Revista Ferma nr. 7 (15-30 aprilie 2021)

ANUL XX

III • NR. 7

(278) • 15 -30

aprilie 20

21

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

MIELUL DE PAŞTI SE VREA LA EXPORT 18-21 Articolul ediţiei

Vă dorim să întâmpinați Sfintele Paști cu lumină, bucurie și sănătate!

Preţ: 9 lei

Editorial

ANUL XXIII • NR. 7 (278) • 15-30 aprilie 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Şef lucrări dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 8 (279) va apărea în perioada 1-14 mai 2021

MESERIA LA COADA VACII SE ÎNVAŢĂ!

O

ricât de neacademic ar suna pentru unii, n-ai cum să faci zootehnie virtuală, indiferent cât de mult evoluează tehnologiile în agricultură. Ce-i drept, sectorul creşterii animalelor nu este ocolit de revoluţia tehnică a ultimilor ani iar softurile, roboţii şi utilajele ultraperformante s-au instalat confortabil în ferme, inclusiv în cele româneşti. Astfel de investiţii îşi dovedesc rapid eficienţa în practică, mai ales că multe dintre ele înlocuiesc factorul uman, devenit în zilele noastre mai ceva ca o pasăre rară. Dar, până să înlocuim inginerul zootehnist cu un IT-ist programator, mai e cale lungă...

Cunoaşteţi probabil eforturile noastre din ultimii ani de promovare şi susţinere a liceelor agricole. Atâtea câte au mai rămas, avem nevoie de ele! Dar în mod special avem nevoie de absolvenţii lor, de generaţia de mâine din agricultură, fie că sunt lucrători cu patalama de şcoală profesională, fie că au liceul şi vor urma cursurile unei facultăţi specializate. Indiferent că le convine unora sau nu, învăţământul agricol trebuie tratat diferit de cel teoretic iar diferenţa o face tocmai practica. Da, aia care ne omoară pe toţi, vorba zicalei.

Mai mult, nu există o corelare între nomenclatorul de meserii şi profesiile existente pe piaţa muncii. Zootehnia a fost eliminată ca specializare din învăţământul preuniversitar, deşi elevul acumula în liceu cunoştinţele de bază cu care se prezenta, mai apoi, la facultate. Şi atunci, ne mirăm că liceele mai asigură puţin peste 20% din studenţii facultăţilor de profil?!

Poate că am greşit afirmând, la evenimentele de susţinere a liceelor, că agricultura zilelor noastre nu se mai face cu sapa sau la coada vacii, pentru că, oricât de desuet ar suna, meseria de aici pleacă şi tot de aici asimilează elevul şi primele învăţături practice. Însă nu este suficient. Până la finalizarea studiilor liceale copilul trebuie să ştie şi ce e sapa, dar şi ce înseamnă tehnologiile performante în agricultură.

Ori asta nu este posibil fără ca cercetarea, fermierii, autorităţile şi liceele să bată palma şi să găsească soluţii adecvate pentru practica elevilor de la agricol. Astăzi, din păcate, realitatea bate trecutul foarte bun al liceelor agricole iar practica este limitată la resursele existente în şcoli şi la puţinele parteneriate încheiate cu agenţii economici.

Pentru că, paradoxal, deşi întreaga suflare agricolă se plânge de lipsa lucrătorilor calificaţi, puţini sunt cei care întind o mână de ajutor liceelor de profil când vine vorba de practica elevilor.

Până să lase drona să zburde deasupra lanurilor sau roboţii să hrănească şi să mulgă vacile, chiar şi cel mai performant fermier pune mâna pe sapă, măcar o dată iar dacă are şi animale, cu siguranţă a stat "la coada vacii" pentru că de acolo pleacă şi reproducţia şi materia primă care face obiectul afacerii lui.

Dar şi sapa a evoluat de-a lungul anilor, acesta fiind cursul firesc al evoluţiei tehnologice. Aşa că, în loc de încheiere, transmit un mesaj celor care decid în ţara asta: NU aduceţi educaţia agricolă la SAPĂ DE LEMN!

NICOLETA DRAGOMIR

Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

6 6 10 12 14 18 22 26 28 31 32 34

Actualitate

PNS-ul, sub povara exigențelor Green Deal Bianca Szekely, evaluator daune Agra Asigurări Agroinfo Cine și cum poate vinde miei de Paști?

Mielul de Paşti se vrea la export Producția bio, asul din mâneca fermelor mici Cont blocat, penalități uriașe, fermier disperat „Colţul de rai” al lui Mihai Maidaniuc “O țară fără pâine e o țară fără mâine!”

Fermele de lapte israeliene prosperă în pandemie Mica fabrică din școală

36

Agricultura 4.0

36 „Cupă transparentă” la încărcătorul frontal 38 Trektor - autobot hibrid pentru agricultură 39 Naomi - cel mai căutat pilot feminin de drone 40 Fermele cu o mie de ochi și de urechi!

42 7 servicii digitale Deutz-Fahr pentru ferma ta (II) 44 TOATE DATELE din câmp ÎNTR-UN SINGUR LOC 45 Valtra a ajuns la a cincea generație

46

Cultura mare

46 Câți bani scot fermierii din buzunar în campanie?

50 Culturi cu șanse de profit în 2021 52 Riscuri la semănat.

Cum le previn agricultorii?

54 Datoriile apasă greu pe umerii fermierilor 58 FLOAREA SOARELUI: Aliatul densității în cursa pentru recolte bogate 60 Marius Ivănescu face ucenicie și fură meserie 62 10 beneficii ale fertilizării foliare 64 Cu pământul faci bani, nu-i îngropi în el!

68 6 erbicide ce lasă porumbul curat de buruieni 70 Doi ”viermi” fac prăpăd în lanul de prășitoare 74 Cum să producem mai mult cu mai puține resurse?

15-30 aprilie 2021

EI SUNT CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI ABONATULUI FERMA 2021!

S-au abonat şi au câştigat! Cu un abonament de doar 176 de lei pentru un an întreg la Revista FERMA, au câştigat premii de mii de lei.

Cine sunt câştigătorii anului 2021?

• IONUŢ TACHE, din localitatea Adunaţi, judeţul Prahova, a câștigat Marele Premiu: un TELEVIZOR SMART TV, 4k, 123 cm, în valoare de aproximativ 2.500 lei.

Cele 3 TABLETE SAMSUNG, în valoare de aproximativ 1.000 lei/tabletă merg spre: • ŞERBAN GHEORGHE (AGROECOMAGSRL), localitatea Târnava, judeţul Sibiu • ALIN BOIAN, localitatea Răchita, comuna Dumbrava, judeţul Timiş • GHEORGHE PETRESCU, din Bucureşti. În ediţia viitoare a revistei Ferma îi veţi putea cunoaşte mai bine pe câştigătorii noștri.

76

Horticultură

76 Un sol sănătos reprezintă baza recoltelor tale 77 Cu ochii pe vița-de-vie!

78 3 “capcane” la plantarea răsadurilor 80 5 tehnologii anti-îngheţ târziu de primăvară 82 Xgrupul MARI LEGUMICULTORI 83 Cum recuperăm viile afectate de gerurile târzii?

84 Tratamente biologice cu triplă protecție la vița-de-vie

86 86 88 90 92 94 96 98

Utilaje agricole

Se anunță un an agricol profitabil Micul fermier visează la un tractor măreţ Cum să fii performant în toate condițiile?

Tehnica fertilizării corecte A crescut ECHIPA Amazone România Protecţia activă a solului cu Koralin Schäffer: încărcătoarele telescopice pe roți 102 MECANICA CEAHLĂU împlinește 100 de ani

106

Zootehnie

106 Cum hrănim corect o vacă bună de lapte?

108 A dat Coasta de Azur pe traiul din România 111 Mai multă plimbare, mai mult lapte 112 Cel mai bun și mai ieftin furaj pentru ovine 114 Putem mulge caprele în perioada alăptării?

116 Pasărea crescută liber nu ia bani pe Bunăstare!

118 Și animalele suferă de stres... informațional 120 Iapa fără nume!

122

Mica publicitate

122 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

6

Reforma PAC în România

PNS-ul, sub povara exigențelor Green Deal

Ştim deja care sunt recomandările Comisiei Europene şi urmează să aflăm cum vor fi transpuse acestea în Planul Naţional Strategic (PNS). Iată ce spun actorii implicaţi în elaborarea politicilor agricole pentru fermierii români!

P

erioada de tranziţie către viitoarea Politică Agricolă Comună putem spune că a început deja, cu toate că mai sunt de stabilit anumite aspecte până ce vom şti cu exactitate elementele care vor defini această reformă. În contextul dat, autorităţile naţionale sunt presate să vină cu propuneri concrete privind contribuţia la Pactul Verde European. Dar indiferent de mecanismele pe care le va implementa fiecare stat membru, scopul este acelaşi, de asumare a obiectivelor şi priorităţilor stabilite în cadrul Strategiei „De la fermă la consumator” şi în materie de biodiversitate. În cazul nostru, ideile încep să prindă contur, aşa cum am putut afla cu ocazia conferinţei online organizată pe 25 martie de către Reprezentanţa Comisiei Europene în România pe această temă de interes major.

NOUA PAC SCHIMBĂ ABORDAREA Aşa cum remarca în deschiderea evenimentului şi Mihail Dumitru, director adjunct al DG Agri, această reformă PAC aduce multe schimbări.

15-30 aprilie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

1.

2.

În primul rând, pentru că pune la un loc într-un plan strategic cei doi piloni ai Politicii Agricole Comune. În al doilea rând, pentru că oferă statelor membre mult mai multă flexibilitate şi posibilitatea de a stabili mijloacele de intervenţie în raport cu situaţia şi contextul naţional, regional şi chiar local. „Ştiu că foarte multă lume consideră că obiectivele stabilite de Uniunea Europeană sunt foarte ambiţioase şi că pot eventual să aibă un impact foarte mare asupra sectorului, dar cred că angajamentul fermierilor, contribuţia cercetării, această combinaţie dintre autorităţi şi actorii de pe teren, vor putea să angajeze foarte serios sectorul agro-alimentar şi lanţul agro-alimentar în această transformare, în această schimbare de paradigmă în care vrem ca tot lanţul agro-alimentar să devină sustenabil şi să contribuie

la obiectivele climatice şi de protecţia mediului”, spunea Dumitru.

TEAMA FERMIERILOR EUROPENI Decebal Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc, a întrebat care ar putea fi implicaţiile date de creşterea ambiţiilor de mediu din Acordul Verde transpuse în strategia „De la fermă la furculiţă”, în paralel cu deschiderea acordurilor comerciale cu ţări terţe care nu respectă aceleaşi reguli şi care măresc inevitabil costurile de producţie ale fermierilor europeni. Reprezentantul DG Agri a explicat că ... ››› 8

7

Ceus – O lume a preciziei Combinație cultivator cu discuri

I

4 m–7 m

– indiferent dacă este se prelucrează » Precis superficial sau în adâncime Ceus combină cu precizie utilizarea unei grape cu discuri compacte pentru cultivarea superficială cu câmpuri de gheare pentru afânare. Viteze de lucru cuprinse între 8 şi 15 km/h pentru suprafațe mari.

» Câmpul principal de discuri

Discuri crenelate grosier de 510 mm taie masa organică foarte bine şi o amestecă omogen. Lagărul suport de discuri, fără întreținere.

» Reglare confortabilă a adâncimii

Reglarea opțională a adâncimii hidraulice a discului, câmpurilor de gheare şi sistemelor de nivelare – pentru ajustarea uşoară din cabină.

» Tăvalug de consolidare

» C-Mix-Super organe active

Afânarea în profunzime a materiei organice este posibilă până la 30 cm, pentru câmpurile de ghiare. Protecție robustă la suprasarcini, cu o forță de eliberare de 600 kg.

Pentru o consolidare optimă a solului, puteți alege dintre unsprezece tipuri diferite de tăvăluguri.

»

Performanță maximă într-o singură trecere cu flexibilitate maximă în utilizare Ceusul este potrivit atât pentru cultivarea mirişitlor de plante prăşitoare, cât şi pentru cultivarea solului, afânare în profunzime, cât şi pregătirea patului germinativ şi mai ales pentru suprafetele cu multă materie organică.

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C block, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timişoara, Romania Franz Jakoby • franz.jakoby@amazone.ro • Mobil 0722/910019 | Liviu Zimcea • Vest • liviu.zimcea@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 | Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 Specialist de produs Prelucrarea solului şi tehnică de semănat: Paul Bajko • Vest • paul.bajko@amazone.ro • Tel. 0730/076678

for Innovation | amazone.ro

8

Reforma PAC în România

››› 6 ...Uniunea Europeană urmăreşte crearea unui mecanism de reglementare la frontiere, astfel încât să existe posibilitatea de a proteja producătorii europeni de alte practici care nu sunt conforme cu standardele pe care aceştia sunt obligaţi să le îndeplinească. „Europa are printre cele mai înalte standarde şi vrea să meargă şi mai sus, având în vedere obiectivul ei de a obţine neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050”, a amintit fostul ministru.

Referitor la viitoarea perioadă de programare, observăm că accentul este mutat de pe conformitate pe performanţă. Sigur, vom fi foarte atenţi la definirea acestui Program Naţional Strategic, pe protecţia calităţii solului şi tot ceea ce înseamnă acest lucru limitarea eroziunii, menţinerea nivelului de materie organică, practici agricole prietenoase, reducerea cantităţilor de substanţe - tot ceea ce se propune în acest Green Deal ADRIAN OROS

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

15-30 aprilie 2021

RISCUL TRANZIŢIEI SPRE ECONOMIA VERDE La rândul său, Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vorbit despre necesitatea stabilirii unui echilibru între tipul de agricultură responsabilă, pe care autorităţile de la Bruxelles încearcă de ceva timp să îl promoveze, şi menţinerea viabilităţii fermierilor. „Existenţa acestui Pact ecologic european, şi mai ales componenta strategiei «De la fermă la consumator», oferă un cadru pentru dezvoltarea unor modele bazate pe creşterea valorii adăugate în întreg lanţul alimentar. Dar această tranziţie către o economie verde, neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, nu trebuie să afecteze viabilitatea fermierilor, ci să atingă scopul pe care ni-l propunem cu toţii, respectiv obţinerea de alimente sigure, nutritive, de calitate înaltă şi la preţuri decente”, susţine ministrul Oros.

CE OBIECTIVE AVEM? În opinia sa, în linii mari, obiectivele PNS ar trebui să aibă în vedere promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient şi diversificat, consolidarea orientării către piaţă, creşterea competitivităţii fermierilor, îmbunătăţirea poziţiei fermierului în lanţul valoric şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea zonelor rurale.

AGRICULTORII ROMÂNI POLUEAZĂ MAI PUŢIN! Adrian Oros a evidenţiat faptul că decalajele dintre România şi statele membre cu o agricultură poluantă ar fi mai

Pregătirea și implementarea Green Deal este una din cele mai mari provocări din istoria Uniunii Europene, care va crea un adevărat tsunami în zona de consultanță, instrumente financiare și fonduri pentru inovație. Vor reuși fermierii să se integreze în această nouă realitate? Scanează codul QR și vezi care sunt ambițiile Pactului Verde și ce incertitudini creează noua strategie europeană! mari decât o arată statistica oficială. „Valorile indicatorilor pentru România contribuie la menţinerea la nivel european a unor medii mai reduse din perspectiva emisiilor de gaze cu efect de seră. Spre exemplu, în perioada 20152016, România a înregistrat o scădere cu 2,4 la sută a emisiilor de amoniac provenite din agricultură. De asemenea, emisia de metan şi oxid de azot la hectar pe suprafaţa agricolă utilizată în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană - 1,29 kilotone echivalent de dioxid de carbon la mia de hectare, raportat la o medie europeană de 2,83 kilotone la mia de hectare”, afirmă ministrul agriculturii.

Recomandările Comisiei pentru planul strategic PAC al României, prezentate de Mihaela Luca, DG AGRI, le puteți consulta scanând codul QR!

9

10 Info companii

Bianca Szekely, evaluator daune Agra Asigurări: „Îmi plac sistemul, metoda şi oamenii” „Trebuie să înțelegi și să-ți asumi metoda de evaluare, altfel nu poţi să o aplici corespunzător pentru fermier”, spune cu convingere Bianca Szekely (48 de ani), evaluator daune la Agra Asigurări. un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.agraasigurari.ro

B

ianca Szekely este inginer horticol şi lucrează în domeniu de 16 ani.

A început cu producţia de flori, apoi a dezvoltat o afacere în domeniul landscaping-ului, a produs și legume în solarii, deține o pepinieră de plante ornamentale lângă Deva, iar acum s-a orientat spre producţia de căpşuni în solarii. De asemenea, face proiectare și consultanţă în domeniul peisagistic. Pe lângă toate acestea, este şi evaluator de daune pentru Agra Asigurări.

Spune că a ales să cultive căpşuni pentru că poate să încheie recoltatul până începe sezonul de evaluare a daunelor şi astfel poate să le facă pe toate, fără ca aceste activități să se suprapună prea mult. „TREBUIE SĂ CREZI ÎN METODA DE EVALUARE” A început colaborarea cu Agra Asigurări în 2017. Bianca auzise deja cu un an înainte să înceapă la Agra Asigurări de postul de evaluator. Asculta poveștile despre acest post și despre modul de lucru cu fermierii frecvent și i s-a părut interesant. „Eu am venit la Agra pentru că îmi plac sistemul, metoda şi oamenii. Mi se pare foarte corectă metoda. Trebuie să

15-30 aprilie 2021

înțelegi și să crezi în metodă, altfel nu poţi să îl ajuți în mod corect pe fermier.

Dacă echipa nu ar fi fost OK, probabil nu m-aş fi implicat. În plus, e o activitate care te ajută să acumulezi cunoştinţe noi şi diversificate. În patru, cinci ani, noi am văzut mii de daune şi din fiecare înveţi câte ceva. Toate comparaţiile pentru evaluarea daunei le facem pe fiecare parcelă, pe plante, între cultura dăunată şi cea nedăunată, de aceea ai nevoie de cunoştinţe tehnice, pentru a face diferența între daunele produse de dăunători/boli sau cele provocate de grindină sau furtună”, spune Bianca Szekely.

INSPECȚIA CÂMPULUI CU DRONELE Cel mai mult a stat în câmp trei săptămâni, într-o fermă de 15.000 ha şi 1.200 de parcele, cu daune succesive, cu grindină şi furtuni repetate. „La anumite culturi, pe suprafeţe mari, folosim

şi drone, ca să vizualizăm corect parcelele afectate, dar mergem obligatoriu și în teren. Cu drona poţi să evaluezi doar suprafaţa afectată, nu gradul de afectare a culturii. La daune simple, o echipă de evaluatori poate face şi două sau trei ferme pe zi, dar dacă e o fermă mai mare, putem sta mai multe zile ca să evaluăm o daună”, explică Bianca Szekely.

CE CALITĂŢI TREBUIE SĂ AIBĂ UN BUN EVALUATOR DE DAUNE? Aceasta consideră că un bun evaluator de daune trebuie să aibă cunoştinţe tehnologice despre culturile pe care le evaluează şi să ştie cum sunt afectate plantele de anumite evenimente care apar, trebuie să fie corect şi să vadă lucrurile logic, să fie deschis să înveţe lucruri noi şi să reacţioneze foarte repede, în funcţie de ceea ce se întâmplă la faţa locului.

11

Performanță în toate direcțiile

O nouă cale în controlul buruienilor în postemergență la porumb Spectru larg de combatere pentru buruienile dicotiledonate şi monocotiledonate anuale.

Protecție de lungă durată împotriva buruienilor ce răsar în următoarea perioadă după tratament.

Utilizați în siguranță produsele de protecție a plantelor. Citiți întotdeauna înaintea utilizării eticheta produsului și informațiile despre produs.

www.cropscience.bayer.ro

12 Agroinfo

şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi: subvenţii

Transfer de fonduri la sprijinul cuplat vegetal

MAI MULŢI BANI PENTRU LEGUME ÎN SERE ŞI SOLARII! Ministerul Agriculturii a luat bani de la sprijinul cuplat pentru culturile de soia, orez şi cartof timpuriu pentru industrializare pentru a suplimenta cu 5,44 mil. euro bugetul pentru plata sprijinului cuplat vegetal la legume cultivate în sere şi solarii pe anul 2020, pentru care suma iniţială notificată Comisiei Europene a fost de 3,46 mil. euro. Pentru 2019, plafonul alocat pentru legume cultivate în sere şi solarii a fost de 6,31 mil. euro, iar cuantumul a fost de 4.649,12 euro/ha.

CUM SE ÎMPART BANII? Plafonul financiar alocat pentru plata sprijinului cuplat vegetal pe anul 2020 este de 87,097 mil. euro (424,38 mil. lei). Sumele finale după transferul de fonduri sunt: soia - 30,8 mil. euro (minus 3,092 mil. euro); lucernă - 17,215 mil. euro; mazăre şi fasole boabe pentru industrializare/procesare 450.000 euro; cânepă - 200.760 euro; orez - 4,2 mil. euro (minus 753.000 euro); cartof sămânţă - 844.200 euro; hamei - 132.980 euro; sfeclă de zahăr - 18,89 mil. euro; tomate în câmp pentru industrializare - 1,445 mil. euro; castraveţi în câmp pentru industrializare 54.500 euro; legume cultivate în sere şi solarii - 8,9 mil. euro; fructe pentru industrializare - 517.500 euro; cartof timpuriu pentru industrializare - 3,43 mil. euro (minus 1.598.750 euro).

Cuantumul pe suprafaţă va fi calculat de APIA în funcţie de suprafeţele eligibile, iar plăţile vor fi făcute în lei, la cursul de 4,8725 lei/euro.

15-30 aprilie 2021

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură!

Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

Hotărâre de Guvern: Noi condiţii pentru ajutorul de minimis la legume!

Ce acte şi ce producţii minime sunt obligatorii pentru fiecare cultură?

Secretar de stat MADR: Liderii politici locali folosesc păşunile ca şantaj politic!

NOU! Registru naţional al păşunilor comunale!

Ce date va conţine?

Adrian Oros i-a prezentat oficial.

Ce domenii va gestiona fiecare?

Cu ce se ocupă cei cinci secretari de stat pe care-i are ministrul Agriculturii?

Subvenţiile să fie folosite în special pentru fermele mici şi mijlocii!

Peste 3 milioane de ferme au sub 5 hectare PNS 2027: Toate recomandările Comisiei Europene pentru România Document oficial 2021: Suprafeţe excluse de la plată APIA: Ce înseamnă hectar eligibil la plata subvenţiei!

Protest al fermierilor în faţa Guvernului Fermier: În Franţa, blocăm totul cu tractoarele! În România, discutăm până ministrul nu ne mai răspunde la telefon!

Agroinfo

Câţi bani din bugetul de stat vor primi fermierii?

Ministerul Agriculturii are bani să le plătească fermierilor subvenţia la motorină doar pentru trimestrele III şi IV din 2020 şi pentru trimestrul I din 2021. Ministrul Adrian Oros speră că MADR va primi sumele care să acopere şi subvenţia pe trim. II din acest an, la rectificarea bugetară de la finalul anului. Deocamdată, sunt prevăzute doar 340,550 mil. lei, iar plăţile ar urma să înceapă după jumătatea lunii aprilie.

Oros dă vina pe bugetul mic, recunoaşte că şi la ajutorul naţional tranzitoriu (ANT) pentru bovine sunt mai puţini bani şi speră tot la rectificarea bugetară.

Pentru 2020, MADR are doar 1,75 mil. euro pentru ANT bovine (445.128 euro pentru sectorul lapte, 1,31 mil. euro pentru carne), cu promisiunea că vor fi lansate două scheme de sprijin Covid-19 pentru crescătorii de bovine. Pentru ovine şi caprine sunt 19,47 mil. euro, iar pentru ANT vegetal - aproape 43,98 mil. euro.

Fermierii pot spera la subvenţii de maximum 5-6 euro/ha în sectorul vegetal, 10 lei/cap de ovine/caprine, respectiv 5 lei/cap de vacă şi 2 lei/tona de lapte.

Sursa foto: www.canva.com

MADR NU ARE BANI PENTRU TOATE SUBVENŢIILE

Tot mai puţini bani pentru ameliorarea raselor Începând din 2019, MADR a alocat tot mai puţini bani pentru ameliorarea raselor de animale, atrage atenţia Dan Sergiu Moroşanu, fost coordonator Serviciu Măsuri Specifice APIA Bacău, actualmente pensionar, într-o scrisoare transmisă către redacțiile Ferma și Agroinfo. În ultimii doi ani, sumele plătite asociaţiilor care menţin registre genealogice şi efectuează controlul oficial al producţiei au fost mai mici decât solicitările: • 2019 - 93 solicitanţi, 80,68 mil. lei solicitate, 72 mil. lei alocate (89,33%); • 2020 - 103 solicitanţi, 83,61 mil. lei solicitate, 65 mil. lei alocate (77,74%).

Suma propusă pentru semestrul I din 2021, ultimul an de aplicare a schemei de ajutor de stat, este de doar 20 mil. lei (61,54% faţă de 2020).

Până acum, Guvernul a alocat doar 43,53% din plafonul maxim de 759,250 mil. lei aprobat pentru perioada 2015-2020, prin HG 880/2015.

Sursa foto: www.canva.com

LOVITURĂ PENTRU CRESCĂTORII DE ANIMALE!

Anunţ APIA privind dovada înscrierii animalelor în registrul genealogic Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat că, din 5 aprilie, este disponibilă o platformă on-line prin care pot fi transmise către Centrele APIA adeverinţele eliberate, la solicitarea fermierului, de către Agenţia Naţională de Zootehnie (ANZ) şi/sau asociaţiile acreditate pentru menţinerea registrului genealogic (RG), necesare pentru obţinerea sprijinului cuplat zootehnic şi a subvenţiilor acordate prin Măsura 10 - Pachet 8 (animale în pericol de abandon) în anul 2021. Astfel, crescătorii de animale nu mai trebuie să ridice de la asociaţie/ANZ şi să depună personal la APIA adeverinţa care dovedeşte înscrierea animalelor în registrul genealogic.

Data limită de depunere la APIA, fără penalizări de plată, a cererilor unice pentru subvenţiile pe anul 2021 este 17 mai.

Sursa foto: www.canva.com

PLATFORMĂ ON-LINE PENTRU ADEVERINŢE

13

14 Dosar Ferma

Cine și cum poate vinde miei de Paști?

S

ANSVSA vine cu noi reguli care îngreunează vânzarea mieilor de Paști. Sacrificarea în ferme este exclusă de autorități. Oierii ajung la mâna patronilor de abatoare. Sau îngrașă mieii pentru arabi.

ărbătorile Pascale sunt prima mare ocazie pentru crescătorii de oi să vândă mieii, pe care bunii creștini, potrivit tradiției, îi transformă în drob, dar mai ales în friptură.

Desigur, unii oieri optează și pentru îngrășarea blândelor animăluțe în fermă, ca să le vândă mai târziu, mai cu folos, comercianților activi pe filierele arabe, fiindcă berbecuții românești, știm bine, hrănesc festiv și milioane de guri musulmane. Dar, totuși, oierii noștri parcă nu ar rata nici ocazia asta, unică în an, a vânzării mieilor în carcasă, pentru meniurile pascale ale românilor.

REGULI STRICTE ȘI INTERDICȚII De partea cealaltă, autoritățile sanitare veterinare se pregătesc la rândul lor să întâmpine cu măsuri organizatorice, cu controale și amenzi pe bravii fermieri care își scot turmele de miei spre sacrificare. Statul român, vezi bine, le cam încurcă treaba când impune atâtea reguli. Nu ar fi mai bine ca statul ăsta să nu facă altceva decât să dea bani (subvenții, ajutoare de minimis) și

15-30 aprilie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

să nu mai ceară nimic în schimb? Ar fi mai bine pentru toți oierii, mai ales dacă sumele de bani ar fi aceleași pentru toată lumea, dar parcă statul e de acord să stea deoparte?! Ba dimpotrivă. Un comunicat al ANSVSA dovedește că funcționarii publici, care trebuie să țină cont de tot soiul de primejdii (de exp., răspândirea unor molime la animale sau toxiinfecțiile alimentare la oameni) nu au jucat Solitaire pe calculator, așa cum îi acuză corporatiștii, ci au ticluit un ditamai regulament privind vânzarea mieilor în această primăvară, atât pentru catolici, cât și pentru ortodocși.

Diferența între Paștile unora și ale altora este anul acesta de o lună, ceea ce înseamnă că oierii vând de două ori, iar ortodocșii vor cumpăra un miel mai gras decât catolicii.

CIRCULAȚIA ANIMALELOR, SUB CONTROL Să citim, așadar, regulile impuse anul acesta oierilor care vor să vândă miei de Paște.

• În zonele cu focare de PPA. În primul rând, dacă ferma se află într-o zonă de restricție consecutivă confirmării unui focar de pestă porcină africană (PPA) la porcii domestici, mișcarea mieilor este interzisă în zona de protecție și permisă în zona de supraveghere, dar numai cu acordul autorității veterinare, în următoarele șapte zile de la stabilirea zonei. Ce însemană asta? Mieii nu pot fi scoși din exploatație dacă aceasta se află la cel mult 3 km față de focarul de PPA, dar pot fi scoși, cu acordul DSVSA dacă exploatația se află la o distanță între 3 și 10 km față de focar.

• Monitorizarea scrapiei. Dar în țară se mai află o altă epizootie, care afectează chiar oile, anume scrapia. Din cauza acestei molime, prezentă în anumite județe, autoritățile vor monitoriza ”circulația ovinelor și caprinelor destinate sacrificării, respectiv... ››› 16

15

16 Dosar Ferma ››› 14 ... întregul traseu de la ferme sau exploatații de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar sau centre de sacrificare autorizate temporar”.

Adică, oricât de liberă ar fi scoaterea din exploatație a mieilor, tot veți putea fi opriți pe drum de echipele de control.

AUTORIZARE SANITAR-VETERINARĂ ANSVSA amintește că fermele de unde vor fi livrate animalele pentru tăiere, precum şi operatorii din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi de tăiere, procesare, depozitare, transport/distribuţie şi comercializare a cărnii de miel şi a produselor derivate din aceasta trebuie să deţină autorizare/înregistrare sanitară veterinară eliberată în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.

OIERII AU DE ALES ÎNTRE DOUĂ VARIANTE Două sunt posibilitățile unui crescător de oi ca să vândă miei de Paște: 1) îi duce la un abator sau 2) îi sacrifică într-un centru de sacrificare autorizat temporar. În ambele situații, vor fi admise pentru sacrificare în vederea consumului public numai animalele cu o stare corespunzătoare de sănătate, probată de

MIEI LA EXPORT ÎN ITALIA Comuna Vurpăr este un loc important pe harta oieritului din România. Aici există o asociație care vinde lapte de oaie unității de procesare de la Horezu (jud. Vâlcea), care livrează brânzeturi pe piața internă, dar și în Spania. Florin Dragomir, președintele asociației ”Eco Miorița” și al asociației ”Telemea de Sibiu”, mi-a declarat că oierii din Vurpăr deja au vândut mare parte din miei unor beneficiari din Italia pentru Paștele Catolic. ”Dacă sunt restricțiile acestea de care spuneți dvs., nu e bine. Oierii începuseră anii trecuți să vândă la magazine alimentare. Centre de sacrificare?

Unde și cine le înființează? O să-și taie oamenii miel numai pentru ei și gata”, mi-a declarat oierul.

15-30 aprilie 2021

certificatele de sănătate (documente privind informațiile de lanț alimentar), şi care sunt identificate și înregistrate în Baza Națională de Date conform legislaţiei în vigoare, însoțite de documente sanitare veterinare de mișcare, crescute în ferme, localităţi şi zone indemne de boli transmisibile.

Abatoarele trebuie să fie autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare privind sacrificarea de ovine. Lista este publicată pe site-ul ANSVSA. Sacrificarea mieilor poate fi realizată şi în spaţii amenajate și autorizate temporar, organizate în condiţiile legii, în care să se asigure supravegherea sanitară veterinară şi în care sunt respectate condiţiile prevăzute de legislaţie, carnea rezultată în urma sacrificării fiind destinată direct consumatorului final, fiind interzisă comercializarea acesteia prin unitățile de comercializare cu amănuntul.

1.

2.

CARCASĂ CU ȘTAMPILĂ Ca un astfel de centru să fie aprobat, trebuie să existe ”un număr suficient de medici veterinari oficiali instruiţi

corespunzător cu privire la efectuarea examenului ante şi post-mortem, care să poată dispune măsuri de restricție sanitar-veterinară asupra cărnii, în cazurile în care constată încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare la nivelul centrelor de tăiere autorizate temporar”.

• Dacă DSVSA nu are destui medici veterinari oficiali, centrul de sacrificare ar putea să nu fie autorizat.

• Dacă sunt veterinari oficiali disponibili, ei trebuie să ștampileze carcasa, înainte să fie vândută. Marca de sănătate specială are formă rotundă cu diametrul de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului urmat de codul numeric acordat de DSVSA judeţeană/a municipiului București.

Cam acestea ar fi regulile, dar deocamdată le-am găsit formulate numai într-un comunicat de presă, nu într-un act cu caracter legislativ, un ordin sau o hotărâre.

Scanează codul QR și citește pe larg informarea ANSVSA privind noile condiții pentru vânzarea și sacrificarea mieilor!

17

18 Articolul ediţiei: La stâna lui Pavel Iovăneasă

Mielul de Paşti se vrea la export În pragul Sărbătorilor Pascale, unii crescători de ovine preferă să-şi vândă mieii pe pieţele externe, unde preţul pe kilogram a explodat în anul pandemic 2021.

Este și cazul lui Pavel Iovăneasă, crescător de ovine din Țara Hațegului.

Pavel Iovăneasă alături de fiica sa, Giorgiana 15-30 aprilie 2021

Articolul ediţiei: La stâna lui Pavel Iovăneasă 19

O

ierul din Valea Dâljii, judeţul Hunedoara, a organizat un prim transport înaintea Paştelui catolic, când a vândut 83 de miei cu 14 lei kilogramul în viu, la care s-a adăugat compensarea de 8% pe care o dă ANAF celor care nu plătesc TVA. Cu excepția exemplarelor de prăsilă, mieii sunt îngrăşaţi şi, când ating o anumită greutate, sunt vânduţi unor intermediari care se ocupă cu transportul animalelor în ţările arabe şi în alte state din vestul Europei.

Pavel Iovăneasă s-a orientat spre export pentru că, spune el, preţurile au devenit atractive în ultimii ani. „În 2020 am vândut mielul îngrăşat cu 11,5 lei/kg plus acea compensare, dar au fost ani în care am dat şi cu 5 lei kilogramul. La sfârşit de martie 2021 am vândut mieii la o greutate medie de 19,5 kg, aceştia urmând să ajungă pe pieţele din Italia şi Grecia”, ne-a mărturisit hunedoreanul.

OMOLOGAREA BREZEI, UN OBIECTIV ASUMAT Oier din tată-n fiu, acesta deţine astăzi un efectiv de peste 500 de exemplare de Brează, o varietate de Ţurcană pe care Pavel Iovăneasă se zbate de câţiva ani buni să o omologheze ca rasă pură. „Ni s-au pus tot felul de piedici iar acum alţii vor să omologheze Breaza şi să-şi atribuie toate meri-

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

tele. Noi am început cu expoziţiile, după care am colectat date pentru obţinerea acreditării. De când am înfiinţat asociaţia (n.r. - Asociaţia Oierii de Munte Retezatul-Haţeg, al cărei preşedinte este), acesta a fost unul dintre obiective - să omologăm Breaza.

La vremea respectivă însă nu existau prea multe date despre acest fenotip. În 2009, dacă îmi aduc bine aminte, am organizat prima expoziţie de Brează.

Din 2018 ne-am acreditat pentru Controlul Oficial al Producţiei. Abia acum avem certificate de origine pentru primele exemplare şi, practic, se poate spune că ne construim un istoric. Toate datele sunt colectate de noi şi transmise către Asociaţia «Păstorul Crişana» din Arad, care deţine registrul de rasă pe Ţurcană”, ne-a explicat fermierul.

OAIA CRESCĂTORILOR DIN ȚARA HAȚEGULUI Breaza s-a format în acest areal, de la poalele Munţilor Retezat. A pornit din Valea Jiului şi s-a extins apoi spre depresiunea Haţegului. Mai nou, exem-

plare de Breze se găsesc în aproape toate regiunile ţării. Este o oaie adaptată la condiţii de deal şi munte. O oaie mai suplă, rezistentă la ploaie şi la intemperii, chiar şi la minus 25 de grade. Poate făta afară pe zăpadă fără probleme.

De obicei, oierul îşi opreşte în fiecare an între 50 şi 150 de mieluţe pentru împrospătarea efectivului de animale.

Cam 280 de fătări a avut anul acesta. „Sunt oi care nu au prins gestaţia la prima montă pentru că am avut o toamnă destul de ploioasă cu foarte multă verdeaţă, ceea ce a favorizat repetarea căldurilor”, îmi spune Pavel Iovăneasă.

PRODUCŢIE NET SUPERIOARĂ: 1 LITRU DE LAPTE PE ZI „Faţă de celelalte varietăţi de Ţurcană, are o producţie de lapte net superioară.

Cred că ar merge şi pe carne, având o talie destul de înaltă. Mieii sunt destul de voluminoşi la fătare, undeva între 6 şi 7 kg. Produşii cresc foarte repede datorită alăptării, dar e nevoie de supraveghere în primele zile de la fătare, pentru că mieii nu consumă tot laptele pe care îl oferă mama şi trebuie verificat. Pot apărea probleme cum ar fi inflamaţia glandelor mamare şi asta poate duce chiar la pierderea animalului. O Brează poate da un litru de lapte pe zi şi poate fi exploatată până la 14-15 ani”, afirmă crescătorul de la... ››› 20

20 Articolul ediţiei: La stâna lui Pavel Iovăneasă ››› 19 ...poalele Retezatului.

22 KG DE BRÂNZĂ/CAP DE ANIMAL În ferma sa, producţia medie de brânză pe cap de oaie ajunge la 22 kilograme, de la înţărcarea mieilor şi până se opreşte lactaţia. Vârful de producţie realizat a fost de 25 kg de brânză/cap, raportat la un efectiv de oi la muls de 250 de capete. „Dacă ne gândim că e nevoie de 4 litri de lapte pentru a obţine un kg de brânză, asta înseamnă 100 litri de lapte pe lactaţie. Practic, de când am înţărcat mieii, fără a calcula şi producţia din acea perioadă de alăptare.

Este o medie pe întreaga turmă”, a precizat fermierul.

Fiecare membru al familiei este implicat, într-un fel sau altul, în activităţile din fermă. Soţia, Violeta, se ocupă în special de procesarea laptelui, iar fetele, Paula şi Giorgiana, dau şi ele câte o mână de ajutor când pot. Mai sunt doi ciobani angajaţi şi un fin, Daniel, care e pasionat de creşterea oilor şi îşi petrece mare parte din timp pe lângă stână.

PĂŞUNATUL LA 2.000 DE METRI ALTITUDINE De obicei, la sfârşitul lunii mai, oile sunt duse la munte. Depinde însă foarte mult de vreme. Au fost ani în care abia la mijlocul lui iunie au fost scoase din adăpost. Stâna este amplasată undeva în apropiere de staţiunea Râuşor, la altitudinea de 1.100 metri, dar oile urcă şi la 2.000 de metri pe timpul verii.

Animalele aflate la finalul vieţii productive sunt sacrificate iar din carnea lor face virşli. „Vindem direct de la stână, în special turiştilor. În zona noastră, din lapte nu se face decât brânză, caş şi urdă. Iar cererea este foarte mare.

Pandemia a creat o presiune psiho-

logică pe consumatori, dar activitatea noastră nu a fost afectată în vreun fel.

Am avut producţii bune şi vânzările au mers bine. La sfârşitul lui august nu mai aveam brânză pe stoc. Ne-am format şi clientela noastră de câţiva ani”, constată preşedintele de asociaţie. Mioarele sale au la dispoziţie peste 200 de hectare de păşune. O parte din terenuri sunt proprietate, alte suprafeţe sunt luate în concesiune de la primărie sau arendate. Singurul inconvenient e că aceste terenuri nu sunt grupate.

PROBLEME CU URŞII O altă problemă cu care se confruntă fermierul hunedorean este legată de prezenţa animalelor sălbatice mari. Şi, spunea el, chiar dacă s-a tot discutat, nu s-au luat încă măsuri concrete pentru despăgubirea crescătorilor care au suferit pierderi de animale din cauza urşilor şi a lupilor. „Deşi lupii nu ne-au mai deranjat de ceva timp, urşii s-au înmulţit peste măsură iar autorităţile nu fac nimic pentru a ne proteja efectivele de animale. Noi aici suntem într-o zonă locuibilă, dar cunosc crescători care au avut de suferit mult din cauza asta”, afirmă oierul.

Noi nu prea ţinem socoteala cât investim şi cât scoatem. Mergem cumva din inerţie. Dacă ar fi să facem strict calculele economice, eram falimentari.

Am venit şi cu pensia şi cu banii câştigaţi pe cultura mare pentru a întreţine efectivul de animale PAVEL IOVĂNEASĂ

Crescător de oi din Țara Hațegului

15-30 aprilie 2021

Articolul ediţiei: La stâna lui Pavel Iovăneasă 21 înţeleg că în acele state există un cult al sacrificării oilor, un ritual dacă vreţi, cu ocazia anumitor sărbători religioase, şi nu vom putea vinde în carcasă.

Altfel spus, vom pierde acele pieţe iar ei se vor orienta spre Australia sau Noua Zeelandă. Noi nu vom avea alternative, în condiţiile în care nu ştim unde vom putea abatoriza acele animale şi nici dacă avem piaţă de desfacere pentru carnea în carcasă. Aceşti indivizi ar putea fi acuzaţi de subminarea economiei naţionale”, a ţinut să sublinieze crescătorul de oi din Ţara Haţegului.

DECIZII POLITICE ABERANTE În opinia sa, anumite iniţiative politice fac mai mult rău decât bine sectorului agricol românesc. „Politicienii vin cu tot felul de aberaţii, aşa cum este şi această lege a platformelor de gunoi pentru crescătorii de animale. Poluarea o fac pesticidele care se aplică pe culturi, nu gunoiul de grajd de la animale, care e îngrăşământ natural. Ţăranul român şi-a îngrăşat pământul cu gunoiul de la animale, nu cu chimicale.

Aici interesele sunt altele, să îi ajute pe unii să cumpere terenurile agricole la preţ de nimic”, opinează Pavel Iovăneasă.

INTERESELE MICULUI PRODUCĂTOR SUNT AMENINŢATE Pe de altă parte, consideră el, la fel de absurdă este şi propunerea ANSVSA de interzicere a vânzării cărnii de miel sacrificat la stână sau în gospodăriile ţărăneşti de Sărbătorile Pascale, argumentând că această măsură nu face altceva decât să arate interesul pentru distrugerea micului producător, ca să se facă loc în pieţe produselor aduse din afară. „Acum suntem forţaţi să vindem animalele în viu, dar şi aici se vehiculează că se va opri exportul de animale vii către ţările arabe. Acei activişti (pentru protecția animalelor - n.r.) nu

„CRESCĂTORII DE SUBVENŢII” Pavel Iovăneasă spune că în ultimii ani a apărut o categorie de „aşa-numiţi fermieri, dar care sunt de fapt crescători de subvenţii”. Mai mult decât atât, acesta susţine că a identificat destule situaţii în care crotaliile sunt ţinute în pungă şi se ia subvenţia pe păşune. În timp ce crescătorii de animale au tot mai greu acces la pășunat, păşunile sunt vânate de aceşti „crescători de subvenţii”. Însă, pentru adevăraţii crescători de animale, viaţa la stână nu este una foarte uşoară, spune preşedintele Asociaţiei Oierii de Munte Retezatul-Haţeg, organizaţie din care făceau parte la un moment dat peste 200 de membri. „Astăzi, suntem 30 de persoane cu cotizaţia achitată la zi. În 2011 eram 225, înainte de a se scoate obligativitatea de a obţine adeverinţa pentru depunerea dosarului la APIA în vederea acordării subvenţiei. Ne-am lăsat învrăjbiţi unul împotriva altuia şi ne-am văzut afectate interesele. Dacă ciobanii ar fi uniţi, ar reprezenta o forţă”, a recunoscut hunedoreanul.

Producția bio, asul din mâneca fermelor mici

Sursa foto: www.canva.com

22 Agricultura ecologică

Cu doar 3% din suprafaţă cultivată ecologic, România va trebui să depună eforturi suplimentare pentru a se conforma obiectivelor UE de creştere a producţiei bio.

Ce prevede planul european de acţiune pentru acest sector?

C

omisia Europeană a prezentat, pe 25 martie a.c., un plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, având ca obiectiv declarat creşterea producţiei şi a consumului de produse ecologice, pentru a atinge acel prag de 25% din suprafaţa agricolă a UE dedicată practicilor agricole ecologice până în 2030.

Planul anunţat chiar de comisarul Janusz Wojciechowski, într-o conferinţă de presă online, propune 23 de acţiuni structurate în jurul a trei axe: 1. Sporirea consumului; 2. Creșterea producţiei; 3. Îmbunătăţirea în continuare a durabilităţii sectorului, pentru a asigura o creştere echilibrată. „Vrem să susţinem fermierii ecologici din schema actuală de sprijin din Pilonul II al PAC, dar şi din schemele ecologice prevăzute în Pilonul I. Dezvoltarea agriculturii ecologice va fi unul dintre indicatorii cheie pentru evaluarea acţiunilor noastre de implementare a Pactului Verde”, a precizat polonezul.

15-30 aprilie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

MAI MULŢI BANI DIN BUGETUL PAC În prezent, există diferenţe semnificative între statele membre în ceea ce priveşte ponderea terenurilor agricole cultivate în sistem ecologic, care variază de la 0,5%, în cazul Maltei, la peste 26% (Austria). Aproximativ 1,8% (7,5 miliarde euro) din fondurile PAC sunt alocate pentru a sprijini agricultura ecologică. Pe de altă parte, viitoarea PAC va include acele ecoscheme care vor fi susţinute de bugetul UE cu 38-58 miliarde euro în perioada 2023-2027, în funcţie de rezultatul negocierilor.

OBIECTIV: 40 MIL. DE HECTARE Dacă în prezent avem undeva la 13 milioane de hectare alocate agriculturii ecologice, peste nouă ani această suprafaţă ar trebui să ajungă la 40 milioane de hectare, conform ţintelor asumate de autorităţile de la Bruxelles. Asta înseamnă de aproape trei ori mai mult.

Austria este lider absolut în ceea ce priveşte agricultura organică, cu circa 26% din suprafaţă dedicată producţiei ecologice. Estonia şi Suedia vin tare din urmă, cu puţin peste 20%, urmate de Italia, Cehia şi Letonia, cu aproximativ 15%. La polul opus se află patru state, printre care şi România, cu mai puţin de 3 procente!

FĂRĂ ŢINTE OBLIGATORII PENTRU STATELE MEMBRE Chiar dacă sună puţin apocaliptic această ţintă de 25%, partea bună pentru noi este că ea nu se va aplica fiecărui stat membru în parte, ci se va raporta la nivelul întregii Uniuni. Şi, mai mult decât atât, nu vine la pachet... ››› 24

23

24 Agricultura ecologică

››› 22 ...cu o serie de condiţionalităţi sau penalizări, după cum ne-a asigurat comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. „Aceasta este ţinta politică pentru UE. Nu vom defini obiective pentru statele membre, deşi, desigur, vom încuraja statele membre să dezvolte agricultura ecologică. Deci, nu va fi o ţintă obligatorie pentru fermieri. Şi am convingerea că nu va exista nici o opoziţie împotriva acestui lucru pe plan naţional. În acest sens, poate ar fi interesantă încurajarea schimbului de bune practici. Să aflăm mai multe din experienţa Austriei, care are un sector organic atât de dezvoltat. Care sunt beneficiile pentru fermieri sau pentru consumatori? Cu siguranţă, vom iniţia şi acest schimb”, a precizat polonezul.

O ŞANSĂ PENTRU MICII FERMIERI În ceea ce priveşte percepţia oarecum justificată cum că agricultura ecologică ar fi mai puţin productivă, ceea ce ar putea ridica anumite îngrijorări cu privire la securitatea alimentară, acesta a declarat că nu împărtăşeşte în totalitate o astfel de viziune, chiar dacă e conştient de faptul că agricultura bio este mai puţin intensivă. În opinia sa, efectele conversiei la agricultura ecologică ar putea fi benefice în primul rând pentru fermele de mici dimensiuni. „Este o mare oportunitate pentru micii fermieri. Mulţi dintre ei au o singură alternativă: să producă ecologic,

15-30 aprilie 2021

durabile de alimente, ci şi a dezvoltării durabile a zonelor rurale”, a explicat comisarul european.

Vrem să ne atingem obiectivele ambiţioase nu prin ordine administrative, ci oferind stimulente fermierilor, procesatorilor şi distribuitorilor de alimente ecologice JANUSZ WOJCIECHOWSKI

Comisar european pentru Agricultură

să primească sprijinul financiar de la bugetul UE, să supravieţuiască şi poate să îşi dezvolte fermele. Pentru că ei nu pot participa la această competiţie intensivă. Putem astfel creşte producţia bio utilizând potenţialul fermelor mici şi mijlocii. Acesta este, din punctul meu de vedere, aspectul cheie al dezvoltării sectorului ecologic. Putem oferi micilor fermieri un program interesant pentru a-i ajuta să existe în agricultură, iar acest lucru are un efect pozitiv nu doar pentru ei, nu numai asupra producţiei

CLIMAT CONCURENŢIAL ECHITABIL Se preconizează ca noile norme privind agricultura ecologică să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023, ca urmare a propunerii Comisiei de amânare cu un an a punerii lor în aplicare. Ele vor reflecta astfel natura în permanentă schimbare a acestui sector aflat în creştere rapidă. Noul regulament este menit să asigure o concurenţă loială pentru fermieri şi în acelaşi timp să prevină frauda şi să menţină încrederea consumatorilor.

EXISTĂ POTENȚIAL DE CREȘTERE Suprafaţa ecologică totală din UE, care include atât terenurile certificate, cât şi cele aflate în proces de conversie, era de 13,8 milioane de hectare în 2019, echivalentul a aproximativ 8,5% din suprafaţa agricolă totală utilizată. Potrivit Eurostat, între 2012 şi 2019 creşterea a fost de 46%. Tendinţele arată că, la actuala rată de creştere, UE ar putea ajunge undeva între 15 şi 18% până în 2030! Autorităţile de la Bruxelles doresc să stimuleze această creştere prin încurajarea statelor membre să dezvolte planuri naţionale de acţiune îndreptate către acest sector, pentru a-şi creşte cota naţională de agricultură ecologică.

25

26 Anchetă Ferma

Cont blocat, penalități uriașe, fermier disperat

Încă un episod din serialul „Fermierul, APIA și pășunea”. Nefericitul protagonist este Cristinel Irimescu, penalizat crunt de agenția de plăți. Cine e de vină? Un răspuns îl va da Justiția, dar procesul nici nu a început!

N

umeroși fermieri din sectorul vegetal sunt nervoși în perioada aceasta din cauză că guvernul nu le-a achitat restul de 8-10% din despăgubirile acordate pentru culturile de toamnă afectate de secetă și nici despăgubiri pentru culturile de primăvară distruse, de asemenea, de seceta din 2020. Dar alți fermieri, mai ales cei din sectorul zootehnic, sunt revoltați că li se iau înapoi banii meritați, din motive pe care ei nu le acceptă. ÎNCEPUT PROMIȚĂTOR Este și cazul crescătorului de vaci pentru lapte Cristinel Irimescu, din comuna Coșna, jud. Suceava. Titularul

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

exploatației este tatăl său, Gheorghe Irimescu, dar fiindcă acesta are o vârstă înaintată, de 80 de ani, Cristinel este cel care are grijă de vacile din fermă. Fermierul a reușit în 2016 să ia în concesiune de la primăria Coșna o suprafață de pășune de aproximativ 60 de hectare, situată în județul Maramureș, pe teritoriul U.A.T. Borșa, în muntele Zănoaga, la altitudinea de 1500 m.

În mai 2017, acesta a depus la APIA Suceava cerere unică pentru încasarea unor subvenții agricole, în cadrul SAPS, M10 ”Agromediu și Climă”, P1 ”Pajiști cu înaltă valoare naturală”, M11 pentru conversia la agricultura ecologică. În total, în contul exploatației au intrat peste 100.000 de lei/an.

VIFORUL BIROCRAȚIEI În toamna anului 2019, o echipă de inspectori de la APIA Maramureș a efectuat un control în teren și a întocmit ulterior rapoarte preliminare, ale căror rezultate au fost comunicate APIA Suceava. Fermierul era convins că totul e bine și frumos și că, în curând, banii îi vor intra din nou în cont. ”Dulce visare moldavă” să-i spunem acestui sentiment, dar nu de lirism e vorba aici, ci de o cruntă realitate instituționaladministrativă.

Funcționarii suceveni au făcut și ei un control, adică o ”reinstrumentare a dosarului și o reefectuare a controlului administrativ al datelor existente în baza de date informatică aparținând APIA”, după cum e scris în documentele puse la dispoziție de fermier. Acestuia nu i s-a comunicat nimic, explicația formulată de funcționari în scripte fiind că ”prezenta verificare este exclusiv documentară, toate documentele relevante găsindu-se în evidențele APIA Centrul județean Suceava, nu este necesară audierea fermierilor”.

SANCȚIUNI FINANCIARE Raportul întocmit de APIA Suceava este datat 6 decembrie 2019, chiar de Sfântul Nicolae, când, pare-se, lucrătorii acestei instituții județene s-au gândit să-l pleznească pe fermierul din Coșna cu tradiționala joardă a sfântului. E un fel de a spune, fiindcă, de fapt, decizia APIA a fost ca fermierului să-i fie deduse zeci de mii de lei, din cauză

15-30 aprilie 2021

Anchetă Ferma 27 că nu ar fi respectat legislația europeană și națională privind încasarea subvențiilor agricole. Mai exact, ”nu s-a desfășurat activitatea minimă, parcelele nu au fost pășunate sau cosite, nu au fost observate urme care să ateste prezența animalelor pe aceste suprafețe (dejecții, locuri de trecere, locuri de amenajare pentru adăpost)”.

Inspectorii suceveni ar fi fost în munte în data de 28 octombrie 2019, după cum este menționat chiar într-un document oficial, fiind invocat pentru sancțiunile financiare aplicate Ord. 619/2015.

UNDE E DREPTATEA? Crescătorul de vaci pentru lapte din Coșna a fost năucit și revoltat de-a dreptul de decizia APIA Suceava, mai ales că s-a trezit și cu contul blocat. Și asta după ce încasase avansul în octombrie. De fapt, timp de câteva luni nu a știut ce i se pregătește, fiind anunțat abia în mai 2020 că va fi sancționat.

El susține că a urcat vara animalele la munte, asigurând încărcătura minimă obligatorie, întrucât deține peste 30 de

vaci. Mi-a trimis și fotografii cu văcuțe pe o pășune montană. El este convins că nu a încasat banii în mod nedrept, dar, în schimb, funcționarii i-au făcut o mare nedreptate. În consecință, a dat APIA Suceava în judecată. S-a plâns și la APIA Central, așteptând de acolo o rezolvare favorabilă a situației sale. Răspunsul primit de la București este că ”APIA va adopta măsurile legale care se impun după emiterea unei hotărâri definitive de către instanța de judecată”.

CONTRADICȚII ȘI NECLARITĂȚI Am citit și recitit documentele trimise. Sunt acolo câteva contradicții și neclarități. Funcționarii maramureșeni au consemnat că parcelele ”sunt întreținute, cu vegetație forestieră nedorită proaspăt cosită și înlăturată”. Cei suceveni au consemnat în raportul lor că, dimpotrivă, în parcele ”nu s-a desfășurat activitate minimă agricolă, nu au fost cultivate și nici întreținute, fiind lăsate pârloagă”. Ce anume ar fi trebuit să cultive fermierul într-o pășune montană? Ce sens are termenul ”pârloagă”

pentru cota 1500?

O altă contradicție este că APIA Suceava precizează că fermierul ”a fost selectat la controlul pe teren”, dar APIA Central zice că ”nu a fost selectat în eșantionul de control clasic”, controlul fiind decis în urma unei sesizări depuse de un fost utilizator al pășunii din muntele Zănoaga, sesizare potrivit căreia fermierul din Coșna nu desfășoară în acel munte activitate agricolă. Fermierul așteaptă o decizie a Justiției, dar prima înfățișare nu a avut loc, deși dosarul a fost depus în iulie 2020!

CE POATE SĂ MAI FACĂ?!

Cristinel Irimescu e un om muncitor, are grijă de animalele sale, a aplicat cu bună credință pentru încasarea subvențiilor, dispus să respecte criteriile de eligibilitate. Acum, ce să facă omul? Își va programa timpul astfel încât să ajungă și la procese, dar să nu-și lase vacile de izbeliște. Când are un moment de răgaz, cade pe gânduri, se frământă, se întreabă cu ce a greșit, de ce i se întâmplă lui toate acestea...

28 Portret de fermier

„Colţul de rai” al lui Mihai Maidaniuc

Lângă acumularea de apă de la Rogojeşti, a comunei sucevene Mihăileni, Mihai Maidaniuc, fermier ajuns la venerabila vârstă de 70 de ani, şi-a zidit „colţul său de rai”. O mică afacere care-i aduce multă satisfacție. un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

„D

acă priveşti din satelit lacul şi barajul Rogojeşti, se distinge o împrejmuire în cerc, cu construcţii agricole amplasate radial. Este ferma mea, colţul meu de rai, acolo mă simt acasă, îmi regăsesc copilăria și visurile”, rosteşte cu emoţie fermierul. Mihai Maidaniuc a muncit enorm să-i dea... lustrul! Aici a fost şantier pe vremea când se înălţa hidrocentrala de la Rogojeşti. După plecarea constructorilor, au rămas numai betoane, bolovani, moloz, iar stratul vegetativ de pe vreo 17 ha a fost dus în halde pe vechiul curs al Siretului.

O FERMĂ ÎN CONVEIER VERDE „În 2000 m-am apucat serios de treabă. Primul gând a fost să realizez o fermă agricolă şi o stupină cu baza meliferă în conveier verde, adică să produc nutrețuri verzi prin care să

15-30 aprilie 2021

asigur hrănirea continuă a animalelor din primăvară până toamna. Apoi am ridicat un grajd pentru cornute, cu intenția de a investi într-o fermă de capre. Din lipsa forţei de muncă, am încetinit treaba. De asemenea, am plantat peste 50.000 de arbori şi arbuşti meliferi: salcâm, mlădiţă, varietăţi de arţar, de paltin, de sălcii; am pus nuclee de izmă...”, relatează micul investitor.

CULTIVATOR ŞI PROCESATOR DE HRIŞCĂ - ALIMENT ȘI MEDICAMENT Fermierul şi-a propus să cultive facelia şi hrişcă, dar şi ovăz, secară, măzăriche şi borceag, într-un amestec ştiut numai de el. „Acum am însămânţat secară, după care merge foarte bine hrişca, plantă meliferă valoroasă, cu veche tradiţie în Bucovina. Sunt primul din zonă cu o linie de procesare a acestui aliment-medicament”, susţine micul antreprenor.

Mihai Maidaniuc are toate utilajele necesare aproape noi: tractor de 95 CP, combină Claas, plug rotativ, disc cu tamburi...

Fermierul crede că din acumularea de apă de la Rogojeşti s-ar putea iriga

Aici am îngropat peste 120.000 de lei. Îmi dau lacrimile când mă gândesc ce am putut face cu mâinile noastre MIHAI MAIDANIUC

Fermier din comuna suceveană Mihăileni

terenurile agricole din lunca Siretului.

Numai voinţă să fie! „În loc să vină în ajutorul celor care mai întorc pământul să mai producă câte ceva, ei (autoritățile statului - n.r.) îţi dau în cap! Mă chinui de aproape doi ani să primesc aprobările pentru a uda pământul meu.

Există o soluţie tehnică şi sper, ca în final, Apele Române să rezolve favorabil solicitarea noastră”, spune fermierul.

PLANURI DE VIITOR: PISCICULTURA ŞI ALBINĂRITUL Familia Maidaniuc a crescut animale la fermă. „Am adus din Ungaria ... ››› 30

29

30 Portret de fermier ››› 28 ...un nucleu de porci Mangaliţa pentru reproducţie şi ni l-a desfiinţat cel care a avut grijă de animale. Ne-am făcut cruce când am scăpat de el. Nici cu apicultura nu ne-a mers prea bine.

Anul acesta au pierit vreo 10 familii de albine, de am mai rămas cu vreo 20.

Am cumpărat de la Mănăstirea Humorului o prisacă cu 60 de stupi, însă nu-i toată populată. De asemenea, avem o baltă de vreo 3,5 ha, apa provenind din izvoarele vechiului curs al Siretului şi din drenarea versanţilor. Intenţionăm să o populăm şi să facem cultură intensivă de peşte. Ne dorim ca Raluca, fata noastră, care a terminat Piscicultura, să preia afacerea”, susţine Maria Maidaniuc, soția fermierului.

INTEGRAREA ÎNTR-UN CIRCUIT ECOTURISTIC Dorinţa lui Mihai Maidaniuc este ca acest „colţ de rai” de la Rogojeşti, cu autentice elemente naturale (baltă cu peşte, lângă hidrocentrală cu lac de acumulare, aşezat în dreptul traseelor păsărilor migratoare, cu prisacă şi plantaţie pomicolă, cu spaţiu de recreere) să intre, cumva, printr-un proiect local, într-un circuit public, ecoturistic. „Vrem să primim vara, pentru câteva zile, grupe de copiii, ca să cunoască idilica viaţă de la ţară. Am să fac un stup din sticlă să vadă prichindeii crescuţi la bloc ce înseamnă un stup: un regat condus de o regină, cu armată, cu lucrătoare şi puiet, cu adăpost şi rezerve de hrană, toate într-un climat sănătos de ordine şi curăţenie”, explică Mihai Maidaniuc.

15-30 aprilie 2021

„DIN PĂCATE, VA TREBUI SĂ VÂND LABORATORUL!” Mihai Maidaniuc se apropie de 70 de ani. Provine din neam de bucovineni gospodari care de când se ştiu îşi lucrează cu râvnă pământul şi cresc cu dragoste animale. În anul 1965, fermierul a plecat la Suceava să înveţe o meserie. A urcat treptele uceniciei până la absolvirea facultăţii de mecanică. S-a angajat, apoi, prin zorii capitalismului românesc, „ne-am ciondănit cu privatizarea unităţii la care lucram şi, cum nu eram de partea lor, băieţii deştepţi m-au dovedit. Aşa am ieşit din schemă”, povestește Mihai Maidaniuc.

A înfiinţat firma Rezervor Service, care se ocupă cu curăţirea rezervoarelor şi a terenurilor contaminate cu produse petroliere. „Tot ce vedeţi aici este de pe urma unui laborator de metrologie (singurul din ţară!)

ce verifică volumele rezervoarelor şi depozitelor de tot felul. Durerea mare este că nu am cui din familie lăsa afacerea. Până la urmă trebuie s-o vând şi mi se rupe inima”, se amărăşte inginerul Maidaniuc.

Am expus pe scurt câteva file din povestea unei familii de bucovineni, înveşnicită din neam în neam, din „zariştea cosmică”, cu dragostea de natură și de agricultură...

CE NECAZ ARE FERMIERUL? CITIȚI ÎN NUMĂRUL VIITOR! Lui Mihai Maidaniuc, o mare amărăciune i-a pricinuit furnizorul de electricitate. Iată cum ne explică situaţia care-i produce insomnii: “În urmă cu vreo 15 ani, am subcontractat de la Administraţia Naţională Apele Române furnizarea a 25 kW. Branşamentul la reţea m-a costat peste 30.000 lei.

Recent, AN Apele Române mi-a comunicat că nu mai are voie să livreze curent electric. După multe insistenţe, distribuitorul mi-a alocat o cotă de 1,5 kW pe zi, exact cât consumă sistemul de alarmă al fermei! Între timp am fost anunţat că-mi va întrerupe şi acest consum! Toate acestea, în condiţiile în care există un ordin al ANRE prin care consumatorii non-casnici de electricitate se pot racorda gratis la reţea!”

Detalii, în numărul viitor al revistei Ferma!

“O ȚARĂ FĂRĂ PÂINE E O ȚARĂ FĂRĂ MÂINE!”

Sursa foto: www.canva.com

Punct de vedere 31

Întâistătătorul Agriculturii a creat un val de nemulţumiri şi de proteste. Adrian Oros are toate șansele să rămână în istorie ca ministrul care a votat împotriva producătorilor agricoli, pe care ar fi trebuit să-i protejeze.

F

ermierii şi organizaţii ale agricultorilor acuză: Ministrul Agriculturii Adrian Oros este “incompetent!”, pentru că nu face mai nimic pentru a rezolva din problemele agriculturii.

Pe de altă parte, parlamentarii au dezbătut o moţiune simplă intitulată "Agricultura României este atacată de cel mai periculos dăunător - ministrul Adrian Nechita Oros".

MINCIUNĂ ȘI DEZINFORMARE Adrian Oros va rămâne în istorie ca ministrul care a votat împotriva producătorilor agricoli, susținând că banii destinați despăgubirilor pentru culturile din primăvara anului 2020 afectate de secetă, ce vizează peste 80.000 de fermieri, nu ar exista , deși i-a promis.

Despre minciunile și dezinformările lui Oros s-a vorbit destul. Anul trecut, ministrul anunţa triumfal că are proiectul de ordonanță gata făcut privind despăgubirile şi că a trimis la C.E. schema de ajutor de stat. De asemenea, a susţinut că printr-o Ordonanţă Militară va fi reluată vânătoarea mistreților; că va fi dat un proiect de

un articol de

OUG pentru amânarea ratelor la bănci; lucruri care nu s-au întâmplat.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DE RÂSUL UNIUNII EUROPENE Una dintre cele mai sfidătoare măsuri sub ministeriatul lui Oros luate împotriva fermierilor este diminuarea cu 50% a ANT pentru sectorul vegetal și zootehnic, România ajungând de râsul Uniunii Europene cu un euro ajutor pe cap de vacă!

Agricultura traversează cea mai neagră perioadă, lucru cauzat nu numai de pandemie sau secetă, ci de incompetenţă şi amatorism. Habarnismul lui Adrian Oros reiese limpede din declaraţia la o conferinţă organizată de Curs de Guvernare. „Dar ne-am întrebat de multe ori şi noi ce face Polonia de reuşeşte să aducă carnea de pui în magazine, în România, la un preţ, când producătorii noştri, care sunt competitivi pentru că folosesc cele mai noi tehnologii, nu reuşesc să aibă preţul de producţie”! Așadar, ministrul Agriculturii NU ŞTIE cum de pot alţii? În final spun doar atât: “O țară fără pâine e o țară fără mâine!”

MARIAN MUŞAT

PROTEST CU SUTE DE TRACTOARE 5 ani cu producții normale le-ar trebui agricultorilor ca să își revină după dezastrul lăsat de seceta din anul precedent. Nimeni nu pare să le asculte păsurile. Așadar, fermierii din regiunea Moldovei au declanșat ample acțiuni de protest.

Petronela Cotea Mihai, corespondent al revistei Ferma în Moldova, ne oferă, în ediția viitoare, detalii despre semnalele disperate ale fermierilor afectați de seceta din 2020!

Scanează codul QR și vezi cum s-au desfășurat protestele!

32 Corespondență din Israel

Fermele de lapte israeliene prosperă în pandemie Clasaţi ca muncitori esenţiali, personalul uneia dintre cele mai importante ferme de lapte din Israel s-a asigurat că vacile sunt mulse zilnic, chiar dacă unii dintre ei au fost pozitivi pentru Covid-19, fiind nevoiți să se izoleze.

S

ituată în nordul ţării, ferma de lapte Ramot Menashe găzduieşte aproximativ 1.000 de vaci, dintre care 500 la muls, 450 de juninci şi 50 de viţei. Amplasată la marginea Munţilor Carmel, ferma se întinde pe doar trei hectare de teren. A fost fondată în 1948 de un grup de pionieri evrei din America de Sud, ca parte a programului de aşezări de tip kibbutz. În Israel, producţia de lapte este planificată şi controlată de guvern. Fiecărei ferme i se atribuie o cotă anuală pentru

un articol de

CHRIS MCCULLOUGH mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

a produce lapte iar preţul este stabilit şi ajustat trimestrial. Cota globală de lapte în Israel este de 1,5 miliarde de litri, cu o medie de 4 milioane de litri pe exploataţie. În 2020, litrul de lapte era cotat la 1,92 shekeli, echivalentul a 2,36 lei.

12.500 LITRI MEDIA PE LACTAŢIE Criza Covid-19 l-a luat puţin prin surprindere pe Ido Peleg, managerul fermei, în vârstă de 42 de ani, care avea planuri de extindere. Însumând deja 20 de ani de experienţă în fermă, din care ultimii zece ani i-a petrecut ca administrator, acesta mizează în special pe rasa Holstein.

Media producţiei pe cap de animal pe perioada lactaţiei (305 zile) este de 12.500 de litri, ceea ce corespunde unei medii zilnice de aproximativ 41 de litri, laptele având un conţinut de proteină de 3,4% şi 3,9% grăsime. Vacile sunt împărţite în grupuri de 70-80 de exemplare şi mulse de trei ori pe zi, într-o sală de muls Allflex paralelă, cu 44 de posturi.

VACI PE STABULAȚIE „Conform legilor de mediu din Israel, vacile cu lapte sunt ţinute în stabulaţie şi nu au voie să pască în aer liber.

Având în vedere acest lucru, ne asigurăm că adăposturile sunt suficient de încăpătoare şi oferă un confort bun pentru animale. Astfel, asigurăm un spațiu de 25 mp/vacă. Grajdurile noastre au acoperişuri rabatabile, pe care le folosim pentru ventilaţia aerului în timpul nopţii vara şi pentru uscarea aşternutului în zilele însorite din timpul iernii”, susţine fermierul israelian.

15-30 aprilie 2021

Corespondență din Israel grâu şi lucernă. Celelalte ingrediente sunt cumpărate, iar un nutriţionist planifică raţia şi o ajustează o dată pe lună în funcție de preţurile din piaţă şi de nevoile efectivului”, a precizat Ido. MATERIAL SEMINAL SEXAT Ferma sa foloseşte material seminal de la cei mai buni tauri din Israel şi a început, de asemenea, să utilizeze material seminal sexat pentru a creşte numărul de junici din turmă. „Lucrăm cu Sion, care este compania de inseminare artificială şi de reproducție a Israelului, deţinută de crescătorii de vaci de lapte. Taurii sunt selectaţi dintr-o varietate de tauri israelieni de top sau din material seminal importat. În ultimii trei ani am folosit material seminal sexat, ceea ce ne-a ajutat să creştem la 75% procentul de femele şi să obţinem fătări uşoare”, argumentează fermierul.

BAZA FURAJERĂ Materia solidă a gunoiului de grajd este depozitată şi aplicată pe câmpurile din apropiere ca şi compost în timpul verii, în timp ce dejecţiile lichide sunt tratate şi utilizate apoi la irigarea plantaţiilor de avocado. „Folosim o raţie mixtă produsă în fermă, furajele fiind administrate de trei ori pe zi cu o maşină autopropulsată. Avem acces la câmpurile din jurul fermei deţinute de kibbutz (gospodărie colectivă agrară în Israel - n.r.), pe care se cultivă porumb,

MODEL INSPIRAŢIONAL PENTRU TÂNĂRA GENERAŢIE În activitatea de zi cu zi, Ido Peleg se bazează pe opt angajaţi cu normă întreagă, câte un responsabil pe partea de furajare, de întreţinere, de sănătate şi fertilitate, respectiv pentru managementul viţeilor, plus patru mulgători.

Pe lângă personalul permanent, din când în când mai dau o mână de ajutor şi copiii din kibbutz, cei cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, în special în weekend şi în vacanţele şcolare. „Acest lucru le permite să câştige nişte bani,

dar, mai important, să înveţe valori precum responsabilitatea, diligenţa, prietenia şi îngrijirea animalelor. Ferma le oferă o a doua casă şi sunt bineveniţi oricând doresc. De fapt, unii dintre ei se întorc mai târziu în fermă, în timpul studiilor universitare, sezonier sau ca personal permanent”, a remarcat managerul.

OBIECTIV - 7 MILIOANE DE LITRI! Pentru a creşte eficienţa şi a reduce costurile cu forţa de muncă, Ido a investit în noi tehnologii. „În acest moment, folosim raclete automate la îndepărtarea gunoiului de grajd din adăposturi, sisteme de ventilaţie şi de umidifiere, pentru a face faţă condiţiilor de climă speciale, precum şi un taxi de lapte pentru hrănirea viţeilor.

Ferma este supravegheată video 24 de ore din 24 şi majoritatea sistemelor pot fi controlate online, de la distanţă. Principalul suport tehnologic este oferit de Allflex, deoarece folosim gulere pe fiecare vacă şi junincă de la vârsta de 12 luni, pentru a le identifica. Aceste coliere monitorizează, de asemenea, cantitatea şi calitatea laptelui, activitatea zilnică, ruminarea şi starea generală de sănătate a efectivului. Pe viitor, intenţionăm să extindem producţia până la 7 milioane de litri şi studiem posibilitatea creării unei linii de procesare, astfel încât să putem controla tot lanţul valoric, în conformitate cu ultimele tendinţe, de la fermă la furculiţă”, a explicat israelianul.

O EXPERIENȚĂ... POZITIVĂ!

Covid-19 a lovit şi Israelul, însă activitatea a decurs normal pentru Ido şi echipa sa, cu anumite ajustări. „Agricultura este clasificată în categoria servicii vitale în Israel şi, prin urmare, exploatăm ferma aproape normal. Am avut un angajat testat pozitiv, ceea ce a dus la izolarea întregului personal timp de două săptămâni. Am decis să petrecem izolarea în fermă şi am transformat-o într-o experienţă pozitivă şi productivă”, a constatat administratorul fermei Ramot Menashe.

33

34 Inovații culinare

Mica fabrică din școală

Ce ziceți de o pastramă de pui cu ingrediente precum sucul de portocale sau mierea, ienibaharul sau coriandrul? Vorbim de inovații culinare în premieră, create de studenți de la USAMV Iași.

Diana Rusu și Marius Ciobanu un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n laboratoarele de microproducție ale Facultății de Zootehnie - USAMV din Iași iau naștere inovații și idei de dezvoltare a afacerilor din industria alimentară.

Studenții din anul IV de la specializările Controlul și expertiza produselor alimentare și Tehnologia prelucrării produselor alimentare au în lucru mai multe probe de pastramă de pui pentru care au folosit ingrediente mai puțin uzuale, cum ar fi sucul de portocale sau mierea, ienibaharul sau coriandru. Pastrama de vânat cu ienibahar sau coriandru și pastramele din piept de pui frăgezite enzimatic în suc de portocale și miere sunt câteva sortimente produse și testate în această perioadă. ”Avem ca temă de diplomă analiza senzorială în ceea ce privește anumite specialități. (...)

De exemplu, în preparatele noastre am

15-30 aprilie 2021

introdus noi elemente, cum ar fi sucul de portocale, pentru a vedea dacă piața este deschisă unor noi produse alimentare”, a povestit studenta Diana Rusu.

TESTARE DE LA A LA Z Producerea și analiza senzorială a preparatelor din carne este supravegheată de către cadrele didactice, primul parametru determinat fiind calitatea senzorială. ”Studenții (...) au inovat, conceput și realizat noi fișe tehnologice pentru sortimentul pastramă de pui. Procesul a constat într-o maturare și condimentare diferențiate, aplicarea unor tratamente termice diferite, fiind urmărită și calitatea produsului finit.

Testele senzoriale aplicate diferențiat au urmărit evaluarea amplitudinii diferențelor percepute, elemente de comparație între sortimente, teste de clasament și preferință ale sortimentelor analizate. Ulterior produsele sunt supuse analizelor fizico-chimice.

Mai avem în vedere testările privind termenul de valabilitate a produsului, comportamentul produselor în rețelele comerciale, optimizarea fluxului

Cintia Colibaba tehnologic și a costurilor de producție”, a punctat șef lucrări Marius Ciobanu, coordonatorul lucrărilor de diplomă.

Noile preparate din carne și inovațiile tehnologice create intră în atenția agenților economici de profil cu care instituția de învățământ superior agronomic a încheiat parteneriate.

PROPRIUL BRAND DE VIN LA USAMV Iași se obțin produse inovative și în domeniile panificație-patiserie-cofetărie, prelucrarea laptelui, precum și procesare legume-fructe.

La începutul anului 2021, insituția a anunțat că îmbuteliază, sub brand specific, propriul vin obținut de către studenți, în stația pilot de vinificație de la Ferma Didactică ”Vasile Adamachi”. ”O universitate care are propriul brand de vin capătă puncte în plus tot timpul în evaluările generale. Iată că noi, la USAMV Iași putem să producem, la propriu, vinul personalizat, din struguri obținuți tot de noi, aici, onsite în centrul viticol Copou”, a punctat șef lucrări Cintia Colibaba, disciplina Oenologie, a Facultății de Horticultură.

35

36 Agricultura 4.0

„Cupă transparentă” la încărcătorul frontal

A

Compania coreeană Doosan Infracore a lansat primul sistem de „cupă transparentă” pentru încărcătoarele pe roţi, o inovaţie care ar putea revoluţiona complet industria de profil.

ceastă cupă „transparentă” este de fapt un sistem care permite operatorului unui încărcător pe roţi să vadă punctele oarbe din faţa cupei de pe maşină, folosind monitorul din cabină.

FĂRĂ PUNCTE OARBE, FĂRĂ RISC DE COLIZIUNE Sistemul înregistrează imaginile captate din faţa încărcătorului frontal cu ajutorul unor camere poziţionate în jurul cupei, afişând apoi în timp real

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

imaginile combinate pe monitorul din cabină, utilizând o metodă de proiecţie curbată. Din cauza punctelor oarbe ce apar în mod inevitabil în timpul manipu­ lării încărcătoarelor pe roţi, zona din faţa maşinilor a fost considerată întot­

SIGURANȚĂ ȘI PRODUCTIVITATE - DOUĂ AVANTAJE ÎN PLUS „Cupa transparentă” concepută de Doosan Infracore arată la fel ca orice cupă normală pentru încărcătoare, fiind însă echipată cu o varietate de senzori şi camere de luat vederi pen­ tru a permite operatorului să vadă cu uşurinţă ce se află de partea cealaltă a cupei. Compania speră că această tehnologie va contribui nu numai la

15-30 aprilie 2021

creşterea siguranţei la locul de muncă, ci şi la creşterea productivităţii.

Scanează codul QR și vezi în video cum funcționează sistemul ce permite operatorului unui încăr­ cător pe roţi să vadă punctele oarbe din faţa cupei de pe maşină!

deauna una cu risc de coliziune. Noua tehnologie dezvoltată de Doosan pro­ mite să rezolve această problemă, prin faptul că operatorul ştie practic în orice moment ce se află în faţa cupei, putând verifica punctele oarbe prin interme­ diul monitorului din cabină, sporind astfel siguranţa din jurul maşinii pentru a preveni accidentele.

UN MEDIU DE LUCRU MAI SIGUR De asemenea, este de aşteptat ca sistemul să îmbunătăţească eficienţa muncii, oferind şoferului o perspectivă asupra mediului de operare, înaintea şi în timpul încărcării/descărcării mate­ rialelor sau în modul transport. „Deoa­ rece standardele de siguranţă au fost consolidate semnificativ, un astfel de sistem ar putea deveni o opţiune cheie pentru echipamentele de acest tip. Ne propunem să continuăm să dezvoltăm funcţii care să protejeze siguranţa şoferilor şi a lucrătorilor din apropiere şi să conducă la crearea unor medii de lucru fără accidente”, se arată într­un

Agricultura 4.0 37

comunicat al companiei.

Doosan Infracore este prima com­ panie din lume care a dezvoltat şi aplicat o funcţie de proiecţie frontală cupei ataşate încărcătoarelor pe roţi şi a solicitat deja brevet de protecţie a

invenţiei în Coreea de Sud, China, America de Nord şi Europa.

ALTE SISTEME DE SIGURANŢĂ Compania coreeană a dezvoltat și alte sisteme de siguranţă pentru gama sa de

maşini, cum ar fi sistemul de moni­ torizare a vederii în jurul echipamentului (AVM), care permite operatorului să ur­ mărească direct din cabină întreg mediul de lucru, şi un sistem de avertizare spate care utilizează senzori cu ultrasunete.

38 Robotul ediției

Trektor - autobot hibrid pentru agricultură

Mai mult decât un simplu robot, Trektor aparţine noii generaţii de echipamente agricole capabile să ofere servicii fermierilor în mod independent. Este primul robot hibrid pentru agricultură.

C

unoscută în special pentru plat­ formele sale de testare, com­ pania franceză SITIA a dezvoltat de câţiva ani un robot polivalent care poate lucra pe plantaţiile viticole, la culturile legumicole în câmp deschis şi de seră, dar şi pe suprafeţele cultivate cu anumite specii de arbuşti. „NU SCHIMBĂM LUMEA, O AJUTĂM” Şi pentru că unii fermieri sunt încă speriaţi de perspectiva aderării la agricultura 4.0, Trektor promite să le facă tranziţia mai uşoară. „Nu vrem să schimbăm lumea, vrem să o ajutăm”, spunea Fabien Arignon, CEO şi di­ rector general al SITIA. „Considerăm că Trektor este o maşină de tranziţie, deoarece vrem să oferim fermierilor posibilitatea de a­şi folosi în continuare echipamentele pe care le utilizează în activitatea de zi cu zi şi, când vor con­ sidera că sunt pregătiţi, să facă saltul la nivelul următor, în care vor putea utiliza, spre exemplu,

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

implemente electrice sau analiza date­ lor”, susţine acesta.

VERSATILITATE EXTINSĂ Deoarece această maşinărie auto­ nomă este alimentată cu motorină, dar are şi funcţionalitate electrică, fiind dotată cu nişte acumulatori de putere mare, poate fi utilizată ca un tractor convenţional pentru toate lucrările de teren şi, în anumite condiţii, poate îndeplini mai multe sarcini în acelaşi timp. Versatilitatea fiind o nevoie pen­ tru fermieri, înălţimea şi ampatamentul maşinii sunt configurabile astfel încât să se poată adapta la diferite sisteme de cultură, fie într­o livadă, fie în câmp deschis. De asemenea, dispune de

un receptor conectat la cel mai avansat sistem de procesare a semnalelor de navigare prin satelit (GNSS) cu precizie RTK, ceea ce înseamnă că are o preci­ zie de câţiva centimetri, în timp ce sen­ zorii şi barele de protecţie acţionează ca măsuri de siguranţă suplimentare.

AUTONOMIE MARE DE LUCRU Bateriile cu care este echipat oferă robotului o autonomie de lucru de 8 ore (reîncărcarea completă a acumulato­ rilor durează până la 5 ore), iar 8 kW sunt rezervaţi exclusiv pentru funcţionarea implementelor. Spre deosebire de verii săi electrici, Trektor poate lucra prac­ tic 24 de ore pe zi pentru a menţine un flux de lucru foarte bun. Accesoriile pot fi cuplate de sistemul de prindere în trei puncte din spate sau montate pe puntea centrală dintre roţi, cu capaci­ tatea de încărcare de o tonă!

TESTE ÎN CONDIȚII REALE DE EXPLOATARE Rezutatul a cinci ani de cerce­ tare şi dezvoltare, robotul Trektor a fost testat începând cu anul trecut în condiţii reale de lucru, în pod­ gorii şi exploataţii legumicole din Franţa, unde există deja un mare interes pentru astfel de echi­ pamente, cu un grad ridicat de autonomie, pentru a face faţă în principal provocărilor legate de deficitul forţei de muncă.

Deşi nu s­a anunţat încă oficial care va fi preţul de achiziţie a acestui robot, este foarte probabil ca el să depă­ şească 200.000 de euro.

Scanează codul QR și vizualizează demonstrațiile cu robotul Trektor!

15-30 aprilie 2021

Sursa foto: DJI Agriculture

Agricultura 4.0 39

Naomi - cel mai căutat pilot feminin de drone

La 19 ani, Naomi Abigail Hermosillo Arias a devenit cel mai cunoscut și mai solicitat pilot de drone agricole din Mexic. Anul trecut a efectuat 220 de operațiuni pentru peste 12.300 de acri de teren, în 12 state mexicane. un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n ultima vreme, angajata companiei ATD Drones a oferit servicii de apli­ care aeriană a pesticidelor cu drona DJI pentru mai mult de 165 de acri de plantații de agave, cultură considerată comoara națională în Mexic.

AVANTAJELE APLICĂRII AERIENE

• În comparație cu pulverizarea ma­ nuală, aplicarea aeriană poate asigura în mod eficient tratamente fitosanitare de o acurateţe mai bună şi într­un timp scurt.

• Nu numai că se economisesc resur­ sele de apă, dar se previne scurgerea pesticidelor după ce au ajuns pe supra­ fața frunzelor, ceea ce ajută plantele de cultură să absoarbă mai bine soluţia de combatere.

• În comparație cu operațiunile efectu­

ate la sol, aplicarea aeriană este adap­ tabilă la condițiile meteorologice, iar dronele folosite pentru protecția cul­ turilor au avantaje clare, mai ales după ploaie, când maşinile şi utilajele nu pot fi utilizate. În majoritatea regiunilor agricole din Mexic, pulverizarea pesticidelor este încă efectuată cu maşini tractate sau manual. Compania ATD Drones speră să încurajeze mai mulți fermieri mexicani să utiliezeze pe scară largă tratamentele cu dronele pentru pro­ tecţia fitosanitară a culturilor agricole.

De asemenea, doreşte să promoveze aplicațiile aeriene și să stimuleze dez­ voltarea agricolă cu ajutorul tehno­ logiei agricole inteligente. “ÎN FIECARE ZI ACUMULEZ EXPERIENŢĂ!”

"Era o profesie complet nouă în urmă cu câţiva ani. Şi nici acum nu există prea mulţi piloți de drone agricole în Mexic, şi cu atât mai puţin de sex femi­ nin. La început, nu știam prea multe despre plantele de cultură, nici despre

dăunătorii lor. Acum învăț din ce în ce mai mult și acumulez experiență în fie­ care zi. Îmi place foarte mult munca pe care o fac", declară cu bucurie Naomi Abigail Hermosillo Arias.

Fermele cu o mie de ochi și de urechi! În țările super­dezvoltate, progresul tehnic pătrunde puternic în agricultură. Investițiile răspund unor nevoi profunde ale societății umane. Facem o scurtă incursiune în noua eră agricolă.

S

isteme de senzori bine plasate înregistrează fluctuațiile facto­ rilor climatici și comportamen­ tul plantelor și animalelor. Cantitatea uriașă de informații este preluată și analizată de sisteme de inteligență arti­ ficială. În curând, roboți ultrasofisticați vor da comenzi unor utilaje agricole echipate să execute, fără intervenția unui mecanic. Din nevoia de a fi tot mai aproape de clienții din marile orașe, antreprenorii dezvoltă ferme urbane, pe verticală, în sistem hidroponic și or­ ganic, unde nu pătrund razele soarelui, lumina necesară plantelor fiind asigu­ rată de un sistem complex de LED­uri.

Transportul alimentelor este tot mai mult efectuat cu mașini electrice.

CE NEVOI ÎNTÂMPINĂ NOILE TEHNOLOGII? Toate aceste investiții în cercetare, inovare și implementare răspund unor nevoi profunde ale societăților umane contemporane: nevoia de a proteja mediul înconjurător, nevoia de a utiliza

15-30 aprilie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

apa cât mai eficient, nevoia de a oferi rapid hrană de calitate, nevoia de a suplini forța de muncă umană, tot mai greu de găsit. Unele proiecte sunt deja funcționale, altele în fază experimen­ tală sau, deocamdată, într­un folder din computerul unui cercetător. Noile tehnologii cuceresc însă, sigur și ire­ versibil, agricultura lumii.

SISTEME INTELIGENTE CULEG DATE Până de curând, fermierul trebuia să se bazeze numai pe experiența și pe spiritul său de observație, ca să­și dea seama dacă ceva nu merge în ograda sa și când ar fi momentul optim ca să intervină. Au plantele destulă apă? Dar fertilizanți? Unde și când anume ar tre­ bui să insiste mai mult? Dar albinele în

stup sunt oare în cea mai bună stare?

Firme specializate vin acum și îi spun fermierului: ”noi te ajutăm să obții cele mai exacte răspunsuri” ”Cum?” întreabă omul. ”Simplu, instalăm senzori în cul­ tură, în adăpostul animalelor, în stup”.

METODĂ NEINVAZIVĂ PENTRU A EXPLORA STUPUL Asta face, de pildă, o specialistă în tehnologia senzorilor, Fiona Edwards Murphy. Ea a pus la punct un sistem de monitorizare a stupilor prin intro­ ducerea unor unități de mărimea unui smartphone, care culeg în permanență date din interior. Aceste date sunt pre­ lucrate de un calculator care, în final, furnizează apicultorului informații utile despre ceea ce se întâmplă în stup, in­ formează bbc.com. „Pe scurt, ajutăm apicultorii să reducă pierderile și să crească productivitatea în operațiunile lor, utilizând o combinație de tehnologii de senzori și inteligență artificială.

Plasăm senzori mici în interiorul stu­ pului și colectăm în mod constant date

Sursa foto: www.canva.com

40 Agricultura 4.0

Agricultura 4.0 41 ­ în special despre temperatură, umidi­ tate, sunet și mișcare. În esență, ofe­ rim apicultorilor imaginea a tot ceea ce se întâmplă în exploatația lor și care le permite apoi să selecteze într­un mod informat care părți anume ale stupinei lor au nevoie de intervenție în acel moment”, explică Fiona, care a copilărit într­un sat din Irlanda și a înțeles rolul fundamental pe care albinele îl au pentru agricultură. În fermele legumicole din sere, siste­ mele de senzori ajută în mod decisiv pentru aplicarea riguroasă a tratamen­ telor, fertilizanților, dar și pentru irigat.

VERTICAL FARMING Compania franceză Jungle, un start­up înființat în 2016, a reușit să strângă de la diverși investitori nu mai puțin de 42 de milioane de euro pentru a dezvolta în Franța trei ferme vertica­ le, anunță publicația freshplaza.com.

Jungle construiește și amenajează ferme verticale pentru producția de ierburi aromate, salate, micro­greens (lăstari) și flori, pentru industria ali­ mentară și cea a parfumurilor.

Ce particularități au fermele verticale?

• Plantele sunt cultivate deasupra so­ lului, în sistem hidroponic. Rădăcinile lor sunt scufundate în apa îmbogățită cu substanțele nutritive de care au nevoie.

• Lumina este asigurată din sursă artifi­ cială, mai exact cu ajutorul unor LED­uri.

• Această metodă de cultivare necesită mai puțină apă și suprafață de teren

decât în sistemele convenționale din sere sau din câmp.

• În plus, fermele verticale au avantajul că scurtează distanța dintre locul de producție și consumator.

ZECI DE MILIOANE DE PLANTE Jungle operează în prezent în locali­ tatea Château­Thierry (departamentul Aisne) pe o suprafață de numai 200 mp, dar intenționează să­și extindă producția. O a doua fermă verticală va fi construită în 2022 în vestul Franței, cu o suprafață de producție de 5.500 mc. Există deja un plan pentru o a treia fermă mai mare în sudul Franței la sfârșitul anului 2022. Anul trecut, firma a cultivat 50.000 de plante, care au generat un profit de 70.000 de euro. Scopul Jungle este de a ajunge la 10 milioane de plante, în 2022. Firma a semnat deja câteva acorduri­cadru ca să vândă marilor comercianți din Franța, dar intenționează să livreze și în alte state europene.

FERME ROBOTIZATE Roboții sunt deja prezenți în agricultura și în sectorul alimentar din Uniunea Euro­ peană. Aceștia culeg fructe și legume, mulg vacile, le hrănesc sau tranșează car­ nea animalelor în laboratoare.

Cercetătorii vor însă mai mult: crearea unor sisteme inte­ grate, în cadrul cărora roboții

să primească roluri multiple și anume să acționeze inteligent, autonom și să controleze activitatea agricolă. Printre altele, să dea comenzi utilajelor agri­ cole. Universitatea din Wageningen, Olanda, care va avea ca parteneri fer­ mieri și oameni de afaceri din Olanda, Franța, Grecia și Spania, a primit de la Uniunea Europeană 7,9 milioane de euro pentru un proiect care se numeș­ te Robs4Crops. Proiectul a fost lansat la 1 ianuarie 2021, iar cercetătorii și­au propus să accelereze trecerea spre robotică pe scară largă în agricultura europeană, potrivit unui articol publi­ cat de site­ul universității olandeze, wur.nl. Lansarea proiectului este motivată și de criza forței de muncă în agricultură, din cauza pandemiei Covid­19.

REVISTA FERMA TE CONECTEAZĂ CU VIITORUL Agricultura a făcut pași impor­ tanți în era digitală. Revista FERMA te conectează la tehnologiile viitorului, prezentând ediție de ediție un număr consistent de pagini, sub rubrica Agricul­ tura 4.0, cu și despre inovațiile momentului în domeniul agricol. Scanează codul QR și află noutățile!

42 Agricultura 4.0

7 servicii digitale Deutz-Fahr pentru ferma ta (II) Cu noul sistem Connected Farming Systems, Deutz Fahr oferă o gamă largă de servicii și componente digitale interconectate, care fac munca fermierului mult mai ușoară și plăcută.

Î

n ediția precedentă am detaliat funcțiile de control al flotei cu SDF Fleet Management și de gestionare a datelor cu SDF Data Management.

CE ALTE SERVICII DIGITALE OFERĂ DEUTZ FAHR? Agrirouter - schimb de date între diferite aplicații Agrirouter este o platformă univer­ sală care permite fermierilor să facă schimb de date între utilaje și aplicații software agricole de la un număr mare de producători.

Agrirouter transferă date, dar nu le stochează niciodată. Aceasta simpli­ fică schimbul de date și, prin urmare, procesele de lucru, reduce munca de birou și îmbunătățește eficiența eco­ nomică. În ultimă instanță, platforma de schimb de date rezolvă o problemă esențială a digitalizării în agricultură: le permite fermierilor să facă schimb de date între aplicațiile utilajelor și apli­ cațiile software agricole de la diferiți producători.

Fiecare utilizator își poate crea pro­ priul cont gratuit pe platforma Agri­ router și îl poate configura separat.

Modul în care sunt transportate datele

1.

15-30 aprilie 2021

un articol de

NHR AGROPARTNERS mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

e definit numai de către utilizator în modulul de setări ale plarformei.

Cu contul Agrirouter, toate utilajele Deutz Fahr pot fi conectate la toate aplicațiile și utilajele de la partenerii Agrirouter.

SDF Guidance, precizie la centimetru Sistemele de autoghidare devin din ce în ce mai consacrate ca standard pe tractoarele și combinele din multe ferme. Avantajele sunt evidente: eco­ nomisirea resurselor, creșterea con­ fortului și a productivității, precum și precizia fiabilă și repetabilă. Fermierul se poate baza pe o precizie ridicată chiar și în condiții dificile de lucru, cum ar fi ceața sau pe timp de noapte.

Multe aplicații agricole de precizie se bazează pe navigația prin satelit. Re­ ceptoarele SDF utilizează semnale gra­ tuite, disponibile pe plan internațional, care oferă niveluri diferite de precizie,

2.

în funcție de serviciul de corecție și de modelul de receptor.

Cu trei tipuri diferite de receptor, fiecare fermier poate decide care sistem îndeplinește cel mai bine cerin­ țele sale. Receptoarele GNSS inova­ toare de la SDF sunt adaptate periodic la situații noi cu actualizări firmware.

AUTO-TURN simplifică întoarcerea Această funcție permite tractoare­ lor sau combinelor să efectueze în­ toarceri automate pe terenul nelucrat. Șoferul decide pe care drum să în­ toarcă. În plus, sunt disponibile diferite modele ­ atât pentru a omite drumuri, cât și pentru însămânțarea parcelelor. În afară de confortul suplimentar, acest proces este, de asemenea, delicat cu ogorul nelucrat și simplifică monito­ rizarea parcursurilor, economisind și timp. Datorită întoarcerilor mai rapide, fermierii își pot crește cu ușurință pro­ ductivitatea. iMonitor3 - controlul complet al tractorului IMonitor3 este elementul central de comandă pentru toate aplicațiile importante ale tractoarelor și com­ binelor. Acesta include setările tracto­

3.

4.

Agricultura 4.0 43 rului, sistemele automate de autoghi­ dare, controlul terminalului ISOBUS și gestionarea datelor.

Toate setările și funcțiile sunt afișate clar pe o interfață ușor de citit de utilizator. Funcționarea ecranului tactil de ultimă generație, opțional cu comandă MMI externă ­ integrată con­ venabil în cotieră ­ fac din iMonitor3 o interfață extrem de practică între tractor, echipament, șofer și fermier.

Funcțiile integrate, cum ar fi ghidu­ rile rapide și explicațiile simbolurilor, precum și o structură clară a meniului asigură o operare foarte simplă. Dacă mai există întrebări privind funcțio­ narea, șoferul poate obține suport prin intermediul unui serviciu la distanță. În funcție de tipul tractorului și de nivelul opțiunilor, sunt disponibile două dimensiuni ale monitorului: cel mai mare terminal pentru tractoare de pe piață cu diagonală de 12” și o versiune puțin mai mică, de 8”.

XTEND extinde afișajul la dispozitivele mobile Deși toate funcțiile sunt deja afișate

5.

clar pe iMonitor, unele activități, cum ar fi operarea cu diferite funcții ale unui terminal ISOBUS, impun ca terminalul să fie monitorizat simultan. Ca alter­ nativă la un al doilea monitor, funcția XTend poate fi utilizată pentru a conec­ ta cu ușurință dispozitive externe, cum ar fi tablete la iMonitor cu o conexiune WLAN. Aplicația XTend poate fi utili­ zată fie pentru afișarea aplicației de orientare, fie pentru controlul com­ plet al tuturor funcțiilor terminalului ISOBUS­UT. Un alt avantaj: conexiunea WLAN permite ca tableta să fie scoasă în afara cabinei, de exemplu atunci când se efectuează o încercare de cali­ brare la o semănătoare.

Asistență la distanță Dacă fermierul are nevoie de asistență rapid, de exemplu pentru setările funcțiilor direct pe utilajul său, dealerul poate utiliza pur și simplu ser­ viciul de “Asistență la distanță” pentru a se conecta la iMonitor, cu permisiunea șoferului, și pentru a oferi asistență privind optimizarea setărilor. Acest lucru minimizează timpii de nefuncțio­

6.

nare, având asistență rapidă pentru a seta funcționalitățile și pentru a veri­ fica funcționarea corectă a tractorului.

Terminalul ISOBUS Utilizarea dispozitivelor electro­ nice face ca lucrările agricole și utila­ jele să fie mai sigure, mai puternice, mai precise și mai eficiente. ISOBUS simplifică comunicarea între tractor și echipament ca soluție plug­and­play: un singur terminal pentru o mare varie­ tate de funcții pentru echipamenete, indiferent de producător. Acest lucru asigură un confort maxim de lucru şi îmbunătăţeşte vederea panoramică, deoarece în cabină nu sunt necesare monitoare suplimentare.

7.

Scanează codul QR și vezi cum poți controla flota de utilaje cu SDF Fleet Manage­ ment și cât de ușor este să gestionezi datele cu SDF Data Management!

44 Agricultura 4.0

TOATE DATELE din câmp ÎNTR-UN SINGUR LOC

Unde­s doi, puterea crește! Prin asocierea programului de management agricol Geofolia cu sistemul de monitorizare flotă și combustibil FarmTrack, îți colectăm și sincronizăm toate datele din câmp într-un singur loc! toare, combine, pulverizatoare autopropulsate, dar și implementuri și operatori.

FarmTrack gene­ rează rapoarte și analize legate de poziția prin GPS a mașinilor și utilajelor, care se vizualizează pe hartă, pe o interfață web. Pe lângă locație, se pot obține informații despre combustibil (nivel, consum, tem­ peratură), turația și încărcarea mo­ torului, lucrările efectuate și rapoar­ te de lucru pentru fiecare mecanizator sau utilaj. un articol de

VANTAGE

mai multe pe această temă www.vantage-ro.com

C

olaborarea dintre Isagri și Vantage, începută în primăvara anului trecut, prinde contur prin unirea a două elemente principale din agricultură: management și moni­ torizare. Cele două companii își unesc două produse principale: Geofolia ­ programul de management agricol de la Isagri și FarmTrack ­ sistemul de monitorizare flotă și combustibil de la Vantage.

CE ESTE FARMTRACK? FarmTrack este un sistem de moni­ torizare a vehiculelor și de control al im­ plementurilor și operatorilor, proiectat special pentru nevoile din agricultură.

Reprezintă o combinație de dispozitive GPS, diverși senzori și interfață software care, în mâinile unui fermier, devine un instrument de control și monitorizare a capitalului mobil al fermei, cum ar fi trac

15-30 aprilie 2021

CE ESTE GEOFOLIA? Geofolia este un program de mana­ gement agricol ce permite accesarea datelor necesare dintr­o fermă de pe computer, smartphone sau tabletă.

Cu Geofolia costurile sunt întot­ deauna sub control iar activităţile din fermă sunt monitorizate îndeaproape.

Creată cu cele mai noi tehnologii, Geofolia dispune de caracteristici agronomice uşor de utilizat, o bază de date cu inputuri actualizată periodic şi rapoarte specifice pentru a satisface toate nevoile unei ferme.

Geofolia îmbină uşurinţa în uti­ lizare cu tehnologia de ultimă ge­ neraţie, crescând productivita­ tea din fermă. Aplicaţia este potrivită pentru orice fermă, oferind libertate şi confort.

FERMIERII CÂȘTIGĂ Începând de acum, fermierul poate avea toate datele din câmp într­un singur loc. Împreună cu FarmTrack și Geofolia fer­

mierul beneficiază de introducerea au­ tomată a datelor din câmp, câștigând mult timp. Datele se colectează de la fiecare utilaj în parte din FarmTrack si se actualizează în Geofolia, fermierul putând astfel să își facă o analiză teh­ nică și economică a fermei.

Dacă până acum nu exista o sigu­ ranță a datelor introduse manual, de acum încolo administratorul fermei este autonom și poate vedea cu exac­ titate ce se întâmplă în câmp, pe fie­ care utilaj și cu fiecare angajat.

La final de lună, cu un simplu click, se pot scoate pontaje cu utilajele, oamenii, cu numărul de hectare și ore lucrate.

Astfel, se pot face analize pertinente la nivel de utilaj (care este mai productiv, care consumă mai mult) sau la nivel de angajat (care sunt angajații mai perfor­ manți) și se pot lua cele mai bune decizii.

Consumul de motorină poate fi mă­ surat și analizat foarte ușor, datele fiind foarte exacte și fără erori. În final, fermierul va beneficia de o soluție integrată cu toate datele nece­ sare din ferma sa, actualizate automat, care să îi ofere control, câștig de timp, autonomie și costuri diminuate.

Utilaje agricole 45

AGRITECHNICA 2021 SE AMÂNĂ

Societatea Agricolă Germană (DLG) a anunţat reprogramarea târgului Agritechnica, eveniment care ar fi trebuit să se desfăşoare în noiembrie 2021. Atât DLG, cât şi VDMA (Asociaţia constructorilor de maşini agricole), împreună cu co­ mitetul consultativ al expozanților Agritechnica, au ajuns la concluzia că în prezent există o incertitudine privind evoluţia viitoare a condiţiilor de securitate sanitară pentru plani­ ficarea expoziției în noiembrie a.c.

Noile date pentru Agritechnica sunt 27 februarie ­ 5 martie 2022. „Suntem convinși că până la sfârșitul verii, care este termenul limită pentru expozanți să se înre­ gistreze la Agritechnica 2022, vom putea oferi expozanților și vizitato­ rilor claritatea necesară pentru certitudine în planificarea partici­ pării lor la eveniment", a declarat Reinhard Grandke, director execu­ tiv DLG. (Gheorghe GHIŞE)

Î

Valtra a ajuns la a cincea generație

n 16 aprilie a.c., Valtra a lansat, prin­ tr­un eveniment virtual, noile modele de produse, ca parte a evenimentelor special dedicate sărbătoririi a 70 de ani de activitate, începute încă din luna ia­ nuarie, odată cu lansarea noii serii A și prin anunțarea unor noi investiții majore la fabrica din Suolahti (Finlanda).

Noile modele de tractoare Valtra sunt

prezentate într­un showroom virtual, care a fost folosit pentru prima dată în vara anului trecut, la lansarea Seriei G. (https://showroom.valtra.com/home).

Evenimentul internațional cele­ brează spiritul Valtra, de la început până la sfârșit, culminând cu prezen­ tarea noilor modele, ajunse la a 5­a ge­ nerație.

Sursa foto: www.canva.com

46 Prețuri. Producții. Profit

Câți bani scot fermierii din buzunar în campanie?

Campania de primăvară e în plină desfăşurare. Fermierii își fac calcule. Investiţiile cresc cheltuielile, dar aduc producţie. Cum au evoluat costurile și cât de mult investesc agricultorii în viitoarea recoltă?

L

ecţiile dure ale anului trecut sunt încă vii în mintea tuturor. Sudul şi estul ţării, zonele cele mai afectate de seceta pedologică cruntă de anul tre­ cut, se refac încetul cu încetul. Cei mai mulţi dintre fermieri au învăţat, dacă mai era nevoie, "pe pielea lor" ce trebuie să facă pentru a lupta cu seceta.

SOLUŢIA E UNA SINGURĂ: APA ȘI IRIGAŢIILE Desigur, nu toţi fermierii şi nu toate societăţile agricole au posibilitatea să facă investiţiile necesare. Dar cei care au potenţial, acţionează în consecinţă.

Un exemplu în acest sens este socie­ tatea Net Farming cu sediul la Scân­ teia, jud Ialomiţa, care administrează 3000 hectare de teren, din care 1200 ha în Ialomiţa şi 1800 ha în jud. Brăila.

Anul trecut, societatea a irigat 700 de hectare, iar ultima investiţie, din mar­ tie 2021, a fost o instalaţie de irigat cu pivot, pe 900 m. ȘI LIPSA INVESTIȚIILOR COSTĂ "În condiţiile de anul trecut, pro­ ducţia de porumb la irigat a fost de 9500 kg/ha, iar dacă anul ar fi fost nor­ mal, am fi ajuns la o producţie de 13­14 tone/ha. În acelaşi timp, grâul şi orzul neirigate au fost compromise 100%, întreaga suprafaţă fiind calamitată", ne­a povestit despre experienţa anului

15-30 aprilie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

trecut Iulian Filipoiu, şef de fermă. În toamnă au semănat 1100 ha cu grâu, 100 ha cu orz, iar pentru primăvară au rămas 1200 ha cu floarea soarelui, 250 ha cu porumb boabe, 70 ha cu po­ rumb pentru sămânţă şi 130 ha cu soia.

Chiar dacă pământul este foarte bun, fără irigaţii nu se face nimic. Irigaţiile sunt soluţia, mai ales aici în Bărăgan, unde dacă bate vântul după ploaie, imediat usucă totul IULIAN FILIPOIU

Șef de fermă la Net Farming, jud Ialomiţa

IRIGAȚIILE ȘI-AU SCOS CHELTUIALA Desigur, investiţiile în tractoare, maşini agricole şi sisteme de irigare aduc după sine şi costuri pe măsură.

Foarte mari sunt și cheltuielile pen­ tru refacerea vechiului sistem de irigare, la fel și cele pentru achiziţia instalaţiilor pe pivot. Anul trecut, costurile totale cu irigaţiile (inclusiv amortismente, reparaţii, etc.) la ferma Net Farming au fost de circa 400 lei hectarul irigat.

"Porumb semănăm numai în parce­ lele unde avem posibilitatea să irigăm.

Anul trecut am avut o producţie rela­ tiv bună şi la porumb în sistem irigat, cultură succesivă, după ce am întors orzul calamitat", ne­a declarat Iulian Filipoiu.

Regimul de precipitaţii a fost favo­ rabil în primele luni ale acestui an, dar nu este refăcută rezerva de umiditate din sol: există un deficit de peste 100 litri/mp. Cu toate acestea, au intrat la semănat floarea soarelui în prima săptămână a lui aprilie, iar la porumb vor începe după jumătatea lunii.

COSTURI LA HECTAR Anul trecut cheltuielile totale (care includ amortismente, irigaţii, salarii, etc.) au fost de 5200 lei/ha la porumb şi de 4100 lei/ha la floarea­soarelui.

Numai costurile cu amortizarea inves­

Prețuri. Producții. Profit 47

COSMIN MICU

"Am semănat rapiţă multă în toamnă şi dacă trec de 30% din suprafaţă cultivată cu oleaginoase, nu mai reuşesc să fac asolamentul corect. De obicei puneam 200­250 ha cu floarea­soarelui, dar nu vreau să am probleme cu bolile. Revin cu mai multă floarea soarelui de anul viitor", ne­a declarat tânărul fermier.

Producţia de anul trecut a fost una bună şi pe măsura eforturilor depuse. În medie, pe întreaga fermă costurile pentru înfiinţarea culturilor de po­ rumb şi floarea soarelui au ajuns anul trecut la 3000­3500 lei/ha, aici inclu­ zând amortizările şi toate cheltuielile curente. Din păcate, la fel ca în fiecare an, şi preţurile inputurilor cresc, cel puţin la nivelul inflaţiei.

ASOLAMENT CORECT În toamnă a semănat grâu pe 630 ha, orz pe 180 ha şi 330 ha cu rapiţă. Pentru campania de primăvară şi­a planificat să semene 230 ha cu porumb, doar 10 ha cu floarea soarelui şi 6 ha cu muştar.

ANII SECETOȘI CER ARĂTURĂ ADÂNCĂ Cosmin Micu continuă să fie adeptul arăturilor de toamnă. "Aşa încorporăm masa vegetală în sol şi mai scăpăm de dăunători şi boli. Totuşi, în toamnă am semănat şi orz în discuitură, iar o par­ te din suprafaţa cu rapiţă am ... ››› 48

tiţiilor a fost de circa 600 lei/ha, iar pentru produsele de protecţia plantelor a scos din buzunar 450 lei/ha la floarea soarelui şi de 330 lei/ha la porumb. Din estimările actuale, anul acestea costu­ rile vor fi cu circa 5% mai mari.

SE ANUNŢĂ UN SEZON DE EXCEPŢIE Chiar dacă toamna anului trecut a fost una bună, iar culturile de toamnă se prezintă într­o stare bună de vege­ taţie, şi în vestul ţării temperaturile reduse şi îngheţurile de la finalul lunii februarie şi martie au făcut ca semă­ natul de primăvară să întârzie.

Cosmin Micu, fermier ce lucrează aproape 1400 ha la Mănăştur, jud. Arad, ne spunea că sezonul agricol este unul normal, exceptând această ultimă peri­ oadă cu vreme rece. Culturile de toamnă se prezintă ca şi în anii de excepţie. "Am programat semănatul pentru 5­7 aprilie, deoarece nu vreau să am surprize şi să mai vină ploi reci; am calculat că într­o săptămână termin și porumbul şi floa­ rea soarelui de semănat", ne declara fermierul la începutul lunii aprilie.

Lucrările solului pot să aducă diferenţe de recoltă de până la 1,5 tone/ha. Orice greşeală tehnologică şi agronomică se regăseşte în producţie Tânăr fermier din jud. Arad

48 Prețuri. Producții. Profit ››› 47 ...cultivat­o după o prelucrare cu cultivatorul Lemken Karat, la 20­25 cm adâncime. În anii secetoşi se vede ime­ diat dacă nu ai o prelucrare mai în pro­ funzime a solului. De exemplu, sezonul trecut, la orzul semănat în arătură nu am avut parcelă sub 6300 kg/ha şi am ajuns chiar până la 7350 kg/ha, pe când în par­ celele nearate producţia nu a trecut de 5900 kg/ha", afirmă Cosmin Micu.

Cu ciobanii am ajuns la o înţelegere, fiecare stă pe terenul lui. Avem însă foarte mulţi porci mistreţi care fac pagube substanţiale an de an.

Nu înţeleg care este rolul lor în natură, altul decât să aducă profit fondurilor de vânătoare, mai ales în condiţiile actuale, când sunt multe focare de pestă porcină africană VALENTIN MĂRGINEAN Fermier din judeţul Mureş

trate, Valentin Mărginean a semănat în toamnă 350 ha cu rapiţă şi 400 ha cu grâu, iar pentru primăvară are 400 ha cu porumb, 150 ha cu floarea soarelui şi 200 ha cu soia. Fermierul a păstrat o structură echilibrată de culturi, în aşa

PREȚUL INPUTURILOR VERSUS PREȚUL CEREALELOR Legat de evoluţia preţului inputu­ rilor, fermierul apreciază că "toate s­au scumpit, începând de la moto­ rină, seminţe, pesticide şi mai ales îngrăşămintele. Cred că, până la urmă, creşterea preţurilor pentru cereale este oarecum anulată de creşterea preţului inputurilor. Anul trecut am ajuns la o medie a cheltuielilor de circa 3200 lei/ha la cultura porumbului, aici incluzând seminţele, pesticidele, îngrăşămintele şi lucrările efectuate, fără amortismente, iar la floarea soarelui circa 2800 lei/ha. Anul acesta estimez o creştere de cel puţin 10% a costurilor pentru înfiinţarea culturilor", a încheiat Valentin Mărginean.

Sursa foto: www.canva.com

CAMPANIE ÎNTÂRZIATĂ DIN CAUZA UMIDITĂȚII EXCESIVE Seceta a ocolit anul trecut Tran­ silvania, astfel că fermierii au avut un an de excepţie, iar producţiile au fost nesperat de bune comparativ cu me­ dia naţională, chiar dacă grâul a suferit puţin de seceta din primăvară. De asemenea, toamna a fost prielnică lu­ crărilor agricole şi iarna relativ uşoară.

Cu toate acestea, la finalul lunii martie, culturile de toamnă erau mult întârziate, în special grâul. "Rapiţa se prezintă relativ bine, dar grâul a fost foarte afectat de îngheţurile târzii. În luna martie au fost temperaturi nega­ tive, încă se mai anunţă frig şi cultura porneşte mai greu în vegetaţie (n.r. situaţia la 31 martie). Preconizez că vom începe semănatul abia după jumătatea lunii aprilie", ne­a declarat Valentin Mărginean, fermier din judeţul Mureş.

Din cele 1500 de hectare adminis­

fel încât să facă o rotaţie corectă şi să achite şi arenda.

Totuşi, faţă de primăvara trecută, acum este prea multă apă în teren: "Avem mari probleme cu băltirile şi în multe sole nu putem să intrăm. Chiar dacă suntem în zona colinară, solurile reţin apa şi apoi avem ochiuri de apă, adevărate izvoare de coastă care curg şi umplu parcelele cu apă. Deja suntem în întârziere cu mai mult de 10 zile, anul trecut în 30 martie semănam, acum nici măcar nu putem să intrăm la pregătirea terenului" ne­a spus Valentin Mărginean.

15-30 aprilie 2021

49

50 Bursa agricolă

Culturi cu șanse de profit în 2021 Presiunea pieţei internaţionale a determinat menţinerea tendinţei de creştere a preţului intern la produsele agricole şi influenţează deciziile fermierilor în alegerea culturilor pentru campania de primăvară. un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n ultimii ani, suprafaţa cultivată cu floarea soarelui a scăzut în România deoarece preţul era destul de mic. În anii anteriori, cu un preţ de 1,2­1,4 lei/kg şi o producţie de până la 2­2,5 tone/ha era dificil de atins pragul ren­ tabilităţii. De anul trecut, preţul florii soarelui a "explodat" şi, în consecinţă, interesul fermierilor pentru această cultură a crescut.

La începutul lunii aprilie, se înche­ iau pre­contracte pentru producţia viitoare cu 0,72 lei/kg la orz, 0,8 lei/kg la grâu, 1,95 lei/kg la rapiţă, 1,7 lei/kg la soia şi 2,1 lei/kg la floarea soarelui high­oleic.

Sursa foto: www.canva.com

SCADE PRODUCŢIA DE FLOAREA SOARELUI? Piaţa din regiunea Mării Negre este puternic influenţată de Rusia. Ulti­ mele decizii oficiale ale guvernului rus ridică un nou semn de întrebare pri­ vind viitoarea recoltă de oleaginoase.

Prognozele indică o reducere a supra­ feţei semănate cu floarea soarelui şi creşterea interesului pentru rapiţă şi soia în Rusia. În aceste condiţii, guvernul rus a pre­ lungit reglementările privind plafonarea prețurilor la uleiul de floarea soarelui până la 1 octombrie 2021. Prin aceste reglementări guvernamentale impuse în decembrie 2020, prețul de vânzare al uleiului de floarea soarelui la pro­ ducători este 95 RUB/litru (1,05 euro/l), iar prețul de vânzare cu amănuntul de

15-30 aprilie 2021

110 RUB/l (1,22 euro/l).

De asemenea, taxa suplimentară de export pentru semințele de floa­ rea soarelui, soia și rapiță a crescut cu 30% (în vigoare până la 30.06.2021).

Această măsură se pare că nu a reu­ şit să îşi atingă obiectivul principal ­ reducerea prețurilor interne ­ dar a redus exporturile de materii prime. În acelaşi timp, se preconizează că taxa de export va crește cu 50% în perioada 1 iulie 2021 până la 1 septembrie 2022.

Pentru a compensa limitările de preţ impuse producătorilor de ulei de floa­ rea soarelui, este posibilă acordarea de subvenţii guvernamentale.

EVOLUȚII PE PIAȚA INTERNAȚIONALĂ

• Exporturile de rapiţă ale Ucrainei au

ajuns la un nivel minim pentru ultimii trei ani. În primele opt luni ale sezonu­ lui 2020/2021, Ucraina a exportat 2,38 mil. tone de rapiţă, în scădere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a sezonului precedent. Statele Uniunii Europene au fost principala destinaţie pentru rapiţa ucraineană, cu o cotă de 83%, dar în scădere cu 29%, raportat la volumul importurilor faţă de sezonul precedent.

• Egiptul a anunțat prima licitaţie pentru achiziționarea de grâu pentru panificaţie din viitoarea recoltă.

Ofertele au fost depuse în 6 aprilie iar livrarea trebuie făcută în perioada 1­10 august 2021. La licitația anteri­ oară, din 11 martie 2021, GASC (Autori­ tatea Generala pentru Aprovizionare) a achiziţionat 360 mii de tone de grâu românesc cu preţul mediu de achiziţie de 297,40 dolari/tonă C&F şi livrare în perioada 15­30 aprilie 2021.

• China a importat 11,3 mil. tone de porumb în 2020, în creștere cu 135,7% față de anul anterior. Din totalul im­ porturilor, 6,3 mil. de tone au venit din Ucraina și 4,3 mil. tone din SUA şi doar 130 mii tone din Rusia. Porumbul impor­ tat este folosit în hrana animalelor, dar şi pentru a produce etanol, amidon și zahăr. Porumbul importat din SUA este modificat genetic și utilizat doar ca furaj, conform reglementărilor locale.

Scanează codul QR și urmărește evoluția pieței cerealelor în Europa și în lume, pe www.agroinfo.ro.

51

52 Jurnal de fermă

Sursa foto: www.canva.com

Riscuri la semănat.

Cum le previn agricultorii?

A

Aprilie e luna însămânțărilor de primăvară. Un start în forţă la semănat asigură premisele unor culturi reușite. Ce piedici întâmpină fermierii în campanie și cum le depășesc?

gricultorii trebuie să facă faţă unei agende încărcate: pre­ gătirea terenului și semănatul prăşitoarelor, fără a omite fertilizarea şi întreţinerea culturilor de rapiţă şi de cereale păioase.

ILFOV LUCRĂRI ÎNTÂRZIATE, VERIGI TEHNOLOGICE SUPRAPUSE „Am avut, în luna martie, precipi­ taţii de 95 litri/mp, iar acest lucru ne­a aglomerat cu lucrările, în sensul că trebuia să fi avut făcut un tratament fitosanitar, atât la rapiţă, cât şi la grâu.

Deja există presiune de boli pentru am­ bele culturi, care acum creşte din cauza acestui nivel ridicat de umiditate. Asta va fi problema: suprapunerea lucrărilor de combatere fitosanitară cu cele de fertilizare fazială la rapiţă şi grâu”, ne­a declarat, la începutul lunii, Cosmin Iancu, tânăr fermier din comuna ilfoveană Grădiştea. Fermirul avea programat să aplice ultima tranşă de azot. La grâu, plantele sunt deja pe consum maxim: au început să­şi alungească paiul şi să formeze primul internod, deci cultura cere a doua fertilizare.

15-30 aprilie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

O cultură neuniformă ne încurcă foarte mult la aplicarea programelor fitosanitare şi de fertilizare adecvate, care se traduc printr-o recoltă mai scăzută din punct de vedere cantitativ şi calitativ COSMIN IANCU

Tânăr fermier din Ilfov

START ÎN FORȚĂ „Pentru noi, cea mai importantă lu­ crare din acest sezon este semănatul culturilor de prăşitoare. Am declanşat însămânţatul florii­soarelui pe cele 150 ha bine pregătite, când în sol, dimi­ neaţa, erau 7­8°C, şi după trei zile am intrat la porumb. Aici avem o suprafaţă mai mare de lucru ­ 350 ha, dar printr­o bună organizare sperăm să încheiem lucrarea până la sfârşitul lunii”, preci­ zează fermierul. Și la porumb va semăna direct. Te­ renul a fost pregătit din toamnă şi în fe­ restrele iernii, iar acum, fără nicio altă lucrare, va intra direct cu semănătoa­ rea în câmp, asigurând, astfel, o unifor­ mitate mult mai bună a umidităţii şi a răsăririi.

La prelucrarea solului, Cosmin Iancu a ales două sisteme de lucru: conser­ vativ și convenţional, clasic. Însă pen­ tru culturile de primăvară, lucrurile au mers chiar mai bine în sistemul clasic, având la bază arătura! „Faţă de anul trecut, avem umiditate în sol, ceea ce este un lucru excepţional şi ne aşteptăm ca răsărirea plantelor să fie uniformă, iar un start în forţă ne

Jurnal de fermă 53 interesează în cel mai înalt grad, căci va asigura premisele unor culturi bune şi, bineînţeles, ne va da şansa să efec­ tuăm lucrări de bună calitate”, consi­ deră Cosmin Iancu.

HIBRIZI DIFERIŢI PENTRU EŞALONAREA RISCULUI Producătorul agricol utilizează cu succes genetică de ultimă generaţie de la companii consacrate. „Avem hi­ brizi de floare şi porumb dintre cei mai performanţi de pe piaţă. I­am testat în lotul experimental pe care­l fac an de an și care mă ajută să ştiu ce hibrizi se comportă mai bine în condiţiile cli­ matice din zona Grădiştea ­ Ilfov şi ce sămânţă să­mi cumpăr pentru anul următor. Însămânţez trei hibrizi de po­ rumb din grupe diferite de maturitate (de la semitimpurii până la semitardivi) pentru o eşalonare a riscului, în funcţie de cum se va instala perioada de se­ cetă şi de arşiţă”, spune fermierul.

A efectuat cartarea agrochimică pe circa 90% din suprafaţă şi pe acea­ stă bază întocmeşte programul de fertilizare. În primă instanţă la floarea­ soarelui a aplicat 250 kg/ha de îngră­ şământ NPK 20:20:0 cu 32,5% oxid de sulf, iar în funcție de condiţiile clima­ tice, va suplimenta dozele de azot. Ace­ eaşi tehnologie o va aplica şi la porumb. Îngrijorarea tânărului fermier este atacul de Tanymecus, mai ales la floarea­soarelui, unde nu există dero­ gare pentru tratarea seminţelor. „Am

Folosesc sămânţă hibridă de porumb. Organizez un câmp de testare cu genetică de la o campanie mai nouă pe piaţă. Încerc şi alte variante, pentru că, din păcate, preţul seminţei hibride a crescut de la an la an. Acum sacul cu 80 mii de boabe costă, la preţ de listă, 1.000 lei!

DUMITRU ENE

Fermier din jud. Galați

semănat sămânţă netratată, vom ur­ mări incidenţa acestui dăunător şi vom interveni în vegetaţie cu produse omologate”, precizează Cosmin Iancu.

GALAŢI CU VÄDERSTAD LA SEMĂNAT, TIMPUL DE LUCRU S-A SCURTAT La această dată, Dumitru Ene, fer­ mier din Slobozia Conachi, se mân­

dreşte cu noua lui achiziţie: semănă­ toarea Väderstad Tempo pe 16 rânduri. „E bucuria mea, ajung să semăn cu ea lejer 150 ha la zi. Aşa că la 900 ha îmi trebuie o săptămână să închei însă­ mânţatul culturilor prăşitoare. E mai lată, merge cu viteză sporită şi face lucrare de calitate. Deci, am scurtat la mai puţin de jumătate campania de primăvară”, susţine fermierul gălăţean.

Frontul de lucru este deschis de două combinatoare care finisează patul ger­ minativ. Timpul este favorabil lucrului de calitate, terenul se operează sufi­ cient de bine.

SECETA RECLAMĂ IRIGAREA CULTURILOR! ANIF... TACE! Problema care îl frământă pe fer­ mier este legată de precipitaţii. „Din noiembrie şi până acum au căzut doar 86 de litri/mp; solul are mare nevoie de apă şi constat că filiala ANIF Galaţi nu are de gând să pornească staţiile şi să umple canalele. Am făcut solicitare pentru apă din februarie şi nu am pri­ mit încă niciun răspuns”, se amărăşte fermierul.

Culturile de toamnă arată bine.

Rapiţa a fost semănată de timpuriu şi având condiții optime de răsărire, s­a dezvoltat cam tare, de circa 20 cm, cu un foliaj bogat (8­10 frunze). Cultura a fost afectată de ultimul îngheţ, dar şi­a revenit pe parcurs. I­a aplicat primul tratament împotriva gărgăriţei tulpi­ nilor de rapiţă.

54 Primăvara agricolă

Datoriile apasă greu pe umerii fermierilor În 2020, în jud. Vaslui, seceta extremă a redus spre zero recolta la culturile de primăvară.

Fermierii au fost prinși pe picior greșit exact în perioada cu cele mai multe termene de plată scadente. Acum criza s-a adâncit.

D

rept urmare, fermierii vasluieni vor plăti norme de venit agricol diminuate pentru anul 2020, față de 2019. Valorile normelor de venit din sectorul vegetal au fost stabilite la 170 lei/ha la cereale (254 lei în 2019), 236 lei/ha la plantele oleaginoase (224 lei în 2019), 1021 lei/ha la sfecla de zahăr (1970 lei în 2019), 1173 lei/ha la legume în câmp (2056 lei în 2019). În sectorul zootehnic, normele de venit pentru anul 2020 sunt de

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

125 lei/cap de animal la vaci (126 lei în 2019), 11 lei/cap de animal la ovine (12,3 lei în 2019), 1,5 lei/cap pasăre (1,81 lei în 2019) și 23 lei/familia de albine (25,96 lei în 2019), după cum ne­a informat Gigel Crudu, director al DAJ Vaslui.

Producătorii agricoli trebuie să adopte soluții tehnice foarte bine gândite. Numai că, pe fondul pagubelor imense determinate de seceta de anul trecut, al lipsei resurselor financiare și al scumpirii exagerate a inputurilor, noi piedici le ies în fața GIGEL CRUDU

Director DAJ Vaslui

15-30 aprilie 2021

IMPOZITE MAI MICI Stabilirea normelor de venit din sectoarele vegetal și zootehnic este importantă deoarece, potrivit codului fiscal, producătorilor care desfășoară activități în aceste sectoare li se aplică impozite din veniturile pe care le reali­ zează. În plus, în anumite condiții, pro­ ducătorii care activează în sectoarele vegetal și zootehnic au obligația de a plăti și contribuția la asigurările sociale de sănătate. ”SECETA EXTREMĂ NE-A PRINS PE PICIOR GREȘIT” În județul Vaslui, dezastrul produs de secetă s­a simțit în modul cel mai evident la cultura de porumb, nive­ lul recoltei fiind de sub 10% față de producția de porumb obținută în anul 2019. La cultura de floarea soarelui, gradul de afectare a fost cuprins între 50­90%. ”În ferma mea, au fost afectate de secetă aproximativ 1200 ha. Seceta extremă ne­a prins pe picior greșit și din punctul de vedere al investițiilor rea­ lizate în fermă, deoarece avem credite și leasing­uri, pe care le­am contractat deoarece am dorit să fim în pas cu noul și să aducem modernitatea în... ››› 56

55

56 Primăvara agricolă

Despăgubirile pe care le tot așteptăm pentru culturile din primăvara 2020 care au fost calamitate ar fi ca o gură de oxigen pentru noi, ca pentru un pacient aflat la Terapie Intensivă VIOREL HUMĂ

Fermier din județul Vaslui

››› 54 ...exploatațiile noastre agricole.

Acum, pur și simplu, suntem la mâna celor care ne­au creditat și, unii dintre noi neavând de unde să achite datoriile, practic, pot fi executați silit”, menționa fermierul Viorel Humă, din comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui.

UNDE SUNT DESPĂGUBIRILE? ”Nu mai spunem despre situația creată între noi și furnizorii de inputuri, contractele fiind cu scadență în toam­ na 2020, atunci când, de fapt, la unele culturi am recoltat foarte puțin sau, la alte culturi, nimic. Despăgubirile

STRUCTURA DE CULTURI În anul agricol 2021, culturile de toamnă ocupă aproape 88.000 ha (o treime din suprafața arabilă a județului Vaslui), din care grâul ocupă 64.000 ha, orzul 7600 ha, iar rapița 15.000 ha (față de 22.000 ha în 2019).

Culturile de primăvară ocupă aproximativ 174.000 ha, respectiv 60% din suprafața arabilă, ponde­ rea fiind reprezentată, în conti­ nuare, de porumb (94.000 ha), floarea soarelui (56.000 ha), dife­ rența revenind altor culturi (ovăz, orzoaică de primăvară, sfecla de zahăr, mazăre).

15-30 aprilie 2021

obținute pentru culturile de toamnă au mers direct către acești furnizori și, cu alte credite angajate acum, am acoperit o parte din datorie. Despăgu­ birile pentru culturile de primăvară s­ar fi întors tot în circuitul economic, noi căpătând o anumită șansă de a putea continua drumul producției agricole”, adăuga fermierul vasluian. În județul Vaslui, la culturile de pri­ măvară care, în anul 2020, au ocupat o suprafață de 89.307 ha, au fost întoc­ mite 8.335 procese verbale de verifi­ care în teren a suprafețelor calamitate de secetă, pierderile înregistrate de către fermieri fiind de peste 233 mili­ oane de lei, cu o pierdere medie de 2.610 lei/ha.

USTUROIUL SALVATOR Disperați de situația financiară extrem de dificilă în care se află, pro­ ducătorii agricoli vasluieni caută să atragă bani prin orice program sau măsură/schemă de plată, puse la dispoziție de statul român și/sau de Uniunea Europeană. De exemplu, potri­ vit celor mai recente date oficiale transmise de către Direcţia Agricolă Judeţeană Vaslui, tot mai numeroși fermieri din județau ales să cultive usturoi. Aceștia speră că vor bene­ ficia de ajutorul financiar nerambur­ sabil de 3.000 de euro/ha, acordat de Ministerul Agriculturii producătorilor

care accesează schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producției de usturoi și care se obligă să obțină o producție de minimum 3 kg de usturoi/10 mp, pe o suprafață de minimum 3.000 mp.

Astfel, în anul 2020, 17 fermieri locali s­au înscris în programul de susținere a producției de usturoi, iar 15 producă­ tori au înființat noi plantații.

RECONVERSIE PROFESIONALĂ De altfel, interesul fermierilor pentru astfel de proiecte de atragere a fondu­ rilor puse la dispoziția fermierilor este reflectat și în statisticile referitoare la meseriile în care aleg să se califice pro­ ducătorii vasluieni. Astfel, în anul 2020, dintre cei 120 cursanți care au absolvit cursurile de calificare organizate de către DAJ Vaslui, cei mai mulți s­au pre­ gătit pentru meseria de legumicultor, pe podium alăturându­se și meseriile de apicultor și tractorist agricol.

Anul trecut, la APIA Vaslui au fost depuse 20.000 de cereri unice de plată, pentru o suprafață totală de 250.000 ha de teren agricol, de la an la an numărul cererilor depuse fiind în scădere, ca urmare a comasării terenului.

Scanează codul QR și vezi cât de rea a fost seceta în 2020 în regiunea Moldovei!

57

58 Cultura mare

FLOAREA SOARELUI

Aliatul densității în cursa pentru recolte bogate

Densitatea plantelor este primul component al randamentului la floarea soarelui. Acest element al productivității trebuie susținut printr-o fertilizare adecvată. Când, cum și ce produse aplicăm?

C

ontextul climatic și economic creează oportunități pentru înfiin­ țarea culturii de floarea soarelui.

Pentru maximizarea producției, o cerință esențială este aplicarea unei tehnologii adaptate la condițiile pedo­ climatice, astfel încât planta să valori­ fice la maximum condițiile oferite, atât ca suport nutrițional, cât și ca protecție a culturii împotriva bolilor, dăunătorilor și a buruienilor.

PRIMUL FACTOR AL PRODUCTIVITĂȚII Este bine cunoscut că principalele componente ale randamentului aces­ tei culturi sunt densitatea, numărul de boabe pe calatidiu și masa a 1000 de boabe, conținutul de ulei. Densitatea plantelor este primul component al randamentului, fiind de altfel promo­ torul celorlalte componente.

Densitatea este influențată de respectarea unor reguli agrotehnice caracteristice pentru această cultură, dar și de adaptarea acestora în funcție de zona pedoclimatică. Respectarea acestora creează premisele unei cul­ turi cu o densitate optimă și o unifor­

un articol de

TIMAC AGRO ROMÂNIA mai multe pe această temă www.ro.timacagro.com

mitate a plantelor care vor duce la o serie de avantaje în etapele următoare.

AGROTEHNICA SUSȚINE DENSITATEA Pentru o abordare profesionistă în recomandarea soluțiilor de fertilizare este important să amintim de biologia plantei, fiziologia și consumul specific.

Ce aspecte urmărim?

• în primele faze de vegetație, sistemul radicular se dezvoltă mai rapid com­ parativ cu cel foliar; • acordați importanță plantei premer­ gătoare (cu consumurile specifice în elemente nutritive); • aprovizionarea solului cu elemente nutritive; • proprietățile fizice și chimice ale solului; • epoca de aplicare; • metoda de aplicare.

CE PRODUSE RECOMANDĂ SPECIALIȘTII ÎN NUTRIȚIE? Țînând cont de criteriile menționate anterior, specialiștii în nutriție vegetală Timac Agro recomandă pentru ferti­ lizarea de bază produsele din gamele Eurofertil, Duofertil, Top Phos.

Pentru o răsărire rapidă și o evoluție bună a tinerelor plante, biostimulatorii microgranulați pot oferi o variantă în maximizarea primului component de randament ­ densitatea culturii și uni­ formitatea acesteia odată cu semănatul.

După răsărire, Gama Fertiactyl duce la dezvoltarea suportului plantei atât nutrițional, cât și mecanic. Să nu uităm de caracteristica biologică ­ dezvolta­ rea sistemului radicular cu viteză mai mare decât a celui foliar în primele faze de vegetație!

Pentru o bună dezvoltare a sistemului radicular ­ fosforul ­ este elementul prin­ cipal și totodată cel vulnerabil, absorbția lui fiind influențată de mai mulți factori restrictivi (apă, temperatură, pH).

Contactați cu încredere specia­ liștii Timac Agro România. Dispu­ nem de toate instrumentele nece­ sare pentru a vă sprijini în teren și a va oferi soluțiile cele mai potrivite în vederea creșterii profitabilității fermei dumneavoastră!

15-30 aprilie 2021

RECOLTAȚI CU SPOR!

Galați, Braniștea DN 25, Km 17 +40 739 999 988 Iași, Podu Iloaiei DN 28, Km 19 +40 748 882 173 www.dicorland.ro @dicorlandsrl Dicor Land dicorland dicor-land

59

Cumpărați acum oricare două modele de hedere din gama de utilaje agricole Olimac și beneficiați de 10% discount. Acesta se acordă prin bonificație în piese originale Olimac!

10% discount

Avantaje client -Finanțare în 72h -Punere în funcțiune gratuită -Livrare imediată din stoc -Transport gratuit -Garanție 12 luni � Promoție valabilă până la 30 aprilie 2021� �e��lamen��l promo�ei �i�ponibil pe �����i�orlan��ro

60 Profil de viitor mecanizator

Marius Ivănescu face ucenicie și fură meserie

Provine dintr-o familie de tractorişti şi reprezintă a treia generaţie care va duce mai departe tradiţia și pasiunea pentru mecanizare.

Marius Ivănescu iubește tehnica agricolă și visează să devină inginer agronom.

E

lev în ultimul an al Şcolii Profesio­ nale "Gheorghe Burac" din Vlăsi­ neşti, judeţul Botoşani, la spe­ cializarea mecanic agricol, Marius Ivănescu va împlini vârsta majoratului la începutul verii. După cum ne spune, este un împătimit al tehnicii pentru mecanizarea agriculturii. Pasiunea lui pentru tractoare s­a înfiripat pe când era de­o ţâră. „De mic mi­au plăcut tractoarele, ţin minte că mă lua bunicul cu el când avea de lucru. Era angajat la secţia SMT din comună. Tatăl meu a lucrat şi el pe tractor, iar eu am ales să duc mai departe tradiţia familiei”, susţine Marius. „ATRACȚIA MEA: MAȘINILE DE MARE CUPLU”!

Tânărul din satul Borolea, comu­ na botoşăneană Hăneşti, spune că de agricultură se “ocupă” cam de la vârs­ ta de 14 ani. „Prin 2012, tatăl meu a cumpărat un U 650. Aveam la el plug, disc, semănătoare, iar ce mai era

15-30 aprilie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de trebuinţă, împrumutam. Lucram pământul nostru, vreo 12 hectare, dar prestam servicii şi la localnicii din sat.

Utilajele s­au înmulţit, dar nu mai ieşea profit, așa că am fost nevoiţi să vindem tractorul. Între timp eu m­am înscris la şcoală; a fost atracția mea pentru noile tehnologii, pentru mașinile agricole de mare cuplu”, explică viitorul operator agricol.

N-A RATAT NICIO CAMPANIE Marius Ivănescu spune că în fiecare campanie a fost prezent în câmp. Sunt zile când se urcă pe tractor și în afara orelor de școală. Crede că până acum a brăzdat peste 300 ha, desigur asis­ tat de oameni cu experienţă. A stat pe

tractor şi până la îngânarea dintre zi şi noapte. În primăvara trecută a luat par­ te la însămânţarea cu porumb a unei suprafețe de peste 100 ha, cu un Valtra T 163 şi cu o semănătoare Monosem pe 8 rânduri. În iarnă, a discuit o bucată de teren pentru semănat floarea­soarelui.

Deși are îndemânarea și priceperea necesare, Marius ar putea lucra și de plăcere, dar și pentru a face un ban. Însă neavând vârsta legală, deocam­ dată, nu poate contracta serviciile sale de mecanizator. „VISUL MEU E SĂ URMEZ AGRONOMIA”! „Am deja trei oferte de la patroni care vor să mă angajaze. Eu în primul rând mi­aş dori să­mi continui studiile.

M­aş angaja un an ca să nu mai stau pe cheltuiala părinţilor, să fiu pe banii mei.

Apoi, am să mă înscriu la un liceu la seral, după care vreau să urmez Facul­ tatea de Agronomie! Este visul meu!”, susţine tânărul ucenic.

Profil de viitor mecanizator 61 BRANDUL PREFERAT Lui Marius îi plac toate utilajele agri­ cole, munceşte pe ele cu drag, nu le plimbă în câmp degeaba. „Mă simt atras de Fendt, o marcă de tractoare de top, pentru că are consum redus, fiabili­ tate, precizie, dar şi un confort sporit în cabină pentru operator. Am urcat pe un «monstru» de 517 CP (Fendt 1050 Vario Power Plus), în agregat cu un cultivator Tiger MT ­ Horsch. Am fost asistat de un om drag mie ­ Dragoş Asoltanei, un specialist de clasă de la care am avut multe de învăţat. A fost experienţă unică pentru mine”, mărturisește tânărul cu satisfacție.

TALENTUL DE A SIMŢI MAŞINA! Acasă, la Borolea, de gospodărie se ocupă mama lui. O parte din pământ a fost dat în arendă, iar vreo 3 hectare sunt cultivate cu porumb, floare şi lu­ cernă pentru hrana animalelor: vacă, porc și păsări. Marius mai are o soră şi un frate ­ Nicuşor, de 10 anişori, care vrea să se facă pompier!

Marius Ivănescu (foto dreapta): „Dragoş Asoltanei (foto stânga - n.r.), unul dintre cei mai apreciaţi operatori, este omul de la care am «furat»... meserie. M-a învăţat de toate, lucruri de fineţe, de la reglajul motoarelor, al utilajelor, până la semănat şi lucrul cu combina”.

CALITĂŢILE UNUI BUN OPERATOR Îl întreb pe Marius Ivănescu despre calităţile unui operator agricol. „În pri­ mul rând trebuie să aibă abilităţi şi talentul de a struni hergheliile de cai

putere pe care le mânuieşte. Apoi, să cunoască foarte bine maşina, s­o simtă, să se facă una cu ea; însă totul se învaţă în timp!”, a răspuns viitorul operator pe maşini agricole de mare putere.

SOFTER

prășire superficială, cu despicare perfectă şi amestecare intensivă a resturilor de plante

lăţime de lucru

2,9–11,9 metri

» diametrul discurilor de 510 mm / 560 mm » permeabilitate excelentă a resturilor vegetale » rezistență la tractare foarte redusă și viteză de lucru mare

www.farmet.ro

62 AgroTehnologii

10 beneficii ale fertilizării foliare

Îngrășămintele foliare nu înlocuiesc fertilizarea de bază a culturilor, dar ele sporesc eficiența celorlalte soluții de nutriție a plantelor. Iată ce efecte pot avea asupra randamentului de producție.

Î

ngrășămintele foliare sunt substan­ țe de nutriție aplicate pe frunze sub formă lichidă, ușor de asimilat de către plante. Ele au efecte complexe produse în procesul metabolic de către ionii și moleculele asimilate prin frunze.

Au efect rapid și grad înalt de asimilare Pentru creșterea vitezei de pătrun­ dere în frunze, în compoziția îngrășă­ mintelor foliare se adaugă un agent de gonflare și o substanță tensioactivă care mărește suprafața de contact cu frunza, astfel se asigură un efect rapid în creșterea și dezvoltarea plantelor. Îmbunătățesc nutriția plantelor pe solurile sărace, în ca­ zul cărora se aplică un îngrășământ foliar cu conținut complex, precum Nutriplant Gold.

Elementele nutritive ajung rapid și direct în zonele necesare Îngrășământul foliar Terra Sorb, de exemplu, conține aminoacizi care sti­ mulează creșterea concentrației sucu­ lui celular și a sistemului radicular, in­ fluențând favorabil zonele de creștere (meristemele) ale plantelor.

Intensifică asimilarea nutrienților absorbiți prin rădăcini S­a determinat că prin aplicarea în­

1.

2.

3.

4.

15-30 aprilie 2021

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

grășămintelor foliare crește coeficien­ tul de valorificare a îngrășămintelor aplicate pe sol: la azot cu 6­18%, iar la fosfor cu 6­9%.

Se realizează o valorificare maximă, față de unele blocaje, ale îngrășămintelor aplicate pe sol.

De exemplu, foliarul RomAgrobiofertil NP, un îngrășământ biologic pe bază de culturi bacteriene precum: ­ Azospirillum hipoferum, care metaboli­ zează celuloza, lignina și fixează azotul. ­ Bacillus megaterium, care transformă fosfații insolubili în fosfați solubili utili plantelor.

Fertilizarea Ecofol cu Phos Active previne blocarea fosforului.

Scade necesarul de îngrășăminte chimice Îngrășămintele foliare sporesc asi­ milarea de către plante a substanțelor chimice aplicate pe sol, reducând nece­ sarul de fertilizanți cu 20­25% și, tot­ odată, cheltuielile și poluarea.

5.

6.

BactoFil 10 ­ acționează asupra res­ turilor vegetale pe care le transformă în substanțe nutritive ­ reduce doza de azot cu 30­35%.

Corectează rapid carențele de nutriție De exemplu, primăvara, la porumb se constată carența de zinc. Prin apli­ carea Lebosol­Nutrifos (450 g/l P2O5 și 105 g/l Zn) în scurt timp zincul ajunge în frunze corectând carența.

Sporește calitatea recoltei Prin aplicarea Azo Speed la grâu, crește conținutul bobului în proteină, în gluten și masa hectolitrică, făcându­l foarte bun pentru panificație.

Se pot aplica simultan cu pesticidele Pentru a reduce cheltuielile și pen­ tru a evita compactarea solului, îngră­ șămintele foliare sunt compatibile și se pot aplica odată cu pesticidele.

Aplicate corect, când plantele au nevoie, sporesc producția.

Deși prin îngrășămintele foliare se asimilează doar 3­5% din totalul nu­ trienților, ele aduc sporuri de producție de 20­35% și chiar mai mult. De exem­ plu, cu Omex Bio 20, care conține NPK și alge marine, s­au obținut la grâu sporuri de 1200­1300 kg/ha.

7.

8.

9.

10.

63

64 Greşeli care ne costă

Cu pământul faci bani, nu-i îngropi în el!

Ferma agricolă a devenit un nod dintr­o imensă rețea de afaceri. Numai că în agricultură se pot face bani frumoși, dar se și pierd sume consistente. Cine ignoră textura solului, irosește investițiile în tehnica scumpă cu care îl lucrează!

1

R

ostul agriculturii a fost și este acela de a produce hrană pen­ tru populația umană. Cu cât mai curată, cu atât mai bine. Dar dincolo de orice poveste frumoasă, ferma agricolă a devenit un nod dintr­o imensă rețea de afaceri. Însă am observat că în ferma agri­ colă se pot face afaceri bune, dar se și pierd sume consistente de bani.

CINE IGNORĂ AGROTEHNICA, PLĂTEȘTE SCUMP! De multe ori, se risipesc bani din neglijarea faptului că agricultura mare se face pe pământ. Pardon, pe sol. Dar sunt destul de puțini cei care conștien­ tizează adaptarea tehnologiei agricole la particularitatea solului. Cine nu crede, să întrebe câțiva fermieri pe ce tipuri și subtipuri de sol au amplasată ferma.

Banii sunt o resursă limitată. Se chel­ tuie sume importante pe mașini agri­ cole (de altfel necesare), etc. și se face economie la agrotehnică, probabil pen­

15-30 aprilie 2021

un articol de

MIRELA ŞI OCTAVIAN GULER mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

tru că de cele mai multe ori agrotehnica presupune lucrări și nu o marfă cuanti­ ficabilă. Unele subtipuri de sol sunt mai „tolerante”, altele taxează imediat.

CE NU ARE LOCUL, TREBUIE SĂ ADUCĂ OMUL În cele ce urmează, vom aborda evoluția culturilor în aceeași parcelă și vom face o singură comparație a aces­ teia cu o parcelă vecină. Tipul de sol este brun eu­mezobazic, cu subtipul vertic, gleizat. Deși ar putea să nu pară, este pe românește. Textura este argiloasă, cu un conținut mare de argilă pe profil.

Citind numele tipului și subtipului de sol, ne putem aștepta la recolte bune numai dacă ne aducem și noi

partea de contribuție prin aplicarea unei agrotehnici specifice. Ce nu are locul, trebuie să aducă omul. Uită omul de loc, uită și locul de om.

TEXTURA SOLULUI, REGIMUL HIDRIC ȘI CARENȚA DE NUTRIȚIE În Foto colaj 1 avem evoluția culturilor pe aceeași parcelă în 3 ani consecutivi - 2019-2021: (foto 1) și (foto 2). În anul 2019, iarna a fost săracă în preci­ pitații și primăvara a fost secetoasă. La o lună după aplicarea îngrășămintelor cu azot (115 kg/ha), grâul avea o culoa­ re verde deschis, cu frunzele bazale îngălbenite. Pe fondul lipsei de apă, intrase în carență de nutriție: (foto 3). În anul 2020, luna februarie și prima decadă din martie au avut suficiente precipitații pentru ca grâul să arate promițător. Însă... vedem rezultatul (Foto 4). În anul 2021, după o toamnă și o iarnă cu excedent de precipitații, cul­ tura de rapiță este în stare critică. În foto colaj 2 avem reacția grâului

Greşeli care ne costă 65 la corecția unui microelement: deși fertilizat, pe fondul lipsei de apă din sol, grâul intrase în carență de nutriție.

Mai dificil a fost să identificăm corect elementul deficitar, pentru că în prac­ tică a fost prima dată când ne­am con­ fruntat cu o carență atât de acută în microelemente. La 10­12 zile de la apli­ carea fertilizantului foliar concentrat în elementul deficitar, recuperarea a fost de­a dreptul spectaculoasă.

2

EXISTĂ MAI MULTE EXPLICAȚII În situația prezentată, lipsa apei din sol a fost destul de acută; totuși nu a dus la pierderea totală a culturii, așa cum s­a întâmplat în alte situații. Însă subliniem aici importanța texturii solului în ceea ce privește accesibilitatea apei pentru plante. Pe soluri grele, cu textură argiloasă, cantitatea de apă reținută în sol este mai mare decât în soluri cu textură lutoasă sau luto­argiloasă. Pe asemenea soluri, la aceeași cantitate de precipitații, plantele încep să aibă mai repede simptome ale lipsei de apă.

De aceea pentru aceste ... ››› 66

Crezi că suntem

SCUMPI?

Te provoc să vezi în timp cât plătești pentru

IEFTIN!

S.C. ZETOR TRACTOR S.R.L. | Nădlac, jud. Arad, str. Cartierul Nou, nr. 19 tel: 0728.697.007 | e-mail.: office@zetor.ro | www.zetor.ro

66 Greşeli care ne costă 3

4

››› 65 ...soluri sunt foarte importante lucrările de echilibrare hidrică. Aceste lucrări au fost planificate pentru situa­ ția în discuție, însă din diverse motive au fost amânate repetat. Ori și în agri­ cultură, doar faptele produc efecte; nu și intențiile.

CUM URMĂREȘTI AȘA-NUMITUL ”SPECIFIC DE PARCELĂ”?

Așa cum am mai spus și în alte situa­ ții, pentru a fi înțelese corect, lucrurile trebuiesc puse în contextul în care s­au întâmplat. Acesta este rostul grafi­ cului, de a fi fundal pentru situațiile următoare: comparație între două par­ cele vecine, parcela în discuție (colaj foto 3 ­ din situațiile precedente) și o parcelă vecină (colaj foto 4), situată la circa 150 m distanță, ambele ampla­ sate pe același tip și subtip de sol.

Colajul foto 3 detaliază situația anterioară, colaj foto 1 (3). Luna februarie 2020 a fost cu excedent de precipitații, dar situația încă era în regulă pentru plante (partea de sus în colaj foto 3). Însă cu precipitațiile din prima decadă a lunii martie 2020, a început să fie excedent de umiditate. Solul a fost îmbibat cu apă o perioadă lungă de timp și plantele au început să aibă simptome de carență de nutriție induse de această dată de excesul de apă. Deci și excesul de apă și seceta (din anul anterior) au perturbat buna funcționare a sistemului radicular.

Colaj foto 4: în parcela vecină, la o distanță de circa 150 m, starea culturii de grâu este mai bună.

Aici este vorba de nuanțe pe care fermierul trebuie să le cunoască. Deși este același tip și subtip de sol, intensi­ tatea proceselor vertice și de gleizare

este diferită. Suficient cât să dea o dife­ rență importantă. Este ceea ce poate fi numit specific de parcelă. Poate că ați observat ce repede revine locul la starea de echilibru natural, stare ce nu coincide întotdeauna cu favorabilitatea pentru exploatarea agricolă.

AGROTEHNICA ESTE REGINA AGRICULTURII Numai că este vorba de procese mai dificil de cuantificat, dar care prin efectul lor pot fi, totuși, puse pe cântar.

Ce bine ar fi fost dacă școala ne­ar fi insuflat acest adevăr, dacă disciplina de Agrotehnică n­ar fi fost un fel de Cenușăreasă. Deci nu este de mirare că investitori serioși sunt convinși de terțe persoane că tractoarele scumpe și sortimente „moderne” de inputuri sunt rezolvarea tuturor problemelor din fermă.

Vă dorim vreme și vremuri bune.

Fiecare în parte şi toţi împre­ ună, parametrii solului asigură nivelul şi calitatea recoltelor, în virtutea legii egalei însemnătăţi a factorilor de vegetaţie. Scanează codul QR și vezi care sunt caracteristicile unui sol maxim productiv!

15-30 aprilie 2021

67

FLEXIBILITATE ȘI EFICIENȚĂ

Leeb VL

HORSCH Leeb VL oferă cele mai înalte cerințe de tehnologie cu o gardă la sol mărită.

Bazin de 5.000 și 6.000 de litri din polietilenă sau Bazin de 8.000 litri din oțel inoxidabil BoomControl asigură o poziționare perfectă a brațului și mai puțină derivă prin menținerea distanței constantă față de suprafața țintă Garda la sol standard este de 1,60 m și cu ClearanceControl până la 2,00 m Distribuție optimă a greutății 50:50 Intuitiv, ușor de manevrat Specialist HORSCH pentru România Constantin Curca Mobil: +40 749 950 850 | Fax: +40 311 06 79 79 constantin.curca@horsch.com

Exclusiv prin Mewi Tel.: +40 256 49 43 50 Fax: +40 256 49 07 29 E-mail: info@mewi.ro | www.mewi.ro

68 Cultura mare

6 erbicide ce lasă porumbul curat de buruieni Plantele de porumb sunt sensibile la îmburuienare până la fenofaza de 10 frunze. Summit Agro propune 6 produse eficiente pentru combaterea integrată a buruienilor din culturile de porumb. Când și cum trebuie aplicate?

C

ombaterea buruienilor din cul­ tura porumbului reprezintă o verigă tehnologică de maximă importanță. Porumbul este sensibil la îmburuienare până la fenofaza de 10 frunze. În intervalul cuprins între semănat și fenofaza de 8­10 frunze trebuie să intervenim, pentru a men­ ține cultura curată de buruieni.

Summit Agro vine în sprijinul dum­ neavoastră cu șase erbicide pentru combaterea buruienilor din cultura porumbului. În continuare vi le prezen­ tăm, pe scurt.

Click Pro este un erbicid cu două substanțe active: terbutilazin 326 g/litru și mezotrione 50 g/litru.

Produsul prezintă un mare avantaj prin faptul că se poate aplica atât în pre-emergență, cât și în post-emergență, până la 8 frunze ale porumbului.

Alegerea momentului aplicării de­ pinde de regimul pluviometric din zonă. Dacă sunt ploi în intervalul se­ mănat ­ răsărit, putem aplica Click Pro în pre­emergență, acționând asupra buruienilor în curs de răsărire, iar dacă

1.

15-30 aprilie 2021

un articol de

Dr.Ing. OANĂ ȘTEFAN Ec. OANĂ ADRIAN mai multe pe această temă www.sumi-agro.ro

perioada respectivă este mai sece­ toasă, îl putem aplica în post­emer­ gență timpurie, odată cu răsărirea buruienilor. Erbicidul se absoarbe prin organele verzi ale buruienilor, precum și prin rădăcini.

Doza de aplicare este de 2­2,3 litri/ha, în funcție de gradul de îmburu­ ienare, volumul de apă folosit fiind de 250­300 litri/ha.

Principalele burueini combătute: Amaranthus sp., Ambrosia artemisi­ folia, Chenopodium album, Cirsium arvense, Convolvurus arvensis, Datura stramonium, Echinochloa crus-galli, Setaria sp., Solanum nigrum etc. Gra­ mineele anuale (Setaria și Echinochloa crus-galli) sunt combătute cu succes de Click Pro înainte de înfrățire.

2.

Pledge 50 WP conține 50% flu­ mioxazin și face parte din cate­ goria erbicidelor peliculare cu acțiune reziduală (la sol). Aceste erbicide au nevoie de 15­20 litri de apă/mp, pentru a se activa și a lucra corespunzător.

La porumb se aplică în doză de 90­120 g/ha în 300 litri de apă, preemergent, pentru combaterea buruie­ nilor cu frunză lată.

Principalele burueini combătute: Solanum nigrum, Amaranthus sp., Chenopodium album, Sinapis arvensis, Portulaca oleracea, Brasica napus etc.

Pentru a­i mări spectrul de comba­ tere, se poate asocia cu erbicide peli­ culare ce combat gramineele din cultu­ ra porumbului.

Barracuda conține 100 g/l de mezotrione. Este un erbicid ce se poate aplica atât pre-emergent, cât și post-emergent, având rol de combate­ re a buruienilor cu frunză lată, cât și a unor graminee. Produsul este absorbit atât prin rădăcini, cât și prin organele verzi ale buruienilor.

Doza de aplicare este 0,75­1,5 litri/ha

3.

Cultura mare 69

în funcție de gradul de îmburuienare (în vegetație 1,2­1,5 litri/ha), aplicat într­un volum de apă de 200­300 litri/ha.

Spectrul de buruieni combătute: Xanthium strumarium, Ambrosia sp., Abutilon theophrasti, Chenopodium sp., Amaranthus sp., Polygonum sp.

Aplicat în post­emergență timpurie, combate și unele gramine anuale ca: Setaria sp. și Echinochloa crus-galli, înainte de înfrățire.

Ubika conține Nicosulfuron 40 g/l și se poate aplica în post­ emer­ gență, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale și perene, precum și a unor buruieni cu frunză lată.

Doza de aplicare este de 1­1,5 litri/ha

4.

începând cu faza de de 2­3 frunze, până la 8 frunze ale porumbului.

Combate atât gramineele anuale, ca Setaria sp. și Echinochloa crus-galli, aplicat înainte de înfrățire, cât și Sorg­ hum halepense din sămânță și rizomi, aplicat până la 15­20 cm înălțime.

Produsul are formulare OD ­ pe bază de ulei ­ ce­i conferă o persistență mai îndelungată pe frunze și o absorbție to­ tală. Se poate aplica cu succes asociat cu Barracuda sau cu produse pe bază de dicamba, pentru lărgirea spectrului de combatere.

Arbiter este un erbicid sistemic, cu aplicare post­emergentă, ce conține fluroxipir 200 g/l și se folosește pentru combaterea buruienilor dicotile­ donate anuale și perene.

Fenofaza de aplicare este de 3­6 frun­ ze ale porumbului, în doza de 1 litru/ha, aplicat într­un volum de 250­300 litri de apă. Se aplică atunci când buruie­

5.

COMBATERE INTEGRATĂ Pe lângă metoda chimică de com­ batere a buruienilor, recomandăm efectuarea prașilelor mecanice, ori de câte ori este nevoie, pentru distru­ gerea buruienilor perene și crearea de condiții optime, menținând un raport echilibrat sol ­ apă ­ aer între rândurile de porumb.

De asemenea, recomandăm folo­ sirea asolamentului, deoarece rota­ ția culturilor în cadrul acestuia este lucrarea care nu ne costă nimic, dar duce la diminuarea gradului de îmbu­ ruienare, prin alternarea erbicidelor la culturile folosite în cadrul asola­ mentului.

nile sunt în faza de rozetă sau plantulă tânără.

Combate foarte bine următoarele specii de buruieni: Convolvulus arven­ sis, Solanum nigrum, Portulaca oleracea, Datura stramonium etc.

Lancelot Super conține două substanțe active: aminopiralid 30% și florasulam 15%.

Este un erbicid sistemic, cu apli­ care post­emergentă și absorbție, în principal prin frunze și în secundar prin rădăcini.

Doza de aplicare este de 33 g/ha, când plantele de porumb au 4­6 frun­ ze, într­un volum de apă de 200­400 litri/ha.

Combate următoarele specii de buruieni cu frunză lată: Amaranthus retroflexus, Peta vulgaris, Cirsium arvense, Matricharia chamomila, Poly­ gonum convolvulus, Raphanus raphanis­ trum, Sinapis arvensis, Sonchus sp., Xanthium strumarium.

Temperatura optimă de aplicare este cuprinsă între 8 și 25°C. Culturile care pot fi înființate după aplicarea Lancelot Super: • După o lună (în caz de cultură calami­ tată): cereale, porumb, sorg ­ solul tre­ buie arat înainte de semănat.

• Toamna ­ cereale de toamnă, rapiță de toamnă, pășuni cultivate.

• După 14 luni ­ năut, soia, fasole, mazăre.

6.

70 Protecţia plantelor

Doi ”viermi” fac prăpăd în lanul de prășitoare

Atenție! Pe lângă rățișoară, au apărut încă doi dăunători agresivi ai culturilor de prășitoare aflate la început de drum. Cauze? Lipsa tratamentului semințelor la floarea-soarelui și monocultura la porumb.

Plantă de porumb în fază avansată, atacată de viermii sârmă

V

remea din ultima perioadă cree­ ază două provocări majore la în­ ființarea culturilor de prășitoare:

1.

Ploile căzute în martie au fost un motiv de bucurie pentru fer­ mieri, dar în același timp și un motiv de îngrijorare. Pe de o parte, din cauza umidității ridicate din sol, fermierii nu pot să intre cu utilajele agricole și să efectueze lucrările de pregătire a patu­ lui germinativ în vederea semănatului culturilor prășitoare, pe de altă parte, dacă va mai ploua, este posibil să se întârzie semănatul florii soarelui și al porumbului.

Umiditatea ridicată a solului, însoțită de temperaturi mai scă­ zute, pot să reprezinte condiții foarte bune pentru niște specii de insecte de care fermierii au cam uitat, și anume viermii sârmă (denumirea populară a larvelor gândacului pocnitor).

2.

15-30 aprilie 2021

Vierme sârmă

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

UNDE APAR VIERMII SÂRMĂ?

La noi în țară se întâlnesc peste tot, dar cu preponderență în zonele cu soluri mai umede, grele și cu pH acid (podzoluri, lăcoviști, luncile râurilor, etc). În aceste zone, în cazul atacurilor puternice, culturile de porumb sau floarea soarelui, aflate la început de drum, pot să fie compromise în tota­ litate. În ultimii ani însă, viermii sârmă și­au făcut simțită prezența și în zone considerate mai puțin favorabile, cum ar fi sud­estul țării. Absența tratamen­ tului semințelor la floarea soarelui cu substanțe active sistemice, precum și porumbul cultivat în monocultură au

avut drept rezultat înmulțirea acestui dăunător și în zonele respective.

CUM DĂUNEAZĂ CULTURILOR DE FLOARE ȘI PORUMB? Larvele, denumite popular „viermii sârmă”, sunt cele care produc daune însemnate culturilor, în special la plantele prășitoare, dar și la cartofi, morcovi sau alte rădăcinoase. În cazul porumbului și al florii soarelui, ata­ cul se poate produce la semințe, după semănat, caz în care larvele rod em­ brionul, pătrund în endosperm, lăsând intact numai tegumentul. În acest caz, cultura prezintă vetre de atac, sub for­ ma unor goluri mai mici sau mai mari.

Ulterior, când plantele sunt în curs de răsărire, larvele atacă boabele în curs de germinare, pe care le distrug. Atacul se poate produce și după răsărire, vier­ mii sârmă afectând plăntuțele răsărite în zona coletului sau în zona de ... ››› 72

71

72 Protecţia plantelor ››› 70 ...ramificare a rădăcinuțelor.

Simptome exterioare de atac: La început frunzele plantelor atacate se îngălbenesc, apoi întreaga plantă se usucă, începând de la vârf. Din pă­ cate, atacul se poate manifesta și când plantele de cultură se află într­o fază mai avansată de vegetație. În acest caz, acestea nu sunt distruse, dar sunt întârziate în vegetație, fiind mai mici decât plantele normale, iar recolta va fi mai scăzută.

DIFERENȚĂ FUNDAMENTALĂ FAȚĂ DE TANYMECUS DILATICOLLIS Adulții rățișoarei porumbului atacă plantele în primele faze de vegetație (de la răsărit la faza de patru frunze), în schimb viermii sârmă pot ataca plan­ tele și când acestea se află în faze mai avansate de vegetație. Aceștia sunt și foarte mobili, pe parcursul dezvoltării lor larvele execută migrații atât pe ver­ ticală, cât și pe orizontala solului. Aceste mișcări ale larvelor sunt strâns legate de condițiile de temperatură și mai ales de umiditate a solului, cât și de cantitatea de hrană existentă. Dacă este secetă, larvele coboară în sol, spre zone unde umezeala este mai mare. Din contră, dacă plouă, larvele se deplasează spre suprafața solului, unde se găsesc plan­ tele, iar consecințele sunt binecunos­ cute (din păcate) de către fermieri.

BUHA SEMĂNĂTURILOR: PLANTELE DISPAR ÎN 2-3 ZILE Un alt dăunător (și el intrat într­un con de umbră în ultimele decenii) a început să „scoată peri albi” fermie­ rilor. Este vorba despre larvele buhei semănăturilor (Agotis segetum), denu­ mite popular și „viermii cenușii”.

Larvele fie retează plantele de la colet, fie rod frunzele, începând de la exterior spre interior. Atacul diferă de cel al viermilor sârmă (viermii cenușii nu atacă semințele). Fermierii pot să aibă neplăcuta surpriză să vadă cul­ turile răsărite și frumos rânduite, iar în decurs de 2­3 zile, să constate că acestea au dispărut, din plante ne­ mairămânând decât „bețele”, în timp ce „făptașul” este „invizibil” pe timp de zi.

CUM DEPISTĂM ȘI CUM LIMITĂM ATACURILE? Diagnostic corect: acolo unde există goluri de cultură (plante nerăsărite), se sapă până la adâncimea de însămân­ țare, după care se examinează dacă semințele sunt atacate sau nu, pre­ cum și prezența sau absența larvelor gândacilor pocnitori (viermii sârmă) sau a larvelor buhei semănăturilor (viermii cenușii).

Intervenții agrotehnice prin: • În primul rând evitarea monoculturii

Plăntuță de floarea soarelui retezată de la colet de larva buhei semănăturilor (viermii cenușii)

15-30 aprilie 2021

porumbului sau a florii soarelui după porumb. Ideal ar fi ca aceste culturi să revină pe aceeași solă după 4 ani.

Din păcate, în prezent, fermierii au un sortiment foarte restrâns de culturi, așa că șansele de a face o rotație ca la carte sunt scăzute (mulți fac rotații simple, de 2­3 ani).

• Se recomandă și arăturile adânci de toamnă pentru a diminua numărul de larve din sol. În prezent, tot mai mulți fermieri apelează la sistemul de lucrări minime ale solului (unii chiar la „no tillage”).

• În cazul buhei semănăturilor, o altă recomandare este distrugerea buruienilor, multe dintre acestea pot fi gazde intermediare (femelele depun ouăle mai ales pe partea inferioară a frunzelor de știr, troscot, volbură, lobodă, pălămidă, etc).

• Tratamentul semințelor de porumb cu insecticidele pentru care s­a dat autorizare temporară și în primăvara acestui an, iar în cazul florii soarelui, tratamentul semințelor cu unul din­ tre insecticidele omologate pentru combaterea viermilor sârmă. Mai sunt omologate două insecticide granulate, pe bază de lambda­cihalotrin, care pot fi folosite pentru combaterea larve­ lor buhei semănăturilor, dar acestea trebuie să se aplice concomitent cu semănatul.

Larvă de buha semănăturilor

73

74 Forumul Academia Aectra

Cum să producem mai mult cu mai puține resurse?

Forumul Online Academia Aectra, eveniment de amploare în agribusiness­ul românesc, a tratat problematica Pactului Verde European și impactul acestuia asupra sectorului agricol, în special, asupra profitabilității fermei românești.

E

venimentul Academia Aectra a propus direcții de analiză și a iden­ tificat noi oportunități de a crește profitabilitatea și productivitatea fer­ mei, chiar și cu resurse limitate.

CE RECOMANDĂ EXPERȚII DIN AGRIBUSINESS? • Riscurile jocului de sumă 0. În des­ chidere, Dan Popescu, președinte al Aectra Group, a prezentat o nouă para­ digmă economică, cea a jocului de sumă 0, care trebuie evitat în agricultura românească. În contextul în care Uniu­ nea Europeană impune din ce în ce mai multe reglementări, fermierii români nu trebuie să piardă, ci trebuie susținuți pentru a avea business­uri profitabile și prietenoase cu mediul înconjurător.

• Rolul biostimulatorilor. Lucian Buzdugan, senior advisor Al Dahra, a men­ ționat că, pentru a facilita conversia

comunicat de presă

AECTRA AGROCHEMICALS mai multe pe această temă www.agroinfo.ro

spre o agricultură durabilă și sus­ tenabilă, în acord cu Green Deal, este necesară reducerea dozei de pesti­ cide și creșterea randamentului pro­ ducțiilor. Specialistul a recomandat extinderea utilizării biostimulatorilor și integrarea acestora ca element tehno­ logic obligatoriu.

70% din pierderile de producție sunt cauzate de factori limitativi, consideră Dan Popescu. Astfel, pentru creșterea productivității trebuie asigurată plan­ telor o nutriție adecvată, oferită prin intermediul biostimulatorilor. Pentru ca plantele să depășească momentele

SOLUȚII TEHNOLOGICE AECTRA Aurelian Palade, director tehnic al Aectra, a prezentat soluții tehnologice pentru creșterea fertilității solului și scăderea dozelor de azot convențional, evidențiind beneficiile BlackJak, biostimulator distribuit de companie, apre­ ciat pentru creșterea materiei organice în sol. În plus, a evidențiat soluții tehnologice Aectra pentru a reduce amprenta de carbon și a utiliza eficient azotul, marcând beneficiile produsului NHDelta.

Scanează codul QR și citește articolul integral!

15-30 aprilie 2021

de stres, este necesar ca fermierul să investească inteligent. Pentru aceasta, compania Aectra dezvoltă scheme integrate de nutriție ce oferă culturilor șansa de a­și exploata potențialul, și, implicit fermierului român, posibilitatea de a face profit.

DOAR 198 DE SUBSTANȚE ACTIVE DISPONIBILE Jean Ionescu, country leader Corteva România & Republica Moldova, a apre­ ciat că, urmare a legislației europene, fermierii români sunt limitați din punct de vedere tehnologic, ceea ce va crea probleme în randamentul de producție.

Vasile Iosif, președinte AIPROM, a evidențiat provocările anului 2020, despre cantitatea redusă de substanță activă/ha utilizată de România (700 g) comparativ cu media UE (2.000 g). În acest context, fermierul român are acces la doar 198 de substanțe active din cele 277 aprobate la nivelul UE și 920 recunoscute la nivel mondial.

Alexandra Suciu Sorensen, CommodiCarbon, a prezentat oportu­ nitatea accesării de către fermieri a certificatelor de carbon, ce le permit acestora obținerea unor venituri supli­ mentare în contextul adoptării de măsuri pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

75

76 Legumicultură

Un sol sănătos reprezintă baza recoltelor tale

U

TRIFENDER PRO®, biostimulator microbiologic pentru productivitatea legumelor din câmp și spații protejate, este dovada practică a faptului că natura e de partea noastră.

neori, mijloacele de a stimula culturile sunt mai aproape decât ne așteptăm: chiar în sol. Un exemplu este ciuperca Trichoderoma asperellum, ingredientul activ din bio­ stimulatorul microbiologic Trifender Pro®. Produsul creează un mediu ne­ favorabil pentru bolile cu transmitere prin sol la culturile de tomate și ardei, cărora le oferă și resurse suplimentare de nutrienți, utile pentru creșterea pro­ ducției și a calității.

PRIETENOS CU PLANTELE ȘI SOLUL Trifender Pro® este un produs natu­ ral, ce nu poluează chimic, sigur pentru sănătatea animalelor și a plantelor, ce nu lasă reziduuri chimice în plantă și în sol. De asemenea, nu produce fitotoxi­ citate și nu afectează insectele utile.

Trifender Pro® este certificat pentru agricultura ecologică.

Conidiile de Tricho­ derma asperellum se aplică în sol încă de la transplantarea răsadurilor.

Ciuperca proliferează și oferă un beneficiu

15-30 aprilie 2021

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

important: mobilizează fosforul din sol. După cum știm, rădăcinile încă ne­ dezvoltate ale plantelor tinere absorb cu dificultate fosforul, un element vital pentru creștere și productivitate. De aceea, Trifender Pro® ajută plantele să se hrănească mai bine încă de la răsădire.

DE LA RĂDĂCINI ÎNCEPE PRODUCTIVITATEA T. asperellum colonizează spațiul și degradează formele de rezistență ale agenților patogeni. T. asperellum reprezintă un antagonist puternic al altor ciuperci, asupra cărora exercită

DOZĂ ȘI MOD DE APLICARE Tomate, ardei: 1­2 kg/ha; prin fertirigare cu o doză corespun­ zătoare modului de irigare; repe­ tați la 1­3 luni dacă este necesar.

hiperparazitism (le ștrangulează cu ajutorul hifelor). De asemenea, pro­ dusul induce rezistența sistemică a plantelor, adică le determină să sinte­ tizeze compuși de apărare.

Biostimulatorul microbiologic Trifen­ der Pro® asigură formarea unui sistem radicular puternic și sănătos. Drept ur­ mare, plantele se aprovizionează mai bine cu apă și elemente nutritive. S­a constatat că Trifender Pro® îmbunătă­ țește legarea și crește numărul de fructe uniforme, ducând la majorarea procen­ tajului de legume de categoria I. Prin acțiunea complexă, fizică și chimică, Trifender Pro® controlează o gamă largă de boli fungice, dar limi­ tează și afecțiuni de tip bacterian.

Specii vizate: căderea plantulelor (Pythium ultimum), mana de sol (Phyto­ phthora parasitica), fuzarioza (Fusa­ rium oxysporum), verticilioza tomatelor (Verticillium dahlia), putregaiul alb al tomatelor (Sclerotinia sclerotiorum), pu­ tregaiul fructelor (Rhizoctonia solani).

Trifender Pro® se poate combina cu erbicide, insecticide și fertilizanți foliari, însă nu poate fi amestecat cu niciun fungicid. De aceea, este reco­ mandată spălarea echipamentului de stropit înainte de utilizare.

Viticultură 77

Cu ochii pe vița-de-vie!

S

Ca să ne bucurăm de struguri mulți și buni, trebuie ca acarienii periculoși să nu vadă cultura.

Iar aceasta se poate doar cu un acaricid eficient în toate stadiile: ORTUS® 5 SC

e spune că cine nu ajunge la struguri, zice că sunt acri. O zi­ cală care nu se aplică și în cazul dăunătorilor polifagi din clasa arahni­ delor, cum este păianjenul roșu comun (Tetranychus urticae), deoarece ei se pot sătura doar cu aparatul foliar al acestei plantații prețuite de întreaga lume.

Efectul direct? Vom avea parte, cel mult, de o recoltă slabă calitativ, care, în caz de atac masiv, poate fi diminuată și cu 65%. Ceea ce, evident, niciun viti­ cultor nu își dorește.

65% PIERDERE DE PRODUCȚIE Recunoscut ca una dintre cele mai dăunătoare specii la vița­de­vie, păian­ jenul sau acarianul roșu comun dezvoltă chiar și 10 generații pe an (foto sus: diverse stadii de dezvoltare). Specie versatilă, rezistă peste iarnă hibernând în resturile vegetale din apropiere sau chiar sub scoarța butucilor. Adulții revin la viață în aprilie ­ mai, când încep să depună ouăle pe frunzele tinere.

La început, colonizează partea inferi­ oară a frunzelor, însă, după înmulțire, acaparează și partea superioară. În zona infestată este vizibilă o pânză fină,

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

albicioasă, care le asigură și suportul contra unor factori externi perturba­ tori: vânt, ploaie.

Frunzele colonizate formează mai întâi negi punctiformi de­a lungul ner­ vurilor și pe margini, apoi se decolo­ rează, devin rigide și casante, iar la final se usucă. În urma acestui proces, planta stagnează în evoluție, florile avortează, fructele nu se mai dezvoltă, ca urmare rezultatul de producție este unul foarte slab.

REMEDIUL PENTRU O VIȚĂ-DE-VIE FĂRĂ ACARIENI: ORTUS® 5 SC Soluția este simplă și nu necesită decât atenție la momentul de apariție, un produs cu substanță activă eficientă și câteva referințe privind semnele atacului, care poate surveni masiv, mai ales în condiții de secetă. Din cauza evoluției rapide (o generație se dezvoltă

în 15­28 de zile), este necesară aplica­ rea unei doze cu efect acaricid ime­ diat, cu eficacitate în toate stadiile de dezvoltare: ou, larvă, adult. Acaricidul ORTUS® 5 SC, pe bază de fenpiroximat 5%, inhibă complexul mitocondrial 1 de transport al electronilor (METI), mai exact afectează respirația celulară și producția de energie a acarienilor.

ORTUS® 5 SC acționează prin con­ tact și ingestie, având acțiune șoc, cu eficiență de lungă durată. Produsul nu emite vapori, iar momentul de aplicare este foarte flexibil. Cel mai indicat este atunci când populația de acarieni înce­ pe să crească, însă tratamentul preven­ tiv cu o doză de 0,5 l/ha acționează cu succes pe o perioadă de 21­28 de zile, adică exact pe durata de dezvoltare a unei generații de acarieni. Fiind aca­ ricid METI, se aplică o dată pe sezon, pentru evitarea apariției rezistenței.

Pentru restul tratamentelor de con­ trol împotriva acarienilor la vița­de­vie, vă recomandăm LIMOCIDE®, un produs trei în unu, fungicid și insecto­acaricid pe bază de ulei de portocal, 100% natu­ ral, pentru un efect mai benefic asupra mediului și solului.

78 Calendarul grădinarului

3 “capcane” la plantarea răsadurilor

Activitatea în spaţiile protejate şi în câmp este destul de intensă acum: fie la producţia de răsad, fie la plantările și însămânțările de sezon.

Alți grădinari sunt pregătiți să iasă pe piață cu trufandale.

“N

e pregătim să ducem la piaţă primele cantităţi de castraveţi şi tomate, cultu­ rile au ajuns la maturitatea de recol­ tare. Am întâmpinat greutăţi, condiţiile meteo nu ne­au fost prea favorabile: presiune atmosferică şi umiditate ridi­ cate, lumina soarelui insuficientă, ne­ bulozitate mare, am avut probleme şi cu putregaiul”, ne­a declarat Simon Idiţă, legumicultor din Pleşoiu, judeţul Olt. Drept urmare, consumul de com­ bustibil a fost mai mare cu circa 20%, pentru că a trebuit să menţină o temperatură constantă zi şi noapte; astfel la înfiinţa­ rea culturilor nu s­a pro­ dus efectul de seră.

“Avem pregătite peste 20 mii de fire de răsad de varză, ardei şi pătlăgele vinete pentru plantare. Pe la sfârşitul lunii le vom scoate în câmp”, a susţinut gră­ dinarul oltean.

15-30 aprilie 2021

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CE CULTIVĂM ÎN PARTEA A DOUA A LUNII APRILIE? Împreună cu Simon Idiţă am trecut în revistă câteva specii de legume care pot fi plantate în ultima jumătate a lunii lui Prier.

• Se plantează varza timpurie, gulia, conopida şi țelina ­ la distanță de 40 cm între rânduri și pe rând;

4 COMBINAŢII DE EVITAT: 1. ceapa cu usturoiul; 2. morcovul alături de pătrunjel; 3. mazărea împreună cu fasolea; 4. castraveţii puşi lângă rândurile de cartofi.

• Se pun în pământ cartofii preîncolțiți

la 70 cm între rânduri, iar pe rând, între cuiburi, la 30­40 cm, la 10 cm adâncime; • Se seamănă fasolea, castraveţii, har­ bujii și dovleceii, precum şi sfecla roșie, la 30 cm între rânduri, şi porumbul tim­ puriu pentru fiert; după 20 aprilie, se recomandă plantarea sfeclei roşii şi a dovleceilor; • Rădăcinoasele: morcovii, pătrunjelul şi păstârnacul; • De asemenea, se pot însămânţa soiu­ rile de mazăre timpurie, ca şi verdeţu­ rile: mărar, salvie, roiniţă, mentă, tarhon, măghiran şi rozmarin; • La sfârșitul lunii se pot planta răsadu­ rile de tomate timpurii și de ardei.

CE CULTURI PUTEM ASOCIA?

• morcovii cu mazărea; • ceapa cu morcovul; • ceapa, sfecla roşie alături de gulie; • cartoful timpuriu împreună cu mazărea sau cu fasolea; • ridichiile cu fasolea.

Calendarul grădinarului 79

Simon Idiţă

de fenofaza în care se aplică. Se reco­ mandă “fertilizarea cu lingurița” , cât mai des şi cu cantități cât mai mici de îngrășământ.

Doza medie de îngrășaminte mine­ rale NPK aplicată la legumele din sere/solarii și din câmp este de 0,5­1 gr/plantă/săptămână.

Azotul dat la început. În faza de început a plantelor nu se fertili­ zează cu îngrășăminte azotoase. O astfel de greșeală aplicată unor plante (abia plantate și aflate înainte de înflo­ rire) induce o creștere vegetativă in­ tensă, întârziind înflorirea, conducând mai departe și la o legare minimă.

Fructele legate în aceste condiții prezintă de cele mai multe ori defecte fiziologice.

Astfel, în prima fază de dezvoltare a plantelor (la circa 2 săptămâni după plantare) pentru fertilizarea radicu­ lară se utilizează un îngrășământ de tip starter cu mai mult fosfor în com­ poziția NPK.

3.

3 GREȘELI FRECVENTE DUPĂ PLANTARE După plantarea răsadului în câmp, sigur, plantele au nevoie de îngrijire.

Iată 3 dintre cele mai frecvente greșeli pe care le fac legumicultorii la răsadu­ rile abia plantate: Udarea excesivă: irigarea tre­ buie să se facă pe cât posibil în fiecare zi, întotdeauna dimineața, iar cantitatea de apă trebuie să ţină cont de faza de dezvoltare a plantei și de condițiile de mediu.

E nevoie de mai puțină apă dacă temperaturile sunt mici sau de mai multă, chiar și de două ori pe zi, dacă vremea este extrem de caldă.

Fertilizarea în exces: o greșeală pe care o fac mulți legumicul­ tori este să folosească o cantitate prea mare de fertilizanți. Acest lucru nu doar că poate dăuna plantelor, dar implică şi o cheltuială în plus.

Doza de îngrășământ se stabilește în funcție de numărul de plante sau de suprafață, de specia legumicolă și

1.

2.

SEMNELE UNEI NUTRIȚII DEFICITARE SAU ÎN EXCES Macronutrienţii sunt substanţe nu­ tritive care furnizează energie plante­ lor, ajutând la creşterea şi dezvoltarea vegetativă.

• Azotul intră în componenţa proteine­ lor, influenţează germinarea şi creş­ terea vegetativă, are un rol major în fotosinteză, ducând la creşterea rapidă a aparatului foliar.

Prea mult azot provoacă îngălbe­ nirea frunzelor de la bază în sus, iar în

cazul unei deficienţe severe, frunzele se brunifică şi mor.

• Fosforul este esenţial pentru dez­ voltarea sistemului radicular, ajută la fructificare şi la formarea seminţelor, oferind rezistenţă plantelor asupra pa­ togenilor.

Plantele afectate de lipsa fosforului îşi încetinesc creşterea, au rădăcini slăbite şi lăstari subţiri, iar frunzele şi tulpinele sunt pigmentate în culoarea verde/albastruie/violacee spre roşiatică.

• Potasiul îmbunătăţeşte forma şi cu­ loarea fructelor şi legumelor, măreşte rezistenţa plantelor la frig, secetă, la boli şi dăunători, dar şi la transport şi păstrare.

Deficienţa se manifestă prin clo­ roze de­a lungul marginilor frunzei, urmate de răsucirea şi brunificarea vârfului. Plantele îşi opresc creşterea, rămân cu tulpina firavă, predispusă căderii, iar recolta va fi slabă şi de cali­ tate îndoielnică.

PLANTAT ÎNTÂRZIAT?! În primăverile cu temperaturi scăzute şi îngheţ târziu, în care plantarea în câmp este întârziată, un inhibitor de creştere şi o soluţie nutritivă vă pot proteja răsadurile.

Ce rol au aceste măsuri şi cum trebuie aplicate? Scanează codul QR și află recomandările lui Radu Şumălan, profesor la USAMVB Timişoara!

80 Pomicultură

5 tehnologii anti-îngheţ târziu de primăvară În miez de primăvară, îngheţul târziu este principalul duşman al livezilor, mai ales dacă survine după o vreme cu temperaturi peste normalul perioadei. Ce specii pomicole sunt sensibile și ce facem pentru a salva producția de fructe?

• Rezistenţa la temperaturi scăzute de­

pinde atât de specie, cât şi de gradul de maturare a lemnului, de proprietățile genotipului, fertilizarea aplicată, faza de vegetaţie, vârsta pomilor, adminis­ trarea apei, potenţialul de producţie, portaltoiul, de agrotehnica aplicată etc.

• Îngheţurile compromit adesea mugu­ rii speciilor mai sensibile, care îşi în­ cheie repausul obligatoriu mai repede, precum caisul, piersicul, nectarinul, migdalul.

• Scăderea bruscă a temperaturii poate crea fisuri în trunchi şi ramuri, porţiuni de scoarţă afectată, degerături, iar une­ le specii pot chiar să dezmugurească.

• Temperaturi de ­2°C sau 0°C afectea­ ză mugurii în stadiul de buton roz sau florile deschise, cele mai sensibile fiind fructele imediat după legare.

5 STRATEGII DE PROTECȚIE Perdele-ecrane de fum: tehno­ logia presupune amplasarea unei reţele de surse generatoare de

1.

15-30 aprilie 2021

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fum (pentru 80­100/ha revin 100­200 grămezi fumigene din resturi orga­ nice: paie umede, turbă, gunoi de paie, crengi sau frunze, precum și rumeguşul de lemn umectat. Ecranul protector de fum micşorează efectul radiaţiei nocturne. Încălzirea aerului din livadă cu instalaţii speciale, sobe, arzătoa­ re sau cu foc deschis. Drept combus­ tibil se pot utiliza reziduuri de petrol, motorină, petrol lampant, ţiţei, uleiuri minerale uzate. Sobele se aşază la 7 m între rândurile de pomi şi poate încălzi fiecare circa 50 mp, protejând pomii până la temperatura de ­7°C. Vântul artificial realizat cu aju­ torul unor instalații de ventilare

2.

3.

care amestecă și înlocuiesc aerul rece de la suprafața solului cu aerul mai cald din straturile superioare.

Ploaia artificială se realizează cu aspersoarele, pulverizând apa cu jeturi de aproximativ 15 m, ce ridică temperatura aerului cu 2­4°C. Irigațiile trebuie efectuate la averti­ zarea meteorologică sau dacă tempe­ ratura la 1,5 m de sol este egală sau scade sub 0°C. Aplicarea corectă a tehnologiei de cultivare trebuie să ţină cont de: irigaţie raţională, administrarea corectă a îngrăşămintelor şi substan­ ţelor inhibitoare, în scopul limitării creşterii şi dezvoltării vegetative şi pentru crearea condiţiilor de ”călire” spre o bună rezistenţă la îngheţ.

Aplicarea îngrăşămintelor cu fosfor şi potasiu sporesc rezistenţa la îngheţ, în timp ce azotul în exces o diminuează.

Tăierile în verde la cais, ca şi la alte specii timpurii, sporesc rezistenţa la frig şi întârzie pornirea în vegetaţie.

4.

5.

Pomicultură 81

CAIŞII ÎNFLORIȚI - COMPROMIŞI

Muguri afectați de îngheț ÎNGHEŢURILE DE REVENIRE În perioada de repaus al pomilor se pot înregistra scăderi de temperatură sub limita de rezistență a unor specii şi pot să apară efecte negative, care constau în pierderea unor muguri de rod, ducând, astfel, la scăderea pro­ ducţiei de fructe.

Pentru a diminua pagubele cauzate de îngheţurile de revenire, se pot lua o serie de măsuri cum ar fi: o bună amplasare a plantațiilor pomicole, în funcție de zonă, dar și de regimul ter­ mic al acesteia, precum și alegerea cu grijă a soiurilor mai rezistente la ger și la iernare.

Dacă la evoluția temperaturilor de la intrarea și până la ieșirea din repaus a mugurilor floriferi se mai adaugă și gheața sau ploaia înghețată, care poate persista pe ramuri mai multe zile, în unele cazuri chiar săptămâni, pericolul pieirii mugurilor de rod este mult mai accentuat.

La fel de dăunătoare sunt și osci­

Maria-Marinela Dragnea

lațiile de temperatură, care în cazul speciilor termofile, cais și piersic, în unele zone, pot ajunge la ­9°C noap­ tea şi 16°C ziua, iar efectul lor asupra ramurilor de rod este identic cu cel al temperaturilor foarte scăzute, iar pier­ derile de muguri pot fi de peste 50%.

ACCIDENTE CLIMATICE Maria­Marinela Dragnea, cercetător la SCDP Băneasa, avertizează că cele mai periculoase accidente climatice care pot să ducă la pierderea recoltei sunt: • Șocurile de temperatură și amplitu­ dinile mari în lunile februarie ­ martie (amplitudinile de temperatură putând ajunge uneori la +15°C, fenomen des întâlnit în partea de sud a țării);

Gheorghe Burada (Lugoj, jud.

Timiş) anunța pe o reţea de sociali­ zare că în livada lui s­a confruntat cu „variaţii climatice exagerate în­ tr­o iarnă aiurea. Nopţi cu ­5°C şi zile cu 14°C; săptămâni cu tempe­ raturi de ­10°C noaptea. Rezultatul: pierderi de muguri florali închişi de 90% la caisul timpuriu şi 50­60% la ceilalţi, indiferent de locul pe pantă. Câteodată dezamăgirea întrece speranţa”! Şi bihoreanca Florentina Dinu din Ştei anunța că în ferma ei “mugurii la cais sunt compromişi în proporţie foarte mare. Ce n­a murit în perioada cu ­12°C, a murit ulterior la temperaturile de ­4”.

Scanează codul QR și citește și alte informații despre protecția pomilor la înghețurile târzii de primăvară!

• Ieșirea timpurie din repaus și înflori­ rea foarte timpurie a unor soiuri;

• Cultivarea unor soiuri sensibile, com­ parativ cu cele mai rezistente la ger;

• Apariția unor brume timpurii și a unor înghețuri foarte târzii, în afara perioa­ dei normale a zonei; • Expoziția terenului.

82 Evenimente RALF

Xgrupul MARI LEGUMICULTORI

Seria de evenimente “Romanian Agriculture” 2021 este dedicată marilor fermieri, antreprenorilor, producătorilor şi procesatorilor, companiilor din agricultură şi industriile conexe. un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

E

venimentele “Romanian Agricul­ ture” organizate de BORO Commu­ nication includ Xgrupuri online sau în format fizic şi conferinţe inside: RALF ­ Forumul Internaţional al Marilor Fermieri, ajuns la cea de­a şasea ediţie. În 26 martie a avut loc cel de­al doilea eveniment online din calendarul Romanian Agriculture 2021, Xgrupul "Mari Legumicultori".

"LEGUMICULTURA ESTE MECANICA FINĂ A HORTICULTURII" Cei 17 membri ai Xgrupului s­au întâlnit online, într­o dezbatere despre provocările anului pentru legumicultu­ ra românească, cercetarea legumicolă şi reglementările privind piaţa locală şi cea comunitară.

"Legumicultura este mecanica fină a horticulturii", spunea conf.dr. Gheor­ ghe Poşta, prodecanul Facultăţii de horticultură şi silvicultură din cadrul USAMVB Timişoara, amintind rolul important pe care îl are educaţia în formarea viitorilor specialişti şi pro­ ducători agricoli.

BANII SE FAC DIN BANI! Aproape fiecare prezentare a gene­ rat discuţii despre investiţiile din legu­ micultură; fie că vorbim de irigaţii, sere hidroponice, sisteme de protecţie, nu există performanţă fără tehnologie, ori toate acestea înseamnă costuri mari.

"Cu toate că în sfârşit se ia în conside­ rare, mai în serios, şi legumicultura pentru investiţii cu fonduri europene, sperăm să nu se plafoneze sumele ce pot fi accesate", a subliniat Florin

15­30 aprilie 2021

Munteanu, cofondator şi board member Sera Intelligence.

"Banii se fac din bani, adică din in­ vestiţii, inclusiv în legumicultură", a concluzionat Jean Ionescu, country leader Corteva Agriscience pentru România şi Republica Moldova.

ALȚI PARTICIPANȚI Au mai participat la Xgrup: Marius Petrache ­ director general Marcoser, Ovidiu Bucătaru ­ director financiar Grup Şerban Holding, Csaba Demeter ­ marketing manager Frisomat, Gabriel Dănciulescu ­ preşedinte Cooperativa "Legume olteneşti" Vădăstriţa, Aurel Tănase ­ preşedinte OIPA legume şi fructe, Aurelia Diaconu ­ director Staţiu­ nea pentru cultura plantelor pe nisipuri

Dăbuleni, Ionuţ Radu ­ tânăr fermier din Olt, Silvia Răileanu ­ fondator Serele SupeR, Bogdan Zainea ­ manager Neta­ fim, Viorel Mihai Tolea ­ tânăr legumicul­ tor din Timiş, Maria Cîrjă ­ marketing manager Corteva România şi Republica Moldova.

Conţinutul generat de Xgrup va fi reflectat printr­o serie de articole online (www.borocommunication.ro, www.revista­ferma.ro, www.agroinfo.ro) social media (www.facebook.com/ romanianagriculture) şi print (Revista Ferma).

Parteneri Xgrup: Corteva Agriscience, Netafim Romania powered by EPRS şi Frisomat Partener media principal: Revista Ferma

SOS Viticultura! 83

Cum recuperăm viile afectate de gerurile târzii?

Brumele și înghețurile târzii din primăvară sunt “coșmarul” viticultorilor.

Ele pot compromite întreaga producţie de struguri a plantațiilor afectate. Ce-i de făcut?

F

enomene precum brume și înghețuri târzii afectează în spe­ cial organele erbacee ale viței­de­ vie: mugurii, lăstarii, inflorescențele și frunzele; ele pot avea o serie de efecte nedorite, uneori devastatoare asupra plantaţiilor viticole, precizează Robert-Ionuț Băicoianu, Sales Mana­ ger ­ culturi horticole în cadrul BASF.

2.

DOUĂ PIERDERI MAJORE Potrivit specialistului, în funcție de momentul producerii, bruma și înghe­ țul târziu ­ fenomene care pot deprecia producția de struguri chiar și în urmă­ torii 1­2 ani ­ duc la: • Brunificarea și uscarea în masă a lăstarilor; • Distrugerea parțială a inflorescen­ țelor; • Afectarea vârfurilor de creștere a lăstarilor tineri.

Urmările acestor accidente clima­ tice asupra tehnologiei de cultură și asupra costurilor aferente se pot con­ cretiza în: Scăderea producției (în funcție de soiurile afectate) în urma tăierilor de refacere a butucilor de viță­de­vie;

MĂSURI PENTRU REFACEREA POTENȚIALULUI PRODUCTIV În cazul plantațiilor de viță de vie

1.

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Reducerea suprafeţei foliare şi scurtarea perioadei de vegetație. „Aceste aspecte au efect negativ asupra maturării lemnului anual și dife­ rențierii mugurilor de rod. Mai departe, apar implicații directe asupra pro­ ducției de struguri din anul următor și asupra pregătirii butucilor de viță­de­ vie pentru sezonul de iarnă. În plus, se va produce o explozie a mugurilor secundari și terțiari ai butucilor.

Aceasta duce la o creștere puternică a lăstarilor vegetativi, împiedicând pă­ trunderea produselor de combatere a bolilor și dăunătorilor, dar și buna cir­ culație a aerului sau pătrunderea lumi­ nii”, susţine Robert­Ionuț Băicoianu.

Toate acestea, favorizează apariția focarelor de boli și dăunători.

afectate, este necesară adoptarea unor măsuri tehnologice care să deter­ mine refacerea potențialului productiv al viei. „În cazul accidentelor climatice, compania BASF recomandă produsul Cabrio Top, ce conţine, practic, două substanţe active, 55% metiram și 5% piraclostrobin, cu efect sinergic şi de înverzire, prin tehnologia AgCelence, oferind în acelaşi timp vitalizarea fiziologică a plantelor. Pe de o parte, fungicidul Cabrio Top acoperă rănile produse în plantă în urma brumelor şi îngheţurilor târzii, iar pe de altă parte, conduce la îmbunătăţirea absorbţiei azotului, a apei, ajutând planta să treacă mai uşor peste momentul de stres”, ne­a declarat Robert­Ionuţ Băicoianu. În plantațiile puternic afectate, se poate încerca scurtarea coardelor cu 20% din lungimea lor, pentru a forţa pornirea mugurilor secundari şi a celor dorminzi. Se vor reface astfel coardele necesare producţiei de anul viitor.

Scanează codul QR și vezi ce alte tratamente și intervenții sunt prioritare în podgorii în luna aprilie!

84 Viticultură

Tratamente biologice cu triplă protecție la vița-de-vie Kwizda Agro propune un produs nou pentru remedii naturale în plantațiile viticole: LIMOCIDE® pe bază de ulei de portocal are acțiune complexă la vița-de-vie.

1

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA

2

mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

L

a fel ca și în cazul legumelor, Limocide®, produs pe bază de extract natural din coajă de por­ tocal, are eficacitate triplă în plantațiile viticole, mai exact fungicidă, insec­ ticidă și acaricidă, controlând bolile cele mai grave (făinarea, mana) și cei mai agresivi dăunători (acarianul roșu, tripșii, cicada verde a viței­de­vie, etc).

DE CE SĂ-L APLICI ACUM? Momentul de aplicare este numai bun, deoarece primăvara aceasta, răcoroasă și ploioasă, creează cadrul propice pentru apariția multora dintre acești inamici. Putem spune că, în ca­ zul insectelor, nu scăpăm bine de unul, că stă la pândă altul, deși momentul cel mai favorabil acum este cel de atac pentru păianjenul/acarianul roșu comun. Iar dacă acesta este dublat și de infecția cu unul dintre cei doi pato­ geni (sau cu amândoi), putem spune că plantația este compromisă, cu posibile repercusiuni și în anul următor.

Iată de ce beneficiile cheie ale tra­

15-30 aprilie 2021

Mana (Plasmopara viticola) tamentului cu Limocide® la viță­de­vie sunt binevenite în orice perioadă: • Substanța activă este reactivată de ploaie sau chiar de rouă, cu timp scurt de pauză până la recoltare, și nu lasă reziduuri;

• Acționează asupra tuturor insectelor

cu exoscheletul moale (lepidoptere, muște, tripși, păduchi, acarieni); • Ca fungicid, pătrunde în hifele miceli­ ene, în sporangiofori și în sporii ciuper­ cilor, cărora le distruge învelișul.

Viticultură 85 3

4

Făinarea (Uncinula necator) FUNGICID CU DOUĂ MODURI DE ACȚIUNE Ca fungicid, introdus în schema teh­ nologică de la început, Limocide® asi­ gură un nivel scăzut de infecție în cazul manei (Plasmopara viticola) și a făinării (Uncinula necator), acționând: Curativ, pe miceliu (doar în cazul făinării), încetinește creșterea fungilor și ajută la eradicarea infecției ulterioare. Oprește evoluția bolii chiar din stadiul în care infecția nu este vizibilă.

Cu efect eradicant, desicant și prin care usucă sporii (atât pen­ tru mană, cât și pentru făinare), oprește infectarea secundară, prevenind dezvol­ tarea bolii. Efectul desicant se observă de la 7 până la 10 zile de la aplicare.

1.

2.

EFICIENT ÎMPOTRIVA CELOR MAI AGRESIVI DĂUNĂTORI Acțiunea insecto­acaricidă este vizibilă asupra dăunătorilor după apli­ care, în funcție de momentul acesteia: • Acarianul roșu: doza inițială reco­ mandată este 0,6%­0,8% (maxim 1,6­2 l/ha), imediat ce sunt vizibile semnele de atac pe frunze (punctele roșii).

• Tripși: doza pentru tratament curativ este 0,6%­0,8% (max 1,6­2 l/ha).

• Cicada verde a viței-de-vie: se reco­ mandă un tratament imediat ce se observă semnele apariției în plantație, de 0,6%­0,8% (maxim 1,6­2 l/ha), cu repetare la fiecare 7­10 zile, pentru a controla toată generația de dăunători.

Exemple de efecte ale produsului Limocide® asupra acarienilor la vița­ de­vie observați în foto 5.

Se știe că acțiunea acestor insecte este cu atât mai periculoasă, cu cât

ele au și potențial de transmitere al agenților patogeni. Astfel, referitor la acțiunea fungică, pentru completare, vă recomandăm aplicarea Flosul SC, pe bază de microparticule de sulf, la sta­ diul de lăstar 5­7 cm, iar de la sfârșitul înfloritului și până la pârgă, se poate alterna cu alte fungicide din programul de management al viței­de­vie (Atten­ zo Star, Delan Pro, Flosul SC, Flowbrix).

PARTENER IDEAL AL TRATAMENTELOR FITOSANITARE Limocide® poate fi aplicat la vița­de­ vie la începutul perioadei de vegetație, dar și după înflorit, chiar și în stadiul de

pârgă. Poate fi un produs excelent ulte­ rior tratamentului chimic cu ORTUS® 5 SC pentru controlul acarienilor, acesta din urmă fiind aplicat la stadiul de lăstar 5­7 frunze într­o singură doză pe sezon.

La stadiul de compactare, acțiunea produsului este foarte eficientă împo­ triva cicadelor, mai ales că atacul lor în vară este cel mai agresiv. În plus, Limocide® este un partener ideal al tratamentelor fitosanitare, ca adjuvant, nu lasă reziduuri și comple­ tează cu succes componenta biolo­ gică a tehnologiei agricole. Un avantaj suplimentar pentru viticultor și mediul înconjurător, deopotrivă.

5

Înainte de tratament 6

Cicada verde a viței-de-vie

După tratament cu LIMOCIDE® 0,2% 7

Tripși

86 Utilaje agricole

SE ANUNȚĂ UN AN AGRICOL PROFITABIL

Ruben Marian, fondatorul companiei UTILBEN, are vești bune pentru fermierii români, în ciuda problemelor cauzate de pandemie și de criza economică. Iată o scurtă radiografie a anului agricol 2021!

Z

ăpada și ploile abundente din ultima perioadă au contribuit la refacerea rezervei de apă din sol, astfel că, în majoritatea zonelor agricole, culturile de toamnă sunt bine dezvoltate. Se anunță un an profitabil pentru fermieri și pentru că prețurile la floarea-soarelui, rapiță, soia, grâu și porumb sunt în creștere comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Bineînțeles, această majorare este justificată de seceta din 2020, care a contribuit decisiv la obținerea unei recolte sub nivelul așteptărilor.

SECETA ȘI LIPSA IRIGAȚIILOR RĂMÂN PROVOCĂRI MAJORE Fermierii din sudul și estul României, care au fost afectați de seceta de anul trecut, întâmpină acum mari dificultăți în a-și reporni activitatea.

Majoritatea s-au trezit cu bilete la ordin de la bănci și au intrat în incapacitate de plată. La agravarea situației contribuie și ministrul

15-30 aprilie 2021

un articol de

UTILBEN

mai multe pe această temă www.utilben.ro

Agriculturii, Adrian Oros, care a promis, în plină campanie electorală, despăgubiri consistente pentru fermierii afectați de secetă. Acum, că s-a văzut cu sacii-n căruță, brusc spune că nu mai sunt fonduri.

Sistemul de irigații al țării noastre a fost dat uitării după Revoluție și rezultatele se văd cel mai bine acum. Mai ales în sudul României. Pentru a reface și moderniza sistemul național de irigații este nevoie, poate, de miliarde de euro. Fără aportul autorităților, fermierii români sunt pierduți și stau la mila naturii. Dacă luăm în calcul și schimbările climatice tot mai agresive, este clar că nu mai avem timp de pierdut și trebuie acționat imediat!

UTILBEN E ALĂTURI DE FERMIERI Compania UTILBEN a rămas consecventă misiunii ei încă de la înființare, din anul 2006.

De 15 ani, ne îndeplinim misiunea de a le furniza fermierilor români utilaje agricole noi și second-hand performante și fiabile. Clienții noștri au oportunitatea de a găsi soluția cea mai potrivită pentru ferma lor, la un preț corect. Venim în întâmpinarea fermierilor români cu o gamă completă de echipamente agricole: tractoare, combine, încărcătoare telescopice, mașini de semănat și erbicidat, pluguri, discuri, semănători, cositori și greble. În următoarea perioadă, UTILBEN va aduce pe piața românească noile tehnologii agricole care să îi ajute pe fermieri să devină mai productivi și mai eficienți. În plus, asigurăm consultanță specializată, finanțare, service și piese de schimb pentru toate utilajele agricole comercializate.

TRACTOARELE KIOTI Anul acesta, UTILBEN a devenit unic importator în România pentru gama de tractoare Kioti de la 21 la 125 de cai putere. Tractoarele Kioti sunt renumite la capitolul fiabilitate și, ca dovadă, producătorul vă oferă o garanție de până la 5 ani.

Dovadă clară că ați optat pentru unul dintre cele mai bune utilaje agricole de pe piață!

Utilaje agricole

87

Utilajefermier agricoleîn România 88 Tânăr

Micul fermier visează la un tractor măreţ

„Dacă aş fi avut acum 600 ha de teren agricol, aş fi aspirat la un tractor care m-a impresionat foarte tare”, spune Matei Lupşa. Care este tractorul visurilor lui şi ce le recomandă colegilor de breaslă aflaţi la început de drum?

P

e tânărul fermier din judeţul Călăraşi l-am cunoscut în numărul trecut al revistei. Acesta lucrează, împreună cu tatăl său, aproximativ 200 ha de teren. Au pornit la drum prestând servicii pentru alţi agricultori, aşadar în ferma lor au apărut mai întâi utilajele şi apoi terenul.

PRIMUL TRACTOR ARE 13 ANI ŞI 10.000 ORE DE LUCRU „Încă din 2008 am mers pe varianta de tractoare de la Deutz-Fahr, primul tractor din anul respectiv este încă în fermă. Are 13 ani şi 10.000 de ore

un articol de

PAULA CIUPAG mai multe pe această temă www.agroinfo.ro

3 SFATURI PENTRU TINERII FERMIERI 1. Nu rişti, nu câştigi: „Fiecare an agricol este diferit, nimic nu e sigur”.

2. La început investeşti şi apoi câştigi: „Nu urmăriţi profitul imediat. De exemplu, fără fiare nu poţi face agricultură de performanţă şi nici nu ai câştig, dar până le achiţi nu ai profit mare”.

3. Comunicaţi cu ceilalţi tineri fermieri din ţară: „Nu neapărat cu cei din zona apropiată, pentru că este şi o anumită concurenţă pe terenuri”.

de lucru şi mi se pare un tractor care şi-a scos banii poate de cinci ori. Faptul că nu ne-a lăsat la greu ne-a determinat să mergem în continuare cu gama Deutz-Fahr, iar la acest moment avem trei tractoare: două mici şi unul mare, toate de la acest furnizor”, precizează Matei.

Cea mai recentă achiziţie a familiei Lupşa în materie de tractoare a fost făcută în 2018 şi este una specială. „Este un tractor ediţie limitată, fabricat strict pentru fermierii din România - Deutz Fahr Agrotron 6165 Copper Brown. Este o mândrie să spunem că noi am fost primii fermieri din România care au avut acest tractor în curte şi unul dintre cele 70 de exemplare din întreaga lume”, spune mândru Matei, absolvent al unei facultăţi de management agricol.

PARTENERIAT DE CURSĂ LUNGĂ Şi în materie de combine, agricultorul a ales tot gama Deutz Fahr, astfel că acum din parcul de utilaje face parte şi o combină de 230 CP nominali, despre care Matei a precizat că „o deţinem de cinci ani şi nu ne-a lăsat la greu. Aici specific că am avut şi susţinerea din partea companiei NHR Agropartners, pentru că mai ales în 2020 nu ne-a presat cu plăţile, ne-au întrebat dacă avem nevoie

Sunt dezamăgit de facultate, pentru că nu se predă conform cu realitatea din teren. Numai din experienţele altor fermieri am învăţat ce înseamnă de fapt o afacere în agricultură MATEI LUPŞA

Tânăr fermier din Călărași

15-30 aprilie 2021

Tânăr fermier Utilaje în România agricole 89 de păsuială, nu ne-au pus dobânzi la dobânzi şi au fost foarte înţelegători cu privire la contextul anului secetos”.

DE CE JCB FASTRAC? Familia Lupşa și-a ales gama de maşini agricole raportându-se la dimensiunea fermei lor. Însă nu se vor opri aici. Matei este încrezător în propriile forţe şi are planuri mari. „Marca mea preferată de utilaje este Deutz-Fahr. În schimb, dacă aş fi avut la momentul actual undeva la 600 de hectare, aş fi aspirat la un tractor care m-a impresionat foarte tare. Se numeşte JCB Fastrac şi mi-l doresc în fermă. Tractoarele JCB Fastrac sunt unice pentru confortul lor de neegalat.

Au suspensie independentă pe ambele axe, faţă şi spate, plus capacitatea de a se deplasa cu o viteză foarte mare în transport. Oferă capacitatea de viteză mare în lucru pe teren accidentat, acolo unde cu un tractor convenţional nu poţi lucra cu o viteză conformă, pentru că te zdruncină foarte tare. Un

AGRICULTORI ÎN IMPAS Matei Lupşa spune că statul ar trebui să-și onoreze promisiunile față de fermierii aflați în dificultate financiară: „Nu ne văităm; nu am maşini de lux, nici nu mor de foame, dar suntem în impas mare.

Este o situaţie excepţională și avem nevoie de susţinere acum.

Tot ceea ce am avut, am investit.

Dar... avem și credite de achitat.

Fără bănci nu poţi să te dezvolţi, iar noi acum suntem îndatoraţi şi mai trebuie să pregătim şi campania de primăvară!” mare plus este şi garanţia extinsă de la JCB, care acoperă orice defecţiune, pe orice parte a tractorului, rapid şi eficient. Vizibilitatea şi siguranţa sunt iarăşi două mari puncte forte, pentru că acest tractor este dotat cu sistem de frânare ABS. Sunt tractoare pe care le vedem în Germania şi Marea Britanie

atât pe câmp, cât şi pe autostrăzi”, spune entuziast Matei.

CÂT TEREN E NECESAR PENTRU A FI RENTABIL? Matei Lupşa şi-a setat deja o serie de obiective pentru următorii ani. Vrea mai mult, mai bun, vrea agricultură de top. „Am intenţia să mă extind, pentru că nu poţi face agricultură la un alt nivel doar cu 200 ha. Este rentabil, dar ai nevoie de o suprafaţă mai mare ca să poţi investi într-o tehnologie de top, şi aici vorbim nu doar de tractoare, ci şi de genetică şi protecţie fitosanitară pentru plante. Sper ca în următorii ani să ajung la 500 ha, ca să putem optimiza afacerea”, mi-a dezvăluit Matei.

NOI LOCURI DE MUNCĂ La dimensiunile actuale, ferma Lupşa este una de familie, neavând nevoie de forţă de muncă externă, însă nu se vor opri aici. „Dacă ne extindem, vom avea nevoie de angajaţi pe care să îi şi formăm, să îi instruim în spiritul firmei noastre. Este nevoie de implicare şi de asumare din partea fiecăruia. La ora actuală în agricultură nu se mai lucrează rudimentar, ci la un alt nivel, sunt utilaje în care ai confortul adecvat, ai satisfacţii, chiar şi o relaxare în câmp, dar trebuie să ştii să le foloseşti.

Pentru mine este şi o pasiune să lucrez cu utilajele”, încheie tânărul fermier.

90 Utilaje agricole

Cum să fii performant în toate condițiile?

La achiziția unui utilaj agricol, întotdeauna trebuie luat în calcul serviciul post-vânzare.

Piesele de schimb au un rol esențial în luarea deciziei, iar calitatea acestora, timpul de livrare și prețul lor sunt factori cheie în această ecuație. un articol de

INDUSTRIEHOF SCHERENBOSTEL mai multe pe această temă www.industriehof.com/ro/

O

analiză și o previzionare din timp a pieselor de uzură care trebuie înlocuite ne scutesc nu doar de stresul timpului de livrare, dar și de costurile ridicate ale acestora în plin sezon.

Calitatea pieselor de schimb este, cu siguranță, cel mai important aspect la care trebuie să fim atenți pentru a fi cu adevărat performanți. Iar talerii de disc sunt componente utilizate frecvent la pregătirea terenului.

TALERUL DE DISC CU CEA MAI MARE DURATĂ DE VIAȚĂ Producătorul francez Forges de Niaux a găsit și a brevetat soluția ideală pentru talerii de disc: o piesă robustă, dar și flexibilă. În prezent, modelul Niaux200 este singurul taler de disc existent pe piață a cărui duritate în zona de lucru ajunge la 55-58 HRC. Niaux200 are 3 zone de duritate diferite: 1. zona centrală de fixare, cu o duritate 48-50 HRC oferă flexibilitate; 2. zona de tranziție: 50-55 HRC; 3. zona exterioară cu duritate 55-58 HRC, pentru o rezistență mare la uzură. În urma acestui tratament brevetat, Niaux200 a devenit talerul de disc cu cea mai mare durată de viață existent pe piață, precum și unul cu o mare flexibilitate și rezistență la șocuri.

Producătorul oferă garanție împotriva fisurilor pe toată durata de viață a talerului de disc.

Renumitul producător francez, Forges de Niaux, a făcut pionierat în domeniu încă din anul 1945, când a

15-30 aprilie 2021

produs primul taler de disc. În 1985, acesta a lansat primul disc cu duritate 46 HRC, iar în 2009 a fixat un nou standard: Niaux200 cu o duritate care ajunge la 55-58 HRC. CALITATEA TĂIERII Un alt aspect deosebit de important care face un taler de disc performant este calitatea tăierii. Și la acest capitol Niaux200 are o proprietate importantă, și anume aceea de auto-ascuțire.

Practic, talerul de disc rămâne ascuțit pe toată durata sa de viață, iar acesta este un aspect important în calitatea lucrării și în economia de carburant datorită înaintării mai ușoare.

REZISTENȚA PIESELOR DE UZURĂ PENTRU PRELUCRAREA SOLULUI Performanța pieselor de schimb este dată de materialul din care sunt

confecționate, de tratamentul aplicat și de optimizarea formei acestora.

Pentru îmbunătățirea performanțelor, piesele pot fi acoperite cu Wolfram, întărite cu suduri din materiale speciale rezistente la uzură (sormaitate), sau prin aplicarea unor plăci de carbură de Wolfram, cunoscute ca “plăcuțe widia”. Un dezavantaj al plăcuțelor de carbură de Wolfram ar fi acela că ele sunt casante, nefiind recomandate în solurile cu pietre.

Piesele cu carbură de Wolfram au, în general, o durată de viață mult mai ridicată, își păstrează forma, adâncimea și unghiul de lucru.

Pe lângă calitatea plăcilor de carbură și lipirea acestora, un rol esențial îl are materialul de bază.

Piesele fabricate de producătorul german Industriehof Scherenbostel folosesc materialul de bază X1400, cu

Utilaje agricole o rezistență extremă la uzură și care poate fi modelat prin turnare. Acest oțel bainitic de tip 100Cr6 pentru specialiști are o rezistență mare la impact și la abraziune, estimată la 3800 MPa, de trei ori mai bună decât oțelul comercial.

Având corpul de bază turnat, piesa poate avea forme complexe, foarte bine optimizate, ușor de obținut și la un cost optim. Acoperirea zonelor de atac ale pieselor de uzură cu plăcuțe din carbură de tungsten (metoda clasică) ar rezolva parțial problema complexă a uzurii, conform producătorului german.

REZISTENȚĂ DUSĂ LA EXTREM Seria eXtreme de la Industriehof este adresată, așa cum îi spune și numele, condițiilor extreme de uzură. O performanță obținută prin studiu și testare, Industriehof având peste 45 de ani de experiență în producerea și distribuția pieselor de schimb.

Standul de testare STAND DE TESTARE ÎN CONDIȚIILE GRELE DIN CÂMP Pentru optimizarea formei pieselor și pentru testare, producătorul german Industriehof și-a construit un centru de testare. Este vorba despre un bazin care conține 22 metri cubi de piatră concasată și un dispozitiv de rotire a pieselor în acest bazin conectat la un calculator. La intervale regulate, piesele supuse testării sunt verificate și măsurate pentru a observa modul în care s-au uzat.

Industriehof a testat rezistența la

Ţîrle Călin Mobil: +40727766582 E-Mail: C.Tirle@industriehof.com

abraziune a pieselor de uzură, variind durata, intensitatea sau înclinarea, ca și cum ar lucra efectiv pe câmp.

Această experimentare, susținută de cercetări pe oțel, precum cea desfășurată la Universitatea din Dresda, a dus la o mai bună înțelegere a modului în care se comportă și a ceea ce trebuie îmbunătățit pentru a prelungi durata de viață a pieselor de uzură.

Astfel, timpul de optimizare a formei unui reper este redus chiar și cu câțiva ani, obținând o piesă cu o formă adaptată pentru fiecare lucrare în parte.

91

92 Utilaje agricole

Tehnica fertilizării corecte

Pentru a obține recolte mai bune, fermierii administrează diferite tipuri de îngrășăminte. Fertilizarea cu mașini și echipamente mici sau de proastă calitate este egală cu pierderea de timp și mai ales de bani.

L

a ora actuală, pe piață pot fi achiziționate mașini de împrăștiat îngrășăminte care, în funcție de caracteristicile tehnice pe care le au, se potrivesc pentru diferite tipuri de exploatații agricole.

DISTRIBUITORUL DE ÎNGRĂȘĂMINTE RMD-1000 Mașina RMD-1000 are o componentă constructivă a unităților mecanice care vă permite să maximizați raționalizarea consumului de îngrășăminte. Datorită formei discului și a paleților mecanismului de împrăștiere, eficiența fertilizării solului crește semnificativ, iar în tot acest timp se face o economie considerabilă de îngrășăminte.

Distribuitorul de îngrășăminte

15-30 aprilie 2021

un articol de

STRONG MACHINERY mai multe pe această temă www.strongmachinery.ro

este extrem de rezistent la uzură și solicită o sarcină ușoară de la arborele cardanic al tractorului, ceea ce vă permite să folosiți mașina de fertilizat mult timp fără intervenții.

Distribuitorul de îngrășăminte minerale este echipat cu componente mobile, care sunt un mecanism cu transmisie cuplată iar sarcina pe aceste elemente este redusă datorită distribuției uniforme pe componentele de susținere a mașinii.

Distribuitorul de îngrășăminte RMD conține elemente de îmbinare realizate din aliaje de înaltă rezistență, ceea ce permite utilizarea lor în diferite condiții meteorologice. Componentele de protecție sunt fabricate dintrun material rezistent la coroziune, deformare și căldură.

Utilaje agricole CARACTERISTICI DISTINCTIVE În plus, distribuitorul de îngrășăminte are următoarele caracteristici distinctive: • cu ajutorul acțiunilor experimentale s-a obținut o distanță mare de împrăștiere, în timp ce granulele de îngrășământ rămân intacte; • agitatorii de tip melc acționează ca un element de lucru al agitatorului, care au un design adecvat pentru curgerea

uniformă a îngrășămintelor pe discurile de distribuție, prevenind spargerea granulelor de îngrășământ; Distribuitorul are o protecție din cauciuc, al cărui scop este protejarea persoanelor care operează echipamentul și a tractorului.

Acest echipament poate fi echipat suplimentar cu roți de tip transport, care permit mutarea lui ușoară și în siguranță.

DISTRIBUITOARELE DE ÎNGRĂȘĂMINTE RMD Modele

BR-4

BR-6/BR-6G

BR-9G

BR-9G

Capacitate (kg)

500

1000

1200

3000

Greutate proprie (kg)

130

390

410

950

Lățime de împrăștiere m)

8-12

18-24

18-24

18-24 sau 26-36

Productivitate (ha/oră)

4,4-27

8,8 - 36

8,8 - 36

8,8 - 36

Cantitate administrată (kg/ha)

20-1750

Dimensiuni (lungime x lățime x înălțime) (mm)

1200 x 1100 x 1250

Putere necesară (CP)

60

Viteza de lucru (km/oră)

1400 x 2100 x 1200

1400 x 2100 x 1400 80 15

3200 x 2600 x 2400

7 AVANTAJE MAJORE Avantajele distribuitorului de îngrășăminte minerale RMD sunt: Este posibilă reglarea lățimii de împrăștiere a îngrășămintelor de la 18 la 24 m sau de la 24 la 36 m (în funcție de modelul ales); În echiparea standard intră prelata de protecție care menține îngrășămintele uscate chiar și pe timp ploios; Există versiune tractată și purtată, în funcție de necesități; Productivitate mare, de la 8,8 la 36 de hectare/oră (în funcție de cantitatea aplicată la hectar); Capacitatea de încărcare a modelului RMD-1000 este de 1000 kg, RMD-1200 este de 1200 kg, iar RMD3000 este de 3000 kg; Distribuitorul funcționează - în siguranță – cu o viteză de rotație de 540 rpm; Tot pentru lucrul în siguranță, toate ansamblurile au fost verificate pe bancuri de testare de către departamentul de verificare a calității.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

93

94 Utilaje agricole

A crescut ECHIPA Amazone România Amazone România are un nou director general și o echipă solidă.

Astfel, compania doreşte să se implice activ în promovarea întregului său portofoliu de utilaje şi, implicit, în creşterea cotei de piaţă. un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

G

rupul Amazone are, începând din martie 2021, un coordonator al echipei din România, în persoana lui Franz Jakoby, un nume binecunoscut în industria maşinilor agricole din ţara noastră. Noul director general Amazone România conduce o echipă formată din trei directori regionali de vânzări, trei oameni de service şi doi product-manager.

Cu o istorie de aproape 140 de ani, Amazone este unul dintre principalii producători mondiali de utilaje agricole. În 2020, Grupul a avut o creştere a cifrei de afaceri de 15% faţă de 2019.

MARKETING DIN FERMĂ ÎN FERMĂ Amazone România şi-a propus să crească vizibilitatea companiei în piaţă prin organizarea mai multor demonstraţii în câmp. "Vom merge direct, ca producător, în acţiuni de marketing la fermieri. Uneori dealerii nu au timpul

15-30 aprilie 2021

necesar pentru a organiza aceste activităţi, iar noi ne dorim să fim mai vizibili în piaţă. Deşi avem nişte cote de piaţă extraordinare la maşinile de fertilizat şi de erbicidat, utilajele Amazone pentru prelucrarea solului încă nu sunt cunoscute la nivelul la care noi ne dorim şi unde avem un potenţial foarte mare de creştere", ne-a declarat Franz Jakoby.

Amazone este un brand foarte apreciat și pentru semănătorile mecanice cu lăţime de lucru relativ mică, dar la semănătorile mari mai e loc de creștere în piaţă. "Vom promova intens semănătorile de păioase Cirrus, maşinile mari de 6-8-9 metri, precum şi noua semănătoare de precizie Precea", a afirmat Franz Jakoby.

Chiar şi în condiţiile speciale de anul acesta, echipa Amazone România doreşte să organizeze demonstraţii în teren, direct la fermieri, pentru grupuri mici de potenţiali clienţi şi cu utilaje personalizate nevoilor acestora.

PIAŢA E STABILĂ, DAR CRESC TERMENELE DE LIVRARE Franz Jakoby apreciază că piaţa din România va evolua oarecum la fel ca şi anul trecut, cu o mică scădere.

Avem multe proiecte care funcţionează foarte bine, au recunoaşterea şi confirmarea internaţională şi pe care dorim să le facem mai bine cunoscute în piaţa din România FRANZ JAKOBY

Director general Amazone România

"Cererea din partea fermierilor există, dar pentru noi va fi o provocare să livrăm utilajele cerute într-un timp cât mai scurt. Cei mai mulţi dealeri au fost foarte prevăzători vizavi de anul acesta şi nu au comandat stocuri mari. În Germania se aplică acum un proiect masiv de subvenţionare a achiziţiei de utilaje agricole, ceea ce a dus la încărcarea unităţilor de producţie. Deja au crescut mult termenele de livrare, la unele grupe de maşini vorbim acum de octombrie - noiembrie. Pandemia a dus şi la întârzieri din partea furnizorilor de subansamble, iar unele piese nu mai ajung la timp. Suntem însă optimişti şi sperăm că va fi un an bun pentru fermierii români", a încheiat Franz Jakoby.

Cu o experiență de peste 10 ani în sectorul maşinilor agricole, Franz Jakoby este și fermier, lucrând peste 130 ha de teren.

Utilaje agricole

95

96 Utilaje agricole

PROTECŢIA ACTIVĂ A SOLULUI CU KORALIN

Cultivatorul hibrid Koralin 9 - o nouă “bijuterie” marca LEMKEN prezentată la finalul lunii martie - este ideal pentru prelucrarea la suprafaţă a solului și distrugerea buruienilor, fiind un adevărat "glifosat mecanic".

"M

uncim în echipă, alături de fermieri şi avem programe personalizate astfel încât clienţii noştri să fie mulţumiţi. Toate programele de dezvoltare ale Lemken sunt orientate spre agricultura durabilă a viitorului", a reafirmat Nicola Lemken, proprietarul businessului de familie, ataşamentul companiei pentru inovaţie şi munca în echipă.

Alături de Koralin, un exemplu în acest sens sunt și maşinile Steketee pentru combaterea mecanică a buruienilor.

PRELUCRARE COMPLETĂ, LA MICĂ ADÂNCIME Koralin 9 este un gruber (cultivator hibrid) destinat prelucrării la "supersuprafaţă" a solului, la o adâncime de 3-10 cm, cu o mare adaptabilitate la profilul și denivelările solului, are consum redus de combustibil şi viteză mare de lucru.

Cultivatorul Koralin este alcătuit dintr-o combinaţie de instrumente care acţionează pe verticală şi orizontală pentru prelucrarea solului, cu risc scăzut de blocare şi cerinţe reduse de tracţiune. Tăierea superficială a materiilor organice şi prelucrarea solului pe toată lățimea de lucru, cu întreruperea acțiunii capilare, cu un control precis al adâncimii de lucru şi consistenţă

15-30 aprilie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

chiar şi în condiţii de teren accidentat.

Acestea sunt principalele atuuri ale noului utilaj.

PĂSTRAREA APEI ÎN SOL Koralin este destinat prelucrării superficiale a terenului după recoltare (dezmiriştire) şi acţionează prin mărunţirea resturilor vegetale, distrugerea samulastrei şi a buruienilor în vegetaţie, precum şi prin încorporarea seminţelor în sol, în vederea stimulării germinaţiei acestora.

Noul cultivator-hibrid Koralin 9 de la LEMKEN protejează solul împotriva eroziunii și stimulează capacitatea sa de reținere a apei.

UN UTILAJ COMPLEX CU UTILIZARE DELOC COMPLICATĂ Aşa cum a fost descris de către specialiştii Lemken, Koralin este "un utilaj complex şi complicat, dar a cărui utilizare este simplă şi deloc complicată". Conceputul dezvoltat de Lemken include o baterie dublă de discuri, urmată de trei rânduri de sape/dălţi

(de tip A blade), un rând de gheare pentru uniformizare şi în final un tăvălug "flat roller bar".

Atât discurile (cu diametrul de 510 mm), cât şi dălţile de tăiere sunt ataşate individual de cadru. Discurile pre-taie solul pe verticală pe aceeaşi linie cu vârful sapelor (dălţilor), care la rândul lor continuă apoi prelucrarea şi tăierea pe orizontală a solului. De asemenea, dispunerea la un interval de 300 mm a dălţilor, care care au o lăţime de 380 mm, permite prelucrarea integrală pe orizontală a solului pe întreaga lăţime de lucru a utilajului.

Utilajul dispune de un sistem de control precis al adâncimii, separat pentru bateria de discuri, cât şi pentru dălţile cu acţiune orizontală. Acest concept nou de control al adâncimii de lucru se bazează pe roțile centrale de sprijin și de transport şi pe roata frontală.

Noul cultivator hibrid de la Lemken este disponibil în două variante, cu lăţimi de lucru de 6,6 m şi 8,4 m. Pentru alte detalii teh­ nice, precum și pentru a viziona materialul video cu Koralin 9 în lucru, scanează codul QR!

Utilaje agricole

97

98 Info companii

Schäffer: încărcătoarele telescopice pe roți

Compania de prelucrare a lemnului condusă de Karl Koppermüller, în Germania, produce în fiecare an 80.000 mc de talaș.

Schäffer 9510 T, 9630 T și 9660 T sunt încărcătoarele telescopice indispensabile activității fabricii.

Pentru a economisi suprafața de depozitare, 9660 T lucrează la înălțimi mari. Rampele abrupte nu ridică probleme încărcătorului telescopic (157 CP) pe roți

F

abrica din Gangkofen, Bavaria de Jos, are șase muncitori și o flotă de utilaje pe măsură. Pe lângă diferite camioane cu tocătoare de lemn, containere și containere basculante, sortatoare și camioane cu podea glisantă, parcul de utilaje se bazează și pe cele trei încărcătoare telescopice cu roți de la Schäffer. Utilajele trebuie să îndeplinească o gamă largă de sarcini: așchiere contractuală în pădure, la marginea drumurilor și în zone de repartizare și compensare; transport și despicare bușteni, transporturi vrac; stivuirea mărfurilor vrac; umplerea sortatoarelor și a containerelor.

DE CE A ALES SCHÄFFER? Karl Koppermüller își amintește bine de ce a luat decizia de a cumpăra primul său Schäffer, 9310 T, în 2009. “Am vrut un utilaj compact pentru lucrări permanente de încărcare. Cu toate acestea, criteriul a fost ca încărcătorul

15-30 aprilie 2021

un articol de

FARM TECH SRL mai multe pe această temă www.farmtech.ro

să poată fi transportat într-un container pe un camion. Utilajele pot fi apoi alocate în mod flexibil în diferite locații”, spune antreprenorul. Acesta a fost interesat și de stivuitoare telescopice (telehandler) cu patru roți directoare, dar acestea, deși aveau înălțime mai mare de lucru, nu au reușit să atingă manevrabilitatea, viteza și vizibilitatea încărcătoarelor telescopice Schäffer cu direcție centrală pivotantă. În plus, “încărcătoarele Schäffer prevăzute cu o cupă cu basculare înaltă pot forma grămezi de talaș până la o înălțime de 9 metri. Niciun alt producător nu ne putea oferi un încărcător telescopic cu această capacitate”, preciza investitorul german.

FIABILITATEA - ELEMENT ESENȚIAL A urmat un 9510 T în 2011, un 9630 T în 2016 și un 9660 T la începutul anului 2020, înlocuind primul 9310 T. „Astăzi, aceste trei încărcătoare telescopice pe roți au fiecare 400-1000 de ore de funcționare pe an. Prin urmare, acestea sunt utilajele cheie ale companiei noastre, unde fiabilitatea absolută este elementul esențial. Încă de la primul Schäffer am înțeles că ne putem baza pe aceste utilaje, astfel încât deciziile noastre pentru încărcătoare telescopice suplimentare pe roți au fost foarte rapide în favoarea Schäffer", a explicat Karl Koppermüller.

CONFORT SPORIT LA OPERARE „Este o plăcere să lucrezi cu încărcătoarele Schäffer - chiar și mai multe ore. Cabinele spațioase oferă o vizibilitate perfectă, foarte importantă atunci când manevrăm în hale de depozitare și în perimetrul ... ››› 100

Utilaje agricole

99

100 Info companii

Karl Koppermüller (dreapta) alături de angajatul său Herbert Resch: 9660 T funcționează aproximativ 1000 de ore în locația Koppermüller

››› 98 ...mașinii de sortare. Diametrul de viraj relativ mic al utilajelor este, de asemenea, un avantaj”, spune mulțumit angajatul Herbert Resch. Acesta este încântat și de confortul pe care îl oferă utilajele. “Încărcătoarele sunt prevăzute cu un circuit de lucru sensibil la detectarea sarcinii și amortizarea poziției finale, au aer condiționat și echipamente radio”, a adăugat acesta.

CARACTERISTICI PERSONALIZATE Proprietarul a comandat încărcătoarele în culorile aferente companiei sale - galben Koppermüller strălucitor.

A avut și câteva cerințe speciale. “Pentru mine era important ca talașul să nu pătrundă în brațele telescopice. Procesăm bucăți de 15 mm și peste. Pentru a realiza acest lucru, Schäffer a găsit rapid o soluție adecvată sub formă de panouri de etanșare și covoare de cauciuc pentru protecție. Încărcătoarele Schäffer sunt construite exclusiv conform specificațiilor, așa că dorințele mele speciale au putut fi îndeplinite

Printre activitățile zilnice ale companiei Koppermüller: scoaterea așchiilor din sortator și umplerea containerelor pentru transport.

direct din fabrică”, a explicat Karl Koppermüller.

UTILAJE MULTIFUNCȚIONALE Aplicațiile deosebit de flexibile sunt asigurate de gama largă de atașamente care pot fi montate și schimbate. Pe lângă cupele înalte cu înclinare, Karl Koppermüller folosește și cupe de prindere și separatoare de bușteni. “Cupa de prindere ne ajută să strângem rapid talaș. Este de asemenea, potrivită pentru încărcarea și stivuirea trunchiurilor, ramurilor și crenguțelor”, explică. Cel mai puternic instrument utilizat împreună cu încărcătoarele este despărțitorul hidraulic de bușteni.

Produce 80.000 mc de talaș pe an, însă încărcătoarele transportă această cantitate de mai multe ori. Fie că vorbim de colectarea

ramurilor din locație, de umplerea sortatorului după așchiere, de îndepărtarea talașului sortat și poziționarea în depozite sau umplerea containerelor pentru transport, un încărcător Schäffer deplasează fiecare așchie de mai multe ori. Karl Koppermüller este impresionat în special de viteza cu care 9660 T și cupa cu basculare mare îi umple camionul articulat cu podea glisantă (capacitate în vrac 94 mc): containerul este umplut în mai puțin de 15 de minute.

Cât de eficient lucrează încărcă­ toarele telescopice Schäffer 9510 T, 9630 T și 9660 T în fabrica lui Karl Koppermüller, puteți vedea în videoclip scanând codul QR!

În mai puțin15-30 de 15 minute, aprilie 9660 2021T umple camionul articulat cu podea glisantă (capacitate în vrac 94 mc). Înălțimea de ridicare cu brațul telescopic retras este impresionantă - 4,80 m

Utilaje agricole 101

102 Utilaje agricole

MECANICA CEAHLĂU împlinește 100 de ani

Care este cea mai veche firmă din România? E o întrebare la care cu greu putem răspunde cu exactitate, dar cu siguranță putem spune că anul acesta Mecanica Ceahlău împlinește 100 de ani de activitate.

M

ecanica Ceahlău, singurul producător român de echipamente și utilaje agricole, aniversează anul acesta 100 de ani de existență.

1921 - ANUL ÎN CARE ISTORIA MECANICA CEAHLĂU ÎNCEPE Istoria companiei începe în 1921, când industriașul Socrat Lalu a înființat firma cu 16 angajați și 3 strunguri. În numai 5 ani, compania avea peste 130 de angajați care reparau vagoane de călători, injectoare de locomotivă și făceau tucerie comercială. Producția mașinilor agricole a început în 1953 și a devenit treptat principalul obiect de activitate al companiei, echipamentele Mecanica Ceahlău fiind prezente, din acel moment, în ferme de pe tot teritoriul României, cât și în țări precum Rusia, Statele Unite, Ucraina, Ungaria, Slovenia, Bulgaria, R. Moldova, Polonia, Italia sau țări din Africa și Asia.

15-30 aprilie 2021

mai multe pe această temă www.mecanicaceahlau.ro

cu echipamente agricole pentru a putea oferi fermierilor toată gama de utilaje necesare unei ferme agricole și cele mai bune soluții pentru rezultate optime.

PRIMA SEMĂNĂTOARE În 1972 s-a realizat prima semănătoare (SPC 6), produs care a devenit etalon al companiei. Vânzările înregistrate au încurajat dezvoltarea gamei de semănători, care au devenit rapid recunoscute pentru fiabilitate și siguranța în lucru. Ulterior, s-au achiziționat licențe Kleine pentru semănători de mare precizie și Lemken pentru pluguri reversibile și compactoare, iar din 2006 compania este listată la Bursa de Valori București, având acționari majoritari SIF Moldova (73,30%) și New Carpathian Fund (20,2%). Portofoliul companiei a fost constant completat

CONCEPT 100% ROMÂNESC Anul 2014 reprezintă un moment strategic în dezvoltarea companiei, astfel Mecanica Ceahlău intră într-un amplu proces de modernizare a fabricii, care impune investiții importante în reabilitarea și retehnologizarea în special a atelierelor de debitare laser, tratamente termice, sudură, vopsitorie și montaj, a proceselor și instrumentelor de lucru, totul dublat de procedee stricte de control al calității. Totodată, a fost extins portofoliul de produse, lansându-se astfel noua generație realizată în concept 100% românesc. De asemenea, se reînnoiesc certificările ISO (TUV), care atestă calitatea ... ››› 104

un articol de

MECANICA CEAHLĂU

Utilaje agricole 103

104 Utilaje agricole

››› 102 ...ce stă la baza modului de lucru în activitatea de producție desfășurată de către companie.

CE REPREZINTĂ ANUL 2021 PENTRU MECANICA CEAHLĂU? CEO-ul companiei, Sorin Moleșag, răspunde: “Reprezintă 100 de ani de activitate, 100 de ani de tradiție, 100 de ani de cercetare și inovare. La Mecanica Ceahlău realizăm toata gama de utilaje necesară tuturor categoriilor de fermieri. Utilajele sunt realizate în concept 100% românesc în fabrica de la Piatra Neamț”.

Din dorința de a completa portofoliul propriu și de a veni în ajutorul agricultorilor cu soluții complete, Mecanica Ceahlău a încheiat o serie de parteneriate cu companii de top, precum: CNH Industrial, un partener internațional cu tradiție și reputație în domeniul producției de tractoare, lider în tehnologie și utilaje de înaltă clasă de peste 70 de ani. Gama sa premium de tractoare STEYR produse în Austria asigură condiții excepționale de confort și înaltă precizie, folosind inovații tehnologice testate care au capacități dovedite pentru a maximiza productivitatea operatorilor din

15-30 aprilie 2021

Ne mândrim cu experiența de 100 de ani și cu preocuparea permanentă de modernizare a produselor din portofoliu, astfel încât să răspundem constant cerințelor agriculturii moderne din România și nu numai SORIN MOLEȘAG

CEO Mecanica Ceahlău

agricultură, industria forestieră și sectoare municipale.

Alți parteneri sunt Bgroup, pentru gama de mașini de erbicidat Projet, încărcătoare frontale STOLL și Bellucci& Rossini pentru remorci agricole.

35 DE PRODUSE PROPRII Mecanica Ceahlău deține în prezent showroom-uri proprii în Timișoara, Iernut (jud. Mureș) și Piatra Neamț, urmând să mai deschidă și altele în următoarea perioadă, peste 35 de produse proprii în portofoliu, o rețea națională de

parteneri, echipă de vânzări foarte bine pregătită și servicii post vânzare de calitate. Compania realizează în fabrica de la Piatra Neamț gama completă de utilaje pentru pregătirea patului germinativ (pluguri, scarificatoare ușoare și grele, grape cu discuri independente, combinatoare), semănat (semănători pentru plante prășitoare și pentru păioase), întreținere culturi (prășitori, mașini de împrăștiat îngrășăminte solide, mașini pentru stropit), greble, cositori și mașini de balotat.

PLANURILE MECANICA CEAHLĂU PENTRU URMĂTORII 100 DE ANI “Ne dorim în continuare ca Mecanica Ceahlău să fie brandul românesc reprezentativ pentru toți fermierii din țară și depunem eforturi constante ca acest lucru să rămână neschimbat.

Astfel, echipa noastră de cercetare și dezvoltare lucrează permanent la modernizarea produselor din portofoliu în așa fel încât să răspundem cerințelor agriculturii moderne din România, cât și de peste hotare. Mecanica Ceahlău reprezintă, atât în momentul de față, cât și peste 100 de ani, soluția completă și integrată pentru orice fermier”, declară reprezentanții companiei.

Utilaje agricole 105

106 Nutriţie

Cum hrănim corect o vacă bună de lapte?

Crescătorii de animale știu că nu este ușor să întreții și să exploatezi bovine de lapte. Pentru a da producții rentabile, animalele au nevoie de o furajare adecvată. Iată 7 reguli ale hrănirii vacilor performante!

P

entru a hrăni corespunzător o vacă de lapte, trebuie cunoscute particularitățile de digestie ale acesteia, și anume: • activitatea de ingestie a hranei osci­ lează între 6 şi 9 ore pe zi; • în sistemul digestiv participarea microflorei şi a microfaunei ruminale este activă şi premergătoare acţiunii fermenţilor digestivi proprii; • microorganismele asigură forma­ rea a 9­12 g proteină microbiană la 100 grame de substanţă organică diges­ tibilă.

neproteic (substanţe azotate sintetice neproteice); • produşii principali ai proceselor de di­ gestie ruminală sunt acizii graşi volatili (AGV); din total, acidul acetic, propionic şi butiric reprezintă 95% și asigură 60­ 80% din necesarul energetic al vacilor.

ACTIVITATEA RUMINALĂ De asemenea, procesele ruminale sunt foarte complexe. Dintre acestea amintim: • valorificarea eficientă a furajelor cu conţinut ridicat în celuloză; la vaci, conţinutul minim în celuloză al S.U. din raţie este de 14%; • sinteza vitaminelor K, C şi a celor din complexul B; • sinteza proteică asigură 30­50% din necesarul de proteină prin azotul

RAȚII CARE DEREGLEAZĂ PH-UL Un pH­ul ruminal optim se înca­ drează între 5,8 și 6,9. Scăderea valorii lui determină o stare de acidoză, care are ca efect inapetenţă, reducerea di­ gestibilităţii substanţelor nutri­ tive, scăderea procentului de grăsime din lapte şi tulburări de reproducţie, situaţie caracteristică raţiilor bogate în glucide fermentescibile şi sărace în azot. Raţiile

un articol de

LAVINIA ŞTEF

PARTICULARITĂȚI DE HRĂNIRE ALE VACILOR PERFORMANTE Pe lângă aceste particularități, tre­ buie știut că vacile cu producţii de lapte de peste 5000­6000 litri au o dezvoltare corporală mare şi prezintă un metabolism general crescut, cu predominarea catabolismului. În cazul acestora, se constată un ritm cardiac accelerat, tensiunea arterială şi presi­ unea venoasă mai mari, funcţii intense ale organelor, digerarea hranei de 1,5 ori mai rapid şi repetarea de mai multe ori a perioadelor de rumegare în 24 de ore, comparativ cu vacile care au o producţie scăzută de lapte.

Vacile performere au de regulă un temperament liniştit, fiind mai retrase, şi se odihnesc mai mult. În cazul vacilor

Sursa foto: www.canva.com

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

sărace în glucide şi bogate în azot re­ duc concentraţia de AGV, determinând alcaloza ruminală și favorizând bac­ teriile coli şi de putrefacţie, fapt care afectează producţia de lapte.

15-30 aprilie 2021

Nutriţie 107 de lapte, îndeosebi a celor perfor­ mante, trebuie cunoscute și respec­ tate preferinţele lor furajere.

7 MĂSURI CU EFECTE IMEDIATE ÎN FURAJAREA VACILOR DE LAPTE Plecând de la aceste particularități, pentru a favoriza consumul de furaje, pentru a menţine o activitate normală la nivelul digestiv şi pentru a se evita tulburările metabolice, este indicată respectarea unor reguli cu efecte pozi­ tive imediate pentru animal: Pentru îmbunătăţirea consumului se recomandă: ­ Utilizarea de furaje apetisante şi de bună calitate; ­ Furajele însilozate să fie bine conservate; ­ Furajarea se efectuează continuu; ­ Prevenirea formării depozitelor mari de grăsime la sfârşitul perioadei de lactaţie îmbunătăţeşte consumul de hrană la începutul lactaţiei următoare.

1.

2.

Rație constantă: prin evitarea schimbărilor bruşte în regimul alimentar, microsimbionţii se adap­ tează mai bine Reglarea pH-ului ruminal astfel: ­ Amestecurile de concentrate se

3.

ALTE CERINȚE DE HRĂNIRE Pe parcursul lactaţiei la vacile de lapte, furajarea se face dife­ renţiat. Întrucât necesarul de energie şi de substanţe nutritive al unei vaci este influenţat de evoluţia curbei de lactaţie, precum şi de starea ei fiziologică, modul de hrănire trebuie adap­ tat acestor cerinţe.

Scanează codul QR și vezi care este cea mai bună strategie de hrănire în faza ascendentă a curbei de lactaţie.

vor administra fracţionat, câte 2­4 kg la un tain; ­ Se va evita administrarea concen­ tratelor premergător furajelor volu­ minoase; ­ Grăunţele de cereale se vor utiliza de preferinţă aplatizate, zdrobite sau urnite, dar cu granulaţie mare. În amestecurile de concentrate se va introduce şi bicarbonat de sodiu, care asigură tamponarea pH­ului ruminal atunci când cantităţile de concentrate sunt mari.

Utilizarea de grăsimi protejate pentru a crește nivelul energetic al raţiilor.

Folosirea cu precădere a şroturilor şi turtelor în care proteina este puţin fermentescibilă, pentru a îmbunătăţi utilizarea acesteia din raţia furajeră.

Asigurarea unor raporturi optime între concentrate şi voluminoase: în funcţie de valoarea lor nutritivă, are loc efectul de comple­ mentaritate între diferitele categorii furajere.

4.

5.

6.

7.

108 Ferma de familie

A dat Coasta de Azur pe traiul din România

C

onstantin Atomei s­a născut în comuna Ghindăoani, județul Neamț, având părinți agricultori.

După o tentativă nereușită de a crea propria afacere în domeniul comerțu­ lui, în urmă cu aproape două decenii, mai exact, în anul 2003, împreună cu soția sa, Mihaela, a hotărât să ia calea străinătății, cu scopul de a câștiga bani mai mulți decât în România. Era cali­ ficat în meseria de bucătar, ceea ce putea constitui un avantaj în strădania sa de a găsi un loc de muncă bine remunerat.

15-30 aprilie 2021

Sursa foto: www.canva.com

După 11 ani de muncă în locuri pe care alții le caută pentru a-și petrece vacanțele, Constantin Atomei a decis să revină definitiv în România și, de 7 ani, este un adevărat fermier, în comuna Crăcăoani, județul Neamț.

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

UN PROIECT DE CURSĂ LUNGĂ ”Așa a și fost, adică am găsit repede un serviciu pe post de bucătar. Timp de aproape 11 ani, am lucrat pe Coasta de Azur, în Sanremo și în Monte Carlo.

Destinații de vis, nu­i așa? Ei bine, re­ numele acestor locuri pentru mine nu a fost suficient de convingător. Mereu, gândul îmi era acasă, în România. Vi­ sam să mă întorc și să locuiesc în sat.

Astfel, încă din primii ani de muncă departe de casă am gândit un așa­nu­ mit proiect de viață, în țara mea. Am decis, împreună cu Mihaela, că ne vom întoarce în țară, pentru a pune bazele unei ferme zootehnice. Dar întâi, tre­ buia să strângem bani”, își amintea Constantin Atomei.

DRUMUL DE LA 3 LA 20 DE VACI INCLUSE ÎN COP În primii trei­patru ani, au agonist banii pentru achiziția de mijloace mecanice de lucru, respectiv tractor și utilajele aferente, mulgători, pre­ cum și pentru construirea unui grajd.

Ulterior, fermierii nemțeni au strâns alți bani, cu care au cumpărat primele 3 vaci. Acum, în cadrul exploatației sale zootehnice din comuna Crăcăoani, județul Neamț, crește 20 de vaci. Cel mai important pas înainte l­a făcut după înscrierea în Controlul Oficial al Producției de Lapte.

PRODUCȚIE DIVERSIFICATĂ, DESFACERE ASIGURATĂ Familia Atomei obține lapte, brânză telemea, caș, cașcaval și alte produse lactate, pentru piața locală ­ familii din comună și din împrejurimi, făcându­ le pe plac inclusiv vârstnicilor, care îi comandă în special brânză "scoaptă"­, precum și pentru piața din Piatra Neamț. O parte a producțiilor... ››› 110

109

110 Ferma de familie ››› 108 ... ajunge într­o pensiune agro­ turistică din apropiere, dar și pe piața din Iași.

SUBVENȚIILE AU SUSȚINUT DEZVOLTAREA FERMEI "Dotările din fermă le­am finalizat cu banii din acele subvenții. Altfel, chiar cu agoniseala după 11 ani de muncă în străinătate, ar fi fost foarte greu. Am realizat tabăra de vară, am achiziționat o rulotă, un generator, o balotieră, precum și un utilaj pentru împrăștierea gunoiului de grajd. Fără astfel de mijloace de lu­ cru, nu poți progresa. În plus, tot cu banii din COPL am sporit efectivele și am sta­ bilizat numărul de rase. De fapt, acum, am doar 3 exemplare din rasa Balțată cu Negru Românească și restul doar Bălțată Românească tip Simmental", mărturisea fermierul.

Am fost ajutați foarte mult de Asociația Crescătorilor de Animale Operatorul I.A. Târgu Neamț, iar acum îi mulțumesc mult doamnei Margareta Mihăilescu și întregii echipe, care a fost alături de noi, micii fermieri, ajutându-ne să ne îmbunătățim activitatea și să accesăm mai multe fonduri CONSTANTIN ATOMEI

Crescător de bovine, jud. Neamț

de animale din care face parte, cât și pe cele 22 ha luate în arendă.

UN LOC MAI BUN LA PIAȚĂ Dintre "off­urile" de astăzi ale fer­ mierului nemțean, cele mai importante țin de valorificarea producțiilor în piețe. ”Mereu se spune că în piețe producătorii ocupă un sector propriu, iar comer­ cianții îl ocupă pe al lor și că totul este echitabil. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. Comercianții ocupă spațiile și punctele cheie într­o piață, iar pro­ ducătorii fie nu găsesc niciun loc unde să își așeze marfa, fie, în cel mai bun caz, dacă vor să își comercializeze singuri produsele și nu să le dea comercianților, găsesc mesele cele mai dosite și fără vad la clienți”,

Sursa foto: www.canva.com

MODELUL UNEI AFACERI PORNITE DE LA ZERO Ferma lui Constantin Atomei repre­ zintă un model de reușită a unei afaceri pornite de la zero și dovada că se pot spori performanțele în activitatea de creștere și exploatare a vacilor în zona montană a Moldovei, iar acum se cu­ leg roadele. ”Suntem tot mai mândri de rezultatele obținute de către fermierii noștri, între aceștia numărându­se și domnul Constantin Atomei. Roadele pe care am început să le culegem constau din faptul că fermierii dețin acum o sin­ gură rasă de vaci cu lapte sau maximum două rase, au crescut cantitatea și cali­ tatea laptelui, eliberăm Certificate de Origine și Productivitate, avem tot mai multe adăposturi noi, construite con­ form ultimelor norme, furajarea se face după rețete bine gândite, etc.”, spunea Margareta Mihăilescu. În ferma lui Constantin Atomei, pășu­ natul animalelor se realizează atât pe su­ prafața de teren care aparține comunei și care a fost concesionată de asociația locală a crescătorilor

arată Constantin Atomei. Soluția pe care acesta o consideră corectă este aceea de a li se rezerva și producăto­ rilor câteva boxe strategic amplasate, inclusiv prin a le sugera producătorilor să se grupeze, astfel încât, prin rotație, să acopere toate zilele săptămânii cu marfă pe acele tarabe.

15-30 aprilie 2021

O TARABĂ PENTRU APROVIZIONARE CONSTANTĂ ”Eu, de exemplu, merg la piață doar de două ori pe săptămână, deoarece nu am mai multă marfă. Nu pot să lici­ tez o masă, așa după cum au stabilit cei de la piață. Acest lucru îl pot face doar cei cu efective mai mari de animale. Eu mă pot înțelege cu alți producători și ne putem face un program constant de aprovizionare și desfacere a produselor.

Fără discuție, comercianții sunt impor­ tanți și, până la urmă, ei sunt permanent în piețe, în întâmpinarea consumatorilor, acesta fiind, practic, serviciul lor. Dar consumatorul trebuie să aibă șansa de a se aproviziona și direct de la producător, spre beneficiul tuturor. Dacă, într­ade­ văr, s­ar dori ordine și o prezență con­ secventă a producătorilor în piețe, ar fi posibil”, opina producătorul.

INVESTIȚII DIN BANII PROPRII Orizontul de dezvoltare a fermei fami­ liei Atomei include sporirea efectivului la 25 capete vaci la muls, modernizarea parcului tehnic și extinderea adăpostu­ lui, atât pentru perioada de vară, cât și în stabulație. Proiectele de investiții sunt pentru o perioadă de doi ani, finanțarea realizându­se din surse proprii, la cei 52 de ani ai săi fermierul considerân­ du­se dezavantajat de această vârstă, spunând că este prea înaintată în raport cu criteriile de acordare a anumitor finanțări europene.

Au renunţat la mirajul străinătăţii şi nu regretă, căci acum, în judeţul Neamţ, familiile Olaru şi Grigoraş trăiesc din creşterea bovinelor, exploatând 45 de vaci cu lapte. Scanează codul QR și citește-le povestea de succes!

Mai multă plimbare, mai mult lapte

Am observat adesea că vacile se mișcă mai sprinten și fără dureri pe zonele de mers pardosite cu covoare din cauciuc. Vacile cărora le place să se miște mai mult tind să se hrănească mai frecvent. un articol de

SIMONA EHMANN mai multe pe această temă kraiburg-elastik.com

A

numiți parametri de comporta­ ment ai vacilor pot furniza in­ formații despre deplasarea lor în siguranță pentru îndeplinirea nevoi­ lor lor naturale. Disconfortul produs de mișcare cauzează, printre altele, o asi­ milare necorespunzătoare a hranei!

4 MARI AVANTAJE Zilnic, pe pardoseala din cauciuc vacile se mișcă aproape de două ori mai mult. Animalele active sunt mai productive și mai sănătoase, deoarece dacă stau nemișcate se abțin de la comportamente naturale impor­ tante. (Platz și colab., 2007) Lungimea pașilor e aproape aceeași ca pe pajiștile naturale. Lungimea pasului arată dacă ani­ malele se simt în siguranță când merg.

Măsurători comparative în grajdul cu

1.

2.

stabulație liberă arată că vacile fac pași semnificativ mai mari pe cauciuc decât pe beton; valoarea atinsă de cca. 80 cm este comparabilă cu lungimea pasului pe un sol natural. (Benz, 2002) Hrănire mai frecventă. Pentru a menține pH­ul în rumen la un nivel optim, rumegătoarele ar trebui să­și consume furajele în rații mai mici și cât mai des posibil. Dacă suprafețele de mișcare sunt confortabile, vacile se mișcă mai sigur și fără dureri. Acest lu­ cru le încurajează să se hrănească mai frecvent. (Partes, 2004) Siguranță în preajma robotului de muls. „Am observat adesea că vacile noastre se mișcă mai sprin­ ten pe aleile moi și antiderapante. Asta ne arată că se simt mai în siguranță și nu au dureri când se deplasează pe covoarele din cauciuc. Este exact ceea ce avem nevoie, ca lucrurile să funcționeze fără probleme în jurul ro­ boților de muls”, declară Elisabeth și Johann Jaeger, Fridolfing, Germania, crescători are folosesc în grajd grătare de beton și pardoseli profiKURA.

3.

4.

111

112 Ovine şi caprine

Sursa foto: www.canva.com

Cel mai bun și mai ieftin furaj pentru ovine

Startul sezonului de pășunat este momentul mult așteptat de crescătorii de oi. Pentru exploatarea eficientă a ovinelor pe păşuni, am identificat zece principii obligatorii. Care sunt acestea și cum le aplici?

1.

Masa verde de calitate de pe păşune reprezintă cel mai com­ plet şi mai ieftin furaj (raportat la UN ­ unitate nutritivă şi kg PB ­ proteină brută), cu efecte productive favora­ bile asupra ovinelor şi caprinelor, care se reflectă în performanţe economice superioare.

Durata păşunatului trebuie ex­ tinsă la maximum posibil, prin exploatarea corectă a pajiştilor şi cul­ tivarea unor plante furajere de con­ veier, care să prelungească perioada de păşunat toamna târziu spre iarnă şi primăvara devreme. Această consta­ tare impune respectarea strictă a înălţimii optime a covorului vegetal, care se situează între 8 și 10 cm.

Conversia principiilor nutritivi din masa verde în produse speci­ fice (lână, lapte, carne, etc.) se rea­ lizează cu un randament foarte ridicat.

Digestibilitatea materiei orga­ nice conţinută în iarbă, de pe pa­ jişti naturale şi cultivate, este maximă

2.

3.

4.

15-30 aprilie 2021

un articol de

IOAN PĂDEANU

SCDCOC Caransebeș ADER 16.2.2. mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

(80­85%) la începutul creşterii, apoi diminuă lent până la apariţia spicului la graminee sau a bobocilor la legumi­ noase şi mai rapid, până la înflorirea deplină, când ajunge doar la 55%.

Digestibilitatea este mai ridicată la frunze decât la tulpină. Masa verde de pe miriştile înverzite de orz, ovăz, grâu are, de asemenea, o digestibilitate ridi­ cată (80%).

Dintre plantele furajere preferate de ovine şi folosite în amestecuri , Lolium şi Trifolium repens sunt mai digestibile decât Dactylis glomerata şi Festuca pratensis.

Oile preferă plante mai subţiri (cu grosisment mic), scurte (8­9

5.

cm), suculente şi cu conţinut mai ridi­ cat de proteină. În consecinţă, legu­ minoasele sunt ingerate voluntar în cantităţi mai mari faţă de graminee, diferenţele de ingestie crescând pe măsură ce plantele se maturizează.

Pajiştile naturale înţelenite sunt mult mai rezistente la călcat pe timp ploios decât cele cultivate.

Pajiştile cultivate pentru ovine vor avea o structură diversificată de plante furajere, întrucât ovinele au preferinţe selective la introducerea pe parcelă, după care consumă aproape toate plantele. Această structură diver­ sificată măreşte şansele de asigurare a principiilor nutritivi necesari ovinelor numai din consumul de iarbă.

Proporţia de leguminoase din amestecul de ierburi nu trebuie să depăşească 40% la adulte şi 50% la tineretul ovin, pentru a preveni meteori­ zaţiile (timpanismul), risipa de PB (peste necesar este transformată în amoniac, evacuat afară prin eructaţie) şi pentru a

6.

7.

8.

Ovine şi caprine 113 putea păşuna oile şi pe timp umed.

Păşunile cu peste 50% leguminoase prezintă risc de provocare a timpanismului, care evoluează pro­ porţional cu creşterea procentului de participare a leguminoaselor. Încărcătură optimă. Exploa­ tarea eficientă a pajiştilor cu ovinele este strâns legată de realiza­ rea unei încărcături optime (număr de ovine pe hectarul de păşune/an) pe suprafaţa de pajişte destinată ovinelor.

9.

10.

ÎNCĂRCĂTURA OPTIMĂ/HECTAR/AN Actele normative care au încercat să legifereze încheierea contractelor de concesionare/închiriere şi adminis­ trare a păşunilor (Legea 86/2014) prevăd estimarea prin calcul a încărcă­ turii minime şi optime de animale erbi­ vore la ha şi an. Aceasta depinde: - de producţia de masă verde la hectar; - de speciile de plante şi coeficientul de consum al acestora pe de o parte; - de efectivul de ovine şi consumul zilnic de iarbă pe ovină, pe de altă parte.

• Producţia de masă verde la hectar se estimează, practic, uşor, prin deli­ mitarea şi îngrădirea unei zone de 10 mp într­o porțiune unde păşunea are o valoare medie, iar când plan­ tele ajung la înspicare, se cosesc şi se cântăresc. Operaţiunea se repetă şi la următoarele cicluri de păşunat până la încetarea perioadei de vegetaţie toam­ na târziu. Astfel, dacă la patru cicluri de păşunat de pe o pajişte permanentă, am recoltat de pe suprafaţa de control (5 kg, 4 kg, 1 kg, 2 kg) de 10 mp/12 kg iarbă, producţia anuală va fi 12.000 kg masă verde.

• Coeficientul de consum este foarte variabil (50­95%), în funcţie de propor­ ţia plantelor necomestibile. Să luăm în calcul un coeficient de consum de 90%: rezultă că oile vor consuma 10.800 kg de masă verde/ha şi an.

• Consumul mediu zilnic de iarbă pen­ tru oile cu greutate medie de 50­60 kg este de 9 kg primăvara şi scade spre toamnă, odată cu maturarea ierbii, la 7 kg, deci în medie este de 8 kg/zi şi per oaie adultă.

Perioada anuală de păşunat este de 100­120 zile în zona alpină, 150­180 zile în zona de deal şi 180­240 zile în zona de şes.

Consumul mediu zilnic pe oaie şi an, de pe o păşune din zona de şes, cu o durată de exploatare de 200 zile, este de 1600 kg (8 kg x 200 zile).

La un potenţial al păşunii de 10.800 kg, rezultă o în­ cărcătură optimă de 7 oi/ha (10.800 kg/1600 kg consum/oaie).

Estimarea încărcăturii optime se poate face şi la celelalte categorii de ovine pe baza consumului zilnic mediu de iarbă, care este de 10­12 kg la ber­ beci, 4­5 kg la tineretul ovin înţărcat şi 6­7 kg la mioare.

Condiţionat de regimul de preci­ pitaţii din zonă, se poate lua în calcul şi un coeficient de risc de 10­20%. În cazul nostru, la un coeficient de risc de 10%, încărcătura optimă de ovine/ha scade la 6 oi/ha.

Oieri, buna administrare a pășunilor este esențială pentru a fi performanti și profitabili.

ȘTIAȚI CĂ...

• Produsele provenite de la ovinele hrănite cu masă verde de pe pajiști naturale sunt de calitate superi­ oară datorită numărului mare de specii de plante comestibile, cu un spectru larg de minerale, vitamine, biostimulenți etc.

• Pășunatul ovinelor pe pajiști na­ turale sau semănate (temporare) reprezintă metoda de furajare ale cărei cos­ turi de producție sunt de două ori mai mici decât în cazul furajelor însilozate sau al fânului.

Pe baza acestor argu­ mente, oierii tradiționali doresc să scoată cât mai repede oile la pășune, pentru că pășu­ natul reprezintă metoda de furajare care necesită cele mai mici investiții.

BOLILE OVINELOR LA PĂȘUNAT Menţinerea stării de sănătate a ovinelor este garanţia obţinerii unor producţii superioare şi a unui tineret de înlocuire de bună calitate. Odată cu ieșirea oilor la păşune, riscul de apariţie a unor boli în efective creşte. Scanează codul QR și află ce maladii pot afecta ovinele la începutul păşunatului şi cum să le previi!

Sursa foto: www.canva.com

Sursa foto: www.canva.com

114 Ovine şi caprine

Putem mulge caprele în perioada alăptării?

Răspunsul este DA. Însă rămânem cu alte întrebări: în ce condiții și când putem începe mulsul caprelor, fără a afecta dezvoltarea iezilor? Cum pregătim iezii pentru a consuma mai puțin lapte de la capră?

P

entru a fi conectat permanent cu crescătorii de capre, am dorit să fac parte din grupul “Totul despre capre”, pe rețeaua de sociali­ zare facebook. Printre multe dezbateri despre creșterea caprelor și schimburi de opinii între crescători, am găsit și întrebarea, citez: “Vreau să separ iezii (de 2 luni) de capre seara și să mulg eu laptele dimineața, iar ei să sugă ziua! Îi afectează cu ceva la creștere sau vor slăbi?”

Un răspuns în acest caz începe cu o precizare: o parte din pregătirea iedu­ lui trebuia facută în urmă cu o lună și jumătate, pentru a putea mulge o can­ titate mai mare de lapte acum.

EVOLUȚIA PRODUCȚIEI DE LAPTE Caprele, în special cele foarte bune de lapte, pot fi mulse și în perioada de alăptare. De obicei o capră care fată un singur ied produce mai mult lapte decât poate suge iedul. Acest surplus poate fi valorificat prin muls. În cazul în care capra produce lapte doar cât suge iedul, ar fi bine să o reformați și să cumpărați una mai productivă. Vă amintesc că o capră specializată are

15-30 aprilie 2021

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA USAMVB Timişoara SCDCOC Caransebeș

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

o capacitate lactogenă, în perioada de alăptare, chiar de 7­10 litri de lapte pe zi, care nu poate fi supt de ied.

• Imediat după fătare și după perioada colostrală, capra produce din ce în ce mai mult lapte, fiind stimulată de iedul care suge. În prima săptămână ar fi bine să controlați ugerul, pentru că destul de frecvent iedul suge dintr­o singură jumătate, laptele fiindu­i su­ ficient, iar cealaltă jumătate se poate compromite din cauza acumulării lap­ telui, urmată de apariția mamitei.

• În perioada imediat următoare, iedul suge tot mai mult lapte, urmând ca în jurul vârstei de o lună, în cele mai multe cazuri, să nu­i mai ajungă sau chiar să refuze să­l consume în cantitate mare. Necesarul de elemente nutritive trebuie completat prin furajarea supli­ mentară.

TEHNICA FURAJĂRII SUPLIMENTARE A IEZILOR Hranirea suplimentară cu fân și ames­ tec de concentrate, specific vârstei, tre­ buie începută de timpuriu, adică de la vârsta de 10­12 zile, când se organizează un spațiu în care pot intra doar iezii. Aici, furajele amintite trebuie asigurate la dis­ creție, adică iezii să găsească tot timpul aceste categorii furajere împrospătate zilnic. Prin această tehnică, iezii pot con­ suma din ce în ce mai multe concentrate și fân, ceea ce ne va permite, în a doua luna de viață, să mulgem laptele dispo­ nibil care rămâne după supt.

Prin hrănirea suplimentară este sti­ mulată dezvoltarea prestomacelor (retea, rumen și foios), iar înțărcarea se face mult mai ușor.

Dar să revenim la mulsul caprelor în perioada de alăptare.

AVEM DOUĂ SITUAȚII: Dacă avem capre cu producții mari de lapte, putem mulge chiar din prima lună ceea ce rămâne nesupt de ied. În cazul în care capra produce mai puțin lapte, odată cu creșterea

1.

2.

115 consumului de furaj distribuit suplimentar, putem mulge capra din a doua lună de viață a iedului.

Când iedul are vârsta de două luni și consumă concentrate și fân în cantități suficiente, se poate mulge capra reducând din ce în ce mai mult cantitatea de lapte care revine iedului.

Pe de altă parte, aș recomanda ca izolarea iezilor să nu se facă peste noapte. Pentru că ei trebuie să consume furaj supli­ mentar, iar noaptea e mai greu să se orienteze și orice izolare de capra mamă produce stres ambilor. Iezii devin agitați și slăbesc, iar la capre apare o scădere a producței de lapte.

CUM PROCEDĂM? Capre le izolăm de iezi dimineața și le scoatem în padoc, la distanță față de iezi, unde le furajăm „ca să le dăm de lucru” și să facă mișcare. Furajul poate fi constituit din fân, concentrate și suculente care să stimuleze lactația.

Iezii îi reținem în adăpost, într­un mediu familiar lor, și îi furajăm suplimentar, ca să aibă ocupație. Eventual, dacă avem, lăsăm și una­două capre cu ei, să se liniștească.

Noaptea nu putem face asta, chiar dacă le asigurăm lumină difuză. Animalele trebuie să se și odihnească, nu să le ținem agitate tot timpul. Izolarea caprelor de iezi va produce inițial stres, după care, în decurs de câteva zile, se vor liniști.

CÂT LE ȚINEM ÎN PADOC? Depinde de producția de lapte a caprei. Dacă produce mai mult lapte, le ținem mai mult, iar dacă au mai puțin lapte, le ținem mai puțin.

De asemenea, totul trebuie corelat și cu vârsta iezilor, și cu cantitatea de lapte pe care o sug ei: • La o cantitate mare de lapte produsă, chiar dacă mulgem capra la sfârșitul perioadei de izolare, ea va mai produce suficient lapte pentru ied.

• La o cantitate mai mică de lapte produsă pe zi, nu le lăsăm afară foarte mult, pentru că vor priva iedul de lapte.

Varianta optimă o va găsi crescătorul pe măsură ce va acumula experiență observând permanent comportamen­ tul caprelor și al iezilor și evolutia producției de lapte și a sporului mediu zilnic.

VA AFECTA CREȘTEREA IEZILOR? Răspunsul este da, inevitabil, dar după ce se obișnuiesc cu separarea și se liniștesc, vor intra în parametrii normali de creștere fără probleme.

Răspunsul pe scurt la întrebare este da, capra poate fi mulsă mai ales când iedul are două luni, dar cantitatea de lapte disponibilă depinde de furajarea suplimentară a iedului și de cantitatea de lapte a caprei. Și nu uitați: izolați caprele ziua, nu noaptea!

Capra nu stă la muls? Motivele pot fi diverse, dar un lucru este sigur: ea trebuie mulsă. Scanează codul QR și vezi ce trucuri poți folosi pentru a determina animalul să te asculte!

116 Avicultură

Pasărea crescută liber nu ia bani pe Bunăstare!

Î

Măsura 14 privind bunăstarea la păsări este un sprijin foarte binevenit pentru fermierii români.

Dar oare de ce ”puiul fericit” și ”găina liberă” nu se încadrează la finanțare prin această măsură?

n această perioadă ciudată de fluc­ tuație a prețului cărnii, Măsura 14 privind bunăstarea la păsări este binevenită pentru fermele avicole. ”Prin Măsura 14 se promoveză încura­ jarea în continuare a fermierilor cu scopul adoptării la scară largă a unor standarde ridicate de bunăstare a ani­ malelor, garantându­se astfel păstrarea caracteristicilor și creşterea calității produselor finale, care prin depășirea semnificativă a standardelor comer­ ciale minime aplicabile produselor de larg consum contribuie consistent la sănătatea publică, sănătatea animalelor sau a plantelor, bunăstarea animalelor şi la protecția mediului. Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensa­ torie pentru pierderile de venit şi costu­ rile suplimentare suportate de fermieri”, se precizează în ghidul măsurii.

CE PREVEDE LEGISLAȚIA? Pentru a înțelege mai bine cui se adresează de fapt acest sprijin, trebuie

15-30 aprilie 2021

un articol de

LEONARD CONSTANTIN STAFIE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

să recapitulăm sistemele de creștere, care, conform legislaţiei naţionale şi europene, se împart după cum urmează: Pentru găini ouătoare: Directiva Con­ siliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 for­ mulează standardele minime privind protecţia: Găinilor ouătoare crescute în baterii (neîmbunătăţite şi îmbunătăţite) şi Găinilor ouătoare crescute la sol pe așternut permanent cu acces liber în padoc şi în sisteme ecologice. Aceste reglementări se aplică oricărui pro­ ducător de ouă, indiferent dacă ouăle sunt sau nu comercializate folosind un cod de identificare al metodei de pro­ ducţie. Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulteri­ oare) formulează stan­ dardele de comer­ cializare a ouălor.

Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel: • numărul 3: ouă provenite de la găini crescute în baterii: la comercializarea ouălor nu se face distincţie între bate­ riile îmbunătăţite şi cele convenţionale.

• numărul 2: ouă provenite de la gă­ ini crescute la sol: creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri.

• numărul 1: ouă provenite de la găini crescute în sistem extensiv (free range eggs): creştere pe aşternut perma­ nent, cu acces liber în padoc.

• numărul 0: găini ouătoare crescute în sisteme ecologice (ferme ecologice).

Pentru pui de carne: Directiva Con­ siliului nr. 2007/43 din 28 iunie 2007 stabileşte o serie de standarde mini­ me pentru protecţia puilor destinaţi producţiei de carne. Acestea se referă la respectarea anumitor condiţii, ac­ tivităţi de inspecţie, monitorizare şi urmărire în sistemele de producţie intensivă. Standardele nu se aplică pentru creşterea la sol pe aşternut

Avicultură 117

CERINȚE PRIVIND DENSITATEA Conform directivei CE 2007/43, statele membre trebuie să se asigure că densitatea de populare într­o ex­ ploataţie sau în adăpostul unei exploa­ taţii nu depăşeşte 33 kg/mp. Densi­ tatea admisibilă de către autorităţi poate creşte până la 39 kg/mp, dacă proprietarul sau crescătorul respectă anumite cerinţe suplimentare.

CARE E REALITATEA ÎN FERMELE DIN ROMÂNIA? Având în vedere condiţiile de climat şi dotările tehnologice din fermele din România, este de aşteptat ca unele exploataţii să funcţioneze la limita in­ ferioară a densităţii de populare (33 kg/mp), iar altele să fie capabile să îndeplinească cerinţele pentru limita superioară a densităţii de populare admisibile ­ 39 kg/mp.

• Directiva 43/2007/CE permite o densitate de populare sporită până la maxim 42 kg/mp, dacă sunt înde­ plinite standarde excepţionale pri­ vind bunăstarea, pentru o perioadă îndelungată de timp. În prezent, apli­ carea acestei derogări în România nu este realistă, dar este posibil ca unele exploataţii noi şi cu un management

NORME EUROPENE PENTRU PUII DE CARNE

• Regulamentul CE nr. 543/2008

stabilește standardele de comer­ cializare a puilor de carne crescuţi în “sisteme extensive în spaţii închise (creştere la sol pe aşternut perma­ nent)” şi “sisteme extensive ­ creş­ tere la sol cu acces liber în padoc (free range)”.

• Regulamentul Consiliului (CE) nr.

834/2007 din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică.

• Regulamentul Comisiei (CE) nr.

889/2008 din 5 septembrie 2008 stabilesc normele pentru produc­ ţia ecologică de pui de carne. performant să îndeplinească aceste criterii privind densitatea sporită. În ca­ zul în care proprietarul sau crescătorul doreşte să aplice o densitate de popu­ lare mai mare de 33 kg/mp greutate în viu, acest lucru trebuie comunicat au­ torităţilor competente cu cel puţin 15 zile înainte de popularea adăpostului.

• Regulamentul CE nr 543/2008 sta­ bilește standardele de comercializare a puilor de carne crescuţi în “sisteme extensive în spaţii închise (creştere la sol pe aşternut permanent)” şi “sisteme extensive ­ creştere la sol cu acces liber în padoc (free range)”. Regulamentul

Consiliului (CE) nr. 834/2007 din 28 iunie 2007 privind producţia ecolo­ gică şi Regulamentul Comisiei (CE) nr. 889/2008 din 5 septembrie 2008 stabilesc normele pentru producţia ecologică de pui de carne.

SISTEME EXCLUSE DE LA FINANȚARE Pentru a beneficia de sprijin prin Măsura 14 ­ Bunăstarea animalelor este prevăzută condiția: ”prin depășirea semnificativă a standardelor comerciale minime aplicabile”. Așadar, siste­ mele de creștere pentru găini ouătoare: numărul 1 și numărul 0 NU se încadrează în această măsură! Nici puii de carne crescuţi în “sisteme extensive în spaţii închise (creştere la sol pe aşter­ nut permanent)”, în “sisteme extensive ­ creştere la sol cu acces liber în padoc (free range)” și pentru producţia eco­ logică nu se încadrează. De ce? Deoa­ rece condițiile tehnice de creștere și exploatare sunt la limita superioară, fiind adoptate benevol de către fermier pentru a obține un produs premium.

Așadar, dragi fermieri, Măsura 14 ­ Bunăstarea animalelor pentru păsări se adresează numai fermierilor care practică sistemul de creștere inten­ siv, pentru a asigura condiții mai bune puilor privind noxele și densitatea, lucruri care se realizează pentru sis­ temele alternative enumerate anterior, prin obligativitatea respectări unor măsuri tehnologice pentru a putea vinde pe piață acele produse.

Sursa foto: www.canva.com

permanent, creşterea la sol cu acces liber în padocuri exterioare şi producţia ecologică de pui de carne.

Și animalele suferă de stres... informațional I

Deficitul de informații privind caracteristicile speciei, hrana și comunicarea cu alte animale afectează necuvântătoarele. Ce este și cum se manifestă stresul informațional la animal?

ntegritatea sistemelor vii e menținută prin schimb de substanță, energie și informație cu mediul ambiant. In­ formația e importantă în folosirea nu­ trienților și a energiei. Prezentăm aici date despre stresul prin deficit infor­ mațional, sintetizate din raportul expus pe această temă, de către subsemnatul și Bodnariu A., la Congresul Internațio­ nal de Igienă Animală Viena, 2011.

2 FACTORI ESENȚIALI PENTRU BUNĂSTARE În încercarea de acomodare la mediul înconjurător, bunăstarea ani­ malelor depinde de doi factori: Starea corporală ­ legată de me­ diul fizic şi de accesul la resur­ sele nutritive şi energetice; Starea mentală ­ corelată cu existența şi de categoriile de stimuli din mediul extern şi intern, ce pot fi percepuți diferit, dependent de

1.

2.

15-30 aprilie 2021

un articol de

MIHAI DECUN

Membru al ASAS Membru de onoare al AOȘR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

experiența fiecărui animal.

ETAPE ALE RĂSPUNSULUI LA STRES Creșterea animalelor în ecosisteme zootehnice puternic antropizate ge­ nerează neconcordanțe între cerințele fiziologice și condițiile asi­gurate, re­ zultând dificultăți de adaptare şi stres.

Dinamica răspunsului la factorii de stres se desfășoară în trei etape: de alarmă, de rezistență și de revenire la un echilibru homeostazic sau de epuizare, când factorii de stres per­ sistă sau/și se însumează. Rezultă deci alternative: fie organismul rezistă și se

ȘTIAȚI CĂ...?

• Un consum repetat de hrană cu conținut ridicat de reziduuri de diferite substanțe chimice, făină de carne și oase provenită din cadavre, reprezintă pentru rumegătoare o premisă de stres metabolic şi informațional (inclu­ siv encefalopatii spongiforme).

• La animale se constată o multitu­ dine de alterări endocrine, hema­ tologice şi biochimice, modificări de comportament, cu stereotipii persistente, creșterea ritmului cardiac și respirator, ca expresie a stării de stres.

• Organismul sănătos manifestă „sete” de informație şi caută să o satisfică, așa cum îşi satisface foamea prin hrană.

Sursa foto: www.canva.com

118 Bunăstare animală

Bunăstare animală 119 acomodează la condițiile nou create, fie se îmbolnăvește. Toți factorii stresanți acționează prin același tipar reacțional.

CE E STRESUL INFORMAȚIONAL? Stresul e numit după factorul cau­ zal principal implicat: stres de trans­ port; stres caloric; stres microbian; stres psihic sau emoțional etc. Stresul informațional e indus prin agresiune informațională sau prin privare infor­ mațională. Acest tip de stres a fost descris inițial la om, apoi verificat prin experimentarea pe animale.

Informații conțin toate elementele mediului ambiant, căci materia nu poate fi separată de informație; canti­ tatea informației e cu atât mai mare cu cât sistemul e mai complex. Informațiile sunt primite de la alte animale, din me­ diul înconjurător, sub formă de hrană, apă, aer, mirosuri, sunete, lumină, stimuli antigenici, radiații calorice etc. Com­ portamentul persoanelor influențează animalele, generând teamă, apoi stres.

3 CATEGORII ESENȚIALE DE INFORMAȚII Informațiile sunt necesare pentru construirea structurilor proprii, cu un mare grad de ordine și de organizare și pentru reglarea comportamentului înnăscut. Iată trei tipuri de informații definitorii: Informațiile cu anumite caracteristici, având rol reglator în viața și comportamentul animalelor, trebuie să fie prezente pentru fiecare categorie de animale. Tehnologia de exploatare trebuie să permită expri­ marea comportamentelor naturale puternic motivate ale speciei (ouat, scormonit, ciugulit, baia de nisip, baia de soare etc.). Când mediul de viață de­ vine necorespunzător, apar modificări de comportament, modificări ale prin­ cipalelor funcții, stres și patologii.

Informația din alimente e cea mai profundă și importantă ca­ racteristică a calității alimentului, de­ terminând efectul nutrițional și valoa­ rea biologică. O moleculă de glucoză conține 135 biţi, iar una de proteină 106­107 biți. Deși informația e legată de substanță, ea nu trebuie confundată cu substanța și energia ce formează mole­ cula. Informația depinde și de configu­

1.

2.

PORCII NU SUPORTĂ IZOLAREA VIZUALĂ În fotografie (Sursa: Sonder, 1998) se observă încercarea dis­ perată a porcilor, izolați în pado­ curi cu pereți plini, de a explora spațiul înconjurător și de a comu­ nica cu animalele. Porcii se ridică pe membrele posterioare, pen­ tru înălțarea capului, în condițiile în care oasele membrelor sunt prea subțiri și produc durere per­ sistentă chiar și la scurtele deplas­ ări în interiorul boxei.

Oile se acomodează greu cu starea de izolare vizuală, mani­ festând neliniște și creșterea ratei metabolice cu până la 15%.

rația spațială a moleculelor. Substanțe diferite pot aduce informații moleculare asemănătoare, dacă au o conformație spațială similară, precum morfina și endorfina, care acționează asupra ace­ lorași receptori. Semnalele provenite din alimente și prin metabolizare devin informații, integrate apoi în matricea informațională a organismului.

De la constatarea că produsele eliminate din organism au o structură mai simplă și mai puțin ordonată, a fost avansată ideea că sistemele vii se hrănesc cu negentropie ­ ordinea pe care o iau din mediul înconjurător.

Informația vizuală și olfactivă: izolarea prelungită a indivizilor din speciile cu un comportament so­ cial (gregar) pronunțat (oaie, porc), pe spații restrânse, delimitate de pereți, fără posibilitatea de explorare vizuală, olfactivă și de comunicare duce la stres și bunăstare precară. Izolarea vizuală e suportată mai greu decât cea spațială cu menținerea contactului vizual. E necesară asigurarea comunicării vizuale şi prin miros a animalelor, chiar și în cazul celor izolate, în cuști/boxe individuale.

3.

120 Semnal de alarmă

IAPA FĂRĂ NUME!

În opinia Asociaţiei Crescătorilor Particulari de Cal Lipițan, faptul că adeverinţele pentru Pachetul 8 (Măsura 10- PNDR) conţin doar microcipurile ecvideelor, fără numele lor, îngreunează identificarea cailor. un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

J

anos Romfeld, vicepreşedintele Asociației, , ne­a scris, nemulţu­ mit fiind de “birocraţia excesivă” din instituţiile subordonate Ministerului Agriculturii. Intervenţia conducătorului Registrului Genealogic al rasei lipiţane vine pe fondul în care Asociaţia eli­ berează solicitanţilor adeverinţe pentru APIA privind Pachetul 8 din Măsura 10. În mod expres, APIA şi ANZ roagă ca în adeverinţele pentru P 8 din M 10 "creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon" să fie înscrise şi microcipurile ecvideelor, astfel încât cererile unice de plată cu solicitare de P8 să cuprindă doar microcipuri, nu dangale sau nume ale femelelor. „UN CAL REPREZINTĂ MULT MAI MULT DECÂT O CIFRĂ!” „Noi considerăm că microcipul nu este relevant pentru cai, la adeverinţele eliberate am trecut şi numele cailor. Un cal reprezintă mult mai mult decât o cifră. Asta se pare că deranjează!”, ne­a declarat Janos Romfeld.

Acesta subliniază că “în evidenţele

15-30 aprilie 2021

zootehnice, dar şi în înscrisuri sau com­ petiţii, cabalinele sunt individualizate cu nume. În controalele pe teren, identifi­ carea unui cal pe bază de microcip este foarte anevoioasă. Un proprietar cu mai multe animale nu poate prinde lesne o iapă să­i poată fi citit microcipul, dacă nu i se cunoaşte numele”.

De asemenea, în Registrul Genea­ logic, ca şi în programul informatic pe calculator, animalele sunt înscrise cu numele lor. „Cum poate fi identificat calul (dacă nu i se cunoaşte numele) în cazul dispariţiei microcipului, lucru des întâlnit?”, se întreabă retoric Janos Romfeld.

EFECTIVELE AU AJUNS LA MAI PUŢIN DE JUMĂTATE „Consider că birocratizarea excesivă alimentează dezinteresul iubitorilor de a mai creşte cai de rasă. Şi acest lucru se vede în accesarea redusă a Măsurii 10 ­ agro­mediu şi climă ­ Pachetul 8 din PNDR”, ne­a declarat Janos Romfeld.

Potrivit fostului campion naţional la atelaje, din cei 65 de proprietari eligibili, cu 160 de iepe, membri ai Asociaţiei, doar 17 (cu 46 de animale) au accesat această măsură pentru a primi plăţi compensatorii de 200 euro/UVM/an. „Ineficienţa măsurii a concurat la scăderea preocupării iubitorilor de ani­ male de a creşte cai de rasă lipiţană, numărul mânjilor înregistraţi anual îm­

Janos Romfeld puţinându­se de la 113 la 28!

Pe fondul diminuării sprijinului de stat (de la 1.000 la 200 euro/iapă), Aso­ ciația şi­a subţiat efectivele: de la 790 de animale (560 iepe şi 230 armăsari), a ajuns 290 (din care 60 armăsari), deţi­ nute de 76 crescători”, a precizat Janos Romfeld.

Acesta propune ca pe situl www. anarz.eu, la căutare ecvidee, după intro­ ducerea microcipului, pe lângă celelalte informaţii, să apară şi numele calului. „Cred că această informaţie este extrem de utilă şi poartă un mesaj încurajator pentru creşterea cailor. Opinia mea are la bază experienţa a 20 ani de când con­ duc Registrul Genealogic al rasei de cai lipiţani, timp în care am înregistrat 1.248 mânji cu părinţii lor”.

121

122 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 BZ. Vând fermă 1600 mp teren, grajd 800 mp, moară uruială, instalaţie apă, magazie cereale, energie trifazica, 2 surse de apă foraj, în intravilan Pănătău, oraş Pătârlagele, acces din DN10. Tel. 0742393458 • Vând fermă agrozootehnică în Argeş, Ialomiţa, Teleorman, Constanţa şi Mureş, vaci de carne sau de lapte, 500 - 1200 capete, teren 300 - 2.000 ha, direct de la proprietar, preţul proprietarului. Tel. 0734845159 • Vând fermă agricolă oriunde în România, minim 1.000 ha, direct de la proprietar, preţul proprietarului, conexiune cu toate fermele de minim 1.000 ha, doar cumpărători reali şi solvabili. Tel. 0734845159

TRACTOARE ŞI COMBINE

TM. Vând tractor Solis 50, 50 CP, tracţiune 4x4 Carraro Italia, hidraulică Bosch, ridicare 1.600 kg în tiranţi, servodirecţie, mentenanţă redusă, garanţie 1.500 ore sau 3 ani. Tel. 0744537405

TM. Vând tractoare Solis 4x4, de 20, 26, 50, 75 şi 90 CP. Tel. 0744537405 SB. Vând piese schimb noi şi second-hand pentru toate mărcile de combine şi tractoare termen livrare pentru piese sh foarte scurt, piese verificate, în stare foarte bună de funcţionare. Tel. 0738641295 DJ. Vând piese pentru aproape orice model de presă de balotat: corp înnodător, cioc înodător, reductor, ace, diverse pinioane, aparat de legat, înnodători, degajator etc. Tel. 0729707012 SB. Vindem piese din dezmembrări pentru tractoare, combine, utilaje Deutz, Same, New Holland, JD, Renault, International IH, Claas, Fiatagri, Massey Ferguson etc., calitate foarte bună, preţ negociabil. Tel. 0735883191 BH. Reprezentanţă Regent în România, vindem o gamă largă de piese de schimb, mai ales piese uzante şi orice utilaj agricol Regent, din stoc sau la comandă. Tel. 0742821820, 0748233525, 0758553595

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII

• Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 • Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 IL. Vând tamburi irigaţii 100/400 Pioggia Carnevali, cadru oţel galvanizat, rotaţie manuală, extensie înălţime 50 cm, sprinkler tip Ranger, picioare sprijin hidraulice.

Tel. 0723251698 CV. Vând maşină de semănat/supraînsămânţat Guttler Greenmaster 300, puţin folosită, preţ 12.770 RON +TVA. Tel. 0720475547 BH. Vând compactor purtat/tractat Agro Tom UPH 6 m, cadru hidraulic rabatabil din oţel profilat, bară nivelare, tăvălug platbandă oţel, 32 lănci, de la 15.900 euro +TVA, livrabil luna mai. Tel. 0742042066

BH. Vând grapă discuri Agro-Tom AT XL 4 m, 2 r talere dinţate Ofas 610 mm, cadru oţel profilat, tăvălug discuri reglat hidraulic, opţional sistem tractare şi greblă paie, 10.200 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând disc talere independente Agro-Tom ATH L, 6 m, 48 talere Ofas 560mm pe 2 r la 740 mm, rulmenţi închişi, fără întreţinere, tăvălug discuri, necesar 170220 CP, de la 19.100 euro +TVA, transport. Tel. 0742042066 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 BH. Vând compactor purtat Agro Tom UP 2,5-4 m, cadru fix oţel profilat, nivelator reglabil, tăvălug platbandă oţel faţă/spate, tăvălug Crosskill, 5.90010.500 euro +TVA, scormonitori urme la 600 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator (prăşitoare) Komaromi-Gep model Big-Vario-standard 6 rânduri, tractat, 2 roţi cu anvelope late, rezervor 1.200 l, secţii şi sape oţel pătrat, sape rigide, elastice sau de bilonat, pentru ferme medii şi mari. Tel. 0742042066 BH. Vând extensie heder recoltat rapiţă Reptol promoţie presezon, unic distribuitor Reptol în România, preţ de la 6.390 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066

ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE

TM. Vând îngrăşământ foliar 100% românesc Polimet N-P2O5-K2O 12:6:8 cu microelemente chelatizate cu EDTA, Fe, Mn, Mg, Zn, Cu, Co, B, asimilare instantanee, doza: 1-1,5 l/ha (1 l Polimet la 300 l apă). Transport curier rapid. Tel. 0745777715

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328

DOLIU ÎN AGRIBUSINESS-UL ROMÂNESC

MIRCEA-SILVIU CHETRONE

OCTAVIAN DARAC

Luna trecută, agribusiness-ul românesc a mai pierdut un OM: Mircea-Silviu Chetrone s-a stins din viaţă.

Mircea Chetrone a fost cadru didactic la disciplina Fitotehnie a Facultății de Agronomie - USAMV Iaşi şi apoi a activat în echipa de management a companiei BASF România.

Regretăm trecerea în neființă a lui Mircea Chetrone și transmitem sincere condoleanțe familiei greu încercate!

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

”Octavian Darac, un specialist în agribusiness, fin cunoscător și promotor al cooperativelor agricole și, mai presus de toate, un om de excepție și plin de viață, a plecat mult prea devreme dintre noi și ne va veghea de acum din Cer, pentru că îngerii aveau nevoie de un om vesel alături de ei”, a anunțat Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV trista veste a trecerii la cele veșnice a lui Octavian Darac.

Sincere condoleanțe familiei!

Dumnezeu să-l odihnească!”

15-31 martie 2021

ISTVAN PETER MESZAROS Cu nemăsurată tristețe, Echipa Bayer România anunță că: vineri, 26 martie 2021, a plecat prea devreme la cele veșnice colegul nostru Istvan Peter Meszaros “Piști”, un profesionist dedicat și apreciat.

Piști s-a născut în localitatea Marghita, judetul Bihor, la data de 22 iulie 1962, fiind licențiat în agricultură. A avut o vastă experiență profesională, activând în cadrul companiei Monsanto peste 12 ani, iar din 2019 s-a alăturat echipei Bayer Romania.

De acum înainte nu-l vom mai vedea decât prin fereastra amintirilor.

Odihnește-te în pace!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate!