de 6 cilindri, prevăzut cu un sistem de injecție common rail și o capacitate cubică de 6,06 litri, îi asigură tractorului vigoarea și dina­ mica necesare. Performanța motorului permite reducerea turației nominale la 2.100 rpm, îmbunătățind eficiența con­ sumului de combustibil și reducând nivelul de zgomot, pentru a crea un mediu de lucru plăcut.

4.

5.

Răcitorul intermediar dublu asigură o combustie mai eficientă a combus­ tibilului și o performanță îmbunătățită.

De asemenea, dotat cu sistem de puri­ ficare a gazelor eșapate (SCR), filtru de particule (CSF), recircularea gazelor și respectând norma de poluare Stage V, Vario 800 obține cel mai scăzut con­ sum de combustibil și de AdBlue.

Soluții inteligente pentru agricultura de precizie Tactoarele Fendt cu Varioterminal 10.4 și sistem VarioGuide cu recep­ toare NovAtel® sau Trimble® pot folosi ContourAssistant Fendt, funcție cu aju­ torul căreia puteți înregistra diferitele segmente ale câmpului cu o singură cursă dus­întors, un mod rapid și sim­ plu, prin a adăuga limitele parcelei.

Cu sistemul SectionControl com­ plet automat pentru utilajele atașate compatibile ISOBUS puteți semăna, aplica îngrășământ sau erbicide fără suprapuneri, cu până la 36 de lățimi de secțiune. Acest lucru previne tra­ tamentul dublu și zonele lucrate în afara limitelor câmpului, ceea ce are

6.

automat ca rezultat aplicarea eco­ nomică a materialelor.

Sistem hidraulic imbatabil Fendt 800 Vario oferă mai multe interfețe decât oricare alt tractor din clasa sa de performanță: șase supape electrohidraulice cu dublă acționare în spate plus două în față, sistem tip „Power Beyond”, conexiune ISOBUS și multe altele. În total, Fendt 800 Vario are peste 24 de racorduri, amplasate în mod practic atât în partea din față, cât și în partea din spate. Acestea asigură o mare varietate de operații și atașarea fără probleme a tuturor utilajelor ­ pen­ tru a forma o echipă de lucru eficientă alcătuită din tractor și utilaj atașat.

Dispozitivul electrohidraulic de cu­ plare spate, cu o capacitate maximă de ridicare de 11.110 daN, asigură ridi­ carea la înălțime maximă, fără nicio problemă, chiar și a celui mai greu utilaj agricol atașat în spate, pentru această clasă de putere. O capacitate de ridicare maximă de până la 5.040 daN în față permite utilizarea de utilaje atașate grele.

7.

93

94 Utilaje agricole

REMORCI BUNE LA CURTEA ORICĂRUI FERMIER Din dorința de a pune la dispoziția fermierilor toată gama de echipamente agricole necesare, într­un sistem integrat de achiziții, Mecanica Ceahlău oferă din 2017 o gamă completă și diversificată de remorci agricole. un articol realizat de

MECANICA CEAHLĂU mai multe pe această temă www.mecanicaceahlau.ro

R

ealizate în colaborare cu italienii de la Bellucci & Rossini, echipa­ mentele îndeplinesc cu real suc­ ces necesarul cerințelor zilnice și sunt potrivite tuturor nevoilor agriculturii moderne.

Gama de remorci agricole este adap­ tată la nevoile individuale ale fermierului român, fiind caracterizată prin fiabi­ litate, eficiență, întreținere ușoară și un excelent raport calitate­preț.

5 MODELE CONSTRUCTIVE DISPONIBILE Proiectate pentru transportul pro­ duselor agricole, precum cereale, po­ rumb, cartofi, sfeclă roșie, baloți de paie și multe altele, remorcile agricole din portofoliul Mecanica Ceahlău sunt com­ patibile pentru toate tipurile de tractoare și sunt clasificate în mai multe categorii: Remorci mono-ax cu rabatare spate mecanică sau hidraulică și capacitate de încărcare cuprinsă între 2 și 8 tone.

Remorci basculabile pe 3 părți cu 1, 2 sau 3 axe și capacitate de încărcare cuprinsă între 4 și 20 tone.

Pentru sporirea capacității de încărcare și obținerea unei productivități ridicate, pe obloanele remorcilor se pot monta extensii.

Remorci tandem cu capacitate de încărcare cuprinsă între 10 și 18 tone.

Remorci cu 2 axe și platforma fixă, având capacitate de încăr­ care cuprinsă între 3 și 14 tone.

Remorci cu 1 și 2 axe pentru îm­ prăștiat gunoi de grajd, cu suport

1.

2.

3.

4.

5.

1-14 iunie 2021

vertical și capacitate de încărcare cu­ prinsă între 3 și 20 tone.

REZISTENTE LA UZURĂ Construcția remorcilor îmbină cele mai noi tehnologii de fabricare, iar punctele de sudură sunt realizate cali­ tativ și cu precizie mărită. Rezultatul obținut conferă durabilitate în timp și șanse minime de apariție a ruginii.

La toate categoriile de remorci, pereții laterali prezintă balamale reali­ zate din oțel rezistent la uzură, podeaua utilizată pentru platformă poate avea grosimea configurabilă de 3 sau 5 mm iar tipul de frânare poate fi mecanică, pneumatică sau hidraulică.

CE ACCESORII POȚI ALEGE? Toate remorcile se pot accesoriza în funcție de nevoi, cu: scară, prelată, cutie cu scule, cârlig de remorcare, roată de rezervă cu suport și apărători de noroi.

Mecanica Ceahlău crede în constru­ irea unei relații reciproc avantajoase cu toți clienții, oferindu­le produse de calitate, servicii receptive și livrare rapidă în cel mai scurt timp.

Dacă sunteți în căutarea unei re­ morci agricole de calitate, Mecanica Ceahlău are soluția perfectă. Sunt dis­ ponibile direct din stoc în configurație standard sau în cel mai scurt timp va­ rianta configurată în funcție de nevoile fiecărui fermier.

AVANTAJ CLIENT MECANICA CEAHLĂU: Transport gratuit, punere în funcțiune; Intervenție service în 48­72 ore.

Pe lângă acestea, clienții Mecanica Ceahlău au acces rapid la o selecție completă de piese de schimb pentru toată gama de remorci.

• • •

Indeciși încă? Aveți nevoie de mai multe detalii despre un anu­ mit produs, vreți să aflați avanta­ jele acestuia? Atunci, Mecanica Ceahlău este soluția. Contactați­ne și reprezentanții noștri de vânzări vă vor oferi toate informațiile de care aveți nevoie.

Utilaje agricole

TEHNOLOGIE VERSATILĂ ȘI PRECISĂ

Maestro CV / CX HORSCH Maestro CV / CX reprezintă o îmbinare perfectă, o plasare precisă a semințelor la viteze mari și un impact maxim pe segmentul de 6 m.

CV cu dozator AirVac pentru flexibilitate maximă și încorporare optimă CX cu dozator AirSpeed pentru impact și eficiență maximă AutoForce pentru plasarea exactă a adâncimii fără compromisuri în condiții de schimbare a solului Buncăr central de semințe MTS pentru autonomie lungă și timpi de umplere scurți Specialist HORSCH pentru România Constantin Curca Mobil: +40 749 950 850 | Fax: +40 311 06 79 79 constantin.curca@horsch.com

Exclusiv prin Mewi Tel.: +40 256 49 43 50 Fax: +40 256 49 07 29 E-mail: info@mewi.ro | www.mewi.ro

95

96 Utilaje agricole

pagină realizată de GHEORGHE GHIȘE

mai multe pe această temă: www.revista-ferma.ro

Prima femeie care traversează România la volanul unui tractor

NOI PROVOCĂRI PENTRU JURNALISTUL PATRICIA POP ”România văzută din tractor” a intrat într­o nouă etapă. După ce a parcurs mii de kilometri în șapte județe din sudul și patru județe din vestul țării, anul acesta Patricia Pop va străbate alte 10 județe din estul și nord­estul țării la volanul unui tractor de 240 CP, un McCormick X7.624 VT­Drive asigurat de APAN Agriculture Equipments.

Noul model de tractor X7, roșu, într­o culoare ediție specială, lansat cu această ocazie pe piața românească, a pornit la drum pe data de 17 mai, din localitatea Greci, județul Tulcea, și va finaliza traseul pe 11 iulie, la Iași.

Timp de două luni, Patricia Pop și echipa ei de filmare vor vizita zil­ nic ferme din diverse sectoare ale agriculturii. Proiectul are misiunea de a promova agricultura, turismul și gas­ tronomia locală, “trei domenii strategice care ar putea ajuta România să renască”, după cum spune Patricia.

Scanează codul QR și află detalii!

Amprentă de mediu redusă și capacitate de producție sporită

MANITOU INVESTEȘTE 80 DE MILIOANE DE EURO Investiţia face parte dintr­un plan strategic de 5 ani pentru reducerea amprentei de mediu a Grupului, creșterea durabilă a capacității de pro­ ducție și consolidarea prezenței locale.

Fondurile alocate vor fi folosite pentru reamenajarea și extinderea unităţilor de producţie a încărcătoarelor telescopice din Ancenis și Laillé, precum și pentru noua unitate de producţie a platformelor de lucru aeriene (nacele şi platformele autoridicătoare) din Candé (Franţa). „Dinamica piețelor noastre, observată începând cu ultimul trimestru al anului 2020, precum și necesitatea de a creşte capacitatea de producţie a viitoarelor modele electrice și hibride consolidează decizia noastră de a investi în aceste echipamente inovatoare, în conformitate cu hotărârea noastră de a accelera tranziția verde”, a declarat Elisabeth Ausimour, președintele diviziei Material Handling & Access al Grupului Manitou.

Un nou motor pentru piața mașinilor off­road

AGCO POWER PREGĂTEȘTE O LANSARE ANIVERSARĂ AGCO Power dezvoltă o nouă familie de motoare la unitatea de pro­ ducţie din Linnavuori (Finlanda), care va deservi mai eficient tractoarele Valtra, Fendt și Massey Ferguson și va oferi soluții viitoare clienților de pe piața mașinilor off­road. Începând din 2019, AGCO a făcut investiții de peste 100 de milioane de euro pentru a retehnologiza şi extinde linia de producţie a fabricii, cons­ trucţia unei unităţi de asamblare și a unui centru logistic automatizat.

Noua gamă de motoare AGCO se așteaptă să fie gata până la sfârșitul anului 2022. AGCO Power produce motoare și în alte trei fabrici: Changzhou (China), Mogi das Cruzes (Brazilia) și General Rodriguez (Argentina), cu o capacitate totală de peste 100.000 de motoare pe an. În 2022, AGCO Power împlinește 80 de ani, iar compania va marca această aniversare odată cu finalizarea extinderii uzinei din Linnavuori și lansarea unei noi familii de motoare de ultimă generație.

1-14 iunie 2021

Utilaje agricole

97

98 Utilaje agricole

1-14 iunie 2021

Utilaje agricole

99

100 Reportaj în ferma de bovine

AFARĂ CU SĂRĂCIA DIN ZOOTEHNIE!

Marinel Rotariu, împreună cu cei doi frați ai săi, exploatează aproximativ 200 de hectare de teren și crește 90 de bovine pentru lapte. În ferma lor mixtă, greutățile se înmulțesc de la o zi la alta. Ce perspective mai au? un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

O

veche vorbă românească spune că zootehnia este cea care scoate sărăcia din casa omului.

Numai că evoluția societății românești, cu legile și regulile care par cel puțin incomplete, pune la îndoială șansa zootehniei de a mai aduce bunăstare.

Marinel Rotariu este un fermier din comuna ieșeană Ruginoasa, unde se află Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, palat care a aparținut inițial familiei Sturdza, ambele familii strâns legate de anumite etape de reașezare a țărănimii și a agriculturii românești: prin Legea rurală din 14/26 august 1864, peste 400.000 de familii de

1-14 iunie 2021

țărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape alți 60.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii împroprietăriți au de­ venit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de impozitare.

TREI FRAȚI ȘI-O FERMĂ DE BOVINE Aici, la Ruginoasa, Marinel Rotariu, împreună cu cei doi frați ai săi, exploa­ tează aproximativ 200 de hectare de teren agricol, începând din 2006. Cu gândul de a crește atât veniturile pro­ prii, cât și ale celor care au dat pămân­ tul în arendă, prin valorficarea supe­ rioară a unei bune părți din producția vegetală, în anul 2011 cei trei frați s­au îndreptat către activitatea de creștere a vacilor pentru lapte. ”Am început cu 13 capete, metis, iar după 2­3 ani, am cumpărat vaci din rasă pură Bălțata

Românească, de la Stațiunea de Cer­ cetare de la Suceava. Cu sprijinul zoo­ tehniștilor și al medicilor veterinari din zonă, am oprit în fermă tot ceea ce a fost considerat a fi juninci valoroase, pentru a crește efectivele. Astăzi, am ajuns la un efectiv total de peste 90 de capete, din care 15 capete de tineret”, explică Marinel Rotariu. Cu acest efec­ tiv consumă, anual, aproximativ 25 ha de porumb siloz și 17­18 ha de lucernă.

CUM SE DESCURCĂ? ”În ani precum a fost 2020, cu așa o secetă, nu mai vorbesc despre pande­ mie, ne cuprinde disperarea, deoarece, pe lângă problemele legate de valorifi­ carea producției, care se adâncesc în loc să se rezolve, apar și enorme difi­ cultăți de susținere a activității pro­ priu­zise, de creștere și exploatare a vacilor”, explica Marinel Rotariu. În sectorul vegetal, a găsit o speranță la Asociația Cultivatorilor de Cereale și

Reportaj în ferma de bovine 101

Plante Tehnice Iași, organizație de care ”m­am apropiat în acest an, observând la alți colegi fermieri că au avut de câștigat, fiind membri ACCPT, în primul rând prin reducerea costurilor de pro­ ducție, în urma negocierilor comune cu furnizorii, iar în al doilea rând prin infor­ mațiile tehnologice și nu numai”, preciza ieșeanul.

ZECI DE MII DE EURO INVESTIȚI În ferma zootehnică a investit zeci de mii de euro, atât în îmbunătățirea genetică a vacilor, cât și în dotarea teh­ nică a fermei, cu gândul că veniturile vor fi pe măsură, mai ales că, în urmă cu un deceniu, prețul laptelui era mulțu­ mitor, depășind 1 leu/litru. ”Permanent am apelat la însămânțările artificiale, încercând să ajungem la rasă pură, pentru întreg efectivul de animale. Ast­ fel, am reușit să introducem vacile din fermă în Controlul Oficial al Producției de Lapte și în Registrul Genealogic”, spunea fermierul.

PREȚUL MIC AL LAPTELUI E ”FANTOMA CARE MĂ URMĂREȘTE” Din cauza lipsei continue de forță de muncă, au fost nevoiți să inves­ tească masiv în mijloace mecanice de lucru. Au achiziționat tractoare cu

încărcătoare, utilaje pentru încărcat dejecții, remorci specializate pen­ tru transportul dejecțiilor, pe lângă aparatura de muls, tancurile de răcire a laptelui, etc. ”Pentru toate, am con­ tractat credite bancare, bazându­ne pe faptul că aveam contract de livrare a producției de lapte, la o firmă din România, prețul laptelui fiind convena­ bil. Numai că, în timp, deși cheltuielile de producție au crescut, ca urmare a creșterii raportului leu/euro și, implicit, a prețurilor inputurilor, am constatat că laptele îl valorificam tot mai ieftin. Ast­ fel, la această dată, prețul de 1 leu/litrul de lapte livrat la STAS (3,7 UG) a deve­ nit fantoma care mă urmărește, zilnic.

Pur și simplu, nu știu cum trebuie să procedez, dacă lucrurile vor continua în acest mod, fiindcă am ajuns chiar în situația în care simți că nimeni nu protejează producătorul autohton și că trebuie să fii extrem de mulțumit și de supus, dacă cineva acceptă măcar să primească producția ta de lapte”, este mâhnit Marinel Rotariu.

rilor financiare determinate de seceta din anul 2020, în domeniul zootehnic nu vede prea multe șanse, acest sec­ tor devenind, deocamdată, povara care consumă bani și nicidecum calea către ieșirea din sărăcie sau către bunăstare. ”În sectorul vegetal am împrumutat bani de la bancă, pentru a achita da­ toriile față de furnizorii de inputuri din anul 2020 și, astfel, am putut primi din nou susținere pentru înființarea noilor culturi. ACCPT Iași a reușit să negocieze prețuri avantajoase pentru membrii ei, astfel realizându­se economii de până la 100 euro/hectar, la anumite culturi, ceea ce contează destul de mult. În sectorul zootehnic, ne mai țin în viață doar subvențiile, acei bani supli­ mentari pe care îi primim ca urmare a includerii în COPL. Altfel, nu am putea supraviețui, cu toate că nu socotim munca noastră non­stop, atunci când calculăm costul pentru fiecare litru de lapte și când îl raportăm la prețul de valorificare a fiecărui litru de produs”, explică crescătorul.

SOLUȚII DE IEȘIRE DIN IMPAS...

Dacă în sectorul vegetal a identificat în județul Iași o asociație profesională la care să adere, pentru a găsi soluții de ieșire din impas, în condițiile pierde­

O BANCĂ PENTRU FERMIERI Soluția pe care ar sugera­o deci­ denților din țara aceasta ar fi aceea de a înființa o bancă specializată pen­ tru afacerile agricole, care să ... ››› 102

102 Reportaj în ferma de bovine ››› 101 ... acorde credite la dobânzi su­ portabile și care să susțină, cu adevărat, producția agro­zootehnică și obținerea de alimente, în România. ”Astăzi, noi avem credite cu dobânzi de 10­12­13%, în trecut plătind chiar și 25%, în acele timpuri crezând că mi­a venit sfârși­ tul, ca producător agro­zootehnic. Cine vrea să audă și să susțină sectorul de producere a hranei pentru români, să știe că vrem o bancă specializată și, dacă dovedim demnitate națională, chiar o bancă românească de acest tip”, susținea Marinel Rotariu.

ANUL FĂRĂ INVESTIȚII Din cauza dificultăților enumerate, și multe altele, fermierul ieșean susține că în acest an nici nu se pune problema realizării vreunei investiții noi, deși ar fi nevoie de o dotare tehnică mai per­ formantă, atât în ferma vegetală, cât și în cea zootehnică. Așteaptă, însă, să se finalizeze anul de producție agricolă,

care pare a avea premise ceva mai bune decât în anul 2020, iar, în funcție de rezultate și, inclusiv, de evoluția situației pandemice, alături de frații săi, va decide asupra priorităților le­ gate de investițiile viitoare și, mai ales, asupra destinului fermei zootehnice.

Pur și simplu îți vine să strigi de supărare sau chiar să renunți atunci când te vezi singur și atât de neputincios, pe o piață dominată de forțe atât de bine organizate MARINEL ROTARIU

Fermier din comuna ieșeană Ruginoasa

PROCESAREA - UN PAS RISCANT Un alt semnal de reținut este cel legat de faptul că, de când prețul laptelui materie primă cunoaște o scădere constantă, fermierul a studiat inclusiv ideea de procesare în sistem propriu a producției de lapte, dar ana­ lizele au relevat un nivel semnificativ al sumelor necesare pentru realizarea in­ vestiției, iar, pe fondul dificultăților le­ gate de accesul la credite și, ulterior, în supermarketuri, asociat actualei situ­ ații economice naționale, pentru ferma sa, pe care o consideră mică, un ase­ menea pas ar putea aduce falimentul, nicidecum ieșirea din sărăcie.

TRICOFIȚIA: CE ESTE ȘI CUM O POȚI DIAGNOSTICA?

Și animalele suferă de boli de piele infecțioase transmisibile, numite dermatomicoze.

Ce agenți patologici le cauzează, cum se manifestă și mai ales cum pot fi diagnosticate rapid și precis?

S

peciile de fungi infecțioși care induc leziuni la nivelul pielii și mucoaselor la om și animale poartă numele de dermatofiți. La ani­ male, o specie de dermatofiți frecvent întâlniți este Trichophyton verrucosum (afectează în special vițeii) și cauzează tricofiția, boală de piele infecțioasă transmisibilă prin sporii aeroportați care pot rămâne în viață ani de zile pe substrat uscat. E o boală zoonotică, infectând oamenii și animalele.

Infecția se răspândește rapid, boala poate compromite un număr mare de animale într­un interval mic de timp, ceea ce duce la pierderi economice majore. Boala apare la animalele cu sistem imunitar slăbit/ compromis. Leziunile, în funcție de vârsta animalului (la bovine), pot fi localizate în jurul ochilor, pe gât și

1-14 iunie 2021

un articol de

MIHALI CIPRIAN VALENTIN GOILEAN GEORGE VLAD SCDCB Arad

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

bot ­ la tineretul taurin, respectiv la animalele adulte pe corp și picioare.

Leziunile care apar la scurt timp se acoperă cu o crustă.

DIAGNOSTIC RAPID ȘI PRECIS În prezent există diverse tehnici de identificare precisă a agentului etiologic implicat în diversele tipuri de micoze care pot afecta animalele de fermă și nu numai. Două dintre cele mai rapide și precise tehnici de labo­ rator sunt microscopia optică (poate indica agentul etiologic responsabil de patologia cutanată) și microscopia electronică de transmisie sau baleiaj.

Scanează codul QR și află mai multe informații, precum și unde pot fi efectuate aceste analize microscopice!

103

Sursa foto: www.canva.com

104 Taurine

Prevenirea diareei la viței

Diareea este o problemă cotidiană în creșterea vițeilor, evoluând cu mortalitate ridicată.

Pierderile economice pot fi însemnate. De aceea, vițeii cu diaree au nevoie de îngrijire și de sprijin special. un articol de

DR. TANJA KRÄGELOH

Manager producție suplimente furajere pentru rumegătoare mai multe pe această temă www.biochem.net/ro

1.

Identificare cauze Originea diareei este multifac­ torială și apare pe fondul schimbări­ lor nutriționale (diareea nutrițională) sau/ și al bolilor infecțioase. Principalii agenții patogeni care cauzează diareea la viței sunt prezentați în figura 1.

Simptomatologie Semnele clinice tipice ale diareei sunt excreția fecalelor de consistență apoasă, cu conținut excesiv de lichid și frecvența ridicată a ... ››› 106

Figura 1: Agenții patogeni care cauzează diaree la viței

2.

1-14 iunie 2021

Semnele clinice ale deshidratării la viței

105

106 Taurine ››› 104 ...defecării. Culoarea fecalelor este schimbătoare, iar vițeii au apetit și consum de furaje scăzut, urmat de deshidratare. Cu creșterea severității deshidratării, se mărește și riscul apa­ riției șocului hipovolemic, de regulă ur­ mat de moarte. În aceste situații, rata mortalității poate fi însemnată!

Cum tratăm diareea?

Tratamentul diareei la viței depin­ de de severitatea simptomelor.

Dacă apar semne clinice sistemice, se impune utilizarea agenților antiin­ fecțioși și antiimflamatorii, sub îndru­ marea medicului veterinar.

Deshidratările severe și acidoza me­ tabolică trebuie corectate cu fluido­te­ rapie intravenoasă.

Prevenirea bolii prin stabilizarea microbiotei Evident, prevenirea diareei este im­ portantă nu numai pentru bunăstarea vițelului, ci și pentru evitarea costurilor.

Este important să susținem dezvol­ tarea unei microbiote intestinale bene­ fice. În perioadele critice/ stresante, microbiota intestinală poate fi sprijinită prin aplicarea probioticelor sau a supli­ mentelor care conțin probiotice. Stu­ diile efectuate, mai ales prin utilizarea mai multor tulpini, au arătat efectele benefice ale suplimentării cu probio­ tice asupra sănătății vițeilor. Scopul intervenției este: promovarea microbiotei intestinale benefice; stimularea sistemului imunitar; limitarea colonizarii bacteriilor pato­ gene.

Ce produse utilizăm?

Prolyt Pack® este o combinație unică de probiotice, betaină, vitamine și microelemente, dezvoltat pentru a îm­ bunătăți utilizarea nutrienților în timpul stresului și al malabsorbției. Două tulpini de bacili (B. subtilis, B. licheniformis), alături de bacterii producătoare de acid lactic (Enterococcus faecium), stimu­

Sursa foto: www.canva.com

3.

• •

4.

• • •

5.

lează formarea unei microbiote intesti­ nale echilibrate, iar enzimele specifice eliberate de acestea cresc digestibili­ tatea laptelui. Efectul osmotic și stabili­ zator al betainei asupra peretelui intes­ tinal duce la reținerea apei în celulele intestinale, rezultatul fiind mai puțină apă excretată prin fecale și reducerea riscului de deshidratare.

EFICIENȚA PROLYT PACK® Într­un studiu efectuat de Mandouh și col., în 2020, Prolyt Pack® a fost admi­ nistrat vițeilor nou­născuți timp de 5­10 zile. Incidența diareei în cele două grupe de testare a fost de 37,5 %, comparativ cu 50% în grupul control, realizându­se astfel o reducere cu 25% a procentului vițeilor afectați de diaree. În plus, auto­ rii au observat efecte pozitive asupra stării de sănătate măsurând anumiți parametri, cum ar fi activitatea aspar­ tat­aminotransferazei hepatice (AST).

Nivelul ridicat de AST în grupul control a fost asociat procesului inflamator cau­ zat de diaree.

Vițeii care au primit ca supliment Prolyt Pack® au avut concentrații mai mari de imuno­globuline în sânge, ceea ce ar putea fi explicat printr­un “efect pozitiv al probioticelor asupra statusului imun”.

Creșterea circumferinței cardiace, observată în grupele care au primit

•

• •

Efectele observate după suplimentarea cu Prolyt Pack® la viței (Mandouh și col., 2020)

1-14 iunie 2021

Prolyt Pack®, ar putea fi legată de îmbunătățirea circulației și a corectării anemiei feriprive. În plus, mineralele chelatate și vita­ minele incluse în Prolyt Pack® susțin metabolismul și performanța vițeilor mai ales în perioadele de stres, asigu­ rând nivelul de performanță specific.

VIȚEI SĂNĂTOȘI = COSTURI REDUSE Autorii studiului au concluzionat faptul că Prolyt Pack® poate fi folosit în prevenirea diareei și reducerea cos­ turilor cu medicația. Suplimentarea în hrană a unui complex dietetic nu numai că îmbunătățește sănătatea vițeilor, dar și reduce pierderile economice ale pro­ ducătorilor de lapte.

BIBLIOGRAFIE: 1. Constable, P. D. Treatment of calf diarrhea: antimicrobial and ancillary treatments. Veterinary Clinics of North America: Food Animal Practice 25, 101­120 (2009); 2. Signorini, M. et al. Impact of pro­ biotic administration on the health and fecal microbiota of young calves: a meta­analysis of rando­ mized controlled trials of lactic acid bacteria. Research in Veterinary Science 93, 250­258 (2012); 3. Mandouh, M., Elbanna, R. & Abdellatif, H. Effect of multi­spe­ cies probiotic supplementation on growth performance, antioxidant status and incidence of diarrhea in neonatal Holstein dairy calves.

International Journal of Veterinary Science 9, 249­253 (2020).

107

108 Ovine și caprine

Sursa foto: acodobrogea.ro

7 PUNCTE FORTE ALE OILOR DE LAPTE PALAS

Piața vrea mult lapte și produse din lapte de oaie, dar oierii n­au cu cine desfășura mulsul. Ce­i de făcut?

Specialiștii Ferma propun două măsuri eficiente: oaia bună de lapte și tehnologia de ultimă oră!

C

ererea pe piaţa internă şi externă pentru lapte de oaie proaspăt şi procesat este tot mai mare.

Laptele de oaie, muls igienic, este un aliment cu valoare nutriţională ridicată, care, consumat sub formă de iaurt, sana, chefir, lapte acru şi chiar brânze­ turi, măreşte vigoarea fizică, fortifică starea de sănătate şi prelungește durata de viaţă a omului.

DILEMA OIERILOR: ”MAI CONTINUĂM MULSUL?” Oierii autohtoni doresc să obţină mai mult lapte de oaie, dar este o criză acută de ciobani mulgători. Mulsul mecanic ar rezolva parțial această problemă, însă oile din rasele autohtone tradiţionale în mare parte nu au ugerul selectat

1-14 iunie 2021

un articol de

IOAN PĂDEANU

USAMVB Timişoara mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pentru această tehnologie, cum au rasele de lapte. Oierii se întreabă tot mai des dacă să continue mulsul sau nu? Dacă vor mulge oile în continuare, cum să muncească mai uşor şi cum să producă mai mult lapte?

OAIA DE IMPORT REZOLVĂ PARȚIAL PROBLEMA Un număr însemnat de oieri au ales să importe, pe bani mulţi, berbeci şi

chiar oi din rase de ovine specializate pentru producţia de lapte (Lacaune, Assaf, Sardă, Friză, etc), dar în multe ca­ zuri rata de supravieţuire a fost semni­ ficativ mai redusă comparativ cu rasele noastre autohtone tradiţionale.

DAR O RASĂ AUTOHTONĂ?

Prin strădania cercetătorilor de la Institutul de Cercetare Dezvoltare pen­ tru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa, coordonat de cer­ cetătorul Radu Răducu, avem şi noi, românii, o rasă nou formată: “Rasa de Lapte Palas”. Oaie performantă şi bine adaptată la condiţiile locale. Scopul realizării acestei rase a fost obţinerea unor ovine locale specializate pentru producţia de lapte şi bine adaptată la

Ovine și caprine 109 condiţiile de mediu din Dobrogea şi în zona de câmpie a României.

27 DE ANI DE MUNCĂ Lucrările de formare au început în anul 1973, când la ICDCOC Palas­Cons­ tanţa s­au importat din Israel 10 berbeci şi 70 oi de rasă Awassi, iar în anul 1975 s­au adus 10 berbeci de rasă Friză din Germania. Procesul de formare, coordo­ nat la început de inginerul I. Păunescu, a fost condus şi finalizat cu rigoare şti­ inţifică de specialiștii R. Răducu şi G. Vicovan, care au omologat rasa în anul 2010, după 27 de ani de muncă intensă.

Genitorii din rasele specializate im­ portate au fost utilizaţi la încrucişări succesive cu oi Merinos de Palas, ur­ mate de izolare reproductivă, selecţie pentru aptitudini corelate cu producţia de lapte şi evitarea împerecherilor înru­ dite, pe parcursul a 27 ani.

Rasa de ovine pentru lapte Palas are în genom 56% gene de la rasa Friză, 10% gene de la rasa Awassi şi 34% gene de la Merinosul de Palas, fiind izolată reproductiv şi stabilă genetic.

PERFORMNȚE DEOSEBITE Caracterele de exterior sunt specifice oilor specializate pentru producţia de lapte: conformaţia dolico­ morfă, cu trunchi alungit, linia spatelui dreaptă, crupa relativ largă, constituţie fină sau fină­robustă. Capul este golaş, potrivit ca mărime, cu profil uşor convex la oi şi mai accentuat la berbeci, jarul de pe faţă şi membre este lucios şi de cu­ loare albă, oile sunt ciute, iar berbecii au coarne rudimentare doar 25%. Urechile sunt de mărime mijlocie, purtate late­ ral, acoperite cu peri albi scurţi şi groşi.

Gâtul bine ataşat de trunchi este lung şi de grosime mijlocie, fără falduri, cu o salbă redusă. Trunchiul este alungit, cu aspect piriform, caracteristic oilor de lapte, iar ugerul globulos, acoperit cu păr rar, voluminos, cu mameloane lungi (4,3­4,7 cm) şi potrivit de groase. Coada depăşeşte nivelul jaretului şi este aco­ perită numai cu jar ca şi la rasa Friză.

Adaptarea la mediu: este bine adaptată la climatul din Dobrogea şi zonele limitrofe, dar manifestă sen­ sibilitate la curenţii reci de aer, per­ formează numai unde are condiţii bune de întreţinere iarna şi are masă verde la

1.

2.

Prețul de achiziție al reproducătorilor mai redus față de cei din import, adaptarea bună la condițiile locale și performanțele morfoproductive ale rasei de Lapte Palas impun creșterea ei în rasă curată sau pentru hibridare cu rasele locale. discreție, de pe pajişti de calitate.

Se pretează bine la mulsul mecanic.

Caractere productive: Producţia medie totală de lapte pe oaie depăşeşte limita de 200 l/ lactaţie, specifică raselor de ovine spe­ cializate, fiind de 215 litri (maxima 326 l ­ minima 181 l/lactaţie), iar producţia de lapte muls ­ 110 litri, însă cu un conţinut mai redus de grăsime (5,8%).

Carne: Mieii au la fătare o greutate de 3­4,5 kg, iar la 3 luni ating 20­24 kg în funcţie de tipul de fătare şi sex. Oile adulte au o greutate corporală de 56­58 kg, iar berbecii 88­90 kg.

Lâna: este albă şi semifină (34­36 microni) şi slab extinsă pe cap, până la creştet, abdomen şi membre. Can­ titatea anuală de lână la tuns este de 3­3,4 kg la oi şi 3,5­4,2 kg la berbeci cu

3.

4.

un randament foarte bun (62%).

Caractere reproductive: Fecunditatea de 90­93%; Prolificitatea de 133%.

Acţiunile de ameliorare continuă: Selecţia are ca obiectiv: creşterea greutăţii corporale şi a producţiei de lapte.

Hibridarea: ­ cu rasele autohtone a sporit pro­ ducţia de lapte la hibrizi cu 30­40%. ­ rasa de lapte Palas x ASSAF sau FSL. Mai ieftină decât rasele de import Efectivul actual al acestei rase, cres­ cută la ICDCOC Palas Constanța, este de 700 ovine, din care 500 oi mame, având posibilitatea de a vinde circa 100­150 miori cu certificat Zootehnic mai cu seamă crescătorilor de oi Țigaie.

Academia de Științe Agricole și Sil­ vice, din acest an, a lansat o strategie, coordonată de secția de zootehnie, prin care susține crearea de noi rase de ovine performante și omologarea populației de ovine autohtone eligibile (Țurcană bălă, Țurcană bucălae, Țurcană brează, Țigaie de Covasna etc.) Să promovăm și să utilizăm rasele de ovine nou formate în România și să susținem omologarea unor noi rase autohtone.

5.

6.

7.

Crescătorii care doresc specia­ lizarea pe carne au și ei o soluție: Oaia de carne Palas! Scanează codul QR și vezi care sunt perfomanțele rasei!

110 Ovine și caprine

7 lucruri de știut despre tineretul de înlocuire

Crescătorii de capre performanți stabilesc obiective pe termen lung pentru ca afacerea lor să prospere.

Alții se gândesc doar să supraviețuiască. Iată 7 obiective-țintă în creșterea tineretului de reproducție. un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

CUM TREBUIE PROCEDAT? Primele măsuri pe care le luăm în­ cep încă de la fătare.

Pentru a reține ieduțe care să înlocuiască efectivul reformat, este necesar să știm cel puțin perfor­ manțele tatălui și ale mamei. Dacă dorim creșterea producției, vom alege femele pentru înlocuire din cele prove­ nite din părinți testați pentru perfor­ manțele productive.

De asemenea, prolificitatea este un indicator care poate fi obiec­ tiv de selecție. Vrem o populație de capre prolifică de la care să obținem mai mulți iezi? Vom reține ieduțe doar din fătări duble sau triple.

După înțărcare vom fi foarte atenți la conformația/constituția iezilor pe care dorim să­i ținem de prăsilă. Gândiți­vă la corpul unui animal ca la un puzzle. Toate bucățile trebuie să se potrivească și să funcționeze ca un întreg. Dacă lipsesc una sau mai multe piese, cum ar fi defecte ale membrelor, defecte pe linia superioară sau, mai grav, la organele genitale, este posibil ca animalul să nu poată per­ forma la adevărata lui valoare.

Sursa foto: www.canva.com

n funcție de producție, lapte sau carne, cel mai important obiectiv al unui crescător este îmbunătățirea genetică a efectivului astfel încât să fie cât mai performant. Pentru acesta, tre­ buie să facă o selecție riguroasă în tur­ ma de capre pe care o deține și să cum­ pere țapi amelioratori testați, pentru a introduce gene valoroase în efectiv.

1.

2.

3.

1-14 iunie 2021

Nu rețineți tineret de prăsilă dacă prezintă defecte evidente de conformație și dacă nu se încadrează în constituția fină sau robustă!

•

Defectele de aplomb, sau altfel spus la membre, nu le va permite caprelor să se miște pe distanțe lungi la pășune. În cazul întreținerii pe stabulație, durerea cauzată de mișcare va avea efect indi­ rect asupra hrănirii și implicit asupra producției obținute.

Defectele pe linia superioară, ca spinare și șale de crap (convexă), nu

•

le va permite să se arcuiască și să se hrănească de sus când se ridică pe membrele posterioare. O ușoară con­ cavitate se admite la capre în perioada de gestație când abdomenul și iedul exercită o presiune asupra coloanei și trage de ea în jos. Crupa teșită va da mari probleme la fătare din cauza un­ ghiului dintre oase.

Ugerul (mamela) situată în regiu­ nea inghinală este formată din două jumătăţi glandulare, independente, simetrice şi egale, despărţite între ele printr­un şanţ larg. La tineret nu poate fi observată conformația descrisă pentru că este prea mic. Totuși, vom urmări dacă sunt prezente ambele sfârcuri și dacă nu există altele suplimentare.

După prima fătare se consideră defec­ tuos ugerul atârnat, divizat, ascuţit,

•

Ovine și caprine 111 cărnos, slab dezvoltat, sălbatic, atro­ fiat, asimetric, cu mameloane mici şi inegale sau groase şi largi. Cel mai grav defect este sfârcul imperforat, care scoate animalul din ciclul produc­ tiv, iar sfârcul obturat constituie defect remediabil.

Testiculele trebuie să fie mobile în învelitorile testiculare. Aderenţa lor la aceste învelitori denotă un proces infla­ mator, de regulă, incompatibil cu activi­ tatea de reproducţie. Durerea manifes­ tată de mascul la palparea testiculelor ar putea fi cauzată de lovituri sau de un proces inflamator al zonei.

Dintre defectele cele mai grave, care determină eliminarea masculului de la reproducţie, amintim: criptorhidia (testicul necoborât), monorhidia (lipsa unui testicul) şi tumorile. Nu trebuie să ținem un țap până la montă și doar atunci să contatăm aceste deficiențe. Îl hrănim degeaba!

Corpul ca întreg trebuie să aibă o formă trapezoidală (de pară) la caprele pentru lapte și de butoi la caprele pen­ tru carne.

•

•

Pentru animalele înscrise în COP (controlul oficial al producției), boni­ torul va consemna în fișă toate proble­ mele de conformație/constituție prin acordarea de punctaj.

De mare importanță este și rezis­ tența la paraziți. Sunt capre mai rezistente decât altele și acestea vor fi ținta noastră pentru a le reține și a înlocui reforma. Pe de altă parte, o in­ festare masivă cu paraziți a tineretului caprin va avea ca efect scăderea imuni­ tății și apariția bolilor care vor influența

4.

VARA ŞI STRESUL NUTRIŢIONAL Creşterea tineretului caprin de reproducţie, vara, în sistem semi­ intensiv urmăreşte valorificarea vitezei de creştere a iezilor cu costurile cele mai mici, având la bază alternanţa dintre păşunat şi stabulaţie.

Scanează codul QR și vezi cum trebuie procedat!

performanțele productive ulterioare și de multe ori chiar modul cum arată cor­ pul (conformația). Deparazitați tineretul pentru ca acesta să crească armonios și rețineți indivizii rezistenți la paraziți!

De luat în seamă este și instinctul matern. Unele capre sunt mai bune mame decât altele. Rețineți tineret de la acestea, pentru că iezii vor crește aproape fără intervenții. Nu va mai fi ne­ cesar să fiți toată ziua după iezi pentru a vă asigura că au supt și nu sunt flămânzi.

Vă ușurează munca.Temperamentul unui animal se poate modela. Fiți atenți la ce se întâmplă și în caz de derapaj luați măsuri.

Chiar dacă știți istoria (genea­ logia, performațele și compor­ tamnetul) fiecărui animal din turmă, păstrarea unor evidențe este esențială pentru urmărirea și reținerea celor mai bune și mai valoroare exemplare în ve­ derea înlocuirii reformelor și, de ce nu, pentru a mări efectivul.

Nu în ultimul rând, dați dovadă de seriozitate în afaceri și veți fi căutați dacă aveți material biologic de calitate.

5.

6.

7.

Ihr Spezialist für Futter-Aufbereitungs-Systeme Your specialist for feed - processing systems

Specialistul Dumneavoastră în SISTEME DE PROCESARE ŞI PREPARARE A FURAJELOR

HIMEL MASCHINEN

Liviu Ceclan, RO-Turda, +40 753 010750, lc@himel.info

Claudiu Negrea, DE-Melchingen, +49 7126 929923, cn@himel.de

de

www.himel.

112 Antreprenoriat local

O POVESTE CU FLORI, MIRESME ȘI IUBIRE I

Doi tineri entuziaști și inventivi, Iustin Sănduleanu, din satul ieșean Rusenii Vechi, și Daria Băcăoanu, din județul Bacău, fac bani frumoși din... parfumul florilor. Haideți să le aflăm povestea!

ustin și Daria locuiesc împreună, în comuna ieșeană Valea Lupului, și, în urmă cu un an, și­au deschis o aface­ re cu lumânări parfumate, pe care le­au realizat în propria bucătărie. Iustin avea cunoștințe despre aromele florale, încă din perioada copilăriei petrecute în stu­ pina tatălui său, Doru Sănduleanu. Daria a moștenit spiritul antreprenorial de la părinții săi, care au o afacere în dome­ niul construcțiilor. Daria a studiat în do­ meniul afacerilor, în Germania, iar Iustin a studiat Facultatea de Drept din Iași.

LUMÂNĂRI DIN CEARĂ DE SOIA După un an de activitate, cei doi tineri deja creează lumânări din ceară naturală de soia, cu peste 40 de arome.

Luna mai le­a adus noi compoziții cu parfumuri florale, pentru viitoarele produse. Caută peste tot fructe, flori și alte plante, pe care le combină după rețete proprii și din care obțin lumâ­ nări cu arome spectaculoase. ”La începutul anului trecut, mi­am cum­ părat prima lumânare parfumată, din ceară de soia. Mi­a plăcut atât de mult

1-14 iunie 2021

un reportaj de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

aroma acelei lumânări, încât, atunci când, într­o zi, din greșeală, am spart lumânarea, am început să plâng de supărare. (...) La începutul pande­ miei, neputând ieși din casă pentru a cumpăra lumânări, am îndrăznit să îmi comand materiale pentru a­mi crea aromele pe care mi le doream. Iustin, viitorul meu soț, a fost aproape de mine și m­a ajutat să descopăr cum se fac aceste lumânări. Așa am decis să facem pasul către a dezvolta propria noastră afacere cu lumânări parfu­ mate, din ceară naturală de soia”, își amintea Daria Băcăoanu.

BRANDUL SCENTERIA Au început să achiziționeze soia și anumite uleiuri din plante de la

producători autohtoni și, astfel, în pe­ rioada în care tot globul era îngrijorat că o să rămână fără miros (cu trimitere la pandemie), la Iași s­a născut brandul online Scenteria.

Deși încercarea lor de a accesa un proiect de finanțare a eșuat, Daria și Iustin au păstrat lumina speranței de a reuși și au continuat să studieze mult despre lumânări, tehnici de creație, parfumuri, furnizori etc. Acel efort trebuia să se cuantifice în ceva palpa­ bil. La finalul anului trecut, deja erau create un site și mai multe pagini ale afacerii pe rețelele de socializare.

CONTACTUL DIRECT CU BENEFICIARII La începutul primăverii 2021, a ur­ mat pasul către contactul direct cu beneficiarii, Daria și Iustin deschizând propriul boutique înmiresmat, la 1 martie 2021, în complexul Palas Mall Iași. În insulița Scenteria au făcut loc și altor produse autohtone, deocam­ dată, din Moldova, Muntenia și Ardeal. ”Până acum, am investit aproximativ 18 mii de euro, deși estimările noastre

Antreprenoriat local 113 inițiale erau de 5­6 mii de euro. Dar, nu ne pare rău de sumele pe care a trebuit să le adăugăm, deoarece ve­ dem că produsele noastre au succes și ne bucură faptul că miresmele flo­ rilor și ale plantelor de pe meleagurile noastre românești au mare succes.

Lumânările sunt realizate manual, din ceară de soia autohtonă.

Am reușit să realizăm trei categorii de lumânări par­ fumate, respectiv în recipi­ ente din ceramică, minimal și vintage”, menționa Iustin autohtonă. Sănduleanu.

Vor extinde aria aromelor cu cele ale florilor de mai. Pe lângă propriile lor lumânări, le prezintă și pe cele ale unor parteneri atent selectați. În plus, vând și vase ceramice lucrate de la un pro­ ducător din Ilfov, precum și săpunuri naturale din lavandă, de la un cultivator de lavandă din județul Iași.

MESAJE... PARFUMATE ȘI AMUZANTE Cel mai tare parfum al brandului lor este Umorul. Printr­o voce funny și

Dorind enorm să ajungem mai aproape de oameni, să­i amuzăm, să le stârnim o emoție, am creat lumânări cu mesaje, pe cât de amuzante, pe atât de parfumate IUSTIN SĂNDULEANU

Mic antreprenor local ieșean

jovială, Scenteria are curajul să spună ceea ce alții poate nu­și doresc sau nu vor să își asume, respectiv realitățile zilnice, necosmetizate și lipsite de boemisme ușor artificiale. O spun prin mesajele notate pe unele lumânări, încercând să asocieze și aromele cu respectivul mesaj. ”Umorul este un me­ dicament necesar, din acest motiv s­au născut colecțiile „Romgleza” , „Boys Kit” sau ,,Zodiac Candles”.”, menționa Iustin Sănduleanu.

EXTINDERE LA NIVEL NAȚIONAL Următorul pas în afacerea celor doi tineri îndrăgostiți vizează valorificarea într­un stil original a acestor resurse floristice excepționale ale țării, pre­ cum și extinderea la nivel național a propriilor puncte de vânzare, în care să fie incluse mai multe tipuri de pro­ duse autohtone care să încânte atât gustul, cât și mirosul oamenilor și care să contribuie la dezvoltarea satului ro­ mânesc.

114 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

TRACTOARE, COMBINE ŞI PIESE DE SCHIMB

TM. Vând tractor Solis 50, 50 CP, tracţiune 4x4 Carraro Italia, hidraulică Bosch, ridicare 1.600 kg în tiranţi, servodirecţie, mentenanţă redusă, garanţie 1.500 ore sau 3 ani. Tel. 0744537405 TM. Vând tractoare Solis 4x4, de 20, 26, 50, 75 şi 90 CP. Tel. 0744537405 SB. Vând piese schimb noi şi second-hand pentru toate mărcile de combine şi tractoare termen livrare pentru piese sh foarte scurt, piese verificate, în stare foarte bună de funcţionare. Tel. 0738641295

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII

• Vând echipament recoltat floarea soarelui OptiSun 2-16 rânduri, distanța între rânduri 50-76 cm, plăci laterale, plasă protecție pierdere, viteza recoltare 8-12 km/h, pierderi minime boabe 0,3-0,4%. Tel. +40757145186 • Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 • Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 IL. Vând prăşitor 7/9 secţii, cu fertilizare, elemente de lucru elastice, tăvălugi nivelare. Tel. 0723251698

1-14 iunie 2021

IL. Vând semănătoare cu fertilizare, 6 rânduri, brăzdar dublu disc, roată tasare, calculator control seminţe. Tel. 0723251698 IL. Vând tamburi irigat Casella 320 m/100; 400 m/100; 500 m/100; 600 m/110, motor Yanmar/Hitachi pentru retragerea şi întinderea tamburului, consum 0,5 l motorină/oră. Tel. 0727453086 IL. Vând semănătoare pneumatică de precizie Monosem 6 r, fertilizare şi brăzdar dublu disc, 70/80 cm între rânduri, lăţime transport 4,5 m, roţi motrice, control adâncime, tasare, presare, buncăr seminţe 6x52 l, fertilizare 270 l x2. Tel. 0723251698 IL. Vând remorcă modulară Hermanos-Garcia (Spania) cu descărcare automatică spate, deschidere automatică a oblonului spate din cabina tractor, scară acces, capacitate 8-13 mc. Tel. 0723251698 IL. Vând maşină împrăştiat îngrăşăminte DCM Italia, capacitate 2000 litri/24 m, 3000 litri/36 m. Tel. 0723251698 IL. Vând disc hidraulic cu 2 rânduri talere ovalizate (fluture) dispuse pe baterie, lăţime lucru 6m, asigură mărunţire şi nivelare perfectă a solului. Tel. 0727453086 IL. Vând semănătoare pneumatică Monosem 8 r, 70/80 cm între rânduri, lăţime transport 6,1 m, roţi motrice control adâncime, buncăr seminţe 52 l x8, fertilizare 175 l x4, calculator control seminţe. Tel. 0723251698 IL. Vând vidanjă Hermanos-Garcia (Spania), capacitate 11.200 - 26.000 litri, pompe Hertell/Jurop, galvanizare cald, accesorii împrăştiere dejecţii. Tel. 0727453086 IL Vând tăvălug hidraulic Madara, lăţime lucru 6m, tăvălugi tip Cambridge 460 mm, greutate 2620 kg. Tel. 0727453086 IL. Vând tamburi irigaţii 100/400 Pioggia Carnevali, cadru oţel galvanizat, rotaţie manuală, extensie înălţime 50 cm, sprinkler tip Ranger, picioare sprijin hidraulice.

Tel. 0723251698 IL. Vând sapă rotativă 6 -8m, lăţime lucru între 6,2 m şi 7,7 m, organe active din fontă turnată, cu elemente elastice marca Madara (BG). Tel. 0727453086 BH. Vând disc talere independente Agro-Tom ATH L, 6 m, 48 talere Ofas 560 mm pe 2 r la 740 mm, rulmenţi închişi, fără întreţinere, tăvălug discuri, necesar 170220 CP, 20.300 euro +TVA, transport. Tel. 0742042066 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom ATH L, 5 m, 40 talere Ofas 560 mm la 740 mm, rulmenţi închişi, fără întreţinere, tăvălug inelar prismatic, necesar 140170 CP, 17.500 euro +TVA, transport. Tel. 0742042066

CEREALE, SEMINȚE

CV. Vând 25 tone ovăz şi 35 tone porumb roşu, din producţia 2020. Tel. 0724461215 B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328

VALENTIN CONSTANTIN MIHAI Luna trecută, Agribusiness-ul românesc a mai pierdut un OM. Valentin Constantin Mihai, director de dezvoltare în cadrul companiei Corteva Agriscience, a trecut la cele veșnice.

Trista veste am aflat-o din mesajul de condoleanțe anunțat de echipa Corteva Agriscience: ”A dat dovadă de profesionalism și omenie la orice pas din cariera și viața lui.

L-am iubit și l-am respectat cu toții, pentru că a făcut parte din familia noastră timp de 9 ani, dar noi știm că ne va fi alături și de acum încolo prin tot ce a creat și a lăsat în urma sa, prin munca lui de neprețuit”.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

ADRIAN RĂDULESCU S-a stins o voce a Agriculturii! Fermierul Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, fost consilier prezidențial și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, s-a stins din viaţă la vârsta de 66 de ani. Adrian Rădulescu a fost fermier, om politic, dar și un lider al fermerilor, ani buni la rând activând ca președinte al organizației LAPAR. Între 2001 și 2007 a fost și moderator al emisiunii Viața Satului, TVR 1.

Condoleanțe familiei îndurerate.

Dumnezeu să-l odihnească!