Revista Ferma nr. 4 (1-14 martie 2021)

ANUL XX

III • NR. 4

(275) • 114

martie 2 021

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

TURMA DE VACI GALLOWAY A FAMILIEI VARGA 18-21 Articolul ediţiei

Ce am văzut interesant la EuroTier?

30 Agricultura 4.0

15 greșeli de evitat la semănat 60-61 AgroTehnologii

Preţ: 9 lei

Editorial

ANUL XXIII • NR. 4 (275) • 1-14 martie 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Şef lucrări dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei (276) va apărea în perioada 15-31 martie 2021

FERMA DE FAMILIE: SIMBOL EUROPEAN, EŞEC ROMÂNESC

E

xistă 36 de definiţii oficiale ale fermei de familie şi aproape toate pleacă de la ideea că acest tip de fermă constituie elementul cheie al "Modelului european de agricultură", aşa cum a fost definit la Consiliul Europei de la Luxemburg, în 1997.

Potrivit FAO (2012), agricultura familială este legată de producătorii care, în ciuda diversităţii dintre state, prezintă caracteristici comune: au acces limitat la resurse funciare şi de capital; capul gospodăriei participă direct la procesul de producţie; producţia obţinută este principala sursă de venit pentru nucleul familiei, care poate fi completată cu alte activităţi non-agricole.

Conform USDA, fermele familiale sunt cele în care operatorul principal şi lucrătorii legaţi de acesta prin sânge sau căsătorie deţin peste 50 la sută din afacerea agricolă. Pentru că se bazează pe membrii familiei cu putere de muncă, dar cu abilităţi şi constrângeri diferite, funcţionarea acestui tip de fermă depinde de distribuţia corectă a resurselor şi a responsabilităţilor. În 2014, desemnat în UE drept „Anul internaţional al fermei de familie” declaraţiile oficiale plecau de la premisa că „Ferma de familie este un mod de viaţă”. Activităţile din fermă fac parte integrantă din istoria familiei iar pământul este moştenit din generaţie în generaţie. În majoritatea ţărilor cu agricultură avansată, fermele familiale ajută la păstrarea tradiţiei stilului de viaţă rural şi la revitalizarea comerţului local.

UE caută în mod constant mijloace de sprijinire a agriculturii familiale. Astfel de ferme sunt încurajate să coopereze, facilitând vânzarea produselor şi capacitatea mai bună de negociere cu furnizorii şi intermediarii. Fără îndoială, fermele familiale pot fi identificate ca baza agricolă care a prosperat în Europa timp de secole. Acestea ar putea fi competitive, durabile, orientate spre piaţă, integrate armonios în rural şi în concordanţă cu interesul public general. Să nu uităm că peste 95% din exploataţiile

agricole din UE sunt ferme familiale iar trei sferturi din aportul de muncă în agricultură provine de la proprietar sau membri ai familiei sale. În anul declarat “al fermei de familie” pe întreg mapamondul, România emitea pe bandă rulantă bazaconii legislative în totală contradicţie cu normativele UE referitoare la dimensiunea fermelor de familie iar aceste anomalii legislative au efecte directe asupra accesului la fondurile europene. În 2013, prin OUG 64, Ministerul Agriculturii a schimbat baza de calcul a fermei de familie de la unitatea de dimensiune economică (UDE) la valoarea standard a producţiei agricole (SO): „dimensiunea economică a fermei de familie este cuprinsă între 8000 şi 250000 SO". Acest criteriu a fost utilizat în cadrul PNDR 2014-2020 şi a exclus "cu brio" ferma de familie de la multe scheme de finanţare.

MADR se laudă cu încercările repetate de aliniere la viziunea UE de susţinere a fermei de familiei. Desigur, eşecul încercărilor este evident. Un bla bla guvernamental care, din păcate, aruncă perspectivele fermei de familie în zona de semi-subzistenţă! Mai sperăm încă la cea din urmă şansă, odată cu elaborarea PNS-ului...

NICOLETA DRAGOMIR

Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

26

6 6 10 12 14 18 22 24 26

30

Actualitate

Alt plan, alți bani!

Cât va primi Agricultura?

Cât de complicată poate fi vânzarea unui teren?

Agroinfo Operațiunea ”Ambrozia”: cresc amenzile Turma de vaci Galloway a familiei Varga 10 critici aduse Legii porcului 5 restricții cu efecte dramatice în zootehnie Și-a transformat stupina în fermă de elită

28

Agricultura 4.0

28 Carnea viitorului va veni din laborator 30 Ce am văzut interesant la EuroTier?

32 Schäffer 6680 T încărcătorul telescopic pe roți 34 7 tehnologii inteligente în ferma de legume 36 Era post-glifosat: plivitul robotizat

38

Cultura mare

38 Unde se duc banii pentru întreținerea pajiștilor?

40 Reforma PAC, analizată din toate unghiurile 44 Performerii anului 2020: „Porumbul de Aur” 46 Pseudocerealele - cum să le cultivi profitabil în ferma ta?

50 Fermierii, între însămânţări şi deşarte despăgubiri

1-14 martie 2021

58

54 Nina Gheorghiţă investește prudent în ferma sa 58 Gabriel Emilian Rusu, un „erou al ogoarelor” 60 15 greșeli de evitat la semănat 62 Mai mult = mai bun 64 Rapița pică din picioare la recoltare 66 Vasile Balcan renunță la sfecla de zahăr

68

Horticultură

68 Uleiul de portocale: „all-in-one” pentru legume 70 5 greșeli frecvente la plantare 72 Afacerea care stă... pe roze!

76 10 reguli de aur la tăierile de rodire 80 Livezi bine îngrijite

82

Utilaje agricole

82 Sola şi Ovlac sunt vârful de lance al SAM 86 Geamănul cu muşchi: mic și puternic!

90 Fuziunea anului la Maschio Gaspardo 94 Noua serie Fendt 314 Vario 96 KRONE - specialistul în furaje verzi

100

Zootehnie

100 2 scheme de finanțare pentru vaca de carne (II) 102 Cum hrănim tineretul ovin pentru reproducţie?

103 Sommet de l’Élevage intră într-o nouă eră 104 Putem mulge oile în perioada de alăptare?

106 Cum să ne creștem animalele în bunăstare?

108 Drojdiile hidrolizate, ingredient-cheie în rație 112 Cât de rezistenţi sunt porcii la stresul termic?

114

Mica publicitate

114 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

AgroFinanțare

Alt plan, alți bani!

Cât va primi Agricultura?

Sursa foto: w ww.basf.com

6

O sumă uriașă de bani europeni este pregătită pentru țara noastră.

Necesități sunt multe, mari și mărunte. Organizați bine, fermierii ar putea fi avantajați.

M

ecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) a fost elaborat în 2020, în contextul pandemiei Covid 19, care încă afectează puternic statele europene, dar și din motive care țin de tranziția la o economie verde și la digitalizarea societății.

34,2 MILIARDE DE EURO PENTRU ROMÂNIA În 9 februarie a.c., Parlamentul European a adoptat documentul în baza căruia mecanismul va fi pus în mișcare, suma alocată la nivel european fiind de 672,5 miliarde de euro, din care 34,2 miliarde de euro vor reveni României.

Votul din 9 februarie a fost salutat de puterea politică de la București, mai ales că în procesul de elaborare și negociere a documentului au fost implicați, în calitate de coraportori, doi eurodeputați români: Siegfried Mureșan și Dragoș Pâslaru. De aici înainte, Guvernul României trebuie să elaboreze un Plan Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR), care, atenție, este

1-14 martie 2021

un articol de

ziția verde, iar cel puțin 20% trebuie să sprijine transformarea digitală.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CE ÎNSEAMNĂ SĂ FIM REZILIENȚI? Înainte să identificăm câteva avantaje posibile în urma punerii în mișcare a acestui uriaș mecanism financiar, haideți să vedem ce anume înseamnă ”reziliență”, cel de-al doilea termen al denumirii acestui mecanism. Potrivit dexonline.ro, reziliența este 1. capacitatea unui corp de a reveni la forma și dimensiunea inițială după deformare și 2. capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (emoțional, economic ș.a.m.d.). Prin urmare, a fi rezilient înseamnă, pentru o persoană sau pentru o societate, să aibă capacitatea de a-și recâștiga echilibrul deținut înainte de o experiență negativă.

STELIAN RĂDESCU

diferit de Planul Național Strategic (PNS), pe care trebuie să-l elaboreze Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și care va fi conectat la Politica Agricolă Comună (PAC).

Sunt planuri distincte, instrumente de finanțare diferite, nu trebuie confundate.

VERDE ȘI DIGITAL Cu toate acestea, banii alocați prin MRR vor ajunge și în sectorul agroalimentar și în zona rurală și vor putea influența în bine activitatea fermierilor români. Banii, desigur, trebuie cheltuiți de fiecare stat membru după niște reguli bine formulate. O regulă majoră este că cel puțin 37% din alocarea fiecărui plan național trebuie să sprijine tran-

O UNIUNE MAI PUTERNICĂ Astfel, banii oferiți prin MRR trebuie să ajute țările membre să repare pagubele produse în prezent de ... ››› 8

7

Cirrus – O lume de precizie Combinație de semănăt tractată

I

I

3.000 l – 4.000 l

» Acționarea electrică până la cultivarea specifică a zonei parțiale

3m–6m

» Anvelope Matrix

Dozarea acționată electric asigură respectarea precisă și constantă a ratei de însămânțare pentru diferite tipuri de semințe pornind de la 1,5 la 400 kg/ha.

De asemenea, în combinație cu administrarea de îngrășământ și pentru prelucrarea hărților de cartare cu GPS-Maps.

Anvelopele Matrix special dezvoltate consolidează patul germinativ în benzi înaintea brăzdarelor de însămânțare.

De asemenea, acestea asigură rularea optimă a semănătorii în timpul transportului cu până la 40 km/h.

» GPS-Switch și AutoPoint

Datorită GPS-Switch și AutoPoint, Cirrus închide și deschide foarte precis secțiunile la capăt de rând sau în sole cu forme neregulate.

optimă a semințelor » Amplasarea cu cele 2 sisteme de brăzdare

patului germinativ – » Prelucrarea de asemenea cu sistemul de discuri Minimum TillDisc

Brăzdarul universal simplu-disc RoTec pro oferă posibilitatea însămânțării chiar și pe soluri cu umiditate extremă.

Brăzdarul dublu disc TwinTeC+ de înaltă performanță este extrem de robust și precis chiar și la viteze mari de lucru.

Discurile de prelucrare fără întreținere special înclinate oferă o prelucrare intensivă și nivelare optimă a patului germinativ. În condițiile semănatului cu sistemul de conservare a apei, patul germinav este prelucrat în benzi prin sistemul Minimum TillDisc. Solul este prelucrat în benzi înaintea brăzdarelor de însămânțare.

GreenDrill 501

FerTeC Brăzdar simplu disc

»

Buncăr versatil și concept de însămânțare până la inclusiv administrare triplă de produse Cirrus oferă diverse concepte de buncăr pentru o varietate largă de însămânțări. Cirrus-CC poate fi combinat cu GreenDrill pentru a administra până la trei materiale diferite în trei puncte diferite cu contorizare precisă.

Fiecare tip de semințe este perfect contorizat și însămânțat. Fertilizarea precisă radiculară și semănarea de culturi intercalate sunt, de asemenea, posibile datorită unui brăzdar suplimentar cu un singur disc FerTeC.

TwinTeC+ Brăzdar dublu disc

AMAZONE România: Liviu Zimcea • liviu.zimcea@amazone.ro • Mobil 0723/491223 Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 Cornel Chiuaru • Est • cornel.chiuaru@amazone.ro • Tel. 0730/290290 SPECIALIST PRODUS: Paul Bajko • Vest • paul.bajko@amazone.ro • Tel. 0730/076678 Constantin Cioara • Sud • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504

for Innovation | amazone.ro

AmaTron 4 terminal ISOBUS

8

AgroFinanțare

››› 6 ...pandemia Covid-19 și să facă față experiențelor negative din viitor, să aibă capacitatea de a limita daunele și de a reveni rapid la normalitate. Pe scurt, să contribuie la dezvoltarea unei Uniuni Europene mai puternice. De aceea, pe lângă tranziția către economia verde și transformarea digitală, prin mecansimul acesta financiar vor fi avute în vedere și alte direcții: crearea de locuri de muncă sustenabile și favorabile incluziunii, aplicarea politicilor pentru generația următoare, pentru copii și tineret, inclusiv pentru învățământ și competențe.

O ECONOMIE VERDE REALIZATĂ PRIN: Utilizarea unor surse alterna­ tive de energie. Ar fi o șansă pentru legumicultori, de pildă, să aibă lângă serele și solariile lor echipamente de producere a energiei alternative (stații de biogaz, stații eoliene, panouri solare) cu ajutorul cărora să încălzească spațiile protejate, fără să mai cheltuiască bani pentru combustibili solizi (lemne, cărbuni, motorină). De asemenea, fermele vegetale de cultura mare ar putea beneficia de aceste echipamente. Să nu mai vorbim de fermele zootehnice, care ar putea să se doteze cu stații de producere a biogazului.

Gestionarea deșeurilor. Un alt aspect al economiei verzi legat de sectorul agricol este gestionarea deșeurilor compostabile. Legea există, sunt așteptate normele tehnice, fer-

1.

2.

1-14 martie 2021

mierii riscă să fie amendați dacă vor mai incendia resturile vegetale în loc să le transforme în compost sau să le predea unor firme care dețin instalații de producere a compostului. Dar la fel de bine, cooperativele agricole sau alte forme asociative ar putea accesa bani europeni prin MRR ca să înființeze astfel de instalații și să devină producători de compost. Dar ce ziceți dacă România ar produce cantități mari de compost de bună calitate și le-ar exporta?

VINE APA PE CANAL? Tot din MRR ar putea fi finanțată (ministrul Adrian Oros susținea în toamna anului trecut că suma alocată ar fi de 6,5 miliarde de euro) și Strategia de Gestionare a Apei (irigații, desecări și combaterea eroziunii solului) . Consultând pagina de facebook a ministrului, pe care o utilizează în mod activ, comunicându-și cu precădere agenda zilnică, nu am găsit, la o zi după anunțul că Parlamentul European a aprobat MRR, nici un mesaj despre acest rezultat, care ar face posibilă finanțarea Strategiei de Gestionare a Apei. Ce-i drept, din toamnă până în prezent, în urma alegerilor din 6 decembrie 2020, s-au produs niște schimbări în echipa guvernamentală. E posibil ca noul premier să nu fie prea entuziasmat să aloce 6,5 miliarde de euro, din cele 34,5 mld. de euro, pentru lucrările de îmbunătățiri funciare. E doar o supoziție,

vom vedea la timpul potrivit ce destinație vor căpăta banii.

Vom vedea, așadar, cât de mult se va redresa România și cât de rezilientă va deveni. Desigur, inclusiv România agricolă.

BENEFICIILE DIGITALIZĂRII Banii oferiți prin MRR în următorii ani vor accelera, cu siguranță, și digitalizarea sectorului agroalimentar. Tot mai numeroși fermieri, din toate ramurile, vor utiliza noile tehnologii, programele și aplicațiile menite să le îmbunătățească activitatea. Dar mai mult decât atât: prin digitalizare vor fi îmbunătățite și relațiile cu autoritățile publice, cu birocrații, de care se plâng deseori. Avem deja un exemplu: depunerea online a cererii unice la APIA, din cauza pandemiei Covid-19, i-a scutit pe beneficiari de câteva drumuri pe la instituții.

Despre beneficiile digitalizării în agricultură, revista Ferma vorbește număr de număr, prezentând exemple de fermieri care au adoptat noile tehnologii. Sca­ nează codul QR și citește mai mult despre inovațiile din Agricultura 4.0, pe www. revista­ferma.ro!

9

10 Legea terenurilor

Cât de complicată poate fi vânzarea unui teren?

Tranzacția unui teren agricol a devenit foarte complicată, după adoptarea anul trecut a noii legi.

Recent au apărut instrucțiuni finale. Oare se va ”gripa piața” terenurilor agricole?

TRANZACȚIA ÎNCEPE LA PRIMĂRIE: PRIMII 5 PAȘI Un cetățean român care intenționează să vândă teren agricol situat în extravilan trebuie mai întâi să anunțe primăria UAT-ului pe teritoriul căreia se află terenul.

Primăria este obligată să afișeze oferta de vânzare la sediul acesteia sau, după caz, pe pagina de internet proprie.

Apoi, tot primăria este obligată să înștiințeze preemptorii, împărțiți după noua lege în șapte ranguri. Înștiințarea se face prin poștă și/sau prin poșta electronică. În cazul în care preemptorii nu pot fi anunțați, înștiințarea va fi afișată la sediul primăriei.

1.

2.

3.

UN PARCURS SINUOS ȘI SOLICITANT Drumul până la notar este atât de sinuos și de solicitant, încât cel mai probabil vânzătorii și cumpărătorii, mulți dintre ei, vor renunța să încheie o tranzacție. Ministerul se obligă să înființeze Registrul unic național privind circulația și destinația terenurilor agricole situate în extravilan, dar nu este stipulat în normele metodologice dacă își asumă să-l facă și public pe site-ul instituției. O dovadă de transparență ar fi binevenită. Scanează codul QR pentru a afla și alte preve­ deri ale noii legi a terenurilor!

1-14 martie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

4.

Primăria înregistrează și afișează la sediu și pe site-ul propriu, după caz, toate comunicările de acceptare a ofertei de vânzare a terenului, depuse de oricare dintre preemptorii cuprinși în lista preemptorilor sau de oricare alți preemptori necuprinși în listă și care dovedesc ulterior întocmirii listei această calitate prin acte justificative, în vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru oferta de vânzare în cauză.

Vânzătorul va primi de la primărie comunicările de acceptare a ofertei de vânzare și/sau ofertele de cumpărare depuse de potențialii cumpărători.

5.

DOSARELE AJUNG LA JUDEȚ ȘI LA BUCUREȘTI În cazul concursului dintre preemptorii din cadrul aceluiași rang,

vânzătorul alege preemptorul și comunică primăriei numele acestuia. În cazul în care niciun preemptor nu își manifestă intenția de cumpărare, primăria afișează procesul-verbal de constatare a încheierii etapei procedurale privind exercitarea dreptului de preempțiune, cu mențiunea că se pot depune cereri de către alți potențiali cumpărători. Toate aceste date sunt transmise de primării structurii centrale (direcția tehnică de specialitate din cadrul MADR) și structurii teritoriale (DADR ). Acestea au obligația să publice pe site-ul instituției oferta de vânzare a terenului și comunicările de acceptare a ofertei în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea documentelor sosite de la primării.

Directorul executiv al instituției emite avizele necesare și le comunică vânzătorului. Publică aceste avize pe site-ul instituției pentru o perioadă de 30 de zile. Totodată, comunică vânzătorului și avizele eliberate de structura centrală, MADR. După primirea tututor avizelor, vânzătorul și cumpărătorul urmează să parazefe tranzacția la notar.

Sursa foto: www.basf.com

M

inisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a emis luna trecută normele metodologice care reglementează procedurile privind vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan. Cum trebuie procedat?

11

12 Agroinfo

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

NU SUNT BANI PENTRU DESPĂGUBIRI

CE SOLUŢII PROPUN FERMIERII?

Miliardul de lei promis fermierilor drept despăgubiri pentru culturile agricole de primăvară distruse de secetă în 2020 nu a fost inclus în bugetul MADR pe 2021.

Conducerea Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare a propus Guvernului patru soluţii pentru despăgubirea fermierilor: 1. Despăgubirile la culturile de primăvară şi sumele restante pentru despăgubirile la culturile de toamnă să fie plătite din credite bugetare, până la sfârşitul lunii martie 2021; 2. Adeverinţe de credit, pe maximum 12 luni, în baza sumelor cuvenite fermierilor ca despăgubiri de secetă, inclusiv restanţele la culturile de toamnă. Adeverinţele să ajungă la fermieri până la mijlocul lunii martie; 3. Compensarea sumelor reprezentând despăgubiri de secetă cu sumele datorate de fermieri statului (impozit pe venit/salarii, CAS, CASS); 4. Crearea unui mecanism de creditare şi garantare similar IMM INVEST, prin care fermierii să poată lua credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept despăgubiri.

Conducerea Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare s-a întâlnit cu ministrul Adrian Oros, pe 16 februarie, pentru a discuta plata ajutoarelor din agricultură.

Oros nu poate face rost de mai mulţi bani, dar le-a promis fermierilor sprijin în dialogul cu prim-ministrul Florin Cîţu şi cu ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, şi le-a confirmat că amendamentul privind amânarea ratelor la creditele fermierilor afectaţi de secetă a fost aprobat de Comisia Buget - Finanțe din Senat.

1-14 martie 2021

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură!

Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

Fermierii pot depune la APIA cererea unică de plată în perioada 1 martie ­ 15 mai 2021.

Scanează codul QR și află ce acte sunt necesare pentru fermierii care cer subvenţii APIA anul acesta?

De ce e voie doar 5 porci în gospodării, de ce nu 3, de ce nu 7?

George Scarlat, senator şi crescător de porci, compară „pandemia” de pestă porcină africană cu Covid-19!

Ce valori au plăţile compensatorii pe care le primesc fermierii români în 2021?

Lista APIA cu plăţile suplimentare pe hectar şi pentru animale!

Explicaţiile ministrului Adrian Oros despre subvenţiile APIA pe suprafaţă: 247 euro/ha! Când vor încasa fermierii români această sumă?

Planul Naţional Strategic (PNS) 2023­2027 trebuie să fie gata până la sfârşitul lunii noiembrie 2021 Ministrul Adrian Oros: Vor fi ferme mici, de subzistenţă, care vor dispărea!

Bani în plus de la APIA. Care sunt rasele de animale în pericol de abandon?

Crescătorii care iau 87 euro/UVM pentru ovine şi 200 euro/UVM pentru bovine!

Agroinfo

MADR modifică, din nou, ordinul maxim 5 porci în gospodăria ţărănească

REGULI ÎN VIGOARE DE LA 1 SEPTEMBRIE 2021!

Ordinul MADR care obligă fermele cu peste 5 capete de porci să fie autorizate sanitar-veterinar va intra în vigoare de la 1 septembrie 2021.

Proiectul de modificare a OMADR 538/2019 stabileşte trei tipuri de exploataţii de creştere a suinelor: a) noncomercială - de subzistenţă, de creştere a suinelor pentru consum familial, cu maximum 5 capete porci, înregistrată sanitar veterinar, deţinută de persoane fizice; b) comercială - de creştere a suinelor, indiferent de număr, autorizată sanitar veterinar, deţinută de persoane înregistrate şi autorizate la Registrul Comerţului; c) exploataţie de suine Bazna şi Mangaliţa care comercializează animale cu sistem de creştere semideschis, înregistrată/autorizată sanitar-veterinar, deţinută de persoane înregistrate şi autorizate la Registrul Comerţului.

Ministrul Adrian Oros susţine că scopul este controlul răspândirii pestei porcine africane: cei care cresc doar 5 porci „nu au nici o obligaţie”, dar cei care vor să vândă porci trebuie să aibă evidenţe veterinare, „să avem o trasabilitate, să ştim cum prevenim boala”.

Buget MADR: Zeci de mii de fermieri aşteaptă subvenţiile APIA

CÂŢI BANI PRIMEŞTE AGRICULTURA ÎN 2021?

Bugetul MADR pentru 2021 este de 26 miliarde de lei în credite bugetare, 38,3 miliarde de lei în credite de angajament, iar fondurile europene ar urma să fie între 22 şi 34 de miliarde de lei.

Suma alocată pentru plăţile fermierilor în 2021 este de 21,951 miliarde de lei. În bugetul MADR sunt incluse şi 213,108 milioane lei pentru recensământul agricol şi sume pentru liceele agricole.

Bugetul de stat pe 2021, aprobat de Guvern pe 19 februarie, trebuie aprobat şi de Parlament.

Potrivit directorului general al APIA, Adrian Pintea, 93,68% din fermierii eligibili au primit deja subvenţiile pe 2020, în timp ce 39.000 de fermieri aşteaptă plata ajutorului naţional tranzitoriu (ANT), care se face din bugetul naţional pe 2021.

Tot din bugetul de stat pentru acest an va fi plătit şi ajutorul pentru motorina utilizată în agricultură în trimestrele 3 şi 4 ale anului 2020.

Peste 22.000 de ferme iau subvenţii, deşi nu mai au nici un animal!

ANTZ BOVINE: 5 EURO/CAP DE ANIMAL ŞI AJUTOR COVID­19 Federaţia Pro Agro propune MADR ca valoarea ajutorului național tranzitoriu (ANT) pentru sectorul bovine în 2021 să fie 5 euro/cap de animal, respectiv 1,5 euro pe tona de lapte, iar banii economisiți să fie împărţiţi fermelor de vaci drept ajutor Covid-19. În 2019, ANTZ a fost de 69,11 euro/cap de animal, respectiv 17,72 euro/tona de lapte. Pentru 2020, cuantumurile vor fi stabilite după aprobarea bugetului de stat. În 2021, fermierii pot primi maximum 50% din aceste sume. Pro Agro estimează că s-ar economisi, astfel, 432 milioane lei.

Pro Agro cere şi ca noua dată de referinţă pentru plata ANTZ să fie 15 iunie 2020 şi să fie eliminate de la plată cele 22.060 de ferme care nu mai au nici un animal în exploatare, dar aveau la data de referință 31 ianuarie 2013 şi încasează şi în prezent subvenţii pentru 176.184 de capete de bovine, adică 13,7% din totalul de bovine eligibile.

13

14 Dosar Ferma

Operațiunea ”Ambrozia”: cresc amenzile

Fermierii sunt obligați să combată Ambrozia, iar instituțiile publice trebuie să inițieze campanii de informare și să efectueze controale în teren. Pragul minim al amenzilor a fost majorat!

NORME, AMENZI, EFECTE A fost operată o simplificare a procedurii de verificare a terenurilor infestate, controalele fiind realizate atât de către autoritățile administraţiei publice locale, prin personal împuternicit de primar, cât și de poliția locală sau de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu. Totodată, a fost ridicat nivelul minim de aplicare a amenzilor, ajungând de la 1000 lei la 5000 lei

MĂSURI DE COMBATERE Potrivit legii, ambrozia este eliminată prin cosire, smulgere, erbicidare sau prin alte lucrări și metode specifice. De pildă, atunci când buruiana este răspândită în interiorul tarlalelor/solelor agricole, în special în interiorul unor crovuri, stufărișuri, denivelări etc., distrugerea poate fi făcută prin aplicarea unor lucrări de discuit, grăpat sau prin folosirea unor cositori mecanice. Aceste măsuri sunt menținute până la sfârșitul perioadei de vegetație.

Robotul Fermy, specialist în do­ meniul agriculturii 4.0, recomadă o soluție eficientă pentru com­ baterea ambroziei.

Scanează codul QR și vezi în materialul video ce propune Fermy!

1-14 martie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pentru persoanele fizice și de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele ju­ ridice. Înainte, pragul minim a fost 750 lei pentru persoane fizice, respectiv 5000 de lei pentru persoane juridice.

CÂND ARE LOC CONTROLUL TERENURILOR INFESTATE? Dar până la amenzi, guvernul intenționează ca proprietarii de terenuri să fie mai întâi bine informați. Pentru asta, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale, Ministerul Sănătății și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sunt obligate să creeze pe site-ul propriu o pagină specială de prezentare a buruienii ambrozia, astfel încât proprietarii de terenuri să învețe să identifice planta sălbatică și să afle metodele pentru prevenirea, combaterea și distrugerea acesteia. Prin HG din 27 ianuarie, guvernul a prelungit perioada privind al doilea control asupra terenurilor infestate, în intervalul 6 iulie - 31 octombrie, al fiecărui an. Măsurile reglementate vor conduce, se așteaptă guvernanții, la diminuarea suprafețelor de teren infestate cu această buruiană, a cantității de polen eliberată în atmosferă și implicit la menținerea unui mediu sănătos pentru populație.

CE SPUN FERMIERII? Natura este, deocamdată, în repaus vegetativ, nu putem vedea ambrozia pe câmp.... ››› 16

Sursa foto: www.canva.com

Î

n 2018, să ne amintim, a fost votată Legea 62 privind combaterea buruienii ambrozia (Ambrosia arte­ misiifolia), normele de aplicare fiind adoptate în același an și aplicate de la 1 ianuarie 2019. Anul acesta, însă, în ședința din 27 ianuarie, guvernul a adoptat o HG prin care a adus câteva modificări normelor metodologice.

15

Sursa foto: glissando.ro

Sursa foto: glissando.ro

16 Dosar Ferma

››› 14 ...L-am sunat pe Ion Achim, fermier de cultura mare din Răcari, județul Dâmbovița, și mi-a spus că pe terenurile sale nu crește această buruiană: ”Nu am avut probleme, fiindcă eu îmi lucrez terenurile. Buruiana crește unde e pârloagă. La mine, nu e cazul”.

Printre cei vizați de lege sunt și proprietarii sistemelor de irigații.

Directorul filialei ANIF Tulcea, Marius Damian, m-a asigurat că nici ei nu au constatat o invazie a ambroziei: ”Dacă a fost pe undeva, a dispărut în urma lucrărilor de decolmatare”.

prezenta, săptămânal, prefectului un raport cu privire la acțiunile întreprinse și măsurile dispuse”. (...) În județul Dolj sunt foarte multe terenuri acoperite cu această buruiană, Garda de Mediu dând câteva zeci de avertismente. La următorul control, cei care nu au luat măsuri riscă amenzi”, a notat la momentul respectiv publicația craiovaforum.ro.

Nu am găsit, deocamdată, o statistică publică a amenzilor aplicate la nivel național de instituțiile abilitate și nici o evaluare a suprafețelor infestate cu ambrosia.

PREFECTURA ÎN ACȚIUNE! Prefecturile au anunțat anul trecut demararea unor controale în teritoriu. Astfel, prefectura Dolj a informat în 2 septembrie că „verificările vor fi efectuate de comisia pentru combaterea buruienii ambrozia, comisie constituită la nivelul județului Dolj, prin Ordinul Prefectului. Secretariatul comisiei asigurat de către Direcţia pentru Agricultură Județeană Dolj va

PERICOL MAJOR PENTRU SĂNĂTATE În schimb, Ministerul Sănătății ne avertizează că în mod uzual, alergiile la polenul de ambrozia sunt cauzate de expunerea pe parcursul mai multor ani (3-4 ani), astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin 4-5 ani. Sunt cazuri când vârsta de apariție a simptomelor a coborât sub 1 an, existând chiar și copii de 6 luni care prezintă rinită alergică indusă de polenul

1-14 martie 2021

de ambrozia. Se evidențiază astfel gravitatea extremă generată de alergia la ambrozia, care afectează sănătatea unei largi categorii populaționale, care include și copii cu vârsta de sub 1 an.

STATISTICI ALARMANTE Potrivit estimărilor oficiale, din populația activă a României (9.000.000 persoane), un număr de 482.000 persoane sunt alergice la polenul de ambrozia, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecțiune care în timp evoluează spre astm. Aceste date evidențiază o prevalență crescută a alergiei la ambrozia de 5,35% în populația activă din România, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat. Populația expusă la polenul de ambrozia atinge 6 milioane de locuitori, majoritatea din vestul țării, celelalte regiuni fiind mai puțin afectate. Aceste date ar trebui să determine atât la nivelul autorităților, cât și al proprietarilor un plus de responsabilitate.

17

KIER 450 SC

azoxistrobin + difenoconazol Fluazifop-P-butil 150g/L+ tebuconazol

tratament de elită

Doza de aplicare: cereale 0,9-1 L/ha, rapiță 0,9-1 L/ha

www.innvigo.ro

SOLUŢII COMPLETE LA PREŢURI CORECTE

18 Articolul ediţiei

Turma de vaci Galloway a familiei Varga Una dintre cele mai vechi rase de taurine din Europa s-a adaptat de minune pe păşunile de lângă Agnita, unde Bogdan Varga a preluat afacerea tatălui său fără să­şi dorească neapărat acest lucru.

1-14 martie 2021

Articolul ediţiei 19

C

âteodată, viaţa îndeamnă omul pe căi pe care nu ar fi călcat conform planurilor sale. Bogdan Varga se bucura, până nu de mult, de profesia sa liniştită de inginer la Ocolul Silvic Agnita, judeţul Sibiu. Tatăl său, Pompil Varga, pasionat de zootehnie, conducea probabil cea mai mare fermă de vaci Galloway din ţară. Pierderea părintelui, cu mai puţin de trei luni în urmă, l-a făcut pe Bogdan să devină proprietarul acestui business cu totul special.

Nu ştia aproape nimic despre creşterea acestei specii ancestrale de bovine iar acum descoperă secretele pe care tatăl său nu a mai avut timp să i le dezvăluie. Regretă şi azi că nu l-a împins curiozitatea să se implice mai mult în activitatea tatălui său, însă se străduieşte să recupereze timpul pierdut. Măcar în amintirea memoriei sale şi-a propus să nu abandoneze şi să transforme această pasiune într-o afacere cu adevărat profitabilă!

VACILE CARE SE ÎNTREŢIN SINGURE Cele 110 exemplare de Galloway, despre care se spune că ar fi cea mai pură rasă de taurine din lume, sunt ţinute tot timpul anului pe păşune. Întreaga suprafaţă de aproape 200 de hectare este împrejmuită cu gard electric. Terenul este proprietate personală. Pe lângă asta, Bogdan Varga mai deţine 70 de hectare de fâneaţă. Practic, vacile lui nu consumă decât păşune, fân şi apă. Nu trebuie mulse,

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

nici făcut curat după ele. Aproape că se întreţin singure. Desigur, mai trebuie făcute tratamentele şi cam atât.

Animalele au certificate de origine iar păşunea este ecologică. „Am încercat să le facem un adăpost, dar nu au vrut să intre în el. Nu avea nici un rost să le forţăm. Le place libertatea”, m-a asigurat Bogdan.

60 DE ANIMALE UCISE DE UN URS Ca temperament, vacile din rasa Galloway sunt cunoscute ca fiind extrem de docile. Cu toate astea, nu te poţi apropia de ele pentru că nu se lasă atinse. Mai au şi un spirit de turmă foarte dezvoltat. Nu sunt ca vacile ţinute în grajd, au o doză de sălbăticie în ele. Dacă simt vreun pericol, se adună toate şi se pregătesc să respingă orice agresiune, deşi nu au coarne.

Din păcate, familia Varga a trecut printr-un episod destul de bizar în urmă cu patru ani, care a lăsat urme adânci. „Ne-am trezit cu un urs care a reuşit cumva să pătrundă în ţarc şi de acolo nu a mai ieşit, pentru că odată ce s-a curentat, s-a învăţat minte. Dar pagubele pe care le-a provocat au fost extrem de mari. A ucis atunci în jur de 60 de animale. Fiind vară, nici nu am observat decât când era prea târziu. Am primit totuşi despăgubiri pentru această importantă pagubă, dar interesul ... ››› 19

Businessul acesta este rentabil pentru că avem pământul nostru şi nu trebuie să plătim arendă.

Luăm subvenţia pe teren şi asta ne scoate pe plus. Altfel nu am putea câştiga mare lucru BOGDAN VARGA

Crescător de vaci Galloway

20 Articolul ediţiei ››› 19 ...nostru era să avem acele vaci, pentru că nu doream să le vindem. De când urşii figurează pe lista speciilor interzise la vânătoare, e mai greu să ne apărăm de ei. S-au înmulţit peste măsură”, s-a plâns inginerul silvic.

CUM A MERS METISAREA CU BOVINELE ANGUS? La un moment dat au încercat o metisare cu tauri din rasa Angus. Dar pentru că lui Pompil nu i-a plăcut cum au ieşit produşii, a renunţat la această idee. „Metişii nu erau atât de rezistenţi peste iarnă şi aveau şi un temperament mai agresiv decât tăuraşii din rasa pură Galloway. În mod normal, noi avem între 30 şi 40 de fătări pe an. Doar că în 2020 tatăl meu a vrut să facă pentru prima dată montă artificială. Se gândea chiar să aducă alte varietăţi de Galloway în turmă. A cumpărat paietele din Danemarca, însă procentul de reuşită a fost undeva la 50%. Pe lângă asta, o astfel de manevră a însemnat că nu a mai băgat taurii între ele aşa cum ar fi vrut. Şi de aceea aşteptările nu sunt prea ridicate anul acesta în privinţa numărului de fătări”, mi-a explicat Bogdan.

1-14 martie 2021

MONTE DIRIJATE Taurii sunt ţinuţi separat de femele şi viţei, iar monta este dirijată pentru a avea fătări doar într-o anumită perioadă a anului. „Nu-mi convine să-mi fete vreo vacă în decembrie sau ianuarie, când e frigul cel mai mare, dar nici în mijlocul verii. Lunile martie şi aprilie sunt cele mai indicate, poate chiar începutul lui mai”, susţine sibianul.

Fătările nu trebuiesc asistate, doar că e nevoie de vigilenţă pentru a acţiona cât mai repede la crotalierea viţeilor, operaţiune pe care uneori o îndeplineşte cu succes fiul său, Sergiu. Acesta e destul

de ataşat de animale. Deşi are numai 6 ani şi jumătate, ştie foarte multe de la bunicul său.

CONDIŢIA PENTRU RENTABILITATE Femelele sunt păstrate, iar tăuraşii rămân la îngrăşat până ating greutatea ideală de sacrificare. Cu desfacerea e mai greu. Dacă un taur de prăsilă face 5000-6000 de euro, taurul de carne are acelaşi preţ ca şi o Bălţată Românească, adică 8-9 lei kilogramul în viu. „E sub orice critică. În prezent există o cerere mai mare pentru femele. Dar noi nu avem de dat, pentru că le ţinem

Articolul ediţiei 21 pentru reproducţie. Ştiu asta de la tatăl meu: ca să fie rentabilă afacerea cu Galloway, e nevoie de cel puţin o sută de femele mature. Asta înseamnă un efectiv de circa 150 de capete”, susţine Bogdan Varga.

DESFACEREA E O PROBLEMĂ Tânărul e de părere că românii nu sunt încă pe deplin educaţi în a consuma carne de vită de calitate. „Lumea cere steak de vită, dar nu pot să sacrific un tăuraş pentru o felie sau câteva kilograme. Preţul e foarte mic acum, iar toamna e şi mai mic. Poate ar fi o soluţie să facem propriul nostru abator ca să închidem circuitul. Dar cred că ar fi o prea mare bătaie de cap şi nici nu am apoi garanţia că voi reuşi să vând carnea în supermarket sau direct în restaurante. Să trimitem la export e destul de complicat. Am vândut o singură dată în ţările arabe, vreo 20 de capete, dacă îmi aduc bine aminte. Am mai vândut şi pachete de 4-5 juninci şi un tăuraş celor care doreau să se apuce de crescut Galloway”, mi-a mărturisit tânărul fermier.

SPRIJINUL FAMILIEI Nucleul de 32 de exemplare cu care Pompil a pornit pe acest drum în 2009 a fost achiziţionat de la cineva care adusese animalele din Germania. Acum, Bogdan nu este chiar singur în acest business. Pe lângă soţie, mamă şi sora sa, care se ocupă de contabilitatea primară şi de anumite aspecte birocratice, mai există un angajat permanent, căruia Pompil i-a dat la un moment dat zece vaci ca să-l cointereseze. „El vine o dată la două zile pe păşune şi administrează furajele animalelor. Mă bazez pe el. Eu abia acum descopăr această latură”, recunoaşte cel care pe lângă afacerea cu bovine Galloway, preluată peste noapte de la tatăl său, mai administrează o mie de hectare cu păşune, fâneaţă şi pădure, concesionate de la primăriile din zonă. Este vorba de un domeniu de vânătoare populat cu cerbi şi mistreţi, pe care se mai găsesc şi vulpi, iepuri, dar şi temuţii urşi, ce nu pot fi însă vânaţi din cauza interdicţiei impuse de autorităţile statului, spre marea disperare a crescătorilor de animale din zonă.

DE CE E AVANTAJOS SĂ CREŞTI GALLOWAY? Rasa de bovine Galloway este originară din Scoţia, pe care nu s-a intervenit genetic, fiind exploatată exclusiv pentru producţia de carne. Animalele sunt robuste, cu o rezistenţă fizică foarte bună, fiind crescute în libertate, în afara grajdurilor. Au rezistenţă sporită la boli şi capacitatea de a supravieţui în cele mai grele condiţii. Pot fi iernate afară, având cerinţe reduse de furajare, ceea ce la face extrem de atractive din punct de vedere economic. Carnea de la taurinele Galloway are un conţinut scăzut în grăsimi totale şi în grăsimi saturate. Are însă un conţinut ridicat de acizi graşi Omega 3 şi Omega 6, fiind aşadar mai benefică decât carnea de porc şi asemănătoare cărnii de pui şi de somon.

22 Pro sau contra

10 critici aduse Legii porcului

Un proiect de act normativ aflat în dezbatere publică pe site-ul MADR interzice ţăranilor să mai crească în gospodărie mai mult de 5 porci la îngrăşat și scroafă cu purcei.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

1-14 martie 2021

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

10.

Sursa foto: www.canva.com

O

rdinul MADR nr. 24/2021 pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, modificat în data de 17 februarie 2021 (detalii în pag. 13), restricționează sever creșterea porcilor în sistem gospodăresc.

Iată 10 motive pentru care Legea porcului îngrijorează micii crescători: Limitează numărul porcilor pentru îngrăşare: exploataţiile noncomerciale (gospodăriile ţărăneşti) pot crește pentru consum familial până la 5 porci la îngrășat. Peste 5 porci se consideră exploatație comercială, înregistrată la Registrul Comerțului ca persoană juridică, menită să îndeplinească normele sanitare veterinare privind măsurile de biosecuritate.

Interzice reproducţia: se exclude posibilitatea reproducerii porcilor în sistem gospodăresc, ne-comercial.

Stopează și interzice mişcarea porcinelor vii, precum şi comercializarea purceilor din gospodării.

Microfermele nu pot suporta financiar costurile respectării regulilor de biosecuritate.

Elimină subcategoriile de exploatații comerciale care variază de la dimensiuni mici - medii - mari, definite în art. 1 din Ordinul MADR 528/2019, atrage atenția Eco Ruralis.

Va duce la scumpirea purceilor și a cărnii de porc. Încurajează importurile de carne de porc.

Va închide definitiv târgurile de animale.

Va dispărea porcul crescut în gospodărie.

Distruge gospodăria ţărănească și economia locală.

VOCEA MICULUI CRESCĂTOR DE PORCINE Marius Oprea: “Legea porcului” presupune ”angajamentul” scroafei că nu va făta mai mult de patru purcei, să fie cu ea cinci. Ordinul e o prostie cât cocina.

Varro Zsolt: O mini fermă (6-10 capete) nu își permite să aplice aceleași reguli de biosecuritate ca o fermă cu 1000 de capete. Vorbim de costuri de implementare foarte mari. Este o aberație să ai cerințe asemănătoare.

Toni Toma: De ce să fie omul nevoit să cumpere purcei crescuți în ferme cu concentrate și nu are voie să și-i crească singur, natural?

Ion Păunel: Ca să achiziţionezi purcei dintr-un alt judeţ ai nevoie de maşină autorizată, aviz interjudeţean de la DSVuri şi adeverinţă de la medicul veterinar că îndeplineşti condiţiile de creştere.

Apoi, de la care ferme se cumpără porcii pentru îngrăşat? Ce face crescătorul dacă îi fată scroafa mai mulţi purcei?

Care sunt condiţiile de autorizare a unei exploataţii de peste 6 capete?

Ionuţ Dudaş: “Dacă va intra în vigoare, cu părere de rău voi părăsi ţara. Sunt un tânăr în vârstă de 32 de ani, căsătorit şi am 3 copii”.

Fără acest Ordin (…), noi ca țară nu avem nicio șansă să stopăm boala (PPA), care distruge nu numai fermele comerciale, ci distruge și gospodăria țărănească, așa­numitul porc tradițional IOAN LADOȘI

Președinte APCPR

Legea porcului a stârnit re­ acții și dezbateri aprinse în spa­ țiul public. Ce prevede Ordinul 24/29.01.2021, cum argumentează MADR prevederile actului norma­ tiv, ce spun micii crescători de animale și opinia publică, ce decid autoritățile pe marginea acestui subiect, aflați în timp real de pe site­ul nostru de știri agricole www.agroinfo.ro scanând codul QR!

23

24 AgroLegislație: bunăstarea animalelor

5 restricții cu efecte dramatice în zootehnie

Legislația privind transportul animalelor vii va fi schimbată radical. Noul cadru legal va crea serioase probleme fermierilor. Așadar, încă o provocare la orizont în zootehnia românească! un articol de

IOAN LADOȘI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

entru mulți dintre cei care sunt preocupați de viitorul zootehniei românești, evenimentul online din data de 27 ianuarie, 2021, organizat de Eurogroup for Animals, cu participarea comisarului european pentru agricultură - Janusz Wojciechowski, a trecut total neobservat, din păcate. Spun din păcate pentru că la această reuniune virtuală a fost prezentat un document de poziție care se concentrează pe bunăstarea animalelor în timpul transportului. Și aici mă refer la toate speciile: de la pești, pisici, iepuri și câini, până la cai, vaci, porci oi și capre. Și, bineînțeles, animale de laborator.

ROMÂNIA, POZIȚIE FRUNTAȘĂ Promotorii tematicii pornesc de la premiza că actuala legislație europeană care se referă la bunăstarea animală pe timpul transportului este învechită, incompletă și, în multe cazuri, total ignorată de țările membre. Cifrele prezentate sunt impresionante și sunt rezumate în tabel. Ele reprezintă volumul de animale care au fost transportate in interiorul și în afara UE.

De remarcat faptul că România se situează pe primul loc în privința ex­ porturilor de ovine vii, atât în privința comerțului intracomunitar (cu 32% din totalul ovinelor comercializate), cât și cel extracomunitar. În acest context apare întrebarea: bun, și care e problema? Păi, problema e că se prefigurează o actualizare radicală a legislației în domeniul transportului de animale vii, legislație care va crea serioase probleme pentru fermieri, inclusiv pentru cei români.

5 PROPUNERI CU IMPACT MAJOR Care sunt principalele elemente ce se doresc a fi actualizate? Vom aminti doar câteva, pe care le considerăm cu impact semnificativ asupra zootehniei: Durata maximă a transportului se solicită a fi de 8 ore pentru bovine, ovine și suine având vârsta mai

1.

VOLUMUL DE ANIMALE TRANSPORTATE ÎN INTERIORUL ȘI ÎN AFARA UE Volumul (capete/tone) transportat în 2019

Specii de animale transportate

intra UE

în afara UE

Păsări de fermă

1.344.388.337

224.677.503

Bovine, ovine, suine

44.574.824

4.504.992

Pești

53.764 tone

5484 tone

Ecvine (cai, măgari, catâri)

55.692

32.125

Animale de laborator

9.390.000

Nu există date pentru 2019

Câini și pisici

Nu există date pentru 2019

Nu există date pentru 2019

Sursa: Eurogroup for animals (White paper January 2021)

1-14 martie 2021

mare decât durata medie a vârstei legale de înțărcare. Pe de altă parte bovinele, ovinele și suinele care au vârsta mai mică decât cea specifică pentru înțărcare, precum și păsările de fermă, sau iepurii, nu pot fi transportați pe o durată mai mare de 4 ore. Mai mult decât atât, acești timpi încep să curgă din momentul încărcării primului animal și se opresc doar atunci când ultimul animal părăsește camionul, la destinație. Ca atare, în realitate, timpul rămas pentru transportul propriu-zis scade.

Viteza de transport. De asemenea, se preconizează luarea în calcul - în cazul transportului rutier - a unei viteze medii de rulare de 70 km/oră. Dacă exemplificăm printr-un transport de suine adulte, destinate abatorizării, am putea avea următorul scenariu: a) durata încărcării/descărcării a 250 animale - 2 ore; b) timp rămas pentru deplasarea efectivă - 6 ore; c) distanță acoperită (teoretic) - 6 ore x 70 km/oră = 420 km. Și stop! Evident că acesta e un scenariu realist doar dacă infrastructura rutieră permite o viteză medie de 70 km/oră. Ceea ce nu e cazul în România și nici nu va fi în viitorul apropiat.

Concluzie: asta înseamnă că fermierii

2.

AgroLegislație: bunăstarea animalelor 25 nu își vor putea vinde porcii decât către abatoare aflate în raza de cel mult 350 km în jurul fermei. Pe de altă parte, nici abatoarele nu vor mai putea să contracteze animale din ferme situate în afara acestei raze.

Consecința probabilă: scumpirea semnificativă a cărnii! Evident că situația devine și mai dramatică în privința vițeilor, mieilor, purceilor, păsărilor și iepurilor, în cazul cărora durata maximă scade - după cum spuneam - la doar 4 ore, cu tot cu timpul necesar încărcării - descărcării!!!! Consecința e aceeași în final: scumpirea cărnii!

Transportul bovinelor, ovinelor, suinelor, iepurilor cu vârstă mai mică de 3 săptămâni se dorește a fi total interzis!!!

Tot interzis va fi și transportul femelelor care au depășit 40% din durata specifică a gestației, iar transportatorul va trebui să dovedească cu acte stadiul gestației pe baza documentelor care atestă data inseminării/montei.

Asta înseamnă că junincile care au

3.

4.

intrat în luna a 5­a de gestație nu vor mai putea fi transportate!

Restricții privind temperatura.

Transportul nu va fi autorizat pentru plecare din punctul A decât dacă temperatura va fi între +5 și +25 grade Celsius. Și mai restrictiv termic este transportul vacilor lactante, al păsărilor de fermă și al iepurilor, iar camionul trebuie să fie dotat cu senzori termici pentru fiecare compartiment. Și lista cerințelor nu se oprește aici, fiind detaliate elemente cum ar fi densitatea animalelor, înălțimea comparti-

5.

Succesul transportării ovinelor în siguranţă, în vehicule corespunzătoare, depinde de cunoaşterea şi respectarea cerinţelor prevăzute în Ghidul european de bune practici. Scanează codul QR și află ce norme legale sunt în vigoare pentru transportul ovinelor pe distanţe mari!

mentelor/cuștilor, obligativitatea dotării camionului cu instalație de adăpare, dar și de ventilație forțată.

COSTURI MAI MARI. CINE LE VA SUPORTA? Toate aceste modificări vor avea un efect cert: creșterea costurilor! Cine va suporta creșterea? Simplu: consumatorul de proteină de origine animală, adică noi toți!

Cred că este evident pentru oricine că aceste tendințe de reglementare le vor complica viața - și așa destul de agitată - fermierilor. Pe de altă parte, cu toții suntem de acord că transportul animalelor trebuie să se deruleze în condiții care să nu le pună viața sau integritatea corporală în pericol! În tot și toate trebuie gasit un echilibru. Îl vom găsi oare?

Propunere de interzicere a trans­ portului de animale vii și a sacrificării lor ritu­ ale! Scanează codul QR şi află detalii.

Marian Gheorghe

Daniel Poiana

Telefon: +40 724 524614 E-Mail: m.gheorghe@lemken.com

Telefon: +40 737 505113 E-Mail: d.poiana@lemken.com

26 Picătura de succes

Și-a transformat stupina în fermă de elită

Ioan Vlad Bălteanu deține singura stupină de elită din zona Moldovei. Acum este furnizor de mătci din rasa Apis mellifera carpatica, produse în propriul centru de însămânțări artificiale.

C

u o experiență de peste 3 decenii în apicultură, ieșeanul Ioan Vlad Bălteanu a deprins aproape toate tainele stupăritului și ale producerii de mătci. În ferma sa apicolă crește aproximativ 250 familii de albine, iar din anul 2020 deține două puncte de lucru, la Moșna și la Grozești, județul Iași.

STUPINĂ DE ELITĂ CERTIFICATĂ Anul trecut, din cauza secetei și a pandemiei, a avut parte de noi și

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI Redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

dificile provocări în stupină, dar a reușit să le depășească. Mai mult decât atât, a primit confirmarea oficială a nivelului înalt de performanță atins în activitatea sa de creștere și ameliorare a albinelor.

Prin Autorizația nr 4/18.09.2020, emisă de Agenția Națională pentru Zootehnie, i s-a conferit statutul de fermă de elită și de multiplicare. ”Am primit marea bucurie a confirmării oficiale a faptului că stupina noastră îndeplinește criteriile pentru a fi înscrisă în lista scurtă a fermelor apicole de elită și de multiplicare din România, respectiv stupine producătoare de material biologic selecționat cu respectarea criteriilor de autorizare”, menționa Ioan Vlad Bălteanu.

4 CONDIȚII PENTRU AUTORIZARE Potrivit normelor legale, între criteriile de îndeplinit se numără:

1-14 martie 2021

1.

2.

Efectiv minim de albine de 150 de familii, înscrise în registrul agricol și identificate; Autorizația sanitară veterinară din care să reiasă faptul că albinele sunt indemne de boli contagioase și potențial transmisibile; Utilizarea unui program infor­ matic de analize prin care să se confirme apartenența la rasă; Împerechere controlată: prezentarea de dovezi ale faptului că deține toate condițiile științifice și materiale pentru a realiza împerecherea controlată, respectiv prin stație de împerechere apicolă controlată și/sau prin însămânțare artificială.

3.

4.

PROPRIUL CENTRU DE ÎNSĂMÂNȚĂRI ARTIFICIALE La Moșna, a creat un laborator de cercetare apicolă și, ulterior, un centru de însămânțări artificiale, achiziționând un aparat de însămânțare

FURNIZOR DE MĂTCI Cât privește activitatea din stupina de elită de la Moșna, Ioan Vlad Bălteanu, alături de soția Mihaela și de familia fiicei Alina, vizează să consolideze activitatea performantă, atât pentru propria satisfacție, cât și spre beneficiul colaboratorilor din întreaga țară, cărora le-a produs și livrat mătci, exclusiv din rasa autohtonă Apis mellifera carpatica.

Cum a luat naștere și cum s­a dezvoltat ferma apicolă de la Moșna, județul Iași, vă povestim într­un reportaj publicat pe www. revista­ferma.ro.

Scanează codul QR și citește materialul!

Picătura de succes 27 artificială, tub de dioxid de carbon și stereo microscop și întreaga bază tehnico-materială necesară. ”Crearea, în anul 2020, a centrului de însămânțări artificiale la albine reprezintă împlinirea unui vis profesional, născut în urma unor cursuri de profil la care am participat în anii 2017-2018, fiind cooptat în cadrul unui proiect al Institutului Național de Cercetări Apicole, care m-a ajutat să înțeleg cu mult mai mult noțiunile legate de managementul durabil al populațiilor de albine. La finalizarea cursurilor, am și început să inseminez, la Iași, fiice din familiile de albine recordiste. Am obținut rezultate foarte bune și chiar am fost deosebit de încântat de blândețea, productivi­ tatea, rezistența la iernare și la boli a familiilor noi de albine. Am continuat să ne documentăm, să cercetăm și să ne specializăm”, sublinia apicultorul.

PROFIT REINVESTIT Din punct de vedere financiar, investițiile necesare dobândirii statutului de fermă apicolă de elită și de multiplicare s-au realizat din surse proprii, la fel ca și în cazul celorlate investiții finalizate de-a lungul celor trei decenii, fermierul ieșean conducându-și afacerea după principiul potrivit căruia ”fiecare venit anual se reinvestește în stupină și nu în confort personal”.

Soția apicultorului

de albine. Oricum, nici nu visam că vom ajunge să avem 800 de unități biologice, pentru împerecherea mătcilor.

Acum, nu ne propunem un număr concret de familii de albine, ci să creștem efectivele cât mai mult. Pe termen mediu și lung, vizăm și extinderea structurii stupinei, cu al treilea punct de lucru”, preciza specialistul ieșean.

URMEAZĂ DEZVOLTAREA STUPINEI Cheltuirea cu maximă prudență a fondurilor financiare proprii a presupus și unele renunțări și amânări, în privința anumitor proiecte de dezvoltare a fermei apicole ieșene. Unul dintre acestea s-a referit la extinderea efectivului de albine, segment de investiție amânat până în acest an. ”Anul 2021 va fi unul al investițiilor în dezvoltarea stupinei. În urmă cu 30 de ani, am pornit de la 4 familii de albine și visam să ajungem la 10 familii, apoi la 50, apoi la 100 și, după 25 de ani de activitate, aveam 250 de familii

3 CERINȚE OBLIGATORII Între obligațiile pe care le are fiecare deținător de stupină de elită, potrivit legii, se numără: 1. Înființarea și actualizarea permanentă a bazei de date care să reflecte valorile de evaluare și să calculeze valorile finale de testare pentru fiecare criteriu de selecție evaluat; 2. Evaluarea anuală a minimum o treime din efectiv, restul familiilor putând fi folosite pentru creșterea trântorilor și popularea nucleelor de împerechere sau vor fi familii de reproducție deja evaluate în sezonul anterior; 3. Eliberarea unui certificat de origine, în care să fie evidențiate inclusiv codul mătcii, data ecloziunii mătcii, data recoltării mătcii din nucleul de împerechere, data însamânțării, codul mamei mătcii, codul bunicii trântorilor și rezultatele evaluării mătcilor de reproducție, atât pe linie maternă, cât și pe linie paternă.

Nepoata lui Ioan Vlad Bălteanu în stupină

28 EuroTier 2021

Carnea viitorului va veni din laborator

C

Este doar o chestiune de timp până când în laborator se vor produce, la scară industrială, bucăţi de carne pentru friptură - la acelaşi preţ cu cel al cărnii convenţionale.

arnea viitorului nu va mai prove­ ni de la animal, ci va fi "crescută" în laborator ­ cel puțin aceasta este previziunea lui Nick Lin-Hi, expert în management la Universitatea din Vechta (Germania). Nick Lin­Hi cerce­ tează viitorul alimentaţiei umane chiar în epicentrul unei zone foarte impor­ tante pentru creșterea animalelor din nordul Germaniei.

EA ESTE DEJA PE PIAŢĂ În decembrie 2020, carnea produsă în laborator a devenit realitate, odată cu aprobarea vânzării ei în piețele din Singapore.

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Participant la una dintre confe­ rinţele EuroTier 2021, Nick Lin­Hi a arătat de ce, în opinia sa, carnea pro­ dusă în laborator va schimba întregul sector al creșterii animalelor și econo­ mia agricolă și subliniază provocările asociate acestei tendinţe.

Surprinzător sau nu, carnea produsă în laborator nu numai că arată la fel ca şi produsul natural, dar are și același gust și miros. În același timp, carnea "din laborator" poate fi produsă sus­ tenabil, ceea ce face inutilă discuția despre bunăstarea animalelor.

3 ARGUMENTE ÎN FAVOAREA CĂRNII ANIMALE: Rumegătoarele sunt un "biore­ actor" care transformă proteina vegetală în proteină animală şi pot produce 1/3 din necesarul zilnic de pro­ teine al oamenilor, fără a intra în con­ curenţă cu aceştia.

Utilizarea animalelor de fer­ mă pentru transformarea pro­ teinei vegetale în proteină animală

1.

4 PREZICERI ALE LUI NICK LIN-HI 1. Până în 2050 se va consuma cu 50% mai multă carne decât în prezent; 2. Evoluţia tehnologiei de produ­ cere a cărnii în laborator se face rapid, în salturi; 3. Până în 2030, circa 1/3 din nece­ sarul de proteină al omenirii poate fi asigurat prin carnea produsă in vitro.

4. Până la mijlocul deceniului viitor carnea produsă în laborator va avea acelaşi preţ ca și al cărnii convenţionale, apoi doar 50% din costul cărnii convenționale.

1-14 martie 2021

2.

este o situație reciproc câştigătoare (”a win­win situation”), deoarece ru­ megătoarele sunt cei mai eficienți utilizatori de biomasă necomestibilă pentru oameni.

De asemenea, replicarea în labo­ rator a produselor de origine animală va conduce la creșterea pro­ ducției de biomasă necomestibilă şi va crește concurența pentru alimente.

3.

SUBIECT GREU DE... DIGERAT Competenţa tehnologică din alte domenii va fi folosită şi pentru pro­ ducerea de carne în laborator. Totuşi, şi aici este nevoie de materie primă ­ surse proteice şi nutrienţi utilizaţi pen­ tru a produce carne "3D".

Acum, producţia cărnii în laborator este mai mult o chestiune de proceduri legislative, deontologice şi mai puţin de tehnologie. Subiectul este unul greu de... digerat chiar şi pentru cei care lucrează în domeniu, iar liberalismul economic va atribui responsabilitatea pentru dezvoltare consumatorului.

Cu siguranţă, piața de valori (bursa) și rețelele de socializare vor juca un rol important în evoluţia acestui subiect Scanează codul QR și află cât costă burgerul produs cu carne de laborator!

Agricultura 4.0 29

30 Agricultura 4.0

Ce am văzut interesant la EuroTier?

Dacă în numerele trecute am prezentat câteva dintre inovațiile medaliate la EuroTier, acum vă aducem în atenție și alte tehnologii cu un impact puternic asupra zootehniei viitorului.

Platforma digitală GEA DairyNet

Dacă în numerele trecute am prezentat câteva dintre inovațiile medaliate la EuroTier, acum vă aducem în atenție și alte tehnologii cu un impact puternic asupra zootehniei viitorului.

P

rima ediţie EuroTier desfăşurată exclusiv online nu pot spune că a rupt gura târgului, cum se zice.

Au fost patru zile de întâlniri virtuale, şi acelea cu limitările date de interacţi­ unea printr­o interfaţă digitală, câteva conferinţe, unele destul de interesante, altele foarte specializate şi orientate către un anumit tip de client, dar reali­ tatea este că nimic nu poate fi compa­ rat cu o expoziţie în formatul clasic. Şi probabil, nici companiile nu au primit validarea de care aveau nevoie pentru a accepta schimbările impuse de criza pandemică. Dar până să ne bucurăm din nou de o prezenţă fizică la evenimentele importante din domeniu, nu ne rămâne decât această opţiune, a interacţiunii de la distanţă.

INOVAȚIILE VIITORULUI ÎN ZOOTEHNIE Dacă în numerele trecute am scris despre acele soluţii care au captat atenţia comitetului independent de ex­

1-14 martie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

perţi responsabil cu acordarea meda­ liilor pentru inovaţie, în cele ce urmează vă vom prezenta câteva tehnologii la fel de interesante, care ar putea avea un impact puternic asupra sectorului de creştere a animalelor în următorii ani.

Menţinerea performanţei efective­ lor de vaci pentru lapte reprezintă unul dintre obiectivele majore pentru fiecare crescător. Monitorizarea individuală a animalului poate fi o soluţie.

DIGITALIZAREA ÎN FERMELE DE LAPTE Furnizor de soluţii tehnologice pen­ tru sectorul de producţie a laptelui, grupul GEA şi­a propus să dezvolte

un ecosistem digital care să susţină tendinţele de consolidare a fermelor cu efective mai mari, precum şi tran­ ziţia către automatizarea producţiei. În acest sens, a creat o platformă digitală complet nouă ­ GEA DairyNet, care reuneşte sub o singură interfaţă servicii de gestionare a efectivului de animale şi a operaţiunilor din fermă. În loc de mai multe programe software greoaie, platforma digitală oferă acces uniform printr­o interfaţă intuitivă, uşor de utilizat, la o mulţime de date despre diferite procese, indicatori de perfor­ manţă ai laptelui şi asigură monitoriza­ rea completă a animalelor.

MĂSURI INDIVIDUALIZATE Astfel, avem o privire de ansamblu ce oferă noi oportunităţi pentru fermier în ceea ce priveşte optimizarea parametrilor de producţie.

Instrumentele de analiză sunt deosebit de valoroase pentru luarea deciziilor

Agricultura 4.0

Roboții DeLaval RC550 şi RC700 zilnice, cum ar fi depistarea timpurie a problemelor de sănătate, strategiile de furajare şi utilizarea resurselor în mod sustenabil. Cu ajutorul aplicaţiei DairyNet puteţi împărţi animalele pe grupuri de performanţă şi, mai mult decât atât, determinaţi cu uşurinţă care este amestecul de furaje optim pentru fiecare individ în parte, adecvat fazei sale de lactaţie.

ROBOȚI PENTRU GESTIONAREA GUNOIULUI DE GRAJD DeLaval a lansat o nouă serie de roboţi pentru gestionarea gunoiului de grajd din fermele de vaci ­ RC550 şi RC700 ­ proiectată pentru pardoseli solide. Având lăţimea de lucru de 155 cm, respectiv 180 cm, cele două modele sunt proiectate să funcţioneze pe ma­ joritatea tipurilor de aşternut, inclusiv paie şi rumeguş tocat. Datorită sistemu­ lui unic de admisie, aceşti roboţi colec­ tori manipulează cu uşurinţă gunoiul

Dispozitivul U-motion de grajd, fără a utiliza apa. Deplasân­ du­se silenţios la o viteză mică, RC550 şi RC700 curăţă zonele de aşteptare şi aleile transversale, adunând materia fecală inclusiv din colţurile strâmte.

Manipularea eficientă a gunoiului de grajd, prin curăţare, colectare, transfer şi depozitare, are un rol extrem de important pentru menţinerea sănătăţii efectivului de animale şi creşterea productivităţii fermei.

Accesează codul QR și vezi demonstrația video cu roboții RC550 şi RC700 în acțiune!

DEPISTAREA BOLILOR CU AJUTORUL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE La rândul său, compania japoneză Desamis le­a prezentat vizitatorilor EuroTier un dispozitiv de monitorizare a vacilor care se bazează pe algorit­ mi de învăţare şi inteligenţa artificială.

U-motion este un instrument care în­

CALITATEA LAPTELUI PENTRU VIŢEI Holm & Laue lansează pe piaţă o soluţie tehnică extrem de utilă pentru hrana viţeilor. Brix-TS este un senzor electronic de tip refrac­ tometru ce vine integrat în rezervorul de amestecare al alimentatorului au­ tomat pentru viţei ­ Calf Expert, care măsoară şi monitorizează continuu conţinutul de substanţă uscată din laptele proaspăt amestecat admi­ nistrat viţeilor. În cazul unor abateri, sistemul corectează automat con­

centraţia din laptele de ali­ mentare. Dacă se foloseşte lapte integral, se poate asigu­ ra o concentraţie consistentă de substanţă uscată în alimen­ tator prin adăugarea de lapte praf, dacă este necesar.

Pentru această tehnologie, grupul german a obţinut medalia de argint pentru inovaţie la această ediţie EuroTier.

registrează fără întrerupere, 24 din 24 de ore, activitatea şi comportamentul animalelor. Acesta constă în trei tipuri de senzori (accelerometru­3D, de presi­ une şi de proximitate), poziţionaţi pe co­ lierul de la gâtul bovinelor, toate datele fiind transferate într­o bază de date din cloud, ce poate fi consultată în orice moment prin dispozitivele cu acces la internet.

CEA MAI BUNĂ PERFORMANŢĂ REPRODUCTIVĂ U­motion are inclusiv capabilităţi de îmbunătăţire a ratei de inseminare, pentru a păstra cea mai bună perfor­ manţă reproductivă posibilă. Acesta transmite alerte şi notificări atunci când este depistată o vacă în călduri, pe baza schimbărilor de comporta­ ment ­ când o vacă sau o junincă se află în călduri, timpul de mers creşte, în timp ce activitatea ruminală scade.

De asemenea, cu ajutorul inteligenţei artificiale poate diagnostica orice simptome timpurii de boală, protocolul de detectare a anomaliilor contribuind astfel la o reducere semnificativă a costurilor pentru tratamente. În acelaşi timp, accelerometrul­3D şi senzorul de presiune ajută la depistarea diastazei, afecţiune ce poate duce chiar la moartea prin sufocare a animalului.

Scanează codul QR și vezi cum colectează și prelucrează U-motion date despre efectivul de bovine!

31

32 Info companii

Schäffer 6680 T

Încărcătorul telescopic pe roți

Accesoriile încărcătorului 6680 T ating o înălţime totală de lucru de 6-7 m și chiar mai mult

C

Încărcătorul telescopic pe roţi Schäffer 6680 T s­a dovedit a fi un utilaj rotativ versatil deosebit de util pentru lucrările tehnico-edilitare de utilitate publică. Ce atuuri are?

onsiliul local al orașului Belm (14.000 de locuitori) și­a com­ pletat anul trecut flota de utilaje moderne cu încărcătorul telescopic pe roţi Schäffer 6680 T. Administratorul parcului tehnic, Nils Kramer, explică de ce au optat pentru un Schäffer şi cum a funcţionat utilajul până acum în activi­ tatea de zi cu zi.

Pentru personalul parcului tehnic, achiziția încărcătorului telescopic 6680 T a fost de un real ajutor în activi­ tatea de întreținere a parcurilor și locu­ rilor de joacă publice, a drumurilor şi la curăţarea zăpezii.

ECHIPARE COMPLETĂ Livrat de distribuitorul local Schäffer Stavermann din Wallenhorst, utilajul a venit echipat cu o platformă de lucru, o cupă pentru pământ, un foarfece şi o furcă pentru paleţi. Stavermann, dis­

1-14 martie 2021

un articol de

FARM TECH SRL mai multe pe această temă www.farmtech.ro

tribuitor cu experienţă, este specializat în echipamente municipale și se ocupă şi de întreţinerea utilajului, în varianta sa utilitară. „În etapa de planificare şi înainte de a emite oferta, am invitat o serie de producători să facă o demonstraţie cu încărcătoarele telescopice pe roţi.

Când licitaţia publică a fost finalizată, consiliul a atribuit bucuros contractul companiei Schäffer. Partenerul nostru, Stavermann, este un specialist de în­ credere, prezent la nivel local şi mereu disponibil să sară în ajutor dacă e ne­ voie”, explică Nils Kramer.

CARACTERISTICI SPECIALE Pentru ca un utilaj să îndeplinească criteriile de eligibilitate, acesta trebuie să poată executa operațiuni pe platfor­ ma de lucru utilizată la lucrări în par­ curi, la curăţarea copacilor. „Înainte ca utilajul să primească aprobarea nece­ sară, sunt obligatorii anumite carac­ teristici de siguranţă pentru operarea unei platforme de lucru”, explică Nils Kramer. Acestea includ posibilitatea de a schimba modul de funcţionare curent de la un comutator din cabină, care să activeze, de asemenea, o serie de caracteristici de siguranţă, cum ar fi blocarea funcţiei de înclinare în interior şi în afară, reducerea semnificativă a vitezei de ridicare/coborâre a braţului şi o funcţie de coborâre de urgenţă în cazul unei căderi de putere, menţinând în acelaşi timp nivelul nacelei printr­o comandă paralelă.

Info companii 33 GAMĂ LARGĂ DE APLICAŢII Alte instrumente utile, în plus faţă de platforma de lucru, sunt furca pentru paleţi şi cupa de pământ. Nils Kramer enumeră gama largă de aplicaţii ale modelului 6680 T: „Folosim furca pen­ tru paleţi în manipularea sacilor mari cu sarea pentru dezgheţ şi, bineînţe­ les, pentru a muta paleţii cu pavele în lucrările de amenajare. Cupa este utilizată pentru manipularea mărfu­ rilor vrac, cum ar fi pietriş, agregate şi criblură pentru construcţia de drumuri, dar și nisip pentru locurile de joacă din zonă, aşchii de lemn şi mulci, folosite în parcuri şi la diverse aşternuturi. Un alt accesoriu este util în lucrările din par­ curi, la resturile vegetale. „Colectăm tăieturile la depozitul nostru extern şi apoi le încărcăm în camioane şi remorci cu graifărul, care este, de asemenea, utilizat pentru comprimarea şi strân­ gerea crengilor”, adaugă Nils.

MAI MULT DECÂT UN ÎNCĂRCĂTOR PE ROŢI „Un avantaj deosebit în acest con­ text este faptul că modelul 6680 T este nu doar un încărcător pe roţi, ci unul

telescopic. Utilajul oferă o înălţime de ridicare mult mai mare faţă de un încărcător pe roţi de aceeaşi dimen­ siune. Aceasta înseamnă că putem aduna mai mult material în spaţiul dis­ ponibil”, explică Nils.

Nils este foarte impresionat de nivelul de confort al operatorului şi de vizibilitatea generală oferită de cabină.

Mediul spaţios pentru operator oferă o vizibilitate excelentă în toate direc­ ţiile şi mai ales asupra accesoriului.

Joystick­ul este instalat pe scaun şi îi urmează mişcările. Consiliul din Belm a optat pentru pachetul de confort care include aer condiţionat, un radio şi un scaun pneumatic.

A ales, de asemenea, o transmisie mai rapidă, de 35 km/h, faţă de versi­ unea standard de 20 km/h. „Utilizăm această maşină versatilă în locuri diferite: de la zone rezidenţiale, unde toaletăm copacii, până la depozitul nos­ tru exterior, unde umplem remorcile cu tăieturi şi pietriş şi, de asemenea, la evenimente publice. Acestea sunt doar câteva exemple. În toate aceste apli­ caţii este important să ajungem rapid la faţa locului şi în timp util”, arată Nils.

MOTORIZARE ȘI SISTEM DE RULARE Încărcătorul telescopic este alimen­ tat de un motor Deutz de 55 kW/75 CP, o unitate în 5 trepte, pentru emisii de gaze reduse. „Acesta este un aspect impor­ tant pentru o maşină a municipalităţii în ceea ce priveşte protejarea rezidenţilor şi a personalului”, adaugă Nils.

Cât despre anvelope, există o gamă largă de opţiuni pentru a se potrivi diferitelor locuri şi aplicaţii. „Modelul ideal al sistemului de rulare pentru noi este banda multifuncţională, deoarece se lucrează foarte mult pe teren pavat”, spune Nils Kramer. Dar suprafeţele pot deveni foarte alunecoase la depozitul extern şi pe câmpuri şi pajişti. Prin ur­ mare, consiliul a optat pentru anvelope multifuncţionale cu bandă de rulare „MPT” (anvelope multifuncţionale), care oferă o amprentă masivă, stabilitate optimă, protecţie la perforare şi o du­ rată de viaţă îndelungată. Rezistenţa la rulare se traduce şi prin economii de combustibil.

Scanează codul QR și urmărește în video cum operează Schäffer 6680 T!

Încărcătorul pe roţi telescopic are o acoperire mult mai mare față de un modelul clasic, adunând aşchii de lemn în grămezi mari pentru a economisi spaţiul de stocare

34 Agricultura 4.0

7 tehnologii inteligente în ferma de legume ”Farmingul” fără fermieri este o realitate tot mai prezentă în țările dezvoltate și chiar și la noi.

Ce avantaje aduce digitalizarea pentru legumicultura în spațiile protejate?

U

rmare a sporirii populației glo­ bului și a gradului de civilizație, au crescut și cerințele pentru o alimentație sigură și sănătoasă. În acest scop, agricultura trebuie să intre în era digitală.

ECONOMIE DE RESURSE Într­un raport din 2016 al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE se apreciază că agricultura de precizie este în măsură să genereze importante beneficii pentru mediu, să crească veniturile fermierilor, să raționalizeze utilizarea mașinilor agri­ cole și să crească semnificativ efi­ ciența utilizării resurselor, inclusiv a apei pentru irigații.

Se apreciază că aceste tehnologii de precizie reduc cu 15% resursele utilizate.

7 SISTEME DE PRECIZIE NECESARE ÎN SERE ȘI SOLARII România a făcut unele progrese în domeniul agriculturii mari, cerealiere, cu privire la practicarea unei agricul­

1-14 martie 2021

un articol de

VICTOR LĂCĂTUȘ membru titular ASAS mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

turi de precizie. Apreciem că, urmare a unor rezultate deosebite ale cerce­ tării legumicole din spații protejate de pe plan mondial, dar și intern (unele în curs de desfășurare), este necesară și în acest domeniu elaborarea unor astfel de tehnologii inteligente precum: 1. Principii de proiectare și cons­ trucție a solariilor (existente la HORTING București); 2. Sisteme de mașini de lucrare a solului și dezinfecție folosind roboți cu microunde (la INMA și HORTING); 3. Criterii de alegere a materialului biologic (Banca de gene Buzău, sub coordonarea lui Costel Vînătoru, la ICDLF Vidra și stațiunile legumicole); 4. Tehnologii smart de producere a

răsadurilor altoite robotizat sau nu (HORTING); 5. Softuri de optimizare a consumu­ rilor de elemente nutritive și de apă, aplicate prin sistemul de irigare prin picurare (HORTING alături de alte 17 state, în proiectul TOMRES); 6. Softuri de prevenire, recunoaștere și control al dăunătorilor; 7. Organizarea, condiționarea și mar­ ketingul producției, etc.

CE ESTE DIGITALIZAREA? Este posibil ca termenul de digitalizare, ca și cel de IT, să ”sperie” oare­ cum producătorii mai puțin obișnuiți cu această terminologie. Digitalizarea nu este altceva decât transformarea semnalelor analogice în cele digitale (biți). Semnalele analogice sunt trans­ mise de senzori pentru temperatură, umiditate a aerului sau a solului, ra­ diație solară, dioxid de carbon, viteza și direcția curenților de aer, concen­ trația unor ioni nutritivi din soluția solului sau cea de fertigare, precum

Agricultura 4.0 35 și senzori de control al unor indicatori fiziologici ai plantelor etc.

FERMA PE VERTICALĂ Deşi foloseşte cu 95% mai puţină apă decât agricultura tradiţională, în „vertical farming” producţiile sunt de 400 de ori mai mari faţă de o fermă conven­ ţională. Scanează codul QR şi vezi patru exemple de succes în „vertical farming”.

Există vreun dezavantaj?

CE AVANTAJE ARE FERMIERUL? Folosind diverse programe (soft­ uri) care integrează datele primite prin satelit sau de la senzorii pe care i­am instalat în solar sau în câmp, de la drone, imagistică de înaltă definiție și alte surse, fermierii sunt informați, în detaliu și în timp real, despre condițiile de creștere și dezvoltare a plantelor, putând lua cele mai bune decizii, zil­ nic, de la plantare până la recoltare.

Utilizând softuri specifice, calculatorul poate lua el deciziile în locul cultivatoru­ lui, eliminându­se erorile umane legate de acțiunile pripite sau pregătirea pro­ fesională relativ precară. Toate acestea în cadrul unei investiții consistente! Se reduc consumurile specifice de inputuri (apă, îngrășăminte, pesticide..., vezi im­ punerile UE privind folosirea unor pesti­ cide și reducerea NPK), se diminuează impactul agriculturii asupra mediului, crește eficiența tehnologiilor aplicate, dar și calitatea producției.

”FARMING” FĂRĂ FERMIERI! Trendul în lume este al ”farmingului fără fermieri”! În domeniul culturilor protejate din România, vor mai trece mulți ani până vom atinge aceste per­ formanțe. Personal am dezvoltat, îm­ preună cu un ”softist”, cu mulți ani în urmă, programe de calcul privind do­ zele de îngrășăminte pentru culturile semincere de legume (kg N, P2O5, K2O, MgO/ha/fenofază), normele de udare (l/zi/mp) la culturile de castraveți, to­ mate și garoafe cultivate în sere. Cu mare greutate au fost acceptate!

SMART FARMINGUL NU E O PRIORITATE ÎN ROMÂNIA Și atunci să nu ne mai mirăm că digi­ talizarea și agricultura de precizie se află pe ultimul loc între ”obiectivele și prioritățile strategiei naționale de cercetare 2021-2027” a ASAS, transmisă către MADR cu nr. 2022/10.04.2020!

Am mai spus­o și o repet: oricât de scumpă ar fi cercetarea, nu se cunoaște o altă cale mai ieftină spre progres!

Crezi că suntem

SCUMPI?

Te provoc să vezi în timp cât plătești pentru

IEFTIN!

S.C. ZETOR TRACTOR S.R.L. | Nădlac, jud. Arad, str. Cartierul Nou, nr. 19 tel: 0728.697.007 | e-mail.: office@zetor.ro | www.zetor.ro

36 Agricultura 4.0

Era post-glifosat: plivitul robotizat

Cum necesitatea este mama invenţiei, odată cu interzicerea glifosatului în unele țări membre UE, cercetarea a găsit alte soluții tehnologice eficiente pentru erbicidarea culturilor agricole.

C

ercetarea are răspunsuri la provocările post­Roundup. Pen­ tru fermele viitorului, plivitul robotizat este deja o realitate.

5 ROBOȚI ÎN LUPTA CU BURUIENILE FarmWise Titan FT-35 este maşina computerizată creată de americanii de la FarmWise Labs, Inc. pentru a eradica fizic buruienile din culturile de legume. În prezent 10 asemenea maşini sunt în lucru în fermele califor­ niene. Scanează codul QR și vezi video!

Jäti este un robot șenilat, rea­ lizat de două companii germane, care identifică şi distruge buruienile cu un fascicol de raze laser.

Tehnologia Electroherb, dezvol­ tată de elveţienii de la Zasso, dis­ truge buruienile până la rădăcină cu ajutorul descăr­ cărilor electrice. Scanează codul QR și vezi video!

Robotul ARA. Preocupări ase­ mănătoare are şi Ecorobotix

1.

2.

3.

4.

FarmWise Titan FT-35

1-14 martie 2021

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

care a lansat robotul ARA, echipat cu sisteme computerizate pentru detec­ tarea selectivă a buruienilor și stârpi­ rea lor prin pulverizarea unei micro­ doze de erbicid. ARA poate fi utilizat și în aplicarea tratamentelor fitosanitare şi a fertilizării culturilor şi poate realiza 96 de hectare în 24 de ore.

See & Spray. Maşinile inteligente create de Blue River Technology au la bază tehnologia See & Spray ­ pul­ verizarea precisă a subs­ tanţelor de combatere la nivel de plantă. Scanează codul QR și vezi video!

5.

TEHNOLOGII DE PRECIZIE O alternativă la glifosat este soluţia Liberty (glufosinat­amoniu), erbicid ex­ trem de eficient, utilizat pentru com­

baterea unei game largi de buruieni. Fo­ losit cu înaltă precizie, erbicidul Liberty poate să înlocuiască cu succes Roundup.

Compania irlandeză MagGrow a brevetat o tehnologie inovativă care pulverizează cu precizie substanţele fitosanitare.

Există și drone dotate cu tehnologie de ultimă generaţie, care creează o aplicare precisă a soluției de stopit.

BIOERBICIDELE Nu în ultimul rând, sunt luate în con­ siderare bioerbicidele. Unii cultivatori aplică soluţii pe bază de oțet, oțet plus sare, înălbitor sau o serie de extracte din plante, inclusiv citrice. TerMir şi partenerul său Harpe oferă soluţii de pionierat: amestec de uleiuri esențiale, extracte din plante și surfactanți natu­ rali care pot fi utilizate singure sau în combinaţie cu alte produse.

ERBICID TOTAL UNIVERSAL Roundup (glifosat 360 g/litru) este, de departe, cel mai cunoscut erbicid total neselectiv, universal, folosit la aproape toate culturile agricole. Produsul are o acțiune sistemică, absorbit prin frunze este translocat în întreaga plantă, inclu­ siv în părţile subterane (rădăcini, ri­ zomi), distrugând­o complet. Com­ bate buruienile monocotiledonate şi dicotiledonate anuale şi perene, inclusiv costreiul din rizomi. Prac­ tic, nu există buruieni rezistente la Roundup, ci doar specii cu sensibi­ lităţi diferite.

Agricultura 4.0 37

38 Pajişti şi plante furajere

Unde se duc banii pentru întreținerea pajiștilor?

APIA plătește anual bani grei pe hectarul de pășune. Cu toate acestea, pajiştile permanente ale României se găsesc astăzi într-un stadiu avansat de degradare floristică şi erozională.

Î

n structura culturilor agricole din ţara noastră, suprafeţele de pajişti permanente beneficiază de sub­ venţii speciale, asigurate în fiecare an prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

MIA DE LEI LA HECTAR Astfel, cuantumul subvenţiei pen­ tru un hectar de păşune, conform schemelor de plată (plata unică pe suprafaţă ­ SAPS, plata redistributivă, plata pentru practici benefice pentru climă şi mediu ­ plata pentru înverzire, plata pentru tinerii fermieri) se ridică la circa 1000 lei/ha, la care se mai adaugă încă 1000 lei/ha pentru fermierii care încheie angajamente la APIA pentru pachetul de agro­mediu (Măsura 10 Agro­Mediu şi Climă).

AMENAJAMENTUL PASTORAL, CONDIȚIE ESENȚIALĂ Conform OUG nr. 34/2013, beneficiarii acestor subvenţii sunt crescătorii de animale, persoane fizice sau juridice, în calitate de fermieri activi, sau asociaţiile crescătorilor de animale, care asigu­ ră încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha pe suprafaţa de pajişte permanentă concesionată/

1-14 martie 2021

un articol de

NICOLAE DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

arendată/închiriată şi desfăşoară unele lucrări agrofitotehnice de întreţinere şi folosire, prevăzute în contractele de concesionare, încheiate cu primăriile, în baza amenajamentelor pastorale.

AMÂNĂRILE REPETATE AU CONSECINȚE GRAVE În ultimii opt ani, termenul de fi­ nalizare a amenajamentelor pastorale a fost prelungit de cinci ori (ultimul pentru data de 1 ianuarie 2021), iar, în ultima zi a anului 2020, pentru ca fer­ mierii să încaseze în continuare sub­ venţia APIA pe hectarul de păşune, s­a emis Ordonanţa de Urgenţă nr. 225/30 decembrie 2020, prin care se prorogă termenul de finalizare a amenajamen­ telor pastorale până la data de 1 ia­ nuarie 2022.

Prelungirea continuă a termenului de finalizare a amenajamentelor pastorale are consecinţe grave

asupra degradării puternice a covoru­ lui vegetal al pajiştilor permanente, cu efecte directe, de lungă durată, asupra productivităţii şi calităţii aces­ tor suprafeţe, dar şi asupra mediului din zonele adiacente. Totodată, dura­ ta de utilizare şi aplicare a măsurilor prevăzute în amenajamentele pastorale este de 10 ani, ori amenajamentele rea­ lizate în ultimii ani (2014­2020), în pro­ porţie de circa 70%, expiră în următorii 4­8 ani, fără ca aceste proiecte tehnice să condiţioneze acordarea de subvenţii, conform legislaţiei în domeniu.

TAXE MAI MARI DECÂT SUBVENȚIA Contractul de concesionare/aren­ dare a pajiştilor permanente prevede şi valoarea de închiriere a acestor tere­ nuri, atribuite direct sau prin licitaţie publică. Nivelul taxelor de închiriere constituie cauza celor mai multe dife­ rende dintre concesionari (fermier, crescător de animale) şi concedent (primăria), ce afectează modul de în­ treţinere şi folosire a păşunilor conce­ sionate/arendate. Aceste taxe se dife­ renţiază foarte mult de la o localitate la alta, cu variaţii între 150 și 1000 lei/ha,

Pajişti şi plante furajere 39 TABEL: MODEL ORIENTATIV DE DETERMINARE ȘI DE CALCULARE A PRODUCŢIILOR DE MASĂ VERDE PENTRU A STABILI VALOAREA SUBVENŢIEI APIA RĂMASĂ PENTRU AMELIORAREA PĂŞUNII CONCESIONATE Zone de vegetaţie

Producţia medie de masă verde (kg/ha)

Valoarea producţiei (lei/ha) *) **)

Subvenţia medie Subvenţia rămasă pentru ameliorarea păşunii (lei/ha) (lei/ha)

Pajişti de câmpie şi podişuri joase

4000

200

1000

800

Pajişti de deal şi podişuri înalte

6000

300

1000

700

Pajişti de munte

3500

175

1000

825

Pajişti alpine

2300

115

1000

885

Pajişti azonale

4000

200

1000

800

MEDIA

4000

200

1000

800

*) Valoarea medie pentru 1 kg de masă verde: 0,05 lei/kg **) Valoarea producţiei de masă verde reprezintă şi valoarea taxei de concesionare a păşunii

de multe ori mai mari decât cuantu­ mul subvenţiei acordate pe hectarul de păşune. La stabilirea taxei de închiriere se ia în considerare producţia medie de masă verde (existentă în amenaja­ mentele pastorale, pentru fiecare trup şi parcelă de păşune) şi valoarea aces­ tei producţii (care reprezintă şi taxa de închiriere a păşunii ­ în condiţiile în care aceste suprafeţe se concesionează prin atribuire directă).

CUM SE STABILEȘTE VALOAREA TAXEI DE CONCESIONARE A PĂŞUNII? În condiţiile în care o suprafaţă de păşune este solicitată de mai mulţi concesionari, atribuirea se face prin licitaţie, iar nivelul minim al valorii de închiriere se stabileşte de la nivelul pro­ ducţiei de masă verde. În localităţile în care nu s­au finalizat amenajamentele pastorale, producţiile medii de masă verde se determină în funcţie de tipul de pajişte permanentă şi zona de vegetaţie în care se regăsesc aceste suprafeţe. În acest sens, datele din tabel reprezintă un model orientativ pentru evaluarea producţiei pajiştilor, pe zone de vegetaţie, şi stabilirea valorii

subvenţiei rămase pentru ameliorarea păşunii concesionate de către conce­ sionar (crescătorul de animale). Astfel, la nivel mediu, producţia naturală a unei pajişti permanente, pe zone altitudi­ nale, este de 4000 kg/ha masă verde, cu o valoare de 200 lei/ha, ce repre­ zintă, de fapt, valoarea taxei de conce­ sionare a păşunii.

CÂȚI BANI RĂMÂN PENTRU ÎNTREȚINEREA PAJIȘTII? În funcţie de aceste date, la un ni­ vel mediu al subvenției APIA de 1000 lei/ha, din care se scade valoarea taxei de închiriere sau concesionare, în me­ die 200 lei/ha, rămâne o valoare medie de 800 lei/ha pe care concesionarul ar trebui să o folosească pentru aplicarea lucrărilor agrofitotehnice de întreţinere şi creştere a valorii furajere a păşunii concesionate.

BANII SUNT MĂRUL DISCORDIEI În prezent, valoarea subvenţiei APIA, atribuită pe suprafaţa de pajişte permanentă concesionată, a devenit o dispută puternică între primărie, în calitate de administrator (concedent), şi concesionar (utilizatorul de pajişti), în defavoarea scopului pentru care se acordă această subvenţie. Ca rezultat al acestei situaţii, suprafaţa de pajişti permanente a României (4,81 milioane hectare, ce reprezintă 20% din supra­ faţa ţării şi 33% din suprafaţa agricolă), care asigură peste 60% din necesarul de furaje pentru animale, o bogată di­ versitate de specii şi un sistem com­ plex de multifuncţionalitate şi servicii ecosistemice, se găseşte astăzi într­un stadiu avansat de degradare floristică şi erozională, cu unele efecte negative ireversibile pentru capacitatea de rezilienţă a acestui ecosistem.

40 Congresul APPR 2021

Reforma PAC, analizată din toate unghiurile

Congresul „De la fermieri pentru fermieri” organizat de APPR a fost o platformă de dezbatere a problemelor actuale din agricultura României. Ce semnale de alarmă au tras vorbitorii?

C

ea de­a şasea ediţie a Congre­ sului anual internaţional „De la fermieri pentru fermieri”, orga­ nizat de către Asociaţia Producăto­ rilor de Porumb din România (APPR), a avut loc pe 11 februarie într­un format cu totul inedit, adaptat vremurilor pe care le trăim, cu doar câţiva invitaţi într­un studio amenajat şi o transmisie live prin intermediul platformelor de socializare digitale la care au avut ac­ ces sute de persoane. Deşi, orice s­ar spune, lipsa interacţiunii faţă în faţă nu poate fi compensată cu nimic, trebuie să recunosc că formatul ales de APPR a fost unul agreabil şi plin de substanţă.

SUBIECTE ÎN DEZBATERE Rezultatul: o platformă de dezba­ tere a principalelor probleme cu care se confruntă astăzi sectorul agricol din România şi nu doar o discuţie care să privească numai interesele cultivato­ rilor de porumb. Astfel, preţ de câte­ va ceasuri bune, s­a discutat despre strategia „De la fermă la consumator”, Pactul Verde european, despre eco­ scheme, condiţionalităţile PAC, biodi­ versitate, Planul Naţional Strategic şi multe alte subiecte de actualitate.

1-14 martie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

NICOLAE SITARU AVERTIZEAZĂ!

După ce mai întâi a atras atenţia asupra impactului dezastruos pe care l­a avut seceta asupra culturilor agri­ cole în 2020, dincolo de criza provocată de pandemie, Nicolae Sitaru, preşedin­ tele APPR, a intrat direct în miezul dis­ cuţiei făcând câteva remarci cu privire la Politica Agricolă Comună. Printre altele, acesta a criticat dublul standard pe care autorităţile de la Bruxelles îl aplică atunci când vine vorba de cul­ turile modificate genetic. „Consumăm de 14 ani soia modificată genetic, dar ne este interzis să o producem în România. Cred că astăzi am fi ajuns la un milion de hectare (cultivate ­ n.r.)”, argumenta acesta.

Sitaru a ţinut să aducă în discuţie o problemă extrem de delicată pentru mulţi fermieri. „Nu se poate produce porumb în România dacă nu este tratat bobul. Iar dacă ajungem să nu avem

soluţie pentru asta, să punem ceva în locul neonicotinoidelor, probabil că producţia de porumb în România va fi serios afectată în viitor”, avertiza fer­ mierul din Ialomiţa.

POLITICA DE ÎNVERZIRE În ceea ce priveşte Pactul Verde european, care prevede, printre altele, reducerea cu 50% a cantităţii de pesti­ cide utilizate în agricultură şi o creştere cu 25% a suprafeţelor ecologice până în 2030, preşedintele APPR crede că sunt serioase motive de îngrijorare pentru fermierii români. „Noi suntem în prima linie, suntem de acord să mer­ gem mai departe cu această politică de înverzire, dar să avem şi instrumentele necesare care să ne ajute în această direcţie”, spunea Sitaru.

ROMÂNIA: GRAD DE CHIMIZARE MULT SUB MEDIA EUROPEANĂ Pe de altă parte, Daniel Buda, care s­a alăturat dezbaterii din biroul său de europarlamentar, ne­a transmis că nu ar trebui să fim atât de speriaţi de obligativitatea reducerii cantităţilor de substanţe chimice întrucât măsura se va aplica la nivelul fiecărui... ››› 42

41

42 Congresul APPR 2021

Nicolae Sitaru

Alina Creţu

Mihail Dumitru

››› 40 ... stat membru. Iar faptul că România se află mult sub media euro­ peană, asta înseamnă că nu ar trebui să ne afecteze prea mult. În acelaşi timp, remarca el, trebuie să venim cu măsuri inovatoare în agricultură, pornind de la banala chestiune a rotaţiei culturilor şi până la necesitatea de a investi în cer­ cetare, astfel încât să ajungem la un nivel ridicat de productivitate compa­ rativ cu Franţa!

crească pentru culturile proteice”, ne­a asigurat vicepreşedintele comi­ siei de agricultură din Parlamentul European.

CE VREA BRUXELLES-UL? SUSTENABILITATE ȘI INOVARE Aflat în mijlocul discuţiilor la Bruxelles şi a negocierilor privind reforma PAC, în calitatea sa de director adjunct al DG­Agri, Mihail Dumitru a declarat că Pactul Verde şi cele două strategii ­ De la femă la furculiţă şi de Biodiversitate ­ nu vin să înlocuiască noua politică agricolă europeană. „Noul PAC pentru perioada 2021­2027 a venit cu o agendă foarte ambiţioasă şi cu iniţiative­cheie, între care Pactul Verde european, care este noua strategie de creştere dura­ bilă pe care Uniunea Europeană şi­o propune pentru a atinge obiectivul unei creşteri neutre în carbon până în 2050.

Iar această strategie de creştere se bazează pe o tranziţie verde, o tranziţie bazată pe sustenabilitate şi pe inovare şi cercetare în special”, a declarat Dumitru.

GREEN DEAL ÎNSEAMNĂ O SUMĂ DE OPORTUNITĂŢI Acest Green Deal trebuie să fie văzut ca o oportunitate pentru fermieri şi nicidecum o împovărare a acestora cu noi condiţionalităţi pe care să le respecte în viitoarea Politică Agricolă Comună, spunea Daniel Buda dând ca exemplu 3 noi măsuri cu finanțare europeană: Perdelele forestiere vor putea fi finanţate prin noua PAC astfel încât ele să devină o realitate în secto­ rul agricol.

Asigurarea riscului de secetă.

Pe de altă parte, dacă discutăm despre secetă, un fenomen extrem de nociv pentru agricultură, există posibi­ litatea de a asigura culturile inclusiv cu resurse financiare de la nivel european, astfel încât fermierul să fie oarecum protejat în faţa acestor intemperii.

Culturile proteice. „Nu în ultimul rând, trebuie să ne asigurăm că importurile din afara Uniunii Europene îndeplinesc aceleaşi standarde de ca­ litate. Soia modificată genetic este un subiect care ne frământă în special pe noi românii iar, sub acest aspect, Par­ lamentul European a prevăzut pe mai departe acordarea unui sprijin cuplat consistent care este posibil chiar să

1.

2.

3.

1-14 martie 2021

RISCUL DE A PIERDE BANII PENTRU ECO-SCHEME Dacă până acum s­a vorbit de un procent de 30% alocare obligatorie din anvelopa Pilonului I pentru eco­ scheme, conform Parlamentului Euro­ pean, în timp ce Consiliul ar susţine o alocare mai mică, de numai 20%, Daniel Buda crede că s­ar putea ajunge la 25% în urma negocierilor şi va exista o perioadă de graţie de doi ani, timp în care se va învăţa aplicarea acestor scheme ecologice.

Prezent fizic la evenimentul orga­ nizat de APPR, ministrul Adrian Oros a recunoscut că ar prefera cele 20 de procente, tocmai în ideea că, fiind nişte măsuri noi, plătite din Pilonul I, există riscul ca fermierii să nu aplice la aces­ te scheme şi banii să se piardă, în cazul în care acestea vor fi obligatorii pentru statul membru, dar voluntare pentru fermieri. „Discutăm de o sumă între 300 şi 400 milioane de euro anual, în funcţie de procentul care va fi stabi­ lit în urma negocierilor din trialog. De aceea este foarte important ca aceste eco­scheme să se plieze şi pe nevoi, pe ceea ce se vrea prin acest Pact ecologic european, dar în acelaşi timp să fie acceptate, înţelese şi accesate de către fermieri”, a precizat ministrul Agriculturii.

Acesta a vorbit şi despre importanţa consolidării fermelor mici pentru in­ tegrarea lor în mecanismele de piaţă, dar şi despre provocările legate de fenomenul de abandon şi îmbătrânire a celor care lucrează în agricultură.

ANUL MARILOR DECIZII Într­un an în care se vor decide foarte multe pentru modul în care va arăta agricultura peste 10 sau chiar 20 de ani, avem nevoie de răspunsuri şi să fim implicaţi direct în acest proces de construire a noii politici agricole comune, atât la nivel european cât şi în ceea ce priveşte Planul Naţional Strategic, a concluzionat Alina Creţu, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România.

Scanează codul QR și urmăreș­ te înregistrarea vi­ deo a evenimentului APPR „De la fermieri pentru fermieri”!

43

44 Congresul APPR 2021

Performerii anului 2020: „Porumbul de Aur” Un arădean şi un portughez stabilit în Ialomiţa au câştigat mult râvnitele trofee „Porumbul de Aur”, decernate de către Asociaţia Producătorilor de Porumb din România.

P

unctul culminant al întâlnirii vir­ tuale l­a reprezentat decerna­ rea trofeelor „Porumbul de Aur” cultivatorilor care au obţinut, anul trecut, cele mai ridicate producţii atât în sistem neirigat, cât şi irigat.

• La secţiunea porumb neirigat s­a impus Ioan Iaroslav Balint, fermier din Nădlac, judeţul Arad, care lucrează

1-14 martie 2021

aproximativ 150 de hectare. Acesta a reuşit să recolteze nu mai puţin de 11.145 kg/ha, cu un hibrid FAO 420 ­ Querci CS, de la Caussade Semences. „În fiecare an, la fertilizare aplic două­trei tehnologii, în funcţie de rotaţia culturilor, de producţiile obţi­ nute pe parcelele respective. Merg pe principiul restituirii. Unde s­a scos mai mult, trebuie investit mai mult”, şi­a explicat bănăţeanul succesul.

• Performer absolut în 2020 a fost însă hibridul MAS 43.P (FAO 390), de la MAS Seeds, care în condiţii de iri­ gare a dat o producţie de 15.648 kg/ha în ferma Nutre Group din Ialomiţa, condusă de Pedro Sá.

„Începem să irigăm când porumbul are 7­8 frunze, iar apă dăm cât are planta nevoie, reuşind să facem asta prin tehnica de care dispunem, avem senzori de umiditate”, a precizat portughezul.

Nutre Farming, societate care lucrează o suprafaţă de 16.980 de hectare în Câmpia Bărăganului, a mai câştigat acest trofeu şi în 2017.

45

46 Cultura mare

Fă us ină nth din s a r a emințe de Am

Cum să le cultivi profitabil în ferma ta?

Cultură de Amaranthus

Promovate de agricultura ecologică și de nutriția modernă, pseudocerealele sunt culturi alternative ideale pentru a-ți diversifica producţia. Cum le poți cultiva în ferma ta?

G

rupa pseudocerealelor cuprinde specii din alte familii botanice decât cerealele, dar care au ace­ leaşi folosinţe. Știrul, hrişca și quinoa sunt câteva exemple. Importanţa lor nutritivă deosebită și tehnologiile de cultivare simple şi mai puţin costisi­ toare sunt doar două dintre argumen­ tele pentru cultivarea lor.

AMARANTHUS - PLANTA NEMURIRII Știrul cultivat sau Amaranthus (Ama­ ranthus cruentus, A.hypochendriueus, A.candiatus) ­ numită de grecii antici ”planta care nu moare” ­ este o specie originară din America de Sud şi Cen­ trală. Seminţele sunt un aliment valoros, folosit în amestec cu făina de cereale.

Particularităţile biologice. Sunt plante anuale, cu tulpini ramificate, înalte între 0,6 și 1,5 m. Fructele sunt capsule cu seminţe mici de 0,75­1,25 mm și MMB de 0,4­1,2 g.

Se poate cultiva de la nivelul mării şi până la altitudini de 3500 m, pe soluri diferite. Preferă tere­ nurile drenate, cu reacţie neutră şi alcalică. Sunt specii rezistente la secetă.

1-14 martie 2021

un articol de

IOAN BORCEAN mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

5 AVANTAJE PRACTICE 1. Prin ameliorare continuă, a cres­ cut productivitatea acestor specii; 2. Oferă posibilităţi variate de va­ lorificare, atât în alimentaţie, cât şi în medicină; 3. Sunt ideale în agricultura ecolo­ gică, fiind mai puţin pretenţioase la condiţiile pedoclimatice şi putând fi cultivate cu tehnologii mai simple şi mai puţin costisitoare.

4. Din ele se obține o gamă largă de produse, ceea ce înseamnă surse mutiple de venit.

5. Din punct de vedere agricol, diversificarea speciilor cul­ tivate permite o rotaţie mai eficientă.

Tehnologia de cultivare: • Rotaţia: preferă leguminoasele, dar se poate cultiva şi după grâu, porumb şi rapiţă.

• Fertilizarea se face cu doze medii de îngrăşăminte: N30­60 P40­60K90­120.

• Lucrările solului sunt cele din tehno­ logia curentă, cu menţiunea că patul germinativ trebuie să fie bine nivelat şi foarte bine mărunţit, seminţele fiind foarte mici.

• Semănatul se face primăvara, când temperatura solului ajunge la 15­18°C. Circa 1,2­1,5 kg de semințe/ha asigură o densitate de 80.000­100.000 plante/ha.

Distanţa între rânduri: 25­45 cm, până la 70 cm, în funcţie de gradul de îmbu­ ruienare, deoarece la această cultură nu se folosesc erbicide. Adâncimea de semănat: 1­2 cm.

• Protecție fitosanitară: Bolile întâl­ nite ­ Pythium, Rhizoctonia, Phoma, Rhizopus sau Aspergillus ­ se combat cu produse pe bază de tiram sau cupru.

Dintre dăunători sunt menţionaţi sfredelitorul porumbului şi ploşniţa flo­ rilor (Lygus lineolares).

• Recoltarea se face cu combina, la umiditatea seminţelor de ... ››› 48

47

48 Cultura mare

ă Semin țe de hrișc

Plantație de hrișcă ››› 46 ... 16­18%. Coacerea are loc după 3­5 luni.

• Producții:1500­3000 kg/ha, până la 5000 kg/ha la irigat.

HRIŞCA - SPECIE MELIFERĂ Hrişca (comună sau dulce), cu spe­ ciile Fagopyrum esculentum, F.tatari­ cum, este originară din India şi China.

Boabele sunt folosite în alimentaţia umană, sub diferite forme, şi în fura­ jare. Este o plantă meliferă mult apre­ ciată și este promovată în agricultura ecologică.

Particularităţile biologice. Hrişca este o plantă anuală, cu perioada de vegetaţie de 90­120 zile şi un necesar termic de 1500­1800°C. Tulpina e înal­ tă de 30­100 cm, ramificată de la bază.

Numai 10­15% din flori produc fructe normal dezvoltate. Fructul este o nu­ culă cu trei muchii și MMB de 129­27 g și MH de 55­40 kg.

Hrişca este pretenţioasă faţă de umiditate și preferă solurile cu tex­ tură nisipo­lutoasă.

Tehnologia de cultivare: • Rotaţia: după cartof, sfeclă, secară, in pentru fibre. În zonele cu precipitaţii multe se poate cultiva ca a doua cul­ tură, în miriştea cerealelor.

• Fertilizarea: reacţionează bine la

1-14 martie 2021

Plantă de Quinoa aplicarea îngrăşămintelor, dozele recomandate fiind de N40­60P40­50K60­80.

• Lucrările solului sunt cele din tehno­ logia obişnuită.

• Semănatul se face primăvara, când temperatura solului este de 12­15°C. Distanţa între rânduri: 12,5­25 cm în rânduri dese și 50 cm în rânduri dis­ tanţate. Adâncimea de semănat: 4­7 cm. Cantitatea de sămânţă: 35­40 kg/ ha şi până la 80­100 kg/ha.

• Protecție fitosanitară: Dintre boli au fost semnalate Botritis, Fusarium, Rhi­ zoctonia, Alternaria, iar dintre dăună­ tori s­au semnalat gărgăriţa fosolei şi afidele.

• Recoltarea se poate face în două faze sau direct cu combina, când 70% din fructe sunt coapte.

• Producții: 1000­3000 kg/ha.

QUINOA - SEMINȚE FĂRĂ GLUTEN Quinoa se poate cultiva de la nivelul mării şi până la înălţimi de 4000 m. În prezent planta ocupă peste 48.000 ha în Bolivia şi peste 34.000 ha în Peru.

Seminţele nu conţin gluten şi au folo­ sință asemănătoare grâului şi orezului.

Particularităţile biologice: specie anuală cu perioada de vegetaţie de 90­ 240 zile în funcţie de condiţiile pedo­ climatice şi de materialul biologic culti­

vat. Sistemul radicular dezvoltat asigură plantelor rezistenţă la secetă. Tulpina este înaltă de 1,2­2,5 m, ramificată.

Fructele sunt achene indehiscente.

Tehnologia de cultivare: • Rotaţia: se cultivă frecvent după car­ tof sau porumb.

• Fertilizarea se face cu îngrăşăminte complexe. Important este azotul, care măreşte cu 0,1% conţinutul de proteină pentru fiecare kg aplicat.

• Lucrările solului se fac după tehno­ logia curentă.

• Semănatul: primăvara când tem­ peratura solului ajunge la 15­17°C. Dis­ tanţa între rânduri: 50­60 cm; distanţa între plante pe rând: 20­25 cm; canti­ tatea de sămânţă: 15­18 kg/ha; adânci­ mea de semănat: 2­3 cm.

• Protecție fitosanitară: Combaterea buruienilor se face prin erbicidare preemergent şi postemergent. Boli­ le specifice culturii sunt: mana, pu­ tregaiul rădăcinilor sau bacterioze, iar dintre dăunători, musca minieră care distruge fructele.

• Recoltarea se face la maturitatea de­ plină, când seminţele au culoare maro.

Se recoltează direct din lan cu combina sau în două etape (tăierea plantelor și după uscare treieratul).

• Producţii: 3000­4000 kg/ha.

49

50 Jurnal de fermă

Fermierii, între însămânţări şi deşarte despăgubiri În estul ţării, semănăturile de toamnă cresc şi se dezvoltă sănătos, uniform şi viguros.

Fermierii, pregătiţi de însămânţările de primăvară, aşteaptă despăgubirile promise de stat. un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n Insula Mare a Brăilei, “păioasele ur­ mează un parcurs optim de creştere şi dezvoltare. Nu sunt probleme nici cu umiditatea, pentru că noi irigăm”, ne­a declarat Liviu Tiţianu, fermier ce lucrează 500 ha în Frecăţei şi Măraşu.

Cultivatorul a înfiinţat 150 ha cu grâu şi orzoaică. La rapiță a renunțat. „Rapiţă nu am semănat deoarece de trei ani nu am depăşit 2.700 kg/ha. Or, pentru a fi rentabili, ar fi trebuit să recoltăm mi­ nim 3.500 kg/ha”, a explicat fermierul.

FLORIAN VIZIREANU Fermier din jud. Brăila

PERICOLUL DEȘERTIFICĂRII Florian Vizireanu, agricultor experi­ mentat din regiune, era mulţumit de starea culturilor. „Vremea a fost bună, câmpu­i aşa cum ne aşteptam, culturile arată destul de bine. Pe zonă s­au înre­ gistrat peste 250 l/mp de apă, umidi­ tatea în sol ajungând la 1,1 m adâncime.

Dacă nu ploua până prin decembrie, eram hotărâţi să dăm pământul înapoi la arendatori”, a susţinut cultivatorul.

Era bucuros că în urma precipitaţiilor, terenurile au scăpat de efectul dis­ trugător al deşertificării care începuse să “muşce” din tarlale. „Am semănat cir­ ca 130 ha cu Glosa, soi pe care­l cultiv de mai mulţi ani. Cum nu mi­a ajuns sămânţa produsă în fermă, am mai cumpărat din Teleorman.

Anul trecut, piaţa seminţelor s­a scumpit, grâul din categoria bio­ logică bază s­a vândut cu 3,5­ 3,8 lei/kg, iar C1 la 2,4 lei/kg”, ne­a destăinuit fermierul.

RAPIȚA N-A RĂSĂRIT Nici anul acesta Florian Vizireanu nu a avut parte de rapiţă; a pierdut­o pentru că nu a avut apa necesară ca să răsară.

Supărarea lui este că statul nu a prins în buget despăgubirile pentru prăşitoarele calamitate în primăvara trecută. „Ne­au promis marea cu sarea şi, iată, ne­au nenorocit; vor să ne ducă în faliment!”, şi­a arătat mâhnirea Florian Vizireanu.

ORZUL E SUB STRES TERMIC! Specialiştii din zona de est a ţării au confirmat faptul că la speciile de câmp “culturile sunt în parametri!” Condi­ ţiile agrometeo­ rologice ... ››› 52

Sursa foto: www.canva.com

FERTILIZARE DUPĂ CARTARE „Noi aplicăm cu atenţie îngrăşă­ mintele, în funcţie de cartare, de recol­ ta propusă şi de destinaţia producţiei.

Dacă la grâu folosim o nutriţie fracţio­ nată cu azot, echilibrată pe unele sole, la orzoaică aplicăm NPK 27:13,5:0, ţinând cont că la 500 kg boabe de orz, se consumă până la 14,5 kg azot; între 5,5 şi 6,5 kg fosfor”, a preci­ zat agronomul.

M­am înţeles cu furnizorul să nu­i plătesc sămânţa dacă până la 15 octombrie nu răsare rapiţa! Am pierdut 110 ha însămânţate. Pe aceeaşi suprafaţă am semănat grâu şi, iată, cu toate că a răsărit tardiv, e uniform şi cu densitate

1-14 martie 2021

51

52 Jurnal de fermă CONTRACTELE FUTURES

noapte/zi fiind de circa 25 de grade C). „Sper să nu fie o problemă. După trei zile consecutive cu temperaturi de peste 7 grade C, plantele pleacă în vegetaţie, vor trece din starea vegetativă în cea rege­ nerativă. Un val de ger îi va dăuna orzu­ lui”, explică inginerul agronom.

Ionuţ Bălan atrage atenţia asupra unui fenomen îngrijorător: de câţiva ani deşertificarea s­a extins în mai multe localităţi buzoiene, îndeosebi acolo unde structura terenului este mai nisipoasă. Apoi de vină sunt şi agresivitatea utilajelor de prelucrarea solului, lipsa perdelelor forestiere sau defrişările nejustificate ale trupurilor de pădure.

Sursa foto: www.canva.com

››› 50 ... prognozate determină reluări lente de vegetaţie, îndeosebi la orz şi la grâu, care parcurg fenofazele de răsări­ re, formare a frunzei a treia şi înfrăţire în mare parte. În general, lanurile înver­ zite sunt uniforme şi viguroase, semn că au fost înfiinţate în epoca optimă.

Până acum s­au strâns undeva la circa 300 l/mp, în condiţiile în care necesarul de apă într­un an agricol este de 650 l/mp.

Cu toate acestea, potrivit lui Ionuț Bălan, sales manager Buzau & Vrancea la Saaten Union & Rapool Ring, în unele ferme buzoiene, cultura de orz e îngăl­ benită pentru că nu a făcut faţă tem­ peraturilor scăzute, dar nici stresului termic (diferenţa dintre temperaturile

Florian Vizireanu va vinde pro­ ducţia la roata combinei. „Nu mai fac contracte futures, vând tot ce obţin la recoltare. Am colegi care au încheiat contracte înainte, iar din cauza secetei nu au obţinut producţia preconizată şi au fost siliţi de traderi să plătească dife­ renţa de nerealizare (40­50 mii de lei)”, precizează fermierul.

La porumb, cotația bursei MATIF Paris pentru contractele cu livrare în noiembrie 2021 este în jur de 185 euro/t, cu 33 euro mai mic față de prețul pentru livrare curentă a recoltei vechi.

De asemenea, există o scădere de circa 200 dolari/t a prețului pentru recolta nouă de floare (2021), adusă în portul Constanța.

Dan Herţeg, fermier din Arad, (citat de Zf) susţine că ”în vestul ţă­ rii preţul grâului a crescut cu peste 55%, de la 0,67 lei/kg la 1,05 lei/kg.

Având o producţie medie de 3.400 kg/ha, datorită preţului mai mare şi al subvenţiei acordate, am ieşit pe zero. La porumb stăm foarte bine pentru că am făcut în medie 11.000 kg/ha, iar preţurile sunt de 0,8 lei/kg“.

1-14 martie 2021

53

54 Agricultura e de genul feminin

Nina Gheorghiţă investește prudent în ferma sa După două sezoane agricole dificile, Nina Gheorghiţă consideră că în ferma pe care o administrează împreună cu soțul ei inovaţia înseamnă a aplica un foarte bun management al costurilor!

N

ina Gheorghiţă a îmbrățișat me­ seria de pedagog, apoi a activat ca director de marketing și de dezvoltare la o multinaţio­ nală, iar acum este fermier în Bărăganul brăilean.

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Am plecat la liceu, din satul în care m­am născut, la vârsta de 14 ani. N­am ales eu Facultatea de Agricultură, ci ea m­a ales pe mine! Nici ferma n­am ales­o eu, destinul m­a dus într­o zonă la distanţă de câteva sute de kilometri faţă de locul natal NINA GHEORGHIŢĂ

Fermier din Bărăganul brăilean

„ÎN SUFLETUL MEU, RĂMÂN PEDAGOG!” Teleormănean­ că la origine, Nina Gheorghiţă a urmat cursurile unui liceu cu profil agricol. În urma examenului de treaptă, prin redistribuire, a ajuns la Liceul Agricol din Turnu Măgurele.

După cum ne spune, “diriginta Ducar Mariana, un cadru didactic cum rar întâlneşti în viaţă,

1-14 martie 2021

m­a convins să rămân la profilul agri­ col și după treapta a doua de liceu”. Au urmat, firesc, facultatea, masteratul, doctoratul şi activitatea universitară la Catedra de Pedologie, Agrotehnică și Agrochimie din cadul USAMV Bucureşti.

„Când sistemul meu de valori nu mai era în concordanţă cu ce însemna managementul facultăţii unde aveam norma didactică şi se instalase o stare de frustrare, am hotărât să plec ca director de marketing și dezvoltare la o multinaţională. Am părăsit catedra, am iubit învăţământul. În sufletul meu, eu rămân pedagog!”, rememorează Nina Gheorghiţă parcursul său profesional.

O RUINĂ RISIPITĂ ÎN IMENSITATEA BĂRĂGANULUI În 2010, soţul ei, Ştefan Gheorghiţă, un reputat agronom, aflase că sediul unei ferme din Brăila va fi executat silit.

Atunci au hotărât să participe la licitaţie pentru a o cumpăra. Era o ruină risipită, undeva, în imensitatea Bărăganului.

“Nu deţinem chiar toată curtea, dar avem o suprafaţă destul de mare ­ 4,7 ha. Prima investiţie a fost gardul, apoi utilajele, grajdurile, animalele, celula de siloz, fânarul... Banii erau din fonduri proprii, credite bancare, leasinguri şi profitul reinvestit”, după cum ... ››› 56

55

PACHETE COMERCIALE FMC PENTRU PORUMB Faceți cunoștință cu pachetele SUCCESSOR® și INNOVATE®! FMC Agro România vine în sprijinul cultivatorilor de porumb cu două pachete special concepute pentru combaterea buruienilor. Pachetul SUCCESSOR® este conceput pentru combaterea în pre-emergență și post-emergență a buruienilor graminee și cu frunză lată anuale și perene, oferind

PACHET SUCCESSOR®

cumpărătorilor o reducere de 12% comparativ cu prețul de listă al produselor individuale. Pachetul INNOVATE® este recomandat utilizării în post-emergență pentru o combatere eficientă și completă a spectrului de buruieni, aducând fermierilor un avantaj comercial de 14%.

PENTRU 5 HA

Conține:

12% Avan Com taj ercia

l

15 l erbicid SUCCESSOR® TX + 1 l erbicid INNOVATE® 240 SC

PACHET INNOVATE®

PENTRU 50 HA

Conține:

14% Avan Com taj ercia

l

12 l erbicid INNOVATE® 240 SC + 60 l erbicid STARSHIP® 100 SC

Starship® este marcă înregistrată Nufarm.

Pentru mai multe informații despre produse și datele de contact ale echipei de vânzări FMC, accesați www.fmcagro.ro

56 Agricultura e de genul feminin ››› 54 ... ne mărturiseşte fermiera din Bărăganul brăilean, Nina Gheorghiţă.

“AM RENUNŢAT LA ANIMALE ŞI LA LOTURILE SEMINCERE” „Ne­am fi dorit să avem o fermă pen­ tru producerea de sămânţă, după care să integrăm şi partea de zootehnie, mergând pe ideea că produsul vegetal trecut prin tubul digestiv al animalului creează plusvaloarea! Numai că sec­ torul animalier, aşa cum l­am proiectat noi, nici industrial, nici tradiţional, nu a funcţionat cum trebuie. Aveam 600 de oi (Cărăbaşă ­ rasa Cap Negru de Teleorman ­ n.r.) şi 30 de vaci din rasa Bălţată Românească. Cum costurile au fost mari, am renunţat la zootehnie în mai 2016”, precizează Nina Gheorghiţă.

Apoi, a trebuit să renunţe şi la lotu­ rile de multiplicare la floarea­soarelui şi la porumb şi să rămână pe cultură comercială și multiplicare la grâu pen­ tru nevoile fermei. Motivele renunțării?

Se găseau din ce în ce mai greu oame­ ni pentru lucrările manuale specifice loturilor semincere. Apoi investiţia pe hectar este foarte mare, iar terenul nefiind la irigat, riscul de a irosi banii era unul real!

COSTURI SUB CONTROL „Aplicăm o tehnologie medie. Sunt întotdeauna pe ideea că nu­ţi trebuie cele mai scumpe utilaje şi maşini agri­ cole, ci ai nevoie de ingrediente (inpu­ turi) de bună calitate! După care..., pricepere, ştiinţă, rigoare tehnologică!

Investiţia per hectarul cultivat este de 4.500 lei, din care 1.000 lei este numai amortismentul utilajelor, 5­600 lei salariile, 950 lei arenda şi o căruţă

de bani dobânzile bancare. Inovaţia în ferma noastră este un foarte bun management al costurilor!”, susţine Nina Gheorghiţă.

Fiind o fermă la neirigat, au urmă­ rit ca producțiile să nu coboare sub 8 tone/ha de porumb/ha, 6 t/ha la grâu şi 3,5 t/ha de floarea­soarelui.

DEZVOLTARE ÎN IMPAS „Anul acesta am renunţat la azotatul de amoniu şi am trecut pe nitrocalcar, corectând astfel tendința de scădere a reacţiei solului. De asemenea, am înlocuit arătura cu scarificarea o dată la patru ani. Ne gândim să aplicăm sistemul de lucrări minime ale solului, dar problema e că trebuie schimbată gama de utilaje. Or, noi nu am reuşit să

AGRICULTURA SE AFLĂ ÎNTR-O CONTINUĂ STARE DE PROVIZORAT Pentru Nina Gheorghiţă în agricul­ tură e o stare de provizorat; nu poţi face un plan de dezvoltare a fermei pe termen mediu şi lung... Cauzele sunt multiple. „Problemele agricul­ turii sunt enorm de multe. În primul rând, e starea de provizorat, pentru că arendarea terenurilor se face pe doar 5 ani, nu poţi face un plan de dezvoltare a fermei pe termen me­ diu şi lung. Dacă treci de la tehno­

1-14 martie 2021

logia convențională la sistemul cu lucrări minime, ai nevoie de 2­3 ani până când solul își reechilibrează circuitele biochimice, perioadă în care trebuie să suporți pierderi de producție. Apoi, trebuie o finanţare corectă, la dobânzi stimulative. De asemenea, e nevoie de o legislaţie suplă, să dea curaj fermierilor în dez­ voltarea unui business”, concluzio­ nează fermiera.

achităm parcul de mecanizare; o nouă investiţie ar creşte gradul de îndato­ rare financiară. Apoi, e foarte greu să convingem proprietarii să ne arendeze terenurile pe o perioadă mai lungă de 5 ani. Schimbând tehnologia, nu am putea plăti viitoarele investiţii în 5 ani, mai ales că venim după două sezoane de producţie grele. În 2 ani trebuie să recuperăm pierderile şi să achităm creditele amânate”, consideră Nina Gheorghiţă.

PRUDENȚI LA VÂNZAREA RECOLTEI An de an, fermiera a comercia­ lizat producţia prin contracte futures, prinzând „un preţ de vânzare bun, pen­ tru că la recoltă erau proaste preţu­ rile”, spune aceasta. Sesizând din 2019 problema acută a apei, i­a fost teamă să mai încheie contracte în avans.

Astfel se face că în ianuarie a.c. a livrat circa 500 tone de cereale: grâul cu 1 leu/kg şi porumbul cu 0,95 lei/kg.

Recolta de floare (100 tone) a fost vândută în vară cu circa 1,8 lei/kg. A fost o alegere bună!

Acum, grâul de toamnă, semănat pe 127 ha, este înfrăţit, iar mazărea de pe un lot de testare arată bine, semn că mecanizatorii: Jenică Bordei, Petrică Grecu şi Relu Bordei, cei care duc greul campaniilor agricole, au lucrat mai mult decât bine.

57

AMELIORĂM PENTRU VIITOR

www.saaten-union.ro

SULFO

CLEARFIELD

CLEARFIELD PLUS

CONVENȚIONALI

Alexa SU Davero SU Neta SU Miranda SU

Marquesa CL Surimi CL Driver CL Puntasol CL

Paraiso 1.000 CLP Lorette CL Plus Lucia CL Plus Surprise CL Plus

Velko Suro 162

Portfoliu complex de hibrizi de floarea-soarelui & tehnologii de cultură complete, doar la Saaten Union România!

58 Portret de mecanizator

Gabriel Emilian Rusu, un „erou al ogoarelor”

Se numeşte Gabriel Emilian Rusu şi este unul dintre mecanizatorii destoinici care lucrează de aproape trei ani într-una dintre cele mai reprezentative ferme agricole mixte din judeţul Cluj. un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

L

a sfâşitul lunii ianuarie a.c., Gabriel Emilian Rusu era pe tractor să aducă la loc sigur recolta din câmp. Din pricina vremii capricioase şi umede, rămăsese nerecoltată o mică suprafaţă de teren cu porumb. Cu două combine Claas Lexion s­a încheiat lucrarea într­o zi plină de muncă.

La ferma din Câmpia Turzii, unde lu­ crează tânărul mecanizator, mai era un picuţ de ogorât şi de pregătit terenul pentru culturile de primăvară, aşa că Gabriel era pe punctul de a se urca din nou pe tractor.

„SUNT MULŢUMIT, CÂŞTIG BINE!” „Am bucuria că sunt angajat la o companie puternică ce lucrează 1.600 hectare de teren şi exploatează un sector zootehnic cu un efectiv de peste 700 vaci cu lapte. Sunt mulţu­ mit, muncesc zilnic de la 7,00 la 19,00, câştig bine, primesc şi bonusuri, mai ales în campaniile agricole, pentru că obţinem şi rezultate bune. Anul tre­ cut, au fost sole care au dat producţii

Bunicul meu are o bucată de teren de vreo cinci hectare și, pentru că l­au lăsat puterile şi nu­l mai putea munci, l­a dat în arendă la firma pentru care lucrez.

De câte ori sunt pe tractor şi întreţin culturile semănate pe bucata bunicului, mă cuprinde nostalgia...

GABRIEL EMILIAN RUSU Tânăr mecanizator, jud. Cluj

1-14 martie 2021

de peste 12 tone de porumb boabe la hectar, cu hibrizii Pioneer, mai bine de 6 tone de grâu/ha (genetică româneas­ că de la staţiunea Turda), cam tot atâ­ ta la orzoaică și randamente de circa 3 tone/hectarul de rapiţă şi de floa­ rea­soarelui”, ne­a declarat bucuros mecanizatorul.

VISEAZĂ LA MUNCA PE COMBINĂ Gabriel Emilian Rusu e din satul Urca, comuna Viişoara, în apropiere de Câmpia Turzii, are 35 de ani şi este necăsătorit. Înainte vreme a lucrat la fabrica de ceramică din Câmpia Turzii.

Are în primire un tractor aproape nou şi­l cuplează la utilaje performan­ te pentru a executa diferite lucrări de sezon: cositul şi balotatul lucernei şi fânului, transportul îngrăşămintelor în câmp, erbicidarea culturilor, tratamen­ tele fitosanitare. El spune că struneşte destul de bine caii putere, „tractorul îl ascultă”, îi este docil.

Dorinţa lui arzătoare este să se urce pe combină, dar cu ambiţie, instrucţie şi experienţă, în campaniile de recol­ tare viitoare visul lui se va întrupa.

Portret de mecanizator 59 SE PREFIGUREAZĂ UN SEZON DE PRODUCŢIE PROMIŢĂTOR La ferma din Câmpia Turzii se fac pregătirile pentru campania agricolă de primăvară. Maşinile şi utilajele se revizuiesc, s­a făcut aprovizionarea cu motorină, seminţe, îngrăşăminte şi pesticide şi, începând cu prima lună

a primăverii, se va trece la fertilizarea semănăturilor de toamnă, la pregătirea patului germinativ pentru culturile de sezon şi la semănatul mazării, orzoai­ cei. Solul are suficientă rezervă de apă şi se prefigurează un sezon de pro­ ducţie promiţător, început bine încă din toamnă.

UN TÂNĂR ŞI-A GĂSIT IDENTITATEA În aceste rânduri am creionat portretul unui tânăr mecanizator care şi­a găsit identitatea, drumul în viaţă. Îşi iubeşte profesia, simte că este util acolo unde munceşte, trăind intens şi plenar fiecare clipă din viaţă. Ca tânărul Gabriel Emilian Rusu sunt destui „eroi ai ogoarelor” care au aproape ace­ leaşi destine.

Revista Ferma promovează tinerii care au ales agricultura ca profesie! Ce­i motivează? Ce piedici întâmpină și cum le de­ pășesc? Scanează codul QR și intră pe www.revista­ferma.ro, unde poți afla povești de succes despre tineri fer­ mieri înregimen­ tați în agricultura României!

Ţîrle Călin Mobil: +40727766582 E-Mail: C.Tirle@industriehof.com

60 AgroTehnologii

15 greșeli de evitat la semănat

O

Semănatul stă la baza recoltelor bogate și de calitate. O însămânțare necorespunzătoare poate compromite din start bunul mers al culturii. Iată ce practici trebuie evitate!

semănătură de calitate este atunci când: • sămânța a fost corect repartiza­ tă pe orizontală, la aceeași adâncime; • semănatul s­a făcut pe un substrat de sol așezat, cu aport capilar al apei la nivelul seminței, unde germinarea și răsărirea plantelor au loc în timp scurt exploziv, uniform, cu plante viguroase; • dacă s­a realizat densitatea stabilită, cu acoperirea rapidă a terenului și înăbușirea buruienilor.

EXEMPLE DE ”AȘA NU” Sămânța nu e de calitate.

Semințele trebuie să fie certifi­ cate, însoțite de buletin de analiză și procurate de la comercianți autorizați.

Folosirea seminței din propria magazie sau de la comercianți necunoscuți, fără a preciza genetica și facultatea germi­ nativă, va produce culturi neuniforme

1.

1-14 martie 2021

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

al căror potențial de producție va fi mai mic cu 30­40%.

Nu se efectuează tratamentul seminței. Sămânța trebuie tratată pentru a preveni atacul de boli și dăunători, în special în primele faze de vegetație. Altfel vor dispărea multe tinere plante, scăzând densitatea și favorizând înmulțirea buruienilor.

Semințele de leguminoase trebuie tratate cu preparatul specific ­ nitragin ­ înainte de semănat și trebuie ferite de razele soarelui. Așa se poate asigura o activitate simbiotică intensă și, ca urmare, recolte bogate.

2.

3.

Nu se respectă epoca optimă de semănat specifică fiecărei culturi; ea poate varia în funcție de evoluția condițiilor meteo. În procesul de germinare, activitatea enzimatică se declanșează la o anumită temperatură: la 2­3°C pentru mazăre și lucernă, la 8­9°C pentru soia și fasole.

Nu se asigură adâncimea corectă. Fiecare cultură necesită o anumită adâncime de încorporare a seminței în sol pentru a realiza răsărirea uniformă. De exemplu: • Cerealele, pentru a răsări, au tulpinița protejată de coleoptil. Dacă se găsesc la adâncime mai mare decât lungimea coleoptilului, nu mai pot străbate stratul de sol pentru a ajunge la suprafață, dar și pentru că rezerva de hrană din bob s­a terminat.

• Culturile cu germinație epigeică (faso­ lea, soia), care scot cotiledoanele afară

4.

Sursa foto: www.canva.com

AgroTehnologii 61 Existența golurilor în cultură duce la creșterea și dezvoltarea neuniformă a plantelor și la coacerea neuniformă, cu pierderi la recoltare. În goluri se dez­ voltă buruienile, care consumă apa și hrana plantelor de cultură.

Nu se reglează corect ecartamentul tractorului. Distanța dintre roțile tractorului trebuie reglată astfel încât să calce pe mijlocul inter­ valului dintre rânduri.

Nu se asigură turația necesară la capetele parcelei. Înainte de intrarea în parcelă, se coboară semănătoarea pe sol, se turează mo­ torul și axul prizei de putere, pentru ca exhaustorul să absoarbă semințe la toate orificiile discului distribuitor, iar la intrarea în parcelă să asigure dis­ tribuirea seminței la distanțele stabilite.

Dacă se turează motorul doar la intra­ rea în parcelă, apar goluri.

Coborârea bruscă a semănătorii pe sol, și mai ales dacă se dă înapoi, înfundă brăzdarele cu pământ și acestea nu mai pot distribui semințele.

Viteza de deplasare. Cultu­ rile cu densitate uniformă se pot obține atunci când agregatul de semănat se deplasează în lucru cu viteză și turație constante.

Discuri distribuitoare necorespunzătoare. Discurile dis­ tribuitoare trebuie să aibă diametrul orificiilor în funcție de mărimea se­ minței, iar pentru unele culturi (sfecla de zahăr) grosimea se ajustează cores­ punzător.

Nu se măsoară corect zona de întoarcere. La însămânțarea în rânduri dese este necesar ca la cape­ tele parcelelor să se măsoare o zonă de întoarcere egală cu una sau două lățimi de lucru ale semănătorii. Aceste su­ prafețe se vor însămânța la încheierea lucrării, de­a curmezișul parcelei.

10.

11.

Sursa foto: www.canva.com

12.

din sol, dacă sunt încorporate la adâncime mai mare, nu mai pot ajunge la suprafață.

De aceea, la pregătirea patului ger­ minativ trebuie afânat solul numai până la adâncimea specifică fiecărei culturi.

Pat germinativ pregătit necorespunzător. Patul germinativ este bine pregătit atunci când la nivelul de încorporare a seminței terenul este așezat cu densitatea aparentă (Da) de 1,4 g/cmc, iar deasupra solul să fie afânat, cu Da de 1,0­1,1 g/cmc, pentru a ajunge aerul și căldura la sămânță. Aceasta se poate realiza cu combinatorul bine reglat, în nici un caz cu grapa cu discuri, care răscolește solul pe adâncimi neuni­ forme, cu mari pierderi de apă.

Deplasarea incorectă a agregatului de semănat. Mașina de semănat nu trebuie să se deplaseze pe aceeași direcție pe care s­a pregătit patul germinativ, ci oblic sau perpen­ dicular. Altfel sămânța va ajunge în sol la diferite adâncimi și răsărirea va fi neuniformă și eșalonată.

5.

6.

13.

7.

14.

8.

15.

Rândurile nu sunt drepte, paralele și echidistante, caz întânit acolo unde nu se realizează corect dis­ tanța între brăzdare la semănătoare, nu se calculează corect deschiderea marcatoarelor și când tractorul are joc mare la volan și nu poate menține corect direcța de mers.

Nu se corelează lățimea de lucru a semănătorii cu celelalte componente tehnologice. Lățimea de lucru a semănătorii, pentru plante prășitoare, trebuie perfect corelată cu lățimea de lucru a cultivatorului, tractorul intrând pe aceleași urme. În acest fel nu sunt tăiate plantele. La fel, se corelează și combina cu sistemul de irigare.

Nu se realizează densitatea stabilită. Densitatea plantelor nu se obține când se folosește sămânță a cărei facultate germinativă nu se cu­ noaște sau când nu se reglează corect semănătoarea, în special proba cu semințe, răzuitorul de boabe, puterea exhaustorului etc.

9.

La desprimăvărare, terenul bine aprovizionat cu apă, mărunţit şi nivelat, afânat corespunzător, cu densitatea aparentă (Da) 1,30 g/cmc este pregătit pentru însămânţări.

Scanează codul QR și vezi care sunt situaţiile în care semănatul e ratat din start!

62 Info companii

Mai mult = mai bun

Fermierii știu că, astăzi, mai mult înseamnă mai bun, iar o recoltă de cartof de calitate presupune resurse în plus și aduce plusvaloare, dar se și vinde mai repede. un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

A

daptabilitatea oricărui antre­ prenor la evoluția pieței în­ seamnă asumarea faptului că rata de profitabilitate depinde în primul rând de calitatea producției și abia după aceea de volumul obținut. Într­o piață concurențială, consumatorul s­a obișnuit să aleagă oferta cu cel mai bun raport calitate / preț, ceea ce înseamnă că își selectează loturile cu cel mai mare procentaj de tuberculi de categoria I. CULTURI SIGURE ȘI TUBERCULI DE CATEGORIA I Pentru fermierii care vizează o teh­ nologie de cultură sigură, eficientă și curată, opțiunea avantajoasă este uti­ lizarea unui produs natural, care, pe lângă creșterea producției calitative și cantitative la cartof, nu poluează chimic și nu lasă reziduuri în frunze sau tuber­ culi. Stimulatorul de creștere microbio­ logic Artis® WP îndeplinește toate aces­ te cerințe, datorită ingredientului activ reprezentat de ciuperca Arthrobotrys oligospora (NCAIM 153/2012, tulpina AO1, (5 m/m%) CFU/g: 5 x 10⁵ min.), care, odată încorporată în sol, proliferează, creând un mediu nefavorabil pentru organismele dăunătoare de genul vier­ milor sârmă (Agriotes spp.) și nemato­ zilor Meloidogyne spp. Astfel, produsul reprezintă un valoros ajutor non­chimic în dezvoltarea plantelor și obținerea unei producții sporite cantitativ și de calitate mai bună, cu un procentaj ridi­ cat de tuberculi de categoria I.

1-14 martie 2021

Motivația principală provine din faptul că ciuperca Arthrobotrys oligos­ pora bine dezvoltată în sol poate crea condiții nefavorabile pentru nematozi, în condiții optime, prin rețeaua de hife pe care o dezvoltă în jurul rădăcinilor plantei de cultură. Cele mai bune efecte au fost observate în prima lună după aplicare, dar urmările benefice ale biostimulatorului Artis® WP au putut fi observate pe durata întregului ciclu de vegetație. Arthrobotrys oligospora faci­ litează absorbția de nutrienți minerali, cu urmări benefice asupra dezvoltării radiculare și a întregii plante, iar tuber­ culii au astfel o dezvoltare optimă.

ARTIS® WP CREȘTE PROFITABILITATEA CULTURII DE CARTOF Conținutul de Arthrobotrys oligos­ pora din produs este controlat foarte strict, ceea ce garantează numărul de spori activi și viabili și asigură o per­ formanță foarte bună în utilizare, fără reziduuri.

La cartof, doza recomandată este 1,5­3 kg/ha, aplicată prin pulverizare

înainte de semănat/plantat sau prin fertirigare. Activitatea maximă a ciu­ percii Arthrobotrys oligospora are loc atunci când temperatura solului este de 12­22°C, iar umiditatea solului este de 60­70%.

Produsul nu impune foarte multe exigențe în momentul utilizării, însă amestecul de tratare se prepară cu 24­36 ore înainte de aplicare, cu apă călduță, iar pH­ul apei trebuie să aibă valori de 4,5­8,0.

Produsul poate fi aplicat împreună cu insecticide, erbicide, fertilizanți, amelioratori de sol pe bază de bacterii, dar nu și cu fungicide, produse de dezinfecție a solului și produse pe bază de Trichoderma. Aceste restricții vin împreună cu recomandarea de a curăța foarte bine echipamentele de pulveri­ zare, mai ales când prezintă urme de fungicide.

Pentru mai multe informații privind utilizarea acestui produs, contactați Reprezentanții de Vânzări Kwizda Agro Romania.

63

64 Protecţia plantelor

Rapița pică din picioare la recoltare

Adult al gărgăriței tulpinilor verzei (INCDA Fundulea, 20.02.2020)

PERICOLUL DIN TULPINĂ

Primăvara timpurie ne face să fim deja în câmp cu ochii pe culturi. Cel mai de temut dăunător al rapiței se ascunde acum în tulpină. Efectele dezastruoase se văd abia la recoltare!

V

remurile când iarna stăteam la gura sobei par a fi aproape apuse. În ultimii ani, în februarie a fost mult mai cald decât în mod normal, în ciuda faptului că mai vine și câte un episod de iarnă. Primăvara extratimpu­ rie vine „la pachet” cu dăunătorii. Prima provocare „entomologică” cu care se confruntă rapița acum este gărgărița tulpinilor (Ceutorhynchus napi). Adulții hibernanți apar în câmp când tempera­ tura aerului este mai mare de 9°C. Ei bine, în primele zile ale lunii februarie, temperatura aerului, în sudul și în vestul țării, a ajuns și la 17 °C! ATAC TIMPURIU, EFECTE VIZIBILE PREA TARZIU Problema cu acest dăunător este că efectele atacului asupra rapiței le vedem, în cele mai multe cazuri, înaintea recoltării. Nu insectele adulte sunt periculoase, ci „urmașii” acestora.

După o perioadă de zbor, hrănire și copulare, femelele depun ouăle în tulpi­ nile plantelor de rapiță. Larvele apar la 6­20 de zile după depunerea ouălor și, pe măsură ce se dezvoltă, acestea rod galerii descendente ori ascendente în maduva tulpinilor.

PAGUBĂ TOTALĂ Ca simptome principale ale atacului, putem vedea plante cu tulpini defor­ mate, răsucite în forma literei „S” (în unele cazuri tulpinile pot crăpa) sau plante care stagnează în creștere, având o ramificare mai bogată. Dar de cele mai multe ori nu vedem aceste simptome, în schimb o vijelie înainte

1-14 martie 2021

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

de recoltat pune plantele la pământ.

Pagubele de producție înregistrate în urma atacului larvelor gărgărițelor tulpinilor pot ajunge la 30­50% din recoltă, dar în unele cazuri s­au ra­ portat şi pagube de 100%.

CÂND AMPLASĂM CAPCANELE ÎN CÂMPUL CU RAPIŢĂ? În teorie toate sunt bune și fru­ moase, fermierii trebuie să ampla­ seze capcane în câmp, pe care să le monitorizeze zilnic, odată cu încăl­ zirea vremii, iar când constată apariția

ATAC LA PROFITUL FERMEI Dacă ratăm fereastra optimă când trebuie să combatem atacul de gărgărița tulpinilor din cultura rapiței la desprimăvărare, este foarte posibil ca profitul fermierului să fie mai mic, iar rezerva biologică a gărgăriței tulpinilor să crească și mai mult în următorii ani.

Despre vulnerabilitatea rapiței în fața vremii și a dăunătorilor de primăvară citiți mai multe pe www. revista­ferma.ro, scanând codul QR!

primilor adulți hibernanți, să aștepte să treacă 8­10 zile și apoi să efectueze un tratament în vegetație cu unul dintre insecticidele omologate. Întrebarea este însă când amplasăm capcanele în câmp? Răspunsul este când vedem că temperatura aerului depășește 9°C și are o tendință crescătoare în urmă­ toarele zile. Asta înseamnă că trebuie să ieșim în câmp chiar din februarie, dacă situația o cere.

PERIOADA DE MAXIMĂ SENSIBILITATE A RAPIȚEI LA ATAC Trebuie să ținem cont că perioada de maximă sensibilitate a plantelor de rapiță față de acest dăunător este când acestea au tulpina mai mică de 20 cm.

Mulți fermieri se întreabă dacă este necesar un tratament încă din luna februarie. Răspunsul este afirmativ în cazul în care apar adulții în capcane, iar vremea are tendință de încălzire în următoarele 8­10 zile. Dacă nu revine frigul, înseamnă că sunt mari șanse ca femelele de C. napi să depună ouăle în tulpinile de rapiță, fix în perioada când acestea au mai puțin de 20 cm înălțime.

CE FACEM DACĂ AM RATAT ”FEREASTRA” DE TRATAMENT? Dacă din cauza ploilor nu putem in­ tra în câmp să amplasăm capcanele, există mari șanse să ratăm fereastra optimă când putem combate adulții gărgăriței tulpinilor de rapiță, iar fe­ melele apucă să depună ouă în tulpină.

Odată ce larva se află în tulpină, nu mai avem cum să o combatem, iar pa­ gubele la recoltat sunt garantate.

Protecţia plantelor O posibilă soluție pentru o supra­ veghere cât mai exactă a acestui dăunător ar fi sistemele automate de monitorizare, despre care am scris în detaliu în numerele trecute ale revistei.

Mai există și o altă situație: putem intra în câmp, amplasăm capcanele, dar cu 2­3 zile înainte de a intra la tratament vine o ploaie, caz în care nu mai putem intra cu utilajele și ratăm perioada optimă în care putem com­ bate acest dăunător.

O NOUĂ SPECIE DE GĂRGĂRIȚĂ În ultimii doi ani, în zona de sud­est a țării, în culturile de rapiță, am constatat creșterea ponderii unei alte specii simi­ lare. Este vorba de gărgărița tulpinilor verzei (Ceutorhynchus quadridens, sin.

Ceutorhynchus pallidactylus). În mod normal această specie punea probleme plăntuțelor de varză, conopidă, ridichi din solarii, dar și în loturile semincere.

Dăunătorul era prezent și la rapiță, dar cu pondere mai mică față de Ceutorhynchus napi. Deci o presiune în plus pe fermieri.

Tocmai de aceea este foarte im­ portant să realizăm o combatere ca la carte a adulților acestor două specii dăunătoare. Astfel putem împușca doi iepuri deodată, ne protejăm marja de profit pe care putem să o obținem prin valorificarea recoltei de rapiță (dacă prețurile sunt bune) și, în același timp, ținem sub control rezerva biologică a celor două specii de gărgărițe.

Tulpină de rapiță crăpată (INCDA Fundulea, 23.04.2020)

Galerii și larve ale gărgărițelor tulpinilor (INCDA Fundulea, 23.04.2020)

Tulpină frântă în urma atacului larvelor gărgărițelor tulpinilor (INCDA Fundulea, 24.04.2020)

65

66 Culturi de câmp

Vasile Balcan renunță la sfecla de zahăr De la aproape 1000 ha cu sfeclă de zahăr în urmă cu 20 de ani, SC Marsat SA Roman se vede, pentru prima dată în istoria activității, în situația de a renunța la această cultură.

S

emnalele publice legate de că­ derea liberă a profitabilității sfeclei de zahăr și a industriei zahărului din România, din păcate, con­ tinuă să își dovedească veridicitatea prin situațiile delicate în care au ajuns fermele românești producătoare.

O CULTURĂ ÎN PIERDERE Societatea nemțeană Marsat SA Roman este pe cale să renunțe la această specie agricolă. Regretul este cu atât mai apăsător cu cât con­ ducătorul unității, Vasile Balcan, a fost profund atașat de producerea sfeclei de zahăr, prima activitate profesională

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI Redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

după absolvirea cursurilor universitare desfășurând­o ca tânăr specialist în Laboratorul de Sfeclă de Zahăr al acum ”dispărutei” Stațiuni de Cercetare pen­ tru Cultura Sfeclei de Zahăr din Roman. ”În ultimii trei­patru ani, în unitatea noastră, cultura sfeclei de zahăr nu numai că nu a adus câștiguri, ci a pro­

Continuam să cultivăm sfecla de zahăr gândind că punem umărul la redresarea unei industrii altădată atât de profitabilă pentru țară. Ne gândeam inclusiv că terenurile din această zonă prezintă condiții excelente pentru sfecla de zahăr. Dar, iată că viața ne­a dat o lecție amară în privința acestei dulci culturi VASILE BALCAN

Director SC Marsat SA Roman, jud. Neamț

1-14 martie 2021

dus doar pierderi financiare. Așadar, din punct de vedere economic, încă de prin anul 2017 trebuia să renunțăm. Dar am continuat să o introducem în struc­ tura de producție agricolă, deoarece eu chiar am îndrăgit această cultură și dintr­o nostalgie față de timpurile când România producea zahăr mult și bun.

Parcă, nu puteam și nu voiam să cred într­un așa declin al acestui domeniu”, mărturisea Vasile Balcan, director al SC Marsat SA Roman.

AU CĂZUT ȘI PREȚURILE În ultimii 5­6 ani, prețul sfeclei de zahăr a fost într­o continuă scădere, astăzi fiind aproape înjumătățit față de anii 2015­2016. ”Prețul de 20­22 euro/tonă reprezintă o sumă foarte mică, în ultimii 5­6 ani susținerea finan­ ciară a culturii realizându­se doar prin acele subvenții mai mari față de alte culturi tradiționale”, arăta specialistul nemțean.

Decăderea sfeclei de zahăr s­a pro­ dus inclusiv pe fondul secetei din ultimii ani, determinând reducerea semnifica­ tivă a nivelului și a calității producțiilor.

COSTURI MARI, PRODUCȚII MICI În oglindă cu recoltele slabe s­au aflat cheltuielile, care, de exemplu, în anii 2019­2020 au fost de aproximativ 9000 lei (aproape 2000 euro/ha), deoa­ rece cultura nu a răsărit normal din

Culturi de câmp 67 cauza secetei, iar mai apoi cele câteva precipitații au făcut să crească vertigi­ nos buruienile, fiind nevoiți să dubleze numărul tratamentelor. ”Solicitările tehnologice și tehnice sunt deosebit de mari pentru fermele care produc sfecla de zahăr. În plus, timp de 1­2 ani, la culturile care se înființează pe terenurile pe care s­a produs sfeclă de zahăr, producțiile sunt mai mici cu 3­5 tone/ha”, preciza Vasile Balcan.

PORUMBUL E MAI RENTABIL În mod concret, în privința eficienței culturii de sfeclă de zahăr din cadrul Marsat SA Roman, în condițiile anului agricol trecut, aceasta a fost sub nivelul de eficiență a culturii de porumb, știut fiind faptul că porumbul a fost una din­ tre plantele de interes economic cele mai afectate de seceta extremă care s­a manifestat în zona Moldovei. ”La porumb, am avut sole cu recolte de 2 tone/ha, dar și cu 6­7 tone/ha. Cu o

NOUA STRUCTURĂ DE CULTURI În anul agricol 2019­2020, sfecla de zahăr a ocupat 324 hectare, în cadrul SC Marsat SA Roman. În 2021, această suprafață va fi ocupată de culturi precum soia (150 ha), floa­ rea­soarelui (700 ha), porumb (1200 ha), din toamnă fiind înființate cul­ turi de rapiță (130 ha), grâu (450 ha), orz (250 ha) și triticale (50 ha).

medie de 4 tone/ha și cu un preț de 700 lei/tonă, porumbul chiar a fost o cultură rentabilă. Or, la sfecla de zahăr, cu o producție de 33 tone/ha și cu cheltuieli cu tratamentele dublate, asociate chel­ tuielilor cu sămânța și cu recoltarea/ transportul producției, capitole la care suntem obligați să acceptăm serviciile fabricii procesatoare, nu obținem pro­ fit”, a calculat specialistul.

NE RĂMÂN IMPORTURILE În țară, dintre cele 33 de fabrici care funcționau înainte de 1989, au mai rămas doar trei unități, iar dintre aces­ tea, două au capital străin, fiind inclusiv cazul fabricii de la Roman (singura din zona Moldovei). ”Relația producătorilor cu fabrica de zahăr din Roman­Neamț

este destul de rigidă. Așa stând lucrurile și, în condițiile în care, la nivel european, dar în alte țări decât România, se obține suficient de mult zahăr și destul de ieftin, este clar că, pe fondul unei piețe libere a zahărului, românii nu au altă soluție decât să apeleze la importuri.

Tot la nivel european raportându­ne, dacă se va realiza și acea plafonare a subvențiilor la 100 de mii de euro, în mod cert fermierii nu vor renunța la subvențiile pentru celelalte culturi în favoarea sfeclei de zahăr”, explica fer­ mierul nemțean.

Profitabilitatea sfeclei de zahăr: cât e reclamă şi cât realitate? Scanează codul QR și află răspunsul!

68 Info companii

Uleiul de portocale: „all-in-one” pentru legume Produs revoluționar „trei în unu”, uleiul de portocale s-a dovedit a fi un excelent fungicid insecto-acaricid natural în agricultura convențională sau bio.

C

a urmare a necesității de a reduce reziduurile chimice din fructe și legume, cercetătorii au în focus substanțe pentru protecția plantelor pe bază de ingrediente naturale, cu eficiență similară cu cea a produselor chimice, de sinteză, precum și cu efecte benefice atât pentru plante, cât și pentru utilizatori și mediul înconjurător.

De sute de ani, uleiul esențial de portocale este apreciat pentru proprietățile sale deosebite de igienizare, așa-zis terapeutice, având rol inhibitor în dezvoltarea microbiană și a infecțiilor fungice. Totodată, utilizat în gospodării, și-a dovedit eficiența în calitate de repelent natural împotriva moliilor, furnicilor, păianjenilor sau a altor insecte domestice cu schelet moale.

Această acțiune insecto-acaricidă se datorează limonenului din coaja fructului, un compus chimic din grupa terpene, ale cărui arome foarte puternice protejează spațiile și plantele, prin descurajarea prădătorilor din categoria celor menționați anterior. Un motiv

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

în plus ca acest extract prețios să primească toate recomandările pentru eficiență în agricultura biologică, dar utilizarea lui să devină benefică la scară largă, astfel încât să fie inclus în tehnologiile integrate pentru o serie de culturi, alături de produsele chimice.

FUNGICID, INSECTICID, ACARICID Lansat anul acesta, Limocide® este un produs de contact, volatil, cu mod de acțiune „all-in-one” (fungicid, insecticid, acaricid), bazat pe un amestec de ulei esențial de portocale natural, presat la rece, în concentrație de 60 g/l. Un avantaj cert pe care produsul îl aduce fermierilor este că îl pot utiliza atât în agricultura biologică, cât și în cea convențională, în combinație sau alternativ

PRODUS “VERDE”, ACȚIUNE COMPLEXĂ, REZULTATE CERTE

Introdus în schema tehnologică de la început, Limocide® acționează curativ împotriva făinării, încetinind creșterea fungilor, prevenind dezvoltarea bolii și o viitoare infecție.

1-14 martie 2021

cu insecticide, fungicide și acaricide, ca parte din programul de management al rezistenței.

Ca fungicid, Limocide® acționează asupra unor boli cu incidență crescută (făinare, putregaiuri) la o mare varietate de specii de legume. Substanța pătrunde în hifele miceliene, în sporangiofori și sporii ciupercilor, și le distruge învelișul, blocându-le evoluția. Prin acțiunea complementară, de insectoacaricid, controlează toți dăunătorii cu exoscheletul moale (lepidoptere, muște, tripși, păduchi) la o diversitate de categorii de legume.

Performanța produsului este completată de o serie de beneficii foarte utile, greu de susținut doar cu tratamentele clasice, mai ales în lipsa adjuvanților: • Substanța activă este reactivată de ploaie sau chiar de rouă; • Are timp scurt de pauză până la recoltare și nu lasă reziduuri; • Organismele dăunătoare nu dezvoltă rezistență față de pesticide.

Tratamentul cu Limocide® este posibil pe toată durata ciclului de vegetație, la o gamă variată de legume (tomate, ardei gras, castraveți, ceapă, praz, morcov, varză, pepeni), într-un număr de 6 tratamente pe sezon, cu respectarea dozelor recomandate pe eticheta produsului. Poate fi aplicat prin rotație sau în același timp cu alte insecticide și fungicide. Produsul este omologat și la vița-de-vie, împotriva manei și a făinării și pentru controlul acarienilor, cicadelor și tripșilor.

69

70 Pomicultură

Plantarea pomilor este o activitate riguroasă: puieţii necesită maximă atenție și îngrijire pentru a se prinde, a crește viguros și a avea toleranţă şi rezistenţă la boli şi dăunători.

P

lantarea materialului săditor în condiții necorespunzătoare are drept consecințe: uscarea puieților, creșterea inegală sau insuficientă a pomilor sau formarea de rod mic și de slabă calitate. Inginerul Alexandru Marinescu, pomicultor din judeţul Vrancea, a inventariat câteva dintre greșelile de plantare a pomilor fructiferi.

Alexandru Marinescu

1-14 martie 2021

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CELE MAI COMUNE 5 GREȘELI LA PLANTARE 1. Plantarea pomilor pe soluri argiloase; acestea rețin foarte multă apă, devin mlăștinoase, rădăcinile nu se prind și putrezesc; 2. Sădirea în gropi săpate recent; solul trebuie să se aerisească şi să se îmbogățească în substanțe nutritive şi să se sterilizeze; 3. Săparea unor gropi necorespunzătoare. Cele mici vor sufoca rădăcinile, forţându-le să se aşeze în poziţii nefireşti, iar cele prea adânci pot priva sistemul radicular de oxigen, căldură și nutrienți. Drept urmare, pomii întârzie în vegetație, iar lăstarii cresc greu.

4. Aplicarea îngrăşămintelor la plantare poate provoca arsuri la nivelul rădăcinii și tulpinii, cauzând uscarea pomilor.

5. Plantarea în zone umbroase: pomii fructiferi au nevoie de lumină solară pentru a crește și a se dezvolta.

7 REGULI ESENȚIALE PENTRU LIVEZI RODITOARE: Alegerea pomilor: Mai întâi, în funcție de zona de locuit, se aleg

1.

Sursa foto: www.canva.com

5 greșeli frecvente la plantare

pomii din specii valoroase, viguroase şi rezistente, precum mărul, prunul, cireșul, nucul, dar care să beneficieze de toate condiţiile de creştere şi dezvoltare.

Perioada optimă pentru sădire: Plantarea se face întotdeauna în perioada de repaus vegetativ, fie la începutul primăverii (în intervalul martie - aprilie), fie toamna târziu (septembrie - octombrie), când temperaturile depășesc 5 grade C. Alegerea terenului: Recomandate sunt solurile bogate în substanțe minerale, cum ar fi terenurile de tip cernoziomuri, bogate în humus, sau cele brun-roșcate de pădure. De asemenea, locul de plantare trebuie curăţat de buruieni sau de rădăcinile altor pomi sădiţi anterior.

Distanţa de plantare depinde de specia aleasă și de portaltoiul folosit, însă nu trebuie să fie mai mică de 3,5 metri.

Pentru măr, păr, piersic, vișin, cais, prun, distanța obligatorie este: 4 m între rânduri și 4 m între pomi pe rând.

Pentru cireș se recomandă 5 m distanță între rânduri, 5 m între pomi, iar pentru nuc, distanță optimă este de 5 m între rânduri și minimum 5 m interval între pomi.

Formarea gropilor: La plantare, importantă este pichetarea, operaţiune ce presupune întinderea unei

2.

3.

4.

5.

Pomicultură sfori de-a lungul zonei și marcarea cu ţăruşi a fiecărui loc de sădire. Gropile trebuie săpate cu cel puțin două săptămâni înainte, într-un teren sterilizat şi aerat corespunzător. Adâncimea gropii trebuie să fie de aproximativ 60-80 cm, cu laturi de 1-1,5 m.

Atenție la modul în care va fi utilizat pământul rezultat în urma săpăturii! Primii 30 cm de pământ trebuie așezați în mușuroi în partea dreaptă a gropii, iar restul de pământ în stânga. În această ordine trebuie folosit pământul pentru astuparea gropilor.

Fasonarea și mocirlirea rădăcinilor trebuie efectuate înainte de plantarea propriu-zisă.

Fasonarea rădăcinilor contribuie la buna creștere a pomilor. În consecință, dacă rădăcinile au răni, trebuie scurtate deasupra acestora; dacă sunt uscate, se taie de la bază.

Mocirlirea presupune scufundarea de mai multe ori a rădăcinilor într-un amestec de pământ mărunțit, compost și apă, menit să stimuleze vindecarea rănilor și creșterea noilor

rădăcini şi, totodată, să asigure umiditatea rădăcinilor la plantare şi aderarea acestora la sol.

Plantarea propriu-zisă: Primul pas este introducerea în groapă a pomilor astfel încât punctul de altoire să rămână deasupra solului.

Ulterior, rădăcinile se acoperă cu pământul rezultat în urma săpării gropilor și se tasează ușor. La final, fiecare pom trebuie scuturat puțin pentru ca pământul să pătrundă bine între rădăcini.

Imediat după sădire, se udă cu o găleată - două de apă, dar cu grijă pentru a nu crea condiții pentru apariția mucegaiului, apoi se formează un mușuroi în jurul pomilor din pământul rămas. După care se aplică 10-15 kg de gunoi de grajd descompus pentru a asigura nutrienţii necesari creşterii şi dezvoltării pomilor.

7.

Cel mai bun moment pentru plantarea unui pom a fost acum 20 de ani. Următorul moment bun este chiar AZI Proverb chinezesc

Sursa foto: www.canva.com

6.

Scanează codul QR și află și alte reguli esențiale ale unei plantări ca la carte!

71

72 Horticultură

Afacerea care stă... pe roze!

2020 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru pepinierele din zona Ciumbrudului.

Pandemia şi ploile care au căzut timp de o lună au dat mari bătăi de cap horticultorilor.

S

e spune că peste 1 milion de butaşi de trandafiri pleacă anual spre vânzare din Ciumbrud.

Acest număr impresionant a fost însă înjumătăţit de starea de urgenţă din primăvara anului trecut, suprapusă peste perioada în care, în mod normal, este în plină desfăşurare campania de livrări. "În 2020 am semnat un contract important cu un lanţ de magazine de bricolaj. Doar ce începusem în forţă distribuirea de trandafiri şi pomi către parteneri şi

1-14 martie 2021

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pandemia de Covid a blocat tot.

Ne-au fost reziliate contracte, marfa a fost blocată pe stoc, nu am avut ce face...", îmi spune Iuliu Ştefan Csiki de la pepiniera “Super Rosa Csiky”.

TRANDAFIR, MÂNDRIA CIUMBRUDULUI Pepiniera Csiki este producător autorizat de material săditor (trandafiri, pomi fructiferi) şi material dendrologic.

Familia Csiki se ocupă de patru generaţii cu horticultura. Acum mai bine de 90 de ani, la Ciumbrud exista o pepinieră renumită de trandafiri - Ferma Ambrosi, Fischer şi Co. Acolo au învăţat străbunicul şi bunicul Csiki tainele altoitului. Pasiunea pentru trandafiri s-a transmis şi următoarelor generaţii şi, după o pauză cauzată de comunism, membrii familiei s-au reîntors ... ››› 74

UN LICEU AGRICOL FĂRĂ CLASĂ DE HORTICULTURĂ!

Afacerea cu trandafiri stă pe roze, dar nu e chiar... pe roze. Însă membrii familiei Csiki sunt hotărâţi să ducă tradiţia mai departe. Ar fi de mare ajutor ca Liceul Agricol de la Ciumbrud să aibă din nou o clasă de horticultură, aşa cum era odată. Copiii ar avea unde să facă practică iar pepinierele din zonă ar putea beneficia de forţă de muncă specializată după ce elevii vor finaliza studiile. Acum, Ministerul Agriculturii are un cuvânt de spus şi în această privinţă şi aşteptăm cu interes implicarea instituţiei în ceea ce priveşte corelarea ofertei educaţionale din învăţământul preuniversitar cu cerinţele de pe piaţa muncii.

73

ARDEI LUNG NAPOCA F1 = putere de regenerare rapidă = adaptabilitate ridicată la condițiile de cultivare

www.hektar.ro

74 Horticultură ››› 72 ... la vechea dragoste.

"Am plecat de la fabrică şi am revenit la pepinieră, la ce-am ştiut să facem mai bine. Şi asta facem din anul 2001, cu suişuri şi coborâşuri, dar încercăm să ne dezvoltăm şi să mergem mai departe, chiar dacă avem ani mai neprielnici", spune Ştefan Csiki.

Cei doi fii ai lui Tünde şi Ştefan au absolvit Horticultura la Cluj şi au învăţat meseria de pepinierist de la părinţi, continuând astfel tradiţia producerii trandafirilor.

LIPSA FINANŢĂRII Ca producător agricol, nu e suficient să îţi doreşti dezvoltarea afacerii. Lipsa finanţării este problema care, de regulă, pune frână bunelor intenţii. Este şi cazul pepinierei Csiki. “După vânzare, da, avem bani, dar banii practic nu sunt ai noştri, pentru că urmează lucrări toată vara, tratamente, altoit... Dacă toamna îţi rămâne ceva în buzunar, înainte de a începe un nou sezon, acela este câştigul nostru din anul precedent”, spune Ştefan Csiki.

avantajele pe care le are o cooperativă agricolă când vine vorba de accesarea fondurilor europene. Familia Csiki a răspuns afirmativ ideii de asociere, astfel că au intrat în 2021 uniţi în Cooperativa "Fructi Flora".

Principala preocupare pentru noua cooperativă în viitorul apropiat este un proiect de asigurare a fluxului tehnologic, într-o hală nouă şi cu utilaje performante care să suplinească lipsa resursei umane din acest sector.

"Altoim în jur de 100 de mii de trandafiri în fiecare an. Avem şi pierderi, la plantare, peste iarnă şi cu gerurile din primăvară, când trandafirii şi pomii sunt deja porniţi în vegetaţie. Oamenii pe care îi avem la lucru sunt majoritatea necalificaţi, nu se pricep la lucrările din pepinieră şi trebuie să îi învăţăm tehnologia de la zero, pe timpul şi banii noştri. Dar deocamdată, nu avem ce face. Sperăm doar că linia tehnologică pe care vrem să o aducem în pepinieră cu un proiect pe fonduri europene va compensa problema forţei de muncă", explică pepinieristul.

COOPERATIVA TRANDAFIRILOR Aşa se face că, la o întâlnire pe care am avut-o anul trecut cu mai mulţi fermieri din Hunedoara şi Alba, am readus în discuţie importanţa asocierii şi

CINE CUMPĂRĂ TRANDAFIRI? Clienţii pepinierelor de la Ciumbrud sunt cei care cultivă sau comercializează material săditor de calitate (trandafiri ornamentali, viţă de vie,

1-14 martie 2021

pomi fructiferi) iar în ultimii doi, trei ani a crescut interesul şi pentru trandafirii de dulceaţă, odată cu posibilitatea accesării de fonduri pentru înfiinţarea acestei culturi.

Pepiniera “Super Rosa Csiky” derulează contracte cu instituţii publice, în special administraţii locale din toată ţara care achiziţionează trandafiri pentru amenajarea spaţiilor verzi. ÎN PEPINIERĂ NU E CLIPĂ DE RĂGAZ Lucrările nu se opresc niciodată pentru producătorii de material săditor horticol. Pentru că urmează debutul sezonului de vânzări, lunile de iarnă sunt alocate sortării şi ambalării trandafirilor şi pomilor. "Când începe sezonul trebuie să putem face faţă cererilor. Sperăm ca în 2021 să recuperăm măcar o mică parte din pierderile anului trecut. Ajungi să-ţi fie frică şi de umbra ta în perioada asta, dar nu ne oprim.

Am reînnoit contractele şi mergem optimişti înainte", spune reprezentantul pepinierelor Csiki.

Pepiniera Csiki nu este doar o afacere de familie. E o tradiţie care a prins rădăcini adânci în trecut.

Scanează codul QR și citește povestea integral pe www. revista-ferma.ro

75

76 Viticultură

10 reguli de aur la tăierile de rodire Dăm startul tăierilor de rodire în plantaţiile viticole. Din foarfecă înmugureşte arhitectura recoltei de struguri. Ce lucrări sunt premergătoare și cum stimulăm productivitatea viei?

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

T

ăierile de rodire în plantaţiile viticole, la pachet cu desfundarea terenului pentru lucrările de primăvară şi controlul viabilităţi viţei de vie, sunt lucrări importante în această perioadă. Concomitent cu tăierea se execută și copcitul viței. ”Copca se face până sub punctul de altoire a viței, iar rădăcinile superficiale se taie de la punctul de inserție. Se taie și lăstarii care pornesc din portaltoi, urmând ca pământul degajat să fie apoi pus la loc”, ne-a explicat Maricel Vitănescu, viticultor din judeţul Galaţi și cadru didactic la Liceul Agricol Cudalbi.

MAI ÎNTÂI FACEM CALCULUL SARCINII DE MUGURI Cu o lamă se taie transversal ochii de pe coardă; cei sănătoși sunt verzi, iar cei afectați au o culoare brun-negricioasă. La fel se va proceda și pentru controlul mugurilor. Apoi, la tăierea de rodire a viței de vie, se pot calcula pierderile de muguri, stabilind astfel sarcina de muguri optimă/dorită per butuc sau la hectar.

“La calculul sarcinii de muguri ținem

1-14 martie 2021

seama și de soi, de estimarea recoltei sau de eventualele pierderi. Prea mulți muguri pot duce la un număr mare de struguri, dar mici și cu puțin zahăr, în timp ce o încărcătură prea mică va duce la o producție mică”, a precizat Alfred Ştefan, consultant viticol din judeţul Vrancea. În funcție de temperaturi, se lasă și marje de încărcătură de rod care să compenseze pierderea mugurilor roditori.

Specialiştii companiei BASF au stabilit care este relaţia optimă dintre vigoare (la strugurii de masă), capacitatea de producţie (strugurii de vin) şi încărcătura de ochi pe butuc (tabel). ÎNCĂRCĂTURA OPTIMĂ DE OCHI PER BUTUC Sortiment

Ochi/butuc

Struguri de masă Soiuri cu vigoare redusă

25-30

Soiuri cu vigoare medie

28-35

Soiuri viguroase

30-40

Struguri de vin Soiuri superioare calitativ

30-35

Soiuri cu producție medie

35-40

Soiuri cu producție ridicată

45-50

Sursa: BASF

3 SISTEME DE TĂIERE 1. Scurt: cepul e element de producție; 2. Lung: coarda de rod e folosită ca element de producție; 3. Guyot (sistemul mixt): combină cele două proceduri.

“Sistemul mixt (cepi de 1-3 ochi, cordițe de 5-8 ochi și coarde de 10-16 ochi) prezintă cele mai multe avantaje”, spune Maricel Vitănescu.

10 PAȘI DE URMAT PENTRU A STIMULA RODIREA La tăierile de rodire se iau în calcul durata de execuţie, soiurile, numărul de butuci, forţa de muncă, uneltele disponibile, astfel încât lucrările să fie încheiate până la dezmugurit.

Iată regulile de bază ale tăierilor de rodire: Încep când temperaturile depășesc 5°C şi se încheie înaine de fenofaza de plâns.

Lucrările se execută pe o singură parte a lemnului multianual, iar fiecare butuc necesită o tăietură specifică.

Coardele se taie de la 2-3 mm după punctele de inserție.

Coardele se scurtează, tăindu-se la 2-3 muguri, deasupra ... ››› 78

1.

2.

3.

4.

77

78 Viticultură

Înainte de tăiere, fac o analiză a viabilităţii mugurilor. Plantaţia mea (2,5 ha cu soiuri de masă Muscat de Hamburg şi Victoria) a fost afectată de lipsa apei şi a nutrienţilor, care ajutau la maturarea lemnului. Este posibil ca nu toţi ochii să fie viabili şi s-ar putea să lăsăm mai puţin rod anul acesta MARICEL VITĂNESCU Viticultor din jud. Galați

››› 76 ... ochiului, pentru a se limita pierderea de sevă și apariția bolilor, iar diametrul lor trebuie să aibă 6-12 mm.

Cepul de înlocuire să fie mereu sub coarda roditoare și cât mai apropiat de lemnul multianual. Cepul rezultă din tăierea coardei la 2-3 ochi; scurtarea acesteia la 4-7 ochi duce la formarea cordiței, iar o coardă de rod va avea o încărcătură de 8-18 ochi. În timpul tăierilor trebuie curăţaţi și butucii, cioturile suprimate, ca şi brațele necorespunzătoare, cordoanele degarnisite sau lemnul uscat.

Coardele se dirijează printre sârmele spalierului pentru a evita ruperea acestora în timpul viitoarelor lucrări.

Tăietura trebuie să fie netedă, perpendiculară, foarfeca se poziționează astfel încât lama ascuțită să fie spre butuc, să nu zdrobească lemnul. Când situaţia o impune şi lemnul e îmbătrânit, se folosește ferăstrăul și apoi cosorul. Tăietura trebuie să fie cât mai mică, deoarece rănile viței de vie se vindecă greu.

Dacă lemnul e bătrân sau elementele tăiate sunt mai groase de 1 cm, ar trebui aplicate tratamente ulterioare cu fungicide sau pesticide.

6.

7.

8.

9.

1-14 martie 2021

Sursa foto: www.canva.com

5.

10.

Pentru a se evita uscarea tăieturilor făcute la baza butucului, se recomandă astuparea lor cu pământ.

CUM PROCEDĂM CU VIŢELE AFECTATE DE SECETĂ? În anii deosebit de secetoşi se manifestă deshidratarea puternică a coardelor şi tulpinilor, concretizată prin crăpături adânci, longitudinal. Lucrările de prevenire a uscării butucilor sunt: scurtarea elementelor de rod pe butuc (coarde, cordiţe), în proporţie de 25-30% și reducerea numărului de struguri pe butuc până la 50%. De aceea, în anul următor, în timpul tăierilor se lasă încărcături de ochi moderate, pentru restabilirea treptată a potenţialului vegetativ al butucilor.

“Fiecare butuc îţi cere cum să-l tai. Din cauza secetei, s-au degarnisit butucii şi atunci trebuie să reducem partea din care va porni rodul în anul următor la cât poate să ducă fiecare butuc. Aici intervine experienţa celor care execută tăierile. Putem lăsa chiar până la 80% mai puţini ochi faţă de anul trecut, în funcţie de vigoarea butucului. Deci aplicăm o tăiere diferenţiată pe fiecare zonă, soi, butuc”, ne-a declarat Florin Gheorghiu, specialist la ferma Panciu, Vincon Vrancea. Aici, pe cele 210 ha ale fermei echipele de lucrători (în jur de 50) vor încheia tăierile la 1 aprilie.

Scanează codul QR și vezi ce alte lucrări sunt prioritare în podgorii în luna martie!

PREGĂTIȚI-VĂ ACUM PENTRU SEZONUL DE PRIMĂVARĂ!

79

Anul acesta voi obține o creștere a recoltei de până la 15% mai mare datorită folosirii tăvălugului Güttler în primăvară.

Efect unic de înfrățire, creștere sigură și randament mai mare!

POT SĂ TERMIN LUCRĂRILE DE PRIMĂVARĂ MAI DEVREME!

Güttler SuperMaxx 3-12 m

Starea vremii ne influenţează într-o măsură mai redusă!

Cumpărați utilajul dumneavoastră direct din stoc acum!

CONTACTAȚI COLEGUL NOSTRU: +40 751 025 525

80 Info companii

Livezi bine îngrijite

Bolile pândesc în livadă, dar fermierul atent le controlează prin tratamentele făcute la timp.

Kwizda Agro recomandă produsul Flowbrix®, responsabil cu sănătatea culturilor pomicole! un articol de KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

F

ungicidul Flowbrix conține cupru sub formă de oxiclorură de cupru 380 g/l, cu rol de inhibare a patogenilor. Spectrul său de combatere cuprinde specii dăunătoare cum ar fi: ciuruirea micotică (Stigmina carpophila) la cais, cireș, prun, vișin și piersic, rapănul mărului (Venturia inequalis) și focul bacterian (Erwinia amylovora) la măr, bășicarea frunzelor (Taphrina deformans) la piersic.

BENEFICIILE FLOWBRIX® PENTRU POMI Flowbrix® este un fungicid pe bază de oxiclorură de cupru în suspensie apoasă, cu efect puternic de prevenție și vindecare a bolilor. Produsul funcționează deopotrivă ca fungicid și ca bactericid, iar acțiunea sa este de contact. Este un produs foarte ușor de utilizat deoarece nu necesită neutralizare. Este foarte miscibil, soluția rezultată este omogenă.

pe bază de oxiclorură de cupru, asigură o igienă foarte bună a culturii înainte de îngheț și prezintă un caracter puternic antisporulant. De asemenea, produsul susține cicatrizarea organelor vătămate în cazul în care au survenit accidente climatice.

După reînceperea vegetației, produsul acționează eficient în controlul unui spectru mare de boli la o varietate mare de pomi: ciuruirea micotică (Stigmina carpophila) la cais, cireș, prun, vișin și piersic, rapănul mărului (Venturia inequalis) și focul bacterian (Erwinia amylovora) la măr, bășicarea frunzelor (Taphrina deformans) la piersic, iar acțiunea sa este potențată de persistența ridicată pe suprafața frunzelor până la înflorit.

Flowbrix igienizează plantațiile pomicole și ajută la cicatrizarea organelor pomilor în urma tăierilor de rodire și a unor eventuale accidente climatice. De asemenea, contribuie la o bună maturare a lemnului.

Doza recomandată este 3,75 l/ ha.

II.

COMBINAŢII RECOMANDATE În perioada de după apariția frunzelor, fungicidul Flowbrix se aplică împreună cu adjuvantul Designer, care va duce la o mai bună răspândire a substanței active pe frunză și la o persistență mai îndelungată.

DE CE COMBINAȚIA FLOWBRIX® + ADJUVANT DESIGNER

UTILIZAREA FLOWBRIX® PENTRU BUNĂSTAREA LIVEZILOR Se poate aplica în 2 momente importante: Tratamentul în lemn uscat (în repaus vegetativ) vizează scăderea numărului de patogeni (ciuperci și bacterii) ce iernează pe scoața copacilor și revin la viață în primăvară.

Această măsură preventivă este un pas prudent spre limitarea eficientă a atacurilor din primăvară. Fungicidul Flowbrix®,

I.

1-14 martie 2021

Pentru succesul tratamentelor la pomi, vă recomandăm utilizarea combinației Flowbrix + Designer împreună cu insecticidul Harpun pe bază de piriproxifen pentru îndepărtarea dăunătorilor de pe scoarță.

FLOWBRIX

81

®

Soluția cea mai bună este cea pe care ai verificat-o.

Fungicid pe bază de oxiclorură de cupru, substanță recunoscută pentru eficiența sa

ECO

Sub formă de suspensie apoasă cu miscibilitate ridicată, Flowbrix® prezintă un puternic efect curativ și preventiv contra ciupercilor patogene și a unor bacterii care afectează pomii fructiferi: focul bacterian (Erwinia amylovora) și rapănul (Venturia inaequalis) la măr, ciuruirea micotică a frunzelor (Stigmina carpophila) la cais, cireș, prun și vișin, precum și ciuruirea micotică (Stigmina carpophila) și bășicarea frunzelor la piersic (Taphrina deformans).

Beneficiile tratamentului cu Flowbrix® la pomii fructiferi: 9 Substanță activă fără risc de a provoca arsuri asupra primelor stadii de dezvoltare ale mugurilor 9 Acționează în cazul infecției primare cu rapăn, cu o persistență ridicată pe suprafața frunzelor până la înflorit 9 Igienizează plantațiile pomicole 9 Ajută la cicatrizarea organelor pomilor în urma tăierilor de rodire și a unor accidente climatice 9 Contribuie la o bună maturare a lemnului.

Soluția de tratare este foarte omogenă și ușor de utilizat (nu necesită neutralizare). www.kwizda-agro.ro

Distribuit în exclusivitate

82 Utilaje agricole

Sola şi Ovlac sunt vârful de lance al SAM

D

„Maşini Agricole Inteligente” (Smart Agro Machines) stabileşte noi standarde pentru nivelul producţiei şi al eficienţei în agricultură.

eşi anul trecut a fost unul dificil pentru majoritatea fermierilor români şi, implicit, pentru toţi actorii implicaţi în sectorul agricol, SAM (Smart Agro Machines) a reuşit să îşi menţină ritmul de dezvoltare şi să realizeze o cifră de afaceri chiar puţin mai bună decât în 2019.

"Aceasta denotă faptul că majori­ tatea fermierilor au realizat că agricul­ tura nu stă în loc şi, în ciuda efectelor pandemiei, pentru a produce eficient, trebuie să lucrezi cu tehnică agricolă modernă şi să faci permanent investiţii.

Dacă fermierul nu produce, nu avem ce pune pe masă", apreciază Ciprian Popa, administrator Smart Agro Machines. ÎN CURÂND, LOCAȚIE NOUĂ Aflată în al şaselea an de activitate, compania SAM se pregăteşte să se mute într­o locaţie nouă, la intrarea în localitatea Biharia, tot pe drumul Oradea ­ Satu Mare, practic la 1 km

1-14 martie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

distanţă de locaţia actuală. La noul se­ diu urmează să fie construită o clădire administrativă cu birouri, service şi depozit de piese de schimb.

COMPANIE 100% ROMÂNEASCĂ Companie cu capital integral româ­ nesc, SAM şi­a diversificat conti­ nuu portofoliul de maşini agricole şi echipamente oferite fermierilor din zona de nord­vest a ţării. Alături de binecunoscutele branduri Sola, Ovlac, Versatile, Rostselmash, Agrifac şi Steyr, compania oferă utilaje pen­ tru toate categoriile de fermieri de la: Solis, Ermo, Agromehanika, Wielton, Romsan, Expom, Mecanica Ceahlău,

Eurospand, Sfoggia, Ziegler, Optigep, Celli, Enorossi, Agrimec, Antti şi Cosmo.

MUNCA ECHIPEI SAM DĂ ROADE Teritoriul acoperit de SAM, în deta­ liu, cuprinde judeţele: Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa­Năsăud, Mureş, Alba, Sibiu, Hunedoara, Arad, Timiş şi Caraş­Severin. "Acoperim toată zona de nord­vest a ţării cu o echipă formată din 10 angajaţi, din care 4 ma­ nageri regionali de vânzări (Bihor, Satu Mare, Cluj și Timișoara) şi ne dorim să fim cât mai aproape de nevoile fiecărui fermier. De asemenea, avem parteneri şi dealeri în toată ţara, cu care menți­ nem o bună colaborare comercială pen­ tru vânzarea brandurilor pentru care suntem importatori unici. Le mulțumim tuturor fermierilor şi clienţilor noştri pentru că am ajuns la acest nivel de dezvoltare şi pentru încrederea lor.

Totodată, mă bucur să văd că ... ››› 84

Utilaje agricole

83

84 Utilaje agricole

››› 82 ... munca echipei SAM dă roade", ne­a declarat Ciprian Popa.

BRANDURI DE TOP ÎN PORTOFOLIUL SAM Maşinile de semănat Sola şi utilajele Ovlac continuă să fie unele dintre cele mai de succes produse din portofo­ liul SAM. Colaborarea cu producătorii spanioli Sola şi Ovlac, precum şi cu Marius Mitra, reprezentantul acestora în România, decurge firesc şi creşte de la an la an. "Începutul de an este promiţător şi avem încredere în echipa SAM care ne­a dovedit că este mereu alături de fermieri. Oferim finanțare direct de la producător, atât la Sola cât și la Ovlac, pe 5 ani cu dobânda de 1,8%" a precizat Marius Mitra, reprezentant Sola şi Ovlac în România.

Utilajele Sola şi Ovlac au câteva particularităţi care le fac unice. De exemplu, semănătorile de precizie Sola au o cameră de vid brevetată, care se

TENDINŢELE PIEŢEI DE UTILAJE La noi, piaţa utilajelor agricole nu este saturată, tendinţa este evident de creştere. "Fermierii se documentează permanent şi îşi doresc să aducă în fermele lor teh­ nică şi tehnologii cât mai avansate, pentru a­şi uşura munca şi a scur­ ta timpii de lucru. Evoluăm cu toţii, astfel că şi fermierii, chiar şi cei cu suprafeţe mici, au început să cum­ pere utilaje noi, dotate modern, cu computere, GPS­uri, etc”, ob­ serva administratorul Smart Agro Machines.

1-14 martie 2021

Partenerii spanioli (Sola și Ovlac - n.r.) ne susţin prompt, atât cu traininguri de specialitate pentru oamenii de vânzări şi service, cât şi în teren, direct la clienţii noştri CIPRIAN POPA

Administrator Smart Agro Machines

roteşte împreună cu discul de porumb sau de floarea­soarelui, reducând la minim frecarea şi producerea de curent electrostatic (acesta ţine boabele lipite pe disc, după "tăierea" vidului). Astfel, precizia de semănat este de 100% chiar şi la viteze mari, de până la 12 km/h cu modelele convenţionale şi de până la 15 km/h la modelele Elektra (cu dis­ tribuţie electrică şi variabilă, atât pentru seminţe, cât şi pentru îngrăşăminte.

Dintre utilajele Ovlac pentru prelu­ crarea solului, cele mai căutate sunt plugurile din gama Mini ­ dedicate pentru o arătură la adâncime mică şi ideale pentru încorporarea resturilor vegetale, astfel încât să accelereze descompunerea acestora.

FEEDBACK BUN Semănătorile Sola şi utilajele Ovlac permit lucrul în regim normal de funcţionare pentru un minim de 4­5 ani, fără investiţii suplimentare. Ca urmare, şi feedback­ul primit de la fermierii care le utilizează este unul deosebit de bun.

Cel mai mult este apreciată rezistenţa

şi calitatea utilajelor, ceea ce le conferă o durată de viaţă mare. "Deşi noi avem permanent piese de uzură (şi nu numai) pe stoc, în valoare de câteva mii de euro, nu avem cui să le vindem, deoarece numărul de reparaţii în primii ani de funcţionare este foarte mic. Fermierii au înţeles cât este de important să nu scoţi bani din buzunar pentru piese încă din primul an de lucru cu un utilaj", a menţionat Ciprian Popa.

CONSULTANŢĂ ŞI FINANŢARE SAM are oameni bine pregătiţi pen­ tru a acorda consultanţă şi finanţare în achiziţia de utilaje, precum şi găsirea soluției potrivite pentru fiecare fermă.

Totodată, compania oferă pachete cu dobânzi subvenţionate începând de la 0%, prin partenerii finanţatori.

"Seriozitatea şi promptitudinea echi­ pei ne­a adus în atenţia multor fermieri şi am reuşit să fim prezenţi în tot mai multe ferme din ţară. Rog fermie­ rii, parteneri sau viitori parteneri, să privească cu încredere în viitorul agri­ culturii, iar noi, echipa SAM promitem să le fim alături cu servicii, tractoare şi utilaje de ultimă generaţie. Dorim să lucrăm alături de fermieri, ca să ducem agricultura ţării la următorul nivel!", a încheiat Ciprian Popa.

Informaţii suplimentare: 0723.255.644; e­mail: office@s­a­m.ro; www.s­a­m.ro

Utilaje agricole

85

86 Utilaje agricole

Geamănul cu muşchi: mic și puternic!

JCB lansează un nou model de încărcător articulat în gama ultra­compactă, care are un raport putere-greutate echivalent cu cele mai mari maşini ale producătorului britanic.

O

altă noutate absolută pe care JCB a prezentat­o la început de februarie a.c., în cadrul eveni­ mentului virtual coordonat de la se­ diul din Rocester (Anglia), încărcătorul articulat ultra­compact JCB 403 Plus pare o copie unu la unu a modelului 403 Smart Power, însă este de două ori mai puternic decât acesta. Echipat cu un motor de 50 CP (36 kW) şi cu un sistem hidraulic de 60 litri/min., pentru a face faţă unor lucrări mai solicitante şi pentru a oferi o productivitate spo­ rită, acesta se comportă excelent în spaţii înguste, clădiri mici şi alte locaţii de dimensiuni reduse. Pe lângă asta, mini încărcătorul producătorului bri­ tanic vine cu tehnologie inteligentă la bord. De exemplu, i­a fost instalat un sistem de oprire automată a motorului atunci când acesta este la relanti pen­ tru o perioadă mai lungă de timp. Acest lucru ar trebui să aducă economii importante de carburant!

1-14 martie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

MONITORIZARE ÎN TIMP REAL CU JCB LIVELINK Având o lăţime totală de numai 1,10 metri şi anvelopele înguste, JCB 403 Plus dispune de un motor de 1,7 litri şi o transmisie hidrostatică în două ver­ siuni, de 20 km/h şi 30 km/h. Pompa hidraulică cu debit mare asigură ulei pentru direcţia şasiului articulat, braţul şi accesoriile frontale. Un circuit auxi­ liar pentru acţionarea ataşamentelor, cum ar fi un dispozitiv cu cleşte, oferă un debit constant pentru a acţiona mo­ torul hidraulic de pe un echipament precum cupa de alimentare. Debitul poate fi controlat folosind o supapă comandată mecanic sau, opţional,

electric, de pe joystick­ul încărcăto­ rului. Un alt aspect important vizează funcţia de telemetrie JCB LiveLink, care este instalată standard, pentru monitorizarea stării maşinii în timp real. Acest serviciu online vă va face viaţa mult mai uşoară, fiind practic cea mai rapidă modalitate de a verifi­ ca dacă maşina este bine întreţinută şi într­o stare optimă de funcţionare. Prin intermediul său puteţi primi notificări de la distanţă, alerte de avertizare şi înregistrări operaţionale.

REZULTATE LA ÎNĂLŢIME Pentru partea frontală, cumpărăto­ rii au posibilitatea de a alege dimen­ siunea braţului de ridicare ­ versiunea standard oferă o combinaţie bună de forţă, capacitate de ridicare şi o înălţime de încărcare de 2,6 m, în timp ce opţiunea extinsă preia înălţimea de încărcare până la 2,8 m, pentru stivuire şi încărcare. Ambele modele de ... ››› 88

Utilaje agricole

87

88 Utilaje agricole ››› 86 ... braţe sunt brevetate pentru modul în care tensiunile sunt preluate de către şasiu, asigurând o ridicare cu adevărat paralelă, ideală pentru ma­ nipularea cu furci pentru paleţi şi pen­ tru a minimiza scurgerea de materiale vrac din cupă. La braţ se pot adăuga 4 tipuri de prindere diferite cu cuplaj rapid şi blocare hidraulică a siguranţei din interiorul cabinei, pentru compati­ bilitate cu echipamentele noi sau mai vechi din fermă.

CONFORT SPORIT LA VOLAN În ceea ce priveşte cabina, există trei opţiuni pentru operator ­ o cabină cu grilaj fix şi parbrize faţă şi spate, ce facilitează accesul pentru opera­ torii care trebuie să urce şi să co­ boare frecvent din maşină, o cabină complet vitrată care oferă siguranţă sporită şi un confort maxim indiferent de condiţiile meteorologice, respectiv un sistem de încălzire/dezaburire şi spălare/ştergere parbriz faţă şi spate. Înălţimea totală nu depăşeşte 2,20 me­ tri, pentru a facilita accesul în spaţii mai mici. Cadrul rabatabil cu plafon FOPS / ROPS, care este un concept unic JCB, se poate plia în numai 40 de secunde pentru a reduce înălţimea la doar 1,84 metri, oferind în acelaşi timp adăpost de ploaie atunci când este în poziţie ridicată datorită panourilor de sticlă din partea de sus a cadrului.

Când vine vorba de verificări zilnice şi întreţinere de rutină, capota dintr­o singură bucată a modelului JCB 403 Plus se deschide spre

1-14 martie 2021

spate pentru a oferi acces facil la am­ bele părţi ale compartimentului mo­ torului, unde sunt amplasate filtrul de aer, bateria, rezervoarele de lichide şi bateria de acumulatori.

MAI MULTE OPŢIUNI PENTRU DUALTECH VT Totodată, constructorul britanic a anunţat apariţia unei noi game de manipulatoare telescopice Loadall, echipate cu motoare ce respectă stan­ dardele de emisii Etapa V şi care sunt mai puternice decât cele existente pe modelele actuale. În plus, JCB a făcut cunoscut faptul că mult apreciatele transmisii variabile DualTech vor fi ex­ tinse şi la alte maşini. Această trans­ misie combină acţionarea hidrosta­ tică pentru viteze reduse şi acţionarea

mecanică directă Powershift la viteze mai mari, asigurând astfel performanţă şi versatilitate maxime. Iar DualTech VT nu va mai fi disponibilă doar pe mo­ delele de top din generaţia a treia, ci va fi instalată şi pe versiunile AGRI Super, extinzându­şi astfel disponibilitatea la un număr mai mare de utilizatori, fie că vorbim de fermieri sau contractori.

La modelele AGRI, motorul are valori nominale neschimbate, respectiv 109 CP şi cuplu de 516 Nm, în timp ce pen­ tru versiunile AGRI Super există un plus de 5 CP până la valoarea de 130 CP la un cuplu de 550 Nm, iar pentru modelele AGRI Xtra motorul are, de asemenea, un suplimentar de 5 CP furnizând în total 150 CP, cu o creştere de 7% a cuplului maxim la 600 Nm pentru performanţe „mai vii”.

STANDARDE ÎNALTE LA GAMA AGRI Încărcătoarele articulate JCB din segmentul mediu au putere supli­ mentară, cuplu şi confort sporit pentru operator, datorită multiplelor îmbunătăţiri apărute la noua serie Stage V. Modelele JCB 411 Agri, 413S Agri şi 417 Agri sunt acum echipate cu cel mai nou motor în 4 cilindri JCB DieselMAX de 4,8 litri şi dispun de funcţia de oprire automată JCB Autostop, pentru a elimina consu­ mul inutil de

motorină. Fineţea coloanei de di­ recţie este dată de amortizoarele din cauciuc care transformă complet experienţa de condus iar camera video cu afişaj este acum inclusă în standard. Într­o actualizare ante­ rioară, aceste încărcătoare au be­ neficiat de noile funcţii prevăzute pentru prima dată pe modelul JCB 435S Agri, modelul emblematic din gamă, recunoscut pentru ca­ pacităţile extraordinare de lucru.

Utilaje agricole

Mecanica Ceahlău super campanie de finanțare 0.99% Dobândă 0% Avans 2 rate pe an

prima rată în septembrie 2021

6 sau 7 ani

perioada de finanțare

3 ani garanție tractor

Tractor STEYR + utilaj Mecanica Ceahlău.

Campanie valabilă până la 31.03.2021, în limita stocului disponibil.

Pentru mai multe detalii, vino în showroom-urile noastre sau contactează reprezentanții Mecanica Ceahlău: Tel.: +40 745 120 172; E-mail: vanzari@mecanicaceahlau.ro; www.mecanicaceahlau.ro * Finanțarea se acordă dupa analiza de eligibilitate a clientului.

89

90 Utilaje agricole

Fuziunea anului la Maschio Gaspardo Maschio Fienagione, fostul Feraboli S.p.A. din Cremona, a încheiat fuziunea cu Maschio Gaspardo, obiectiv prevăzut în Planul de afaceri al Grupului pentru perioada 2019-2022. comunicat de presă

MASCHIO GASPARDO ROMANIA mai multe pe această temă www.maschio.com

Fuziunea dintre Maschio Fienagione şi Maschio Gaspardo reprezintă pentru noi un pas înainte spre reducerea costurilor în favoarea unei optimizări a structurii şi a procesului.

Această fuziune ne va permite o poziţionare mai solidă pe pieţele în care suntem prezenţi şi ne va da un impuls în vederea extinderii MIRCO MASCHIO Preşedintele Maschio Gaspardo

În stânga jos, Mirco Maschio, președintele grupului, în spatele acestuia e fratele său, Andrea Maschio, în dreapta, directorul executiv Luigi De Puppi

F

uziunea dintre Maschio Fiena­ gione S.p.A. şi Maschio Gaspardo S.p.A. a fost încheiată la data de 31 decembrie 2020. Maschio Fienagione făcea deja parte din Grupul Maschio Gaspardo încă din anul 2014, în urma achiziţiei societăţii Feraboli S.p.A. din Cremona.

Tranzacţia este parte integrantă din proiectul de optimizare a structurii corporative şi permite îmbunătăţirea sistemelor de guvernanţă şi reducerea suplimentară a costurilor administra­ tive ale celor două societăţi implicate.

De asemenea, fuziunea va crea noi si­ nergii şi va permite simplificarea pro­ ducţiei şi a fluxurilor de distribuţie.

MEDIU DE LUCRU DINAMIC, ACCENT PE DEZVOLTARE Structura noii societăţi formate va permite angajaţilor, care îşi vor păstra condiţiile contractuale existente, să beneficieze de un mediu dinamic şi să se bucure de oportunităţi ... ››› 92

GRUPUL MASCHIO GASPARDO - UN BUSINESS DE TALIE MONDIALĂ Maschio Gaspardo este un grup de talie internaţională specializat în producţia de echipamente agricole pentru arat, semănat, arhitectură peisagistică, producţie de utilaje pentru tratarea culturilor, recoltare şi prelucrarea fânului. Înfiinţat în

1-14 martie 2021

Campodarsego (Padova) în anul 1964 de fraţii Egidio şi Giorgio Maschio, Grupul Maschio Gaspardo are 2000 de angajaţi la nivel mondial în 8 unităţi de producţie, din care 3 în străinătate ­ China, India şi România ­ şi în 13 filiale comerciale (Italia, Franţa, Spania, Germania,

Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia, America de Nord, Africa de Sud, China, India şi România). Maschio Holding, acţionarul majoritar, deţine 64% din capitalul social, Friulia Finanziaria FVG deţine 19% iar restul de 17% este controlat de Veneto Sviluppo S.p.A.

Utilaje agricole

91

92 Utilaje agricole ››› 90 ... mai mari de dezvoltare profe­ sională într­un grup de societăţi în care investiţia în dezvoltare reprezintă unul dintre elementele care îl disting.

CONSOLIDAREA PREZENŢEI PE PIEŢELE CU POTENŢIAL RIDICAT Fuziunea face parte din Planul de afaceri (2019­2022) coordonat de Luigi de Puppi, Director General Executiv, ca parte a unui program axat pe creşterea suplimentară a eficienţei operaţio­ nale a Grupului la nivel global. Maschio Gaspardo se concentrează acum pe creşterea şi dezvoltarea activităţii prin consolidarea prezenţei Grupului pe pieţele cu potenţial ridicat (China, Japonia, Asia de Sud­Est şi America de Nord). Activitatea Grupului va fi dez­ voltată atât pe plan intern, cât şi prin parteneriate strategice. Planul prevede şi un control mai mare al pieţelor unde prezenţa Grupului este încă slabă, pre­ cum Africa şi America de Sud. MODERNIZAREA GAMEI PENTRU PLANTE FURAJERE Un alt factor determinant al dez­ voltării strategice îl reprezintă moder­ nizarea platformei de produse dedi­ cate segmentului de utilaje pentru prelucrarea fânului prin dezvoltarea

1-14 martie 2021

de prese pentru baloţi rotunzi cu geo­ metrie şi cameră variabile ca gamă emblematică, prin investiţii menite să ridice complexitatea şi evoluţia gamei de produse în ceea ce priveşte funcţiile electronice şi conectivitatea echipa­ mentelor concepute şi fabricate în Cremona.

TEHNOLOGII INTUITIVE ŞI SUSTENABILE „Unul dintre obiectivele acestei tranzacţii este crearea de sinergii noi care sunt esenţiale pentru a continua dezvoltarea de produse avansate teh­ nologic. Ajutorul pe care ni­l oferă teh­ nologiile şi dispozitivele electronice noi este de neînlocuit iar funcţiile precum conectivitatea, capacitatea de a colec­ ta şi interpreta prelucrarea datelor pentru a maximiza profitul clienţilor noştri fac acum parte dintr­o realitate care se dezvoltă şi deţine un rol tot mai important şi în agricultură”, a declarat Andrea Maschio, Preşedintele Maschio Holding S.p.A. Concret, pentru a veni în sprijinul agricultorilor, inginerii noştri în cerce­ tare şi dezvoltare au modernizat gama de utilaje EXTREME prin adăugarea modelului ISOTRONIC Seria 2, cu aju­ torul căruia toţi parametrii de lucru pot

fi gestionaţi cu uşurinţă de la termi­ nalul ISOBUS al tractorului. În plus, au fost introduse noua bază cu deschi­ dere şi posibilitatea de reglare a pre­ siunii de până la 210 bari.

MONDIALE 120 COMBI, UTILAJUL PENTRU CULTURI VERZI Un alt domeniu de dezvoltare este reprezentat de gama de prese de baloţi rotunzi care pot fi cuplate la tractoare şi care permit reducerea numărului de treceri, a timpului de lucru şi a consu­ mului de combustibil. De exemplu, uti­ lajul Mondiale 120 Combi este cea mai bună soluţie pentru culturile verzi: în timpul recoltării, culturile sunt tăiate, împachetate şi înfăşurate într­o sin­ gură operaţiune pentru a păstra cali­ tatea nutritivă a produsului.

Prin combinarea mai multor opera­ ţiuni într­una singură, echipamentele noastre eficientizează activităţile de administrare a terenurilor din toate punctele de vedere. Agricultorii noştri au la dispoziţie tehnologii intuitive şi sustenabile care le permit o utiliza­ re eficientă a utilajelor. Acest lucru facilitează obţinerea randamentelor maxime pe teren prin evitarea timpu­ lui pierdut şi grijă sporită faţă de sol şi mediu.

Utilaje agricole

93

94 Utilaje agricole

Noua serie Fendt 314 Vario

P

Pentru a doua oară consecutiv câștigător al titlului „Tractorul Anului” la Agritechnica 2019, noua serie Fendt 314 Vario este alegerea cea mai bună de peste 40 de ani.

rezentat la Agritechnica 2019, tractorul Fendt 314 Vario s­a aflat pe „lista scurtă” a celor mai importante noutăţi ale târgului. Și nu întâmplător, i s­a atribuit, pentru a doua oară consecutiv, titlul „Tractorul Anului 2020”, categoria Best Utility.

Vârful seriei 300, tractorul de 140 CP are toate caracteristicile unui Fendt, la care se adaugă o funcție nouă ­ Dynamic Performance (DP) care asigu­ ră putere suplimentară la efectuarea sarcinilor, inclusiv la cele staționare, dar care necesită priză de putere, și FendtONE, noua platformă Fendt ce face posibilă sincronizarea ”biroului” cu tractorul sau cu flota de tractoare în termeni de schimb de date și plani­ ficare a activităților.

1-14 martie 2021

un articol realizat de

MEWI

mai multe pe această temă www.mewi.ro

Motorul său, AGCO Power, în 4 cilindri şi cu o capacitate de 4,4 litri, dezvoltă o putere nominală (conf. ECE R120) de 132 CP şi o putere maximă de 142 CP, iar cu sistem DP, aceasta atinge 152 CP. CE ESTE DYNAMICPERFORMANCE (DP)?

Conceptul inovator de sporire a pu­ terii DynamicPerformance (DP) de la Fendt 314 Vario eliberează cu 10 CP mai multă putere la cerere, exact atunci

când este nevoie. Nu are legătură cu viteza de deplasare sau cu sarcinile speciale de operare, fiind vorba doar de dinamică pură. În mod curent, puterea motorului tractorului este distribuită între nu­ meroși consumatori de energie ­ pre­ cum priza de putere, sistemul hidraulic, ventilatoare și aer condiționat. Sistemul detectează când anumite componente au nevoie de mai multă putere și, grație unui sistem inteligent, o redirecționează acolo unde este necesară.

ACȚIONEAZĂ ACOLO UNDE ESTE NEVOIE DE UN PLUS DE PUTERE Conceptul DP de înaltă performanță este special conceput pentru lucrările în staționare ce au nevoie de priza

Utilaje agricole de putere, la fermele zootehnice și la uzinele de biogaz ­ precum mixerul pentru hrana animalelor sau agitatorul cisternelor cu dejecții. De asemenea, și în timpul transportului sau al lucrărilor în câmp, DynamicPerformance (DP) acționează acolo unde este nevoie, cei 10 CP în plus fiind deosebit de impor­ tanți pentru fermele care au nevoie de un tractor mai compact, mai ușor și mai agil, dar care poate satisface, de asemenea, cerințe mai mari de putere.

CE ESTE SISTEMUL INOVATIV DE OPERARE FENDTONE? Cu FendtONE, utilizatorii își pot planifica ușor comenzile și datele din câmp pe un computer sau pe orice dis­ pozitiv smart (telefon, tabletă), iar apoi le pot transfera tractorului prin rețeaua de telefonie mobilă.

Se pot utiliza aplicații specifice agriculturii inteligente, precum Fendt Guide Sync (sincronizarea automată a datelor câmpului) și Fendt Task Manager pentru managementul eficient al sarcinilor. Pe platforma FendtONE,

fiecare client își poate găsi aplicațiile specifice și apoi gradual să­i lărgească funcționalitățile. Aceasta face posibilă optimizarea proceselor de lucru, obți­ nerea celor mai bune randamente ale echipamentelor agricole și, totodată, respectarea legislației privind regimul documentelor. Adică este complet pregătit pentru viitor.

ERGONOMIE ÎN TIMPUL LUCRULUI Mediul de lucru din cabină este o altă caracteristică importantă căreia i s­au adus îmbunătățiri, suprafața de

afișaj fiind mărită prin adăugarea unor noi terminale.

Noului joystick multifuncțional, de exemplu, i­au fost adăugate funcții, iar maneta în cruce a fost optimizată er­ gonomic, ceea ce simplifică exploatarea a diferite utilaje atașate. Alocarea celor 5 butoane poate fi aleasă de operator, pentru a personaliza comenzile. Aloca­ rea butoanelor se realizează cu ajutorul Managerului Individual de Operare (OIM) de pe terminal. Conceptul inteligent de culoare ajută operatorul să se descurce cu ușurință și să evite erorile.

SCHIMB DE DATE ÎNTRE SISTEME DIFERITE Sistemul FendtONE cuprinde, de asemenea, platforma de schimb de date agrirouter™, prin intermediul căreia utilizatorii pot alege sistemul de operare și echipamentul agricol, cu interfețe deschise pe care are loc schimbul de date între sisteme diferite. Fermierii pot trimite da­ tele despre parcelă proprietarilor,

de la orice tractor. Agrirouter™ nu stochează date, fermierii fiind cei care decid ce date vor partaja cu alte sisteme, însemnând că fer­ mele Fendt dețin întregul control asupra propriilor date. Întregul pro­ ces respectă reglementările stricte ale UE privind protecția datelor (GDPR).

95

96 Utilaje agricole

KRONE - specialistul în furaje verzi

Deşi lucrează în agricultură de peste 20 de ani, familia Hîrtopanu consideră că este încă la început.

Aproape a finalizat jumătate de grajd şi mai are încă multe investiţii de făcut...

F

amilia Hîrtopanu creşte vaci de lapte de 20 de ani, în localitatea Stolniceni­Prăjescu, jud. Iaşi. Acum au ajuns la un efectiv total de 133 de bovine, din care circa 100 au peste doi ani. La muls sunt aproape 50 de capete, iar diferența este reprezentată de vaci înţărcate (în repaus mamar), juninci, ti­ neret şi viţei. Viţelele sunt păstrate pen­ tru reproducţie, iar masculii sunt vânduţi.

Tăuraşii "cu roşu" se caută, în schimb cei "cu negru" sunt mai puţin apreciaţi, astfel că uneori rămân în fermă până la vârsta de 5­9 luni, când sunt vânduţi.

25-30 LITRI DE LAPTE/VACĂ/ZI Vacile sunt înscrise în registrul genealogic şi în controlul oficial al producţiei de lapte. Producţia zilnică de lapte este de 25­30 litri/vacă, iar producţia medie este de 22 litri/zi.

Ferma predă zilnic circa 500 de litri la procesare către Prodcom Pascal

1-14 martie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

(jud. Neamţ), companie cu care familia Hîrtopanu colaborează de peste opt ani.

O parte din lapte este dat viţeilor şi restul e pentru consum propriu. Până în noiembrie anul trecut preţul de vân­ zare al laptelui a fost de 1,4 lei/kg STAS (+TVA), iar acum primesc 1,5 lei/kg STAS (+TVA).

UN ADĂPOST NOU Din decembrie 2020 vacile au fost mutate într­un grajd nou, dar nefina­ lizat. Adăpostul are 95 m lungime şi 28 m lăţime. Aleea centrală de furajare (5 m) şi o jumătate de grajd (11 m) sunt aproape

finalizate. Lipsesc cuşetele de odihnă şi plugul raclor de pe aleea de circu­ laţie. "Deşi lucrăm de peste 20 de ani, putem spune că suntem încă la început.

Am avut un grajd în curtea din spate care a devenit insuficient. De doi ani am început construcţia noului grajd. În decembrie 2019 am turnat fundaţia, iar în decembrie 2020 am mutat vacile în jumătate din grajd. Am gândit adăpos­ tul ca o parte (jumătate) să fie cu cuşete pentru vacile de lapte şi cealaltă jumătate cu padocuri şi boxe pentru ti­ neret şi viţei. Poate vom face cuşete în ambele jumătăţi ale grajdului", ne­a spus Simona-Viorica Hîrtopanu. Acum grajdul este închis lateral provizoriu, cu prelate şi plase de protecţie, iar mulsul se face cu patru aparate de muls.

127 HA PENTRU BAZA FURAJERĂ Ferma lucrează 127 ha, din care 29 ha păşune concesionată de la ... ››› 98

Utilaje agricole

97

98 Utilaje agricole

››› 96 ... primărie. În proprietate are 10 ha de teren arabil, iar restul este luat în arendă.

Porumbul siloz şi lucerna (34 ha) sunt principalele culturi furajere.

17 ha de lucernă înfiinţate anul trecut vor trebui să fie reînsămânţate parţial, deoarece seceta a afectat răsărirea.

Anul trecut au avut 20 ha cu porumb siloz, iar anul acesta vor semăna 25 ha. Vor cultiva și porumb pentru boabe şi poate mazăre furajeră. În toamnă au semănat 15 ha cu triticale şi 8 ha cu orz.

Familia Hîrtopanu are în plan și construcţia a patru celule pentru siloz.

KRONE "FACE" FURAJELE Familia Hîrtopanu are aproape toată gama de maşini şi echipamente necesare pentru cultivarea terenului şi producerea de furaje: două tractoare Deutz (100 CP şi 180 CP), semănători, remorci, tocător de siloz, maşină pen­ tru erbicidat şi altele.

Responsabilul cu mecanizarea, Costel Hîrtopanu, este fan al utilajelor KRONE. Din 2014, lucrează cu o cosi­ toare şi o greblă KRONE, iar în 2019 au achiziţionat, printr­un proiect, o re­ morcă pentru furaje ­ KRONE MX 330 GD, de la Green Expert.

"Cu utilajele KRONE nu am avut absolut nici o problemă până acum.

Cu MX 330 GD facem semifânul de lucernă. Remorca adună, toacă, în­ carcă şi descarcă materialul, acesta mai trebuie doar tasat. De curând

1-14 martie 2021

am comandat o presă de balotat cu cameră variabilă ­ KRONE VariPack V 165 XC. Folosim multe paie, balotăm circa 45­50 ha/sezon şi avem nevoie de o balotieră performantă", ne­a spus Simona­Viorica Hîrtopanu. Presa de balotat cu cameră variabilă va fi livrată de către Green Expert.

INVESTIȚIILE NU SE OPRESC AICI "Ne dorim o combină autopropul­ sată KRONE BiG X pentru siloz. Ne­ar fi foarte utilă, mai ales că sunt fermieri în zonă pentru care am putea să prestăm servicii", ne­a spus proprietara fermei.

Producerea furajelor, hrănirea şi evacuarea dejecţiilor se bazează pe buna funcţionare a utilajelor. Alături de dotarea tehnică, ajutoare de nădejde

”MERGEM ÎNAINTE CU KRONE” Pentru producerea silozului de porumb, a semifânului de lucernă, a fânului şi a baloţilor sunt folosite utilajele KRONE. "Chiar dacă sunt utilaje un pic mai scumpe în com­ paraţie cu alte firme, acestea sunt mult mai longevive și nu necesită reparații. Ştim ce pot face şi sunt utilaje rezistente şi performante, cu ele mergem înainte. La KRONE ştii că investeşti o dată, dar nu îţi este teamă că rămâi cu ele în câmp în plină campanie, când ţi­e lumea mai dragă", a afirmat Simo­ na­Viorica Hîrtopanu.

în fermă sunt și cei doi băieţi ai fami­ liei Hîrtopanu. Cel mare a terminat anul trecut Facultatea de Agricultură, este angajat şi lucrează în timpul liber în fermă, iar mezinul este licean şi visează se devină medic veterinar.

COLABORAREA KRONE - GREEN EXPERT Din 2017, Green Expert SRL este dealer autorizat al KRONE pentru nord­estul României. Iată ce ne­au declarat reprezentanții celor două companii: • Viorel Tăbăcaru, director general Green Expert SRL: "Avem suportul şi toată susţinerea din partea pro­ ducătorului şi suntem cu adevărat încântaţi să avem un astfel de par­ tener. Suntem convinşi că, pe măsură ce vom creşte volumele vândute în piaţă şi vom face cunoscută mai bine această gamă de produse, ele vor fi mult mai prezente în opţiunile de do­ tare ale fermierilor. Fără excepţie, cei care au achiziţionat aceste utilaje sunt pe deplin multumiţi de calitatea pro­ duselor KRONE".

• Annamária Varga, reprezentant KRONE în România: "Seceta a afectat puternic sectorul agricol, iar 2020 a fost un an foarte greu pentru toți cei din aria de activitate a firmei Green Expert. Dar viața merge înainte... Am început anul 2021 cu elan şi încredere, rezultatele se văd deja. Echipa Green Expert are tot sprijinul nostru pentru simplul fapt că­l merită!"

Utilaje agricole

99

100 Taurine

ARGUMENTARE

2 scheme de finanțare pentru vaca de carne (II) Continuăm cu fundamentarea sistemului de finanțare propus în numărul trecut al revistei, atât din perspectiva legislației europene, cât și din perspectiva implicațiilor practice vizate.

M

odalitatea de acordare a spri­ jinului ar trebui sa reflecte o viziune clară asupra impactului pe care îl va avea creșterea bovinelor de carne asupra societății, pe termen mediu și lung. Forma de sprijin propusă se bazează pe niște principii care, dacă vor fi încălcate, vor diminua efectul așteptat al acestui sprijin.

4 PRINCIPII FUNDAMENTALE ÎN SUBVENȚIONAREA FERMEI DE CARNE Principiul intensității uniforme a sprijinului de-a lungul anilor Trebuie găsită o soluție bugetară prin care sprijinul să fie la același ni­ vel de intensitate pe toată perioada de finanțare.

Fluctuațiile foarte mari care au exis­

1.

un articol de

Consultant Dr. COSMIN POPA Ferma Elite Charolaise mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

tat în ultimii ani în cuantumul sprijinului sunt de natură să facă impredictibil mediul de afaceri în domeniu și, în consecință, dezorientează fermierii și investitorii. De asemenea, perturbă modalitatea de formare a prețurilor pe piața de profil din România, prin faptul că acoperă la fel de fluctuant o parte mai mare sau mai mică din costurile de producție, iar prețurile de vânzare ar trebui să fie relativ constante!

Numărul beneficiarilor de pensii sau de ajutor de șomaj nu este cunoscut de stat cu exactitate de la an la an și totuși aceste plăți nu variază considerabil în timp, ceea ce oferă stabilitate! În acest fel trebuie gândită și forma de sprijin pentru fermieri.

ATENȚIE! În prezent, pe fondul scăde­ rii drastice a ajutorului, numeroase ferme sunt scoase la vânzare!

Principiul încurajării producției de calitate și decuplarea schemei de obligativitatea generalizată a efectuării controlului oficial Deși benefică în forma sa inițială, condiționarea acordării sprijinului fi­ nanciar de efectuarea COP și de în­ scrierea animalelor în RG aduce distor­ siuni în sistem. Iată de ce!

2.

Taurine 101 • Mulți fermieri nu sunt pregătiți să facă față cerințelor administrative sau practice ale controlului oficial și nu au nici un interes legat de acesta, pentru că ei sunt interesați de producție și nu de îmbunătățirea raselor. Pentru acești fermieri, ca și pentru asociațiile de control, colaborarea este un chin și nu aduce beneficii reale niciunei părți.

Fermierii interesați de producție trebuie susținuți să producă hrană de calitate!

• De asemenea, sistemul de producție cuprinde foarte multe animale care nu sunt suficient de performante și totuși ajută la întregirea producției de carne pentru consumul intern sau chiar ex­ port. Este greșită cerința ca aceste animale să fie încadrate în sistemul de control sau înregistrate în registrele genealogice, deoarece cu ajutorul lor nu se face progres genetic, dar este la fel de greșit ca fermierii care le ex­ ploatează să nu fie susținuți.

• Cu toate acestea, fermierii preocu­ pați de îmbunătățirea raselor au cos­ turi de exploatare suplimentare (prin investiții în material biologic de cali­ tate, formalități administrative și cos­ turi pentru participarea la astfel de programe, timp cheltuit suplimentar, etc). Susținerea financiară a acestei categorii de fermieri se justifică prin plusul de valoare pe care îl aduc socie­ tății, ei contribuind la îmbunătățirea raselor în sensul dorit de consumatori.

• Baza producției de calitate în condiții eficiente o reprezintă rasele curate. În lipsa unui sprijin adecvat acestui sec­ tor, materialul biologic valoros va fi im­ portat în România (ca și în ultimii 20 de ani), ducând la pierderi semnificative pentru țară.

• Sprijinul pentru animalele de repro­ ducție de rasă curată nu trebuie să fie mai important ca intensitate în raport cu cel acordat pentru producție, ca să nu reprezinte o atracție deosebită pentru cei care nu sunt preocupați de ameliorarea rasei. Altfel vor avea întâ­ ietate hârtiile și birocrația, în detrimen­ tul performanței animalelor.

• Decuplarea parțială a sprijinului față de efectuarea controlului oficial va normaliza relația fermierului cu aso­ ciațiile de profil, care trebuie să se asocieze pentru beneficii și nu pentru adeverințe!

Principiul administrării ușoare a schemelor Modalitatea de acordare a sprijinu­ lui trebuie să fie ușor de administrat.

Adică fermierii trebuie să înțeleagă simplu pentru ce animale vor primi banii și în ce condiții, iar documenta­ rea îndeplinirii acestor condiții trebuie să fie minimă sau foarte ușoară pentru toată lumea. În prezent ne confruntăm cu câteva erori de procedură: • În opinia mea, este eronat să se ceară o perioadă de retenție a anima­ lelor ulterioară depunerii cererii de sprijin, deoarece produce distorsiuni în piață (toată lumea trebuie să vândă abia după data de 15 noiembrie și nu mai devreme, de exemplu) și, în plus, predetermină declarații false din par­ tea fermierilor. Este cazul animalelor care trebuie reformate sau sacrificate involuntar și care, pentru a nu deveni neeligibile la plată, sunt scoase admi­ nistrativ din exploatație abia după fina­ lizarea perioadei de retenție.

Ca urmare, este mai ușor și mai sigur pentru ambele părți (fermier și APIA) ca sprijinul să se acorde pentru anumite

3.

condiții care pot fi deja verificate la data depunerii cererii de plată, de pildă, o perioadă de retenție de minim 7 luni anterioară depunerii cererii.

• Este, de asemenea, greșit să se acorde acest sprijin pentru orice categorie de animal sau pentru toate tipurile de exploatații, de multe ori ca urmare a presiunii fermierilor, deoare­ ce fracționarea sprijinului determină multă birocrație la întocmirea și verifi­ carea dosarelor.

Același lucru se întâmplă și în cazul unui număr prea mic de capete eligibile în cadrul schemei.

Principiul cuplării sprijinului cu respectarea unor norme de calitate a produsului și de protejare a mediului Calitatea produselor și protecția mediului sunt două noțiuni foarte im­ portante în noua PAC, UE propunân­ du­și obiective precise și foarte am­ bițioase în aceste direcții. De altfel, aceste aspecte sunt și preocupări ale unui număr din ce în ce mai mare de cetățeni ai României.

4.

CITIȚI ÎN NUMĂRUL VIITOR! În ediția viitoare vom detalia modul în care forma de sprijin propusă țintește obiectivele noii politici agricole europene.

Propunerea de subvenționare a bovinelor de carne 2023­2030, prezentată în numărul trecut al revistei Ferma, o puteți consulta și pe site­ul www. revista­ferma.ro, scanând codul QR alăturat.

102 Nutriţie

Cum hrănim tineretul ovin pentru reproducţie?

Î

În fermele de ovine Țurcane, anual se reformează până la 20% din oile mame. Pentru a mări efectivul matcă, oierii trebuie să crească tineretul de reproducţie care va înlocui reformele.

ntr­un articol anterior am prezentat particularități și modalități de hrăni­ re a mieilor sugari pentru ca aceștia să devină cât mai repede rumegători, să nu mai depindă de laptele matern.

Pe lângă supt, ei trebuie să aibă de timpuriu acces la furaje de calitate (fân de leguminoase şi concentrate), astfel încât înţărcarea acestora să nu consti­ tuie un stres pentru organism.

5 TIPURI DE ÎNȚĂRCARE A MIEILOR Înţărcarea este momentul tehnolo­ gic de suprimare a laptelui matern, printr­o separare definitivă a oilor mame de miei. În funcţie de vârsta mieilor, înţărcarea poate fi: Foarte precoce, după o zi sau după perioada colostrală, când se continuă hrănirea cu substituenţi de lapte până la vârsta de 30 zile. Greu­ tatea corporală poate ajunge la 10­11 kg; Precoce, la 14­21 zile: poate fi practicată în sistemul intensiv; se continuă alăptarea artificială a mie­ ilor până la vârsta de 30­32 zile şi se asi­ gură NC (nutreț combinat) prestarter;

1.

2.

1-14 martie 2021

un articol de

LAVINIA ŞTEF mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

3.

Timpurie, la 30­35 zile, când mieii ating greutăţi de 10­12 kg; se poate practica în cazul asigurării unei hrăniri suplimentare cu fân de foarte bună calitate (fân vitaminos) şi cu un nutreţ combinat care să asigure

OVINE VS. BOVINE Procesele digestive la ovine sunt asemănătoare taurinelor, cu unele diferenţe: ovinele digeră mai bine decât bovinele proteina cu 4%, SEN cu 12% şi grăsimea cu 15%, dar mai slab celuloza cu 17%.

De asemenea, valorifică mai bine furajul verde de pe pajişti cu vege­ taţie de talie mică, de pe mirişti şi păşuni ocazionale.

18­20% PB (proteină brută); Tradiţională, la 2 luni pentru mieii de rasă Ţurcană şi Țigaie (la greutăţi de 15­17 kg) şi la 3 luni la mieii din rasele cu lână fină (la greutăţi de 20­22 kg).

Foarte tardivă (practicată frec­ vent de fermieri) ­ are loc la vârsta mieilor de 120­135 zile, când aceştia ating, în medie, o masă corporală de 35­40 kg. Se preferă acest sistem de înţărcare pentru a obţine miei de lapte cu o greutate cât mai mare în preajma sărbătorilor de Paşti. Pentru a atinge la 4­4,5 luni o masă corporală a mieilor de 35­40 kg, începând de la 7 zile după fătare, se organizează furajarea stimulativă.

4.

5.

STRESUL DE ÎNȚĂRCARE Mieii încep să rumege la 15 zile, iar di­ gestia în rumen începe la 21 zile, vârsta minimă pentru înţărcare fiind între 17­21 zile. Stresul de înţărcare poate fi atenu­ at dacă se suprimă progresiv numărul de alăptări pe parcursul a 3­4 zile, când oile încep să fie mulse. La înţărcare,

Nutriţie 103

Sommet de l’Élevage intră într-o nouă eră O hală nouă, program de patru zile şi multe alte surprize pregătesc organizatorii din Clermont-Ferrand (Franţa) pentru crescătorii de bovine de carne şi nu numai. mieii trebuie să consume cel puţin 0,3 kg substanță uscată (S.U.) din furaje vegetale (fân şi concentrate).

CUM STIMULĂM CONSUMUL DE FURAJ SOLID? La vârsta de 3 săptămâni, mieii pot fi separați de oi câte 2 ore/24 de ore, la 4 săptămâni câte 3 ore, iar la 5 săptămâni câte 4 ore. În acest timp, oile vor sta în padoc şi vor consuma furaje specifice perioadei de alăptare (fân de leguminoase, suculente și amestecuri de concentrate). În lipsa oilor mame, mieii vor consuma cantităţi sporite de fân şi concentrate, care asigură o dezvoltare timpurie a compartimentelor gastrice. În primele două săptămâni, mieii consumă cantităţi mici de fân şi concentrate (5­10 g/zi), în săptămâna a 3­a consumul mediu creşte la circa 20 g concentrate şi 20­25g fân. Dacă se asigură furaje de calitate, în săptămâna a 5­a şi a 6­a, consumul de concentrate ajunge la 50­100 g, iar cel de fân la 40­70 g. La 2 luni, crește la 300 g concentrate şi 150­180 g fân, iar la 3­4 luni, se situează între 500 și 700 g concentrate şi 300­400 g fân.

HRĂNIREA TURMELOR DE MIEI “CÂRLANI“ După înţărcare, se formează turmele de miei “cârlani“, sepa­ raţi pe sexe (mieluţe și berbecuţi), circa 400­500 capete/turmă.

Alimentaţia acestei categorii trebuie să ţină cont de faptul că până la vârsta de 6­7 luni, digestia ruminală nu este completă, iar furajele celulozice nu pot fi valorificate în totalitate, deci conţinutul celulozic al raţiei nu trebuie să depăşească 18%. În funcţie de sezon, în alimentaţia tineretului ovin se utilizează: • Iarna: 0,5­1 kg fân de leguminoase, 0,5­1 kg suculente (de preferat 0,5 kg semisilozuri), 0,2­0,3 kg amestec de concen­ trate (A.C.), pentru mieii proveniţi din fătări timpurii; • Vara: păşune 3­5 kg şi 0,15­0, 25 kg amestec de concentrate.

Nivelul suplimentării cu A.C. depinde de calitatea furajelor de bază, astfel încât să se asigure sporuri medii zilnice de 70­90 g. În structura A.C., cerealele reprezintă 70­80% (porumb, orz, ovăz), 20­25% furajele proteice vegetale (şroturi, mazăre, tărâţe), iar furajele vitamino­minerale între 3,5 și 4,5% (sare 1%, cretă furajeră 1­1,5%, fosfaţi 0,5­1% şi premix vitamino­ mineral 1%).

Hrănirea tineretului ovin reprezintă factorul determinant pentru intrarea la reproducție, respectiv pentru înlocuirea efectivului reformat ori pentru mărirea efectivului de ovine într­o fermă.

S

ommet de l’Élevage continuă pregătirile pentru organizarea "live" a celei de­a 30­a ediţii, în peri­ oada 5­8 octombrie 2021. Dintre marile expoziţii internaţionale, doar Agritechnica a mai anunţat că se va desfăşura în formatul clasic, în perioada 14­20 noiem­ brie 2021 (Hanovra, Germania).

Noutăți precum construcția celei de­a doua hale de expoziții permanente și extinderea programului la 4 zile creează noi oportunități pentru vizitatorii și expozanții Sommet de l’Élevage.

COMPONENTĂ DIGITALĂ O nouă aplicație și noi servicii web vor îmbunătăți vizibilitatea expozanţilor pe tot parcursul anului: • Crearea unei imagini de piață pentru produsele fiecărui expozant; • Un instrument de organizare a webinarelor pentru expozanți (live și reluări); • Capacitatea de a organiza întâlniri online și la stand înainte de spectacol; • Identificarea digitalizată a vizitatorilor; Programul manifestării va cuprinde mai multe eva­ luări/bonitări de animale, conferinţe, o seară a expo­ zanţilor şi vizite în ferme. Calendarul de anul acesta include şi organizarea Campionatelor naționale pentru rasele Aubrac și Simmental. (GHEORGHE GHIȘE)

104 Ovine şi caprine

Putem mulge oile în perioada de alăptare?

Vrei să aplici furajarea suplimentară a mieilor sugari, dar nu ai spațiu pentru mielar?

Iată două variante tehnologice cu un avantaj major: mulsul oilor simultan cu alăptarea mieilor!

F

urajarea suplimentară (stimula­ tivă) a mieilor sugari în mielare a trezit un interes major, mai cu seamă printre crescătorii tineri. Dar mulți se lovesc de problema: ”Aș vrea să aplic această tehnică, avantajoasă productiv și economic, dar cum să fac? Și așa oile sunt înghesuite și nu am cum să mai aloc 10­20% din suprafața saiva­ nului pentru mielar (școala mieilor)!

SOLUȚIA? SEPARAREA MIEILOR PE O PERIOADĂ LIMITATĂ Varianta tehnică de furajare supli­ menară a mieilor sugari cu separarea lor, în saivan, de oile mame pentru o perioadă limitată este o opțiune renta­ bilă a crescătorilor. Ea se aplică în două situații: 1. Dacă nu dispun de spațiu necesar pentru mielar; 2. Dacă doresc să mulgă o dată pe zi oile mame cu un singur miel.

Metoda nu se recomandă pentru oile

1-14 martie 2021

cu 2 miei sau pentru cele din fermele de elită nominalizate să producă tineret ovin performant destinat pentru repro­ ducere.

combinate care vor fi consumate de miei pe durata a 7­8 ore. În perioada de stabulație (februa­ rie­martie) oile mame vor fi furajate, în padoc sau pe un teren liber, cu con­ centrate (0,3­0,5 kg) fân sau grosiere 1 kg şi 2­3 kg sfeclă sau siloz. În jurul orei 16 oile sunt mulse, după care se lasă în saivan împreună cu mieii până a doua zi dimineaţa. Seara, acestea se mai fura­ jează cu un tain de fân (1 kg) şi grosiere (1 kg).

CUM PROCEDĂM? Această tehnică se bazează pe for­ marea unor reflexe condiţionate pozi­ tive ale mieilor sugari şi ale oilor mame.

La o lună după începerea fătărilor dimi­ neaţa devreme, înainte de furajare, oile mame se lasă să iasă în padoc una câte una (îngustând poarta de ieşire), iar mieii se reţin forţat în saivan. Ime­ diat după ieşirea oilor, în jgheaburile curăţate de resturi se pune fân şi furaje

AVANTAJUL? MULSUL OILOR SIMULTAN CU ALĂPTAREA MIEILOR Prin aplicarea acestei tehnici, sporul mediu zilnic (s.m.z.) nu scade semni­ ficativ, mieii îşi dezvoltă normal com­ partimentele gastrice, iar de la oi se pot mulge 0,25­0,4 kg lapte/cap, într­o perioadă când preţurile la produsele lactate sunt cele mai ridicate.

Aplicând această variantă se poate obține o cantitate de lapte muls de cca

un articol de

IOAN PĂDEANU

SCDCOC Caransebeș (ADER 10.2.1.) mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Ovine şi caprine 105 0,4­0,5 l pe oaie și mulsoare care trans­ format în caș sau telemea proaspătă, puțin sărată, aduce importante venituri, aceste produse fiind foarte căutate și mai bine plătite de consumatori la în­ ceputul primăverii.

MIEII DIN FĂTĂRILE GEMELARE În activitatea practică s­a con­ statat că la oile gemene, întreținute în condiții de bunăstare, dacă una fată doi miei, producția de lapte (1,25­1,35 l/zi) este mai mare doar cu 25­30% comparativ cu sora ei care fată numai un miel (1 l/zi).

Rezultă că mieii din fătările duble beneficiază de lapte matern doar în proporție de 60­65% față de un miel din fătarea simplă. Producția mai mare de lapte în perioada de alăptare a mieilor, la oile care fată gemeni, se explică prin scăderea presiunii laptelui în ugerul acestor oi în urma sporirii reprizelor de supt pe parcursul a 24 de ore. Scanează codul QR și află cât de avantajos este să îngrijim oile cu miei gemeni?

Fermieri nemulţumiţi de schim­ barea modului de acordare a SCZ: ”Vă faceţi parteneri la infracţiunile care pot decurge!” Federaţia Oieri­ lor de Munte: ”Domnule ministru, cine v­a comandat să distrugeţi oieritul?!”

Scanează codul QR și află detalii!

DOUĂ VARIANTE DE LUCRU Tehnica de separare a mieilor sugari de oile mame are două variante care se pot aplica opțional în funcție de sezonul de fătare, de posibilitățile și interesele crescătorilor de oi.

V1 - separarea oilor mame dimineața de mieii sugari în vârstă de 40-50 zile, care primesc în saivan un tain de concentrate (250­400 g) măcinate sau granulate și apoi după 1­2 ore se duc pe o pășune de bună calitate (30­40% leguminoase, 60­70% graminee) unde pășunează la discreție. Cu o jumătate de oră înainte de a reveni oile, mieii se aduc în saivan și rămân cu oile mame până a doua zi dimineața. Parcelele unde pășunează oile mame și mieii sugari separați trebuie să fie la distanță mare între ele (0,8­1 km) pentru a evita agitația animalelor.

La această variantă costurile de furajare a mieilor sunt mai mici cu 10­20%, sporul mediu zilnic se înca­ drează între 200 și 230 g și se pretează bine pentru tineretul ovin reținut pentru reproducere.

V2 - separarea oilor mame dimineața și reținerea mieilor sugari numai în saivan se recomandă în special pentru mieii destinați pentru îngrășare până la greutăți de 30­50 kg, în conformitate cu

cerințele pieței. Practicând această va­ riantă, sporul mediu zilnic ajunge la 250 g.

7 AVANTAJE CLARE Aplicarea variantelor de furajare suplimentară (stimulativă) a mieilor sugari, prin separarea zilnică pe o perioadă a 6­10 ore, are o serie de avantaje majore ca: Mieii suportă foarte ușor criza de înțărcare; Oile mame, după obișnuirea cu separarea parțială de mieii su­ gari, consumă în liniște furajele admi­ nistrate sau pășunea și dau o producție zilnică de lapte mai mare; Se reduce incidența mastitelor la oile cu producție mare de lapte, cauzate de retenția laptelui în glanda mamară din cauză că unii miei din fătări simple nu pot consuma întreaga canti­ tate de lapte secretată; Crește timpul de rumegare și de odihnă a oilor mame; Mieii, fiind o parte din zi singuri, se obișnuiesc să consume can­ tități tot mai mari de furaje, cu efecte benefice asupra dezvoltării corporale și a aparatului digestiv; Tratamentele specifice pentru mieii sugari se pot face mai ușor; Se obține o cantitate importantă de lapte muls (0,35­0,4 l/zi) în­ tr­o perioadă când produsele din acest lapte sunt puține și foarte căutate.

Separarea zilnică a mieilor de oile mame și furajarea lor suplimentară are efecte biologice și economice foarte importante.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

106 Ovine și caprine

Cum să ne creștem animalele în bunăstare?

Fermierii care își prețuiesc animalele nu vor ca ele să sufere, în primul rând pentru că le este afectată productivitatea și, în consecință, scad veniturile. Cum le creștem în bunăstare?

A

sigurarea condițiilor de bu­ năstare la ovine și caprine prin eliminarea factorilor care pro­ voacă stresul animalelor este un obiec­ tiv foarte important promovat la nivelul Uniunii Europene (UE).

Din septembrie anul trecut, Comi­ sia Europeană a finanțat un proiect de cercetare în valoare de aproape 6 mili­ oane de euro, condus de cercetatorii de la Scotland’s Rural College (SRUC), la care Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara (BUAS) este partener alături de alte 7 țări ale UE. Proiectul are acronimul Tech Care.

CONSUMATORII PUN PRESIUNE PE FERMIERI Se pune mare accent pe acest as­ pect pentru că modul în care fermie­ rii cresc animalele este una dintre preocupările majore ale consumato­ rilor. Produsele obținute, în special cele de capră, sunt tot mai cerute pe piață, în supermarketuri, dar și în restau­ rante. Pandemia cu Sars­CoV2 a limi­ tat consumul, dar datorită măsurilor specifice luate în fiecare țară membră UE, trebuie să avem speranța că viața noastră va reveni la normal în curând.

1-14 martie 2021

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA LUDOVIC CZISZTER USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CE NEVOI AU ANIMALELE? Ținând cont de cererea tot mai mare de produse provenite de la ovine și caprine, producătorii ar putea fi nevoiți să răspundă la tot mai multe întrebări cu privire la bunăstare. Pentru a asigu­ ra acest deziderat, este important să înțeleagă nevoile de bază ale ani­ malelor, astfel încât acestea să poată prospera în mediul pe care îl asigură crescătorul în fermă. Ca exemplu putem oferi creșterea păsărilor, unde găinile pentru ouă sunt crescute fie la sol, fie în baterii alternative agreate în UE, iar puii de carne doar la sol, fiind eliminate total bateriile care produc stres păsărilor. De altfel, și pe cofrag se specifică faptul că ouăle provin de la găini crescute la sol.

CONDIȚII PENTRU BUNĂSTARE Bunăstarea la ovine și caprine vizează în principal activități legate de asigurarea:

­ furajelor și a apei la nivel de necesar; ­ a unui spațiu suficient; ­ a condițiilor legate de mediu, ca ven­ tilație și igienă; ­ a protecției împotriva căldurii și frigului; ­ un spațiu de mișcare suficient; ­ asistență sanitar­veterinară.

La acestea se mai pot adăuga acți­ uni periodice care se efectuează într­o fermă și care presupun contenția, cum sunt: ajustarea copitelor, marcarea, castrarea, ecornarea sau tratamente împotriva unor boli. Toate trebuie făcute la timp și prin metode care să nu provoace dureri mari animalelor.

Indivizii foarte agresivi sau cu un com­ portament limfatic trebuie separați de restul turmei pentru a nu agresa sau a fi agresați.

2 CATEGORII MAI VULNERABILE • Rasele de lapte. O categorie apar­ te care necesită o atenție deosebită o reprezintă caprele și oile din rasele specializate pentru lapte, datorită nevoilor lor ridicate de producție. Este necesar să se țină cont de vulnerabi­ litatea ugerului la leziuni și/sau la ex­ punerea la boli. Cerințele nutriționale ridicate pentru alăptare ar trebui să fie asigurate la nivel de necesar. Evi­ tați mulsul excesiv pentru a menține sănătatea ugerului. Confortul capre­ lor/oilor ar trebui să fie primul aspect luat în considerare la proiectarea unei săli de muls.

Ovine și caprine 107 • Produșii nou-născuți. O altă cate­ gorie vulnerabilă la care trebuie să fim foarte atenți este cea a iezilor și miei­ lor în prima săptămână de viață, până se consolidează relația cu capra/oaia mamă. În această perioadă, care are loc în sezonul rece, se înregistrează cele mai mari pierderi, atât la tineret, cât și la animalele adulte.

POLIȚIA ANIMALELOR ÎN ACȚIUNE La noi în țară, baza legală și teo­ retică privind bunăstarea și protecția animalelor o reprezintă Legea nr.

205/2004, precum și Ordinul ANSVSA nr. 75/2005 cu privire la Norma sanitară veterinară de protecție a animalelor de fermă. Prin OUG nr. 175 din 14 octombrie 2020 s­au pus bazele înființării poliției animalelor care va funcționa cu 488 de angajați plus 88 de medici veterinari și va avea ca obiect de activitate soluțio­ narea abuzurilor asupra animalelor cu sau fară stăpân.

Necunoașterea normelor nu poate fi o scuză prin care să exercităm abuzuri, de orice natură, asupra oilor și caprelor.

care suferă. Cred că un fermier care își prețuiește animalele nu își dorește ca acestea să sufere, în primul rând pen­ tru că este atins scopul activității, adică scade producția și, în consecință, veni­ turile sunt mai mici. Știm că fermierii noștri au rezistat în condițiile în care veniturile fermei au fost grav afectate, în ultimii ani, doar datorită dragostei și respectului față de animalele pe care le păstoresc.

Lumea se schimbă iar noi trebuie să fim deschiși să învățăm, pentru a nu rămâne în urmă.

EXISTĂ MOTIVE DE ÎNGRIJORARE? Pe de altă parte, crescătorii nu trebuie să se sperie, pentru că nu se schimbă nimic, doar că se va cere dova­ da că produsele comercializate, din ferma proprie, nu provin de la animale

Crescătorii de ovine și caprine in­ teresați de proiectul Tech Care vor putea consulta rezultatele cercetărilor accesând site­ul https:// techcare­project.eu/, care va fi activ în curând, sau scanând codul QR.

108 Info Companii

Drojdiile hidrolizate, ingredient-cheie în rație

Sursa foto: www.canva.com

Asigurați animalelor tinere din ferma dumneavoastră o creștere sănătoasă prin administrarea unor produse noi, pe bază de drojdii hidrolizate.

M

enținerea sănătății intestinale și obținerea unor performanțe ridicate sunt factori cheie în producția modernă și rentabilă. Supli­ mentarea rațiilor cu un nou produs din drojdii hidrolizate a dovedit îm­ bunătățirea acestor factori esențiali pentru creșterea cu succes a anima­ lelor tinere, în speță a purceilor.

STRESUL ÎNȚĂRCĂRII Înțărcarea este considerată una dintre cele mai stresante etape din viața porcului, fiind însoțită de o inci­ dență ridicată a tulburărilor intestinale soldate cu diaree, ceea ce duce la su­ primarea performanțelor de creștere. În sistemele moderne de producție, purceii sunt înțărcați brusc la o vârstă fragedă (21­28 de zile), lucru care în mod natural nu se întâmplă. În condiții

1-14 martie 2021

un articol de

BIRGIT KEIMER

Cercetare și Dezvoltare, Biochem mai multe pe această temă www.biochem.net/ro

de sălbăticie, purcelul este înțărcat treptat între săptămânile 12­17 de viață, când gradul de maturizare este evi­ dent superior. Reducerea vârstei de înțărcare a avut loc în mare parte din motive economice (de exemplu, pro­ ductivitatea mai bună a scroafelor), dar se caracterizează printr­o incidență ridicată a patologiilor cu localizare intestinală, al căror simptom preva­ lent îl reprezintă diareea, secondate de un spor în greutate scăzut, ulterior înțărcării.

CONSECINȚELE CONSUMULUI REDUS DE FURAJE Efectul imediat al înțărcării se ma­ terializează într­o reducere dramatică a consumului de furaje. Brooks și co­ lab. (2001) au observat că aproximativ 50% dintre purceii înțărcați au început să consume furaj în primele 24 de ore după înțărcare, dar aproximativ 10% din purcei nu au consumat deloc în primele 48 de ore după înțărcare.

Diferiții factori de risc care însoțesc înțărcarea conduc la malnutriție și la modificări marcante ale fiziologiei, microbiologiei și imunologiei intestina­ le. În consecință, purceii înțărcați sunt extrem de susceptibili la afecțiuni en­ terice precum diareea post­înțărcare, afecțiune care poate provoca pierderi economice considerabile. În cadrul efectivelor de suine din UE, pierderile

Info Companii 109 totale în perioada de creștere a purcei­ lor înțărcați se ridică la aproximativ 3%, iar o proporție substanțială a pierderi­ lor în industria creșterii suinelor poate fi asociată cu infecții care progresează de la nivelul mucoasei intestinale la diferite țesuturi și organe.

UN APORT SUFICIENT ȘI STABIL DE HRANĂ Studiile au demonstrat univoc fap­ tul că un consum suficient și stabil de furaje în primele zile după înțărcare constituie unul dintre factorii cheie în creșterea cu succes a purceilor. Un consum scăzut de furaje după înțărcare poate afecta arhitectura intestinală (înălțimea vilozităților, raportul dintre înălțimea vililor intestinali și adâncimea criptelor intestinale), funcția de barieră a intestinului (mucoasa, proteinele care intră în componența joncțiunilor impermeabile ale epiteliului intestinal), compoziția microbiotei (diversitatea, numărul de bacterii benefice), com­ petența imună (dezvoltarea sistemului imunitar adaptativ). Consecutiv, aces­

te dezechilibre pot duce la apariția inflamației țesutului intestinal și la creșterea incidenței diareii, reducând inerent performanțele de creștere ale tineretului suin.

ristici ale dietei, cum ar fi un profil bine echilibrat al aminoacizilor esențiali (li­ zină, metionină, triptofan, treonină), factori importanți în selecția și consu­ mul furajului de către purcei.

STIMULAREA APETITULUI Prin urmare, este extrem de impor­ tant să utilizați rații care să asigure un consum ridicat de furaje. Porcul are un simț al gustului foarte dezvoltat și limba relativ voluminoasă, acoperită de papile gustative într­un număr dintre cele mai mari (N = 19.904) înregistrate la speciile de mamifere. Aminoacizii cu gust umami, cum ar fi acidul glutamic, sunt prevalenți în proteinele de origine animală și s­a dovedit că acționează asupra anumitor receptori de gust de la nivelul limbii, stimulând apeti­ tul pentru hrană. Sursele de proteină foarte palatabile și cu un grad ridicat de digestibilitate, cum sunt laptele praf și plasma sanguină de origine suină, au efecte pozitive asupra consumului de furaje și asupra morfologiei intestinale.

Nu sunt de neglijat, însă, alte caracte­

IMPACTUL DROJDIILOR HIDROLIZATE ASUPRA CONSUMULUI DE FURAJE Drojdia hidrolizată este un mate­ rial furajer relativ nou și se bazează pe hidroliza unor specii de drojdii ca Kluyveromyces fragilis. Hidroliza este o metodă blândă de conservare a tuturor nutrienților. În urma procesului de hi­ droliză, legăturile celulare ale drojdiei sunt desfăcute, iar celulele sunt des­ compuse în componente ale peretelui celular (30%) și în extract de drojdie (70%). Datorită cantităților ridicate de aminoacizi, peptide și nucleotide cu gust umami, drojdiile hidrolizate cresc palatabilitatea furajelor. Procesul de hidroliză duce la o creștere a disponi­ bilității compușilor intracelulari, ca aminoacizii cu gust umami și acizii nucleici/nucleotidele și, în consecință, crește consumul de furaje în ... ››› 110

110 Info Companii

STUDII COMPARATIVE Un studiu recent a investigat efectele diferitelor surse de proteine, printre care și a plasmei sanguine sui­ ne 3% (PSS), a drojdiei hidrolizate 1% (TechnoYeast, TY) și a combinației de plasmă sanguină suină 2% și drojdie hidrolizată 1% (PSS + TY) asupra per­ formanței la înțărcare comparativ cu rezultatele obținute prin furajarea cu rație simplă pe bază de făină de soia (FS). Performanțele generale, precum și consumul de furaje după înțărcare s­au situat la un nivel foarte ridicat în urma utilizării tuturor surselor de pro­ teină de înaltă calitate.

SPOR MEDIU ZILNIC SUPERIOR La grupurile TY (TY + PSS, TY) s­a în­ registrat cel mai mare consum de furaje înainte și după schimbarea rației, ceea ce poate indica o maturizare intestinală accelerată datorită efectelor multiple ale produsului obținut din drojdie (vezi figuri). Scăderea binecunoscută a con­ sumului de furaje după retragerea plas­ mei sanguine a putut fi observată și în studiul actual, dar nu și în grupul TY. Da­ torită consumului mărit de hrană după schimbarea rației, în ziua 15, purceii din grupul TY au avut un spor mediu zilnic superior comparativ cu alte grupuri (564 g față de 483 g, P <0,01). Un avantaj economic clar a putut fi observat când s­au utilizat rațiile suplimentate cu TY, datorită unui preț mai scăzut al hranei și a unor performanțe egale sau chiar mai bune comparativ cu cele înregistrate în

1-14 martie 2021

(grame/zi)

Consumul mediu zilnic

zilele 1-42

Rata de conversie a furajului

(grame/zi)

››› 109 ... perioada de după înțărcare.

Cele mai frecvent utilizate drojdii includ tulpini din genul Saccharomyces, dintre care S. cerevisiae este cea mai utilizată și studiată, mai frecvent cu­ noscută sub numele de „drojdie de pani­ ficație”. În prezent, alte genuri de drojdie, cum ar fi Kluyveromyces spp., primesc o atenție sporită pentru întrebuințarea în nutriția animalelor. Comparativ cu cele obținute din S. cerevisiae, produsele pe bază de K. fragilis au un conținut ridicat de proteine brute și aminoacizi (de exemplu, acid glutamic), imprimând un gust mai plăcut furajelor. În special în nutriția purceilor, drojdia Kluyveromyces deține un avantaj datorită gustului său specific.

zilele 1-42

SBM = FS (făină de soia BP + TY = PSS + TY (plasmă sanguină + TechnoYeast)

PBP = PSS (plasmă sanguină suină) TY = TY (TechnoYeast)

Rațiile care conțin surse de proteină de înaltă calitate determină creșterea consumului de furaje și a ratei de conversie a furajelor în comparație cu rațiile pe bază de făină de soia cazul formulelor furajere care au inclus PSS (­8,67%).

DROJDIILE HIDROLIZATE, O SURSĂ DE PROTEINĂ PREFERATĂ În concluzie, produsul din drojdie hidrolizată TechnoYeast este demn de atenție în domeniul furajării purceilor.

Aromele umami cresc palatabilitatea și, implicit, consumul de furaje, care s­a dovedit comparabil sau superior celui înregistrat în cazul rațiilor pe bază de plasmă sanguină. Proteinele și acizii nucleici ușor digerabili asigură o dez­ voltare sănătoasă a intestinului și re­ marcabile performanțe de creștere.

111

112 Porcine

Cât de rezistenţi sunt porcii la stresul termic?

Dintre factorii de microclimat, temperatura influenţează cel mai puternic sănătatea şi productivitatea porcinelor. Ce trebuie să faci pentru a menține animalele în zona de confort termic?

P

orcii, şi mai ales rasele per­ fecţionate, deşi fac parte din cate­ goria animalelor homeoterme, adică au temperatura corporală relativ constantă (38,5­40,5°C), nu dispun de un sistem de termoreglare prea eficace. Având puţin păr pe suprafaţa corpului, nu se pot apăra eficient faţă de pierderile de căldură (frig) şi, pe de altă parte, neavând glande sudoripare (nu transpiră), elimină cu dificultate excedentul caloric, fiind foarte sensi­ bili la căldură. Drept urmare, la por­ cine sunt foarte frecvente atât stările de stres provocate de frig, cât şi cele cauzate de căldură.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

neonatală) cu 1,5­6,5 grade Celsius, în funcţie de greutatea corporală şi de temperatura mediului ambiant. Reve­ nirea la temperatura normală se face într­un interval de 1­6 zile, în funcţie de temperatura adăpostului şi de canti­ tatea de lapte supt de la scroafă.

• În condiţii de frig, purceii nou­născuţi sunt lipsiţi de vioiciune, somnolenţi, apatici, incapabili de a găsi mame­ lonul şi de a se hrăni. Dacă pierderile de căldură se menţin mai mari decât posibilităţile de a produce căldura din metabolizarea laptelui supt, purceii in­ tră în hipoglicemie şi apoi

în coma hipoglicemică, care conduce la moarte. Adeseori purceii cu hipogli­ cemie prin deficit termic, pentru că sug prea puţin colostru, prezintă şi o hipo­ gamaglobulinemie, adică o insuficienţă de anticorpi, fiind o pradă uşoară pen­ tru cele mai banale microorganisme, existente în mediul lor de viaţă.

Pentru prevenirea acestor stări pa­ tologice, în primele zile de viaţă trebuie

ZONA DE CONFORT TERMIC • În primele zile de viaţă, purceilor li se asigură o temperatură a me­ diului de aproximativ 30°C, iar în următoarele trei săptămâni 24°C. • Temperatura optimă pentru scroa­ fele în lactaţie este de 15­20°C. • Pentru scroafele negestan­ te, scroafele în prima fază de gestaţie şi vierii reproducători temperatura optimă este de 14°C. • Pentru purceii înţărcaţi tempera­ tura optimă a aerului este de 22°C, iar pentru porcii la îngrăşat 18°C. Temperaturile crescute scad pofta de mâncare, determină creşterea consumului de apă şi reducerea sporului în greutate.

Scanează codul QR și află care sunt mecanis­ mele biologice ale sui­ nelor pentru a se adapta la stre­ sul termic!

Sursa foto: www.canva.com

RISCURI ALE DISCONFORTULUI TERMIC LA PURCEI În primele ore de viaţă, purceii prezintă o temperatură corporală mai scăzută decât cea normală (hipotermie

un articol de

MIHAI DECUN

1-14 martie 2021

Porcine 113

VERILE TORIDE AFECTEAZĂ DRAMATIC REPRODUCȚIA În perioada verii, în adăposturile cu o proastă izolaţie termică se înregis­ trează frecvent temperaturi crescute, de 30­40°C, cu efect negativ asupra in­ dicatorilor de reproducţie. Temperatura crescută peste valorile recomandate influenţează negativ sistemul hormonal al scroafelor. Drept urmare, căldurile se

Sursa foto: www.canva.com

asigurată pentru purcei o temperatură a mediului de aproximativ 30°C, iar în următoarele trei săptămâni 24°C, prin încălzire locală suplimentară (pardose­ li încălzite electric, becuri infraroşii, eleveuze etc.) sau prin asigurarea unui aşternut bogat de paie de bună calitate (nemucegăite).

• Încălzirea excesivă a aerului din ma­ ternităţi, prin aeroterme, peste 25°C, are de asemenea efecte negative asupra dezvoltării purceilor, întrucât scroafa reacţionează prin hipogalaxie (diminuarea secreţiei de lapte), ceea ce iarăşi diminuă aportul de energie şi de anticorpi protectori pentru purcei. exprimă cu manifestări şterse, durează mai puţin, rata fecundaţiei este redusă şi dezvoltarea embrionară deficitară, ceea ce determină obţinerea de pro­ duşi mai puţin dezvoltaţi şi cu un ritm de creştere mai redus.

Dacă nu se asigură posibilităţi de răcorire a scroafelor (prin condiţiona­ rea aerului, acces la bazine de apă sau

umbrare), la montele din lunile căldu­ roase (iulie­august), scroafele rămân gestante în proporţie de numai aproxi­ mativ 50%, cu prolificitate mai mică, de 8­8,5 purcei pe scroafă, în comparaţie cu indicatorii de reproducţie din restul anu­ lui, care obişnuit se caracterizează prin gestaţie în proporţie de 80­85% şi cu o prolificitate de 9­9,8 purcei/scroafă.

114 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

TRACTOARE ŞI COMBINE

SB. Vând combină siloz John Deere 7700, an 2005, 4.003 ore motor, 2.497 ore rotor, 4x4, echipament Kemper 8 rânduri, stare perfectă, preţ 44.000 euro factură externă. Tel. 0748066789 SB. Vând combină siloz John Deere 7450, an 2010, 3285 ore motor, 2064 ore rotor, 4x4, echipament Kemper 360, cabină AC, stare perfectă, preţ 62.000 euro factură externă. Tel. 0748066789 TM. Vând tractor Solis 50, 50 CP, tracţiune 4x4 Carraro Italia, hidraulică Bosch, ridicare 1.600 kg în tiranţi, servodirecţie, mentenanţă redusă, garanţie 1.500 ore sau 3 ani. Tel. 0744537405 TM. Vând tractoare Solis 4x4, de 20, 26, 50, 75 şi 90 CP. Tel. 0744537405

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII

• Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 • Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom ATH L 5 m, fabricată în Polonia, purtată/tractată, rabatabilă hidraulic, 40 talere 560 mm, rulmenţi fără întreţinere, tăvălug inelar prisme Ø600, pentru 140-170 CP, 16.300 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465

BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 BH. Vând compactor purtat/tractat Agro Tom UPH 6 m, cadru hidraulic rabatabil oţel profilat, bară nivelare, tăvălug platbandă oţel, 32 lănci arc dublu, tăvălug posterior Crosskill, scormonitori urme, de la 15.000 euro +TVA. Tel. 0742042066 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452

PIESE DE SCHIMB

SB. Vând piese schimb noi şi second-hand pentru toate mărcile de combine şi tractoare termen livrare pentru piese sh foarte scurt, piese verificate, în stare foarte bună de funcţionare. Tel. 0738641295 SB. Vindem piese din dezmembrări pentru tractoare, combine, utilaje Deutz, Same, New Holland, JD, Renault, International IH, Claas, Fiatagri, Massey Ferguson etc., calitate foarte bună, preţ negociabil. Tel. 0735883191

FRUCTE ȘI LEGUME

VN. Vindem puieţi altoiţi nucifere soiurile Lara, Fernor, Fernette, Franquette, Melanaise, Rode de Montignac, aclimatizate în România, productivitate mare, pe rod în 3-4 ani, fruct cu un miez galben auriu. Tel. 0744183252

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 11.950 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 AR. Vând fermă agricolă Fabrica de ulei, locație strategică: aproape de graniță, de autostradă şi de calea ferată; la 20 km de Aeroportul Arad şi de granița cu Ungaria. Tel. 0734845159 CT. Vând fermă agricolă Constanţa 1.100 ha teren agricol, 400 ha în proprietate, 700 ha în arendă, fermă la cheie, direct de la vânzător, preţul vânzătorului. Tel. 0734845159 AG. Vând fermă agricolă jud. Argeş, 1.550 ha, 200 ha teren agricol în proprietate, diferenţa în arendă, fermă la cheie, posibilitate extindere la 5.000-6.000 ha, direct de la proprietar. Tel. 0734845159

BR. Vând fermă agricolă Brăila, 1.550 ha teren agricol, 400 ha în proprietate, 1.150 ha în arendă, fermă la cheie, sistem irigaţii, preţul proprietarului. Tel. 0734845159 HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344

1-14 martie 2021