ANUL XX
III • NR. 7
(278) • 15 -30
aprilie 20
21
T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului
MIELUL DE PAŞTI SE VREA LA EXPORT 18-21 Articolul ediţiei
Vă dorim să întâmpinați Sfintele Paști cu lumină, bucurie și sănătate! Preţ: 9 lei
Editorial
ANUL XXIII • NR. 7 (278) • 15-30 aprilie 2021
COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Şef lucrări dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP
Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.
Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro
ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 8 (279) va apărea în perioada 1-14 mai 2021
MESERIA LA COADA VACII SE ÎNVAŢĂ!
O
ricât de neacademic ar suna pentru unii, n-ai cum să faci zootehnie virtuală, indiferent cât de mult evoluează tehnologiile în agricultură. Ce-i drept, sectorul creşterii animalelor nu este ocolit de revoluţia tehnică a ultimilor ani iar softurile, roboţii şi utilajele ultraperformante s-au instalat confortabil în ferme, inclusiv în cele româneşti. Astfel de investiţii îşi dovedesc rapid eficienţa în practică, mai ales că multe dintre ele înlocuiesc factorul uman, devenit în zilele noastre mai ceva ca o pasăre rară. Dar, până să înlocuim inginerul zootehnist cu un IT-ist programator, mai e cale lungă... Cunoaşteţi probabil eforturile noastre din ultimii ani de promovare şi susţinere a liceelor agricole. Atâtea câte au mai rămas, avem nevoie de ele! Dar în mod special avem nevoie de absolvenţii lor, de generaţia de mâine din agricultură, fie că sunt lucrători cu patalama de şcoală profesională, fie că au liceul şi vor urma cursurile unei facultăţi specializate. Indiferent că le convine unora sau nu, învăţământul agricol trebuie tratat diferit de cel teoretic iar diferenţa o face tocmai practica. Da, aia care ne omoară pe toţi, vorba zicalei. Mai mult, nu există o corelare între nomenclatorul de meserii şi profesiile existente pe piaţa muncii. Zootehnia a fost eliminată ca specializare din învăţământul preuniversitar, deşi elevul acumula în liceu cunoştinţele de bază cu care se prezenta, mai apoi, la facultate. Şi atunci, ne mirăm că liceele mai asigură puţin peste 20% din studenţii facultăţilor de profil?! Poate că am greşit afirmând, la evenimentele de susţinere a liceelor, că agricultura zilelor noastre nu se mai face cu sapa sau la coada vacii, pentru că, oricât de desuet ar suna, meseria de aici pleacă şi tot de aici asimilează elevul şi primele învăţături practice. Însă nu este suficient. Până la finalizarea studiilor liceale copilul trebuie să ştie şi ce e sapa, dar şi ce înseamnă tehnologiile performante în agricultură.
Ori asta nu este posibil fără ca cercetarea, fermierii, autorităţile şi liceele să bată palma şi să găsească soluţii adecvate pentru practica elevilor de la agricol. Astăzi, din păcate, realitatea bate trecutul foarte bun al liceelor agricole iar practica este limitată la resursele existente în şcoli şi la puţinele parteneriate încheiate cu agenţii economici. Pentru că, paradoxal, deşi întreaga suflare agricolă se plânge de lipsa lucrătorilor calificaţi, puţini sunt cei care întind o mână de ajutor liceelor de profil când vine vorba de practica elevilor. Până să lase drona să zburde deasupra lanurilor sau roboţii să hrănească şi să mulgă vacile, chiar şi cel mai performant fermier pune mâna pe sapă, măcar o dată iar dacă are şi animale, cu siguranţă a stat "la coada vacii" pentru că de acolo pleacă şi reproducţia şi materia primă care face obiectul afacerii lui. Dar şi sapa a evoluat de-a lungul anilor, acesta fiind cursul firesc al evoluţiei tehnologice. Aşa că, în loc de încheiere, transmit un mesaj celor care decid în ţara asta: NU aduceţi educaţia agricolă la SAPĂ DE LEMN!
NICOLETA DRAGOMIR
Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro
3
4
Cuprins
6 6 10 12 14 18 22 26 28 31 32 34
Actualitate
PNS-ul, sub povara exigențelor Green Deal Bianca Szekely, evaluator daune Agra Asigurări Agroinfo Cine și cum poate vinde miei de Paști? Mielul de Paşti se vrea la export Producția bio, asul din mâneca fermelor mici Cont blocat, penalități uriașe, fermier disperat „Colţul de rai” al lui Mihai Maidaniuc “O țară fără pâine e o țară fără mâine!” Fermele de lapte israeliene prosperă în pandemie Mica fabrică din școală
36
Agricultura 4.0
36 „Cupă transparentă” la încărcătorul frontal 38 Trektor - autobot hibrid pentru agricultură 39 Naomi - cel mai căutat pilot feminin de drone 40 Fermele cu o mie de ochi și de urechi! 42 7 servicii digitale Deutz-Fahr pentru ferma ta (II) 44 TOATE DATELE din câmp ÎNTR-UN SINGUR LOC 45 Valtra a ajuns la a cincea generație
46
Cultura mare
46 Câți bani scot fermierii din buzunar în campanie? 50 Culturi cu șanse de profit în 2021 52 Riscuri la semănat. Cum le previn agricultorii? 54 Datoriile apasă greu pe umerii fermierilor 58 FLOAREA SOARELUI: Aliatul densității în cursa pentru recolte bogate 60 Marius Ivănescu face ucenicie și fură meserie 62 10 beneficii ale fertilizării foliare 64 Cu pământul faci bani, nu-i îngropi în el! 68 6 erbicide ce lasă porumbul curat de buruieni 70 Doi ”viermi” fac prăpăd în lanul de prășitoare 74 Cum să producem mai mult cu mai puține resurse?
15-30 aprilie 2021
EI SUNT CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI ABONATULUI FERMA 2021! S-au abonat şi au câştigat! Cu un abonament de doar 176 de lei pentru un an întreg la Revista FERMA, au câştigat premii de mii de lei. Cine sunt câştigătorii anului 2021? • IONUŢ TACHE, din localitatea Adunaţi, judeţul Prahova, a câștigat Marele Premiu: un TELEVIZOR SMART TV, 4k, 123 cm, în valoare de aproximativ 2.500 lei. Cele 3 TABLETE SAMSUNG, în valoare de aproximativ 1.000 lei/tabletă merg spre: • ŞERBAN GHEORGHE (AGROECOMAGSRL), localitatea Târnava, judeţul Sibiu • ALIN BOIAN, localitatea Răchita, comuna Dumbrava, judeţul Timiş • GHEORGHE PETRESCU, din Bucureşti. În ediţia viitoare a revistei Ferma îi veţi putea cunoaşte mai bine pe câştigătorii noștri.
76
Horticultură
76 Un sol sănătos reprezintă baza recoltelor tale 77 Cu ochii pe vița-de-vie! 78 3 “capcane” la plantarea răsadurilor 80 5 tehnologii anti-îngheţ târziu de primăvară 82 Xgrupul MARI LEGUMICULTORI 83 Cum recuperăm viile afectate de gerurile târzii? 84 Tratamente biologice cu triplă protecție la vița-de-vie
86 86 88 90 92 94 96 98
Utilaje agricole
Se anunță un an agricol profitabil Micul fermier visează la un tractor măreţ Cum să fii performant în toate condițiile? Tehnica fertilizării corecte A crescut ECHIPA Amazone România Protecţia activă a solului cu Koralin Schäffer: încărcătoarele telescopice pe roți 102 MECANICA CEAHLĂU împlinește 100 de ani
106
Zootehnie
106 Cum hrănim corect o vacă bună de lapte? 108 A dat Coasta de Azur pe traiul din România 111 Mai multă plimbare, mai mult lapte 112 Cel mai bun și mai ieftin furaj pentru ovine 114 Putem mulge caprele în perioada alăptării? 116 Pasărea crescută liber nu ia bani pe Bunăstare! 118 Și animalele suferă de stres... informațional 120 Iapa fără nume!
122
Mica publicitate
122 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro
5
64 Greşeli care ne costă
Cu pământul faci bani, nu-i îngropi în el!
Ferma agricolă a devenit un nod dintro imensă rețea de afaceri. Numai că în agricultură se pot face bani frumoși, dar se și pierd sume consistente. Cine ignoră textura solului, irosește investițiile în tehnica scumpă cu care îl lucrează! 1
R
ostul agriculturii a fost și este acela de a produce hrană pen tru populația umană. Cu cât mai curată, cu atât mai bine. Dar dincolo de orice poveste frumoasă, ferma agricolă a devenit un nod dintro imensă rețea de afaceri. Însă am observat că în ferma agri colă se pot face afaceri bune, dar se și pierd sume consistente de bani. CINE IGNORĂ AGROTEHNICA, PLĂTEȘTE SCUMP! De multe ori, se risipesc bani din neglijarea faptului că agricultura mare se face pe pământ. Pardon, pe sol. Dar sunt destul de puțini cei care conștien tizează adaptarea tehnologiei agricole la particularitatea solului. Cine nu crede, să întrebe câțiva fermieri pe ce tipuri și subtipuri de sol au amplasată ferma. Banii sunt o resursă limitată. Se chel tuie sume importante pe mașini agri cole (de altfel necesare), etc. și se face economie la agrotehnică, probabil pen
15-30 aprilie 2021
un articol de
MIRELA ŞI OCTAVIAN GULER mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro
tru că de cele mai multe ori agrotehnica presupune lucrări și nu o marfă cuanti ficabilă. Unele subtipuri de sol sunt mai „tolerante”, altele taxează imediat. CE NU ARE LOCUL, TREBUIE SĂ ADUCĂ OMUL În cele ce urmează, vom aborda evoluția culturilor în aceeași parcelă și vom face o singură comparație a aces teia cu o parcelă vecină. Tipul de sol este brun eumezobazic, cu subtipul vertic, gleizat. Deși ar putea să nu pară, este pe românește. Textura este argiloasă, cu un conținut mare de argilă pe profil. Citind numele tipului și subtipului de sol, ne putem aștepta la recolte bune numai dacă ne aducem și noi
partea de contribuție prin aplicarea unei agrotehnici specifice. Ce nu are locul, trebuie să aducă omul. Uită omul de loc, uită și locul de om. TEXTURA SOLULUI, REGIMUL HIDRIC ȘI CARENȚA DE NUTRIȚIE În Foto colaj 1 avem evoluția culturilor pe aceeași parcelă în 3 ani consecutivi - 2019-2021: (foto 1) și (foto 2). În anul 2019, iarna a fost săracă în preci pitații și primăvara a fost secetoasă. La o lună după aplicarea îngrășămintelor cu azot (115 kg/ha), grâul avea o culoa re verde deschis, cu frunzele bazale îngălbenite. Pe fondul lipsei de apă, intrase în carență de nutriție: (foto 3). În anul 2020, luna februarie și prima decadă din martie au avut suficiente precipitații pentru ca grâul să arate promițător. Însă... vedem rezultatul (Foto 4). În anul 2021, după o toamnă și o iarnă cu excedent de precipitații, cul tura de rapiță este în stare critică. În foto colaj 2 avem reacția grâului
Greşeli care ne costă 65 la corecția unui microelement: deși fertilizat, pe fondul lipsei de apă din sol, grâul intrase în carență de nutriție. Mai dificil a fost să identificăm corect elementul deficitar, pentru că în prac tică a fost prima dată când neam con fruntat cu o carență atât de acută în microelemente. La 1012 zile de la apli carea fertilizantului foliar concentrat în elementul deficitar, recuperarea a fost dea dreptul spectaculoasă.
2
EXISTĂ MAI MULTE EXPLICAȚII În situația prezentată, lipsa apei din sol a fost destul de acută; totuși nu a dus la pierderea totală a culturii, așa cum sa întâmplat în alte situații. Însă subliniem aici importanța texturii solului în ceea ce privește accesibilitatea apei pentru plante. Pe soluri grele, cu textură argiloasă, cantitatea de apă reținută în sol este mai mare decât în soluri cu textură lutoasă sau lutoargiloasă. Pe asemenea soluri, la aceeași cantitate de precipitații, plantele încep să aibă mai repede simptome ale lipsei de apă. De aceea pentru aceste ... ››› 66
Crezi că suntem
SCUMPI?
Te provoc să vezi în timp cât plătești pentru
IEFTIN!
S.C. ZETOR TRACTOR S.R.L. | Nădlac, jud. Arad, str. Cartierul Nou, nr. 19 tel: 0728.697.007 | e-mail.: office@zetor.ro | www.zetor.ro
78 Calendarul grădinarului
3 “capcane” la plantarea răsadurilor
Activitatea în spaţiile protejate şi în câmp este destul de intensă acum: fie la producţia de răsad, fie la plantările și însămânțările de sezon. Alți grădinari sunt pregătiți să iasă pe piață cu trufandale.
“N
e pregătim să ducem la piaţă primele cantităţi de castraveţi şi tomate, cultu rile au ajuns la maturitatea de recol tare. Am întâmpinat greutăţi, condiţiile meteo nu neau fost prea favorabile: presiune atmosferică şi umiditate ridi cate, lumina soarelui insuficientă, ne bulozitate mare, am avut probleme şi cu putregaiul”, nea declarat Simon Idiţă, legumicultor din Pleşoiu, judeţul Olt. Drept urmare, consumul de com bustibil a fost mai mare cu circa 20%, pentru că a trebuit să menţină o temperatură constantă zi şi noapte; astfel la înfiinţa rea culturilor nu sa pro dus efectul de seră. “Avem pregătite peste 20 mii de fire de răsad de varză, ardei şi pătlăgele vinete pentru plantare. Pe la sfârşitul lunii le vom scoate în câmp”, a susţinut gră dinarul oltean.
15-30 aprilie 2021
un articol de
MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro
CE CULTIVĂM ÎN PARTEA A DOUA A LUNII APRILIE? Împreună cu Simon Idiţă am trecut în revistă câteva specii de legume care pot fi plantate în ultima jumătate a lunii lui Prier. • Se plantează varza timpurie, gulia, conopida şi țelina la distanță de 40 cm între rânduri și pe rând;
4 COMBINAŢII DE EVITAT: 1. ceapa cu usturoiul; 2. morcovul alături de pătrunjel; 3. mazărea împreună cu fasolea; 4. castraveţii puşi lângă rândurile de cartofi.
• Se pun în pământ cartofii preîncolțiți
la 70 cm între rânduri, iar pe rând, între cuiburi, la 3040 cm, la 10 cm adâncime; • Se seamănă fasolea, castraveţii, har bujii și dovleceii, precum şi sfecla roșie, la 30 cm între rânduri, şi porumbul tim puriu pentru fiert; după 20 aprilie, se recomandă plantarea sfeclei roşii şi a dovleceilor; • Rădăcinoasele: morcovii, pătrunjelul şi păstârnacul; • De asemenea, se pot însămânţa soiu rile de mazăre timpurie, ca şi verdeţu rile: mărar, salvie, roiniţă, mentă, tarhon, măghiran şi rozmarin; • La sfârșitul lunii se pot planta răsadu rile de tomate timpurii și de ardei. CE CULTURI PUTEM ASOCIA?
• morcovii cu mazărea; • ceapa cu morcovul; • ceapa, sfecla roşie alături de gulie; • cartoful timpuriu împreună cu mazărea sau cu fasolea; • ridichiile cu fasolea.
Calendarul grădinarului 79
Simon Idiţă
de fenofaza în care se aplică. Se reco mandă “fertilizarea cu lingurița” , cât mai des şi cu cantități cât mai mici de îngrășământ. Doza medie de îngrășaminte mine rale NPK aplicată la legumele din sere/solarii și din câmp este de 0,51 gr/plantă/săptămână. Azotul dat la început. În faza de început a plantelor nu se fertili zează cu îngrășăminte azotoase. O astfel de greșeală aplicată unor plante (abia plantate și aflate înainte de înflo rire) induce o creștere vegetativă in tensă, întârziind înflorirea, conducând mai departe și la o legare minimă. Fructele legate în aceste condiții prezintă de cele mai multe ori defecte fiziologice. Astfel, în prima fază de dezvoltare a plantelor (la circa 2 săptămâni după plantare) pentru fertilizarea radicu lară se utilizează un îngrășământ de tip starter cu mai mult fosfor în com poziția NPK.
3. 3 GREȘELI FRECVENTE DUPĂ PLANTARE După plantarea răsadului în câmp, sigur, plantele au nevoie de îngrijire. Iată 3 dintre cele mai frecvente greșeli pe care le fac legumicultorii la răsadu rile abia plantate: Udarea excesivă: irigarea tre buie să se facă pe cât posibil în fiecare zi, întotdeauna dimineața, iar cantitatea de apă trebuie să ţină cont de faza de dezvoltare a plantei și de condițiile de mediu. E nevoie de mai puțină apă dacă temperaturile sunt mici sau de mai multă, chiar și de două ori pe zi, dacă vremea este extrem de caldă. Fertilizarea în exces: o greșeală pe care o fac mulți legumicul tori este să folosească o cantitate prea mare de fertilizanți. Acest lucru nu doar că poate dăuna plantelor, dar implică şi o cheltuială în plus. Doza de îngrășământ se stabilește în funcție de numărul de plante sau de suprafață, de specia legumicolă și
1.
2.
SEMNELE UNEI NUTRIȚII DEFICITARE SAU ÎN EXCES Macronutrienţii sunt substanţe nu tritive care furnizează energie plante lor, ajutând la creşterea şi dezvoltarea vegetativă. • Azotul intră în componenţa proteine lor, influenţează germinarea şi creş terea vegetativă, are un rol major în fotosinteză, ducând la creşterea rapidă a aparatului foliar. Prea mult azot provoacă îngălbe nirea frunzelor de la bază în sus, iar în
cazul unei deficienţe severe, frunzele se brunifică şi mor. • Fosforul este esenţial pentru dez voltarea sistemului radicular, ajută la fructificare şi la formarea seminţelor, oferind rezistenţă plantelor asupra pa togenilor. Plantele afectate de lipsa fosforului îşi încetinesc creşterea, au rădăcini slăbite şi lăstari subţiri, iar frunzele şi tulpinele sunt pigmentate în culoarea verde/albastruie/violacee spre roşiatică. • Potasiul îmbunătăţeşte forma şi cu loarea fructelor şi legumelor, măreşte rezistenţa plantelor la frig, secetă, la boli şi dăunători, dar şi la transport şi păstrare. Deficienţa se manifestă prin clo roze dea lungul marginilor frunzei, urmate de răsucirea şi brunificarea vârfului. Plantele îşi opresc creşterea, rămân cu tulpina firavă, predispusă căderii, iar recolta va fi slabă şi de cali tate îndoielnică.
PLANTAT ÎNTÂRZIAT?! În primăverile cu temperaturi scăzute şi îngheţ târziu, în care plantarea în câmp este întârziată, un inhibitor de creştere şi o soluţie nutritivă vă pot proteja răsadurile. Ce rol au aceste măsuri şi cum trebuie aplicate? Scanează codul QR și află recomandările lui Radu Şumălan, profesor la USAMVB Timişoara!
112 Ovine şi caprine
Sursa foto: www.canva.com
Cel mai bun și mai ieftin furaj pentru ovine
Startul sezonului de pășunat este momentul mult așteptat de crescătorii de oi. Pentru exploatarea eficientă a ovinelor pe păşuni, am identificat zece principii obligatorii. Care sunt acestea și cum le aplici?
1.
Masa verde de calitate de pe păşune reprezintă cel mai com plet şi mai ieftin furaj (raportat la UN unitate nutritivă şi kg PB proteină brută), cu efecte productive favora bile asupra ovinelor şi caprinelor, care se reflectă în performanţe economice superioare. Durata păşunatului trebuie ex tinsă la maximum posibil, prin exploatarea corectă a pajiştilor şi cul tivarea unor plante furajere de con veier, care să prelungească perioada de păşunat toamna târziu spre iarnă şi primăvara devreme. Această consta tare impune respectarea strictă a înălţimii optime a covorului vegetal, care se situează între 8 și 10 cm. Conversia principiilor nutritivi din masa verde în produse speci fice (lână, lapte, carne, etc.) se rea lizează cu un randament foarte ridicat. Digestibilitatea materiei orga nice conţinută în iarbă, de pe pa jişti naturale şi cultivate, este maximă
2.
3.
4.
15-30 aprilie 2021
un articol de
IOAN PĂDEANU
SCDCOC Caransebeș ADER 16.2.2. mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro
(8085%) la începutul creşterii, apoi diminuă lent până la apariţia spicului la graminee sau a bobocilor la legumi noase şi mai rapid, până la înflorirea deplină, când ajunge doar la 55%. Digestibilitatea este mai ridicată la frunze decât la tulpină. Masa verde de pe miriştile înverzite de orz, ovăz, grâu are, de asemenea, o digestibilitate ridi cată (80%). Dintre plantele furajere preferate de ovine şi folosite în amestecuri , Lolium şi Trifolium repens sunt mai digestibile decât Dactylis glomerata şi Festuca pratensis. Oile preferă plante mai subţiri (cu grosisment mic), scurte (89
5.
cm), suculente şi cu conţinut mai ridi cat de proteină. În consecinţă, legu minoasele sunt ingerate voluntar în cantităţi mai mari faţă de graminee, diferenţele de ingestie crescând pe măsură ce plantele se maturizează. Pajiştile naturale înţelenite sunt mult mai rezistente la călcat pe timp ploios decât cele cultivate. Pajiştile cultivate pentru ovine vor avea o structură diversificată de plante furajere, întrucât ovinele au preferinţe selective la introducerea pe parcelă, după care consumă aproape toate plantele. Această structură diver sificată măreşte şansele de asigurare a principiilor nutritivi necesari ovinelor numai din consumul de iarbă. Proporţia de leguminoase din amestecul de ierburi nu trebuie să depăşească 40% la adulte şi 50% la tineretul ovin, pentru a preveni meteori zaţiile (timpanismul), risipa de PB (peste necesar este transformată în amoniac, evacuat afară prin eructaţie) şi pentru a
6. 7.
8.
Ovine şi caprine 113 putea păşuna oile şi pe timp umed. Păşunile cu peste 50% leguminoase prezintă risc de provocare a timpanismului, care evoluează pro porţional cu creşterea procentului de participare a leguminoaselor. Încărcătură optimă. Exploa tarea eficientă a pajiştilor cu ovinele este strâns legată de realiza rea unei încărcături optime (număr de ovine pe hectarul de păşune/an) pe suprafaţa de pajişte destinată ovinelor.
9.
10.
ÎNCĂRCĂTURA OPTIMĂ/HECTAR/AN Actele normative care au încercat să legifereze încheierea contractelor de concesionare/închiriere şi adminis trare a păşunilor (Legea 86/2014) prevăd estimarea prin calcul a încărcă turii minime şi optime de animale erbi vore la ha şi an. Aceasta depinde: - de producţia de masă verde la hectar; - de speciile de plante şi coeficientul de consum al acestora pe de o parte; - de efectivul de ovine şi consumul zilnic de iarbă pe ovină, pe de altă parte. • Producţia de masă verde la hectar se estimează, practic, uşor, prin deli mitarea şi îngrădirea unei zone de 10 mp întro porțiune unde păşunea are o valoare medie, iar când plan tele ajung la înspicare, se cosesc şi se cântăresc. Operaţiunea se repetă şi la următoarele cicluri de păşunat până la încetarea perioadei de vegetaţie toam na târziu. Astfel, dacă la patru cicluri de păşunat de pe o pajişte permanentă, am recoltat de pe suprafaţa de control (5 kg, 4 kg, 1 kg, 2 kg) de 10 mp/12 kg iarbă, producţia anuală va fi 12.000 kg masă verde.
• Coeficientul de consum este foarte variabil (5095%), în funcţie de propor ţia plantelor necomestibile. Să luăm în calcul un coeficient de consum de 90%: rezultă că oile vor consuma 10.800 kg de masă verde/ha şi an. • Consumul mediu zilnic de iarbă pen tru oile cu greutate medie de 5060 kg este de 9 kg primăvara şi scade spre toamnă, odată cu maturarea ierbii, la 7 kg, deci în medie este de 8 kg/zi şi per oaie adultă. Perioada anuală de păşunat este de 100120 zile în zona alpină, 150180 zile în zona de deal şi 180240 zile în zona de şes. Consumul mediu zilnic pe oaie şi an, de pe o păşune din zona de şes, cu o durată de exploatare de 200 zile, este de 1600 kg (8 kg x 200 zile). La un potenţial al păşunii de 10.800 kg, rezultă o în cărcătură optimă de 7 oi/ha (10.800 kg/1600 kg consum/oaie). Estimarea încărcăturii optime se poate face şi la celelalte categorii de ovine pe baza consumului zilnic mediu de iarbă, care este de 1012 kg la ber beci, 45 kg la tineretul ovin înţărcat şi 67 kg la mioare. Condiţionat de regimul de preci pitaţii din zonă, se poate lua în calcul şi un coeficient de risc de 1020%. În cazul nostru, la un coeficient de risc de 10%, încărcătura optimă de ovine/ha scade la 6 oi/ha. Oieri, buna administrare a pășunilor este esențială pentru a fi performanti și profitabili.
ȘTIAȚI CĂ...
• Produsele provenite de la ovinele hrănite cu masă verde de pe pajiști naturale sunt de calitate superi oară datorită numărului mare de specii de plante comestibile, cu un spectru larg de minerale, vitamine, biostimulenți etc. • Pășunatul ovinelor pe pajiști na turale sau semănate (temporare) reprezintă metoda de furajare ale cărei cos turi de producție sunt de două ori mai mici decât în cazul furajelor însilozate sau al fânului. Pe baza acestor argu mente, oierii tradiționali doresc să scoată cât mai repede oile la pășune, pentru că pășu natul reprezintă metoda de furajare care necesită cele mai mici investiții. BOLILE OVINELOR LA PĂȘUNAT Menţinerea stării de sănătate a ovinelor este garanţia obţinerii unor producţii superioare şi a unui tineret de înlocuire de bună calitate. Odată cu ieșirea oilor la păşune, riscul de apariţie a unor boli în efective creşte. Scanează codul QR și află ce maladii pot afecta ovinele la începutul păşunatului şi cum să le previi!