Revista Ferma nr. 8 (1-14 mai 2021)

ANUL XX

III • NR. 8

(279) • 114

mai 2021

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

ÎN GRĂDINA LUI PIPER 20-23 Articolul ediţiei

„Lupul Dacic” dă cărțile pe față!

36

S.O.S. Legumicultura!

Cu vaca la vânzare în ringul virtual 112 Zootehnie

Preţ: 9 lei

Editorial

ANUL XXIII • NR. 8 (279) • 1-14 mai 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Şef lucrări dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 9 (280) va apărea în perioada 15-31 mai 2021

LECŢIILE NEÎNVĂŢATE ALE AGRO-PANDEMIEI

S

e împlineşte mai bine de un an de când lecţia dură a pandemiei de Covid-19 părea că a activat în societatea românească empatie şi resurse despre care nici nu bănuiam că ar putea fi atât de simplu şi rapid de implementat. Ţineţi minte probabil că, aproape peste noapte, internetul şi social media au explodat pur şi simplu de atâta abundenţă de produse agricole. Din orice colţ al ţării veneau oferte de legume, fructe şi lactate. Consumatorii şi alţi români cu iniţiativă au creat grupuri, pagini pe facebook şi site-uri pentru a încuraja piaţa online şi producătorul local.

Noi înşine am dus o campanie susţinută de promovare a fermierilor şi a produselor locale şi a funcţionat foarte bine. Deşi uşor haotică, segmentată şi deloc controlată, piaţa online şi-a arătat din plin atuurile într-o perioadă în care mişcarea noastră era îngrădită de starea de urgenţă. Parcă mai uniţi ca niciodată, românii descopereau bunătăţile locale şi uşurinţa cumpărăturilor în mediul virtual.

Dar, ca toate minunile, nici soluţia descoperită pe timp de criză n-a ţinut prea mult. Ce-i drept, se păstrează tendinţa de promovare şi vânzare online ceva mai vizibil decât în perioada pre-pandemie.

Dar s-a dus efervescenţa aceea care făcea să vuiască facebook-ul şi serverele iar "solidaritatea" românească a revenit, încet şi sigur, la starea de comoditate şi suficienţă pe care o ştim cu toţii, mutându-se în oferta irezistibilă de produse agroalimentare de la supermarket.

Dincolo de opţiunile individuale şi de grup în ceea ce priveşte cumpărarea de hrană, primăvara lui 2020 a demonstrat din plin capacitatea extrem de redusă de răspuns a autorităţilor din agricultură atunci când realitatea te strânge cu uşa şi te loveşte direct în faţă. A trecut anul şi ei, agrolegiuitorii, sunt tot cu lecţiile neînvăţate...

De pildă, susţinerea şi crearea lanţurilor scurte de aprovizionare.

Reprezintă cea mai simplă şi eficientă metodă de conectare a producătorilor cu vânzătorii şi cererea de pe piaţa

locală. Noi nu avem nici măcar un sistem naţional de colectare a produselor agricole, deşi s-a tot vehiculat anul trecut că acesta va face obiectul unei legi.

Apoi, procesarea. Binevenită şi mult râvnită de către fermieri, aproape imposibil de pus în practică: cam aşa e cu măsura 4.3 pentru costruirea abatoarelor mobile în zona montană, cu prevederi şi cerinţe care nu ţin deloc cont de specificul şi limitările muntelui.

Rezultatul a fost previzibil... până în decembrie foarte puţine proiecte depuse şi din acelea multe "întoarse" pentru că nu îndeplineau criteriile.

Ar trebui să fie la mintea şi pe înţelesul oricui faptul că echilibrarea deficitului comercial nu se poate realiza dacă nu adăugăm valoare materiei prime obţinută în agricultură, printr-o minimă procesare. Şi nu doar la nivel de fermă zootehnică mică şi mijlocie, ci şi în horticultură şi cultura mare. Până nu vom prelucra mult mai mult din ceea ce producem şi să exportăm o parte din ceea ce procesăm, balanţa va fi tot pe minus! Restul sunt poveşti de adormit ignoranţii...

NICOLETA DRAGOMIR

Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

44

6 6 8 12 14 16 18 20 24 26 28 30 32 34 36

54

Actualitate

Începe Recensământul General Agricol 2020 Prin ferme ”plouă”... cu executări silite Agroinfo Micul producător, păgubit de pandemie Cel mai tânăr evaluator de daune de la Agra Asigurări Concursul Abonatului: S-au abonat și au câştigat În Grădina lui Piper Mielul - cea mai scumpă trufanda de Paști 7 probleme ale sectorului ovin Vânzare pusă pe roate!

A 5-a generație de fermieri în familia Mögele Știați că racordul electric al fermei e gratuit?

Pepiniera unei noi generații de pomicultori CINE ȘI CUM NE SABOTEAZĂ? „Lupul Dacic” dă cărțile pe față!

40

Agricultura 4.0

40 Aplicația myKWS, acum și pe telefon 42 Obstacol major în calea tractorului autonom 44 Cât de sigure sunt nanopesticidele?

46 Inteligența Artificială a sporit recolta de căpșun 48 Dino face treabă bună în ferma de legume 49 Horticultura viitorului

50

Cultura mare

50 Ce bani aduce PNRR pentru irigații?

52 Piața așteaptă recoltă bună și prețuri pe măsură 54 Bomba cu ceas din agricultura dobrogeană!

1-14 mai 2021

90

56 De ce să cultivi sorg zaharat?

60 Prașila și cele 10 avantaje ale ei 62 Detalii care pot face dintr-un soi bun unul slab 68 Ași la erbicidare: porumbul fără fir de buruiană 70 EVORIGHT PLUS: Mai mult decât un simplu corector de pH 72 Cioara de semănătură, prieten sau dușman?

76 Cartoful - Alertă de sezon 78 Ce facem cu deșeurile biodegradabile din ferme?

82

Horticultură

82 “Biocontrolul” la legume: 4 pași pentru a-l înțelege 84 Malagrow: de la răsad la recoltă 86 Gardul viu format din pomi 87 Atenţie la Monilioză!

88 Câștigă lupta sezonului în livezi 90 CĂPŞUNUL REMONTANT 10 sfaturi pentru o cultură reuşită

92

Utilaje agricole

92 Banat Agri are o relație solidă cu Tehnodiesel

94 Noutăți din Centrul de operaţiuni John Deere 96 Viteză și precizie cu Precea 6000 98 Valtra - 70 de ani: noutăţi aniversare 100 CALITATEA APEI DE STROPIT Mai puțin pesticid pentru un tratament reușit 104 Anvelope mai mari și mai prietenoase cu solul 106 Ferma de carne în 2 paşi: vaci Angus + utilaje Krone

110

Zootehnie

110 Trucuri pentru creșterea rapidă a puilor de carne 112 Cu vaca la vânzare în ringul virtual 114 Soluții pentru depășirea stresului termic la porci 118 Parcelarea păşunilor: costuri și avantaje 120 5 sfaturi pentru înțărcarea iezilor

122

Mica publicitate

122 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

6

ÎN ATENȚIA FERMIERILOR

ÎNCEPE RECENSĂMÂNTUL GENERAL AGRICOL 2020 În 10 mai începe colectarea datelor pentru Recensământul General Agricol (RGA) 2020.

Cum se va desfăşura, ce obligaţii au fermierii şi ce amenzi riscă dacă furnizează informaţii false!

P

regătirea, organizarea şi efectuarea recensământului se realizează de către Institutul Naţional de Statistică (INS), MADR și Ministerul Afacerilor Interne, cu structurile teritoriale din subordine, sub coordonarea şi controlul Comisiei Centrale pentru Recensământ, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

CÂND SE DESFĂŞOARĂ RGA? Colectarea datelor în teren se realizează între 10 mai şi 31 iulie 2021. În octombrie 2020 s-a desfăşurat o primă etapă - recensământul de probă - în care au fost incluse cca. 4.500 de exploataţii agricole. În august 2021 va fi efectuată ancheta de control. Procesarea statistică a datelor se va încheia în martie 2022, iar analiza, structurarea şi diseminarea rezultatelor este programată pentru martie - decembrie 2022.

CUM SE DESFĂŞOARĂ RGA? Colectarea datelor în teren se va realiza de către recenzori, prin interviu faţă în faţă cu capul/şeful exploataţiei agricole sau cu o altă persoană din cadrul acesteia, care poate furniza informaţiile solicitate. Colectarea datelor se face pe baza unui chestionar elec-

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

tronic instalat pe un echipament informatic portabil (tabletă).

La recensământ sunt colectate date şi informaţii despre suprafeţele agricole utilizate, efectivele de animale pe specii, adăposturile pentru animale, gestionarea dejecţiilor, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, nivelul de pregătire în domeniul agricol, măsurile de dezvoltare rurală accesate etc..

PERIOADA DE REFERINŢĂ În cazul efectivelor de animale, fermierii trebuie să declare efectivele deţinute la 31 decembrie 2020.

Pentru suprafaţa şi modul de utilizare a terenului, agricultura ecologică sector vegetal, activităţile agricole şi nonagricole, perioada de referinţă este 1 octombrie 2019 30 septembrie 2020, iar fermierii vor declara toate suprafeţele

utilizate, nu doar cele pe care le au în proprietate.

La dezvoltare rurală, se declară orice tip de sprijin accesat în ultimii trei ani.

Toate datele sunt destinate doar utilizării de către INS în scopuri statis­ tice şi nu pot servi ca probe în justiţie sau la stabilirea unor drepturi sau obligaţii ale fermierilor, prevede OUG 22/2020 (Art 18, alin. (3)). De asemenea, recenzorii care folosesc datele în alte scopuri vor fi amendaţi cu sume de la 1.500 la 5.000 lei.

OBLIGAŢII ŞI SANCŢIUNI Şeful exploataţiei agricole are obligaţia să furnizeze recenzorilor date şi informaţii corecte şi complete, să respecte şi să nu obstrucţioneze activitatea recenzorilor şi să prezinte un act de identitate valabil.

Potrivit OUG 22/2020, pentru obstrucţionarea recenzorilor în efectuarea înregistrărilor şi controlului datelor, refuzul de a furniza informaţiile din chestionarul de recensământ, precum şi furnizarea de date şi informaţii eronate sau incomplete, fermierii pot fi amendaţi cu sume de la 1.000 la 3.000 de lei.

STATISTICI ACTUALE

Sursa foto: www.canva.com

Cele mai recente date statistice despre fermele din România, din anul 2016, arată că suprafaţa agricolă utilizată era de 12,5 mil. ha şi existau 3,422 milioane exploataţii agricole (32,7% din totalul UE28), cu o medie de 3,65 ha/fermă, de 4,5 ori mai mică decât media UE (16,6 ha/fermă).

Scanează codul QR și vezi ce date vor fi strânse de la fermieri!

1-14 mai 2021

7

S.O.S. Agricultura!

Prin ferme ”plouă”... cu executări silite Deși vremea e bună, anul agricol nu pare promițător.

Semnalele disperate ale fermierilor afectați de seceta din 2020: ”Ne-ar trebui 5 ani cu producții normale ca să ne revenim”.

Nimeni nu pare să le asculte păsurile.

M

otivele disperării fermierilor sunt determinate atât de lipsa fondurilor necesare finanțării lucrărilor agricole, ceea ce a condus la anumite compromisuri tehnologice, cât și de dezamăgirea că se tergiversează nepermis de mult plata promiselor despăgubiri pentru culturile agricole calamitate în anul 2020.

PROTEST CU SUTE DE TRACTOARE Acestea au fost câteva dintre principalele motive care au stat la baza unor noi proteste desfășurate în ziua de 7 aprilie 2021, concomitent, în zona Moldovei și în Dobrogea, de data aceasta prin mărșăluirea cu tractoare și cu utilaje agricole. ”Protestul sub formă de marș cu sute de tractoare, mașini și utilaje agricole, a fost unul al disperării. Modul în care am fost tratați de către guvernanți arată faptul că grija lor față de pâinea țării noastre este una secundară. Noi, încă o dată, atragem atenția asupra faptului că agricultura României trebuie privită ca un obiectiv de siguranță națională. Toți fermierii care am mărșăluit la Iași și Botoșani, alături de cei care au participat la mișcările de solidaritate desfășurate în Vaslui sau

1-14 mai 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Este un an agricol foarte greu și nu avem prea mari speranțe de redresare, ba chiar estimăm că, la finalul anului agricol 2021, vom vorbi despre zeci de mii de hectare pe care nu se va mai produce, din cauza faptului că fermierii vor fi executați silit EMIL TEOFIL BĂLTEANU

Președinte ACCPT Iași - GRÂNARII „DĂ-TE PE BRAZDĂ”

Sursa foto: www.canva.com

8

în Dobrogea, spunem răspicat: «vrem banii pentru despăgubirile la culturile de primăvară calamitate de seceta din anul 2020 și vrem diferența rămasă de plată la despăgubirile pentru culturile înființate în toamna 2019 și care au fost calamitate». Fermierii din zona Moldovei, deja, sunt executați silit”, semnala Emil Teofil Bălteanu, președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice ACCPT Iași ”Grânarii.

Dă-te pe brazdă”.

22 DE FERMIERI EXECUTAȚI, 5000 HA NECULTIVATE În prima decadă a lunii aprilie 2021, 22 dintre fermierii membri ai ACCPT Iași fuseseră executați silit de către creditori, exploatațiile respectivilor fermieri însumând o suprafață totală de aproximativ 5.000 de hectare de teren agricol. Într-un clasament în funcție de aria geografică de proveniență a fermierilor executați silit, pe primul loc se situează județul Vaslui, pe locul al doilea fiind județul Botoșani și pe locul al treilea județul Iași. ”Lucrurile nu se vor opri aici, în acest moment situația fiind cu mult mai gravă, în sensul că nu sunt afectate doar cele 5.000 de hectare. ... ››› 10

9

10 S.O.S. Agricultura! crescut 50-80%. Costul carburanților a crescut cu 20-25%, de la jumătatea lunii noiembrie 2020 și până la începutul lunii aprilie 2021”, argumenta președintele ACCPT Iași.

Unii dintre fermierii afectați de seceta din anul 2020, neîndeplinind contractele de livrări cereale, au primit penalități majore. Mărturiile acestora le veți citi în ediția viitoare a revistei Ferma!

››› 8 ...Știm sigur că și alți fermieri, care nu sunt membri ai organizației noastre, se află în aceeași ipostază”, semnala Emil Teofil Bălteanu.

CIFRE DE AFACERI MAI MICI CU PÂNĂ LA 90% Tergiversarea acordării despăgubirilor pentru calamitățile culturilor din primăvara anului 2020 și întârzierea achitării diferenței rămase de plătit pentru culturile de toamnă din anul 2019 sunt două dintre motivele care i-au determinat pe fermierii care au mărșăluit în județele Iași, Botoșani și Constanța (la Vaslui, nu a fost primită aprobare pentru desfășurarea marșului de protest din 7 aprilie 2021, ci doar pentru dialoguri dintre fermieri și

1-14 mai 2021

reprezentanți ai autorităților județene), să adreseze o scrisoare deschisă către premierul României, Florin Vasile Câțu. În conținutul acesteia, fermierii au precizat noi argumente care îi determină să fie disperați și să aibă slabe așteptări, în privința rezultatelor din anul agricol 2021. ”Ca urmare a secetei din zona de est și sud-est, pentru fermieri cifra de afaceri a fost diminuată cu minim 40% până la 90%; din cauza întârzierilor la plata facturilor pentru inputuri s-au înregistrat pierderi cuprinse între 25 și 50%”, arăta Emil Teofil Bălteanu.

DESPĂGUBIRILE AR MAI SALVA CEVA Distribuitorii nu mai finanțează fermierii cu datorii din anul 2020. Toate acestea au condus la numeroase compromisuri în privința condițiilor în care s-au înființat noile culturi. ”Despăgubirile ar acoperi costurile cu achiziția fertilizanților, care în ultimele 2 luni au

DISPERARE ȘI ÎN DOBROGEA În aceeași situație disperată se află și fermierii din Dobrogea, în aceeași zi de 7 aprilie 2021, în semn de solidaritate cu fermierii din zona Moldovei, membrii Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), participând la marșuri de protest cu tractoare, mașinile și utilajele agricole prin mai multe localități constănțene.

Fermierii dobrogeni continuă să solicite susținerea unei strategii de dezvoltare durabilă cu soluții specifice și cu alocări financiare consistente pentru amenajarea stațiilor de pompare și a canalelor de irigații. Să nu uităm că Dobrogea a fost și este cea mai calamitată zonă la nivelul României, este zona care se confruntă cu un grad mare de ariditate, cu un risc extrem de ridicat de deșertificare.

Dacă fermierii din Moldova au afișat pe tractoare mesaje directe, precum ”Fără ură, în agricultură”, ”Seceta este forță majoră”, ”Acum ori niciodată”, ”O țară fără pâine, o țară fără mâine”, agricultorii dobrogeni au avut mesaje tot la fel de clare, precum: “Vrem irigații”, “Vrem apă”, “Alocați banii promiși”.

Scanează codul QR și vezi cum s-a desfășurat protestul fermierilor din jud. Iași, în 7 aprilie 2021

11

12 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor CUANTUM AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU VEGETAL ŞI ZOOTEHNIC SCHEMA DE PLATĂ

SUPRAFAŢĂ/EFECTIVE PLATĂ 2020

CUANTUM 2020

CUANTUM 2019

ANT1 (Culturi arabile)

7.103.751,85 ha

5,9866 euro/ha

13,3202 euro/ha

ANT3 (Cânepă fibră)

489,07 ha

5,6065 euro/ha

8,9570 euro/ha

ANT4 (Tutun)

818,17 ha

790,5778 euro/ha

1.569,4413 euro/ha

ANT5 (Hamei)

230,99 ha

181,3022 euro/ha

400,2599 euro/ha

ANT6 (Sfeclă zahăr)

23.495,42 ha

32,1580 euro/ha

73,8219 euro/ha

ANTZ 7 Bovine lapte

1.056.496,50 tone lapte

0,4213 euro/tonă

17,7220 euro/tona

ANTZ 8 Bovine carne

1.269.541 capete

1,0343 euro/cap

69,1109 euro/cap

ANTZ 9 Ovine/caprine

8.635.471 capete

2,2553 euro/cap

4,7157 euro/cap

(sursa: APIA)

APIA: START PLATĂ ANT VEGETAL ŞI ZOOTEHNIC!

CUANTUM SUBVENŢII NAŢIONALE PENTRU 2020

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat că, din 19 aprilie, a început autorizarea la plată a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) în sectorul vegetal şi zootehnic pentru cererile depuse în 2020. Plăţile se fac în lei, la cursul de 4,8725 lei/euro.

Sumele pe care le vor încasa fermierii anul acesta sunt mult mai mici decât anul trecut, mai ales pentru crescătorii de bovine, care vor primi de la APIA doar 5 lei/cap de vacă şi 2 lei/tona de lapte, în contul ANTZ pentru 2020. „Speranţa mea este ca la rectificarea bugetară să reuşim să mai adăugăm nişte sume”, spune ministrul Adrian Oros.

UN AN DE MUNCĂ, ECHIVALENTUL UNUI BORCAN DE IAURT!? „Cuvântul Dezvoltare este prea măreţ pentru instituţia pe care o conduceţi. (...) După un an de muncă, primim ca ajutor de la Guvern echivalentul unui borcan de iaurt, după o tonă de lapte livrat. (…) Animalul meu primeşte, pentru un an, echivalentul a 5 kg de porumb boabe. Chiar aşa de rău am ajuns?

Pe mine mă jigniţi cu aceste sume. Îmi jigniţi munca, deoarece eu lucrez. Dumneavoastră nu... Vă rog imperios... să postaţi un cont de solidaritate al Guvernului, în care voi returna suma pe care o să o încasez”, scrie crescătorul de animale Boldis Szilamer, într-un mesaj transmis către Agroinfo şi destinat ministrului Agriculturii.

1-14 mai 2021

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură!

Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

Data de referinţă ajutor Covid­19 pentru crescătorii de bovine!

Proiect MADR: Condiţii pentru crescătorii care vor încasa sprijinul.

Sprijin legume în spaţii protejate: termen limită de depunere a cererilor la APIA Subvenţia de 2.000 euro/1.000 mp este plătită fermierilor pentru o singură cultură!

Asociaţiile fermierilor ameninţă că nu vor elibera adeverinţe pentru subvenţiile pe 2021!

Care sunt solicitările crescătorilor de bovine către ministrul Agriculturii?

Ajutor de minimis pentru producţia de plante aromatice MADR: Condiţiile pentru noua subvenţie APIA pe hectar!

APIA: Schema simplificată pentru micii fermieri, de maxim 1.250 euro/fermier! În 2021, pot primi banii şi moştenitorii.

Ce trebuie să facă aceştia?

Documente obligatorii pentru subvenţia APIA pe păşune!

Termene şi acte pentru fermierii care nu au animale şi pentru asociaţii.

Agroinfo

MADR: PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

AJUTOR COVID-19 PENTRU CRESCĂTORII DE BOVINE! Ministerul Agriculturii a anunţat condiţiile pentru ajutorul de stat Covid-19 pentru crescătorii de bovine în 2021.

Potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă, pot primi acest sprijin crescătorii de bovine persoane fizice şi juridice care deţin, în exploataţie cu cod ANSVSA şi înregistrate în RNE, cel puţin 3 bovine cu vârsta de minimum 16 luni la 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga și bovine de minimum 7 luni la 31 ianuarie 2021, precum şi fermierii care au produs și vândut lapte de vacă în ianuarie 2021.

Beneficiarul ajutorului de stat poate să fie diferit faţă de deţinătorul animalelor, dacă beneficiarul este PFA, II, IF, iar animalele figurează în RNE pe CNP reprezentant, dacă beneficiarul este persoana fizică (CNP reprezentant PFA/II/IF), iar animalele figurează în RNE pe CUI PFA/II/IF sau dacă este moștenitor, iar animalele figurează pe CNP decedat.

Suma propusă de MADR pentru acest ajutor de stat este de aproape 225,538 milioane de lei: 182,71 mil. lei pentru cei care deţin minim 3 capete de bovine, respectiv 42,83 mil. lei pentru sectorul lapte.

CEREREA UNICĂ PENTRU SUBVENŢIILE PE ANUL 2021

TERMENE PENTRU MODIFICAREA DECLARAŢIEI APIA! Crescătorii de animale pot modifica sau retrage declaraţia privind sectorul zootehnic din cererea unică de plată depusă în 2021 până la 31 mai, fără penalizări, şi până la 11 iunie inclusiv, cu reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere.

Fermierii pot face modificări privind cantitatea de lapte livrat/vândut direct (Formularul M1) sau pot adăuga exploataţii noi, animale noi, cantitate de lapte pentru ANTZ sau pot solicita sprijin pentru ANTZ sau SCZ (Formularul M2).

Animalele adăugate pentru schemele de plată care prevăd o perioadă de reţinere trebuie să fie înregistrate în RNE cel târziu până la data limită fără penalizări - 17.05.2021.

Fermierii pot face modificări doar dacă APIA nu i-a informat deja despre eventuale neconformităţi în cerere sau dacă APIA/ANZ nu i-au anunţat că intenţionează să facă un control la faţa locului.

CONDIŢIE PENTRU SPRIJINUL CUPLAT ZOOTEHNIC (SCZ)

SUBVENŢIE PLĂTITĂ PENTRU MINIMUM 5 VACI! Sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) pentru vaci de lapte va fi plătit anul acesta pentru minimum 5 vaci, dacă ferma este în zonă montană, respectiv pentru minimum 10 vaci eligibile la plată, dacă ferma se află în celelalte zone.

Un fermier poate solicita sprijin cuplat, în aceeaşi cerere, atât pentru vaci din exploataţii situate în zonă montană, cât și pentru vaci din alte exploataţii situate în localităţi care nu sunt în zone montane. Numărul maxim de vaci de lapte pentru care va primi sprijin este de 250 capete.

Dacă, în urma controlului administrativ și/sau la faţa locului, numărul de animale eligibile determinate la plată este mai mic decât efectivul minim, fermierul nu încasează banii pentru niciunul din animalele pentru care a solicitat sprijin cuplat zootehnic.

13

14 Actualitate

MICUL PRODUCĂTOR, PĂGUBIT DE PANDEMIE

Închiderea restaurantelor a afectat grav încasările micilor fermieri care livrau acestora marfă proaspătă.

Legumicultorii au fost printre cei mai loviți, indirect, de restricțiile impuse HoReCa. un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

D

e un an și mai bine, publicul larg aude frecvent cuvântul ”horeca”, obținut prin abrevierea a trei termeni: hoteluri, restaurante și cantine.

Corect, e scris HoReCa.

Sursa foto: www.canva.com

CÂND BUCĂTARUL ȘOMEAZĂ Au fost nenumărate știri, fiindcă sectorul acesta a avut foarte mult de suferit din cauza restricțiilor impuse de autorități pentru a stopa răspândirea noului coronavirus. Unitățile HoReCa au fost printre primele închise încă de la începutul pandemiei și, ori de câte ori codul de alertă se înroșește, autoritățile iau ca prime măsuri închiderea sau limitarea programului de funcționare al restaurantelor. În virtutea principiului dominoului, au avut și încă mai au de suferit și micile afaceri agricole care

1-14 mai 2021

alimentau bucătăriile restaurantelor.

Despre această piață, presa agricolă a vorbit puțin spre deloc, deși a căpătat o importanță tot mai mare pentru numeroși mici producători agricoli.

SALATĂ ECO Lucian Dragomir este legumicultor din județul Brașov, profilul afacerii sale fiind unul destul de rar într-o zonă remarcabilă prin cultura cartofului și creșterea animalelor. Fermierul s-a dedicat atât de mult cultivării legumelor (în câmp și în solar), încât a trecut la sistemul ecologic, fiind, de fapt, singurul legumicultor care activează în agricultura ecologică din Brașov. Suprafața cultivată nu depășește 5000 mp, dar aici nu atât suprafața în sine este punctul forte, ci modul de gândire și de organizare al fermierului brașovean.

Oricât de bine a gândit și organizat Lucian relația cu piața, pentru a eficientiza vânzările, pandemia Covid-19 i-a dat toate planurile peste cap: ”vând restaurantelor cu 70% mai puțin decât înainte de pandemie. Duceam în oraș (grădina sa se află în com. Șercaia) vreo 7 kg de salată verde la 3 zile. Acum abia duc 1-2 kg/săptămână”, îmi spune. Unul din restaurantele

căruia obișnuia să-i livreze legume stă închis de o lună. Celelalte restaurante solicită cantități mici.

FERMA DE LÂNGĂ ORAȘ Anul trecut fermierul s-a bucurat de un sprijin guvernamental acordat IMM-urilor, în valoare de 2000 de euro.

Legumicultorul vinde fiscalizat: ”niciun fir de mărar nu pleacă din grădina mea fără factură. Dacă nu ești fiscalizat, restaurantele nu se încurcă. Am luptat să fac împreună cu alți mici fermieri o cooperativă. O avem, ne facem auziți.

Pandemia va trece și eu sunt convins că noi, micii producători, trebuie să dezvoltăm parteneriatele cu HoReCa. Noi livrăm marfă proaspătă, din apropierea orașului”, spune Lucian.

Proprietarii de restaurante și micii fermieri așteaptă cu toții revenirea la normalitate. Pandemia le-a arătat cât de legați sunt unii de alții și, poate, în viitor solidaritatea lor va crește. Închiderea unităților HoReCa a avut efecte negative asupra fermelor furni­ zoare. Scanează codul QR și vezi cum a lovit pandemia la Slobozia Moară ­ jud. Dâmbovița!

15

16 Info companii

Cel mai tânăr de daune Agra

evaluator de la Asigurări

Pentru mine, cel mai important este că învăţ tot timpul ceva nou, ce pot să aplic şi în ferma mea EDVIN MIHELEȘ

Fermier și evaluator de daune la Agra Asigrări

Edvin Miheleş are 23 de ani și colaborează cu Agra Asigurări de doi ani, de când era student. Căuta un job în domeniul agricol, care să îi lase timp şi pentru ferma lui, şi a aflat de Agra Asigurări de la un profesor de la facultate.

E

dvin Miheleş a absolvit Facultatea de Agricultură a USAMVB din Timişoara şi este, în prezent, masterand la aceeaşi facultate, unde studiază „Utilizarea durabilă a terenurilor agricole”. Acasă, la Nădlac, în jud.

Arad, lucrează 17 hectare de teren.

Recunoaşte că până când a început colaborarea cu Agra Asigurări nu a ştiut nimic despre asigurările agricole.

Colegii lui de la Agra Asigurări cred însă că evaluarea şi asigurarea daunelor din agricultură ar trebui să fie materie de studiu în universităţile de profil.

O MESERIE CARE TE AJUTĂ Edvin Miheleş spune că, în doar doi ani de zile, de când lucrează ca evaluator de daune pentru Agra Asigurări, a fost în aproape toate fermele din zona de vest a ţării şi a învăţat, practic, mai multe decât în patru ani de facultate: „Pentru mine, cel mai important este că învăţ tot timpul ceva nou, ce pot să aplic şi în ferma mea. M-a ajutat extrem de mult şi că am învăţat diferenţele dintre daunele provocate de grindină şi cele provocate de dăunători. Grindina e un fenomen din

1-14 mai 2021

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.agraasigurari.ro

ce în ce mai des şi cu intensitate tot mai gravă nu doar în zona de vest”. „Lucrăm împreună cu fermierii și avem o relație care se bazează pe respect. De aceea le dăm toate informațiile în mod transparent, iar ei nu se sfiesc să ne pună întrebări”, povestește Edvin.

“Noi, evaluatorii, contribuim practic la munca fermierului prin cunoștințele tehnice și îi înțelegem nevoile în caz de daună. Este un parteneriat, iar din acest punct de vedere, este un sentiment foarte plăcut”, spune Tibi Resiga, cel mai vechi evaluator de daune din echipa Agra Asigurări şi coordonator de echipe de evaluatori.

ECHIPĂ UNITĂ ŞI METODĂ DE EVALUARE UŞOR DE ÎNVĂŢAT Edvin Miheleş mai spune că îi place şi faptul că echipa de evaluatori Agra

Asigurări este foarte unită şi că poate apela oricând, cu încredere, la colegii mai vechi, dacă are vreo nelămurire.

Metoda de evaluare i se pare foarte corectă, atât după experienţa din ferma sa, cât şi din ce a văzut în alte ferme.

A învăţat-o destul de uşor, iar faptul că lucrează doar pe tabletă, fără hârtii, i se pare „un lux”, simplu şi rapid.

Evaluatorii noi merg întotdeauna în echipă cu un evaluator cu mai multă experienţă, iar un evaluator de daune se poate dezvolta și ajunge chiar coordonator de echipă în scurt timp.

Edvin Miheleş are culturile asigurate la firma cu care colaborează, dar evaluarea daunelor în ferma sa o face o altă echipă de evaluatori.

Cei care vor să devină evaluatori de daune la Agra Asigurări participă la o întâlnire naţională, cu experţii firmei din România şi din Austria, unde află informaţii despre ce presupune această activitate şi despre metoda de evaluare. De asemenea, trebuie să aibă o firmă sau PFA, ca să poată semna un contract de colaborare.

17

18 Concursul Abonatului Ferma 2021

Ionuţ Tache

Gheorghe Petrescu

S-au abonat și au câştigat În preajma sărbătorilor de Sfintele Paşti, patru dintre abonaţii Revistei FERMA au fost mai norocoşi, întrucât munca în agricultură, deloc uşoară, le-a fost răsplătită cu premiile puse în joc la "CONCURSUL ABONATULUI FERMA 2021". un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.agraasigurari.ro

C

ine sunt câștigătorii - desemnați prin tragere la sorţi - ai premiilor oferite de Revista Ferma: un TELEVIZOR (123 cm, Smart, 4 k, Ultra HD) în valoare de circa 2.500 lei şi 3 TABLETE Samsung, în valoare de circa 1.000 lei/tabletă!

IONUŢ TACHE A LUAT MARELE PREMIU Fericitul câştigător al televizorului este Ionuţ Tache, din comuna prahoveană Adunaţi. Are 47 de ani, lucrează de 10 ani în construcţii şi s-a abonat la FERMA în toamna anului trecut.

Bucuros, Ionuţ Tache ne spune cum de s-a întâmplat: „Seara, când vin acasă după 10 ore de muncă, obişnuiesc să mă aşez în fotoliu și să citesc sau să

1-14 mai 2021

accesez telefonul mobil. În toamnă tot căutam să cumpăr nişte animale şi iată că-mi apare reclama cu revista Ferma.

Atunci mi-am zis: «Ia să mă abonez, că este binevenită!» Şi aşa am devenit un cititor asiduu”.

Ca orice om gospodar, Ionuţ Tache are pe lângă casă animale. „Am crescut de mic îngrijind de ele, nu ne-au lipsit un porc, un viţel, o găină. Cresc animale din tradiţie, din pasiune, dar şi din dorinţa de a-mi hrăni sănătos familia”, ne-a declarat prahoveanul.

Acum se gândeşte să facă mai serios agricultură. „Îmi doresc să am o fermă de vaci de carne Angus. Am puse în grădină: roşii, castraveţi, ardei iute, vinete. De anul trecut am plantat căpşuni şi nu m-am aşteptat să fac atâtea fructe gustoase şi aromate”, a precizat abonatul nostru.

O TABLETĂ A AJUNS LA SIBIANUL GHEORGHE ŞERBAN Când l-am contactat, Gheorghe Şerban era la semănatul florii-soarelui.

Sibianul lucrează la Târnava 1.000 hectare de teren pe care cultivă: grâu, orz, rapiţă, ovăz, mazăre, floarea-soarelui şi porumb. În anii normali, pe Valea Târnavelor se fac producţii de porumb de 12-13 t/ha. Însă, sunt mari probleme în zonă cu mistreţii şi urşii.

Gheorghe Şerban este abonat FERMA de mai mulţi ani. O perioadă a întrerupt, deoarece au fost probleme cu Poşta şi nu i-a mai ajuns revista acasă. A reînnoit abonamentul la Agraria - Cluj, deoarece - spune el - în FERMA găseşti „informaţii noi şi utile despre munca noastră din agricultură, făcută cu sudoare pentru fiecare bob pus în pământ, cu neliniști, cu lacrimi uscate pe obraji triști…”.

ALIN BOIAN VA AVEA TABLETĂ LA STÂNA DIN RĂCHITA Timişeanul Alin Boian din Răchita (Dumbrava), în vârstă de 45 de ani, este oier de vreo 25 de ani. Crește vreo 700 de Ţurcane. Anul acesta, după perioada de fătări, a dat toţi mieii rezultaţi (peste

Concursul Abonatului Ferma 2021 19

ALEGEREA NATURALĂ A FERMIERILOR DIN 1998

Gheorghe Şerban 500) la preţul de 15 lei/kg în viu. „Citesc revista Ferma de ani de zile, mai ales paginile privitoare la ciobănit.

Din ianuarie mi-am reînnoit abonamentul şi, iată, că am făcut bine!”, ne-a declarat, bucuros, Alin Boian. „După armată, m-am căsătorit şi m-am apucat de oierit. Am avut animale pentru că soţia mea, este din familie de ciobani. Am cumpărat teren, ne-am făcut stână, lucrăm 120 ha de teren: păşune şi un pic de teren arabil”, a adăugat fermierul.

Alin Boian şi-ar dori să mărească efectivele de animale, dar nu găseşte mână de lucru. Lucrează în familie şi un ajutor primeşte din partea băieţilor săi: Sebastian, de 23 de ani, şi Alin, elev de liceu. Oierul speră să-i preia copiii stâna, fiind bucuros că şi ei îşi doresc acest lucru. De premiul câştigat se vor bucura mai mult băieţii, pentru că el nu are timp de stat pe tabletă!

O TABLETĂ RĂMÂNE ÎN CAPITALĂ, LA GHEORGHE PETRESCU Gheorghe Petrescu este din Bucureşti şi-i abonat FERMA încă de la începuturile apariţiei revistei pe piaţă.

Are frumoase aprecieri pentru echipa care o redactează, dar şi pentru varietatea subiectelor echilibrat abordate.

Gheorghe Petrescu a lucrat în

Înfiinţat în urmă cu peste două decenii, odată cu lansarea unei reviste de specialitate, FMG Ferma Media Grup este primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti. FMG Ferma Media Grup - care include revistele Ferma şi Utilaje Agricole și site-urile revista-ferma.ro, agroinfo.ro, anunturi-agricole.ro, agroshop.ro - a fost, este şi va rămâne Alegerea naturală a fermierilor. Din 1998.

Abonează­te şi poţi deveni şi tu câştigător la viitorul Concurs al Abonatului Ferma! Scanează codul QR şi află cum poţi intra în posesia revistei la fiecare apariţie!

Alin Boian

turism, acum e pensionar. În comunele Ulmu şi Dorobanţu, din judeţul Călăraşi, deţine o fermă vegetală de 33,5 hectare. „De peste 10 ani mă ocup de fermă.

Cultiv grâu, rapiţă şi porumb. Tot ce produc, vând la recoltare. Terenul este bun, recoltele, mulţumitoare: 2,5 t/ha la soia, în jur de 7 t/ha la grâu şi 10 t/ha la porumb”, spune abonatul nostru.

Pentru el a fost o frumoasă surpriză atunci când a fost anunţat că tragerea la sorţi la "Concursul Abonatului Ferma 2021" i-a fost norocoasă!

Vă mulţumim dumneavoastră, abonaţilor şi cititorilor FERMA, pentru că aţi ales şi alegeţi în continuare publicaţia noastră de mai bine de 22 de ani, spre a fi cât mai bine informaţi.

Colecția de reviste Ferma a lui Gheorghe Șerban

20 Articolul ediţiei

ÎN GRĂDINA LUI PIPER O afacere de familie, consolidată cu ajutorul fondurilor europene, produce 500 de tone de fructe pe an, în livada intensivă de la periferia municipiului Arad.

1-14 mai 2021

Articolul ediţiei 21

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

U

neori e nevoie de entuziasmul tinerilor şi de iniţiativa unei minţi experimentate pentru a performa în agricultură. Familia Piper a reuşit acolo unde alţii poate au clacat, abandonând prea repede în faţa obstacolelor. Cele 15 hectare de livadă pe care le administrează stau astăzi mărturie acestei reuşite.

EXPLOZIA DE FLORI PROMITE ROADE BOGATE Bogdan, protagonistul acestui reportaj, e responsabil pe partea de producţie, fratele său - Paul - se ocupă de latura comercială (vânzări), iar tatăl Gheorghe, de contabilitate şi chestiuni birocratice. Împreună formează însă o echipă sudată, care în zece ani a pus la punct un business profitabil. Şi-au ales un domeniu care oferă satisfacţii financiare, dar încântă şi simţurile, mai ales acum, primăvara. Explozia de flori care a inundat livada familiei Piper preconizează că, în pofida îngheţului care a afectat o parte dintre speciile pomicole, va exista rod în vara ce vine.

INVESTIŢII ÎN VALOARE DE 1,7 MILIOANE DE EURO Amplasată nu departe de şoseaua de centură a Aradului, livada familiei Piper a fost ridicată practic de la zero, pe un teren aflat în proprietate, dar care mult timp fusese pârloagă. La adăpostul unei investiţii iniţiale de 1,4 milioane de euro, sumă asigurată din fonduri nerambursabile în proporţie de 50% prin PNDR şi cealaltă jumătate dintr-un credit bancar, Bogdan şi membrii familiei sale au pus bazele acestei afaceri în 2010, când au achiziţionat materialul săditor tocmai din Italia.

O LIVADĂ IRIGATĂ ȘI PROTEJATĂ În prezent, ferma societăţii Codlea Fruct SRL adăposteşte şase specii pomicole - piersic (pe 6 hectare), măr (5 ha), cireş (2,5 ha), prun (0,5 ha), vişin (0,5 ha) şi cais (0,5 ha). Livada este acoperită cu plasă antigrindină pe toată suprafaţa şi este dotată cu sistem de irigare prin picurare. Pe lângă plantaţia propriu-zisă, proiectul a inclus şi construcţia unui spaţiu de depozitare cu instalaţie frigorifică şi temperatură controlată (capacitate de stocare - 200 tone), respectiv o linie de procesare. Livada a intrat însă pe rod abia trei ani mai târziu. În 2013 a fost achiziţionat şi un echipament de sortare a fructelor, în funcţie de calibru şi culoare, care a costat ... ››› 22

22 Articolul ediţiei ››› 21 ... 250.000 de euro - finanţare atrasă tot din fonduri europene.

RECOLTARE CÂT MAI TARDIVĂ „Am optat atât pentru soiuri timpurii, cât şi tardive, pentru a prelungi cât mai mult perioada de recoltare. Dar nu doar pentru a ne asigura o prezenţă cât mai de durată în supermarket, ci şi din raţiuni ce ţin de logistică şi gestionare a forţei de muncă. De asemenea, ne-au interesat soiurile productive”, ne-a explicat Bogdan, cel care se ocupă efectiv de livadă.

Absolvent al Facultăţii de Turism şi Comerţ, acesta deţine şi o diplomă de master în Horticultură. Chiar dacă, recunoaşte el, la început nu ştia prea multe despre acest domeniu, între timp s-a profesionalizat. Nu este singur, se bazează şi pe câţiva angajaţi cu normă întreagă, iar în perioadele cu activitate intensă lucrează şi cu zilieri - până la 30 de persoane, în funcţie de necesităţi, pentru recoltatul, sortarea şi ambalarea fructelor.

PAGUBĂ TOTALĂ LA CAIS La momentul vizitei noastre, pe 21 aprilie, pomii erau înfloriţi, mai puţin

1-14 mai 2021

Este al patrulea an când nu vom recolta caise. Am pierdut toată producţia pentru că pomii nu au mai fructificat BOGDAN PIPER

Pomicultor arădean

merii, care dau în floare mai târziu, şi caişii, care fuseseră afectaţi de îngheţ. „Este al patrulea an când nu vom recolta caise. Am pierdut toată producţia pentru că pomii nu au mai fructificat.

Anul acesta nici nu s-a mai intrat în repaus vegetativ. Până în luna ianuarie noi nu am înregistrat temperaturi negative. Dar în februarie am avut -12 grade iar caişii au îngheţat. La început de aprilie ne-am mai confruntat cu un val de îngheţ, care a afectat cam 60%

din producţie la piersic şi 10% la cireş”, s-a plâns tânărul de 36 de ani. ÎN CĂUTAREA SOIULUI REZISTENT LA ÎNGHEŢ Pe viitor, Bogdan ar vrea să se orienteze spre soiuri care au o rezistenţă mai bună la îngheţ şi, foarte probabil, va renunţa la caişi, dar şi la vişini, pentru că rezultatele au fost dezamăgitoare până acum. „Am auzit de un soi de piersic care înfloreşte după măr.

Articolul ediţiei 23 Ar fi interesant pentru noi. Poate vom încerca şi un soi de piersică plată”, m-a informat pomicultorul.

MERII CU COROANE ÎN FORMĂ DE PALMETĂ ETAJATĂ În orice caz, cele mai mici bătăi de cap le are cu mărul - predominant este soiul Golden Delicios, pe 80% din suprafaţă. Merii sunt dispuşi în formă de palmetă etajată, motiv pentru care distanţa dintre pomi e de un metru (faţă de 2 metri în cazul celorlalte specii) iar distanţa dintre rânduri, de 4 metri. Coroana este astfel condusă pentru a se dezvolta pe verticală, rezultând ca un fel de garduri fructifere, iar de pe un singur pom se pot recolta şi 10 kilograme de mere!

FRUCTIFICARE CONTROLATĂ Pentru a nu supraîncărca pomii cu fructe, în livada familiei Piper o parte din flori sunt îndepărtate manual. „La prun, de exemplu, dacă nu am face această operaţiune de rărire, ori ne-am trezi că se rup crengile din cauza încărcăturii, ori

fructele ar fi de mărime mult mai mică şi nu am mai avea ce valorifica. La fel e şi la piersic, unde din 3.000 de flori lăsăm să fructifice doar undeva între 200 şi 300 de lăstari. Altfel, fructele nu se vor dezvolta cum trebuie şi nu vom putea vinde produsele, pe lângă faptul că pomul intră în alternanţă de rodire.

Asta înseamnă că dacă anul acesta producţia va fi mare, anul viitor recolta va fi mai mică. Este ca un fel de epuizare a pomilor, care nu vor mai putea să-şi dezvolte mugurii de rod”, ne-a explicat Bogdan.

CU MARFA LA SUPERMARKET Aproape întreaga producţie este valorificată pe piaţa de retail. În prezent, familia Piper colaborează cu Lidl şi Carrefour, de care se declară foarte mulţumită. „În ultimii trei ani a existat o campanie de promovare a produselor româneşti, ceea ce ne-a pus într-o poziţie favorabilă. Cu cireşele intrăm în supermarket din luna mai iar pe la mijlocul lui iunie începem cu piersica, până în septembrie, când livrăm primele mere. În august ieşim pe piaţă cu prunele”, susţine arădeanul.

PANDEMIA, COMBĂTUTĂ CU SUCURI NATURALE De anul trecut, o parte din producţia de mere este procesată. „Facem diferite sortimente de sucuri, sub brandul ”Grădina lui Piper”,în care mărul este baza şi adăugăm fie morcovi şi sfeclă, fie cătină sau ghimbir. Gusturile sunt încă împărţite, nu putem spune care sunt preferinţele consumatorilor. Încă testăm piaţa. În perioada de pandemie am început să facem şi livrări la domiciliu. Avem o capacitate de producţie de 1.500 de litri pe zi. Din ce în ce mai mult românii se axează pe consumul de produse locale şi asta nu poate decât să ne bucure”, a constatat fermierul arădean. Sucul este un produs natural, fără adaos de apă, conservanţi sau zahăr, şi deocamdată este comercializat doar pe plan local.

Fă și tu un tur virtual în livada inten­ sivă de la periferia municipiului Arad!

Accesează codul QR și urmărește reportajul și interviul video cu Bogdan Piper!

24 Prețuri. Piețe. Tendințe

Mielul - cea mai scumpă trufanda de Paști

După un an secetos şi o primăvară capricioasă, în care furajele s-au scumpit, iată că de Sfintele Paşti, carnea de miel a ajuns pe mesele cumpărătorilor mai scumpă cu peste 20% decât anul trecut.

O

primă constatare: de sărbători, au fost suficienţi miei pe piaţă.

Preţul a oscilat între 25 şi 35 de lei kilogramul în marile magazine. La poarta fermelor, s-a vândut cu 15 lei kilogramul în viu.

“AM VÂNDUT MIEI PENTRU REPRODUCŢIE!” Steluţu Crancu, crescător din judeţul Vrancea, rămăsese cu circa 300 de miei din rasa Țigaie cu Cap Negru după perioada de fătări. “Am dat jumătate din ei pentru reproducţie la crescători din Neamţ şi Botoşani la 15 lei/kg, iar cealaltă jumătate, în zilele de sărbătoare. Preţul a fost accesibil, căci noi ne uităm şi la cumpărător”, declară fermierul.

Steluţu Crancu asigurase furajele pentru efectivul de animale. “Salvarea a venit de la cartof. Am pus 1,5 ha cu cartof şi, pentru că nu a avut căutare, l-am dat la animale. În toamnă, cumpărasem 35 tone de grâu, orz şi porumb”, susţine vrânceanul.

1-14 mai 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Steluţu Crancu este mulţumit că a vândut brânza încă din iarnă; însă visul lui este să realizeze un punct de sacrificare şi procesare.

11 LEI PE CAP DE OAIE Crescătorii de ovine sunt mâhniţi de cuantumul subvenției la ovine pentru anul de cerere 2020, care în acest an va fi de 11 lei pe cap de oaie, la jumătate față de campania 2019.

Anul trecut, România s-a situat pe locul trei în UE la creşterea ovinelor, cu un efectiv de aproape 12 milioane de capete, fiind depăşită de Anglia şi Spania cu 22 şi, respectiv, 18 milioane de animale.

TĂIAT, FREZAT ŞI PREŢ PIPERAT! Şi buzoianul Victoraş Ghizdeanu, din Poşta Câlnău, este mulţumit. „Lucrurile au evoluat foarte bine. În afară că au fost cheltuieli foarte mari faţă de anul trecut, zic eu că noi, crescătorii de animale, suntem mulţumiţi. Eu am fermă de oi şi carmangerie; ofer la achiziţie între 13 şi 16 lei/kg pentru carcasa de oaie. Ca peste tot, carnea de miel e la 15 lei/kg şi mai bine de 30 lei tăiat, frezat”, precizează liderul Asociaţiei Crescătorilor de Animale „Zilişteanca” - Buzău.

Victoraş Ghizdeanu creşte animale, dar le pregăteşte pentru îngrăşat; le vinde prin magazinul său şi-i bucuros că are clientelă.

Tănase Moise, cunoscut crescător de ovine din Greci, judeţul Tulcea, a ţinut mieii până în preajma Paştilor. „Am avut 700 şi am preferat să-i vând în viu cu puţin înainte de sărbători la 14,5 lei kilogramul, plus 8 la sută”, susţine fermierul. Acesta a avut cheltuieli mari cu achiziţionarea furajelor,... ››› 26

25

26 Prețuri. Piețe. Tendințe ››› 24 ...porumbul ajungând la 1,1 lei/kg, în timp ce balotul de fân la 35 lei.

OIERIT ÎN VREMURI TULBURI “În raport cu anul trecut, preţul ar fi trebuit să fie mult mai mare, dacă analizăm cu cât producem kilogramul de carne de miel. Nu s-a întâmplat niciodată să crească preţul cărnii după cheltuielile cu care este făcută!”, precizează Nicolae Cioranu.

Liderul Romovis recunoaşte că sectorul a înregistrat, pe anumite, segmente pierderi. “Tăierile din subvenţii ne-au luat pe nepregătite; noi ne-am făcut degeaba calculele, iarna s-a prelungit

până-n aprilie, oile abia acum au ieşit la iarbă… Crescătorii au beciurile pline cu brânză de anul trecut. Dacă lucrurile se vor precipita şi vreun ONG va propune interzicerea exportului de animale vii, aşa cum înclină autorităţile, fermierii se vor mişca şi vor ieşi în stradă!”, susţine crescătorul arădean.

HAI LA MIELUL CU NOROACE! DAI PE EL ŞI CÂT NU FACE?! „Mielul este trufanda, a ajuns la preţul de producţie de 30-35 lei/kg!

Sigur că şi preţul de raft a fost pe măsură - în jur de 50 de lei kg în piese (pulpa). E scump pentru că în Dobro-

gea s-au adus paie din alte judeţe, la preţ de fân şi statul nu a compensat cu nimic pierderile”, susţine Valentin Marian, secretar general al Federației Crescătorilor de Ovine și Caprine din România (Asociația Crescătorilor de Ovine din Dobrogea).

Potrivit acestuia, vânzarea ”a fost slabă de tot, că nu are lumea bani!

Norocul e că putem da în viu la 15 lei/kg, plus 8% TVA, că se exportă. Problema a fost că nu s-a putut aduce mielul la piaţă pentru că nu s-au autorizat mai multe puncte de tăiere. În plus, subvenţiile sunt ca şi inexistente, iar crotalierea animalelor costă 10 lei!”.

7 PROBLEME ALE SECTORULUI OVIN

D

intre multele nemulţumiri ale oierilor, două au fost supărările mai accentuate ale crescătorilor de ovine, aşa cum au fost identificate de hunedoreanul Pavel Iovăneasă: ANSVSA a interzis vânzarea cărnii de la mieii sacrificați în gospodăriile țărănești, stâne. Carnea provenită se va folosi numai pentru consumul familial. Efectul? “Distrugem crescătorul ăsta amărât care tăia şi el 20-30 de mieluţi înainte de sărbători şi-i vindea direct de la fermă”, a declarat crescătorul de oi de la poalele Retezatului.

Preţurile furajelor şi ale medicamentelor au crescut.

•

•

ALTE PROBLEME ALE SECTORULUI OVIN, PE SCURT 1. Subfinanţarea. Ajutorul Naţional Tranzitoriu Zootehnic (ANTZ) de 2 euro e bătaie de joc; 2. Renunţarea la unele programe. Bunăoară, Lâna, oierii nu au ce face cu ea, manopera de tuns a crescut.

3. Păşunile: insuficienţa suprafeţelor; modul de atribuire incorect (păşunile nu ajung la crescătorii de animale, ci

1-14 mai 2021

la ”vânătorii de subvenţii”); scoaterea la licitaţie la preţuri foarte mari (mii de lei/ha/an); 4. Lipsa forţei de muncă: tineretul nu se înghesuie; bătrânii-s la capătul puterilor; 5. Scăderea efectivelor; 6. Lipsa punctelor de sacrificare şi interzicerea sacrificării în ferme la sărbători; 7. Preţurile: mici la valorificarea producţiei, mari la achiziţionarea inputurilor.

Concluzie: lipsa unei strategii articulate va determina oierii să renunţe la a mai creşte animale.

Scanează codul QR și vezi cum au îngreunat noile reguli impuse de ANSVSA vânzarea mieilor de Paști și ce alternative au avut oierii pentru a­și valorifica marfa în perioada Sărbătorilor Pascale!

GRAPĂ CU DISCURI RUBIN 10

����ț�� �����ș��� D� �5, Km �� �40 �3� ��� ��� ��ș�� ���� ������� D� ��, Km �� �40 �4� ��� ��3 ���������������� ������������� ����� ���� ��������� ����������

27

rulmenți fără întreținere cadru rabatabil hidraulic diametru discuri 645mm

tăvălug dublu cărucior de transport kit lumini LED

Motor �ohn Deere sau �veco, Pompă Rova� sau Caprari, Acoperiș, Sistem de amorsare automată Kirpy, Panou de control ELCOS, Putere �5 - �3� CP, accesorii aspirație refulare incluse. Livrare gratuită din stoc�

CRESTEM , PRODUCTIA , IN FERME! >

MOTOPOMPĂ DE IRIGAT

TAMBUR DE IRIGAT Rotație tambur 360 , Aspersor, Turbină cu by-pass integrat, Tahometru, Compensator mecanic de viteză, Manometru la intrare în mașină, Sistem hidraulic de ��are a sapelor, cu pompă hidraulică manuală.

EXCLUSIV!

MET DAVID 3200L Rampă ALA 6��, lă�ime rampă �������4��� metri, Sistem ridicare hidraulică a rămpii pe paralelogram, Computer �ravo ��0�400S, Sistem hidraulic �p O�LDR��E.

����� ��� �� ������ ��� î� ����

������� �� ������ �������� �� ����� 2����� �2

������� �������ă

28 Piețe inedite de desfacere

VÂNZARE PUSĂ PE ROATE!

Piețe volante cu rulote încărcate cu produse locale oferite de către fermieri direct consumatorilor!

Iată o inițiativă a Asociației ”Moldoovis” Botoșani care a avut succes deplin în preajma Sărbătorilor Pascale!

Î

n ziua de 10 aprilie, în municipiul Botoșani au fost inaugurate patru rulote achiziționate de către Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine ”Moldoovis” și destinate propriei pieței volante cu produse alimentare locale vândute direct de către fermieri. Între alimentele comercializate în aceste piețe mobile se numără produse lactate (brânză, caș, cașcaval, telemea, etc), preparate din carne, produse apicole, precum și legume. ”AM PUS BAN PE BAN ȘI ACUM AM REUȘIT” Ideea achiziționării rulotelor a apărut încă din urmă cu șapte ani, însă din lipsa banilor abia acum a fost pusă în practică, în încercarea de a crea și de a consolida legătura directă dintre producători și cumpărători. ”Încă din anii 2013-2014, am identificat această posibilitate ca fermierii să își valorifice singuri producțiile, în condiții civilizate și de maximă siguranță alimentară. Am strâns ban pe ban și acum am reușit”, preciza Ionică Nechifor, președinte al Asociației ”Moldoovis” Botoșani și Director al SCDCOC Popăuți - Botoșani.

VALORIFICARE CU REGULI CLARE În ceea ce privește asumarea din partea producătorilor, fiecare dintre

1-14 mai 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cei prezenți cu marfă în rulote a trebuit să îndeplinească anumite reguli privind ambalarea și etichetarea produselor. ”Ne interesează foarte mult ca producătorii locali să aibă un spațiu

Au de câștigat și producătorii, și cumpărătorii, care au acces la produse autentice, din proximitate și la prețuri accesibile IONICĂ NECHIFOR

Președinte Asociația ”Moldoovis”

distinct de vânzare și o identitate comercială proprie. Produsele noastre locale sunt gustoase și sănătoase, iar fermierii care le valorifică prin intermediul acestor rulote, practic, se pot apropia mai mult de beneficiari și, astfel, pot demonstra că își asumă public responsabilitatea în ceea ce privește trasabilitatea și calitatea alimentelor”, preciza Ionică Nechifor, președinte al Asociației ”Moldoovis” Botoșani și Director al SCDCOC Popăuți - Botoșani.

VINE MARFA LA CONSUMATOR Cele patru rulote au poposit timp de aproape o lună (10 aprilie - 02 mai 2021), în zona centrală a municipiului Botoșani, ulterior, prin rotație, acestea fiind prezente în cartierele orașului, cu scopul ca producătorii să vină cu produsele lor cât mai aproape de consumatori. Unul dintre obiective fiind inclusiv acela de a promova produsele locale, în mod ritmic și direct, prin ele însele. ”Ne-ar plăcea ca acest tip de comerț cu produse locale să reprezinte o alternativă la supermarketuri”, menționa Ionică Nechifor.

Vom reveni cu detalii, precum și informații despre posibilitatea altor producători de a beneficia de rulotele achiziționate de către fermierii botoșăneni crescători de ovine-caprine.

29

30 La drum cu reporterii Ferma

Subsemnata, în ferma Mögele

Stefan Senior și Stefan Junior

A 5-a generație de fermieri în familia Mögele A

Cum arată exploatația unui fermier neamţ cu o lungă tradiţie în creşterea vacilor?

Am fost în satul Waldberg, din Bavaria (Germania) şi am văzut... ferma lui Stefan Mögele.

re o sută de vaci efectiv matcă, în proporţie de peste 65% din rasa Fleckvieh, câteva Holstein, dar şi produși obținuți prin încrucişări între cele două rase. „Chiar dacă de la o vacă Holstein iau în medie pe an 10.000 de litri de lapte, tot prefer o vacă Fleckvieh care îmi dă 7.500-7.800 de litri. Pentru că laptele este altfel”, mi-a mărturisit fermierul.

RIGOAREA GERMANĂ ESTE LA EA ACASĂ Activitatea în fermă se desfăşoară într-o ordine cu adevărat „nemţească”.

Vacile care urmează să fete sunt plasate într-un loc special amenajat, cu aşternut generos, şi lăsate libere.

Viţeii nou-născuţi sunt luaţi imediat şi puşi în propriile adăposturi, încălziţi cu becuri cu infraroşu.

Junincile sunt crescute separat şi, în număr destul de mare (cca.100), sunt păstrate pentru a înlocui vacile din efectivul matcă, care fie nu mai produc suficient, fie îmbătrânesc, fie nu mai rămân gestante, etc.

Tăuraşii sunt şi ei crescuţi în adăpostul

• • •

•

1-14 mai 2021

un articol de

PAULA CIUPAG mai multe pe această temă www.agroinfo.ro

destinat lor şi la o greutate de 700800 de kilograme sunt vânduţi spre abatoare.

PREŢ PREA MIC, PASIUNE PREA MARE În ceea ce priveşte producţia de lapte şi valorificarea, lucrurile stau astfel: procesatorul preia laptele direct din fermă tot a doua zi, la oră fixă. În sala de muls intră în acelaşi timp opt văcuţe, iar pentru mulsul celor 100 de animale este nevoie de două ore, operaţiunea repetându-se dimineaţa şi seara.

Preţul laptelui însă nu este nici pe

La drum cu reporterii Ferma

Creştem vaci de patru generaţii, cea de­a cincea este a fiului meu, care ne duce afacerea mai departe STEFAN MÖGELE

Fermier din Waldberg, Germania

departe mulţumitor. „Producţia medie zilnică este una bună, 2.000 de litri de lapte, dar vindem laptele la acelaşi preţ de 30 de ani încoace. Nu oferă nimeni mai mult de 35 de cenţi pe litru, ceea ce este foarte puţin, comparativ cu preţurile pentru toate celelalte inputuri din fermă: motorină, furaje, utilaje... Dacă nu era pasiunea şi tradiţia familiei, poate aş fi ales altă meserie mai bănoasă”, mi-a mărturisit Stefan Mögele.

DIN TATĂ-N FIU DE 5 GENERAŢII Stefan este acum stâlpul familiei sale, iar ferma de vaci e principala ocupaţie de patru generaţii încoace. Are două surori, dar acestea au ales să practice alte meserii. Iar dintre cei trei copii ai săi, în vârstă de 19, 16 şi 13 ani, doar mezinul a îmbrăţişat dragostea pentru creşterea animalelor. „Îmi plac mult vacile, cunosc toată ferma şi ce e de făcut aici şi asta vreau să fac şi eu mai departe: să cresc vaci”, spune hotărât şi vădit emoţionat Stefan Mögele Jr. Tot el a fost cel care ne-a făcut turul fermei, povestindu-ne cam tot ce mişcă pe acolo.

Ferma este una de familie, întrucât forţa de muncă este acoperită de Stefan, soţia sa şi părinţii lui - Opa şi Oma. De asemenea, îi ajută cu lucrul în fermă singurul lor angajat - un român, despre care Stefan are numai cuvinte de laudă.

EXCLUSIV PE STABULAŢIE În ceea ce priveşte sistemul de creştere şi de exploatare a vacilor de lapte, în ferma fermierului neamţ acest lucru se desfăşoară în spaţiu restrâns, respectiv doar pe stabulaţie. „Deşi ar fi mai bine şi mai frumos să le creştem şi pe câmp, nu avem această posibilitate. Aici toate terenurile sunt private şi aparţin altor fermieri, nici nu poate

fi vorba de păşune. Aşa că ele rămân mereu în grajd şi cu nutreţuri combinate drept hrană”, mi-a declarat Stefan. „NOI IUBIM MARCA CASE” Am văzut în fermă un tractor Claas şi mai multe tractoare şi utilaje „roşii”. Nici nu am întrebat bine despre preferinţele în materie de utilaje, că răspunsul a venit prompt: „Noi iubim marca CASE, de la începuturi şi până în prezent, iar acesta este unul dintre tractoarele cu care facem toată treaba în fermă”, a spus fermierul zâmbind şi arătând spre tractorul roşu aflat „pe poziţii”.

PĂSĂRILE CRESCUTE LA SOL, HOBBY SAU AFACERE? Recent, în ferma Mögele au apărut şi... găinile ouătoare. „Deocamdată sunt un hobby pentru Stefan Jr. şi sora lui de 16 ani - Karolina. Ei le îngrijesc şi se

ocupă de tot. Au cam 50 de găini, pe care le cresc în adăposturi mobile. Le mută cam o dată pe săptămână pentru a avea mereu iarbă proaspătă. Ouăle le vând şi fac ce vor ei cu banii, dar nu ştiu dacă vor continua cu asta sau nu”, mărturiseşte marele Stefan.

AUTONOMIE ENERGETICĂ În ferma Mögele nimic nu se pierde, aşa încât datorită biogazului produs din gunoiul de la văcuţe nu cheltuie niciun cent pe electricitate şi căldură. „Susţinem fără probleme două gospodării, a noastră şi a bunicilor, dar am putea chiar şi trei. Ne ajută foarte mult instalaţia, aproape totul este automatizat, noi doar supraveghem”, mi-a spus mândru Stefan Mögele Jr.

31

Știați că racordul electric al fermei e gratuit?

Mihai Maidaniuc a cerut lămuriri prin intermediul revistei Ferma privind racordarea gratuită a utilizatorilor noncasnici (unde se încadrează și fermele) la reţelele electrice.

ANRE a stabilit procedura în sprijinul fermelor.

O

rdinul Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nr. 183 din 21.10.2020 pentru aprobarea procedurii privind racordarea la reţelele electrice de interes public a locurilor de consum aparţinând utilizatorilor de tip clienţi finali noncasnici prin instalaţii de racordare cu lungimi de până la 2.500 metri lasă loc de la interpretări.

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

3 ÎNTREBĂRI PENTRU ANRE Mihai Maidaniuc, din Suceava, abonat fidel al revistei Ferma, el însuşi fermier, are unele nedumeriri: “Intenţia legiuitorului, probabil, a fost de a veni în ajutorul fermelor agricole care, prin normele de funcţionare, sunt amplasate în afara localităţilor. Însă Ordinul cu pricina ridică mai multe probleme tehnice. Întrucât nu este însoţit de norme metodologice de aplicare şi lasă loc la interpretări, se impun următoarele întrebări: Ce înseamnă racordul electric la reţeaua de interes public?

Care este structura racordului electric şi ce elemente tehnice şi constructive conţine: cum ar fi stâlpii, podeţe, separator, transformator, contor etc…?

Cine suportă lucrările de construcţie-montaj şi în ce proporţii pe fiecare element constructiv?”

• • •

1-14 mai 2021

Apoi continuă: “Din încercările mele de a obţine informaţii de la operatorii de reţea, constructori de branşamente şi alţi furnizori de servicii, nu am reuşit să înţeleg conţinutul Ordinului şi cum se vine în ajutorul fermelor”.

DISTRIBUITORII SUNT OBLIGAŢI SĂ REALIZEZE RACORDURILE La solicitarea revistei Ferma cu nr.

26513/10.03.2021, ANRE a transmis un răspuns detaliat, semnat de Roxana Gheorghe, director Direcția Reglementări Piață Energie, cu lămuriri tehnice din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 59/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, ANRE a emis Ordinul nr.

17/2021 ce stabileşte procedura privind racordarea la reţelele electrice de interes public a clienţilor casnici şi a celor finali noncasnici prin instalaţii de racordare de până în 2.500 de metri. Aceasta prevede faptul că distribuitorii de electricitate sunt obligaţi să finanţeze şi să realizeze lucrările de racordare la reţeaua de electricitate

Sursa foto: www.canva.com

32 Revista Ferma răspunde cititorilor

Revista Ferma răspunde cititorilor 33 a clienţilor casnici şi a celor finali noncasnici. Proiectarea şi execuţia lucrărilor pentru racordarea celor interesaţi se realizează de către persoane autorizate sau operatori economici atestaţi de ANRE. Aşadar, toţi cei care doresc să se racordeze la reţeaua de electricitate o pot face, în mod gratuit, doar cu plata verificării dosarului de instalaţie sau vor putea suporta ei costurile necesare pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor de racordare, urmând ca apoi să îşi recupereze banii de la distribuitorii de energie electrică, în cinci tranşe anuale egale.

CE RESPONSABILITĂȚI ARE CONSUMATORUL? Ordinul prevede că montarea cablurilor şi instalarea contorului electric cad în responsabilitatea consumatorului şi se fac pe cheltuiala acestuia.

Regulamentul din acest ordin prevede tot ce se întâmplă de la cel mai apropiat stâlp de electricitate, până la intrarea în imobil.

Important! În termen de 30 de zile, operatorii de distribuţie a energiei electrice vor trebui să îşi elaboreze propriile proceduri privind proiectarea și executarea lucrărilor de racordare.

O altă prevedere este că utilizatorul noncasnic va fi obligat să folosească şi să păstreze destinaţia locului de consum pe o perioadă de cinci ani de la data racordării.

Termenul de racordare, inclusiv recepţia şi punerea în funcţiune a instalaţiei, este de maximum 90 de zile de la data obţinerii acordului/autorizaţiei pentru instalaţia de racordare.

De asemenea, Ordinul ANRE prevede că operatorul este obligat să obţină Așadar, agricultorii pot solicita racordarea gratuită la electricitate.

Scanează codul QR pentru a descărca și consulta Ordinul ANRE care­ți dă acest drept!

acordul pentru instalaţia de racordare fără întârziere nejustificată.

FERMA CU UN SINGUR BEC APRINS! Concret, Mihai Maidaniuc are o fermă la Rogojeşti, aproape de hidrocentrala de pe Siret. Timp de aproape 15 ani, primea 25 kW curent de la Administraţia Naţională „Apele Române” printr-o reţea branşată de el, ce a costat peste 30.000 lei. În luna ianuarie, furnizorul l-a somat că va sista alimentarea fermei cu curent. În urma unor discuţii cu distribuitorul zonal de electricitate, s-a stabilit ca Mihai Maidaniuc să primească energie fix pentru alimentarea unui bec!! Mai precis 1,5 kW pe zi! „Distribuitorul de electricitate se foloseşte de pământul meu pentru transportul energiei, întrucât are 8 stâlpi din beton pe terenul meu, dar eu nu mă pot folosi de o investiţie care m-a costat scump”, susţine fermierul.

Acum, operatorul zonal de distribuţie a electricităţii are baza legală de racordare a fermei sale la reţeaua electrică de interes public.

Crezi că suntem

SCUMPI?

Te provoc să vezi în timp cât plătești pentru

IEFTIN!

S.C. ZETOR TRACTOR S.R.L. | Nădlac, jud. Arad, str. Cartierul Nou, nr. 19 tel: 0728.697.007 | e-mail.: office@zetor.ro | www.zetor.ro

34 Ferma pomicolă de familie

Pepiniera unei noi generații de pomicultori

La peste două decenii de la înființarea pepinierei proprii, Florin Acatrinei este mulțumit că munca sa va fi dusă mai departe.

Fiul său, Rareș-Florin Acatrinei, a ales să revină acasă și să dezvolte afacerea.

Î

n anul 1999, Florin Acatrinei, cercetător în cadrul Stațiunii de Cercetare Pomicolă Bacău (SCP Bacău), punea bazele unei mici pepiniere pomicole, sub deviza la care nu a renunțat nici astăzi: ”Un pom în plus, mai mulți oameni sănătoși”. Activitatea pepinieristică a început pe o suprafață de 2.000 mp, teren luat în arendă și lucrat cu banii împrumutați de la un prieten, pentru a înființa câmpul 1.

PUȚINI BANI, DAR MULTĂ ȘTIINȚĂ ”În acea perioadă, nu aveam nicio resursă financiară. Dar aveam cel mai important avantaj : dețineam informația științifică și tehnică de care aveam nevoie. Prietenul meu mi-a împrumutat aproximativ 10 milioane de lei vechi, care, la nivelul acelor ani reprezentau aproape 5 salarii medii”, arăta Florin Acatrinei.

După trei ani, Florin Acatrinei a înființat Societatea “Pomaltoi” SRL Bacău, anual producând pomi fructiferi altoiți certificați, din specii precum măr, păr, prun, cireș, vișin, cais, piersic, nectarin, etc. La ora actuală, produce și nuc din

1-14 mai 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

biotipuri selecționate, arbuști fructiferi și ornamentali. Certificarea calității este efectuată de Inspectoratul Teritorial de Control al Semințelor și Materialului Săditor Vrancea.

Acum pepiniera cuprinde aproximativ 4 hectare, pe care obține material săditor pomicol pentru 15 specii și aproximativ 70 de soiuri.

INFUZIA DE TINEREȚE DĂ ROADE La peste două decenii de la începerea activității pepinieristice, Florin Acatrinei trăiește bucuria de a vedea că munca sa va fi dusă mai departe.

Fiul său, Rareș­Florin Acatrinei, care a absolvit Facultatea de Horticultură din Cluj și care, în anul 2020, a finalizat cursurile de masterat în domeniul protecției plantelor, a ales să revină acasă, pentru a susține și pentru a dezvolta

ferma pomicolă de familie. ”A realizat foarte bine faptul că aici se aplică o tehnologie corectă de producție, prin utilizarea unui material inițial sănătos și prin aplicarea riguroasă a tratamentelor fitosanitare și a lucrărilor agrotehnice. Mai mult decât atât, a venit cu idei și cu colegi noi, iar această infuzie de tinerețe dă roade și, în perspectiva noului exercițiu financiar european, se profilează proiecte de dezvoltare a activității noii generații de pomicultori, inclusiv pe măsurile pentru instalarea tinerilor fermieri”, menționa Florin Acatrinei.

EXPERIENȚA ISLANDEZĂ Rareș-Florin Acatrinei face parte și dintr-o echipă de tineri specialiști români care lucrează în cadrul unor unități specializate în peisagistică, în Islanda, având o colaborare online cu partenerii din Islanda. ”După finalizarea studiilor, a urmat experiența islandeză, care, de fapt, mi-a oferit și mai multe argumente de a munci în patria mea frumoasă. Acolo toată activitatea era modernă, automatizată, fascinantă.

Ferma pomicolă de familie Am revenit acasă, cu gândul de a introduce și aici toate elementele moderne pe care le-am cunoscut și care se potrivesc plaiului românesc”, spunea Rareș-Florin Acatrinei.

DIVERSIFICAREA ACTIVITĂȚII În anul pandemic 2020, atunci când oamenii nu aveau prea multă libertate de mișcare, a prins foarte bine ideea lui de a activa mai mult în online, pe partea de prezentare a produselor, a sfaturilor, dar și a unor materiale documentare.

A cuantificat reușita prin extinderea comenzilor spre noi arii geografice. ”În toamna 2020, pentru prima dată am făcut livrări de pachete cu pomi altoiți certificați către Constanța, Curtea de Argeș, Hunedoara, Arad. Această satisfacție mi-a deschis apetitul către noi idei profesionale și am pus la punct un plan de diversificare a activității.

Pentru a face pași concreți, aveam nevoie de colaboratori și, tot în 2020, am convins doi foști colegi, din Cluj, să se mute în Bacău și să pornim pe drumul serviciilor în pomicultură”, preciza Rareș-Florin Acatrinei.

Am moștenit de la părinții mei, ambii horticultori, o mare dragoste și un imens respect pentru pomi și, în general, pentru natură.

Am crescut în acest spirit și, de aceea, pentru studiile universitare, oscilând între IT și Horticultură, am ales cea de­a doua variantă RAREȘ-FLORIN ACATRINEI

Exponent al noii generații de pomicultori

SERVICII SPECIALIZATE Dacă tatăl său asigură prima jumătate de cale, pe drumul reușitei în înființarea unei livezi, prin asigurarea pomilor altoiți și a arbuștilor, Rareș-Florin Acatrinei și cei doi colegi

clujeni, care s-au mutat în Bacău, se ocupă de partea de întreținere, în primii ani de la înființare asigurând servicii de consultanță și chiar efectuând anumite lucrări, precum tăierile și tratamentele în pomicultură.

CERINȚE OBLIGATORII PENTRU PERFORMANȚĂ Cât privește orizontul de profit din activitatea pepinieristică, specialiștii băcăuani subliniau faptul că acesta este mai mic decât în urmă cu două decenii, inclusiv ca urmare a apariției pe piața românească a unei game mai largi de produse din import și a creșterii costurilor cu inputurile și cu forța de muncă. În aceste condiții, diversificarea serviciilor pomicole, introducerea serviciilor dendrologice (producere, livrare, plantare și întreținere), precum și apelarea la informatizare, în anumite etape ale activității propriei ferme de familie, reprezintă cerințe obligatorii pentru performanță și continuitate.

Despre inovațiile introduse de tânăra generație de pomicultori în ferma de la Bacău citiți în pag. 86.

SFT (SUPER FLEXION TYRE) CAPACITATEA MAXIMĂ DE ÎNCĂRCARE PENTRU MAȘINI PUTERNICE

Soluții de astăzi pentru lumea de mâine: Mitas lucrează din greu în fiecare zi pentru a oferi fermierilor o gamă largă de anvelope care să îi ajute să țină pasul cu lumea dinamică. Calitatea și fiabilitatea sunt forțele motrice din spatele mărcii. Mitas: anvelope pentru muncă grea fabricate în Europa din 1932.

mitas-tyres.com

35

36 S.O.S. Legumicultura!

Cine și cum ne sabotează?

„Lupul Dacic” dă cărțile pe față!

Măcinat de gânduri şi cu dorinţa de a schimba ceva, desigur, în bine, Marian Baronescu, unul dintre marii specialişti în legumicultură ai Olteniei, s-a pus cu tunurile pe autorităţi!

De ce nu prosperă producătorii de legume?!

Î

i merge mintea de zici că-i TGV pe lângă simplonul de Caracal de care vorbea Nea Mărin în celebrele sale skatch-uri cu şi despre olteni. Fire temperamentală, pătimaş chiar, dar mereu cerebral, cu argumente care să-i susţină părerile, Marian Baronescu crede că anumite lucruri în agricultura românească merg într-o direcţie greşită. Fie că discutăm despre slaba implicare a autorităţilor în ceea ce priveşte promovarea produselor româneşti în supermarketuri şi abuzurile companiilor de retail sau de legile strâmbe promovate în parlament, cum ar fi cea a compostului, reproşurile sale sunt cât se poate de pertinente şi asumate. Cel supranumit „Lupul Dacic”, datorită legăturii sale spirituale cu strămoşii noştri, pe care şi-a cultivat-o de ceva timp, a trecut cu bine peste

1-14 mai 2021

primul an de pandemie, deşi a simţit pe propria-i piele efectele nefaste ale acestei crize fără precedent pentru generaţia noastră.

UNDE SUNT CENTRELE DE ACHIZIŢIE? „Eu tot insist cu centrele de achiziţie, dar lumea îmi zice că nu mai suntem în comunism. Fără să înţeleagă că cine face cu adevărat producţie nu mai poate să se ocupe şi de vânzare.

Ar trebui ca acele centre de achiziţie să funcţioneze pe lângă camerele agricole, cum se întâmplă în Franţa, Italia, chiar şi în Turcia”, consideră fermierul din Perişor, judeţul Olt.

S-A ÎNCURAJAT CĂMĂTĂRIA „Anul trecut am ieşit destul de bine pentru că muncesc de mă ia dracii, deşi a fost un an foarte greu, s-au schimbat şi obiceiurile de consum şi modul de viaţă. Au apărut «firme căpuşă» care, chipurile, fac vânzări online, dar ei iau de la mine şi de la alţii. S-a încurajat practic cămătăria”, spune fermierul.

CU MARFA LA TOMBERON La începutul pandemiei îşi aminteşte că a fost silit să arunce o parte din marfă din cauză că oamenii s-au panicat iar autorităţile au închis pieţele. „Toată lumea se înghesuia în hipermarket, unde numai distanţare nu era, ca să nu mai vorbim de respectarea măsurilor de igienă. Am reuşit

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S.O.S. Legumicultura! 37 totuşi să recuperez ceva în toamnă, cu despăgubirile. Dar şi aici s-au făcut destule şmecherii. Că au vândut unii la negru, nu s-au înregistrat cu factură şi apoi au venit să ceară despăgubiri ca şi cum şi-ar fi oprit activitatea două luni de zile”, acuză Baronescu.

PROGRAMUL „TOMATA” A ÎNMULȚIT DĂUNĂTORII! Acesta se plânge şi de importurile ieftine care fac concurenţă neloială producătorilor autohtoni. „Anul trecut, în august, găseai la supermarket roşii de import. Chiar şi în pieţe. E de râsul lumii. Iar noi, producătorii, ne chinuim să vindem marfa pe te miri unde. Programul «Tomata» a fost gândit prost de la început. Acel sprijin trebuia să stimuleze toate culturile legumicole, ca să se deblocheze monocultura. S-au dezvoltat acum o grămadă de dăunători specifici care ne distrug culturile”, a constatat olteanul. „NU-MI CUMPĂRĂ NIMENI MARFA PE FACTURĂ” Acesta ar fi propus subvenţionarea cantităţii vândute. Dar nu doar la tomate, ci şi la castraveţi, ardei, pepene etc. „Kilogramul vândut pe factură, nu pe carnetul de producător, pentru că ăla nu intră în economia reală. Eu am o problemă - mă duc cu 2-3 tone de marfă în târg să o vând şi vin cu o factură pentru 300 de kile.

În toate ţările Uniunii Europene, agricultura trăieşte din subvenţie.

Francezii când ies să protesteze şi blochează drumurile, o fac pentru că subvenţiile nu ţin pasul cu creşterea preţurilor la inputuri.

Agricultura nu e rentabilă dacă nu e subvenţionată MARIAN BARONESCU Legumicultor din Oltenia

Nu-mi cumpără nimeni marfa pe factură. Şi să se termine odată cu aceste certificate de producător. Toţi spun că se stabilesc la ţară şi dacă verifici la primării, vei vedea că pe aceeaşi suprafaţă de teren s-au făcut câte trei-patru proiecte. Tatăl lasă copilului şi aşa mai departe. De când a intrat în vigoare proiectul de stabilire a tinerilor la sate, s-a diminuat numărul de tineri care muncesc în agricultură, iar în legumicultură în mod special. Să nu ne mai minţim atât”, spune Marian Baronescu.

SUBVENŢIE PE KILOGRAMUL VÂNDUT! Din punctul său de vedere, dacă nu se schimbă nimic la nivel legislativ, românii nu au nici o şansă în faţa producătorilor din afară. „Am înţeles de ce ăia îşi permit să factureze la preţ mic.

Pentru că ei primesc subvenţia pe kilogramul vândut pe factură. Şi atunci nu îi interesează neapărat valoarea, pentru că diferenţa o bagă direct în buzunar. Noi nu vom face astfel niciodată faţă preţurilor la care vând ei”, explică legumicultorul.

CONTRACTUL CU RETAILUL: 20 DE PAGINI CU CERINȚE ABSURDE „Am primit recent un contract de la o reţea cunoscută de retail în care pe 20 de pagini erau înşirate obligaţiile mele ca producător. Acolo se spunea că trebuie să le concesionez întreaga suprafaţă, să le dau dreptul la notar de autofacturare după 7 zile la marfa pe care eu o vând. Iar eu sunt practic muncitorul lor şi nu am voie să dau nimănui nici o informaţie şi nici o poză sau să postez pe Facebook pe întreaga durată a contractului. Le-am cerut să-mi arate un contract pe care l-au încheiat cu un producător din ... ››› 38

Legumicultorii vor beneficia de un nou ajutor de minimis pentru le­ gume cultivate în spații protejate.

Scanează codul QR și vezi cu ce a fost înlocuit Programul „Tomata”!

38 S.O.S. Legumicultura! ››› 37 ... Franţa şi dacă există aceleaşi clauze, sunt de acord. Evident că nu m-a mai sunat nimeni după”, mi-a explicat acesta.

LEGUME PROASPETE PÂNĂ ÎN PREAJMA CRĂCIUNULUI Marian Baronescu deţine astăzi un hectar jumate cu solarii şi alte opt hectare în câmp deschis. Se ocupă în special de legumicultură iar anul trecut a reuşit să ducă la bun sfârşit un proiect la care a visat de mult: o hală de depozitare, cu boxe frigorifice şi spaţiu pentru coacere. „Asta ne-a ajutat foarte mult anul trecut. Am vândut din septembrie şi până la jumătatea lui decembrie, ca în luna august. Am reuşit să depozitez marfa şi pentru că am avut acea cameră de coacere cu temperatura controlată, legumele şi fructele au fost la adăpost, când afară deja era frig, şi îşi continuau coacerea.

Mai îmi trebuie un dezumidificator ca să fie totul în regulă, că acum dacă bag 5-6 tone, instalaţia de coacere nu are capacitatea de a prelua excesul de umiditate. Am vândut roşii coapte şi ardei kapia până în 10 ianuarie. Am şi aruncat cam 10%, din cauza problemelor cu umiditatea în exces”, recunoaşte inginerul agronom. Investiţia l-a costat 60.000 de euro, hala având o capacitate de depozitare de 40 de tone.

LEGI CE NU POT FI IMPLEMENTATE Fermierul critică şi proasta coordonare a autorităţilor în privinţa implementării legii compostului. În opinia sa, fermierii nu au ce face cu benzile de picurare, pe care trebuie să le schimbe anual, pentru că nu există un loc de colectare a acestora. „Unii le dau foc pe câmp, alţii le toacă şi le bagă în pământ iar plasticul ăsta nu se degradează veci.

E o nebunie totală. Nu au terminat cu reciclatul selectiv în marile oraşe şi pe noi ne omoară cu legea compostului. Vin stăinii să ne cureţe râurile de PET-uri şi alte mizerii iar ai noştri politicieni bat câmpii cu legile lor aberante care nu pot fi implementate. Dacă tot faci un act normativ, înainte ca el să intre în aplicare trebuie să vii cu infrastructura.

Unde sunt centrele de colectare a foliilor uzate de pe solarii? Nu ştiu ce fac cu ele fermierii din marile bazine

1-14 mai 2021

legumicole ale Olteniei. Adică ştim cu toţii, le dau foc, că nu au alternativă. Eu de exemplu le ard în centrală. Mai sunt unii care le folosesc pentru a înfolia baloţii sau pe post de aşternut la vaci!”, arată Marian Baronescu.

TESTAREA MAȘINII DE STROPIT Acesta nu este de acord nici cu obligativitatea testării echipamentelor pentru aplicarea tratamentelor Cine este așa­numitul „Lup Dacic”?

Scanează codul QR și află povestea unuia dintre cei mai respectați şi cunoscuți legu­ micultori din zona de sud a Olteniei, fostul şef al Serelor Işalniţa!

fitosanitar, la fiecare doi ani. „Cei care nu se supun acestor reglementări, riscă acum amenzi, dar nu văd cum s-ar putea respecta asta în condiţiile în care sunt doar şase centre autorizate în ţară. Trebuie făcute reglajele, calibratul duzelor, asta în două ore”, avertizează fostul şef al serelor de la Işalniţa.

NAIVITATEA CONSUMATORULUI În tot acest haos legislativ, Marian Baronescu crede că nu doar fermierii au de pierdut, ci şi consumatorul final. „Românii sunt foarte creduli. Dacă mă duc acum în piaţă şi spun că am roşii de grădină, oamenii mă vor crede pe cuvânt. La fel se întâmplă şi în supermarket, unde se vând «struguri proaspeţi» din Venezuela sau «carne de porc proaspătă» din Spania... Proaspătă e când o tai acolo şi o pui azi pe raft”, argumentează fermierul.

39

40 Agricultura 4.0

APLICAȚIA myKWS, ACUM ȘI PE TELEFON

U

KWS extinde serviciul digital pentru fermieri, myKWS, cu aplicația rapidă pentru telefonul mobil.

Le oferim partenerilor noștri un beneficiu în plus: o nouă interfață cu echipa noastră.

ltimul an ne­a demonstrat că spațiul virtual ne poate oferi foarte multe instrumente utile în activitatea noastră zilnică, pe care le putem folosi în orice moment și de ori­ unde ne aflăm. Ne trebuie doar conexi­ une la internet și un telefon (aproape) SMART. Nimic complicat în ziua de azi.

SERVICIU PENTRU MONITORIZAREA PORUMBULUI Așa cum știți, anul trecut am lansat serviciul digital de monitorizare al par­ celelor cultivate cu porumb myKWS. Ca urmare a aprecierii fermierilor noștri, soldate cu multiple accesări, dar și cu solicitări privind derivarea aces­ tor parametri și pentru telefonul mobil, am dezvoltat aplicația în consecință și astăzi v­o putem pune la dispoziție în­ tr­o formă mult mai facilă și, deci, mai la îndemână.

NOUA FORMULĂ DIGITALĂ MYKWS Noua formulă digitală myKWS oferă cele mai importante funcții pentru ac­ tivitatea zilnică agricolă și este foarte rapid de accesat de către dumneavoas­ tră direct de pe telefon.

De exemplu, serviciul meteo din myKWS, precum și toate informațiile personalizate din tabloul de bord, afi­ șat pe interfața aplicației, pot fi utili­ zate foarte simplu. Disponibilitatea imediată a noutăților relevante consti­ tuie baza pentru necesitatea utilizării acesteia și, practic, justifică acest cumul de beneficii zilnice.

De asemenea, pentru ca fermierii noștri să aibă acces nelimitat la fiecare știre nou emisă, am elaborat sistemul de notificări pentru telefon, transmise sub formă de alerte afișate pe ecran.

Așa încât, consultările telefonice sau față­în­față de până acum sunt, mai nou, completate de aceste sfaturi vir­ tuale. Cu alte cuvinte, am lansat o nouă

1-14 mai 2021

un articol de

CĂTĂLIN PIROŞCĂ Director Marketing KWS Seminţe SRL mai multe pe această temă www.kws.ro

tație, planificați analiza probelor de sol și puteți chiar ajusta, în timp real, notițele culese pe parcursul analizelor ulterioare din aplicație.

VERSIUNEA 1.0 - FUNCȚII UTILE: Accesul la știri personalizate în pa­ gina principală şi prin notificări; Administrarea parcelelor şi vizualiza­ rea terenurilor cu ajutorul mai multor tipuri de hărți; Verificarea stării de sănătate a culturilor; Disponibilitatea serviciului meteoro­ logic: interfață prietenoasă, informații suplimentare, utile pentru fermieri; Informarea despre bursa cerealelor și contactarea rapidă a reprezentanților KWS. Cu toate acestea, chiar dacă vi se pare mult mai simplu să folosiți acest serviciu digital de pe telefon, vă încurajăm să accesați, pe cât posibil, versiunea pentru desktop, pentru o acuratețe cât mai bună a informațiilor, hărților, localizărilor sau fotografiilor.

• • •

modalitate de consolidare a încrederii unora în ceilalți și a promptitudinii ser­ viciilor noastre. Toate acestea fără a fi necesar să instalați pe telefon alte funcții față de cele deja disponibile.

TUR VIRTUAL ÎN CÂMP CU APLICAȚIA MYKWS Dacă descoperiți în terenul dumnea­ voastră situații neconforme cu aștep­ tările sau planurile stabilite, vi le puteți fixa cu ajutorul funcției de geolocalizare, astfel încât veți putea fotografia și ur­ mări evoluția acestora direct din telefon.

Serviciul RADAR este cea mai nouă idee de a experimenta acest tip de informări virtuale: descoperiți neregulile în vege­

• •

Pentru mai multe detalii privind ser­ viciul digital myKWS și pentru o ana­ liză mai clară a beneficiilor oferite de acesta, vă recomandăm să accesați www.kws.ro, secțiunea myKWS.

Agricultura 4.0 41

42 Agricultura 4.0

Obstacol major în calea tractorului autonom

Producătorii de maşini şi echipamente agricole, împreună cu partenerii din sector, lucrează din greu pentru a se asigura că cele mai noi tehnologii sunt potrivite pentru fermieri. Se caută autonomia deplină.

C

alea către autonomia deplină este o provocare în sine pentru orice industrie. În cazul secto­ rului agricol nevoile sunt diferite şi pot intra în conflict unele cu altele. De exemplu, echipamentul agricol tre­ buie să poată evita anumite obstacole, cum ar fi lucrătorii sau animalele de pe câmp, în timp ce interacţionează cu plantele, îndepărtând buruienile, sau cu fructele, pentru a determina stadiul de coacere al acestora. Adăugaţi apoi un număr însemnat de senzori şi alte dispozitive necesare pentru a crea un mediu de lucru sigur şi sistemele de comunicaţii care oferă operatorilor informaţii în timp real şi abia atunci veţi înţelege cu adevărat de ce este nevoie de implementarea unui set unificat de standarde de siguranţă şi proceduri pentru evaluarea riscurilor.

RETICENŢA PRODUCĂTORILOR Lipsa unor standarde internaţionale bine conturate complică eforturile companiilor de a­şi promova şi comercializa produsele, făcându­le accesibile

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

doar pe anumite pieţe.

Astăzi, robotica agricolă este în general orientată către culturile de speciali­ tate şi spaţiile protejate. Aceste maşini tind să fie mai mici, mai flexibile şi mai uşor de modificat atunci când ceva nu funcţionează corect. În timp ce maşi­ nile mai mari dispun de tehnologii avansate, acestea sunt limitate de preocupările de siguranţă şi de riscul de potenţiale vătămări. În consecinţă, opţiunile sunt destul de restrânse.

CONSTRUIREA UNUI LIMBAJ COMUN Pe măsură ce tehnologiile avansează şi sunt dezvoltate noi instrumente în în­ treaga lume, s­a constatat că e nevoie de un limbaj unitar în ceea ce priveşte terminologia specifică. „Primul lucru pe care ar trebui să­l facem atunci când ne uităm la evaluarea riscurilor ar fi acela de a vorbi aceeaşi limbă, deoarece ne­am dat seama că de multe ori venim cu aceleaşi idei, dar nu înţelegem exact ce vrea să spună celălalt”, susţine Ivo Hostens, director tehnic la CEMA, organismul care reprezintă interesele producătorilor europeni de maşini şi echipamente agricole. „Terminologia este destul de nouă, aşa că am decis că

Agricultura 4.0 43 primul lucru pe care ar trebui să­l fa­ cem este să lucrăm împreună pentru a avea acelaşi sens al cuvintelor, aceeaşi terminologie”, motivează reprezen­ tantul CEMA, concluzie împărtăşită şi de către Asociaţia Producătorilor de Echipamente (AEM) din SUA. COMITET DE COORDONARE A MAŞINILOR AUTONOME Aşa a luat fiinţă Comitetul de coor­ donare a maşinilor autonome (AMCC), un forum de lucru în afara grupurilor de reglementare a standardelor, unde se discută conceptele tehnice din jurul autonomiei. AMCC a constatat, spre exemplu, că există dezacorduri între sectoare cu privire la nivelurile de autonomie. Ceea ce într­un anumit sector poate fi considerat de nivel 2, în alt sector este etichetat ca având nivel 5 de autonomie. Iar această diferenţă este pusă în principal pe seama termi­ nologiei.

STANDARDUL ISO 18497 Deoarece colaborarea şi consen­ sul vor fi părţi esenţiale ale apropierii industriei de autonomia deplină, este imperativ necesar ca organizaţiile din întreaga lume să îşi împărtăşească contribuţia şi expertiza. Una dintre cele mai mari ameninţări la adresa ino­ vaţiei apare atunci când producătorii încearcă să creeze izolat. Şi cum maşi­ nile agricole sunt destinate pieţei in­ ternaţionale, toată lumea este dornică să aibă un loc la masă ori de câte ori şi oriunde se iau aceste decizii.

Impulsul de a dezvolta standarde globale de siguranţă în cadrul CEMA a început cu cererea de a investiga în continuare actualul standard ISO 18497.

Acesta specifică principiile pentru proiectarea maşinilor şi tractoarelor agricole extrem de automatizate. „Mulţi producători credeau că ISO 18497 era prea concentrat pe maşini mari pen­ tru a fi relevant pentru vehiculele autonome mai mici care domină astăzi industria roboticii agricole.

Acest standard a fost prea mult un amestec între un standard de bază şi un standard mai specializat iar acum, după revizuirea sa, în 2018, cuprinde cinci părţi distincte”, a precizat Ivo Hostens.

CU UN PAS MAI APROAPE DE AUTONOMIA TOTALĂ La AEM, există un efort similar pentru evaluarea, actualizarea şi diseminarea informaţiilor legate de maşinile agricole autonome. Cu atâtea organizaţii şi ini­ ţiative dedicate atingerii aceluiaşi scop,

SE CAUTĂ SOLUȚII „Autonomia deplină este un lucru foarte complex şi îi face pe aceşti producători puţin reticenţi”, a recunoscut Ivo Hostens, preci­ zând totodată că se lucrează de zor la stabilirea unor standarde pentru a optimiza evaluarea riscurilor pen­ tru maşinile autonome şi a le spori certitudinea juridică.

Scanează codul QR și urmărește cum evoluează în câmp tractoarele autonome create până acum de indus­ tria mașinilor agricole!

asociaţia de peste Atlantic şi­a propus să creeze instrumente şi procese pen­ tru a sistematiza colectarea şi stocarea datelor. „Am construit şi lansat o bază de date de conformitate, care ne va ajuta să plasăm aceste informaţii într­o zonă de stocare centralizată şi să le organizăm într­un mod uşor de înţe­ les de către oameni”, declară Michael Pankonin, director senior al departa­ mentului Siguranţă şi Leadership de produs la AEM. Cu baza de date pusă la punct, industria se poate concen­ tra acum pe eforturile pe prioritizare a standardelor pe care le doreşte a fi im­ plementate. Prin aceste eforturi variate de maximizare a siguranţei, industria se apropie puţin mai mult de înţelegerea, adoptarea şi beneficiile pe care le pot oferi roboţii agricoli şi maşinile auto­ nome. Principalul motiv pentru care mulţi producători nu au ieşit cu vehicule complet autonome este că nu sunt si­ guri că măsurile lor de siguranţă vor fi suficiente. Când aceştia vor reuşi să facă faţă tuturor riscurilor potenţiale, cel mai mult de câştigat vor avea fermierii.

Dar până atunci va mai dura ceva timp.

44 Agricultura 4.0

Cât de sigure sunt nanopesticidele?

Nanopesticidele au potenţialul de a contribui la creşterea producţiei de alimente. Dar sunt oare ele sigure pentru mediu? Cercetarea caută soluții pentru utilizarea lor durabilă la scară globală.

P

e măsură ce populaţia lumii se în­ mulţeşte, creşte şi nevoia de a de­ scoperi modalităţi durabile şi mai ales ecologice pentru a spori producţia de alimente. Nanopesticidele sunt din ce în ce mai populare, deoarece par capabile să obţină aceleaşi rezultate ca şi produsele agrochimice tradiţionale atunci când sunt aplicate în cantităţi mai mici. Cu toate acestea, experţi în domeniu şi în special activiştii de mediu pledează pentru adoptarea unor mă­ suri suplimentare de reglementare şi o abordare mai aprofundată cu privire la cercetarea ecotoxicologică, pentru a permite utilizarea durabilă a nanopesti­ cidelor la scară globală.

FORMULĂRI CU EFICACITATE CRESCUTĂ Progresele în nanotehnologie au dus la creşterea cercetării în domeniul nanopesticidelor, care conţin ingredi­ ente active de pesticide sub formă de particule de dimensiuni nanometrice ­ o miliardime dintr­un metru ­ capabile să furnizeze formulări noi cu o eficaci­ tate mai mare (fie direct, fie după dizol­ vare). Formulările la scară nanometrică pot creşte stabilitatea unui pesticid

1-14 mai 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

odată aplicat sau pot facilita eliberarea sa lentă în timp pentru un control mai bun în câmp. S­a dovedit că astfel de substanţe îmbunătăţesc eficacitatea diferitelor erbicide, fungicide, nemato­

NANOTEHNOLOGIA, ÎN CIFRE Astăzi, în întreaga lume există circa 9.000 de produse pe bază de nanotehnologie, dintre care numai 231 de produse au fost spe­ cial create pentru agricultură sau au legătură cu acest domeniu de activitate. Scanează codul QR și consultă lista cu cele 9.000 de produse pe bază de nanotehnologie folosite la nivel mondial! Lista este disponibilă și aici: https://product.statnano.com.

cide, acaricide şi bactericide, putând astfel contribui la creşterea producţiei agricole şi în acelaşi timp la reducerea costurilor pentru fermier.

Cu toate acestea, specialiştii aver­ tizează că ar fi necesare cercetări supli­ mentare pentru a ne asigura că aceste substanţe sunt utilizate într­un mod durabil din punct de vedere ecologic.

EVALUAREA RISCURILOR În prezent, există însă anumite lacune în evaluarea riscurilor asociate utilizării nanopesticidelor, inclusiv a potenţialului lor de a exercita efecte toxice asupra organismelor neţintă ­ nu numai a plantelor şi organismelor din sol, ci şi a oamenilor, care consumă cul­ turile pe care sunt aplicate substanţele. În momentul de faţă, nu există metodo­ logii specifice standardizate pentru a studia toxicitatea nanopesticidelor sau care să ia în considerare proprietăţile specifice pe care le pot avea. În Europa, nanomaterialele sunt su­ puse unei evaluări stricte a riscurilor, reglementări şi autorizaţii înainte de a intra pe piaţă, inclusiv regulamentul privind produsele fitosanitare, regle­ mentările privind reziduurile din ali­

Agricultura 4.0 45 mente şi furaje şi legislaţia referitoare la substanţele chimice. Pesticidele sunt reglementate atât din punct de vedere al substanţelor active, cât şi al formulărilor şi nici un pesticid pe bază de nanomateriale nu este în prezent listat în baza de date a pesticidelor UE cu substanţe active aprobate pentru utilizare în Europa.

PIERDERI ANUALE DE MII DE MILIARDE DE DOLARI Se estimează că la nivel mondial, producţia de alimente pierde în fiecare an circa 13 la sută din cauza bolilor plan­ telor, la fel de mult din cauza buruienilor şi alte 14 procente din cauza insectelor, toate aceste probleme generând daune economice de peste 2.000 miliarde de dolari pe an. Pentru a preveni pierderile de recoltă, aşa­numita Revoluţie Verde a venit în perioada 1930­1960 cu o nouă abordare, dar utilizarea fără limite a pesticidelor sintetice în culturile agri­ cole, precum DDT, piretroizi, bromură de metil, organofosfaţi şi aşa mai de­ parte, a generat probleme de mediu şi de sănătate, dezvoltarea rezistenţei la dăunători şi un impact negativ asupra organismelor nevizate.

SOLUȚIA? BIO-PESTICIDELE Bio­pesticidele par la prima vedere soluţia potrivită pentru reducerea im­ pactului negativ al pesticidelor chimice şi refacerea echilibrului de mediu, însă slaba eficacitate a lor în anumite

condiţii geografice şi de cultură, res­ pectiv activitatea lentă de combatere a dăunătorilor, le face să fie doar într­o mică măsură agreate de către fermieri. În acest context, cercetătorii au dez­ voltat diferite tipuri de nanopesticide, cum ar fi formulări nanocapsulate, na­ noemulsii, nanogeluri, nanosfere sau nanoparticule de metal şi oxid de metal.

NANOTEHNOLOGIA ÎN AGRICULTURĂ Ştiinţă multidisciplinară care urmă­ reşte manipularea materiei la un nivel molecular şi atomic, nanotehnologia a prins avânt în ultimii ani, cu rezultate spectaculoase în medicină, industrie şi alte sectoare. Cu ajutorul acesteia se pot optimiza proprietăţile fizice şi chimice ale oricărui material. În agri­ cultură, rezultatele practice în ceea ce priveşte utilizarea acestei tehnologii sunt încă destul de limitate.

Tratarea seminţelor, senzori inteli­

genţi, nanocapsule pentru eliberarea controlată a substanţelor agrochimice, biologice şi a îngrăşămintelor sau stra­ turi protectoare antibacteriene pen­ tru fructe şi ambalaje inteligente sunt câteva dintre direcţiile de dezvoltare ale nanotehnologiei în sectorul agricol.

Alături de celelalte tehnologii, cum ar fi inteligenţa artificială, învăţarea auto­ mată, realitatea virtuală şi augmentată, internetul obiectelor (IoT), big data şi cloud computing, nanotehnologia are un potenţial uriaş pentru inovaţii şi dez­ voltări remarcabile pe care le­am putea vedea în următorii ani în agricultură.

Scanează codul QR și vezi cum arată viitorul fermelor digitale!

4 imagini care vor deveni realitate!

46 Agricultura 4.0

Inteligența Artificială a sporit recolta de căpșun

Rezultatele unui concurs organizat în China s­au dovedit favorabile utilizării pe scară largă a Inteligenței Artificiale (AI) în agricultură.

Suntem pregătiți pentru schimbare? Iată concluziile unei competiții fără precedent! un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

TEHNOLOGIILE DIGITALE SUNT VIITORUL

T

rei echipe de producători tradi­ ționali de căpșune, renumiți pentru activitatea lor, s­au confruntat cu patru echipe de experți în AI în cadrul unui concurs organizat într­un complex de sere din provincia Yunnan de Universitatea Agricolă din China împreună cu platforma chineză de comerț electronic Pinduoduo.

CARE SISTEM DE CULTURĂ ESTE MAI PERFORMANT? Scopul concursului a fost acela de a stabili care sistem de cultură este mai performant: cel tradițional sau cel care beneficiază de tehnologiile bazate pe AI? Startul întrecerii a fost dat anul trecut în luna mai. În primele luni, fermierii tradiționali și­au văzut de treabă, folosindu­și experiența bo­ gată și cunoștințele agricole. Apoi, au intrat în competiție echipele formate din specialiști în AI, care au folosit dis­ pozitive conectate la internet, echipate cu senzori inteligenți și programe care analizează date, serele fiind complet automatizate în sistem digital.

REZULTATUL A FOST UIMITOR În serele automatizate au fost obți­ nute recolte de căpșune cu 196% mai

1-14 mai 2021

Rezultatele concursului inedit din provincia Yunnan au atras și atenția membrilor Forumu­ lui Economic Mondial, care in­ tenționează să reseteze, post­Covid­19, sistemul economic capitalist, în cadrul căruia agricultura este un domeniul important. Apli­ carea tehnologiilor AI ar putea mari decât în serele unde a fost aplicat sistemul tradițional de cultură. Mai mult, investițiile în sistemul de cultură auto­ matizat au fost recuperate mai ușor decât cele făcute în sistemul tradițional.

Autoritățile chineze se gândesc în prezent să aplice în agricultură pe scară largă tehnologiile bazate pe AI, pentru a face perfomantă activitatea micilor fermieri.

FORȚA EXEMPLULUI Directorul companiei AgriFutures Australia, John Harvey, a declarat că rezultatul competiției organizate în China, căpșune obținute prin munca oamenilor versus căpșune obținute în sere automatizate, este un exemplu excelent pentru Australia, pentru a­i ajuta pe fermieri să stabilească ce

ajuta pentru revizuirea și eficientiza­ rea sistemelor globale economice și sociale. Mai ales că fermierii lumii se confruntă cu provocarea de a hrăni încă trei miliarde de oameni până în 2050, fără a avea la dispoziție tere­ nuri suplimentare, fapt care a crescut presiunea pentru adoptarea mult mai largă a tehnologiilor digitale de ultimă generație. tehnologii vor oferi cel mai mare bene­ ficiu și în ce circumstanțe, adică să opteze pentru tipul de muncă perfor­ mant. "Este timpul să ne gândim la agri­ tech nu ca o tendință, ci ca un instru­ ment de afaceri", a spus el, semnalând, totodată, că, deși există o mare creștere a investițiilor de capital în dezvoltarea tehnologiilor agroalimentare, aplicarea acestor rezultate în ferme nu înregis­ trează același ritm. "Adevărul este că tehnologia dezvoltată până acum poate aduce beneficii tangibile unei ferme", a mai spus Harvey.

Scanează codul QR și vezi ce spune unul dintre participanții la competiția inedită din provincia Yunnan!

Agricultura 4.0 47

Agricultura ediției 4.0 48 Robotul

Dino face treabă bună în ferma de legume

Robotul Dino este pe piață de la începutul anului 2017. Astăzi, mai mult de 20 de unităţi sunt prezente în câmpurile de legume ale producătorilor agricoli comunitari şi de peste Ocean. Ce spun fermierii care-l folosesc?

J

ohn Patullo, proprietarul fermelor legumicole P&C din Gonzales (California), este îngri­ jorat de creșterea cheltuielilor, de aceea se preocupă tot mai mult de optimizarea costurilor tehnologice.

Potrivit acestuia, „producătorii agricoli din California se confruntă cu costuri în creștere la toate culturile legumicole, forța de muncă utilizată fiind cea mai costisitoare în structura fermelor. Ne străduim să inovăm, să căutăm să im­ plementăm noi tehnologii care să ne ajute să reducem forța de muncă și să devenim mai eficienți în cultivarea legumelor”.

CULTIVATORUL ROBOTIZAT În spijinul acestora au venit francezii de la Naïo Technologies care au proiec­ tat şi fabricat un cultivator electric complet autonom, menit să plivească în culturile de legume de câmp.

Robotul Dino, achiziţionat de John Patullo, pentru fermele P&C, com­ bină un sistem de navigare GPS RTK și instrumente ghidate de cameră video de înaltă precizie. Hărţile computeri­ zate asigură deplasarea optimizată în câmpul cultivat, iar sistemul de vizuali­ zare detectează rândurile de cultură și reglează poziția dispozitivelor de plivire.

1-14 mai 2021

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

COSTURI MAI MICI Experimental, cultivatorul Dino a fost utilizat ­ cu bune rezultate ­ pe mai multe terenuri cultivate cu diferite specii de legume, aflate în diferite sta­ dii de creștere şi dezvoltare și în grade diferite de infestare cu buruieni­proble­ mă. „Nu urmărim doar costurile și pro­ centul de buruieni eradicate, ci și pro­ ducțiile şi pot spune că sunt mulțumit de rezultatele obţinute”, susţine Patullo.

DINO A AJUNS ȘI ÎN FERMELE DIN MURCIA - SPANIA Anul trecut, cultivatorul robotizat Dino a fost testat şi în fermele legumicole spaniole, fiind prezent la demonstraţiile la care au participat fermierii locali.

Potrivit lui Julien Laffont, Strategic Marketing Manager ­ Naïo Technologies, „Spania are mii de hectare de culturi de legume (salată, sfeclă, ţelină), mai ales în regiunea Murcia. În general, pentru plivirea culturilor de legume spaniole se intervine cu un tractor în agregat cu

un utilaj dotat cu elemente dințate. Prin urmare, sunt necesare două persoane: mecanizatorul şi încă un lucrător care să ridice sistemul de irigare prin picu­ rare. Cu folosirea robotului Dino este nevoie de o singură persoană”.

Pentru Julien Laffont, „piața evo­ luează încet, dar prezența cultivatorului robotizat în Spania, cât şi cererea tot mai crescândă, constituie o bună opor­ tunitate pentru echipele de cercetare/ proiectare care au în vedere perfecţio­ narea roboţilor şi a tehnologiilor Naïo”.

ROBOTUL DINO - DATE TEHNICE Dimensiuni: lungime 250 cm; înălțime 130 cm; distanța reglabilă între axa roții de la 140 la 180 cm; adică o lungime maximă de 250 cm; Greutate: 800 kg; Energie: 100% electric ­ baterii cu litiu; Autonomie: până la 8 ore; Tracțiune: cu 4 roți; Navigare: GPS­RTK + cameră cu precizie centimetrică; Viteză de lucru: până la 5 ha pe zi; Lățime de lucru: rânduri de la 120 la 160 cm; între rânduri de la 15 la 50 cm; Viteză: până la 4 km/oră; Altele: comunicare prin mesaje text, echipat cu dispozitiv de urmărire antifurt; Origine: proiectat și fabricat în Franța.

Agricultura 4.0 49

Horticultura viitorului Ce vom vedea în viitorul apropiat în fermele horticole? Aceasta a fost întrebarea cap de afiș la Conferința AgTech Moldova 2021, platformă unică de discuții, expertiză și schimb de experiență cu sute de participanţi... virtuali.

P

otrivit experţilor care au promo­ vat digitalizarea agriculturii în vii­ torul apropiat, în sectorul horti­ col, vom vedea: Flotile de drone de patrulare pentru câmpurile agricole, vii şi livezi; Drone cu care sunt stropite culturile sau zonele afectate în plantaţiile viti­ cole şi pomicole; Sisteme automate ce vor depista dăunătorii şi vor marca zonele afectate; Sisteme de pilotare automată pentru tractoare, maşini şi utilaje agricole; Roboţi de recoltare.

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

• • • • •

INOVAȚIILE SUNT DEJA ÎN FERME Vitalie Obrijanu, directorul comer­ cial al companiei Fresh Time SRL din satul Chipeşca, raionul Şoldăneşti, Re­ publica Moldova, grup de producători ce deţine o livadă superintensivă, mo­ dernă, dotată cu sisteme de irigare, antigrindină şi antiîngheţ, a inventariat

inovaţiile implementate în câteva exp­ loataţii agricole.

Potrivit acestuia, în tot mai multe ferme din ţările comunitare, dar şi în

• • • • • • •

5 ROBOŢI CARE INOVEAZĂ HORTICULTURA Lipsa forţei de muncă a creat o presiune uriaşă în rândul celor care trăiesc din agricultură. În acelaşi timp, tehnologiile au avansat foarte mult în ultimii ani, iar viitorul este al... roboţilor. Există deja miniroboţi care pot îndeplini cu succes diferite munci agricole, cum ar fi plivitul, semănatul,

TM1000 ProgressiveTraction® Îmbogăţiţi-vă agricultura.

Pentru a creşte atât productivitatea, cât şi protectia mediului, Trelleborg modernizează TM1000 cu tehnologia multi-premiată ProgressiveTraction®.

Proiectat conform standardelor VF, cu 2 puncte de ancorare pentru o tracţiune maxima şi o amprentă extra-largă pentru flotaţie maximă, mai puţină stres pe sol şi un consum mai mic de combustibil. Protejaţi-vă culturile, ca şi cum ar fi pietre preţioase. www.trelleborg.com/wheels

www.trelleborg.com/wheels

Republica Moldova, se găsesc: Staţii meteo; GPS pe tehnica agricolă; Staţii de alimentare cu chei electronice; Staţii de fertirigare automate; Accesarea de la distanţă a echipa­ mentelor frigorifice; Utilaje cu atmosferă controlată; Softuri pentru evidenţa lucrărilor, a combustibilului, utilizarea produselor de uz fitosanitar.

recoltarea şi ambalarea, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Cu ajutorul ca­ merelor de înaltă rezoluţie şi a senzo­ rilor, se obţin rezultate net superioare.

Scanează codul QR și vezi ce treabă fac în ferme 5 roboţi care inovează horticultura!

50 România (ne)irigată

CE BANI ADUCE PNRR PENTRU IRIGAȚII?

În timpul cumplitei secete din vara anului 2020, SNI a funcționat pe bucățele. Pe viitor fermierii ar putea avea o șansă. Guvernul a cuprins în PNRR și obiective aferente infrastructurii de irigații. Vor ajunge banii?

R

eamintesc că în toamna anului 2016 a fost lansat Programul Na­ țional pentru Reabilitarea Sis­ temului Național de Irigații (SNI), dar, din păcate, acesta nu a fost aplicat cu consecvență, de guvernele care s­au succedat după acel an, astfel încât lucrările prevăzute să fie finalizate la termen, adică în 2020.

UN SNI CÂRPIT PE ICI, PE COLO Precizez, vorbim despre infrastruc­ tura principală, aflată în responsabili­ tatea statului, în timp ce infrastruc­ tura secundară este gestionată de O.U.A.I­uri. Unele dintre acestea au

ADEVĂRUL DESPRE SNI! De fiecare dată când seceta cumplită loveşte culturile agri­ cole, toată lumea se întreabă ”unde este Sistemul Naţional de Irigaţii (SNI)?” În seceta extremă din primăvara anului trecut, România a irigat doar 200.000 de hectare. De ce atât de puţin? Nu ştim! Existenţa unui Observator al SNI ar putea limpezi apele în acest domeniu! Scanează codul QR și citește o analiză pe acest subiect!

Ce suprafaţă ar putea uda SNI?

Sursa foto: www.canva.com

ULTIMA ORĂ Comisia Europeană cere mo­ dificarea PNRR. România nu va primi bani europeni pentru iriga­ ții, a anunțat vicepremierul Dan Barna. Adrian Oros spune că susține în continuare proiectul cu irigațiile.

1-14 mai 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

reușit să reabiliteze și să modernizeze cu bani europeni, alocați prin PNDR, stații de punere sub presiune (SPP) și alte componente ale infrastructurii se­ cundare. Altele nu au reușit. Per total, SNI a funcționat pe bucățele, în timpul cumplitei secete din vara anului 2020: unii fermieri au avut apă pentru cul­ turile lor, alții le­au văzut uscându­se, fără să poată face nimic. Numai că programul de reabilitare a SNI cu bani de la bugetul de stat s­a încheiat. Ar fi minunat dacă guvernul ar mai aloca ceva bani pentru proiectele care sunt gata de finalizare. De acum încolo, dacă Programul Național pentru Reconver­ sie și Reziliență (PNRR) va fi aprobat de Bruxelles, banii pentru lucrări vor veni din bugetul european. Vor fi de ajuns?

BANI, PROGRAME, STRATEGII În documentul adoptat de guvern la începutul lunii aprilie este precizat că obiectivele care țin de irigații, dar și de desecări și combaterea eroziunii solu­, lui sunt cuprinse într­un capitol mai larg, alături de apă și canaliza­ re, dar și de intervenții

active în atmosferă. Pentru toate aceste obiective, a fost prevăzută suma de 4 miliarde de euro. Să ne amintim că ministrul Adrian Oros vorbea de 6,5 miliarde pentru așa­numita Strategie de Gestionare a Apei. Așadar, banii pentru acele obiective specifice îmbu­ nătățirilor funciare vor fi mai puțini decât se aștepta ministrul. Vor veni câți va voi premierul Câțu.

MULȚI, PUȚINI, MĂCAR SĂ FIE CHELTUIȚI CU FOLOS Cum am spus, sunt O.U.A.I­uri care și­au făcut treaba, au modernizat SPP­ uri, dar nu le pot utiliza, din cauză că unele filiale ANIF, culmea, chiar în ju­ dețe afectate de secetă, nu au primit de la București banii necesari și nu au re­ ușit să finalizeze lucrările la infrastruc­ tura principală. Concret: apa nu poate fi adusă de la sursă (fluviu, râu sau lac) până la SPP pentru a fi distribuită în culturile agricole.

Pentru programul derulat cu bani de la bugetul național fusese alocat, pe hârtie, peste un miliard de euro. S­ar fi cheltuit numai jumătate. Să vedem, concret, ce bani vor ajunge prin PNRR și care vor fi obiectivele atinse.

51

52 Bursa agricolă

Piața așteaptă recoltă bună și prețuri pe măsură Perspectivele pentru viitoarea recoltă de grâu şi de oleaginoase a statelor UE şi în regiunea Mării Negre sunt bune, chiar dacă se menţine o ușoară îngrijorare pentru evoluţia condiţiilor meteorologice.

L

a Bursa din Paris (Matif), preţul grâului de anul trecut a conti­ nuat să scadă, în timp ce cotaţiile pentru viitoarea recoltă se menţin la un nivel ridicat. Astfel, cotaţiile Matif pentru grâul livrat în a doua jumătate a anului viitor continuă să se menţină la peste 205 euro/tonă.

Pe piața liberă vest­europeană, cere­ rea de cereale furajere şi preţurile pen­ tru plata în numerar s­au stabilizat. Grâul A (13,0/250/76) franco Hamburg, livrat în aprilie, a fost cotat la 219 euro/tonă, iar grâu B (12.0 / 220/76) cu 217 euro/tonă. În primele nouă luni ale sezonului curent, U.E. a exportat 21,343 milioane tone de grâu către state terţe, cu un sfert mai puţin decât în aceeaşi perioa­ dă a sezonului trecut. Marea Britanie a importat 1,67 mil. tone de grâu în perioada 1 iulie 2020 ­ 15 aprilie 2021, semnificativ mai mult decât în aceeaşi perioadă a sezonului precedent, când numai 675 mii tone au fost importate.

Germania este principalul furnizor, cu

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

476 mii tone. Marea Britanie a recoltat anul trecut doar 9,66 mil. tone de grâu, cu 40,5% mai puțin decât în 2019.

EXPORTURILE DE GRÂU DIN REGIUNEA MĂRII NEGRE Exportul s­a redus brusc în decem­ brie, odată cu creșterea prețurilor în urma impunerii tarifelor vamale pentru exporturile din Rusia şi în acelaşi timp cu creşterea preţului la nivel internaţional.

Importatorii tradiţionali și­au pierdut interesul pentru grâul din regiunea Mă­ rii Negre și au preferat achiziţiile din Australia și Argentina, care au prețuri mai atractive. Totodată, chiar dacă pre­ țul grâului a scăzut uşor în ultima lună, importatorii au deja suficiente stocuri proprii și aşteaptă recolta viitoare, iar tradiţional, majoritatea livrărilor se fac în prima parte a sezonului.

CREŞTE SUPRAFAŢA CU OLEAGINOASE Conform USDA, viitoarea recoltă de oleaginoase a statelor din regiunea Mării Negre va fi de 44,1 mil. de tone, din care: 30,5 mil. tone floarea soarelui, 7,51 mil. tone de soia şi 6,112 mil. tone de rapiţă. Cel mai probabil, suprafața cultivată cu floarea soarelui în Ucraina, în 2021, va atinge un nivel record.

1-14 mai 2021

USDA ȘI-A REVIZUIT ESTIMĂRILE În raportul din luna aprilie, USDA estimează potențialul de export de ce­ reale din regiunea Mării Negre la 101,36 mil. tone, în scădere cu 0,6 mil. tone faţă de raportul precedent.

Exporturile de grâu din Ucraina au totalizat 14,72 mil. tone, în perioada 1 iulie 2020 ­ 16 aprilie 2021, în scădere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a sezonului trecut, iar volumul total al exporturilor este apreciat la 17,5 mil. tone. Prognoza USDA pentru exportu­ rile ucrainene de porumb a fost redusă cu un milion de tone, din cauza ritmului lent al livrărilor, până la 24 mil. tone. În același timp, exporturile de orz, pe par­ cursul întregului sezon, se estimează că vor ajunge la 4,2 mil. tone.

Pentru Rusia, estimarea privind ex­ portul de grâu a scăzut cu 0,5 mil. tone, până la 39 mil. tone.

Scanează codul QR și urmărește evoluția pieței cerealelor în Europa și în lume, pe www.agroinfo.ro.

53

Sursa foto: www.canva.com

54 Jurnal de fermă

Bomba cu ceas din agricultura dobrogeană!

Dacă anul trecut pentru fermierii dobrogeni a fost DEZASTRU din cauza secetei, acum evoluţia vegetativă a culturilor de toamnă pare a fi promiţătoare. Însă una dintre marile provocări în 2021 o reprezintă dăunătorii!

„A

m început combaterea buru­ ienilor la grâu, orz şi rapiţă, cât şi la suprafeţele de floa­ rea­soarelui deja însămânţate, luând în calcul că au fost precipitaţii în primăvara asta şi rezerva de buruieni va fi pe mă­ sură”, ne­a declarat Gheorghe Albu.

Cunoscutul fermier din Viişoara, jud.

Constanța, are semănate 2.600 ha cu grâu, orz şi rapiţă, iar acum, în primăvară, a însămânţat alte 5.800 ha cu mazăre, floarea­soarelui, porumb şi lucernă. „Nu s­a refăcut în totalitate rezerva de apă din sol. Specifice Dobrogei sunt temperaturile ridicate şi cu alternanţe de vânt mediu spre puternic, la care se adaugă şi efectul brizei mării, iar din cauză că nu avem suficientă suprafaţă împădurită, vântul grăbeşte evaporarea apei din sol”, spune Gheorghe Albu. Din pricina temperaturilor aproape de 0°C seara, fermierul a întrerupt tratamen­ tele, pentru că exista riscul fitotoxicităţii.

SEMINȚE NETRATATE, CULTURI ATACATE „Pe lângă secetă, cea mai mare pro­ blemă rămâne atacul dăunătorilor, re­ zerva de Tanymecus şi a viermilor sârmă este extraordinar de mare, deoarece

1-14 mai 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

s­au scos din tehnologie substanţe care preveneau şi combăteau atacurile.

Sunt suprafeţe însemnate de grâu şi de orz cu atac de vierme sârmă”, constată fermierul. „În trecut se tratau câmpuri şi se­ minţe cu substanţe din grupa 0 (pre­ cum Furadan), mult mai agresive, şi nu am mai văzut niciun apicultor răzvrătit. În Dobrogea erau nenumărate roiuri de albine. Acum se folosesc substanţe din grupa 4, care nu au remanenţă. Profe­ sorul Valeriu Tabără a făcut determinări ştiinţifice care prin care s­a demonstrat că folosirea acestor substanţe pen­ tru tratamentul seminţelor nu are nici o influenţă asupra albinelor”, susţine Gheorghe Albu.

Fermierul din Viişoara consideră că mortalitatea la albine are alte cauze.

Deci nu trebuie îngropată agricultura: „Noi cu cât nu vom folosi substanţele de tratament sămânţă, cu atât rezerva de dăunători va creşte şi în anii următori.

Degeaba plouă, degeaba refacem siste­ mele de irigaţii, dăunătorii sunt tot mai periculoşi, o bombă cu ceas!”

GÂNDACUL PĂMÂNTIU A SCOS CAPUL DIN SOL! Un semnal de alarmă asemănător îl trage şi Aedin Celzin, fermier din Osmancea (Constanţa). “Opatrum Sabu­ losum (gândacul pământiu) este un dă­ unător ignorat până acum, care, în lipsa neonicotinoidelor, poate să facă ravagii în cultura de floarea­soarelui. În trecut, chiar dacă acest dăunător era prezent în câmp, de cele mai multe ori observat de către fermieri, pagubele erau nesem­ nificative. Situaţia s­a schimbat în ulti­ mii doi ani din cauză că nu mai există alternative la tratamentul seminţelor”, explică agricultorul.

Fermierul a avut ceva probleme şi în toamnă cu acest dăunător. “Mi­a atacat orzul şi am fost nevoit să reînsămânţez circa 200 ha cu orzoaică de primăvară.

Am făcut tratamente la păioasele de toamnă şi la rapiţă, urmând să moni­ torizez câmpurile cultivate; atunci când atacurile vor depăşi pragul economic de dăunare, voi interveni”, explică Aedin Celzin.

Jurnal de fermă 55

ASOLAMENTUL E O SOLUȚIE “Deocamdată, nu sunt probleme, ţi­ nem sub control agenţii de dăunare şi pe cei patogeni. Am ajuns la paritate, jumătate din suprafaţă o am semănată cu cereale păioase şi cealaltă cu prăşi­ toare cât mai variate pentru a nu avea aceiaşi dăunători. Fermierii care nu au prins la timp gândacul pământiu, au întors o parte din culturi”, precizează Telu Voicu, cunoscut producător agricol dobrogean.

VREMEA A SCHIMBAT PLANUL CAMPANIEI DE PRIMĂVARĂ Dacă în judeţul Constanţa, nivelul precipitaţiilor (din octombrie şi până la jumătatea lunii aprilie) a fost de circa 420 mm, la Amzacea s­a ridicat la 375 mm. „Pe fondul umidităţii ridicate şi a şocurilor termice (12­15°C ziua şi ­6°C

SECETA ŞI DEŞERTIFICAREA În Dobrogea, provocările sezo­ nului agricol sunt deosebite, în contextul în care trebuie recu­ perate pagubele anului trecut. Pe lângă ținerea în frâu a dăunăto­ rilor, fermierii trebuie să aplice și măsuri menite să combată seceta şi deşertificarea, prin mai puţine treceri cu utilajele agricole pe câmp și folosind noi tehnologii, precum și seminţe din soiuri şi hi­ brizi rezistenţi la arşiţă şi la secetă. noaptea), nu s­au putut erbicida corect semănăturile de toamnă, în multe cazuri pierzându­se fenofaza de aplicare. Spe­ cialiştii recomandă folosirea produselor uzuale la peste 10°C în atmosferă. Însă, în

piaţă, sunt şi substanţe chimice cu acţi­ une eficientă la temperaturi mai joase, dar sunt mai scumpe cu până la 100 lei/ ha”, declară fermierul Dumitru Manole.

Dobrogeanul recunoaşte că „există o întârziere la întreţinerea cerealelor păioase, dar şi la însămânţările de primăvară. De asemenea, seceta agre­ sivă din toamnă nu a permis aplicarea îngrăşămintelor chimice complexe, de aceea trebuie realizată fertilizarea foli­ ară şi aplicarea substanţelor azotoase şi fosforice”. Într­o notă optimistă, Mimi Manole constată că „la cerealele păioase, chiar dacă nu am peste tot o densitate de 750 plante/mp (fraţii de primăvară rea­ lizând circa 20­22 boabe pe spic), totuşi, mă aştept la 5.000­6.000 kg/ha, iar în zonele în care a plouat în toamnă, între 7.000 şi 8.000 kg/ha”.

56 Cultura mare

De ce să cultivi sorg zaharat?

Sursa foto: www.canva.com

Plantă energetică, sursă de substanţe dulci şi un excelent produs furajer ­ acestea sunt doar trei dintre multiplele întrebuințări ale sorgului zaharat.

Avantajul major e toleranța sporită la secetă!

Cum îl cultivi?

E

xtinderea în cultură a sorgului zaharat (Sorghum bicolor var.

Saccharatum) este previzibilă şi motivată de importanţa lui dată de mul­ tiplele utilizări în domeniul alimentar şi energetic.

La începutul anilor ’90, un colectiv de cercetare asupra sorgului zaharat, costituit în jurul USAMVB din Timișoara, a făcut publice câteva rezultate privind tehnologia de cultivare, extragerea su­ cului din tulpini şi valorificarea aces­ tuia în domeniile energetic, alimentar şi furajer.

RELAŢIILE PLANTEI CU FACTORII DE VEGETAŢIE Sorgul este o plantă rezistentă la secetă şi la arşiţă, depăşind sub acest aspect porumbul, faţă de care are un număr mai mare de stomate pe frunze şi un sistem radicular mai dezvoltat, cu un număr aproape dublu de perişori radiculari.

Coeficientul de transpiraţie variază între 153 și 271.

Temperatura minimă de germinaţie este de 12°C. În cursul vegetaţiei suportă tempe­

•

• • •

1-14 mai 2021

un articol de

IOAN BORCEAN mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

raturi ridicate de 38­40°C, dar este sensibil la temperaturi scăzute, chiar şi la 15°C îşi opreşte creşterea.

Faţă de apă are cerinţe reduse, reuşeş­ te şi în zone cu precipitaţii sub 350 mm.

Faţă de sol nu este pretenţios, valo­ rificând bine şi terenurile uşoare, dar nu suportă solurile grele cu exces de umiditate. Valorile pH­ului sunt între 4,5 și 8,5.

• •

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SORGULUI, PE SCURT Rotaţia. Cele mai bune rezultate, în zona de cultură a sorgului, se obţin după cerealele păioase, floarea soare­ lui, sfecla pentru zahăr şi porumb, dar și după leguminoasele anuale. Cultiva­ rea în monocultură, deşi este posibilă, nu este recomandată. După sorg sunt recomandate doar culturi de primăvară şi mai puţin pretenţioase faţă de apă şi

elemente nutritive.

Aplicarea îngrășămintelor. Sorgul za­ harat valorifică bine fertilitatea natu­ rală a solului, dar răspunde cu sporuri importante de recoltă la aplicarea îngrăşămintelor, cu precădere pe so­ luri mai sărace, dar cu umiditate sufi­ cientă.

Dozele recomandate, în funcţie de zonă, variază de la N60­80 P2O5 60­80 K2O60­80, până la N100P80K80. Mărirea dozei de azot la N200 nu se justifică nici prin ni­ velul sporurilor de producţie şi nici sub aspect economic.

Lucrările solului trebuie să fie în con­ cordanţă cu cerinţele impuse pentru seminţele mici. Solul este bine să fie afânat adânc, bine nivelat, mărunţit şi curat de buruieni. Aceste condiţii tre­ buie să fie obţinute printr­un număr redus de treceri cu utilajele, în vederea conservării apei şi a structurii solului.

Sămânţa şi semănatul. Se foloseşte sămânţă cu puritatea minimă de 97% şi germinaţie minimă de 85%.

Sămânţa de sorg se caracterizează prin capacitate de germinaţie în câmp foarte slabă, respectiv în condiţii bune de temperatură şi umiditate, ... ››› 58

57

Sursa foto: www.canva.com

58 Cultura mare

››› 56 ... se reduce cu 30­50% faţă de germinaţia în laborator. Sămânţa se tratează împotriva tăciunelui şi a dăunătorilor din sol cu insecto­fungici­ dele folosite la porumb.

Semănatul se face când tempera­ tura solului la adâncimea de semănat este de 14­15°C. Scăderea temperaturtii sub 12°C poate reduce numărul plan­ telor răsărite cu mai mult de 50%. În majoritatea anilor, temperatura de 14­ 15°C la adâncimea de 5 cm în zonele de cultură a sorgului din ţara noastră se în­ registrează în prima decadă a lunii mai.

Densitatea plantelor recomandată pentru sudul ţării este de 150­200 mii plante/ha, iar pe terenurile mai sărace densitatea se reduce la 100 mii plante/ ha. În cercetările din vestul ţării cele mai bune rezultate s­a obţinut la den­ sitatea de 160­180­200 mii plante/ha, densităţi la care s­a obţinut cel mai bun randament de suc şi cel mai mare conţinut de zahăr.

Cantitatea de sămânţă este de 10­15 kg/ha.

Distanţa între rânduri este de 50 cm, distanţă la care se asigură un bun spaţiu de nutriţie şi luminozitate plantelor.

Adâncimea de semănat este de 3­5 cm pe solurile mai reci şi 5­7 cm pe solurile nisipoase.

1-14 mai 2021

Lucrările de îngrijire.

Formarea crustei după semănat îngre­ unează răsărirea şi conduce la neuni­ formizarea culturii.

După răsărire, ritmul lent de creş­ tere a plantelor poate determina îmbu­ ruienarea culturii.

Combaterea buruienilor se realizează prin erbicidare preemergentă şi post­ emergent, pentru combaterea buruie­ nilor dicotiledonate.

Dintre dăunători, în vegetaţie mari pa­ gube produce păduchele verde al cere­ alelor (Schizaphis gramineum), care se combate prin două tratamente la inter­ val de 10­15 zile.

Irigarea culturii se impune pe solurile nisipoase, în anii cu secetă severă.

Recoltarea sorgului zaharat se face în faza de maturitate în lapte, când are cea mai mare cantitate de substanţă uscată, glucide totale şi glucide reduc­ toare în tulpini. Recoltarea se face cu combine speciale şi cu combine pentru recoltarea trestiei de zahăr adaptate pentru sorg. Pe suprafeţe mici, recoltarea se poate face manual prin secerarea plantelor, desfrunzirea tulpinilor şi eliminarea ultimelor inter­ noduri, care conţin foarte puţin zahăr şi au unele săruri ce imprimă sucului un gust neplăcut. Este bine ca tulpi­ nile să fie tăiate cât mai aproape de sol, deoarece internodurile inferioare conţin cea mai mare cantitate de suc.

ÎNDULCITOR, FURAJ ȘI BIOETANOL De la combine, mate­ rialul de sorg este trans­ portat la instalaţia pentru zdrobit şi tasat în vederea obţinerii sucului. După presare, tocătura este transportată în zootehnie, în vederea furajării bovinelor sub formă de masă verde sau va fi însilozată în vederea furajării pe timpul iernii.

Producţia de tulpini de sorg varia­ ză între 60 și 100 tone/hectar, din care se pot obţine 50­60 litri de sirop/ tona de tulpini sau 3000 litri de etanol din producţia de fitomasă totală.

Scanează codul QR și vezi ce alte avantaje oferă acest sortiment furajer ajuns aproape la egalitate cu porumbul!

59

60 AgroTehnologii

Prașila și cele 10 avantaje ale ei

Poate fi înlocuită prașila cu erbicidarea în agricultura modernă? Ambele agrotehnici au rolul de a combate buruienile, însă lucrarea de prășit are câteva avantaje în plus, inclusiv asupra productivității culturilor.

P

rașila a constituit principala metodă de reducere a gradu­ lui de îmburuienare din culturile agricole până la jumătatea secolului al XX­lea. Odată cu apariția erbicide­ lor și după diversificarea și speciali­ zarea (selectivitatea) acestora pentru diferite culturi și specii de buruieni, combaterea chimică a devenit princi­ pala metodă de eradicare a buruienilor.

Totuși, nu putem renunța la prașilă.

MULTIPLE FACILITĂȚI Lucrarea de prășit nu se rezumă doar la reducerea gradului de îmburuie­ nare, ci are multiple facilități. Iată cele 10 avantaje ale lucrării de prășit: Controlul gradului de îmburuienare pe intervalul dintre rânduri.

Cu un cultivator bine reglat și cu cu­ țitele bine ascuțite, lucrând la mică adâncime, sunt tăiate rădăcinile tuturor buruienilor din această zonă. Buruienile se usucă și formează un mulci la supra­ fața solului, pe care îl protejează.

Acumularea și conservarea apei în sol. În stratul superficial al solului, bine mărunțit și afânat, se acumulează întreaga cantitate de apă din precipitații. Lipsa vaselor capilare în

1.

2.

1-14 mai 2021

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

stratul superficial al solului și prezența buruienilor uscate împiedică pierderea apei prin evaporare, menținând rezerva de apă în sol.

S­a demonstrat că, de exemplu la porumb, în parcelele neprășite s­au pierdut 4,9 mm/zi, pe când în cele prășite numai 1,8 mm/zi. La floarea soarelui îmburuienată, producția a fost de 48%, la cea erbicidată ­ 85%, iar la cea prășită ­ 100%.

Se acoperă crăpăturile din sol, ferestre deschise pentru pierde­ rea apei din adâncime. În verile sece­ toase apar crăpături în sol prin care se pierde cu 20% mai multă apă decât într­un sol afânat. Prin prășit aceste crăpături sunt eliminate și pierderea de apă e stopată.

Se asigură o aerare optima a solului. Starea de afânare reali­ zată prin lucrarea de prășit permite ac­ cesul ușor al aerului și eliminarea CO2.

3.

4.

Oxigenul asigură, pe de o parte, energia necesară creșterii rădăcinilor, iar, pe de altă parte, o intensă activitate microbio­ logică și în primul rând de nitrificare, sursă de nutrienți pentru plante.

S­a constatat că în terenul neprășit, deci neafânat, sistemul radicular la porumb s­a redus cu 41%.

Se realizează o mai ușoară și completă valorificare a îngrășămintelor. Prin aplicarea îngrășămin­ telor starter și prin sistemul de fertili­ zare concomitent cu semănatul și cu prășitul, îngrășămintele sunt repar­ tizate în apropierea sistemului radicular al plantelor și nu în spațiul în care cresc buruienile. În acest fel germinarea și răsărirea plantelor au loc uniform, cu plante viguroase care ocupă terenul și înăbușesc buruienile.

Folosind îngrășăminte cu eliberare treptată și controlată, doza se poate reduce la 1/3 sau chiar la 1/2.

Reducerea cantității sau renunțarea la erbicide. La gradul actual de îmburuienare a terenurilor noastre, este necesar să folosim metode inte­ grate de reducere a gradului de îmbu­ ruienare, în cadrul cărora substanțele chimice se vor folosi numai după ce au

5.

6.

AgroTehnologii 61 fost epuizate celelalte metode, iar din­ tre produsele chimice se aleg cele cu impact minim de poluare a mediului. Pe intervalul dintre rânduri buruienile sunt distruse prin prașilă, iar pe zona de pro­ tecție, prin erbicidare folosind doar 1/3 din doza de erbicid.

Se respectă angajamentele U.E. pentru climă și mediu. Direc­ tivele UE și ale Planului Național Strate­ gic prevăd ca până în 2030 să scadă consumul de pesticide cu 50% și cel de îngrășăminte chimice cu 20­25%. Prin aplicarea corectă a prașilelor și prin folosirea îngrășămintelor chimice cu eliberare treptată și controlată, se vor putea realiza aceste cerințe.

Avem în vedere că față de media UE de circa 2 kg/ha pesticide, la noi se fo­ losesc 0,600 kg/ha. La fel în problema îngrășămintelor chimice, în UE se folo­ sesc 200­300 kg/ha substanță activă, pe când la noi doar 50­60 kg/ha.

Se diminuează eroziunea superficială a solului. Menținerea solu­ lui afânat și cu un strat de mulci natural la suprafață, inclusiv buruienile tăiate și

7.

Când şi cum se efectuează lucrarea de prăşit? Care sunt principalele reglaje ale utilajului?

Ce sporuri de pro­ ducţie aduce pra­ șila? Răspunsurile le aflați scanând codul QR alăturat!

8.

uscate, permite ca apa din precipitații să se infiltreze și să se acumuleze în sol fără a provoca fenomenul de eroziune. În solurile grele, reci, afânarea este cu atât mai necesară. În astfel de terenuri, afânarea realizată prin lucrarea de prășit asigură ca tem­ peratura în sol primăvara să fie cu 5­6°C mai mare, determinând o activitate mi­ crobiologică de peste 4 ori mai mare și asigurând creșterea nestingherită a sistemului radicular al plantelor. Tot­ odată, prin activitatea microbiologică se asigură necesarul de elemente nu­ tritive pentru plante.

Se intensifică simbioza la culturile de plante leguminoase, care este o binefacere pentru creșterea fertilității solului. Activitatea simbiotică a acestor plante se des­ fășoară în condiții optime în solul afânat prin lucrarea de prășit.

S­a demonstrat că, de exemplu, pro­ ducția realizată de soia a fost cu 24% mai mare când s­a prășit, deși terenul era neîmburuienat, doar ca urmare a intensificării procesului de simbioză.

9.

10.

62 Greşeli care ne costă

Detalii care pot face dintr-un soi bun unul slab Detaliile contează. Pentru că ele fac, adeseori, diferența între extremele din câmp: o parcelă reușită și una distrusă, un soi/hibrid performant, dar vulnerabil la anumiți factori și unul mai puțin productiv, dar cu stabilitate în producții.

1

18.06.2019

O

fermă este o chestiune serioasă. În fiecare an agricol, ea începe prin a fi o mașină de tocat bani, dar trebuie să termine anul agricol ca o activitate generatoare de profit și confort. Numai că nu de fiecare dată finalul este unul fericit.

ATENȚIA LA DETALII ESTE O NECESITATE, NU UN MOFT Una dintre calitățile unui om gospo­ dar este aceea de a observa și a înțele­ ge diferențele. Momentul în care se optează insistent pentru un anumit soi sau hibrid înseamnă un important pas înainte în mentalitatea de fermier. Însă mai trebuie făcuți și pașii următori, mai mici, pentru a nu diminua valoa­ rea alegerii. Fiecare soi sau hibrid este o entitate biologică cu caracteristici individuale. Cele valoroase determină alegerea. Însă cel puțin la fel de im­ portante sunt sensibilitățile, pentru că sunt trecute sub tăcere și pentru că, neglijate, anulează însușirile valoroase. Și în frecvente situații, tocmai sensi­ bilitățile determină particularitățile de tehnologie.

1-14 mai 2021

un articol de

MIRELA ŞI OCTAVIAN GULER mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

TOLERANȚA GRÂULUI LA BOLI În foto 1 (soi de grâu tolerant la boli) și foto 2 (soi de grâu sensibil la boli) este o comparație între două soiuri de grâu.

Anul 2019 a început cu o primăvară secetoasă, însă luna mai a fost răco­ roasă și umedă ­ condiții ideale pentru bolile foliare și ale spicului. La ambele soiuri au fost făcute două aplicări de fungicide cu produse cu acțiune com­ plexă. Soiurile reprezintă aproximativ extremele din câmpurile de experiențe. ÎNTRE ACESTE EXTREME AU FOST O SERIE DE NUANȚE: o anumită boală (ex. Septorioza) nu a evoluat cu aceeași intensitate pe toate soiurile; anumite boli au fost prezente numai pe unele soiuri; unele soiuri au avut toleranță la

• • •

bolile foliare, dar sensibilitate la bolile spicului; și invers; evoluția bolilor spicului a fost în corelație și cu momentul înspicatului.

Toate acestea trebuiesc observate și puse în context de fermierul stăpân.

Deși, la vremea respectivă, noi am aver­ tizat asupra riscului, avertismentul nu a fost luat în seamă de toți cei în cauză.

După care au urmat acțiuni disperate la momente de eficiență redusă: ”A intrat Fusariumul, ce e de făcut?” Păi dacă a intrat, cam rămâi cu el, nu mai prea ai ce face.

A fost neglijată chiar combaterea gramineelor (răsărite mai târziu din cauza secetei). Ce a urmat nu este greu de înțeles.

•

SENSIBILITATEA RAPIȚEI Diferențe între soiuri și hibrizi sunt la oricare plantă de cultură. În foto 3 (hibrid de rapiță cu sensibilități) și foto 4 (hibrid de rapiță tolerant) este un exemplu din cultura de rapiță. La foto 3 am scris „hibrid cu sensibilități” pentru că se pot observa simptome de carență pe silicve, dar și... ››› 64

63

64 Greşeli care ne costă 2

18.06.2019

08.06.2020

››› 62 ... făinare pe frunze. În contrast avem foto 4, unde hibridul are o stare nutrițională și fitosanitară mult mai bună. Hibrizii sunt din același câmp de experiență, deci li s­a aplicat ace­ eași tehnologie, inclusiv un tratament împotriva făinării la finele lunii mai.

Sensibilitatea hibridului din foto 3 face probabilă nevoia unui tratament apli­ cat ceva mai devreme.

De asemenea, pentru conservarea potențialului de producție, o aplicare foliară de microelemente ar putea fi de folos. Și aici este o prezentare succintă a realității existenței diferențelor. Însă diferențe particulare între hibrizi au fost multe. Nu degeaba producțiile au fost între 3.652 și 4.593 kg/ha.

08.06.2020

DIFERENȚE ÎNTRE HIBRIZI DE FLOAREA SOARELUI În anul 2020, în amplasamentul câmpurilor de experiențe cu hibrizi de floarea soarelui a fost și grindină, dar și o lună iunie cu precipitații de peste 200 litri/mp. În luna iunie, când masa vege­ tală a atins maximul de dezvoltare, a fost și o umiditate ridicată a solului și a aerului. Aceste condiții ideale pentru evoluția bolilor au avut consecințe și au arătat hibrizii cu sensibilitate (foto 6 ­ hibrid de floarea soarelui sensibil la boli foliare, comparativ cu foto 5 ­ hibrid de floarea soarelui tolerant la boli foliare), diferențele între hibrizi fiind evidente.

Pentru asemenea hibrizi și condiții, aplicarea de fungicide trebuie făcută fără întârziere, pierderile de producție fiind importante. Cu atât mai ... ››› 66

3

4

1-14 mai 2021

65

66 Greşeli care ne costă ››› 64 ...importantă este selecția co­ rectă și reală a soiurilor și hibrizilor pen­ tru fermele ecologice. Aici, selecția co­ rectă a materialului biologic poate face diferența dintre profit și pierdere. Iar limita dintre aceste situații este foarte subțire.

5

30.07.2020 6

30.07.2020 7

05.08.2020

PORUMBUL, ÎNTRE EXCESUL ȘI LIPSA DE APĂ În fiecare an, în special în legătură cu porumbul, se vorbește despre lu­ crări pentru conservarea apei din sol.

Repetarea an de an a acestei teme să fie un semn de lipsă de memorie sau de lipsă de înțelegere? Desigur că apa este un factor limitativ, însă sunt și situații în care trebuiesc lucrări pentru elimi­ narea excesului de apă. Și de multe ori, în aceeași parcelă și în momente suc­ cesive, avem situații contrastante.

Reacția soiurilor/hibrizilor este particulară și la lipsa apei, dar și la tole­ rarea temporară a excesului de apă. Un exemplu de toleranță diferită la lipsa de apă a hibrizilor de porumb este în foto 7 (Hibrid de porumb mai tolerant) și foto 8 (Hibrid de porumb mai sensibil), ambii hibrizi fiind din aceeași grupă de maturitate.

CONCLUZIE Repetăm, cele de aici au rostul de a aduce în atenție existența și impor­ tanța detaliilor. Acestea pot avea multe nuanțe. Înțelegerea lor corectă este fa­ vorabilă în oricare din situații: și când aduc profit, și când limitează pierde­ rile. Deci observați cu atenție și acțio­ nați în consecință. Încercați să găsiți un echilibru între nevoia de producti­ vitate de lucru și nevoia individualizată a locului și a soiului.

ÎN CĂUTAREA SOIULUI PERFECT

8

05.08.2020 1-14 mai 2021

Soiul (hibridul) este principalul mijloc de producţie în agricultură.

De aceea, alegerea celui potrivit are mare importanţă. Soiul productiv, de calitate şi rezistent încă n­a fost creat! Scanează codul QR și vezi de ce unele soiuri reușesc și altele nu, în aceleași condiții de cultură!

67

68 Cultura mare

Ași la erbicidare: porumbul fără fir de buruiană Porumbul este o plantă sensibilă la îmburuienare, concurența buruienilor pentru apă, hrană și lumină aducând pagube însemnate producției, aceasta putând scădea cu peste 80%.

M

ultiplele întrebuințări în alimen­ tația omului, a animalelor și ca materie primă pentru o serie de industrii fac din cultura porumbului una dintre cele mai importante specii agricole atât pe plan mondial, cât și național. Însă îmburuienarea culturii poate reduce producția cu peste 80%.

CAREU DE AVANTAJE PENTRU COMBATEREA BURUIENILOR Summit Agro România este una din­ tre companiile cu un portofoliu com­ plex de erbicide pentru combaterea in­ tegrată a buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate din cultura porum­ bului. În continuare vă prezentăm pe scurt 7 erbicide.

Click Pro este un erbicid nou în portofoliu, lansat la începutul anului 2020, ce conține două substanțe active: terbutilazin 326 g/litru + meso­ trione 50 g/ litru, asigurând un spectru larg de combatere a buruienilor din cul­ tura porumbului.

Substanța activă terbutilazin face parte din grupa triazinelor, este preluată

1.

•

1-14 mai 2021

un articol de Dr. Ing. SIGMOND ENDRE Summit Agro Romania mai multe pe această temă www.sumi-agro.ro

de buruieni prin rădăcini și frunze, apoi este translocată prin xilem în plantă, acumulandu­se în vârfurile de creștere și frunze. Buruienile se îngălbenesc, apoi se necrozează.

Substanța activă mesotrione are acțiune sistemică, fiind absorbită prin rădăcină, tulpină și frunze și este translocată rapid în întreaga plantă prin xilem și floem. Acționează prin inhibarea enzimei HPPD, întrerupând sinteza unor compuși (plastoquinona și tokoferol), ceea ce duce la blocarea fotosintezei și a producției de carote­ noizi în buruiană.

Are dublă acțiune ­ peliculară și sistemică. Poate fi aplicat atât pre­ emergent, cât și postemergent.

Aplicat în postemergență, produsul

•

asigură o combatere bună a buruienilor monocotiledonate anuale Echochloa crus­galli, Digitaria sanguinalis, Setaria sp. Pentru un control bun al buruienilor menționate recomandăm ca aplicarea să se facă până la stadiul de înfrățire a buruienilor.

Produsul combate și principalele specii de buruieni dicotiledonate întâl­ nite în cultura porumbului: Amaran­ thus sp., Chenopodium sp., Xanthium strumarium etc. În postemergență, produsul poate fi aplicat până la stadiul de 8 frunze ale plantei de porumb, asigurând în acest caz și combaterea buruienilor cu emer­ gență târzie ­ Abutilon theophrasti, Heli­ anthus annus, Solanum nigrum.

Doza omologată este de 2­2,3 litri/ ha. Doza aplicată se stabilește în funcție de gradul de îmburuienare, stadiul de dezvoltare a buruienilor și în funcție de modul de folosire a produsului ­ singur sau în amestec cu un alt erbicid.

La o îmburuienare ridicată și un stadiu mai avansat de dezvoltare a buruienilor, doza recomandată este de

Cultura mare 69 perene: Amaranthus retroflexus, Anthe­ mis arvensis, Brassica oleracea, Cir­ sium arvense, Galium aparine, Xanthium strumarium etc.

Se aplică în doza de 33 g/ha post­ emergent, la stadiul de 4­6 frunze ale culturii de porumb, se absoarbe în principal prin frunze, iar secundar prin rădăcini.

Arbiter este un erbicid sistemic, ce are ca substanță activă fluro­ xipir 200 g/litri, ce se aplică postemer­ gent. Este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene din cultura porumbului.

Doza omologată este de 1 litru/ha, aplicat de la 3 la 6 frunze ale porumbului.

Este absorbit prin aparatul foliar al buruienilor și translocat în toată planta.

Efectul erbicidului poate fi observat la 7­10 zile de la aplicare.

Combate foarte bine Galium aparine (turița), Rubus spp. (mur, zmeur), Cap­ sella bursa­pastoris (traista ciobanu­ lui), Equisetum arvense (coada calului).

Barracuda are ca substanță ac­ tivă mesotrione 100 g/litri și acțio­ nează sistemic, cu aplicare în postemer­ gență. Combate buruieni dicotiledonate și unele monocotiledonate anuale.

Doza omologată este de 0,75­1,5 litri/ha, aplicat când plantele de po­ rumb au 2­8 frunze.

Majoritatea buruienilor cu frunză lată sunt sensibile la erbicidul Barracu­ da, exemplu fiind: Abutilon theophrasti, Amaranthus spp., Ambrozia tifida, Che­ nopodium spp., Polygonum sp., Xanthi­ um strumarium.

6.

2,3 litri/ha, iar în amestec cu un alt er­ bicid se poate utiliza doza de 2 litri/ha.

Pledge 50 WP are ca substanță activă flumioxazin 50% și este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și a unor specii mono­ cotiledonate. Se aplică pelicular, până la răsărirea culturii de porumb și are acțiune reziduală. Nu se amestecă cu alte produse. Se aplică preemergent.

Doza omologată este de 90­120 g/ha în 300­400 litri de apă.

Principalele buruieni combătute: Solanum Nigrum, Amaranthus sp., Che­ nopodium album, Stellaria media.

Ubika are ca substanță activă nicosulfuron 40 g/litri și se aplică postemergent pentru combaterea bu­ ruienilor monocotiledonate anuale și perene și a unor buruieni dicotiledonate.

Se poate aplica de la stadiul de 2 până la 8 frunze ale porumbului, în doză de 1­1,5 litri/ha.

Assault are ca substanță activă dicamba 480 g/litri, care este ab­ sorbit în plantă prin frunze și rădăcină, cu o translocare foarte rapidă în plantă.

Combate buruienile dicotiledonate anuale și perene.

Doza omologată este de 0,6 litri/ha, aplicat atunci când planta de cultură are între 2 și 6 frunze, iar buruienile sunt în faza de 2­4 frunze.

Pentru combaterea Convolvulus arve­ nsis (volbura), se aplică atunci când bu­ ruiana are între 5­15 cm înălțime, iar pen­ tru Cirsium arvense (pălămida), atunci

2.

3.

4.

Pentru combaterea eficientă a buruienilor, bolilor și dăunătorilor porumbului, recomandăm totodată respectarea rotației culturilor și a asolamentului. când rozeta are un diametru de 10 cm.

Lancelot Super este un erbi­ cid sistemic, cu două substanțe active: aminopiralid 30% și florasu­ lam 15%, cu acțiune eficientă asupra buruienilor dicotiledonate anuale și

5.

7.

70 Info companii

EVORIGHT PLUS

Mai mult decât un simplu corector de pH

La tratamentele fitosanitare, calitatea apei utilizate este un element extrem de important, iar acest aspect este deseori neglijat de majoritatea fermierilor. Cum putem îmbunătăți calitatea apei pentru tratat? un articol realizat de

NATUREVO

mai multe pe această temă www.naturevo.ro

P

rodusele de protecție a plantelor sunt foarte sensibile atunci când la aplicare nu se folosește apă de calitate și de aceea este foarte important să se realizeze o sumară analiză a parametrilor apei care este folosită la tratamente.

Există 3 indicatori esen­ țiali care definesc calitatea apei din punct de vedere agronomic: turbiditatea; duritatea sau în unele cazuri salinitatea; pH­ul apei.

• • •

DOUĂ SOLUȚII. ALEGE-O PE CEA MAI BUNĂ!

Dacă în ceea ce privește turbiditatea lucrurile sunt oarecum simple (ea poate fi corectată ușor prin filtrare), în ceea ce privește duritatea sau salinitatea lucrurile se complică, deoarece săru­ rile din apă pot genera în combinațiile cu pesticidele compuși inactivi sau chiar toxici din punct de vedere al protecției plantelor, iar tra­ tamentul este compromis.

Un exemplu clasic în acest sens este blocarea glifosa­ tului în prezența sărurilor de calciu, fapt care în condițiile

1-14 mai 2021

unei durități a apei de pes­ te 40 grade germane, îi re­ duce imediat activitatea la jumătate.

Rezolvarea în acest caz este: ori dublarea dozei, ceea ce este extrem de cos­ tisitor, ori mai simplu și efi­ cient: corectarea apei cu EVORIGHT PLUS. EVITĂ RISIPA, SPOREȘTE EFECTUL! De asemenea, pH­ul apei poate schimba compoziția, dar și durata de viață a pes­

ticidelor și astfel tratamen­ tele să devină ineficiente.

Există un parametru care se numește viteza de înju­ mătățire a pesticidelor și care este rezultatul hidroli­ zei alcaline a substanțelor active. Acest parametru va­ riază extrem de mult în core­ lație directă cu pH­ul apei. De exemplu, substanța activă captan. Viteza de înjumă­ tățire a captanului este de aproximativ 10 minute la un pH al apei de peste 8 unități.

Un calcul sumar ne arată

că dacă timpul de umple­ re a rezervorului este de 5­6 minute și deplasarea până la parcela de lucru este de 7­8 minute, practic, când se în­ cepe tratamentul, doza apli­ cată este sub jumătate, iar după încă 10 minute de lucru ajunge sub un sfert. Așadar, risipă de produs și inefica­ citatea tratamentului. Rezol­ varea și în acest caz este corectarea apei cu EVORIGHT PLUS și aducerea pH­ului sub valoarea de 6 unități, valoare la care captanul se menține activ câteva ore.

Concluzionând, EVORIGHT PLUS realizează corectarea durității și salinității apei prin inactivarea cationilor și an­ ionilor din soluție, realizează corectarea pH­ului soluției la un nivel optim și, în plus, rea­ lizează umectarea suprafeței foliajului pentru o eficacita­ te maximă a tratamentului.

EVORIGHT PLUS asigură și o dispersie mai bună a soluției pe suprafețele tratate și im­ plicit o absorbție superioa­ ră în plante a substanțelor active sistemice.

Un alt aspect extrem de important: pentru un trata­ ment eficient, respectați ordinea de amestecare a produselor în rezervorul de stropit!

Apelați la reprezentantul NATUREVO din zona dum­ neavoastră pentru a achizi­ ționa cel mai bun corector de apă!

71

72 Protecţia plantelor

CIOARA DE SEMĂNĂTURĂ, PRIETEN SAU DUȘMAN? Este considerată o specie cu impact neutru pentru agricultură.

Totuși, în ultimii ani aceste păsări s-au înmulțit foarte mult și fac probleme fermierilor.

Cum ne protejăm semănăturile de primăvară de atacul lor?

C

iorile de semănătură (Corvus frugilegus) sunt păsări sociale, în multe cazuri se găsesc în colonii de la câteva sute de exemplare, până la câteva mii, chiar zeci de mii de păsări!

Interesant este că ciorile nu se tem de om, ci s­au adaptat și conviețuisc cu acesta. Putem să constatăm acest lucru în timpul efectuării lucrărilor agricole în câmp, toamna sau primă­ vara. Aceste păsări nu au nici o teamă de tractorul cu implementele sale,

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

calculează foarte bine traiectoria aces­ tora pe tarla. După ce acestea trec, caută în urma lor larve de insecte sau mici rozătoare.

Cioara de semănătură hrănindu­se cu larvele insectelor imediat după trecerea tractorului cu grapa cu discuri

1-14 mai 2021

PAGUBE IMENSE În România, ciorile s­au înmulțit foar­ te mult în ultimii ani, fapt constatat și de fermieri, care se plâng de pagube din ce în ce mai mari, mai ales la culturile de primăvară (porumb, floarea soare­ lui, soia), dar și la dovleci, pepeni, etc. Înmulțirea peste măsură a ciorilor pro­ duce dezechilibre ecosistemelor, inclu­ siv a celor agricole. Aceste dezechilibre sunt accentuate și de cele climatice (cum ar fi perioadele cu secetă exce­ sivă, așa cum s­a întâmplat în 2020).

CINE-I VINOVAT? Omul, prin împușcarea irațională a uliilor porumbari, șoimilor călători și dunăreni, a acvilelor sau a bufnițelor mari, singurii dușmani naturali capabili să rărească eficient numărul ciorilor (inclusiv pe cele de semănătură). În lip­ sa acestor specii de păsări prădătoare, ciorile se înmulțesc fără probleme, ajungând să provoace pagube consi­ derabile culturilor agricole și horticole. Și tot omul, prin lipsa (sau distruge­ rea) perdelelor forestiere, locul unde păsările prădătoare, aceste specii utile, își fac sălaș. Mulți consideră că în zonele unde se găsesc perdele ... ››› 74

73

74 Protecţia plantelor Momâi (sperietori simple de ciori)

Tun antipăsări (sursa foto: www.tinker.af.mil) ››› 72 ... forestiere se înmulțesc ciorile peste măsură. Nimic mai fals. În aces­ te zone se înmulțesc atât ciorile, cât și prădătorii acestora. Cum aceste per­ dele au dispărut din sud­estul țării și cum ciorile sunt mai inteligente decât prădătoarele lor, acestea s­au adap­ tat mult mai ușor schimbărilor brutale asupra mediului înconjurător (provo­ cate de om). Prin urmare, ciorile au prosperat, s­a înmulțit peste măsură, în timp ce prădătorii acestora și­au redus drastic efectivele.

Cine suferă din cauza acestor deze­ chilibre? Fermierii! ÎN TOT RĂUL E ȘI-UN BINE! Pe de altă parte, ciorile de semănă­ tură consumă larvele insectelor dăună­ toare, precum și puii rozătoarelor (in­ clusiv șoarecii de câmp). Prin consumul insectelor și al micilor rozătoare, ciorile de semănătură contribuie la menține­ rea unui echilibru privind nivelul popu­ lațiilor unor specii dăunătoare pentru fermieri (gândacul ghebos, viermii cenușii, șoarecii de câmp, etc). Acest lucru se întâmplă când nivelul popula­ ției ciorilor de semănătură nu a cres­ cut foarte mult, așa cum s­a întâmplat în ultimii ani, în sud­estul țării (zona Bărăganului).

3 METODE DE PROTECȚIE Există câteva metode preventive, dar eficacitatea acestora este limitată.

Fermierii mici folosesc în general momâi, adică un celofan agățat de un băț, le amplasează pe solele

1.

1-14 mai 2021

semănate, în speranța de a alunga păsările.

O altă metodă care ar avea efica­ citate mai ridicată decât momâi­ le este amplasarea în câmp de CD­uri vechi, agățate de un băț. De ce această metodă sperie mai mult ciorile de se­ mănătură decât momâile? În bătaia vântului, CD­urile își schimbă poziția iar odată cu aceasta se schimbă și reflexia luminii, fapt ce sperie păsările.

O metodă folosită de fermierii medii și mari este protecția se­ mănăturilor de primăvară cu ajutorul tunurilor antipăsări.

2.

3.

CUM FUNCȚIONEAZĂ TUNURILE? Cu ajutorul gazului (în general pro­ pan sau butan) se produc explozii în

CELE MAI INTELIGENTE PĂSĂRI DIN LUME La capitolul inteligență, ciorile depășesc vulturii, ulii sau bufnițele.

Un studiu de mare anvergură, efec­ tuat în anul 2004, a scos în evidență faptul că aceste păsări sunt la fel de inteligente ca și cimpanzeii.

Corvidele sunt cele mai inteligente fapturi de pe planetă după oame­ ni, ocupând locul 2, la egalitate cu cimpanzeii și delfinii. Alte cercetări au scos în evidență faptul că ciorile sunt singurele viețuitoare, cu ex­ cepția omului și a maimuțelor, care sunt capabile să se folosească de unelte în căutarea hranei!

camera de combustie a tunului, iar zgomotul acestora sperie păsările și animalele sălbatice (mistreții) pe o rază de 100­150 de metri. Există mai multe variante de tunuri antipăsări, cu detonare fie mecanică, fie electronică (cu setarea intervalului de timp dintre explozii). Acest tun se mai numește „sperietoare de ciori cu gaz”. Numai că cioara de semănătură este foarte inteligentă și se obișnuiește în timp cu zgomotul acestor explozii. Ba mai mult, am întâlnit situații când ciorile stăteau... pe un tun antipăsări, nefiind deranjate de zgomotul exploziilor. Prin urmare soluțiile enumerate până acum au eficacitate pe termen scurt și mediu, dar nu și pe termen lung.

CEA MAI BUNĂ SOLUȚIE... ... rămâne refacerea echilibrelor naturale, a perdelelor forestiere din zonele de câmpie și, în timp, a popu­ lațiilor dușmanilor naturali ai ciorilor de semănătură (ulii porumbari, acvile, șoimi, bufnițe, etc). Adică păsările răpi­ toare ar trebui să fie mai bine protejate și nu împușcate irațional. Directiva „Păsări” la nivelul UE (transpusă și în legislația națională) ar trebui să fie mai bine aplicată la noi în țară.

Dacă populația ciorilor de semănă­ tură va crește și mai mult decât în pre­ zent, mai ales în zona de sud­est a țării, în următorii ani presiunea pe semănă­ turile de primăvară (inclusiv porumb și floarea soarelui) va fi din ce în ce mai ridicată, iar aceste culturi ar putea deveni o mare loterie!

75

MULTI e herbicid 500 g/l metobromuron

Baza programelor de erbicidare pentru culturile de floarea-soarelui , soia si cartof

www.belchim.ro

76 Culturi de câmp

Cartoful - Alertă de sezon

Programul de combatere a manei, patogen campion la camuflaj și atac brusc în cultură, trebuie să includă și fungicide cu competențe de nivel nou, cum este BANJO 500 SC. De ce este momentul să acționezi acum?

M

ana cartofului (Phytophthora in­ festans) își are originea în Ameri­ ca de Sud, unde a apărut subit în anul 1844. În mai puțin de un an a ajuns și în Europa (în Irlanda), unde a provo­ cat moartea a un milion de oameni și deportarea altui milion către Statele Unite, intrând în istorie sub numele de „Marea foamete a cartofului din 1845”.

Așa a devenit singura boală cu no­ torietate atât de vastă, care are și în ziua de azi un impact devastator în fermele cultivatoare de cartof. Și la noi în țară, ea este favorizată de suprapunerea a doi factori climatici: temperatură ‹− −› umi­ ditate, și, dacă nu este ținută sub con­ trol, distruge întreaga cultură în 7­10 zile.

performante. Efectul este garantat, mai ales că în aceste cazuri, ciuperca nu a învățat să dezvolte rezistență.

Banjo 500 SC este un fungicid de contact cu acțiune preventivă și cu activitate reziduală parțială, împotriva manei și cu efect antisporulant, care acţionează în direcţia stopării germină­ rii şi producerii de spori în toate stadiile de dezvoltare ale bolii.

APROAPE 200 DE ANI DE ADAPTARE LA MEDIU Această scurtă incursiune istorică ne demonstrează că Phytophthora in­ festans este unul dintre cei mai vechi, agresivi și nemiloși patogeni din istoria cunoscută a agronomiei. Din păcate, își face și azi simțită prezența, dacă nu este prevenită. Din fericire, există alerte de potențial al apariției manei și avem fungicide eficiente. Iar vestea bună e că, an de an, formulările de combate­ re nou apărute sunt din ce în ce mai

DE CE ACUM ESTE MOMENTUL SĂ NE FERIM? Infecția cu patogenul și germina­ rea sporilor se produc atunci când avem parte de temperaturi de 10­25°C și umiditate 90­100%, ce persistă mai mult de 4 ore. Exact cum este și această perioadă, cu secvențe de ploi dese și amplitudini mari de temperatură zi ­ noapte. În cazul în care acești factori se manifestă pentru mai mult de 10 ore, sunt favorizate condițiile pentru pro­ ducerea sporangilor.

1-14 mai 2021

un articol

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

DUBLU BENEFICIU Fungicidul BANJO 500 SC oferă un dublu beneficiu prin aplicarea sa: În primul rând, cel așteptat, de sto­ pare a infecției și de protecție a apara­ tului foliar.

Al doilea beneficiu, foarte important, este riscul scăzut de apariție a rezis­ tenței patogenului la substanța activă.

Deși este recomandat să fie aplicat preventiv, la sol, înainte ca distanța din­ tre rânduri să fie acoperită de frunzele plantelor, aplicarea acestui produs este foarte eficientă și imediat ce condițiile climatice favorizează apariția bolii, în­ tr­o doză de 0,4 l/ha. Tratamentul se repetă la 5­14 zile, în funcție de pragul de alertă pentru mană, de severitatea bolii și de stadiul de vegetație. Deoarece nu dezvoltă rezistență, produsul poate fi aplicat în rotație cu alte fungicide, de la răsărire la încheierea rândurilor și de la înflorit până la maturarea tufei.

Testele în mai multe loturi experimen­ tale cu risc major de apariție a manei au demonstrat că BANJO 500 SC aplicat împreună cu PRESIDIUM® (fungicid de ultimă generație pe bază de zoxamidă și dimetomorf) au asigurat o protecție de nivel 4,2 pe scala Euroblight (aproape de maximum) culturilor de cartof.

• •

77

78 Compostarea biodeșeurilor

Sursa foto: www.canva.com

Ce facem cu deșeurile biodegradabile din ferme?

Revista Ferma îți arată avantajele, principiile și posibilitățile de aplicare a metodelor de tratare aerobă (compostare) și anaerobă (fermentare metanică) a biodeșeurilor din fermele de animale și din gospodărie.

P

entru transpunerea în legislația internă a Directivelor UE, a fost publicată Legea nr. 181/2020, privind gestionarea și tratarea aerobă sau anaerobă a deșeurilor organice, numite și biodeșeuri, care a intrat în vigoare la 20.02.21.

CÂND VA FI OBLIGATORIE? Aplicarea acestei Legi va fi obligato­ rie, după elaborarea Normelor tehnice de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (în decurs de șase luni).

Fermierii și populația rurală nu cu­ nosc metodele aplicate pe plan mondial și nu dispun de instalațiile necesare.

Astfel de metode au fost experimentate și aplicate în sistemele agricole intensive din țara noastră în perioada anilor 1970­ 1985 sub coordonarea științifică a ASAS. După Revoluție, au fost abandonate cer­ cetările științifice pe această temă.

CE SUNT BIODEȘEURILE? În legislație sunt definite ca deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri sau din bucătării, de la firme de catering, din unitățile de prelucrare a produselor alimentare etc. În țările

un articol de

MIHAI DECUN

Membru al ASAS Membru de onoare al AOȘR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

civilizate se acordă o mare importanță bioconversiei fermentative a biodeșe­ urilor de toate categoriile în produse refolosibile, ca o expresie a circuitului natural și nepoluant al materiei.

Cartea verde a Comisiei Europene recomandă a considera deșeurile bio­ logice nepoluante ca o resursă natu­ rală prețioasă, exploatabilă pentru producerea unui compost de calitate și consideră că viitorul agriculturii de­ pinde și de conservarea și reabilita­ rea fertilității solurilor. Un compost ce poate contribui la reducerea utilizării îngrășămintelor chimice.

CE ESTE COMPOSTAREA? Este metoda de fermentare aerobă controlată a materialelor biodegradabile, care permite generarea de temperaturi

adecvate dezvoltării bacteriilor termo­ file, ca rezultat al producerii de căldură în procesul de degradare biologică a materiei organice. În grămezile rezul­ tate din amestecul deșeurilor vegetale (paie, floarea soarelui, porumb, frunze de legume și pomi, vreji de leguminoase, flori tăiate, fructe și legume alterate, iarbă și buruieni etc.) cu deșeuri din produse animaliere (resturi de carne, intestine, conținut intestinal, dejecții de la animale) se produce un proces biologic complex, de descompunere și de sinteză, care conduce la humifi­ carea substanțelor organice și dispa­ riția mirosurilor specifice, rezultând un îngrășământ organic concentrat, fără riscuri din punct de vedere igienic.

Pentru desfășurarea normală a com­ postării, biodeșeurile trebuie să conțină un raport între carbon și azot de 20:1 și 35:1 (ideal 25:1). Asigurarea condițiilor de compostare presupune obligatoriu adăugarea la reziduurile vegetale și a reziduurilor de origine animală, care conțin pe lângă compuși ai carbonului, și compuși ai azotului și ai fosforului.

Cel mai frecvent, se adaugă dejecții mixte din sectorul zootehnic. ... ››› 80

GARANTĂM ORELE DE

1-14 mai 2021

79

TRACTOR LA SCHIMB PE DURATA REPARAȚIILOR Achiziționează acum noul model Case IH Magnum AFS CONNECT, iar Titan Machinery îți garantează orele de funcționare continuă ale acestuia, oferindu-ți un tractor Magnum la schimb, în caz de nevoie în timpul campaniei.

PUTERE UTILIZATĂ EFICIENT. Puternicul motor cu 6 cilindri de 8.7 litri este proiectat pentru a genera maximum de putere optimizând totodată eficiența consumului.

EXCELENT ÎN CÂMP CÂT ȘI ÎN TRANSPORT. Puteți opta pentru eficiența dovedită a transmisiei PowerDrive sau pentru transmisia variabilă continuă CVX, ideală atât pentru câmp cât și pentru transport.

FABRICAT PENTRU A FI PUTERNIC Ridicător spate în 3 puncte cu capacitatea de până la 11.700 kg, optional - ridicator frontal full integrat cu capacitatea de până la 4.070 kg.

Ofertă supusă unor termeni și condiții valabilă pentru gama de tractoare Case IH Magnum AFS CONNECT achiziționate pe întreaga perioadă a anului 2021. Află mai multe detalii de la reprezentanții Titan Machinery.

București: 0374 367600 - Aleea Ștefania nr. 2, Dragomirești Deal, 077096 Ilfov / ROMÂNIA; Alexandria: 0374 367678; Botoșani: 0374 880520; Brăila: 0374 367 678; Cluj: 0374 367698; Constanța: 0374 367640; Craiova: 0374 367633; Oradea: 0374 367605; Roman: 0374 367603; Slobozia: 0374 367688; Timișoara: 0374 367604; Tulcea: 0755 016253; www.titanmachinery.ro; office@titanmachinery.ro;

80 Compostarea biodeșeurilor ››› 78 ... În absența acestora, se poate adăuga o cantitate redusă de îngrășă­ minte care conțin azot și fosfor.

DOUĂ TIPURI DE PROCESE Nedirijat. Procesul de compos­ tare spontană este lent și de­ pendent de compoziția amestecului (raportul C.N) supus biodegradării, cât și de gradul de aerare, de umiditatea și temperatura mediului extern. Tem­ peratura crește încet după primele două săptămâni de fermentare și atinge vara cel mult 50°C. În cazul compostării dirijate, procesele de fermentare aerobă se dezvoltă rapid şi conduc la creşte­ rea temperaturii până la peste 60°C, în cursul primei luni.

1.

2.

DECONTAMINAREA DEȘEURILOR Din cercetările științifice efectuate la Facultatea de Medicină Veterinară

din Timișoara, a rezultat că numărul de bacterii cu valoare de indicatori sanitari (Escherichia coli și bacteriile coliforme) scade treptat în decursul compostării, ajungând ca după trei patru luni să nu mai poată fi puse în evidență, ceea ce indică existența unui proces activ de decontaminare a biodeșeurilor. Chiar și agenții patogeni pentru animale și om, introduși experimental în grăme­ zile de compostare au fost inactivați în decurs de o lună. Decontaminarea deșeurilor organice supuse compostă­ rii se realizează prin acțiunea sinergică a nivelului temperaturii (50­70°C) și a duratei de acțiune (săptămâni), pre­ cum și ca urmare a fenomenelor de antagonism microbian dintre microbii saprofiți, producători de antibiotice și alte bacteriocine, care distrug agenții patogeni. În același mod sunt inacti­ vați și agenții fitopatogeni (bacterii, miceți, virusuri), precum și insectele

și acarienii care produc boli la plan­ te și care se găsesc în biodeșeurile supuse compostării. Dacă nu se asi­ gură condițiile pentru dezvoltarea florei termofile, inactivarea agenților fitopatogeni și a semințelor de buru­ ieni nu va avea loc, ceea ce ar favoriza îmburuienarea și difuzarea bolilor la plante prin compost necorespunzător.

CUM GRĂBIM FERMENTAȚIA? Pentru accelerarea proceselor bio­ logice specifice compostării, se pot adăuga anumite biopreparate, care grăbesc fermentația și contribuie la ridicarea temperaturii. Bioprepa­ ratele pot fi procurate din comerț sau se pot prepara în cadrul fermei (maiele pe bază de macerat de urzici, zer sau lapte degresat și culturi micro­ biene). În Franţa, Ecosystem comer­ cializează produsul ECO 405, care are un efect de activare a procesului de compostare.

CERINȚELE UNUI COMPOST BUN Compostul este rezultatul final al procesului de bio­oxidare a substra­ tului organic, în condiții aerobe, la anu­ mite temperaturi și un anumit grad de umiditate. Aspectul compostului, ca produs final, este asemănător, prin consistență și miros, cu mranița, dar poate fi într­o oarecare măsură diferit, dependent de biodeșeurile supuse fer­ mentării, de metoda de obținere folosită și de modul urmărit de valorificare.

Per ansamblu, un compost bun trebuie: să fie omogen, cu particule mai mici de 1,2 cm; să prezinte un miros apropiat de pământul reavăn, iar dacă este proaspăt obținut poate avea și nuanțe discrete de amoniac; să nu conțină semințe viabile de plante ori contaminanți vizibili; să prezinte un pH între 6,0 și 7,8; dacă urmează să fie însăcuit, să pre­ zinte o umiditate de sub 50%.

• • • • •

Scanează codul QR și vezi cum scapi de resturile vegetale din gospodărie prin compostare!

Fertilizarea pomilor cu compost

1-14 mai 2021

Despre construcţia platformei de compostare citiți în numărul viitor!

81

82 Legumicultură

“Biocontrolul” la legume: 4 pași pentru a-l înțelege

Marcoser, companie ce oferă consultanță specializată în cultivarea legumelor, introduce în România de câțiva ani noile tehnici de control biologic în legumicultură. Iată cum le poți folosi și ce avantaje îți aduc acestea!

U

tilizarea tehnicilor de control bio­ logic pentru culturile de legume în ariile protejate este o tendință în creștere în întreaga lume. Acestea ajută culturile să se dezvolte în condiții mai bune cu ajutorul organismului viu care luptă împotriva dăunătorilor și bolilor.

Compania Marcoser este convinsă că utilizarea continuă a acestor tehnici de control biologic contribuie considerabil la îmbunătățirea sectorului horticol și la creșterea calității recoltelor obținute, însă, sunt conștienți de faptul că “Bio­ controlul” este încă necunoscut pentru mulți dintre producătorii de legume. De aceea, în acest articol vom încerca să clarificăm principalele aspecte legate de această tehnică, în 4 pași simpli.

Ce este controlul biologic? În primul rând, trebuie să înțelegem conceptul în sine și ce se află în jurul lui.

Controlul biologic este o componentă a unei strategii integrate de gestionare a

1.

1-14 mai 2021

un articol de

MARIUS PETRACHE

General Manager Marcoser mai multe pe această temă www.marcoser.ro

dăunătorilor care tinde să elimine/limi­ teze numărul tratamentelor chimice.

Controlul biologic implică utilizarea de organisme vii, cum ar fi prădători, paraziți sau microorganisme, care au rolul de a reduce populația de dăunători și boli existente într­o cultură. Aceste organisme vii sunt utilizate în funcție de cultură, dăunător și gradul de atac.

Avantajele controlului biologic al dăunătorilor. Utilizarea con­ trolului biologic prezintă numeroase avantaje, dintre care le amintim pe cele mai importante: Reducerea semnificativă a trata­ mentelor chimice: Datorită acestor in­

2.

•

secte benefice numărul tratamentelor scade, deoarece, în general, organis­ mele vii nu sunt compatibile cu toate substanțele active.

Spre deosebire de tratamentele chimice, agenții de control biologic nu creează rezistență insectelor.

Nu este toxic pentru plantă, mediu și om, planta dezvoltându­se armonios în prezența insectelor benefice.

Caracteristicile controlului bio­ logic. Utilizarea controlului bio­ logic are un rol foarte important în teh­ nologia unei culturi, acesta contribuind la dezvoltarea armonioasă a plantei și la eliminarea stresului cauzat de trata­ mentele chimice. La folosirea acestei metode de combatere trebuie să se țină cont de anumiți factori, și anume: Utilizarea hibrizilor toleranți/rezis­ tenți la TSWV: Este recomandată alegerea și utilizarea hibrizilor tole­ ranți la TSWV (Virusul petelor de

• •

3.

•

Legumicultură 83

bronz), deoarece se știe că thripsul, un dăunător feroce, este vector de viroze.

Locul unde este amplasată cultura: Din cauza diferențelor de temperatură dintre regiuni, introducerea insectelor benefice poate varia între 10 și 15 zile între nordul și sudul țării.

Factorii de mediu: Trebuie luat în considerare faptul că fiecare organism viu are nevoie de o anumită tempera­ tură pentru a se instala în cultură și pentru a se înmulți.

Monitorizarea culturii: Monitorizarea dăunătorilor se face cu ajutorul cap­ canelor lipicioase sau a capcanelor cu feromoni. Această etapă are rolul de a anunța momentul propice pentru intro­ ducerea insectelor benefice.

Efectuarea ferti­irigărilor: La lan­ sarea controlului biologic cultura tre­ buie să fie suficient de dezvoltată și de aceea este necesară aplicarea nutrienților de care planta are nevoie.

Stadiul de dezvoltare al culturii: Ca să se poată introduce aceste organisme vii, trebuie urmărit stadiul de dezvol­ tare al culturii, apariția primelor flori și umiditatea atmosferică din seră/solar.

Acești factori sunt importanți pentru în­ mulțirea normală a insectelor benefice.

Tratamentele chimice efectuate: Tratamentele efectuate culturii până la momentul lansării trebuie să fie notate

• • •

• •

•

ținând cont de următoarele: produsul utilizat, omologare, doza aplicată și data aplicării.

Controlul biologic este o opți­ une foarte interesantă de inclus în tehnicile noi de cultivare, dar poate fi considerat dificil la început. Prin urmare, atunci când decideți să includeți aceste acțiuni în culturile dumneavoastră, echipa de ingineri horticultori de la Marcoser vă va însoți în timpul întregului proces, de la alegerea prădătorilor speci­ fici culturii și până la lansarea lor și, de asemenea, vor efectua vizite periodice în care vor evalua stadiul culturii și vor stabili și pașii care trebuie urmați în continuare.

4.

Utilizarea insectelor benefice (lansarea în cultură a prădăto­ rilor). Lansarea se face în funcție de prădător; de regulă, se recomandă eliberarea dimineața devreme sau seara. Așezarea lor (plicuri sau cutii, în funcție de ambalaj) se face sub vârful plantei la o distanță de 30­40 cm, ferite de acțiunea directă a razelor solare.

Tratamentele aplicate după lansarea insectelor benefice se fac doar la reco­ mandarea specialistului. Dacă numărul de flori este redus, pentru a nu avea probleme, se recomandă plantarea în număr redus a speciilor de plante bene­ fice (de exemplu, busuiocul sau alyssum).

La efectuarea operațiunilor de de­ foliere sau copilit, frunzele și lăstarii rupți se lasă pe sol timp de 3­4 zile, astfel încât prădătorii prezenți pe ele să se poată instala înapoi pe plantă.

DIFERITE TIPURI DE ORGANISME VII

•

Prădătorii sunt insecte sau acarieni care se hrănesc cu pradă vie, consu­ mând un număr mare de dăunători pe parcursul întregii vieți.

Paraziții sunt organisme ce se dez­ voltă pe seama altor organisme, care se numesc gazde, acestea având corpul mai mare decât al paraziților.

•

Diferitele specii de paraziți exis­ tente se pot dezvolta (pot parazita) pe diferite stadii de dezvoltare ale dăunătorilor: ou, larvă, pupă sau adult.

Microorganismele pot fi bacterii ce infectează insectele prin tractul lor digestiv și fungi, ciuperci care provoacă boli insectelor.

•

84 Horticultură

MALAGROW: DE LA RĂSAD LA RECOLTĂ

GABRIEL DĂNCIULESCU este noul director comercial al Malagrow România. Am aflat de la acesta cum colaborează cu fermierii şi ce pot câştiga cei care se înscriu în concursul „Made in Romania”.

G

abriel Dănciulescu a preluat re­ cent poziţia de director comer­ cial al Malagrow România, după ce, timp de doi ani şi jumătate, a fost manager regional pentru zona de sud a ţării în cadrul companiei. De mai bine de cinci ani are propria fermă le­ gumicolă, iar din 2018 este şi preşe­ dintele Cooperativei „Legume Olteneşti Vădăstriţa” din judeţul Olt, ce reuneşte peste 80 de membri.

PLAN TEHNOLOGIC COMPLEX Malagrow este un nume tot mai popular printre fermierii din România, susţine noul director comercial. Aces­ ta le recomandă fermierilor să testeze produsele pe o suprafaţă mică din fer­ mă, de 500­1.000 de metri pătraţi. În felul acesta, îşi pot da seama dacă pro­ dusele respective sunt benefice solului

1-14 mai 2021

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.malagrow.ro/made­in­romania

şi plantelor pe care ei le cultivă şi ajung la un rezultat pozitiv. „Tot mai mulţi fermieri acceptă provocarea de a urma tehnologia pro­ pusă de Malagrow, văzând cât este de complexă. Malagrow le propune fer­ mierilor un plan tehnologic complet, de la momentul în care plantele sunt în faza de răsad şi până la recoltare, inclusiv pentru coacere. Asigurăm, de aseme­ nea, microelemente, în cazul în care plantele au carenţe de bor, zinc, mag­ neziu. Avem soluţii pentru toate aceste probleme”, explică Gabriel Dănciulescu.

RECOLTE BOGATE ŞI PRODUSE SĂNĂTOASE „Ţinta noastră nu este doar vân­ zarea şi cifrele de la sfârşitul anului.

Ne dorim să creştem împreună cu fermierii, puţin câte puţin, iar aceştia să se convingă singuri de calitatea biostimulatorilor şi fertilizanţilor care au un impact extraordinar asupra producţiei unei ferme. O creştere a producţiei reprezintă un câştig finan­ ciar ce îi permite unui fermier să facă investiţii în anul următor, să moderni­ zeze sau să extindă ferma”, adaugă Dănciulescu.

Acesta spune că rezultatele sunt confirmate atât de fermieri din toa­ ta ţara care au folosit produsele Malagrow, cât şi de experienţa din ferma proprie, în care cultivă tomate, ardei și vinete.

Horticultură 85

Sursa foto: www.canva.com

„MADE IN ROMANIA”: MALAGROW PREMIAZĂ IDEILE CREATIVE

SOLUŢII INOVATIVE ÎN COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR Toate produsele din portofoliul Malagrow sunt disponibile şi pentru fermierii români: biostimulatori, fertili­ zanţi şi soluţii inovative pentru legu­ micultură, viticultură şi pomicultură.

Gabriel Dănciulescu explică ce în­ seamnă soluţii inovative: „Avem pro­ duse alternative pentru combaterea fuzariozei la ardei şi pentru com­ baterea unor dăunători precum Tuta, trips, musculiţa albă etc. Avem un pro­ dus care răspândeşte constant, timp de mai multe zile, substanţe aromate, naturale, atrăgătoare pentru albine, bondari, sirfide şi alte insecte pole­ nizatoare, atrăgându­le eficient spre terenurile cultivate, iar de aici rezultă o recoltă mai bogată”.

UNDE GĂSIŢI PRODUSELE MALAGROW Produsele Malagrow sunt disponi­ bile în fitofarmacii locale, reţele de distribuitori sau prin contact direct cu reprezentanţii companiei. Malagrow are două depozite în România, unul lângă Oradea, jud. Bihor, şi unul la Cora­ bia, jud. Olt. Astfel, produsele ajung în magazinele din toată ţara sau direct la fermieri în maximum două zile de

Sunt foarte mulţi fermieri din România care au folosit deja produsele noastre şi ne împărtăşesc zilnic recunoştinţa.

Sunt multe substanţe chimice care nu se mai comercializează şi noi venim în sprijinul fermierilor cu soluţii alternative, prietenoase cu mediul GABRIEL DĂNCIULESCU

Director comercial Malagrow România

la preluarea comenzii. În unele cazuri, produsele sunt livrate prin curier rapid. „Îi îndrumăm pe fermieri la cel mai apropiat magazin sau distribuitor unde pot găsi produsele Malagrow pe care le doresc. Încercăm tot timpul să găsim soluţii, astfel încât fermierii benefici­ ază de sprijin şi consultanţă de specia­ litate”, spune Gabriel Dănciulescu.

SPRIJIN PENTRU FERMIERI În echipa de vânzări Malagrow România sunt, de anul acesta, cinci reprezentanţi aflaţi în contact direct cu fermierii. „Ne susţine permanent şi echi­ pa de cercetare din Ungaria şi încercăm să îi ajutăm cu informaţii pe fermierii cu care colaborăm, chiar şi în probleme care nu ţin neapărat de domeniul nostru de activitate. De exemplu, anul trecut a fost o perioadă de supraproducţie la roşii.

Am încercat, prin cunoştinţele şi con­ tactele noastre, să îi punem în legătură cu alţi fermieri care aveau contracte, astfel încât să poată să vândă o parte din producţie. În alte cazuri, în care unii fer­ mieri se confruntau cu boli ale plantelor, am trimis mostre şi imagini din fermele colegilor din Ungaria şi am încercat să ajutăm fermierii cu sfaturi legate de tra­ tamente”, mai spune Dănciulescu.

Ferma Media Grup este partenerul media al Malagrow în cam­ pania de promovare a concursului „Made in România”. Aflaţi informaţii utile şi noutăţi de pe paginile de internet www.revista­ferma.ro şi www.agroinfo.ro şi de pe paginile de Facebook Revista Ferma şi Agroinfo.

Fermierii se pot înscrie în con­ cursul „Made in Romania” până la finalul lunii octombrie 2021.

Scanează codul QR și află detalii!

CONCURSUL „MADE IN ROMANIA” Malagrow a lansat, în luna martie 2021, în premieră şi în exclusivitate pentru producătorii din sectorul horti­ col din ţara noastră, concursul „Made in Romania”, cu premii totale în valoare de mii de euro.

S­au înscris deja în concurs, pe plat­ forma https://malagrow.ro/made­in­ro­ mania/, producători din sectorul horti­ col din toată ţara, atât fermieri de clasă medie, cât şi fermieri mai mici, care au doar 2.000­3.000 de mp de solarii cu legume. Sunt şi fermieri care nu au folo­ sit produsele Malagrow până acum, dar sunt motivaţi de faptul că vor câştiga informaţii extrem de utile, intrând într­o comunitate în care împărtăşesc expe­ rienţe din propriile ferme, crede Gabriel Dănciulescu. „Nu urmărim ca fermierii care se înscriu în concurs să participe doar pentru câştigul financiar. Ne dorim mai mult ca tot acest bagaj de informaţii să ajungă la cât mai mulţi fermieri, ceea ce este un câştig mult mai mare decât premiile în sine. La finalul concursului, juriul va selecta diverse tehnologii şi probleme pe care le vom face cunos­ cute tuturor”, spune directorul comercial al Malagrow România.

86 Pomicultură

Gardul viu format din pomi Î

Diversificarea ofertei pomicole, servicii dendrologice, precum și informatizarea reprezintă cerințe obligatorii pentru performanță și continuitate în ferma pomicolă a familiei Acatrinei.

n pepiniera din Bacău (vezi pag.

34), în fiecare vară, sunt altoiți aproximativ 40 de mii de puieți, beneficiarilor eliberându­li­se inclusiv certificat fitosanitar pentru materialul săditor.

DIRIJAREA FORMĂRII ARTISTICE A COROANEI POMILOR În activitatea de prestări servicii în pomicultură și peisagistică dezvoltată de tinerii specialiști este inclusă și diri­ jarea formării artistice a coroanei pomi­ lor, precum și altoirea unor soiuri vechi sau a unora ultra­moderni, în funcție de cerințele beneficiarilor. ”Chiar în curtea noastră am dirijat primul nostru model de coroană artistică palisată, apelând la beneficiile oferite de apariția soiurilor de pomi tip columnar. Vorbim despre tendința soiurilor de măr, păr, etc, de a crește pe un ax, de a forma ramuri de rod și foarte multe creșteri laterale. Practic, am obținut un gard viu din măr, cu model în romb, care ne oferă atât o imagine plăcută, cât și fructe gustoase”, explica Rareș­Florin Acatrinei.

MATERIAL VIABIL, SOIURI AUTENTICE Cât privește soiurile, chiar în toamna 2020 au altoit soiul Red Love, despre care se spune că are pulpa roșie și este benefic pentru sănătate, având o concentrație mare de antioxidanți. ”Faptul că

1-14 mai 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista­ferma.ro

producem singurimaterialul săditor, din pepinieră așezându­l în șanțurile de stratificare, elimină riscurile de degra­ dare și de deshidratare a puieților, precum și pe cele de încurcare sau de pierdere a soiurilor. Prin traseul clar al pomilor din pepinieră la punctul de desfacere, se menține starea de viabi­ litate a pomilor și se respectă cu stric­ tețe autenticitatea soiurilor.

MICII CULTIVATORI Ca orientare actuală, se adresează micilor cultivatori de pomi și celor care doresc să își amenajeze grădini cu pomi fructiferi. ”Odată cu pandemia, a apărut și această dorință de a avea fructele proprii, controlate din punct de vede­ re al tratamentelor și mai accesibile, astfel încât reducerea mobilității fizice să nu însemne privarea de accesul la fructe. Proiectăm, realizăm și întreți­ nem astfel de grădini, iar experiența din Islanda ne este de foarte mare ajutor”, explica Rareș­Florin Acatrinei.

3 CONDIȚII PENTRU REUȘITĂ În privința condițiilor minime de în­ deplinit, pentru a se atinge eficiența economică într­o fermă de producție pomicolă pentru fructe, aceiași specia­ liști subliniază trei aspecte esențiale: Necesitatea asigurării unei su­ prafețe minime de 7­8 hectare livadă; Orientarea către limitarea costurilor de producție printr­o analiză cât mai justă a cheltuielilor și a misiunii fiecă­ rui muncitor din fermă; Actualizarea sistemu­ lui de comunicare cu potențialii beneficiari (prin orientarea rapidă către on­ line), asociată flexibilizării disponibilității de a expedia producția rapid și în orice colț al țării.

1.

2.

3.

un articol de MARIAN MUȘAT

Pomicultură 87

mai multe pe această temă www.revista­ferma.ro

ATENŢIE LA MONILIOZĂ!

Monilioza este o boală agresivă cu toate speciile de sâmburoase (cireş, vişin, cais, piersic, prun), îndeosebi în anii cu primăveri ploioase, cu ceaţă, rouă şi umiditate atmosferică ridicată.

“D

Sursa foto: www.canva.com

acă nu vom avea accidente climatice și vom fi atenți la eventuale infecții cu Moni­ linia laxa, foarte virulentă și care se transmite ușor în perioada înfloritului, dar și ulterior, consider ca producția de

Ramură de cireș înflorit, afectată de Monilia cinerea

fructe la specia cais va fi satisfăcătoare spre bună. Au fost afectaţi de înghețu­ rile târzii de primăvară mugurii floriferi, respectiv, florile, la cireşii extratim­ purii și timpurii, destul de sensibili la temperaturi negative”, ne­a declarat Marius Viorel Roman, producător auto­ rizat de material săditor pomicol. În zilele cu umiditate atmosferică ridicată, cu variaţii mari de tempera­ tură dintre noapte/zi, cu cer acoperit, este mai greu să faci tratamentele fito­ sanitare în timp util. Agenţii patogeni au toate condiţiile de dezvoltare şi de propagare şi devin mult mai virulenţi.

“Putem avea probleme cu Monilinia la toate speciile de sâmburoase, Taphrina deformans (băşicarea frunzelor) la nec­ tarin ­ chiar şi migdal ­ şi pot apărea probleme cu rapănul la măr”, susţine

pepinieristul din Afumaţi.

3 RECOMANDĂRI DE TRATAMENT preventiv, la interval de 10 ­14 zile, cu un fungicid sistemic, un fungicid de contract şi un îngrăşământ foliar; la speciile neînflorite ­ înainte de înflorire sau după scuturarea pe­ talelor – cu Mospilan, insecticid prietenos cu albinele; tratament foliar cu bor şi zinc pentru a stimula legarea fructelor.

1.

2.

3.

ÎNTREŢINEREA CURENTĂ CONSTĂ ÎN: Irigarea plantaţiei, dacă situaţia o cere; Fertilizarea fazială a solului; Cosirea buruienilor (gazde pentru agenţi patogeni şi dăunători) pe rânduri; Folosirea frezei cu palpator pentru prelucrarea solului între pomi.

• • • •

88 Pomicultură

CÂȘTIGĂ LUPTA SEZONULUI ÎN LIVEZI

Vă recomandăm o combinație șoc împotriva insectelor dăunătoare la pomii fructiferi: Ortus și Harpun sunt două produse care își combină efectele pentru livezi curate, fără dăunători care să „ronțăie” profitul.

D

ușmanii livezilor sunt și inamicii noștri. Pentru că ne dorim foarte mult succesul dumneavoastră, al pomicultorilor, astăzi vă recoman­ dăm o combinație foarte utilă contra insectelor și acarienilor care primej­ duiesc producția din acest sezon. Este vorba despre acaricidul Ortus și insec­ ticidul Harpun.

ACARICIDUL ORTUS ­ FĂRĂ ACARIENI, FĂRĂ PROBLEME Ne referim, desigur, la acarianul roșu al pomilor, Panonychus ulmi, atacurile sale având importanță economică mai ales la măr și la prun, deoarece în cazul acestor specii, densitățile pot fi mari (150 de indivizi). Acarienii înțeapă frunza, extrag suc celular, în zona de atac apărând pete ce se vor extinde, cauzând căderea frunzelor.

Impactul asupra recoltei depinde de momentul atacului: dacă acesta are loc primăvara, este afectată cul­ tura curentă, în vară ­ urmările se vor vedea asupra recoltei următoare, din cauza nediferențierii mugurilor de rod. Menționăm faptul că pomii atacați de acest acarian sunt mai sensibili la

1-14 mai 2021

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda­agro.ro

frigul de peste iarnă (nu se mai maturi­ zează lemnul), până la a le fi amenințată supraviețuirea.

APLICARE FLEXIBILĂ Acaricidul Ortus, pe bază de fenpi­ roximat 50 g/l, combate foarte eficient acarianul roșu al pomilor, acționând prin contact și ingestie. Produsul prezintă beneficiul aplicării flexibile: momen­ tul ideal de utilizare este atunci când populația de acarieni începe să creas­ că. De asemenea, aplicarea timpurie (preventivă) și de lungă durată (21­28 de zile) este foarte eficientă. Acționează în toate etapele de dezvoltare ale aca­ rienilor, cu efect rapid, eficient și de lungă durată și nu emite vapori.

Doza recomandată este de 1 litru/ha, iar perioada de pauză este de 14 zile.

Este foarte importantă calibrarea echipamentului pentru a realiza o aco­

perire totală a plantei. De asemenea, subliniem faptul că este binevenită uti­ lizarea surfactanților/adjuvanților, cum este Designer, care asigură o aderență mai bună a produsului pe frunze și, astfel, crește rezistența la spălare în caz de precipitații dese, cum se pre­ zintă și sezonul curent.

Pentru un bun management al con­ trolului dăunătorilor în plantațiile de pomi fructiferi, este necesar să utilizați Ortus, acaricid de tip METI (inhibitori ai complexului mitocondrial 1 de transport al electronilor, afectând respirația celu­ lară și producția de energie).

INSECTICIDUL HARPUN, PROTECȚIE PENTRU MĂR ȘI PĂR Pe lângă acarieni, livezile se bucură și de alți „vizitatori nepoftiți”: viermele mărului (Cydia pomonella) și păduchele melifer al părului (Cacopsylla pyricola).

Larvele de Cydia pomonella atacă fruc­ tele mici, intrând în interiorul aces­ tora, iar, ca urmare, fructele nu se mai dezvoltă și cad. De asemenea, larvele sunt atrase de fructele spre pârguire sau coapte, care după atac putrezesc mai ușor și au o calitate mai scăzută.

Pomicultură 89 Infestarea se recunoaște după aspec­ tul specific al galeriilor săpate în fruct, care îi afectează acestuia potențialul comercial.

Păduchele melifer al părului atacă frunzele plantelor, dar și lăstarii și flo­ rile, sugând seva. În anul următor ata­ cului, mugurii de rod nu se vor mai diferenția corespunzător, fapt ce va afecta productivitatea. De asemenea, Cacopsylla pyricola afectează maturiza­ rea lemnului și rezistența generală a plantelor. Atacurile păduchelui melifer al părului se recunosc prin excremen­ tele asemănătoare cu cele ale afide­ lor („roua de miere”), precum și prin aspectul specific, curbat, al lăstarilor.

INDICAT ÎN PROGRAMELE DE COMBATERE INTEGRATĂ Harpun, pe bază de piriproxifen 100 g/l, acționează prin contact și translaminar, imitând hormonul juve­ nil și afectând echilibrul hormonal al dăunătorilor. Administrat din momentul depunerii pontei și până la stadiul de larvă, produsul perturbă metamorfoza și previne dezvoltarea larvelor până la adulți. La adulți, cauzează sterilitate.

Combate insectele în timpul meta­ morfozei de la faza de ou și până la faza de adult, acționând direct (efect ovicid) sau indirect (prin prevenirea apariției adulților după tratamentul larvelor).

Harpun este un insecticid indicat în programele de combatere integrată a dăunătorilor; are un timp de pauză scurt și un profil ecotoxicologic exce­ lent. De asemenea, remarcăm faptul că protejează organismele folositoare: nu are efect asupra acarienilor pră­ dători (care diminuează efectivul de insecte dăunătoare) și prezintă toxici­ tate scăzută asupra albinelor și a altor polinizatori.

DOZELE RECOMANDATE SUNT: Măr: 1 l/ha. Se aplică atunci când fructele au 1­4 cm. Se recomandă 2 aplicări/sezon, intervalul între două tratamente este de 7­10 zile. Soluție: 600­1000 litri de apă/ha.

Păr: 1 l/ha. Se aplică de la îmbobocire până când fructele ajung la jumătate din mărimea finală. Se recomandă 2 tratamente/sezon. Soluție: 600­1000 litri de apă/ha.

Atacul acarianului roșu la pomi fructiferi

• •

Atac al viermelui mărului

90 Horticultură

CĂPŞUNUL REMONTANT

10 SFATURI PENTRU O CULTURĂ REUŞITĂ

S

Cererea tot mai mare de fructe proaspete în extrasezon şi productivitatea ridicată a soiurilor noi au fost primii paşi care au determinat extinderea culturii soiurilor remontante de căpşun.

oiurile de tip remontant sau „ever­ bearing” produc fructe atâta timp cât temperaturile rămân între 18 şi 32 grade Celsius, la începutul verii şi apoi, din nou, la sfârşitul verii, când se răcoreşte, cu un decalaj între ele de 3­4 săptămâni determinat de temperaturile ce depăşesc 32°C.

10 CONDIŢII PENTRU O CULTURĂ REUŞITĂ Plantarea se face preferabil primăvara (cu excepţia serelor încălzite), când în sol avem tempera­ turi de peste 6°C iar în aer am avut cel puţin 8­10 zile de temperaturi de peste 10°C (după 10 aprilie, iar în solarii se poate începe mai repede).

Soiurile remontante sunt sensi­ bile la perioada de vernalizare, de acea plantarea se face cu material de tip frigo. Stolonii de tip frigo sunt scoşi din câmpuri în luna noiembrie sau de­ cembrie şi, după ce filamentele şi frun­ zele au fost îndepărtate, sunt depozitaţi la o temperatură scăzută (cel puţin ­2°C). Pot fi păstrate în astfel de condiţii până în luna iulie anul următor.

Pentru ca planta să ajungă la un echilibru între sistemul radicular şi cel foliar, plantarea se face cu stoloni din clasa A standard, cu un diametru al

1.

2.

3.

1-14 mai 2021

un articol de

ing. ALEXANDRA ORLAIE­ŢĂRAN Pepiniera MOARA

mai multe pe această temă www.revista­ferma.ro

coroanei cuprins între 9 şi 15 mm.

Este obligatoriu să se asigure iri­ garea în primele săptămâni de la plantare. Plantarea se face pe biloane cu folie de mulcire şi se recomandă iri­ garea prin picurare.

Fertilizarea este obligatorie, indiferent dacă se merge pe ferti­ lizare tip bio sau se folosesc îngrăşă­ minte de tip NPK. Fertilizarea trebuie începută când plantele prezintă semne de creştere regulată (când apar 2­3 frunze noi, după 3­4 săptămâni).

Ruperea primei tije florale este obligatorie, iar dacă plantele nu au dezvoltat 2­4 frunzuliţe mature, se va rupe chiar şi a doua tijă florală.

Materialul săditor trebuie procu­ rat doar din pepinierele care produc sau comercializează stoloni con­ form standardelor şi oferă certificate de calitate.

Respectarea unor tehnici de combatere integrată a bolilor şi

4.

5.

6.

7.

8.

dăunătorilor previne folosirea inefi­ cientă a pesticidelor.

Oprirea tijelor florale la jumătatea lui octombrie pentru evitarea epuizării plantei şi a îmbătrânirii pre­ mature.

Toaletarea frunzelor vechi şi NU COSIREA în totalitate, care este specifică culturilor de căpşuni uniferi.

9.

10.

PLANTĂRI PÂNĂ ÎN IULIE. CE CONDIŢIE TREBUIE RESPECTATĂ?

Datorită raţionalizărilor şi diferen­ ţelor de tehnologie între cultura de căp­ şuni de tip unifer (sezonier) şi cea cu plante remontante, un factor important de care trebuie să se ţină cont este ter­ menul limită până la data la care se pot face plantările. Acest termen este limi­ tat de intervalul de timp din luna în care au fost colectate plantele din câmp iar plantările se pot face până în luna iulie, atâta timp cât plantele nu depăşesc perioada de depozitare în spaţiile spe­ cial amenjate mai mult de 6 luni.

Scanează codul QR şi află care sunt avan­ tajele şi dezavantajele cultivării căpşunilor remontanţi!

91

92 Utilaje agricole

Banat Agri are o relație solidă cu Tehnodiesel

Marian Asavei (stg.), şeful Bazei Grădinari, şi Traian Dogar, administrator Banat Agri Group (dr.)

Diversitatea ofertei de utilaje agricole face dificilă uneori alegerea echipamentului potrivit pentru nevoile specifice unei ferme. Tocmai de aceea, consilierea tehnică este deosebit de importantă.

P

entru o fermă mică, decizia este relativ simplă. Cu cât creşte di­ mensiunea exploataţiei, cu atât sunt mai specifice şi, totodată, mai complexe criteriile pentru alegerea celui mai potrivit utilaj.

Banat Agri Group este un grup de producători recunoscut de MADR din anul 2013, ai cărui membri îşi desfăşoară activitatea în judeţele Caraş­Severin şi Timiş. Producţia vegetală pe o suprafaţă de peste 9000 ha, creşterea bovinelor de lapte şi de carne (1500 capete efectiv to­ tal), precum şi depozitarea şi comercia­ lizarea produselor agricole sunt princi­ palele domenii de activitate ale grupului.

Are şi două baze pentru recepţie şi de­ pozitare cereale, la Grădinari şi Berzovia.

FIŞA DE ACHIZIŢIE, PRIMUL PAS ÎN LUAREA DECIZIEI La Banat Agri Group, punctul de pornire în achiziţia unui utilaj îl repre­ zintă identificarea nevoilor fermei şi a

1-14 mai 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

lucrărilor pe care respectivul utilaj tre­ buie să le facă. "În urma acestei analize, rezultă o fişă de achiziţie personalizată pentru fiecare tip de utilaj, în care sunt evidenţiate principalele caracteristici: putere motor, transmisie, ecartament, sisteme de ghidare GPS, hidraulica, lăţimea de lucru, capacitatea de trans­ port, etc. Odată întocmită această fişă, adresăm cererea noastră către dealerii de utilaje, de la care primim ofertele.

Criteriile care stau la baza selectării ofertei câştigătoare sunt procentul de acoperire a cerinţelor din fişa de achiziţii, preţul şi termenul de livrare", ne­a declarat Traian Dogar, adminis­ trator Banat Agri Group.

CONSILIERE ŞI PREŢURI BUNE În dezvoltarea parcului de utilaje, Ba­ nat Agri Group s­a bazat pe expertiza şi recomandările specialiştilor Tehnodiesel timp de peste 10 ani. Dar istoricul relaţiei cu această companie nu a presupus doar achiziţia de utilaje şi piese de schimb: "Încă de la începutul colaborării noastre, Tehnodiesel ne­a ajutat la proiectarea şi implementarea unui sistem intern de mentenanţă a utilajelor, care presupune menţinerea unui registru de activitate, service şi reparaţii pentru fiecare utilaj în parte. Totodată, acest sistem per­ mite generarea unui plan general pentru aprovizionarea cu piese de schimb, pro­ gramarea activităţilor de service, practic managementul flotei de utilaje", a preci­ zat Traian Dogar.

FIABILITATE ŞI CAPACITATE MARE DE TRANSPORT Banat Agri Group a început pregătirile pentru viitoarea campanie de recoltat,

Utilaje agricole de 6 mm şi elemente de rigidizare și obloane laterale rabatabile, din oţel.

Relaţia comercială cu Tehnodiesel este una foarte strânsă. Apreciem îndeosebi fiabilitatea utilajelor, service-ul rapid şi livrarea la timp a pieselor de schimb. De fiecare dată am văzut în Tehnodiesel un partener care ne-a ajutat să găsim soluţia potrivită pentru nevoile noastre TRAIAN DOGAR

Administrator Banat Agri Group

nu doar în câmp, ci şi la cele două baze ale sale. La baza şi FNC­ul din Berzovia, încărcătorul frontal articulat cu braţ telescopic Weidemann 3080 T ajută la activităţile curente pentru prepa­ rarea furajelor, iar la Grădinari au sosit recent două remorci Farmtech Fortis 3000, livrate de către Tehnodiesel, primele de acest fel din România.

De­a lungul timpului s­a dove­ dit că utilajele achiziţionate de la Tehnodiesel au fost fiabile şi foarte utile membrilor grupului de producători: "Mă refer cu precă­ dere la tractoarele Massey Ferguson, tocătorile vegetale Spearhead şi, bi­ neînţeles, încărcătoarele Weidemann. Încrederea în expertiza celor de la Tehnodiesel ne­a făcut să ne mărim gama de utilaje şi să ne îndreptăm şi către alţi producători. Ultimele achiziţii sunt cele două remorci Farmtech Fortis 3000 care suntem siguri că ne vor ajuta ­ datorită capacităţii lor mari ­ în a fi mult mai rapizi la manipularea cere­ alelor", ne­a declarat Traian Dogar.

REMORCA FARMTECH FORTIS 3000 Remorca are o greutate maximă autorizată de 33 tone, greutatea utilă de transport de 23 tone şi volumul de încărcare de 45 mc. Golirea spate se face printr­un sistem de împingere.

Acţionarea peretelui de împingere se face cu ajutorul a două motoare hi­ draulice, iar dozarea vitezei de împin­ gere în două trepte se face de la pupitrul de comandă. Şasiul are un cadru solid, cu grosimea profilului

ÎNCĂRCĂTOR VERSATIL ŞI EFICIENT În cadrul FNC­ului de la Berzovia, manipularea furajelor se face cu aju­ torul încărcătorului telescopic articulat Weidemann 3080 T, un utilaj versatil şi eficient în activitatea de zi cu zi.

Weidemann 3080 T este dotat cu motor diesel Deutz TCD 2.9L4 S5, ca­ pacitate cilindrică 2.900 cmc, 4 cilindri, ce dezvoltă o putere de 55,4 kW/75 CP la 2.300 rot/min. Transmisia hidrosta­ tică cu tracţiune integrală permite păstrarea puterii de ridicare constantă în ambele trepte de viteză (0­7 km/h şi 0­20 km/h).

Sistemul hidraulic asigură o sarcină maximă în cupă (la încărcător nevirat)

de 2.815 kg şi de 2.570 kg sarcină maxi­ mă în furca pentru paleţi. Înălțimea maximă de ridicare în punctul de articu­ laţie al cupei este de 5,016 m.

Manevrabilitatea facilă a încărcăto­ rului este asigurată de direcţia hidrau­ lică şi de articulaţia de la mijloc, ce permit un unghi de virare de 42° şi un unghi de balans de 12°.

INTEGRAREA NOILOR TEHNOLOGII "În agricultură, totdeauna sunt necesare noi investiţii. Va trebui să ne reînnoim parcul de tractoare şi să integrăm tehnologiile noi, mai ales pe partea de ghidare prin GPS, încărcarea de hărţi pentru parcelă, apoi semănat şi fertilizat cu rată variabilă. Dorim să facem investiţii în tehnologie, acesta e focusul nostru pentru anul viitor", a în­ cheiat Traian Dogar.

DATE CONTACT

DN 6, KM 10, Jud. Timiş RO­307041 Dudeştii Noi, Romania T: +40 (0) 256 378003; info@tehnodiesel.com; www.tehnodiesel.com

93

94 Utilaje agricole

Noutăți din Centrul de operaţiuni John Deere

O aplicație dezvoltată de Solorrow permite fermierilor să creeze hărţi de aplicare cu rată variabilă pentru fertilizare şi alte operaţiuni de câmp. Datele vor fi apoi partajate cu Centrul de operaţiuni John Deere.

D

orind să integreze potenţialul startup­urilor în dezvoltarea pro­ duselor sale, John Deere a anunţat recent un nou parteneriat pe segmentul agriculturii de precizie cu nemţii de la Solorrow.

ÎNCĂ UN PAS ÎNAINTE ÎN AGRICULTURA DE PRECIZIE Colaborarea parafată la mijlocul lunii martie constă în lansarea unei aplicaţii dezvoltată de Solorrow care permite fermierilor să creeze hărţi de aplicare cu rată variabilă pentru fertilizare şi alte operaţiuni de câmp, urmând ca datele să fie apoi partajate cu Centrul de ope­ raţiuni John Deere. De acolo, hărţile pot fi accesate oricând de către operatori, pentru a permite acestora aplicări mai precise, astfel încât îngrăşămintele şi substanţele chimice de protecţie a cul­ turilor să poată fi utilizate mai eficient şi mediul protejat într­un mod durabil.

După cum s­a putut constata în ultimii ani, dezvoltările de software şi aplicaţii devin din ce în ce mai importante în agri­ cultura de precizie, iar Solorrow oferă o soluţie accesibilă şi foarte uşoară, care permite utilizatorilor să identifice rapid câmpurile şi limitele lor într­o vizuali­ zare de pe tabletă sau smartphone.

1-14 mai 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

FERMIERUL DEŢINE CONTROLUL ASUPRA DATELOR Cu această nouă aplicaţie, Solorrow şi John Deere îşi combină activităţile de marketing şi vânzări. Acest lucru permite dealerilor John Deere să ofere fermierilor şi contractorilor o gamă şi mai largă de sisteme din domeniul agri­ culturii de precizie, iar clienţii pot bene­ ficia în continuare de serviciile obişnuite pentru consultanţă, punere în funcţiune şi asistenţă tehnică. „Interacţiuna între aplicaţia Solorrow şi soluţiile tehnologice John Deere Precision Ag nu numai că are beneficii agricole, colaborarea demons­ trează, de asemenea, că este posibil şi practic un schimb lin de date între diferitele soluţii software ale producă­ torilor. În acest fel, fermierii păstrează întotdeauna controlul deplin asupra fluxului lor de date şi asupra proprietăţii acestora”, se precizează într­o declaraţie comună a celor două companii.

Hărţile sunt trimise din aplicaţie la

Centrul de operaţiuni John Deere şi apoi partajate cu operatorul, care comandă distribuitorului de îngrăşăminte sau pul­ verizatorului controlat de ISOBUS rata de aplicare specifică parcelei în funcţie de poziţia sa din teren.

HĂRŢI DE POTENŢIAL PENTRU FIECARE PARCELĂ Solorrow detectează automat limitele parcelei. Dacă nu vreţi să folosiţi modul de detecţie automată, aveţi opţiunea să le desenaţi manual sau să importaţi un fişier shape în aplicaţia Solorrow. Orice fermier ştie că, în fiecare an, într­o zonă a parcelei plantele cresc mult mai bine decât în alte zone. Pot fi multe motive ­ tipul solului, neuniformitatea terenului, influenţe ex­ terne etc. Solorrow defineşte această eterogenitate a parcelei ca distribuţia potenţialului de creştere. Pe baza anali­ zării imaginilor satelitare din ultimii 5 ani, Solorrow determină zonele şi creează o hartă de potenţial pentru fiecare parcelă, în funcţie de eterogenitatea terenului. Fo­ losind indexul NDVI pentru a efectua aces­ te determinări, harta creată arată şi cât de mult variază productivitatea în funcţie de zonă. Solorrow oferă detecţia automată a conturului parcelei în 22 de ţări europene, din păcate nu şi România.

Utilaje agricole

95

96 Utilaje agricole

VITEZĂ ȘI PRECIZIE CU PRECEA 6000

Amazone România a dedicat prima campanie de promovare din acest an semănătorii de precizie şi de mare viteză - Precea 6000-2C, pentru a demonstra eficienţa şi în special randamentul acestui utilaj în teren.

C

ampania Amazone a inclus lucrări demonstrative în mai multe ferme din sudul, vestul şi centrul ţării. La ferma lui Alexandru Bot din Variaşul Mic, jud. Arad, semănătoarea Precea 6000­ 2C a ajuns în a doua săptămână a lunii aprilie.

Semănătoarea de precizie şi de mare viteză este disponibilă în mai multe va­ riante, cu cadrul fix ­ Precea 6000 și cu cadrul rabatabil ­ Precea 6000­2.

SEPARARE DE MARE PRECIZIE Buncărele pentru semințe și sistemul de dozare sunt prevăzute cu suflantă cu suprapresiune. Semințele sunt alimen­ tate din buncăr către discul de sepa­ rare. Camera de dozare prevăzută cu un capac etanş menţine o presiune de până la 60 de milibari, ceea ce face ca seminţele să adere la discul de divizare şi să fie apoi "împuşcate" cu mare preci­ zie în faţa roţii de tasare. Un senzor op­ tic monitorizează cu precizie separarea seminţelor și anunță eventualele erori sau "duble" la terminalul tractorului.

RANDAMENT DE PÂNĂ LA 99% "Acest utilaj se pretează cel mai bine pentru fermierii din România, iar preci­ zia cu care seamănă este una fantas­ tică. Cu Precea 6000 avem posibilitatea de a semăna cu un randament/precizie

1-14 mai 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de 97% până la 99%, în funcţie de viteza de lucru. Sistemele de autoreglare a pre­ ciziei de semănat şi construcţia smart permit reglarea rapidă a parametrilor de lucru", ne­a declarat Paul Bajko, spe­ cialist de produs ­ prelucrarea solului și tehnică de semănat, Amazone România.

Sistemul electric de acționare a me­ canismului de separare prin suprapre­ siune de la varianta de echipare Precea Super permite deconectarea individuală a secţiilor de semănat, astfel încât să se realizeze simplu cărările tehnologice.

CONTROLUL SEMĂNĂTORII Precea Super are un sistem confor­ tabil de control al semănătorii, printr­un software dezvoltat intern şi terminalul Twin compatibil cu terminalele ISOBUS. Buncărele spate pentru îngrășământ, cu o capacitate de 950 sau 1250 litri, sunt dotate cu sistemul de dozare

Precis, reglat din centrul de comandă SmartCenter. În conexiune cu dozarea electrică, distribuirea îngrăşămintelor se poate face direct, folosind echi­ pamentul opțional TwinTerminal.

BRĂZDARUL PRETEC Brăzdarul de semănat PreTeC poate fi "încărcat" cu o presiune de până la 220 kg şi până la 350 kg în cazul variantei hidraulice, direct din cabina tractorului.

Cele opt secţii de semănat au mai multe posibilităţi de reglare a presiunii aplicate solului în timpul lucrării. De asemenea, secțiile de semănat se pot deplasa liber pe un cadru portant spe­ cial, pe o șină profilată, astfel că dis­ tanța dintre rânduri se poate modifica în funcție de condițiile de la fața locului și, bineînţeles, în funcție de echipare.

Designul scurt și compact ale semă­ nătorii asigură cerințe de putere reduse.

Anul acesta, Amazone România va organiza şi alte campanii de promovare a diferitelor grupe de produse ale constructorului german.

Utilaje agricole

Recoltarea florii soarelui si tocarea resturilor vegetale dintr-o singura trecere cu OROS SUN + Tocator Echipamentul este dotat cu un gratar special, amplasat pe cadrul din spate, si extensii laterale impotriva pierderilor care ar putea aparea in timpul recoltarii.

Indiferent de inaltimea de recoltat, tavile vibratoare, vor directiona materialul recoltat catre melcul de alimentare spre combina. Vibratia tavilor este facuta prin intermedul unor palpatoare (atasate de fundul tavilor) care urmaresc profilul unor came.

Inaltimea de recoltare si inaltimea tocatorului se pot regla din cabina combinei astfel incat sa avem cat mai putine resturi vegetale in combina si in acelasi timp, inaltimea de taiere a tulpinilor sa fie minima si constanta.

Tocatorul de resturi vegetale se afla amplasat in spatele echipamentului, astfel incat indiferent de inaltimea de recoltare, pierderile prin scuturare sa fie evitate.

Inaltimea minima de recoltare: 65 cm Inaltimea maxima de recoltare: 143 cm Tocatorul este actionat prin intermediul unor curele trapezoidale 3HB intarite cu fibre aramidice, a caror tensionare si face cu ajutorul unui intinzator cu arc. Datorita unghiului de taiere a tulpinilor, tocatorul functioneaza in conditii optime pana la o inaltime maxima de 30cm fata de sol.

Cutitele tocatorului sunt tratate termic si sunt incarcate cu carburi de wolfram. Turatia de tocare: 2000–2200 rpm.

Viteza optima de recoltare este de 6-7 km/h, viteza maxima de recoltare este de 10-11 km/h (in functie de conditiile din teren si latimea echipamentului de recoltat).

YEARS

Florian Constantinescu Product Manager +36 20 528 2452 +40 733 561 011 www.oros.hu www.facebook.com/oroslinamar www.youtube.com/oroslinamar

Pe fiecare sectie de recoltat a echipamentului exista un singur lant pentru conducerea tulpinilor catre cutitul de taiere. Datorita coordonarii vitezei acestui lant si a vitezei de rotatie a cutitului, recoltarea se face in conditii optime.

OROS SUN cu Tocator poate fi dotat optional cu dispozitive pentru protectia anvelopelor impotriva uzurii ce poate rezulta in urma interactiunii cu resturile de tulpina ce raman in pamant.

97

98 Utilaje agricole

VALTRA - 70 DE ANI: NOUTĂŢI ANIVERSARE

Producătorul finlandez de maşini agricole Valtra aniversează 70 de ani de existenţă.

A cincea generaţie a tractoarelor din seriile N şi T şi o nouă aplicaţie smart pentru încărcătoarele frontale au fost prezentate în cadrul evenimentului aniversar din luna aprilie.

N

oua serie N oferă patru variante de putere, de la 135 CP (max. 145 CP) la 165 CP (max. 201 CP), iar pentru noua generaţie din seria T sunt disponibile şapte modele, de la 155 CP (max. 170 CP) la 235 CP (max. 271 CP), cu cinci variante de echipare: Comfort, Comfort Pro, Technology, Technology Pro şi Technology ProX. NOILE TRACTOARE VALTRA N ŞI T: MAI INTELIGENTE „Noile tractoare Valtra arată bine, au multe funcţii inteligente noi şi sunt extrem de uşor de utilizat. Am făcut o mulţime de îmbunătăţiri la noua serie, pe baza feedback­ului clienţilor cu privire la tractoarele noastre din a patra generaţie.

Agricultura de precizie se află în centrul noii generaţii şi fiecare nou model este disponibil cu Valtra Connect”, spune Mikko Lehikoinen, vicepreşedinte al Departa­ mentului de vânzări şi marketing Valtra.

Numărul tractoarelor Valtra conec­ tate a crescut cu 143% în 2020, ceea ce demonstrează că fermierii sunt tot mai orientaţi spre agricultura digitală, mai spune Lehikoinen. Aproximativ două din trei noi tractoare Valtra sunt deja echi­ pate cu sistemul de direcţie automată

1-14 mai 2021

un articol realizat de

VIOLETA MÂȚ

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Valtra Guide sau cu soluţii avansate de agricultură inteligentă, precum Task Doc şi Section Control.

MAI CONFORTABILE ŞI MAI UŞOR DE UTILIZAT Una dintre cele mai vizibile dintre noile caracteristici ale tractoarelor din noua generaţie a seriei T este afişajul de pe pilonul A, care înlocuieşte tabloul de bord tradiţional din spatele volanului. În cabina noilor tractoare Valtra N şi T, schimbările sunt şi mai evidente: coloana de direcţie este complet nouă, pornirea în intervalele de viteză B şi C este uşoară, chiar şi cu o sarcină grea, datorită noii funcţii Start Boost, schimbarea între intervalele de viteză este mai rapidă, iar volanul este mai mare.

La modelele SmartTouch, partea dreaptă a cabinei a fost reproiectată, iar scaunul se roteşte şi mai mult spre dreapta.

Producţia noilor modele din seriile N şi T a început deja în primăvară, în fa­ brica din Suolahti, Finlanda. Noul centru logistic a fost lansat recent şi construcţia unei noi hale pentru vopsire va începe în această vară, a anunţat Jari Rautjärvi, directorul general al Valtra.

PRECISION LIFT&LOAD, ÎNCĂRCĂTORUL FRONTAL INTELIGENT Odată cu generaţia a 5­a de tractoare, Valtra a lansat şi aplicaţia Precision Lift&Load pentru controlul încărcătoru­ lui frontal, disponibilă pentru modelele SmartTouch din seriile G, N şi T. Aplicaţia este operată de pe cotiera SmartTouch şi permite măsurarea şi cântărirea încărcă­ turii, precum şi setarea limitelor supe­ rioare şi inferioare şi a unghiurilor maxi­ me de mişcare a încărcătorului frontal.

Când limitele sunt atinse, încărcătorul se opreşte automat.

O altă noutate este funcția de „scutu­ rare”, ce permite operatorului să se asigu­ re că nu rămâne nici un material în cupă.

POSIBILITĂŢI NELIMITATE DE PERSONALIZARE Sistemul de comenzi prin care fermie­ rii îşi pot personaliza tractorul în funcţie

Utilaje agricole

Valmet 15, primul tractor produs de Valtra, în 1951, avea doar 15 CP. În 1955, a fost introdus modelul Valmet 20, cu două variante de motorizare: un motor de 19,5 CP, cu parafină, şi un motor de 23 CP, cu petrol de nevoi a fost lansat de Valtra la începutul anilor 90 şi a permis producătorului fin­ landez să dezvolte noile serii de tractoare perfect adaptate cerinţelor clienţiilor săi.

Drept dovadă, atât tractoarele Valtra din a 4­a generaţie, cât şi cotiera de comandă SmartTouch au primit numeroase premii şi sunt în topul vânzărilor companiei.

Prin Unlimited Studio, posibilităţile de personalizare ale tractorului sunt nelimi­ tate, câtă vreme nu încalcă legile juridice

Valmet 33D, primul tractor Valtra cu motor diesel, de 37 CP, a apărut în 1957. Multe din tractoarele 33D sunt încă funcţionale

sau fizice, afirmă, cu mândrie, reprezen­ tanţii Valtra.

TRACTORUL ROZ AURIU METALIC Valtra continuă să fie singurul pro­ ducător de tractoare din lume care le oferă clienţilor săi posibilitatea de a­şi alege culoarea tractorului. După mode­ lele de culoare turcoaz, lansate în 2020, cea mai nouă culoare disponibilă pentru tractoarele Valtra seria T este roz auriu

metalic. Modelul realizat pentru lansa­ rea aniversară are şi lumini de lucru LED, girofaruri, geamuri fumurii asortate cu roţile, interior cu scaune din piele, pre­ cum şi logo­ul „Valtra 70” atât pe uşă, cât şi în interiorul cabinei.

Pentru aniversarea a 70 de ani, Valtra va produce o serie limitată de 70 de trac­ toare din seria T (T174e ­ T254) ­ „Redition”, în culoarea roşu puternic, metalizat, ase­ menea primului tractor Valmet, din 1951.

99

100 Utilaje agricole

CALITATEA APEI DE STROPIT

Mai puțin pesticid pentru un tratament reușit Apa folosită la soluțiile de stropit are influență majoră asupra eficienței tratamentelor fitosanitare.

O apă cu calitatea corespunzătoare, corelată cu tipul pesticidului, poate reduce doza de pesticid la hectar. Cum? un articol de

FLORIN NEACȘU

NHR Agropartners SRL mai multe pe această temă www.nhr.ro

Î

n contextul actual când presiunea bolilor și a dăunătorilor crește, in­ terzicerea unor pesticide esențiale ar fi o eroare. Există posibilitatea realizării unui compromis inteligent, acela de a crește eficiența tratamen­ telor, ceea ce ar permite reducerea cantității de pesticide, asigurând atât protecția culturilor, cât și a mediului.

Una dintre soluții este folosirea apei cu calitate corespunzătoare.

FACTORUL-CHEIE PENTRU EFICIENȚA TRATAMENTULUI Este demonstrat că apa care intră în soluția pentru tratamente are o im­ portanță crucială. Studiul “Impactul calității apei asupra performanțelor pesticidelor”, realizat de Universitatea Purdue din SUA arată că atât pH­ul apei,

1-14 mai 2021

cât și ionii de metale din apă sunt esen­ țiale pentru eficiența tratamentului.

Ionii de metale din apă pot intra în reacție chimică cu pesticidul și for­ mează precipitate; pH-ul apei poate duce la ruperea le­ găturilor chimice din molecula de pes­ ticid (hidroliza) și astfel tratamentul nu va avea efectul dorit.

• •

CÂT DE MULT CONTEAZĂ pH-UL? Cele mai multe pesticide, pentru a avea un efect maxim asupra țintei, fie că vorbim de buruieni, ciuperci sau insecte, necesită un pH neutru sau, de cele mai multe ori, acid. Este demons­ trat științific că timpul de înjumătățire a eficacității unui pesticid poate ajunge la câteva minute la un pH bazic, de 8­9, față de mai multe zile la un pH acid.

Diferențe mici pe scara pH­ului reprezintă schimbări mari de aciditate sau de alcalinitate. De exemplu, un pH de 5 este de 10 ori mai acid decât un pH 6 și de 100 de ori decât pH 7. Acest factor 10 este valabil în sus și în jos pe scara pH­ului (de exemplu, un pH 9 este de 10 ori mai alcalin decât un pH 8 și de

100 de ori mai alcalin decat pH7).

PARAMETRII UNEI APE DE CALITATE Urmările folosirii unei ape necores­ punzătoare pot fi dezastruoase atât pentru culturi, cât și pentru mediu. În plus, implică cheltuieli mari cu pes­ ticidele și cu mașinile și lucrările propriu­zise.

Iar pagubele în cazul ineficienței tratamentelor sunt imense: costul pesticidelor; aplicarea fără a atinge efectul scontat; reducerea recoltei ca urmare a unui tratament necorespunzător. Nu de pu­ ține ori se spune că soluția nu a fost eficientă, deși în realitate, ineficiența are drept cauză apa.

Când vorbim de calitatea apei, ne referim în principal la turbiditatea, duritatea și aciditatea apei.

Particulele de sol sau materii orga­ nice aflate în suspensie în apă (turbi­ ditatea) se pot lega de moleculele de pesticid încărcate negativ, făcându­le indisponibile pentru plantele țintă. Din acest motiv este necesară o filtra­ re bună a apei înainte de a fi ... ››› 102

• • •

Utilaje agricole 101

102 Utilaje agricole ››› 100 ... folosită la tratamentele fito.

Implicit, o bună filtrare previne înfun­ darea și degradarea duzelor mașinii de stropit.

Producătorii de pesticide recoman­ dă adăugarea în rezervorul mașinii de stropit a unor substanțe de condițio­ nare, aditivi sau adjuvanți în funcție de calitatea apei și de molecula de pesti­ cide, pentru corectarea unora dintre parametri, pentru a reduce duritatea și, mai ales, pentru a modifica pH­ul.

Aceștia îmbunătățesc într­o anumită măsură eficiența tratamentului, însă nu sunt suficienți în multe cazuri.

SOLUȚIA NHR: INSTALAȚIE PENTRU TRATAREA APEI ÎN 3 PAȘI Soluția propusă de NHR Agropartners este o instalație pentru tratarea apei înainte de a fi utilizată pentru prepara­ rea soluției de pesticide, care se face în 3 pași: I. filtrarea; II. extragerea ionilor de metale din apă, care pot forma precipitate cu pesticidul; III. reglarea pH­ului.

Instalația se montează fie într­o încăpere existentă în fermă, fie într­un container și se conectează la sursa de apă și la electricitate. În funcție de necesarul de apă corectată, se pot mon­ ta instalații cu diferite debite de tratare pe oră (cele mai frecvente tratează 10­12 mc/h), sau cu rezervor tampon.

Detalii tehnice despre soluția propusă de NHR Agropartners pentru tratarea apei înainte de a fi utilizată pentru prepararea soluției de pesticide aflați scanând codul QR alăturat!

DOZE CU 20-25% MAI MICI ÎN CAZUL APEI TRATATE Cercetările au arătat că, prin folosi­ rea apei cu calitate corespunzătoare performanțele tratamentelor sunt vizi­ bile cu 1­2 zile mai devreme comparativ cu cele care au folosit apa netratată, cu un control mai bun al tratamentelor, ceea ce permite reducerea dozelor de chimicale în medie cu 20­25%, atât la tratamente cu o singură substanță, cât și la amestecuri de pesticide, alese corect. În cazul Glifosatului, reducerea dozei poate ajunge la 40%.

1-14 mai 2021

4 MĂSURI COMPLEMENTARE Soluții pentru reducerea derivei și realizarea unui tratament com­ plet, pe ambele fețe ale frunzelor și până la baza plantelor, de exemplu folo­ sind mașini pentru aplicat pesticide cu cortină de aer de protecție a jetului de soluție, inclusiv cu posibilitatea înclină­ rii jetului de aer în funcție de direcția din care bate vântul (Hardi Twin).

Folosirea duzelor antiderivă, ghi­ darea și controlul secțiunilor pentru evitarea suprapunerilor și a

1.

2.

trecerilor inutile pe tarla, Efectuarea tratamentelor când vremea o permite, alegând mo­ mentul optim, când viteza vântului este redusă și temperatura ambientală este sub 25°C, sau când nu există inversiuni de temperatură Folosirea unor mașini capabile să recupereze surplusul de soluție (Gregoire EcoProtect) etc. se poate, protejând atât mediul cât și plantele de cultură, pâstrând efectul scontat pri­ vind eficiența tratamentelor.

3.

4.

Soluția tehnică propusă de AgriFrance Environnement prin instalația de demineralizare și reglare a pH-lui este disponibilă și în România, deoarece OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci) i-a acordat brevet de invenție prin Hotărârea Nr. 3/192 din 30.12.2020

Utilaje agricole 103

104 Utilaje agricole

Anvelope mai mari și mai prietenoase cu solul

Anvelope agricole pentru viitor! Anvelopele Mitas întrunesc cele mai importante cerințe ale producătorilor de utilaje agricole: sunt mai mari, au capacitate de încărcare ridicată și presiune mai mică asupra solului. un articol de

MITAS

mai multe pe această temă www.mitas-tyres.com/en/products/ agricultural-tyres

E

xistă mai multe tendințe în dez­ voltarea modernă a anvelopelor agricole pe care Mitas le urmă­ rește și influențează îndeaproape.

Cerințele producătorilor de mașini agricole sunt importante, deoarece dezvoltă utilaje din ce în ce mai com­ plexe și mai grele pentru a îmbunătăți în continuare eficiența muncii pe teren.

Ca urmare, proiectanții de anvelope se confruntă adesea cu cerințe contra­ dictorii pentru o capacitate mai mare de încărcare a anvelopelor și o presi­ une mai mică asupra solului.

Cea mai mare tendință din ultimii ani a fost pentru anvelopele agricole mai mari, cu profil extrem de lat și capacități de încărcare ridicate. Aces­ te anvelope au adesea o construcție specială pentru a­și îmbunătăți carac­ teristicile cheie. O altă tendință semni­ ficativă este creșterea vitezei maxime admise.

CELE MAI MARI ANVELOPE Când ne uităm înapoi, vedem că an­ velopele agricole au crescut semnifi­ cativ în lățime de mulți ani. Datele obținute de experții Mitas arată că, în 1957 lățimea medie a secțiunii unui eșantion reprezentativ de anvelope agricole de tracțiune a fluctuat în jur de 300 mm; lățimile de 450 mm au fost o excepție. Până în 2017, anvelo­ pele aveau de obicei o lățime medie a secțiunii de aproape 900 mm. Por­ tofoliul mărcii Mitas a inclus chiar și o anvelopă cu o lățime a secțiunii de 1.220 mm ­ 1250 / 50R32 ­ concepută

1-14 mai 2021

Nu ne așteptăm la creșteri semnificative ale proporțiilor externe ale anvelopelor agricole în viitor, deoarece mașinile agricole trebuie să fie în continuare certificate pentru funcționarea pe drumuri normale PAVEL KOTT

Director de produs al anvelopelor agricole Mitas

pentru tractoare de mare putere și combine agricole ­ disponibilă în mai multe versiuni cu capacități de încăr­ care diferite.

Pe lângă lățimea anvelopelor agri­ cole de tracțiune, și diametrul total a crescut. În 1957, media nu a ajuns nici măcar la 1.200 mm, iar diametrele de până la 1.600 mm erau o excepție; în 2017 diametrul mediu al celor mai mari anvelope s­a apropiat de 2.200 mm.

„Campionul” Mitas este anvelopa 710 / 75R42 din gama SFT (Super Flexion Tyres), care are un diametru exterior de 2.171 mm. Diametre compa­ rabile sunt atinse și de anvelopele VF (Very High Flexion) și CHO (Cyclic Harvesting Operation), concepute pen­ tru combine de recoltat.

CAPACITATE DE ÎNCĂRCARE: 21.240 DE KILOGRAME Când vine vorba de capacitatea de încărcare a anvelopelor de tracțiune agricolă, aceasta a crescut de la o medie de 1.000 kg în 1957 la aproape 9.000 kg în 2017. Cea mai mare capaci­ tate de încărcare din portofoliul Mitas este oferită de anvelopa 1250 / 50R32 CHO SFT 194 A8 (191 B). Capacitatea de încărcare nominală a acestei anve­ lope este de 10.900 kg (la o viteză de 50 km/h și o presiune de 3,2 bari), dar în regim ciclic și la o viteză de până la 10 km/h aceasta crește la 21.240 kg (tot la 3,2 bari). Capacitățile mari de încărcare sunt oferite de toate anvelopele radiale Mitas pentru combine și recoltatoare, precum și de anvelopele din gama Agri­ terra pentru remorci agricole grele.

Utilaje agricole 105

106 Utilaje agricole

Ferma de carne în 2 paşi: vaci Angus + utilaje Krone

Calitatea furajelor, în special fânul și semifânul, depinde de viteza cu care acestea sunt recoltate şi apoi puse la adăpost. Înfolierea poate face diferenţa dintre un furaj de calitate şi... bani pierduţi.

Î

n ultimii ani, tot mai multe ferme vegetale caută să­și diversifice afa­ cerea prin activităţi de creştere a animalelor. În această situaţie este şi Ionuţ Constantin, un tânăr fermier din localitatea Bârlogu (jud. Argeş), care anul trecut a pus bazele unei ferme de vaci de carne.

Fermierul continuă afacerea familiei sale. Seniorul, Alexandru Constantin, inginer mecanic, a fost şef al mecanizării la CUASC Teiu. Odată cu desfiinţarea agromecurilor,

1-14 mai 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

a început să lucreze pe cont propriu, în 1997 înfiinţând firma Sandibig Agro SRL. Din 2006, conducerea societății a fost preluată de Ionuţ Constantin.

Acum dețin 1000 ha de teren. În fermă lucrează tânărul împreună cu soţia sa şi cu 7 angajaţi. ”NU VINDEM LA RECOLTARE” Planul de culturi este simplu: 500 ha cu grâu, 200 ha de rapiţă, 160 ha floa­ rea soarelui şi 140 ha porumb. "Avem o suprafaţă mai mică de culturi prăşi­ toare deoarece la acestea riscul de a fi afectate de secetă este mai mare.

Avem o capacitate pentru depozitare de circa 3000 tone, astfel că nu suntem nevoiţi să vindem direct din câmp, la recoltare. Anul trecut am vândut grâul

în septembrie, noiembrie şi decembrie, cu 0,90­1,05 lei/kg. Ne­am achitat inpu­ turile şi datoriile. Acum se întrevede un an extrordinar de bun, nu am am mai avut de mult culturi de păioase care să arate aşa de bine. Dacă Dumnezeu ne ajută, după ce plătim tot ce datorăm, poate vom avea şi profit", apeciază Ionuţ Constantin.

PRIMUL PAS: 30 DE JUNINCI ANGUS Proiectul a început prin achiziţia a 30 de juninci din rasa Angus. Toţi tăuraşii născuţi anul trecut au fost vânduţi iar tineretul femel a fost menţinut pentru reproducţie.

Ferma a fost amenajată pe o păşune naturală nefolosită în trecut, cu un adăpost semideschis, teren îngrădit cu gard electric şi un puţ forat. "Am dorit să facem o integrare a producţiei vegetale şi am ales Angus, o rasă de carne care să fie mai uşor de crescut decât cele de lapte. Mai puţine avize şi muncă. Pro­ fitul nu prea există, cel puţin deocam­ dată, doar investiţii în animale, ... ››› 108

Utilaje agricole 107

108 Utilaje agricole

››› 106 ... utilaje, păşune şi baza fura­ jeră", a spus Ionuţ Constantin.

BAZĂ FURAJERĂ SUFICIENTĂ Au înfiinţat 30 ha cu lucernă şi 40 ha cu amestecuri de gramineee şi le­ guminoase. Animalele sunt menţinute pe stabulaţie. Pe păşune vor fi scoase doar după a doua sau a treia coasă.

"Cosim şi producem furaje, aşa obţi­ nem un randament mai mare. Astfel, pe aceeaşi suprafaţă producem mai multe furaje, iar surplusul îl vindem. Ne bazăm în furajarea animalelor pe siloz şi pe baloţii înfoliaţi de iarbă ­ asta este «ciocolata» animalelor", ne­a spus Ionuţ Constantin. Administrarea amestecului de furaje se face cu o remorcă de furajare, după ce mai sunt adăugate concentrate şi premixuri.

FLOTA DE UTILAJE KRONE Calitatea furajelor depinde de viteza şi de eficienţa cu care se execută toate lucrările de cosire, uscare, balotat şi transportul din câmp. În ferma lui Ionuţ Constantin, producerea furajelor este realizată cu o flotă de utilaje Krone spe­ cializate: cositoarea EC R 280, grebla de răvăşit KW 5.52 şi grebla de adunat Swadro TC 640, toate achiziţionate de la compania Munax SRL. În această iarnă, în fermă a sosit şi ul­ tima achiziţie ­ presa de balotat cu înfo­ liere Krone Comprima CF 155 XC. Utila­ jele au fost luate în leasing. "Am avut de ales între doi producători renumiţi. Am ales Krone, chiar dacă preţul a fost un pic mai mare decât al competitorului direct.

Am înclinat către aceştia deoarece am comparat foarte bine cele două oferte.

Utilajele Krone sunt relativ complicate, cu mulţi senzori şi tehnologie, totuşi acestea sunt mai simple şi mai ales rezistente", ne­a spus Ionuţ Constantin.

1-14 mai 2021

Chiar dacă nu are încă un efectiv foarte mare de animale, Ionuţ Constantin este un tânăr fermier în continuă dezvoltare, cu dorinţă mare de a reuşi şi consider că este doar începutul unei poveşti de succes DRAGOȘ ANDREI UNC

Manager de produs la Munax

Colaborarea cu Munax, distribuito­ rul zonal al utilajelor Krone, a decurs foarte bine.

SECRETUL ÎNFOLIERII Pentru presa de balotat Comprima CF 155 XC fermierul doreşte să pre­ gătească cel puţin doi operatori, pen­ tru "a avea siguranţa că vom lucra la maxim: dacă unul are o problemă, să urce la volan al doilea. La înfoliere nu trebuie să existe defecţiune sau amânare. Dacă ai cosit lucerna astăzi şi a pălit­o soarele puţin, mâine trebuie să intri cu presa ca s­o înfoliezi. Dacă nu faci lucrarea la timp, pierzi. Acesta

este secretul înfolierii ­ nu trebuie să îţi mai pui problema pierderii furajului.

Dacă te prinde ploaia pe câmp, lucerna se înnegreşte, putrezeşte şi poţi să o arunci. Înfolierea oferă siguranţa obţi­ nerii unui furaj de calitate", apreciază Ionuţ Constantin.

RATA SE POATE ACHITA DIN PRESTĂRI SERVICII Investiţiile din anii următori se vor duce tot către ferma de animale. Ţinta lui Ionuţ Constantin este să ajungă la 200 de animale de reproducţie, pentru a atinge pragul de rentabilitate.

Angus are nevoie de multe paie. În viitor, fermierul îşi doreşte să ia o presă mare de balotat, pentru a valorifica paiele de grâu, care până acum erau tocate odată cu recoltarea. "Vrem să producem mai multe furaje şi paie şi să valorificăm surplusul. Vom creşte şi suprafaţa cultivată cu lucernă. Anul trecut, pentru balotare şi înfoliere am plătit prestarea de servicii la un fer­ mier vecin. Am făcut un calcul esti­ mativ: pentru cei peste 600 de baloţi înfoliaţi, aproape că am plătit echiva­ lentul unei rate la presă. Acum o avem în curte şi ar trebui să o amortizăm în 4­5 ani, desigur dacă producem şi pen­ tru alţii furaje", a concluzionat Ionuţ Constantin.

MUNAX - IMPORTATOR KRONE ÎN ROMÂNIA SC MUNAX SRL, filială a grupului Axial KFT din Ungaria, este unul din­ tre importatorii KRONE în România, cu o experienţă de peste 10 ani.

Pe lângă KRONE, în portofoliul nostru se regăsesc branduri de renume precum Landini, Kramer, Bergmann, Berthoud sau Framest.

Având acoperire naţională, ne pu­ teţi găsi în cele 12 puncte de lucru ale companiei. www.munax.ro Pentru informaţii suplimentare, luați legătura cu importatorii KRONE din România la contactele din pagina alăturată.

Utilaje agricole 109

110 Nutriţie

Trucuri pentru creșterea rapidă a puilor de carne Puii crescuți în gospodării au nevoie de o hrănire specială pentru a atinge greutăți optime pentru sacrificare în timp scurt. Ce ingrediente furajere folosim, de unde le procurăm și cum preparăm rațiile de hrană?

S

e apropie perioada când cei care locuiesc la curte își doresc să producă hrană de calitate pentru familie ori chiar pentru vânzare. Se tot vehiculează ideea că pentru a crește foarte mult (peste 2,2 kg), într-un interval scurt de timp (5 săptămâni), în hrana puilor de carne sunt folosiți hormoni de creștere și antibiotice. Tocmai de aceea multă lume preferă să-și crească puii acasă.

AVEM DOUĂ VARIANTE Creșterea rapidă nu se întâmplă la puii comuni, pe care îi găsim în gospodăriile populației.

Obținerea unui pui de peste 2,2 kg, în 5 săptămâni, presupune un material biologic de calitate (de exemplu un hibrid Ross 308, care poate fi achiziționat de la cei care comercializează pui de o zi), alături de o hrană de calitate superioară. Această hrană se poate cumpăra de la fabricile de furaje combinate sau de la farmacii veterinare.

O altă variantă ar fi ca cei care doresc să crească pui de carne să își facă furajul singuri. Dacă au la dis-

1.

2.

1-14 mai 2021

un articol de

LAVINIA ŞTEF mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

poziție cereale, atunci trebuie să achiziționeze restul materiilor prime care intră într-o rețetă de furaj combinat.

HRANĂ ADAPTATĂ CELOR 3 PERIOADE DE CREȘTERE Pentru obținerea unor performanțe bioproductive superioare, puii de carne trebuie furajaţi cu un nutreţ combinat caracteristic perioadei de creştere, conform ghidului de creștere specific fiecărui hibrid de pe piață. Pentru exemplificare, redau recomandările pentru hibridul Ross 308, cel mai utilizat hibrid pe piaţă: I. De la 1 zi la 10 zile se administrează un furaj combinat de tip demaraj, cu un conţinut în energie metabolizabilă (EM) de 3000 kcal, proteină brută (PB) de 23%, celuloză brută (CB) 3% și sare 0,2%;

II. De la 11-24 zile se administrează un furaj combinat de tip creștere, cu 3100 kcal energie metabolizabilă, 20,5 PB, max. 4% CB și sare 0,2%; III. De la 25 zile la livrare (35 sau 42 zile) se administrează un furaj combinat de tip finisare, cu 3200 kcal energie metabolizabilă, 20% PB, maxim 4% CB și sare 0,2%.

Asigurarea acestor condiţii de calitate pentru furajele combinate destinate puilor de carne permite realizarea unui indice de conversie a hranei (FCR) în jur de 1,5-1,7 kg la 35-42 zile.

CE FURAJE FOLOSIM? În rețetele de nutrețuri combinate pentru puii de carne pot participa: concentratele energetice (porumb, grâu, orz, secară, triticale): 60-75%; concentratele proteice vegetale (șroturile de soia și de floarea soarelui, mazărea): 15-35%; concentratele proteice de origine animală și microorganică (făină de pește, drojdie furajeră): 1-6%; grăsimi de origine vegetală sau animală: 1-5%;

• • • •

Nutriţie 111 STRUCTURI DE FURAJE COMBINATE DESTINATE PUILOR DE CARNE Ingrediente Porumb

Demaraj Creștere Finisare 1-10 11-24 24-42 zile zile zile 31,94 34,92 37,01

Grâu furajer

20,00

20,00

20,00

Șrot de soia

39,56

35,67

31,99

Ulei de soia

3,65

5,11

6,86

Fosfat monocalcic

1,30

1,10

1,00

Cretă furajeră

1,30

1,10

1,10

DL Metionină

0,40

0,40

0,36

L-Lizină HCl

0,27

0,22

0,21

L-Treonină Bicarbonat de sodiu Sare de bucătărie Premix vitamino-mineral Total

0,15

0,08

0,07

0,25

0,20

0,20

0,18

0,20

0,20

1,00

1,00

1,00

100

100

100

EM (kcal/kg)

3007

3099

3196

PB (%)

23,01

21,50

19,99

Liz %

1,44

1,29

1,19

M+C %

0,99

0,95

0,87

Parametrii calculaţi

Ca %

0,98

0,84

0,81

P%

0,66

0,61

0,57

CB %

2,56

2,46

2,35

• făină de fân de lucernă: 1-3%; • surse de minerale 2-3%, din care

sare 0,2- 0,3% și premix vitaminomineral 1%.

DE UNDE LUĂM PROTEINA? Ca sursă de proteină, de un real succes, poate fi folosită făina de urzică.

Vine perioada în care se pot recolta urzici. Acestea pot fi uscate și măcinate, iar apoi pot fi încorporate în furajul combinat. De asemenea, în structura furajelor combinate destinate puilor de carne poate fi folosită făina de fân de lucernă.

Aceasta are o valoare nutritivă mare datorită conținutului ridicat în proteine, săruri minerale și vitamine. Datorită conținutului ridicat în proteină, 1 kg de șrot de soia ar putea fi înlocuit cu 2,2 kg făină de lucernă, iar 1 kg de făină de pește cu 3,3 kg făină de lucernă. Astfel ar scădea foarte mult prețul de cost al unui kilogram de furaj combinat.

Pentru că are un conținut ridicat în celuloză brută, nu se poate introduce în proporții mari în rație.

CUM PROCEDĂM CU PUII ZBURAŢI? Există și o a doua categorie de crescători, şi anume cei care cumpără

pui de carne “scăpați de cele rele“, respectiv la vârsta de circa 2 săptămâni.

Pentru a obţine pui de 2 kg la numai o lună după ce au cumpărat pui zburaţi, acestora trebuie să li se asigure furaje adaptate vârstei. Aceste furaje trebuie să asigure: 3100 kcal energie metabolizabilă şi 20% proteină brută. În tabel sunt prezentate variantele de furaje combinate care pot fi folosite în oricare dintre situațiile redate anterior.

încăpere, temperatura în primele 3 zile de viaţă trebuie să atingă 33°C, urmând să fie scăzută pe măsură ce puii cresc.

De asemenea, trebuiesc folosite furaje adaptate vârstei, conform tabelului prezentat.

Așadar, există mai multe variante de a crește pui de carne în această perioadă, ideea este să o alegeți pe cea care vă avantajează din punct de vedere economic.

ALTE CONDIȚII DE CREȘTERE Dacă se dorește obținerea de pui zburați, în gospodărie, pentru 1000 de capete este nevoie de o încăpere de 100 mp, posibil una de 10x10 m. În această

Cum facem mare puiul din ograda bunicii? Scanează codul QR și află mai multe despre creşterea tradiţională a păsărilor de carne!

112 Zootehnie

CU VACA LA VÂNZARE ÎN RINGUL VIRTUAL

Organizatorii de târguri de animale din Irlanda au găsit soluția salvatoare în plină pandemie: oferă fermierilor șansa să vândă pe platforme digitale. un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

nchiderea târgurilor de animale, din cauza pandemiei Covid-19, a fost una dintre cele mai proaste vești pentru fermierii irlandezi, așa cum a fost și pentru fermierii români. În țara noastră, târgurile stau închise de mai multă vreme, din cauza pestei porcine africane.

CE-AU FĂCUT IRLANDEZII? Organizatorii irlandezi, însă, nu au stat cu mâinile în sân și nici nu au așteptat ca guvernul să găsească o soluție în locul lor. Ei au apelat la internet pentru a salva situația. Fermierii irlandezi au încetat să mai privească vitele în ringurile din târgurile reale, uitându-se, în schimb, la ecranul computerului sau al telefonului mobil, notează publicația

1-14 mai 2021

agriland.ie., care a chestionat câțiva manageri de platforme online pentru vânzarea animalelor.

900 DE VITE ÎN TREI RINGURI ONLINE „A fost o transformare fantastică pentru noi să trecem într-un timp atât de scurt de la a avea fermieri care licitau pentru bovine în jurul unui ring, la a-i face să liciteze numai pentru vite online. De exemplu, am putea vinde până la 900 de vite în trei ringuri online la Balla Mart. Este o realizare fantastică să poți face asta. Platformele online sigur vor fi folosite pe mai departe. Din punct de vedere al vânzătorilor, aceștia se află într-un ușor dezavantaj, fiindcă nu mai pot intra în ringul fizic pentru a vorbi cu clienții, dar spun că s-au adaptat schimbării”, declara Stephen Hannon, reprezentantul Aurivo Marts.

AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE „Platforma online este utilă în acest moment, dar ne dă și dureri de cap.

Fermierii pot găsi un defect la un animal după ce l-au cumpărat online.

Nu se întâmplă prea des, dar se poate întâmpla. Acest lucru nu s-ar întâmpla dacă animalul ar fi privit în realitate, de la marginea ringului. Conexiunea la internet pentru fermieri este o altă problemă pe care o vedem; unii fermieri sună și spun că s-au înscris la o licitație, dar pentru că internetul lor era lent, noi nu am primit ofertele. E cu 99% mai bine decât în situația în care târgurile în format fizic fiind suspendate, noi nu am mai fi organizat nimic.

Fără aceste platforme online, nicio tranzacție nu ar mai fi fost posibilă”, declară Ann Harkin, Raphoe Mart.

VÂNZĂRILE ONLINE SUNT VIITORUL ”Sunt fermieri care nu pot licita de acasă, din simplul motiv că nu au bandă largă de internet. Licitarea online elimină camaraderia și înțelegerile tacite care se stabileau înainte între unii participanți la licitație. Am avut doi fermieri care erau frați și care licitau aceleași vite într-o zi, fără să știe că liciatu unul împotriva altuia.

Vânzările online nu vor dispărea în curând. Acestea sunt o modalitate prin care târgurile de animale pot continua să funcționeze în siguranță și să ofere fermierilor posibilitatea să tranzacționeze animale”, consideră Martin Ryan -Mid-Tipp Mart.

113

114 Porcine

Porcii aflați sub influența stresului termic au nevoie de măsuri speciale pentru a-și menține performanțele și a scădea la minim pierderile economice, dacă aceste măsuri se instituie din timp. Nu vă ardeți profitul!

M

enținerea unei temperaturi corporale constante necesită un echilibru între căldura corporală produsă și cea eliminată, fenomen cunoscut ca termoreglare. Metabolismul organismelor cu sânge cald transformă hrana în energie, această energie fiind necesară funcțiilor fiziologice, rezultând și producerea căldurii corporale. Necesarul de energie și, consecutiv, producerea de căldură cresc direct proporțional cu

un articol de

MAREIKE HÖRSTMANN

manager suplimente furajere pentru suine, BIOCHEM Germania mai multe pe această temă www.biochem.net/ro

performanțele zootehnice ale animalelor: un surplus de energie este necesar pentru producția de carne sau de lapte.

CE ESTE STRESUL DE CĂLDURĂ?

Noțiunea de "stres termic" se referă la situația în care avem temperaturi ambiante ridicate, iar căldura corporală nu poate fi eliminată în mod normal, influențând negativ statusul de sănătate al animalului. În funcție de condițiile climatice, se pot distinge două categorii de stres termic: Acut: creșterea rapidă a temperaturii într-un interval scurt; Cronic: când temperatura ambiantă ridicată persistă o perioadă lungă de timp.

Făcând abstracție de creșterea ratei mortalității, stresul termic are ca efecte indirecte: Reducerea consumului de furaj și a performanțelor; Sindromul "intestinului permeabil"; Reducerea statusului imunitar; Reducerea calității carcasei; Impact economic.

Alături de îmbunătățirea managementului fermei, a tehnologiei sau a geneticii, performanțele animalelor supuse stresului termic pot fi stabilizate prin măsuri nutriționale.

1.

2.

• • • • •

Figura 1: Temperatura neutră permite eliminarea în mod normal, în mediul înconjurător, a căldurii corporale. Această temperatură de confort depinde de vârstă, specie și nivelul de productivitate.

1-14 mai 2021

Sursa foto: www.canva.com

Soluții pentru depășirea stresului termic la porci

Porcine 115 SOLUȚII: ADITIVII FURAJERI Pro- și prebiotice. Sănătatea intestinală este extrem de importantă pentru a obține performanțe ridicate, iar în timpul stresului termic, aceasta este mult influențată. Reducerea consumului de furaje, precum și dereglările legate de alimentație, deranjează microbismul intestinal. În această situație, utilizarea probioticelor stabilizează microbismul intestinal, evitând inflamația și declanșarea sindromului de "intestin permeabil", îmbunătățește digestibilitatea furajului și absorbția nutrienților, menține sănătatea intestinală și performanțele animalelor, reducând multiplicarea agenților patogeni și apariția afecțiunilor cauzate de alimentația defectuoasă.

Inhibitorii de micotoxine. Sindromul "intestinului permeabil", precum și solicitarea puternică a metabolismului sunt simptome tipice în stresul termic. Micotoxinele amenință integritatea barierei gastro-intestinale. În plus, ele provoacă stres oxidativ și împiedică funcționarea normală a ficatului. Utilizarea inhibitorilor de micotoxine previne efectul citotoxic al acestora asupra enterocitelor și celulelor caliciforme, evită formarea radicalilor liberi și protejează ficatul și enzimele detoxifiante implicate în depleția micotoxinelor.

Betaina anhidră. Menținerea echilibrului osmotic este vitală pentru enterocite. Betaina anhidră, cu proprietățile sale osmotice, acționează pe diverse căi la nivel intestinal și metabolic: susține osmoreglarea în perioadele cu osmolaritate ridicată în lumenul intestinal, pentru o mai bună retenție a apei. Menține un aport optim de electroliți, chiar și în situații limită, de genul alcalozei respiratorii sau modificări în compoziția furajului. Fiind donator de grupări metil adiționale, compensează stresul indus de căldură (producerea de adrenalină), reacțiile imunitare și sinteza deficitară a proteinelor și ADN/ ARN. Betaina anhidră este preponderent absorbită în intestinul subțire și intervine la diferite nivele pentru menținerea performanțelor și a bunăstării animalului, în perioadele de stres termic. Setea excesivă și consumul exagerat de apă pot fi evitate.

Prin procesul de re-metilare al me-

•

Figura 2: Un intestin sănătos este necesar pentru absorbția nutrienților și apărarea împotriva agenților patogeni. Când acesta devine prea permeabil sau inflamat, enterocitele și joncțiunile dintre ele sunt afectate. Bariera intestinală nu mai este eficientă, iar resorbția este afectată

•

Figura 3: Betaina anhidră ajută la menținerea apei și a echilibrului ionic în enterocite.

Se pierde o cantitate mai mică de apă, iar pompele ionice consumă mai puțină energie

•

tioninei și o disponibilitate crescută a glicinei, se asigură disponibilitatea aminoacizilor pentru sinteza proteinelor și se economisește energia folosită în procesele de osmoreglare (pompe ionice), stabilizând astfel performanțele animalului și utilizarea maximă a hranei, în condiții dificile cu temperatură

și umiditate crescute.

• Mineralele chelatate. Stresul termic

influențează negativ aportul optim de minerale prin reducerea consumului de furaje și schimbări în osmolaritatea digestei. Cantitatea mai mare de sânge necesară suprafeței corporale reduce afluxul sanguin în tractul... ››› 116

116 Porcine furajare;

• Asigurarea de suplimente în beneficiul

animalului; Asigurarea de apă de băut proaspătă și la discreție; Utilizarea sistemelor de răcire a apei de băut; Răcirea pereților/acoperișului adăpostului; Reglarea ventilației.

Bunăstarea animalului Porcul, neavând glande sudoripare, nu își poate regla temperatura corporală prin transpirație, fiind sensibil la căldură. Stresul termic afectează fertilitatea scroafei, cantitatea de lapte produsă și, consecutiv, calitatea purceilor. La temperaturi peste 27°C, vierii își reduc libidoul, iar sperma își reduce din calități. La porcii grași, stresul termic prelungește perioada de îngrășare, din cauza performanțelor mai scăzute.

Cazurile de moarte subită cauzată de stresul termic apasă greu pe umerii fermierului. Pierderile economice pot fi evitate prin luarea unor măsuri rapide.

Măsurile de reducere a stresului termic la porci trebuie luate la mai multe nivele (adăpost, hrană, management etc.). Este extrem de importantă luarea măsurilor de prevenție, precum și a celor de intervenție.

Din punct de vedere nutrițional, combinarea aditivilor furajeri cu suplimentele furajere, în special cele administrabile prin intermediul apei de băut, ajută animalul în mod durabil și eficient.

Scopul este limitarea la maxim a scăderii performanțelor și a statusului de sănătate al animalului, asigurând astfel profitabilitate fermierului.

• • • •

Figura 4: Influența temperaturii ambientale asupra consumului de furaj la scroafele în lactație și asupra greutății purceilor la înțărcare (adaptat după Quiniou și Noblet, 1999) ››› 115 ... digestiv, ceea ce duce la creșterea stresului oxidativ. Suplimentarea cu minerale sub forma de chelați organici ajută prin absorbția mai ridicată a acestora. Obținem un răspuns imunitar puternic chiar și în perioadele de stres termic, îmbunătățim fertilitatea și susținem funcțiile barierei intestinale prin atenuarea stresului oxidativ și a proceselor inflamatorii, prin menținerea integrității intestinului.

PORCUL, SUB INFLUENȚA STRESULUI TERMIC Stresul termic afectează negativ: Consumul de furaj; Sporul mediu zilnic;

• •

• Fertilitatea; • Eficacitatea vaccinărilor; • Rezistența la boli; • Calitatea carcasei; • Cantitate mai mică de lapte produsă de scroafă;

• Spor mediu zilnic mai scăzut la

purceii sugari; Greutatea mai mică la înțărcare.

Managementul fermei Găsirea măsurilor optime de management este crucială pentru asigurarea performanțelor porcilor aflați sub influența stresului termic.

Dacă se cunoaște din timp perioada cu temperaturi ridicate, putem lua în considerare: Optimizarea rețetei și a timpului de

•

•

În perioadele cu stres termic, animalele au nevoie în permanență de apă de băut suficientă, rece și proaspată. Prin adăugarea în apa de băut a unor suplimente care conțin betaină, minerale chelatate, probiotice, vitamine, antioxidanți și uleiuri esențiale, ajutăm animalul să facă față și să se recupereze mult mai repede după aceste perioade de stres termic. Suplimentarea prin apa de băut permite trecerea rapidă peste simptomele de stres termic.

1-14 mai 2021

Sursa foto: www.canva.com

SUPLIMENTE FURAJERE

117

118 Ovine şi caprine

Sursa foto: www.canva.com

PARCELAREA PĂŞUNILOR: COSTURI ȘI AVANTAJE

Păstorii pricepuţi și dispuși să lucreze în stâne sunt o raritate.

Pentru a suplini acest deficit de personal, în oierit trebuie aplicate măsuri care uşurează activitatea şi măresc productivitatea muncii. Oieri, iată ce aveți de făcut! un articol de

IOAN PĂDEANU

USAMVB Timişoara mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n sectorul de creştere a ovinelor, în ultimii ani, s-a accentuat deficitul de forţă de muncă, iar majoritatea (80%) celor care mai lucrează au vârsta de peste 50 ani. Mulţi păstori tineri, proveniţi din zonele tradiţionale, îngrijesc oile, mai cu seamă, în Spania, Italia, Franţa, Anglia sau Irlanda. În România s-a instalat, așadar, un fenomen de ”forfecare”, un paradox: în ciuda cererii tot mai mari de carne şi de lapte de oaie pe piaţa internă şi externă, vedem că păstorii pricepuţi, dispuşi să se angajeze la oi, sunt o raritate.

1-14 mai 2021

Ce este de făcut? Pentru a suplini acest deficit, trebuie aplicate activităţi ce uşurează munca şi măresc productivitatea.

DURATA SEZONULUI DE PĂȘUNAT ȘI REFACEREA COVORULUI IERBOS Pe parcursul unui an, în România, perioada de stabulaţie a oilor este de 3-4 luni în zonele de şes şi de 5-6 luni în zonele de deal şi de munte. Rezultă că ovinele sunt întreţinute o perioadă mai lungă pe păşune comparativ cu stabulaţia.

Primăvara, în zona de şes, păşunatul pe pajişti cultivate (temporare) începe între 7 și 10 aprilie, iar pe cele naturale între 15 și 20 aprilie şi durează până la începutul lunii noiembrie. În zonele de deal şi premontane, iarba ajunge la înălţimea optimă cu 2-3 săptămâni

mai târziu. Este foarte important ca între ultimul păşunat şi căderea zăpezii să treacă 2 săptămâni de odihnă şi de refacere a păşunii, necesară plantelor pentru acumularea rezervelor de iarnă. Aceste rezerve asigură o vigoare şi susţin intrarea plantelor în vegetaţie mai repede la începutul primăverii.

Ovinele se aduc pe pășune când înălţimea covorului de iarbă este de 8-10 cm şi se scot dacă înălţimea ierbii scade la 3-4 cm (după INRA). În funcţie de condiţiile climatice şi de fertilitatea solului, perioada de refacere durează de la 4 până la de 6 ori mai mult decât păşunatul. ÎNGRĂDIREA PĂȘUNII: 3 CONDIȚII OBLIGATORII Ţinând cont de deficitul de forţă de muncă, administrarea cea mai efici-

Ovine şi caprine 119

PĂŞUNATUL RAŢIONAL: 2 VARIANTE Păşunatul prin rotație se face succesiv, pentru o turmă fiind necesare în medie 6 parcele, din care 1 se păşunează şi 5 sunt în refacere. Primăvara, viteza de regenerare este mai mare (18-20 zile, faţă de 28-30 zile vara) şi surplusul de iarbă se coseşte pentru fân.

Păşunatul raţional la ovine se practică în două variante: păşunatul pe parcele şi păşunatul limitat (dozat) pe o parcelă, pentru a evita consumul nu316 m

mai al unor plante, de regulă leguminoase şi graminee cu talie mică, şi călcarea ierbii.

Păşunatul dozat se realizează fie prin menţinerea frontului de păşunat cu un câine dresat, fie prin montarea unui gard electric în interiorul parcelei, care zilnic se amplasează să delimiteze o suprafaţă necesară pentru consumul de iarbă necesar (8 kg iarbă/oaie) pe turmă.

Păşunatul pe parcele se practică prin împărţirea suprafeţelor de păşune în 5-7 parcele.

Suprafaţa unei parcele trebuie să asigure consumul de iarbă pe o perioadă de 4-6 zile.

Păşunatul raţional pe parcele are o serie de avantaje: creşte semnificativ productivitatea muncii: un cioban poate supraveghea uşor o mie de oi; plantele de pe parcelă au timpul necesar, în perioada de odihnă de 2025 zile, pentru refacere după păşunat; prin acţiunea razelor ultraviolete, care au acţiune sterilizantă, 95-98% din agenţii patogeni pentru ovine sunt neutralizaţi; lăstarii plantelor regenerează mai bine; producţia de masă verde pe ciclu de păşunat este mai mare; capacitatea de păşunat (încărcătura de animale) creşte la 1,5-3 UVM (unităţi vită mare), revenind 10-20 oi/ha (o oaie = 0,15 UVM); se asigură protecţia ovinelor împotriva animalelor prădătoare.

1.

2.

• • • • • • •

316 m

Umbrare 10 ha

948 m Model de parcelare a unei suprafețe de 60 hectare

316 m

632 m

entă a unei păşuni se face prin practicarea sistematică a păşunatului, care necesită parcelarea suprafeţei de păşune şi îngrădirea parcelelor. Însă sunt necesare 3 condiții: Păşunatul pe parcele (tarlale) îngrădite cu plasă specială sau gard electric este foarte uşor de aplicat, dar necesită la început investiţii mari, care însă se recuperează în timp scurt.

E nevoie și de concesionarea/arendarea pășunii pe o perioadă cât mai lungă.

O altă condiţie esenţială este situaţia juridică a pajiștii. Dacă pajiştea este concesionată/ arendată pe o perioadă de 7-10 ani (conform Legii 86), se recomandă împrejmuirea parcelelor de păşune cu gard electric, iar dacă este proprietate personală, cu plasă specială de sârmă cu ochiuri variabile de la 10-12 cm jos şi 15 cm în partea de sus, o înălţime de 1-1,2 m şi o distanţă între stâlpi de 4-6 m.

MADR ar trebui să sprijine cu specialişti aplicarea amenajamentelor pastorale şi să subvenţioneze cu cel puţin 50% parcelarea păşunilor cu garduri!

PE PĂŞUNILE CULTIVATE În cazul păşunilor temporare, în primul an şi la primul ciclu de vegetaţie se aplică o cosire pentru a facilita o mai bună consolidare a rădăcinilor plantelor şi apoi, la ciclurile următoare, se păşunează cu tineret ovin sau se asigură o încărcătură mai mică cu oi adulte.

Pe pajiştile cultivate în zona de şes, luncă şi chiar depresionare se pot organiza 6 cicluri de păşunat, orientativ, cu o producţie anuală de masă verde de: 25% ciclul I; 30% ciclul II; 20% ciclul III; 5% ciclul IV, 10% ciclul V; 10% ciclul VI. CARE SUNT COSTURILE? Orientativ, vă prezentăm costurile de înfiinţare pentru 500 de oi cu miei mari, la o variantă cu 6 parcele îngrădite de câte 10 ha fiecare (vezi schița), cu dimensiunile de 316 x 316 m, așezate câte trei spate în spate, revenind un perimetru de îngrădire de 2844 m (316 x 9 m) pe lungime şi 2528 m pe lăţime (632 x 4), cu un total de 5372 m.

Costurile sunt diferite. Dacă se optează pentru gard electric cu 3 fire (revenind 16.116 m fir), investiţia va costa 10.000 lei, iar cu două fire - 7000 lei (600 lei pentru 1000 m fir; panou solar, baterie generator de impus, 100 izolatori) plus stâlpii.

Dacă se preferă împrejmuirea cu gard special de plasă de sârmă, investiţia ajunge la circa 5500 de euro (1 euro/m de gard + stâlpii de susţinere), cu un total de 27.000 lei, dar este mai sigură şi se poate practica monta în harem fără riscul de evadare a berbecului din parcela îngrădită.

Scanează codul QR și citește și alte articole despre organizarea și desfășurarea pășunatului rațional!

120 Ovine şi caprine

5 SFATURI PENTRU ÎNȚĂRCAREA IEZILOR

Toate progeniturile de mamifere iubesc laptele. Iezii nu fac notă discordantă și-l consumă pentru că le asigură un start bun în viață și le susține dezvoltarea armonioasă. Dar laptele îl vor atât iezii, cât și oamenii!

P

entru a mulge caprele, crescătorii încearcă limitarea consumului acestuia de către iezi sau chiar înțărcarea timpurie a femelelor.

A scoate laptele din „meniu” constituie o provocare stresantă pentru cei mai mulți iezi. Cum le putem face tranziția mai ușoară de la consumul de lapte, la cel de furaje uscate?

PREGĂTIREA IEZILOR PENTRU ÎNȚĂRCARE, ÎN 5 PAȘI Hrănire adecvată după fătare.

După perioada colostrală, iezii pot fi alăptați la capra mamă sau, dacă vrem să și mulgem, îi trecem pe înlocuitor de lapte de calitate,

1.

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA LUDOVIC CZISZTER USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

care trebuie să conțină 23% proteină din lapte integral și 26% grăsimi. Încă de la 7-10 zile, îi vom obișnui să consume furaje uscate din fân de calitate și amestec de concentrate măcinat grosier sau granulat.

Mediu de înțărcare sigur și curat. Fie la pășune, fie într-un alt adăpost, la distanță de caprele mame, construiți un țarc cu porți și garduri rezistente.

La pășune folosiți un gard din sârmă împletită sau sudată, cu ochiuri de 4/4 cm, care va fi

2.

•

îngropat cel puțin 5 cm, pentru a evita ca iezii să iasă pe sub el. De asemenea, iezii să aibă acces la o zonă acoperită și uscată, ferită de intemperii. În adăpost, spațiul va fi menținut curat prin adăugarea de paie 0,3-0,4 kg/mp zilnic sau ori de câte ori este nevoie. Se vor monitoriza curenții de aer, gazele nocive și temperatura.

Dacă este posibil, cu cel puțin o săptămână înainte, mutați iezii în spațiile de înțărcare. Familiarizarea cu noul spațiu le va reduce stresul, mai ales dacă folosiți pentru alăptare înlocuitor de lapte. În cazul în care iezii sug la capra mamă, este recomandabil ca după înțărcare aceștia să rămână pe loc și să scoatem caprele (dacă este posibil).

Atenție! Nu faceți mai multe schimbări majore simultan, ca de exemplu înțărcare, vaccinare și mutare, pentru că stresul este prea mare.

•

ALĂPTARE ARTIFICIALĂ ÎN 3 PAŞI Tot mai mulţi crescători cu efective mari sunt interesaţi de alăptarea artificială a mieilor sau a iezilor, din cel puţin două motive: lipsa laptelui la oile/caprele mame; mulgerea acestora cât mai devreme după fătare.

Scanează codul QR și vezi ce posibilități există și care sunt avantajele sau dezavantajele acestei soluții tehnologice!

1-14 mai 2021

Sursa foto: www.canva.com

• •

Ovine şi caprine 121

Oferiți iezilor apă proaspătă și curată la discreție. O sursă de apă curată și ușor de utilizat este esențială. Dincolo de hidratare, apa influențează digestia furajelor uscate din rumen. Este o parte a dietei de foarte mare importanță.

Recomandăm ca adăpătorile să fie situate la o înălțime de maxim 30 cm de la sol. Pe așternut permanent, datorită acumulării gunoiului și paielor, adăpătorile trebuie să fie prevăzute cu sistem de culisare pe verticală pentru a le putea înălța și a menține aceeași distanță față de așternut, care va crește odată cu vârsta.

Adăugarea de electroliți în apă, în primele două zile după înțărcare, asigură iezilor un impuls pentru depășirea acestei faze dificile. Electroliții sunt compuși din minerale și agenți alcalini și controlează echilibrul fluidelor din organism. Sunt importanți pentru: hidratare, funcțiile mușchilor și ale corpului, mai ales în perioadele de stres.

Cele mai importante minerale din electroliți sunt calciul, sodiul, magneziul și potasiul. Se pot adăuga în compoziție aminoacizi și substanțe care furnizează energie.

Asigurați-vă că iezii consumă suficiente furaje solide. Consumul timpuriu de furaje - fân și concentrate - permite dezvoltarea rumenului și o tranziție fără probleme la înțărcare. În prima lună de viață se recomandă un amestec de concentrate cu 18 PB -proteină brută (14% PDI - proteină digestibilă intestinal).

Aceste furaje trebuie să le găsească la discreție într-un spațiu izolat cu un grătar, unde intră doar iezii după modelul descris în articolele din edițiile anterioare.

Granulele e bine să fie cu un diametru de până la 3 mm. Granulele pentru adulte de 5 mm nu pot fi consumate de iezi.

După unii specialiști, iezii pot fi înțărcați doar când consumă cel puțin 300-400 gr de furaj solid pe zi, pe care trebuie să-l aibă la discreție. Cu toate

4.

• • • •

Sursa foto: www.canva.com

3.

acestea, în primele zile după înțărcare, iezii trebuie să fie evaluați individual pentru a ne asigura că trecerea la furajul uscat se face în bune condiții, fără a afecta sănătatea iedului.

Mineralele, îndeosebi sarea, le asigurăm prin concentrate sau prin brichete minerale pentru lins.

Prevenirea bolilor prin vaccinare și deparazitare: Iezii trebuie vaccinați împotriva enterotoxiemiei (boala hrănirii excesive) înainte de înțărcare. Chiar dacă nu îi hrăniți excesiv, la capre se manifestă un puternic comportament de dominanță și unii iezi îi pot înlătura de la furajare pe ceilalți și consumă mai mult.

Este bine să deparazităm intern atât iezii, cât și caprele înainte de înțărcare. Iezii fătați primăvara sunt foarte sensibili la paraziții care infestează pășunea, ceea ce poate provoca grave

•

5.

• •

probleme de sănătate pentru un sistem imunitar imatur.

Paraziți externi ca păduchii sunt o altă problemă de luat în seamă. Deparazitarea trebuie făcută tot înainte de înțărcare.

Piederi importante la iezi pot fi cauzate de coccidioză. De multe ori iezii pot muri fără să prezinte un simptom de boală. La tratament se folosesc aditivi furajeri care se adaugă în amestecul de concentrate cu două săptămâni înainte de înțărcare și se continuă încă două săptămâni după înțărcare. Tratamentele aplicate iezilor, corelat cu bolile care evoluează în zonă, se fac pe baza avizului medicului veterinar. În concluzie, de modul cum abordăm acest proces tehnologic sensibil și stresant pentru iezi va depinde dezvoltarea și creșterea lor ulterioară, cu limitarea la minimum a pierderilor prin mortalitate.

122 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 BZ. Vând fermă 1600 mp teren, grajd 800 mp, moară uruială, instalaţie apă, magazie cereale, energie trifazica, 2 surse de apă foraj, în intravilan Pănătău, oraş Pătârlagele, acces din DN10. Tel. 0742393458 • Vând fermă agrozootehnică în Argeş, Ialomiţa, Teleorman, Constanţa şi Mureş, vaci de carne sau de lapte, 500 - 1200 capete, teren 300 - 2.000 ha, direct de la proprietar, preţul proprietarului. Tel. 0734845159 • Vând fermă agricolă oriunde în România, minim 1.000 ha, direct de la proprietar, preţul proprietarului, conexiune cu toate fermele de minim 1.000 ha, doar cumpărători reali şi solvabili. Tel. 0734845159

TRACTOARE ŞI COMBINE

TM. Vând tractor Solis 50, 50 CP, tracţiune 4x4 Carraro Italia, hidraulică Bosch, ridicare 1.600 kg în tiranţi, servodirecţie, mentenanţă redusă, garanţie 1.500 ore sau 3 ani.

Tel. 0744537405 TM. Vând tractoare Solis 4x4, de 20, 26, 50, 75 şi 90 CP. Tel. 0744537405 SB. Vând combină John Deere 7450, an 2010, 3285 ore motor, 2064 ore rotor, echipament Kemper 360, 4x4, cabină AC, stare perfectă, 62000 euro factură externă. Tel. 0748066789 SB. Vând tractor Ford 5610, an 1992, 70 CP, transmisie mecanică cu game, stare perfectă de funcţionare, preţ 6900 euro negociabil. Tel. 0735883191, 0748066789 SB. Vând piese schimb noi şi second-hand pentru toate mărcile de combine şi tractoare termen livrare pentru piese sh foarte scurt, piese verificate, în stare foarte bună de funcţionare. Tel. 0738641295 B. Vând furtun aer condiţionat, diferit de cel hidraulic prin construcţie, pe stoc sau confecţionăm pe loc orice tip de furtun AC, reparăm instalaţii AC montate pe utilaje. Tel. 0722506900 SB. Vindem piese din dezmembrări pentru tractoare, combine, utilaje Deutz, Same, New Holland, JD, Renault, International IH, Claas, Fiatagri, Massey Ferguson etc., calitate foarte bună, preţ negociabil. Tel. 0735883191 B. Reparaţii aer condiţionat, furtune AC, orice piesă AC în stoc, electronică auto pentru utilaje agricole şi de construcţii, piese schimb, garanţie, factură, service mobil. Tel. 0722506900

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII

• Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 • Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011

1-14 mai 2021

BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 IL. Vând tamburi irigat Casella 320 m/100; 400 m/100; 500 m/100; 600 m/110, motor Yanmar/Hitachi pentru retragerea şi întinderea tamburului, consum 0,5 l motorină/oră. Tel. 0727453086 IL. Vând semănătoare cu fertilizare, 6 rânduri, brăzdar dublu disc, roată tasare, calculator control seminţe. Tel. 0723251698 IL. Vând prăşitor 7/9 secţii, cu fertilizare, elemente de lucru elastice, tăvălugi nivelare. Tel. 0723251698 IL. Vând remorcă modulară Hermanos-Garcia (Spania) cu descărcare automatică spate, deschidere automatică a oblonului spate din cabina tractor, scară acces, capacitate 8 -13 mc. Tel. 0723251698 IL. Vând semănătoare pneumatică de precizie Monosem 6 r, fertilizare şi brăzdar dublu disc, 70/80 cm între rânduri, lăţime transport 4,5 m, roţi motrice, control adâncime, tasare, presare, buncăr seminţe 6x52 l, fertilizare 270 l x2.

Tel. 0723251698 IL. Vând semănătoare pneumatică Monosem 8 r, 70/80 cm între rânduri, lăţime transport 6,1 m, roţi motrice control adâncime, buncăr seminţe 52 l x8, fertilizare 175 l x4, calculator control seminţe. Tel. 0723251698 IL. Vând maşină împrăştiat îngrăşăminte DCM Italia, capacitate 2000 litri/24 m, 3000 litri/36 m. Tel. 0723251698 IL. Vând tamburi irigaţii 100/400 Pioggia Carnevali, cadru oţel galvanizat, rotaţie manuală, extensie înălţime 50 cm, sprinkler tip Ranger, picioare sprijin hidraulice. Tel. 0723251698 IL. Vând disc hidraulic cu 2 rânduri talere ovalizate (fluture) dispuse pe baterie, lăţime lucru 6m, asigură mărunţire şi nivelare perfectă a solului. Tel. 0727453086 IL. Vând vidanjă Hermanos-Garcia (Spania), capacitate 11.200 - 26.000 litri, pompe Hertell/Jurop, galvanizare cald, accesorii împrăştiere dejecţii. Tel. 0727453086 IL. Vând tăvălug hidraulic Madara, lăţime lucru 6m, tăvălugi tip Cambridge 460 mm, greutate 2620 kg. Tel. 0727453086 IL. Vând sapă rotativă 6 -8m, lăţime lucru între 6,2 m şi 7,7 m, organe active din fontă turnată, cu elemente elastice marca Madara (BG). Tel. 0727453086

BH. Vând compactor purtat/tractat Agro Tom UPH 6 m, cadru hidraulic rabatabil din oţel profilat, bară nivelare, tăvălug platbandă oţel, 32 lănci, de la 15.900 euro +TVA, livrabil luna mai. Tel. 0742042066 BH. Vând grapă discuri Agro-Tom AT XL 4 m, 2 r talere dinţate Ofas 610 mm, cadru oţel profilat, tăvălug discuri reglat hidraulic, opţional sistem tractare şi greblă paie, 10.500 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând disc talere independente Agro-Tom ATH L, 6 m, 48 talere Ofas 560mm pe 2 r la 740 mm, rulmenţi închişi, fără întreţinere, tăvălug discuri, necesar 170-220 CP, de la 19.600 euro +TVA, transport. Tel. 0742042066 CV. Vând maşină de semănat/supraînsămânţat Guttler Greenmaster 300, puţin folosită, preţ 12.770 RON +TVA. Tel. 0720475547 SB. Vând semănătoare Gaspardo Monica 7 r, an 2015, ataşare 3 puncte, 1 disc semănat standard pe element, reglare centralizată Speedy Set a dozatoarlor îngrăşăminte Minimax, 7100 euro, reducere la buyback. Tel. 0748066789 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452

ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE

BZ. Vând lucernă românească certificată, producători vechi în domeniu, multiplicatori agreaţi de Institutul Fundulea, ingineri agronomi. Tel. 0749203620 TM. Vând îngrăşământ foliar 100% românesc Polimet N-P2O5-K2O 12:6:8 cu microelemente chelatizate cu EDTA, Fe, Mn, Mg, Zn, Cu, Co, B, asimilare instantanee, doza: 1-1,5 l/ha (1 l Polimet la 300 l apă). Transport curier rapid. Tel. 0745777715

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328