Revista Ferma nr. 8 (1-14 mai 2021)

ANUL XX

III • NR. 8

(279) • 114

mai 2021

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

ÎN GRĂDINA LUI PIPER 20-23 Articolul ediţiei

„Lupul Dacic” dă cărțile pe față!

36

S.O.S. Legumicultura!

Cu vaca la vânzare în ringul virtual 112 Zootehnie

Preţ: 9 lei

18 Concursul Abonatului Ferma 2021

Ionuţ Tache

Gheorghe Petrescu

S-au abonat și au câştigat În preajma sărbătorilor de Sfintele Paşti, patru dintre abonaţii Revistei FERMA au fost mai norocoşi, întrucât munca în agricultură, deloc uşoară, le-a fost răsplătită cu premiile puse în joc la "CONCURSUL ABONATULUI FERMA 2021". un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.agraasigurari.ro

C

ine sunt câștigătorii - desemnați prin tragere la sorţi - ai premiilor oferite de Revista Ferma: un TELEVIZOR (123 cm, Smart, 4 k, Ultra HD) în valoare de circa 2.500 lei şi 3 TABLETE Samsung, în valoare de circa 1.000 lei/tabletă!

IONUŢ TACHE A LUAT MARELE PREMIU Fericitul câştigător al televizorului este Ionuţ Tache, din comuna prahoveană Adunaţi. Are 47 de ani, lucrează de 10 ani în construcţii şi s-a abonat la FERMA în toamna anului trecut. Bucuros, Ionuţ Tache ne spune cum de s-a întâmplat: „Seara, când vin acasă după 10 ore de muncă, obişnuiesc să mă aşez în fotoliu și să citesc sau să

1-14 mai 2021

accesez telefonul mobil. În toamnă tot căutam să cumpăr nişte animale şi iată că-mi apare reclama cu revista Ferma. Atunci mi-am zis: «Ia să mă abonez, că este binevenită!» Şi aşa am devenit un cititor asiduu”. Ca orice om gospodar, Ionuţ Tache are pe lângă casă animale. „Am crescut de mic îngrijind de ele, nu ne-au lipsit un porc, un viţel, o găină. Cresc animale din tradiţie, din pasiune, dar şi din dorinţa de a-mi hrăni sănătos familia”, ne-a declarat prahoveanul. Acum se gândeşte să facă mai serios agricultură. „Îmi doresc să am o fermă de vaci de carne Angus. Am puse în grădină: roşii, castraveţi, ardei iute, vinete. De anul trecut am plantat căpşuni şi nu m-am aşteptat să fac atâtea fructe gustoase şi aromate”, a precizat abonatul nostru. O TABLETĂ A AJUNS LA SIBIANUL GHEORGHE ŞERBAN Când l-am contactat, Gheorghe Şerban era la semănatul florii-soarelui.

Sibianul lucrează la Târnava 1.000 hectare de teren pe care cultivă: grâu, orz, rapiţă, ovăz, mazăre, floarea-soarelui şi porumb. În anii normali, pe Valea Târnavelor se fac producţii de porumb de 12-13 t/ha. Însă, sunt mari probleme în zonă cu mistreţii şi urşii. Gheorghe Şerban este abonat FERMA de mai mulţi ani. O perioadă a întrerupt, deoarece au fost probleme cu Poşta şi nu i-a mai ajuns revista acasă. A reînnoit abonamentul la Agraria - Cluj, deoarece - spune el - în FERMA găseşti „informaţii noi şi utile despre munca noastră din agricultură, făcută cu sudoare pentru fiecare bob pus în pământ, cu neliniști, cu lacrimi uscate pe obraji triști…”. ALIN BOIAN VA AVEA TABLETĂ LA STÂNA DIN RĂCHITA Timişeanul Alin Boian din Răchita (Dumbrava), în vârstă de 45 de ani, este oier de vreo 25 de ani. Crește vreo 700 de Ţurcane. Anul acesta, după perioada de fătări, a dat toţi mieii rezultaţi (peste

Concursul Abonatului Ferma 2021 19

ALEGEREA NATURALĂ A FERMIERILOR DIN 1998

Gheorghe Şerban 500) la preţul de 15 lei/kg în viu. „Citesc revista Ferma de ani de zile, mai ales paginile privitoare la ciobănit. Din ianuarie mi-am reînnoit abonamentul şi, iată, că am făcut bine!”, ne-a declarat, bucuros, Alin Boian. „După armată, m-am căsătorit şi m-am apucat de oierit. Am avut animale pentru că soţia mea, este din familie de ciobani. Am cumpărat teren, ne-am făcut stână, lucrăm 120 ha de teren: păşune şi un pic de teren arabil”, a adăugat fermierul. Alin Boian şi-ar dori să mărească efectivele de animale, dar nu găseşte mână de lucru. Lucrează în familie şi un ajutor primeşte din partea băieţilor săi: Sebastian, de 23 de ani, şi Alin, elev de liceu. Oierul speră să-i preia copiii stâna, fiind bucuros că şi ei îşi doresc acest lucru. De premiul câştigat se vor bucura mai mult băieţii, pentru că el nu are timp de stat pe tabletă! O TABLETĂ RĂMÂNE ÎN CAPITALĂ, LA GHEORGHE PETRESCU Gheorghe Petrescu este din Bucureşti şi-i abonat FERMA încă de la începuturile apariţiei revistei pe piaţă. Are frumoase aprecieri pentru echipa care o redactează, dar şi pentru varietatea subiectelor echilibrat abordate. Gheorghe Petrescu a lucrat în

Înfiinţat în urmă cu peste două decenii, odată cu lansarea unei reviste de specialitate, FMG Ferma Media Grup este primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti. FMG Ferma Media Grup - care include revistele Ferma şi Utilaje Agricole și site-urile revista-ferma.ro, agroinfo.ro, anunturi-agricole.ro, agroshop.ro - a fost, este şi va rămâne Alegerea naturală a fermierilor. Din 1998. Abonează­te şi poţi deveni şi tu câştigător la viitorul Concurs al Abonatului Ferma! Scanează codul QR şi află cum poţi intra în posesia revistei la fiecare apariţie!

Alin Boian

turism, acum e pensionar. În comunele Ulmu şi Dorobanţu, din judeţul Călăraşi, deţine o fermă vegetală de 33,5 hectare. „De peste 10 ani mă ocup de fermă. Cultiv grâu, rapiţă şi porumb. Tot ce produc, vând la recoltare. Terenul este bun, recoltele, mulţumitoare: 2,5 t/ha la soia, în jur de 7 t/ha la grâu şi 10 t/ha la porumb”, spune abonatul nostru.

Pentru el a fost o frumoasă surpriză atunci când a fost anunţat că tragerea la sorţi la "Concursul Abonatului Ferma 2021" i-a fost norocoasă! Vă mulţumim dumneavoastră, abonaţilor şi cititorilor FERMA, pentru că aţi ales şi alegeţi în continuare publicaţia noastră de mai bine de 22 de ani, spre a fi cât mai bine informaţi.

Colecția de reviste Ferma a lui Gheorghe Șerban

42 Agricultura 4.0

Obstacol major în calea tractorului autonom

Producătorii de maşini şi echipamente agricole, împreună cu partenerii din sector, lucrează din greu pentru a se asigura că cele mai noi tehnologii sunt potrivite pentru fermieri. Se caută autonomia deplină.

C

alea către autonomia deplină este o provocare în sine pentru orice industrie. În cazul secto­ rului agricol nevoile sunt diferite şi pot intra în conflict unele cu altele. De exemplu, echipamentul agricol tre­ buie să poată evita anumite obstacole, cum ar fi lucrătorii sau animalele de pe câmp, în timp ce interacţionează cu plantele, îndepărtând buruienile, sau cu fructele, pentru a determina stadiul de coacere al acestora. Adăugaţi apoi un număr însemnat de senzori şi alte dispozitive necesare pentru a crea un mediu de lucru sigur şi sistemele de comunicaţii care oferă operatorilor informaţii în timp real şi abia atunci veţi înţelege cu adevărat de ce este nevoie de implementarea unui set unificat de standarde de siguranţă şi proceduri pentru evaluarea riscurilor.

RETICENŢA PRODUCĂTORILOR Lipsa unor standarde internaţionale bine conturate complică eforturile companiilor de a­şi promova şi comercializa produsele, făcându­le accesibile

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

doar pe anumite pieţe. Astăzi, robotica agricolă este în general orientată către culturile de speciali­ tate şi spaţiile protejate. Aceste maşini tind să fie mai mici, mai flexibile şi mai uşor de modificat atunci când ceva nu funcţionează corect. În timp ce maşi­ nile mai mari dispun de tehnologii avansate, acestea sunt limitate de preocupările de siguranţă şi de riscul de potenţiale vătămări. În consecinţă, opţiunile sunt destul de restrânse.

CONSTRUIREA UNUI LIMBAJ COMUN Pe măsură ce tehnologiile avansează şi sunt dezvoltate noi instrumente în în­ treaga lume, s­a constatat că e nevoie de un limbaj unitar în ceea ce priveşte terminologia specifică. „Primul lucru pe care ar trebui să­l facem atunci când ne uităm la evaluarea riscurilor ar fi acela de a vorbi aceeaşi limbă, deoarece ne­am dat seama că de multe ori venim cu aceleaşi idei, dar nu înţelegem exact ce vrea să spună celălalt”, susţine Ivo Hostens, director tehnic la CEMA, organismul care reprezintă interesele producătorilor europeni de maşini şi echipamente agricole. „Terminologia este destul de nouă, aşa că am decis că

Agricultura 4.0 43 primul lucru pe care ar trebui să­l fa­ cem este să lucrăm împreună pentru a avea acelaşi sens al cuvintelor, aceeaşi terminologie”, motivează reprezen­ tantul CEMA, concluzie împărtăşită şi de către Asociaţia Producătorilor de Echipamente (AEM) din SUA. COMITET DE COORDONARE A MAŞINILOR AUTONOME Aşa a luat fiinţă Comitetul de coor­ donare a maşinilor autonome (AMCC), un forum de lucru în afara grupurilor de reglementare a standardelor, unde se discută conceptele tehnice din jurul autonomiei. AMCC a constatat, spre exemplu, că există dezacorduri între sectoare cu privire la nivelurile de autonomie. Ceea ce într­un anumit sector poate fi considerat de nivel 2, în alt sector este etichetat ca având nivel 5 de autonomie. Iar această diferenţă este pusă în principal pe seama termi­ nologiei. STANDARDUL ISO 18497 Deoarece colaborarea şi consen­ sul vor fi părţi esenţiale ale apropierii industriei de autonomia deplină, este imperativ necesar ca organizaţiile din întreaga lume să îşi împărtăşească contribuţia şi expertiza. Una dintre cele mai mari ameninţări la adresa ino­ vaţiei apare atunci când producătorii încearcă să creeze izolat. Şi cum maşi­ nile agricole sunt destinate pieţei in­ ternaţionale, toată lumea este dornică să aibă un loc la masă ori de câte ori şi oriunde se iau aceste decizii. Impulsul de a dezvolta standarde globale de siguranţă în cadrul CEMA a început cu cererea de a investiga în continuare actualul standard ISO 18497. Acesta specifică principiile pentru proiectarea maşinilor şi tractoarelor agricole extrem de automatizate. „Mulţi producători credeau că ISO 18497 era prea concentrat pe maşini mari pen­ tru a fi relevant pentru vehiculele autonome mai mici care domină astăzi industria roboticii agricole. Acest standard a fost prea mult un amestec între un standard de bază şi un standard mai specializat iar acum, după revizuirea sa, în 2018, cuprinde cinci părţi distincte”, a precizat Ivo Hostens.

CU UN PAS MAI APROAPE DE AUTONOMIA TOTALĂ La AEM, există un efort similar pentru evaluarea, actualizarea şi diseminarea informaţiilor legate de maşinile agricole autonome. Cu atâtea organizaţii şi ini­ ţiative dedicate atingerii aceluiaşi scop,

SE CAUTĂ SOLUȚII „Autonomia deplină este un lucru foarte complex şi îi face pe aceşti producători puţin reticenţi”, a recunoscut Ivo Hostens, preci­ zând totodată că se lucrează de zor la stabilirea unor standarde pentru a optimiza evaluarea riscurilor pen­ tru maşinile autonome şi a le spori certitudinea juridică. Scanează codul QR și urmărește cum evoluează în câmp tractoarele autonome create până acum de indus­ tria mașinilor agricole!

asociaţia de peste Atlantic şi­a propus să creeze instrumente şi procese pen­ tru a sistematiza colectarea şi stocarea datelor. „Am construit şi lansat o bază de date de conformitate, care ne va ajuta să plasăm aceste informaţii într­o zonă de stocare centralizată şi să le organizăm într­un mod uşor de înţe­ les de către oameni”, declară Michael Pankonin, director senior al departa­ mentului Siguranţă şi Leadership de produs la AEM. Cu baza de date pusă la punct, industria se poate concen­ tra acum pe eforturile pe prioritizare a standardelor pe care le doreşte a fi im­ plementate. Prin aceste eforturi variate de maximizare a siguranţei, industria se apropie puţin mai mult de înţelegerea, adoptarea şi beneficiile pe care le pot oferi roboţii agricoli şi maşinile auto­ nome. Principalul motiv pentru care mulţi producători nu au ieşit cu vehicule complet autonome este că nu sunt si­ guri că măsurile lor de siguranţă vor fi suficiente. Când aceştia vor reuşi să facă faţă tuturor riscurilor potenţiale, cel mai mult de câştigat vor avea fermierii. Dar până atunci va mai dura ceva timp.

78 Compostarea biodeșeurilor

Sursa foto: www.canva.com

Ce facem cu deșeurile biodegradabile din ferme?

Revista Ferma îți arată avantajele, principiile și posibilitățile de aplicare a metodelor de tratare aerobă (compostare) și anaerobă (fermentare metanică) a biodeșeurilor din fermele de animale și din gospodărie.

P

entru transpunerea în legislația internă a Directivelor UE, a fost publicată Legea nr. 181/2020, privind gestionarea și tratarea aerobă sau anaerobă a deșeurilor organice, numite și biodeșeuri, care a intrat în vigoare la 20.02.21.

CÂND VA FI OBLIGATORIE? Aplicarea acestei Legi va fi obligato­ rie, după elaborarea Normelor tehnice de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (în decurs de șase luni). Fermierii și populația rurală nu cu­ nosc metodele aplicate pe plan mondial și nu dispun de instalațiile necesare. Astfel de metode au fost experimentate și aplicate în sistemele agricole intensive din țara noastră în perioada anilor 1970­ 1985 sub coordonarea științifică a ASAS. După Revoluție, au fost abandonate cer­ cetările științifice pe această temă. CE SUNT BIODEȘEURILE? În legislație sunt definite ca deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri sau din bucătării, de la firme de catering, din unitățile de prelucrare a produselor alimentare etc. În țările

un articol de

MIHAI DECUN

Membru al ASAS Membru de onoare al AOȘR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

civilizate se acordă o mare importanță bioconversiei fermentative a biodeșe­ urilor de toate categoriile în produse refolosibile, ca o expresie a circuitului natural și nepoluant al materiei. Cartea verde a Comisiei Europene recomandă a considera deșeurile bio­ logice nepoluante ca o resursă natu­ rală prețioasă, exploatabilă pentru producerea unui compost de calitate și consideră că viitorul agriculturii de­ pinde și de conservarea și reabilita­ rea fertilității solurilor. Un compost ce poate contribui la reducerea utilizării îngrășămintelor chimice. CE ESTE COMPOSTAREA? Este metoda de fermentare aerobă controlată a materialelor biodegradabile, care permite generarea de temperaturi

adecvate dezvoltării bacteriilor termo­ file, ca rezultat al producerii de căldură în procesul de degradare biologică a materiei organice. În grămezile rezul­ tate din amestecul deșeurilor vegetale (paie, floarea soarelui, porumb, frunze de legume și pomi, vreji de leguminoase, flori tăiate, fructe și legume alterate, iarbă și buruieni etc.) cu deșeuri din produse animaliere (resturi de carne, intestine, conținut intestinal, dejecții de la animale) se produce un proces biologic complex, de descompunere și de sinteză, care conduce la humifi­ carea substanțelor organice și dispa­ riția mirosurilor specifice, rezultând un îngrășământ organic concentrat, fără riscuri din punct de vedere igienic. Pentru desfășurarea normală a com­ postării, biodeșeurile trebuie să conțină un raport între carbon și azot de 20:1 și 35:1 (ideal 25:1). Asigurarea condițiilor de compostare presupune obligatoriu adăugarea la reziduurile vegetale și a reziduurilor de origine animală, care conțin pe lângă compuși ai carbonului, și compuși ai azotului și ai fosforului. Cel mai frecvent, se adaugă dejecții mixte din sectorul zootehnic. ... ››› 80

GARANTĂM ORELE DE

1-14 mai 2021

79

TRACTOR LA SCHIMB PE DURATA REPARAȚIILOR Achiziționează acum noul model Case IH Magnum AFS CONNECT, iar Titan Machinery îți garantează orele de funcționare continuă ale acestuia, oferindu-ți un tractor Magnum la schimb, în caz de nevoie în timpul campaniei.

PUTERE UTILIZATĂ EFICIENT. Puternicul motor cu 6 cilindri de 8.7 litri este proiectat pentru a genera maximum de putere optimizând totodată eficiența consumului.

EXCELENT ÎN CÂMP CÂT ȘI ÎN TRANSPORT. Puteți opta pentru eficiența dovedită a transmisiei PowerDrive sau pentru transmisia variabilă continuă CVX, ideală atât pentru câmp cât și pentru transport.

FABRICAT PENTRU A FI PUTERNIC Ridicător spate în 3 puncte cu capacitatea de până la 11.700 kg, optional - ridicator frontal full integrat cu capacitatea de până la 4.070 kg.

Ofertă supusă unor termeni și condiții valabilă pentru gama de tractoare Case IH Magnum AFS CONNECT achiziționate pe întreaga perioadă a anului 2021. Află mai multe detalii de la reprezentanții Titan Machinery.

București: 0374 367600 - Aleea Ștefania nr. 2, Dragomirești Deal, 077096 Ilfov / ROMÂNIA; Alexandria: 0374 367678; Botoșani: 0374 880520; Brăila: 0374 367 678; Cluj: 0374 367698; Constanța: 0374 367640; Craiova: 0374 367633; Oradea: 0374 367605; Roman: 0374 367603; Slobozia: 0374 367688; Timișoara: 0374 367604; Tulcea: 0755 016253; www.titanmachinery.ro; office@titanmachinery.ro;

106 Utilaje agricole

Ferma de carne în 2 paşi: vaci Angus + utilaje Krone

Calitatea furajelor, în special fânul și semifânul, depinde de viteza cu care acestea sunt recoltate şi apoi puse la adăpost. Înfolierea poate face diferenţa dintre un furaj de calitate şi... bani pierduţi.

Î

n ultimii ani, tot mai multe ferme vegetale caută să­și diversifice afa­ cerea prin activităţi de creştere a animalelor. În această situaţie este şi Ionuţ Constantin, un tânăr fermier din localitatea Bârlogu (jud. Argeş), care anul trecut a pus bazele unei ferme de vaci de carne. Fermierul continuă afacerea familiei sale. Seniorul, Alexandru Constantin, inginer mecanic, a fost şef al mecanizării la CUASC Teiu. Odată cu desfiinţarea agromecurilor,

1-14 mai 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

a început să lucreze pe cont propriu, în 1997 înfiinţând firma Sandibig Agro SRL. Din 2006, conducerea societății a fost preluată de Ionuţ Constantin. Acum dețin 1000 ha de teren. În fermă lucrează tânărul împreună cu soţia sa şi cu 7 angajaţi. ”NU VINDEM LA RECOLTARE” Planul de culturi este simplu: 500 ha cu grâu, 200 ha de rapiţă, 160 ha floa­ rea soarelui şi 140 ha porumb. "Avem o suprafaţă mai mică de culturi prăşi­ toare deoarece la acestea riscul de a fi afectate de secetă este mai mare. Avem o capacitate pentru depozitare de circa 3000 tone, astfel că nu suntem nevoiţi să vindem direct din câmp, la recoltare. Anul trecut am vândut grâul

în septembrie, noiembrie şi decembrie, cu 0,90­1,05 lei/kg. Ne­am achitat inpu­ turile şi datoriile. Acum se întrevede un an extrordinar de bun, nu am am mai avut de mult culturi de păioase care să arate aşa de bine. Dacă Dumnezeu ne ajută, după ce plătim tot ce datorăm, poate vom avea şi profit", apeciază Ionuţ Constantin. PRIMUL PAS: 30 DE JUNINCI ANGUS Proiectul a început prin achiziţia a 30 de juninci din rasa Angus. Toţi tăuraşii născuţi anul trecut au fost vânduţi iar tineretul femel a fost menţinut pentru reproducţie. Ferma a fost amenajată pe o păşune naturală nefolosită în trecut, cu un adăpost semideschis, teren îngrădit cu gard electric şi un puţ forat. "Am dorit să facem o integrare a producţiei vegetale şi am ales Angus, o rasă de carne care să fie mai uşor de crescut decât cele de lapte. Mai puţine avize şi muncă. Pro­ fitul nu prea există, cel puţin deocam­ dată, doar investiţii în animale, ... ››› 108

Utilaje agricole 107