Revista Ferma nr. 6 (1-14 aprilie 2021)

ANUL XX

III • NR. 6

(277) • 114

aprilie 20

21

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

Premieră mondială: Tractorul pe metan e gata de lansare 32

Agricultura 4.0

10.000 ha de teren riscă să rămână... pârloagă 50

Primăvara agricolă în Moldova

VACA SCOŢIANĂ, RASA CARE SE ÎNTREŢINE SINGURĂ 18-20 Articolul ediţiei

Preţ: 9 lei

Editorial

ANUL XXIII • NR. 6 (277) • 1-14 aprilie 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Şef lucrări dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 7 (278) va apărea în perioada 15-30 aprilie 2021

AGRICULTURA PANDEMICĂ: CIRC IEFTIN ŞI PÂINE SCUMPĂ!

E

ste o vorbă în popor: „când doi oameni îţi spun că eşti beat, du-te şi te culcă”. Nu mai zăbovi la taclale şi nu mai încerca să dregi busuiocul, că în final tot în şanţ vei zăbovi pentru o vreme. Parafrazând, cam aşa se aruncă unii şi în groapa istoriei, fără să-i împingă nimeni de la spate. „Ajutaţi” de euforia puterii ca de aburii de alcool, uită că poziţiile lor în scaunele Statului sunt efemere şi că socoteala pentru fapte o vor da, în cele din urmă, în faţa mulţimii pe care au promis, prin jurământ, să o protejeze prin legi corecte şi măsuri concrete. Aş putea spune că acest articol este un pamflet şi că orice asemănare cu personajele din viaţa reală e o pură întâmplare.

Dar nu este deloc aşa. Chiar nu putem ignora faptul că la Ministerul Agriculturii s-a instaurat incompetenţa, în cea mai pură formă. Comunicarea este unilaterală şi defectuoasă, avem secretari de stat mai mult pe hârtie, chiar dacă retribuţia lunară ar obliga la niscaiva activitate măcar. Şi să nu-mi spună cineva că se lucrează din greu, dar în tăcere, că voi invoca instantaneu transparenţa instituţională şi decizională în ceea ce priveşte agricultura, mai ales în aceste vremuri dificile. Într-un comunicat trimis redacţiei, preşedintele LAPAR, Nicu Vasile, în nume propriu, de fermier, şi în numele organizaţiei pe care o reprezintă, spune: „pământul trebuie tratat ca un bun național strategic și nu ca o marfă”.

Total de acord, dar chiar trebuie să le reamintim decidenţilor că strategiile se fac pentru popor şi glie? Nu îi alegem şi îi plătim pentru asta, fără ca nimeni să-i tragă la răspundere pentru derapajele devenite literă de lege?! Liderul LAPAR îndeamnă la calm, soluţii şi negocieri, blamând circul ieftin, mai exact „scandalul în stradă” pentru care au optat unii fermieri, sătui de promisiunile neonorate ale Minstrului Agriculturii.

Ca om de comunicare sunt total de acord că „vorba bună” poate rezolva mai multe decât „pumnul în gură”. Ca

observator al agriculturii zilelor noastre, cred că nici „pumnul” şi nici vorba nu prea mai au efect. Schimbările trebuie să fie profunde iar deciziile trebuie luate şi asumate de oameni competenţi care să găsească soluţii imediate şi realiste şi, mai mult decât atât, să valorifice eficient resursele şi instrumentele bugetare şi pe cele oferite de terţi (în speţă, Comisia Europeană). Este total neproductiv să invoci scuze şi să oferi pretexte atâta timp cât întreg mapamondul se confruntă cu aceeaşi pandemie, cu aceleaşi fenomene meteo extreme, cu aceleaşi provocări care ţin de mediu şi de vulnerabilităţile pieţei.

Prinşi în acelaşi cerc interminabil de probleme fără soluţii, unii protestează, alţii negociază iar ceilalţi promit. Între timp, costurile la hectar cresc necontrolat, laptele şi carnea se ieftinesc (doar la producător, că pe raft e jale!) iar pâinea ni se scumpeşte, că nu ne mai ajunge grâul. Servim circ pe pita scumpă, dezorganizaţi şi încruntaţi, în loc să strângem rândurile şi să generăm la unison schimbarea pe care o pretindem de la alţii!

NICOLETA DRAGOMIR

Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

80

6 6 10 12 14 18 22 24 26

90

Actualitate

Cine și de ce spune STOP creșterii animalelor?

5 propuneri de modificare a legii terenurilor AgroInfo Comerț cu animale vii sau în carcasă?

Vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură Vrem să muncim și să ne creștem copiii ACASĂ!

Tiberiu Resiga, Agra Asigurări Matei Lupşa joacă totul pe o carte: agricultura

30

Agricultura 4.0

30 Digitalizarea: piaţă mică, perspective uriaşe!

32 PREMIERĂ MONDIALĂ Tractorul pe metan e gata de lansare 34 Servicii digitale Deutz-Fahr pentru ferma ta (I) 36 Inteligenţa artificială, în slujba fermierilor 39 Trimble AutoSync

40

Cultura mare

40 Pășunea fără arbori: un mare minus la productivitate 42 Cum stabilim adâncimea corectă de semănat?

46 Cine face prețul pe piața mondială a grâului?

48 Atenționări de primăvară la semănăturile de toamnă 50 10.000 ha de teren riscă să rămână... pârloagă 54 Faci rotația culturilor?

Ești de 10 ori mai câștigat 56 De ce a înghețat grâul la -11 grade Celsius?

1-14 aprilie 2021

114

60 4 boli păguboase la cerealele păioase 62 „Roadele” pandemiei: o fitofarmacie şi o cramă 64 4 dăunători de primăvară pun grâul în pericol 68 Sfecla de zahăr: 50 t/ha din start!

70 Cum scapi de resturile vegetale prin compostare?

72

Horticultură

72 Musculița albă la tine în seră?

NU, în niciun caz 74 Ce semănăm în Aprilie?

76 Controlul rapănului și tehnica răririi chimice 80 Murele destinului sau cum transformi pârloaga în rai horticol

82

Utilaje agricole

82 Amicul bun la toate 84 Fendt 500 Vario, tractoare pentru 4 anotimpuri 86 Cum alegi cea mai bună mașină de erbicidat?

88 5 ani de AgroConcept în România 90 Inovațiile și strategia New Holland pentru 2021

92 Dicor Land a bătut palma cu Lemken 94 Dorin Bondor face bani cu lucerna și cu... KRONE 98 Cea mai bună anvelopă agricolă în 2019!

100 CLAAS ARION 400: Stage V şi un nou model de top 104 Tractoare de mică putere (II) 108 Mulmix reinventează silozurile cu con

110

Zootehnie

110 Cum obții un preț bun și valorificare sigură (II)?

112 Soluția eficientă pentru vacile cu apetit scăzut 114 Operațiunea ”Mistrețul”, în versiune germană 116 Cea mai bună sursă de proteină pentru iezi și miei 118 Știai că stâna ta stă pe o ”mină de aur”?

120 Iepurii Hycole dau valoare producției vegetale

122

Mica publicitate

122 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

6

S.O.S. Zootehnia!

Cine și de ce spune STOP creșterii animalelor?

Așa-numita “dietă planetară sănătoasă” ameninţă serios viitorul zootehniei mondiale.

Se discută despre stoparea definitivă a creșterii animalelor. Care ar fi consecințele unei asemenea decizii?

D

e-a lungul istoriei umanității, animalele - fie ele vânate sau domesticite, dar și produsele alimentare animaliere au fost cruciale pentru evoluție și supraviețuire. În ultimii ani însă se remarcă o tendință de negare a rolului acestora, mai ales în aglomerările urbane ale țărilor cu cel mai ridicat nivel de trai.

“DIETA PLANETARĂ SĂNĂTOASĂ” Consumul alimentelor de origine animală a devenit ținta multor organizații, acestea fiind prezentate ca produse non-etice și dăunătoare sănătății umane, dar și planetei. Astfel de reprezentări au mers atât de departe încât s-a ajuns la promovarea așa-numitei “diete planetare sănătoase”, lipsită de produse alimentare animaliere, precum și la stoparea definitivă a creșterii animalelor.

Pe de altă parte, poziția marii

1-14 aprilie 2021

un articol de

IOAN LADOȘI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

majorități a specialiștilor din domeniu consideră că aceste concepte sunt nu numai contra intuitive, ci și bazate pe interpretări științifice greșite sau prezentate total în afara oricărui context logic.

CARNEA SINTETICĂ Cele mai virulente atacuri împotriva zootehniei vin, în ultima vreme, din partea unui grup tot mai numeros de companii care promovează producția și consumul cărnii sintetice, produsă

în laboratoare tot mai sofisticate. S-a ajuns chiar la afirmații, cel puțin hazardate, dacă nu de-a dreptul false, că creșterea animalelor este sursa principală a tuturor relelor, de la încălzirea globală, la răspândirea bolilor și recrudescența cancerului.

A apărut astfel și o cohortă vocală de lideri de opinie care promovează carnea sintetică, susținând că “știința și-a spus cuvântul cu privire la viitorul creșterii animalelor”, prevăzându-i iminentul sfârșit.

4 ARGUMENTE SOLIDE ÎN FAVOAREA ZOOTEHNIEI O opinie recent publicată pe site-ul “European Livestock Voice” analizează și aduce argumente solide în favoarea dezvoltării sustenabile a zootehniei, atât în privința contribuției acesteia la amprenta concentrației de CO2, cât și la sănătatea planetei/alimentară. Documentul își propune să demonstreze și că creșterea animalelor va rămâne un pilon central al evoluției umanității, prezentând dovezi clare, rezultate din diverse studii a căror veridicitate nu poate fi contestată.

Susținătorii fervenți ai înlocuirii cărnii cu soluții alternative sintetice ocolesc însă - cu un cinism mercantil evident - faptul că zootehnia are implicații complexe în sustenabilitatea omenirii. Ca atare, stoparea producțiilor alimentare animaliere ar avea o serie de consecințe cu efect de bumerang, structurate într-o logică fără cusur și publicate pe site-ul “European ... ››› 8

7

Catros – O lume a preciziei Grapă cu discuri compactă

I

2,5 m – 12 m

» Gamă diversificată de tăvaluguri

Gama de 11 tăvăluguri de control de adâncime diferite face posibilă re-consolidarea şi demiriştirea dorită în funcție de tipul de sol. Greblele exacte sunt de asemenea disponibile pentru o nivelare perfectă.

I

∅ 460 mm, 510 mm, 610 mm

» Ajustarea continuă, fără trepte, a adâncimii de lucru Reglarea precisă şi confortabilă a adâncimii de lucru în condiții de confort, din scaunul şoferului prin reglarea hidraulică opțională a adâncimii.

» Urmărirea conturul solului, perfectă

Fiecare disc concav se poate regla individual la conturul solului, datorită suspensiei individuale a discului furnizat de elementele cu arc de cauciuc. Aceste elemente cu arcuri de cauciuc fără întreținere contribuie, de asemenea, la protecția la suprasarcină, permițând fiecărui disc să se deplaseze în sus.

de discuri » Gamă pentru fiecare prelucrare O selecție largă de discuri, crenelate fin şi grosier, este disponibilă, astfel încât utilajul să poată fi adaptat la orice aplicație.

»

» Lagăr de rulmenți cu lubrifiere long-life

Lagăr cu rulmenți, pentru discuri, unghiular, este sigilat printr-o etanşare față.

Acest lucru previne în mod fiabil pătrunderea corpurilor străine şi scurgerea de ulei. Rulmenții sunt complet fără întreținere, datorită băii de ulei.

Combinația potrivită pentru orice aplicație!

O precizie şi mai mare datorită instrumentelor preliminare opționale – rola de cuțit, bară nivelatoare, greblă de paie sau eradicator pentru marcaj roți Pentru descompunere excelentă şi igienă optimă a câmpului cu o cantitate mare de materie organică – rola cuțit Pentru ruperea bolovanilor şi nivelarea solului – bară nivelatoare Pentru a garanta condiții optime de germinare fără grămezi de paie, cu cea mai bună distribuție de paie – grebla de paie Pentru slăbire constantă chiar şi pe urma tractorului – eradicatorul urmă a roții

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C block, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timişoara, Romania Franz Jakoby • franz.jakoby@amazone.ro • Mobil 0722/910019 | Liviu Zimcea • Vest • liviu.zimcea@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 | Cornel Chiuaru • Est • cornel.chiuaru@amazone.ro • Tel. 0730/290290 Specialist de produs Prelucrarea solului şi tehnică de semănat Paul Bajko • Vest • paul.bajko@amazone.ro • Tel. 0730/076678 | Constantin Cioara • Sud • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504

for Innovation | amazone.ro

S.O.S. Zootehnia! ››› 6 ...Livestock Voice”, idei pe care le sintetizăm în continuare.

Consecința 1: Dispariția contribuției zootehniei la bio-economia circulară În acest context, se amintește contribuția de neînlocuit a zootehniei la valorificarea produselor secundare de pe lanțul alimentar, transformarea în alimente a resurselor de bio-masă (iarbă, paie, tărâțe) și, implicit o reducere a impactului acestora asupra mediului. Și, de reținut, această transformare conduce și la producția de îngrășăminte naturale, ecologice, a căror utilizare rațională determină reducerea uzului de chimicale în fertilizarea solului, sechestrarea carbonului în sol și, în multe circumstanțe, blocarea ciclului biologic al unor dăunători ai culturilor.

Consecința 2: Migrarea populației către orașe și distrugerea moștenirii culturale a satului Azi, în Europa, zootehnia contribuie la economia continentului cu peste 165 miliarde de euro și asigură un loc de muncă pentru cel puțin 30 milioane de oameni. Fără zootehnia care reprezintă 45% din producția agricolă a Europei, exodul oamenilor către orașe va fi inevitabil și cu efecte greu de estimat asupra intensității poluării.

Consecința 3: Concentrarea producției de alimente în portofoliul unor companii multinaționale al căror unic obiectiv este profitul

4 ÎNTREBĂRI PENTRU ADEPȚII CĂRNII SINTETICE Pe lângă argumentele imbatabile în favoarea zootehniei, opinia publicată de “European Livestock Voice” pune și o serie de întrebări cum ar fi: 1. Unde sunt publicate și care e relevanța științifică a evaluărilor privitoare la amprenta de carbon ale producției de carne sintetică?

2. Care ar fi sursa serului utilizat în producerea țesuturilor musculare sintetice?

3. Câtă energie este necesară pentru creșterea acelor țesuturi?

4. Ce antibiotice, fungicide sau hormoni ar fi necesari în controlul producției?

1-14 aprilie 2021

Sursa foto: www.canva.com

8

Așa cum azi tehnologiile comunicațiilor sunt deținute de un grup relativ redus de giganți economici, dispariția zootehniei va avea ca efect un scenariu similar. De data aceasta însă cu produsele alimentare animaliere. Vom avea de ales între sortimente limitate de carne sintetică, la prețuri controlate total de producător și cu calități nutritive îndoielnice, dar modelate de acesta. Mai mult decât atât, autorii opiniei aduc următorul argument de necontestat: “... este cert că o societate bazată pe proteină animală 100% sintetică ar fi una în care producția ar fi concen­ trată, relocabilă și deconectată de natură și ruralitate. Dacă filantropia este cea care ghidează ideea unei so­ cietăți fără zootehnie, atunci ar trebui împărtășite brevetele și tehnologia cu toată lumea, în special cu țările în curs de dezvoltare”.

Consecința 4: Scăderea emisiilor de carbon și alte gaze cu efecte de seră, prin stoparea zootehniei Această afirmație, promovată de majoritatea producătorilor de carne sintetică, este atent și asiduu jonglată pe toate canalele de comunicare, fiind în mod evident exagerată tocmai pentru eliminarea concurenței. Dovada o reprezintă un studiu recent din SUA pe această temă, în care s-a constatat că stoparea totală a zootehniei ar avea ca efect o scădere de aproximativ 2,6% a

emisiilor de gaze cu efect de seră. Dată fiind diversitatea și diferența dintre modelele agricole din Europa și SUA, putem deduce că, de fapt, efectul pozitiv ar fi și mai mic în Europa.

O LUME FĂRĂ ZOOTEHNIE ESTE DOAR O ALTĂ UTOPIE În loc de concluzie, opinia publicată pe același site îl citează pe Jean-Louis Peyraud, agronom francez de la INRAE care, în 2017, a spus: „O lume fără zootehnie este doar o altă utopie pe termen scurt, mediu și lung. A venit timpul să revenim la proporții mai realiste, bazate pe fapte. Înlăturarea creșterii animalelor ar fi un nonsens pentru umanitate. Dar asta nu înseamnă că nu ne dorim să îmbunătățim modul în care le creștem, să le respectăm, să le oferim o viață decentă și să ne asigurăm că sunt sacrificate fără durere sau stres. Trebuie să continuăm să cercetăm și să inovăm pentru a reduce impactul negativ al zootehniei și pentru a crește serviciile pe care le oferă societăților noastre”.

Despre carnea viitorului s­a discutat și la EuroTier 2021.

Scanează codul QR și vezi ce prezic specialiștii germani!

9

10 Piața funciară

5 propuneri de modificare a legii terenurilor Un nou proiect legislativ se află în dezbatere la Senat cu propunerea de modificare a Legii 17/2014.

Sunt vizate rangurile de preemptori și termenele legale privind derularea unei tranzacții. un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CE MODIFICĂRI ȘI NOI PROPUNERI CONȚINE NOUL PROIECT? Le-am selectat pe cele mai importante. În primul rând, terenurile agricole situate în intravilan, precum și terenurile agricole situate parțial în intravilan și parțial în extravilan, care formează un singur imobil, identificat printr-un singur număr cadastral, nu intră sub incidența prezentei reglementări.

Mai departe: noul proiect menține împărțirea preemptorilor pe ranguri, introdusă de Legea 175/2020, dar elimină un rang, cel deținut de ”persoane fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativteritoriale vecine”.

Totodată, sunt reintroduși ca preemptori arendașii, care figurau pe deplin în Legea 17/2014, dar care au fost eliminați de Legea 175/2020, fiind menținuți, ca preemptori de rangul III numai arendașii ”terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării”.

Acum, preemptori de rangul III redevin arendașii terenului scos la vânzare.

Este abrogat art. 4, care prevede 5 ani de rezidență în România

1.

2.

3.

4.

1-14 aprilie 2021

Sursa foto: www.canva.com

U

n grup numeros de parlamentari ai coaliției PNL-USR-PLUS-UDMR a depus la Senat, în 9 martie 2021, un proiect de lege pentru modificarea Legii 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole din extravilan, lege care, vă amintesc, a mai fost modificată anul trecut, actul normativ actual, aflat în vigoare, fiind Legea 175/2020.

și de activitate în agricultură pentru a putea cumpăra teren agricol.

Termene reduse privind derularea unei tranzacții: • Înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan pe care sunt situate situri arheologice clasate, notate în Cartea Funciară, se face potrivit prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. În termen de o zi lucrătoare de la data înregistrării cererii, primăria are obligația să afișeze, timp de 30 de zile, oferta de vânzare la sediul sau și pe pagina de internet a acesteia. Este propusă astfel o reducere a acestor termene, în condițiile în care, în prezent, primăriile sunt obligate să afișeze oferta după 5 zile de la înregistrare și timp de 45 de zile.

• De asemenea, titularul dreptului de preempțiune trebuie ca, în termen de 30 de zile, să-și manifeste în scris intenția de cumpărare, să comunice acceptarea ofertei vânzătorului și să înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afișată. Termenul actual este de 45 de zile.

• Primăria are la dispoziție numai 24 de ore ca să afișeze înregistrarea acceptării ofertei de vânzare. Acum ar putea avea la dispoziție 3 zile. Dacă în termenul de 30 de zile niciunul dintre titularii

5.

dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, la prețuri și în condițiile ofertei vânzătorului, vânzarea terenului este liberă, cu respectarea dispozițiilor prevăzute de prezenta lege și de normele metodologice, urmând ca vânzătorul să înștiințeze în scris primăria despre aceasta.

CINE DĂ AVIZUL FINAL? Avizul final necesar încheierii contractului de vânzare în forma autentică de către notarul public sau pronunțării de către instanță a unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare se emite de către structurile teritoriale (primării) pentru terenurile cu suprafață de până la 30 de hectare inclusiv, iar pentru terenurile cu suprafață de peste 30 de hectare, de către structura centrală (Ministerul Agriculturii).

Parcursul sinuos al reglemen­ tărilor privind vânzarea ­ cum­ părarea de terenuri agricole în România a fost reflectat în pagi­ nile revistei Ferma prin articole și analize bine docu­ mentate. Le puteți accesa scanând codul QR alăturat!

11

Erbicidul eficient la cultura porumbului Ușor de utilizat ca un fermoar

Erbicid pentru cultura porumbului, utilizat atât preemergent cât și postemergent timpuriu.

Acțiune de lungă durată datorită tehnologiei de control sincronizat al buruienilor, prin reactivarea erbicidului la primele ploi care urmează după o perioadă fără precipitații.

Controlează peste 85 de specii de buruieni monocotiledonate și dicotiledonate.

Independență mărită față de condițiile meteo.

Utilizați în siguranță produsele de protecție a plantelor. Citiți întotdeauna înaintea utilizării eticheta produsului și informațiile despre produs.

www.cropscience.bayer.ro

12 Agroinfo

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Fonduri pentru tineri şi fermele mici

CUM VOR FI ÎMPĂRȚIȚI BANII EUROPENI PE SECTOARE?

B

ugetul PNDR în perioada 2021-2022 este de circa 3,26 miliarde euro, din FEADR 2021-2027 CFM (Cadrul Financiar Multianual) - 2,569 mld. euro şi Fonduri EURI (Instrumentul de Relansare al UE) - 692,09 mil. euro. Cum vor fi împărţiţi banii: sM4.1 Investiţii în ferme: 760 mil. euro, din care: - irigaţii - 125 milioane de euro; - vegetal (condiţionare, procesare în fermă şi marketing) 55 milioane de euro; - zootehnie (condiţionare, procesare, marketing) - 55 mil. euro; - tineri fermieri (achiziţie utilaje - vegetal şi zootehnic) - 75 mil.; - zootehnie (producţie, condiţionare, marketing) - naţional: 240 milioane de euro; zona montană: 60 milioane de euro; - legume (inclusiv în spaţii protejate) şi cartofi (producţie primară, condiţionare, marketing): 100 milioane de euro; - legume, cartofi (condiţionare, procesare, marketing): 50 mil.; sM4.1a - Investiţii în exploataţii pomicole: 122,7 mil. euro; sM4.2 şi sM4.2a - Procesare şi marketing produse agricole: 140 milioane de euro; produse pomicole: 10 milioane de euro; sM4.3 - Drumuri agricole: 100,66 milioane de euro; sM6.1 - Tineri fermieri: 100 milioane de euro; sM6.2 - Înfiinţare activităţi neagricole: 50 milioane de euro; sM6.3 - Ferme mici: 87 milioane de euro; sM6.4 - Creare şi dezvoltare activităţi neagricole: 100 mil.; sM9.1 - Grupuri producători sector agricol: 5 milioane de euro; sM16.4 - Cooperare sector agricol: 40 mil., pomicol: 10 mil.; sM17.1 - Asigurare culturi şi animale: 20 milioane de euro.

37% din bani trebuie alocaţi măsurilor de climă, mediu şi bunăstare, iar GAL-urile vor primi, în total, 128 mil. euro.

1-14 aprilie 2021

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură!

Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

Important ca să nu pierdeţi sprijinul cuplat şi ajutorul naţional tranzitoriu în 2021!

APIA: Condiţii de acordare a subvenţiilor în funcţie de data depunerii cererii Noi principii de selecţie: Cine va avea prioritate la banii pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole?

PNDR 2021-2022: Principalele modificări în fişa Submăsurii 4.1 - Investiţii în ferme!

Ce condiţii trebuie să îndepliniţi pentru sprijinul maxim de 70.000 euro?

Bani europeni pentru tinerii fermieri: Principalele modificări la Submăsura 6.1!

Răspunsul oficialilor europeni despre ajutoa­ rele Covid­19 pentru fermierii români în 2021 Document MADR: Măsura 21 şi alte ajutoare pentru fermieri!

Programul Naţional Apicol 2020­2022: Noi acţiuni pentru care se dau bani şi condiţii de eligibilitate Modificări în lege la plata ajutoarelor pentru apicultori!

Ce acte trebuie să depuneţi la APIA pentru a încasa sprijinul cuplat zootehnic pentru taurine de carne?

Documente obligatorii pentru subvenţia de 185 euro/cap de animal!

Agroinfo

Credite în contul subvenţiilor pentru 2021

14 BĂNCI PENTRU CARE APIA ELIBEREAZĂ ADEVERINŢE Din 15 martie a.c., APIA eliberează adeverinţe pentru fermierii care vor să ia credite în contul subvenţiilor pe 2021.

APIA a anunţat că fermierii care solicită plăţi directe pe suprafaţă şi plăţi de agromediu în acest an pot împrumuta până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei.

14 bănci au încheiat deja convenţii cu APIA pentru creditarea fermierilor: CEC Bank, Banca Transilvania, Creditcoop, BCR, Raiffeisen Bank, Patria Bank, OTP Bank, BRD, Banca Românească, Intesa Sanpaolo, Libra Internet Bank, EximBank, Credit Agricole şi Procredit Bank.

Până pe 20 martie, APIA a primit 178.127 cereri, pentru 774. 233 ha. Ultima zi de depunere a cererilor pentru subvenţiile pe 2021, fără penalizări, este 17 mai.

Pentru subvenţiile pe 2020, până pe 19 martie au fost autorizaţi la plată 776.935 fermieri (94,65% din fermierii eligibili). APIA precizează că a plătit 2,51 mld. euro drept subvenţii pe 2020, măsuri de piaţă şi ajutoare de stat.

Ce bani primesc agricultorii din bugetul de stat?

LISTĂ AJUTOARE PENTRU FERMIERI ÎN 2021 Ministerul Agriculturii a stabilit ajutoarele care vor fi plătite fermierilor din bugetul naţional în 2021. Potrivit ministrului Adrian Oros, sunt în curs de avizare Hotărârile de Guvern pentru următoarele programe, pentru care sumele au fost alocate în limita bugetului MADR pentru acest an: • Ajutor de stat motorină trim. III + IV din 2020 - 340,55 mil. lei; • Ajutor de minimis pentru producţia de usturoi 2021 - 15 mil. lei; • Programul Naţional Apicol 2021 - 50,128 mil. lei; • Program de susţinere pentru crescătorii de porci Bazna şi Mangaliţa 2021 - 700.000 lei; • Program pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură pe 2020 1,1 milioane de lei; • Ajutoare naţionale tranzitorii pentru anul 2020: vegetal - 214,265 mil. lei; ovine/caprine - 94,895 mil. lei; bovine - 234 mil. lei.

ANT la bovine: mai puţini bani, pentru animale reale

DOI LEI/TONA DE LAPTE ŞI 5 LEI/ANIMAL! Doar 234 mil. lei sunt disponibili pentru plata ANT la bovine pe anul 2020, cu 48% mai puţin decât pentru 2019.

Pe 22 martie, ministrul Adrian Oros s-a întâlnit cu reprezentanţi ai crescătorilor de bovine, pentru a discuta cum vor fi împărţiţi banii, astfel încât să ajungă la cei care au animale în realitate, nu doar pe hârtie. Varianta la care s-a ajuns este următoarea: crescătorii de vaci vor primi sume simbolice în funcţie de data de referinţă 31 ianuarie 2013, respectiv 2 lei/tona de lapte şi 5 lei/cap de animal. Plafonul minim pentru ANT lapte este de 2 milioane lei şi pentru ANT carne - 6 milioane lei, bani care vor fi repartizaţi în funcţie de data istorică din 2013.

Restul, cea mai mare parte a sumei, va fi acordată ca ajutor Covid, pentru animalele existente la 31 ianuarie 2021, a anunţat Adrian Oros.

13

14 Dosar Ferma

Comerț cu animale vii sau în carcasă?

P

România vinde cele mai multe oi și capre din Uniunea Europeană. De ce le exportăm în viu și nu le abatorizăm în țară ca să le livrăm în carcasă sau procesate, pentru a spori veniturile?

este 60.000 de tone de ovine și caprine în viu sunt tranzacționate anual cu beneficiarii din Israel și din țările musulmane.

DOUĂ OBSERVAȚII Acest record la nivel european, care aduce câștiguri întregului lanț comercial, de la fermă și până la comercianții din țările de destinație, până când oaia românească este transformată în friptură musulmană, comportă însă cel puțin două observații: E bine că vindem animale vii, dar ar fi mai bine dacă le-am vinde abatorizate, în carcasă; E bine că vindem oi și capre, dar este obligatoriu să fie respectate condițiile de bunăstare în timpul transportului, fapt care uneori nu se întâmplă, condițiile de transport fiind jalnice.

1.

2.

INTERESE ELECTORALE De ce vindem noi animale în viu și nu le abatorizăm în țară ca să le livrăm în carcasă sau procesate, pentru a spori veniturile? Aceasta este o întrebare care revine mereu în discuțiile publice, la care participă toată lumea din sectorul agroalimentar, de la ministrul agriculturii și jurnaliști, până la fermierul

1-14 aprilie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

care se gândește că în felul acesta i-ar putea crește veniturile. Pe seama acestor preocupări, unii politicieni au încercat să tragă și ceva foloase electorale. Amintiți-vă acele așa-numite ”legi ale muntelui” scoase pe bandă rulantă în primăvara anului 2019, înainte de alegerile europarlamentare din mai.

Comerțul cu animale vii nu poate fi interzis, dar bunăstarea animalelor trebuie asigurată

ZERO ȘANSE DE ABATORIZARE Lansate cu surle și trâmbițe, legile ofereau baza pentru finanțarea, printre altele, a deschiderii unor mici abatoare în zona montană. Au rămas literă moartă, fiindcă au fost concepute cu

defecte. Oricum, chiar dacă ar fi fost deschise și funcționale, nu știu cum ar fi contribuit acele mici abatoare din zona montană la reorientarea zootehniei noastre către furnizarea de carne în carcasă pe piața internațională.

Pentru o așa treabă, e nevoie de unități de abatorizare mari, situate în zone accesibile. Avem astfel de abatoare, dar nu sunt conectate încă la marile fluxuri comerciale, România nefiind o țară furnizoare de carne în carcasă sau procesată.

CLIENȚI CU PRETENȚII Mai mult, abatoarele ar trebui să fie agreate de beneficiari, știut fiind faptul că atât Israelul, cât și țările musulmane au sisteme proprii de certificare, numite koșer, respectiv halal. Ei preferă să cumpere animalul viu și să-l sacrifice în țara lor, după reguli autohtone, de factură religioasă. Prin urmare, sunt destule motive pentru care vapoarele sau camioanele pleacă din țară încărcate cu animale vii și nu cu carcase.

VAPOARE CU OI CHINUITE Dar cum sunt condițiile de transport? Uneori vrednice de plâns. Investigații ale unor jurnaliști și... ››› 16

15

››› 14 ... activiști pentru drepturile animalelor au arătat că oile noastre călătoresc uneori destul de chinuite, iar în țările de destinație sunt ținute, până la sacrificare, în condiții inacceptabile pentru un om civilizat.

Suntem, din 2007, țară membră a unei uniuni politice cu înalte standarde de civilizație. Modul deplorabil în care au fost transportate oile românești (altfel, pretindem că iubim oaia, am creat și o baladă cu o oaie năzdrăvană), a fost semnalat și de Comisia Europeană, la presiunea căreia statul român a adoptat recent o lege care impune reguli stricte pentru bunăstarea animalelor în timpul transportului. Atenția acordată de lumea civilizată condițiilor vitrege în care sunt transportate oile românești a fost percepută în țară, la intern, ca o intenție, a cui oare?, de a faulta comerțul nostru cu animale vii, zootehnia și, evident, patria noastră!

Nici vorbă, comerțul cu animale vii nu poate fi interzis unui stat membru, dar un stat membru trebuie să respecte niște reguli comunitare, cum sunt cele privitoare la transportul oilor către țările de destinație. Restul e propagandă. Spania, de pildă, vinde anual aproximativ 40.000 tone de ovine și caprine în viu și nu știu ca fermierii lor să fie îngrijorați că ar putea fi interzis comerțul cu animale vii. În Spania, probabil că propaganda are alte subiecte de rostogolit.

Sursa foto: www.canva.com

16 Dosar Ferma

PIAȚA DICTEAZĂ Dezbaterea cu tema ”comerț cu animale vii sau în carcasă” va fi tot mai vie, ca să spun așa, dar chestiunea nu va putea fi tranșată, într-un fel sau altul.

Fluxurile comerciale care se întind de la stânile din Carpați până la carmangeriile din Iordania sunt bine așezate și aduc câștiguri bune pe anumite porțiuni. De ce le-ar scăpa din mâini stăpânii acestor lanțuri alimentare?

Pe de altă parte, încet-încet, se formează și fluxuri comerciale cu carne în carcasă.

Potrivit datelor Comisiei Europene, în 2020, am vândut 3179 tone de carne în carcasă sau procesată. În 2019, cantitatea a fost 5850 tone. Irlandezii, care dețin de trei ori mai puține oi și capre decât noi, au exportat 19.692 tone în 2020 și 20.500 tone în 2019. Mai sunt, desigur, și alte sectoare agricole care ne plasează pe unul dintre primele locuri într-un clasament al comerțului cu materii prime. Cum ar fi cel al cerealelor și al culturii de soia. Dar aici comerțul depinde de capriciile vremii: o secetă cumplită cum a fost cea din sezonul 2019/2020 afectează puternic și vânzările. Efectivele de animale sunt ceva mai stabile, deși seceta este resimțită, prin creșterea prețurilor, și în cheltuielile unui crescător de animale.

Fiind mai stabile, și comerțul cu animale vii rămâne constant în datele sale anuale. Dacă România va crește exporturile de carne în carcasă, acest lucru depinde în mare măsură de inițiativa privată.

Legislaţia privind transportul animalelor vii va fi schimbată radi­ cal. Scanează codul QR și vezi care sunt restricţiile propuse și efecte­ le lor dramatice în zootehnie!

1-14 aprilie 2021

17

Astron 350SE

substanta350 ditianonactiva g/l

Fungicid de contact pentru combaterea bolilor din culturile de măr și păr

activați scutul de protecție!

Doza de aplicare: măr, păr 0,9-1,5 L/ha

www.innvigo.ro

SOLUŢII COMPLETE LA PREŢURI CORECTE

18 Articolul ediţiei

Vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

L

Proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme de bovine Scottish Highland din România, Nicolae Ibăşfălean, vrea să-şi lichideze afacerea înființată în urmă cu 12 ani.

Pare cumva greu de înţeles, însă după ce am stat de vorbă cu fermierul, am convingerea că nu prea e cale de întoarcere.

ipsa motivaţiei, înaintarea în vârstă şi mai ales faptul că îi este tot mai greu să găsească oameni de încredere care să se ocupe de activitatea din fermă l-au determinat pe cel mai cunoscut crescător de vaci Highland din judeţul Sibiu să ia foarte serios în calcul opţiunea de a renunța la efectivul de animale. Printre argumente s-ar mai putea adăuga, desigur, şi dezinteresul românilor pentru carnea de vită premium. Pentru că, până la urmă, degeaba ai un produs de calitate dacă nu îl poţi valorifica.

RASĂ RUSTICĂ, UȘOR DE ÎNTREȚINUT Povestea lui Nicolae Ibăşfălean nu pare să aibă nimic ieşit din comun. A locuit o viaţă în Sibiu iar când a ieşit la pensie şi-a construit o cabană la Biertan, practic în zona în care s-a născut şi a copilărit. În 2009, s-a asociat cu un prieten şi a cumpărat din Germania 15 femele şi un mascul de

1-14 aprilie 2021

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Highland, simbolul Scoţiei, una dintre cele mai apreciate rase de bovine.

Investiţia iniţială a costat în jur de 18.000 de euro, îşi aminteşte sibianul. „Totul a pornit mai mult ca un hobby. Cel puţin aşa l-am privit eu. Pentru că pe vremea aia nici nu existau subvenţii pentru vaca de carne. Highland este o rasă

rustică, adaptată la condiţiile mai vitrege care pot apărea în timpul iernii.

Au o rezistenţă bună la ger. Se întreţin foarte uşor. Nici nu trebuie asistate la fătări. Dacă au iarbă sau fân şi apă, nu mai au nevoie de altceva. Pot sta pe zăpadă şi la -20°C, fără nici un fel de probleme. Dar realitatea e că nu prea

Dacă aş avea cui lăsa afacerea, nu aş vinde­o.

Dar fiica mea este în Canada şi altcineva nu are cine să preia activitatea.

Nu te poţi baza chiar pe oricine NICOLAE IBĂŞFĂLEAN

Crescător de vaci Scottish Highland

Articolul ediţiei 19

se simt bine la temperaturi foarte înalte. Preferă să stea la umbră sau să intre în apă. Sunt animale de gaşcă, nu prea se despart. Dacă sunt ameninţate cumva de vreun urs, se adună toate şi reuşesc să-l îndepărteze”, mi-a explicat fermierul în vârstă de 70 de ani.

CARNE DE VITĂ PREMIUM În prezent, acesta are în exploatare un efectiv de 50 de exemplare. Animalele sunt ţinute pe păşune tot timpul anului, deşi există şi un adăpost construit în care li se administrează furajele

pe timp de iarnă. „Am în total vreo 40 de hectare, care sunt proprietatea mea.

Dacă ai păşune şi doi oameni care să se ocupe de animale, poate fi profitabil.

Dar dacă trebuie să faci toată munca singur, nu merită, pentru că efortul e prea mare. De aia mă gândesc foarte serios să renunţ”, susţine sibianul. Pe perioada iernii, animalele sunt hrănite de două ori pe zi. Consumă cam un balot de fân la o masă. „În mod normal, o vacă are nevoie de 8-10 kilograme de furaj pe zi. Greutatea de sacrificare o ating însă cam la doi ani. Dacă sunt mai mici, nu te alegi cu mare lucru de pe urma lor. Problema

acestor vaci este că nu au o productivitate mare. Se îngraşă foarte încet”, a constatat el. Chiar dacă procentul de carne în carcasă este ceva mai mic decât în cazul altor rase de bovine, carnea de vită Highland este de calitate superioară, după unii chiar cea mai gustoasă. Are un conţinut scăzut de grăsimi şi colesterol, fiind în schimb mai bogată în proteine şi fier.

UN PARIU RISCANT? Păşunea e certificată ecologic, furajul în mod implicit, şi, pe cale de consecinţă, şi carnea acestor animale poate fi considerată... ››› 20

20 Articolul ediţiei ››› 19 ...bio. Din păcate, însă, câştigurile nu sunt tocmai pe măsura aşteptărilor. „Când am adus noi vacile aici, carnea de vită Highland se vindea în Germania cu 23 de euro kilogramul. În România, nici acum nu există piaţă pentru această carne. Românii nu prea sunt interesaţi de calitate, ci mai degrabă de cantitate, pe lângă faptul că preferă în general carnea de porc. Noi oricum suntem constrânşi de lege să nu sacrificăm animalele în fermă. Trebuie să le ducem la abator, fie să vindem în viu.

Iar ca să dai la export, e aproape imposibil. Am vrut să vând recent câţiva tauri mari la o carmangerie din Mediaş şi preţul pe care l-am primit a fost de doar 13 lei/kg în carcasă, iar în viu ieşea undeva la 6 lei/kg. Un mascul la 3-4 ani cântăreşte între 500 şi 600 kg. Pe de altă parte, dacă un tăuraş de doi ani are, să zicem, 350 kg în viu, greutatea în carcasă e undeva la 170 kg”, afirmă Nicolae Ibăşfălean.

SUBVENŢIE DOAR PENTRU UNELE ANIMALE Dacă nu ar fi existat subvenţiile, probabil afacerea ar fi fost de mult pe pierdere. Fiind o zonă defavorizată, subvenţia pe păşune e în jur de 230 euro/ha. „Fără aceşti bani nu ştiu cum m-aş fi descurcat. E un venit garantat, în condiţiile în care vânzarea animalelor merge foarte prost. Dar nu e atât de simplu cum pare. Fâneaţa trebuie cosită, păşunea trebuie curăţată

1-14 aprilie 2021

Tot în județul Sibiu, Bogdan Varga crește vaci Galloway. Sca­ nează codul QR și vezi cum s­a adaptat una dintre cele mai vechi rase de taurine din Europa pe păşunile de lângă Agnita! de mărăcini. Deci e de lucru”, susţine acesta. În plus, mai primeşte şi cei 300 de euro pe cap de animal. Dar nu pentru toate exemplarele, doar pentru cele care îndeplinesc condiţiile. Deoarece pentru unele animale nu are certificat de origine, din cauza faptului că în primii ani taurul nu era autorizat. Astfel că toate fătările din acea perioadă nu puteau fi înregistrate oficial. Chiar dacă întreaga turmă este rasă pură.

Anul trecut, spre exemplu, au fost eligibile pentru subvenţie doar 26 de animale. „Tineretul intră oricum o singură dată în viaţă la plată iar femelele mai primesc subvenţie abia după ce fată, până la vârsta de 12 ani, după care ies din schemă. Pe undeva nu e chiar corect, pentru că Highland este o rasă longevivă, animalele pot trăi peste 20 de ani”, consideră crescătorul.

O DECIZIE DELOC UȘOARĂ Lipsa personalului reprezintă, poate, cel mai mare neajuns al său, în condiţiile în care ferma se află destul de departe de comunitate. „Nu poţi găsi decât oameni cu caracter îndoielnic.

Dacă se apucă cu băutura, nu ai ce răzbi cu ei. Persoana cu care lucrez acum, fără trei beri şi o carafă de vin, pe care i le pun la dispoziţie în fiecare zi, nu ar sta. Am deja 70 de ani şi nu mai am motivaţie să mă lupt cu această situaţie.

Am casă în Sibiu, soţia stă acolo. Îmi pare rău, dar nu mai pot”, spune proprietarul fermei din Biertan. Nu este o decizie uşoară, recunoaşte el, pentru că ţine foarte mult la animalele sale.

CU CÂT AR VINDE ÎNTREAGA AFACERE? În ianuarie a.c. a fost cât pe ce să se scape de această povară. „Discutasem cu cineva din Bistriţa şi am cerut 25.000 de euro pe întreg efectivul, cu condiţia să îmi lase subvenţia pentru tineretul fătat anul trecut. Era vorba de 14 tăuraşi. Dar nu ne-am înţeles până la urmă. Cred că, de fapt, persoana respectivă intenţiona să le cumpere şi să le vândă mai departe altcuiva. Era un fel de intermediar”, s-a gândit Nicolae Ibăşfălean. Dacă cineva ar veni acum în fermă cu intenţia serioasă de a prelua afacerea, ar fi dispus să vândă femelele de doi ani la 700 de euro bucata, iar tăuraşii cu până în 900 de euro, în funcţie de greutate şi vârstă. Dacă se vor găsi clienți, va primi oare Nicolae Ibăşfălean prețul corect pe efectivul lui de Scottish Highland?

Scanează codul QR și vezi cum sunt crescute văcuțele de Scottish Highland la ferma din Biertan!

21

22 Ferma de familie

Vrem să muncim și să ne creștem copiii ACASĂ!

A trăi decent în țara lor este dorința firească a doi tineri care, după ce au muncit un deceniu la o fermă de vaci în Germania, anul trecut și-au încropit fiecare câte o fermă de familie în satul lor natal.

C

onstantin Băianu şi Neculai Butincu s-au întors acasă, în Cireşeni, comuna Cotnari, jud.

Iași, ca să continue activitatea de creştere a animalelor, aşa cum au făcut-o părinţii, bunicii şi străbunicii lor. „Am 32 de ani şi ne-am hotărât să înfiinţăm o fermă de familie, să muncim ACASĂ şi să ne creștem cei doi copii în țară, pentru a nu mai fi nevoiți să plecăm în străinătate după un trai mai bun. La începutul anului trecut, am cumpărat un lot de opt juninci şi, cu încă una din ogradă, am pornit cu un efectiv de nouă văcuţe”, povestește Alexandra Băianu, soția lui Constantin și sora lui Neculai.

Pentru buna întreținere a animalelor și pentru viabilitatea activității, tinerii sunt preocupați să le asigure văcuțelor baza furajeră necesară.

izbeliște, o parte din el devenind loc de gunoi și loc de deversare a deşeurilor dintr-o fosă septică. Până la urmă, am scos-o la capăt”, a explicat crescătoarea. Această suprafață de pășune este absolut necesară pentru supraviețuirea micii ferme de familie. Însă din cauza unor neînțelegeri, despre care vom scrie într-una din edițiile viitoare ale revistei Ferma, soții Băianu se tem că primăria le va lua dreptul de a-și paște animalele pe imașul satului, drept obținut prin contract.

PĂȘUNE DE LA PRIMĂRIE Familia Băianu a primit de la primărie, prin contract de închiriere, o parcelă de fix 5,48 hectare de pășune. „Dar am avut tare mult de muncă cu acest teren, deoarece cine l-a avut în grijă, l-a lăsat de

UNDE-S DOI, PUTEREA CREȘTE Constantin Băianu şi Neculai Butincu au hotărât să muncească la comun. Au luat fiecare teren în arendă şi s-au apucat serios de treabă. Împreună dețin câteva zeci de hectare, în proprietate

1-14 aprilie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

și arendate, însă nu tot terenul e arabil, mai este livadă, grădină, lucernieră. O parte din terenul cultivabil va fi ocupată cu porumb siloz pentru hrana animalelor pe timp de iarnă.

Dornice de muncă, cele două familii şi-au cumpărat mai întâi două tractoare, dotate cu încărcătoare frontale, şi o maşină pentru împrăştiat gunoi, toate la mâna a doua. Lucrând cu ele, activitatea din zootehnie s-a uşurat vizibil. Acum au nevoie şi de un plug, un disc şi de alte utilaje pentru munca la câmp.

ANIMALELE AȘTEAPTĂ UN ADĂPOST MODERN „Ne gândim ca pe viitor să construim un adăpost modern pentru vacile noastre şi să le punem pe stabulaţie.

Eu îngrijesc 16 văcuţe, din care nouă trebuie să fete, iar fratele meu are 36.

Nu sunt de rasă pură, le-am cumpărat şi la 1.000 euro bucata, după cum ne-am împăcat cu oamenii din sat”, explică Alexandra Băianu.

Deocamdată, au suficient teren

Ferma de familie 23

pentru a produce nutreţul necesar vacilor, iar pentru 9 capete, dispun de cele 5,48 hectare de pășune de la primărie, suprafață vitală pentru mica lor fermă de bovine. „SUNTEM TINERI ŞI TREBUIE SĂ LE LĂSĂM CEVA COPIILOR NOŞTRI” „Suntem exact ca la început, când

am luat-o de la zero. Vrem să depunem un proiect pe fonduri europene pentru construcţia unei ferme moderne. Sunt multe piedici, multe hârtii de făcut, e mult de umblat, dar trebuie să răzbatem. Suntem tineri şi trebuie să le lăsăm ceva copiilor noştri”, ne-a declarat, în încheiere, Alexandra Băianu.

Cu animalele acestea mergem până la capăt.

Ele sunt sufletul nostru ALEXANDRA BĂIANU

Tânără fermieră din Cotnari, jud. Iași

SFT (SUPER FLEXION TYRE) CAPACITATEA MAXIMĂ DE ÎNCĂRCARE PENTRU MAȘINI PUTERNICE

Soluții de astăzi pentru lumea de mâine: Mitas lucrează din greu în fiecare zi pentru a oferi fermierilor o gamă largă de anvelope care să îi ajute să țină pasul cu lumea dinamică. Calitatea și fiabilitatea sunt forțele motrice din spatele mărcii. Mitas: anvelope pentru muncă grea fabricate în Europa din 1932.

mitas-tyres.com

24 Info companii

Tiberiu Resiga, Agra Asigurări: „Poţi face carieră ca evaluator de daune chiar lucrând doar part-time”

T

Tiberiu Resiga (47 de ani) este cel mai vechi evaluator de daune din echipa Agra Asigurări, iar din 2018 este şi coordonator de echipe de evaluatori.

iberiu Resiga este inginer agronom şi a condus, timp de 11 ani, o fermă mixtă din Simeria, unde erau produse legume în sistem biodinamic şi funcționa un centru de echitație pentru persoane cu dizabilități.

A început să colaboreze cu Agra Asigurări în 2016. „Îmi place partea de agricultură, nu neapărat de asigurări.

Sunt un tip practic, nu-mi place munca de birou, iar în activitatea de evaluator este tot timpul ceva nou, cunoşti oameni noi, zone noi, tipuri noi de daune, provocări noi, e o diversitate care îmi place”, afirmă Tibi Resiga.

TOŢI EVALUATORII AU CUNOŞTINŢE ÎN DOMENIUL AGRICOL Toţi evaluatorii de daune din echipa Agra Asigurări au cunoştinţe în domeniul agricol, unii sunt fermieri cu zeci de ani de experienţă, iar alţii proaspeţi absolvenţi de studii agronomice. Este un criteriu de selecţie important. Fiecare manager regional are o echipă de evaluatori, pe care îi solicită în funcţie de notificările de daună avizate de fermieri. Evaluatorii sunt din toată ţara şi se deplasează în toată ţara, dacă este nevoie. O echipă de evaluare este formată din minim doi evaluatori de daune. „Se poate trăi şi doar din activitatea

1-14 aprilie 2021

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.agraasigurari.ro

de evaluator, dar se poate face şi ca activitate secundară. Activitatea noastră se desfășoară din mai până în noiembrie, cu o perioadă mai intensă în lunile iunie, iulie. Un fermier care prestează servicii ca evaluator de daune este posibil să nu aibă timp liber în campania de recoltare, acest lucru nefiind un impediment în colaborarea lui cu Agra Asigurări. Merge la o evaluare de daune doar când poate, de aceea avem mai mulţi oameni în fiecare zonă. Poţi face o carieră chiar dacă faci munca de evaluator de daune doar part-time sau sezonier”, mai spune Tibi Resiga.

METODĂ PROPRIE DE EVALUARE A DAUNELOR „Provocarea noastră este să reuşim să evaluăm daunele corect. Niciodată nu vorbim statistic, ci evaluarea se face împreună cu fermierul, în câmp.

Nu facem niciodată proba combinei.

Evaluarea daunelor pe plantă este esenţială: o grindină la o anumită

cultură poate să producă efecte diferite de la o fermă la alta sau poate produce daune diferite în aceeaşi parcelă. În general, fermierii cu multă experienţă îşi estimează destul de realist daunele şi au văzut că metoda noastră este corectă”, explică Tibi Resiga.

Metoda de evaluare a daunelor este dezvoltată de Agra Asigurări, iar protocoalele de daună şi modul de calcul se bazează pe cercetări de peste 70 de ani. În ultimii trei ani, s-au făcut experienţe şi în România pe diverse efecte ale riscurilor asigurate asupra unor culturi.

RISCURI NOI PENTRU FERMIERI Vremea este în schimbare continuă, spune Tibi Resiga, iar riscurile cu care se confruntă fermierii din România în ultimii ani sunt tot mai diversificate. Pe lângă grindină, furtuni tot mai puternice și cu intensitate mare, seceta este tot mai prezentă și pe suprafețe foarte extinse. Au fost zone în care nu s-au înregistrat daune de ani de zile, dar și zone în care fenomenele extreme, de exemplu grindină, au apărut devreme, în luna aprilie sau chiar foarte târziu, la final de octombrie. „De aceea este important să ne putem baza pe o echipă de evaluatori competenți și implicați”, adaugă Tibi Resiga.

25

26 Tânăr fermier în România

Matei Lupşa joacă totul pe o carte: agricultura Are 25 de ani şi un curaj de invidiat. De ce a ales Matei Cosmin Lupşa să investească timp şi bani în prima meserie practicată pe pământ: agricultura?

un articol de

PAULA CIUPAG mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

T

ânărul fermier a studiat Ingineria Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Facultatea de Management Agricol la USAMV în Bucureşti şi mi-a spus cu mândrie că a ales Agricultura din convingerea că este o afacere cu mari perspective. „Tatăl meu are o vorbă de mare înţelepciune: «Agricultura este prima meserie care s-a practicat pe pământ şi va fi şi ultima!» Lucru pe care îl găsesc perfect adevărat”, spune Matei Lupşa. De asemenea, tânărul se implică şi în vânzarea tractoarelor şi utilajelor agricole, lucrând la o companie de prestigiu.

O AFACERE DE LA ZERO În anul 2000 părinţii lui Matei au făcut primii paşi în agricultură, la Lehliu Gară, județul Călărași. O afacere în adevăratul sens al cuvântului a apărut însă abia în anul 2004. „Totul a început de la zero, de la absolut nimic. A fost o provocare economică la momentul acela. Tatăl meu se gândea la o afacere care nu ar muri niciodată şi producerea mâncării a fost prima opţiune. A început cu puţin, a luat un tractor cu care presta servicii oamenilor, a observat că îi place să lucreze terenul şi a început să-şi cumpere sau să arendeze şi el teren de unde şi cum putea. Iniţial a adunat circa 40 de hectare, apoi 100 şi apogeul a fost la 250 de hectare, din care acum mai avem doar 200. Asta din cauza faptului că oamenii de la care noi aveam arendat au dorit să mai vândă din teren, noi a trebuit să investim în utilaje pentru a putea lucra performant şi nu am putut cumpăra la acel moment. Acum, în fermă lucrăm

eu, mama, tata, fratele meu şi unchiul meu. Este strict o afacere de familie în care ne implicăm cu toţii”, îmi explică Matei începutul acestei aventuri.

TEREN DE LA ADS PRIN PROGRAMUL DESTINAT TINERILOR FERMIERI Prima şi cea mai importantă achiziţie într-o afacere agricolă este terenul. Tânărul fermier a învăţat asta din propria experienţă şi nu se teme de nou. Astfel că a plecat pe propriul drum. „Recent s-a dat startul la programul destinat tinerilor fermieri, care au posibilitatea de a concesiona până la 50 de ... ››› 28

Am ales agricultura pentru că am crescut cu ea, îmi plac foarte mult utilajele agricole şi să văd cum cresc şi rodesc plantele sub grija noastră. Atunci când rezultatul muncii tale este unul pozitiv, nu ai cum să nu fii bucuros MATEI LUPŞA

Tânăr fermier din Călăraşi

27

28 Tânăr fermier în România ››› 26 ... hectare de la stat prin Agenţia Domeniilor Statului (ADS). Eu sunt unul dintre acei tineri fermieri. Am reuşit să iau de la stat în concesiune 35 de hectare, pentru că pentru atât am depus.

Surprinzător este faptul că redevenţa va trebui plătită la preţul de referinţă de la Bursa franceză Matif. Nu înţeleg la ce se raportează când stabilesc aceste obligaţiuni, dar nu am avut de ales”, spune tânărul.

UN BUN DE MARE PREŢ A făcut acest pas pentru că şi de la ţărani este tot mai dificil să găseşti teren compactat sau cel puţin statornicie. „Unii arendatori vor să încheie contracte de arendă doar pe un an de zile, ceea ce pentru un fermier este total neprofitabil şi descurajant. Nu poţi investi într-un teren, pentru ca apoi să-l predai. Nu poţi avea o siguranţă, nu poţi accesa un credit, nu poţi face un proiect... şi lista continuă”, explică Matei Lupşa.

CE BENEFICII AŞTEAPTĂ DE LA COOPERATIVIZARE? De ce vor să intre într-o cooperativă? „Pentru că doar făcând parte dintr-o cooperativă agricolă mai câştigăm 10-15 puncte la un proiect. În plus, tot astfel vom reuşi să ne achiziţionăm şi noi inputurile mai ieftin, la timp, avem altfel de avantaje şi consider că aşa aş putea acoperi şi diferenţa de bani pe care o pierd plătind redevenţa la ADS la cotaţia din Franţa. Nu ştim dacă e de vină criza provocată de pandemie sau seceta de anul trecut, dar toate inputurile s-au scumpit”, spune tănărul fermier.

PORUMBUL, O CULTURĂ DEŞTEAPTĂ!

La momentul actual în ferma familiei Lupşa planul culturilor arată astfel: 30 hectare de orz, 33 ha de rapiţă, 50 ha de grâu şi 4 de soia, 3 ha de lucernă, 25 ha de porumb şi 10 ha de floarea soarelui. „Culturile arată bine, rapiţa şi grâul au răsărit bine. Cultura mea preferată este porumbul. Mi-a spus odată un fermier cu experienţă: porumbul este atât de deştept, încât el îşi dă seama, în funcţiile de resursele pe care le are, dacă mai poate face încă o legătură de rod, deci încă un ştiulete sau nu”, a argumentat Matei.

1-14 aprilie 2021

Cu toate acestea, porumbul este şi cultura care îi dă şi o mare bătaie de cap. Nu prin prisma atacurilor de boli sau dăunători, ci pentru că în zona sa de cultură... se fură. „De când e în lapte şi până se coace, eu stau de dimineaţa până seara de pază. Nu mi-ar părea rău dacă ar lua o sacoşă, dar ei intră cu căruţa şi mai mult distrug cultura”, adaugă tânărul.

PRIORITATEA NUMĂRUL UNU ÎN AGRICULTURĂ... ... ar fi onorarea promisiunilor de către cei care le-au făcut, spune Matei Lupşa: „Nu ne văităm, nu am maşini de lux, nici nu mor de foame, dar suntem într-un impas mare. Este o provocare,

o situaţie excepţională, avem nevoie de susţinere acum. Tot ceea ce am avut am investit, am sperat că vom reuşi, am jucat totul pe o carte, dar... 2020 a fost un dezastru. Avem credite pe care trebuie să le achităm. Fără bănci nu poţi să te dezvolţi, iar noi acum suntem îndatoraţi şi mai trebuie să pregătim şi campania de primăvară!”

CITIȚI ÎN NUMĂRUL VIITOR Care este tractorul visurilor pentru tânărul fermier şi ce le recomandă colegilor de breaslă aflaţi la început de drum, citiţi în numărul viitor al revistei Ferma!

29

30 Agricultura 4.0

Digitalizarea: piaţă mică, perspective uriaşe!

Folosesc fermierii români serviciile digitale? Iată ce ne spune primul studiu naţional de evaluare a utilizării serviciilor de agricultură digitală în fermele din România!

P

otrivit unei analize realizate de Amazag, piaţa românească de servicii de agricultură digitală se apropie de 20 milioane de euro. In­ cludem aici serviciile de teledetecție satelitară şi cu ajutorul dronelor, geo­ localizarea (GPS), analiza climatică şi predicţiile meteo, IoT (Internetul lucru­ rilor), serviciile de management inte­ grat al fermelor, analize de sol, analize foliare şi achiziția online de inputuri.

Cum era de aşteptat, tinerii sunt cei care utilizează cel mai mult serviciile de agricultură digitală, în special cei având studii superioare încheiate, care operează ferme de dimensiuni medii şi mari.

CARE ESTE CEL MAI UTILIZAT SERVICIU DIGITAL? Astfel, studiul respectiv a eviden­ ţiat faptul că peste 60% dintre fermele mai mari de 100 de hectare utilizează cel puţin un serviciu sau un produs de agricultură digitală, cel mai des utilizat serviciu fiind cel de geolocalizare (GPS) a utilajelor în câmp. Eficienţa, scăderea costurilor generale şi creşterea con­ trolului sunt principalele argumente care determină fermierii să adopte

1-14 aprilie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

aceste servicii, în general gradul de satisfacţie privind utilizarea fiind unul foarte ridicat.

DE CE EXISTĂ RETICENȚĂ?

Conform informaţiilor procesate de Amazag, o treime dintre fermierii care nu folosesc în prezent servicii de

Cred că accesul la informaţie şi utilizarea eficientă a datelor din câmp poate creşte competitivitatea fermelor româneşti, iar provocarea majoră rămâne transformarea datelor în acţionabile LAURENŢIU ASIMIONESEI Reprezentant Amazag

agricultură digitală nu o fac din cauza lipsei de fonduri sau din cauza specifi­ cului fermelor proprii. În schimb, ex­ ploataţiile mai mari utilizează agricul­ tura digitală pe scară largă, înţelegând mai bine utilitatea şi beneficiile sale.

STIMULAREA COMPETITIVITĂŢII Studiul a fost finalizat în februarie 2021 şi are la bază o analiză a 300 de in­ terviuri realizate la nivel naţional cu fer­ mieri care operează însumat aproximativ 300.000 de hectare de culturi de câmp. „Chiar dacă vorbim de o piaţă de valoare redusă la acest moment, perspectivele sunt uriaşe. Marea majoritate a compa­ niilor producătoare de inputuri în agri­ cultură, dar şi distribuitorii, investesc în această direcţie şi ne aşteptăm ca în anii următori rata de adopţie să crească semnificativ. Mai mult, implementarea noii politici agricole comune va acce­ lera acest proces”, a declarat Laurenţiu Asimionesei, fondatorul Amazag.

Digitalizarea transformă complet agricultura. Ce anume părea imposibil în trecut iar astăzi este o realitate?

Scanează codul QR și află răspunsul!

Agricultura 4.0 31

32 Agricultura 4.0

PREMIERĂ MONDIALĂ

Tractorul pe metan e gata de lansare

New Holland T6 Methane Power este primul tractor din lume alimentat 100% cu metan care intră în producţia de serie, o soluţie ecologică pentru toate categoriile de fermieri, disponibilă încă din acest an. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

N

ew Holland Agriculture, prin an­ gajamentele sale asumate în cadrul strategiei Clean Energy Leader, anunţă disponibilitatea comer­ cială a tractorului alimentat cu metan, până la sfârşitul anului.

Prima versiune comercială a trac­ torului T6 Methane Power, o piatră de temelie a conceptului New Holland’s Energy Independent Farm, despre care s­a tot vorbit în ultimii ani, a fost prezentată la Agritechnica în 2019, iar acum este pe cale de a fi pusă oficial în vânzare, undeva spre sfârşitul aces­ tui an. Aşa cum au anunţat deja repre­ zentanţii companiei, testele de teren se află în etapele finale şi, foarte pro­ babil în cea de a doua jumătate a anului, primele unităţi vor fi livrate clienţilor selectaţi din Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Benelux ­ pieţele ţintă pentru tractorul T6, unde producţia de biogaz este mult mai avansată.

INDEPENDENŢĂ ENERGETICĂ „Am dezvoltat modelul de fermă in­ dependentă de energie, arătând cum o buclă închisă între producţia agricolă şi generarea de energie poate face agri­ cultura neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2 sau chiar negativă la carbon ­ cu beneficii semnificative pen­ tru clienţii noştri. Anul acesta facem un pas în continuare pentru a transforma acest lucru într­o realitate, pe măsură ce tractorul nostru cu metan intră în gama New Holland”, a declarat Carlo Lambro, preşedintele mărcii New Holland, care

1-14 aprilie 2021

a anunţat între timp şi alte proiecte asociate strategiei Clean Energy Leader, cu scopul de a explora „noi domenii de inovare prin parteneriate”.

TESTE ÎN PODGORIILE DIN PIEMONT Un astfel de parteneriat a fost încheiat cu producătorul italian de vinuri Barolo Fontanafredda, printr­un proiect care îşi propune să realizeze operaţiuni în vie fără amprentă de car­ bon. Astfel, New Holland şi FPT Indus­ trial testează în podgoriile din Piemont un nou tractor care funcţionează pe bio­metan derivat dintr­un model stan­ dard New Holland TK. COSTURI REDUSE DE FUNCŢIONARE New Holland T6 Methane Power este primul tractor din lume cu producţie de serie alimentat 100% cu metan, având ca obiectiv asumat reducerea emi­ siilor de gaze cu efect de seră, fără a compromite performanţele. Conceptul New Holland este că fermierii pot folosi deşeurile agricole sau animale (precum şi culturile energetice cultivate în mod specific), pentru a genera biometan, care alimentează tractorul, care, la rândul său, ajută la producţia culturilor agricole. Alternativ, alimentarea poate fi efectuată direct de la reţeaua de gaz

Deşi nu s­a specificat încă preţul de comercializare al unui astfel de tractor, la un moment dat New Holland preciza că în mod normal acesta ar trebui să fie mai scump cu cel mult 10% faţă de modelele echivalente pe motorină ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

sau la anumite staţii de producere a biometanului. Este la fel de performant şi fiabil ca echivalentul său diesel, dar cu un cost de funcţionare redus cu 30%! New Holland promite astfel să ofere o soluţie ecologică pentru toate categoriile de fermieri.

Accesează codul QR și vezi în video cum evoluează în lucru primul tractor din lume cu producţie de serie, ali­ mentat 100% cu metan!

Agricultura 4.0 33

34 Agricultura 4.0

Servicii digitale Deutz-Fahr pentru ferma ta (I)

Cu noul sistem de servicii digitale Connected Farming Systems, Deutz Fahr facilitează conceptul de Agricultură 4.0 pentru fermieri, permițându-le acestora să crească productivitatea și să aibă control deplin asupra datelor lor. un articol de

producători de tractoare și echipa­ mente agricole.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

OFERTA DE SERVICII DIGITALE CUPRINDE TREI SECȚIUNI: Exploatarea tractorului sau a combinei; Comunicarea de la și la echipament; Colectarea, gestionarea și evalu­ area datelor care pot fi gestiona­ te direct de la utilaje, prin intermediul software­ului dedicat pentru PC sau al aplicației MyDeutz­Fahr.

Fermierii pot decide cu privire la gradul de digitalizare a funcționării lor utilizând diferite module. Exploatarea tractoarelor și a combinelor devine mai simplă, iar munca devine mai ușoară, mai rapidă și mai eficientă pentru fermieri.

NHR AGROPARTNERS

C

onnected Farming Systems de la Deutz Fahr oferă o gamă largă de servicii și componente digi­ tale interconectate. Sistemul include funcțiile SDF Guidance, SDF Fleet Management, SDF Data Management și alte servicii care vor funcționa în sinergie cu monitorul iMonitor și vor exploata conexiunile Isobus și TIM, pentru a optimiza performanța echipamentelor tractorului. Deutz Fahr a confirmat aderarea sa la Agrirouter ­ platforma comună a mai multor

1-14 aprilie 2021

1.

2.

3.

CONTROLAȚI-VĂ FLOTA CU SDF FLEET MANAGEMENT! Conducerea unei afaceri necesită adesea acțiuni complexe. Prin urmare, Deutz Fahr dorește să ajute fermierii să își optimizeze operațiunile și să spo­ rească eficiența. Soluțiile de conecti­ vitate de la Deutz Fahr îi mențin pe fer­ mieri informați și întotdeauna în centrul acțiunii. Conexiunea digitală între dife­ rite terminale permite creșteri semni­ ficative ale productivității. Conectarea utilajelor și a oricăror alte surse ex­ terne la o platformă digitală simplifică procesele de lucru, permițând gestio­ narea convenabilă a datelor relevante.

SDF Connected Farming Systems oferă două module pentru aceasta, care pot fi instalate pentru a se potrivi cerințelor fermierului: Modulul Telematic de

Agricultura 4.0 35

Bază (BTM), care permite conexiunea Bluetooth la smartphone­ul fermierului, și Modulul Telematic de Comunicare (CTM), cu o cartelă e­SIM integrată pen­ tru a avea conexiune instantanee și continuă la internet.

Conectivitatea permite monitoriza­ rea datelor de telemetrie și transferul altor informații importante, de exem­ plu, date privind activitatea de la iMonitorul utilajului pe telefonul și PC­ ul fermierilor.

DEUTZ FAHR PROPUNE DOUĂ TIPURI DE SERVICII: SDF Fleet Management Lite prima soluție mobilă ­ oferă un nivel de accesare pentru transmiterea datelor utilajului către un dispozitiv mo­ bil în cel mai simplu mod posibil. BTM transmite datele de telemetrie către un anume smartphone prin Bluetooth.

Informațiile precum consumul de com­ bustibil, utilizarea și productivitatea pot fi vizualizate comod printr­o aplicație instalată pe telefonul mobil.

SDF Fleet Management - monitorizare avansată a flotei prin online ­ oferă toate datele importante ale utilajului dumneavoastră în orice

A)

B)

moment. Vizualizarea hărții vă arată poziția și starea fiecărui utilaj sau a unei flote întregi în timp real. Istoricul locaţiei oferă informaţii utile. Fermierii pot, de asemenea, să vizualizeze toate datele privind performanța utilajelor lor, inclusiv consumul de combustibil, orele de funcționare, utilizarea moto­ rului sau mesajele de avertizare. Acest lucru permite utilizarea maximă și eco­ nomisirea optimă a combustibilului, reducând costurile de întreținere. La cerere, așa­numitele garduri virtuale pot fi configurate astfel încât, dacă un utilaj părăsește zona definită, utiliza­ torul să primească un mesaj de aver­ tizare. Aceasta se bazează pe locali­ zarea prin GPS a utilajului.

SDF DATA MANAGEMENT SDF Connected Farming Systems oferă soluții personalizate de gestio­ nare a datelor pentru fermieri. Lucrul cu formatele standard de fișiere este important. Un mare avantaj pentru fermieri îl reprezintă schimbul de date de la utilaj pe smartphone sau PC. De exemplu, se pot transfera date de refe­ rință, sarcini de lucru, hărți cu aplicații, linii de urmărire și limitele câmpurilor.

Această operațiune se face semnifi­ cativ mai ușor și cu o singură soluție.

SDF Connected Farming Systems funcționează cu formate de fișiere deschise și standardizate, ISO­XML, compatibilitate cu alți producători de utilaje agricole. Acest lucru asigură transferuri între diferite surse de date

(utilaj, echipamente, stație meteoro­ logică, senzor de câmp) și aplicații de birou. SDF Data Management este proiectat și certificat de Agrirouter, platforma universală este o platformă universală care permite fermierilor să facă schimb de date între utilaje și apli­ cații software agricole de la un număr mare de producători.

CERTIFICAREA AEF TIM: COMPATIBILITATE MAXIMĂ Toate componentele și interfețele SDF sunt certificate de AEF. Acestea oferă premisele pentru funcțiile inte­ grate suplimentare, asigurând compa­ tibilitate maximă pentru fermieri. Un exemplu concret este controlul auto­ mat al secţiunii cu până la 200 de secţiuni sau controlul variabil al can­ tităţii care trebuie aplicată asigură dis­ tribuirea cu precizie a îngrăşămintelor ­ în locul potrivit, la momentul potrivit şi în cantitatea corectă.

Noul standard AEF TIM permite automatizarea între tractor și echipa­ mente. Rezultatul este mai mult con­ fort și mai puțină oboseală pentru șofer. Odată cu automatizarea proce­ selor de lucru, productivitatea poate fi mărită considerabil, în timp ce con­ sumul de combustibil este redus. După certificarea TIM, utilajele DeutzFahr sunt compatibile cu diverse echipa­ mente de la diferiți producători. Pot fi automatizate următoarele funcții: GPS, viteză, lanț cinematic, PTO, supape distribuitor.

36 Agricultura 4.0

Inteligenţa artificială, în slujba fermierilor

În agricultura zilelor noastre, nu se poate discuta despre productivitate și condiţii mai bune de muncă fără a lua în calcul inteligenţa artificială. Cum pot accesa fermierii noile tehnologii?

P

e măsură ce tehnologia avan­ sează, dezvoltarea unor forme de inteligenţă artificială (IA) a deve­ nit o oportunitate excelentă pentru a răspunde noilor provocări cu care se confruntă sectorul agricol.

Fie că vorbim despre optimizarea sau chiar înlocuirea unor sarcini înde­ plinite astăzi aproape în exclusivitate prin intermediul operatorilor umani sau de utilizarea mai eficientă a resurselor, inclusiv printr­o mai bună gestionare şi planificare a cunoştinţelor, nu se poate discuta despre o creştere a producti­ vităţii şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă fără a lua în calcul inteligenţa artificială. Bernard Ader, vice­preşe­ dinte al Confederaţiei Agricole din Uni­ unea Europeană (COGECA), a elaborat un document de opinie prin care îşi pro­ pune să răspundă la întrebarea „ce ar însemna pentru agricultură şi pentru lanţul valoric alimentar dezvoltarea cu succes a inteligenţei artificiale?”

1-14 aprilie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

4,1 MILIOANE DE INTRĂRI DE DATE/ZI Pornind de la premisa că aceste teh­ nologii deja sunt prezente sub o formă sau alta în ferme, acesta menţionează prognozele de piaţă care susţin că utilizarea IA în domeniul agriculturii va creşte de la suma estimată de 1 miliard de dolari în 2020 la 4 miliarde dolari până în 2026. „Majoritatea dintre noi utilizează o soluţie IA sau mai multe, fără să fim complet conştienţi de acest lucru. Utilizăm instrumente de monito­ rizare, aplicaţii mobile, software, roboţi, echipamente conectate etc. Cercetă­ torii estimează că, până în 2050, o fer­ mă obişnuită va genera în medie 4,1 milioane de intrări de date în fiecare zi”, afirma Ader, în cadrul unui forum de business organizat de COGECA.

EUROPA PIERDE TEREN Acesta a evidenţiat în acelaşi timp o anumită stare de fapt care ar putea încetini procesul de dezvoltare în acest domeniu la nivel european. „Astăzi, continentul american are un avans, iar ţările din blocul Asia­Pacific ar putea şi ele să ne depăşească în viitorul apro­ piat”, avertiza el.

3 CĂI DE ACCESARE A TEHNOLOGIILOR INTELIGENTE Bernard Ader a identificat trei ele­ mente cheie care ar putea stimula asimilarea noilor tehnologii bazate pe conceptul de inteligenţă artificială.

Dezvoltarea unei agriculturi orientate pe misiune. Criza ac­ tuală privitoare la climă şi biodiversi­ tate, precum şi nevoia de a menţine siguranţa alimentară sunt o provocare pentru agricultură şi pentru misiunea agricultorilor. Potrivit acestuia, nu ne putem aştepta ca IA să aibă un rol doar în productivitate. Forma finală a aces­ tor instrumente ar trebui să meargă ... ››› 38

1.

Agricultura 4.0 37

38 Agricultura 4.0 ››› 36 ... dincolo de productivitate şi să integreze obiective precum responsa­ bilitatea socială, protecţia mediului şi atractivitatea pentru agricultori. „Echi­ pamentele de monitorizare a apei, nitrogenului, emisiilor de carbon, teh­ nologia blockchain şi robotica sunt exemple de tehnologii care au poten­ ţialul de a realiza aceste angajamente, care sunt atât de importante pentru consumatorii finali. Demonstrarea capacităţii noastre de sechestrare a carbonului, într­o manieră concretă şi cuantificată, a eforturilor în privinţa calităţii solului, aerului şi biodiver­ sităţii ar trebui să joace un rol în trasarea noilor programe şi politi­ ci. Acestea ar trebui să recompen­ seze agricultorii pentru serviciile lor şi pentru misiunile pe care le îndepli­ nesc pentru întreaga comunitate”, con­ sideră vice­preşedintele COGECA. Atractivitate pentru fermieri.

Un risc deja identificat al dez­ voltării „Agriculturii 4.0” este acela de a lăsa pe cineva în urmă. Este im­ portant pentru agricultori să poată alege practicile agricole pe care do­ resc să le aplice şi să beneficieze de un sprijin şi de o ghidare adecvate în aplicarea acestor noi practici. Proble­ mele cu o agricultură care include mai multe instrumente de inteligenţă artificială sunt accesul la aceste teh­ nologii şi costul pe care îl au, adeseori semnificativ şi cumulativ. „Revoluţiile

2.

agrare precedente au fost de suc­ ces pentru că au fost atractive. Este important ca dezvoltarea serviciilor de inteligenţă artificială să urmeze acelaşi model, precum şi să fie acom­ paniate de noi modele de afaceri.

Problema costului acestor tehnologii este adeseori uitat în dezbaterile de la Bruxelles. Aşadar, deşi susțin viziunea vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care crede în agricultura inteligentă, consider că este important să se ofere explicaţii de către Comisie privitor la mecanismele prin care vor ajuta agricultorii să ia decizii asupra agriculturii bazate pe IA”, a ţinut să precizeze francezul. În opinia sa, astăzi există două obs­ tacole majore pe care Europa încearcă să le depăşească prin Pactul Verde şi noua PAC, şi anume implementarea de

Ce ar însemna pentru agricultură şi pentru lanţul valoric alimentar dezvoltarea cu succes a inteligenţei artificiale?

BERNARD ADER

Vice­preşedinte COGECA

1-14 aprilie 2021

internet de bandă largă în zonele rurale şi formarea agricultorilor.

Disponibilitatea privind partajarea datelor. Introducerea inteli­ genţei artificiale oferă puterea de a procesa cantităţi imense de date, cumulând şi schimbând informaţii din multiple surse, pentru a ajuta fermie­ rii să ia decizii complexe. În această privinţă, agricultorii şi întreprinderile agricole sunt mai mult decât dispuse să împărtăşească date între ei şi să se implice într­o abordare mai des­ chisă, dacă acest lucru le­ar ameliora prestaţia, e de părere Bernard Ader. Dar, mai spune el, vor face acest lucru doar dacă potenţialele beneficii şi riscuri sunt clare şi dacă pot avea încredere că acestea sunt gestionate corespun­ zător şi echitabil prin acorduri contrac­ tuale. „Aşadar, este esenţial să definim principiile cheie ale drepturilor de date, de acces şi de reutilizare a datelor. În acest sens, codul de conduită pe care l­a semnat Copa­Cogeca alături de alte organizaţii sectoriale cheie în 2018 a fost primul pas pentru a asigura aces­ te drepturi. Acest fapt ne arată impor­ tanţa participării la dialoguri de politici, pe măsură ce tehnologiile vor continua să evolueze iar efectele lor secundare trebuie atenuate”, remarcă expertul în politici agricole, insistând asupra fap­ tului că este esenţial ca datele să fie stocate în Europa.

3.

un articol de VANTAGE

Agricultura 4.0 39

mai multe pe această temă www.vantage-ro.com

Trimble AutoSync

Agricultura nu este o activitate simplă și nici ușoară. Zi de zi, fermierii trebuie să ia decizii rapide, să facă lucrări în câmp și să gestioneze și sarcinile de birou. Trimble AutoSync le poate simplifica munca.

C

a să îți ușurezi munca, un prim pas este achiziția de echipa­ mente de autoghidare, urmată de controlul automat al utilajelor prin reglarea dozei aplicate și a secțiunilor de lucru.

Trimble AutoSync face ca toată lumea din ferma ta să lucreze cu ace­ leași date, simplu și fără confuzie. Cu ajutorul acestei funcții vei putea sin­ croniza în mod automat către toate monitoarele tale informații precum: Terenuri, Linii de ghidare, Utilaje și implementuri, Hărți cu rată variabilă de aplicare, Substanțele folosite.

PRINCIPALELE BENEFICII: Îți economisește timpul: sincronizea­ ză informații între monitoare cu Pre­ cision IQ, fără a fi nevoie de stick USB;

Vrei să beneficiezi și tu de sincroni­ zarea datelor între birou și utilaje? Îți oferim 2 săptămâni testare gratuită pentru această facilitate.

Contactează­ne la 0759029932.

Îți crește performanța: poți automatiza procesele critice din timpul campaniei; Reduce riscul de a avea greșeli umane în transferul datelor; Monitorizarea costurilor la nivel de hectar.

Informațiile vor fi sincronizate în mod automat, prin internet, între toate monitoarele, dar și cu biroul sau telefonul mobil. Vei putea vedea, de oriunde ai fi, unde, cine și cum a lucrat.

Pe lângă toate acestea, se pot crea și trimite și comenzi de lucru (WorkOrders) ­ în acest mod de lucru, operatorul va primi în mod automat, pe monitorul de ghidare, comanda de lu­ cru cu toate informațiile necesare: în ce teren să lucreze, cu ce linie de ghi­ dare, cu ce utilaj, ce doză și substanță s­a aplicat etc.

40 Pajişti şi plante furajere

Sursa foto: www.canva.com

Pășunea fără arbori: un mare minus la productivitate

Sistemele agrosilvopastorale sunt cel mai eficient mod de protecție a pășunilor și animalelor împotriva efectelor încălzirii globale. Arborii din pajiști aduc și unele avantaje economice, precum cantitate sporită de iarbă și animale mai productive.

S

istemele agrosilvopastorale sunt o combinație între arborii rari și covorul ierbos al pajiștilor sau chiar culturi în arabil, răspândite în­ deosebi în climatul mediteranean mai cald, cu deficit de umiditate.

6 AVANTAJE MAJORE Anul trecut, Institutul de cerceta­ re­dezvoltare pentru pajiști din Brașov a efectuat câteva studii asupra unor

1-14 aprilie 2021

TEODOR MARUȘCA ELENA TAULESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pajiști cu arbori asemănătoare unor sisteme silvopastorale (tabel).

Mai multă iarbă. Din aceste date rezultă că sub arbori, covorul ierbos înregistrează o producție de iarbă cu 35% mai mare față de cel existent în câmp deschis.

Furaj de calitate. La fel, valoarea pastorală care exprimă calitatea furajului este cu 27% mai ridicată sub arbori decât în zonele fără arbori, iar analizele de laborator privind para­ metrii chimici de calitate ai furajelor de pajiști au confirmat același lucru.

Fertilizare naturală. Productivi­ tatea mai ridicată a covorului ierbos de sub arbori față de cel din câmp deschis se datorează în prin­ cipal protecției exercitate de arbori împotriva uscăciunii și arșiței, cât și a dejecțiilor animalelor care stau la um­ bră. Așadar, sub arbori solul este mai

1.

bogat în elemente fertilizante datorită staționării animalelor.

Productivitate. În plus, din datele de literatură științifică, animalele care au la dispoziție umbră pe pășune realizează cu 20­40% mai mult spor în greutate vie sau lapte decât cele care sunt obligate să stea în plin soare dogoritor.

Specii tolerante la ger și la secetă. Arborii din sistemele agrosilvopastorale provin din specii rezistente la ger și secetă, la diverse

4.

5.

2.

3.

Sursa foto: www.canva.com

ROMÂNIA - LOCUL III Un studiu recent arată că România se află pe locul trei în ceea ce privește suprafața ocupată cu sisteme agro­ silvopastorale. Astfel, pe teritoriul țării noastre acestea ocupă 669.500 ha, în Franța 749.200 ha și în Spania 1,2 milioane ha. Majoritatea sistemelor agrosilvopastorale din zona meditera­ neană sunt bine conservate și extinse, subvenționate cu fonduri UE, având în vedere încălzirea globală a climei. Și în condițiile țării noastre, în zona de câmpie și de dealuri, îndeosebi în Transilvania și Dobrogea, izlazurile comunale aveau în componență arbori izolați sub care animalele de pe pășune se ascundeau la umbră de arșița verii.

un articol de

Pajişti şi plante furajere acțiuni antropice și capabile să ex­ ploateze potențialul productiv al solu­ lui, cum ar fi: stejari, gorun, fag, păr și măr pădureț, care produc fructe ca: ghindă, jir, pere și mere pădurețe, consumate de animale spre toamnă, în perioadele de criză de iarbă.

Biodiversitatea este mult mai complexă și echilibrată pe o pa­ jiște cu arbori față de una fără arbori, fapt ușor de constatat de către ori­ cine, iar peisajele pastorale cu arbori pe pajiști sunt și o atracție turistică, care nu trebuie neglijată.

Nu întâmplător, din vechime izla­ zurile comunale unde pășteau ani­ malele gospodarilor, obligatoriu erau înzestrate cu arbori pentru umbră.

6.

NE TĂIEM, LA PROPRIU, CRACA DE SUB PICIOARE! În prezent însă, din neștiință sau cu rea credință, mulți arbori, unii secu­ lari, cu rol de umbră pe pășuni au fost tăiați, fapte care nu se petreceau înainte de colectivizare, din anii 50­60 ai secolului trecut.

PRODUCTIVITATEA PAJIȘTILOR DIN SISTEMELE AGROSILVOPASTORALE Specificare

UM

A. În câmp deschis

B. Pășune cu stejari, gorun, fag, peri

% B­A

COVOR IERBOS Producție masă verde furajeră

t/ha

8,0

10,8

135

Valoare pastorală

ind.

47,6

60,5

127

% din SU

14,7

17,3

117

Digestibilitate materie orgenică % din SU

Proteină brută

52,9

59,6

113

5,52

5,63

102

SOL PAJIȘTE Reacție, Ph

ind.

Humus

%

7,70

7,99

104

Indice azot (IN)

%

4,90

5,28

108

Fosfor (P­AL)

ppm

9,6

16,3

170

Potasiu (K­AL)

ppm

>275

>382

>139

Pe viitor, administrațiile locale ar trebui să ia măsuri ferme de stăvălire a tăierii arborilor de pe pășuni, să­i numeroteze cu ecusoane și să exe­ cute lucrări de întreținere a lor (tăieri de ramuri uscate, plombare scorburi, combatere dăunători, eliminare vâsc etc.), pentru generațiile care urmează.

La fel, în unele zone de câmpie și de deal, în care schimbările climatice

sunt mai accentuate, pe pășuni ar fi necesară plantarea unor arbori pentru umbra animalelor și protecția covo­ rului ierbos.

Scanează codul QR și vezi care sunt, pe scurt, avantajele eco­ nomice ale sistemelor agrosilvopastorale!

41

42 Cultura mare

Cum stabilim adâncimea corectă de semănat?

Adâncimea de semănat este factor determinat pentru obţinerea unor culturi cu răsărire uniformă şi plante viguroase.

Cum o alegem pe cea potrivită pentru speciile cu însămânțare în epoca a II-a (luna aprilie)?

C

orelarea adâncimii de semănat cu epoca de semănat şi cu par­ ticularităţile climatice specifice din perioada când se execută lucrarea este obligatorie.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

4 FACTORI DECISIVI Calitatea seminței. Principalul factor în obţinerea unor culturi reuşite este folosirea la semănat a unor seminţe valoroase, cu embrioni sănătoşi, deci cu germinaţie bună.

Ce verificăm? a) Dacă sămânţa cu germinaţie bună s­a maturizat în condiţii de secetă, în care rezerva nutritivă a embrionului a fost afectată, caz posibil şi în condiţiile atacului unor boli sau dăunători, ger­ menii care s­au format sunt necon­ formi şi vor da plante fără vigoare biologică. b) Să nu provină din loturi rămase ne­ semănate în anul anterior şi în cele mai multe situaţii tratate cu insectofun­ gicide specifice. Aceste loturi, chiar dacă la data respectivă au avut indici de calitate foarte buni, în prezent situa­ ţia este alta, embrionii au suferit unele modificări care le afectează germi­ naţia. Aceste probleme au consecinţe grave asupra răsăririi culturii.

Adâncimea de semănat este unul

dintre factorii importanţi de care de­ pinde obţinerea unei răsăriri uniforme şi cu plante viguroase. Pentru aceas­ ta este obligatoriu ca adâncimea de semănat să fie corelată cu: 1) textura solului, 2) temperatura la adâncimea de încorporare a seminţei şi 3) umidita­ tea din sol.

Textura solului. În limbajul curent se vorbeşte de adâncime de semănat pe soluri uşoare, respectiv grele, însă trebuie să ne ghidăm după altă clasificare: • Solurile uşoare au conţinutul de nisip de circa 85%, iar mâl şi argilă sub 15%; • Solurile nisipo­lutoase conțin mâl şi argilă între 15 și 35%; • Solurile nisipoase se încălzesc uşor, grăbesc germinaţia şi răsărirea şi nu formează crustă, permiţând semăna­ tul la adâncime mare. În climatul umed şi subumed necesarul de apă pentru germinaţie este asigurat, iar în climatul arid se impune irigarea.

• Solurile lutoase au conţinutul de mâl

2.

şi argilă de peste 35%. Când conţinutul acestora este sub 45%, se consideră că este un sol lutos propriu­zis; Astfel de soluri au proprietăţi fizice şi chimice mijlocii, sunt favorabile pentru majoritatea plantelor cultivate. În primăverile normele climatic, semă­ natul se face la adâncimi cu valori me­ dii specifice fiecărei specii, cu variaţii spre una dintre limite, în funcţie de conţinutul de umiditate din sol.

• Solurile luto­argiloase au conţinutul de argilă între 15 și 25%; • Solurile argiloase (grele) conțin 25­ 45% argilă. Sunt mai fertile faţă de cele nisipoase, au capacitate mare de reţinere a apei sunt greu penetrabile şi reci, întârzie vegetaţia, fapt pentru care semănatul se face la adâncimea mică specifică speciei. În tabel sunt prezentate limitele adâncimii de semănat pentru plantele care se seamănă în epoca a II­a, res­ pectiv în luna aprilie.

Temperatura optimă la adânci­ mea de încorporare a seminţei este și ea decisivă pentru germinare.

Umiditatea. În condiţii de sol uscat se preferă cea mai mare adâncime, la toate speciile menţionate în tabel. În general, cantitatea de apă necesară germinaţiei este până la 50% din masa uscată a seminţelor la grami­ nee şi peste 100% la leguminoase.

• La semănatul tim­ puriu, la data când ... ››› 44

3.

4.

Sursa foto: www.canva.com

1.

un articol de

IOAN BORCEAN

1-14 aprilie 2021

43

Sursa foto: www.canva.com

44 Cultura mare

››› 42 ...la adâncimea de semănat se înregistrează, timp de 3 zile, tempera­ tura minimă de germinare şi în sol exis­ tă apă suficientă, se va efectua la limita inferioară specifică fiecărei specii.

• Prin întârzierea semănatului şi pier­ derea apei din sol, fapt specific în primăvară, semănatul se va efectua la adâncimea limită cea mai mare admisă, specifică fiecărei specii.

SEMĂNAT DE CALITATE ÎN SOLURI BINE LUCRATE Lucrările solului şi pregătirea pa­ tului germinativ influenţează direct calitatea semănatului şi o răsărire uni­ formă, cu plante viguroase. În ţara noastră avem un mozaic de soluri, aproximat la 70% din tipurile existente în lume şi fiecare necesi­ tă o tehnologie specifică în privinţa lucrărilor de prelucrare.

Despre variantele de lucru posibil de aplicat pe solurile dominante din ţară am mai scris, când am prezentat atât sistemul convenţional, cât şi lucrările conservative, avantajele şi dezavanta­ jele semănatului direct.

• Indiferent de varianta de lucru alea­ să, în funcţie de dotarea tehnică şi de particularităţile pedoclimatice din zona fermei, pentru semănat este necesar ca patul germinativ să fie bine mărunţit, nivelat, curat de buru­

1-14 aprilie 2021

LIMITELE ADÂNCIMII DE SEMĂNAT LA CULTURILE DIN EPOCA A II-A Adâncimea de semănat (cm) Cultura

Observaţii

Soluri uşoare şi uscate

Soluri grele şi umede

6­7

4­5

În primăveri secetoase, se poate mări la 8­10 cm

Porumb boabe

7­8

4­6

Valoarea cold­test peste 70%

Soia

4­5

3­4

Fasole

6­7

4­5

Lupin

3­4

2­3

Fasoliţă

6­7

3­4

Sorg pentru boabe

5­6

3­5

2,5­3

2­2,5

In ulei

3­4

2,5­3

Ricinul

8­10

6­7

Cânepa

5­6

3­4

Sfeclă de zahăr

2­3 cm pentru sămânţa monogermă şi 3­4 cm pentru sămânţa plurigermă

Floarea soarelui

Mei

ieni, afânat pe adâncimea de semănat şi aşezat în adâncime, condiţii în care se poate realiza reglarea corectă a adâncimii de semănat, cu toate con­ secinţele care decurg.

• Numărul de plante răsărite trebuie să fie apropiat de cel dorit şi luat în atenţie când s­a calculat cantitatea de sămânţă necesară la hectar, iar pierde­ rile să nu depăşească 20% din cauza germinaţiei şi a pregătirii mai slabe a patului germinativ.

• La speciile la care se impune, monta­ rea limitatoarelor de adâncime pe brăz­

Atenţie: sunt leguminoase cu cotiledoane mari şi cu răsărire epigeică, deci cu putere de străbatere a solului mică Germinaţia necesită cantităţi mici de apă, 25­35% din masa uscată a seminţelor; reuşesc şi în condiţii de sol mai uscat Sunt sensibile la semănatul prea adânc

darele semănatorilor este obligatorie.

• În această primăvară când din cau­ za abaterilor climatice din luna martie nu s­a putut realiza semănatul tuturor speciilor din epoca I, acum volumul de lucru este foarte mare. Unde nu s­au efectuat nici lucrările de bază ale solului, se fac lucrări fără întoarcerea brazdei, pentru a păstra apa.

Scanează codul QR și vezi în ce situații semănatul poate fi ratat din start!

45

46 Bursa agricolă

Sursa foto: www.canva.com

Cine face prețul pe piața mondială a grâului?

Analiștii prevăd o creștere a producției globale de grâu.

Care sunt consecințele reglementării exporturilor de grâu din Rusia și cine profită de această conjunctură a pieței?

N

u se cunosc încă efectele valului de frig din a doua jumătate a lunii martie, dar starea culturilor de toamnă se menţine bună, mai ales dacă o comparăm cu situaţia din aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezerva de apă din sol continuă să se refacă.

Pentru campania de primăvară încă nu sunt cunoscute estimări oficiale privind suprafeţele ce urmează a fi semănate cu porumb şi floarea soa­ relui. Cert este că preţul şi mai buna rezistenţă la secetă a florii soarelui ar putea influenţa decizia fermierilor.

PREŢURI ÎN FORMARE Preţul futures la grâu s­a stabili­ zat, în timp ce competiția dintre preţul rapiţei şi al florii soarelui continuă a fi strânsă. Precontractele pentru floarea soarelui se încheie acum la 2,10 lei/kg, iar la porumb ­ 0,72 lei/kg. În luna ianuarie preţul internaţional al grâului a crescut cu 6,8%, pe fondul cererii globale sporite şi datorită dublă­ rii taxelor de export pentru grâul rusesc.

RUSIA A PIERDUT FAO estimează că producția globală de grâu va ajunge până la 780 de milioa­ ne de tone, în 2021. Anticipata revenire a producției de grâu în Uniunea Euro­ peană este de aşteptat să compenseze

1-14 aprilie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pierderile de recoltă din Rusia, cauzate de condiţiile meteorologice nefavo­ rabile şi, în final, producţia europeană să fie una bună. Revenirea anticipată a producției globale ar putea duce la o scădere a prețurilor la grâu la nivel internaţional. În ultima săptămână a lunii februarie livrările de grâu din Rusia au fost de 1,4 milioane de tone, apoi au scăzut brusc.

Recolta de grâu din 2020 a fost a doua ca mărime înregistrată în Rusia şi ar fi putut ajuta la consolidarea poziției acesteia pe piaţa globală, mai ales că situaţia internaţională îi era favorabilă datorită producţiei reduse a princi­ palilor concurenţi zonali (UE şi Ucraina), precum şi preţul mondial ridicat.

CE FACE EGIPTUL? În anul fiscal 2019/2020, importurile de grâu ale Egiptului au scăzut la 12,685 mil. tone, comparativ cu 13,3 mil. tone în anul anterior. Potrivit unui raport al Serviciului pentru Agricultură Externă (FAS) al SUA, importurile de grâu ale

Egiptului estimate în anul fiscal 2020/2021 vor ajunge la 12,85 mil. tone, în timp ce producţia internă prognozată este de 8,9 mil. tone, în creștere cu 1,5% față de anul trecut.

România este unul dintre furnizorii importanţi de grâu către Egipt.

PORUMBUL UCRAINEAN ARE PIAȚĂ BUNĂ Ucraina a exportat aproape 2,48 mil. tone de porumb în februarie, cu 24% mai mult faţă de ianuarie și mai puţin cu 28% faţă de luna februarie 2020. De la începutul sezonului (septembrie 2020), exporturile ucrainene de porumb au totalizat 13,27 mil. tone, în creştere cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pentru a doua lună consecutivă, Uniunea Europeană a achiziționat mai mult porumb ucrainean decât China, dar volumul total livrat către statele UE în acest sezon este mai mic decât cel cumpărat de chinezi. Următorii mari im­ portatori de porumb din Ucraina sunt: Egipt, Turcia, Libia, Algeria și Iran.

Scanează codul QR și urmărește evoluția pieței cerealelor în Europa și în lume, pe www.agroinfo.ro

47

Sursa foto: www.agro.basf.ro

48 Jurnal de fermă

nu ezea diu V Clau

Atenționări de primăvară la semănăturile de toamnă Încercate de afide, atinse de valurile de frig, invadate de rozătoare și sub presiunea bolilor, culturile de toamnă rezistă.

Băltirile şi vremea rea ar putea să pună probleme, dar fermierii speră la un sezon agricol bun.

C

laudiu Vezeanu, din Radomireşti, jud. Olt, are însămânţate cu grâu, orz și rapiţă 1.000 hectare de teren. Lanurile sunt într­o stare de ve­ getaţie foarte bună, cum nu au mai fost de trei­patru ani. “Am putut să fertili­ zăm, prima tranşă, în schimb din pricina vremii reci nu am putut erbicida rapiţa”, spune fermierul. ÎNSĂMÂNȚĂRI ÎN GRAFIC Pe 27 februarie a înfiinţat cultura de mazăre pentru zona verde, pe 64 ha, în condiţii foarte bune. La o săptămână au apărut ploile şi plantele au avut parte de o răsărire uniformă. Claudiu Vezeanu mai are de semănat doar 300 ha cu floare şi porumb. „Când vor fi 7­8°C în sol, pornim utilajele. Terenu­i arat din toamnă, vom realiza o tre­ cere uşoară cu un combinator. Avem reglată o semănătoare performantă ce va lucra în două schimburi, cu o vi­ teză de lucru de 80 ha/zi. Sperăm ca în cel mult 4 zile să finalizăm semănă­ turile de primăvară”, adaugă Claudiu Vezeanu. În Radomireşti, a plouat la mijlocul lunii martie, circa 100 l/mp, şi au înce­ put să se vadă băltirile. Însă s­a refăcut rezerva de apă în sol!

1-14 aprilie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ATACUL ȘOARECILOR DE CÂMP În sudul ţării, semănăturile de toam­ nă sunt sub asediul dăunătorilor. „Dacă anul trecut am avut atacul moliei ver­ zei la rapiţă şi nu l­am putut controla cu toată schema de tratament, acum au apărut şoarecii de câmp. Invazia rozătoarelor asupra culturilor e sub pragul economic de dăunare. Manual nu se poate interveni că sunt prea multe galerii, ar trebui ceva mecanizat... Noi sperăm ca ploile să rezolve problema”, susţine Claudiu Vezeanu.

AGROTEHNICA ÎN COMBATEREA ROZĂTOARELOR RECOMANDĂ: • Blocarea căilor de acces prin brazde adânci sau şanţuri în jurul culturilor; • Distrugerea galeriilor şi cuiburilor prin praşile; • Efectuarea la timp a recoltării; • Strângerea resturilor vegetale de pe câmp; • Ogoritul până la 30­40 cm;

• Săparea şanţurilor de protecţie în jurul depozitelor de furaje.

VASILE VLASE, „RĂSTIGNIT” ÎNTRE CÂMP ŞI SOLAR! „Am încheiat semănatul mazărei pe 18 ha, avanpremieră la campania de prăşitoare”, ne­a declarat Vasile Vlase, fermier din Matca, jud. Galați. Între timp, munca lui s­a mutat în solar, acti­ vitate pe care o cunoaşte de mic copil.

A terminat de plantat roşiile, ardeii şi castraveţii, pentru a ieşi cu „trufan­ dale” înainte de Paşti. Din toamnă, are însămânţate cu cereale păioase 180 ha.

Lanurile au fost erbicidate, fertilizate şi tratate cu un fungicid, astfel încât sunt curate, bine hrănite şi sănătoase. „Lucrez în jur de 400 ha, că am mai luat teren în arendă; când încă nu se vorbea de pandemie, am reuşit să re­ tehnologizez ferma cu: semănătoare, disc, plug şi combină, investiţie de pes­ te 300.000 de euro!”, susţine fermierul.

La jumătatea lunii, va intra la semă­ natul prăşitoarelor cu băiatul lui, George Iulian Vlase. Tânărul va avea de însămânţat peste 200 ha cu floarea­ soarelui şi porumb. El speră ca acest sezon să fie mult mai productiv decât cel precedent, care a fost un dezastru!

Jurnal de fermă 49 în anii trecuţi, iar rezultatele au fost neaşteptate: cultura s­a prăşit foarte bine, solul a fost mai aerisit şi am avut o cultură fără buruieni şi sănătoasă”, precizează specialistul.

Ferma Brateşleg are 320 ha desti­ nate cultivării legumelor de câmp, su­ prafaţa de morcov (cultură profitabilă) crescând de la 90 la 120 ha. Din depozit livrează ritmic: sfeclă, păstârnac, sfe­ clă roşie, pătrunjel rădăcină şi ţelină.

Alexandru Marciuc ORZUL, GREU ÎNCERCAT DE AFIDE ŞI DE GER După zvântarea solului, în urma precipitaţiilor de 30 litri/mp, în ferma Brateşleg (de lângă Galaţi), Alexandru Marciuc a început semănatul legu­ melor: morcovul, păstârnacul, ceapa şi va continua cu prăşitoarele. Ritmu­i bun, mobilizarea ireproşabilă.

Cerealele păioase (220 ha) cresc şi se dezvoltă destul de bine. „Orzul a fost un pic afectat de valul de frig de ­15°C, aparatul foliar îngălbenindu­se niţel. În toamnă, cultura a fost atacată de afide şi am intervenit cu un insecticid şi, pre­ ventiv, cu un fungicid pe bază de tebu­ conazol”, susţine tehnologul.

De curând, a fertilizat păioasele

Alexandru Marciuc cu 140 kg/ha de uree. „Nu am intrat la tratamentele fitosanitare, pentru că a fost frig. Terenu­i gata de semănat pentru 80 ha cu floarea­soarelui, 110 ha cu soia şi 300 ha cu porumb. Sche­ ma de fertilizare cuprinde produse de la Azomureş: NPK 18:18:0 cu micro­ elemente (250 kg/ha) pentru porumb şi triplu 15 cu sulf (250 kg/ha) pentru floarea­soarelui”, explică Marciuc.

MAI AERISITĂ, SOIA SEMĂNATĂ LA 70 CM! Noutatea tehnologică introdusă la soia este însămânţarea cu semănătoa­ rea de prăşitoare. „Avem o maşină de precizie Kuhn Maxima 2 reglată la 70 cm între rânduri. Am testat tehnologia

ARIDIZARE ŞI PLANTE AFECTATE DE GER Daniela Trifan, directorul SCDA Brăila, avertizează: • În zona de sud­est aridizarea se accentuează; • Rezerva de apă din sol (0­25 cm şi 25­50 cm) este bună; • La rapiţă, frigul a necrozat părţi ale aparatului foliar; • Orzul înfiinţat timpuriu are aparatul foliar redus; • Mazărea a fost atacată de Sitona linea­ tus ­ gărgărița frunzelor de mazăre. În județul Timiș, și­a făcut simțită prezența ”septorioza frun­ zelor” la grâu. Frecvența și intensi­ tatea atacului sunt îngrijorătoare!

Scanează codul QR și vezi cum poate fi gestionată această boală!

50 Primăvara agricolă în Moldova

10.000 ha de teren riscă să rămână... pârloagă

Fermierii din zona Moldovei se află printre agricultorii cei mai afectați de seceta pedologică extremă din anul 2020.

Acum au intrat din nou în luptă pe frontul producției agricole. Ce dificultăți majore întâmpină? un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

F

ermierii, îndeosebi cei care anul trecut au inclus în structura de producție agricolă preponderent culturi de primăvară, în lipsa unui pro­ dus de asigurare sau a vreunui sprijin financiar din partea statului, în primă­ vara 2021 se găsesc în incapacitatea financiară de a relua ciclul de producție agricolă.

O TREIME DIN SUPRAFAȚĂ RĂMÂNE NECULTIVATĂ!?

Asociația Cultivatorilor de Cereale Iași (ACCPT Iași ­ GRÂNARII „DĂ­TE PE BRAZDĂ”), organizație membră a APPR, cuprinde 110 fermieri din județele de est ale României, însumând circa

1-14 aprilie 2021

40.000 de hectare. La începutul cam­ paniei de primăvară a fost semnalat pericolul de nu fi semănate culturi agricole pe 10.000 ha, ceea ce reprezi­ ntă un sfert din total. Cu acest semnal, liderii Asociației ieșene au fost prezenți inclusiv la manifestațiile din 4 martie 2021, în fața Prefecturilor Iași, Botoșani și Vaslui ­ județele cu cele mai mari suprafețe afectate.

PIERDERI ȘI PENALITĂȚI PLUS INPUTURI MAI SCUMPE În mod concret, pentru fermierii membri ACCPT Iași, efectele secetei de anul trecut înseamnă di­ minuarea cifrei de afaceri cu minim 40% până la 90­100, precum și întârzieri la plata factu­ rilor pentru inputuri ­ pierderi de 25­50%.

Unii fermieri, neîndeplinind contrac­ tele de livrări cereale, au primit pena­ lități de la 100 până la 800 lei/tonă. ”Pe acest fond, în primăvara 2021 am dat startul unei noi campanii agricole care, în plus, a adus noi scumpiri ale inputurilor, în ultimele 2 luni prețurile fertilizanților crescând cu 30­50%, în timp ce costul carburanților a crescut cu 15%, din 15.11.2020 și până acum.

Culturile de primavară au fost mai puternic afectate decât cele de toamnă (care, până la jumătatea lunii martie 2021, erau

Primăvara agricolă în Moldova

Sunt convins că în următorul an franzela de 1 LEU va fi vis, mai ales în condițiile în care noi, românii, nu avem independență alimentară CEZAR ANDREI MUSTEAȚĂ

Distribuitorii (de inputuri ­ n.r.) nu mai finanțează fermierii cu datorii din anul 2020!

EMIL TEOFIL BĂLTEANU

51

Dacă anul acesta va fi ca și anul 2020, cu secetă și arșiță, mă tem că voi fi și eu printre cei înghițiți de faliment

președinte al ACCPT Iași ­ GRÂNARII „DĂ­TE PE BRAZDĂ”

proprietarul fermei Spicul Holboca

RATE AMÂNATE TOT PE CHELTUIALA FERMIERULUI 95% dintre fermierii membri ACCPT Iași au credite la bănci (toate cu capital străin), plătind dobânzi și penalități la credite, care, în aceleași state euro­ pene de unde provin băncile, sunt de aproximativ 1­2% sau chiar negative.

”Lucrez 400 ha, iar în 2020, după ce am întors aproximativ 60 ha cu grâu, pe cealaltă suprafață care a rămas în picioare am recoltat 2­2,5 t/ha. La po­ rumb, am avut pierderi de 60­100%.

Am credite la bancă, pentru utilajele achiziționate în ideea de a efectua lu­ crări de calitate și la timp, pe ... ››› 52

PETRU DĂSCĂLESCU

Fermier în comuna Țibănești, jud. Iași

despăgubite în proporție de numai 90%). Nu mai spun despre dezbaterile legate de faptul că nu e corect ca plan­ tele de toamnă să fie despăgubite și cele de primăvară, nu”, arăta Emil Teofil Bălteanu, președinte al ACCPT Iași ­ GRÂNARII „DĂ­TE PE BRAZDĂ”.

Crezi că suntem

SCUMPI?

Te provoc să vezi în timp cât plătești pentru

IEFTIN!

S.C. ZETOR TRACTOR S.R.L. | Nădlac, jud. Arad, str. Cartierul Nou, nr. 19 tel: 0728.697.007 | e-mail.: office@zetor.ro | www.zetor.ro

52 Primăvara agricolă în Moldova ››› 51 ... fondul atâtor schimbări cli­ matice încercând să valorific fiecare fereastră bună de lucru. Am fost nevoit să amân ratele la bancă, ducându­mă cu căciula în mână de nenumărate ori la creditor și rugându­mă să accepte amânarea, nicidecum prezentându­ mă acolo ca un beneficiar al vreunei legi date în acest sens de statul român.

Deși statul a promis că ne ajută. Dar nu a fost nimic adevărat. Iar, amânarea s­a produs cu costuri suplimentare tot pentru noi, fermierii.

Cât privește înființarea culturilor din primăvara 2021, din fericire, la experiența mea de câteva zeci de ani în agricultură, am pus ceva bani și la buzunarul din spate. Acum, apelez la acei bani”, spunea Petru Dăscălescu, proprietarul fermei Spicul Holboca, județul Iași.

țări, unde fermierul este mult mai bine sprijinit atât de stat, cât și de Uniunea Europeană”, puncta Cezar Andrei Musteață, fermier în comuna Țibănești, județul Iași.

DIN NOU ÎN LUPTĂ INEGALĂ CU COMPETITORII DIN VEST Pe lângă neajunsul că se consideră profund nedreptățiți de faptul că la startul campaniei agricole din primă­ vara 2021 nu au beneficiat de promi­ sele despăgubiri, producătorii agricoli acuză și presiunea faptului că pornesc din nou pe drumul producției agricole de pe o poziție inferioară față de cei­ lalți competitori europeni, în privința nivelului subvențiilor. ”Subvențiile sunt sub nivelul celor europene, în timp ce achizițiile noastre, respectiv utilaje, fertilizanți, inputuri, semințe, carbu­ ranți, duc banii tocmai către acele

DIVERSIFICAREA CULTURILOR LE-A ADUS MAI MULTĂ SIGURANȚĂ ”Eu lucrez câteva sute de hectare, împreună cu tatăl meu și, învățând din experiența sa, am diversificat culturile și am reușit să menținem un anumit echilibru. Iar, acum, în primăvară, ne ajută mult faptul că prin ACCPT nego­ ciem mai bine prețurile la inputuri și relațiile cu furnizorii, realizând o re­ ducere semnificativă a cheltuielilor pe hectar.

Fermierii care au avut culturi de primăvară în anul 2020, acum pornesc cel mai greu, deoarece au fost cei mai afectați de secetă, nu sunt capitalizați

Protestul fermierilor din județele Iași, Botoșani, Vaslui, în data de 4 martie 2021 și nu au cash flow. Dacă o parte dintre noi reușește să aibă acces la finanțare, inclusiv prin susținerea acordată de către unii furnizori de inputuri, o altă parte deja are biletele la ordin în bănci și, pe fondul unor subvenții mici și al creșterii prețurilor inputurilor, vom ve­ dea efecte nefaste asupra a ceea ce va însemna pâinea noastră cea de toate zilele”, sublinia fermierul din Țibănești.

RĂMÂNE ÎNTREBAREA... Într­o primăvară în care, totuși, au răsărit unele speranțe de redresare a situației economice din ferme, ca ur­ mare a formării în timpul iernii 2021 a unei rezerve încurajatoare de apă în sol, care ar putea susține obținerea unor recolte mai bune, rămâne de văzut cum vor fi găsite soluțiile de a finanța fiecare etapă din tehnologiile plantelor de cultură!?

ADRIAN SÂMBOTIN - NOUL DIRECTOR COMERCIAL ADAMA Ca urmare a schimbărilor din mana­ gementul Adama Agricultural Solutions, Gabriela Vila conduce operațiunile din România și Moldova din rolul de Direc­ tor General, iar Adrian Sâmbotin (foto) și­a asumat rolul de Director Comercial începând cu 5 martie 2021, după ce a ocupat în trecut poziția de Director Comercial Regional Vest și Centru.

Cu o carieră de 14 ani petrecuți în zona comercială și de marketing în cadrul unor companii importante

1-14 aprilie 2021

din piață, Adrian vine cu experiența ulti­ milor 4 ani în cadrul Adama, unde a avut o contribuție esențială la dezvoltarea business­ului și adoptarea rapidă a noului portofoliu de produse Adama.

“Am acceptat această provocare pro­ fesională cu entuziasm și cu certitudinea că voi putea să conduc departamentul comercial ADAMA România spre un nou nivel de performanță”, a declarat Adrian.

Pentru mai multe infor­ mații, scanează codul QR!

53

54 AgroTehnologii

Faci rotația culturilor?

Ești de 10 ori mai câștigat

Printr­o rotație bine gândită se pot obține producții agricole ridicate, de calitate superioară, cu menținerea și chiar sporirea gradului de fertilitate a solului, fără nici o cheltuială suplimentară. un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

O

bună rotație are la bază corelații optime între cerințele plantelor și condițiile concrete din fermă.

10 MOTIVE PENTRU O ROTAȚIE CA LA CARTE Culturile dezvoltă sistemul ra­ dicular în sol la diferite adâncimi din care extrag apa și substanțele nu­ tritive. Cerealele păioase au sistemul radicular superficial. La fel fasolea, mazărea, inul, cartoful. Rădăcini mai adânci au porumbul, floarea­soarelui și sfecla de zahăr. Unele leguminoase, ca lucerna, au rădăcini până la 10 m adâncime.

• Au consum specific de apă diferit: sorgul ­ 322, porumbul ­ 368, grâul ­ 518, lucerna ­ 881, inul ­ 905, etc.

• Consumul de elemente nutritive dife­ ră astfel: cerealele consumă mai mult azot și fosfor, leguminoasele mai mult fosfor și calciu, iar floarea­soarelui și sfecla de zahăr mai mult potasiu.

Revenid pe același loc, găsesc stra­ tul de sol respectiv epuizat.

Fiecare cultură lasă cantități diferite de materie organică în sol: cerealele păioase ­ 2­3 t/ha, po­ rumbul ­ 4­6 t/ha, soia ­ 1,5­2 t/ha.

Cantitatea de azot lăsată de legumi­ noase este: mazărea ­ 53 kg/ha, soia ­ 118 kg/ha, lucerna ­ 280 kg/ha etc.

1.

2.

1-14 aprilie 2021

­ gramineele și leguminoasele perene o refac.

Unele culturi se autosu­ portă: porumbul, secara, meiul, soia, fasolea; Altele sunt autointolerante: floa­ rea­soarelui, inul, sfecla de zahăr, mazărea, grâul, rapița.

Culturile agricole au cerințe diferite față de reacția solu­ lui (pH): grâul, pormbul ­ pH 5,5­7,5; floarea­soarelui 6­7,5; sfecla de zahăr ­ 7,5­8.

9.

3.

Fiecare cultură are boli, dăunători și buruieni specifice. Unele, ca grâul și porumbul, au peste 10 boli comune, iar insecta Tanymecus atacă porumbul, floarea­soarelui și sfecla de zahăr.

Lucrările solului sunt diferite la ce­ reale față de alte specii agricole: Concluzie: ­ cerealele păioase cer arătură la 18­20 cm adâncime sau discuit; ­ cartoful și sfecla de zahăr cer arătura la 28­30 cm.

Au cerințe diferite față de fer­ tilizare, iar prin ponderea cul­ turilor leguminoase anuale și perene, scade necesarul de îngrășăminte.

Gradul diferit de îmburuienare solicită erbicidare corespunză­ toare, însă trebuie urmărită reducerea produselor chimice printr­o rotație corectă, și prin aceasta să se evite poluarea mediului.

Intervalul minim de revenire pe același loc este: ­ mazărea, sfecla de zahăr, lucerna ­ după 4­5 ani; ­ floarea­soarelui, inul ­ după 5­6 ani.

Au efect diferit asupra însușirilor solului: ­ prășitoarele distrug structura solului;

4.

5.

6.

7.

8.

10.

REZULTATE PRACTICE Producții • grâul în monocultură ­ 100%, rotație de 2 ani ­ 148%, rotație de 3 ani ­ 162%; • porumbul în monocultură ­ 100%, rota­ ție de 2 ani ­ 148%, rotație de 3 ani ­ 159%; • grâul după porumb ­ 100%, după soia ­ 145%, după lucernă ­ 219%.

Grad de îmburuienare • grâul în monocultură ­ 525 buruieni/ mp, rotație de 2 ani ­ 183 buruieni/mp, rotație de 3 ani ­ 67 buruieni/mp.

• porumbul în monocultură ­ 163 buruie­ ni/mp, rotație de 2 ani ­ 88 buruieni/mp, rotație de 3 ani ­ 45 buruieni/mp.

Producții agricole superioare și re­ zultate economice favorabile se pot obține când în fermă există o paletă di­ versificată de culturi, bine amplasate în rotație, din care să nu lipsească grami­ neele și leguminoasele perene.

55

56 Greşeli care ne costă

De ce a înghețat grâul la -11 grade Celsius?

Deși literatura de specialitate scrie că grâul de toamnă rezistă iarna la temperaturi de ­15°C...­18°C, gerul din februarie a demonstrat contrariul! De ce au înghețat plantele și cum să evităm acest risc pe viitor? un articol de

MIRELA ŞI OCTAVIAN GULER

1

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

„G

râul de toamnă rezistă în perioada de iarnă la tem­ peraturi de ­15°C...­18°C, iar soiurile mai rezistente chiar la ­20°C la nivelul nodului de înfrățire. ... Aco­ perit cu un strat protector de zăpadă, suportă geruri de până la ­30°C (tem­ peratura aerului)”, scrie în manualul de Fitotehnie, Gh. Bâlteanu și colab.

DAR SURPRIZĂ: GRÂUL A ÎNGHEȚAT În 13 februarie au fost ­10°C...­11°C cu un praf de zăpadă și a înghețat... grâul. Nu de tot, dar sunt și pierderi se­ rioase de masă vegetală, iar câmpurile prinseseră o culoare galben­maronie.

Să fi greșit autorii manualului de Fito­ tehnie? Cu certitudine nu! Pentru că ne aflăm într­una (unele) din situațiile în care cartea zice „Cel mai mare pericol este atunci când...”

CARE ESTE EXPLICAȚIA? Dar ­11°C au fost și în 18 ianuarie a.c. și nu a fost nici o problemă. Însă în luna ianuarie gerul a venit după o perioadă de 10 zile reci și cu nopți cu tempera­ turi negative. În luna februarie gerul a fost după o perioadă primăvăratică, iar plantele începuseră o creștere activă; la care se adaugă diferența de fenofază. În foto 1 (05.02.2021), foto 2 (18.02.2021) și foto 3 (08.03.2021) ilus­ trăm evoluția culturii de grâu în aceeași parcelă. Diferența de masă vegetativă între foto 1 și foto 2 este evidentă, ceea ce arată intensitatea procesului de creștere la începutul lunii februarie.

Este posibil ca plantele să fi ajuns la

1-14 aprilie 2021

05.02.2021 2

18.02.2021 această intensificare a creșterii și ca urmare a lipsei unui repaus profund datorat unei ierni blânde.

CUM ȘI CÂT VOR RECUPERA PLANTELE? Procesul de refacere a plantelor este în curs, însă este mai lent decât anticipam și pe fondul unei perioade cu nopți cu temperaturi negative. După trei săptămâni, în parcelele afectate de ger plantele nu au refăcut masa vegetală pierdută ca urmare a frigului

(foto 2 comparativ cu foto 3). Și tardiv au apărut și zone necrozate la o parte dintre plantele afectate de ger (foto 3, medalion), necroze care nu au fost vizibile la circa o săptămână. Cum și cât vor recupera plantele? Încă suntem optimiști.

Soiul din fotografii nu este un soi nou în fermă sau în zonă. Dimpotrivă, are câțiva ani buni în care cam duce greul, însă nu a fost nici un eveniment neplăcut, deși în anii trecuți au fost perioade de iarnă mult mai reci.

Greşeli care ne costă 57

3

2 SOLUȚII PENTRU DIMINUAREA RISCULUI Toleranța soiului la ger. Prima măsură ar putea fi o selecție a soiurilor, selecție care trebuie să fie un proces permanent, metodic și riguros.

Selecția la un factor de stres, în acest caz gerul, se poate face numai atunci când factorul de stres se manifestă.

Toleranța la ger nu poate fi observată în iernile blânde. Deci trebuie ținut minte comportamentul soiurilor, dar și con­ textul climatic.

Dar selecția trebuie să fie un pro­ ces continuu pentru că ameliorarea și comerțul pun mereu în piață soiuri noi despre care nu se poate ști chiar tot ce este nevoie. Unele companii au asemenea câmpuri de selecție în care s­a observat o mare diferență în ceea ce privește toleranța soiurilor la aces­ te geruri survenite brusc, spre sfârși­ tul iernii. Un caz este ilustrat în foto 4 (sensibilitate diferită la frig) între două soiuri de grâu vecine în câmpul de experiență, semănate în aceeași zi.

Aici trebuie făcută o precizare ... ››› 58

1.

08.03.2021 4

01.03.2021

58 Greşeli care ne costă 5

02.03.2021 6

Orz Grâu 01.03.2021 ››› 57 ... importantă. Câmpul de expe­ riență cuprinde și soiuri străine, și soiuri românești, dar nu este o regulă că ale noastre sunt mai bine adaptate.

Afectate de frig sunt și dintre soiurile românești și dintre cele străine. De asemenea, toleranță bună la frig au arătat și dintre soiurile străine, dar și

1-14 aprilie 2021

dintre soiurile românești.

Aplicarea flexibilă a tehnologiei de cultură este, de aseme­ nea, importantă, după alegerea soiu­ lui. În parcela din foto 5 (sensibilitate diferită după fenofază) este același soi de grâu. Partea din dreapta a fost semănată mai devreme, comparativ cu

2.

partea stângă. Deci plantele din partea dreaptă au fost mai avansate fenologic în momentul gerului. Și, implicit, s­au dovedit mai sensibile. Prin compara­ ție, partea bună din foto 5 arată ca partea sensibilă din foto 4. Deci pentru diminuarea riscurilor, după alegerea soiurilor, se face amplasamentul aces­ tora pe parcele, se stabilește ordinea de semănat și detaliile de tehnologie.

La ce ajută planificarea când vremea în perioada semănatului este nefavora­ bilă? Păi tocmai atunci când toate sunt înghesuite și date peste cap sunt cel mai de folos stabilirea și respecta­ rea priorității de lucru. Tocmai pentru diminuarea riscurilor cunoscute!

Ar mai fi și alte elemente de tehnolo­ gie care am observat că ar putea influ­ ența toleranța la frig a grâului, foarte probabil observate și de către unii din­ tre cititori.

CÂND NATURA DĂ LECȚII...

Rămâne o întrebare la care noi încă nu avem un răspuns: Cum de soiurile de orz au fost mult mai tolerante la ger decât soiurile de grâu? (foto 6 ) Noi vă dorim vreme și vremuri bune.

Deși uneori vremurile dificile pot fi toc­ mai cele în care apar factori de selecție.

Natura ne dă lecții! Cine le ascultă?

Nevoia de frig a grâului!

Ce este și cum putem controla acest factor?

Scanează codul QR!

59

60 Cultura mare

4 boli păguboase la cerealele păioase

Soluțiile câștigătoare în combaterea bolilor la cerealele păioase. Summit Agro propune produse sigure, inovatoare, cu rezultate bune garantate în lupta contra făinării, septoriozei, ruginei și fuzariozei spicelor.

P

atologia cerealelor păioase este o temă de importanță majoră în orice fermă agricolă, pe de o parte datorită faptului că în fiecare plan de culturi acestea ocupă o pondere mare, iar pe de altă parte fiecare fermier dorește să­și maximizeze profitul de la fiecare cultură, cu atât mai mult de la culturile care ocupă o suprafață impor­ tantă în cadrul fermei.

Pentru fiecare patogen prezentăm soluția Summit Agro de combatere, cu produse sigure, inovatoare, cu rezultate bune garantate, așa cum s­a făcut cu­ noscută compania în decursul timpului.

CYFLAMID - REGELE CÂȘTIGĂTOR ÎN LUPTA CONTRA FĂINĂRILOR Făinarea ­ una dintre bolile cele mai cunoscute ale cerealelor, se poate manifesta încă din toamnă, dar este favorizată în special de primăve­ rile umede și răcoroase, manifestân­ du­se puternic la umidități mai ridicate

1.

1-14 aprilie 2021

un articol de

ING. ADRIAN ISOC Director Vânzări Summit Agro România mai multe pe această temă www.sumi-agro.ro

de 75% și temperaturi între 10 și 20°C. În culturile netratate se pot înregistra pierderi de peste 20­25%.

Un alt factor favorizant al apariției acestei boli este și densitatea mare la semănat, alături de o fertilizare deze­ chilibrată în favoarea unui conținut mare al îngrășămintelor cu azot. În portofoliul Summit Agro există un produs excelent pentru combaterea ei ­ Cyflamid 5 EW ­ substanță activă ciflufenamid 5%, din grupa acetami­ delor, varianta modernă, inovatoare, utilizată în prevenirea și combaterea făinarii.

Cyflamid 5 EW inhibă formarea mi­ celiului ciupercilor din familia Erysiphe, aceasta nemaidezvoltând conidii, oprindu­se astfel potențialul infecțios.

Doza utilizată la hectar este de 0,2 litri.

CHEIA SUCCESULUI ÎMPOTRIVA SEPTORIOZEI Septorioza este prezentă în cultura de grâu prin cele două specii: Septorioza frunzelor (Septoria tritici) și Septorioza spicului (Septoria nodorum). Atacul acestui patogen a devenit în ultimii ani foarte virulent, putând duce la pierderi foarte mari de recoltă, de până la 25­40%, și la depre­ cierea calității boabelor. Utilizarea în schema de tratament a două substanțe active cu mod diferit de acțiune poate reprezenta cheia succesului în lupta cu acest patogen: o substanță cu acțiune rapidă, capabilă să oprească sporula­ rea ciupercii, asociată cu o substanță

2.

Cultura mare 61 sistemică ce oferă protecție îndelun­ gată culturii.

Este important să avem în vedere faptul că septorioza poate fi prezentă în cultură din toamnă și până la înspi­ care, provocând pagube importante.

Pentru combatere, recomandăm două produse din portofoliul Summit Agro: Legado și Mystic Top, asociate pentru obținerea unui efect superior sau în cazul infecțiilor puternice.

• Legado ­ substanță activă azoxis­ trobin 250 g/L, face parte din grupa strobilurinelor și acționează prin inhi­ barea respirației la nivel celular. Este recomandat datorită acțiunii rapide translaminare și sistemiei locale, carac­ teristici absolut necesare pentru opri­ rea sporulării și revigorării plantelor.

“Green effect”­ul realizat datorită acumulării și reactivării în condiții de umiditate ridicată a substanței active la nivelul frunzelor contribuie la reface­ rea capacității de asimilare a acestora, rezultând în final o plantă cu potențial productiv îmbunătățit. Se aplică în doză de 1 litru/ha.

• Mystic Top ­ substanță activă tebuco­ nazol 250 g/L, face parte din grupa triazolilor și acționează prin inhibarea sintezei ergosterolului la nivelul ce­ lulelor miceliene, împiedicând astfel formarea și creșterea hifelor ciupercii.

Are acțiune sistemică, translocându­se acropetal prin xilem în toate organele plantei. Se aplică în doză de 0,5 litri/ha.

GALILEO - EFICIENȚĂ MAXIMĂ ANTI RUGINĂ Rugina ­ cu speciile rugina brună sau rugina limbului (Puccinia recondita), rugina galbenă sau rugina striată (Puccinia striiformis) și rugina neagră sau rugina paiului (Puccinia graminis).

Pentru combaterea acestui patogen, la cultura de grâu, recomandăm produ­ sul Galileo ­ substanță activă tetraco­ nazol 125 g/L, care face parte din grupa triazolilor, ce acționează ca inhibitori ai proceselor de sinteză din celula mice­ liană, dar și ca inhibitori ai germinației sporilor. Este produsul cu sistemia cea mai ridicată din clasa triazolilor.

Acest fapt se datorează celui mai bun echilibru hidrosolubilitate/liposolubili­ tate, fapt care favorizează un transport

3.

Atac de făinare

Rugină superior prin sevă, o bună pătrundere prin cuticulă, dar și acțiune prin vapori.

Se aplică în doză de 1 litru/ha.

Pentru combaterea ruginii brune a orzului recomandăm produsul Legado în doză de 1 litru/ha.

3 REGULI DE URMAT ÎN COMBATEREA FUZARIOZEI Fuzarioza spicelor. Cunoscută și ca înroșirea spicelor, este una din cele mai grave boli ale culturii de grâu, putându­se ajunge, în condiții fa­ vorabile, la o infecție ce cuprinde peste 60% din spice. Factori favorizanți sunt monocultura și umiditatea foarte ridicată, de peste 90%. Temperatura optimă de manifestare a bolii este de 15­25°C, peste 25°C incidența patoge­ nului scăzând considerabil.

Pentru combatere există trei factori importanți de care trebuie să ținem seama, și anume: a) alegerea potrivită a substanței cu care se efectuează tratamentul;

4.

b) cantitatea de substanță activă din care va rezulta doza de produs aplicat; c) momentul aplicării acestuia.

Summit Agro recomandă produsul Mystic Top (tebuconazol 250 g/l), apli­ cat în doză de 220­250 g tebuconazol/ ha. Această cantitate corespunde unei doze de 0,9­1,0 l/ha.

Recomandăm aplicarea în faza în care spicul este 1/3 ieșit din burduf, pentru o eficiență maximă de preve­ nire a apariției bolii, atacul producân­ du­se în preajma înfloritului. Tebuco­ nazolul asigură, în doza recomandată, o protecție a culturii de 15­21 de zile, aco­ perindu­se toată perioada de posibilă apariție a bolii, obținându­se cea mai eficientă metodă de combatere a acesteia.

Pentru mai multe detalii despre produse, mod de aplicare sau infor­ mații cu privire la achiziționare, con­ tactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România.

62 Picătura de succes

„Roadele” pandemiei: o fitofarmacie şi o cramă

Se ştie că în pandemie investiţiile au cam stopat.

Iată că doi tineri din Galaţi au pus în operă două proiecte de nişă și de viitor: o fitofarmacie şi o cramă.

Acum culeg roadele... pandemiei. un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n urmă cu patru ani scriam în revis­ ta Ferma despre Valentin Radu, un tânăr, pe atunci student în anul III la Agronomie, care voia să facă agricul­ tură de performanţă într­o fermă de 60 hectare de teren, undeva în apropiere de Târgu Bujor, o aşezare provincială, pierdută între dealurile Covurluiului şi ale... tranziţiei.

PRODUCȚII MODESTE În zonă, dinamica producţiilor nu este una spectaculoasă; doar la grâu randamentul se menţine în jurul a 5 tone/ha, iar la orzoaica pentru bere, 3,5 tone/ha. În anii buni, culturile oferă recolte de circa 3 tone/ha la floarea­ soarelui şi la rapiţă şi aproape de 10 tone/ha la porumb. “Lucrăm acum 700 hectare de teren arabil şi alte 20 de vie nobilă. Anul trecut a fost unul destul

1-14 aprilie 2021

de greu pentru ferma noastră; la grâu abia am adunat 300 kg/ha; la floarea soarelui, undeva la 500 kg, iar porum­ bul a fost calamitat sută la sută”, ne­a declarat Valentin Radu.

O ACHIZIȚIE IMPORTANTĂ După cum susţine tânărul agronom, anul acesta a preluat o fermă de 350 ha de teren în Lunca Prutului, unde se pune la punct un sistem de irigare de tip pivot. „Urmează să ne înţelegem cu fermierii din jur în privinţa unor schim­ buri de teren pentru a putea lucra compact terenul”, spune tânărul. În toamna trecută a semănat cereale păioase şi rapiţă pe circa jumătate din suprafaţă. Vremea bună, ca şi umiditatea din sol, au făcut ca lanurile să iasă bine din iarnă, iar cul­ turile ­ curate, hrănite şi sănătoase, deci bine întreţinute ­ să crească şi să se dezvolte în condiţii vegetative optime.

DOUĂ AFACERI DE NIȘĂ Valentin Radu doreşte să­şi facă timp mai mult pentru afacerea lui

de suflet. „Anul trecut, în plină stare de alertă pandemică, am deschis în Galaţi o fitofarmacie cu «de toate pentru toţi» micii fermieri. Ne dorim să aducem substanţele cele mai noi pentru partea de culturi speciale: viti­ cultură, pomicultură şi legumicultură.

Avem produse microambalate, de la seminţe, la fertilizanţi şi substanţe de combatere fitosanitară, pentru care asigurăm transportul gratuit în Galaţi.

Dacă pui suflet într­o afacere, nu are cum să nu­ţi reuşească!”, a explicat Valentin Radu.

Pe timpul restricţiilor de pandemie, afacerile mici, de nişă, mai flexibile, şi distribuţia la domiciliu au prins tot mai mult teren.

AVENTURA CU VITICULTURA Alături de Valentin Radu s­a „înşuru­ bat” la afacerea de familie şi verişo­ rul său, Robert Solomon. Student în anul II la Facultatea de Construcţii din Capitală, acesta va prelua din mers conducerea unei microunităţi de vi­ nificaţie. „Povestea vinului a început dintr­o întâmplare. Familiile noastre

Picătura de succes 63

Robert Solomon

Am învăţat că dacă pui suflet într­o afacere, nu are cum să nu­ţi reuşească! au preluat o fermă vegetală de la un proprietar care avea şi 5 ha de vie. Apoi s­a ivit ocazia să mai luăm o plantaţie viticolă de 20 ha. Firesc, ne­am decis să facem cramă şi să procesăm stru­ gurii Chardonnay (16,5 ha) şi Riesling italian (3,5 ha)”, ne­a declarat Robert Solomon.

CRAMĂ MICĂ, AVANTAJ MARE Anul trecut au depus un proiect european de 350.000 euro pentru mo­ dernizare şi aşteaptă să vină primele utilaje.

Robert va urma un curs pentru somelieri, pentru că „îmi doresc să fac vinuri premium, puţine cantitativ, dar foarte bune! Fiind o cramă mai mică avem un avantaj, suntem mai flexibili la fluctuaţiile pieţei, avem un plan de afaceri pe care­l urmărim pas cu pas”, îmi explică Robert.

Proiectul vizează modernizarea, în continuare, a plantaţiei viticole, cu uti­ laje mecanizate şi sistem de irigare prin picurare, reconversia a trei hectare de viţă de vie şi deschiderea unui magazin propriu pentru desfacerea vinurilor.

VALENTIN RADU

Tânăr agronom și antreprenor din Galați

64 Protecţia plantelor

4 dăunători de primăvară pun grâul în pericol

Principalele specii de insecte care pot crea probleme grâului primăvara țin fermierii în gardă.

Cum le depistăm și cum protejăm grâul de atacul lor, pentru a securiza recolta și, în definitiv, profitul fermei?

Larva gândacului bălos

Î

n primăvara anului trecut, grâul a început să se usuce din cauza se­ cetei, iar odată cu el s­a „uscat” și bugetul multor cultivatori. Din punct de vedere al umidității solului, primăvara aceasta are semne mai bune. Dar până la recoltarea și valorificarea producției, fermierii mai au de trecut niște piedici „entomologice” în lunile aprilie și mai, dar și la începutul lui iunie, perioadă când insectele sunt foarte active și înfometate.

1. GÂNDACUL BĂLOS (LEMA MELANOPA) Adulții apar de regulă în lanul de grâu în aprilie.

• Semnele atacului. Aceștia pot roade frunza complet, atacul fiind caracte­ ristic prin prezenţa unor „ferestruici” paralele cu nervurile. În ultimele două

1-14 aprilie 2021

Atacul adulților tripșilor cerealelor la rahisul de grâu un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

decenii au fost rare atacurile ridicate produse de adulții acestei specii, dar trebuie să fim în gardă tot timpul.

Atacul larvelor are loc în luna mai și este diferit de cel al adulţilor, acestea rod doar epiderma superioară şi paren­ chimul frunzelor, nu și epiderma infe­ rioară. Frunzele atacate de larve au as­ pect pergamentos, observându­se uşor de la distanţă, deoarece par „înălbite”.

• Mod de dăunare. Plantele atacate nu mai pot fi folosite nici măcar ca furaj verde în hrana animalelor din cauza

gustului respingător pe care îl imprimă excrementele larvelor.

• Pentru alegerea momentului optim de combatere a larvelor acestei specii se recomandă efectuarea sondajelor în lanurile de grâu, pe diagonala solei, alegându­se mai multe puncte de de­ terminare, în funcție de suprafața solei, în cadrul fiecărui punct de determinare se numără larvele gândacului bălos de pe 50 sau 100 de plante de grâu.

• PED și tratament. Gândacul bălos are caracter gregar, din această cauză atacul larvelor se înregistrează în ve­ tre. Pradul economic de dăunare (PED) în aceste vetre este de 250 larve/mp.

Deşi PED­ul se stabileşte la nivel de vatră, tratamentul se va aplica parţial sau pe toată sola cu grâu, în funcţie de ponderea vetrelor din suprafaţa totală a solei. ... ››› 66

65

66 Protecţia plantelor

Atacul ploșniței cerealelor - adulți hibernanți ››› 64 ...2. TRIPSUL CEREALELOR Haplothrips tritici sau tripsul cerea­ lelor este întâlnit în special în sudul ţării.

• Semnele atacului. În luna aprilie are loc atacul adulţilor acestei specii, pe rahis şi spiculeţe, producându­se ste­ rilitatea parţială sau totală a spicului sau simptomul caracteristic al atacu­ lui, de “albeaţa spicului”.

• Mod de dăunare. Larvele atacă înde­ osebi boabele în formare până la faza de coacere în ceară. Boabele atacate în faza de lapte nu se mai dezvoltă şi devin şiştave. Pe boabele înţepate apar porţiuni decolorate. Pe lângă re­ ducerea cantitativă a producţiei de boabe, tripşii provoacă deprecierea calităţii glutenului şi a însuşirilor bio­ logice ale seminţelor.

• Stabilirea PED-ului. Se recomandă efectuarea sondajelor în lanul de grâu, pe diagonala solei (la fel ca și în cazul an­ terior) pentru stabilirea momentului op­ tim de efectuare a tratamentului. Pragul economic de dăunare pentru adulţi este de 8 exemplare/spic, iar pentru larve de 25 exemplare/spic. În acest din urmă caz, larvele tripsului cerealelor se deter­ mină relativ ușor, prin numărarea aces­ tora din spicele prelevate din fiecare punct de determinare, care în prealabil au fost strivite uşor, până s­au îndepăr­ tat boabele de rahis (larvele se identifică ușor, au o culoare roșie cărămizie).

1-14 aprilie 2021

Afide în spicul de grâu • Combatere. Se consideră că trata­ mentele efectuate pentru combaterea gândacului bălos au efect şi asupra acestui dăunător. Numai că situația poate să difere foarte mult de la o zonă la alta și chiar în cadrul aceleiași ferme, de la o solă la alta.

3. AFIDELE CEREALELOR Cu denumirile latinești Macrosiphum avenae, Schizaphis graminum, Rhopalo­ siphum maidis, Rhopalosiphum padi, afidele se pot întâlni în culturile de grâu în perioada înspicării (înflorit și apoi coacere în lapte). În această etapă, pe culturile de grâu, coloniile de afide sunt mai numeroase, în special pe soiurile tardive.

• Semnele atacului. Plantele atacate prezintă în dreptul înţepăturilor pete decolorate.

• Mod de dăunare. Atacurile puternice în perioada formării boabelor afectea­ ză producţia cantitativ, dar mai ales calitativ.

• Combatere. Ca și în cazul dăunăto­ rilor menționați anterior, se efectuează sondaje pe diagonala solei. În fiecare punct de determinare se prelevează câte 50­100 de plante de grâu, la care se examinează spicele. Avertizarea aplicării tratamentului chimic se face când densitatea dăunătorului atinge PED­ul de 25 afide/plantă.

4. PLOȘNIȚELOR CEREALELOR În ultimii ani, ca urmare a tempera­ turilor din ce în ce mai ridicate, înre­ gistrate primăvara, adulții hibernanți ai ploșnițelor cerealelor (Eurygaster spp.) apar în natură cu o lună, chiar o lună jumate, mai repede.

• Semnele atacului. Aceștia înțeapă tulpina sau frunzele pentru a se hrăni.

La locul înțepăturii, apare o mică um­ flătură, înconjurată de o zonă decolo­ rată, gălbuie, denumită ”con salivar”.

• Mod de dăunare. Frunzele atacate se îngălbenesc, se răsucesc și se usucă de la locul unde ploșnița a înțepat, atârnând ca un fir de ață mai gros. În cazul când adulții hibernanți atacă tulpina, spicele rămân în burduf sau dacă ies din bur­ duf, acestea pot avea aristele ondulate și pot fi sterile (albirea spicelor). În mod normal se consideră că atacul adulților hibernanți este mai puțin periculos comparativ cu al larvelor și adulților noii generații, dar cu schimbările climatice din ultimii ani ne putem aștepta la sur­ prize neplăcute în lanul de grâu.

• Combatere. Pragul economic de dăunare pentru adulții hibernanți ai ploșnițelor cerealelor este de 7 adulți/ mp, în culturile cu densitate optimă, fertilizate corespunzător, respectiv 5 adulți/mp în culturile cu densitate scăzută și fertilizate incorect.

Așadar, „paza bună trece primejdia rea”.

67

Sfecla de zahăr: 50 t/ha din start!

Producătorii de sfeclă de zahăr din Moldova caută cele mai potrivite soluții tehnologice pentru a înființa cultura în condiții optime și pentru a asigura un start cât mai bun noii producții.

”R

eușita producției din acest an poate reprezenta șansa noastră de redresare”, pre­ ciza Ioan Puiu, președinte al Aso­ ciației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman, județul Neamț. Ce recomandă fermierul?

REPERE TEHNOLOGICE LA ÎNFIINȚAREA CULTURII • Amplasarea culturii și calitatea patului germinativ. Trebuie rezer­ vate suprafețe ce pot beneficia de un aport semnificativ de apă și după premergătoarele potrivite, respectiv leguminoase sau cereale. ”Actuala tehnică de lucru permite ca și dacă se amplasează după porumb să se rea­ lizeze un pat germinativ excelent. De calitatea patului germinativ și de apor­ tul de apă depinde uniformitatea la

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

răsărire. În condițiile realizării unei uni­ formități corespunzătoare a culturii, pe parcursul verii se pot stăpâni mult mai bine atacurile de buruieni, boli și dăunători”, sublinia fermierul. După se­ ceta cumplită din anul trecut, fermierii au reușit să facă arături adânci. Din precipitații s­au strâns 300­400­450 litri/mp, adică o rezervă de apă pentru minimum două luni.

• Sămânța de calitate. ”Fiecare fermi­ er primește hibrizii care se pretează cel mai bine la condițiile specifice din zona

Dacă vom reuși să realizăm o suprafață mai mare de 14.000 ha, Agrana Roman va acorda un supliment de 1 euro/tona de sfeclă de zahăr predată, pentru fermierii care au producție de peste 40 tone/ha, prețul de bază convenit fiind mai mare decât cel de anul trecut, respectiv 26 euro/tonă IOAN PUIU

1-14 aprilie 2021

respectivă și la tehnologia aleasă”, ne asigura Ioan Puiu.

• Momentul semănatului. ”Cu cât semănăm mai devreme, cu atât mai bine. Sfecla tolerează temperaturile scăzute, după răsărire și, ca urmare, re­ comand ca, în funcție de zona de relief, imediat ce se poate intra în câmp, să se treacă la efectuarea fertilizării de bază și a semănatului”, adăuga Ioan Puiu.

Dacă în sudul Moldovei, respectiv Brăila, Galați și sudul județului Vaslui, semănatul se declanșează, de regulă, la sfârșitul lunii martie, în restul terito­ riului înființarea culturii se realizează în luna aprilie, cu termen limită de semănat ultima decadă a acestei luni.

• Fertilizarea de bază se realizează cu îngrășăminte complexe, urmând ca pe vegetație să se intervină cu două­trei fertilizări faziale cu azot și cu micro­ elemente, în special cu bor, pentru a calitatea producției.

• Norma de semințe este de 1,3­1,4 unități la hectar, ceea ce înseamnă aproximativ 130­140 mii de semințe/ha, cu scopul de a avea 80­100 mii de plan­ te la recoltare. ”Fermierii care reușesc să aibă această densitate, în mod ga­ rantat vor obține o producție de peste 50 t/ha”, este convins Ioan Puiu.

Fermierii urmăresc să controleze cât mai bine nivelul cantitativ, dar și calitativ al viitoarei recolte, știut fiind faptul că, potrivit contractului încheiat între cultivatori și fabrica Agrana Roman, prețul sfeclei poate fluctua în proporție de până la 30%, în funcție de calitatea recoltei, respectiv de conți­ nutul de zahăr al sfeclei predate.

Sursa foto: www.canva.com

68 Culturi de câmp

69

70 Managementul deșeurilor biodegradabile

1

2

Cum scapi de resturile vegetale prin compostare?

Din deșeurile vegetale se poate obține un îngrăşământ natural valoros pentru agricultură.

Cum poți să le transformi într-un compost de calitate și care sunt regulile unei compostări reuşite? un articol de

VASILE POP-SILAGHI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

C

ompostarea este un lanţ de pro­ cese de bio­oxidare prin care se convertesc materiile organice heterogene în altele mai omogene; un compost bine făcut poate să conţină peste 25% humus.

SCOPUL URMĂRIT • Curățenia, în fermă/gospodărie, de frunze, crengi, resturi de furaje necon­ sumate, reziduuri organice de la bucă­ tărie (coji de legume, resturi de mân­ care, coji de ouă etc).

• Stocarea ordonată a acestor resturi în afara perimetrului vizual frecvent, pentru a evita mirosurile neplăcute şi a crea un spaţiu plăcut în jurul casei; • Obținerea unui îngrăşământ natural

1-14 aprilie 2021

valoros şi folosirea acestuia în grădina proprie pentru a avea legume şi fructe sănătoase; • Evitarea poluării prin ardere sau de­ gradare necontrolată.

4 PRINCIPII ALE UNEI COMPOSTĂRI REUŞITE Raportul dintre materialele folo­ site trebuie să fie optim pentru o fermentare completă ­ raportul N:C (azot/carbon) ­, adică între materialele bogate în azot (gunoi de grajd, plante verzi, resturi menajere vegetale) şi mate­ riale bogate în carbon (frunze uscate, crengi uscate); paie; un raport optim este de 1:10­15.

Fermentarea corectă este aerobă şi termofilă. Temperatura internă trebuie să fie de 55­65 grade C pentru distrugerea seminţelor de buruieni şi a agenţilor patogeni şi pentru scurtarea perioadei de obţinere a compostului.

Indiferent de originea şi de natu­ ra ei, materia organică evoluează

1.

2.

3.

către o stare calitativ nouă numai în condiţii de aeraţie şi umiditate optime.

Descompunerea aerobă gene­ rează bioxid de carbon şi vapori de apă, în timp ce fermentarea anae­ robă elimină pe deasupra metan şi alte produse de fermentaţie cu mirosuri neplăcute şi determină un pH redus în compost, care ucide bacteriile de des­ compunere, dar afectează ulterior şi dezvoltarea multor plante la care este folosit ca îngrăşământ.

4.

CUM PROCEDĂM? 3 METODE DE COMPOSTARE În ferma proprie utilizez la compos­ tare toate ramurile subţiri rezultate din tăierile de primăvară ale pomilor fruc­ tiferi, frunzele uscate, buruienile din grădină, resturile menajere.

Am încercat 3 metode de compos­ tare (vezi foto 1).

- în sistem semingropat - în rame succesive - în container

Managementul deșeurilor biodegradabile 71

3

În toate variantele, îmbunătăţirea raportului Azot/Carbon pentru o fer­ mentaţie optimă se realizează prin adăugarea în straturi alternative de gunoi de grajd proaspăt, iar pentru o tasare mai bună a frunzelor şi crengilor se adaugă câte 2­3 straturi de pământ.

Practic, orice adăugire de componente este încheiată cu pământ (Foto 2, 3, 4).

Ordinea straturilor de materiale: crengi ­ frunze uscate ­ gunoi ­ pământ sau crengi ­ frunze ­ vegetale verzi ­ pământ. În locul componentelor uscate sau alternate cu acestea, pot fi folosite paie sau tulpini de porumb, de floarea soarelui.

Straturile diferă ca grosime în

4

funcţie de densitatea materialului, dar cantitativ sunt relativ egale. Un strat de frunze de 30 cm, de exemplu, se subţi­ ază la 5 cm după ce se adaugă deasu­ pra gunoi proaspăt sau/şi pământ.

streaşina acestuia; când exced ploile, containerul sau grămada se acoperă cu o foaie de tablă de acoperiş.

UMIDITATEA OPTIMĂ Desigur că apa este un factor im­ portant de fermentație. Atunci când componentele nu au suficientă umidi­ tate ca să asigure minimum 50% apă în masa totală, se asigură stropirea straturilor şi adăugarea de apă în tim­ pul fermentării. Pentru a uşura umidifi­ carea şi a evita uscarea prin expunere la soare, am amplasat locul de compos­ tare la semiumbra unui saivan şi sub

Legea 181/2020 privind ges­ tionarea deșeurilor nepericuloase compostabile e în vigoare, dar încă nu are norme tehnice de aplicare.

Scanează codul QR și vezi care sunt principalele prevederi ale legii și ce sancțiuni vor fi aplicate în cazul nerespectării acestora!

TM1000 ProgressiveTraction® Îmbogăţiţi-vă agricultura.

Pentru a creşte atât productivitatea, cât şi protectia mediului, Trelleborg modernizează TM1000 cu tehnologia multi-premiată ProgressiveTraction®.

Proiectat conform standardelor VF, cu 2 puncte de ancorare pentru o tracţiune maxima şi o amprentă extra-largă pentru flotaţie maximă, mai puţină stres pe sol şi un consum mai mic de combustibil. Protejaţi-vă culturile, ca şi cum ar fi pietre preţioase. www.trelleborg.com/wheels

www.trelleborg.com/wheels

LEGEA COMPOSTULUI

72 Legumicultură

un articol de KWIZDA AGRO ROMANIA

mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

Musculița albă la tine în seră?

NU, în niciun caz Când au siguranța rezultatelor, legumicultorii lucrează cu mult spor.

Iar aceasta, datorită eficienței insecticidului HARPUN® EC.

M

isiunea legumicultorilor de a obține recolte frumoase este îngreunată de factori diverși, printre care și acțiunea insectelor dăunătoare. În topul adversarilor se află musculița albă a serelor (Trialeurodes vaporariorum), care afectează dezvol­ tarea legumelor (le diminuează canti­ tatea de elemente nutritive și le îmbol­ năvesc) și chiar poate distruge complet cultura. Venim în sprijinul fermierilor cu un produs eficient și ușor de aplicat, insecticidul Harpun® EC, pe bază de piriproxifen 100 g/l.

PE CINE VREM SĂ ÎNVINGEM? Musculița albă a serelor este unul dintre dăunătorii polifagi cei mai peri­ culoși ai legumelor din sere și solarii.

Chiar dacă are un ciclu de viață foar­ te scurt, populația se înmulțește și se dezvoltă foarte rapid, având mai multe generații pe an, în special în zonele cu

1-14 aprilie 2021

temperaturi ridicate sau în anii foarte călduroși. Adulții și nimfele afectează un spectru larg de legume, atacând plantele acestora în trei 3 moduri: Extrag seva plantei și o privează de nutrienți.

Acoperă plantele cu secreții dulci, cu aspect de miere, afectând foto­ sinteza și favorizând instalarea fungilor.

Creează teren prielnic pentru in­ fectarea plantelor cu virusuri.

1.

2.

3.

HARPUN, COMBATANT CU EFICIENȚĂ DOVEDITĂ SEZON DUPĂ SEZON Experiența fermierilor a arătat că Harpun® EC are acțiune drastică îm­ potriva insectelor la legume, cu efect puternic contra musculiței albe.

Acest produs cu acțiune de contact și translaminară este destinat combaterii insectelor în timpul metamorfozei de la faza de ou și până la faza de adult.

Administrat din momentul depunerii

pontei și până la stadiul de larvă, pre­ vine embriogeneza ouălor și cauzează sterilitate la adulți. Harpun® EC, cu substanța activă piriproxifen (100 g/l), face parte din grupa diflubenzuron (adică împiedică larva să ajungă adult) și aparține categoriei regulatorilor de creștere pentru insectele cu acțiune hormonală. Fiind un juvenoid sinte­ tic, titrarea de hormon juvenil este în creştere în timpul embriogenezei, ceea ce duce la schimbări degenerative, iar larva moare înainte de incubație.

BENEFICIILE INSECTIDULUI HARPUN SUNT: Insecticidul Harpun® EC este o verigă tehnologică sigură și eficientă la cultura de legume: • Este indicat în programele de comba­ tere integrată a dăunătorilor, cu un timp de pauză scurt și cu un profil ecotoxico­ logic excelent.

• Nu are efect asupra acarienilor pră­ dători și prezintă o toxicitate scăzută asupra albinelor și a altor polenizatori.

• Protejează organismele folositoare.

Mod de utilizare: se aplică foliar, de 2 ori pe sezon, de la apariția inflo­ rescenței și până la coacere. Interva­ lul între aplicări este 10­14 zile. Doza recomandată la legume este de 75 ml/100ml/ 100l apă. Pentru un bun ma­ nagement al rezistenței, se recomandă utilizarea Harpun® în combinație și/sau rotație cu alte insecticide IPM sau IRM: Ortus® SC, Nexide® CS.

HARPUN EC

73

®

Primul inamic al musculiței albe de seră

Insecticid eficient, ce combate insectele în toate fazele, de la ou până la adult.

HARPUN® EC previne embriogeneza ouălor insectei, acționează prin inhibarea metamorfozei și apariția adulților dăunători țintă. Este indicat în programele de combatere integrată a dăunătorilor.

Beneficii: 9 acțiune de contact și translaminară.

9 efect direct (ovicid) sau indirect (prin prevenirea apariției adulților după tratamentul larvelor).

9 timp de pauză scurt și un profil ecotoxicologic excelent.

Spectrul de acțiune cuprinde dăunători ai castraveților și tomatelor din spațiile protejate (musculița albă de seră, Trialeurodes vaporarium), ai mărului (viermele merelor, Cydia pomonella) și ai părului (puricele melifer al părului, Cacopsylla pyricola). www.kwizda-agro.ro

Distribuit în exclusivitate

74 Calendarul grădinarului

Ce semănăm în aprilie?

În luna lui Prier se pun bazele recoltelor de vară/toamnă în grădina de legume. Ce semănăm în aprilie, cum facem proba germinării semințelor și cum controlăm dăunătorii care transmit virusuri?

L

a început, cultivăm varza, gulia și conopida, prazul și sparanghelul.

Până la mijlocul lunii pot fi plan­ tate rădăcinoasele: morcov, pătrunjel, păstârnac, precum și salata și spana­ cul. De asemenea, însămânțăm ridichi de vară, dovlecei, cartofi timpurii, răsad de tomate şi ardeioase, varză timpurie, porumb pentru fiert, mărar, usturoi, ceapă, hrean, sfeclă roșie, pepene gal­ ben şi verde, salvie, mentă, arpagic, tarhon, măghiran, rozmarin, țelină și leuștean.

DE REŢINUT! • Plantele din seminţe odată răsărite, trebuie rărite pentru prevenirea supra­ aglomerării; • Între straturile de legume pot fi plan­ tate flori pentru a preveni răspândirea dăunătorilor; • După încălzirea solului, se poate face mulcirea pentru a împiedica răspân­ direa buruienilor şi a menține umidi­ tatea; • Între straturile de legume se ame­ najează căi de acces.

PROBA DE GERMINARE, ÎN 5 PAȘI: 1. Se așază un șervet de hârtie umed într­un vas puțin adânc; 2. Se presară pe deasupra câteva semințe şi se acoperă vasul cu folie; 3. Plasăm vasul într­un loc luminos; 4. După câteva zile, dacă majoritatea semințelor au germinat, se poate semăna;

1-14 aprilie 2021

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

5. Dacă semințele nu germinează deloc sau doar foarte puțin, trebuie achi­ ziţionate semințe noi. Ținem cont de durata de germinare a fiecărui soi!

DĂUNĂTORI CARE ÎMBOLNĂVESC PLANTELE „Dacă până acum câţiva ani popu­ laţia de dăunători se reducea de la un an la altul în timpul iernilor geroase, acum aceştia au devenit rezistenţi, iernează în sol, în resturile vegetale şi în structurile serelor şi solariilor, iar

La semănat se evită combinațiile: ceapă - usturoi, morcov - pătrunjel sau mazăre-fasole!

la temperaturi de peste 9­12°C devin activi. Astăzi discutăm de dăună­ tori­problemă, tripşi, musculiţa albă, afidele, care înţeapă şi consumă sucul celular şi, în acelaşi timp, sunt şi vectori de transmitere a viruşilor”, a declarat Vasilică Hoarcă, director Vânzări Semințe Legume România și Moldova (Distribuție) ­ Syngenta.

VIRUSURI-PROBLEMĂ • TSVV virusul petelor de bronz, tras­ mis de tripşi, e foarte virulent pe toate solaneceele: tomate, ardei, vânătă, cartof şi peste 900 de specii de plante galbene; • Virusul îngălbenirii și răsucirii frunzelor de tomate este transmis exclusiv prin musculiţa albă a tutunului (Bemisia tabaci), fiind dăunător de carantină.

• CMV virusul piticirii şi îndesirii ardeiului, transmis de către afide, face ra­ vagii și în culturile de castraveţi şi pe­ peni galbeni. „Anul trecut, peste 50% din culturile de ardei în spaţiile prote­ jate au fost afectate de acest virus.

De asemenea, se anunţă un nou vi­ rus, ToBRFV virusul fructelor Brun Ru­ gozate la tomate, înrudit cu virusul mo­ zaicului tutunului, (TMV) şi virusul mozaicului tomatelor (TMT), care atacă atât tomatele, cât şi ardeii”, a subliniat Vasilică Hoarcă.

Scanează codul QR și citește articolul integral!

75

76 Pomicultură

Controlul rapănului și tehnica răririi chimice Forumul OptiTech™ pentru Pomicultură, organizat de Syngenta, este un eveniment anual de referință în sector, unde sunt prezentate tehnologii noi și este împărtășită experiența ultimului sezon pomicol.

C

onceptul evenimentului ­ „Să fii pomicultor este o artă!” ­ s­a dorit a fi o recunoaștere a eforturilor speciale din ultima perioadă ale tuturor celor care lucrează în pomicultură, mai ales în vremuri atât de dificile. „Arta de a fi pomicultor reprezintă astăzi o provo­ care: schimbările climatice, finanțarea, reglementările europene: noul Pact Verde European și sustenabilitatea în agricultură, reglementarea substan­ țelor active și utilizarea produselor de protecție a plantelor. Avem nevoie de încredere, dialog, știință și inovație”, a declarat Andrei Măruțescu, director relații publice și comunicare pentru Europa de Sud­Est în cadrul Syngenta.

Alături de Andrei Măruțescu, gazdă a evenimentului a fost Andreea Caimac, director de marketing culturi horticole România și Republica Moldova, iar de la distanță au intervenit Emil Nedelcu, di­ rector vânzări ­ divizia pentru protecția

1-14 aprilie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

plantelor, Marieta Larion, reprezentant vânzări culturi horticole, Mihail Coman, director general ICDP Mărăcineni, și Ronald Damme, consultant pomicul­ tură, Syngenta Olanda.

Va trebui să colaborăm și să lucrăm împreună pentru a duce mai departe pomicultura ANDREI MĂRUȚESCU

Director relații publice și comunicare, Syngenta

RECOMANDĂRI PRACTICE PENTRU COMBATEREA RAPĂNULUI Boală provocată de Venturia sp., rapănul este una dintre cele mai întâl­ nite şi mai păgubitoare boli care afec­ tează livezile de măr şi de păr, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi cali­ tativ. Ciuperca iernează pe frunzele infectate căzute pe sol sau sub formă de periteci şi miceliu de rezistenţă pe ramuri.

• Intervalul critic: Primăvara, în funcție de condițiile climatice (temperatură și umiditate), începând din luna martie şi până la începutul lunii iunie are loc infecția primară, care este și cea mai periculoasă. În acest interval critic, de circa 10 săptămâni, plantele sunt foar­ te sensibile la atacul de rapăn.

• Condiții de apariție și evoluție. In­ fecția primară cu ascospori are loc în mai multe valuri, în funcție de condițiile climatice, și se produce în ... ››› 78

77

CÂNTARE PENTRU CELE MAI DIFERITE SARCINI · Precizie ºi fiabilitate de lungă durată · Sistem automat cu accesorii (barieră, semafor, cameră, identificare cu număr de înmatriculare) · Structură rezistentă, elemente de calitate · Încadrare în proiecte de finanþare

POD RUTIER ELECTRONIC – 18 M, 60 T În gama noastră de produse găsiți poduri rutiere electronice cu platformă de beton sau oțel, execuție cu rampe sau în cuvă. Oferim servicii de montare, servis, omologare la prima punere în funcțiune, calibrare și consultanță technică.

CÂNTAR DE ÎNSĂCUIT PENTRU SACI DE 10-50 KG

· Instalaþii pentru o varietate de material (cereale, făinoase) · Limită de cântărire: 5-25 kg sau 10-50 kg · Pentru saci mici, pungi, saci big-bag · Încadrare în linia technologică · Soluþie semi-automată

CÂNTAR DE DOZAT

· Dozator gravitaþional pentru cereale · Capacitate între 5-500 t/h · Monitorizare material cântărit · Sistem adaptat la locaþie · Precizie şi calitate

Asigurăm totodată serviciile următoare: Consultanţă technică, service, reparări, modernizări, asigurarea pieselor de schimb, transport, montare, punere în funcţiune, certificare CE, calibrare.

Cereți ofertă personalizată!

Persoana de contact în limba română: Szabolcs Rátz, tel.: 0744-817.879 METRIPOND PLUS MÉRLEGTECHNIKA KFT. H-6800 Hódmezővásárhely, str. Bajcsy-Zs. nr. 70., Ungaria Tel.: +36-62-530-870, +36-30-998-5830 www.metripond.ro E-mail: info@metripond.ro

78 Pomicultură ››› 76 ... condiții optime dacă sunt frunze și fructe umede o perioadă mai mare de 9­10 ore și o temperatură de peste 7 grade Celsius. Rapănul tinde să atace rapid toate organele tinere ale unui pom. Defolierea prematură a pomilor influențează negativ producția de fructe, maturarea lemnului şi dife­ rențierea mugurilor de rod pentru anul viitor.

• Tratamente: "Bazat pe datele înregis­ trate în sistemele de suport pentru lua­ rea deciziilor, cum sunt stațiile meteo, specialiștii Syngenta stabilesc strate­ gia de combatere și momentul optim de aplicare. Înainte de apariția bolii se reco­ mandă utilizarea produselor preventive de contact precum cupru. Syngenta recomandă produsul Coprantol™ Duo, omologat la doza de 2,5 kg/ha, iar după confirmarea infecției cu rapăn și în

funcţie de intensitatea atacului, utili­ zarea produselor cu acțiune curativă: Chorus® 50 WG și Score 250EC®. Reco­ mandăm aplicarea acestora împreună cu un alt produs partener de contact, în doză intreagă din fiecare produs”, a precizat Marieta Larion, reprezentant vânzări culturi horticole Syngenta.

SOLUȚIE SIGURĂ PENTRU PREVENȚIE Fungicid de contact cu acţiune puternic preventivă de tip multi­site (acţiune multiplă în locuri diferite), Coprantol Duo este eficient împotriva unui spectru larg de boli. Coprantol Duo este un produs unic prin formularea sa cu două substanţe pe bază de cupru, cu acţiune sinergică: Hidroxidul de cupru acţionează preventiv şi antisporulant, for­ mând o peliculă pe organele plantei şi previne infecţia.

Oxiclorura de cupru este o subs­ tanţă activă de contact cu acţi­ une preventivă împotriva germinării sporilor şi pătrunderii miceliului în plantă.

1.

2.

RĂRIREA CHIMICĂ A FRUCTELOR La solicitarea pomicultorilor din România, în cadrul Forumului OptiTech, a fost organizată şi o sesiune dedicată tehnicii răritului chimic.

Brevis (13­17% metamitron şi 77­ 86% formiat de calciu) este un pro­

dus sistemic dedicat răririi chimice a fructelor, care acționează ca inhibitor al procesului de fotosinteză, prin per­ turbarea transportului de electroni în cadrul fotosistemului II al culturilor.

Experienţele din Olanda cu privire la această tehnologie au fost prezentate de către Ronald Damme, care a făcut şi recomandări pentru utilizarea Brevis.

• Avantajele tehnicii: "Beneficiul net al răritului chimic este o producție mai timpurie; cu cât efectuați mai repede răritul, cu atât mai mari ca dimensiuni vor fi merele dumneavoastră”, a expli­ cat Damme.

• Mod de aplicare. Brevis este un nou instrument, mai previzibil. Luând în cal­ cul condițiile meteo, se poate estima ce doză trebuie aplicată. Pentru cele mai bune rezultate tehnice: - prima aplicare Brevis trebuie să fie făcută atunci când fructul central are dimetrul de 8­10 mm; - a doua aplicare, dacă este ne­ voie, trebuie făcută la o dimensiune a fructului de aproximativ 15­16 mm.

• Efecte: La numai câteva zile după aplicarea produsului Brevis®, transpor­ tul electronilor este micșorat cu peste 60% şi interceptarea luminii este per­ turbată, generând astfel o reducere a carbohidraților și crearea unei com­ petiții între muguri și fructe pentru agenții de fotosinteză. Rezultatul este căderea fructelor mai mici, în timp ce fructul central cu cel mai mare potențial este păstrat pe plantă, con­ tribuind astfel la îmbunătățirea calității recoltei.

ALERTE ȘI RECOMANDĂRI SYNGENTA Pentru combaterea răspândirii bolilor şi a dăunătorilor, Syngenta pune la dispoziția fermierilor (gra­ tuit) un sistem de alerte meteo conectat prin zece stații meteo aflate în diferite bazine pomicole din țară. În urma datelor înregistrate în sistemele suport se poate stabili strategia de combatere și momen­ tul aplicării. Puteți accesa acest serviciu scanând codul QR alăturat!

1-14 aprilie 2021

79

80 Horticultură

Murele destinului sau cum transformi pârloaga în rai horticol

Cultura de mur a luat avânt în România, în ultimii ani. Recolta de pe un hectar se măsoară în tone.

Unde ducem fructele: la piață, la hypermarket sau la procesator?

O

fermă horticolă întinsă pe câteva hectare, în marginea unui mare oraș, reședință de județ, și la câțiva pași de o șosea națională, nu găsești oriunde. O astfel de plantație se află în Buzău și este deținută de Marian Tudor, de profesie inginer...metalurg și IT­ist, care a învățat din mers cum să îngrijească murul, zmeurul și căpșunul, dar și cireșii și merii care fac casă bună cu arbuștii.

BUTAȘII CĂLĂTORI Cu peste zece ani în urmă, terenul era cultivat cu porumb și se afla în pro­ prietatea unui cetățean din comuna Vernești. Inginerul a pus ochii pe teren și l­a cumpărat, în ideea că poate cons­ truiește o casă de vacanță, chiar dacă pe atunci era aici câmp gol, fără construcții.

După ce a devenit proprietar cu acte în regulă, inginerul a făcut o călătorie

1-14 aprilie 2021

un articol de

l­am udat cu un pahar cu vin, așa am înființat plantația”, își amintește Marian.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PLANTE CARE SE CER ÎNGRIJITE Privesc murii, tăiați regulamentar, agățați de sârma întinsă între șpalieri. Își trag sevele din pământul fertil, pregătiți pentru un nou sezon, al cărui apogeu va însemna fructificația bogată, când ver­ dele intens devine fundal murelor negre, strălucitoare. Sunt mure ale destinului, fiindcă din ziua aceea, când inginerul metalurg și IT­ist deopotrivă a decis să devină horticultor, viața lui a curs de la un an la altul înrâurită de aceste plante, care se cer îngrijite. A căutat să le asi­ gure apa necesară, scoasă din pământ, cu motopompa, ca să nu stea la mila cerului. A ales cele mai bune substanțe hrănitoare și cele mai bune tratamente, dar e prudent în aplicarea acestora, fiindcă vara, grădina lui se umple cu

STELIAN RĂDESCU

în Olanda, ca să participe la o petre­ cere dată de un foarte bun amic. Între două pahare cu wiskey, Marian a aflat despre o mare plantație de mur, care i­a stârnit curiozitatea. La noi, pe vremea aia, încă nu proliferaseră plantațiile de mur și zmeur, erau afaceri izolate, ale unor temerari. Inginerul a cerut amănunte despre soiuri, despre tehnica de cultură și caracteristicile fructelor. În cele din urmă, a luat decizia să riște: a cumpărat aproape 3000 de puieți de mur, expediați din Olanda în România, și i­a plantat în două zile, îmbinând utilul cu plăcutul. ”Am plantat, am făcut grătar,

Horticultură 81

copii aduși de părinți să culeagă și să se bucure de savoarea fructelor.

10 TONE LA HECTAR Apoi, când sosește ziua culesului, trebuie să caute muncitori, dar și clienți. ”Mereu e ceva de făcut aici”, spune Dana, soția lui Marian. Inginerul o completează: ”am avut și 30 de oameni la cules. De pe un hectar poți obține 10 tone de mure”.

PRIMELE PRODUSE PROCESATE De anul trecut, Marian Tudor deru­ lează un proiect ambițios: construirea unei unități de procesare, pentru înde­ plinirea căruia a accesat și bani euro­ peni. Sigur, birocrație multă, controale, pași înainte și înapoi, dar proiectul prinde contur și inginerul speră ca la fi­ nalul anului să obțină primele produse: gemuri și dulcețuri, marmeladă, batoa­

ne din fructe, etc. Făbricuța va procesa și fructele aduse de producătorii din jur.

De fapt, inginerul se așteaptă să dina­ mizeze horicultura și pomicultura din împrejurimi: ”sunt mulți fermieri care nu au unde vinde fructele, se chinuie. La hypermarket e greu să ajungi, iar când ajungi, îți vezi uneori marfa refuzată. Ba că nu e coaptă, ba că e prea coaptă. Eu vând și acolo, dar am avut și surprize neplăcute. Noroc că am deja un spațiu cu frig controlat, am înghețat fructele în caserole, ca să nu le pierd”.

GRĂDINA AMATORILOR DE FRUCTE Privesc în jur rândurile de mur, de zmeur și de aronia, dar și pomii plantați din loc în loc. Spre capătul grădinii se află rândurile de căpșun, sub folie neagră. Compar această grădină cu terenurile din împrejurimi, care

așteaptă vreun plug să le brăzduiască pentru boabele de porumb sau cine știe ce vor mai cultiva proprietarii.

Contrastul e izbitor între grădina aceasta plină de arbuști roditori și vecinătatea golașă, mărginită spre răsărit de lunca nisipoasă a Buzăului, iar spre nord de dealuri înalte. Inginerul Tudor Marian, venit dinspre industrie spre agricultură, a reușit să creeze aici o operă horticolă. Vara, este aici un veritabil pelerinaj al amatorilor de fructe proaspete, drupe și polidrupe dulci și zemoase. Vin familii cu copii să se bucure de savoarea murelor și a cireșelor, dar și de aerul îmbietor al grădinii. Porțile sunt deschise, dorito­ rii își culeg ce și cât poftesc, plăcerea fiind mult mai mare decât atunci când cumpără fructele de la tarabă sau din hypermarket.

FĂBRICUȚA SPERANȚEI Alături de plantație, se află unitatea de procesare, miza cea mai puternică a investiției din Ferma Tudor. Funcțio­ narea acesteia ar putea contribui la dezvoltarea horticulturii și pomicul­ turii în împrejurimi. Mulți tineri din satele Buzăului au plecat la muncă în străinătate, lăsând de izbeliște grădi­ nile părinților și bunicilor lor. Unii dintre acești tineri, dacă s­ar întoarce și ar cul­ tiva din nou grădinile lor, ar avea un loc unde să­și vândă recolta. O făbricuță de procesare a fructelor are și acest rol de înviorare a agriculturii locale.

82 Utilaje agricole

Amicul bun la toate Cristian şi Alin Toma şi-au clădit o mică afacere în localitatea Ghelari, din judeţul Hunedoara, unde cresc vaci din rasa Limousine, specializată pe producţia de carne.

P

roprietari ai unui service auto, cei doi fraţi au investit în zooteh­ nie cu speranţa că vor reuşi să aprovizioneze pensiunile din zonă cu carne de calitate premium. Important centru al mineritului transilvănean, co­ muna Ghelari se află pe versantul ves­ tic al Munţilor Poiana Ruscă, între Valea Cernei şi Valea Mureşului, un spaţiu ex­ trem de pitoresc, cu numeroase atrac­ ţii turistice. Primele animale şi le­au achiziţionat în 2016, de la un crescător din apropiere, iar astăzi au ajuns la un efectiv de 34 de bovine, cu tot cu tine­ ret. Animalele sunt ţinute în stabulaţie liberă, în special viţeii şi mamele, dar şi pe păşune, având o suprafaţă destul de mare împrejmuită cu gard electric.

Adăpostul a fost construit chiar de ei.

AŞTEPTÂND PREŢUL CORECT De animale se îngrijesc părinţii, iar copiii se implică doar atunci când e nevoie, în special la muncile care soli­ cită forţa fizică. Deocamdată, însă, nu

1-14 aprilie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

au valorificat nici un exemplar. „Încă suntem în căutare de potenţiali cli­ enţi. Să vedem dacă avem cui vinde.

Am primit de la cineva o ofertă, dar am crezut că e o glumă. Ni se ofereau 9 lei pe kilogram. În toamnă am băgat o grămadă de bani în furaje, nu pot să le dau chiar cu orice preţ. Pentru că noi achiziţionăm hrana ­ lucerna, porum­ bul şi şroturile. Sper, totuşi, să reuşim să vindem anul acesta din viţei. Cine are o piaţă de desfacere asigurată şi vinde, să zicem, la turci sau în ţările arabe, nu ne va da nouă niciodată un preţ bun. Pentru că interesul lui este să facă un profit cât mai mare. Iar noi nu avem putere de negociere pentru că deţinem un efectiv mic. În condiţiile

astea, cel mai bine ar fi să valorificăm carnea pe plan local. Ideal ar fi fost să încheiem contracte cu pensiunile din zonă. Dar proprietarii acestora preferă să cumpere din supermarket în loc să achiziţioneze direct de la producător”, se plânge Cristian, împărtăşind practic aceleaşi păreri cu majoritatea cres­ cătorilor de vaci de carne de la noi.

PRIETENUL CARE NU TE LASĂ LA GREU Chiar şi în condiţiile acestea, fami­ lia Toma este hotărâtă să nu renunţe, aşteptând ca piaţa să devină mai atractivă pentru crescătorii de bovine. Şi ca dovadă a faptului că intenţiile sale sunt cât se poate de serioase, de curând Cristian şi Alin au decis să cumpere un mini încărcător articulat Weidemann, pentru a­i uşura mun­ ca tatălui lor, Dumitru. „Ne­am zis că decât să mai angajăm un om, pe care oricum l­am găsi foarte greu aici în zonă, mai bine cumpărăm acest utilaj.

Utilaje agricole Îl folosim în primul rând la transportul şi manipularea baloţilor, dar şi la curăţat grajdul de dejecţii. Totul e mult mai simplu acum. Ne ajută la descărcat şi încărcat sacii de porumb. Ridică fără probleme 650 de kilograme şi ajunge la o înălţime de 2 metri jumate. Poţi pune trei baloţi unul peste altul cu ajutorul lui.

Are tracţiune integrală pe toate cele patru roţi iar asta ne ajută foarte mult, că poţi lucra cu mare uşurinţă”, ad­ mite Alin, cel care de obicei manevrează încărcătorul Weide­ mann, model 1140 light, achiziţionat în toamnă, împreună cu câteva accesorii ­ cupă, cleşte pen­ tru baloţi şi furcă pentru transportul paleţilor.

CONDIŢII DE FINANŢARE AVANTAJOASE Încărcătorul a fost achiziţionat în leasing, cu finanţare asigurată chiar de către firma Mauch, compania­mamă a societăţii Tehnodiesel, reprezentantul mărcii Weidemann pe piaţa româneas­ că. „Prin finanţare externă, dobânda pe doi ani ajunge la 560 de euro! Nici nu mi­a venit să cred când ne­a anunţat cel cu care am discutat. Un alt avan­ taj este că nu plătim rate lunare, ci la jumătate de an. Ne­a costat 23.000 de euro, dar pot spune că face toţi banii.

Este exact ce aveam nevoie. Am căutat să cumpăr din Austria ceva la mâna a doua, dar preţurile erau destul de mari şi am considerat că nu se merită să investim într­un produs second­hand fără să beneficiem de garanţie. Sub 12.000 de euro nu puteam lua ceva care să ne mulţumească. Erau doar echi­ pamente cu un grad ridicat de uzură şi nu cred că se justifica o astfel de

CONTACT Află mai multe detalii despre încărcătoarele Weidemann de la reprezentanții Tehnodiesel: • Dudeștii Noi, jud. Timiș tel. 0256.378.003 • Bonțida, jud. Cluj tel. 0373.550.105

investiţie. Am dat un avans de 7.000 de euro şi plătim acum câte 4.000 de euro la fiecare şase luni. Eu zi că e mai mult decât rezonabil. Cei de la Tehnodiesel au dat dovadă de foarte multă flexi­ bilitate, în sensul că au găsit imediat soluţia potrivită de finanţare”, susţine Cristian, mezinul familiei Toma.

MOBILITATE CRESCUTĂ Tatăl, Dumitru, s­a învăţat şi el destul de repede să manevreze utila­ jul, deşi are 70 de ani şi nu a condus niciodată o maşină. E foarte simplu de manevrat, m­a asigurat el. „Fiind ex­ trem de manevrabil şi uşor de intrat cu el în spaţii înguste datorită dimensiunii

reduse, îşi face treaba foarte bine. În câteva ore curăţăm tot grajdul cu el, operaţiune care înainte ne lua mult mai mult timp. În fiecare zi îi găsim câte o întrebuinţare”, mi­a explicat Cristian. Într­adevăr, păstrând amprenta identităţii de marcă Weidemann, cu ale sale caracteristici bine cunoscute ­ fia­ bilitate, versabilitate, multi­funcţiona­ litate şi costuri de întreţinere scăzute, modelul 1140 light, din gama Hoftrac, se remarcă prin agilitate, raza de viraj re­ dusă, centrul de greutate jos pentru o mai mare stabilitate şi putere crescută.

Cu alte cuvinte, putem spune că avem de­a face cu un utilaj performant, pen­ tru o gamă variată de aplicaţii.

83

84 Utilaje agricole

Fendt 500 Vario, tractoare pentru 4 anotimpuri Pentru că sunt apreciate tractoarele Fendt de dimensiuni mari, celor medii și mici nu li se acordă binemeritată atenție. Un Fendt 500 Vario, de 131-171 CP, este tractorul complet pe care orice fermier se poate baza în totalitate.

A

vând aceleași caracteristici ca și tractoarele din clasele mai mari de putere, printre punctele forte ale Seriei Fendt 500 Vario se numără tracțiunea, precizia în efectuarea lu­ crărilor cu utilaje atașate, eficiența ex­ celentă, confortul și siguranța în timpul transportului. Iar dacă este utilizat cu un încărcător frontal, gradul ridicat de manevrabilitate a acestuia va duce lu­ crările la o nouă dimensiune.

MAI MULTE LUCRĂRI CU UN SINGUR TRACTOR În orice fermă, vegetală sau zooteh­ nică, fiecare utilaj atașat își găsește imediat conexiunea ideală cu Fendt 500 Vario, ceea ce înseamnă un avan­ taj major, deoarece cerințele multiple sau lucrările complexe din fermă pot fi realizate cu un singur tractor. Fie că sunt medii sau mari, fermele moderne se bazează pe flexibilitatea, calitatea și eficiența tractoarelor. Da, poate este un tractor scump în comparație cu altele din aceeași clasă de putere, însă, după cum spun fermierii în ale căror curți există un Fendt din seria 500 Vario, ”își merită fiecare bănuț”. Iată și de ce.

MODELE ȘI ECHIPARE Cele patru modele ale seriei pot fi comandate în alte patru variante de

1-14 aprilie 2021

un articol realizat de

MEWI

mai multe pe această temă www.mewi.ro

echipare: Power, PowerPlus, Profi și ProfiPlus. În dotarea standard (Power) este inclusă cabina VisioPlus, cu par­ briz panoramic ce asigură o excelentă vizibilitate, cu aer condiționat și scaun confortabil, Varioterminalul de 7”, trei opțiuni pentru sistemul de prindere hidraulic față (inclusiv sistemul de eliberare a sarcinii), ștergătoare de parbriz la 300o, pompă hidraulică cu un debit de 75 sau 110 litri și multe altele.

ECONOMIE DE COMBUSTIBIL Tehnologia de tratare a gazelor SCR cu sistem CSF pasiv consumă cu până la 50% mai puțin AdBlue, ceea ce în­ seamnă economii de până la 4.000 euro, anual. Economie de combustibil realizează, de asemenea, și priza de

putere 1000E, de până la 1.700 euro.

Farurile de lucru cu leduri, de ultimă generație, asigură o luminozitate cu 35% mai mare, de 48.500 lumeni.

Suspensia punții față (cu reglare a nivelului), a cabinei și a scaunului asi­ gură o tracțiune optimă și mărește acoperirea suprafeței cu până la 7%.

De asemenea, un alt punct forte al tractorului din seria Fendt 500 Vario este tracțiune 4x4 și blocarea auto­ mată a diferențialului.

CUPLU RIDICAT, EFICIENT ȘI CURAT Cu până la 687 Nm (la modelul 516 Vario), motorul dinamic, în 4 cilindri, cu cuplu ridicat, este adecvat pentru toate tipurile de lucrări din clasa de putere 130­170 CP. Tehnologia cu 4 supape și injecție common rail permite un consum op­ tim de combustibil pentru cea mai bună eficiență totală. Cu combinația dintre post­tratarea SCR a gazelor de eșapament și filtrul de particule diesel pasiv CSF, Fendt 500 Vario respectă cele mai recente standarde de emisii

MODELELE SERIEI FENDT 500 VARIO Motor Putere nominală ECE R 120

kW/CP

512 Vario

513 Vario

514 Vario

516 Vario

91/124

98/133

110/150

120/163

Utilaje agricole Stage 5 /Tier 4 final și are un consum de motorină și de AdBlue deosebit de economic. Motorul funcționează la temperaturi foarte scăzute sau extrem de mari, cu aceleași performanțe înal­ te. ”Puternic, fără întreruperi și efici­ ent”, așa a fost caracterizat motorul de 4,1 litri al lui Fendt 514 după efectua­ rea testelor neutre realizate în 2017 de publicația germană profi împreună cu DLG. La aceste teste, la frâna prizei de putere s­a obținut cea mai bună măsurătoare: ”Din puterea nominală a motorului de 99 kW, aproape 94 kW au ajuns la punte. La turația maximă, s­au obținut chiar 101 kW.” În ceea ce privește consumul de motorină? „259 g/kWh sau chiar doar 232 g/kWh la pri­ za de putere este fenomenal, cu doar 10 g/kWh AdBlue în plus”.

De la o viteză redusă de doar 20 m/h și până la 50 km/h, cu transmisia con­ tinuă Vario se lucrează fără a schimba treptele de viteză. Chiar și în pantă sau când se utilizează încărcătorul frontal se poate efectua o oprire lină datorită controlului activ al opririi.

ECHIPAT PENTRU AGRICULTURA INTELIGENTĂ Fendt 500 Vario este echipat cu VarioGuide, sistemul de ghidare auto­ mată, cu o gamă largă de receptoare și opțiuni multiple de servicii de corecție, optim pentru agricultura inteligentă și dispune de o serie întreagă de sisteme

de asistență. VarioGuide Contour Assistant, VariableRateControl (VRC), compatibilitatea 100% cu sistemul ISOBUS, capacitate de actualizare a software­ului sunt alte câteva funcții și caracteristici care îl recomandă pen­ tru orice fermă care își dorește perfor­ manța în agricultură.

85

86 Utilaje agricole

Cum alegi cea mai bună mașină de erbicidat?

De calitatea lucrărilor pe care le face mașina de erbicidat depinde 50­70% din producția unei culturi.

Pentru aceasta, ai nevoie de echipamentul potrivit: mașina de erbicidat TETIS! un articol de

STRONG MACHINERY mai multe pe această temă www.strongmachinery.ro

M

așina de erbicidat este unul din­ tre cele mai importante echipa­ mente din agricultura modernă.

Echipamentul de erbicidat se numără printre primele mașini care intră pe teren la începutul campaniei și, de re­ gulă (în funcție de produsele cultivate), lucrează până în toamnă.

DE CE ȚII CONT CÂND ALEGI ECHIPAMENTUL POTRIVIT? Alegerea capacității rezervorului și a lățimii rampelor se va face în funcție de suprafața pe care o administrează ferma respectivă și în funcție de mărimea solelor. Astfel, pen­ tru sole mici de până în 10 ha este indi­ cat să se folosească mașinile de erbici­ dat purtate cu bazine de până în 1500 litri, iar pentru sole mai mari se va opta pentru mașini de erbicidat tractate cu bazine mari și lățimi de lucru mai mari.

Pompa. Pe lângă volumul rezer­ vorului, este indicat să se acorde atenție performanțelor pompei. Achizi­ ționarea mașinii de erbicidat cu pom­ pă de capacitate redusă, pe care este așezat un rezervor mare, este o gre­ șeală tipică. Când lucrați la culturi care cer un consum mare de soluție (de

1.

2.

1-14 aprilie 2021

exemplu, legumicultură sau fertilizare foliară), mașinile cu o pompă de putere mică nu se vor putea deplasa mai re­ pede de 5­6 km/h, motiv pentru care, în ciuda volumului mare al rezervorului, va avea o productivitate scăzută.

Mașina de erbicidat Tetis corespun­ de tuturor cerințelor unui echipament modern, fiabil și simplu în exploatare.

AVANTAJELE MAȘINII DE ERBICIDAT TETIS • Rezervorul mașinii de erbicidat Tetis cu volum de 3000 de litri este fabricat dintr­un plastic de rezistență ridicată și stabil ca formă. O suprafață interioa­ ră netedă minimizează depunerea de substanțe chimice, fapt datorită căruia curățarea interioară este rapidă și ușoară. Forma specială a rezervorului

reduce la minim posibilitatea de bal­ ansare a lichidului și de răsturnare a mașinii.

• Pompa cu membrană-piston, a companiei italiene „Annovi Reverberi”, grație unei productivităţi de 250 l/min, permite administrarea de la 50 până la 500 litri/ha de soluție de stropit.

• Calculatorul BRAVO 180S sau 400, al companiei italiene „Arag”, reprezintă un sistem electronic de monitorizare și control al debitului de lucru, este proiectat pentru control automat și respectarea debitului pe suprafață.

Sistemul asigură asistență automată completă pentru debitele de lichid pre­setate. Sistemul controlează auto­ mat rata de aplicare setată pe hectar și, indiferent de viteza mașinii, indică viteza de mișcare și suprafața tratată.

Utilaje agricole Modele

Unitate de măsură

Tip Număr duze

TETIS 18

TETIS 24

TETIS 28

tractat

tractat

tractat

buc.

36

48

56

litri/ha

50­300

50­300

50­300

Ecartament (reglabil)

m

1,4­2,4

1,4­2,4

1,4­2,4

Înălţimea de lucru a rampei (reglabilă)

m

0,6­1,85

0,6­1,85

0,6­1,85

tur./min

540

540

540

Presiune de lucru asigurată de pompă, cel mult

MPa

1,5

1,5

1,5

Volumul rezervorului principal

litri

3000

3000

3000

litri

200

200

200

litri

15

15

15

Norma de erbicidat (standard)

Rotații priza de putere

Volumul rezervorului pentru spălarea sistemului Volumul rezervorului pentru spălare pe mâini Tipul mixerului

mixer hidraulic tip ejector

Dimesiuni de gabarit (lungime, lățime, înălțime) ­ în poziție de lucru (lungime, lățime, înălțime) ­ în poziție de transport (lungime, lățime, înălțime) Gardă la sol

mm

5800x1800x3300 5800x2400x3300 5800x2800x3300

mm

5400x2600x3500 5800x2600x3500 6000x2600x3500

mm

• Mecanismul de funcționare a rampei permite modificarea fără probleme a înălțimii de lucru în intervalul de la 0,6 la 1,85 metri, chiar și în timpul mișcării.

Mecanismul de protecție la impactul cu

300

300

300

un obstacol îi permite să devieze până la 15° în plan vertical și până la 45° în plan orizontal. Lancea (rampa), trecând de obstacol, revine la poziția inițială.

• Duzele cu trei poziții de lucru, fabricate

de compania italiană „Arag”, sunt in­ cluse în echiparea standard a mașinii de erbicidat Tetis. Oferă o acoperire cons­ tantă într­o gamă largă de presiuni de lucru. Duza are un unghi de pulverizare constant (110°) și reduce efectul picătu­ rilor de derivă atunci când se lucrează sub presiune de 1­1,5 MPa, ceea ce ga­ rantează o acoperire excelentă.

• Sistemul telescopic de reglare a lăți­ mii de rulare (de la 1 400 la 2 250 mm) permite reglarea manuală în conformi­ tate cu ecartamentul tractorului.

• Premixerul, cu un volum de lucru de 30 litri, poate fi utilizat pentru a omoge­ niza soluția de lucru înainte de a ajunge în rezervorul principal. O duză pentru spălarea bidoanelor elimină contac­ tul cu substanțe periculoase în timpul funcționării și, de asemenea, permite utilizarea întregului conținut al acestora.

• Rezervorul de spălare a sistemului, cu o capacitate de 200 litri, asigură curățarea maximă a bazinului principal.

• Proiectoarele destinate pentru func­ ționarea nocturnă a mașinii de erbi­ cidat.

87

88 Utilaje agricole

5 ani de AgroConcept în România

AgroConcept sărbătorește anul acesta 5 ani de activitate ca importator exclusiv al mărcilor New Holland și Kverneland în România, două mărci istorice a căror tradiție în domeniu însumează nu mai puțin de 270 de ani.

C

u o rețea de 14 centre regionale, 255 de angajați şi un vârf al cifrei de afaceri de 90 de milioane de euro, AgroConcept s­a ridicat în scurt timp la nivelul angajamentului ambiţios din 2016. În urma a numeroase investiții şi datorită fermierilor care au ales să îi fie parteneri, AgroConcept este astăzi unul dintre cei mai importanţi jucă­ tori de pe piaţa utilajelor agricole din România. „2020 ne­a ridicat tuturor ștache­ ta şi ne­a determinat să ne depăşim multe limite. A fost un an greu nu doar din cauza pandemiei care a bulversat comunitatea de afaceri şi a rescris in­ teracţiunea umană, dar şi din cauza secetei care a schimbat total planurile multor fermieri şi a pus pe «hold» între­ gi regiuni agricole. Am reuşit, şi prin în­ crederea partenerilor noştri fermieri, să traversăm acest an cu o echipă intactă şi cu rezultate care păreau imposibile în martie anul trecut. Ne concetrăm acum pe anul agricol 2021 şi ne pregătim, prin­ tre altele, de inaugurarea unui nou sediu, al 15­lea în numai 5 ani de la deschidere, într­o locaţie pe care o vom anunţa în curând”, a declarat Jaydeep Singh, CEO al AgroConcept din martie 2020.

O NOUĂ ETAPĂ: DE CONSOLIDARE Jaydeep Singh este parte din echi­ pa AgroConcept încă din primele zile de activitate şi a coordonat inițial dez­ voltarea întregii rețele de centre regio­ nale, pentru ca ulterior să supervizeze departamentele de Sales, Marketing și Aftersales.

Numirea sa ca CEO este un pas firesc şi deschide o nouă etapă pen­ tru AgroConcept. Cea de consolidare, după ritmul alert de dezvoltare pe care compania şi l­a impus timp de 5 ani. În acest context, dezvoltarea reţelei de centre regionale a fost kilometrul zero al AgroConcept în momentul semnării

1-14 aprilie 2021

un articol realizat de

AGROCONCEPT

mai multe pe această temă www.agroconcept.ro

acordului cu New Holland.

NOI PARTENERIATE ÎN SPRIJINUL FERMIERILOR Cu intenţia clară de a aduce cons­ tant utilaje moderne şi inovatoare în sprijinul fermierilor români, pe lângă New Holland şi Kverneland, AgroCon­ cept și­a lărgit constant portofoliul de produse şi prin semnarea a 27 de alte parteneriate cu companii repre­ zentative din industrie, printre care se numără marca italiană de irigații Casella, dar și producători precum Cochet, Olimac, Joskin, Moro Aratri, Oros și Nardi şi parteneri financiari ca Deutsche Leasing şi BNP Leasing. „AgroConcept a semnat cu New Holland, Kverneland şi cu toate cele­ lalte companii din portofoliu parteneriate de încredere,

Planurile noastre de dezvoltare sunt bazate pe Consistență, Adaptabilitate şi Munca în Echipă JAYDEEP SINGH CEO AgroConcept

pe termen lung şi ne­am asumat responsabilitatea de a le reprezenta în România cu cele mai bune rezultate posibile, în ciuda pandemiei şi a contextului economic actual.

SUCCES VALIDAT DE ECHIPA CNHI În 2019 am fost mândri să prezen­ tăm echipa și realizările AgroConc­ ept președintelui mărcii New Holland, Carlo Lambro, venit special pentru acest lucru la sediul nostru din Șindri­ lița­Afumați, și am fost foarte bucu­ roși să avem validarea echipei CNHI că suntem pe cea mai bună cale la doar 3 ani, pe atunci, de la începerea activităţii. Continuăm să ne depăşim limitele”, a mai declarat Jaydeep Singh, CEO AgroConcept.

Pentru a întâmpina activ campania de primăvară şi în anticiparea celei de recoltare din mai­iulie, nu mai puţin de 10 oferte comerciale sunt în prezent active pe site­ul www.agroconcept.ro şi în centrele regionale din toată ţara, la dispoziţia reprezentanţilor de vânzări.

Utilaje agricole

89

90 Utilaje agricole

Inovațiile și strategia New Holland pentru 2021

New Holland Agriculture face performanță solidă în vremuri dificile. În prima sa conferință de presă (europeană) virtuală, compania și-a prezentat strategia și oferta de produse pentru prima jumătate a anului 2021.

Sean Lennon (pe ecran) și Carlo Lambro - New Holland un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

A

cesta a fost primul dintre cele trei evenimente digitale orga­ nizate în februarie a.c. pentru a menține un dialog constant cu anga­ jații, dealerii și presa, în condiţiile în care oportunitățile obișnuite de întâl­ nire sunt limitate. „AM ÎNCHIS ANUL CU O PERFORMANȚĂ SOLIDĂ” Sloganul „Let’s get it done ... all_ways” exprimă atitudinea New Holland de a face şi capacitatea sa de a depăși toate provocările, chiar și situația

1-14 aprilie 2021

pandemică actuală.

Industria europeană a maşinilor agricole a suferit şi volumul vânzărilor din 2020 a scăzut în toate segmentele, în ciuda redresării din a doua jumătate a anului, înregistrată în multe țări.

Astfel că şi New Holland a închis anul cu o uşoară scădere, dar și­a menținut poziția de lider pe unele piețe precum Italia, Polonia, Danemarca, Belgia, Țările de Jos, Portugalia și Ucraina. „În a doua jumătate a anului, rezistența in­ dustriei noastre a început să se mani­ feste odată cu recuperarea vânzărilor”, a precizat Sean Lennon, vicepreședinte New Holland Agriculture pentru Europa.

Carlo Lambro, președintele New Holland Agriculture, afirma că „la nivel global, New Holland a închis anul cu o performanță solidă care confirmă puterea mărcii noastre”.

CONSOLIDAREA POZIȚIEI DE BRAND FULL-LINER New Holland oferă soluţii exclusive şi de neegalat, care satisfac toate ne­ voile fermierilor. Brandul full­liner îşi reînnoiește și extinde în permanență portofoliul şi investește constant în îm­ bunătățirea și extinderea ofertei sale cu noi game, modele și inovații, aşa cum sunt şi produsele prezentate la acest eveniment şi care vor ajunge pe piețe în prima jumătate din 2021.

NOUTĂȚILE ANULUI Tractorul alimentat cu metan va fi livrat clienților selectați din Germa­ nia, Franța, Italia, Marea Britanie și Bene­ lux, în pregătirea intrării sale în gama New Holland în 2021 (detalii în pag. 32).

Două parteneriate importante vor aduce noi inovații în sectorul

1.

2.

Utilaje agricole de tractoare şi echipamente specia­ lizate: un nou prototip de tractor ali­ mentat cu bio­metan, care va fi testat în podgoriile din Fontanafredda și un concept inovator pentru electrifica­ rea echipamentelor pentru podgorii și livezi, dezvoltat împreună cu produ­ cătorul italian Nobili.

Combina CH7.70 Crossover Harvesting™ face un salt înainte în tehnologie și productivitate, oferind capacitate și versatilitate fără egal pe piața combinelor din gama medie.

Noul model de presă de balotat BigBaler High Density Packer de mare capacitate, cu performanță de neegalat şi premiată internaţional.

Tractorul T6.160 Dynamic Command™ cu 6 cilindri ­ un ade­ vărat multi­tasker care aduce o com­ binație unică: dimensiuni compacte, motor cu 6 cilindri și tehnologia exclu­ sivă New Clutch Dual Holland.

Soluțiile "Precision Land Management" (PLM) se vor ex­ tinde și mai mult cu noi servicii în cadrul portalului MyPLM Connect, cum ar fi ser­ viciile de la distanță (Remote Services) care permit dealerilor să efectueze diagnostice şi operaţiuni software de la distanță; integrarea completă a AgDNA cu portalul prin care se vizuali­ zează automat datele agronomice cheie şi care conduc la îmbunătățirea deciziilor fermierilor.

Noi implemente. Oferta de uti­ laje New Holland se va extinde

3.

4.

5.

6.

7.

Obiectivul pentru 2021 va fi consolidarea viziunii noastre ca brand complet (full-liner).

Pentru aceasta, vom continua să dezvoltăm o gamă completă pentru a oferi valoare în fiecare segment agricol și vom continua să extindem domeniul de aplicare a inițiativei noastre Clean Energy Leader, cu noi parteneriate și inovații CARLO LAMBRO

Președintele New Holland Agriculture

TÂRG AGRICOL VIRTUAL Următoarea întâlnire online cu noutățile New Holland va fi la Youniverse ­ târgul agricol virtual (9­18 aprilie 2021). Compania îşi va primi clienții într­un stand virtual organizat sub forma unui târg de utilaje agricole, găzduit pe o nouă platformă interactivă care va oferi participanților o experiență unică. În a doua parte a anului vor urma mai multe lansări de produse, extin­ zând și îmbunătățind întreaga gamă de echipamente New Holland.

pentru anumite țări din Europa, cu un nou subsolator, grape cu discuri com­ pacte și un cultivator SRC purtat pen­ tru prelucrarea solului între rânduri. Încărcătoarele pe pneuri New Holland au fost îmbunătățite pentru a oferi economii suplimentare aferente costurilor totale ale proprie­ tății (TCO ­ Total Cost of Ownership) și o experiență îmbunătățită a utilizatorului.

8.

ACORD DE FURNIZARE EXCLUSIVĂ CU MASCHIO GASPARDO New Holland își extinde oferta de uti­ laje pentru prelucrarea solului printr­un nou parteneriat cu Maschio Gaspardo.

Conform acordului, Maschio Gaspardo va fabrica pentru New Holland modele selectate de grape cu discuri și sub­ soliatoare. Echipamentele vor fi per­ sonalizate albastru, vor fi vândute sub brandul New Holland și vor fi disponibile exclusiv la reprezentanțele mărcii.

New Holland va introduce primele produse furnizate în cadrul acordului: cultivatoarele SDM și SDH Compact Speed Disc și scarificatoarele SUM și SUH. Noile linii de produse sunt adap­ tate gamelor de tractoare New Holland din seria T5 până la T7 Heavy Duty de 300 CP. Implementele vor fi lansate pe pie­ țele europene cheie: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Olanda, Polonia, Portugalia, Suedia, Spania și Marea Britanie.

91

92 Utilaje agricole

Dicor Land a bătut palma cu Lemken Începând cu luna martie 2021, utilajele pentru prelucrarea solului, precum și piesele originale LEMKEN fac parte din portofoliul Dicor Land și Dicor Parts. un articol de

DICOR LAND mai multe pe această temă www.dicorland.ro

C

ompania Dicor Land este de 10 ani furnizor de utilaje agricole și piese de schimb. O echipă de peste 35 de manageri zonali, cu toții experți în agricultură performantă sunt prezenți mereu în fermele partenerilor noștri, reprezentând un real suport pen­ tru fermieri, reușind să furnizeze atât utilaje inovative, cât și soluții adaptate cerințelor acestora.

Am reușit în cei 10 ani de agricultură realizată alături de fermieri ­ parteneri ai companiei, să dezvoltăm un model de business bazat pe încredere, serio­ zitate, perseverență și, în același timp, ținând cont de cererea din piață. În această perioadă de timp ni s­au alăturat cei mai importanți producători și furnizori de utilaje agricole și piese.

LEMKEN ARE ÎN SPATE O ISTORIE DE 240 DE ANI Începând cu luna martie 2021, Dicor Land anunță startul colaborării cu Lemken ­ considerată în întreaga lume ca o companie vizionară și dura­ bilă, care aduce o contribuție impor­ tantă la agricultura profitabilă.

Prin semnarea parteneriatului cu Lemken, prestigiul companiei Dicor

1-14 aprilie 2021

Land se confirmă. Lemken pune, de 240 de ani, accent pe dezvoltare și oferă soluții inteligente pentru provocările agricole de astăzi și de mâine.

Utilajele pentru prelucrarea solului, precum și piesele originale Lemken fac parte acum din portofoliul Dicor Land și Dicor Parts. „CREȘTEM PREZENȚA ÎN FERMELE MEDII ȘI MARI” “Întreaga echipă Dicor Land este pregătită să transmită fermierilor in­ formațiile de care au nevoie pentru a demara echiparea fermelor acestora cu utilajele agricole marca Lemken. Avem resurse umane valoroase în teren reprezentate prin echipele de manageri zonali și cele de service. Ne dorim să ne mărim echipa astfel încât să răspundem și mai bine

cererii fermierilor și acordării de con­ sultanță pe care aceștia o așteaptă din partea noastră și să putem răspunde prompt punerilor în funcțiune și inter­ vențiilor din perioada de garanție. Prin parteneriatul cu Lemken deschidem noi oportunități de dezvoltare atât pen­ tru Dicor Land, cât și pentru oamenii din echipă, creștem prezența în fermele medii și mari și ne concentrăm pe satisfacerea nevoilor fermierilor pen­ tru calitate și inovație”, a declarat Daniel Aurică (foto), Director Comercial Dicor Land.

SERVICII INTEGRATE OFERITE DE DICOR LAND Prin colaborarea cu Lemken, Dicor Land va putea răspunde cerințelor fermierilor cu suprafețe de teren medii și mari, cei care își doresc colaborarea cu o companie care să le ofere servicii integrate: • echipamente de cea mai bună calitate; • stoc în cele două parcuri de utilaje agricole ­ de la Galați și de la Iași; • punere în funcțiune a utilajelor cu mecanici specializați care fac parte dintr­o echipă de service; • mereu alături de fermieri pe toată perioada garanției, dar și post garanție; • oferte speciale pentru piese de schimb originale (prin Dicor Parts); • condiții de finanțare variate și avantajoase; • consultanță agricolă de calitate.

Utilaje agricole

vine la

����ț�� �����ș��� DN 25, Km 17 +40 739 999 988 ��ș�� ����� ������� DN 28, Km 19 +40 748 882 173 ���������������� ������������� ����� ���� ��������� ����������

Împreună creștem producția în ferme!

Pasiunea pentru agricultură, progresul, viziunea și tradiția dezvoltate de 240 de ani de LEMKEN se împletesc cu atitudinea, ambiția, încrederea și seriozitatea Dicor Land.

����� ��� �� ������ ��� î� ����

������� �� ������ �������� �� ����� 2����� �2

������� �������ă

93

94 Utilaje agricole

Dorin Bondor face bani cu lucerna și cu... KRONE

Arădeanul Dorin Bondor preferă să cultive lucernă deoarece înfiinţarea culturii ­ principala investiţie se face pentru minim 3-4 ani. Dar fânul îl face de patru ori pe an - cu KRONE.

D

upă majorat, în 2006, Dorin Bondor şi­a cumpărat primul tractor ­ un UTB 650, cu banii primiţi de la mama sa. Aşa a început să lucreze pământ în Nădab, judeţul Arad, de unul singur, fără nici un alt ajutor, a arendat şi a cumpărat teren. Anul tre­ cut a lucrat peste 280 de hectare, iar în curând va mai prelua alte circa 35 ha.

AN BUN PENTRU PORUMB Anul trecut, Dorin Bondor a avut în cultură 150 ha cu porumb, 26 ha cu grâu, 70 ha cu floarea soarelui şi peste 40 ha cu lucernă. Porumbul ocupă cea mai mare suprafaţă. "În decursul anilor am văzut că am scos cel mai mult la porumb, iar un an aşa bun ca 2020 nu am prins din 2006. A fost şi preţ, şi pro­ ducţie: am recoltat 9­10.000 kg/ha şi am vândut cu 0,75 lei/kg. Ultimele can­ tităţi de porumb le­am vândut la fizic cu 83 bani/kg. A fost bine", îşi amin­ teşte fermierul.

LUCERNA ADUCE BANII Într­un an normal, la lucernă se fac 4 coase. Anul trecut preţul a fost foarte bun, baloţii rotunzi au costat 85 lei (125x125 cm şi circa

1-14 aprilie 2021

un articol de

Din 2018, presa s­a înfundat o singură dată", ne­a spus Dorin Bondor.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

GAMĂ COMPLETĂ DE UTILAJE Primul tractor UTB 650 (din 2001) l­a cumpărat cu 5500 euro. A urmat o se­ rie de tractoare second­hand, pe care le­a vândut rând pe rând. Acum are două tractoare John Deere, un Case IH şi UTB­ul vechi. Dorin Bondor are toată gama de utilaje necesare pentru lucrările curente din fermă, de la plu­ guri şi semănători, până la combină, încărcător telescopic şi remorci de transport. Fermierul îndrăgeşte utila­ jele şi apreciază aspectele practice ale acestora, chiar dacă uneori este senti­ mental: "Nu am nimic lipsă şi îmi place să am utilajele mele, să nu mă duc să cer la alții. Chiar dacă am şi leasinguri, ne descurcăm, iar dacă ai banii jos, ai de unde să alegi utilaje second­hand, mai ales din afară. Anul trecut am luat un combinator nou de 6 m, o remorcă, un plug şi în iarnă o tocătoare".

GHEORGHE GHIȘE

220­230 kg/balot, media). Producţia medie, într­un an bun, este de 70­80 baloţi/ha, dacă lucerna este bună şi are densitate. "Am avut şi parcele cu 25 baloţi/coasă. Anul trecut am avut o parcelă mică (1,5 ha) unde am scos 30 baloţi/coasă/ha. A fost cel mai mult.

Cu lucerna faci bani, de ce să nu re­ cunoaştem! Nu investeşti în fiecare an cu înfiinţarea culturii, iar apoi banii vin cash. Şi anul acesta voi semăna lucernă, iar o sămânţă mai scumpă îşi scoate banii. Eu nu am rămas niciodată cu baloţii pe stoc", susține Dorin Bondor.

BALOTUL ȘI MINUTUL Pentru a obţine un fân de calitate, a doua zi după cosit lucerna este întoarsă şi adunată în brazdă dublă şi uscată, pentru a­şi păstra culoarea verde. Balotarea se face seara, uneori după miezul nopţii, atunci când este ră­ coare şi nu se sfărâmă. "Dacă dacă nu cade apă (rouă), mă apucă dimineaţa la balotat. La o brazdă bună se poate face în medie un balot/minut. Mă inte­ resează să balotez repede şi eficient.

KRONE FACE FÂNUL Pentru fiecare grupă de lucrări, Dorin Bondor a ales un singur brand de utilaje deoarece "fiecare producător are specializarea lui, în plus, atunci când sunt în campanie ştiu că pot găsi toate piesele într­un singur loc. La Krone am văzut şi am apreciat calitatea ... ››› 96

Utilaje agricole

95

96 Utilaje agricole

În agricultură sunt mulţi bani investiţi, dar cu lucerna, dacă cineva se plânge, atunci minte sau nu face lucrările cum trebuie DORIN BONDOR

Fermier din jud. Arad

economie de combustibil. Păstrez şi grebla veche pentru parcele mai mici", ne­a declarat Dorin Bondor.

Marius Axente (stg.) și Dorin Bondor (dr.) ››› 94 ...materialelor din fiecare utilaj.

Am prieteni fermieri care au alte măr­ ci de utilaje şi nu se compară. Chiar dacă la început utilajul şi poate apoi piesele costă mai mult, eu întotdeauna am încercat să iau ce este mai bun în domeniu. Şi pentru fân am ales Krone", spune Dorin.

Fermierul are o presă de balotat Krone Round Pack 1250 şi o greblă Krone Swadro 38, ambele cumpărate second­hand, şi o cositoare Krone EasyCut R320 achiziţionată de la Vest Tract, de care fermierul este foarte mulţumit. "Am un timp bun la tăiere şi viteză. Dacă terenul îmi permite, pot să mă duc cu 15­17 km/oră viteză de lucru, pe un teren drept, frumos.

Este un utilaj echilibrat, fiecare ele­ ment este bine făcut, n­ai treabă!",

apreciază Dorin Bondor.

Cositoarele Krone EasyCut R cu dis­ curi montate posterior au o lățime de lucru de 2,7­4 m. Bara de tăiere este in­ tegral sudată, ceea ce îi asigură o rigi­ ditate sporită şi lubrifierea continuă.

Sistemul de prindere Krone DuoGrip permite copierea optimă a terenu­ lui şi controlul presiunii la sol, iar prin sistemul SmartCut tăierea furajelor se face uniform, fără scări şi suprapuneri.

DOUĂ BRAZDE, O SINGURĂ TRECERE "Avem o colaborare foarte bună cu Vest Tract şi vreau să mai cumpăr o greblă, probabil modelul Krone Swadro TC 680, astfel încât să iau două brazde la o singură trecere, astfel voi lucra mai repede şi cu

KRONE ÎNSEAMNĂ TRADIŢIA LUCRULUI BINE FĂCUT "În 13 ani de când lucrez în domeniul utilajelor agricole, Krone este singurul brand despre care nu am auzit nici­ odată vorbindu­se de rău sau că ar fi probleme. În piaţa utilajelor agricole, Krone şi­a păstrat tradiţia lucrului bine făcut «nemţeşte». Dacă cel care foloseşte utilajele Krone este instruit corect, atunci utilajul nu va avea nici o problemă şi merită toţi banii. De asemenea, Krone îşi păstrează valoa­ rea de revânzare. Utilajele Krone, şi nu sunt multe second­hand de vânzare pe piaţă, se dau imediat. Avem clienţi care au început cu utilaje second­hand şi apoi au cumpărat unele noi", ne­a declarat Marius Axente, reprezentant vânzări Vest Tract.

DATE DE CONTACT Vest Tract este importator oficial KRONE din anul 2018. Are în portofoliu branduri reprezen­ tative: tractoare McCormick, uti­ laje pentru furaje verzi Krone, semănători Tume, utilaje Maschio Gaspardo, Zanon, Faresin, Capello şi Umega. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la reprezentanţii Vest Tract la sediul central din Beregsău Mare (jud. Timiş) şi la punctele de lucru din Biharia (jud.

Bihor) şi Luncani (jud. Cluj), precum şi online: www.vest­tract.ro.

1-14 aprilie 2021

Utilaje agricole

97

98 Utilaje agricole

Cea mai bună anvelopă agricolă în 2019!

Energie suplimentară la sol, compactare redusă a terenului, consum mai mic de combustibil, siguranță și durată mai mare de viață a anvelopei sunt câteva dintre punctele forte ale Trelleborg TM1000 Progressive Traction®. un articol de

TRELLEBORG mai multe pe această temă www.trelleborg.com

T

M1000 ProgressiveTraction® de la Trelleborg Wheel Systems a primit premiul pentru „Cea mai bună anvelopă agricolă” la „Hevea Tire Industry Awards 2019”, competiție des­ fășurată în data de 9 ianuarie 2020, la Centrul Expozițional IFEMA, situat în nordul Madridului, Spania.

Ediția 2019 a „Premiilor Hevea” au avut 19 categorii, care au evidențiat participanți remarcabili din industria anvelopelor.

TEHNOLOGIA PROGRESSIVETRACTION® TM1000 ProgressiveTraction® de la Trelleborg Wheel Systems a fost desemnată drept „Cea mai bună an­ velopă agricolă” cu peste 38,2% din voturi, înaintea anvelopei de pe lo­ cul doi, care a luat 19,7% din voturi. „În conformitate cu angajamentul Trelleborg de a contribui la asigurarea unui viitor durabil pentru agricultură, sporind în același timp eficiența și productivitatea operațiunilor agri­ cole ale clienților noștri, tehnologia ProgressiveTraction® eliberează ener­ gie suplimentară la sol și reduce stresul asupra solului, îmbunătățind în același timp performanţa pentru deplasa­ rea rutieră a unei mașini”, a declarat Ramon Martinez, Country Manager Spania și Portugalia pentru Trelleborg Wheel Systems.

1-14 aprilie 2021

TM1000 ProgressiveTraction® a primit premiul de la EuropPneus pentru tehnologia sa remarcabilă și pentru recunoașterea performanțelor pe care le oferă RAMON MARTINEZ

Reprezentant Trelleborg Wheel Systems

ANVELOPE ADAPTATE CERINȚELOR ULTIMEI GENERAȚII DE MAȘINI A doua ediție a „Premiilor Hevea”, sponsorizată și organizată de Euro­ Pneus, revista spaniolă specializată în anvelope pentru toți profesioniștii din sector, își propune să prețuiască și să recunoască munca depusă de cei care fac parte din industria aftermarket a

anvelopelor auto și specializate, ca parte vitală a siguranței și a protecției mediului.

Designul profilului ProgressiveTrac­ tion® a fost conceput pentru a face față cerințelor ultimei generații de mașini, sporind eficiența transmisiei de ener­ gie către sol și reducând în același timp compactarea solului. De aseme­ nea, designul cramponului cu margine dublă a fost dezvoltat pentru a diminua vibrațiile, reducând disiparea energiei, minimizând consumul de combustibil, precum și extinzând durata de viață.

Testele au demonstrat un consum de combustibil mai mic cu până la 3% și o durată de viață a anvelopei mai lungă cu 5%.

Pentru mai multe informații despre tehnologia ProgressiveTraction®, scanați cod-ul QR și vizitați site-ul: www.trelleborg.com.

Utilaje agricole

99

100 Utilaje agricole

CLAAS ARION 400

Stage V şi un nou model de top

C

Odată cu introducerea standardului de emisii Stage V, gama de tractoare Arion 400 de la Claas are mai multă putere, un nou design şi echipare cu Claas Power Management (CPM).

laas a făcute publice detaliile despre cea de­a patra generație de tractoare Arion 400. Odată cu trecerea la Stage V, modelele seriei vin cu noi caracteristici de îmbunătățire a performanței şi un nou tractor mai puternic.

ARION 400 CREŞTE LA 155 CP Sunt disponibile acum șapte modele în gama Arion 400, cu o putere maximă între 90 și 155 CP cu CPM, în confor­ mitate cu ECE R120. Cel mai puternic model, Arion 470, echipat cu CPM, oferă o putere maximă de până la 155 CP și un cuplu maxim de 631 Nm, iar cel mai mic model din gamă este Arion 410 de 90 CP. Toate modelele Arion sunt echipate cu motoare Fiat Powertrain (FPT) cu patru cilindri de 4,5 litri, care încorporează cea mai recentă tehno­ logie cu 4 supape și turbocompresoare cu răcitor intermediar.

Turbocompresoarele de la mode­ lul Arion 430 şi cele superioare sunt, de asemenea, echipate cu o supapă de descărcare. Sistemul de post­tra­ tare a gazelor de eșapament, con­ form standardului Stage V, folosește o combinație eficientă de tehnologie

1-14 aprilie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SCRoF (Reducere catalitică selectivă pe filtru) și un convertor catalitic de oxidare diesel (DOC). Toate aceste sisteme reduc consumul de motorină și de AdBlue. Comparativ cu modelele pe care le vor înlocui, există o îmbună­ tățire a cuplului cu 8%. ÎNTREȚINERE FACILĂ Toate motoarele Arion sunt extrem de ușor de întreținut, cu un interval de 600 de ore pentru schimbul de ulei.

Panourile radiatorului sunt înclinate spre față pentru o curățare ușoară și filtrul de aer montat frontal permite acces facil pentru curățare ocazională, deoarece pre­curățătorul ciclonic în­ depărtează aproximativ 90% din mur­ dăria din aerul de admisie.

DOUĂ TRANSMISII, LA ALEGERE Începând de la modelul Arion 430, fermierii pot alege între două transmi­ sii powershift extrem de eficiente.

Transimisia Quadrishift (stan­ dard pentru Arion 410 și Arion 420) oferă 16/16 trepte de viteze cu deplasare înainte/înapoi, împărțite în patru intervale, fiecare cu patru viteze powershift.

Transmisia opțională Hexashift are șase trepte de viteză power­ shift și 24 de trepte de deplasare înainte/înapoi.

Pentru ambele variante de transmi­ sii este disponibilă o treaptă de depla­ sare la viteză foarte mică, de până la 150 m/h. Hexashift atinge viteza maxi­ mă de 40 km/h la 1.840 rpm.

1.

2.

SCHIMBARE AUTOMATĂ A TREPTELOR DE VITEZĂ Ambele transmisii Quadractiv și Hexactiv pot fi schimbate automat printr­o preselectare fie doar a trep­ telor powershift (deplasare pe câmp), fie a ambelor trepte powershift și a intervalelor (modul rutier), care selectează automat treapta powershift potrivită la schimbarea intervalului.

Există trei moduri de schimbare auto­ mată a treptelor de viteză (complet automată, ... ››› 102

Utilaje agricole 101

102 Utilaje agricole ››› 100 ... modul PTO și modul manu­ al), pentru lucrări diferite. Funcția de schimbare automată a treptelor de viteză este disponibilă pentru trac­ toarele Arion 400 cu Claas Information System (CIS).

Smart Stop este o altă funcție utilă concepută pentru a ușura volumul de lucru şi care decuplează automat trans­ misia atunci când frâna este acționată pentru a opri tractorul și o recuplează automat în treapta de pornire progra­ mată, la eliberarea pedalei de frână.

COMPACT, AGIL ȘI ROBUST Modelul Arion 400 combină benefi­ ciile unui ampatament lung de 2,49 m (As 410 și Arion 420) sau de 2,53 m (Arion 430 ­ Arion 470) cu o lungime totală redusă. Împreună cu un unghi de bracaj față de până la 55 de grade, acest lucru asigură o manevrabilitate excepțională ­ asistat de o nouă tracți­ une automată dependentă de unghiul de bracaj și de raportul de direcție variabil opțional. În ciuda dimensiu­ nilor sale compacte, tractorul robust reproiectat garantează un transport sigur al implementelor atașate și stabi­ litate excepțională pentru lucrările care implică încărcătorul frontal.

Greutatea brută a tractorului a fost acum mărită cu 500 kg, până la 9 tone, ceea ce permite sarcini utile de până la 3,8 tone. Noul circuit opțional Load­ sensing asigură un debit hidraulic de 150 l/min.

Tiranții frontali complet integrați și încărcătoarele frontale montate din fabrică pot fi controlate

ușor prin maneta multifuncțională, cu opțiunea de a controla încărcătorul frontal prin Electropilot (CIS sau CIS+) sau Flexpilot.

CONFORT DUPĂ NECESITĂȚI Noua gamă Arion 400 poate fi configurată în diverse moduri pentru a se potrivi cerințelor și aplicațiilor clienților. Suspensia pe puntea față Proactiv, suspensia mecanică în două puncte ale cabinei și diversele opțiuni de scaune sunt disponibile pentru a spori și mai mult confortul operato­ rului. Atât tiranții frontali, cât și cei din spate, precum și încărcătoarele fron­ tale Claas sunt echipate cu sistemul de amortizare a vibrațiilor. În plus, pe lângă cabina standard cu profil înalt cu acoperiș din sticlă sau trapă transparentă, Arion 400 poate fi acum confi­ gurat cu o ca bină cu acope­ riș coborât sau opțional cu

cabina inovatoare Panoramic, ce oferă o vizibilitate completă și de neegalat în această clasă de tractoare, precum și o vedere nerestricționată a implemen­ telor ridicate ale încărcătorului frontal, datorită unui parbriz fără margini, de 2,41 mp.

SISTEM DE GHIDARE MONTAT DIN FABRICĂ Toate tractoarele din seria Arion 400, care respectă standardul Stage V, pot fi echipate din fabrică cu un sistem de direcție GPS Claas, care este contro­ lat prin terminalul S7 și afișat pe ecran.

Diverse semnale de corecție RTK pot fi selectate pe lângă Satcor și Omnistar.

Sistemul Auto Turn efectuează com­ plet automat manevre de întoarcere la capăt de rând atunci când este activat de operator.

Cu terminalele ISOBUS pot fi con­ trolate implementele compatibile, iar documentația automată asigurată de Telematics este disponibilă și pentru Arion 400, Stage V.

30.000 DE TRACTOARE LIVRATE Arion 400 este una dintre cele mai populare game din portofo­ liul de tractoare Claas, cu peste 30.000 de unităţi livrate de pe linia de producție din Le Mans (Franța), începând din 2010.

Scanează codul QR și descoperă noul ARION 400!

1-14 aprilie 2021

Utilaje agricole 103

104 Utilaje agricole

un articol de GHEORGHE GHIȘE

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Tractoare de mică putere (II)

Vă prezentăm în continuare și alte modele de tractoare de mică putere disponibile pe piața din România.

Sursa principală: AFIR (preţ fără TVA). Ordinea este aleatorie.

Scanează codul QR și află care sunt cele mai imporante criterii de alegere a tractorului de mică putere care ți se potrivește!

TRACTOR KUBOTA B1181 Preț: 11.840 euro Puterea nominală: 18 CP Dotări standard: motor Kubota E­TVCS, capacitate cilindrică 778 cmc, 3 cilindri, norma de poluare: STAGE V. Transmisie mecanică (opţional 4x4), servodirecţie şi cutie de viteze mecanică cu 6+2 viteze faţă/spate.

Ridicător spate cu sistem de prindere în 3 puncte, cat. I, capacitate de ridicare 540 kg.

Fără distribuitoare hidraulice. Priză de putere mediană (PTO) pentru cositoare. Frână de serviciu şi frână de mână (de parcare).

Roţi de tracțiune faţă 5­12; spate 8­16.

Scanează codul QR și află detalii despre noua serie de tractoare compacte EK1 de la Kubota!

TRACTOR YTO SG-254 Preț: 10.000 euro Putere nominală: 25 CP Dotări standard: motor Xinchai YD385T, capacitate cilindrică 1532 cmc, 3 cilindri, norma de poluare: Tier 3. Transmisie 4x4, servodirecţie, cutie de viteze mecanică semiautomată, 8+4 viteze înainte/înapoi. Ridicător spate cu prindere în 3 puncte, cat. 1, ca­ pacitate de ridicare 960 kg. Priză de putere (PTO) 540/1000 rpm.

Roți de tracțiune jante 6,00­16/9,5­24 faţă/spate.

Distribuitor hidraulic cu două valve. Greutate proprie ­ 1550 kg, inclusiv cadru cu protecţie la răsturnare (ROPS).

Alte modele: scanează codul QR și află detalii despre micul uriaș "Chinezul European” YTO 504/454!

TRACTOR BIZON XD 354 Preț: 7750 euro Putere nominală: 35 CP Dotări standard: motor diesel Toyokawa Japan, cu 4 cilindri, sistem de răcire cu apă. Transmisie mecanică, tracţiune 4x4, cutie de viteze cu 8+2 trepte de viteză, ambreiaj cu disc uscat.

Priză de putere (PTO) cu două viteze 540/720 rot/min. Sistem hidraulic cu 2 valve hidraulice. Capacitate de ridicare în tiranţi de 550 kg. Roţi cu anvelope 6,50­16 / 11,2­24 față/spate. Ecartament 960­1400 mm, greutate totală 2200 kg.

Scanează codul QR și află și alte caracteristici tehnice ale tractorelor de mică putere marca Bizon!

1-14 aprilie 2021

Utilaje agricole 105

106 Utilaje agricole

un articol de GHEORGHE GHIȘE

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

TRACTOR KIOTI-DAEDONG CS2220 Preț: 9850 euro Putere nominală: 21 CP Dotări standard: motor Shibaura, capacitate cilindrică 1.131 cmc, cu 3 pistoane; norma de poluare: Tier3 (StageIIIA/Euro3). Tracțiune 4x4, transmisie mecanică sincronizată, cutie de viteze cu 6+2 trepte de viteze; priză de putere mecanică (PTO) de mijloc 2.200 rpm şi spate 540 rpm. Ridicător spate în 3 puncte, cat. 1, capacitate de ridicare 318 kg; sistem de frânare umed, multidisc. Roți de tracțiune cu anvelope 4­10"/7­16" (faţă/spate); distribuitor hidraulic cu 2 valve hidraulice. Sistem remorcare (cârlig) şi sistem prindere accesorii frontal. Cadru de protecţie la răsturnare (ROPS). Greutate totală ­ 705 kg, capacitate rezervor ­ 25,5 l.

Opțional: încărcător frontal model KL115, cositoare la mijloc, lamă frontală de zăpadă, excavator cu cupă, prindere în 3 puncte în spate tractor.

Modele similare: Kioti­Daedong ­ Kioti CK22, 22 CP, preț 9350 euro. Scanează codul QR și află detalii despre tractoarele Kioti!

TRACTOR ARBOS 2035 Preț: 9700 euro Putere nominală: 35 CP Dotări standard: motor Shandong 4L22 BT, capacitate cilindrică 2.160 cmc, 4 cilindri, norma de poluare: TIER IIIA. Transmisie mecanică, 4x4.

Cutie de viteze mecanică, cu inversor mecanic, 8+8 SyncroShift. Ridicător spate monobloc, cat. 1, cu efort controlat, capacitate de ridicare tiranţi spate 810 kg. Priză de putere (PTO) 540/1000 rpm cu cuplare electro­ hidraulică, blocaj diferenţial faţă/spate mecanic. Sistem hidraulic cu centru deschis, debit pompă hidraulică 36 l/min. şi distribuitori hidraulici spate cu 2 valve cu simplu/dublu efect.

Roţi de tracțiune cu anvelope faţă 260/70R16, spate 320/85R24; cabină cu cadru de protecție la răsturnare (ROPS) şi parasolar. Greutăţi adiționale, față 8x10 kg (80 kg), spate 4x31 kg (124 kg). Greutate totală: 1805 kg, capacitate rezervor: 30 litri.

Modele similare: Arbos 2025 (25 CP), preț 7950 euro.

Scanează codul QR și vezi în materialul video oferta Arbos!

TRACTOR IRUM TAG 3100 Preț: 10.400 euro Putere nominală: 30 CP Dotări standard: motor KM diesel, capacitate cilindrică 1175 cmc, 3 cilindri, norma de poluare: Tier IIIA. Transmisie mecanică, cutie de viteze mecanică cu 6+2 viteze de mers înainte/înapoi. Tracţiune 4x4 cu posibilitate decuplare, diferenţial cu blocare mecanică. Debit direcţie hidrostatică 13 l/min. şi pompă hidraulică 18,2 l/min. Ridicător spate cu sistem de prindere în 3 puncte, cat. I, capacitate de ridicare 650 kg. Priză de putere independentă cu 540/960 rpm.

Greutăți adiționale frontale 3x20 kg. Frână de serviciu multidisc în baie de ulei şi frână de parcare cu acţionare manuală. Roți de tracțiune cu anvelope, jante 7­16 faţă, 11,2­20 spate. Distribuitor hidraulic şi o pereche de cuple hidraulice în spatele tractorului.

Greutate proprie: 923 kg, ampatament: 1670 mm, rezervor combustibil: 23 litri.

Scanează codul QR și vezi care sunt cele trei noi tractoare IRUM pentru fermele de familie, lansate anul trecut!

1-14 aprilie 2021

Utilaje agricole 107

108 Instalații, echipamente

Mulmix reinventează silozurile cu con

Silozul cu con intern și fără coloane de susținere este noua tehnologie de depozitare brevetată de Mulmix, inovație care revoluționează conceptul de "siloz cu con".

Siloz cu 5 celule, modelul CI 8.30/19+8, capacitate totală: 3955 tone, instalat în sudul Italiei un articol de

MULMIX

mai multe pe această temă www.mulmix.it

S

ilozul cu con intern este noutatea extraordinară pe care Mulmix o oferă clienților săi, în special celor din sectorul morăritului și al fura­ jelor, care au nevoie zilnic de un produs mixt provenit din mai multe silozuri.

PARTICULARITATEA NOULUI MODEL DE SILOZ CONIC În acest ultim an, Departamentul de Cercetare și Dezvoltare Mulmix a pro­ iectat un siloz conic revoluționar, cu o pâlnie de 45°, fără coloane de susținere și cu un spațiu liber central în interior, care oferă posibilitatea de a pozițio­ na sub con cântarele, dozatoarele și transportoarele cu lanț necesare pen­ tru fiecare operațiune. Din punct de vedere estetic, pare un siloz clasic cu fund plan. „Particularitatea acestui produs este reprezentată de un sistem special

1-14 aprilie 2021

de prindere a conului la siloz ­ poves­ tește Andrea Nardo, Manager al Depar­ tamentului de Cercetare și Dezvoltare Mulmix ­ astfel, în funcție de utilizare, conul poate fi poziționat la diferite înălțimi față de cota zero, în funcție de spațiul necesar sub gura pentru descărcare”.

DAR SĂ VEDEM AVANTAJELE ACESTUI SILOZ: • Curățarea: datorită prezenței conu­ lui, silozul rămâne complet curat; • Ecologic: perfect pentru cei care se ocupă de produse ecologice; • Metoda FIFO (primul intrat, primul ieșit): un contra­con poziționat în inte­ riorul acestuia favorizează ventilația și facilitează eliberarea primului produs care intră, evitând astfel o ședere prea lungă a primului produs însilozat; • Închidere ermetică: aceste silozuri sunt proiectate și pentru tratamente cu azot sau CO2; • Întreținere: toate mașinile sunt pro­ tejate împotriva intemperiilor; • Lucrări civile: un radier simplu cu transportoarele cu lanț deasupra nive­ lului zero.

Ușa de acces la con CARACTERISTICI TEHNICE Noile celule au un diametru cuprins între 3,70 și 12 metri, cu o capacitate cuprinsă între 100 și 2000 de tone. Șuruburile, galvanizate cu 12 microni și testate cu spray de sare, asigură o rezistență excelentă în toate mediile de instalare posibile și sunt montate în așa fel încât să se evite acumulările de produse.

RAPORT CALITATE/PREȚ PE PLACUL CLIENȚILOR „Silozurile noastre cu con intern au o mare versatilitate și deja am pri­ mit feedback­uri excelente din partea clienților unde le­am instalat, nu numai pentru tipul de silozuri, ci și din punct de vedere al raportului calitate/preț.

Demararea brevetării acestui sistem special de prindere a fost o decizie excelentă”, concluzionează Nicola Lorenzo Finco, CEO al Mulmix, mulțu­ mit de rezultatele obținute.

Cei care doresc informații suplimentare pot suna la 0499638211 sau ne pot scrie la e-mail: mulmix@mulmix.info.

Utilaje agricole 109

110 110 Ferma de bovine

Cum obții un preț bun și valorificare sigură (II)? Înființarea unui centru local de colectare a laptelui, la Moldovița, jud. Suceava, este primul obiectiv concret al parteneriatului semnat de cooperativele agricole ”Bucovinești” și ”Runc Mold” cu ACVBR Sim.

Î

n urma discuțiilor de documenta­ re de la Târgu Neamț, între Coope­ rativa Agricolă ”Bucovinești”­ Su­ ceava, Cooperativa Agricolă ”Runc Mold” Moldovița­Suceava, Asociația Crescătorilor de Animale ”Operatorul” IA Neamț și ACVBR Sim ­ Brașov, s­a tre­ cut la etapa de informare a membrilor cooperatori asupra coordonatelor or­ ganizatorice și de prețuri propuse de către reprezentantul Acvbr Sim. VALORIFICAREA LAPTELUI ÎN COMUN Partenerii au trecut deja la identifi­ carea soluțiilor practice pentru realiza­ rea, în primă fază, a unui centru local de colectare a laptelui materie primă, la Moldovița. ”Noi avem câte 17­18­ 25­30 vaci la muls și am fost foarte încântați atât de

1-14 aprilie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ideea de a forma o cooperativă, cât și de această oportunitate de a valori­ fica în comun laptele, la prețuri mai bune și în condiții sigure. Avem expe­ riența apartenenței la o asociație și am văzut avantajele, de vreo patru ani fiind membri ai Asociației înființate de către doamna Margareta Mihăilescu. În acest cadru asocia­ tiv, am reușit să sporim numărul de vaci și să investim în adăposturi,

precum și în mijloacele de lucru”, sub­ liniau fermierii Gheorghe Oblezniuc și Gheorghe Semco, din Moldovița, jude­ țul Suceava.

CEL PUȚIN 0,40 LEI ÎN PLUS/LITRUL DE LAPTE Acum, caută să îmbunătățească la maximum genetica din ferme. În mod concret, pe lângă rase precum Pinzgau, cresc și Bălțată Românească, dar din metis. Obiectivul este să ame­ lioreze rasele și, eventual, s­o aleagă pe cea mai potrivită pentru zonă, spre a obține cantități cât mai mari de lapte. ”Este necesar, mai ales în condițiile în care prețul laptelui a tot scăzut. De exemplu, în comună, oamenii primesc aproximativ 0,8 lei/litru și suntem pu­ țini cei care ne­am unit și am reușit să colectăm o anumită cantitate, pe care o transportăm la Dorohoi, județul Boto­ șani, acolo de unde obținem prețuri mai bune, fermierii primind 1,2 lei/litru.

Acum, fiind vorba despre o asociere a unui număr mai mare de fermieri, ceea ce înseamnă că s­ar putea colecta mai mult lapte, sperăm că și prețurile vor fi mai mari”, precizau crescătorii. Pentru demersurile de modernizare a fermelor și de ameliorare a raselor, trebuie bani.

Iar banii pot veni, inclusiv prin astfel de colaborări, corecte și echitabile.

Ferma de bovine 111 CONFIRMAREA GESTAȚIEI ȘI PROGRAME DE SCREENING Alături de proiecte precum confir­ marea gestației la bovine prin analiza laptelui sau programul de screening al tuturor taurinelor din fermele de Bălțată Românească înscrise în Registrul Genea­ logic (consilierea fermierilor de către specialiști în vederea păstrării statusului de ferme indemne la IBR și BVD, status care aduce performanță și o producție mai mare în fermele de vaci de Bălțată Românească), Acvbr Sim le oferă fer­ mierilor soluții concrete pentru valorifi­ carea producțiilor de lapte și carne.

DESFACERE ASIGURATĂ ȘI PENTRU VIȚEI Pe partea de carne, prin proiec­ tul «Ferma de testare după descen­ denți», Acvbr Sim achiziționează viței, masculi și femele, născuți din vacile BR însămânțate cu taurii de la care aso­ ciația distribuie MSC (material seminal congelat) cu titlu gratuit sau achiziționat de la Semtest Craiova. Prețul de achiziție a vițeilor este de 5 euro/kg +TVA. Condițiile pentru achiziție constau în confirmarea paternității și a mater­ nității vițelului, vârsta între 1­3 luni și greutatea minimă de 100 kg.

CUI SE ADRESEAZĂ PROIECTUL? Proiectul va funcționa continuu, pentru toți taurii de Balțată Româneas­ că pe care Acvbr Sim ii deține în sem­ test. Proiectul se adresează fermierilor înscriși în Registrul genealogic al rasei Balțată Românească și care au pri­ mit/achiziționat MSC de la Acvbr Sim. ”Avem nevoie de carne, deoarece prin

SCHIMBUL DE GENERAȚII Împreună cu organizațiile de COP partenere, Acvbr Sim mai are în plină desfășurare un proiect care vizează schimbul de generații de fermieri. Astfel, an de an, câte 20 de copii ai unor fermieri din Neamț, Botoșani, Suceava, Bacău, Cluj, Argeș, Sibiu, Brașov, Timiș, Vâlcea, Covasna vor fi călăuziți pe drumul cunoașterii științifice și al pregătirii practice în domeniul zootehnic.

cooperativa înființată în anul 2020, obținem produse din carne de Balțată Românească ­ carne premium, care urmează să fie prezente în cât mai multe magazine din România. Pe par­ tea de lapte, de asemenea, avem por­ nite proiecte de extindere a rețelei de colectare a laptelui și de procesare în fabrica de la Târgu Secuiesc, zona Moldovei de munte fiind deosebit de generoasă”, explica Zoltan-Jozsef Haller, fondatorul Asociației Crescăto­ rilor de Vaci ­ Bălțata Românească Tip Simmental (Acvbr Sim).

COOPERATIVA "BALȚATA ROMÂNEASCĂ - PRODUSE ROMÂNEȘTI" Acvbr Sim are în zona Moldovei apro­ ximativ 3.500 de crescători membri.

După înființarea, în toamna anului 2020, a Cooperativei "Balțata Românească ­ Produse Românești", odată cu crearea oportunităților de valorificare profita­ bilă a producțiilor, a crescut numărul celor interesați să adere la formele de organizare care să le permită obține­ rea câștigurilor mult așteptate, inclusiv pentru a le reinvesti în modernizarea și dezvoltarea fermelor zootehnice.

Cooperativele sucevene, aflate la startul colaborării cu Acvbr Sim, repre­

Dorim să avem parteneri serioși, deoarece ne propunem să avem continuitate. De exemplu, noi spunem clar și deschis faptul că respectăm munca partenerilor și, în cazul laptelui materie primă, prețul este de peste 1,5 lei/litru, asociat cu unele facilități pentru realizarea de investiții în ferme ZOLTAN HALLER

Reprezentant Acvbr Sim

zintă două repere concrete de entu­ ziasm și deschidere a fermierilor către cooperare, pe baza experiențelor pozi­ tive din cadrul colaborării cu ACA Ope­ ratorul IA Neamț.

Scanează codul QR și află detaliile partene­ riatului semnat de cele patru organizații!

112 112 Info Companii

Soluția eficientă pentru vacile cu apetit scăzut E

Suplimentele furajere sunt absolut necesare în hrana vacilor de lapte. Animalele cu apetit scăzut și consum de furaje redus pot deveni productive! RumiPro Appetizer este soluția!

cosistemul gazdă­microorga­ nisme de la nivelul rumenului oferă vacilor substanțe nutri­ tive și acizi grași cu lanț scurt, care servesc ca sursă importantă de ener­ gie. Suprafața epitelială și microbiota joacă, de asemenea, un rol important în modularea răspunsului imun al acestor animale. Sănătatea acestui ecosistem gazdă­microorganisme este esențială pentru aproape toate valențele bună­ stării și performanței vacilor. Compo­ ziția populației microbiene din rumen se poate schimba semnificativ în urma unor modificări în rația furajeră sau a unui consum de furaje scăzut, mai ales în perioada de tranziție.

RUMEGAREA - INDICATOR AL SĂNĂTĂȚII ȘI AL PRODUCTIVITĂȚII În timpul fătării și în perioada ime­ diat următoare, consumul de furaje și

un articol de

DR. TANJA KRÄGELOH

Specialist în produse pentru rumegătoare Biochem mai multe pe această temă www.biochem.net/ro

activitatea de rumegare scad la ma­ joritatea vacilor. Animalele cu reve­ nire mai lentă la indicii de rumegare anteriori prezintă un risc mai crescut de a dezvolta boli subclinice sau clinic manifeste. De aceea, activitatea de ru­ megare este utilizată ca parametru al stării de sănătate.

APORTUL DE SUBSTANȚĂ USCATĂ Deoarece necesarul de nutrienți crește odată cu debutul lactației, este de mare importanță să se mențină consumul optim de furaje și sănătatea

Consecințele stresului și ale bolilor asupra consumului de furaje

1-14 aprilie 2021

Beneficiile utilizării RumiPro Appetizer ruminală. Aportul de substanță uscată influențează nu doar echilibrul ener­ getic, ci și sănătatea metabolică și performanța în timpul lactației. Vacile cu consum ridicat de substanță us­ cată demonstrează un risc diminuat în apariția tulburărilor metabolice în tim­ pul perioadei de tranziție, în timp ce la vacile cu consum mai scăzut de subs­ tanță uscată s­au pus în evidență con­ centrații sanguine mai înalte de corpi cetonici și acizi grași neesterificați.

CUM STIMULAȚI CONSUMUL DE HRANĂ?

Scopul este menținerea apetitului și consumului de furaje, stabilizarea condițiilor din rumen. Complementar administrării unor furaje de calitate

Info Companii 113 rumen. Importanța unei funcții rumi­ nale superioare se reflectă în menține­ rea sănătății și îmbunătățirea perfor­ manței vacilor de lapte. Administrarea de RumiPro Appetizer este indicată în perioada periparturientă. Se recoman­ dă, totodată, și suplimentarea individu­ ală în cazul animalelor la care se identi­ fică riscul unui consum redus de furaje.

Diluat în apă caldă, poate fi administrat pe cale orală până la de două ori pe zi.

Timpul zilnic de rumegare al grupului furajat cu o rație suplimentată cu RumiPro Appetizer (tratament) și al grupului martor, de la începutul lactației până în ziua 14 a lactației excelentă, monitorizării eficiente din timp a vacilor lactante și asigurării unui mediu cu un nivel de stres scăzut, s­au pus în aplicare și alte strategii. Funcția ruminală poate fi susținută prin admi­ nistrarea de aditivi și suplimente fura­ jere, cum sunt drojdiile, propionatul de sodiu, glicerolul și vitaminele B.

INGREDIENTUL CARE SUSȚINE FUNCȚIA RUMINALĂ RumiPro Appetizer este un furaj complementar elaborat pentru vacile de lapte cu apetit și consum redus de furaje. Prin ingredientele sale, RumiPro Appetizer susține creșterea și activi­ tatea microorganismelor benefice din

BENEFICII DOVEDITE ÎN PRACTICĂ Vacile ale căror rații sunt supli­ mentate cu RumiPro Appetizer se re­ cuperează mai repede după o perioadă în care consumul de furaje a fost redus. Deoarece producția de lapte este legată de timpul de rumegare, restabili­ rea rapidă a activității de rumegare normale asigură un nivel mai ridicat al randamentului productiv.

Formula RumiPro Appetizer com­ bină materii prime ușor fermentabile și substanțe care creează condiții op­ time pentru ecosistemul gazdă­micro­ organisme.

114 114 Porcine

Operațiunea ”Mistrețul”, în versiune germană

Pesta Porcină Africană este adusă de mistreți. Nemții, care au reușit până acum să țină boala departe de fermele de suine, au deja un plan pentru eradicarea bolii la porcii sălbatici. Ce fac românii?

C

omisia Europeană a aprobat la 1 martie 2021 planul de eradi­ care a pestei porcine africane la porcii sălbatici din anumite zone din Germania, țară care se confruntă cu focare de PPA, dar numai în populațiile de mistreți, reușind până acum să țină boala departe de fermele de suine. În ciuda acestei vigilențe, Germania a primit interdicții de export din partea Chinei, a Japoniei și a Coreei de Sud, decizii care i­au afectat atât producția, cât și comerțul cu suine, consecința fiind că a reorientat vânzările către piața europeană. Ajunsă în această situație economică nefastă, Germania încearcă din răsputeri să scape de PPA și folosește toate pârghiile legale comunitare ca să reușească.

CU PLANUL LA COMISIE Aflăm din decizia publicată în 3 martie 2021, în Jurnalul Oficial al Uniunii Euro­ pene, că Germania a notificat anul trecut forului executiv european exis­ tența unor cazuri de PPA la porcii săl­ batici și a luat în mod corespunzător

un articol de

boala a fost adusă de mistreții care au trecut granița dinspre Polonia.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CE SPUNE ARTICOLUL 16?

Mai întâi statele membre prezintă Comisiei, într­un termen de 90 de zile de la confirmarea unui caz primar de pestă porcină africană la porcii sălbatici, un plan scris privind măsurile adoptate pentru a eradica boala în zona definită ca infectată, precum și măsurile puse în aplicare în exploatațiile situate în respectiva zonă. Comisia examinează planul pentru a determina dacă per­ mite atingerea obiectivului dorit. Planul, modificat, după caz, se aprobă în con­ formitate cu anumite cerințe ale UE și poate fi modificat sau completat ulte­ rior pentru a lua în considerare evoluția situației.

STELIAN RĂDESCU

măsurile de control al bolii respective.

Apoi, autoritățile germane au conceput și transmis C.E. un plan de eradicare a bolii, pe care Comisia l­a găsit conform cu cerințele stabilite la articolul 16 din Directiva 60/2002 și i­a dat undă verde, urmând să treacă la fapte.

BAZA LEGALĂ Articolul 16 din Directiva respectivă, aplicată prin Decizia 709/2014, oferă statelor membre afectate de PPA baza legală pentru a eradica boala la mistreți, această sălbăticiune fiind considerată principalul vector de propagare a bolii.

Reamintesc că în 2018, când molima a lovit județul Tulcea, de unde s­a răspân­ dit apoi în toată țara, autoritățile au ex­ plicat că virsul a fost adus de porcii săl­ batici care au traversat Dunărea de pe teritoriul Ucrainei. În Germania,

ACȚIUNI COMUNE • Planul menționat trebuie să conțină informații privind rezultatele anche­ telor epidemiologice și ale controa­ lelor efectuate, dar și repartizarea geografică a bolii.

• Totodată, este nevoie de o determi­

6 MĂSURI PENTRU ERADICAREA PPA

Sursa foto: www.canva.com

Pericolul răspândirii Pestei Porcine Africane poate fi limitat.

Scanează codul QR și vezi ce so­ luţii viabile au identificat cercetă­ torii germani în urma unui studiu comandat de fermierii români!

1-14 aprilie 2021

Porcine 115 nare a zonei infectate pe teritoriul sta­ tului membru în cauză. Delimitând zona infectată, autoritatea competentă ține seama de elementele următoare: ­ rezultatele anchetelor epidemiolo­ gice efectuate și ale repartizării geo­ grafice a bolii; ­ populația de porci sălbatici din zonă; ­ existența unor obstacole importante, naturale sau create de om, la circulația porcilor sălbatici.

• Mai este nevoie de o cooperare strânsă între biologi, vânători, organizațiile de vânătoare, serviciile de protecție a fau­ nei sălbatice și autoritățile veterinare (sănătate animală și sănătate publică).

Mai trebuie desfășurată și o campanie de informare pentru a sensibiliza vânătorii față de măsurile pe care trebuie să le adopte în cadrul planului de eradicare.

• Autoritatea competentă trebuie să facă eforturi speciale pentru a determi­ na amploarea infecției, prin examinarea porcilor sălbatici sacrificați de vânători sau găsiți morți și prin testări în labo­ rator, inclusiv cu ajutorul unor anchete epidemiologice pe categorii de vârstă.

• Trebuie formulate cerințele care să fie

respectate de vânători pentru a evita propagarea bolii. Mai trebuie mențio­ nată în plan și metoda de eliminare a porcilor sălbatici găsiți morți sau îm­ pușcați, pe baza transformării (incineră­ rii) fie sub control oficial, fie a inspecției efectuate de un medic veterinar oficial și a testărilor în laborator prevăzute de manualul de diagnostic. În fine, mai sunt câteva cerințe pe care statul mem­ bru trebuie să le îndeplinească în con­ ceperea planului respectiv.

PLAN NAȚIONAL DE ERADICARE A PPA România a fost lovită de PPA în iunie 2018. (În 2017 fusese depistat un singur caz izolat, în Satu Mare). În raportul final al unui audit efectuat de inspectori ai C.E. este menționat că, în țara noastră, ”Comitetul național pentru situații spe­ ciale de urgență a decis în august 2018 să adopte un plan național de eradicare a PPA la porcii mistreți din România. O copie a acestui plan a fost transmisă Comisiei”. Nu dețin încă informații despre soarta acelui plan. O fi fost sau nu aprobat?

CE NU FAC VÂNĂTORII ROMÂNI? În același raport sunt menționate câteva cerințe pe care asociațiile de vânători se angajează să le respecte, printre care și obligația de a notifica autoritățile veterinare ori de câte ori sunt găsiți mistreți morți sau care pre­ zintă semne clinice anormale. Respectă vânătorii aceste cerințe? Dintr­un co­ municat al ANSVSA din noiembrie 2020 reiese că nu le respectă, întrucât sunt menționate ca principale cauze ale răspândirii PPA: ”numărul mare de mis­ treți, nerealizarea cerinței de a se vâna întreg efectivul de mistreți în zonele infectate, necolectarea cadravelor de mistreți în vederea testării în direcția PPA și neutralizării ulterioare”.

CONCLUZIE Așa stând lucrurile, chiar dacă pla­ nul trimis la Comsie ar fi fost aprobat, iată că, în practică, regulile nu sunt res­ pectate. Consecința? PPA e încă, aici, în țară, fermele comerciale pierd zeci de mii de porci, statul român plătește despăgubiri consistente, iar sectorul creșterii suinelor regresează.

Sursa foto: www.canva.com

116 116 Ovine şi caprine

Cea mai bună sursă de proteină pentru iezi și miei În primele 3 săptămâni după fătare atât oaia, cât și capra produc lapte suficient pentru creșterea mielului/iedului.

Ce facem când laptele devine insuficient și cum pregătim tineretul pentru acest moment?

C

rescătorii de ovine și caprine știu că iezii au o viteză de creștere mai mică decât mieii, chiar dacă o capră are producția de lapte mai mare decât o oaie. Există două explicații: 1. La capre nu prea avem rase spe­ cializate pentru producția de carne, cu excepția Boer, și majoritatea sunt crescute și pentru producția de lapte, neglijând caracterele pentru carne.

Rasele de capre care produc mult lapte au un metabolism mai intens decât oile, pentru a prelucra hrana ingerată cu scopul final de a susține producția mai mare de lapte. În con­ secință, nici iezii nu au gene pentru a acumula masă corporală în timp scurt, cu excepția raselor pentru carne.

2. Laptele de oaie are în compoziția lui mai multă substanță uscată decât cel de capră, deci e mai concentrat.

Chiar dacă o capră produce mai mult lapte decât o oaie, iedul consumă doar cât are nevoie, iar prin cantitatea zil­ nică ingerată, nutrienții din lapte sunt

1-14 aprilie 2021

într­o cantitate mai mică. Cel puțin în primele trei săptămâni atât oaia, cât și capra produce lapte suficient pentru creșterea mielului sau iedului.

chiar din jgheabul acestora, dar acolo vor găsi o cantitate limitată, pentru că adultele nu sunt furajate la discreție.

Pentru a asigura furaj suplimentar, trebuie să îngrădim un loc din adăpost cu porți prevăzute cu fante verticale care să permită trecerea doar a iezilor/ mieilor. În aceste spații vom asigura, de la vârsta de două săptămâni, fân și amestec de concentrate măcinat grosi­ er, care va fi împrospătat și completat de două ori pe zi și va fi asigurat la dis­ creție.

CE FACEM CÂND LAPTELE DEVINE INSUFICIENT? Răspunsul este: le dăm “mâncare bună”.

Pregătirea iezilor și a mieilor pentru perioada în care laptele devine insu­ ficient și nu mai susține creșterea la nivelul potențialului genetic va consta în obișnuirea, din timp, cu consumul hranei uscate, adică fân și concentrate. Sigur că ei își vor imita mamele și vor consu­ ma cantități mici de frunze și grăunțe

AMESTECUL DE CONCENTRATE Toți crescătorii de oi și capre cu­ nosc această tehnică de hrănire, dar ce tip de concentrate se vor asigura? În majoritatea fermelor de ovine și caprine unde se practică o creștere extensivă, amestecul de concentrate distribuit mieilor și iezilor constă din­ tr­un amestec, în proporții variabile, de grăunte de cereale, ca porumb, grâu, orz, ovăz, triticale, combinate câte

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA USAMVB Timişoara SCDCOC Caransebeș

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Ovine şi caprine 117

două sau trei și măcinate. Dacă doriți ca mieii sau iezii să crească mai repe­ de, nu este suficient.

Unii crescători, care dispun de fon­ duri, cumpără granule pentru diferite faze de creștere. Sunt mai scumpe, dar se înlătură risipa și succesul este vizibil.

Se poate ajunge la aceleași perfor­ manțe prin îmbunătățirea structurii amestecului de concentrate, pe care noi îl producem în fermă, dacă adăugăm și alte îngrediente în structura pe bază, constituită din boabe de cereale, care sunt preponderent energetice.

CUM FOLOSIM ȘROTURILE ÎN HRANA IEZILOR/MIEILOR? Din acest amestec lipsește proteina care contribuie în special la dezvolta­ rea musculară.

Cele mai folosite surse de proteină pentru amestecurile de concentra­ te sunt șroturile de soia și de floarea soarelui rezultate după extragerea uleiului. Șroturile de soia au o palatabi­ litate și o digestibilitate ridicate, fiind consumate cu plăcere de către miei și iezi. Valoarea lor nutritivă cons­ tă în conținutul ridicat de aminoacizi esențiali, în special de lizină și cistină.

Conform specialiștilor în nutriția ani­ mală, șrotul de soia are un conţinut ridicat în proteină brută ­ 41­48% şi în lizină de 2,6%, dar este deficitar în metionină, motiv pentru care reţetele

1.

necesită completarea cu o sursă de metionină.

Sunt introduse în amestecurile de concentrate în proporție de 17­20% în prima lună de viață, după care poate să scadă progresiv la 14­16% la mijlocul alăptării și ajunge până la 8­10% în ulti­ ma lună de alăptare.

De ce nu folosim și boabele de soia?

Chiar dacă acestea au conţinut ridi­ cat în proteină brută (35%), grăsimi (18%) și vitamine din complexul B, ele conțin și factori antinutriționali care obstrucționează digestia proteinelor.

Se poate acționa, pentru inactivarea lor, prin prășirea semințelor, dar tot rămâne o cantitate mare de energie din grăsimi și noi dorim sursă proteică, pentru că energie avem din cereale. Șroturile de floarea soarelui le recomandăm într­o structură de

2.

amestecuri de concentrate distribuită mielor și iezilor sugari. Digestibilitatea lor este ceva mai scăzută, în funcție de conținutul în coji, care poate varia de la 14 la 25%. Sunt bogate în proteine, substanțe minerale (fosfor, fier, cupru, cobalt) și în vitaminele complexului B. Au un conținut ridicat în metionină, depășind toate nutrețurile vegetale și completează folosirea șroturilor de soia.

Aminoacizii conținuți în șroturile de floarea soarelui contribuie la creșterea musculară, dar preponderent cei cu sulf au o importanță deosebită pentru creșterea și îndesirea lânii la ovine și a părului la caprine. Participă în struc­ tura amestecurilor de concentrate în proporție de 10­15%, pentru a regla necesarul de proteină a cărui bază va fi constituită din șroturile de soia.

Nu le întroducem în proporție ridicată deoarece iezii și mieii sugari nu au echi­ pamentul enzimatic suficient de dez­ voltat pentru a digera cojile de floarea soarelui. După înțărcarea tradițională, proporția de participare poate crește, deoarece sugarul devine rumegător.

ALTE INGREDIENTE ESENȚIALE În structura amestecului de concen­ trate mai putem adăuga un complex vitamino mineral, carbonat de Ca sau fosfat dicalcic și sare. Toate pot fi procu­ rate de la farmaciile cu profil veterinar.

Proporția de participare a ultimelor trei ingrediente este de doar 1­1,5%. Dacă folosiți doar sare se poate adăuga 300­ 500 g la 100 kg amestec de concentrate.

Fermieri, adăugați șroturile în struc­ tura amestecurilor de concentrate în special în perioada cât iezii sau mieii sunt sugari! Investiția merită banii.

MONOGRAFIA „GHEORGHE IONESCU- ȘIȘEȘTI, AGRONOM SAVANT 1885-1967” Recent, Viorel Iulian Peștean, Membru de onoare ASAS, în cola­ borare cu Ioan Bold, Membru titular al ASAS, a studiat, interpretat și comentat viața, activitatea socială și opera științifică a celui care a con­ tribuit cel mai mult la așezarea pe baze științifice moderne a agricul­ turii românești, savantul agronom Gheorghe Ionescu­Șișești, Membru al Academiei Române și Ministru al

Agriculturii în două legislaturi, după înfăptuirea Marii Uniri a României.

Monografia este tipărită la Editura ,,PIM” din Iași, cuprinde 710 pagini, două volume, în format A4, în condiții grafice deosebite. O scurtă recen­ zie a celor două volume o puteți citi scanând codul QR alăturat!

(IOAN VINTILĂ, Membru titular ASAS)

118 118 Ovine şi caprine

Știai că stâna ta stă pe o ”mină de aur”?

Buna gestionare a deşeurilor organice provenite de la ovine poate aduce importante venituri pentru oieri.

Ce așternut trebuie folosit pentru a obține cel mai bun compost din gunoiul produs în stână?

Î

n fermele de ovine, întreţinerea oilor în perioada de stabulaţie se face în saivane pe aşternut permanent, care trebuie să asigure o bună izolare termică a ovinelor faţă de pardoseala rece şi umedă. Totodată, aşternutul are rolul a absorbi o parte din lichidele (urină, scurgeri de apă) şi gazele nocive din adăpost, asigurând un bioclimat favorabil pentru ovine.

CERINȚELE UNUI AȘTERNUT BUN Materialele folosite pentru aşter­ nut trebuie să respecte următoarele condiţii: • să asigure un grad ridicat de izolare termică; • să absoarbă cu uşurinţă gazele no­ cive şi lichidele; • să nu fie mucegăite şi să nu producă praf; • să fie ieftine şi uşor de procurat.

1-14 aprilie 2021

un articol de

IOAN PĂDEANU LIXANDRU BENONI USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CE MATERIALE SE POT UTILIZA? • Paiele de grâu, orz şi triticale sunt considerate cele mai bune resurse pentru aşternut fiind: ieftine, căldu­ roase, moi, rezistente, absorbante, nu irită pielea şi nu aderă la lână.

• Talasul şi rumeguşul se utilizează ocazional, în lipsa paielor, deoarece au capacitate mică de absorbţie, irită pie­ lea şi se prind de lână, iar gunoiul este de calitate mai slabă.

• Puzderia de in şi cânepă se folo­ seşte la nevoie, cu prudenţă, deoarece în contact cu lichidele produc mucega­ iuri care pot afecta sănătatea ovinelor.

• Cocenii de porumb, vrejii de soia,

papura, rogozul nu îndeplinesc o par­ te din cerinţele igienice şi de confort şi se vor utiliza în lipsă de paie de cereale.

• Turba uscată este elastică, moale, termoizolantă, higroscopică şi are o capacitate ridicată de absorbţie a hi­ drogenului sulfurat şi a amoniacului.

Dar se găseşte în zone izolate şi trebuie uscată.

Cantitatea zilnică de aşternut, exprimată în paie de cereale, este de 0,5 kg/oaie.

DEZINFECȚIA PARDOSELII Aşternutul permanent se practică în saivanele pentru ovine întreţinute în stabulaţie liberă. Cu câteva zile înainte de începerea perioadei de stabulaţie, pardoseala curată se dezinfectează profilactic (germostop, decontaminol etc.) pentru asigurarea condiţiilor de biosecuritate, având ca scop preve­ nirea, apariţia bolilor şi combaterea stării de microbism (Lixandru B., 2013).

Alegerea produsului dezinfectant se

Ovine şi caprine 119 face la recomandarea medicului vete­ rinar de circumscripţie sau ocazional se poate folosi 150­200 g/mp var praf stropit uşor, apoi cu apă şi acoperit cu aşternut.

Iniţial pe pardoseala curată şi dezin­ fectată se aşază un strat gros de 15­20 cm de aşternut şi apoi zilnic se com­ pletează cu 0,3­0,4 kg/mp. În toate fermele de ovine unde am fost în vizite în ţările din vestul UE am observat că aşternutul era curat şi în cantitate corespunzătoare.

PRODUCȚIA ZILNICĂ DE GUNOI Pe toată perioada de stabulaţie, care durează la noi în medie 120 zile în zona de şes şi 150 zile în zona de deal, o oaie produce în medie 1,5 kg crotine (fecale granulate) pe zi. Deci cantitatea zilnică de gunoi care se produce este de circa 1,8­2 kg (1,5 kg crotine, 0,5 kg paie) revenind o cantitate totală medie de 240 kg pe oaie în zona de şes şi 300 kg în zona de deal.

DE CE ÎL CAUTĂ AGRICULTORII? Gunoiul de la ovine compostat este apreciat de agricultori ca fiind cel mai valoros, datorită calităţilor următoare: ­ o tonă conţine 8­9 kg azot activ, iar cel de la taurine 4 kg azot; ­ raportul carbon­azot este optim (15­1); ­ conţine mai multe elemente mine­ rale, dacă ovinele s­au hrănit cu fân de fâneaţă; ­ măreşte puterea solului de a reţine mai eficient substanţele hrănitoare pentru plante; ­ îmbunătăţesc reţinerea apei şi favo­ rizează activitatea microorganismelor benefice din sol; ­ are efecte productive spectaculoase pe solurile sărace în humus; ­ efectul administrării unor cantităţi normale se resimte pe o perioadă lungă de 4­5 ani.

EVACUAREA GUNOIULUI După intrarea ovinelor în stabulaţie, zilnic se primeneşte aşternutul, care împreună cu crotinele şi urina produsă de ovine vor forma un pat de aşternut presat de picioarele şi corpurile ani­ malelor. În funcţie de temperatura din saivan şi de gradul de tasare a patului de așternut, începe un proces lent de

fermentaţie cu degajare de căldură.

Acest proces se continuă după scoa­ terea aşternutului şi depozitarea lui pe o platformă specială.

Prima evacuare. De regulă, aşternu­ tul din saivan se scoate după ce ovinele sunt duse la păşune.

Crescătorii de ovine din zona de şes care au în perioada de stabulaţie ovine afectate de șchiop (pododermatită) trebuie să scoată aşternutul perma­ nent imediat cu temperatura atinge 8­10°C şi să dezinfecteze pardoseala cu var praf etc. şi apoi să o acopere cu un strat gros de paie curate.

A doua evacuare se face după ce ovinele sunt duse în tabăra de vară.

Evacuarea aşternutului permanent se face manual (în saivanele joase sau efective mici) sau mai rapid şi mai eco­ nomic, cu un încărcător frontal cu lamă.

AMENAJAREA PLATFORMEI DE DEPOZITARE Aşternutul cu dejecţii, decopertat din saivan, nu este încă maturat şi are o valoare fertilizantă mai redusă şi tre­ buie maturat pe o perioadă de 3­4 luni într­o platformă pentru depozitarea dejecţiilor animale. În perimetrul fermei, această plat­ formă se amplasează la o distanţă de minim 50 m de sursa de apă şi 100 m de saivan, are o formă dreptunghiulară cu lăţimea de 4­9 m şi lungime variabilă,

asigurând un volum de 0,5­1 mc/ovină adultă.

Platformele comunale pentru de­ pozitarea dejecţiilor de la mai multe ferme se amplasează la cel puţin 500 m de ultina locuință (Ordinul 994/2018).

Platforma de fermă sau cea comu­ nală realizată din beton armat se reco­ mandă să se amenajeze pe teren mai înalt, la o adâncime de 0,5­1 m de la su­ prafaţa solului, cu pereţii laterali de 0,3 m şi înălţimea de 0,8­1 m. Suprafaţa cu o pantă de 4­5% este prevăzută cu un canal de scurgere spre o fosă de colec­ tare a purinului, dotată cu capac.

CONDIȚII PENTRU O BUNĂ FERMENTARE Pentru a preveni zvântarea guno­ iului şi pierderea de azot, sub influenţa razelor solare sau acumularea apei de ploaie, platforma ar trebuie prevăzută cu un acoperiş demontabil cu două pante sau cu folie specială de plastic.

Pentru a obţine un îngrăşământ natural, prin compostare, de bună cali­ tate se aplică procese de fermentaţie aerobă (la cald), anaerobă (la rece) şi mixtă.

Dejecţiile fermentate de la ovine sunt un îngrăşământ natural, complet, în componenţa căruia se găsesc toate substanţele necesare creşterii şi dez­ voltării armonioase a plantelor şi, ca urmare, sunt foarte căutate.

Iepurii Hycole dau valoare producției vegetale

Sursa foto: www.canva.com

120 120 Mici afaceri integrate

Drumul spre profit în agricultură nu este unul lesnicios, ci presupune efort financiar, inteligenţă şi multă muncă. Îl urcă pieptiş doi fraţi din Modelu - Călăraşi, pasionați crescători de iepuri Hycole.

P

ovestea lui Florin şi Daniel Bucur a început în urmă cu un deceniu şi jumătate, când au pornit la drum cu cinci hectare de teren pri­ mite în dar de la păriniți, care le­au zis: „Descurcaţi­vă!”

Aşa că s­au pus pe treabă dornici să performeze. „Am avut un tractor U 650, pe care l­am vândut. Costau mai mult reparaţiile decât produceam cu el. Eram plin de ulei şi vaselină din cap până­n picioare. Cu primii bani câşti­ gaţi am cumpărat încă cinci hectare”, îşi aminteşte Florin Bucur.

Acum, fermierii din sudul ţării lucrează circa 100 ha în proprietate, teren comasat în două sole.

PENALIZAȚI DE TRADER În toamnă au semănat grâu pe aproape jumătate din suprafaţă. „În sezonul precedent am avut culturile calamitate de secetă în proporţie de 90 la sută. O mare problemă a fost că

1-14 aprilie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

am făcut contract futures cu un mare trader, pentru 750 tone de porumb. Am putut livra doar 200 tone. Pentru can­ titatea restantă, am fost penalizat cu câte 40 lei/tonă!”, susţine Florin Bucur.

IRIGAŢIILE AR PUTEA EVITA DEZASTRE Fraţii Bucur se gândesc acum la realizarea unui proiect pe irigaţii pe bani europeni „Ca să putem uda cele 100 hectare, ne­ar trebui o investiţie de circa 80.000 euro în echipamente de irigaţii. Sunt foarte mulţi bani pen­ tru noi. În zonă, la organizaţia de udă­ tori este slabă mişcarea. Anul trecut, vecinii noştri care au irigat intensiv au făcut cu o tonă şi jumătate mai mult

porumb decât noi. Totuși, avem nevoie să asigurăm apa pe timp de secetă. Ne trebuie în prima fază o instalaţie de irigare tip pivot. De asemenea, avem nevoie de reutilarea parcului de me­ canizare şi aş începe cu un tractor, cu toată gama de utilaje de pregătirea solului și o semănătoare performantă”, precizează Florin Bucur.

FERMA DE IEPURI ŞI VALORIFICAREA INTEGRATĂ A PRODUCŢIEI Pentru a pune mai bine în valoare producţia vegetală, trebuia dezvoltat un sector animalier. „Ne­am gândit să dăm plusvaloare producţiei vegetale secun­ dare. Astfel, pentru a îndeplini condiţiile de agromediu cerute de APIA, am hotărât să punem lucernă. Şi cum tre­ buia s­o valorificăm într­un fel, am por­ nit o afacere cu iepuri. De mici copii am crescut iepuri în sistem gospodăresc, acum însă facem totul la un alt nivel, mai profesional. Astfel, acum ... ››› 122

121

122 Mici afaceri integrate ››› 120 ... 3 ani am început cu cinci fe­ mele şi un mascul şi am ajuns la 40 femele matcă şi în jur de 200 de animale tinere la îngrăşat. Până să înceapă pro­ blemele cu pandemia, carnea o vindeam la magazinele specializate şi la vreo două­trei restaurante”, spun crescătorii.

www.anunturi-agricole.ro

DE CE AU ALES RASA HIBRIDĂ DE CARNE HYCOLE? S­au oprit asupra hibridului Hycole deoarece, după patru luni de la naştere, un exemplar poate ajunge la 6 kg.

Fraţii Bucur recunosc că în România încă nu s­a dezvoltat şi consolidat destul de bine consumul cărnii de ie­ pure, care oferă destule avantaje: cel mai mic nivel de colesterol, grăsimi saturate, de calorii şi sodiu. De aseme­ nea, carnea este fragedă, foarte uşor de digerat şi are cel mai mare nivel de proteine.

Ferma de iepuri de la Modelu este amenajată într­un spaţiu utilat, cu ba­ terii de creştere profesionale, supra­ etajate, cu 23 de boxe pe modul, ce respectă cerinţele autorizării din par­ tea DSVSA.

IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site­ul nostru www.anunturi­agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA ­ anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) ­ anunţuri promo­ vate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

TRACTOARE ŞI COMBINE

TM. Vând tractor Solis 50, 50 CP, tracţiune 4x4 Carraro Italia, hidraulică Bosch, ridicare 1.600 kg în tiranţi, servodirecţie, mentenanţă redusă, garanţie 1.500 ore sau 3 ani. Tel. 0744537405

1-14 aprilie 2021 1­14

IEPURII DE CARNE HYCOLE Hycole este primul hibrid creat de geneticienii francezi pentru consumul de carne, cu următoa­ rele caracteristici: • Greutate medie: 5,5­6,5 kg, chiar 6­7 kg la exemplarele colorate; • Media la fătare: 9­10 pui sau chiar peste (14); • Randamentul la tăiere: 60%; • Puii cresc repede: la 8 săptămâni pot ajunge la 1,8­2 kg, iar după trei luni cântăresc şi 3,2 kg, cu regim normal de furajare; • Femelele nu slăbesc în perioada lactaţiei; pot intra la montă la vârs­ ta de 18 săptămâni, iar masculii de la 22 săptămâni.

TM. Vând tractoare Solis 4x4, de 20, 26, 50, 75 şi 90 CP. Tel. 0744537405 SB. Vând piese schimb noi şi second­hand pentru toate mărcile de combine şi tractoare termen livrare pentru piese sh foarte scurt, piese verificate, în stare foarte bună de funcţionare. Tel. 0738641295 SB. Vindem piese din dezmembrări pentru tractoare, combine, utilaje Deutz, Same, New Holland, JD, Renault, International IH, Claas, Fiatagri, Massey Ferguson etc., calitate foarte bună, preţ negociabil. Tel. 0735883191 BH. Reprezentanţă Regent în România, vindem o gamă largă de piese de schimb, mai ales piese uzante şi orice utilaj agricol Regent, din stoc sau la comandă. Tel. 0742821820, 0748233525, 0758553595

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII

• Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 • Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7­8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 • Vând combinator Hector, cadru oţel, fix/rabatabil, tăvălug frontal bare/spirală, 3 r organe active Belota, tăvălug dublu spate, opţional greblă, 3­9 m, 4.500 ­ 22.000 euro +TVA, plata în lei la cursul zilei. Tel. 0742339870 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11­12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1­2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465

PREȚUL LA POARTA FERMEI: 27-30 LEI KILOGRAMUL „Avem punct de sacrificare în capătul halei de creştere, cu instalaţii şi echipamente de refrigerare şi ambalare cu vidare. De la noi kilogramul de carne de iepure tăiat, vidat, pleacă la 27­30 lei. Investiţia iniţială s­a ridicat la 10 mii de euro. Este oarecum mică, deoarece aveam camera de abatorizare şi cea de frig, rămase de la ferma de porcine, unde creşteam 10 mii de capete pe an.

Dar pesta porcină a pus capăt afacerii care începuse să prindă cheag. Acum pandemia ne­a afectat foarte tare, au dispărut beneficiarii cărnii de iepure.

Avusesem contracte de livrare cu câte­ va restaurante ne luau carnea”, susţin cei doi crescători din Călăraşi.

Crescătorii constată cu amărăciune că dacă ar avea piaţă de desfacere, ar putea mări producţia de carne, pentru că stăpânesc tehnologia de creştere foarte bine. Sunt în discuţii avansate să încheie un parteneriat cu o firmă din Sibiu care are contract de livrare cu un lanţ de mari magazine, astfel încât să poată livra carne de iepure la intern.

BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale ­ energie regenerabilă. Tel. 0745048465 BH. Vând cultivator (prăşitoare) Komaromi­Gep model Big­Vario­standard 6 rânduri, tractat, 2 roţi cu anvelope late, rezervor 1.200 l, secţii şi sape oţel pătrat, sape rigide, elastice sau de bilonat, pentru ferme medii şi mari. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor purtat Agro Tom UP 2,5­4 m, cadru fix oţel profilat, nivelator reglabil, tăvălug platbandă oţel faţă/spate, tăvălug Crosskill, 5.900­ 10.500 euro +TVA, scormonitori urme la 600 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând extensie heder recoltat rapiţă Reptol ­ promoţie presezon, unic distribuitor Reptol în România, preţ de la 6.390 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066

DIVERSE

BV. Vând cartofi de consum şi cartofi de sămânţă. Tel. 0745104707 B. Vând linie semi­automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441 TM. Vând îngrăşământ foliar 100% românesc Polimet N­P2O5­K2O 12:6:8 cu microelemente chelatizate cu EDTA, Fe, Mn, Mg, Zn, Cu, Co, B, asimilare instantanee, doza: 1­1,5 l/ha (1 l Polimet la 300 l apă). Transport curier rapid. Tel. 0745777715

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista­ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328