Revista Ferma 15-31 august 2024

ANUL XXVI • NR. 14 (351) • 15-31 august 2024

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

Andrea şi György Hegyi, proprietari Ferma Andy Zoofarm, jud. Harghita

Preţ: 11 lei

Comunitatea fermierilor care au ales tehnologia LELY 12

Articolul ediţiei

Editorial

ANUL XXVI • NR. 14 (351) • 15-31 august 2024

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 15 (352) va apărea în perioada 1-14 septembrie 2024

Suferă vegetalul, suferă și zootehnia!

C

reșterea costurilor de producție în zootehnie a fost determinată de o combinație de creșteri ale prețurilor unitare și de nivelul de utilizare a inputurilor în fermele zootehnice.

Rata cheltuielilor pentru hrana animalelor a crescut semnificativ în ultimii ani, în timp ce utilizarea pășunilor a scăzut o tendință care trebuie inversată pentru a asigura rentabilitatea fermelor.

Realitatea este că venitul mediu al fermelor de lapte a fost foarte scăzut anul trecut, așa că fermierii trebuie să își minimizeze costurile.

Acum, mai mult ca niciodată, ar trebui să vină momentul în care să folosim rațional pajiștile cu care România este din plin înzestrată. Cu alte cuvinte, cât mai mult furaj cu costuri reduse!

Problemele geopolitice și tendințele economice au condus în ultimii ani la creșterea costurilor cu îngrășămintele, furajele și energia, în special în 2021 și 2022. Prețul laptelui și condițiile meteorologice nefavorabile au continuat în 2024, punând și mai multă presiune asupra marjelor, chiar dacă prețul unitar al unor inputuri cheie s-a redus.

Reglementările suplimentare de mediu au adăugat și mai multe costuri, dar și incertitudine pentru fermieri. Cu alte cuvinte, mulți fermieri consideră că este dificil să pună în aplicare măsuri de economisire a costurilor atunci când nu există certitudinea zilei de mâine în zootehnie.

Am citit recent o analiză făcută de irlandezi, care spun că, pe o bază de cost comun, costurile per vacă au crescut din 2019 până în 2022 cu 554 euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 40%. Costurile cu îngrășămintele au reprezentat 21% din creșterea totală a cheltuielilor per vacă, și asta în condițiile în care fermierii și-au redus rata de utilizare la hectar. Însă costurile cele mai mari au fost cu hrana animalelor, deoarece a reprezentat 39% din creșterea totală a costurilor comune.

Iar creșterile de preț nu se vor opri,

din păcate…. Seceta și arșița care au calamitat culturile în acest an vor fi din plin resimțite și de crescătorii de animale.

Producțiile mult diminuate nu înseamnă neapărat prețuri mai mici. Vedem foarte bine ce se întâmplă cu fluctuațiile de pe piețele mondiale.

Problema cea mai mare este că iarba s-a uscat pe pajiști, animalele nu mai au ce pășuna, starea de degradare a pastoralului românesc este mai accentuată ca niciodată și e dureros faptul că nu se înțelege, nici măcar în ultimul ceas, că investițiile în ameliorarea pășunilor ar trebui să fie o prioritate pentru fermieri. În aceste condiții, reducerea costurilor presupune monitorizarea strictă a achiziției de furaje și asigurarea echilibrului atunci când se încearcă economisirea aportului de îngrășăminte pentru pajiști, deoarece ar putea avea un impact negativ asupra costurilor.

Specialiștii irlandezi au demonstrat că pentru a stimula producția de lapte materie primă în ferme, acestea trebuie să utilizeze eficient pășunile, nu să compenseze prin cumpărarea de concentrate. Doar așa poate fi menținut un nivel mai scăzut al costurilor.

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

Cuprins

4

32

6 6

Actualitate

Reguli noi la acordarea despăgubirilor de secetă 10 Pesta micilor rumegătoare: Oierii țin de preț, MADR caută soluții 12 Comunitatea fermierilor care au ales tehnologia LELY 16 AgroInfo 18 Rachetele antigrindină au aprins disputa între fermieri 20 Agricultura în lume: Valorificare sau depozitare: când e cel mai bun preț?

24 Noutăți la AGROMALIM 2024 26 Lóránd Aurelian Țăpuc: „Am făcut transhumanță ca-n Biblie!”

28 Iosif Colțea: și tânăr, și fermier, și răzbate în România!

32 Tekar: artă în stupină

36

54

80

40 Cultura mare

76 Utilaje agricole

40 Bursa Agricolă: Grâul european pierde la preț și la export!

42 Grâul american a atins cel mai mic preț din 2020!

42 Cu cât se vinde grâul din Ucraina la export?

44 Proiect inedit la SCDP Vaslui pentru înverzirea pajiștilor 48 Cum să ai iarbă bună în pășune și când e secetă?

52 De ce nu e bine să renunțăm la plug?

54 SORGUL, o cultură… sfințită!

56 A pierdut peste 1.000 ha cu porumb evaluat la 10 tone!

58 Investiția cu care Florin Pârgaru își scade cheltuielile 60 Poți face recoltă și cu mai puține îngrășăminte chimice 62 Saaten deschide sezonul cu 2 noi soiuri de orz și de grâu 64 Îngrășământul care va reduce chimizarea agriculturii 68 Inamicul producțiilor stă ascuns în… resturile vegetale

72

15-31 august 2024

92

92 Zootehnie

92 Ferma de lapte din Olanda cu 31 de vaci campioane!

96 Nutriția corectă a scroafelor în perioada de tranziție

36 Agricultura 4.0

36 Un robot cucerește fermele de căpșuni din Marea Britanie 38 Sveaverken: „Mai puţină muncă, mai multă viaţă”

76 Tractoarele Massey Ferguson: mii de ore de lucru fără defecțiuni!

80 New Holland îşi reconfirmă avansul tehnologic 84 Claas face un pas uriaș în programul ForageGO! 88 Kioti, tractoare disponibile pe fonduri 90 Aniversare în familia FENDT 700 Vario 90 S-au epuizat fondurile AFIR pentru achiziția de utilaje

72 Horticultură

72 Cătălin Borș - 23 de ani de viață și 4 ani de legumicultură!

98 Mica publicitate

98 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

Reguli noi la acordarea despăgubirilor de secetă Ministerul Agriculturii a modificat ordinul privind modul de calcul și termenele pentru despăgubirile de secetă pe care fermierii le vor primi în acest an. Noul Ordin 293/123/2024 a fost publicat în Monitorul Oficial 734 din 26 iulie 2024.

P

rincipala modificare în modul de calcul pentru despăgubiri secetă este faptul că a fost eliminată raportarea la producția medie pe 5 ani anteriori obținută de fermieri. Prin noul ordin, Anexa nr. 4, care stabilește modelul de PROCES-VERBAL de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, se modifică astfel: Suprafața calamitată (ha) (Coloana 5) se stabilește prin măsurare/determinare de către Comisia de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole.

Procent calamitare (%) (Coloana 6) se determină de către Comisia de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole prin aplicarea următoarei formule de calcul:

•

•

15-31 august 2024

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Procent calamitare (%) = Suprafața ca­ lamitată (ha)/Suprafața declarată con­ form cerere plată APIA (ha) x 100 Coloanele care cuprindeau evaluarea nivelului producției pe suprafața calamitată (kg/ha) (Coloana 6 în Ordinul 271/112/2024) – care se făcea de către Comisia de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, conform Normelor tehnice de evaluare a produc-

ției pentru fiecare cultură calamitată și producția medie pe 5 ani anteriori (Coloana 7) au fost eliminate din noul Ordin 293/2024 privind modul de calcul pentru despăgubiri secetă. ÎN PROCESUL VERBAL DE CALAMITATE VOR FI ÎNSCRISE ȘI: 1. Stadiul de dezvoltare a culturilor la data constatării pagubelor; 2. Aspecte de vătămare (dăunare); 3. Măsuri aplicate de către producătorul agricol pentru reducerea sau limitarea pagubelor; 4. Detalierea situației existente la momentul constatării, cu referire la suprafețele aflate în perimetrul irigabil, respectiv cât din suprafața cala- ... ››› 8

Sursa foto: iStock.com/ Edgar G. Biehle

Actualitate

6

7

Ceus – O lume a preciziei Combinație cultivator cu discuri

I 3 m–7 m

– indiferent dacă se prelucrează superficial » Precis sau în adâncime Ceus combină cu precizie utilizarea unei grape cu discuri compacte pentru cultivarea superficială cu câmpuri de gheare pentru afânare. Viteze de lucru cuprinse între 8 și 15 km/h pentru suprafețe mari.

» Câmpul principal de discuri

Discuri crenelate grosier de 510 mm taie masa organică foarte bine și o amestecă omogen. Lagărul suport de discuri nu necesită întreținere.

» Reglare confortabilă a adâncimii

Reglarea opțională a adâncimii hidraulice a discului, câmpurilor de gheare și sistemelor de nivelare – pentru ajustarea ușoară din cabină.

» Gheare C-Mix-Super sau C-Mix-Ultra

Afânarea în profunzime a materiei organice este posibilă până la 35 cm, pentru câmpurile de gheare.

Protecție robustă la suprasarcini, cu o forță de eliberare de 600 kg (gheare C-Mix-Super) sau de 600 până la 800 kg (gheare C-Mix-Ultra).

»

» Tăvălug de consolidare

Pentru o consolidare optimă a solului, puteți alege dintre zece tipuri diferite de tăvăluguri.

Performanță maximă într-o singură trecere cu flexibilitate maximă în utilizare Ceusul este potrivit atât pentru cultivarea miriștilor de plante prășitoare, cât și pentru cultivarea solului, afânare în profunzime, pregătirea patului germinativ și, mai ales, pentru suprafețele cu multă materie organică.

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C block, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timișoara, Romania Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 | Turoi Radu Cristian • Sud • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Alda Alin • Vest • alin.alda@amazone.ro • Mobil 0728/098979 Specialist de produs Prelucrarea solului și tehnică de semănat: Costin Motoiu • costin-calin.motoiu@amazone.ro • Tel. 0727/818060 Catalin Sebastian Bala • Sud - Est • catalin.bala@amazone.ro • Tel. 0730/553707 | Viorel Doca • viorel.doca@amazone.ro • Tel. 0726/371831

for Innovation | amazone.ro

Actualitate

Sursa foto: iStock.com/ kirisa99

8

››› 6 ... mitată este situată în perimetrul irigabil (ha).

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU ÎNȘTIINȚĂRILE DEPUSE DEJA LA PRIMĂRII? Prevederile Ordinului 293/123/2024 se aplică inclusiv pentru: Înștiințările utilizatorilor de terenuri cu destinație agricolă înscriși în evidențele APIA, ale căror suprafețe cu culturi agricole înființate în primăvara anului 2024 au fost calamitate, depuse și aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole înființate în primăvara anului 2024, care au fost încheiate anterior intrării în vigoare a prezentului ordin, la solicitarea utilizatorilor de terenuri cu destinație agricolă înscriși în evidențele APIA, care au depus înștiințări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază se află terenul.

(1)

(2)

NOI TERMENE PENTRU ÎNTOCMIREA PROCESELOR VERBALE DE CALAMITATE Pentru anul 2024, utilizatorii de terenuri cu destinație agricolă înscriși în evidențele APIA, ale căror suprafețe cu culturi agricole au fost calamitate în procent de peste 30%, depun înștiințări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază se află terenul, în

•

15-31 august 2024

Ministrul Florin Barbu a anunțat că despăgubirile pentru secetă le vor fi plătite fermierilor în luna octombrie, astfel încât aceştia să aibă resurse financiare pentru campania de toamnă. format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță, până cel târziu la data de 1 august inclusiv pen­ tru culturile agricole înființate în toam­ nă, respectiv până cel târziu la data de 15 august inclusiv pentru celelalte cul­ turi agricole.

Pentru anul 2024, procesele­verbale de constatare și evaluare a pagubelor la

•

Scanează-mă!

Află toate noutățile aduse de Ordinul 293/123/2024 pentru modificarea și completarea Regulamen­ tului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteoro­ logice periculoase având ca efect produ­ cerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltă­ rii rurale și al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020. Regulamentul din 2020 fusese modificat tot în luna iulie a acestui an, prin Ordinul 271/112/2024!

culturile agricole se întocmesc până cel târziu la data de 15 august inclusiv pen­ tru culturile agricole înființate în toam­ nă, respectiv până cel târziu la data de 15 septembrie inclusiv pentru celelalte culturi agricole.

Pentru anul 2024, rapoartele de sin­ teză pentru despăgubiri secetă se întocmesc până cel târziu la data de 2 septembrie inclusiv pentru culturile înființate în toamnă, respectiv până cel târziu la data de 27 septembrie inclusiv pentru celelalte culturi agricole și se comunică în termen de 3 zile lucrătoare de la datele menționate anterior instituției prefectului, consiliului județean și Centrului operativ pentru situații de urgență din cadrul MADR.

•

BANI DISTRIBUIȚI ÎN MOD EGAL ”Toți fermierii vor primi în mod egal despăgubirile pentru toată lumea, nu cum erau înainte pe acele formule prin care nu se înțelegea dacă primești 70% sau 30% sau 50%. Acum e clar: toți fermierii vor primi în mod egal despăgubiri”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, la Agro TV. Acesta a adăugat că, potrivit datelor MADR, la 6 august erau 298.000 ha cu culturi de toamnă și cca. 2 milioane ha cu culturi de primăvară calamitate de secetă, pentru care fermierii vor primi despăgubiri secetă în cuantum de până în 250 euro/ha (pentru un procent de calamitate de 100% -n.red.).

9

10 Actualitate

PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE

OIERII ȚIN DE PREȚ, MADR CAUTĂ SOLUȚII

”Dacă reușim să ținem mieii măcar o lună și să nu scădem prețul, va fi bine!” Ce se întâmplă cu prețul mieilor și cu exportul de ovine și ce soluții are MADR pentru crescătorii afectați de pesta micilor rumegătoare! un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

R

eprezentanții federațiilor și asociațiilor crescătorilor de ovine s-au întâlnit la 1 august, cu ministrul Agriculturii, Florin Barbu și cu președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, pentru a identifica soluții în vederea stopării răspândirii pestei micilor rumegătoare. ”INTERESUL NOSTRU ESTE SĂ NU SCADĂ PREȚUL” Ungaria, Croația, Rusia și Serbia au restricționat importul de animale din țara noastră, iar bulgarii au montat la graniță sisteme de dezinfectare. ”Noi vrem să nu se întrerupă exportul, pentru că jumătate din mieii din România nu s-au vândut și nu s-au primit banii pentru ei de câte 2-3 luni (…) Mulți importatori care importă miei din România profită de această situație ca să impună prețuri mai mici decât erau până acum. În ultimele două săptămâni, prețul pentru miei în viu a scăzut cu 5 lei pe kilogram, la 15 lei pe kilogram. Interesul nostru este să nu vindem mieii la orice preț.

Ne-am luptat ani de zile să ducem prețul la miel în viu de la 5-6 lei pe kilogram la 20 de lei pe kilogram”, a declarat, pentru revista Ferma, Constanța Ștefan, președintele Asociației Agricole Țara Loviștei.

APEL CĂTRE CRESCĂTORII DE OVINE ȘI CAPRINE! ”Trebuie să fim toți uniți, oierii să nu mai vândă fără formulare de mișcare

15-31 august 2024

VACCINAREA E O SOLUȚIE? și să nu mai vândă la tot felul de mașini neautorizate și nedezinfectate, să se stăpânească o lună de zile să nu mai aducă animale în fermă de nicăieri și să anunțe urgent orice suspiciune de boală”, a mai spus Constanța Ștefan după întâlnirea de la MADR. AJUTOR ÎN BANI PENTRU CRESCĂTORII DE OVINE ”S-a discutat despre acordarea unui ajutor în bani pentru fermierii care au miei pregătiți pentru export, pentru ca fermierii să poată asigura furajarea mieilor în perioada următoare, până la reluarea exporturilor de ovine. Nu s-a stabilit valoarea ajutorului, se fac niște statistici și se fac calcule despre cât va fi acest ajutor”, a mai spus reprezentanta crescătorilor de ovine.

Până la data închiderii ediției, numărul focarelor de Pesta micilor rumegătoare (PMR) confirmate de autorități a ajuns la 45 astfel: 38 în Tulcea, 6 în Constanța și unul singur în Timiș. În total au fost ucise peste 220.000 de animale. ”Deocamdată nu putem accepta vaccinarea ovinelor, pentru că dacă noi acceptăm acest lucru, trei ani nu mai poți să vinzi animale la export și noi nu avem capacitatea de a absorbi tot ceea ce se produce”, spune Constanța Ștefan.

Scanează codul QR și vezi care este opinia lui Silviu Cățean, cres­ cător de ovine și medic veterinar din Rotbav, județul Brașov!

11

12 Articolul ediţiei

Comunitatea fermierilor care au ales tehnologia LELY LELY creşte odată cu fermierii pe care i-a asistat în ultimii ani să facă tranziţia către mulsul robotizat, un proces ambiţios care a sporit eficienţa fermelor de lapte din România prin integrarea noilor tehnologii.

Cu 114 roboţi de muls vânduţi până acum în România, dintre care 11 puşi în funcţiune doar în prima jumătate a acestui an, LELY şi-a consolidat poziţia de lider în mulsul robotizat pe piaţa noastră, unde deţine în prezent o cotă de 85%.

P

entru a marca acest succes, reprezentanţii Lely în România au organizat în Ferma Andy Zoofarm din Tuşnadu Nou un eveniment de genul „Ziua porţilor deschise”, la care au participat circa o sută de invitaţi, clienţi Lely, dar şi alţi crescători de vaci din zona Transilvaniei şi Ţinutul Secuiesc. Gazde primitoare, Andrea şi György Hegyi, proprietarii exploataţiei din judeţul Harghita, deţin astăzi un efectiv de 350 de vaci rasa Holstein-Friză, din care 130 la muls, cu o producţie medie zilnică de 40 litri pe cap de animal. Mulsul se realizează cu doi roboţi LELY Astronaut de generaţia a 5-a iar o parte din cantitatea de lapte colectată este procesată în făbricuţa proprie.

BRÂNZETURI PENTRU GUSTURI RAFINATE Zilnic, procesează circa 1.500 litri de lapte pentru a face diferite brânzeturi pe care le comercializează în zonă sub brandul Bömbi. „Facem diferite sortimente de brânză maturată şi un soi de brânză frământată după o reţetă tradiţională proprie.

De asemenea, de curând am început să producem brânză Gouda şi testăm în prezent o brânză maturată Trapist. În plus, încercăm să facem şi iaurt. Suntem prezenţi cu produsele noastre în mai multe magazine din zonă şi pe viitor ne gândim să ajungem chiar şi în supermarketuri”, ne-a mărturisit proprietara exploataţiei.

15-31 august 2024

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

TOTUL PENTRU BUNĂSTAREA ANIMALELOR Ferma Andy Zoofarm şi-a început activitatea în anul 2009, în grajdurile fostului CAP din localitate. În 2018, cu ajutorul fondurilor europene, a fost construit un nou adăpost ce poate găzdui până la 140 de vaci, iar doi ani mai târziu s-a făcut tranziţia către mulsul robotizat. Pe lângă cei doi roboţi

Astronaut, familia Hegyi şi asociatul său Koncz Barna au mai achiziţionat atunci un robot Juno de împins furajul şi un robot de hrănit viţeii Lely Calm. Bineînţeles, pe lângă asta, şi tehnologia aferentă, precum pluguri racloare, cuşete, sisteme de ventilaţie. Cam tot ce înseamnă condiţii de bunăstare şi confort pentru vaca de lapte. „Am ales Lely pentru că e o firmă de încredere şi mai presus de orice pentru că ştiam că există o echipă de service care poate interveni la nevoie oricând”, a subliniat Andrea.

DE LA 13 LITRI LA 40 DE LITRI MEDIA DE LAPTE Până să treacă la mulsul robotizat, vacile erau mulse la bidon. Iniţial s-a optat pentru rasa Bălţată

Articolul ediţiei 13

Românească iar producţia medie zilnică nu depăşea 13 litri pe cap de animal. Abia după mutarea în noul grajd producţia a sărit pragul de 20 de litri. S-a ajuns chiar la 28 de litri, dar pentru că nu mai exista posibilitatea de a creşte producţia, fa-

milia Hegyi a decis înlocuirea întregului efectiv cu vaci din rasa Holstein achiziţionate din Ungaria. De atunci, performanţele au crescut constant iar astăzi s-a ajuns la media de 40 de litri pe cap de animal.

OPTIMIZAREA ŞI SIMPLIFICAREA DECIZIILOR CU HORIZON Pentru a atinge acest nivel de productivitate, a fost nevoie de ceva mai mult decât genetică de top şi furaje bine echilibrate din punct de vedere nutritiv.

Iar aici intervine Lely Astronaut ... ››› 14

Echipa de Service Lely Târgu Mureș

14 Articolul ediţiei

››› 13 ... şi tehnologia de management al turmei care îl însoţeşte, respectiv softul Horizon. Prin intermediul acestui program, fermierii pot monitoriza în timp real sănătatea şi randamentul fiecărei vaci, asigurând astfel o gestionare mult mai eficientă a efectivului de animale. „Dacă majoritatea fermierilor aleg mulsul robotizat pentru că efectiv nu mai este cine să mulgă vaca, în realitate marele beneficiu îl reprezintă softul Horizon, care din punctul meu de vedere face mai mult decât robotul în sine. Circa

Având în vedere costurile de producţie din ce în ce mai mari şi provocările legate de disponibilitatea forţei de muncă, pentru a realiza profituri ai nevoie de producţii şi productivitate pe cap de animal.

Iar mulsul robotizat reprezintă o şansă pentru crescătorii de vaci de lapte.

SERGIU IRIMESCU

Administrator AfiBanat

15-31 august 2024

30% e furajare, 20% e genetică şi 50% e managementul fermei, unde se decid practic lucrurile esenţiale”, a constatat Pál Lehel, medicul veterinar al Fermei Andy Zoofarm.

O ALTĂ FILOZOFIE Comunitatea de fermieri români care au adoptat tehnologia LELY pentru mulsul robotizat s-a dezvoltat exponenţial în ultimii ani, evidenţiind succesul şi beneficiile acestei inovaţii care a revoluţionat practic zootehnia în 1992, când a fost

lansată prima generaţie de roboţi Astronaut. Prezent la evenimentul de la Tuşnadu Nou, Boldis Szilamer, crescător din judeţul Arad, recunoaşte că a ales Lely tocmai pentru experienţa de mai bine de trei decenii pe care compania olandeză o are în ceea ce priveşte tehnologia mulsului robotizat. „În primul rând, este o altă filozofie faţă de mulsul clasic. Este un sistem inovator, care oferă tot confortul pentru animale”, spunea el cu acea ocazie, după care a menţionat predictibilitatea intervenţiilor echipei

Articolul ediţiei 15 de service ca principal argument în luarea deciziei de achiziţionare a trei roboţi de muls Astronaut.

UNDE-S DOI, MAI MERG DOI Pe de altă parte, Neluţu Platon din Bistriţa-Năsăud admite că a fost pe undeva constrâns să adopte mulsul robotizat ca pe o ultimă soluţie de supravieţuire. „Am avut mari probleme cu personalul şi aşa am ajuns să facem pasul către mulsul robotizat. Ulterior, ne-am dat seama că, de fapt, beneficiile sunt mult mai mari. Deoarece sistemul ne furnizează o mulţime de informaţii despre starea de sănătate a animalelor, despre furajare, despre activitatea vacilor în grajd şi detectarea timpurie a căldurilor”, a constatat fermierul din Budacu de Jos, care mulge cu doi roboţi în momentul de faţă şi alţi doi urmează să-i instaleze până la finalul anului în noul adăpost pe care şi-l construieşte.

AMORTIZAREA INVESTIŢIEI Lipsa forţei de muncă, gestionarea mai bună a timpilor de lucru şi, nu în ultimul rând, amortizarea destul de rapidă a costurilor au fost principalele argumente pe care Vlăduţ Peica şi tatăl său le-au luat în considerare în momentul în care au ales o astfel de investiţie. „Din punctul nostru de vedere a fost cea mai bună alegere”, ne-a mărturisit tânărul crescător din Orheiul Bistriţei, care lucrează cu roboţii de muls Lely încă din 2018.

CU OCHII PE FERMELE XXL

Barabási Antal Szabolcs Dacă în momentul de faţă Lely are în România cinci depozite şi două puncte logistice şi de service ­ la Timişoara şi Târgu Mureş, care deservesc 19 jude­ ţe, în viitorul apropiat se va mai deschide un punct de lucru, tocmai la Brăila. „Vrem să ajungem cu tehnologia Lely şi în fermele cu peste 500 de vaci la muls.

De aceea am gândit această locaţie la Brăila, pentru a fi aproape de exploa­ taţiile de mari dimensiuni din acea zonă”, a argumentat directorul Barabási Antal Szabolcs, precizând totodată că echipele de service Lely pot ajunge practic în orice fermă pe care o asistă în maximum două ore de la semnalarea unei probleme! „Cel mai bun robot din lume este cel care dispune de service”, a ţinut să sublinieze acesta.

Stelian Cotigă O ECHIPĂ DE SERVICE BINE STRUCTURATĂ La eveniment a fost prezentă întreaga echipă de service care operează la centrul de la Târgu Mureş. În momentul de faţă, acest punct de service de­ serveşte toată zona Transilvaniei. „Când vorbim despre echipamente care funcţionează 24 din 7 şi întotdeauna se pot întâmpla evenimente neprevăzute, inclusiv noaptea sau în weekenduri, trebuie să ai o echipă de service bine structurată pe care te poţi baza la orice oră”, a concluzionat Stelian Cotigă, manager de service Lely Center Târgu Mureş.

Vezi în video ce ne-a mai declarat Stelian Cotigă la „Ziua porţilor deschise LELY” în Ferma Andy Zoofarm!

16 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a­i putea accesa! ”Unii fermieri nici nu au mai băgat combina pentru că nu au ce recolta”.

Se anunţă a fi cea mai slabă recoltă din ultimii ani.

Câți fermieri verifică APIA pentru fiecare schemă de plată?

Inspecții și supracontrol APIA subvenții APIA hectar și cap animal!

Avertisment Comisia Europeană pentru România:

RISCĂM SĂ PIERDEM 500 MILIOANE DE EURO DIN PNDR 2020 ”România riscă să piardă 500 de milioane de euro din Programul Național de Dezvoltare Rurală, aferenți perioadei 2014-2020, bani destinați mai multor domenii agricole, inclusiv infrastructurii de irigații”, avertizează europarlamentarul Daniel Buda.

Potrivit acestuia, Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI) a trimis României o scrisoare de avertisment în legătură cu potențiale dezangajări ale fondurilor PNDR la sfârșitul perioadei de programare 2014-2022, în 2025. ”CE transmite României că DG AGRI înțelege că situația nefericită din perioada 2007-2013, când s-au pierdut bani din cauza proiectelor nefinalizate, riscă să se repete, proiectele neprogresând bine în ceea ce privește punerea în aplicare, deși s-au plătit avansuri”, afirmă Buda.

Acesta a mai afirmat că despăgubirile de secetă sunt binevenite, dar pe termen lung nu aceasta este soluția pentru fermieri. Războiul decla­ rațiilor: Vezi ce se întâmplă cu banii UE pentru agricultură!

Culturile la care cresc prețurile pe piața internă.

Fermierii dezamăgiți: Producții de zece ori mai mici din cauza secetei!

Cadastrare terenuri pentru subvenții APIA! ”Dacă nu pot să mai export, ajung la sapă de lemn!”

Oier: Nu este nicio pestă, cred că e cacealma!

Ministrul Barbu: ”Nu băncile sunt cea mai mare problemă!”

Cuantum subvenții APIA plătit în avans fermierilor, crescătorilor animale!

Suma totală autorizată la plata APIA. Număr capete oi/capre și vaci la plata ANT ajutor național tranzitoriu!

15-31 august 2024

SUPRAFEȚELE AGRICOLE CU CADASTRUL FINALIZAT! Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a anunțat că, din totalul de 3.181 unități administrativ-teritoriale (UAT) din România, a finalizat lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților în 262 de UAT-uri, cu o suprafață de peste 5,8 milioane de hectare, până la 1 august. În alte 2.124 de UAT-uri și sectoare cadastrale sunt în derulare lucrări de cadastru.

137 comune au fost cadastrate din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 - 2020.

Dintre cele 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor acordate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), până la începutul acestei luni au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 7,8 milioane de hectare (82%).

La finalul lunii mai 2024, aveau cadastrul finalizat 217 comune (7% din comunele din România) și 81% din terenurile APIA.

Agroinfo

17

”Rabla pentru tractoare”: Când începe și cum va funcționa programul!

CE TRACTOARE POT CUMPĂRA FERMIERII CU BANI DE LA STAT?

buie să depășească 55.000 de euro. (...)

Mecanismul de desfășurare este simplu: beneficiarul casează o rablă, o mașină veche, un tractor vechi şi primește un voucher pentru achiziția unui tractor”, a explicat ministrul Mediului.

Sursa foto: iStock.com/ JackF

Programul „Rabla pentru tractoare”, finanțat cu 500 de milioane de lei prin Fondul de mediu, urmează să fie lansat curând și se va desfășura pe un model asemănător cu programul destinat autovehiculelor: în schimbul unui tractor vechi dat la casat, fermierii vor primi un voucher în valoare de 20.000 de euro, pe care îl vor putea utiliza la achiziția unui tractor nou cu o valoare de maximum 55.000 euro.

5.000 de fermieri ar urma să beneficieze de sprijin prin program. Potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet, Administrația Fondului de Mediu (AFM) elaborează, în prezent, ghidul de finanțare care ar putea fi finalizat până la finalul lunii august. „Prin programul Rabla pentru tractoare, micii fermieri vor primi până la 20.000 de euro pentru achiziționarea unui tractor a cărui valoare nu tre-

Adeverințe de credit pentru crescătorii de animale

FERMIERII POT PRIMI SUBVENȚII APIA ÎN AVANS, PE DATORIE! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunțat că, începând din 24 iulie, eliberează adeverințe de credit pentru crescătorii de animale care au solicitat sprijin cuplat pentru vaci de lapte (PD-21), carne de vită (PD-22), bivolițe de lapte (PD-23) sau ovine și caprine (PD-24) în anul de cerere 2024.

Valoarea finanțării va fi de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat conform Planului Național Strategic PS 2023-2027, pentru anul de cerere 2024, cu numărul de animale confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Dobânda la creditele pe care crescătorii de animale le pot lua în contul subvențiilor APIA de la băncile care au încheiat convenții cu APIA și cu FGCR/ FNGCIMM va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%, însă fermierii trebuie să fie atenți la comisioanele băncilor.

ACTUALITATEA AGROINFO Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a­i putea accesa!

Când e obligată APIA să notifice fermierul cu 48 de ore înainte? Șef APIA: Toți fermierii intră la control în acest an!

Oficial APIA: Ajutoare naționale tranzitorii (ANT) achitate fermierilor, crescătorilor de animale!

Ce sume a plătit APIA pentru anul 2023?

Obligații GAEC 3 și GAEC 10 pentru banii APIA destinați crescătorilor de animale.

Regulă nouă anul acesta la plata subvenției APIA pe pășune!

Termen limită pentru documente: 2 septembrie 2024.

Anunț pentru fermieri: Subvenția APIA pe viață, termen plată!

Verificări în ferme. Prețuri pentru toate mașinile agricole care au nevoie de ITP. Cât îi costă pe fermieri ITP și eliberarea CIV la tractoare?

Animale fără acte de identificare în fermele de ovine lovite de pestă.

VIDEO: Miei fără crotalii, trimiși la export!

18 Pro sau contra

un articol de REVISTA FERMA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Sursa foto: iStock.com/ undefined undefined

Rachetele antigrindină au aprins disputa între fermieri

SEMNATARII, BUNI DE PLATĂ!?

PRO AGRO cere să se anuleze ordinul privind oprirea sistemului antigrindină din Prahova. Ministrul Agriculturii: ”Sistemul antigrindină va continua în România. Este un sistem foarte bun!”

L

a finalul lunii iulie, numeroși fermieri de cultura mare din județul Prahova au depus la Ministerul Agriculturii o solicitare ca sistemul antigrindină din județul lor să fie oprit.

UITE ORDINUL, NU E ORDINUL! Revista Ferma a publicat luni, 29 iulie, un articol prin care a semnalat vehicularea pe Facebook a unui ordin de ministru, datat 26 iulie, care sistează activitatea punctelor de tragere a rachetelor antigrindină din județul Prahova, după ce, joi, 25 iulie, ministrul Florin Barbu declarase public că va emite un ordin în acest sens. Menționăm că până la data închiderii ediției, Ordinul nu a fost publicat în Monitorul Oficial și ministerul nici nu l-a anunțat printr-un comunicat de presă. Ordinul distribuit pe Facebook a stârnit controverse. Organizații ale fermierilor au luat ca atare documentul, dar îi contestă temeinicia și legalitatea.

UN ORDIN ”NETEMEINIC” ȘI ”NELEGAL” PRO AGRO acuză că ordinul de ministru care suspendă exploatarea și

15-31 august 2024

funcționarea operațională a Grupului de Combatere Prahova, parte a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, este ”netemeinic” și ”nelegal” și solicită anularea ordinului respectiv. Și viticultorii din România solicită ca sistemul antigrindină să rămână funcțional.

Vezi cum motivează Federația Na­ țională PRO AGRO nece­ sitatea ca sistemul antigrindină să fie în continuare utilizat!

SISTEMUL VA CONTINUA SĂ FUNCŢIONEZE Ministrul Agriculturii a menţionat că este un studiu în lucru, însă sistemul va continua să funcţioneze şi să fie dezvoltat. „Sunt anumite voci în rândul fermierilor că în judeţul Prahova din cauza acestor sisteme antigrindină nu ar fi plouat. Studiul trebuie să iasă de la Ministerul Agriculturii şi nu vă ascund faptul că marţi (6 august - n.r.), la ora 15,00, la Ministerul Apărării şi Ministerul Economiei, ne vom întâlni membrii CSAT

Fermierii din județul Prahova care au semnat pentru oprirea activității Sistemului Antigrindină în județul lor ar putea ajunge în situația de a plăti despăgubiri fermierilor conjudețeni afectați în viitor de căderile de grindină.

Potrivit art. 2 al Ordinului care suspendă exploatarea și funcționarea operațională a Grupului de Combatere Prahova, eventualele pagube produse de căderile de grindină în zonele protejate anterior de infrastructura Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor de pe raza județului Prahova vor fi suportate de persoanele fizice și/sau juridice care au solicitat în scris oprirea sistemului în aceste zone și au semnat listele depuse la sediul MADR. Scanează codul QR și vezi cum au interpretat fer­ mierii documentul semnat de ministrul Florin Barbu! pentru a urgenta acest studiu, inclusiv cu INMH, şi vom lua decizia. Dar vă spun că sistemul antigrindină va continua în România, investiţiile vor continua în România şi este un sistem foarte bun”, susţine Florin Barbu.

19

20 AgriPress

pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AGRICULTURA ÎN LUME Înconjurul lumii agricole cu Revista FERMA: știri, analize, interviuri, reportaje din presa internațională

Valorificare sau depozitare: când e cel mai bun preț?

Din luna mai a.c., preţurile cerealelor din Germania au scăzut cu peste 50 de euro pe tonă.

Jurnaliştii de la Agrarheute se întreabă acum care ar fi soluţia: vânzarea recoltei sau depozitarea ei?

S

Sursa foto: iStock.com/Jevtic

trategia de marketing a unui producător de cereale se bazează de obicei pe nevoia sa acută de bani şi pe disponibilitatea lui de a-şi asuma riscuri. Evoluţia preţurilor din ultimii câţiva ani arată clar că are sens ca fermierii să depoziteze cerealele după recoltare. Având în vedere că recoltarea se face în condiţii foarte umede şi adesea există un conţinut ridicat de umiditate a boabelor, efortul de uscare este probabil mai mare decât în anii precedenţi. În plus, dobânzile crescute şi taxele de transport mai mari cresc şi costurile de depozitare.

15-31 august 15-31 august2024 2024

AgriPress 21

Pe de altă parte, spun comercianţii şi analiştii pieţei, stocurile din Uniunea Europeană şi Germania sunt la un nivel foarte ridicat. Acest lucru se datorează atât importurilor foarte consistente din Ucraina, cât şi exporturilor europene cu mult sub aşteptări. Deci și cantităţile rămase din vechea recoltă pun presiune pe piaţa internă de cereale, pe lângă noua recoltă, şi, de asemenea, umplu spaţiul limitat de depozitare în multe locuri.

Nu este însă clar cât de mare va fi noua recoltă în cele din urmă şi nici calitatea ei, având în vedere condiţiile meteorologice extreme din acest an.

A STOCA CEREALELE ÎN MOD PROFITABIL Consecinţele precipitaţiilor persistente din Europa de Vest pot avea în continuare un impact semnificativ asupra cantităţilor recoltate şi, prin urmare, asupra preţurilor cerealelor. Cu toate acestea, depozitarea noii recolte oferă fermierilor posibilitatea de a aştepta şi de a vedea cum vor evolua bursele. Acest lucru nu garantează însă că preţurile vor creşte. Potrivit Agrarheute, de obicei cele mai bune preţuri sunt înregis­ trate în primele luni ale anului următor. Dar asta nu este o lege a naturii. La fel de bine se poate ca preţurile să scadă semnificativ în lunile de după recoltare. Iar la depozitarea cerealelor trebuie luate în considerare costurile de oportunitate şi de depozitare.

Pentru a stoca cerealele în mod profitabil, „beneficiul marginal al depozitării recoltei trebuie să fie mai mare decât costul marginal”, spun economiştii.

NU PUNEŢI TOATE OUĂLE ÎNTR-UN COŞ!

Depozitarea în fermă rămâne un instrument important de marketing. Dacă este folosit corect, un fermier îşi poate creşte profiturile considerabil în acest fel. Cu toate astea, depozitarea costă şi o mulţime de bani. Prin urmare, este important ca fermierii să evalueze situaţia pieţei cât mai critic posibil. Analiştii subliniază că majoritatea fermierilor îşi bazează deciziile pe ceea ce s-a întâmplat recent.

Urmăreşte întreaga analiză a jurnaliştilor de la Agrarheute, scanând codul QR!

„INVAZIA” ELVEŢIENILOR Tot mai mulţi fermieri elveţieni folo­ sesc un vechi acord pentru a cumpăra sau închiria mai ieftin terenuri agricole în Baden­Württemberg, importând apoi re­ colta în Elveţia fără taxe vamale, în timp ce fermierii germani din regiune simt că sunt înşelaţi. Potrivit presei din Ţara Can­ toanelor, acordul privind libera circulaţie a persoanelor, intrat în vigoare în 2002, permite elveţienilor să cumpere terenuri în Germania. De atunci, fermierii elveţieni au cumpărat sau au închiriat mii de hec­ tare de teren agricol din partea germană şi le cultivă. Ei sunt capabili să plătească mai mult pentru achiziţia sau închirierea terenurilor, spre disperarea fermierilor germani. În plus, elveţienii primesc şi aju­ tor financiar de la UE, chiar dacă Elveţia nu face parte din Uniune. Un acord vamal din anul 1958, care reglementează traficul de frontieră şi de tranzit, le permite, de asemenea, să­şi importe în Elveţia, fără taxe vamale, produsele agricole cultivate de partea germană pe o distanță de 10 kilometri de graniţă.

Scanează codul QR şi vezi de ce vând latifundiarii germani teren elvețienilor!

Sursa foto: iStock.com/Harald007

PRESIUNEA STOCURILOR

22 AgriPress

NOUL MANDAT TREBUIE CONFIRMAT PRIN ACŢIUNI CONCRETE Agricultura este menționată de şase ori în programul de 30 de pagini al noului şi, totodată, fostului preşedinte al Comisiei Europene - Ursula von der Leyen.

P

otrivit unui articol de analiză publicat recent de Farm Europe, grupul european de reflecţie în domeniul economiei rurale, în primele 100 de zile ale noului său mandat, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat să prezinte o nouă viziune pentru agricultură şi alimentaţie, în urma dialogului strategic lansat la sfârşitul mandatului anterior.

Comisia este dispusă să corecteze dezechilibrele din lanţul alimentar, protejând fermierii de practicile comerciale neloiale. O iniţiativă de combatere a practicilor comerciale neloiale transfrontaliere este aşteptată cel târziu în această toamnă.

ARMONIZĂRI LEGISLATIVE Green Deal este menţionat de patru ori în Program. „Trebuie să menţinem cursul şi vom face acest lucru pentru toate obiectivele noastre, inclusiv pentru cele

stabilite în contextul Pactului Verde European”, a promis Ursula von der Leyen. „Trebuie să ascultăm cu mai multă atenţie şi să răspundem la preocupările partenerilor noştri afectaţi de legislaţia europeană, în special cele legate de Green Deal”, a atenționat aceasta partenerii internaționali cu referire la reglementări precum politica de defrişare.

În general, concluzionează Farm Europe, aceste direcţii strategice stabilesc un curs pozitiv pentru politica agricolă europeană. Totuşi, acest lucru trebuie concretizat prin iniţiative concrete şi tangibile pentru fermieri, care vor depinde în mare măsură de discuţiile bugetare care vor începe chiar de la debutul mandatului ei.

FOIE GRAS DIN… LABORATOR Startup-ul francez alimentar Gourmey a devenit prima companie care a solicitat accesul pe piaţa UE pentru carnea „cultivată în laborator”, care va fi folosită pentru producţia de foie gras.

A

ceastă mâncare tradiţională extrem de populară în Franţa este din ce în ce mai des supusă criticilor din partea celor cu preocupări legate de bunăstarea animalelor. Fabricat

15-31 august 2024

din ficatul umflat de raţă sau gâscă hrănită forţat, producţia sa a fost interzisă în anumite state europene. Carnea cultivată sau crescută în laborator este produsă folosind o probă de celule ani-

male care cresc într-un mediu bogat în nutrienţi, formând muşchi, grăsime şi ţesuturi.

Dacă procesul de evaluare a riscurilor va decurge fără probleme, pateul de raţă produs în laborator ar urma să fie disponibil pentru bucătarii europeni de lux până în 2026 iar pe rafturile supermarketurilor în anii următori. Cel mai mare obstacol va fi politizarea incredibilă a acestui tip de carne în Europa, Italia devenind prima ţară din lume care a interzis astfel de alimente, în noiembrie anul trecut.

Scanează codul QR și citește mai mult despre disputa creată între gu­ vernele europene de pri­ ma cerere de autorizare în UE a cărnii cultivată în laborator!

23

24 AgroExpo

Agromalim 2023 în cifre: 310 expozanți, suprafață ocupată de 39.300 mp interior și exterior, 16.150 de vizitatori.

Noutăți la AGROMALIM 2024 Agromalim, cel mai mare târg de agricultură din vestul țării, continuă în 2024 cu cea de-a 34-a ediție, care va avea loc la Expo Arad, în perioada 5-8 septembrie.

R

eprezentanții Camerei de Comerț Arad, organizatorul evenimentului, ne-au spus că își doresc să ducă mai departe și să crească moștenirea lăsată de Cimi Enache, cel care a fost sufletul târgului de la Arad încă de la prima ediție și care a plecat subit dintre noi la începutul acestui an.

PESTE 300 DE EXPOZANȚI. MAI MULTE FIRME NOI Peste 300 de expozanți vor fi și anul acesta la Agromalim, cu o ofertă bogată de tehnologii agricole, mașini și echi-

VIZITEAZĂ GRATUIT AGROMALIM CU CODUL ”REVISTA FERMA 2024” Intră pe site-ul www.agromalim.ro, la secțiunea Formular înscriere bilete, și completează obligatoriu numele și adresa de e-mail iar în caseta Cod Invitație scrie codul ”REVISTA FERMA 2024” și primești un bilet de acces gratuit la Agromalim 2024.

15-31 august 2024

pamente, inputuri pentru ferme vegetale, sisteme de hrană și de creștere a animalelor, produse veterinare, echipamente pentru industria alimentară, produse agroalimentare, tehnici de ambalare, servicii de consultanță, reviste și cărți agricole.

Pe lângă firmele deja consacrate, anul acesta vor fi pentru prima dată la târgul de la Arad mai multe companii care comercializează utilaje agricole, sisteme de irigații, drone agricole și inputuri pentru ferme din sectorul zootehnic.

Vor fi și anul acesta organizate conferințe și întâlniri pe teme de interes pentru fermieri, în parteneriat cu Universitatea de Științele Vieții "Regele Mihai I" din Timișoara, cu asociațiile crescătorilor de animale și cu companii expozante.

ANIMALE, PIAȚĂ AGROALIMENTARĂ ȘI LOC SPECIAL PENTRU COPII Sectorul zootehnic va fi reprezentat la fel ca în anii trecuți: vor fi bovine de

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

lapte și de carne, cai, păsări de curte, animale de blană, animale de hobby.

Dacă nu vor fi restricții impuse de apariția pestei micilor rumegătoare, vor fi prezentate în standurile de la Expo Arad și ovine și caprine.

Ca noutate, organizatorii Agromalim vor să prezinte vizitatorilor din acest an o mini grădină zoologică, în cadrul căreia vor fi expuse exemplare de capre sălbatice, de alpaca și de ponei.

Tot nouă este și inițiativa de a organiza, în incinta Agromalim, o piață agroalimentară, la care s-au înscris deja mai mulți producători locali de legume și de fructe.

De asemenea, în spațiul exterior al Expo Arad va exista și un loc special amenajat pentru copii.

25

26 Agricultură regenerativă

LÓRÁND AURELIAN ȚĂPUC:

„Am făcut transhumanță ca-n Biblie!”

De 15 ani, Lóránd Aurelian Țăpuc pune în operă un proiect montanologic unic, ce vizeză agricultura regenerativă, cât și salvarea vechilor rase de animale românești. A renunțat la visul american pentru a-și urma visul din copilărie.

A

bsolvent al Universităţii ,„Lucian Blaga” din Sibiu, Lóránd Aurelian Țăpuc a fost plecat o vreme în SUA. A renunțat la viața pe tărâm american pentru a-și urma un vis din copilărie devenit astăzi pasiune: să reînvie tradiția montană și să crească specii vechi de animale autohtone în condiţii naturale, potrivit locului şi obiceiului pământului.

PRIMII BANI EUROPENI, PRIMELE ANIMALE Cu fondurile obţinute prin PNDR, a înființat o mică exploatație familială în apropiere de Miercurea Ciuc. Mai întâi a cumpărat un nucleu pentru reproducție format din oi din rasa locală Ţigaie Ruginie, pe care le-a ameliorat, văcuțe Mocănița (Bruna de Carpați), câteva scroafe şi

15-31 august 2024

un reportaj de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

un vier din rasa Bazna, păsări de curte: gâște, găini, bibilici, curci...

AGRICULTURĂ REGENERATIVĂ LA 1000 METRI ALTITUDINE „De profesie sunt inginer montanolog și de vreo 5-6 ani ne-am mutat la munte la 960 m altitudine, pe o pășune alpină, pentru că nu ne-am putut gospodări lângă sat. Facem agricultură regenerativă, am supraînsămânțat fânețele cu mixuri de ierburi prezente și în flora spontană, le-am îngrășat. Ne dorim să

creștem calitatea nutritivă a furajelor, oferind animalelor hrană de calitate.

Suntem norocoși că ne-am așezat într-un loc bogat în resurse naturale, izvoare cu apă cristalină, fânețe și pășuni pe care nu s-au folosit îngrășăminte chimice”, ne-a declarat fermierul.

SALVATORUL RASELOR AFLATE PE CALE DE DISPARIȚIE Fermierul crește animale din varietăți tradiţionale, adaptate foarte bine reliefului și climatului montan. „Eu mă ocup de 12 ani cu salvarea raselor autohtone românești. Am în conservare 1.300 de oi Țigaie varietatea Ruginie pe care le mulgem mecanizat, instalația de muls (16 posturi cu eliberare rapidă) fiind o noutate în ciobănitul românesc.

De asemenea, am strâns aproape

Agricultură regenerativă 27

Vrem să reînviem tradițiile, să arătăm generațiilor viitoare cum se trăia odată: cu stil de viață, cu arhitectură, cu tot!

LÓRÁND AURELIAN ȚĂPUC

Salvatorul raselor de animale românești

ultimele exemplare de Mocănița (Bruna de Carpați), o văcuță mică, neagră, cu dungă pe spate, și am ajuns la peste 30 de capete. Avem și porcul de Bazna, crescut în pădure în sistem superintensiv, cu țarcuri mari, îngrădite, dublate de garduri electrice”, a precizat crescătorul harghitean.

KONGOFARM: INVESTIȚII DE PESTE 1,5 MILIOANE DE EURO KongoFarm este unul dintre modele de bussines care cunoaște succesul de la un an la altul. „Avem peste 1,5 milioane de euro investiți până acum. Am depus un proiect de un milion de euro pentru o fermă de porci, conformă cu toate normele europene de biosecuritate, cu 35% cofinanțare. În plus, finalizăm o investiție din banii noștri pentru procesarea laptelui.

De asemenea, vrem să construim de la zero o șură tradițională, integrată circuitului turistic, cu punct gastronomic local, bucătărie și sală de mese.

UTILAJE PERFORMANTE KRONE Ferma KongoFarm deține 100 ha de teren închiriat de la Composesoratul comunei Merești. Pentru a-l lucra cât mai eficient, era nevoie de utilaje performante. „În urma implementării unui proiect privind modernizarea fermei, în valoare de 600.000 euro, am optimizat managementul fânului alegând utilaje performante marca Krone.”, ne-a declarat Lóránd Aurelian Țăpuc.

Vezi cum face KongoFarm nu­ treț de calitate la 1000 metri altitudine cu ajutorul tehnicii Krone!

Dacă vine cineva la noi, să poată servi o mâncare cu carne de porc de Bazna, să bea un lapte de Mocăniță și să guste o brânză de Țigaie Ruginie! Vrem să reînviem tradițiile, să arătăm generațiilor viitoare cum se trăia odată: cu stil de viață, cu arhitectură, cu tot”, a explicat Lóránd Aurelian Țăpuc.

A PRINS VREMURILE ÎN CARE SE FĂCEA TRANSHUMANȚĂ „De vreo 15 ani mă ocup cu treaba asta. Am fost cel mai sărac din România vreo 10 ani de zile! Am făcut transhumanță ca-n Biblie, m-am dus cu oile cam peste tot. Eu am crezut în ce fac, în proiectul ăsta! Din păcate, acum în România nu pune nimeni preț pe salvarea raselor de animale. Eu le țin la 1.000 m în mediul lor unde s-au format. Fiecare țară care se respectă are câte o bancă genetică in vivo și eu asta fac, salvez o mică parte din patrimoniul național”, ne-a mărturisit Lóránd Aurelian Țăpuc.

MOCĂNIȚA, O RASĂ VALOROASĂ SALVATĂ DE LA DISPARIȚIE „În Harghita, suntem câţiva crescători de vaci Mocăniţa cu certificat de origine la Registrul Genealogic. Este cea mai veche rasă din Carpaţi, de talie mică, se pretează la munca în gospodărie și dă lapte de o calitate excepţională, cu cel mai ridicat procent de grăsime dintre toate rasele româneşti de taurine”, a susținut crescătorul harghitean.

28 Vocea fermierului

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Iosif Colțea: și tânăr, și fermier, și răzbate în România! ”Eu astăzi vorbesc despre roboți de muls și la 7 ani dormeam pe pământ, la stână!”, mi-a spus tânărul fermier din Covasna. Ce l-a determinat să investească în tehnologie și să modernizeze ferma zootehnică a familiei?

„A

ș fi ipocrit să spun da, doamnă, eu îmi imaginam că o să zbor cu nava… Nu, nu mi-am imaginat. Am vrut doar să o duc mai bine! I-am zis tatălui meu după ce am terminat liceul: «Nu vreau să mai muncesc atât de greu cum am muncit

DACĂ NU AI PĂMÂNT, NU AI NIMIC! ”Animalele mai mor, mai se vând, pământul nu! E un bun pe care-l lași copiilor tăi. Cineva a zis o vorbă foarte interesantă: Pământul este un bun luat cu împrumut de la copiii noștri. Și suntem datori să îl dăm înapoi cel puțin în starea în care l-am primit de la ei. Noi l-am primit de fapt de la părinții noștri, dar dacă ne imaginăm că l-am primit de la copiii noștri, gradul de îndatorare emoțională crește și te responsabilizează și mai mult!”, aceasta este credința lui Iosif Colțea.

Urmăriți integral discuția cu tânărul din Covasna accesând codul QR!

15-31 august 2024

până acuma!»”, mi-a spus Iosif Colțea la Podcastul Ferma de la AgriPlantaRomAgroTec. A VENIT ȘI ZIUA CÂND OILE NU MAI PRODUCEAU BANI… ”Un lucru l-am învățat de la tatăl meu.

Noi suntem crescători de oi la a treia generație. În adolescența mea am înțeles că oile nu mai mergeau bine, nu mai produceau bani. Familia mea era într-o stare financiară - pot să zic - deplorabilă și atunci l-am judecat pe tata și i-am zis: «Tată, dar de ce mai continui?» Și el a zis: «Eu asta știu să fac! Nu știu să fac altceva și eu cred că asta va merge într-o zi». Odată cu trecerea timpului s-au mai reglementat anumite lucruri. Nu suntem unde ar trebui să fim, dar nu mai trăim deplorabil, o ducem bine”, spune Iosif Colțea.

MODERNIZAREA FERMEI, PAS CU PAS Iosif Colțea are 36 de ani și este din localitatea Iarăş, comuna Hăghig, judeţul Covasna. În prezent efectivul din ferma lui însumează peste 100 de vaci la

Dacă Dumnezeu îmi dă și ziua de mâine, vreau să fac ceva mai mult decât am făcut astăzi, în sensul bun IOSIF COLȚEA

Tânăr crescător de bovine în jud. Covasna

muls (jumătate din ele Holstein, cealaltă jumătate Bălțată românească) și în jur de 100 capete juninci şi tineret.

De mic copil s-a ocupat de oierit, iar în urmă cu 13 ani s-a apucat de creşterea vacilor de lapte, după ce a preluat ferma de la tatăl său, care avea deja 80 de Bălţate. ”Părinții mei au primit din partea tatălui mamei mele două vaci la nuntă. Crescătorii vechi de oi știu foarte bine că vacile nu erau iubite la stână… Dar noi nu am renunțat la ele și am multiplicat specia bovină în ani, în timp.

După anul 2000, când oamenii au început să renunțe la terenuri și la ... ››› 30

29

30 Vocea fermierului

››› 28 ...animale, am tot luat vaci și la un moment dat am ajuns la un nucleu de animale pe care, odată cu tehnologia și cu cheltuielile ridicate, am înțeles că nu ne mai permitem să le ținem doar de suflet”, își amintește tânărul fermier. ”AM VRUT SĂ-MI FIE DRAG SĂ MERG LA MINE ÎN FERMĂ” Când a terminat liceul, a realizat că munca ar putea fi puțin mai ușoară și că și-ar putea concentra eforturile pe un volum mai mare de animale, el singur. ”Oameni încă mai găseai la vremea aceea, dar majoritatea veniți din CAPuri, fără să mai dorească să învețe ceva, să evolueze… Ei veneau cu sistemul anilor 90, lucru care, la mintea mea de atunci, de absolvent

15-31 august 15-31 august2024 2024

de liceu, combinată cu dorința de a face ceva frumos, să-mi fie drag să merg la mine în fermă, m-a determinat să renunț la ei”, adaugă Iosif Colțea.

Cu banii rămași de la nuntă a construit un grajd nou, în sistem de stabulaţie liberă. Aşa a început modernizarea fermei. Totul s-a făcut pas cu pas, sporind în paralel și numărul de animale.

Din 2019 a accesat fonduri europene și a trecut la mulsul robotizat, astfel încât o singură persoană mai gestionează acum operaţiunile din adăpost.

NU GĂSEȘTI OAMENI CALIFICAȚI! ”Am observat o furie a românilor pentru că încercăm să tehnologizăm ferma și să folosim roboți în loc de oameni, că nu vreau să angajez oameni. Total greșit!

Trebuie să fim întregi la cap și să înțelegem că nu personal calificat, doar

personal calificabil nu găsești! Faci investiții de sute de mii de euro, te îndatorezi în bănci, cum e și cazul meu, ca să suplinești lipsa forței de muncă și să nu renunți!”, spune tânărul fermier. ”SĂ RENUNȚ LA AGRICULTURĂ?

ASTA E VIAȚA MEA!” Fermierul spune că, indiferent cât ar fi de greu în zootehnie, nu se lasă, ci caută în permanență soluții. ”Să nu credeți că dacă ai roboți, ai costuri mai mici în fermă sau dacă tehnologizezi vei ieși mai ieftin. Nu! Mai bucuros aș da un salariu de 2-3000 de euro unui om, decât să plătesc mentenanță de banii ăștia. E o discrepanță foarte mare, dar nu ai de ales. Nu există varianta B aici! Închizi sau tragi înainte! Asta-i lecția pe care am dobândit-o eu și încerc să o transmit și copiilor mei. Nu mi-am dorit să ajung undeva, să fac bani. Mi-am dorit ca ceea ce fac să fac foarte bine, pentru ca ziua de mâine să fie mai bună decât cea de astăzi. Din zootehnie trăim”, încheie Iosif Colțea.

31

32 Reportaj Ferma

TEKAR: ARTĂ ÎN STUPINĂ

Albinele l-au învățat pe Tasi Iosif Stefan (Tajo) să se apropie de natură şi respectul pentru aceasta. Din spectator şi profesor a devenit elev. Albinele sunt o şcoală pentru spiritualitate, pentru studiu şi ordonare, iar stupina care colorează acum dealul de la Socolari i-a dat o altă deschidere, liniște, bucurie şi energie în tot ceea ce face.

D

upă ce s-a stabilit în Socolari, Tasi a cumpărat primii 3 stupi pe care i-a așezat în grădina casei, vrând să "coloreze" vizual dealul. Nu ştia nimic despre albine, chiar dacă bunicul și străbunicul său au fost apicultori. "În 2008 m-am întâlnit prima dată frontal cu albina, cu organizarea şi lumea albinelor. De cum am desfăcut prima dată un stup, podișorul, am fost fascinat și mi-am spus că vreau să am albine", îşi aminteşte Tasi Iosif Stefan (Tajo), iar acum are 80 de familii, "suficiente pentru o singură persoană, dacă vrei să faci treaba serios". Apoi, cu paşi mărunţi, Tasi Iosif Stefan a ajuns să facă din miere artă!

MUTAREA LA SOCOLARI Povestea la Socolari a început pentru Tasi în urmă cu 26 de ani, în 1998, atunci

15-31 august 2024

un reportaj de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

când a cumpărat o casă aproape dărâmată în sat. Cunoştea locurile şi satele din împrejurimi pentru că în acestă zonă, încă din timpul facultăţii, a participat la multe tabere de vară de pictură, în Ciclova Montană și Oravița. "Am cumpărat o casă foarte dărăpănată, dar căreia eu îi vedeam viitorul, nu prezentul. În primii ani eram singurul "străin" din sat, după care, încet, încet, au început să-și cumpere și alţi colegi de-ai mei case, iar mai târziu alţi oameni de cultură", spune acesta. Abia după zece ani de la cumpărarea casei, Tasi a reuşit să se

mute în Socolari, să construiască un atelier, apoi o galerie de artă şi să înceapă să crească albine.

“NOI AM SALVAT SATUL! NU AGRICOL, CI CULTURAL” A găsit un sat oarecum conservat, neevoluat şi neschimbat în construcții, exact ca și în urmă cu 100 de ani, cu foarte mulţi bătrâni şi multe capre - fiecare casă avea două-trei capre. Cu o populaţie îmbătrânită şi fără locuri de muncă pentru tineri, satul Socolari era sortit dispariţiei, cu timpul. Venirea altor colegi, care au cumpărat case în sat, şi stupina i-au dat satisfacție şi motivaţie, dar şi bucuria de a iubi în continuare satul şi împrejurimile. Acum în sat sunt în jur de 25 de artiști, incluzând muzicieni, artiști plastici, actori, regizori şi arhitecți - un număr destul de mare față de

Reportaj Ferma 33

MIEREA ADEVĂRATĂ Cum cunoști că mierea este miere și nu altceva? În timp, mierea naturală cristalizează, unele sortimente mai devreme, altele mai târziu. Este un fenomen natural, de matu­ rare şi îmbătrânire a mierii. Spre exem­ plu: mierea de salcâm rămâne lichidă mult mai mult timp, iar rapița este sorti­ mentul care cristalizează mai repede.

numărul total de locuitori şi care au reușit să-i dea acest "gust” cultural satului.

Practic, satul a fost "salvat", dacă putem spune, de la pieire, nu a dispărut, noi am salvat satul. Nu agricol, ci cultural", ne-a spus Tasi.

Scanează-mă!

Urmărește interviul video cu Tasi Iosif Stefan (Tajo)!

STUPINA - O ADEVĂRATĂ ŞCOALĂ! Întâlnirea cu albina a fost şi este pentru Tasi o "mare școală". "Albina m-a învățat respectul, m-a învățat ce înseamnă natura, cum să mă apropii de ea şi care este valoarea practică a naturii.

Până atunci eram doar un spectator, treceam pe lângă ea - eram în natură, aşa cum cere, din când în când, natura umană să mergem în spațiul verde sau să facem baie undeva", îşi aminteşte artistul. În schimb, după 16 ani de stupărit zice: "Nu mai sunt eu profesorul, ci ele - albinele sunt profesorii mei şi mă învață practic adevărul despre natură.

Mai mult, albinele sunt o școală foarte bună şi pentru spiritualitate și, în același timp, mie îmi folosește această lume a albinelor în creația mea, îmi dă o aplecare spre studiu și ordonare, dar o altă deschidere într-o altă stare de liniște, o altă bucurie de care am nevoie, o altă energie în ceea ce fac".

Pentru Tasi perioada de primăvarătoamnă ... ››› 34

Cum putem verifica dacă este miere naturală sau "miere" contrafăcută?

Tasi recomandă un test simplu: pe o bu­ cată de pâine dacă punem miere, aceas­ ta trebuie să întărească puţin pâinea, să facă un fel de pojghiţă mai tare. Dacă nu este miere, atunci aceasta înmoaie pâi­ nea. De asemenea, dacă turnăm miere într­o cană cu apă, vedem că firul de miere coboară până jos, pe fundul cănii și rămâne acolo. Dacă este un sirop care imită mierea, acesta se va amesteca cu apa la turnare în cană. De asemenea, dacă punem puţină miere lichidă pe fundul unei căni, turnăm peste apă și rotim cana, vom vedea că mierea ia forma de fagure.

Mierea se păstrează în recipiente închi­ se, la o temperatură constantă şi la întu­ neric, fără să fie expusă razelor soarelui.

Din păcate (de cele mai multe ori) prețul nu reflectă calitatea mierii.

Mierea adevărată este un produs natural complex. Albinele zboară în jurul stupinei, la cules, pe o rază de 3­4,5 km, în funcţie de relief şi de curenţii de vânt. Pentru un borcan de miere, albinele trebuie să cu­ leagă cel puțin 2,5­3 kg de nectar. De­a lungul vieţii sale, o albină produce cca. o linguriţă de miere, iar dacă adunăm kilo­ metrii parcurși (împreună) de albinele care au contribuit la realizarea unui bor­ can de miere, ne apropiem de circum­ ferinţa Pământului.

34 Reportaj Ferma

››› 33 ...este dedicată apiculturii. Atunci este mult de lucru în stupină şi sunt şi mulţi vizitatori şi turişti care trec pragul casei şi galeriei din Socolari. Timpul dedicat creaţiei artistice rămâne, cumva, pentru perioada de toamnă-iarnă şi primăvara devreme, atunci când Tasi se retrage în atelier.

GALERIA "URMA": FICARE OM TREBUIE SĂ LASE O URMĂ! În 2013, împreună cu soţia, Tasi a organizat primul simpozion de artă în casa din Socolari. Acesta şi întâlnirile următoare dintre artiştii mutaţi în sat şi apoi galeria de artă, care a primit numele "URMA". Numele nu este ales întâmplător, el vine de la imaginile rămase din copilărie, atunci când în curtea casei bunicii din Ardeal, Tasi făcea urme prin noroi cu o bicicletă stricată. Mai târziu, imaginile copilăriei au primit şi alte

2024 ESTE UN AN APICOL BUNICEL Anul acesta n-a fost bun, dar nici rău: "Stupina este cumva în echilibru, a fost un an bunicel. Albinele au reuşit să se dezvolte, am avut roiuri care au format familii noi şi a fost un cules permanent care le-a ţinut în viaţă. Dar nu a fost un cules puternic, iar căldurile mari din această perioadă le-au obligat să depună şi mai mult efort pentru ventilaţia şi răcirea stupilor", ne-a spus Tasi.

15-31 august 2024

semnificaţii. "Galeria de artă se cheamă Urma pentru că noi găsim o Urmă/Urme și este bine să și lăsăm o Urmă după noi, pentru că această urmă, practic, duce omenirea mai departe", ne-a spus Tasi.

Prin galeriile de artă şi întâlnirile culturale organizate, comunitatea de artişti din Socolari se prezintă localnicilor şi reprezintă satul. Localitatea a devenit tot mai cunoscută, are tot mai mulţi vizitatori şi este o infuzie de tineri artiști şi studenți care vin în zonă din alte părți ale țării și din Europa. Practic, Socolari a intrat într-un "circuit cultural" național și nu numai.

MIEREA TEKAR ARE GUSTUL SOCOLORIULUI În satul Socolari, în Galeria URMA din casa lui Tasi Iosif Stefan, alături de lucrările personale, chiar la intrare, se află un dulăpior - un mic magazin cu produse apicole. Satul Socolari, implicit stupina lui Tasi, se află chiar în apropiere de rezervaţia naturală Cheile Nerei - Beușnița. Stupina este staţionară şi albinele fac mierea din ceea ce culeg din zonă. "Primii cinci ani m-am bucurat să păstrez albinele în viaţă, nici nu m-am gândit că voi avea miere pentru mine.

Mie mi-a plăcut foarte mult ideea esteti-

Reportaj Ferma 35

Satul s-a dezvoltat şi a devenit pe harta țării şi a Europei un punct cultural. Acum, când se aude de Socolari, nu spune nimeni: «Ce vin bun am găsit acolo!», ci zice: «Ce artişti sunt acolo!» sau «Ce miere bună este acolo!»

TASI IOSIF STEFAN (TAJO) Artist și apicultor

că a unor puncte colorate pe deal. După ce am început să înţeleg tot mai mult ce se întâmplă cu albinele şi am văzut că reuşesc să le menţin în viaţă, am văzut că îmi rămâne şi mie miere, aşa s-a născut Tekar", ne-a declarat Tasi.

Pe lângă categoriile specifice - clasice de miere, de salcâm, de tei, polifloră, de păducel şi cimbrişor, în atelierul Tekar se realizează alte produse derivate din miere: tonic (amestec din 4 tipuri de miere), propolis, săpunuri cu

miere, lavandă şi mentă, sirop de cătină cu miere şi altele.

Mierea şi produsele Tekar aduc gustul natural al Socolariului şi sunt armonie în creaţia artistică.

ARTA ŞI APICULTURA, O ÎNTÂLNIRE FERICITĂ Albinele au lumea lor, cu reguli riguroase şi o organizare precisă, cu toate acestea, arta şi apicultura sunt, pentru Tasi "o întâlnire fericită". "Amândouă cred că sunt arte, doar că în lumi diferite.

Brandul nostru se cheamă "Tekar - Artă în stup" şi cred că albina face o artă.

Cred că albinele mă ajută foarte mult. Eu sunt mai strângăreț, adun foarte multe materiale, adun foarte multe obiecte, lucrez foarte amănunțit într-un timp foarte îndelungat, exact ca şi albina care clădeşte fagurii, îi împarte şi îi organizează. Cred că avem o întâlnire fericită, chit că suntem două lumi diferite”, încheie Tasi Iosif Stefan.

36 Agricultura 4.0

Un robot cucerește fermele de căpșuni din Marea Britanie Cu hub-uri nou înființate în toată țara, firma de agrotehnologie Saga Robotics a devenit un furnizor important de servicii robotice autonome, cu scopul de a stabili un nou standard pentru producția eficientă de căpșune. un articol de

STELIAN RĂDESCU

Sursa foto: Saga Robotics

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S Pe măsură ce ne extindem, producătorii de fructe din Marea Britanie aleg din ce în ce mai mult Thorvald, fiindcă este un serviciu durabil din punct de vedere ecologic și viabil din punct de vedere comercial pentru managementul dăunătorilor.

ANNE DINGSTAD

CEO al Saga Robotics

15-31 august 2024

aga Robotics a anunțat o extindere semnificativă a serviciilor sale realizate cu ajutorul robotului Thorvald, în Marea Britanie, informează publicația FarmingUK. Firma cu profil agrotehnologic operează deja pe o suprafață agricolă de patru ori mai mare decât în sezonul trecut, datorită expansiunii strategice și colaborării cu nouă producători de căpșune de top.

TRATEAZĂ 10% DIN SUPRAFAȚA CU CĂPȘUNI A MARII BRITANII Cu serviciile robotice Thorvald de ultimă generație, compania tratează acum aproape 10% din toată suprafața cultivată cu căpșuni în Marea Britanie.

Potrivit Saga, Thorvald realizează o reducere cu 60-90% a utilizării pestici-

delor și oferă clienților o rentabilitate de 40% a investiției. Sandy Booth, proprietarul New Forest Fruit Company, a subliniat beneficiile integrării lui Thorvald în operațiunile lor: „În ultimii ani, am lucrat la integrarea roboților în activitatea noastră de cultivare a căpșunilor. Îndreptarea atenției către utilizarea protecției nechimice a culturilor prin intermediul tehnologiei robotizate va ajuta la protejarea mediului în timp ce ne străduim să ne atingem obiectivele de inovare și durabilitate”.

SINERGIE ÎNTRE TEHNOLOGIE ȘI NATURĂ Robotul Thorvald 3 folosește lumină UV-C de mare intensitate pentru a controla mucegaiul, reducând astfel semnificativ nevoia de intervenții chimice. În plus, este echipat cu o gamă în creștere de instrumente automate, inclusiv capabilități avansate de colectare a datelor și a prezenței acarienilor dăunători.

Anne Dingstad, CEO al Saga, a explicat beneficiile lui Thorvald: „Într-o eră în care durabilitatea și sănătatea sunt primordiale, platforma noastră robotică autonomă Thorvald reprezintă un salt înainte semnificativ. Nu doar reducem consumul de substanțe chimice; creăm o sinergie între tehnologie și natură pentru o abordare mai sănătoasă, mai sigură și mai durabilă a producției de alimente”.

Scanează codul QR și vezi cum operează plat­ forma robotică Thorvald!

Agricultura 4.0 37

38 Agricultura 4.0

un articol de REVISTA FERMA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SVEAVERKEN: „MAI PUŢINĂ MUNCĂ, MAI MULTĂ VIAŢĂ”

Sursa foto: www.sveaverken.com

Concentrându-se pe trei sectoare de vârf - agricultura de precizie, digitalizarea în zootehnie, precum şi automatizarea agriculturii, Sveaverken se află în prima linie a inovaţiei în agricultură.

S

veaverken este o marcă suedeză care a luat naştere în anul 1911 şi în cei peste 100 de ani, compania s-a angajat în inovarea domeniului zootehnic şi a celui agricol. Folosind tehnologia pentru a asigura mai mult confort, precum şi un mediu de lucru mai relaxat în producţia agricolă, scopul Sveaverken este de a utiliza echipamente tehnologice inteligente pentru a îmbunătăţi eficienţa producţiei, permiţând fermierilor să scape de operaţiunile grele de producţie şi să beneficieze de mai mult timp pentru a se bucura de viaţă.

SOLUŢII AVANSATE DE PRECIZIE, DIGITALIZARE ŞI AUTOMATIZARE Sveaverken are 3 unităţi de producţie, 4 centre de cercetare şi dezvoltare şi peste 200 de angajaţi în întreaga lume, care reprezintă baza solidă de la care putem continua să inovăm şi să ne dezvoltăm produsele. Sveaverken utilizează tehnologia de ultimă generaţie în domeniul imaginii, IoT şi tehnologia automată pentru a oferi soluţii avansate de precizie, digitalizare şi automatizare

15-31 august 2024

Sveaverken folosește tehnologia în beneficiul agriculturii şi al fermierilor, pentru a le spori câşti­ gurile! De aceea, peste 30.000 de clienţi din peste o sută de ţări ne aleg pe noi. Viziunea noastră şi de ce Sveaverken: „Mai puţină muncă, mai multă viaţă”. în diferite sectoare agricole, pentru a continua să răspundă diferitelor tipuri de nevoi agricole.

SISTEMUL AUTOMAT DE DIRECŢIE SVEAVERKEN F100 În domeniul agriculturii de precizie, reprezentantul nostru este Sveaverken F100, un sistem automat de direcţie format dintr-un volan electric, o antenă

•

RTK şi o tabletă inteligentă, care vă permite să vă eliberaţi mâinile la locul de muncă şi, într-o anumită măsură, să realizaţi operaţiuni de autopilot. Acesta este echipat standard cu funcţiile esenţiale şi gratuite ISOBUS şi PPP, iar datorită suportului său pentru diverse surse de corecţie GNSS, cum ar fi RTK, SBAS şi PPP, poate funcţiona cu o precizie uimitoare de ± 2,5 cm şi, chiar şi fără reţea sau staţie de bază, este în continuare capabil să realizeze diverse sarcini de lucru în agricultură, recoltare şi gestionare a câmpului. În industria digitală pentru fermele zootehnice, nu avem doar roboţi pentru împins furaje pentru a rezolva problemele de hrănire ale fermierilor, ci şi coliere pentru vaci, perii pentru scărpinat şi lămpi termice inteligente special concepute pentru sănătatea vacilor. RoboPusher-ul Nimbo poate lucra maximum 16 ore, zi şi noapte, pentru a împinge hrana pentru bovine, minimizând risipa de hrană şi pentru a face ca vacile să mănânce mai mult, îmbunătăţind astfel eficienţa economică a fermei.

•

Agricultura 4.0 39

40 Prețuri. Piețe. Tendințe

BURSA AGRICOLĂ Prețuri, producții, stocuri-consum, cotații bursiere, analize și tendințe pe piața agricolă mondială

GRÂUL EUROPEAN PIERDE LA PREȚ ȘI LA EXPORT!

Recolta de grâu, de rapiţă şi de floarea-soarelui va scădea semnificativ în UE şi în statele din regiunea Mării Negre în 2024! Cu toate acestea, preţurile continuă să se deprecieze!

D

Sursa foto: iStock.com/ Galeanu Mihai

e la începutul actualului sezon (1 iulie 2024) până pe 21 iulie, țările UE au exportat 1,404 mil. tone de grâu de panificaţie, conform datelor Comisiei Europene (față de 2,210 mil. tone în 2023).

Potrivit prognozelor USDA, potențialul de ex­ port de grâu al statelor UE în acest sezon va scă­ dea la 34,5 mil. tone, cu 2,5 mil. tone mai puţin față de sezonul trecut, din cauza reducerii producţiei de la 134,2 mil. tone (sezonul trecut) la 130 mil. tone (estimare pentru acest sezon).

15-31 august 15-31 august2024 2024

COTAŢII BURSIERE Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor! Scanează codurile QR și află:

Preţurile Preţurile produselor produselor agricole la Bursa agricole afișate de Euronext! de la Chicago!

Preţurile cerealelor în Ucraina!

Prețuri. Piețe. Tendințe 41

Sursa foto: iStock.com/ Maksim Safaniuk

ȘTIRI PE SCURT

ȘI PREŢUL SE DUCE ÎN JOS… Cu toate că datele preliminare privind recolta şi estimările de producţie arată o scădere în aproape toate regiunile mari cultivatoare, pe Euronext (Paris) prețurile grâului, porumbului şi rapiței au continuat să scadă.

Preţul grâului a început săptămâna 5­11 august cu o scădere semnificativă pe Euro­ next, ca reacţie la creşterea parităţii euro­dolar, nefavorabilă competitivităţii mărfu­ rilor de origine UE pe scena internaţională. Astfel, grâul pentru livrare în decembrie 2024 a scăzut cu 2,25 euro/t, până la 223,75 euro/t, în timp ce contractele din septem­ brie 2024 au suferit o depreciere de 1,75 euro/t, la 218 euro/t.

Preţul porumbului a înregistrat și el o scădere mai pronunţată, în faţa pieţei din SUA, unde condiţiile meteorologice favorabile din aşa­numita Centură a Porumbului şi cererea limitată de ambele maluri ale Atlanticului continuă să afecteze cotaţiile bursi­ ere. Porumbul cu livrarea în noiembrie 2024 a pierdut 3,50 euro/t, ajungând la 202,50 euro/t, în timp ce contractele din martie 2025 sunt cotate acum la 208,25 euro/t, cu 3,25 euro/t sub cotaţia anterioară.

Rapiţa scade din nou sub 470 euro/tonă, sub presiunea scăderii interesului pentru biocombustibili şi a temerilor de recesiune din Statele Unite. În acest context, con­ tractele futures de rapiţă la Euronext pentru noiembrie 2024 s­au redus cu 7,25 euro/t, până la 465 euro/t.

• •

•

MAI PUŢINĂ FLOAREA-SOARELUI Temperaturile ridicate şi lipsa precipitaţiilor au devenit o provocare serioasă pentru culturile de floarea­soarelui din România, Ucraina şi Rusia. În raportul din iulie, MARS și­a redus previziunile privind randamentul pentru aproape toate culturile din UE. Pentru floarea­soarelui randamentul estimat a scăzut de la 2,2 tone/ha la 2,09 tone/ha, cu 2% mai puțin decât media pe ultimii 5 ani. Ca urmare, producţia UE de floarea­ soarelui va fi în acest sezon cu 8% mai mică decât anul trecut, apreciază MARS. (GHEORGHE GHIȘE, LIVIU GORDEA)

Scanează-mă!

Accesează rubrica BURSA AGRICOLĂ de pe site-ul nostru www.revista-ferma.ro! Fii la zi cu noutățile pieței agricole mondiale și cu fluctuațiile prețurilor la principalele produse agricole!

UE RECOLTEAZĂ MAI PUȚINĂ RAPIȚĂ În cea mai recentă estimare, Strategie Grains își reduce prognoza pentru recolta de rapiță din UE la 17,8 mil. tone, cu 10,6% mai puțin decât în anul precedent. Așteptările au fost reduse pentru Germania, România și țările baltice.

Exporturile de rapiță ucraineană către piețele externe în prima lună a sezonului 2024/25 sunt cu 15% mai mari decât în aceeași perioadă a sezonului precedent, ceea ce se datorează în mare parte devansării perioadei de recoltat, cererii mult mai atractive și creșterilor de preț pentru semințele oleaginoase. Prețurile la cererea externă (în valută străină) pentru rapița ucraineană au atins cel mai ridicat nivel din iulie 2021, de 490-510 USD/t port CPT. Având în vedere previziunile pesimiste și revizuirea descendentă repetată a producției de rapiță în Ucraina și Europa în 2024, majoritatea producătorilor care nu au încă semnate contracte de aprovizionare se așteaptă să vândă materia primă mai târziu în acest an.

3 MARI TRADERI PĂRĂSESC RUSIA Grupurile globale de comerţ cu mărfuri agricole Cargill, Viterra şi Louis Dreyfus par să-şi fi respectat promisiunea făcută în luna martie, când au informat Ministerul Agriculturii din Moscova că îşi vor înceta operaţiunile în Rusia. Filiala rusă a Viterra şi-a schimbat deja numele din Viterra Rus în MZK Export şi va continua activităţile în Rusia ca exportator independent, în timp Cargill şi Louis Dreyfus urmează să-şi transfere filialele care operau în Rusia către noi proprietari, anunţă Agrarheute.

Volumul total de export al celor trei mari companii în sezonul trecut a fost astfel de 7,2 milioane tone de cereale, ceea ce reprezenta mai mult de 13% din exporturile de cereale ale Rusiei de aproximativ 55 mil. tone la acea vreme.

Plecarea celor trei mari traderi ar putea afecta grav comerţul cu cereale de la Marea Neagră, unde ponderea lor totală era destul de mare, de 20%.

42 Prețuri. Piețe. Tendințe

GRÂUL AMERICAN A ATINS CEL MAI MIC PREȚ DIN 2020!

Sursa foto: iStock.com/MarianVejcik

P

rogresul campaniei de recoltare și randamentele bune la grâu în Statele Unite, precum şi progno­ zele bune privind producţia de grâu din Canada (35,5 milioane de tone în sezonul 2024/2025, +11% față de anul prece­ dent) și Rusia (84,7 milioane de tone) au crescut presiunea asupra prețurilor la bursă. În acest context, la finalul lunii iulie, cotațiile de grâu la Bursa din Chicago au „căzut” la cel mai scăzut nivel din iulie 2020, iar cotaţiile din Kansas și Minneapolis – la cel mai scăzut nivel din decembrie 2020. Potrivit Wheat Quality Council, în Dakota de Nord randamen­ tul mediu al tuturor soiurilor de grâu va ajunge la 3,62 tone/ha (3,17 tone/ha în 2023), iar randamentul mediu de grâu roșu dur (HRS) va fi un nou record de 3,66 tone/ha (3,19 tone/ha anul trecut).

Prețurile la grâul european au atins doar cel mai scăzut nivel din aprilie

2024, pe baza prognozelor de recoltă mai scăzută în statele UE și Ucraina. În plus, acestea au fost susținute de previ­

ziunile privind o viitoare creștere a im­ porturilor de grâu ale țărilor africane.

(GHEORGHE GHIŞE)

CU CÂT SE VINDE GRÂUL DIN UCRAINA LA EXPORT?

E

tul sezonului 2024/25 și până pe 31 iu­ lie, Ucraina a exportat 3,44 milioane de tone de cereale și leguminoase, po­ trivit datelor provizorii de la Serviciul Vamal de Stat, transmise de Ministe­

Sursa foto: iStock.com/Iryna Mylinska

xporturile de cereale din Ucraina au crescut de aproape 1,5 ori, cu 60%, iar exporturile de grâu s­au dublat în luna iulie 2024, față de ace­ eași lună a anului trecut. De la începu­

15-31 august 2024

rului Politicii Agrare și Alimentației din Ucraina, citate de APK Inform.

De la sfârșitul lunii iulie, prețurile la export pentru grâul de panificație din Ucraina au început să scadă, influențate de perspectivele unei producții bune de grâu în SUA, de disponibilitatea grâu­ lui mai ieftin din Rusia și de tendința de scădere a prețurilor la grâu pe piața UE. În porturile din Odesa, prețul grâului de panificație a scăzut cu 1­4 USD/t, ajun­ gând, la 31 iulie 2024, în intervalul 194­ 207 USD/tonă preț CPT­port. În porturile de la Dunăre, prețul grâului a scăzut cu 2­5 USD/t, stabilindu­se în intervalul 195­208 USD/tonă preț CPT­port.

Potrivit datelor Ministerului Agricul­ turii din Ucraina, până pe 26 iulie, fer­ mierii din Ucraina au recoltat peste 19 milioane de tone de cereale și peste 3 milioane de tone de oleaginoase, de pe aproape 5,872 milioane de hectare, din care peste 14,7 milioane tone de grâu, de pe 3,5 milioane de hectare recoltate.

(VIOLETA MÂȚ)

43

44 Pajiști și plante furajere

Proiect inedit la SCDP Vaslui pentru înverzirea pajiștilor

SCDP Vaslui are două noutăți cu caracter de unicat la nivelul României: 1) unitatea este cooptată într­un proiect internațional privind sechestrarea carbonului și 2) va studia și va ameliora o nouă specie de ghizdei.

„P

e lângă creațiile științifice și îmbunătățirea tehnologiilor pe probleme de mediu, se evidențiază și necesitatea de a răspun­ de prompt condițiilor climatice speci­ fice Podișului Central Moldovenesc, care reprezintă arealul de activitate al SCDP Vaslui. Mereu am discutat cu colegii de aici să aibă în vedere acele creații și acele tehnologii care să înverzească partea aceasta de țară. Practic, vor­ bim despre posibilitatea de a elimina sensibilitatea la uscare, fenomen care acum cuprinde tot mai mult acest ți­ nut. Se pare că există bune speranțe, odată cu introducerea noilor tematici de cercetare științifică, atât privitoare la sechestrarea carbonului, cât și referi­ toare la cunoașterea fenomenelor care se petrec la suprafața solului, la nivel de biomasă, precum și în adâncime. Cerce­ tarea de acest tip are caracter de unicat

15-31 august 15-31 august2024 2024

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

și, dacă se va continua și cu analize de calitate sol­plantă, vor putea fi oferite unele soluții la problemele actuale, nu numai la nivelul României, ci și la nivelul întregii Uniuni Europene”, arăta Valeriu Tabără, Președinte al ASAS. PIERDERE VS. ACUMULARE DE CARBON ÎN SOL ”Acumularea de carbon din sol este influențată în principal de clima regio­ nală și de practicile de management.

Pierderile importante de carbon sunt determinate de defrișări, incendii de ve­ getație, schimbări de utilizare a terenu­ rilor și eroziune. Pajiștile pot reduce

scurgerea de suprafață cu 20% sau mai mult, comparativ cu terenurile arabile”, puncta Simona Dumitriu, Director al SCDP Vaslui.

OBSERVAȚII ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL VASLUIAN Proiectul de creștere a cantității de carbon sechestrat la nivelul solului prin lucrări de supraînsămânțare sau re­

Ghizdeiul (Lotus corniculatus) se cultivă pentru nutreţ verde, semifân şi fân, având o valoare nutritivă ridicată, în amestecuri cu graminee, folosite la înfiinţarea pajiştilor temporare şi supraînsămânţarea pajiştilor naturale.

Pajiști și plante furajere 45

3 PROIECTE PRIN PROGRAMUL ADER 2023-2026 1. ADER 15.3.4 - Creșterea cantității de carbon sechestrat la nivelul solului, pe pajiștile permanente degradate situate pe terenuri în pantă supuse eroziunii, prin lucrări de supraînsămânțare sau reînsămânțare; 2. ADER 15.1.1 - Cercetări privind obținerea de noi soiuri de plante furajere la speciile de graminee perene (Festuca arundinacea, Festuca pratensis, Festuca rubra, Dactylis glomerata, Lolium perenne, Phleum pratense, Bromus inermis) și leguminoase perene pentru pajiști (Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia), adaptate la schimbările climatice, prin care să se îmbunătățească furajarea animalelor și crearea de noi posibilități de reconstrucție ecologică prin înierbarea terenurilor degradate; 3. ADER 20.1.2. - Valorificarea superioară a terenurilor agricole supuse eroziunii prin conservarea resurselor de apă și de sol în condițiile schimbărilor climatice.

însămânțare este coordonat de către Mihai Stavarache, director științific al SCDP Vaslui, partener 1 fiind Institutul Naţional de Cercetare­Dezvoltare pen­ tru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului Bucureşti. ”Alături de cuantifi­ carea totală a carbonului și a carbonului organic, ne propunem și cuantificarea unor fracții susceptibile a avea o sensi­ bilitate sporită la practicile de manage­ ment agricol și implicit la tratamentele experimentale.

Primul parametru se referă la carbo­ nul biomasei microbiene (CBM),... ››› 46

•

CAPACITATEA NOASTRĂ MARE DE ÎNCĂRCARE OFERĂ O MÂNĂ DE AJUTOR PENTRU LUCRĂRILE DVS.

AGRITERRA

Anvelopele noastre reduc numărul de drumuri necesare pentru a termina munca, îmbunătățindu-vă productivitatea.

PARTENERUL INTELIGENT PENTRU SUCCESUL DVS. mitas-tires.com

46 Pajiști și plante furajere ››› 45 ...care reprezintă carbonul orga­ nic aferent întregii comunități de micro­ organisme din sol, fungi și bacterii.

Cel de-al doilea parametru se referă la carbonul activ/labil ­ carbonul organic oxidabil cu permanganat (POXC), rele­ vant pentru circuitul biogeochimic al carbonului în sol.

De asemenea, se va estima și activi­ tatea potențială a unei enzime extrace­ lulare, implicată în descompunerea ma­ teriei organice, și anume β­glucozidaza (reflectă calitatea și cantitatea materiei organice)”, explica Mihai Stavarache.

Potrivit acestuia, până acum, deter­ minările analitice realizate pe probele de sol prelevate din câmpul experimen­ tal înființat de SCDP Vaslui au arătat existența unui sol cu însușiri hidrofizice echilibrate, cu textura lutoasă, netasat în primii 10 cm și slab tasat pe interva­ lul 10­20 cm, cu permeabilitate mare pe cele două adâncimi analizate.

•

60 DE ORGANIZAȚII/FERME ÎN GRUPUL ȚINTĂ AL PROIECTULUI SCDP Vaslui participă la proiectul „Horizon Europe Climate Farm Demo”, prin care unitatea va beneficia de o ana­ liză multicriterială, de calculul gratuit al amprentei carbon, identificarea mă­ surilor care pot conduce la diminuarea amprentei carbon și creșterea eficienței activității. Proiectul are o durată de 84

Pajiștile sunt ecosisteme cu o diversitate mare de specii ce oferă nenumărate servicii ecosistemice.

SIMONA DUMITRIU Director SCDP Vaslui

15-31 august 2024

Mihai Stavarache luni (până la 30 septembrie 2029), fiind incluse un număr de 28 de țări. România contribuie la formarea grupului țintă cu un număr de 60 organizații, în principal ferme. Între cele patru entități partici­ pante din județul Vaslui, se numără și SCDP Vaslui.

NOI PLANTE FURAJERE PENTRU ÎNIERBAREA TERENURILOR DEGRADATE O altă noutate remarcabilă a eveni­ mentului ”Ziua porților deschise SCDP

Vaslui” se referă la noile programe de ameliorare a plantelor furajere, adap­ tate la schimbările climatice, prin care să se îmbunătățească furajarea anima­ lelor și posibilitatea de reconstrucție ecologică, prin înierbarea terenurilor degradate cu noile soiuri.

Deja s­a demarat colectarea mate­ rialului genetic existent, studierea și identificarea resurselor de progres ge­ netic, ca material inițial de ameliorare la specia Lotus corniculatus L. (ghizdei).

PROTEJEAZĂ SOLUL ÎMPOTRIVA EROZIUNII ”Ghizdeiul se întâlneşte, în ţara noas­ tră, în flora spontană în condiţii ecolo­ gice extrem de variate, de la câmpie până la 1500 m altitudine sau mai mult, pe soluri acide sau slab salinizate, să­ race, precum şi pe soluri fertile. Această plantă prezintă un interes deosebit pen­ tru noi datorită creşterii sale în toată perioada activă de vegetaţie şi a masei mari de rădăcini, ce cuprinde un volum apreciabil de sol, ghizdeiul evidenți­ indu­se printr­o capacitate mare de a proteja solul împotriva eroziunii”, men­ ționa Simona Dumitriu.

Concomitent, sunt continuate pro­ gramele de ameliorare la gramineele și leguminoasele perene pentru pajiști, considerate o materie primă pentru in­ dustria de producere a laptelui, cărnii și a altor produse zootehnice.

47

Sursa foto: iStock.com/Wirestock

48 Pajiști și plante furajere

CUM SĂ AI IARBĂ BUNĂ ÎN PĂȘUNE ȘI CÂND E SECETĂ?

Prin modul în care exploatăm pajiștile putem intensifica sau reduce stresul de secetă. Gestionarea defectuoasă poate încetini recuperarea plantelor toamna. Cum să atenuați scăderea productivității pășunii în verile toride?

1.

Planificați în avans! Niciodată nu se știe exact ce climă vom avea, dar crescătorii ar trebui să se pregăteas­ că pentru cel mai rău scenariu de vreme caldă și uscată. Efectuaţi un inventar al furajelor pentru a identifica opțiunile de hrănire disponibile în fermă. Pregătiţi o parcelă de rezervă unde să efectuaţi hrănirea suplimentară pentru a reduce daunele aduse de traficul intens și pen­ tru a permite o recuperare mai rapidă a pășunii folosite. În cazul unei secete prelungite, fermierii trebuie să fie pre­

15-31 august 2024

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

gătiţi pentru hrănirea suplimentară a animalelor întreţinute pe păşune.

Evitați păşunatul "la ras"! La în­ ceputul primăverii, păşunatul se recomandă să se facă până la înălţimea de cca. 5 cm pentru a stimula plantele să

2.

"lucreze" şi să dezvolte lăstari laterali. Pe măsură ce se apropie vara, păşunatul tre­ buie să se efectueze până la aproximativ 5­10 cm. Plantele mai înalte se recuperea­ ză mai repede prin stocarea mai multor rezerve de rădăcini și umbresc solul, ast­ fel încât să nu se usuce la fel de repede.

Punctul critic în gestionarea pășunilor pe timp de secetă este acela că plantele își au rezervele de energie deasupra solului, în tulpină, frunze şi lăstari, nu în rădăcini. Deoarece fotosinteza are loc numai în țesutul verde al plantei

Pajiști și plante furajere 49 și mai ales în frunze, o plantă devine mai puțin capabilă să producă hrană, cel puțin temporar, atunci când frunzele îi sunt îndepărtate prin pășunat și cosit.

Creşteţi intervalul de rotaţie a parcelelor de păşunat. Primă­ vara, rotaţia parcelelor de păşunat se poate face la fiecare trei săptămâni, da­ torită creșterii rapide a plantelor. Vara, în condiţii de creştere lentă, rotația par­ celelor de păşunat ar trebui extinsă la minim 35­40 de zile, pentru a oferi mai mult timp plantelor pentru a creşte.

Introduceţi la păşunat și fânețele. În condiții de secetă, şi recolta de fân va fi redusă, crescând astfel cos­ turile de recoltare. Pășunatul acestor terenuri poate reduce aceste costuri variabile pentru una sau două coase. În general, leguminoasele (lucerna) rezistă mai bine în perioadele de secetă dato­ rită sistemului radicular bine dezvoltat, care are ca rezultat o eficiență mai bună a utilizării apei.

Folosiţi plante anuale şi perene rezistente la secetă. Pregătiţi păşuni de rezervă cultivate cu ... ››› 50

RELAȚIA DINTRE LUNGIMEA DE PĂȘUNAT ȘI RECUPERAREA PLANTELOR

Sursa grafic: http://www.ntxe­news.com

3.

4.

5.

LEGENDĂ: Păşunat 50% din plante ­ Rădăcinile nu se opresc din creştere dacă 50% din plantă este cosită/păşunată.

Dacă 70% din plantă este cosită/păşunată, atunci 50% din rădăcini se opresc din creştere timp de 17 zile.

Dacă 90% din plantă este cosită/păşunată, atunci 100% din rădăcini se opresc din creştere timp de 17 zile.

• • •

50 Pajiști și plante furajere

››› 49 ...amestecuri de plante anuale şi perene rezistente la secetă, aşa cum este sorgul, meiul, iarba de Sudan, lo­ lium şi leguminoase.

Managementul fertilizării. Utiliza­ rea oricărui îngrășământ cu azot în condiţii de secetă şi temperaturi ri­ dicate nu este recomandată și poate fi o pierdere de timp și de bani. Cu toate acestea, fertilizarea cu azot chiar înainte de sfârșitul perioadei de secetă poate fi foarte utilă pentru a ajuta plantele să se refacă mai repede odată ce ploaia re­ vine. Fertilizarea pășunilor cu azot, fos­ for și potasiu "la înverzire" ­ primăvara și

6.

15-31 august 2024

imediat după primul și al doilea ciclu de pășunat (înainte de instalarea secetei) ­ va ajuta păşunea să supraviețuiască mai bine unei secete.

Refaceți pășunile deteriorate de secetă. Efectele secetei tind să fie mai vizibile pe solurile nisipoase cu textură grosieră decât pe solurile argi­ loase cu textură fină. Aceeași tendin­ ță se observă în cazul pășunilor prost gestionate. Este important să utilizaţi perioade optime de pășunat/odihnă și fertilizare. Nu pășunați prea devreme și nu pășunați excesiv, mai ales plan­ tele deteriorate de secetă. Plantele au

7.

nevoie de suficiente materiale vegetale pentru fotosinteză şi pentru a­și reface rezervele de energie și pentru a deter­ mina o nouă creștere a rădăcinilor după stresul cauzat de secetă.

Prelungiți sezonul de pășunat.

Luați în considerare o cultură fu­ rajeră anuală de toamnă, cum ar fi rapița furajeră sau cerealele furajere, pentru a prelungi sezonul de pășunat și a reduce nevoia de hrănire suplimentară cu furaje recoltate. Costurile de înfiinţare a cultu­ rii ar putea fi mai mici decât costul pen­ tru achiziționarea de furaje echivalente pentru hrănire.

8.

51

52 Jurnal de fermă

un articol de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DE CE NU E BINE SĂ RENUNȚĂM LA PLUG?

I

Dorian IB: ”Nu poți să treci la un sistem de minim­till sau strip­till sau no­till atunci când nu stăpânești foarte bine ferma și nu deții un volum foarte mare de cunoștințe. Aceste treceri nu sunt ușoare”!

onuţ Bărbulescu alias Dorian IB și co­ legul lui Rafael Ban (Bandra Agricul­ ture) formează de ceva vreme ”Echi­ pa ZERO” ­ actuala ”Echipa Trupița”. Au devenit super cunoscuți în mediul on­ line prin modul lor direct de a transmite opinii, informații, tehnologii bazate ex­ clusiv pe propria experiență dobândită în practica agricolă.

Au stârnit controverse în mediul agri­ col, mii de comentarii, li s­a spus că sunt ironici și aroganți, dar la final, rezultatele din câmp sunt cele care dau verdictul! Și tot ceea ce pun în aplicare și transmit altor fermieri se bazează pe carte și ști­ ință!

”TOATE INFORMAȚIILE PE CARE LE COMUNIC ÎN ONLINE SUNT VERIFICATE!” L­am provocat pe interlocutorul meu cu întrebarea: ”Vi se spune uneori că sunteți aroganți, că nu știți despre ce vorbiți… Îți poți permite să fii arogant?”

Dorian IB: ”Nu, cine crede despre persoa­ nele din jur că sunt arogante, ori nu au capacitatea să înțeleagă informațiile și ei provoacă anumite răspunsuri… În ge­ neral, universal valabil în orice industrie: nimeni nu le știe pe toate, asta este cert!

Dar în mediul online, toate informațiile pe care le comunic personal, iau repede cartea și le verific să nu spun vreo pros­ tie, că le mai uiți, nu ești un calculator, nimeni nu este perfect! TOATE INFOR­ MAȚIILE pe care le comunic în online sunt verificate! Chiar azi am luat patru cărți ale regretatului domn profesor Mihai Berca, pe care le țin și le răsfoiesc, am și foarte multe cărți și în format pdf. Cineva vorbea azi în online despre lucrările solu­ lui. Răspunsul meu a fost copy/paste din cărțile de la facultate!”

DE CE SE DECLARĂ DORIAN IB ”FAN ARĂTURĂ?” ”Sunt fan arătură în anumiți ani, în funcție de cultura care urmează să fie înființată, în funcție de regimul pluvio­ metric pe care l­am avut și doar atunci când arătura este de calitate, făcută corect, cu un utilaj adecvat și corect reglat”!, răspunde Ionuţ Bărbulescu alias Dorian IB. Agronomul spune că nu este de acord cu lucrări ale solului făcute fără utilaje reglate corect sau atunci când umiditatea solului nu este corectă sau atunci când arătura nu se închide

Sursa foto: Profil facebook Dorian IB

NU FACI PERFORMANȚĂ ÎN AGRICULTURĂ FĂRĂ ȘTIINȚĂ! ”Proiectul nostru a pornit natural, nu a fost ceva gândit. Ne dorim să arătăm că atunci când ai un nivel de pregătire foarte bun, când ai ajutor din partea bunului Dumnezeu, atunci când ai un sol bun și corect întreținut în ultimii 5, 10, 15 ani, se pot face producții medii și în sistem ecologic. Sunt foarte multe ferme la sistem ecologic, unde nu se

folosesc deloc îngrășăminte chimice și deloc pesticide. Deci ideea nu este nouă, doar că anumite persoane nu vor s­o accepte. Noi nu facem agricultură ecologică, doar că anumite verigi tehno­ logice au fost eliminate la mine în culturi sau la Rafael. Iar atunci când pe perete ai diploma Magna cum laude, 10 pe linie, prin muncă și cu ajutorul bunului Dum­ nezeu, ești capabil să faci lucruri mărețe în câmp”, îmi spune Dorian IB.

Echipa TRUPIȚA: Rafael Ban și Dorian IB

15-31 august 15-31 august2024 2024

Nu am inventat eu roata, nimeni în prezent nu o să mai reinventeze roata, dar este datoria noastră să o îmbunătățim. Este datoria fiecărui agronom din România să aleagă roata potrivită pentru tipul lui de sol și pentru condițiile sale pedoclimatice.

Este datoria tehnologului să adune informațiile și să le adapteze la cazul lui.

IONUŢ BĂRBULESCU alias Dorian IB

frumos și uniform. ”Arătura este ceva, agricultura conservativă este altce­ va, sistemul de minim­till este altceva, strip­till este altceva… Prin prisma pre­ siunii de buruieni, arătura corect făcută rămâne o soluție foarte bună, dar nu în fiecare an! Nu trebuie să arăm solurile în fiecare an!”, adaugă Dorian IB. TRECEREA LA AGRICULTURA CONSERVATIVĂ NU ESTE UȘOARĂ!

Ce spune interlocutorul meu despre cei care au ”aruncat” plugul și au renun­ țat complet la arătură? ”I­am întâlnit…

S­au confruntat cu alte probleme, buru­ ieni problemă, dăunători problemă și au închiriat sau cumpărat din nou pluguri.

Nu poți să treci la un sistem de minim­till sau strip­till sau no­till atunci când nu stăpânești foarte bine ferma și nu deții un volum foarte mare de cunoștințe.

Aceste treceri nu sunt ușoare și nu re­ comand să se treacă brusc la aceste sisteme. Dintr­o mie de hectare, de exemplu, să se treacă la sistemele con­ servative cu 100, 200 de hectare și să vadă cum merge. Este un lucru greu și fermierii au nevoie de consultanță agri­ colă din partea adevăraților specialiști Scanează-mă!

Urmăriți integral interviul cu Dorian IB într-o discuție cu cărțile pe față, la podcastul Ferma de la AgriPlanta-RomAgroTec!

în aceste sisteme și în zonele în care se pretează. E important să se docu­ menteze foarte bine. Fără cunoștințe nu recomand nimănui să treacă la alte

sisteme de cultură! Această frază nu­mi aparține, este împrumutată de la un cadru universitar”, explică Dorian IB la podcastul Ferma.

Sursa foto: Profil facebook Dorian IB

Sursa foto: Profil facebook Dorian IB

Jurnal de fermă 53

54 Jurnal de fermă

un articol de MARIAN MUȘAT | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SORGUL, o cultură… sfințită!

Daniel Escariu, mic fermier timișean, a ales să cultive sorg anul acesta. Pentru început, a pus 15 hectare: „Este primul an în care cultiv, cei de la care am luat sămânță au zis ca îmi cumpără producția. Contract de livrare nu am”.

A

PREȚUL? UN PIC SUB PORUMB! Producătorul agricol din Cutina a avut niște discuții cu două firme din zona Ba­ natului care spuneau că achiziționează recolta. Dar cel mai sigur va vedea la toamnă unde și cum va valorifica sorgul, „în cazul în care vom obține ceva”, după cum a precizat acesta pe o rețea de so­ cializare.

El speră să aibă o producție bună de „cămila deșertului”, întrucât a plouat mai bine de 160 de litri și lanul de sorg e dezvoltat vegetativ corespunzător.

Daniel Escariu spune că nu s­a interesat de preț, dar știe că este „un pic sub po­ rumb”.

TEHNOLOGIE ATENT APLICATĂ Fermierul le­a răspuns celor care s­au interesat de tehnologia aplicată. „Parte din teren arat, parte sacrificat în luna noiembrie. Au urmat un disc, apoi

Sursa foto: iStock.com/ Murilo Gualda

gricultorul susține că unul dintre riscurile la această cultură este faptul că nu are contract de livra­ re a recoltei.

freza și semănatul (cam târziu) la 2 cm adâncime cu sămânță Oganna. La înfiin­ țarea culturii am fertilizat cu azot ­ 250 kg/ha. Erbicidările s­au făcut în pre­ emergență cu produsul Aloha (1,5 l/ha) pentru controlul buruienilor monocotile­ donate, iar în postemergență cu Dicopur Top (1 l/ha), erbicid sistemic complex

pentru combaterea dicotiledonatelor”, a explicat fermierul.

De asemenea, s­au mai aplicat Bio­ humusol (îngrășământ organic lichid), 3 l/ha, biostimulatorul Etamin, plus 200 ml cu insecticidul piretroid Zebra. În plus, au fost asigurate îngrășămintele chi­ mice complexe NKP 30.20.20.

PREOT ȘI FERMIER Daniel Escariu este preot la Arhiepis­ copia Timișoarei, Parohia Cutina, și din anul 2011 lucrează și în agricultură. Are gama de utilaje necesare lucrului: trac­ toare, utilaje pentru pregătirea solului, semănători, cultivator, prășitoare me­ canică, mașină pentru administrat în­ grășăminte solide și pentru tratamente fitosanitare tractată, culegătoare de po­ rumb.

Scanează-mă!

Familia fermierului și preotului Daniel Escariu

15-31 august 2024

Spre deosebire de porumb, hibrizii de sorg pentru boabe (Sorghum bicolor var. eusorghum) sunt mult mai rezistenți la secetă şi se impun cu recolte de 6-10 t/ha și chiar mai mari în zonele cu deficit de umiditate.

Scanează codul QR și află 11 avantaje ale sorgului faţă de porumb!

55

56 Jurnal de fermă

A pierdut peste 1.000 ha cu porumb evaluat la 10 tone!

Sursa foto: Laurențiu Baciu/Facebook

„C

u două săptămâni în urmă am evaluat la 9­10 tone hecta­ rul, acum e calamitat sută la sută! În trei zile cu temperaturi de peste 40 de grade s­a produs dezastrul! Prac­ tic, planta are 3 m înălțime, dar e moartă toată, s­a uscat de sus. Nu a fost chiar atât de vină seceta pedologică, cât a fost arșița. Îți dai seama să vezi porum­

UN COST DE 5.500 LEI PE HECTAR Laurențiu Baciu susține că până acum (cu arendă, cu tot), costurile de producție se duc undeva la 5.500 lei pe hectar. „Pe mine un ciclu de pro­ ducție complet mă costă 2 milioane de euro. Este al treilea an cu secetă extremă, pierdut și păgubos, în care am adunat și alte câteva milioane de euro datorii din urmă. Nu știu dacă mai încep, nu am făcut aproviziona­ rea nici cu sămânță, cu îngrășăminte, nici cu motorină… Acum nu­mi doresc decât să stau liniștit!”, ne­a mărturisit Laurențiu Baciu.

15-31 august 2024

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

bul în spic la 2 metri jumătate și să apoi să se usuce; nu am pățit­o niciodată în peste 40 de ani de agricultură. Nici nu știu ce voi face ca să eliberez terenul!

Nu știu dacă mai cultiv ceva, pentru că după trei ani la rând de secetă, s­au epuizat toate resursele!”, ne­a declarat profund afectat fermierul.

DESPĂGUBIRILE, DOAR 10% DIN CHELTUIALĂ!

Laurențiu Baciu a acumulat datorii de câteva milioane de euro. S­a interesat de despăgubiri. „Am vorbit cu ministrul Agriculturii, ne­a zis: «Faceți dosare, să vedem, să căutăm niște bani, cred că vom da niște despăgubiri». Ceea ce are de gând Ministerul e să ne despăgu­ bească, asta înseamnă 10 la sută din cheltuială”, a susținut fermierul.

Sursa foto: iStock.com/ Ben­Schonewille

Cunoscutul fermier bacăuan, Laurențiu Baciu, a ajuns la disperare: a pierdut întreaga cultură de porumb înființată pe 1.000 de hectare, dar și celelalte semănături de primăvară: floarea soarelui, soia, ca și lucerna.

FLOAREA SOARELUI ESTE… CEAS! Are pălăria cât ceasul de la mână! Și celelalte culturi de primăvară sunt pier­ dute. „Nu am așa multă floarea soarelui, am pus 150 ha, are pălăria cât… ceasul de mână! Aceeași soartă o au și celelalte culturi: lucerna s­a dus, soia la fel. Dar cea mai mare pagubă mie mi­o aduce porumbul, că peste 1.000 de hectare din cele 2.500 ha cât lucrez sunt pierdute!

Practic, sezonul de producție de primă­ vară este un dezastru!”, a subliniat fer­ mierul din Dămienești, județul Bacău. „AM OPRIT GRÂUL PENTRU ARENDĂ” Nici grâul nu a înregistrat randamen­ tul scontat. „A avut o coacere timpurie; nu a atins apogeul de producție, ci a ieșit undeva la vreo 4000 kg/ha. Nu l­am dat pentru că țin pentru arendă o tonă/ha. Și chiar dacă vindeam la 80 și ceva de bani cele 3 tone rămase, nu­mi scoteam nici jumătate din ce am cheltuit”, a precizat fermierul.

Cultura de rapiță nu s­a ridicat nici ea la nivelul așteptărilor și al investițiilor făcute.

57

FLEXIBILITATE ȘI EFICIENȚĂ

Leeb VL

HORSCH Leeb VL oferă cele mai înalte cerințe de tehnologie cu o gardă la sol mărită.

Bazin de 5.000 și 6.000 de litri din polietilenă sau Bazin de 8.000 litri din oțel inoxidabil BoomControl asigură o poziționare perfectă a brațului și mai puțină derivă prin menținerea distanței constantă față de suprafața țintă Garda la sol standard este de 1,60 m și cu ClearanceControl până la 2,00 m Distribuție optimă a greutății 50:50 Intuitiv, ușor de manevrat Specialist HORSCH pentru România Constantin Curca Mobil: +40 749 950 850 | Fax: +40 311 06 79 79 constantin.curca@horsch.com

Exclusiv prin Mewi Tel.: +40 256 49 43 50 Fax: +40 256 49 07 29 E-mail: info@mewi.ro | www.mewi.ro

58 Jurnal de fermă

un articol de MARIAN MUȘAT | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Investiția cu care Florin Pârgaru își scade cheltuielile Într­un an cu destule probleme, fermierul vasluian s­a încumetat să investească 100 mii de euro în cea mai modernă stație de demineralizare a apei din România. O investiție care îi va reduce costurile de producție!

„A

m văzut­o prima dată în In­ sula Mare a Brăilei în 2017, prezentată convingător de Lucian Buzdugan, și mi­am zis că tre­ buie s­o am în fermă! Pe atunci nu­mi permiteam investiția, aveam teren puțin lucrat și trebuia să ne asociem câțiva fermieri”, ne­a explicat fermierul din Poienești, județul Vaslui, unde lucrează aproximativ 2.500 de hectare.

Stația de demineralizarea apei folosi­ te la tratamentele chimice a fost pusă în funcțiune în primăvară.

AVANTAJELE UNEI INVESTIȚII NECESARE Stația, demineralizează 100 mc apă pe zi la un pH de 7 (neutru), asigurată din­ tr­un puț forat. Investiția a costat în jur de 100 mii de euro și a fost pusă în func­ țiune în mai puțin de o lună de zile. „Avem o bună colaborare cu un chimist francez, cel care ne­a instalat stația și, în funcție de mixtul de substanțe, realizează pro­ gramului fitosanitar. Astfel, ne ajută la

SECETA I-A DISTRUS PRĂȘITOARELE Două săptămâni de arșiță i­au neno­ rocit culturile. ”Cred că e cel mai greu an din toate timpurile! Sunt trei sezoane cu secetă excesivă și rezervă de apă nu mai e deloc în sol, ar trebui să se acumuleze minum 1.000 l/mp pentru a reface capa­ citatea de câmp”, a explicat vasluianul Florin Pârgaru. Ce regret are fermierul și pe ce recoltă se mai bazează acum la prășitoare?

eficientizarea tehnologiei de protecție a culturilor, scăderea costurilor de pro­ ducție, dar și la obținerea unei recolte mai puțin chimizate și mai sănătoase”, ne­a declarat Florin Pârgaru.

SCADE NECESARUL DE APĂ ȘI DE SUBSTANȚE CHIMICE Fermierul vasluian a evidențiat și alte avantaje ale stației, între care: redu­ cerea cu 20 până la 40% a produselor de protecția plantelor și cu jumătate a apei utilizate la tratamente, ajungând în medie la 100 litri la hectar. „În aceeași măsură putem vorbi de funcționarea cu mai mare eficiență a mașinii de stro­ pit, în sensul că nu mai este nevoie de desele intervenții pentru curățarea sau înlocuirea filtrelor, a duzelor. De aseme­ nea, pentru erbicidări și controlul bolilor și dăunătorilor, avem și o cisternă de 36.000 litri care asigură necesarul zilnic pentru stropirea a 350­360 de hectare!”, a explicat fermierul.

STAȚIA VA FUNCȚIONA DIN PLIN ÎN TOAMNĂ Potrivit acestuia, stația de deminera­ lizare a apei nu va fi utilizată din primele

etape ale anului agricol. În programul de protecție fitosanitară a culturilor, plan­ tele au aplicate dozele minime de sub­ stanțe, care au dat efectul scontat.

Florin Pârgaru și­a planificat să se­ mene circa 6­700 de hectare de rapiță în august și în octombrie aproape 1.000 de hectare cu grâu, culturi la care stro­ pirile le va face cu o tehnologie mult mai ieftină și mai eficientă cu apă demine­ ralizată.

Cu doza minimă recomandată reușim să facem tratamente mult mai eficiente decât dacă am folosi doza maximă în condițiile când nu aveam apa dedurizată!

FLORIN PÂRGARU

Fermier în județul Vaslui

15-31 august 15-31 august2024 2024

59

Sursa foto: iStock.com/ oticki

60 Nutriția plantelor

Poți face recoltă și cu mai puține îngrășăminte chimice UE a stabilit ca până în 2030 să se reducă cu 20­25% cantitatea de îngrășăminte chimice folosite în agricultură.

Iată 10 măsuri prin care se poate diminua necesarul de fertilizanți chimici, fără a afecta nivelul și calitatea recoltelor.

1.

Alcăturirea de asolamente raționale, cu variate culturi din care să nu lipsească: Leguminoasele pentru boabe, care aduc în sol, prin simbioză, 60­130 kg N/ ha, precum și Sola amelioratoare de graminee și leguminoase perene, care este echiva­ lentă cu administrarea a 40­50 t/ha gu­ noi de grajd. Lucerna, de exemplu, după 3 ani de cultură lasă în sol 200­300 kg/ ha azot organic folosit pe parcursul a 3 ani: I 55%, II 27%, III 22%. În acest fel, asolamentul poate reduce necesarul de azot cu 30­50% și pe cel de fosfor cu 20­40%.

Aplicarea gunoiului de grajd, care în medie conține 0,50% N, 0,25% P2O5, 0,60% K2O. Cu fiecare tonă de gu­ noi de grajd, se asigură: 2 kg N/ha ­ aplicat direct; 1,5 kg/ha aplicat la plante premergă­ toare; 0,5 kg/ha la plante antepremergătoare. Întrucât efectivele de animale au scăzut drastic, numai la taurine, față de

un articol de

VASILE POPESCU

• •

2.

• • •

15-31 august 2024

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

1990 ­ când erau peste 5,5 mil. capete ­, în 2020 mai erau 1,79 mil. capete, motiv pentru care este necesar să se foloseas­ că cu mare atenție resturile vegetale.

Sursa cea mai sigură și mai ieftină de materie organică pentru sol o constituie resturile vegetale, care la recoltare sunt tocate și repartiza­ te uniform pe teren de către combine.

Se obțin 3­5 t/ha resturi vegetale, care conțin 0,7% N, 0,25­0,30% P2O5 și 1,2­ 1,5% K2O. Prin încorporarea în sol, până la adâncimea de 12­15 cm, acestea sunt descompuse de către microorganisme­ le aerobe formând humus și elemente nutritive pentru plante. Dacă sunt trata­ te cu anumite substanțe de tipul Bacto­ Fil 10, se grăbește descompunera și se reduce necesarul de azot cu 30­50%.

3.

4.

Folosirea îngrășămintelor foliare asigură o valorificare superioară a fertilizanților aplicați pe sol, prin efec­ tele complexe produse în procesul de metabolism de către ionii și moleculele asimilate prin frunze. Ele cresc valorifi­ carea N cu 6­18% și a P cu 6­9%. Prin frunze se asimilează 3­5% din totalul nutrienților, dar sporesc producția cu 20­35%.

Culturile verzi (de acoperire), înfi­ ințate după cultura principală, se pot menține pe teren până în primăvară (martie), care pe lângă multiplele avan­ taje de protecția solului, de valorificare a îngrășămintelor neconsumate de cul­ tura principală și de evitare a levigării nitraților, ele asigură o bogată materie organică prin descompunerea căreia se formează humus și nutrienți, reducând din necesarul de îngrășăminte chimice.

Prezența humusului în sol, rezultat din descompunerea aerobă a ma­ terialului vegetal, asigură 570 kg/ha hu­ mus de la leguminoase și 420 kg/ha de la cereale. Prin mineralizarea humusului se

5.

6.

Nutriția plantelor

8.

Sistemul de fertilizare contribuie la reducerea ncesarului de îngră­ șăminte chimice astfel: La fertilizarea clasică, randamentul de utilizare a îngrășămintelor este de 15­30%; Când se aplică îngrășăminte cu elibe­ rare treptată/controlată, este 50­60%; Când se asociază cu fertilizarea foli­ ară, cu biostimulatori, este 80­90%, în­ semnând că dozele de îngrășăminte se pot reduce la 1/3 sau chiar la jumătate.

Menținerea solului afânat, favo­ rabil activității microbiologice: bacteriile respective pot realiza 10­30 kg/ha N prin fixare liberă, 70­90 kg/ha N prin fixare asociativă și 60­300 kg/ha N prin fixare simbiotică, reducând nece­ sarul de îngrășăminte chimice cu azot.

Prin experiențe riguroase, s­a demonstrat că, spre deosebire de arătura de toamnă, suprafețele arate în timpul verii au înregistrat creșteri de nitrați în sol de 3­6 ori și de fosfor de 3­5 ori, contribuind în mod corespunzător la reducerea necesarului de îngrășăminte chimice.

Sursa foto: iStock.com/ Yuliya Starikova

•

obțin elemente nutritive necesare plante­ lor. Fiecare unitate ­ indice de azot (IN) ­ eliberează 75­30 kg/ha N în anii secetoși, 50­60 kg/ha N în anii cu precipitații medii și 80­100 kg/ha N în anii ploioși. Îngrășămintele verzi constituie o sursă importantă de materie organică și de nutrienți, care substituie o parte din îngrășămintele chimice. Se folosesc, de regulă, plante leguminoa­ se ca: lupin, mazăre, bob, măzăriche, sulfină, dar și secară, floarea­soarelui,

7.

muștar, rapiță s.a., care se însămânțea­ ză în cultură principală sau în miriște, se toacă și se încorporează în sol în faza când conțin maximum de materie or­ ganică (de exemplu, muștarul și măzări­ chea la înflorit, lupinul și mazărea când au format păstăi, floarea soarelui când a format calatidii etc.).

Ele furnizează: măzărichea ­ 50­150 kg/ha N, 10­25 kg/ha P2O5, 50­70 kg/ha K2O, iar rapița ­ 50­100 kg/ha N, 25­40 kg/ha P2O5, 80­180 kg/ha K2O.

• •

9.

10.

61

62 Cultura mare

Saaten deschide sezonul cu 2 noi soiuri de orz și de grâu

Cultivaţi cu încredere soiurile de orz şi de grâu de toamnă marca Saaten Union România, pentru beneficii precum performanţă, stabilitate, adaptabilitate! Vă prezentăm câteva soiuri nou introduse în portofoliul companiei! un articol de

ALINA VOLINTIRU

PM cereale şi leguminoase

Saaten Union România mai multe pe această temă www.saaten-union.ro

S

chimbările din agricultură sunt frecvente, impuse atât de evoluţia climatică, cât şi de legislaţie. Fer­ mele trebuie să se adapteze la noile condiţii şi să răspundă prin integrarea de noi practici, controlul costurilor şi utilizarea de soiuri performante şi adap­ tate condiţiilor locale de cultură.

Căutarea soluţiilor nu este doar res­ ponsabilitatea fermelor, ci şi a furni­ zorilor de inputuri, iar Saaten Union România răspunde acestor căutări cu genetică bogată şi completă de soiuri adaptate nevoilor tot mai diversificate.

Vă prezentăm câteva soiuri nou intro­ duse în portofoliul Saaten Union Româ­ nia, la orz şi grâu de toamnă, pe care le dezvoltăm şi le comercializăm începând cu campania 2024/2025.

CELE MAI CULTIVATE SOIURI DE ORZ DIN ŢARĂ Saaten Union România este princi­ palul jucător pe piaţa de orz de toamnă, având cele mai cultivate soiuri din ţară!

Toţi fermierii cunosc deja soiurile SU ELLEN, SU LAURIELLE şi JAKUBUS!

Producţii obţinute cu SU Midnight în testările din sud-estul ţării, recolta 2024: Prod. la U% la Data U STAS, recoltare recoltare kg/ha Drajna, CL 12,1 8.711 20.06.2024 Coslogeni, CL 10,8 8.798 18.06.2024 *Localitate

* localităţi în zone afectate de secetă, condiţii de neirigat, nr. redus de tratamente aplicate.

15-31 august 2024

Orzul de toamnă SU Midnight Continuăm să aducem în cultură cele mai bune soiuri, iar astăzi vi­l prezentăm pe SU MIDNIGHT! SU MIDNIGHT - ORZ DE TOAMNĂ, SEMITIMPURIU Cu pai stabil, sănătos și rezistent, SU Midnight impresionează nu numai prin planta robustă, ci și prin nivelul său ridi­ cat de producție!

Prezintă rezistenţă la virusul mozaicu­ lui galben al orzului ­ BaMMV, tulpinile 1 și 2, și are toleranţă foarte bună la iernare.

Soi nou înregistrat, cu un pachet fito­ sanitar îmbunătăţit, în special toleranţa la făinare.

Randament foarte bun la calibrare, sita >2,2 mm.

Combinaţie excepţională de randa­ ment şi calitate!

• • • • •

SOIURI DE GRÂU CU RANDAMENT STABIL Pe lângă orz, Saaten Union şi­a câşti­ gat un loc fruntaş în topul furnizorilor de soiuri de grâu de toamnă. Soiurile noas­ tre combină capacitatea de producţie foarte bună şi constantă cu calităţi pa­ nificabile, fiind o primă opţiune eficien­ tă şi profitabilă pentru cultura de grâu

Grâul de toamnă semitimpuriu SU MOUSQUETON de toamnă în orice fermă. Avem soiurile consacrate ca Papillon, Katarina, Tika Taka şi venim cu noutăţi, îmbunătăţite din punct de vedere al constanţei pro­ ducţiilor şi adaptabilităţii la diferite ti­ puri de sol şi tehnologii de cultură.

SU MOUSQUETON - GRÂU DE TOAMNĂ, SEMITIMPURIU Soi de grâu nou înregistrat, cu capaci­ tate foarte bună de producţie şi stabili­ tate în rezultate!

SU Mousqueton completează portofo­ liul Saaten Union România de soiuri de grâu aristate, semitimpurii!

SU Mousqueton este pretabil unei perioade mai lungi de semănat, atunci când condiţiile meteo nu ne permit re­ spectarea perioadei optime de semă­ nat, acest soi poate fi semănat până la finalul lunii noiembrie, bineînţeles, cu ajustarea normei de semănat.

Are o dezvoltare rapidă în primele faze de vegetaţie, cu capacitate foarte bună de înfrăţire!

SU Mousqueton are plasticitate eco­ logică foarte bună şi un pachet îmbu­ nătăţit de toleranţe faţă de cele mai im­ portante boli foliare, în special Septoria şi făinare.

•

• •

• •

63

64 Nutriția plantelor

Îngrășământul care va reduce chimizarea agriculturii România revoluționează piața mondială a fertilizanților cu un produs unic în domeniul nutriției plantelor: îngrășământul complex cu eliberare succesivă a nutrienților pentru agricultură - INSPIRE 36.18+NT®.

R

omchim Protect Bacău a prezentat două noutăți absolute în fața celor aproximativ 100 de participanți din elita agriculturii românești sosiți din toată țara la simpozionul internațional ”Soluții științifice inovatoare în agricul­ tură”, ediția a XI­a, în perioada 25­26 iulie a.c. Este vorba despre lansarea unui nou produs considerat a fi unic la nivel mondial în domeniul nutriției plantelor – îngrășământul INSPIRE 36.18+NT® ­, și inaugurarea platformei de cercetare științifică ”GENETICĂ-NUTRIȚIE”.

INSPIRE 36.18+NT®: ÎNGRĂȘĂMÂNTUL VIITORULUI ”Nu cunosc ca în prezent să existe o asemenea formulă care să permită disponibilitatea macroelementelor în

15-31 august 15-31 august2024 2024

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

funcție de cerințele plantelor. Să fiu mai explicit, de exemplu, plantele după răsărire au nevoie de o cantitate mai mare de fosfor, urmând ca în procesul de dezvoltare accelerată să consume mai mult azot. Problema pe care o rezolvă acest îngrășământ este disponibilizarea elementelor nutriționale în funcție de nivelul de consum etapizat privind sta­ diul de dezvoltare a plantelor. Eliberarea succesivă a elementelor nutriționale are ca efect reducerea substanțială a

chimizării solului, prin reducerea con­ sumului de îngrășăminte chimice. Con­ comitent, susține realizarea unor bene­ ficii economice semnificative pentru fermieri", explica Ion Neculcea, fondator al Romchim Protect Bacău și al brandu­ lui Agrisol.

ELIBERAREA NUTRIENȚILOR ÎN FUNCȚIE DE CERINȚELE PLANTELOR INSPIRE 36.18+NT® se prezintă sub formă de granulă sferică, elementele nutritive fiind dispuse în straturi iar eliberarea se face etapizat, începând cu primul strat din exterior și continuând cu straturile succesive, până la nucleu.

Cercetătorii Romchim Protect au construit granula INSPIRE 36.18+NT® astfel: la suprafață are Nutricharge, ur­ mătorul strat este P2O5 și nucleul este azotul organic.

Nutriția plantelor 65

RELAȚIA GENETICĂ-NUTRIȚIE ÎN CÂMP, EVALUATĂ ONLINE Platforma de cercetare științifică GENETICĂ­NUTRIȚIE este amplasată în apropierea fabricii Romchim Protect, unde se produc fertilizatorii solizi și li­ chizi, biostimulatori, îngrășăminte foli­ are și alte produse necesare dezvoltării plantelor. ”În această platformă, vom putea analiza eficacitatea fertilizatorilor produși de Romchim Protect. De ase­ menea, vom încheia și parteneriate cu alți producători și distribuitori de îngră­ șăminte. Aceștia vor putea să acceseze platforma, atât fizic, cât și online, pentru a observa stadiul de dezvoltare a plan­ telor și rezistența acestora la stresul hi­

dric, precum și la presiunile determinate de alți factori meteorologici”, puncta Ion Neculcea.

TESTARE LA PORUMB: ACELAȘI HIBRID, DIFERITE SCHEME DE NUTRIȚIE În acest an agricol, pe platforma de cercetare științifică a Romchim Protect Bacău sunt prezente cu propriile acti­ vități pe segmentul culturii de porumb atât companiile Soufflet Agro România și Haifa Group Israel, cât și SC Grădinariu Rareș ­ pentru verificarea eficacității îngrășământului pentru culturile ecolo­ gice: IDEEA FERTIL®, produs de către fer­ mierul Dan Grădinaru, în fabrica ... ››› 66

CONSUM MAI MIC DE APĂ

Noua platformă de cercetare științifică a Romchim Protect beneficiază de o suprafață de 14 hectare, aici fiind experimentate practic și alte recente inovații proprii, respectiv cele destinate reducerii consumului de apă în agricultură. ”La simpozionul din anul 2018, brandul nostru AGRISOL a lansat, în premieră, fertilizantul SMART GUARD HYDRO, ce are în compoziție azot organic și poliacrilat de potasiu, acesta din urmă având capacitatea de a reține de 500 de ori mai multă apă decât masa sa, însă după pandemia COVID această tehnologie a devenit destul de costisitoare, ca urmare a creșterii prețului la materiile prime.

Soluția economică pentru a reduce consumul de apă este AZOSULF GeMIX Technology. Este cea mai inovativă formulă când vine vorba de gestionarea apei pentru irigații și asta se poate constata în platforma de cercetare AGRISOL din Filipești, unde la cultura de porumb s-a intervenit doar cu o singură udare prin irigare la formarea spicului. Ca și comparație, avem și loturi neirigate fertilizate cu AZOSULF, dar și cu alți fertilizanți”, preciza Ion Neculcea.

66 Nutriția plantelor

INSPIRE 36.18+NT® este îngrășământul viitorului - pentru hrănirea corectă a plantelor.

Așa cum noi oamenii ne așezăm la masă și mâncăm succesiv felul 1, felul 2 și desertul, fără a le amesteca în farfurie și a le ingera în același timp, și plantelor trebuie să le acordăm respectul cuvenit și să le hrănim în funcție de cerințele solicitate.

ION NECULCEA

Fondator al Romchim Protect Bacău și al brandului Agrisol

››› 65 ...sa din comuna Dumbrava Roșie, jud. Neamț. ”În acest an, am realizat două loturi de porumb cu același hibrid ­ Filae 360 FAO de la Soufflet Agro România ­, dar diferă fertilizarea. IDEEA FERTIL® a fost administrat într­o cantitate de doar 200 kg/ha și asigură sporuri de producție, inclusiv pentru culturile ecologice. Este un îngrășământ sub formă de granule sferice, având în compoziție compost de pasăre, acizi humici, macro și micro­ elemente. IDEEA FERTIL® poate fi admi­ nistrat la înființarea oricărui tip de cul­ tură, pe rând, odată cu semănatul, prin împrăștierea pe întreaga suprafață, cât și în perioada de vegetație”, explica fon­ datorul Romchim Protect Bacău.

15-31 august 15-31 august2024 2024

ALTE SOLUȚII DE FERTILIZARE ȘI BIOSTIMULARE Soufflet Agro România a fost repre­ zentată și pe segmentele de fertilizare și biostimulare, cu îngrășămintele de bază produse în parteneriat cu Romchim ­ FertiSTART 47 NP și FertiTOP Nitro KS ­, precum și de biostimulatorul StimSTART și de îngrășământul foliar ZinSTART. Haifa Group Israel a aplicat biostimu­ latorul inovativ HaifaStim™ Force ­ un extract vegetal lichid care promovează proliferarea și creșterea celulelor, susți­ ne producția de aminoacizi și proteine, facilitează activitatea antioxidanților în condiții de stres și optimizează echilibrul metabolic al plantelor.

INSPIRE 36.18+NT® VA FI TESTAT ȘI LA FLOAREA SOARELUI Pentru anul viitor este programat să se înființeze culturi de floarea soare­ lui, în toți anii ce vor veni urmând a fi respectată rotația culturilor. Va fi menținut principiul de a se utiliza aceeași sămânță, diferită fiind doar fer­ tilizarea. Pentru verificare practică și publică, în platforma de floarea soarelui va fi utilizat îngrășământul inovativ cre­ at de Romchim Protect Bacău, INSPIRE 36.18+NT® cu eliberare succesivă a nu­ trienților, considerat a fi îngrășământul viitorului.

67

UTILAJE MINIMUM TILLAGE pentru orice fermă și nevoi Catros XL Lățimea de lucru cuprinsă între 3 – 12 m

Cenio Lățimi de lucru de 3, 3.5 și 4 m

Ceus Lățimi de lucru de la 3 – 7 m

Cobra Lățimi de lucru de 6 sau 7 m

GO for Innovation | amazone.ro

Catros + Lățimea de lucru cuprinsă între 3 – 12 m

Cenius Lățimi de lucru de la 3 – 7 m

Certos Lățime de lucru între 5 – 7 m

68 Protecţia plantelor

Inamicul producțiilor stă ascuns în… resturile vegetale Tocarea resturilor vegetale după recoltarea culturii de porumb este mai degrabă o investiție în viitor decât o cheltuială suplimentară. Mai ales acolo unde presiunea atacului de sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilallis) este mare. un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

L

a data la care scriu articolul (25 iulie), situația porumbului în sudul și sud­estul țării (dar și în est) este dramatică. Culturile suferă din cauza secetei și în multe zone plantele sunt aproape uscate. Ploile nu au mai putut face minuni în porumbul deja uscat.

Este din ce în ce mai clar că, în actualele condiții meteo, porumbul neirigat este o loterie. În schimb, dăunătorii acestei culturi suferă mai puțin, pentru că sunt mai adaptabili și polifagi.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU SFREDELITORUL PORUMBULUI? Au murit și larvele de O. nubilallis aflate în tulpini dacă plantele de porumb s­au uscat prematur din cauza secetei?

Depinde… Dacă acestea au apucat să se hrănească și să ajungă la completa dezvoltare, atunci faptul că plantele de porumb s­au uscat nu prea le­a afectat.

Coceni de porumb în cultura de grâu

15-31 august 2024

Plante atacate de larvele sfredelitorului porumbului, cu tulpina frântă de la bază CE VOR FACE FERMIERII? O parte vor toca porumbul și îl vor da în hrana animalelor. Dar mulți fermieri nu au și zootehnie. Prin urmare, vor lăsa plantele pe câmp, așa uscate cum sunt, chiar dacă recolta va fi zero.

Alții vor prelucra, poate minimum, sola cultivată cu porumb și vor semăna grâu sau altă cultură de toamnă (rapiță, chiar mazăre). Cocenii de porumb vor fi acolo, netocați. Am văzut multe poze

pe internet cu sole cu cereale semănate după porumb. Rațiunea este simplă, scădem cât putem cheltuielile și sperăm că producțiile de la anul să mai acopere gaura financiară (dacă prețurile de va­ lorificare sunt cele cinstite). Dar este o soluție pe termen scurt.

Pe termen mediu și lung, putem con­ tribui la creșterea populațiilor de sfre­ delitorul porumbului. Spre deosebire de alți dăunători care iernează în sol, la diferite adâncimi, sfredelitorul iernează în cocenii de porumb sau în resturi vege­ tale. Dacă acestea se tocau și se efectua sistemul clasic de lucrări ale solului, se considera că mai mult de 90% din lar­ vele de Ostrinia n. erau distruse.

NICI IERNILE BLÂNDE NU AJUTĂ De asemenea, iernile grele contribu­ iau și ele, într­o anumită măsură, la re­ ducerea populațiilor (deși cercetări mai recente au scos în evidență faptul că larvele pot rezista și la ­20°C). Ei bine, în prezent, din ce în ce mai mulți fermieri practică sistemul de lucrări minime ale solului, unii sunt tentați să ... ››› 70

69

70 Protecţia plantelor ››› 68 ...treacă și la no­till, în timp ce ier­ nile adevărate sunt mai mult prezente în amintirile noastre.

ATAC LA TULPINĂ ȘI LA ȘTIULETE Drept consecință, în primăvară, re­ zerva biologică de sfredelitor este mai mare, ceea ce se vede și în teren vara sau toamna devreme, când ne putem trezi cu un număr mare de tulpini frânte.

Iar dacă acestea se rup de la bază, putem avea pierderi mai mari de producție.

Nu mai spun de faptul că atacul lar­ velor poate avea loc și la știuleți, caz în care pot să apară și ciuperci patogene „la pachet” cu micotoxinele. Prin urmare, nu este de glumă cu acest dăunător. Ar trebui să îl luăm în serios. În caz contrar, pe termen lung, pagubele de producție ar putea crește.

DIFICIL DE COMBĂTUT, UȘOR DE PREVENIT Știți foarte bine că este o provocare să apreciați (dar nu imposibil) cel mai optim moment de aplicare a unui trata­ ment chimic în vegetație, că fereastra de aplicare a acestui tratament este scurtă, că dacă se ratează momentul și larvele au pătruns în tulpină nu prea mai avem ce să le facem. În acest din urmă caz, plantele mai pot lupta cu larvele, mai ales cele care au un conținut mai mare de DIMBOA (am specificat mai pe larg în alte articole).

Care ar fi soluția pentru ca în primă­ vara următoare să avem o populație mai scăzută a acestui dăunător? Există una

PORUMBUL, SUB PRESIUNE „ENTOMOLOGICĂ” Și populațiile celorlalte specii dăunătoare la porumb sunt în creș­ tere. În ultimii ani, porumbul se află sunt presiune „entomologică”. Este foarte posibil ca în următorii ani să vedem atacuri din ce în ce mai mari, totul fiind în strânsă legătură cu în­ călzirea globală. la îndemâna noastră, și anume tocarea resturilor vegetale de la cultura premer­ gătoare de porumb. Nu priviți acest lu­ cru ca o cheltuială suplimentară, ci ca pe o investiție în viitor. Protecția plantelor de porumb împotriva atacului larvelor sfredelitorului nu se face doar în vege­ tație, ci și prin acțiuni preventive, cum e tocarea resturilor vegetale. Dar mai este

Larvele de sfredelitorul porumbului în cocenii de porumb din cultura grâului

15-31 august 2024

Tulpină de porumb frântă în urma atacului de sfredelitor o condiție: toți dintr­o anumită zonă ar trebui să procedeze la fel. Fiindcă dacă numai un fermier toacă resturile și cei­ lalți nu o fac, atunci efectul este zero.

Sigur că acest lucru poate să însemne o cheltuială în plus, dar cred că ar trebui privită ca o investiție în viitor.

REDUCEȚI TRATAMENTELE, SCUTIȚI CHELTUIELILE Măsurile preventive, aplicate consec­ vent de către toți fermierii dintr­o anumi­ tă zonă, înseamnă șansa să se facă mai puține tratamente chimice în vara anului următor. Și acestea fiind costisitoare, mai ales că în perioada în care trebuie combă­ tut acest dăunător plantele deja sunt înal­ te (dacă regimul precipitațiilor este unul corespunzător), ceea ce înseamnă că avem nevoie de o mașină autopropulsată cu gardă mare la sol. Sigur că acum au apărut și dronele agricole cu care se pot face tratamente în vegetație, dar acestea încă sunt costisitoare. În unele cazuri, metodele preventive, acolo unde le putem aplica, sunt mai ieftine decât cele curative. Dar aces­ tea nu sunt un panaceu universal și nu pot înlocui combaterea clasică, dar pot ține populația dăunătorilor sub control.

La fel ca și în cazul nostru. Tulpinile de la cultura premergătoare porumbului sunt o căsuță foarte bună pentru larvele sfredelitorului. Prin urmare, trebuie să încercăm să nu oferim condițiile acestui dăunător pentru iernare.

71

72 Tânăr legumicultor în România

un reportaj de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cătălin Borș - 23 de ani de viață și 4 ani de legumicultură! ”Am intrat în solarul unui prieten și am rămas pur și simplu fascinat!”. Așa a început totul pentru Cătălin Borș, în anul 2021, când avea 20 de ani, era student în anul II la Hidrotehnică și habar n-avea de legumicultură.

Pe noi, tinerii fermieri, statul ne-a uitat. Dar eu am un curaj nebun și nu mi-e frică de muncă…

Mai încerc un an! Este fantastic să ai grijă de aceste vieți, pentru că asta sunt plantele, viață!

Cum să nu te bucuri când culegi primele roade care sunt rezultatul muncii tale? Când câștigi primii bani după atâta efort?!

CĂTĂLIN BORȘ

Tânăr legumicultor în jud. Vaslui

D

espre tânărul legumicultor din Pogonești am aflat dintr-o postare de pe pagina Fermei Ursu, despre care am scris în luna martie a acestui an. M-a impresionat modul în care Anca Fogoroș și soțul ei Silviu au creat în jurul lor o adevărată comunitate de legumicultori, dar și de alți producători locali, pe care îi promovează și care se susțin reciproc în activitățile lor. ”ÎNDRUMAT BINE, CĂTĂLIN VA AJUNGE UN OM MARE!” ”Cătălin - un tânăr de 23 ani din Pogonești, Vaslui, pasionat de agricultură! (…) Să te ocupi de 2 ha de grădină irigată, singur, e ceva enorm din punctul nostru de vedere; de aceea va avea toată susținerea noastră și îl vom ajuta cu promovarea. Își dorește să facă 2 solarii, cu grădina e din ce în ce mai greu. Spera la un proiect, dar nu a găsit oamenii potriviți care să îl îndrume. Îndrumat bine, Cătălin va ajunge un om mare!”, a scris Anga Fogoroș pe pagina sa de facebook. Imediat ce am ... ››› 74

15-31 august 2024

73

74 Tânăr legumicultor în România

››› 72 ... citit aceste rânduri, am știut că vreau să aflu toată povestea lui Cătălin. ÎN PRIMUL AN NU S-A FĂCUT NIMIC… ”Habar nu aveam de nimic. Nici de sămânță, nici de soiuri, nici de tratamente… Dar m-am ambiționat și m-am pus să caut informații, să citesc și să învăț”, îmi spune Cătălin despre începuturile sale în ale grădinăritului. În al doilea semestru a fost anunțat că se țin cursurile online și așa a avut timp pentru prima investiție: un solar în care urma să își pregătească răsadurile. S-a consultat cu mama lui, care lucrează în străinătate, și ea i-a dat acordul și banii necesari. În același an a și plantat în câmp, pe 3500 mp, ardei capia, gogoșari și roșii. ”Nu s-a făcut mai nimic, dar nu m-am descurajat. Am zis să nu renunț de la primul eșec, să mai încerc un an!”, mi-a spus Cătălin. ÎN URMĂTORUL AN A FĂCUT PRIMII BANI Din anul III de facultate, în 2022, a revenit la școală fizic, însă doar 3 zile pe săptămână. Restul timpului și-l petrecea în solar. ”M-am chinuit cum am putut.

Era iarnă, făceam focul pentru răsaduri.

Când trebuia să plec la facultate, rugam un prieten să vină să dea drumul la foc, îi lăsam tot pregătit, rumegușul lângă butoi… Nu a fost ușor, dar nu m-am lăsat!”, îmi spune Cătălin.

S-a pus serios pe învățat despre tra-

15-31 august 2024

tamente, scheme de fertilizare, însă marea problemă era lipsa apei, iar producțiile au fost slăbuțe. ”În același an am pus a doua cultură, varză de toamnă, care a mers bine și am reușit să fac 30 de mii de lei. Eram cel mai fericit!”, își amintește tânărul vasluian.

A reușit să-și valorifice o parte din producția anului 2022 la piață la Bârlad, a mers cu vinete și ceapă la Iași iar varza a dat-o la angro. Cu toată dezamăgirea acumulată de eșecul primelor lui încercări în legumicultură, banii obținuți din vânzarea verzei i-au dat doza de curaj necesară pentru a mai încerca un an… ÎN 2023 A BĂTUT GRINDINA…, DAR NU A RENUNȚAT! În 2023 a pus jumătate de hectar cu gogoșari, ardei capia și vinete, dar și un hectar cu varză de toamnă. ”I-am spus mamei că risc să pierd toată investiția din cauza lipsei de apă, așa că am decis să forez un puț, ca să pot iriga. La trei săptămâni după asta, în 6 august, a venit o furtună cu gheață. Mi-a ciuruit tot”, îmi spune Cătălin. Salvarea a venit, din nou, de la cultura de varză de toamnă. A făcut 50 de mii de lei și i-a investit în puț!

2024: NOI PROVOCĂRI ȘI PRIMELE DECIZII PENTRU VIITOR Deși a fost lovit de toate ghinioanele și de fenomenele meteo care i-au pus culturile la pământ, Cătălin a decis să mai încerce un an… Așadar, a continuat

și în 2024, ba chiar a mărit suprafața și a diversificat culturile: 0,5 ha cu ardei, 0,5 ha cu vinete, 1 ha cu ceapă și 1 hectar cu varză. ”Acum pregătesc terenul pentru varză și de câteva zile am pus harbuzii pentru murat”, îmi explica tânărul fermier în luna iulie.

S-a împrumutat de la prieteni și a instalat aspersoare pentru a putea iriga culturile de pe 2 hectare. Să nu credeți că l-au ocolit problemele… În iulie, au fost 45 de grade câteva zile, apoi a venit o ploaie măruntă cu gheață și s-au stricat ardeii. Cu ce a mai rămas ”în picioare” și cu vinetele care se coc în această perioadă, va reuși să mai acopere o parte din costurile înființării culturilor. Între timp a finalizat facultatea și a făcut și un master în horticultură, la Iași. ”NU MI-E FRICĂ DE MUNCĂ, DAR NU E DELOC UȘOR!” ”Știu că am un curaj prostesc să continui după atâtea eșecuri, dar nu mi-e frică de muncă. Planul meu este să renunț la ardeii și vinetele în câmp și să pun ceapă, pepene de murat pe care să îl scot din timp, apoi să vin cu a doua cultură, varza. Vreau să merg o perioadă așa, cu aceste culturi succesive, ca să reușesc să strâng niște bani și să investesc în spații protejate, să ridic două solarii. Legumicultura în câmp a devenit mult prea riscantă!”, îmi spune Cătălin despre planul lui pentru viitorul apropiat.

75

76 Utilaje agricole

Răzvan Ciucă, tânăr fermier din Pârșcoveni, jud. Olt (stg.) și Robert Săraru, director regional vânzări Sigma România (dr.)

Tractoarele Massey Ferguson: mii de ore de lucru fără defecțiuni! un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

”MAI BINE IAU UN TRACTOR NOU DECÂT SĂ TOT REPAR UN TRACTOR VECHI” Răzvan Ciucă, din comuna Pârșco­ veni, și­a luat primul tractor Massey Fer­ guson, modelul 7714, de 140 CP, în 2019. ”Aveam un tractor mai vechi, de 95 CP, cu care lucram, dar care nu făcea față cu semănătoarea de prășitoare pe șase rânduri pe care o aveam. Începuse și să

15-31 august 2024

se uzeze, așa că am zis că decât să mai bag banii în el, mai bine iau un tractor nou, puțin mai mare, care îmi duce și semănătoarea. M­a convins Robert (Ro­ bert Săraru, director regional de vânzări Sigma România) să­l iau și am fost mulțu­ mit de el, așa că am continuat tot cu Massey Ferguson”, spune tânărul fermier. În 2020, acesta și­a înlocuit și com­ bina veche, care se tot strica, cu o com­ bină nouă Massey Ferguson 7345, iar în 2021 și­a mai luat un tractor Massey Fer­ guson, modelul 5710, de 100 CP. Atât tractoarele, cât și combina Massey Ferguson le­a luat în leasing pe șapte ani, în condiții de finanțare bune.

Pentru primul tractor Massey Ferguson achiziționat a dat și tractorul vechi la buy­back.

MASSEY FERGUSON 7714, PESTE 3.000 ORE DE LUCRĂRI GRELE Cu tractorul Massey Ferguson 7714 a lucrat deja peste 3.000 de ore la lucrările grele din fermă ­ arat cu un plug cu patru trupițe, prelucrat terenul cu un disc de 4 m și cu un combinator tot de 4 m, iar cu tractorul Massey Ferguson 5710, care este echipat și cu roți tehnologice, a lu­ crat 2.000 de ore la aplicat îngrășăminte și tratamente, la semănat și chiar și la arat, cu un plug cu trei trupițe.

Utilaje agricole 77

DATE DE CONTACT

Strada Biharia, Nr. 26, Etaj 4, 013981, București, Romania T: + 40 21 233 10 64; office@saracakis.ro; www.saracakis.ro

”Cu un tractor Massey Ferguson 8S de la Sigma România și cu utilaje no-till am putea înlocui cinci treceri cu maximum două treceri. Am păstra apa în sol și am face și economie de motorină”, afirmă tânărul fermier Răzvan Ciucă din județul Olt, care are deja două tractoare și o combină Massey Ferguson.

30 HA RECOLTATE PE ZI, FĂRĂ IMPURITĂȚI, CU COMBINA MF Combina Massey Ferguson 7345 are deja 2.000 de ore de recoltat. Combina este echipată cu header pentru recol­ tat cereale păioase de 5,4 m, iar pentru recoltat rapița, Răzvan Ciucă a testat un kit de rapiță Ziegler de 5,4 m de la Sigma România, pe care urmează să­l achiziționeze. ”Puteam să iau un header de păioase de 6 metri, combina îl ducea, dar cu un header mai mic e mai ușor cu deplasările, pentru că lucrăm terenuri foarte fragmentate.

Combina Massey Ferguson consumă

cam 10­12 litri de motorină la hectar, dar cel mai mare avantaj este că e un utilaj nou, la care nu am avut defecți­ uni și probleme la recoltat. Dacă nu îți merge combina în campanie, degeaba îți merge tot anul. Înainte să avem com­ bina Massey Ferguson, tot schimbam combine second­hand care nu erau chiar ce trebuia. Și viteza de recoltare cu combina Massey Ferguson a fost mai mare. Dacă am avea terenul comasat, am putea să recoltăm 30 de hectare pe zi, iar cerealele recoltate sunt foarte curate, fără impurități, n­am avut nici o penalizare la corpuri străine”, spune, mulțumit, Răzvan Ciucă.

SECETĂ EXTREMĂ: ”TREBUIE SĂ CUMPĂR PORUMB CA SĂ DAU ARENDA” Acesta lucrează 370 ha cu grâu, po­ rumb și floarea­soarelui. Anul acesta, pentru prima dată, a avut și 20 ha cu rapiță, cultură la care a obținut cea mai bună producție din ferma sa. ”Cea mai mare problemă pentru noi este seceta. Nu avem irigații, terenul îl avem în arendă și e greu să inves­ tești ceva pe acel teren. Avem doar 20 de hectare de teren în proprietate și nu sunt comasate. Dacă aveam 20 de hec­ tare comasate și puteam să le irigăm, într­un an ca ăsta făceam de pe 20 de hectare cât de pe 200 de hectare neiri­ gate”, afirmă tânărul fermier.

Anul acesta, cea mai bună producție a obținut­o la rapiță: 3.500 kg/ha. La grâu și la orz a recoltat, în medie, 3.800 kg/ha, de pe mai mult de 210 ha, față de un an bun, în care a avut și 6.000 kg/ha la grâu și 8.000 kg/ha la orz. La floarea­soarelui speră la maximum o tonă pe hectar, dar porumb nu va recolta deloc. ”Porumbul a crescut, e înalt, dar e uscat. Anul ăsta, trebuie să cumpăr porumb ca să dau arenda”, spune Răzvan Ciucă.

DOAR 2 TRECERI ÎN LOC DE 5, CU TRACTORUL MF 8S ȘI UTILAJE NO-TILL ”S­a schimbat vremea și s­a schim­ bat și agricultura. Nu prea mai merge cu arat și discuit. Cu utilaje mari faci mai puține treceri și nu mai scoți atâta apă din pământ și consumi și mai puțină motorină.

Cu un tractor Massey Ferguson 8S, care are 265 CP, și cu o semănătoare no­till ai semănat direct și nu mai faci alte lucrări. Sau cu 8S și un cultivator de miriște și o semănătoare cu ... ››› 78

78 Utilaje agricole

››› 77 ... pregătire, ai maximum două tre­ ceri cu care înlocuiești arătura, două, trei treceri cu discul și semănatul, deci, în total, cinci treceri. Pentru asta mi­aș dori un Massey Ferguson 8S”, explică Răzvan Ciucă.

S­a convins și mai clar de acest lu­ cru în această primăvară, când cei de la Sigma România au organizat în ferma sa o demonstrație la semănat floarea­ soarelui cu un tractor Massey Ferguson 8S cu o semănătoare Amazone. ”Atunci a început să­mi placă și mai mult trac­ torul Massey Ferguson 8S, care are și un confort deosebit, în cabină e liniște, lucrezi cu el și nu vii obosit din câmp”, adaugă tânărul fermier din Olt.

După mii de ore de lucru, n-am avut nicio defecțiune majoră nici la tractoarele, nici la combina Massey Ferguson.

Dacă nu îți merge combina în campanie, degeaba îți merge tot restul anului.

RĂZVAN CIUCĂ

Tânăr fermier din județul Olt

15-31 august 2024

SERVICE-UL SIGMA ROMÂNIA ESTE LA FEL DE BUN CA UTILAJELE MF Pe lângă performanțele utilajelor Massey Ferguson, Răzvan Ciucă adaugă la avantaje și service­ul pe care îl oferă Sigma România. ”Firma de la care cum­ peri utilajele trebuie să te și ajute, nu doar să­ți vândă produsul, iar Sigma Ro­ mânia chiar face asta”, afirmă Răzvan Ciucă, din perspectiva fermierului care lucrează pe tractor de mai bine de zece

ani. Acesta consideră că schimburile de consumabile făcute la timp și întreține­ rea constantă a tractorului sunt esenți­ ale pentru a prelungi durata de viață a unui utilaj. ”Probleme mari nu am avut nici cu tractoarele Massey Ferguson, nici cu combina. La tractorul mai mic a fost o problemă cu un contact electric și cei din echipa de service Sigma România au venit a doua zi și au rezolvat rapid”, mai spune tânărul fermier.

79

80 Utilaje agricole

New Holland îşi reconfirmă avansul tehnologic

În anul în care a sărbătorit şase decenii de activitate neîntreruptă la fabrica sa din Basildon (Marea Britanie), New Holland a mai adăugat o bornă la impresionantul palmares: tractorul cu numărul 2 milioane! un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

A

m revenit după şase ani la Basildon, locul unde sunt produse tractoa­ rele New Holland din seriile T6 şi T7. Dacă în 2018 fusesem invitat pentru a asista la prezentarea oficială a celei de­a treia generaţii a tractorului ali­ mentat cu gaz metan ­ acea variantă fu­ turistă care a făcut senzaţie la vremea respectivă ­, de data aceasta am avut privilegiul de a fi martorul unui moment istoric ­ ieşirea de pe linia de producţie a uzinei din comitatul Essex (estul Angliei) a tractorului cu numărul 2 milioane!

SINCRONIZARE PERFECTĂ Chiar dacă producţia tractorului cu numărul 2 milioane în acest loc emble­ matic pentru istoria New Holland ­ un T7.225 AutoCommand de 225 CP cu o cromatică mai specială ­ a fost o mare surpriză pentru noi şi, cu siguranţă, un moment bine orchestrat de către re­ prezentanţii companiei membre a gru­ pului CNH, adevăratul motiv al vizitei de la mijlocul lunii iulie l­a constituit însă

15-31 august 15-31 august2024 2024

prezentarea în câmp a noilor tehnologii.

Deşi nu e ca şi cum nu cunoşteam ceea ce urma să ni se prezinte, pentru că toate echipamentele le văzusem în toamnă la Agritechnica şi chiar în acţiune la noi în ţară ­ cum e cazul noii combine CR11, tre­ buie să recunosc totuşi că experienţa a fost mai mult decât interesantă.

CR11 - UN PROIECT DE SUTE DE MILIOANE DE EURO Despre CR11 credeam că ştiu aproape totul, dar sunt încă destule detalii de descoperit. Astfel, am aflat că pe aceas­ tă combină se găsesc instalate pes­ te 8.000 de noi componente, care au fost proiectate special. Asta doar ca să înţelegem de ce a durat nu mai puţin de 10 ani dezvoltarea proiectului CR11, pen­ tru implementarea căruia au fost alocate câteva sute de milioane de euro. Este o maşinărie nouă în propor­ ţie de peste 90%, până la urmă. Datorită arhitecturii spe­ ciale pe care inginerii New Holland au integrat­o în această com­ bină, capa­ citatea de separare a

boabelor de paie este cu 50% mai mare comparativ cu ceea ce puteam vedea la modelul CR10.90, care deţine şi în pre­ zent recordul mondial de productivitate.

Viteza fluxului de material prin rotoare este complet automatizată cu ajutorul sistemului IntelliSense. Asta înseamnă că nu mai sunt necesare nici un fel de setări din partea operatorului. Şi, foarte important de menţionat, întregul meca­ nism se adaptează din mers la condiţiile de lucru în schimbare.

ADN DE CAMPION „Ne­am dorit să oferim clienţilor o combină care foloseşte 100% din po­ tenţialul său prin automatizarea proce­ selor, iar reducerea costurilor operaţio­ nale a fost principalul nostru obiectiv când am proiectat CR11”, a precizat

Utilaje agricole 81 Geert Nerinckx, implicat în acest pro­ iect în calitate de senior global product manager. Într­adevăr, CR11 este cu 20 până la 40% mai productivă decât modelul de referinţă CR10.90. De asemenea, pro­ mite o calitate mai bună a boabelor şi pierderi apropiate de zero. În plus, dacă discutăm despre managementul rezi­ duurilor, cei doi senzori­radar montaţi în spatele combinei au rolul de a monito­ riza distribuţia paielor în urma combinei, asigurându­se că tot timpul împrăştie­ rea este uniformă, fie pe întreaga lăţime de lucru, pentru încorporarea resturilor vegetale în sol, fie pe rând, pentru crea­ rea de baloţi. La toate astea, ar mai fi de adăugat optimizarea timpului de lucru pentru maximizarea profiturilor.

Ce a rezultat? O combină cum alta nu există în acest moment pe piaţă şi, mai mult ca sigur, deţinătoarea viitorului record mondial. E doar o chestiune de timp...

CR10 PREIA ŞTAFETA Pe lângă CR11, am avut ocazia să vedem în lucru şi sora mai mică, CR10.

Produsă de asemenea în Belgia, la uzi­ na din Zedelgem, aceasta are dimensi­ uni ceva mai compacte, în mod evident, dar este la fel de performantă. Echipat cu un motor FPT Cursor 13 turbo de 12,9 litri cu şase cilindri, care furnizează 635 CP, noul CR10 dispune de un buncăr de cereale cu o capacitate de 16.000 de litri, având un debit de descărcare de 159 l/sec. De asemenea, în mare parte înglobează aceleaşi tehnologii ino­ vatoare pe care ... ››› 82

Tractorul cu numărul 2 milioane iese de pe linia de producție a fabricii din Basildon

Sistemul de curăţire pentru noile combine CR11 şi CR10 a fost complet regândit

CR11 promite să spulbere toate recordurile în materie de recoltat

82 Utilaje agricole ››› 81 ... le întâlnim şi pe CR11, inclusiv noile rotoare de 2x24 inci şi noul sistem de curăţire TwinClean. Vine cu trei opţi­ uni de transmisie pentru a îndeplini toate cerinţele headerului ­ standard cu antrenare fixă, standard cu antrenare variabilă şi un sistem variabil pentru sarcini grele.

METHANE POWER CÂŞTIGĂ TEREN Revenind la tractoare, şi pentru că New Holland s­a concentrat în ultimii ani şi pe dezvoltarea de tehnologii de propulsie alternative, am avut parte de o prezentare statică urmată de o se­ siune de drive­test a noilor tractoare T6.180 Methane Power, respectiv T7.270 Methane Power CNG, ambele expuse în toamnă la Hanovra. În jur de o sută de

T7.270 Methane Power CNG va intra abia anul viitor în producția de serie

STRATEGIE BAZATĂ PE INVESTIŢII ŞI PARTENERIATE Prezent şi el la evenimentul de presă organizat în Anglia, Carlo Lambro ­ preşe­ dintele New Holland, a confirmat că în următorii ani compania va continua inves­ tiţiile în noi tehnologii, dar şi în parteneriate cu diverse companii de tip start­up, în vederea diversificării portofoliului de produse şi servicii. Această abordare strate­ gică, spunea acesta, va permite New Holland să rămână în fruntea inovaţiei în do­ meniul agricol, oferind soluţii avansate care să răspundă nevoilor tot mai complexe ale fermierilor! Lambro s­a arătat, de asemenea, încrezător în capacitatea echipei AgroConcept, importatorul exclusiv al mărcii în ţara noastră, de a consolida poziţia New Holland pe piaţa românească a distribuţiei de maşini şi echipamente agricole, confirmându­ne că „aurul de la Hanovra” (CR11) va fi disponibil fermierilor noştri încă din sezonul următor.

unităţi T6 alimentate cu gaz metan sunt deja prezente în fermele din Europa, în timp ce modelul T7, ce funcţionează cu gaz natural comprimat, va putea fi achi­ ziţionat abia undeva spre sfârşitul anului 2025. Motivul pentru care acest tractor nu a fost încă produs în serie este lipsa infrastructurii de alimentare. Iar după ce am condus aceste tractoare, pot să vă asigur că nu există niciun fel de dife­ renţe faţă de un model convenţional din punct de vedere al modului de operare, fie că vorbim aici de tracţiune, putere sau manevrabilitate.

Carlo Lambro

15-31 august 15-31 august2024 2024

83

84 Utilaje agricole

CLAAS FACE UN PAS URIAȘ ÎN PROGRAMUL ForageGO!

Grupul german pune la bătaie peste 50 milioane de euro pentru restructurarea şi extinderea fabricii din Bad Saulgau ­ Germania, unde se află centrul său de excelenţă pentru recoltarea furajelor. Investiția este motivată de cererea pieței.

P

arte a programului ForageGO!, lan­ sat acum doi ani, uzina CLAAS din Bad Saulgau trece printr­o etapă importantă de transformare şi dezvol­ tare. Pentru a extinde capacităţile de producţie ale acestei foste fabrici Bautz, care a devenit între timp centrul de com­ petenţă pentru furaje verzi al grupului Claas şi care are în prezent aproape 800 de angajaţi, producătorul german a alocat 50 milioane de euro până în 2025 în construcţia unui nou centru logistic pentru producţie, precum şi amenajarea unor noi spaţii de asamblare.

FEEDBACK POZITIV DIN PARTEA CLIENŢILOR Una dintre primele faze ale proiectu­ lui a vizat modernizarea producţiei de greble de împrăştiat VOLTO şi a tehno­ logiei pentru fluxul de material recol­ tat JAGUAR prin transferarea acestora

15-31 august 2024

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CÂND INTRĂ ÎN PRODUCȚIE? Până la sfârşitul verii 2025, toate lucrările ar trebui să fie finalizate şi noua schemă logistică ar trebui să fie operaţională, susţin reprezen­ tanţii Claas. Pentru livrarea produ­ selor finite imediat după ce acestea părăsesc poarta fabricii, Claas lu­ crează cu o companie de transport mărfuri independentă, Spedition Grieshaber, care este responsabilă de expedierea comenzilor către cli­ enţii din întreaga lume, inclusiv pe cale maritimă, dacă e cazul.

într­o nouă hală de asamblare din cadrul centrului. „Bad Saulgau se mândreşte cu evaluările de satisfacţie ridicată obţinu­ te din partea clienţilor pentru produsele sale”, a remarcat Uli Nickol, manager de şantier şi director general al Claas Saulgau GmbH. În momentul de faţă, fabrica din Bad Saulgau se întinde pe o suprafaţă de 18 hectare.

MAI MULT ȘI DE CALITATE Deşi întreaga industrie producătoare de maşini şi echipamente agricole se confruntă în prezent cu o scădere a vân­ zărilor în Europa, determinată de mediul de afaceri fragil influenţat de situaţia geopolită internaţională şi nu numai, grupul Claas şi­a stabilit obiective ambi­ ţioase pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte volumul producţiei la uzina sa din Baden­Württemberg. „Ne ... ››› 86

85

Investiți în mai mult decât într‑un simplu utilaj.

Investiți în oportunitatea de a profita la maxim de fiecare recoltă.

Întotdeauna gata de acțiune, versatile, capabile să își facă treaba fără constrângeri și caracterizate de o calitate durabilă: CLAAS LEXION, TRION & EVION sunt parteneri pe care vă puteți baza, indiferent de condiții. Întruchipând vârful progresului tehnologic, combinele noastre vă oferă un pachet complet optim pe tot parcursul perioadei în care se află în flota dumneavoastră: de la achiziție și până la revânzare.

Aflați mai multe. combines.claas.com

86 Utilaje agricole

Datorită celei mai mari investiţii în centru, până în momentul de faţă, avem ocazia de a moderniza şi extinde instalaţiile de producţie de aici. Această fază marchează o etapă majoră pe foaia noastră de parcurs şi pune bazele dezvoltării viitoare.

ULI NICKOL

Manager de şantier şi director general al Claas Saulgau GmbH

››› 84 ...propunem să fim mai eficienţi din punct de vedere logistic, să devenim mai flexibili şi să putem livra tot timpul anului. Avem sezoane care se suprapun iar volumele din SUA, America de Sud şi China au crescut. Trebuie să fim în stare să vindem mai mult şi să avem produse de calitate”, a argumentat Uli Nickol.

Viitorul centru logistic va avea o am­ prentă totală de 9.500 metri pătraţi şi va fi construit conform standardului de efi­ cienţă energetică KFW 40. În plus, aco­ perişul va susţine o reţea fotovoltaică de 950 kWp.

FLUX DE MATERIALE OPTIMIZAT După închiderea liniilor de asambla­ re pentru remorcile multifuncţionale Cargos, ca urmare a vânzării acestei

afaceri către Fliegl, fabrica din Bad Saul­ gau şi­a extins portofoliul de produse, pe măsură ce aceste echipamente tind să devină din ce în ce mai complexe, mai mari şi mai inteligente. Dezvolta­ rea site­ului se bazează în principal pe un plan de producţie cu flux optimizat, datorită unui nivel ridicat de standardi­ zare a produselor şi proceselor logis­ tice, cum ar fi pregătirea şi secvenţierea comenzilor.

PRODUCŢIE DIVERSIFICATĂ Plină de istorie, uzina din Bad Saulgau se află exact pe locul în care şi­a desfă­ şurat activitatea compania de maşini agricole Josef Bautz, achiziţionată de către Claas în 1969. Mai mult, clădirea principală a vechii fabrici a fost păstrată în pofida multiplelor transformări de­a lungul timpului. Aici, în cel mai sudic punct de lucru Claas din Germania, sunt produse cositoarele Disco, greblele de împrăştiat Volto, greblele de adunat cu rotori Liner şi unităţile de alimentare şi de tocat pentru combinele Jaguar, care vin apoi expediate la Harsewinkel pentru a fi ataşate de şasiul maşinilor de recol­ tat furaje.

15-31 august 2024

87

88 Utilaje agricole

Kioti, tractoare disponibile pe fonduri

Fondurile europene și guvernamentale îi ajută pe fermieri să se dezvolte prin intermediul utilajelor.

UTILBEN vine în sprijinul agricultorilor români cu o gamă de tractoare Kioti eligibile pentru achiziția pe fonduri.

U

TILBEN vine în sprijinul agricul­ torilor români cu o gamă de trac­ toare Kioti eligibile pentru achizi­ ția pe fonduri.

UTILBEN este unic importator în Ro­ mânia pentru gama de tractoare Kioti fabricate în Coreea de Sud, iar toate utilajele respectă normele de poluare Stage V și pot fi conduse legal pe dru­ murile publice din țara noastră. Trac­ toarele Kioti sunt ideale pentru agricul­ tură, legumicultură, zootehnie, viticultu­ ră, pomicultură și peisagistică. UTILBEN

FIABILITATE. FORȚĂ. REZISTENȚĂ Tractoarele Kioti sunt sinonime cu fiabilitatea, forța și rezistența pe termen lung. Nu o spunem noi, ci o spun cei 77 de ani de istorie și statutul de lider de piață în Coreea de Sud. UTILBEN este furnizor în România al tractoarelor Kioti din anul 2021, a vândut peste 100 de astfel de uti­ laje și niciunul nu a intrat în service, iar compania nu a primit nicio sesizare de la vreun client. O dovadă clară că tractoa­ rele Kioti sunt ajutorul potrivit în orice fermă și un sprijin de nădejde pentru fer­ mierii români!

15-31 august 2024

un articol de

DATE DE CONTACT

UTIL BEN

mai multe pe această temă www.utilben.ro

are în stoc o varietate de tractoare Kioti, de la 21 de cai putere la 140 de cai putere.

Kioti Seria CS sunt tractoare mici, dar suficient de puternice pentru a îndeplini o gamă largă de sarcini datorită moto­ rului diesel în 3 cilindri. Seria CS include tractoare de la 21 la 25 cai putere și se adresează fermelor mici. Sunt folosite, în special, pentru cosirea și tunderea ierbii, operațiuni de peisagistică și hră­ nirea animalelor.

Kioti Seria CK este fratele mai mare al Seriei CS și se remarcă prin mobilitate și robustețe. Seria CK pornește de la 25 de cai putere și ajunge la 50. Se adre­ sează tot micilor fermieri, dar celor care au nevoie de o putere mai mare de ridi­ care și o stabilitate superioară pe teren accidentat.

Kioti Seria DK sunt cele mai puter­ nice tractoare compacte fabricate de renumitul producător sud­coreean.

Seria DK are motorizări de la 45 la 58

•

•

•

Telefon: 0733 040 000 Email: contact@utilben.ro Website: www.utilben.ro de cai putere. Aceste tractoare fac față unui teren dur și unor sarcini difi­ cile datorită dimensiunilor compacte și mărimii roților, fără să compromită manevrabilitatea.

Kioti Seria RX sunt un mix de forță, confort și polivalență, la un preț acce­ sibil. Seria RX este compusă din trac­ toare de la 66 la 73 de cai putere ce ating o viteză maximă de 40 de kilome­ tri pe oră. Aceste utilaje se adresează, în special, fermelor agricole și fermelor zootehnice.

Kioti Seria HX reprezintă masculul alfa al tractoarelor fabricate în Coreea de Sud. Cu motorizări ce pornesc de la 100 de cai putere și se opresc la 140 de cai putere, aceste tractoare sunt ideale pentru fermele mijlocii. Seria HX este definită de un design futurist, tehnolo­ gie de vârf și performanțe de top.

•

•

89

90 Utilaje agricole

ANIVERSARE ÎN FAMILIA FENDT 700 VARIO Un eveniment important s-a petrecut la sfârşit de iulie în uzina din Marktoberdorf: Tractorul FENDT 700 Vario cu numărul 100.000 a ieşit de pe linia de producţie!

F

endt 700 Vario a fost şi rămâne preferatul fermierilor. Timp de 25 de ani, tractoarele din această se­ rie au fost utilizate pe toate continen­ tele, în ferme sau de către contractori, precum şi în sectoarele non­agricole.

Manevrabilitatea sporită şi performan­ ţele ridicate cu un consum redus de combustibil au caracterizat întotdeauna această serie. Nici un alt tractor nu a fost înmatriculat atât de des în Germa­ nia precum modelul de vârf Fendt 724 Vario. Din 1999 şi până în prezent, seria 700 Vario a obţinut nu mai puţin de 33 de premii internaţionale.

MAI MULTĂ TEHNOLOGIE, MAI MULTĂ PERFORMANŢĂ Generaţia a 7­a a acestui tractor de excepţie a ridicat cu mult ştacheta, fă­ când accesibile tehnologiile tractoarelor mari clasei compacte de până la 300 CP. Desemnat „Tractorul anului 2023” şi pre­ miat cu titlul „Farm Machine 2023”, cea

mai nouă serie 700 Vario de la FENDT impresionează atât prin agilitate, cât şi prin consumul deosebit de redus de mo­ torină. Echipat cu transmisia VarioDrive cu o singură treaptă, acesta dispune şi de sistemul integrat de reglare a presi­ unii în pneuri VarioGrip şi poate atinge viteze de până la 60 km/h. Dacă primul

exemplar din seria 700 a fost construit pe 30 august 1998, tractorul cu numărul 100.000 a părăsit linia de producţie în data de 25 iulie. Este vorba de un model 728 Vario, care va fi expus la diferite târ­ guri comerciale în următoarele luni, in­ clusiv în Italia şi Franţa.

(LIVIU GORDEA)

S-AU EPUIZAT FONDURILE AFIR PENTRU ACHIZIȚIA DE UTILAJE

A

Sursa foto: iStock.com/roman023

genția pentru Finanțarea Investi­ țiilor Rurale a anunțat, la 30 iulie a.c., epuizarea fondurilor disponi­ bile pentru investiții în achiziții simple de utilaje agricole pentru formele asocia­ tive, altele decât cele din sectorul sfeclă de zahăr, finanțate prin submăsura 4.1

15-31 august 2024

­ Investiții în exploatații agricole, com­ ponenta 4.1.1. din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014­2020 (PNDR 2020). De la deschiderea sesiunii pe 25 iunie 2024 și până la momentul epuizării fondurilor alocate, fermierii au depus online, prin această linie de

finanțare, 145 de cereri de finanțare, însumând 163.439.481 euro, față de alo­ carea disponibilă de 51.515.188 euro.

Termenul limită stabilit pentru depu­ nerea cererilor de finanțare era 24 septembrie 2024. Pentru cooperative, grupuri de producători și organizații de producători, rata sprijinului public nerambursabil este de 50% și poate crește până la 90% dacă sunt îndepli­ nite anumite condiții și nu poate depăși 1.500.000 euro, indiferent de tipul inves­ tiției și de dimensiunea fermei.

Pentru achiziția de utilaje destinate culturii sfeclei de zahăr, fermierii și for­ mele asociative din acest sector mai pot depune solicitări de finanțare până pe 24 septembrie 2024, ora 16:00 ­ data în­ chiderii sesiunii ­ sau până la epuizarea fondurilor.

(NICOLETA DRAGOMIR)

91

92 Reportaj Ferma

un reportaj de NICOLETA DRAGOMIR | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Ferma de lapte din Olanda cu 31 de vaci campioane!

Ferma Midwolder Holsteins din Gereweg, Țările de Jos, a fost înființată în anul 1981 iar din 2016 a devenit proprietatea familiei Van Erp. Este una dintre cele zece ferme de testare pentru genetica CRV.

M

embrii familiei Van Erp au ame­ najat în incinta fermei o mică sală de ședințe ai cărei pereți sunt ”tapetați” cu diplome și rafturi întregi cu machete și distincții pe care le­au primit de­a lungul vremii cele 31 de vaci campi­ oane ale fermei.

Practic, aproape toate animalele de aici sunt super productive, cu producții medii la prima lactație de peste 10.000 kg de lapte!

FERMA DE FAMILIE DIN GEREWEG Arjan Van Erp are 50 de ani și împre­ ună cu soția lui Saskia sunt proprietarii acestei ferme de familie din anul 2016.

Anterior, în anul 2013 a fost construit un nou adăpost cu stabulație liberă pen­ tru vacile cu lapte și tot atunci au fost achiziționați roboții pentru muls (4 x MRS2 Boumatic Robotics).

Toți cei patru copii ai soților Van Erp sunt implicați în activitățile din fermă.

Alex, cel mai mare, are 21 de ani și se ocupă de tot ceea ce înseamnă sectorul vegetal. În fermă mai lucrează un elev practicant și un singur angajat timp de Scanează-mă!

Am găsit VACA FĂRĂ SUBVENȚIE! Trăiește în Olanda și produce peste 11.000 kg lapte într-o lactație! Scanează codul QR și citește reportajul!

15-31 august 15-31 august2024 2024

Constituția și sănătatea animalelor susțin producția.

Scopul reproducției în ferma noastră este susținut de vaci foarte productive, cu un echilibru bun între constituția corporală și uger, picioare bune și ongloane sănătoase.

ARJAN VAN ERP

Crescător de vaci de lapte în Olanda

30 de ore pe săptămână, care hrănește vacile și curăță roboții.

ESTE FOARTE COSTISITOR SĂ FII FERMIER ÎN OLANDA! Fermierii lucrează 140 de hectare, din care 80 ha sunt cu iarbă pentru în­ silozare, 19 ha sunt cultivate cu porumb

pentru siloz iar diferența este pășunea vacilor.

Din acest an Arjan a decis să diver­ sifice culturile, pentru a asigura rotația dar și pentru a­și mai acoperi din costu­ rile foarte mari. A accesat un credit și a mai cumpărat teren pe care a înființat o cultură de cartofi pe 26 ha, 10 ha cu cea­ pă și 5 ha cu sfeclă de zahăr.

100.000 de euro a ajuns să coste hec­ tarul de teren agricol în Olanda!

Reportaj Ferma 93

”Dacă vrei să fii fermier aici, e foar­ te scump! De aceea nici nu ne facem planuri pe termen scurt. Proiectul nos­ tru pentru următorii ani e să plătim da­ toriile la bancă. Singura sursă de câștig este ceea ce producem în fermă, adică laptele. Tot ce mai primim ca subvenție este plata de 200 euro la hectar care vine direct de la Bruxelles și nu o poate tăia Statul”, îmi spune Arjan Van Erp. În condițiile în care guvernul olandez a tăiat toate subvențiile și ajutoarele pentru fermieri, inclusiv motorina, cel puțin 5% dintre agricultori, mai ales fer­ mieri tineri renunță la activită­ țile lor în fiecare an!

FURAJARE VACI ȘI TINERET Vacile în lactație din fermă primesc un amestec format din: 40% porumb siloz, 60% siloz de iarbă, 1 kg drojdie de grâu, 2 kg sfeclă, 1 kg fasole, 1 kg grâu.

Pe timpul verii, vacile cu lapte au pro­ gram de pășunat de 6 ore pe zi!

Vacile în repaus mamar au o rație zil­ nică bazată pe 33% paie, 33% porumb siloz, 33% siloz iarbă, 1 kg drojdie de grâu și 2,5 kg soia. În primele 8 săptămâni de viață, vi­ țelele primesc zilnic 9 kg înlocuitor de lapte prin hrănitori auto­ mate. De la vârsta de o lună

li se introduce în furajare o rație mixtă pentru vacile de lapte. Din momentul în­ țărcării vițelele vor fi hrănite cu o rație mixtă pentru vaci de lapte plus 2 kg fu­ raje concentrate.

MAI BINE ȘI MAI EFICIENT! Investițiile în performanță rămân singurele pârghii prin care crescătorii de vaci cu lapte din Țările de Jos își pot spori veniturile. ”Este un proces continuu. Trebuie să facem lucrurile mai bine și mai eficient”, spune Van Erp. Midwolder Holsteins deține în pre­ zent 192 vaci cu lapte (descendente de CRV ­ Treasure, Fragrant, Rioaveso, Abundant, Martin, Blessing și Launch) cu o producție totală anuală de 2,1 milioa­ ne litri lapte! 4,3% grăsime și ... ››› 94

94 Reportaj Ferma

››› 93 ... 3,48% proteină sunt cifrele rele­ vante pentru calitatea materiei prime.

Producția medie anuală per vacă este de 11.800 kg lapte cu 4,35% grăsi­ me și 3,56% proteină, vârsta 4,10 ani, 400 zile lactație.

La fel de valoroase pentru economia fermei sunt și cele 130 capete tineret femel, descedente din taurii Powerlift, Wendat, Fast Lane și Borax de la CRV. Taurii folosiți în prezent de la CRV sunt Reloader, Statement, Unlimited, Parfect, Glory și Salinero.

Materialul seminal este 55% conven­ țional. Ferma mai folosește 5% MSC sexat și 40% MSC de Angus pentru me­ tișii de carne care sunt vânduți către în­ grășătorii.

”BETTER COWS, BETTER LIFE” Ferma Midwolder folosește ex­ clusiv genetica de top CRV, progra­ mele de ameliorare CRV Efficiency și Feed Efficiency, precum și inova­ țiile CRV: MPR, Classification (boni­ tare), SireMatch (potrivirea perechi­ lor), Ovalert, HerdOptimizer (testare genomică), DigiKlauw și CRV Mineraal.

Totul pentru a obține eficiență în fermă, dar și un trai mai bun pentru familia fermierului. ”Vorba” sloganu­ lui CRV: ”Better COWS, Better LIFE” (Vaci mai bune, Viață mai bună).

15-31 august 2024

FERMĂ DE SELECȚIE ȘI TESTARE În 2017, ferma din Gereweg a devenit partener CRV în programele de selecție și reproducție. ”Suntem fermă de testare pentru Centrul de reproducție CRV din Wirdum, regiunea Friesland, care reprezintă ”ini­ ma” programului de reproducție pentru rasa Holstein”, spune fermierul.

CRV are 10 ferme de lapte partenere în Țările de Jos și Flandra, cu un rol vital în programul de reproducere. Când sunt gestante, cele 200 de potențiale mame de tauri sunt transferate de la centrul din Wirdum către fermele de testare. Aici se vor naște primii viței care au ocazia să­și demonstreze potențialul genetic.

Fermele de testare CRV sunt ferme

comerciale de produse lactate care, pe lângă propriile animale, primesc în fie­ care an cel puțin 15 juninci din progra­ mul de reproducere. În acest fel, viitorii tauri din portofoliul CRV sunt testați în condiții practice, de fermă.

Există numeroase vaci care provin din programul de reproducție CRV în aceste ferme de testare și care au pro­ dus 100.000 kg de lapte!

Fermierul selectează tăurași de două ori pe an. Este foarte important să aleagă taurii buni și tocmai de aceea folosește inovația CRV SireMatch (potri­ virea perechilor).

Fermierul alege taurii respectând prin­ cipiul ”triple A”: 20% producție, 40% on­ gloane, 30% reproducție (rata fătărilor).

95

SUMMIT-UL CRESCĂTORILOR DE ANIMALE TÂRGUL DE ZOOTEHNIE N°1 ÎN EUROPA

2024

1OCTOM4BRIE

sommet-elevage.fr

FRANȚA RAND R E F T N O CLERM 0 animale atori • 2 00

000 zanți • 115 1 700 expo

vizit

VIZITATORI STRĂINI > Vizitatorii străini sunt invitați să se înregistreze online pentru intrare gratuită şi/sau pentru turul fermelor pe www.sommet-elevage.fr

Contact în România Business France România Dna Adina IHORA Tel. (+40) 744 705 816 adina.ihora@businessfrance.fr info@sommet-elevage.fr • +33 (0) 4 73 28 95 10

96 Porcine

Nutriția corectă a scroafelor în perioada de tranziție

Vorbim de intervalul de timp din preajma fătării în care scroafele trec de la gestația târzie către lactația timpurie.

Acum survin modificări metabolice profunde, dar și comportamentale și fiziologice, care impun o hrănire adecvată.

D

eși acest termen ­ perioada de tranziție ­ este adesea folosit în zilele noastre, nu există un con­ sens asupra duratei sale. Majoritatea tind să fie de acord că perioada de tranziție include ultimele 5­7 zile de gestație și primele 3­5 zile de lactație și este caracterizat printr­o schimbare dramatică a necesarului de nutrienți de la o zi la alta.

MODIFICĂRI CU IMPACT MAJOR ASUPRA NUTRIȚIEI Scroafele în acest interval de timp intră în faza catabolică din cauza dezechilibrului dintre aportul și excreția de nutrienți, în urma creșterii rapide a fetușilor și a dezvoltării glandei mamare, a procesului de fătare,

Sursa foto: iStock.com/visicou

1.

15-31 august 15-31 august2024 2024

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj­Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

a producției de colostru, urmată de de­ butul producției lactate. Astfel, este evi­ dent faptul că scroafele aflate în peri­ oada de tranziție trec prin modificări metabolice profunde. În plus, trebuie menționat că tot în această fereastră de timp, scroafele sunt mutate din boxele de gestație în grup, în boxele de fătare individuale.

2.

Acest proces poate declanșa un set de modificări comportamentale, care se adaugă provocărilor nutriționale.

Apoi, pe măsură ce se apropie de momentul fătării, scroafele trec și printr­o multitudine de transformări fi­ ziologice datorate modificărilor la nivel hormonal.

Tot în această perioadă are loc tre­ cerea purceilor de la viața intrau­ terină la cea extrauterină, iar supravie­ țuirea lor reprezintă o mare provocare, atât în timpul fătării, cât și în primele zile de viață.

3.

4.

Porcine 97

RAȚII ADAPTATE FIECĂRUI INDIVID În trecut, furajarea scroafelor cu același furaj, atât pe durata gestației, cât și în lactație era o practică obișnu­ ită. Această strategie este în continuare răspândită în unele țări în care sursele de proteină sunt mai degrabă ieftine, iar densitatea animalelor este scăzută, cum este cazul la noi al gospodăriilor populației. Totuși, în prezent, majorității scroafelor întreținute în ferme comer­ ciale li se asigură rații relativ sărace în energie și proteine (aproape) pe toată durata gestației, respectiv bogate în energie/ proteine odată cu

intrarea în perioada de tranziție. În mod ideal, pentru a acoperi nece­ sarul real de nutrienți, hrănirea scroafe­ lor aflate în perioada de tranziție ar tre­ bui să fie adaptată fiecărui individ, luând în considerare stadiul fiziologic (adică ziua gestației sau ziua lactației), greu­ tatea în viu și nivelul producției lactate.

Cu toate acestea, în practică, strategia furajării pare să se concentreze, mult mai mult, pe minimizarea necesarului de forță de muncă și eliminarea posibilelor greșeli manageriale decât pe maximiza­ rea productivității scroafelor, puțină atenție fiind îndreptată spre factori pre­ cum paritatea (rangul fătării), greutatea în viu a scroafelor, stadiul reproductiv ori productivitatea acestora. ȚINTE NUTRIȚIONALE Cerințele nutritive ale scroafelor în privința energiei, proteinelor și a ami­ noacizilor esențiali se modifică rapid în timpul perioadei de tranziție. Cu toate acestea, în majoritatea fermelor, siste­ mul de hrănire este setat doar pe furni­ zarea unei singure diete pentru fiecare boxă sau compartiment și, prin urmare, trecerea de la rația de gestație la acea de lactație coincide, cel mai adesea, cu transferul scroafei în maternitate. Prin urmare, ideal ar fi ca nivelul de nutri­ enți din rațiile de gestație și lactație să asigure compromisul între ceea ce este optim pentru creșterea fetală, a glandei mamare, a producției de colostru, res­ pectiv lapte, dar și a acumulării de către scroafe a masei corporale optime și a rezervelor corporale.

MOMENT IMPORTANT PENTRU PERFORMANȚA FERMEI În ciuda duratei sale scurte, perioada de tranziție este foarte importantă, în principal pentru că numărul de purcei înțărcați este un factor determinant în evaluarea productivității reproductive a scroafele și a faptului că majoritatea pierderilor de purcei au loc în primele lor 3 zile de viață. Cum spuneam, în perioa­ da de tranziție au loc evenimente bio­ logice importante. Iar multe procese fiziologice legate de eficiența reproduc­ tivă suferă modificări semnificative, as­ pecte care sunt sau pot fi influențate de nutriția corectă scroafelor.

SUPRAVIEȚUIREA PURCEILOR

Sursa foto: iStock.com/ChiccoDodiFC

OBIECTIVELE FURAJĂRII SCROAFELOR ÎN PERIOADA DE TRANZIȚIE Indiferent de cât de dramatice sunt nevoile de nutrienți sau modificările fi­ ziologice în această perioadă complica­ tă, furajarea scroafelor aflate în tranziție nu a fost studiată suficient.

Obiectivele furajării scroafelor în pe­ rioada de tranziție ar trebui să satisfacă schimbările zilnice ale necesarului de nutrienți pentru a asigura normalitatea fătării, producția de colostru, ambele elemente fiind de o importanță capi­ tală în minimizarea numărului de pur­ cei fătați morți, respectiv a mortalității acestora în primele 3 zile de viață.

Este cunoscut faptul că dezvoltarea fetală crește exponențial pe parcursul gestației, dar atinge valori maxime în ultimele 10 zile dinaintea fătării. Acu­ mularea de masă corporală fetală ­ cu efect major asupra greutății individuale a purceilor la fătare ­ este esențială pen­ tru supraviețuirea purceilor, asigurarea performanțelor de creștere, atât în peri­ oada de alăptare, cât și după înțărcare. În consecință, acest ritm alert al dezvoltării fetale are o legătură directă cu nutriția scroafelor, întrucât cerințele acestora de proteine și aminoacizi cresc și ele pro­ porțional în ultimele zilele de gestației, având în vedere că organismul matern îi direcționează prioritar către fetuși.

PRODUCȚIA DE COLOSTRU Unul dintre cei mai importanți para­ metri ai producției suine este reprezentat de reducerea mortalității purceilor fătați vii, în primele 3 zile postpartum, element care are drept cauză, în mare măsură, un aport insuficient de energie, deși sănăta­ tea purceilor sau imunitatea lor scăzută pot juca, de asemenea, un rol important.

După cum se știe, imediat după naștere, pentru asigurarea necesarului de ener­ gie, purceii nou­născuți se bazează pe oxidarea glicogenului din ficat și din mus­ culatură, precum și pe utilizarea nutrien­ ților din colostrul ingerat.

Astfel, în definitiv, supraviețuirea pur­ ceilor depinde de cantitatea de colostru pe care o consumă, iar producția de co­ lostru depinde 100% de scroafă, implicit de nutriția acesteia.

98 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Serviciile John Deere Farmsight te ajută să maximizezi timpul de funcționare și productivitatea utilajelor din fermă. Îți recomand să te conectezi la Centrul de Operațiuni John Deere, de pe MyJohnDeere.com sau din aplicația mobilă, pentru a gestiona și asista utilajele de la distanță. Prin observarea parametrilor de funcționare și cu ajutorul Sistemului de Ghidare AutoTrac, le poți mări te ita bil na performanța cu până la 14%. s te Su

Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Ag

JD

lin

ric

u ult

ra

de

Pr

ec

izi

e

k

Suppor t

gh

t

Connec ted

Fa

rm

Si

An

aliz

e sa

teli

tare

RECOMANDĂRILE

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

Au

LUI

rac toT

ILIE creat de

TERENURI ŞI FERME

Teh

no

log

Soluții de management

A

ltur gricu

ie

www.ipso.ro

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 B. Experiență în tehnologii No Till , Minim, Strip Till, Twin Row și biostimulatori, oferim consultanță în creșterea producției agricole în condiții de secetă și/sau irigații..

Tel. 0743092208 BN. Vând panouri sandwich second-hand, izolație polistiren 6 cm, tablă 0,5 mm, 5 cute, culoare gri, lungime 6,8 m, în stare bună, fără rugină, preț 35 lei/mp. Tel. 0740008170 - Cumpăr terenuri sau superficie teren parc fotovoltaic, 50-1.000 ha, superficie 2.000 euro/ha/an, 2.000-2.500 euro/ha/an, negociere directă, consultanță gratuită. Tel. 0734845159

Stații met

a An

e liz

a de

de

so

l

eo

Con

for t

agricol

Pr e c

Per forma

izie

JD

lin

k

nță

Diagnos�care

- Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 r, 70 sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 MS. Vând selector cereale original din import, 2-3 to/oră, masă proprie cca. 140 kg, motor 220V, 0,75 kW, dimensiuni: lungime 2500 x lăţime 1100 x înălţime 1750 cm. Tel. 0745096575 SB. Vând capac monobloc potrivit pentru Case MXM 120, 130, 140, 150, 155, 165, 180, potrivit și pentru New Holland TM 115, 120, 130, 135, 140 etc.. Tel. 0738641295 SB. Vând piese din dezmembrări combine și tractoare, piese second hand și noi, la comandă, pentru toate mărcile de combine și tractoare. Termen livrare pentru piese second hand foarte scurt, piese verificate, în stare foarte bună de funcționare. Tel. 0738641295

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

ÎNGRĂȘĂMINTE ȘI PESTICIDE

B. Ofer servicii omologare îngrășăminte EC, procedura europeană și omologare pesticide. Ofer profesionalism, rapiditate, costuri decente. Tel. 0743092208

15-31 august 2024

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE DE SCHIMB

PRODUSE ALIMENTARE

IF. Cumpărăm sedimente/zațuri ulei vegetal, ulei vegetal expirat sau neconform, orice tip de decantare de ulei vegetal care se găsește la baza bazinelor de depozitare, cantitate minimă 20 tone, plata pe loc. Tel. 0752257777

CĂRŢI, VOLUME

TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328