Revista Ferma nr. 3 (15-28 februarie 2021)

ANUL XX

III • NR. 3

(274) • 15 -28 febru a

rie 2021

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

MARIUS BÎCU A DESCOPERIT CHIMIA UNEI AFACERI PROFITABILE Tractorul viitorului își caută autonomia deplină

18-21 Articolul ediţiei

36 Agricultura 4.0

Cum obținem miei de lapte pentru Paști?

100-101 Ovine şi caprine

Preţ: 9 lei

Editorial

ANUL XXIII • NR. 3 (274) • 15-28 februarie 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Şef lucrări dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei (275) va apărea în perioada 1-14 martie 2021

POLITICA DE DESCURAJARE A TÂNĂRULUI FERMIER

S

criem noi, jurnaliştii, de multe ori, că tânărul X sau Y a avut mare curaj atunci când s-a apucat de o afacere în agricultură. Şi nu întâmplător, că doar ştim bine care sunt metehnele bravilor decidenţi când vine vorba de susţinerea tinerilor în visul lor de a deveni fermieri.

Treaba asta cu încurajarea tânărului român dă bine şi la popor, şi la televizor şi mai ales în neobositele campanii, când satele noastre sunt pline ochi de culoare (politică!) şi distinsele voci electorale propovăduiesc binefacerile agriculturii şi bunăstarea celor care trudesc pentru plinătatea ogoarelor. Ei, dar când vine vremea faptelor, voinţa politică pare că se risipeşte până la epuizare iar mulţi dintre tinerii dornici de agricultură rămân cu ce-au plecat la drum: cu dorinţa. Şi uneori nici asta nu le mai rămâne, că li s-a făcut lehamite de la atâta încurajare.

Ar putea spune unii că agricultura nu se face aşteptând la mila Statului. Şi ar avea dreptate. Doar că, în cazul tinerilor fermieri, argumentele privind nevoia de susţinere merg mult mai departe în viitor şi ţin inclusiv de raţiuni precum siguranţa alimentară şi asigurarea generaţiei de mâine într-un domeniu de a cărui existenţă depindem noi toţi.

Preocupări europene. Îngrijorată de vârsta medie tot mai înaintată a europenilor ocupaţi în agricultură, Comisia Europeană vine cu propuneri clare, dar şi cu finanţare pentru proiectele care susţin instalarea tinerilor fermieri şi accesul acestora la măsuri de dezvoltare a fermelor. Doar că discrepanţele între definirea tipurilor de fermă, a fermierului activ şi impunerea unor limite de finanţare pentru tineri fac din directivele europene o misiune greu de concretizat în România.

Lipsa creditării este una dintre principalele probleme ale agriculturii de la noi, inclusiv în cazul tânărului fermier.

Condiţiile pentru obţinerea unui credit sunt aproape imposibil de îndeplinit atunci când porneşti de la zero. Dobân-

zile practicate de bănci în România sunt mari, garanţiile pretinse sunt exagerate şi, una peste alta, e greu să fii într-o competiţie directă cu confraţii vesteuropeni a căror activitate agricolă e văzută cu ochi buni de către finanţatori.

La noi se aruncă acum praf în ochi cu terenurile de la ADS, nişte resturi recuperate sau care n-au fost pe placul clientelei abonată la tortul public.

Educaţia, materie... opţională!

Ne-am zbătut şi noi, prin proiectul de susţinere a liceelor agricole, pentru modificarea legii educaţiei, astfel încât Ministerul Agriculturii să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar agricol. Şi tot aşteptăm să-l spună! Cu chiu, cu vai s-au alocat nişte bani pentru licee. Dar marea durere e că sunt desfiinţate clase de liceu acolo unde e nevoie de ele iar politica asta păguboasă va duce la o penurie şi mai mare de forţă de muncă specializată în agricultură. Cele două ministere (i) responsabile, Educaţia şi Agricultura, ar trebui să găsească urgent soluţii pentru corelarea claselor de liceu cu cerinţele de pe piaţa locală a muncii. Formarea generaţiei viitoare din agricultură pleacă de aici, din liceele cu profil agricol!

NICOLETA DRAGOMIR

Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

8

6 6 8 12 14 18 22 24 26 28 30 32 34

22

Actualitate

4 puncte de sprijin pentru ferma de familie Legea compostului: ce obligații au fermierii?

Agroinfo: Condiţii pentru subvenţiile APIA. Ce bani primesc fermierii?

Cât de bine prinde noua cooperativizare?

Marius Bîcu a descoperit chimia unei afaceri profitabile Aberaţia din Ordinul 180 OMG: noi autorizaţii pentru porumb şi soia în UE Decizie istorică privind hrana viitorului Cetățenii UE la putere Au început negocierile pentru recolta 2021 Un val de miere din China inundă lumea!

Să întindem o mână de ajutor tinerilor!

36

Agricultura 4.0

36 Tractorul viitorului își caută autonomia deplină 38 Drona a intrat în raza de acțiune a legii!

76

41 3 criterii de alegere a mașinii de erbicidat 42 Inovaţii pentru zootehnia de mâine 46 Ași la producția de porumb în SUA

50

Cultura mare

50 Ce strategii fac agronomii pentru un an rodnic?

54 Prețul grâului a atins limita maximă 58 Cum faci tehnologie fără cheltuieli inutile?

62 ACCPT testează hibrizii cu potențial de profit 66 Ai 10 motive să faci agricultură conservativă 70 Fermieri, fiți isteți, să nu pierdeți ce aveți!

72 Mana cartofului la timpul trecut 74 Cum afli instant când ai insecte în lan?

76

Horticultură

76 3 lucrări prioritare în solar 78 Tehnologie de vârf în legumicultura bio 80 Ferma cu rădăcini adânci și cu viitoru-n față

98

15-28 februarie 2021

36

82 Cum îngrijim pomii la desprimvărare?

84 Plante viguroase, de la transplantare la recoltare

86

Utilaje agricole

86 Semănat PROFI cu Vega 6 și Vega 8 88 Cum alegi cel mai bun tractor de mică putere? (II) 92 Noile încărcătoare Telemaster de la JCB 96 Valtra aniversează 70 de ani

98

Zootehnie

98 2 scheme de finanțare pentru vaca de carne 100 Cum obținem miei de lapte pentru Paști?

102 Cu ce și cât de des hrănim iezii?

104 4 măsuri apitehnice urgente în stupine

106

Mica publicitate

106 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

104

5

Ferma de familie

4 puncte de sprijin pentru ferma de familie

În Politica Agricolă Comună post-2020, ferma de familie este o prioritate.

Ce putem face pentru sectorul nostru cel mai vulnerabil şi în acelaşi timp cel mai competitiv? un articol de

PAULA CIUPAG mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

A

şteptăm Planul Național Strategic ca să mergem cu el la negocierile pentru noua PAC. Ne cunoaştem prea bine slăbiciunile (în 2016, mai mult de 3,236 milioane de exploataţii - 94,57% din numărul total de exploataţii - se încadrau în categoria sub 8.000 euro SO, iar peste 2,333 milioane de exploataţii nu valorau nici măcar 2.000 euro SO.), ne ştim la fel de bine şi potenţialul. Ce facem?

MĂSURI ESENŢIALE ÎN VIITOAREA PAC George Căţean, fermier din Braşov - Ferma Căţean - a subliniat patru mari direcţii în care ar trebui să fie sprijinită ferma de familie: O cofinanţare mai generoasă. „Dacă am pleca cu o cofinanţare mult mai scăzută din partea producătorului şi un aport mult mai mare din partea finanţatorului, atunci sigur vom vedea mai mulţi producători investind în procesare”.

1.

FERMA DE FAMILIE ARE VIITOR Una dintre temele de discuții din grupul nostru „Ferma de familie” de pe Facebook: „Aţi încercat în vreun fel să vă influenţaţi copiii să vă urmeze în activitate?” a primit răspunsuri încurajatoare din partea fermierilor. Scanează codul QR și vezi ce au scris membrii comunității online „Ferma de familie”!

15-28 februarie 2021

Sursa foto: www.canva.com

6

2.

Condiţii de creditare mai avantajoase. „Am putea organiza instrumente naţionale care să-i ajute financiar: creditarea să fie mult mai uşor accesibilă, garantarea creditelor de asemenea. Pe persoană fizică, creditarea este mult limitată, avem nevoie ca aceşti producători să se comporte ca nişte antreprenori”.

Legislaţie mai flexibilă. „De exemplu, în ceea ce priveşte etichetarea, putem începe cu un nou cadru legislativ care să reglementeze sectorul alimentar: mai multă flexibilitate pentru micii producători, dar în acelaşi timp să ţinem cont de reguli şi să nu punem în pericol siguranţa consumatorului. În momentul de faţă, legislaţia este unitară pentru toată lumea şi nu ţine cont de profilul producătorului”.

Campanii de informare şi consiliere. „Fie că vorbim despre pro-

3.

4.

ducători, fermieri sau mici antreprenori care vor să-şi desfăşoare activitatea în mediul rural, ei trebuie consiliaţi. Trebuie să ştie ce posibilităţi de finanţare au, e nevoie de sprijinul unui consultant care să le asigure atât pregătirea proiectelor, cât şi partea de implementare şi postimplementare, au nevoie de acces la informaţiile care ţin de organizare”.

PASUL SPRE PROCESARE Potrivit lui George Cățean, micii fermieri trebuie ajutați să facă acea conversie de la producători de materie primă la producători de produs finit, iar noile strategii precum „Green Deal” sau „De la fermă la consumator” ar trebui să fie cunoscute de fermierii mari şi mici deopotrivă: „să vedem în ele nu noi cadre legislative care vin să ne constrângă, ci oportunităţi pe care le putem fructifica”.

7

UX – O lume a preciziei Masina de erbicidat tractată

I

3.200 l – 11.200 l

I

15 m – 40 m

» DUS Sistem de circulatie cu presiune » Ghidare automată a rampei

Ghidarea precisă a rampei cu sistemul de ghidare a automatic al distanțelor DistanceControl poate fi sporită în continuare pentru rampe cu lățimi mari și terenuri în pantă cu ajutorul sistemului de ghidare a rampei ContourControl activ în combinație cu amortizarea vibrațiilor active SwingStop.

» Punte viratoare cu AutoTrail

Pentru urmărirea precisă a urmelor tractorului – chiar și pe terenurile deluroase.

» Control automat a secțiuniilor de 50 cm

Comutare precisă la capăt de lan și în terenuri ub formă de pană combinând GPS-Switch-ul automat de control al secțiuniilor pe lătimea de lucru și AmaSwitch sau AmaSelect controlul individual al duzei. » O reducere a utilizării agenților de protecție a plantelor de aproximativ 5 – 10 % în funcție de condiții

Sistemul de circulație a presiunii DUS asigură o concentrație uniformă a agentului de pulverizare.

» Manevrabilitate perfectă a rampei

Rampele cu designul aripii aeronavei sunt în același timp super-ușore și super-stabile. Suspensia rampei cu amortizare multiplă și montarea pe arc oferă un nivel extrem de constant a manevrabilitații rampei.

»

SmartCenter centru de operare Standard-Pack Funcționarea este asigurată în principal printr-o valvă de aspirație și o valvă de presiune în pachetul standard.

Comfort-Pack Un TwinTerminal 3.0 este de asemenea folosit ca standard în pachetul Comfort. În plus, este prevăzut cu oprire automată a umplerii pentru umplerea prin aspirație.

Comfort-Pack plus Operarea poate fi făcută și mai ușoară prin intermediul ecranului tactil mare de 7" din Comfort-Pack plus. În acest caz, numai funcția trebuie selectată pentru a acționa automat supapele respective.

AmaTron 4 terminal ISOBUS

AMAZONE România: Liviu Zimcea • liviu.zimcea@amazone.ro • Mobil 0723/491223 Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 | Cornel Chiuaru • Est • cornel.chiuaru@amazone.ro • Tel. 0730/290290

for Innovation | amazone.ro

Dosar Ferma

Legea compostului: ce obligații au fermierii?

E în vigoare, dar fără norme tehnice de aplicare.

Un lucru e clar: va fi pusă în funcțiune o adevărată industrie a compostului.

Fermierii pot să-l obțină în regie proprie.

O

lege elaborată și promulgată în 2020 și care ar trebui deja aplicată a produs panică în rândul agricultorilor români, unii arătându-și îngrijorarea pe rețelele de socializare.

Este vorba de Legea 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile.

INIȚIATORII POLITICI Legea a fost inițiată de mai mulți parlamentari PSD, cărora li s-au alăturat și un parlamentar de la UDMR, doi de la ALDE, unul de la PMP (aceste două ultime partide nu au mai intrat în noul legislativ), doi de la Minorități, doi neafiliați și încă doi de la USR, printre care și binecunoscutul activist de mediu Mihai Goțiu, care nu se mai regăsește în componența actualului Parlament, fiindcă nu a mai prins loc pe listele partidului său.

Aceștia au fost inițiatorii politici, dar legea a fost votată de tot plenul Camerei Deputaților, fără să existe un vot negativ sau o abținere! Așadar, legea a fost trimisă cu unanimitate

15-28 februarie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

COMPOSTUL DIN OGRADĂ Primarul comunei Ciugud, din județul Alba, Gheorghe Damian, a declarat pentru revista Ferma că este un susținător al compostării resturilor vegetale în ograda săteanului, chiar inițiind acțiuni în acest sens: ”le-am distribuit niște recipiente din plastic, în cadrul unui proiect european, dar le-am recomandat să sape o groapă în colțul grădinii și să depună acolo frunzele, crengile și alte resturi naturale. De ce să le dăm foc? Dacă luptăm cu încălzirea globală, atunci să o facem și aici, la țară, în ograda fiecăruia. Oamenii trebuie să înțeleagă de ce e bine să facă asta”.

Sursa foto: www.canva.com

8

președintelui Klaus Iohannis, care a promulgat-o imediat, și în 20 august a fost publicată în Monitorul Oficial, devenind Legea 181/2020.

CÂND VA PRODUCE EFECTE? Prevederile nu au fost aplicate instant: potrivit art. 18, legea urma să intre în vigoare după 6 luni de la publicarea în M.O., iar în acest interval Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au obligația să elaboreze și să aprobe prin ordin comun Normele tehnice. Lunile au trecut, iar din 20 februarie a.c., legea ar trebui să producă efecte. Surse din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au comunicat că normele tehnice sunt în curs de elaborare și vor fi făcute publice în curând.

COLECTARE SEPARATĂ Până atunci, haideți să vedem care sunt principalele prevederi și ce sancțiuni vor fi aplicate, atât persoanelor fizice, cât și celor ... ››› 10

9

Sursa foto: www.canva.com

10 Dosar Ferma

››› 8 ...juridice, în cazul nerespectării acestora. Mai întâi, legea are ca obiect ”stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activităților de gestionare a deșeurilor nepericuloase compostabile, prin reciclarea/valorificarea acestora folosind opțiunea de compostare/digestie anaerobă, în vederea protejării sănătății umane și a mediului înconjurător”. În acest sens, este obligatorie colectarea separată a deșeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din ușă în ușă sau prin aport voluntar. Categoriile de deșeuri destinate compostării/digestiei anaerobe ar trebui stabilite de cele două ministere precizate anterior, în cuprinsul normelor tehnice.

RISIPA UNOR DEȘEURI CU MARE VALOARE AGRICOLĂ Este evident că legiuitorul a avut în vedere eliminarea practicilor ”strămoșești” de ardere a frunzelor și crengilor din grădini și livezi sau de abandonare a acestora, de obicei pe spațiul public. În spiritul tendințelor europene, aceste resturi vegetale sunt deșeuri cu mare valoare agricolă, fiindcă din acestea poate fi obținut compostul, cu ajutorul căruia solul este fertilizat în mod natural. Prin ardere sunt distruse materii prime indispensabile îngrijirii solului și, deci, derulării unor cicluri de cultură de succes. Prin compostare, agricul-

COMPOST LA DOMICILIU Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeșeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plătește pentru cât arunci“ și să încurajeze compostarea individuală în gospo­ dăriile din mediul rural. Persoanele fizice și juridice care generează deșeuri biodegradabile au obligația să depună aceste deșeuri în spațiile indicate sau să le predea operatorilor autorizați pentru colectarea lor.

Compostarea este o tehnică de tratare a materialelor organice, un proces de obţinere a compostului folosit la îngrăşarea solului, este o metodă de reciclare a materiei organice şi a nutrienţilor, o cale de decontaminare a mediilor încărcate cu patogeni şi o strategie de eliminare a materialelor periculoase pentru om şi mediu. Obţinerea şi comercializarea compostului este o industrie profitabilă.

Scanează codul QR și vezi cum proce­ dează americanii!

15-28 februarie 2021

O INDUSTRIE PROFITABILĂ

torul evită să introducă în cultură substanțe chimice de sinteză, periculoase pentru mediu. Folosește ceea ce-i oferă natura, pe seama căreia se desfășoară toată activitatea sa.

RISCĂ AMENDĂ În cazul în care persoanele fizice sau juridice nu doresc să composteze în regie proprie aceste resturi vegetale, sunt obligate să le predea, probabil cu achitarea unei taxe, unor operatori autorizați pentru colectarea acestora. În caz contrar, riscă o amendă de la 500 la 800 de lei.

CALITATEA COMPOSTULUI SCOS PE PIAȚĂ Un lucru e clar: va fi pusă în funcțiune o adevărată industrie a compostului, care în final va scoate pe piață compostul necesar agriculturii. Produsul final va fi clasificat în trei categorii: A. de calitate foarte bună; B. de calitate bună; C. de calitate inferioară. Compostul nu poate conține substanțe străine care nu pot fi introduse în circuitul biologic, substanțe antigerminative, inhibitori de creștere, semințe de buruieni de carantină, respectiv părțile vegetative ale acestora, macro și microorganisme dăunătoare, contagioase din punct de vedere al sănătății umane, al animalelor și al plantelor, substanțe otrăvitoare, poluante și radioactive.

11

Pachetul de succes la cereale

Pachet cereale

Economisiți 10% din prețul produselor individuale!

Combaterea eficientă a bolilor și buruienilor la grâu și orz într-o singură trecere Aplicare până la apariția frunzei stindard Economie de bani și de timp

% 0 1 1

% 0

% 0 1 www.cropscience.bayer.ro

Utilizați în siguranță produsele de protecție a plantelor. Citiți întotdeauna înaintea utilizării eticheta produsului și informațiile despre produs.

12 Agroinfo

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

CONDIŢII PENTRU SUBVENŢIILE APIA

CE BANI PRIMESC FERMIERII? Cererile unice de plată pentru subvenţiile APIA din acest an se depun începând din 1 martie şi până pe 15 mai 2021, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă care stabileşte condiţiile de acordare a subvenţiilor agricole pentru anii 2021-2022, publicat de MADR. Din bani europeni, fermierii vor primi plata unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru înverzire, plata pentru tinerii fermieri, sprijinul cuplat (vegetal şi zootehnic) şi plata pentru micii fermieri. Pentru sprijinul cuplat vor fi alocaţi 15% din banii pentru plăţi directe, din care cel puțin 2% pentru culturi proteice.

Din bugetul naţional, fermierii vor primi, în continuare, ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal şi zootehnic, însă sumele totale vor fi de maximum 50% din sumele autorizate de Comisia Europeană pentru anul 2013.

Criteriile de eligibilitate pentru toate schemele de plăţi vor fi stabilite prin ordin de ministru.

Erori care nu vor fi sancţionate. Anul acesta, APIA nu va sancţiona la plată fermierii pentru terenurile pentru care se constată diferenţe de amplasament sau de mărime a parcelelor faţă de anii anteriori, ca urmare a cadastrării terenurilor.

De asemenea, primăriile nu au voie să condiţioneze eliberarea adeverinţei de la Registrul agricol de plata impozitelor sau taxelor locale şi trebuie să transmită direct adeverinţele către centrele APIA.

15-28 februarie 2021

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură!

Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

„Pragul” de 5.000 de euro.

Condiţii pentru persoanele fizice şi juridice Cum dovediţi la APIA că sunteţi fermieri activi şi aveţi dreptul la subvenţii!

Daţi alarma la APIA dacă vă aflaţi într­una dintre aceste situaţii!

7 cazuri de forţă majoră care vă salvează banii pe 2021.

Ce suprafeţe nu sunt eligibile la plata subvenţiilor pe suprafaţă în 2021?

Terenuri pentru care APIA nu achită plata pe hectar!

Milioane de euro din bani europeni, blocate.

Explicaţiile ministrului Adrian Oros Avizul care pune frână ajutorului de 300.000 de euro/fermier! În ce caz puteţi pierde toţi banii APIA la preluarea unei ferme?

Reguli pentru transferul de exploataţie agricolă!

Cine este secretarul de stat susţinut de UDMR la Agricultură?

Nou secretar de stat în Ministerul Agriculturii!

Scanează codul QR și citește știrea integral!

Agroinfo

Decizie oficială a Comisiei Europene!

FERMIERII POT PRIMI AJUTOARE COVID-19 ŞI ÎN 2021 Comisia Europeană a decis să prelungească acordarea ajutoarelor Covid-19 şi pentru anul 2021, iar plafonul maxim a fost dublat. Astfel, întreprinderile din domeniul producţiei primare de produse agricole pot primi maximum 225.000 euro (anterior 100.000 euro), iar cele din acvacultură şi pescuit - maximum 270.000 euro (anterior 120.000 euro).

Acest sprijin poate fi combinat cu ajutoare de minimis ce nu pot depăşi 25.000 euro/întreprindere din sectorul agricol, respectiv 30.000 euro/întreprindere din sectorul pescuitului şi acvaculturii, pe o perioadă de trei exerciţii financiare.

De asemenea, Comisia va permite Statelor Membre UE ca, până la 31 decembrie 2022, să convertească forme rambursabile de ajutoare (garanţii, împrumuturi, avansuri rambursabile) acordate în temeiul cadrului temporar Covid-19, în alte forme de ajutor, cum ar fi granturile directe.

Reguli noi pentru creşterea suinelor

FERMELE CU PESTE 5 PORCI TREBUIE AUTORIZATE MADR va modifica Ordinul 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României, după ce ANSVSA a propus ca toate exploataţiile în care sunt crescuţi mai mult de cinci porci, inclusiv cele de tip A şi cele cu sistem semideschis, să fie autorizate sanitar-veterinar.

Un proiect publicat de MADR stabileşte că toate fermele care deţin peste 5 capete de suine vor fi considerate exploataţii comerciale, înregistrate în SNIIA, obligate să respecte normele sanitare veterinare de biosecuritate şi, obligatoriu, autorizate sanitar-veterinar, iar crescătorii trebuie să se înregistreze la registrul comerţului ca PFA, ÎI, ÎF sau persoane juridice.

OMADR 538, în vigoare din noiembrie 2019, prevede că fermele mici de creştere a suinelor (tip A, cu 6-65 capete), precum şi fermele de Bazna şi Mangaliţa trebuie doar înregistrate, nu autorizate sanitar-veterinar.

Subvenţii APIA pentru anul 2020

CÂȚI FERMIERI SUNT AUTORIZAŢI LA PLATĂ?

APIA a anunţat că, până pe 1 februarie 2021, a autorizat la plata subvenţiilor 767.907 de fermieri, reprezentând 93,54% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în 2020. Suma totală autorizată la plată este de 2,14 miliarde de euro.

Până la 1 februarie, pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) - bovine de lapte şi de carne, bivoliţe, ovine şi viermi de mătase - APIA a autorizat la plată 162,62 milioane de euro.

Potrivit datelor Asociaţiei Crescătorilor de Bovine de Carne din România (ACBCR), din 2015 până în 2020, efectivele de bovine pentru care a fost plătit SCZ au crescut de la 8.003 capete la 70.942 capete taurine de carne, respectiv de la 83.783 capete la 261.702 capete vaci de lapte.

Sprijinul cuplat în sectorul vegetal va ajunge la fermieri abia din aprilie, iar ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) vor putea fi plătite doar după aprobarea bugetului de stat pe anul 2021.

13

14 Dosar Ferma

Cât de bine prinde noua cooperativizare?

Conștienți că numai împreună își pot apăra interesele, având și unele facilități, tot mai mulți fermieri s-au reunit în forme asociative. Cooperative, grupuri, organizații... Ce au ales?

C

ooperativizarea de tip nou diferă radical de cea făcută de regimul comunist, cu forța și, uneori, cu consecințe tragice pentru cei care s-au împotrivit. Să spunem că noua cooperativizare seamănă foarte mult cu inițiativele avute de săteni înainte de Primul Război Mondial și în perioada interbelică, fiindcă au existat și au funcționat și atunci cooperative agricole în România, nu le-au inventat comuniștii. Ei au preluat acest model de organizare, l-au extins și l-au impus contrar voinței proprietarilor, care s-au văzut rămași fără pământ, fără animale și fără unelte.

Adică deposedați de avere.

Acum, într-o societate liberă, unde proprietatea este garantată prin constituție, fermierii se reunesc în cooperative prin voință proprie, încercând astfel să cheltuiască mai puțin pentru relansarea ciclului agricol și să vândă recolta/pro-

CEL MAI COOPERATIVIZAT JUDEȚ În anul 2019, potrivit datelor furnizate pentru revista Ferma de Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), au fost funcționale în România 1485 de cooperative agricole. Să notăm că 212 au fost radiate, dizolvate sau au avut activitatea întreruptă.

Dintre cele 1485 funcționale, cele mai multe s-au aflat în județele Teleorman (81), Dolj (80) și Olt (62).

Cele mai puține, în Sibiu (8), Ilfov (11) și Tulcea (12).

15-28 februarie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ducția în condiții avantajoase.

PROFIT DE LA ZERO LA MILIOANE DE LEI Este, cred eu, interesant să urmărim în Registrul Cooperativelor Agricole profitul acestora, așa cum reiese din bilanțul contabil depus numai de unele dintre acestea, fiindcă, trebuie să precizez, sunt destule entități care nu au depus bilanțul contabil. Mai adaug că Registrul Cooperativelor Agricole este un document public care poate fi consultat pe site-ul Ministerului Agriculturii.

Cooperativa Agricolă ”Arieșul Apuseni”, de pildă, a raportat un profit de 301.255 de lei. Acesta este cel mai mare profit raportat de o cooperativă din

județul Alba, sediul acesteia fiind în orașul Câmpeni. Profit de peste 1 milion de lei a avut cooperativa ”Stoian Land” din județul Constanța, mai exact 1.400.081 lei. Cooperativa ”Bio Cătina” din județul Dâmbovița a raportat un profit și mai mare, 1.273.053 lei. Cel mai mare profit la nivel național a fost înregistrat de Cooperativa ”Agro Edimar”, din localitatea Iecea Mare, jud.

Timiș - 2.510.153 lei. Peste un milion de lei profit au mai raportat Cooperativa Integrată ”Țara Mea”, din Gara Banca, jud. Vaslui, 1.502.259 lei, și cooperativa ”Bioprod” din loc. Colibași, jud. Giurgiu, 1.044.368 lei. Cele mai multe, însă, au avut profit de doar câteva zeci de mii de lei sau chiar zero.

GRUPURILE DE PRODUCĂTORI Pe lângă cooperative, în România și în celelalte state membre ale Uniunii Europene sunt active grupurile de producători și organizațiile de producători, forme de organizare juridică pentru care au optat unii fermieri în încercarea de a-și găsi ... ››› 16

15

16 Dosar Ferma SCUTIRI DE LA PLATA IMPOZITULUI

››› 14 ... loc pe piață și de a accesa fonduri europene. Grupurile de producători au ca fundament legislativ O.G. 37/2005. În conformitate cu prevederile acestei ordonanţe, pot fi recunoscute ca grupuri de producători persoanele juridice constituite din producători agricoli şi silvici.

Pot fi recunoscute ca grupuri de producători următoarele forme juridice: a) societăţi comerciale; b) societăţi agricole şi alte forme de asociere în agricultură; c) asociaţii şi fundaţii; d) cooperative agricole; e) orice altă formă juridică de asociere, conform legislaţiei în vigoare.

Potrivit datelor publicate pe site-ul MADR, în România au fost înregistrate după 2005, anul când a apărut ordonanța, 254 de grupuri de producători, dar unele dintre acestea, între timp, au primit decizie de retragere.

DE CE ATÂT DE PUȚINE GRUPURI FAȚĂ DE COOPERATIVE? Diferența majoră între numărul cooperativelor și al grupurilor de producători este explicată prin faptul că din cooperativele agricole pot face parte și persoanele fizice, în timp ce grupurile de producători sunt înființate de persoane juridice. Legea permite și cooperativelor să fie recunoscute ca grupuri de producători, dar foarte puține au fost recunoscute ca atare. Printre acestea se află, de pildă, Cooperativa ”Bovis Alba Transilvania”, care a primit aviz de recunoaștere în

15-28 februarie 2021

Sursa foto: Facebook - Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic

Ministerul Agriculturii a publicat joi, 28 ianuarie 2021, pe site-ul oficial, un proiect de Ordin care stabilește criteriile și modalitățile potrivit cărora fermierii membri într-o cooperativă și cooperativele agricole beneficiază de scutiri la plata impozitului pe profit, pe terenuri agricole și pe clădiri. Scanează codul QR, citește docu­ mentul aflat în con­ sultare publică pe site­ul MADR și vezi dacă te încadrezi!

2018 pentru producția de lapte și produse lactate.

DE LA COOPERATIVĂ, LA ORGANIZAȚIE Organizațiile de producători sunt de inspirație europeană. Uniunea Europeană recunoaște rolul special jucat de organizațiile de producători și poate solicita ca acestea să fie recunoscute în statul membru în care sunt stabilite.

Organizațiile de producători pot lua diferite forme juridice, inclusiv de cooperative agricole. În România sunt înregistrate 23 de organizații de producători din domeniul legume-fructe, iar dintre acestea una singură este cooperativă agricolă, și anume Cooperativa Agricolă ”Gheorghe Doja” din jud. Ialomița, specializată în producția de pepeni.

BANI DOAR PRIN PILONUL I ”Deocamdată, pentru noi nu e un mare avantaj că am fost recunoscuți

ca organizație de producători, fiindcă noi, ca organizație, suntem obligați să accesăm fondurile europene prin pilonul I, iar aici procentul de acoperire este mic, de maxim 8% din Valoarea Producției Comercializate (VPC), adică 4% pentru membru și 4% pentru organizație. Sperăm ca pe viitor să avem și noi acces la Pilonul II și să putem să accesăm bani să ne dezvoltăm. Cooperativa noastră are 10 membri: persoane fizice, P.F.A., Î.I. și S.R.L. Membrii au reușit să acceseze fonduri europene prin Pilonul II. Deținem două depozite, de aproape 3000 mp în total”, mi-a spus Florin Ion, președintele cooperativei ialomițene ”Gheorghe Doja”.

S-a înființat prima cooperativă țărănească online din România.

Scanează codul QR și află detalii!

17

18 Articolul ediţiei

Marius Bîcu a descoperit chimia unei afaceri profitabile Marius Bîcu creşte vaci de lapte în inima Transilvaniei şi a cucerit Europa cu brânzeturile sale de la ”Ferma cu omenie”. un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S

e spune că ar fi mai uşor să vinzi gheaţă eschimoşilor decât brânză francezilor, recunoscuţi pentru gusturile deosebit de rafinate şi standardele de calitate pe care le impun. Marius Bîcu este un afacerist de primă mână care a reuşit să le sucească mintea francezilor, şi nu doar lor, cu brânza de burduf şi alte bunătăţi neaoşe de pe la noi. De partea de procesare se ocupă însă fiul său, pe care tot Marius îl cheamă, în timp ce el administrează ferma de vaci de lapte. ÎNTÂLNIREA CU AGRICULTURA Unul dintre puţinele mari businessuri din industria lactatelor cu acţionariat românesc care nu au fost „înghiţite” de companiile multinaţionale, Unilact Transilvania din comuna Unirea, judeţul Alba, este o afacere de familie fondată în 1993 de către Marius Bîcu, inginer chimist de profesie, dar cu fler antreprenorial foarte dezvoltat. După ani de cercetare, timp în care a obţinut şi câteva brevete de inventator, acesta s-a reorientat spre agricultură, forţat fiind şi de schimbările socio-economice care au marcat România imediat după căderea regimului comunist. Pe structura fostului CAP din localitate, a înfiinţat, împreună cu fratele său, o fermă zootehnică specializată pe

15-28 februarie 2021

creşterea vacilor de lapte. Până în anul 2000 aceasta a fost mai mult o activitate de hobby, pentru că în tot acest timp a continuat să practice meseria de bază.

Abia apoi s-a apucat serios de lucrat pământul şi creşterea animalelor.

Astăzi deţine un efectiv de peste 400 de vaci din rasele Holstein şi Bălţată Românească, din care 230 de exemplare la muls, şi are în exploatare

o suprafaţă de 750 de hectare, inclusiv 200 de hectare cu păşune.

INVESTIŢII DE MILIOANE DE EURO Deşi o mare parte din investiţii le-a realizat cu bani proprii, a reuşit să atragă şi ceva fonduri europene. În anul 2000 s-a numărat printre primii... ››› 20

Articolul ediţiei 19

Investim în fiecare an un minim de 200.000 de euro. Aici înainte erau nişte grajduri părăsite şi dărăpănate iar noi am reconstruit totul de la zero MARIUS BÎCU

Proprietarul Unilact Transilvania

20 Articolul ediţiei

››› 18 ... români care au accesat un proiect SAPARD. A obţinut atunci suma de 250.000 de euro, bani care au avut ca destinaţie înfiinţarea unei fabrici de procesare a laptelui, dată în funcţiune doi ani mai târziu. Ulterior, a mai câştigat un proiect SAPARD pentru retehnologizarea liniei de producţie şi un altul (în 2007) pentru achiziţia de utilaje agricole, în valoare de 300.000 de euro. „În ultimii doi ani am mers pe profit din exploatare, ceea ce este foarte bine, pentru că subvenţiile au venit ca un bonus pentru noi. Chiar şi în 2020, care a fost un an foarte greu, am încheiat pe plus”, a constatat proprietarul Unilact Transilvania.

15-28 februarie 2021

OBIECTIV: ÎNJUMĂTĂŢIREA TIMPULUI DE MULS Următoarea investiţie majoră va fi într-o staţie de muls mai performantă. „Cu noua sală de muls, de tip brăduleţ cu 2x10 posturi, urmărim să reducem la două ore timpul de muls pentru întreg efectivul de animale. Astăzi, cu instalaţia 2x6 pe care o avem, întreg procesul durează 4 ore. Astfel vacile vor avea timp să consume o cantitate mai mare de furaje, ceea ce va duce automat la o creştere a producţiei”, susţine Bîcu senior. În prezent, producţia medie zilnică pe cap de animal este de 29,6 litri.

Desigur, cele mai performante vaci

dau şi 60 de litri. Este vorba de exemplare din rasa Holstein, care constituie aproximativ 75% din efectiv. Restul de 25% sunt Bălţată Românească.

Nucleul de Holstein a fost achiziţionat din Franţa şi Olanda.

Tot la capitolul planuri de viitor se înscrie dorinţa de a construi un depozit frigorific. Terenul a fost deja achiziţionat pe platforma Soda Ocna Mureş.

Momentan, produsele sunt depozitate într-un spaţiu închiriat în Cluj. Pe cele două hectare recent cumpărate, Marius junior are de gând chiar să-şi deschidă un nou punct de lucru, întrucât la fabrica de lapte din Unirea nu mai există posibilitate de extindere.

70% DIN PRODUCŢIE PLEACĂ LA EXPORT Zilnic, la fabrica din Unirea se procesează 15.000 de litri de lapte, dar numai 6.000 sunt colectaţi din ferma proprie, diferenţa fiind achiziţionată de la crescătorii de animale din zonă.

Produsele de la ”Ferma cu omenie” sunt accesibile consumatorului român prin intermediul marilor lanţuri de retail. Dar numai o mică parte, pentru că circa 70% din producţie este destinată exportului. „La început, strategia noastră s-a bazat pe participarea la marile târguri şi expoziţii de pe continent iar azi am ajuns să exportăm în 12 ţări din Uniunea Europeană. În timp, am renunţat însă la unele produse pentru că am considerat că nu sunt suficient de rentabile. Ne-am axat pe acele produse

Articolul ediţiei 21 înaripate le produc în fiecare zi nu sunt deloc neglijabile. „Din păcate, nu avem soluţii. Pe lângă faptul că sunt purtători de boli, porumbeii fură din hrana vacilor. Zilnic estimez o pierdere de 200 kilograme de furaje din cauza asta. Unde mai pui că fac mizerie şi îndepărtează mâncarea de locul de furajare. Cineva chiar ne-a sugerat la un moment dat să montăm ghimpi în toată ferma ca pe monumentele istorice”, susţine inginerul zootehnist, conştient pe undeva că nu poate câştiga această bătălie.

Iulia Cruciu care ne aduc profit”, ne-a explicat antreprenorul.

CEA MAI BUNĂ BRÂNZĂ DE BURDUF DIN LUME Brânza de burduf este una dintre cele mai căutate şi apreciate produse

MONITORIZAREA EFECTIVULUI Ferma societăţii Unilact Transilvania a achiziţionat şi un soft de monitorizare individuală a animalelor, prin care sunt urmăriţi diferiţi parametri privind starea de sănătate, perioada optimă de montă, etc. Despre utilitatea acestui sistem inteligent în fermă ne-a vorbit Marius Ganea. Revenim cu detalii în numărul viitor al revistei Ferma.

de la ”Ferma cu omenie”. „Trei ani la rând, brânza noastră de burduf a fost declarată cea mai bună din România. Şi dacă ne gândim că acest tip de brânză se produce doar la noi în ţară, putem spune că e cea mai gustoasă din lume”, afirmă Iulia Cruciu, care ne-a întâmpinat la magazinul de prezentare a produselor de la ”Ferma cu omenie”. Dacă în ţări precum Italia, Spania şi Marea Britanie, unde ajung o parte din produse, a contat foarte mult faptul că acolo trăiesc comunităţi importante de români, în Franţa şi Germania cererea a fost motivată exclusiv de calitate.

PORUMBEII SUNT O PACOSTE O mare bătaie de cap pentru şeful fermei zootehnice, Marius Ganea, este prezenţa porumbeilor, care nu doar că împrăştie furajele animalelor, dar le şi consumă. Pagubele pe care aceste

OAIA, CA O NECESITATE Pe lângă vaci, Marius Ganea are în îngrijire şi circa 700 de oi, care vara sunt ţinute pe păşune. O parte din exemplare, cele din rasa Cap negru german, au fost aduse din Ungaria. Acestea au fost infuzate cu oile noastre autohtone, Ţigaie ruginie şi Ţurcană, pentru a creşte procentul de carne din carcasă. „Noi am cumpărat oi din necesitate.

Pentru că în zona noastră sunt foarte mulţi crescători şi la început ne trezeam tot timpul că oile ne distrug culturile. Dar de când avem oile noastre, am scăpat de aceste probleme”, a constatat cu satisfacţie şeful de fermă. Acesta se plânge însă de faptul că la noi în ţară nu există posibilitatea de a efectua controlul oficial pentru certificarea produşilor, chiar dacă exemplarele sunt din rasă pură. Perspectiva apropierii Paştelui reprezintă, totuşi, o rază de speranţă. În toamnă, îşi aminteşte el, mieii se vindeau şi cu 10 lei kilogramul în această zonă.

22 Dosar Ferma

Aberaţia din Ordinul 180 Obligativitatea genotipării berbecilor folosiţi la reproducţie, impusă de Ministerul Agriculturii prin Ordinul 180/2020, încurcă şi mai mult activitatea crescătorilor de ovine.

D

eşi în esenţă intenţiile autorităţilor erau bune şi vizau în special eradicarea scrapiei la specia ovine, în realitate situaţia este destul de confuză şi creează destule probleme pentru majoritatea crescătorilor din ţară.

LIPSEȘTE INFRASTRUCTURA PENTRU TESTAREA TUTUROR ANIMALELOR Coordonator al registrului genealogic pentru rasa Ţurcană, în numele Asociaţiei "Păstorul Crişana" din Arad, Andreea Dagău, consideră inaplicabilă soluţia propusă de Ministerul Agriculturii prin Ordinul nr. 180 din 30.06.2020, care modifică substanţial condiţiile de autorizare a berbecilor pentru monta naturală. Argumentând, aceasta spune că la nivel naţional nu există constituită infrastructura pentru testarea unui număr foarte mare de animale, atât pentru filiaţie, cât şi pentru determinarea scrapiei. „Noi avem 39 de asociaţii afiliate, care însumează 1,2 milioane de animale. La ora actuală nu există destule laboratoare acreditate RENAR şi nici suficiente kituri de testare. Conform legislaţiei europene, testele de confirmare a filiaţiei se fac

15-28 februarie 2021

un articol de

între societatea de ameliorare şi fermier”, afirmă Andreea Dagău.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

COSTURI ÎN PLUS Potrivit acesteia, societatea de ameliorare culege datele de reproducţie prin registrele de montă şi fătare şi efectuează controalele pe teren. Prin înscrisurile din registrul de montă şi fătare, fermierul îşi asumă corectitudinea lucrărilor efectuate în ferma lui. „Noi nu putem sta în ferma omului pentru a determina pentru fiecare animal care este tatăl şi mama.

E o aberaţie solicitarea testelor de

LIVIU GORDEA

în două situaţii: când masculii se folosesc la însămânţare artificială, ceea ce în asociaţia noastră încă nu se practică, respectiv în caz de soluţionare de litigii

Rezultatele (testelor ­ n.r.) au venit după ce berbecii au fost folosiţi pentru montă, au avut loc chiar şi fătările.

Atunci cum justifică autorităţile statului că vor să eradicăm această boală dacă nu sunt în stare să se ţină de program?!

ANDREEA DAGĂU

Coordonator al Registrului Genealogic al rasei Țurcană, deținut de Asociaţia "Păstorul Crişana" din Arad

Dosar Ferma 23 paternitate pentru întreg efectivul.

Fermierii au destule probleme pe cap ca să mai venim noi să le impunem aceste testări pe care oricum ei ar trebui să le suporte ca şi costuri”, susţine specialista.

ZECI DE MII DE BERBECI În 2020, în registrul genealogic condus de "Păstorul Crişana" existau nu mai puţin de 35.000 de masculi, acceptaţi la reproducţie în programul de ameliorare. Soluţia era ca toţi să fie testaţi, pentru a avea rezultate în ameliorare iar testarea să fie finalizată până la începerea campaniei de montă.

Apoi, anual, testele urmau să fie efectuate atât pe masculii care intră la reproducţie, cât şi pe femele, pentru a potrivi perechile astfel încât să se elimine din populaţie gena VRQ (asociată cu susceptibilitatea crescută la scrapie). Aceasta presupune însă un volum mare de testare, zeci de mii de teste anual. Scopul selecţiei este de a obţine reproducători purtători de progres genetic, obligatoriu sănătoşi!

REZULTATELE TESTĂRII AU VENIT DUPĂ... UN AN Pentru un singur test de filiaţie, fermierii plătesc peste 400 de lei, preţ care include trei probe de sânge (mamă, tată şi produs). Iar statul nu subvenţionează aceste cheltuieli. Nici măcar nu se pot deconta. „Orice fermier doreşte să aibă în ferma lui animale sănătoase. Să le genotipeze pentru scrapie. Există în Planul naţional strategic al ANSVSA-ului obiectivul de eradicare a scrapiei. Noi, ca asociaţie, în 2019 am fost obligaţi să genotipăm 5 la sută din efectivul de animale în laboratorul ANZ-ului. O parte din rezultate le-am primit după vreo două luni de zile şi o parte după un an şi ceva”, spune coordonatorul Registrului Genealogic pentru rasa Ţurcană.

PROCES PE ROL Între timp, societăţile de ameliorare, cele recunoscute şi afișate de ANZ pe site, au dat în judecată Ministerul Agriculturii şi Agenţia Naţională pentru Zootehnie, solicitând suspendarea

sau anularea OM 180. „Există câteva articole în acest ordin care contravin legii zootehniei şi regulamentului european. Această suspendare a fost pronunţată înainte de sărbătorile de iarnă dar acum se judecă recursul.

Societăţile îşi doresc un pachet legislativ bazat pe aplicabilitate şi coroborare a actelor normative în România, pe când autorităţile statului insistă pe aceste două lucruri, paternitate şi genotipare. Sperăm să reuşim să ne impunem punctul de vedere. Problema este că autorităţile nu au încredere în crescătorii de animale”, consideră Andreea Dagău.

Genotiparea berbecilor este o bătaie de cap și o cheltuială în plus. Scanează codul QR și vezi care sunt cele mai puternice ar­ gumente ale oieri­ lor care se opun măsurii impuse de MADR.

Marian Gheorghe

Daniel Poiana

Telefon: +40 724 524614 E-Mail: m.gheorghe@lemken.com

Telefon: +40 737 505113 E-Mail: d.poiana@lemken.com

24 Europa agricolă

pagină realizată de LIVIU GORDEA

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Legislaţia OMG: liber la import, interzis la cultivare

NOI AUTORIZAŢII PENTRU PORUMB ŞI SOIA ÎN UE Comisia Europeană a autorizat de curând cinci culturi modificate genetic (3 varietăţi de porumb şi 2 de soia) şi a reînnoit autorizaţia pentru trei hibrizi de porumb utilizaţi pentru hrană şi furaje. Toate acestea au trecut printr-o procedură de autorizare cuprinzătoare şi strictă, inclusiv o evaluare ştiinţifică favorabilă din partea Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA). Deciziile de autorizare nu acoperă însă cultivarea, ceea ce înseamnă că statele membre vor putea doar importa aceste varietăţi de porumb şi soia modificate genetic. Autorizaţiile sunt valabile pentru o perioadă de zece ani şi orice produs obţinut din aceste OMG-uri va face obiectul normelor stricte ale UE privind etichetarea şi trasabilitatea.

Statele europene au păreri împărţite faţă de organismele modificate genetic, chiar dacă acestea sunt cultivate pe scară largă în America şi Asia. În ultimii ani, în Uniunea Europeană doar patru OMG-uri au fost autorizate pentru cultură, însă doar unul singur mai este cultivat şi în prezent, soiul de porumb MON810, dezvoltat de compania americană Monsanto.

Preşedintele CEJA şi-a anunţat demisia

TINERII FERMIERI EUROPENI AU UN NOU LIDER Jannes Maes a renunţat la funcţia de preşedinte al Consiliului European al Tinerilor Fermieri (CEJA), pentru a urmări o nouă oportunitate în cariera profesională. Până la viitoarele alegeri, programate în iunie 2021, poziţia aceasta va fi preluată de către vice-preşedintele Samuel Masse (foto).

Membru al Consiliului CEJA din 2015, Maes fusese ales în iunie 2019 preşedinte CEJA pentru al doilea mandat. Până la alegeri, Masse şi-a propus să continue eforturile de lobby ale organizaţiei pentru a face auzită vocea tinerilor fermieri pe arena europeană. „În următoarele săptămâni se va pune un accent deosebit pe planul de redresare a UE şi pe planurile strategice naţionale ale viitoarei politici agricole comune”, a precizat acesta, care este viticultor în sudul Franţei.

Consiliul European al Tinerilor Fermieri reprezintă interesele politice ale aproximativ 2 milioane de tineri fermieri din întreaga Europă. Principalele sale obiective sunt facilitarea instalării tinerilor fermieri, informarea şi instruirea acestora, precum şi acţionarea ca un forum pentru comunicare şi dialog între ei.

Prognoze optimiste privid balanţa comercială a UE

EXPORTUL DE PRODUSE AGROALIMENTARE CREȘTE Agenda comercială a UE va avea un impact global pozitiv asupra economiei şi a sectorului agroalimentar din UE, potrivit unui recent studiu publicat de Comisia Europeană. Astfel, se aşteaptă ca acordurile comerciale să conducă la o majorare substanţială a exporturilor UE de produse agroalimentare și creşteri mai limitate ale importurilor, deci, în ansamblu, o balanţă comercială pozitivă. Studiul confirmă, de asemenea, că abordarea UE de a limita volumul de importuri cu taxe vamale mai mici (prin intermediul contingentelor tarifare) este cea mai bună decizie în vederea protejării anumitor sectoare agroalimentare vulnerabile din UE. Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, este de părere că succesul comerţului cu produse agricole al UE reflectă competitivitatea sectorului. „Reformele politicii agricole comune au contribuit în mare măsură la acest lucru, fiind susţinute de o reputaţie globală a produselor UE ca fiind sigure, nutritive, de înaltă calitate şi obţinute în mod durabil”, a declarat polonezul.

15-28 februarie 2021

25

Cadru patentat, rabatabil pentru lățime în transport 3 metri și cu posibilitatea de a modifica hidraulic distanța între rânduri de la 45 cm până la 75 cm , din 5 în 5 cm.

26 Europa agricolă

pagină realizată de LIVIU GORDEA

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Decizie istorică privind hrana viitorului

PRIMELE INSECTE APROBATE PENTRU CONSUM UMAN Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a aprobat, la mijlocul lunii ianuarie a.c., utilizarea ca aliment pentru consum uman a viermilor de făină.

Anunţul marchează un pas semnificativ pentru viitorul alimentelor pe bază de insecte, deoarece avizele ştiinţifice ale EFSA sprijină factorii de decizie care autorizează produsele din insecte pentru piaţa europeană, constituind prima evaluare completă a unui produs alimentar propus din insecte.

Ermolaos Ververis, chimist şi om de ştiinţă în domeniul alimentar la EFSA, care a coordonat primul aviz adoptat privind insectele ca hrană nouă, consideră o adevărată provocare caracterizarea compoziţiei produselor alimentare derivate din insecte. „Înţelegerea microbiologiei lor este esenţială, având în vedere şi faptul că întreaga insectă este consumată. Formulările pe bază de insecte pot avea un conţinut ridicat de proteine, deşi nivelurile adevărate de proteine pot fi supraestimate atunci când chitina, o componentă majoră a exoscheletului insectelor, este prezentă”, susţine specialistul EFSA.

Despăgubiri pentru Brexit

IRLANDA VA PRIMI UN MILIARD DE EURO DE LA UE Una dintre cele mai afectate ţări după ieşirea Marii Britanii din UE, Irlanda, ar urma să obţină 1,05 miliarde de euro din rezerva de ajustare privind Brexit, sumă ce reprezintă 25% din fondul disponibil anul acesta. O ţară cu mai puţin de 3 procente din populaţia UE, Irlanda are cel mai mult de pierdut dintre toate statele membre UE din cauza Brexitului, datorită proximităţii şi a dinamicii schimburilor comerciale cu Regatul Unit.

Rezerva de ajustare la Brexit ar trebui să acopere cheltuielile pentru a contracara consecinţele negative ale Brexitului în toate statele membre pe o perioadă de 30 de luni. Cea mai mare parte din sumă, respectiv 5,4 miliarde euro, va fi alocată prin prefinanţare în acest an, calculată pe baza impactului preconizat al sfârşitului perioadei de tranziţie asupra economiei fiecărui stat membru, luând în considerare gradul relativ de integrare economică cu Marea Britanie. Aceasta include comerţul cu bunuri şi servicii şi implicaţiile negative asupra sectorului pescuitului din Uniune.

Potrivit propunerii, României i-ar reveni un sprijin de 28,5 milioane de euro în etapa de prefinanţare.

O nouă identitate, o nouă strategie de business

ECPA DEVINE CROPLIFE EUROPE

Abordând o nouă strategie de business, pentru a include domenii de activitate precum agricultura digitală şi de precizie, inovaţia biotehnologică a plantelor, precum şi biopesticide alături de pesticidele convenţionale, Asociaţia Europeană pentru Protecţia Culturilor (ECPA) a devenit acum CropLife Europe. Această schimbare are loc într-un moment în care instituţiile europene şi guvernele naţionale solicită din ce în ce mai mult sistemului agroalimentar să adopte un model mai durabil de producere a alimentelor. „Suntem de părere că acest lucru se poate realiza cel mai bine printr-o abordare holistică, astfel încât o asociaţie activă care reprezintă o serie de tehnologii sub un singur acoperiş va fi mai bine echipată pentru a oferi soluţiile integrate necesare, pentru o agricultură mai durabilă şi pentru a răspunde cerinţelor în schimbare rapidă venite din partea societăţii şi a politicilor aflate în evoluţie continuă”, a declarat Géraldine Kutas, directorul general al CropLife Europe.

15-28 februarie 2021

27

28 Europa agricolă

Cetățenii UE la putere

Ce cred europenii despre politicile agricole şi de mediu? Cel mai recent studiu Eurobarometru relevă o perspectivă interesantă asupra punctelor de vedere ale cetăţenilor UE.

M

ai mult de jumătate dintre cetăţenii Uniunii Europene (55%) consideră că agricultura a adus deja o contribuţie semnificativă la acţiunea împotriva schimbărilor climatice. Majoritatea cred că fermierii trebuie să se schimbe şi se consideră pregătiţi să plătească mai mult pentru acest obiectiv. Sondajul arată că preocupările de mediu - cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, protejarea resurselor naturale şi îmbunătăţirea biodiversităţii - au devenit o prioritate din ce în ce mai importantă pentru cetăţeni.

FOCUS PE SCHIMBAREA PRACTICILOR AGRICOLE În timp ce 42% dintre europeni consideră că agricultura este una dintre cauzele majore ale schimbărilor climatice (în creştere de la 29% în 2010), majoritatea acestora (69%) sunt de acord că fermierii din UE trebuie să schimbe modul în care lucrează pentru a combate fenomenul chiar dacă acest lucru înseamnă că agricultura UE va fi mai puţin competitivă, menţionează sondajul realizat în perioada august - septembrie 2020, la care au răspuns peste 27.000 de cetăţeni din toate ţările UE.

15-28 februarie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SUBVENŢIONAREA SĂ CONTINUE Cu toate acestea, 66% sunt pregătiţi să plătească cu 10% mai mult pentru produsele agricole care sunt obţinute într-un mod care le limitează amprenta de carbon. Aproximativ şapte din zece europeni consideră că Politica Agricolă Comună (PAC) contribuie la gestionarea durabilă a resurselor naturale (70%) şi la lupta împotriva schimbărilor climatice (69%).

92% din respondenţi s-au pronunţat în favoarea ideii ca UE să continue subvenţionarea fermierilor care desfăşoară practici agricole benefice pentru climă şi mediu.

Circa 52% dintre participanţii la sondaj cred că protejarea mediului şi combaterea schimbărilor climatice ar trebui să fie principala prioritate a PAC.

Eurobarometrul arată, aşadar, o conştientizare crescândă în rândul consumatorilor cu privire la interacţiunea dintre agricultură şi mediu.

IAU FERMIERII SUFICIENȚI BANI? În ceea ce priveşte sprijinul financiar acordat agricultorilor de către PAC, aproape jumătate din cetăţenii UE (47%) consideră că nivelul subvenţiilor este echitabil, în timp ce un număr semnificativ crescut de cetăţeni consideră că nivelul este prea scăzut (39% din respondenţi au fost de această opinie în 2020, comparativ cu 26% în 2017). În plus, s-a observat că un număr tot mai mare de cetăţeni consideră că acest sprijin ar trebui să crească în următorii zece ani - 56% au susţinut această opinie în 2020, o creştere de 12% faţă de 2017 şi 27% faţă de 2007.

Sondajul de opinie realizat de Comisia Europeană arată că 90% dintre cetăţenii UE consideră că întărirea poziţiei fermierilor în lanţul de aprovizionare cu alimente este o prioritate.

ETICHETA ALIMENTELOR GARANTEAZĂ CALITATEA De asemenea, Eurobarometrul respectiv argumentează că 81% dintre cetăţenii UE consideră că este important ca alimentele lor să poarte o etichetă care să garanteze calitatea, deşi gradul de conştientizare a etichetării calităţii produselor agroalimentare în UE este în prezent destul de scăzut. 92% dintre europeni afirmă că asigurarea unei aprovizionări stabile cu alimente pentru UE este o prioritate importantă iar 62% dintre aceştia cred

Europa agricolă 29 că asigurarea producţiei de alimente sigure şi sănătoase de înaltă calitate ar trebui să fie principalul obiectiv al PAC. Deşi 81% dintre persoanele intervievate consideră că este important ca alimentele lor să poarte o etichetă care să garanteze calitatea, conştientizarea etichetelor de calitate ale UE a rămas relativ scăzută, între 14% şi 20%. Mai mulţi cetăţeni sunt acum conştienţi de logo-ul agriculturii ecologice al UE, 56% dintre respondenţi recunoscând logo-ul, o creştere de 29% faţă de 2017.

LANŢUL SCURT DE APROVIZIONARE Când vine vorba de achiziţia de alimente, sondajul a arătat că cetăţenii UE apreciază lanţurile scurte de aprovizionare - 87% dintre cei chestionaţi au considerat acest lucru ca fiind un factor important pentru achiziţia de alimente.

Totodată, se consideră important ca alimentele lor să fie produse într-un mod care respectă tradiţia şi „knowhow-ul” local (87%) şi provin dintr-o zonă geografică pe care o cunosc (81%), notează studiul european.

RESPONSABILITĂȚILE FERMIERILOR La întrebarea despre principalele responsabilităţi ale fermierilor, răspunsurile de top au inclus: 1. Furnizarea de alimente sigure şi sănătoase de înaltă calitate (54%); 2. Asigurarea bunăstării animalelor de fermă (30%); 3. Protejarea mediului şi combaterea schimbărilor climatice (27%).

30 Producții. Prețuri. Profit

Au început negocierile pentru recolta 2021 PIAȚA CEREALELOR (21- 27 IANUARIE 2021) Cotații la Bursa Română de Mărfuri pentru cereale, pe regiuni: Vest: grâu - 935 lei/t și porumb - 745 lei/t; Est: grâu - 1012 lei/t şi porumb - 802 lei/t; Sud: grâu - 964 lei/t și porumb - 852 lei/t; FOB Constanţa: porumb 955 lei /t.

Pe site-urile de mica publicitate, porumbul era ofertat cu 0,70 lei/kg (ştiuleţi, Hunedoara), 0,75 lei/kg luat din câmp (Făgăraş) şi 1,20 lei/kg în Brăila, iar porumbul bio - 2 lei/kg în Sibiu.

De asemenea, grâul costă puţin peste 1 leu/kg, iar floarea-soarelui: 2,20-2,30 lei/kg.

Pe judeţe, situaţia la porumb arată astfel: Botoşani: 1 leu/kg; Galaţi: 0,95 lei/kg; Vrancea: 1 leu/kg; Buzău: 1 leu/kg; Iaşi: 1 leu/kg, porumb din Republica Moldova; Brăila: 1,20 lei/kg; Constanţa: 1 leu/kg; Dâmboviţa: 0,85 lei; Călăraşi: 1 leu/kg; Gorj: 1 leu/kg; Bihor: 0,80 lei/kg; Braşov: 0,75 lei/kg, direct din câmp; Cluj­Napoca: 0,85 lei/kg; Mureş: 0,90 lei/kg; Maramureş: 0,80 lei/kg; Bistriţa­Năsăud: 0,85 lei - 1 leu/kg; Sălaj: 1 leu/kg; Timiş: 0,80 - 1 leu/kg.

15-28 februarie 2021

După un recul al preţurilor cerealelor, înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie, tranzacţiile au stagnat. Jucătorii din piaţa internă manifestă acum interes pentru noua recoltă de grâu. un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n pragul primăverii, piaţa cerealelor ”se mişcă”. Conform analizei lui Cezar Gheorghe, consultant la Casa de Trading a Fermierilor, după un mic recul, generat de lipsa cererii în bazinul Mării Negre şi de paritatea euro-dolar (1,2137 lei), preţul porumbului românesc creşte. În Portul Constanţa, la începutul lunii, tona de porumb era cotată la 212-214 euro. În schimb, fermierii cu stocuri au așteptări de 960-980 lei/tona.

GRÂUL E BINE COTAT “Prețurile grâului românesc (în paritatea CPT Constanța) au gravitat în jurul valorii de 225-228 euro/tonă. În continuare, pot varia în mod pozitiv sau negativ cu 2-3 unități. În piața internă, interesul procesatorilor rămâne constant, cu valori de 1.070-1.080 lei/tonă (echivalent 221,5 euro/tonă sau 269 dolari/tonă), în paritatea FCA ferme/siloz/bază. Pe lanțul de vânzare, intermediarii oferă, pentru loturile mici identificate în diverse locații,

circa 1.000 lei/tonă (205 euro/t). Pentru loturi mai mici, prețul poate fi mai mic”, precizează Cezar Gheorghe.

PE CE RECOLTĂ MIZĂM? România este creditată cu o suprafață de peste 2,1 milioane hectare însămânţate cu grâu, în creștere cu circa 100.000 ha faţă de sezonul precedent. Întrucât câmpurile arată bine spre foarte bine, la această dată (1 februarie a.c.), la o productivitate estimată de 4,73 t/ha, producția ar depăși cu 300.000 de tone bariera celor 10.000.000 de tone, cu un potențial de export de peste 6.000.000 de tone.

PRECAUȚI LA SEMNAREA CONTRACTELOR FORWARD Producătorii agricoli au început să semneze contractele forward la grâul din recolta 2021, cu o tendință de maxim 1-1,2 tone la hectar. Precauția devine un factor important în decizia de vânzare. Fermierii români s-au fript anul trecut cu contractele futures, acum suflă şi în iaurt! “E de preferat să vinzi în siguranță cu 3-4 euro mai puțin pe tonă sau să plătești o diferență de piață în caz de default generat de vreme?”, atrage atenția analistul Casei de Trading a Fermierilor.

Producții. Prețuri. Profit CAMPANIE DE CULES LA PORUMB ÎN TOIUL IERNII La începutul lunii februarie, în judeţul Alba, mai erau câteva sute de hectare cu porumb necules. Neavând utilaje sau condiții prielnice pentru a intra cu combinele în lan, cultivatorii care nu şi-au adunat recolta au câștigat, de fapt, economisind banii cu uscarea şi depozitarea recoltei. “Lăsând porumbul până la desprimăvărare, umiditatea din bob se reduce. Recolta nu ar mai trebui depozitată şi uscată, se păstrează mult mai bine decât în magazie şi se vinde mai bine din lan, la 65 de bani/kg”, susţin agricultorii din comuna Mihalț. Și în județele Cluj, Bihor şi Mureş se desfăşoară din plin recoltarea porumbului. “Trăim vremuri anormale, nimic nu mai e cum era, sezoanele nu mai există nici măcar calendaristic. Am avut o săptămână de Campanie de recoltat porumb, în zona noastră, cu multe zeci de hectare pe câmp. Și dacă în noiembrie umiditatea era 19, chiar și 23%, acum am recoltat cu 15 până la 17 la sută. Am trăit-o și pe asta!!”, scria pe

pagina de facebook agronomul Maria Pogăcian, din judeţul Mureş.

PREŢURI BUNE PENTRU CEI CARE VÂND IARNA Unii fermieri au păstrat recoltele pentru a le vinde iarna, când preţurile sunt mai atractive. Nina Gheorghiţă, din Roşiori (jud. Brăila), a depozitat 500 tone de cereale. La final de ianuarie a primit o ofertă bună de preț: 1 leu/kilogramul de grâu şi 0,95 lei/kg la porumb. Recolta de floarea-soarelui (100 tone) a comercializat-o la recoltare cu 1,6 şi 1,8 lei/kg.

PRODUCŢIA DE CEREALE, LA JUMĂTATEA LUI 2019 În 2020, producţia de porumb boabe a României a fost de 9,63 mil. tone, comparativ cu 17,43 mil. tone în 2019.

Suprafaţa însămânţată a fost de 2,61 mil. ha, iar randamentul la hectar a coborât la 3.695 kg, faţă de 6.508 kg.

Producţia de grâu a înregistrat un minus de aproape 41%, faţă de 2019, ajungând la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,088 milioane hectare şi o medie de 2.917 kg/ha, faţă de 4.749 kg/ha anul trecut.

Maria Pogăcian, din judeţul Mureş, la recoltat de porumb în luna ianuarie

31

32 Prețuri. Piețe. Tendințe

Un val de miere din China inundă lumea!

C

Mari organizații internaționale și naționale ale apicultorilor și fermierilor strigă în cor că mierea ieftină sosită din Asia afectează veniturile apicultorilor corecți.

hina este cel mai mare producător de miere de pe planetă (447.000 tone în 2018 ), dar este arătată cu degetul că exportă miere ieftină și de slabă calitate.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

VICTIMELE UNUI SISTEM LIPSIT DE SCRUPULE ”Au descoperit aceste țări noi tehnici de producere a mierii sau un mod nou de a se sustrage controlului calității?

Suntem siguri că oricare ar fi răspunsul, apicultorii din emisfera estică nu sunt ei responsabili în primul rând de fenomen, dar sunt, în multe cazuri, victime ale unui sistem lipsit de scrupule”, scriu autorii unui studiu Apimondia privind impactul economic al comerțului cu miere ieftină practicat de state din Asia asupra activității apicole din zece state de pe continentul american.

TOT MAI MULTĂ MIERE DIN IMPORT PE PIAȚA ROMÂNEASCĂ În Uniunea Europeană, situația nu este mai fericită. Producția europeană (259.000 tone în 2018) satisface numai

Sursa foto: www.canva.com

EXPORTURI MAI MARI CU 96% Pe scurt, furnizorii din China, deopotrivă cu exportatori din alte țări, cu precădere asiatice, sunt acuzați de concurență neloială! În ultimii zece ani, principalele zece țări exportatoare de miere din cele două Americi (Argentina, Brazilia, Canada, Mexic, Chile, Uruguay, Cuba, El Salvador, Guatemala și Nicaragua) și-au mărit exporturile cu doar 6,5%, cu o rată medie de creștere de 2.407 tone pe an. În această perioadă, au fost înregistrate creșteri uimitoare ale exporturilor din cele mai importante zece țări din emisfera estică: China, India, Ucraina, Vietnam, Thailanda, Turcia, Pakistan, Federația Rusă, Taiwan și Malaiezia, care și-au crescut exporturile totale de miere cu 95,8% în ultimii zece ani, cu o rată de creștere de 16.307 tone pe an.

un articol de

STELIAN RĂDESCU

15-28 februarie 2021

64% din consum. Diferența este acoperită cu miere din import, în special din aceleași țări menționate anterior.

Copa Cogeca a cerut autorităților europene să impună reguli mai clare privind etichetarea mierii, care să cuprindă menționarea țării de origine, și să controleze cu strictețe importurile din țările din afara Uniunii Europene.

MIERE FALSIFICATĂ Cea mai puternică organizație a fermierilor italieni, CIA-Agricultori, a semnalat anul trecut că piața italiană este invadată de miere care ajunge din China la prețuri foarte mici (1,24 euro/kg), o miere adulterată și amestecată cu miere naturală pentru a induce în eroare autoritățile de control. Mierea falsificată afectează puternic apicultura italiană, aceasta înregistrând pierderi de 70 de milioane de euro, în 2019, sectorul apicol fiind oricum afectat de intemperii, care au dus la prăbușirea producției cu 50%, potrivit publicației agricultura.it.

VOLUM DUBLU ÎN ROMÂNIA România a înregistrat în primele opt luni ale anului 2020 o dublare a importurilor de miere din țări terțe, față de aceeași perioadă a anului precedent. În intervalul ianuarie august 2019, pe piața românească au ajuns 700 tone de miere, din țări din afara spațiului comunitar. Anul acesta, în aceeași perioadă, am importat din țări terțe 1553 de tone.

Cu 121% mai mult!

Bilanț în stupină! Scanează codul QR și vezi ce ne­au declarat câțiva stupari experimentați despre greutățile sezonului apicol din anul 2020!

33

34 Tânăr fermier în România

Să întindem o mână de ajutor tinerilor!

Fermier la 65 de ani, Maria Luța propune argumente și soluții practice pentru atragerea cât mai multor tineri români, din țară sau din diaspora, în activitatea de creșterea animalelor.

P

e vrednica fermieră Maria Luța din județul Suceava v-am prezentat-o în numărul trecut al revistei. Femeia se gândește la viitor, la viitorul fermei pe care o administrează, al copiilor ei, dar și al tinerilor, cei care ar trebui să preia ștafeta în agricultura României. Iată ce facilități ar trebui să creeze statul român pentru a aduce tinerii în zootehnie.

Pămât și... susținere concretă și serioasă, suficientă și constantă. ”De exemplu, atunci când celălalt fiu al meu, Gică, împreună cu familia sa (este căsătorit cu o poloneză și au doi copii), și-a cumpărat propria casă în Londra, primarul respectivei comunități i-a transmis depeșă prin care l-a chemat la unul dintre serviciile Primăriei, spre a-i se oferi și un teren pentru a-și amenaja o grădină. Păi, la noi, te cheamă vreo autoritate publică să îți ofere teren?! Cred că ar trebui s-o facă!”, spune tranșant femeia.

Adăposturi publice pentru animale, cu îngrijitori angajați. ”Tot ca o soluție de susținere a tinerilor sau a celor care vor să crească animale, dar nu au teren și nici bani de investit în achiziționarea de pământ, m-am gândit să propun ca autoritățile să amenajeze anumite adăposturi publice, unde acei oameni să ducă ani-

1.

2.

15-28 februarie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

malele, primite sau pe care au reușit să le achiziționeze, uneori cu foarte mari eforturi financiare. Acolo, desigur, vor fi create locuri de muncă, iar proprietarul de animale ar trebui să primească, ritmic, anumite cantități

TINERII SPUN „PAS” AGRICULTURII În agricultura României, schimbul de generaţii se face destul de greu. De ce? Pentru că aşa cum se prezintă, sectorul agricol nu este atractiv pentru tineri. Apoi sunt prea puţini tinerii care preiau din mers o afacere de familie şi care au instrucţia necesară de a fi buni manageri.

Alte motive pentru care tinerii spun ”pas” agriculturii prezentăm într­un editorial semnat de Marian Mușat. Scanează codul QR!

de lapte, în funcție de efectivul trimis spre cazare și întreținere (număr, calitate, etc). Restul cantităților de lapte ar putea să fie reținut sub formă de plată a serviciilor publice prestate pentru proprietarul vacilor. Acesta, dacă vrea ca tot acolo să predea producția care i se cuvine, ar trebui să poată avea și o astfel de opțiune”, consideră Maria Luța.

Punct de procesare, depozitare și vânzare produse. ”Urmărind firul economic, ar fi necesar să se creeze și o unitate de procesare, un centru de depozitare și livrare a produselor sau, pur și simplu, să existe un contract de predare a laptelui materie primă către un procesator”, adaugă fermiera.

Condiții bune de trai în mediul rural. ”Cred că, în situația în care mulți tineri de azi provin din familii fără ferme, bani sau pământ, aceasta ar fi o sursă bună de venit și i-ar determina să rămână în sat, desigur, încurajați și de investițiile care s-ar face, în paralel, în infrastructură, educație, asistență medicală și zona cultural-socială din mediul rural”, opina bucovineanca.

Reportajul inedit în ferma Mariei Luța îl puteți urmări scanând codul QR alăturat.

3.

4.

35

36 Agricultura 4.0

Tractorul viitorului își caută autonomia deplină

De mai mulţi ani au apărut prototipuri ale unor tractoare autonome, dar planurile pe termen mediu ale principalilor producători de maşini agricole nu includ autonomia deplină.

P

otrivit unui studiu recent, "au­ tonomia relativă" este deja pre­ zentă în peste 70% dintre fermele agricole de peste 1000 de acri (circa 404 ha) din Statele Unite, sub forma ghidării automate prin GPS. Dar ziua în care fermierii vor privi "de la distanţă" cum tractoarele autonome lucrează singure pe câmp este încă departe.

Acum, principala problemă a dez­ voltării autovehiculelor autonome, în general, nu doar a maşinilor agricole, este securitatea rulării, a conducerii lor.

Camerele video şi senzorii pot îm­ bunătăți autonomia maşinilor agricole, iar datorită inteligenței artificiale şi a învăţării automate acestea devin tot mai "inteligente" şi preiau tot mai multe sarcini umane.

FĂRĂ ȘOFER ȘI CU 680 CP SUB CAPOTĂ Tractorul autonom prezentat de John Deere la Agritechnica 2019 (Hanovra, Germania) a însemnat mult mai mult decât ceea ce era de fapt (fizic) ­ o cabină, un rezervor de com­ bustibil și un motor. Tractorul auto­ nom John Deere

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cererea de mașini agricole autonome va depăși 3 milioane de unităţi și va ajunge la o valoare de piaţă de 180 miliarde de dolari până în 2024, estimează Global Market Insights

"POD"-UL INTELIGENT JOHN DEERE Unul dintre proiectele tangibile prezentate deja de către John Deere este un set de senzori şi de camere video („pod” ­ pachet/grup, așa cum îl numește compania), care poate fi conectat la tractoare pentru a asigura o funcționare autonomă.

Pachetul de senzori include şi trei seturi de camere video care pot pro­ duce imagine 3D și LiDAR. Prin com­ binarea unui astfel de pachet de sen­ zori şi camere video cu receptorul GPS, prezent deja pe multe tractoare dotate cu sistemul AutoTrac, inteligența arti­ ficială poate crea "imaginea mediului" din jurul tractorului şi poate determina mașina respectivă pentru a executa aproape orice sarcină.

ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

Scanează codul QR și vezi în video tractorul autonom de 680 CP prezentat de John Deere la Agritechnica 2019!

15-28 februarie 2021

a fost "o declarație" îndrăzneață a gigantului american despre ceea ce ar putea fi viitorul agriculturii. Şi John Deere are o serie de concepte despre cum ar putea arăta acel viitor.

STIAŢI CĂ?

• Până în anul 2030 vânzările de vehicule autonome din catego­ ria L3 şi L4 (autonomie ridicată) în China vor depăși 500.000 de unități, potrivit Deloitte, reţeaua internaţională pentru audit şi consultanţă financiară.

• Serviciul de "robotaxi" cu auto­ vehicule autonome a fost lansat în noiembrie 2019 de compania WeRide, cu sediul în Guangzhou (China). Acesta este primul serviciu "robotaxi" accesibil publicului din oraș şi acoperă o suprafață de 144 kmp în Guangzhou, districtul Huangpu. În primul an de func­ ționare, peste 60.000 de utilizatori au efectuat 147.128 de călătorii.

Agricultura 4.0 37 SIGURANȚA DEPLASĂRII Această tehnologie dezvoltată de John Deere a fost folosită pentru apli­ carea produselor de protecţia plantelor în livezi şi oferă o bună predictibilitate în acest stadiu de dezvoltare. Pentru astfel de lucrări, programul de condu­ cere autonomă "supraveghează" doar înaintarea tractorului şi distanţa faţă de rândurile laterale de pomi sau viţă­ de­vie. În timp ce, pentru lucrări agri­ cole care presupun ataşarea unui im­ plement în spatele tractorului (un plug, de exemplu), sistemul de conducere autonomă va trebui să controleze atât înaintarea tractorului, cât şi corecta activitate a utilajului, ceea ce necesită prelucrarea unui volum uriaş de date şi este mai greu de automatizat sarcina.

OBSTACOLELE - O PROVOCARE Spre deosebire de autovehicu­ lele autonome destinate transportului uman şi care circulă pe drumurile publice, maşinile agricole nu au o infra­ structură rutieră clasică ­ deplasarea şi activitatea lor se desfăşoară în câmp deschis, acolo unde pot să apară obs­ tacole neprevăzute.

Una dintre cele mai mari provocări pentru vehiculele autonome este să detecteze şi să oprească dacă există un obstacol real în faţa lor. Spre exemplu un tractor autonom se poate apropia la câţiva centimetri de un co­ pac, spre exemplu, dar trebuie să se oprească la câţiva metri de un om.

Practic, un vehicul autonom trebuie să detecteze obiectele în mişcare (sau care se pot deplasa) şi pericolele reale de cele inofensive sau nepericuloase.

Imagine realizată de sistemul LiDAR VEHICULE AUTONOME DE ÎNCHIRIAT Compania californiană Bear Flag Robotics dezvoltă tehnologie pentru conducerea autonomă şi intenţionează să vândă şi să închirieze tractoare au­ tonome în baza unui acord de servicii.

CE ESTE ȘI CUM FUNCȚIONEAZĂ TEHNOLOGIA LIDAR? Numit şi "laser radar", LiDAR (Light Detection And Ranging) este o metodă de teledetecție ce utilizează un fas­ cicul coerent de lumină sub forma unui laser pulsat pentru a măsura dis­ tanțe variabile. Similar cu un sistem radar, atunci când fasciculele de lu­ mină întâlnesc un obstacol, ele sunt reflectate şi o parte se întorc înapoi spre sistemul LiDAR. Aceste impulsuri de lumină ­ combinate cu alte date înregistrate de sistemul aerian ­ gene­

rează informații precise, de rezoluţie ridicată şi tridimensionale despre for­ ma și caracteristicile suprafeţei studi­ ate, realizând practic cartografierea detaliată a suprafeţei/terenului. Un instrument LiDAR constă, în principal, dintr­un laser, un scanner și un recep­ tor GPS specializat. Accesează codul QR și află în video cum și în ce domenii este utilizată tehno­ logia LiDAR!

Tractoarele autonome folosesc camere video, tehnologia LiDAR și radar pentru o conștientizare redundantă, de 360°, a situaţiilor din fermele agricole.

Toate aceste informaţii sunt integrate folosind un software pentru monitori­ zarea și comanda de la distanţă a flotei, instalat pe computer sau pe un dis­ pozitiv personal. Software­ul planifică "modelul" optim de acţiune a tractorului şi a implementului pe câmp și oferă analize predictive și post­rulare. Bear Flag Robotics a declarat că lucrează în prezent cu unii dintre cei mai mari fer­ mieri din California și Arizona.

Desigur, una dintre provocările cu care se confruntă startup­ul Bear Flag Robotics este aceea că există nu­ meroase alte companii care dezvoltă tehnologie pentru tractoarele auto­ nome, cei mai importanţi concurenți fiind John Deere şi Case IH.

38 Agricultura 4.0

Sursa foto: www.canva.com

Drona a intrat în raza de acțiune a legii!

Operatorii UAS trebuie să se înregistreze și să-și declare aeronavele. Înregistrarea operatorului, a aeronavelor fără pilot şi certificarea piloţilor se fac acum online.

N

oile reglementări europene rea­ firmă faptul că aeronavele fără pilot la bord (Unmanned Aircraft System ­ UAS), indiferent de masa lor, pot opera în același spațiu aerian al ce­ rului unic european ca şi aeronavele cu pilot la bord. Date fiind caracteristicile lor specifice, operațiunile UAS ar trebui să fie la fel de sigure ca şi cele din sec­ torul aviației cu pilot la bord.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 947/2019 al Comisiei Europene stabileşte normele și procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord, precum și pentru personalul, inclusiv pentru piloții la distanță, și pentru organizațiile implicate în respectivele operațiuni.

"Sistemul de aeronavă fără pilot la bord” (UAS) include și echipamen­ tul cu care acesta este comandat de la distanță. „Operator de sisteme de aeronave fără pilot la bord” („operator UAS”) este o persoană fizică sau juridică

15-28 februarie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

care operează sau intenționează să opereze unul sau mai multe UAS. CLASIFICAREA OPERAŢIUNILOR UAS Conform prevederilor Reg. UE 947/2019, dronele sunt clasificate în mai multe categorii după greutatea acestora, astfel: sub 250 g, între 250 g şi 2 kg și între 2 kg și 25 kg, iar operați­ unile UAS se efectuează în categoriile „deschise” (Open), „specifice” (Specific) şi „certificate” (Certified).

Categoria „deschise” nu nece­ sită o autorizație de operare pre­ alabilă și nici o declarație operațională din partea operatorului UAS înainte ca operațiunea să aibă loc. Se poate

1.

efectua cu aeronave fără pilot la bord cu o masă la decolare mai mică de 25 kg şi care păstrează o distanţă de siguranţă faţă de oameni şi nu zboară deasupra mulţimilor.

Categoria „specifice” necesită o autorizație de operare elibe­ rată de autoritatea competentă în te­ meiul articolului 12 sau o autorizație obținută în conformitate cu articolul 16 sau, în condițiile definite la articolul 5, alineatul (5), o declarație care trebuie întocmită de un operator UAS. Categoria „certificate” necesită certificarea UAS în temeiul Re­ gulamentului delegat (UE) 2019/945, precum și certificarea operatorului și, după caz, deținerea de către pilotul la distanță a unei licențe.

2.

3.

CUM TE ÎNSCRII ÎN PLATFORMA ONLINE AACR? Acum nu mai este necesară deplasa­ rea la Autoritatea Aeronautică ... ››› 40

Agricultura 4.0 39

40 Agricultura 4.0 ››› 38 ...Civilă Română (AACR) pentru înregistrarea operatorului şi a dronei.

Este obligatorie însă înregistrarea dronelor, indiferent de greutate, în plat­ forma AACR: https://rpas.ro/register.

După înregistrare, se emite un cod care se va printa și lipi pe dronă de către deținătorul acesteia.

EVALUAREA RISCURILOR Odată cu extinderea şi integrarea activităţii aeronavelor fără pilot la bord în acelaşi spaţiu aerian cu aeronavele cu pilot la bord, a apărut necesitatea realizării unor evaluări de risc înainte de obţinerea autorizaţiilor de zbor. Na­ tura activităţilor desfăşurate în cadrul operaţiunii UAS, mediul operaţional, caracteristicile tehnice ale aeronavei, precum şi competenţa personalului, toate acestea pot afecta siguranţa fiecărei etape a operaţiunii de zbor.

Trebuie găsit un echilibru între avantajele pe care le oferă noile teh­ nologii şi potenţialele probleme pe care acestea le generează.

SORA - SIGURANŢĂ GARANTATĂ SORA (Specific Operations Risk Assessment) este un proces complex, în mai multe etape, de identificare, evaluare şi analiză a riscului operaţi­ unilor efectuate de aeronavele fără pi­ lot, precum şi definirea mitigării riscu­ rilor pe care acestea le implică pentru a păstra un nivel de siguranţă ridicat, conform definiţiei din Regulamentul 947/2019, art. 11. În acelaşi timp, trebuie evaluată capacitatea de a face faţă unor eventuale condiţii nefavorabile de

15-28 februarie 2021

Sursa foto: www.canva.com

CONDIȚII ÎN FUNCȚIE DE GREUTATE Dronele cu greutatea sub 250 g, dotate cu cameră foto­video, pot fi folosite doar după înscrierea AACR și respectând condiții precum: ­ altitudine maximă: 120 m; ­ să nu zboare deasupra mulţimilor.

Pentru dronele cu greutatea mai mare de 250 g este necesară certifi­ carea pilotului, care se obține în urma unui examen online la AACR. În funcție de greutatea dronei şi de categorie (specifice sau certificate), zborurile trebuie anunțate telefonic, iar pentru anumite condiţii trebuie obți­ nută aprobare.

DEFINIŢII VLOS: „Operațiunea în raza vizuală” (Visual Line of Sight Operation) în care pilotul la distanță este capa­ bil să mențină în mod nemijlocit contactul vizual continuu cu aeronava fără pilot la bord și poate controla traiectoria de zbor a aeronavei fără pilot la bord în raport cu alte aeronave, persoane și obstacole pentru evitarea coliziunilor.

BVLOS: „Operațiunea în afara ra­ zei vizuale” (Beyond Visual Line of Sight Operation) nu se efectuează în VLOS. Operațiune autonomă: aeronava fără pilot la bord operează fără ca pilotul la distanță să poată interveni.

Scanează codul QR pentru a consulta legislaţia privind zborul dronelor în spațiul aerian european, precum şi alte informaţii utile!

operare şi sunt propuse posibile măsuri de diminuare strategică a riscurilor.

NOU: ASIGURĂRI PENTRU DRONE Utilizarea profesională a dronelor tinde să impună noi cerințe privind asigurarea aces­ tor activităţi. Iniţial, condiţiile de asigurare au fost derivate din poliţe de asigurare pentru aviaţia civilă, după care termenii s­au perfecţionat şi personalizat.

O asigurare pentru aeronavele fără pilot pot să acopere riscul clasic CASCO ­ pierderea fizică sau deteriorarea dronei în urma unui accident.

O altă secțiune este asigurarea răspunderii față de terți, prin care se acoperă toate sumele pentru care un operator este responsabil şi trebuie să le plătească terților ca daune compen­ satorii pentru vătămari corporale sau daune materiale. Acestea pot acoperi şi încălcarea vieţii private, respectiv divulgarea unor imagini considerate private.

La noi, asigurările pentru drone nu sunt încă obligatorii, dar, cu siguranţă, în special pentru activităţile comer­ ciale, vor deveni uzuale.

Agricultura 4.0 41

3 criterii de alegere a mașinii de erbicidat T

MET­urile sunt utilajele cele mai importante pentru a avea recolte productive și conforme.

Iată de ce anume trebuie să ții cont la achiziționarea unei mașini de stropit!

ratamentele fitosanitare, pre­ cum și aplicarea de îngrășăminte foliare sau lichide sunt lucrări importante în schema de cultură. De aceea, alegerea unui utilaj de stropit trebuie tratată cu aceeași importanță ca și achiziția tractorului, semănătorii sau a combinei.

CARE SUNT CELE MAI IMPORTANTE LUCRURI DE URMĂRIT LA ACHIZIȚIA UNUI UTILAJ DE STROPIT? Substanțele pe care le vom aplica cu utilajul reprezintă primul lucru la care ne gândim: trebuie să­l alegem pe cel care ne oferă cea

1.

un articol de

VANTAGE

mai multe pe această temă www.vantage-ro.com

mai bună aplicare în funcție de ne­ voile noastre ­ unele substanțe trebuie aplicate în picături foarte fine, iar alte în picături mai mari. Astfel, putem opta pentru utilajul care oferă debitul necesar la viteza dorită.

Timpul de răspuns al utilajului este un alt factor important: în câmp, va conta foarte mult timpul

2.

scurs între comanda de pornire sau oprire a stropirii și momentul când are loc efectiv. De exemplu, sistemul de circulare a lichidului, AGP de la Berthoud, îți oferă cel mai scurt timp între comandă și efect.

Controlul dozei și al secțiunilor.

Controlul cât mai multor secțiuni, efectuat în mod automat de către GPS, este foarte important pentru renta­ bilitatea fermei. Sistemul Spraytronic dezvoltat de către Berthoud merge și mai departe ­ îți permite să variezi doza duză cu duză sau chiar să închizi/ deschizi automat fiecare duză în mod independent.

3.

42 Agricultura 4.0

Inovaţii pentru zootehnia de mâine

Î

Două dintre medaliile de argint pentru inovaţie acordate la ediţia online a târgului EuroTier au fost atribuite pentru tehnologii din domeniul creşterii găinilor ouătoare.

n numărul precedent al revistei Ferma am scris despre inovaţiile de interes pentru crescătorii de vaci de lapte, noutăți premiate la EuroTier, expoziţia fanion a zootehniei cu im­ pact global, care din cauza pandemiei de coronavirus a avut loc, în premieră, în format digital. În cele ce urmează vom prezenta alte trei soluţii tehno­ logice medaliate cu argint de către comitetul de experţi desemnat de or­ ganizatori ­ DLG (Societatea Germană pentru Agricultură).

2 SOLUŢII INOVATIVE PENTRU CRESCĂTORII DE PĂSĂRI Două dintre soluţiile inovative care au stârnit interesul specialiştilor au fost dezvoltate pentru avicultură.

SELEGGT Circulus: genotiparea ouălor Sub acest nume, compania Respeggt GmbH a creat un dispozitiv de determinare a genului în oul de incubaţie. Marea noutate faţă de tehnologiile deja existente, inclusiv SELEGGT Acus, un alt echipament creat de grupul german, o reprezintă

1.

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

nivelul ridicat de automatizare. De fapt, SELEGGT Circulus nu necesită intervenţia omului, întregul proces de genotipare desfăşurându­se complet automatizat iar lichidul alantoic este prelevat acum fără contact.

Prin urmare, curăţarea acelor de prelevare este abandonată şi timpul de prelevare a fost redus la o secundă per ou! Pentru o zi de lucru de 20 de ore, cu trei schimburi, o astfel de uni­ tate are capacitatea săptămânală de a controla 360.000 de ouă de incubaţie, ceea ce reprezintă o creştere semnifi­ cativă a performanţei în comparaţie cu sistemul precedent. Pe lângă faptul că există riscul de a deteriora membrana alantoică, ceea ce poate reduce rata de eclozare, vechiul sistem are capa­ citatea de prelevare a probelor pentru numai 600 de ouă pe oră.

O CHESTIUNE DE ETICĂ...

Din motive de calitate a produsului şi de rentabilitate, genotiparea ouălor nu este adecvată pentru producerea cărnii de pasăre, motiv pentru care crescătorii sunt obligaţi, în majoritatea cazurilor, să renunţe la puii masculi.

Societatea şi politicienii doresc opri­ rea şi interzicerea totală a sacrificării puilor de sex masculin de o zi. Deter­ minarea sexului in ovo este conside­ rată o alternativă, analiza hormonală în a opta sau a noua zi de incubaţie fiind în prezent cea mai extinsă metodă dezvoltată şi utilizată comercial.

Eşantionarea neinvazivă şi capaci­ tatea orară mult crescută au creat condiţiile prealabile pentru înlocuirea sacrificării puilor de sex masculin în incubatoare, o practică universală, cu sexarea embrionilor in ovo. Aceas­ tă practică comună la nivel global reprezintă însă o dilemă etică pentru societate, pe care Respeggt a solu­ ţionat­o în cele din urmă printr­un proces brevetat.

Cum se derulează operațiunea poți vedea în filmulețul video, accesând codul QR. Sortarea ouălor de incubaţie Francezii de la Nectra SAS au fost şi ei răsplătiţi cu o medalie de argint la EuroTier, pentru un sistem inteligent de sortare a ouălor desti­ nate incubării, care promite să îm­ bunătăţească semnificativ procesul de lucru şi să reducă pierderile.

Ouăle de incubaţie de la fermele de creştere intensivă a păsărilor sunt sor­ tate în funcţie de calitate şi greutate înainte de a fi introduse în incubator. În plus, ouăle care nu sunt poziţionate corespunzător în tavă (cu polul bont orientat mai sus decât cel ascuţit) tre­ buiesc rotite. Acest lucru duce de obi­ cei la un număr mare de tăvi ... ››› 44

2.

SELEGGT Circulus

15-28 februarie 2021

Agricultura 4.0 43

44 Agricultura 4.0

››› 42 ...incomplete care necesită um­ plere manuală. De asemenea, ouăle se pot ciocni adesea pe banda de trans­ port, rezultând pierderi de producţie importante. În schimb, sistemul creat de Nectra plasează în mod automat ouăle în po­ ziţia corectă după ce au fost sortate individual în funcţie de calitate şi greutate. Ouăle sunt transferate ini­ ţial din tăvile de livrare în nişte cupe care se mişcă liber pe banda de transport. Aceste cupe sunt grupate şi pregătite pentru transferul în tăvile de incubaţie iar cupele goale sunt înde­ părtate automat şi înlocuite cu unele pline, astfel încât să nu apară goluri.

Sistemul reduce semnificativ proba­ bilitatea de a deteriora cojile de ou şi automatizează procesul de umplere a tăvilor de eclozare.

15-28 februarie 2021

APLICAREA PRECISĂ ȘI ÎN SIGURANȚĂ A GUNOIULUI DE GRAJD O altă inovaţie apreciată de către specialişti DLG la această ediţie online a EuroTier este cea dezvoltată de com­ pania Möscha, care a găsit o soluţie simplă dar extrem de eficientă pentru sistemele de împrăştiere a gunoiului de grajd lichid. Practic, aceasta a înlo­ cuit materialele metalice grele, din care sunt construite de obicei braţele de susţinere a ansamblului de aplicare a îngrăşămintelor lichide, cu plastic, rezultând un dispozitiv mult mai uşor şi cu un design minimalist prin care este distribuită pe sol materia orga­ nică, reducând substanţial greutatea întregului ansamblu. În afara economiilor de combustibil pe care le poate asigura un astfel de echipament, invenţia bavarezilor extinde

În fiecare an, câteva miliarde de pui de sex masculin obţinuţi din rasele de găini ouătoare sunt ucişi în întreaga lume, deoarece nu depun ouă şi nu prezintă interes economic pentru îngrăşare. Numai în Germania, aproximativ 45 de milioane de pui masculi de o zi sunt ucişi în fiecare an ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

posibilităţile de aplicare, deoarece sis­ temul poate fi montat cu uşurinţă pe remorci de dimensiuni mai mici care necesită o putere de tracţiune redusă şi poate fi utilizat în condiţii de teren acci­ dentat. Aplicarea gunoiului de grajd şi a reziduurilor de fermentaţie aproape de sol este foarte importantă din motive de protecţie a mediului şi a resurselor. Din cauza dimensiunii şi greutăţii braţelor, tehnologia actuală de împrăştiere atinge prea des limitele sale fizice, în special pe suprafeţele colinare.

Agricultura 4.0 45

46 Agricultura 4.0

Ași la producția de porumb în SUA

Corn Yield Contest oferă cultivatorilor de porumb din SUA șansa de a concura între ei şi de a obţine recunoaştere profesională, precum şi de a-şi perfecţiona tehnologiile de producţie.

D

e peste jumătate de secol, Con­ cursul naţional al cultivatorilor de porumb este cel mai popular pro­ gram al Asociației Naționale a Cultiva­ torilor de Porumb (NCGA) printre culti­ vatorii de porumb din Statele Unite. Cu toate că anul trecut a fost unul dificil pentru aceștia şi randamentul mediu general estimat a fost sub 5 t/ha,

CINE ESTE NCGA? Înființată în 1957, Asociația Națională a Cultivatorilor de Po­ rumb (NCGA) are aproape 40.000 de membri la nivel național și repre­ zintă interesele a peste 300.000 de fermieri din Statele Unite. NCGA și cele 50 de organizații statale afili­ ate lucrează împreună pentru a crea și dezvolta noi oportunități pentru cultivatorii de porumb.

15-28 februarie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

participanţii la concurs au avut rezul­ tate remarcabile.

Corn Yield Contest a fost conceput pentru a prezenta potențialul genetic de producție al noilor hibrizi, dar și ca o oportunitate de a învăța de la cei mai buni fermieri. ȘASE MARI CATEGORII Concursul se desfăşoară diferen­ ţiat, pe șase categorii principale: con­ venţional neirigat (A), fără arătură (no­till), neirigat (C), strip till, neirigat (E), no­till, irigat (G), strip till, irigat (H) şi convenţional, irigat (I). Primele trei categorii au câte o subcategorie

destinată fermierilor din zona central­ vestică ­ "centura porumbului", princi­ palele state producătoare de porumb (Wisconsin, Ohio, Missouri, Minnesota, Iowa, Indiana și Illinois): convenţional, neirigat (B), no­till, neirigat (D) şi strip till, ne­irigat (F).

Cei 27 de câștigători naționali, locu­ rile I­III la cele nouă categorii de pro­ ducție, au avut un randament mediu de peste 21.716 kg/ha.

Scanează codul QR și vezi lista câştigătorilor şi rezul­ tatele de producție la Corn Yield Contest 2020!

CU 29.877 KG/HA, UN HIBRID PIONEER A ÎNREGISTRAT CEA MAI MARE PRODUCȚIE În topul câștigătorilor Corn Yield Contest 2020 s­a plasat fermierul Don Stall, din Charlotte (Michigan), ... ››› 48

Agricultura 4.0 47

48 Agricultura 4.0 CÂȘTIGĂTORII CONCURSULUI ”CORN YIELD CONTEST 2020” LA NIVEL NAȚIONAL Categoria

Fermier

Loc., Stat

Brand

Cod hibrid

Producţie medie (kg/ha)

A ­ Convenţional, ne­irigat

Sam Santini

Stewartsville, NJ

B ­ Convenţional, neirigat

Kevin Kalb

Dubois, IN

DEKALB

DKC70­27RIB

23.904

DEKALB

DKC67­44RIB

24.147

C ­ Fără arătură (no­till), neirigat

Dan Gause Sr.

Scranton, SC

Pioneer

P1847VYHR

24.250

D ­ Fără arătură (no­till), neirigat

Shawn Kalb

Dubois, IN

DEKALB

DKC64­35RIB

20.615

E ­ Strip till, neirigat

Jeffrey K Barlieb

Stewartsville, NJ

Pioneer

P1197AMT

22.474

F ­ Strip till, neirigat

Brad Wehr

Jasper, IN

DEKALB

DKC65­95RIB

21.768

G ­ No­till, irigat

Blake E Johnson

Holdrege, NE

Pioneer

P1138AML

20.227

H ­ Strip till, irigat

Ben Kron

Evansville, IN

LG Seeds

LG62C35VT 2RIB

23.012

I ­ Convenţional irigat

Don Stall

Charlotte, MI

Pioneer

P0720AM

29.877

››› 46 ...care a obținut cea mai ridicată producție medie, 29.877 kg/ha, cu hibridul marca Pioneer® P0720AM™, la categoria convenţional irigat.

Fermierii care au cultivat hibrizi de porumb marca Pioneer® au câştigat cele mai importante premii, în total 13 trofee naționale și 219 premii la nivel de stat (locurile I­III).

Hibrizii de porumb Pioneer s­au cla­ sat pe primele 2 locuri în 41 de state.

Anul trecut a fost al patrulea an conse­ cutiv când un hibrid Pioneer a câștigat acest premiu la Corn Yield Contest.

Nu mai puţin de 203 hibrizi Pioneer s­au aflat printre câștigătorii de la nivel statal și național.

PERFORMANȚI ÎN CELE MAI DIFICILE CONDIȚII În ciuda condițiilor meteo extreme din multe zone, provocate de secetă sau

precipitaţii şi furtuni, fermierii au obținut, totuși, rezultate de producție impresio­ nante, dovadă a faptului că Pioneer are o gamă diversificată de hibrizi, dezvol­ taţi pentru a avea rezultate excelente în diferite condiții de cultură. „Felicităm toți câștigătorii concursului Corn Yield Contest organizat de NCGA, mulți dintre aceștia confruntându­se cu o multitu­ dine de provocări, dar reușind, totuși, să obțină aceste rezultate în mijlocul unei pandemii globale”, a declarat Judd O'Connor, președinte, U.S. Commercial Business, Corteva Agriscience. „Cei mai populari hibrizi de porumb Pioneer au câștigat majoritatea competițiilor între loturile participante, cu un avantaj me­ diu de producție de peste 2500 kg/ha, dar, dincolo de concursuri, mai im­ portant este că i­au ajutat pe fermieri să­ți atingă obiectivele de business”, a adăugat acesta.

Don Stall a obținut cea mai mare producție de porumb la Corn Yield Contest 2020

15-28 februarie 2021

ȘI DEKALB A AJUNS ÎN TOPUL CÂŞTIGĂTORILOR La nivel naţional, fermierii cultiva­ tori ai hibrizilor de porumb Dekalb şi­au adjudecat primele trei locuri, la două dintre categoriile rezervate fer­ mierilor din statele mari cultivatoare de porumb (IL, IN, IA, MN, MO, OH şi WI): convenţional neirigat (B) şi strip till neirigat (F), precum şi primul loc la ni­ vel naţional, la categoriile: convenţio­ nal neirigat (A) şi no­till, neirigat (D). În topul naţional al celor mai buni cultivatori de porumb (locurile I­III), alături de hibrizii Pioneer şi DEKALB, se mai află hibrizii AgriGold, Dyna­Gro şi LG Seeds.

MATERIE PRIMĂ PENTRU ETANOL • În sezonul 2020/2021 SUA au cul­ tivat peste 81 mil. ha cu porumb, producția totală estimată este de 360,22 mil. tone şi randamentul mediu de 4.445 kg/ha. Preţul mediu preconizat a se obţine la poarta fermei este de 106,68 dolari/tonă. (USDA) • Etanolul din porumb este un combustibil auto regenerabil, cu­ rat, cu un cost redus pentru con­ sumatori și care oferă un impuls economic important fermierilor și comunităților rurale. În prezent, în SUA, fiecare ga­ lon de combustibil auto conţine minim 10% etanol derivat din po­ rumb. Industria producătoare de etanol este al doilea cel mai mare "consumator" de porumb din SUA. Aproape 30% din porumbul recol­ tat în SUA este folosit pentru pro­ ducerea de etanol.

Agricultura 4.0 49

Ce strategii fac agronomii pentru un an rodnic?

Sursa foto: www.canva.com

50 Jurnal de fermă

Experiența anului trecut a adus și necaz, dar și multe învățăminte. Cum le vor folosi fermierii și ce măsuri preventive iau acum pentru a se proteja dacă va urma un an agricol la fel de greu?

L

a ieşirea din iarnă se prefigurează un sezon agricol normal. Preci­ pitaţiile căzute au fost aproape de normal, iar semănăturile de toamnă bine hrănite şi sănătoase aduc siguranţa de care au atâta nevoie cultivatorii.

BRĂILA A REDUS PONDEREA CULTURILOR DE TOAMNĂ Fermierii din partea de sud­est a ţării par a fi liniştiţi; iarna nu a fost lipsită de precipitaţii, iar culturile semănate în toamnă nu oferă motive de îngrijorare. „Până acum nu ne­am confruntat cu probleme de niciun fel. Faţă de anii tre­ cuţi, am schimbat ponderea culturilor de toamnă în structura de producţie.

Venind după un ciclu de trei ani cu lipsă de apă, am decis să reducem suprafaţa de grâu, în speranţa că în iarnă vor fi ceva mai multe precipitaţii şi o să avem şanse mai mari la culturile de primă­ vară”, ne­a declarat Nina Gheorghiţă, inginer agronom din Roşiori, judeţul Brăila, care lucrează o suprafaţă de

15-28 februarie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

peste 500 hectare de teren, mare parte preluat în arendă.

ROTAȚIA CULTURILOR CA MĂSURĂ ANTISECETĂ În toamnă a însămânţat doar 135 ha cu culturi de toamnă, mai puţin de o treime din suprafaţă. „Fiind o fermă amplasată la neirigat, ne dorim combaterea secetei şi a efectelor sale printr­o rotaţie eficientă a culturilor, adaptată zonei, având în ve­ dere că cerealele de toamnă valorifică cel mai bine precipitaţiile de peste iarnă.

De asemenea, este primul an când încercăm cu mazăre de toamnă, ţinând cont şi de faptul că preţul seminţei este unul foarte ridicat. Aşa că avem în testare o parcelă de circa opt hectare”, a precizat Nina Gheorghiţă.

La pregătirea patului germinativ terenul a fost fertilizat cu îngrăşăminte chimice complexe de tip DAP în doză de 150 kg/hectar. Plantele cultivate nu au avut de suferit de pe urma temperatu­ rilor de minus 14 grade C. De asemenea, există suficientă rezervă de apă în sol până la adâncimea de 30­40 cm. Însă, per total, deficitul se ridică totuși undeva la 200 mm.

Anul trecut am încercat să irig, dar n-am reuşit decât 50 ha pentru că nu a mai fost apă pe rețeaua de aducţiune.

Terenurile noastre sunt pe treapta a V-a de pompare.

La 18 martie, grâul era în agonie din cauza secetei NINA GHEORGHIŢĂ

Fermier din Roşiori, jud. Brăila

Jurnal de fermă 51

Arăturile de iarnă în ferma lui Constantin Epure

PREGĂTIRI PENTRU CAMPANIA DE IRIGAT Fermiera a accesat o linie de credit pentru investiţii prin programul IMM In­ vest şi a achiziţionat încă o motopompă. „Acum am 15 tamburi şi două moto­ pompe. Sper să reuşesc, din resurse proprii, să cumpăr o coloană de ţevi, supraterană, de 2000 metri liniari şi s­o pot folosi atunci când cedează cea sub­ terană, pentru a nu pierde timp preţios la irigat. Cei de la ANIF s­or pregăti ca de la 15 martie 2021 să avem apă pe canale, în caz contrar vom pierde cultura de grâu”, a precizat Nina Gheorghiţă.

VÂLCEA „AM ÎMPINS SEMĂNATUL PÂNĂ ÎN NOIEMBRIE” Nici producătorii agricoli vâlceni nu­şi fac griji în ceea ce priveşte sta­ rea culturilor de toamnă. „La ieşirea din iarnă, cerealele păioase şi rapiţa au intrat în diferite fenofaze vegeta­ tive. Cu grâul am avut ceva probleme la înfiinţare, pentru că a fost semănat etapizat, iar o parte a răsărit la intra­

rea în iarnă. Acum aşteptăm ieşirea din repausul vegetativ. Ca o apreciere generală, totu­i bine! Nu am emoţii pentru că nu au fost geruri care să pună în dificultate culturile”, ne­a declarat Constantin Epure, care lucrează 1.400 hectare de teren pe Valea Cernei.

Nici de tratamente fitosanitare nu a fost nevoie. A erbicidat doar primele semănături răsărite. „Nu am avut cine ştie ce atacuri ale bolilor şi dăunăto­ rilor, nici la rapiţă, nici la păioase. Din cauza schimbărilor climatice am căutat să împingem semănatul până spre no­ iembrie, să evităm răsărirea rapidă a plantelor şi atacuri ale agenţilor pato­ geni”, a precizat Constantin Epure.

PRECIPITAŢIILE AU ÎNTÂRZIAT ARĂTURILE În ferma vâlceană au fost cultivate circa 900 de hectare cu cereale păioa­ se de toamnă şi rapiţă. Deocamdată, anul are semne bune! “La noi a plouat permanent din luna noiembrie, aşa că am sărit de 300 litri de apă/mp. Din această cauză suntem în urmă ... ››› 52

52 Jurnal de fermă

PORUMBUL A IERNAT ÎN... CÂMP În judeţul Mureş, au căzut pre­ cipitaţii din abundenţă. De aceea, vremea instabilă a zădărnicit efor­ turile fermierilor de a încheia lu­ crările în timp util. La jumătatea lunii februarie, mai existau suprafeţe cu porumb nerecoltate, îndeosebi ale micilor cultivatori care nu dispun de maşini proprii de recoltare. În jurul comunei Sânpetru de Câmpie, sunt aproape 100 de hectare cu porumb la... iernare.

De asemenea, vremea potriv­ nică (ploi şi ninsori) a făcut ca şi arăturile adânci de toamnă să fie întârziate, producătorii agricoli aşteptând desprimăvărarea ca să poată intra cu utilajele în câmp. ››› 51 ... cu arăturile pentru culturile de primăvară. Am mai avea de brăzdat cam 300 hectare. Am băieţii la arat; dacă ne lasă vremea, până la 15 februarie vom încheia lucrarea în condiţii dificile şi cu consumuri specifice ceva mai mari”, ne­a declarat fermierul.

Specialistul a susţinut că în primă­ vară va fi nevoit să fertilizeze întrea­ ga suprafaţă cultivată cu nitrocalcar ­ îngrășământ azotos format dintr­un amestec anorganic de azotat de amo­ niu și dolomită (carbonat dublu de calciu și magneziu), în cantitate de 250 kg la hectar, pentru a reduce din pH­ul solului.

Cristian Pogăcian

15-28 februarie 2021

MUREŞ ACCENT PE LOTURILE SEMINCERE În judeţul mureşean, unii fermieri s­au specializat pe producerea de sămânţă. Unul dintre aceştia este un tânăr agronom: Cristian Pogăcian, din Sânpetru de Câmpie. Ferma lui se întinde pe 650 hectare. Culturile de toamnă ­ grâu, triticale, lucernă, spar­ cetă (loturi semincere) şi rapiţă ­ ocupă aproximativ jumătate din suprafaţă. În toamnă, la pregătirea patului germi­ nativ a fertilizat terenul cu 200 kg/ha îngrăşăminte chimice complexe NPK 20:20:0. „Rapiţa este destul de

măricică; a acoperit terenul încă din toamnă. Orzul şi triticalele au înfrăţit corespunzător şi arată foarte bine. În schimb, grâul l­am semănat târziu, cumva în afara epocii optime, de aceea avem suprafeţe de grâu niţel întârziate în dezvoltare. Însă nu­mi fac probleme, au fost ani când plantele de grâu au răsărit în luna martie!”, ne­a declarat tânărul, descendent al unei familii de specialişti în agricultură.

TRATAMENTE LA ACOPERIRE „La păioase nu am aplicat trata­ mente. În schimb, la rapiţă am interve­ nit cu Galera Super, un erbicid cu apli­ care foliară care combate buruienile dicotile anuale şi perene, şi cu Caramba 60 SL, fungicid pe bază de metconazol, cu acțiune sistemică și efect în princi­ pal preventiv, dar şi cu rol de regulator de creștere. De asemenea, am aplicat şi insecticidul Lamdex Extra. Ţinând cont de experienţa anilor trecuţi, tratamen­ tele au avut un rol preventiv, de acope­ rire”, a susţinut cultivatorul.

La desprimăvărare, Cristian Pogăci­ an va fertiliza fazial culturile cu 150 kg/ha azotat de amoniu sau uree (100­110 kg/ha, în funcţie de solă). În plus, cultura de rapiţă va beneficia de azot şi sulf.

53

Prețul grâului a atins limita maximă

Sursa foto: www.canva.com

54 Bursa agricolă

Taxele de export impuse de Rusia și achizițiile sporite ale Chinei au dat "aripi" pieței mondiale a grâului.

Ce se întâmplă cu celelalte produse agricole pe bursele internaționale?

P

rețul grâului la Bursa din Paris, pentru martie 2021, a crescut puternic în primele săptămâni ale anului, până la 226 și chiar 232 euro/ tonă. În ultimele zile ale lunii ianuarie, se pare că a atins o limită maximă și acum se tranzacționează lateral. De asemenea, la Bursa de la Chicago, după un nivel minim de 176,37 dolari/tonă (la sfârșitul lunii iunie), valoarea a cres­ cut până la 235,20 dolari/tonă pen­ tru grâul din martie (2021). În prezent (04.02.2012), preţul grâului din SUA se menţine la 235­238 dolari/tonă. În emisfera sudică recoltarea grâu­ lui se face în primul trimiestru al anului iar campania din Australia (în special) este foarte importantă pentru evoluţia din următoarele săptămâni ale preţului internaţional la grâu.

PRODUCŢIE BUNĂ, STOCURI SUFICIENTE Sezonul 2019/2020 s­a încheiat cu o producţie mondială de 764 milioane de tone de grâu şi un consum total de 741 milioane de tone. La finalul sezonului trecut (30 iunie 2020), stocul mondial

15-28 februarie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

era de 300 milioane de tone, raportul stoc/consum fiind de 40,5%. În ianuarie, Departamentul SUA pentru Agricultură (USDA) aprecia că şi în sezonul 2020/2021 se va menţine această tendinţă pozitivă. Producţia mondială de grâu va fi de 773 milioane de tone, iar consumul total de 755 de milioane de tone. Astfel, la finalul se­ zonului curent stocul mondial de grâu va fi de aproape 313 milioane de tone.

A DOUA CEA MAI BUNĂ RECOLTĂ În statele UE­27, conform estimărilor oficiale ale Comisiei Europene, pro­ ducţia de grâu din 2020 (inclusiv grâu durum) a fost de 138,5 milioane de tone, a doua cea mai bună recoltă din toate timpurile. Doar în sezonul 2014/2015, producţia de grâu a fost mai bună. Pen­ tru sezonul 2020/2021, estimarea din

ianuarie a Comisiei privind producţia de grâu a statelor UE­27 este de numai 123,7 milioane de tone.

CHINA ÎŞI TRIPLEAZĂ IMPORTURILE DE PORUMB Autorităţile de la Beijing prog­ nozează că va importa 22 mil. tone de porumb pentru sezonul actual (2020/2021), depășind de trei ori recor­ dul anterior din 2019/20. Astfel, China este pe cale să depășească UE în topul celor mai mari importatori de porumb din lume. În sezonul 2019/2020, im­ porturile de porumb ale UE au fost de 19 mil. tone.

PENTRU ZOOTEHNIE ȘI INDUSTRIE Cererea crescândă de porumb a Chinei se explică atât prin folosirea în furajarea animalelor, cât și în industria amidonului și etanolului. Astfel, consu­ mul total este în creştere cu 2 până la 87 mil. tone. În plus, preţul intern al porumbului a crescut foarte mult, ceea ce favorizează importurile ieftine din străinătate.

Această creștere masivă ... ››› 56

55

56 Bursa agricolă

MARII PRODUCĂTORI DE SOIA ANUNȚĂ NOI RECORDURI Brazilia, SUA și Argentina dețin peste 80% din totalul recoltei globale.

India (locul patru mondial) urmează la mare distanță, cu doar 3% din pro­ ducţia globală de soia în 2020/2021.

Potrivit USDA, în sezonul curent, Brazilia va realiza o producţie record de 133 mil. de tone de soia, cu aproxi­ mativ 7 mil. tone mai mult decât în sezonul precedent. Deşi au fost unele întârzieri la semănat din cauza secetei de la sfârșitul anului 2020, randamen­ tele nu vor suferi. După ce anul trecut şi­a extins suprafaţa cultivată cu soia cu 1,7 mil. ha, Brazilia a preluat poziţia de lider, înaintea Statelor Unite. În SUA, recoltarea s­a încheiat la începutul lunii noiembrie 2020, cu

IMPORTURI BLOCATE ÎN UE După cum arată statisticile Comisiei Europene, autoritățile va­ male au înregistrat importul a doar 1.000 tone de rapiță în perioada 17­24 ianuarie. De la începutul se­ zonului de comercializare până în ianuarie, cele 27 de state membre au importat 3,9 mil. tone de rapiță, cu 5% sub volumul intrărilor din perioada similară a sezonului precedent, care s­a încheiat cu importuri record de 6 mil. tone. În schimb, importurile de soia ale statelor UE au continu­ at să crească. În primele 30 de săptămâni ale sezonului curent, au fost importate 8,3 mil. tone de soia. Principalii furnizori au fost (în perioada de referinţă) SUA (45%), Brazilia (35%) și Canada (15%).

Scanează codul QR și urmărește evoluția pieței cerealelor în Europa și în lume, pe www.agroinfo.ro!

15-28 februarie 2021

Sursa foto: www.canva.com

››› 54 ... a importurilor chinezești de porumb s­a sincronizat cu o recoltă globală record (261 mil. tone) și cu stocurile uriaşe (200 mil. tone).

cca. 113 mil. tone producţie totală, cu 16 mil. tone mai mult față de sezonul precedent.

Argentina va recolta cca. 48 mil. tone, în scădere pentru al doilea an consecutiv.

PRESIUNE PE PREȚUL RAPIȚEI După primele creșteri semnifica­ tive ale prețurilor din noiembrie 2020, tranzacţiile au stagnat. Recent, prețu­ rile la bursă au scăzut. În Germania, în ultima săptămână din ianuarie, media națională a fost de 410,70 euro/tonă, în scădere cu 1,20 euro/tonă față de săptămâna precedentă, relatează proteinmarkt.de. În Germania există o cerere mare pentru rapiţa din 2021, ceea ce menține prețul la cca. 380,50 euro/tonă. Nivelul de comercializare este mai mare decât de obicei şi cel puțin 20% din pro­ ducţia viitoare se află sub contract.

RUSIA EXPORTĂ FLOARE ÎN UE Exporturile rusești de floarea­ soarelui, în septembrie­noiembrie, au atins un nivel record de 421,1 mii de tone față de 198,1 mii de tone în peri­ oada similară a sezonului 2019/2020.

Guvernul rus a majorat cu 30% tarifele de export pentru livrările în afara Uni­ unii economice eurasiatice (Belarus, Kazakhstan şi Rusia), din ianuarie până la sfârșitul sezonului. În aceste condiții, potențialul de export al Rusiei pentru sezonul 2020/2021 este estimat la 650 mii tone de floarea­soarelui.

Dintre statele membre UE, în acest sezon, cea mai importantă destinaţie pentru floarea­soarelui din Rusia a fost Bulgaria. Totodată, creșterea importurilor de floare din Rusia a fost înregistrată și în Turcia și România.

57

58 Greşeli care ne costă 1

Cum faci tehnologie fără cheltuieli inutile?

De ce să schimbăm tehnologia când putem s­o aplicăm diferențiat în funcție de specificul locului/anului agricol și de nevoile plantelor?! Așa facem economie și producem hrană profitabil. un articol de

MIRELA ŞI OCTAVIAN GULER mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S

untem la vreme de iarnă și bate viforul informațiilor contradicto­ rii. Subiectul acestui articol a fost inspirat de ideea cuiva care spunea, printre altele, cu referire la porumb, că trebuie să schimbăm tehnologia de cultură. Noi spunem că, dimpotrivă, nicio tehnologie nu trebuie schimbată.

Presupunând că cel care a început o afacere în agricultură înțelege ceea ce citește, nu trebuie decât să citească cu răbdare tehnologiile de cultură dintr­un manual mai vechi. Acestea conțin toate elementele tehnologice necesare, dar care trebuiesc aplicate diferențiat în funcție de specificul locului și anului. Și chiar porumbul are multe pagini și multe detalii. Atât de multe, încât de unele rar ai nevoie. Dar atunci când ai nevoie, nimic nu le înlocuiește.

15-28 februarie 2021

EXEMPLIFICARE LA CULTURA GRÂULUI Vom aborda cultura grâului, pentru că încă sunt multe cheltuieli de făcut.

Ca opinii (sau recomandări generale de acțiune), între altele, circulă și acestea: ­ „Mai dă­i niște îngrășământ!” ­ „Dacă semănai mai des, era mai bine” ­ „Bagă­i niște foliare!”

Noi am făcut multe experiențe rigu­ roase, ca la carte, cu multe elemente tehnologice, inclusiv fertilizare, și la mai multe culturi. „Noi am făcut”, adică 2

noi am fost pe semănătoare, am aplicat îngrășămintele (sau alte produse), am făcut observații, am cântărit producția fiecărei parcele, am prelevat probe de laborator. Dar nu vom prezenta sofis­ ticat și nu vom extrapola în concluzii savante, ci doar arătăm câteva rezul­ tate obținute.

Anul 2012: Experiență cu fertilizarea grâului la Comloșu Mare (foto 1). 37 de variante de fertili­ zare (fertilizare unilaterală, combinată,

1.

Greşeli care ne costă 59 3

tipuri de îngrășăminte, doze și momen­ te de aplicare diferite, etc.)

Condiții pedoclimatice: sol de tip cernoziom, soi de producție, an favo­ rabil climatic.

• Varianta nefertilizată ­ 7.570 kg/ha, gluten umed 16,8%; • Varianta N104 P0 K0 ­ 8.582 kg/ha, gluten umed 23,2%; • Varianta N60 P60 K60 ­ 8.505 kg/ha, gluten umed 21%; • Varianta N90 P90 K0 ­ 8.990 kg/ha, gluten umed 21%; • Varianta N277 P60 K0 ­ 9104 kg/ha, gluten umed 23,7%. „Semănatul la densitate mare, susținut de fertilizare intensivă, ar putea da rezultate?” În anul 2013 (foto 2) în localitatea Gătaia am

2.

montat o experiență polifactorială cu fertilizarea grâului: 2 soiuri (unul timpuriu, unul semitardiv), 5 densități de semănat (300, 410, 500, 590, 680 b.g./m.p.) și 3 doze de fertilizare (N120:P60; N180:P60; N180:P90). Sol de tip vertosol, primăvară foarte ploioasă.

• soiul timpuriu la 300 b.g. și N120:P60 ­ 5.559 kg/ha, gluten umed 35,2%; • soiul timpuriu la 680 b.g. și N180:P90 ­ 5.309 kg/ha, gluten umed 38,1%; • soiul semitardiv la 300 b.g. și N120:P60 ­ 6.061 kg/ha, gluten umed 35,6%; • soiul semitardiv la 680 b.g. și N180:P60 ­ 6.229 kg/ha, gluten umed 37,6%.

Rezultatele au fost în linia celor din manualele de agrochimie de până prin 1992­1994.

3.

În 2020 a fost o primăvară secetoasă, care a afectat în multe cazuri culturile de grâu, prin câmpia de sud situația fiind tragică. Fermierii cu care lucrăm mai îndeaproape întrebau mereu dacă se mai poate face ceva, poate un foliar... De aceea, pe mar­ ginea unei parcele (unde a ajuns mai puțin azot), am făcut un test empiric cu aplicare de uree foliar în doză de 10, 20 și 30 kg/ha. Deși efectul aplicării de uree este vizibil rapid, la test după 10 zile nu era nici o diferență (foto 3 ­ test aplicare foliară de azot la grâu) pentru că ceea ce lipsea era apa (foto 4 ­ efectul secetei prelungite la grâu).

Orice aplicare de ceva nu făcea decât să sporească și mai mult costurile. S­a văzut pe viu corolarul Legii lui ... ››› 60

60 Greşeli care ne costă ››› 59 ...Liebniz: „Excedentul unui fac­ tor nu suplinește lipsa altuia”.

Pentru cei care vor să adauge ceva: avem experiențe riguroase și cu apli­ care de aminoacizi.

Dezechilibru de nutriție la grâu ­ foto 5. Deși în situații normale un anumit nivel de fertilizare se dove­ dește favorabil și profitabil, în condiții deosebite aceeași situație devine nefavorabilă. În situația din foto 5 o parte din parcelă (cea din stânga) a fost fertilizată și cu dejecții în anul anterior. Chiar și în condiții de se­ cetă, la desprimăvărare și la începutul primăverii în zona fertilizată cu dejecții grâul era mult mai bine dezvoltat. Însă în condiții de secetă prelungită s­au produs dezechilibre de nutriție care au făcut ca jumătate din spic să rămână steril. Situația mai bună a devenit mai proastă.

Au fost simptome timpurii care pre­ vesteau o potențială problemă. Și aici am făcut un test, însă nu a dat nici un fel de rezultat pentru că ceea ce lipsea a fost apa. Inaccesibilitatea elemen­ telor minerale era dată de lipsa apei, nu de lipsa acestora din sol.

De aceea este bine ca fermierul să cunoască foarte bine pe ce subtipuri de sol lucrează și, în corelație cu prog­ noza climatică și evoluția vremii și a vremurilor, să cam poată anticipa la ce să se aștepte și să aprecieze mai corect când este momentul să închidă fermoarul la portofel.

Noi vă dorim vreme și vremuri bune.

Dar și aici este un risc: vremurile bune creează oameni slabi, iar oamenii slabi fac vremuri grele.

4

4.

5

6

CULTIVĂ GRÂU PROFITABIL! Pentru producții record este valabilă o singură tehnologie: dați plantelor ce­și doresc și vă vor da ce doriți. Cantitatea de îngrășă­ minte este cheia producțiilor mari. Dar nu în exces. Toate deta­ liile contează.

Accesează codul QR și află totul despre tehnologia de cultură a grâului, de la semănat până la recoltat!

15-28 februarie 2021

Influența texturii solului în perioadă de secetă (anul 2020)

61

AMELIORĂM PENTRU VIITOR

www.saaten-union.ro

SULFO

CLEARFIELD

CLEARFIELD PLUS

CONVENȚIONALI

Alexa SU Davero SU Neta SU Miranda SU

Marquesa CL Surimi CL Driver CL Puntasol CL

Paraiso 1.000 CLP Lorette CL Plus Lucia CL Plus Surprise CL Plus

Velko Suro 162

Portfoliu complex de hibrizi de floarea-soarelui & tehnologii de cultură complete, doar la Saaten Union România!

62 Cultura mare

ACCPT testează hibrizii cu potențial de profit

Agenda de lucru a ACCPT Iași capătă noi coordonate. Pe lângă extinderea platformelor experimentale, foaia de parcurs a asociației în 2021 vizează și înființarea de cooperative.

D

upă un an 2020 deosebit de greu pentru cei mai mulți producători agricoli din zona Moldovei, spe­ ranțele fermierilor par a renaște. Cel puțin din perspectiva rezervelor de apă acumulate în sol, până la finalul lunii februarie 2021. Această situație îi determină pe agricultori să plănuias­ că noi și ample acțiuni, care vizează creșterea productivității și a eficienței activității lor agricole.

Pe lângă faptul că în anul 2021 con­ tinuă acțiunile de informare și de con­ siliere pentru membrii săi, ACCPT Iași vizează extinderea activităților experi­ mentale din câmp.

Ca o noutate, ”Ziua porumbului” își va schimba unele dintre coordonatele organizatorice, precum locația și con­ ceptul agendei de lucru.

15-28 februarie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI Redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ZIUA PORUMBULUI 2021: LOCAȚIE NOUĂ, SUPRAFAȚĂ EXTINSĂ După ce, timp de trei ani consecutiv, în colaborare cu Asociația Producăto­ rilor de Porumb din România (APPR), manifestarea a fost găzduită de plat­ forma expozițională a SC Agro­Ilmar SRL Boureni­Balș, Târgu Frumos, în acest an se va organiza la SCDA Podu Iloaie (structură de cercetare în subor­ dinea SCDCB Dancu ­ Iași). Va fi orga­ nizată o platformă integrată, de care

2,1 TONE/HECTAR: MINIM ISTORIC LA PORUMB În cadrul experimentelor dedi­ cate porumbului şi organizate de APPR anul trecut în cele două locaţii, mediile producţiilor (2,1 tone/ha ­ Ialomiţa şi 4,7 tone/ha ­ Iaşi) au arătat în mod concret dezastrul pe care îl produc sece­ ta şi incapacitatea instituţională de a gestiona profitabil resursele de apă de care dispune ţara.

Scanează codul QR și citește relatarea despre cea mai tristă Zi a porumbului or­ ganizată vreodată în Moldova!

Cultura mare 63

se vor ocupa, în calitate de parteneri, inclusiv unii dintre cercetătorii de la Podu Iloaie. ”În acest an, în funcție de numărul de expozanți pe platforma porumbului, suprafața va fi extinsă la 60­70 hectare, față de 30­35 hectare cât era dimen­ siunea platformei de la Tg Frumos.

Dar, în funcție de calitatea activității pe care o desfășurăm în cadrul aces­ tei manifestări unice pentru zona Mol­ dovei, dedicată culturii de porumb, există posibilitatea ca în anii următori să creștem suprafața”, preciza Emil-Teofil Bălteanu, președinte ACCPT Iași.

TESTAREA CELOR MAI BUNI HIBRIZI Scopul acțiunii este de a identifica hibrizii care sunt cei mai potriviți pen­ tru zona Moldovei. Chiar și în condițiile dure din anul 2020, s­au identificat unii

hibrizi cu o anumită toleranță la secetă. ”Interesul este de a ne securiza pro­ ducția, astfel încât să fim cât mai puțin dependenți de factorii meteorologici.

De altfel, avem o corelare cu datele și soluțiile din toate câmpurile experi­ mentale organizate de APPR și, aplicân­ du­le pe cele mai potrivite, fermierii din asociația noastră văd rezultate pozitive în propriile ferme”, preciza Emil­Teofil Bălteanu, președinte ACCPT Iași.

GENETICĂ DE PESTE PRUT Ziua Porumbului 2021 va beneficia de o formulă de lucru personalizată.

ACCPT Iași devine membru de lucru în parteneriatul național sub egida APPR, destinat îmbunătățirii performanțelor de producție la cultura porumbului, prin integrarea platformei de la Podu Iloaie în rețeaua de experimentare,

alături de Stațiunile de Cercetări Agri­ cole Caracal și Turda. Se alătură și Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, raionul Criuleni, Republica Moldova, care dispune de 6 laboratoare, în care activează 32 cercetători ştiinţifici, aici fiind produși unii hibrizi care au răs­ puns destul de bine la condiții de se­ cetă. ”Ne interesează să testăm hibrizii de porumb produși dincolo de Prut și, astfel, să susținem inclusiv activitatea de ameliorare a porumbului desfă­ șurată de către partenerii noștri”, men­ ționa Emil­Teofil Bălteanu.

PLATFORME EXPERIMENTALE ȘI PENTRU GRÂU ȘI FLOAREASOARELUI La Podu Iloaie, suprafața aflată la dispoziția ACCPT Iași este de aproxi­ mativ 200 hectare, motiv pentru... ››› 64

64 Cultura mare ››› 63 ...care organizația de fermieri s­a îndreptat și către alte două platforme experimentale, respectiv cele pen­ tru grâu și floarea­soarelui. ”Existența acestei suprafețe ne­a determinat să optăm pentru organizarea, tot aici, a platformelor experimentale pentru grâu și floarea­soarelui, deși este posibil să extindem aria culturilor. Aceasta, deoa­ rece furnizorii de semințe dețin în por­ tofolii resurse genetice și pentru alte specii de plante decât porumbul. Astfel, în anul agricol 2021, pe lângă platforma de porumb, vorbim despre organizarea unui câmp experimental la cultura de grâu, pe aproximativ 50 ha și a altuia la floarea­soarelui, pe 30­35 ha”, ară­ ta președintele ACCPT Iași. De aceste platforme, ca executant al tehnologiei performante, se ocupă Panifcom Iași, coordonator în teren fiind inginerul­șef Cătălin Parii.

2 VERIGI VULNERABILE ÎN LANȚUL AGRO-ECONOMIC AUTOHTON Pe fondul încercărilor fermierilor de a desfășura o activitate agricolă cât mai performantă și eficientă, aso­ ciat contextului caracterizat de pre­ siunea incertitudinilor privitoare la sprijinul concret pentru agricultura românească, în cadrul viitoarei PAC, membrii ACCPT au demarat o serie de acțiuni care vizează întărirea a două verigi considerate vulnerabile în lanțul agro­economic autohton, respectiv 1) procesarea produselor agricole și 2) comercializarea produselor finite.

COOPERATIVE ZONALE ȘI REȚEA PROPRIE DE VÂNZARE A PRODUSELOR ”Am început constituirea unor co­ operative agricole pe zone, în funcție de tipul activităților și de densitatea mem­

Vom extinde suprafețele experimentale și la alte culturi. Vrem să răspundem tuturor nevoilor tehnologice ale membrilor asociației noastre, astfel încât să creștem productivitatea în unitățile noastre agricole, ceea ce ar putea însemna creșterea forței noastre, inclusiv prin capitalizarea adusă de o mai mare eficiență a activității EMIL TEOFIL BĂLTEANU Președinte ACCPT Iași

brilor ACCPT în respectivele areale. Am înțeles să luăm această inițiativă, deoa­ rece pentru structurile asociative de tip cooperativă se va acorda un punctaj mai bun, în ceea ce privește accesul la fondurile europene. Pe de altă parte, asocierea permite atingerea unei anu­ mite forțe financiare, inclusiv pentru

ACCPT SE EXTINDE ÎN MOLDOVA În acest an ACCPT Iași, organi­ zație cu membri din întreaga zonă a Moldovei, fermieri care lucrează suprafețe de la 20 de hectare și până la 3000 ha, are în vedere or­ ganizarea unor filiale în județele Galați și Vrancea, acolo unde s­au constituit nuclee semnificative de fermieri care au devenit membri ai organizației până la finalul anului 2020. Pe zona Moldovei, suprafața totală a acestei structuri asocia­ tive ajunge la 35.000 de hectare.

orientarea către proiecte mai complexe și care ar presupune cheltuieli inițiale mai mari. Pentru a fi realizată o aseme­ nea cooperativă, primul pas este aso­ cierea unui număr de minim 7 fermieri. În anul 2021, vom continua procesul de constituire a unor astfel de cooperative, mai întâi identificând zonele și tipurile de activități care pot fi dezvoltate. De exemplu, o zonă în care pot fi valorifi­ cate fructele/legumele, alta în care se pot valorifica produsele zootehnice, etc și, apoi, să închidem lanțul cu o rețea proprie de valorificare pe piață. Oricum, foaia de parcurs pe care ne­am stabilit­o prevede ca în anul 2021 să realizăm co­ operativele și să le dăm startul, urmând ca în 5 ani să deținem anumite magazine proprii de desfacere a produselor. Până acum, avem trei astfel de cooperative, care, deja, funcționează. Este vorba despre cooperativele ”Bucovina Nord” Suceava, ”Moldova Nord­Est” Botoșani și ”Rădăcini” Drăgănești, Neamț”, explica fermierul ieșean.

GABRIELA VILA ESTE NOUL DIRECTOR GENERAL AL ADAMA Gabriela Vila va conduce operațiunile ADAMA Agricultural Solutions în România și Republica Moldova.

Având o experiență de peste 20 de ani în sectorul agri-business, Gabriela Vila a ocupat anterior poziția de Director Național de Vânzări în cadrul companiei. În această calitate, a fost

15-28 februarie 2021

responsabilă de elaborarea și implementarea strategiei comerciale ADAMA România.

Gabriela Vila este de peste 5 ani parte din echipa ADAMA România, anterior ocupând poziții de conducere sau coordonare în cadrul altor companii importante din sectorul agri-business.

65

Ai 10 motive să faci agricultură conservativă Solul exploatat intensiv și agresiv își pierde din însușirile naturale, cele care stimulează productivitatea culturilor. Practicile conservative combat acest risc.

F

ermierii experimentați au inclus în tehnologiile lor și practicile agriculturii conservative (AC), adoptând lucrări ale solului precum: • no-till: semănat direct în teren neprelucrat; • minimum-tillage: cu lucrări minime ale solului; • strip-till: cu prelucrarea în benzi pe 25% din suprafață. În unele țări, agricultura conserva­ tivă ocupă suprafețe importante: pes­ te 30% în SUA, peste 32% în Argentina, 52% în Paraguay etc.

AVANTAJELE MAJORE ALE LUCRĂRILOR DE CONSERVARE A SOLULUI Ameliorează solul și reduce eroziunea. Întrucât deplasările utilajelor agricole sunt reduse la minim și la suprafață există un covor de restu­ ri vegetale care amortizează presiunea pe sol, fenomenele de tasare­compac­ tare sunt eliminate. Totodată, există o activitate microbiologică intensă care transformă masa vegetală în humus.

1.

15-28 februarie 2021

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Dacă există humus, solul are o struc­ tură glomerulară stabilă, cu o bună permeabilitate și înmagazinare a apei și astfel se reduce eroziunea cu până la 77%, arată studiile în teren.

Crește cantitatea de materie organică în stratul superficial. Paiele, vrejii și tulpinile tocate în procesul de recoltare rămân, în bună parte, în stratul superficial al solului, întrucât nu se execută arătura, care le­ar introduce sub brazdă. S­a cons­ tatat că dacă în sistemul convențional de lucrare a solului, în stratul superfi­ cial se găsește 12% din masa organică, în agricultura conservativă este 30%.

Se îmbunătățesc însușirile stratului arabil. Materia orga­ nică găsindu­se în stratul superficial și microorganismele având condiții

2.

3.

aerobe, o transformă în humus. Humu­ sul împreună cu argila din sol formează complexul coloidal argilo­humic care constituie liantul de unire a particu­ lelor elementare de sol în agregate structural stabile. Solul structurat asigură o bună porozitate și permeabi­ litate a apei și a aerului.

Regim aero-hidric și de nutriție optim. Reducerea tasării­com­ pactării solului se obține, pe de o par­ te, prin puținele treceri ale agregatelor agricole peste sol, iar pe de altă parte, datorită stratului superficial al solu­ lui bogat în materie organică, cu rol de amortizare a presiunii agregatelor agricole. Sistemul radicular se dezvoltă nestingherit dacă are un regim aero­ hidric și de nutriție optim.

Infiltrarea și conservarea apei.

Solul cu structură glomerulară stabilă, fără tasare­compactare, care dispune de porozitate și permeabili­ tate optime, favorizează infiltrarea și conservarea apei. Materia organi­ că reține cu 20% mai multă apă, iar humusul de 4­5 ori mai mult, ... ››› 68

4.

5.

Sursa foto: www.canva.com

66 AgroTehnologii

67

68 AgroTehnologii ››› 66 ...întârziind cu două săptămâni efectele secetei.

Poluarea aerului se reduce da­ torită consumului redus de car­ buranți, ca urmare a unui număr mai mic de lucrări agricole. Față de agri­ cultura convențională, în agricultura conservativă consumul de carburanți la hectar este de cinci ori mai mic.

Totodată, solul nemaifiind răscolit prin diferite lucrări, cu o aerație exa­ gerată, activitatea microbiologică foarte intensă determină mineraliza­ rea treptată a humusului și elimina­ rea moderată de CO2. S­au efectuat măsurători din care rezultă că zilnic de pe suprafața de 1 ha se elimină 135 kg CO2, din care 75 kg din activitatea microbiologică și 60 kg din activitatea rădăcinilor.

Adaptabilitate la schimbările climatice. Solul având un conținut bogat de materie organică în stratul superficial și lipsind lucrările de întoarcere a lui, are capacitatea să înmagazineze și să conserve apa din precipitații și astfel plantele de cultură vor fi asigurate cu umiditatea nece­ sară și în situațiile de stres hidric.

Mai puține mașini și utilaje agricole. Analizând necesarul de mașini în agricultura convențională pentru executarea lucrărilor de arat, grăpat, pregătit patul germinativ, se­ mănat, erbicidat, administrat îngră­

Sursa foto: Traction Magazine

6.

7.

EXISTĂ ȘI CÂTEVA MINUSURI Pe lângă multiplele avantaje ale agriculturii conservative, există și unele neajunsuri care pe parcursul activității trebuie diminuate, și anume: ­ nu încorporează îngrășămintele și resturile vegetale; ­ se înmulțesc mai ușor buruienile, bolile și dăunătorii; ­ crește pH­ul solului; ­ sistemul radicular al plantelor de cultură este mai superficial, aces­ tea fiind ușor predispuse căderii.

Pe măsură ce solurile din țara noastră vor avea o stare culturală mai bună, considerăm că agricul­ tura conservativă va deveni pre­ ponderentă.

15-28 februarie 2021

Sursa foto: Traction Magazine

8.

șăminte și prășit, constatăm că trebuie cel puțin 7 mașini. În agricul­ tura conservativă sunt două: semă­ nătoarea specială, care efectuează și fertilizarea, și mașina de erbicidat.

Acesta înseamnă și cheltuieli de inves­ tiții reduse pentru procurarea acestor mașini.

Scurtează timpul de execuție a lucrărilor. În agricultura convențională se așteaptă zvânta­ rea terenului pentru a putea intra la administrat îngrășăminte, apoi la pregătirea patului germinativ și numai după aceea la semănat. În cea conser­ vativă se intră direct la semănat în teren nelucrat, scurtând foarte mult timpul.

Studii efectuate în Franța demon­ strează că pentru a semăna un hectar de grâu în agricultura convențională

9.

sunt necesare 6­7 ore, pe când în cea conservativă, doar 2­2,4 ore.

Scad cheltuielile de producție prin reducerea nece­ sarului de forță de muncă cu peste 50% și prin diminuarea consumului de carburant de la 52 l/ha la 10­11 l/ha.

Socotind costurile acestor consumuri rezultă că în agricultura conservativă rentabilitatea este superioară. În agricultura conservativă, trebuie avut în vedere necesarul sporit de îngrășăminte și de sămânță.

10.

Care sunt proprietățile unui sol maxim productiv aflați pe www. revista-ferma.ro scanând codul QR!

69

70 Info companii

Fermieri, fiți isteți, să nu pierdeți ce aveți!

S

Oricât de bine ar arăta culturile de toamnă, fermierii trebuie să aibă urgent în vedere câteva aspecte importante pentru a evita apariția unor pierderi majore de producție.

chimbările climatice și efectele lor fac ca obținerea producției agricole să devină din ce în ce mai dificilă.

IOAN ENOIU

Director strategii integrate Naturevo mai multe pe această temă www.naturevo.ro

ducția, dar rezultatul a fost o afectare majoră a culturilor, atât din cauza lipsei apei (plantele fertilizate cu azot cer mai multă apă), cât și din pricina sensibi­ lizării culturilor la radiații și la boli. În acest an, culturile de toamnă sunt în stadii de vegetație mult mai bune decât în luna ianuarie 2020, însă fer­ mierii trebuie să aibă urgent în vedere câteva aspecte importante pentru a evita apariția unor pierderi majore.

4 FACTORI DE ȚINUT SUB CONTROL Intervenții pentru a păstra apa în sol Apa din sol este în multe zone/sole la niveluri satisfăcătoare. Este important

1.

ca prin verigile tehnologice pe care le aplicăm să evităm pierderea acesteia sau consumul exagerat.

Atenție deosebită trebuie acordată următoarelor aspecte: • menținerea stării de sănătate a cul­ turilor, pentru a evita creșterea consu­ murilor de apă și de elemente nutritive, precum și diminuarea potențialului productiv; • ponderarea dezvoltării plantelor, prin utilizarea unor fertilizanți echili­ brați (evitarea excesului de azot) și a unor substanțe cu efect de reducere a creșterilor; scade astfel consumul de apă și transpirația; • utilizarea îngrașămintelor cu azot cu eliberare controlată, pentru a evita dezechilibrele nutritive și pentru a di­ minua consumul de apă; • utilizarea substanțelor bioregula­ toare sau cu caracter elicitor, pentru reducerea consumurilor de apă.

Creșterile vegetative avansate În multe zone, din cauza perioa­

2.

Sursa foto: www.canva.com

DIFICULTĂȚI MAJORE ÎN 2020 Anul 2020 a avut câteva elemente deosebite, între care: • Seceta pedologică prelungită înce­ pând din toamna anului 2019, conti­ nuată în 2020 până în lunile septem­ brie­octombrie, pe cea mai mare parte a suprafețelor agricole; • Perioade ploioase sau ploi de scurtă durată, cu cantități mari de apă, repar­ tizate neuniform; • Seceta atmosferică întinsă pe durate lungi de timp, cuprinzând și perioadele de înflorire și de fecundare la mai multe culturi; • Radiațiile solare puternice au afectat toate culturile; • Fermierii au aplicat doze ridicate de îngrășăminte cu azot, cu speranța că vor stimula creșterile și implicit pro­

un articol realizat de

15-28 februarie 2021

Info companii 71 delor călduroase din noiembrie și de­ cembrie, culturile au crescut, trecând de limita vegetativă normală pentru această perioadă. În acest context, la foarte multe culturi a apărut “foamea de azot”, deficiența de fosfor și sulf; aceste condiții dereglează procesele fiziologice și sensibilizează plantele la boli, în unele locuri manifestându­se un atac pregnant al acestora.

Atacul muștelor cerea­ lelor a apărut încă din toamnă și s­a manifestat și în ferestrele iernii, la temperaturi de peste 10 ­12 grade Celsius.

Este important să urmărim și atacurile

de Ceutorhynchus la rapiță. Se impune, deci, să se ia măsuri pentru asigurarea necesarului de elemente nutritive, dar în forme cu eliberare controlată, pentru a evita creșterile rapide, în paralel cu tratamentele pentru controlul agenților de dăunare.

Apariția și dezvoltarea buruienilor Condițiile clima­ tice au favorizat germinarea, precum și creșterea buru­ ienilor, care devin concurenți impor­ tanți pentru plan­ tele de cultură, prin utilizarea apei și a

3.

elementelor nutritive din sol. În situația unor infestări puternice, este necesară aplicarea timpurie a erbicidelor, anume a celor cu acțiune prelungită și la tem­ peraturi mai scăzute.

Temperaturile mai mari față de anii anteriori În aceste condiții, se devansează toate lucrările, astfel încât să se gră­ bească parcurgerea fenofazelor, pentru a evita intrarea culturilor ne­ pregătite în perioadele de secetă pedo­ logică, atmosferică sau cu radiații so­ lare puternice.

Pentru culturile de primăvară, devine foarte importantă și alegerea soiurilor sau hibrizilor care se pretează în anumite zone și sunt mai adaptați la perioadele cu secetă pedologică și atmosferică pronunțată sau cu radiații intense. În toate cazurile, adaptarea verigilor tehnologice prin utilizarea produselor care măresc rezistența la factori de stres sunt elemente definitorii pentru realizarea unei producții agricole performante.

4.

Crezi că suntem

SCUMPI?

Te provoc să vezi în timp cât plătești pentru

IEFTIN!

S.C. ZETOR TRACTOR S.R.L. | Nădlac, jud. Arad, str. Cartierul Nou, nr. 19 tel: 0728.697.007 | e-mail.: office@zetor.ro | www.zetor.ro

72 Info companii

Mana cartofului la timpul trecut

Mana cartofului poate fi un adversar de temut. Ce trebuie să facem ca să o prevenim?

Utilizăm combinația PRESIDIUM® + BANJO 500 SC - etalon european pentru eficiență la nivel înalt.

D

espre mana cartofului s­a vor­ bit mult. Și aceasta deoarece fiecare fermier se confruntă cu această boală de temut în cultura sa de cartof. Ce știm cu siguranță este că ea apare. Ce trebuie să facem este să o prevenim, chiar dacă e greu să esti­ măm exact când o să își facă apariția, din cauza incertitudinii factorilor care o cauzează: condițiile climatice sau prezența infecției în culturile vecine de cartof. Se instalează pe nevăzute, se declanșează brusc și cotropește rapid suprafețe mari, distrugând întreaga plantă: frunze, tulpină, tuberculi.

PREVENȚIE ÎN LOC DE TRATAMENT Cea mai bună soluție este să nu îi dăm ocazia să atace. Cum frunza este principalul difuzor de propagare a bolii către întreaga plantă, iar transmiterea către restul organelor (inclusiv tuber­ cul) este foarte rapidă, tratamentul trebuie să asigure protecția aparatului foliar față de presiunea infecției și să anihileze imediat germinarea sau pro­ ducerea de spori. Astfel, performanța produsului trebuie să fie prioritară în alegerea fungicidelor din fermă și apoi considerentele economice.

Conform EuroBlight 2020 ­ scala de referință comparativă privind calculul ratei de eficacitate a fungicidelor îm­

15-28 februarie 2021

un articol realizat de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.naturevo.ro

potriva Phytophtora infestans (mană), utilizarea combinată a substanțelor active zoxamidă + dimetomorf + fluazinam, respectiv tratamentul în tandem al produselor PRESIDIUM® și BANJO®, a obținut ratingul de 4,2 din 5 puncte posibile, situându­se chiar în topul listei europene ca eficiență.

Acest calificativ a fost primit dupa tes­ tarea unei game vaste de fungicide în mai multe loturi experimentale cu risc mare de atac, pe parcursul a cel puțin 2 ani, pentru a măsura rezistența frun­ zei la presiunea bolii în urma efectuării tratamentului.

FUNGICID DE ULTIMĂ GENERAȚIE PRESIDIUM® (zoxamida 180g/l + dimetomorf 180g/l) este utilizat de fermieri pe suprafețe considerabile în zonele de cultură a cartofului din România, datorită acțiunii preventive dovedite împotriva manei la cartof.

Sinergia dintre cele două substanțe justifică includerea produsului în sche­ ma tehnologică:

• Zoxamida ­ substanță activă foarte lipofilă, non­sistemică, ce inhibă dez­ voltarea și germinarea sporilor, cu rol de protecție a tuberculului de cartof împotriva acestora.

• Dimetomorf ­ acțiune sistemică translaminară, care inhibă formarea pereților celulelor fungice și are un puternic caracter antisporulant.

Tratamentul se face preventiv, înainte de apariţia bolii, ca parte a pro­ gramului de control al manei, în cazul unei culturi cu risc ridicat de infectare.

Mana cartofului este un patogen foarte versatil. În timp, capătă rezis­ tență la anumite substanțe, din acest motiv, schema tehnologică include apli­ carea alternativă de fungicide din mai multe grupe, cu mod de acțiune diferit. O combinație dintre cele mai performan­ te este cea formată din PRESIDIUM® + BANJO 500 SC. Aceasta pentru că noul BANJO 500 SC (fluazinam 500 g/l) are acțiune preventivă de contact, cu activitate reziduală parțială, cu efect antisporulant și risc scăzut de apariție a rezistenței, fiind recomandat ca prim tratament, înainte de închiderea rându­ rilor şi ca ultim tratament în vegetaţie, pentru protecția tuberculilor.

Pentru detalii suplimentare, contactați reprezentanții de vânzări Kwizda Agro Romania.

PRESIDIUM®

73

Protecție garantată de la început

Fungicidul cu cea mai rapidă acțiune pentru controlul manei la cartof Presidium® prezintă fixare puternică la nivelul frunzei și în interiorul acesteia (efect translaminar), ceea ce face imposibilă pătrunderea manei în frunză, în perioada de acțiune a tratamentului.

Presidium® este o combinație eficientă și robustă de două substanțe active, zoxamidă și dimetomorf. Aceste două ingrediente se completează reciproc pentru a preveni infestarea cu mana cartofului (Phytophthora infestans) încă de la primele etape de dezvoltare ale culturii.

Caracteristici și beneficii: 9 Caracterul translaminar oferă un control excelent în frunză și tulpină împotriva ciupercii, făcând ca acest produs să aibă acțiune preventivă foarte eficientă și de durată.

9 Zoxamida este una dintre puținele substanțe active cunoscute cu efect foarte puternic asupra zoosporilor care infectează tuberculii.

9 Aplicat preventiv în zonele cu potențial crescut de epidemie, reprezintă un adevărat certificat de garanție împotriva manei, prin inhibarea dezvoltării miceliului și a germinării sporilor. www.kwizda-agro.ro

Distribuit în exclusivitate

74 Protecţia plantelor

Cum afli instant când ai insecte în lan?

Sistemele automate de monitorizare a dăunătorilor oferă posibilitatea combaterii ”țintite” a speciilor de insecte-problemă din plantații prin controlul digital al acestora.

Diferite tipuri de capcane entomologice automate

O

biectivele asumate de Uniunea Europeană privind reducerea emisiilor de carbon, precum și scăderea cantităților de substanțe chimice folosite în agricultură au un im­ pact major asupra fermierilor. Cererea pentru hrană este din ce în ce mai ridi­ cată. În același timp, opțiunile clasice pentru combaterea principalelor specii de insecte care pun probleme atât agri­ culturii, cât și horticulturii, sunt tot mai restrânse.

TRATAMENTE ”ȚINTITE” În ultimul deceniu s­au făcut pro­ grese remarcabile în domeniul protec­ ției plantelor, cum ar fi aplicarea de pesticide exact acolo unde trebuie și la timp. Termenul de „rată variabilă de aplicare” ne este cunoscut. Pentru ca plantele de cultură să fie protejate cât mai eficient, în condițiile scăderii numărului de substanțe active disponi­ bile, una dintre soluții ar fi combaterea cât mai țintită a dăunătorilor. Adică să

15-28 februarie 2021

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

intervenim în cel mai potrivit moment cu un tratament. Numai că insectele sunt foarte dinamice și nu putem să nimerim întotdeauna „la fix” momentul cel mai optim pentru combaterea lor.

CE REZERVĂ BIOLOGICĂ EXISTĂ? În urma cercetărilor privind biologia speciilor de insecte cu impact eco­ nomic asupra agriculturii, precum și a cunoașterii cerințelor acestora pentru temperatură ori umiditate, s­au elabo­ rat modele matematice predictive ca instrumente bune de lucru pentru a­i ajuta pe fermieri să ia cele mai bune decizii privind combaterea dăunăto­ rilor. Numai că nu este suficient să

cunoaștem condițiile meteo dintr­o anumită zonă. Trebuie să știm și care este nivelul populației unei anumite specii de insecte care ne poate pune probleme.

CLASICELE CAPCANE ENTOMOLOGICE Noțiunea de prag economic de dăunare (PED) este arhicunoscută.

Monitorizarea populațiilor de insecte se realizează cu ajutorul capcanelor entomologice. Acestea sunt amplasate într­o anumită cultură, sunt verificate de 2­3 ori pe săptămână sau zilnic și, în funcție de numărul de capturi, se stabilește curba de zbor a speciei de in­ secte de care vrem să ne ferim culturile.

Supravegherea câmpului cu ajutorul capcanelor entomologice este foarte utilă și poate veni în ajutorul fermierilor cu informații despre nivelul populației speciei de insecte țintă, iar pe baza acestor informații se știe momentul cel mai potrivit pentru tratament.

Dar monitorizarea capcanelor cere

Protecţia plantelor 75

Interiorul unei capcane entomologice automate (în partea de sus, camera foto) oameni disponibili care să le verifice: cu cât ferma este mai mare, cu atât e nevoie de mai mulți oameni. Uneori nu se poate intra în câmp (dacă solul este prea moale, după ploi însemnate canti­ tativ), prin urmare se poate rata „fereas­ tra” optimă în care se poate interveni cu un tratament în vegetație.

DIGITALIZAREA VINE ÎN AJUTOR Acum, sistemele automate de moni­ torizare oferă informații în timp real, direct pe telefonul mobil, tabletă sau alt dispozitiv de comunicare, despre numărul de capturi din capcane într­un timp dat. Un astfel de sistem este al­ cătuit dintr­o capcană entomologică, foarte asemănătoare cu cea clasică, o cameră foto cu rezoluție mare, un sistem de transmitere a datelor (compatibil cu rețelele 3G, 4G), panouri fotovoltaice și aplicație software dis­ ponibilă pe telefonul mobil, laptop sau calculator.

Unele companii au creat și programe de recunoaștere a insectelor (în general specii de fluturi), altele se bazează și pe modele matematice predicitive, cu aju­ torul cărora se pot emite alerte pentru fermieri, în funcție de numărul de cap­ turi, precum și de evoluția condițiilor meteo care ar putea favoriza speciile de insecte dăunătoare.

PRINTRE AVANTAJE...

Avantajele tehnice ale sistemelor automate de monitorizare sunt foarte mari comparativ cu monitorizarea cla­ sică a capcanelor entomologice (care necesită prezența oamenilor pentru a le verifica de câteva ori pe săptămână),

Adulți de Helicoverpa armigera prinși în capcanele automate

în special prin informațiile pe care ni le oferă în timp real. Astfel fermierii știu să aleagă momentul cel mai potrivit pentru efectuarea tratamentelor în vegetație, în vederea realizării unei combateri cât mai „țintite” a principalelor specii de in­ secte fitofage care pot dăuna culturii.

Pe de altă parte beneficiile pe ter­ men lung pentru fermieri (profit mai mare) pot să fie însemnate, dacă siste­ mele automate de monitorizare sunt folosite la adevăratul lor potențial. ...ȘI CÂTEVA DEZAVANTAJE Dar există și niște dezavantaje, cum ar fi prețul destul de mare de achizițio­ nare, lipsa de instruire a utilizatorului sau securitatea echipamentelor. Dacă problema instruirii fermierilor pentru a

folosi aceste sisteme se poate rezol­ va relativ ușor (cu condiția de a exista disponibilitate din partea acestora), cu asigurarea securității sistemului automat în câmp împotriva furturilor e mai greu.

Digitalizarea este deja prezentă în toate domeniile vieții noastre și își va face simțită din ce în ce mai mult prezența și în protecția plantelor. În următoarele numere ale revistei voi scrie despre experiențele personale cu sistemele automate de monitorizare.

Scanează codul QR și citește mai multe informații despre utilitatea sistemelor au­ tomate de monitorizare a dăunătorilor!

76 Legumicultură

3 lucrări prioritare în solar Cultivatorii de legume care dispun de sisteme de încălzire a spațiilor protejate au şanse mari să iasă primii pe piaţă cu trufandale şi să prindă un preţ bun. Ce lucrări fac acum?

Costel Vînătoru

P

roducerea unui nou ciclu de le­ gume extratimpurii şi timpurii în spaţii protejate se desfășoară la foc continuu.

Semănatul legumelor de câmp: „Din 20 februarie şi până în 10 martie este epoca optimă de pregătire şi realizare a semănatului legumelor de câmp din prima linie, care se înfiinţează prin răsad: tomate, ardei, vinete; după care urmează castraveţii, salata, specii cu perioadă mai scurtă de vegetaţie.

Răsadurile trebuie să aibă vârsta de plantare de 60 de zile, pentru a putea fi puse în câmp între 20 aprilie și 1 mai. „Spaţiile de cultură trebuie dezinfec­ tate, se asigură temperatura optimă, în special, o temperatură puţin mai ridicată în perioada de germinare. Apoi, în funcţie de specie, trebuie un climat optim pen­ tru dezvoltarea normală a răsadului”, ne­a declarat Costel Vînătoru.

Plantatul în spaţii protejate neîncălzite: Acum sunt în stadiu avansat răsadurile care se plantează în spaţii protejate neîncălzite după data de 20 martie. Anterior, răsadurile trebuie bine întreţinute prin aerisire și aplicare de tratamente fitosanitare, astfel încât tinerele plante să fie viguroase şi călite.

1.

2.

15-28 februarie 2021

Costache Radu un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Necesarul de apă se administrează uniform şi echilibrat. Dar, atenţie: fiind zile cu nebulozitate, există pericolul etiolării (alungirii) răsadurilor. Vârsta corespunzătoare a tinerelor plante de tomate, ardei sau vinete trebuie să fie

CALENDAR DE LUCRĂRI În primul ciclu extratimpuriu și timpuriu al culturii de tomate, în serele şi solariile neîncălzite, au loc: 1­15 februarie: semănatul; 25 februarie ­ 5 martie: repicatul; 25 martie şi 5 aprilie: plantatul.

Vârsta răsadului trebuie să aibă 53­58 de zile, iar densitatea: 30­35.000 pl/ha.

Scanează codul QR și vezi calendarul complet al lucrărilor în solar recomandate de Marcoser!

de 60 de zile, după care între 20 aprilie şi 1 mai trebuie plantate în câmp. „După udat, trebuie aerisit zilnic, pentru a elimina bioxidul de carbon şi gazele acumulate, vaporii de apă, con­ densul ­ factori ce favorizează bolile”, atenţionează omul de ştiinţă buzoian.

Combatere boli și dăunători: „Tripsul, păianjenul, tuta abso­ luta, musculiţa albă sunt dăunători foarte periculoşi. Cheltuielile pentru controlul lor sunt mult mai mari când se instalează. Şi la boli e la fel, în perioada aceasta apar putregaiurile, mucegaiu­ rile şi făinarea pentru că există deficit de lumină, perioade cu nebulozitate, cu umiditate şi temperaturi oscilante. Bine ar fi ca legumicultorii să monitorizeze şi să prevină”, a precizat Costel Vînătoru.

Apariţia dăunătorilor trebuie monitori­ zată cu capcane lipicioase colorate: galbene, albastre, negre.

Costache Radu, din Matca, a pregă­ tit solariile încălzite pentru a planta fasolea păstăi, soiul Auria de Bacău, pe 3.000 mp, ardeii pe 4.000 mp, tomatele şi vinetele pe 2.000 şi, respectiv, 1.000 mp de solar. „Întotdeauna, între 1 şi 4 aprilie, am ieşit pe piaţă cu fasolea, o voi face şi în acest an”, ne­a declarat cultivatorul.

3.

77

78 Info companii

Tehnologie de vârf în legumicultura bio

L

Gama eco WUXAL®: vă prezentăm fertilizanții și biostimulatorii WUXAL ce se pretează culturilor ecologice de legume, în special celor din spațiile protejate.

egumicultura ecologică trebuie să îndeplinească simultan mai multe condiții: profitabilitate care să permită menținerea activității agricole, utilizarea unor tehnici care să reducă la maximum folosirea substanțelor chimice, potențial dăunătoare, precum și protecția mediului și a resurselor naturale. Atunci când cultivarea legu­ melor are loc în spații protejate, legumicultorii trebuie să țină cont de cerințele specifice de temperatură, umiditate, precum și de diferitele tipuri de stres biotic și abiotic. Vă prezentăm fertilizanții și biostimulatorii WUXAL®, ce se pretează culturilor ecologice de legume, în special celor din spațiile protejate.

CERINȚELE NUTRIȚIONALE ALE LEGUMELOR Legumele necesită intervenția fer­ mierilor în sensul aprovizionării cu nu­ trienți sau cu alte elemente benefice în momentele principale de dezvoltare, prezentate succint astfel: A. Răsaduri. Pentru a asigura vigoa­ rea plăntuțelor, se aplică o nutriție

15-28 februarie 2021

un articol realizat de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

echilibrată cu macronutrienții nece­ sari. Fertilizantul foliar lichid WUXAL® Aminoplant este recomandat pentru îmbunătățirea dezvoltării radiculare la răsaduri și pentru a asigura supra­ viețuirea acestora după transplantare.

B. La transplantare trebuie să ținem cont că plantele au cerințe mai mari de fosfor, în forme ușor asimilabile, dato­ rită (încă) slabei dezvoltări a rădăcinii, precum și de potasiu. De asemenea, este foarte important să susținem plăntuțele cu aminoacizi care să le crească vitalitatea și să asigure succe­ sul transplantării. În această etapă, vă recomandăm aplicarea produselor WUXAL® Ascofol, bogat în aminoacizi, polizaharide și fitohormoni, precum și WUXAL® Aminoplant, un biostimulator lichid organic cu peptide și aminoacizi.

C. Dezvoltarea vegetativă a plantelor:

este necesară aprovizionarea cu mi­ croelemente, dar și cu azot. Acestea sunt puse la dispoziția culturii dum­ neavoastră prin aplicarea WUXAL® Multimicro și WUXAL® Amino.

• WUXAL® Multimicro este o soluție foarte concentrată în microelemente chelatate. Chelatarea asigură absorb­ ția rapidă și sigură prin frunză, dar și transportul în plantă. WUXAL® Multi­ micro poate fi, de asemenea, utilizat și pentru aplicarea la sol.

• WUXAL® Amino asigură plantelor o concentrație ridicată de azot organic, foarte necesar dezvoltării vegetative.

D. Înflorire. WUXAL® Aminoplant in­ fluențează pozitiv legarea, datorită conținutului de aminoacid Gama Aminobutiric, implicat în dezvoltarea tubului de polen. Azotul poate fi asigu­ rat prin aplicarea produsului WUXAL® Amino, care oferă plantelor și o tole­ ranță crescută la stres.

E. Coacere. WUXAL® Aminocal repre­ zintă o sursă excelentă de calciu, ele­ ment ce conferă rezistență la depozi­ tare și susține obținerea unei recolte de calitate.

Info companii 79

BENEFICIILE FERTIRIGĂRII Fertirigarea este o metodă tot mai des folosită de aplicare a nutrienților odată cu apa necesară dezvoltării legumelor. Beneficii: ­ aplicarea fazială, cu un control mai bun asupra evoluției culturii; ­ adaptarea mai bună la necesitățile culturii; ­ costuri mai reduse la aplicarea de fertilizant; ­ randament mai bun al aplicării prin reducerea pericolului de levigare. În spațiile protejate, umiditatea poate crea probleme legumicultorilor prin favorizarea dezvoltării ciupercilor dăunătoare. Fertirigarea menține frun­ zele uscate, de aceea acest procedeu este deosebit de avantajos. În cazul fertigării, este necesară utilizarea unor produse 100% solubile în apă. WUXAL® Multimicro, Amino, Aminoplant sunt ideale pentru acest tip de aplicare deoarece nu lasă reziduuri în instalația de aplicare.

PRODUSELE WUXAL® DEDICATE LEGUMICULTURII ECOLOGICE WUXAL® Ascofol. Biostimulator pe bază de extract de alge cu B, Mn și Zn: • Polizaharidele din WUXAL® Ascofol cresc coeficientul de absorbție a elementelor nutritive în plantă. De asemenea, stimulează fotosinteza și

1.

stimulează producerea de fitoregula­ tori, cu rolul de a întârzia procesul de senescență.

• Citochininele, auxinele și gibereli­ nele optimizează procesele plantelor; citochininele stimulează diviziunea celulară, iar auxinele susțin reducerea stresului oxidativ din celulele plantei și a stresului termic (seceta).

• Betaina este aminoacidul cu cel mai bun rezultat împotriva stresului la plante.

• Microelementele contribuie la dezvol­ tarea sănătoasă și la capacitate maxi­ mă a plantei.

WUXAL® Amino. Biostimulator lichid organic, bogat în azot, peptide și aminoacizi: • Eficient pentru întărirea sistemului imunitar al plantelor.

• Mărește cantitatea și calitatea recol­ tei, în special în condiții de stres.

• Îmbunătățește legarea, mărimea și coloritul fructelor.

• Produs 100% natural cu aport ridicat de azot organic.

WUXAL® Aminoplant. Biostimulator natural lichid NPK de origine vegetală: • Este bogat în aminoacidul natural Gama Aminobutiric, care îmbunătă­ țește legarea și stimulează sistemul natural de luptă al plantelor contra patogenilor.

• Îmbunătățește calitatea răsadurilor și crește capacitatea acestora de a trece

2.

3.

peste șocul transplantării.

• Produsul se aplică foliar și radicular.

• Are proprietăți excelente de sticker, crescând eficacitatea pesticidelor din amestec.

WUXAL® Aminocal. Biostimulator lichid organic cu Ca, Polipeptide, Mn și Zn: • Este o sursă de calciu, mangan și zinc.

Prezintă un pH optim pentru absorbția calciului, chiar și în cazul fructelor mature.

• Peptidele conținute reduc tensiunea superficială a soluției de tratare. Astfel, aderența pe frunză sporește, iar randa­ mentul aplicării crește semnificativ.

• Îmbunătățește perioada de depozi­ tare de după recoltare și asigură un colorit uniform și intens.

• Nu conține azot mineral. Drept urma­ re, este exclusă dezvoltarea târzie a lăstarilor.

WUXAL® Multimicro. Soluție foarte concentrată în microelemente: • Chelatarea micronutrienților conferă aplicare sigură, împiedicându­i să intre în reacție cu alți compuși din ames­ tecul de tratare.

• Asigură aprovizionarea cu magneziu și sulf.

• Acoperă excelent frunzele și prezintă aderență foarte bună.

• Are compatibilitate excelentă cu ma­ joritatea pesticidelor.

4.

5.

80 Portret de pomicultor

Ferma cu rădăcini adânci și cu viitoru-n față După 13 ani de muncă în Italia, Vasile Constantin a revenit în satul său natal, Lămășeni, comuna Rădășeni, și a pornit o investiție în pomicultură, pe care a îmbinat-o cu legumicultura.

”Î

ncă din anul 2005, cu banii strânși în Italia, cu ajutorul tatălui și al unchiului meu, am început să plantez livada pe care o am astăzi.

Practic, am desființat plantația bătrână și am înființat­o pe cea nouă. Tot în acel an, am cumpărat și un tractor”, măr­ turisea suceveanul Vasile Constantin, (Liviu, cum i se spune de mic).

A MIZAT PE CALITATE DE LA BUN ÎNCEPUT Pe cele aproximativ 3 hectare de teren, pomicultorul sucevean a plantat mere (2,5 ha), pruni și peri (0,5 ha). A ales cu atenție soiurile de măr, fiind­ că trebuia să obțină producții mari, gustoase și arătoase, dar trebuia să fie fructe care să se poată și păstra. ”Așadar, am plantat Golden, Auriu de Bistrița, Domnesc, Generos, Idared, Jonathan, Florina. Cât despre soiuri­ le locale, Rădășeni și Fălticeni, este clar că sunt foarte aclimatizate și ne reprezintă”, explica pomicultorul.

RĂDĂȘENI ȘI FĂLTICENI, SOIURI REZISTENTE Soiul Rădășeni a fost obținut la SCPP Fălticeni din polenizarea liberă

15-28 februarie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

a soiului Jonathan. Produce mult, deși are o anumită tendință de periodicitate și rezistă mai bine la ger, la rapăn și la făinare, comparativ cu soiul Jonathan.

Epoca sa de maturare este septembrie ­ noiembrie, fiind un măr cu un conținut bogat în vitamina C, este recomandat

PLAN DE INVESTIȚII Pentru 2021, principalele direc­ ții de investiții sunt extinderea suprafeței cu livadă și spații de depozitare/procesare fructe și legume. După ce, în prima lună a anului 2021, a fost achiziționată o suprafață de 0,5 ha, sunt nego­ cieri pentru achiziționarea a încă unui hectar de teren, pe ambele suprafețe urmând a fi înființate noi plantații de prun, în principal.

persoanelor cu diabet.

Soiul Fălticeni este, de asemenea, rezistent în câmp, necesitând mai puține tratamente, fructul având cali­ tăți gustative deosebite și fiind reco­ mandat persoanelor care suferă de diabet, explica pomicultorul.

A ÎMPĂCAT LEGUMICULTURA CU POMICULTURA...

Anul trecut recolta a fost dimi­ nuată cu 20­30% de seceta din iulie­septembrie, fructele dezvoltân­ du­se într­un ritm mult mai redus.

Dar problema cea mai mare rămâne desfacerea producției. Din acest mo­ tiv, asociat faptului că în timpul verii, până la recoltarea fructelor, nu prea avea surse de câștig, Vasile (Liviu) Constantin a decis să se ocupe și de producerea de legume. ”În anul 2013, văzând că nu dispun de resursele fi­ nanciare pentru a înființa și un centru de procesare a fructelor ­ idee la care nu am renunțat ­, m­am gândit să produc legume. Aveam pământ, doream să muncesc și costa mai puțin. Astfel, pe aproximativ 2000 mp am înființat solarii, luate la prețuri convenabile, în Italia.

Portret de pomicultor 81 ...ȘI A ECHILIBRAT VENITURILE FERMEI Produce, în principal, roșii, ardei ka­ pia, castraveți. În câmp a avut jumătate de hectar cu ceapă, conopidă, varză, rădăcinoase. Studiind aspectele le­ gate de producția legumicolă, a văzut că multe boli și mulți dăunători repre­ zintă factori limitativi identici cu cei din pomicultură. Astfel, a prins curaj de a continua și activitatea din legumi­ cultură. ”După toți acești ani de producție pomi­legumicolă, am constatat că aceste două activități se completează bine și echilibrează veniturile anuale. Însă, rămâne de rezolvat aceeași mare problemă a lipsei posibilității de a valo­ rifica recoltele în mod convenabil”, preciza Vasile (Liviu) Constantin. În acest moment, fructele și legume­ le obținute în ferma din Lămășeni­ Rădășeni, administrată de Vasile (Liviu) Constantin, cu ajutorul soției și al fiicei lor, sunt valorificate printr­un chioșc propriu în Piața Centrală Fălticeni, în piețele de en­gros din Suceava și Piatra Neamț, precum și în Piața de weekend din Iași.

COOPERATIVA, UN PROIECT EȘUAT Pe fondul neajunsurilor legate de veriga finală în economia fermei, res­ pectiv etapa de valorificare, fermierul sucevean, alături de alți 4 producători, a inițiat alcătuirea unei cooperative, cu scopul de a accesa împreună fonduri pentru realizarea unei unități de pro­ cesare a fructelor și a legumelor. Din păcate, toate încercările de până acum au eșuat. Dar, nu renunță la idee.

REGULI SCHIMBATE ÎN TIMPUL JOCULUI În urmă cu 4 ani, fiica sa a încercat să obțină o finanțare prin măsura des­ tinată tinerilor fermieri. Nu a reușit. În urmă cu 3 ani, împreună cu un coleg din Fălticeni și cu câte doi producători din localitățile Bogdănești și Rădășeni, a pus bazele Cooperativei Agricole ”Le­ gu­Fruct” Fălticeni. Cum s­a finalizat? ”Am realizat și un proiect pentru o fi­ nanțare prin start­up a înființării unei unități de procesare. Doream să pre­ lucrăm în comun fructele și legumele, ca să obținem sucuri, dulcețuri și ge­ muri, conserve din legume, etc. Inițial

Sunt născut între livezi, am crescut cu merele, am învățat de mic toate lucrările pomicole și nu m-am putut desprinde de acest domeniu. Chiar dacă din Lămășeni am plecat de la vârsta de 16 ani, aici mă simt în mediul meu natural și, cu toate dificultățile materiale, aici mă pot numi un om împlinit VASILE (LIVIU) CONSTANTIN Pomicultor din Rădășeni

am obținut punctaj bun și proiectul era eligibil. Însă, în aceeași săptămână, s­a schimbat o condiție de eligibilitate și finanțare, respectiv de la condiția de a avea 2 angajați, au schimbat în timpul jocului (al evaluării, după depunerea proiectelor) la condiția de a avea 5 angajați. Astfel, este lesne de înțeles, nu am mai îndeplinit condițiile.

CAUTĂ FINANȚARE PENTRU MICA FABRICĂ DE PROCESARE ”Oricum, nu mă las. Voi căuta în anul 2021 alte surse de finanțare, poate prin fonduri europene sau start­up. Dacă va rămâne inaccesibilă pentru noi fie­ care dintre aceste căi, atunci probabil că vom face credite și tot vom realiza făbricuța.

Legat de credite, îmi amintesc că în Italia, pentru a cumpăra tractorul, ban­ ca mi­a aprobat creditul cu dobândă mică, în 3 zile. La 10 mii de euro cre­ dit, în 3 ani de zile, am dat înapoi 11.136 euro. Sunt curios ce va fi în România avansată cu 16 ani, față de momentul solicitării creditului din Italia. Sper să nu trebuiască să socotesc că, dacă aș fi împrumutat cei 10 mii de euro în România, ar fi vorba despre 20­30 mii de euro de înapoiat în 3 ani de zile.

Oricum, acum discutăm despre o in­ vestiție de vreo 50­60 de mii de euro, în utilaje ­ linia de sucuri vreo 30­35 de mii de euro și linia de roșii vreo 20­25 de mii de euro”, menționa producătorul sucevean.

82 Pomicultură

Cum îngrijim pomii la desprimvărare?

Dacă vremea permite, în plantațiile pomicole pot începe lucrările de igienizare, tratamentele, tăierile de întreţinere şi de fructificare, prelucrarea solului sau fertilizarea. pagini realizate de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

A

ceste operaţiuni limitează înăl­ ţimea pomilor, răresc coroana pentru a pătrunde lumina şi redimensionează arhitectura coroanei cu menţinerea echilibrului între ramuri. În plus, se toaletează pomii: crengi lacome, rupte, uscate sau bolnave (atacate de diferiţi paraziţi).

LUCRĂRI DE IGIENIZARE Ulterior se strâng la un loc resturile vegetale, frunzele şi fructele mumi­ ficate rămase pe ramuri şi se distrug prin ardere, pentru a preveni apariţia/ răspândirea moniliozei, boală comună a speciilor pomicole, dar şi pentru a dis­ truge cuiburile diverșilor dăunători.

La fel de importantă este eliminarea

15-28 februarie 2021

şi arderea pomilor puternic virozaţi, a celor cu simptome de boli degenerative şi a celor afectaţi integral de focul bac­ terian al rozaceelor.

ULTIMELE PREGĂTIRI ÎNAINTE DE RELUAREA VEGETAȚIEI La desprimăvărare, pe lista lucrărilor urgente stau, între altele, prelucrarea solului, administrarea îngrăşămintelor şi pregătirea pomilor fructiferi pentru plantare.

• Prelucrarea solului. Când terenul este bine zvântat se face afânarea superficială spre a păstra în sol apa acumulată în perioada de toamnă­ iarnă. Lucrarea se execută cu grapa sau cultivatorul. Pe terenurile săpate adânc în toamnă, sub protecţia coroa­ nei, afânarea solului se realizează ma­ nual, printr­o praşilă cu sapa.

Arătura adâncă se face tot pentru afânarea solului și a mări capacitatea de absorție a apei. Recomandarea spe­ cialiştilor este să se execute de­a lungul

rândurilor, în benzi de un metru pe am­ bele părţi sau peste tot, în jurul pomilor, în formă de copci, exceptând intervalele înierbate artificial sau cele care se vor erbicida.

• Fertilizare. Tot acum se aplică îngrăşă­ minte organice descompuse, cu încor­ porare sub brazda adâncă. În plantaţiile cu pomi care au o încărcătură normală cu muguri de rod se poate administra, fazial, o treime din doza îngrăşămintelor azotoase.

REZISTENȚĂ LA SECETĂ, CREATĂ DIN... FOARFECĂ! În plantaţiile pomicole ale Staţiu­ nii de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Pomicultură Valul lui Traian se execută din plin tăierile de rărire şi fructificare, dar şi tratamentul fitosanitar cu ulei hor­ ticol. Echipele de lucru sunt sub directa coordonare a lui Gheorghe Lămureanu, cercetător ştiinţific II în cadrul Labora­ torului de tehnologii pomicole al unităţii constănţene. “Urmărim să executăm

7 greşeli la tăierea pomilor

Sursa foto: www.canva.com

Pomicultură 83

Întreţinerea livezilor include tăierile de rărire şi de fructificare de calitate și la timp. În caz contrar, pomii fructiferi vor avea un rod slab, atât calitativ, cât și cantitativ.

Sursa foto: www.canva.com

P

Gheorghe Lămureanu cu mare atenţie această importantă lucrare. Alegem ramuri de mărimea unui creion pentru că sunt roditoare. În condiţii de secetă, aşa cum au fost anul trecut, vom executa o tăiere mai… din scurt, lăsând tot mai puţini muguri de rod. De asemenea, aplicăm în livadă la toate speciile de pomi o fertilizare echili­ brată cu îngrăşăminte chimice complexe NPK 15:15:15. Ne­au ajutat destul de mult precipitaţiile căzute, dar tot mai avem un deficit de circa 200 litri/mp. Avem circa 100.000 de pomi, la 1 aprilie vom fi gata cu tăierile de rărire şi de fructificare”, ne­a declarat Gheorghe Lămureanu.

rintre cele mai frecvente greșeli pe care le comit pomicultorii în timpul lucrărilor se numără: 1. Tăierea excesivă sau insuficientă a pomului; 2. Aplicarea stropirilor cu un produs cupric şi apoi executarea tăierilor; 3. Tăierea realizată în condiții me­ teo nefavorabile, mai ales pe timp de iarnă; 4. Ignorarea “principiului treimii”: raportul între grosimea lăstarului şi ax, între ramuri de gradul doi şi unu trebuie să fie de 1/3; 5. Toaletarea necorespunzătoare a pomilor de către muncitori insuficient instruiţi; 6. Îndepărtarea scoarţei pomului, chiar dacă pare afectată; 7. Folosirea unor unelte nedezin­ fectate, neadecvate sau neîntreţinute corespunzător.

TĂIERI ÎN FUNCȚIE DE SPECIE După cum se ştie, tăierile de rodire implică înlăturarea ramurilor care cresc în exces, păstrându­se doar ra­ murile sau lăstarii principali care nu umbresc zone din coroana pomului.

• La măr și păr se înlătură ramifi­ cațiile de rod care au fructificat de mai multe ori. Tăierea se execută chiar deasupra unei formațiuni apro­ piate de bază prin scurtarea ramurilor mai bătrâne de doi ani, precum și a celor care se depărtează de bază sau care prezintă urme de uscare.

• La prun, tunderea are scop de rărire a ramurilor. Se pot înlătura cele mai vechi de doi ani, dar și cele degar­

nisite după rodire.

• La cireș și vișin se realizează tăieri de rărire în zona terminală a ramurilor principale care formează coroana. În plus, ramurile prea lungi (peste 80 cm) se pot scurta pentru a se stimula rodirea, iar ramurile fără ramificații se elimină de la bază.

DE CE E BINE SĂ TĂIEM POMII? Tăierea nu numai că stimulează producția de calitate, dar și igieni­ zează pomul, care devine mai rezis­ tent la diverşi agenţi patogeni.

Alte beneficii sunt: • aduce pomul la înălțimea și forma adecvată speciei și vârstei lui; • întărește vigurozitatea trunchiului și ramurilor; • echilibrează dezvoltarea coroanei, care nu se va îngroșa în exces; • stimulează producerea unor noi ra­ muri.

REGULI DE URMAT LA TĂIERI 1. Urmăriți cu atenţie subordona­ rea ramurilor la tăiere; 2. Coroana nu ar trebui să aibă ra­ muri care să se extindă din trun­ chi la un unghi ascuțit; 3. Fructificarea depinde de di­ recția de creștere a crengilor: ra­ murile cu creștere verticală rodesc mai puțin decât cele orizontale; 4. Plăgile rămase de la tăiere tre­ buie imediat tratate: pe zonele cu răni mici se pot aplica soluţii slabe de permanganat de potasiu.

84 Info companii

Plante viguroase, de la transplantare la recoltare

FLOWBRIX® ­ fungicid cu multiple beneficii ­ te ajută să previi eficient apariția și răspândirea manei și a agenților patogeni în culturile de legume, convenționale, dar și bio.

F

lowbrix® este un fungicid pe bază de oxiclorură de cupru în suspen­ sie apoasă, ce previne apariția și răspândirea manei și a agenților patogeni.

CÂND ÎL FOLOSIM? În cazul culturilor de legume, poate fi utilizat în momente variate (echi­ librarea vegetativă a răsadurilor, în situații de stres abiotic, la avertizări de mană), iar eficiența sa este datorată atât substanței active, cât și formulării foarte avantajoase. Dorim să precizăm că Flowbrix® poate fi utilizat în cultu­ rile ecologice de legume, mai ales îm­ potriva Phytophthora infestans (mana cartofului și tomatelor), Pseudopero­ nospora cubensis la cucurbitacee și a agenților patogeni bacterieni la legume.

15-28 februarie 2021

un articol realizat de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

CONDIȚII PRIELNICE PENTRU APARIȚIA BOLILOR LA LEGUME Apariția agenților patogeni și pro­ liferarea lor în culturile de legume sunt favorizate de anumite condiții, cărora legumicultorii trebuie să le acorde atenție sporită: • Umiditatea: fie că este în sol, fie că este în aer, cu precădere în spațiile protejate. Excesul de apă predispune cultura la apariția bolilor fungice.

• Temperatura: mai ales în combi­ nație cu umiditatea sporită, tempera­

turile scăzute cresc probabilitatea ca mana să se instaleze în cultură.

• Buruienile: plantele dăunătoare, dincolo de consumul de resurse ce ar putea reveni legumelor, împiedică aerisirea optimă a culturilor. Buruie­ nile uscate sunt rezervă de patogeni, pe care îi mențin în teren de la sezon la sezon.

• Suprafertilizarea cu azot: dezvol­ tarea luxuriantă a plantelor împiedică circulația corectă a curenților de aer și favorizează apariția umezelii la nivelul solului, frunzelor și tulpinilor.

CUM ACȚIONEAZĂ?

Având în vedere că nu putem con­ trola în detaliu condițiile de dezvoltare ale culturilor, este prudent să aplicăm preventiv produse care să mențină

Info companii 85 FORMULAREA UNICĂ FLOWBRIX OFERĂ O ACOPERIRE UNIFORMĂ SUPERIOARĂ

Film pulverizat cu Flowbrix. Cristale de cupru în formă de oxiclorură de cupru sănătatea plantelor. Fungicidul Flowbrix® blochează anumite enzime necesare procesului de respirație a patogenilor, inhibă producerea pro­ teinelor, modifică activitatea mem­ branelor celulare. Substanța activă, oxiclorura de cupru, acționează asu­ pra celulelor fungice și bacteriene fără a pătrunde în interiorul celulei.

Patogenii eliberează metaboliți ce reacționează cu compușii pe bază de cupru, fapt ce duce la otrăvirea și moartea celulelor.

Film pulverizat cu produs martor pe bază de cupru

SITUAȚIILE DE STRES CE FAVORIZEAZĂ INSTALAREA BOLILOR Desigur, bolile reprezintă în sine o formă de stres, dar apariția lor este favorizată de anumite condiții ce di­ minuează vitalitatea plantelor: Stresul la transplantare În momentul transplantării, este necesară „călirea răsadurilor”, opera­ țiune ce are drept scop creșterea adaptabilității la noile condiții. „Călirea” presupune scăderea treptată a tem­ peraturii din răsadniță, având ca scop atingerea temperaturilor înregistrate la locul plantării. Pentru a nu fi afectat de boli în urma scăderii temperaturilor și pentru o dezvoltare vegetativă echili­ brată a răsadului, vă recomandăm să utilizați fungicidul FLOWBRIX®, care previne instalarea bolilor și stopează dezvoltarea patogenilor ce s­ar putea afla deja pe plăntuțe. De asemenea, aplicat la răsaduri, produsul împiedică alungirea acestora.

Stresul abiotic (climatic) Grindina sau ploile foarte puter­ nice pot duce la vătămarea organelor plantelor, iar zonele ce prezintă o de­ teriorare a țesuturilor vegetale devin teren propice pentru diverse boli, cum ar fi mana și arsurile bacteriene. De aceea, după momentele de stres, vă recoman­ dăm să utilizați fungicidul Flowbrix® pen­ tru igienizarea și vindecarea plantelor.

1.

2.

FORMULAREA AVANTAJOASĂ A FUNGICIDULUI FLOWBRIX® În primul rând, trebuie să precizăm că FLOWBRIX®, dincolo de caracterul antisporulant, care îi conferă eficiență

în controlul patogenilor, oferă și alte beneficii culturilor de legume: • Stimulează mecanismul de apărare al plantei (ajută la formarea vitaminelor B și C de către plantă).

• Ajută la îngroșarea pieliței la legume și fructe.

• Echilibrează funcțiile fiziologice ale producției, ducând plantele către faza generativă.

Substanța activă din Flowbrix®, oxi­ clorura de cupru, prezintă atât avan­ tajul vitezei de acțiune, cât și pe cel al persistenței pe frunze.

Eficiența produselor pe bază de cupru este influențată de dimensiunea particulelor.

• Particulele de oxiclorură de cupru din fungicidul Flowbrix® se află în sus­ pensie concentrată și au dimensiunea optimă pentru ca procesele necesare controlului patogenilor (reacțiile cu metaboliții patogenilor) să aibă rată ridi­ cată și să ducă la distrugerea acestora.

• Dimensiunea optimă a particulelor conținute nu periclitează procesul de fotosinteză, contribuind la o calitate ridicată a producției.

• Fiind formulare lichidă, produsul este extrem de miscibil, iar soluția obținută este foarte omogenă.

• FLOWBRIX® este foarte ușor de utili­ zat și nu necesită neutralizare.

Doza recomandată la culturile de le­ gume este: 2,5 litri/hectar.

Pentru mai multe detalii privind produsul FLOWBRIX®, vă recomandăm să contactați reprezentanții KWIZDA Agro Romania.

86 Utilaje agricole

Semănat PROFI cu Vega 6 și Vega 8

Mini-till, fiabilitate și precizie la însămânțare. Trei modalități de a crește rentabilitatea culturilor cu semănătorile Vega 6 și Vega 8 PROFI marca ELVORTI. un articol de

STRONG MACHINERY mai multe pe această temă www.strongmachinery.ro

A

stăzi, fermierii au ajuns în­ tr­o situație în care utilajele, și anume semănătorile, care au lucrat în mod eficient în urmă cu cinci ani, au încetat să îndeplinească cerin­ țele moderne de lucru. Nu toate au ca­ pacitatea de a încorpora îngrășăminte minerale granulate, în același timp, foarte puține pot încorpora îngrășă­ minte lichide. Dar varianta în care să puteți comanda ambele opțiuni din același loc? Astăzi, în Ucraina, un singur producător oferă un astfel de produs ­ compania ELVORTI, care a dezvoltat un produs universal VEGA 8 PROFI sau VEGA 6 PROFI cu posibilitatea aplicării de îngrășăminte granulate sau lichide.

3 OPȚIUNI UNICE Vega PROFI este un concurent demn pentru utilajele moderne ale pro­ ducătorilor importați. În 2020, acest model a primit mai mult de 10 actualizări menite să îmbunătățească fiabilitatea și comoditatea muncii. Nu este infe­ rior nici din punct de vedere al funcțio­ nalității, nici al calității, iar unele opțiuni

15-28 februarie 2021

sunt unice pentru această mașină: Însămânțarea cu aplicarea con­ comitentă a îngrășămintelor granulate; Însămânțarea cu aplicarea în­ grășămintelor lichide; Utilizarea tehnologiilor de pre­ cizie, cum ar fi controlul proce­ sului, oprirea secțiilor și însămânțarea diferențiată.

1.

2.

3.

PERMITE APLICAREA ÎNGRĂȘĂMINTELOR LICHIDE Unul dintre modelele semănătorii VEGA PROFI permite aplicarea îngrășă­ mintelor lichide în timpul semănatului.

Astfel, pe semănătoare este instalat un rezervor pentru îngrășăminte li­ chide cu o capacitate de 1.100 litri. În partea de jos a rezervorului există un robinet pentru golire. De asemenea, semănătoarea este dotată cu toate echipamentele necesare: pompă, do­ zator, conducte. În conformitate cu rezultatele testelor modelului VEGA PROFI cu fer­ tilizare lichidă, această tehnologie per­ mite creșterea semnificativă a șanse­ lor la o răsărire uniformă a plantelor, în special porumb, floarea­soarelui și soia. Această tehnologie va fi utilă producătorilor agricoli care lucrează în zone cu sol și condiții climatice diferite. În același timp, ELVORTI s­a asigurat

că oferă un instrument fiabil și eficient la un preț accesibil.

VEGA PROFI CU SISTEM DE FERTILIZARE SOLIDĂ Și modelul VEGA PROFI cu sistem de fertilizare solidă este alegerea perfectă pentru fermă. Unul dintre principalele atuuri, fără exagerare, și dezvoltarea remarcabilă a proiectanților Elvorti este universalitatea, ceea ce vă permite să lucrați în diferite condiții și tehnologii.

Capacitatea totală a buncărelor de semințe ale VEGA 8 PROFI este de 416 litri, VEGA 6 PROFI de 312 litri, iar pentru îngrășăminte este de 680 litri, respec­ tiv 340 litri la versiunea tractată și 560 litri la versiunea purtată. Buncărele din plastic sunt fabricate din polietilenă de calitate superioară, ceea ce le face rezistente la vibrații și intemperii.

SISTEMUL DE SEMĂNAT PROFI În conceptul modelului VEGA există un aparat de semănat unic ­ PROFI, care asigură o dozare și o plasare pre­ cisă a semințelor, fără suprapuneri. Însămânțarea este realizată cu ajutorul organului de lucru tip dublu disc, a cărui presiune poate ajunge până la 280 kg.

Din proiectare au fost prevăzuți doi degajatori de boabe reglabili, unul sus și altul jos, ceea ce asigură evitarea suprapunerilor. În tot acest timp,

Utilaje agricole carcasa aparatului de semănat nu este supusă la sarcini mari în timpul lucrului, acest fapt asigurând durata mare de exploatare.

EXPLOATARE ȘI ÎNTREȚINERE FĂRĂ PROBLEME Pentru cei care folosesc tehnologii de precizie în prezent, semănătorile VEGA PROFI sunt echipate cu motoare electrice care oferă acest standard de calitate, fia­ bilitate și acuratețe a procesului de semănat și ușurința de exploatare și întreținere: ­ decuplarea automată și individual a secțiunilor; ­ control al normei variabile; ­ compensare la viraje; ­ controlul manual sau automat al normelor de însămânțare (harta de lucru Rx); ­ monitorizarea calității însămânțării; ­ rapoarte privind hărțile statistice cu procesul de lucru; ­ statistici de însămânțare ­ goluri, suprapuneri; Astfel, fermierul poate ține o evidență exactă a suprafeței însămânțate și poate monitoriza calitatea lucrării în fiecare poziție a câmpului.

PRECIZIE, CALITATE ȘI COSTURI MAI MICI Construcția PROFI permite accesul facil pentru lucrări de întreținere și reparații.

Cadrul, care acționează ca un recep­ tor cu ieșiri diagonale individuale pe fie­ care secție, oferă o presiune uniformă în toate aparatele de semănat (permite menținerea semințelor grele în găurile discurilor secțiilor de la extremități), asigurând astfel o însămânțare de ca­ litate superioară pentru o gamă largă de culturi.

Ar fi greu de imaginat ca o semă­ nătoare modernă de prășitoare să funcționeze fără o tehnologie de pre­ cizie. Acesta ar fi încă un avantaj cu ajutorul căruia fermierii ar putea să crească semnificativ calitatea proce­ sului de semănat și să scadă costurile de înființare a culturilor.

87

88 Utilaje agricole - ghidul cumpărătorului

Cum alegi cel mai bun tractor de mică putere?

(II) Alegerea tractorului potrivit se face ținând cont de aplicaţiile pentru care acesta va fi utilizat.

Astfel, principalele aspecte de analizat sunt: caracteristicile tehnice, dotările şi preţul.

U

tilitatea tractoarelor, atât pentru fermele agricole, cât şi pentru grădinărit sau gospodărie/hobby, este binecunoscută. Varietatea cons­ tructivă a tractoarelor de mică putere, diversitatea accesoriilor şi a implemen­ telor, precum şi comoditatea pe care un "tractoraş" o poate adăuga sarcinilor agricole simple şi celor "gospodăreşti" fac din acestea un ajutor de nădejde şi care "îşi plăteşte banii", adică se poate amortiza rapid.

Dar alegerea tractorului potrivit tre­ buie făcută luând în calcul atât prețul de achiziție, costurile de exploatare, cât şi consumul de combustibil raportat la volumul de lucrări efectuate. Astfel, principalele criterii în alegerea unui tractor sunt: caracteristicile tehnice, dotările şi preţul. Ordinea o stabiliţi dumneavostră. Dacă bugetul disponibil este unul "generos", atunci alegerea va fi mult mai uşoară.

PRIMUL PAS: CE MARCĂ MI SE POTRIVEŞTE? Dacă aveţi deja un brand favorit şi de încredere (dețineți sau aţi mai avut tractoare de la constructorul respectiv şi sunteţi mulţumit), atunci este simplu: cumpăraţi aceeaşi marcă.

15-28 februarie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Dacă nu sunteţi hotărât, atunci tre­ buie să vă faceţi o listă care să conţină principalele caracteristici tehnice şi do­ tările dorite de la viitorul tractor. Luați o foaie de hârtie şi notaţi pe o coloană aplicaţiile pentru care doriţi să folosiți tractorul şi pe o altă coloană necesarul de putere şi dotările de care aveţi ne­ voie pentru lucrările respective. Având această listă, faceţi o "cercetare" (studiu) de piaţă. Porniţi această căutare din aproape în aproape..., interesaţi­vă ce tractoare folosesc vecinii şi cunoscuţii.

Folosiţi şi reţelele de socializare. Astfel puteţi afla rapid, direct de la cei care au modelele respective, dacă utilizato­ rii sunt mulţumiţi sau nu, eventualele puncte forte sau slabe, cât costă întreţi­ nerea şi piesele de schimb, consum, etc.

CLASIFICAREA TRACTOARELOR MICI În general, tractoarele agricole pot fi clasificate după mai multe criterii: putere, utilizare/aplicaţii, sistem de

rulare, tipul de tracţiune (2DW, 4DW), etc. Tractoarele mici (sau de mică pu­ tere) sunt considerate cele care au o putere mai mică de 45­50 CP. În funcţie de putere şi aplicaţii, tractoarele mici pot fi clasificate în patru clase: Tractoare pentru gazon ­ utili­ zate în principal pentru tunderea peluzelor, au o putere limitată (15­22 CP), un rezervor mic de combustibil şi puţine accesorii.

Tractoare de grădină ­ mai puternice (20­25 CP) şi cu mai multe posibilităţi de a ataşa accesorii şi echipamente, precum şi unele carac­ teristici suplimentare (precum direcția hidraulică și tracțiunea integrală) care oferă un plus de versatilitate și adapta­ bilitate. Aceste tractoare sunt o alegere excelentă dacă aveți nevoie de mai mult decât o mașină de tuns iarba şi care să reziste la o utilizare grea și să ofere opțiuni pentru activităţi agricole uşoare.

Tractoarele sub-compacte (22­ 25 CP) sunt, de obicei, echipate cu motor diesel (spre deosebire de clasele anterioare care au motor pe benzină), priză de putere și cuplaje în trei puncte, ceea ce extinde mult gama de ... ››› 90

1.

2.

3.

Utilaje agricole

TRACTOR LA SCHIMB PE DURATA REPARAȚIILOR

Achiziționează acum noul model Case IH MAGNUM AFS CONNECT, iar Titan Machinery România îți garantează orele de funcționare continuă a acestuia, oferindu-ți un tractor Magnum la schimb, în caz de nevoie în timpul campaniei.

PUTERE UTILIZATĂ EFICIENT. Puternicul motor cu 6 cilindri de 8.7 litri este proiectat pentru a genera maximum de putere optimizând totodată eficiența consumului.

EXCELENT ÎN CÂMP CÂT ȘI ÎN TRANSPORT. Puteți opta pentru eficiența dovedită a transmisiei PowerDrive sau pentru transmisia variabilă continuă CVX, ideală atât pentru câmp cât și pentru transport.

FABRICAT PENTRU A FI PUTERNIC Ridicător spate în 3 puncte cu capacitatea de până la 11.700 kg, optional - ridicator frontal full integrat cu capacitatea de până la 4.070 kg.

Ofertă supusă unor termeni și condiții valabilă pentru gama de tractoare Case IH Magnum achiziționate în perioada 01 ianuarie - 31 Iulie 2021 prin Titan Machinery România. Află mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery România.

București: 0374 367600 - Aleea Ștefania nr. 2, Dragomirești Deal, 077096 Ilfov / ROMÂNIA; Alexandria: 0374 367678; Botoșani: 0374 880520; Brăila: 0374 367 678; Cluj: 0374 367698; Constanța: 0374 367640; Craiova: 0374 367633; Oradea: 0374 367605; Roman: 0374 367603; Slobozia: 0374 367688; Timișoara: 0374 367604; Tulcea: 0755 016253; www.titanmachinery.ro; office@titanmachinery.ro;

89

90 Utilaje agricole - ghidul cumpărătorului ››› 88 ... implemente şi accesorii. Unele tractoare sub­compacte pot avea chiar încărcătoare frontale.

Tractoare compact-utilitare ­ gama superioară a tractoarelor mici (25­45 CP). Aceste tractoare pot fi echipate cu implemente atașabile similare tractoarelor agricole, dar de mai mici dimensiuni. Unele modele au tracțiune integrală și cabină, ceea ce le face utile în aproape orice condiții de teren şi meteorologice.

4.

Sursa foto: www.canva.com

CARACTERISTICI TEHNICE Principalele caracteristici tehnice care definesc, în general, un trac­ tor sunt: tipul şi puterea motorului, transmisia, ambreiajul şi cutia de vi­ teze, sistemul de rulare, şasiul, suspen­ sie, sistem de frânare şi de siguranţă, sistemul hidraulic, echipamentul de lucru, echipamentul electric, etc.

• Motorul este sursa de energie a trac­ torului. Tractoarele de mică putere au motoare cu o capacitate cilindrică re­ dusă, în general cu doi sau trei cilindri, pe benzină sau diesel.

• După tipul sistemului de rulare, trac­ toarele se clasifică în: tractoare pe roţi, tractoare pe şenile şi tractoare cu semi­şenile (roţi şi şenile).

Tractoarele mici pot avea una sau două

punţi, în funcție de putere, sistem de rulare şi tipul de tracţiune. De obicei, tractoarele de mică putere au doar tracţiune spate, tracţiunea integrală fiind mai rar întâlnită.

• Transmisia reuneşte organele şi sub­ ansamblurile cu ajutorul cărora energia mecanică de la motor se transmite la organele de deplasare ale tractorului.

Totodată, transmisia trebuie să asigure şi funcţionarea unor echipamente de lucru. Transmisia poate fi: - Transmisia clasică manuală are avantajul că se face la o viteză mică, iar acest lucru ajută la dezvoltarea unui cuplu suplimentar. Transmisia mecanică are cutie de viteze, dife­ renţial şi transmisie centrală. Am­ breiajul principal asigură cuplarea progresivă a motorului la părţile com­ ponente ale transmisiei şi reductorul

planetar dublează numărul treptelor de viteză.

- Transmisia hidrostatică, la fel ca şi cea automată, este mult mai comodă, dar eventualele cheltuieli de reparaţie sunt mai mari. În cazul transmisiei hidrostatice, puterea se transmite printr­un flux de lichide (ulei hidraulic) şi necesită prezenţa unei pompe hi­ draulice. Avantajele transmisiei hidro­ statice sunt: simplitatea comenzilor şi viteza de lucru, care poate varia continuu.

- Transmisia electrică cuprinde am­ breiaj principal, un generator electric, două sau patru motoare electrice, transmisii finale şi conductori.

• Sistemul de frânare. Cele mai sim­ ple şi des întâlnite sisteme de frânare la tractoarele mici sunt cele cu tam­ buri cu bandă, cu saboţi sau cu discuri, iar mecanismul de comandă poate acţiona frânele mecanic, hidraulic sau pneumatic.

• Echipamentele de lucru ataşabile necesită la tractor dispozitive de tracţiune, priză de putere (PTO), instalaţie hidraulică, mecanism de ridicare, echipament electric, cuplă pentru remorcă şi altele.

• Cabină sau cadru de protecţie: cele mai multe tractoare de mică putere nu au cabină.

Pentru siguranța şi protecţia operatorului la răsturnare, acestea pot fi dotate cu cadru de protecție ROPST. Scanează codul QR și află care sunt cele 4 criterii de bază pentru alegerea trac­ torului de mică putere care ți se potrivește!

15-28 februarie 2021

Utilaje agricole

91

92 Utilaje agricole

Noile încărcătoare Telemaster de la JCB

Lider mondial în producţia de încărcătoare frontale şi echipamente multifuncţionale de manipulare, constructorul britanic JCB a prezentat şi un nou model, TM420S, mai performant.

D

eşi în ultima vreme atmosfera dincolo de Canalul Mânecii pare destul de tensionată, şi nu doar din cauza pandemiei, ci şi a Brexit­ului, iată că mai apar şi veşti bune dinspre Regatul Unit al Marii Britanii. Iar asta datorită JCB, care a anunţat de curând lansarea unei noi game de încărcătoa­ re frontale care stabilesc standarde înalte de performanţă pentru această

Deoarece încărcătoarele articulate JCB TM sunt utilaje masive, durabile şi foarte manevrabile, acestea au fost întotdeauna în topul clasamentelor de popularitate în rândul fermierilor şi prestatorilor de servicii în agricultură JOHN SMITH

Director general al Diviziei Agricultură a JCB

15-28 februarie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

categorie. Echipamentele vin cu o transmisie Powershift cu opt trepte de viteză ce poate atinge 50 km/h şi cu cel mai puternic motor din industrie integrat într­un utilaj de acest tip. Am­ bele caracteristici se găsesc pe noul model JCB TM420S de 173 CP (129kW), în gama de încărcătoare frontale care îndeplinesc norma de poluare Stage V, împreună cu o nouă cabină care oferă operatorului o vizibilitate remarcabilă.

MAI MULTĂ PUTERE Anunţat ca o evoluţie a modelului TM420, lansat în 2018, noul TM420S revendică acum supremaţia pentru gama de încărcătoare articulate din fa­ milia Telemaster, având performanţe şi caracteristici mult îmbunătăţite. Deşi dispune practic de acelaşi motor JCB 448 DieselMAX cu patru cilindri

de 4,8 litri, beneficiază de mai multă forţă de tracţiune decât toate cele­ lalte trei modele de gamă existente. Între timp, acestea au primit un boost de putere de 5 CP, ceea ce înseamnă că TM320 are acum 130 CP iar mode­ lele TM320S şi TM420 urcă la 150 CP. Ambele versiuni marcate cu S oferă performanţe ridicate şi o capacitate mare de compactare a silozurilor, cu un raport putere/greutate impresionant, de aproximativ 17 CP/tonă. Capacitatea de ridicare şi înălţimea de ridicare por­ nesc de la 3,2 tone şi 5,20 metri pentru modelele TM320 şi TM320S, ajungând la 4,1 tone şi 5,45 metri în cazul lui TM420 şi al noului TM420S. TRANSMISIE INTELIGENTĂ Noua transmisie Powershift cu opt trepte de viteză montată pe toate încărcătoarele JCB TM se bazează pe experienţa dovedită la varianta actuală cu şase trepte de viteză, iar cele două trepte de viteză suplimentare oferă un efort de tracţiune optim pentru sar­ cini diferite şi sincronizare progresivă între viteze. Versiunea de vârf asi­ gură viteze de până la 50 km/h şi este standard pe noul TM420S şi opţional pe TM320S, cele două modele ... ››› 94

Utilaje agricole

93

94 Utilaje agricole SPECIFICAŢII TEHNICE PENTRU GAMA DE ÎNCĂRCĂTOARE JCB TM Model

TM320

TM320S

Putere

130 CP

150 CP

150 CP

Cuplu

550 Nm

600 Nm

600 Nm

Motor

TM420S

JCB 448 DieselMAX Stage 5

Transmisie ­ standard Transmisie ­ opţional

TM420

Powershift cu 8 trepte de viteză ­ 40 km/h ­

Cap. ridicare / înălţime

››› 92 ... cu performanţă ridicată, echi­ pate pentru cele mai dificile aplicaţii agricole.

Funcţia Torquelock a transmisiei, foarte eficientă din punct de vedere energetic, este disponibilă în fiecare treaptă de viteză, inclusiv cele patru viteze de mers înapoi, astfel încât ope­ ratorii obţin performanţe optime atunci când construiesc un siloz de suprafaţă sau manipulează gunoi de grajd ­ am­ bele operaţii implicând lucrări repetate înainte şi înapoi ­ precum şi atunci când se deplasează pe drum şi mai ales când urcă dealuri în timp ce tractează diverse echipamente agricole.

NOUA CABINĂ COMMAND PLUS Toate cele patru TM­uri sunt echi­ pate cu noua cabină Command Plus, care are un parbriz curbat, dintr­o sin­ gură bucată, ce se continuă pe plafon.

Vizibilitatea înainte este crescută cu 13%, în timp ce suprafaţa vitrată este cu 52% mai mare decât înainte, cu grilajul de siguranţă ROPS / FOPS plasat în interior, ceea ce face posibilă plasarea unui ştergător pe acoperiş. În interiorul cabinei, noua coloană de direcţie „cu

15-28 februarie 2021

Powershift cu 8 trepte de viteză ­ 50 km/h 3,2 t / 5,2 m

memorie” poate fi dată la o parte pen­ tru a ieşi şi a intra mai uşor în cabină, treptele fiind iluminate. Un panou de comandă marca JCB se află pe stâlpul din dreapta, unde se poate monta şi un suport pentru telefonul mobil, iar bu­ tonul „comandă rapidă” de pe joystick este o inovaţie care poate fi folosită pentru mai multe funcţii ale maşinii.

Acestea includ comutarea între modu­ rile de transmisie automată şi manuală, blocarea cuplare/decuplare şi controlul supapei hidraulice auxiliare, pentru oprirea sunetului de la radio, răspunsul sau închiderea apelurilor de pe un telefon mobil conectat la Bluetooth şi acţionarea ca un comutator principal pentru luminile de lucru.

OPŢIUNI SUPLIMENTARE ÎN CONFIGURAŢIA PREMIUM Atât TM420S, cât şi TM320S dispun de pompe hidraulice cu pistoane, cu debit variabil în funcţie de sarcină (Load sensing), însă cel mai nou model are o instalaţie

173 CP 690 Nm Powershift cu 8 trepte de viteză ­ 50 km/h

­

Powershift cu 8 trepte de viteză ­ 40 km/h 4,1 t / 5,45 m

hidraulică „regenerativă”, care exploa­ tează greutatea braţului pentru o reve­ nire rapidă a acestuia, cu cicluri de încărcare mai rapide, precum şi o insta­ laţie cu două pompe hidraulice de 100 cmc care asigură până la 160 litri/min. folosind doar turaţii reduse ale motorului.

Ambele modele sunt disponibile şi în versiunea Pro Edition, la care se adaugă un pachet cuprinzător de opţi­ uni suplimentare, inclusiv suspensia Smoothride a braţului, scut pentru transmisie şi un ventilator cu turaţie variabilă şi inversare de sens pentru răcirea motorului. Sistemul de eva­ cuare cromat face parte, de asemenea, din pachetul Pro Edition, împreună cu iluminarea 360° montată pe cabină şi braţ cu LED­uri, două girofaruri, o cutie de depozitare în cabină, cutie de scule, pistol de gresare şi sistem radio cu Bluetooth.

S-A TRECUT LA UN NIVEL SUPERIOR „Acum s­a făcut un salt înainte prin creşterea puterii motorului pentru toate modelele, prin trans­ misia JCB unică cu opt trepte de vi­ teză, cu potenţial de viteză maximă de 50 km/h şi prin blocarea conver­ tizorului de cuplu în toate treptele de viteză înainte şi înapoi pentru a obţine cea mai bună eficienţă energe­ tică şi capacitate de tractare ridicată.

Toate aceste caracteristici enumerate, combinate cu vizibilitatea remarcabilă oferită de noua cabină şi funcţiile de economisire ale combustibilului de la cele mai noi motoare JCB DieselMAX, performanţa, productivitatea şi ren­ tabilitatea încărcătoarelor articulate JCB sunt duse la un nivel superior”, a declarat John Smith, directorul gene­ ral al diviziei de agricultură din cadrul companiei britanice.

Utilaje agricole

95

96 Utilaje agricole

Tractoare în ediție limitată

VALTRA ANIVERSEAZĂ 70 DE ANI 2021 este anul aniversării a 70 de ani de existență a producătorului finlandez Valtra. ”Tractoarele care muncesc pentru dv.” din 1951, ajunse acum la cea de­a cincea generație, continuă să scrie istoria viitorului. Indiferent de ce va aduce acesta, tractoarele Valtra sunt și vor fi construite să muncească și să reziste, pentru că ceea ce este de făcut în agricultură nu se sfârșește niciodată.

Pentru a­și sărbători aniversarea, Valtra lansează o ediție limitată de trac­ toare din seria T, modelele T174e ­ T254, în culoarea roșu puternic, metalizat, asemeni primului tractor Valmet, din 1951. Vor fi fabricate doar 70 de tractoare aniversare, disponibile pentru piața europeană și Orientul Mijlociu. La fiecare tractor Limited REDITION, Valtra va dona 500 de euro pentru o cauză nobilă.

(Text furnizat de MEWI)

Controlul automat al implementelor

LEMKEN IQBLUE

Modulul de conectare IQblue produs de Lemken a primit certificarea Tractor Implement Management (TIM) din partea AEF (Agricultural Industry Electronics Foundation).

Prin interfața ISObus, modulul IQblue permite controlul automat, direct din tractor, al implementelor pentru prelucrarea solului. Spre exemplu, la pluguri este controlată lățimea de lucru pe baza informaţiilor primite de la dispozitivul GPS, date transmise apoi către modulul IQblue care, la rândul lui comandă unitatea hidraulică a tractorului pentru a regla automat lățimea de lucru şi a produce întotdeauna o brazdă precisă și dreaptă, ceea ce ajută la creșterea eficienței în parcelele de formă neregulată.

Modulul IQblue este compatibil şi cu implementele altor producători şi poate fi utilizat doar pe tractoare cu funcționalitate TIM certificate AEF. Din octombrie a.c., IQblue va fi disponibil pentru plugurile Lemken cu reglare hidraulică a lățimii de lucru (modele V și Vari): plugurile Juwel (V) și VariOpal purtate, Diamant (V) semi­purtat (V) și VariDiamant, precum şi cultivatoare Karat semi­purtate. (Gheorghe Ghișe)

Vânzări în creștere cu aproape 5%

AN BUN PENTRU KRONE

În ciuda scăderii globale de 3% a vânzărilor de echipamente pentru pajiști, Krone a realizat o creștere peste medie în toate grupurile de produse și și­a extins cota de piață în ultimul exercițiu financiar (1 august 2019 ­ 31 iulie 2020).

Vânzările diviziei de mașini agricole ale constructorului german au crescut cu aproape 5%, ajungând anul trecut la 732,9 mil. de euro (697,7 mil. euro în 2019).

Piața germană a absorbit un sfert din totalul vânzărilor de maşini agricole Krone (anul precedent 28%), în timp ce piețele vest­europene au crescut ușor de la 35,6% la 36,2%. Europa de Est (8,4%) și America de Nord (15,2%) au rămas stabile, iar vânzările în restul lumii au crescut de la 11,7% la 15,1%.

Cifra de afaceri globală a Grupului Krone a scăzut la 1,9 miliarde euro în cursul anului financiar 2019/2020, de la 2,2 miliarde de euro în anul financiar precedent. (Gheorghe Ghișe)

15-28 februarie 2021

Utilaje agricole

97

98 Taurine

PROPUNERE 2 scheme de finanțare pentru vaca de carne

În sectorul bovinelor de carne, foarte multe ferme sunt de vânzare. Crescătorii au nevoie de o strategie corectă de subvenționare în noul exercițiu financiar al PAC.

D

eși noile principii de finanțare ale Politicii Agricole Comune la nivelul UE și bugetul dedicat agriculturii sunt cunoscute, încă nu au apărut în spațiul public propuneri de sprijin al sectorului bovinelor de carne, riscând ca noul cadru legal românesc să fie realizat în grabă, fără dezbateri fundamentate.

SPRIJIN FINANCIAR CUPLAT Fiind fermier, crescător al rasei Charolaise încă din anul 2006, când noțiunea de bovină de carne era una aproape necunoscută în România, pre­ cum și în calitate de consultant pentru o parte dintre asociațiile de crescă­ tori din țara noastră care efectuează controlul performanțelor, am avut prilejul să asist la evoluția domeniului și să­l cunosc, atât la suprafață, cât și pe dedesubt! Și din perspectiva de fermi­ er plătitor de cotizații către asociație, dar și din cea a asociațiilor care au sperat să resusciteze un sistem mort după Revoluție și chiar a autorităților care încercă să asculte vocea tuturor fermierilor și să o transpună în tiparele

un articol de

Consultant Dr. COSMIN POPA Elite Charolaise Srl

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

70.942 DE BOVINE DE CARNE LA PLATĂ ÎN 2020 Sectorul bovinelor de carne a cunoscut, fără îndoială, o evoluție constantă și semnificativă în ulti­ mii 10 ani. Conform datelor publi­ cate de către Asociația Crescăto­ rilor de Bovine pentru Carne din România, efectivul solicitat pen­ tru sprijin financiar a crescut de la 8.003 capete în 2005, la 70.942 capete în 2020. Dar la data realiză­ rii acestui material, foarte multe ferme sunt de vânzare, în special deoarece sprijinul financiar este prea fluctuant (în scădere) de la an la an, iar veniturile din activitate sunt prea mici.

noii birocrații europene. Această ex­ periență m­a ajutat să public această propunere de subvenționarea bovi­ nelor de carne 2023­2030, care sper să constituie un punct de plecare impor­ tant în adoptarea unei soluții care să fie susținută de către toate organizațiile interesate din domeniu.

Tipul de sprijin financiar este unul cuplat, cu condiționări privind calitatea producției și respectarea normelor de protecție a mediului. Propun două scheme de subvenționare: 1. SCHEMA PENTRU PRODUCȚIA DE CARNE DE VITĂ DE CALITATE Se va acorda fermierilor activi, în funcție de numărul de capete comer­ cializate cu factură (în viu sau carcasă) de la ultima cerere de plată depusă, până la dată depunerii cererii din anul curent.

Sunt eligibili fermierii care depun cerere pentru un număr de minim 10 capete bovine. Sunt eligibile pentru acordarea sprijinului animalele care la data comercializării aveau vârsta între 8 și 24 de luni și care au fost deținute în exploatație minim 7 luni. Sprijinul

Taurine 99 se acordă de cel mult două ori în viața unui animal.

Valoarea sprijinului propus: a) 150 euro/cap de animal eligibil, la care se adaugă după caz: b) 100 euro/cap pentru fermierii care nu folosesc în hrana animalelor sau nu administrează prin alte mijloace: hor­ moni, aditivi de creștere, antibiotice sau alte substanțe chimice obținute prin sinteză. Substanțele utilizate pen­ tru realizarea tratamentelor preventive obligatorii sau cele de necesitate, re­ comandate de către medicii veterinari, precum și mineralele sau vitaminele nu intră în sfera interdicției anterior menționate. c) 100 euro pe animalele pentru care fermierii dovedesc prin cererea APIA că au în exploatare o suprafață de teren cu destinația de pășune de minim 0,20 ha pentru fiecare animal comercializat, pe care declară că o exploatează prin pășunat.

Documente necesare anexate cererii de plată: • Factura și/sau documentul anexat facturii din care reiese numărul de identificare al animalelor comercializate;

• Declarația pe proprie răspundere prin care fermierul atestă că nu utilizează substanțe chimice de sinteză, cu excepția tratamentelor de necesitate sau a celor obligatorii la nivel național.

APIA va interoga baza de date SNIIA pentru a verifica vârsta animalului la data ieșirii din exploatație, durata staționarii acestuia în exploatație și va putea controla prin sondaj dacă în con­ tabilitatea solicitantului se regăsesc documente care atestă achiziționarea de substanțe chimice de sinteză utili­ zabile pentru întreținerea animalelor.

2. SCHEMA PENTRU ANIMALELE DE REPRODUCȚIE DIN RASE SPECIALIZATE PENTRU CARNE Se va acorda fermierilor activi, în funcție de numărul de capete deținute anual în exploatație la data de 1 februa­ rie a anului de cerere.

Sunt eligibili fermierii care depun cerere pentru un număr de minim 10 capete bovine.

Sunt eligibile anual pentru acorda­ rea sprijinului femelele și masculii de reproducție din rase specializate în direcția producției de carne (conform listei raselor eligibile), în vârstă de pes­ te 24 de luni și de maxim 12 ani, înscrise în Registrul genealogic al rasei (în orice secțiune), și care au fost menținute în exploatație minim 7 luni până la data de 1 februarie a anului de cerere.

Documente necesare: Adeverință de la asociația conducătoare a regis­ trului genealogic al rasei (RG) care atestă înscrierea animalului în RG. APIA va interoga baza de date SNIIA pentru a verifica existența animalului în exploatația solicitantului la 1 februa­ rie a anului de cerere, precum și durata staționării acestuia în exploatația solicitantului.

Valoarea sprijinului propus: a) 100 euro/cap de animal eligibil, la care se adaugă după caz: a) 50 euro pe animalele pentru care fermierii dovedesc prin cererea APIA că au în exploatare o suprafață de teren cu destinația de pășune de minim 0,80 ha, pe care declară că o exploatează prin pășunat.

Pentru ambele scheme, valoarea sprijinului care depășește 250 de capete eligibile deținute de către un singur beneficiar se reduce cu 50% pentru numărul de exemplare între 251 și 500 capete și cu 75% pentru cel care depășește 500 capete.

Fundamentarea sistemului pro­ pus, atât din perspectiva legislației europene, cât și din perspectiva implicațiilor practice vizate, va fi pre­ zentată în numărul următor.

100 Ovine şi caprine

Cum obținem miei de lapte pentru Paști?

În preajma Sărbătorilor Pascale, pe piaţa europeană e cerere mare de miei de lapte cu greutăţi corporale de 18-22 kg. Cum îi pregătim acum pentru a fi gata de vânzare la momentul oportun?

Î

n luna februarie fată majoritatea oilor, mai ales cele de rasă Ţurcană.

Producerea mieilor de lapte cu greutăţi corporale de 18­22 kg cu 1­2 săptămâni înaintea Sărbătorilor Pas­ cale (în acest an, 2­4 mai) este o acti­ vitate foarte profitabilă datorită cererii mari pe piaţa din sudul şi vestul Europei.

Pentru a realiza miei de lapte cu aceste greutăţi corporale, în perioada opor­ tună, sporul lor mediu zilnic trebuie să se încadreze între 220 și 250 g/zi.

MIEII SUGARI AŞTEAPTĂ DE MICI FÂN ŞI CONCENTRATE Oieri, sunteţi pregătiţi? Cantitatea de lapte suficientă şi hrănirea supli­ mentară (stimulativă) a mieilor su­

un articol de

IOAN PĂDEANU

USAMVB Timişoara mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

gari contribuie hotărâtor la punerea în valoare a potenţialului de creştere şi dezvoltare a acestor produși.

Reamintim că la furajarea mieilor, în perioada de alăptare, se ia în conside­ rare că funcţiile digestive se etapizează în următoarea succesiune: • 0­3 săptămâni, activitate cu precă­ dere a stomacului glandular bazată numai pe laptele matern şi de la 10 zile

CANTITĂŢILE* DE CONCENTRATE ŞI DE FÂN CONSUMATE DE MIEII SUGARI Vârsta

Zile

2­3 săptămâni

7 35 14 56

3­8 săptămâni 8­10 săptămâni Total

Concentrate (g) în medie pe g/zi/miel perioadă 30­50 300 70­140 3800 200­300 3500 7600

*Date orientative

15-28 februarie 2021

Fân (g) în medie pe g/zi/miel perioadă 14­40 210 50­150 3500 200­250 3150 6860

foarte puţine furaje solide; • 3­8 săptămâni ­ tranziţia spre stadiul de rumegător, când se hrănește cu lapte şi furaje “solide” (concentrate şi fân); • după 8 săptămâni, mielul devine ru­ megător. ȘCOALA MIEILOR Furajarea suplimentară a mieilor nu are un istoric prea îndepărtat. De­a lun­ gul timpului majoritatea oierilor au con­ siderat că mieii încep să consume fân şi grăunţe întregi alături de oile mame, fără să mai organizeze o şcoală a mie­ ilor (mielar) separat.

Studiile detaliate, de fiziologie şi nutriţie la ovine, au demonstrat şi evi­ denţiat că mieii sugari au alte nevoi şi pretenţii comparativ cu oile mame.

CÂND ÎNCEPE FURAJAREA SUPLIMENTARĂ?

Mieii sugari între 7 și 10 zile încep să imite oile mame şi consumă cantităţi mici de frunze din fân sau câteva boabe de grăunţe. Furajarea suplimentară separată a mieilor sugari în mielare se face, de regulă, la 2 săptămâni de la în­ ceperea fătărilor.

Pentru fiecare turmă de oi mame se organizează pe un perete şi 3 grătare un spaţiu dreptunghiular unde pot intra

Ovine şi caprine 101 numai mieii, cu distanţa între şipcile grătarelor de 14­18 cm şi înălţimea de 1­1,2 m. În mielar se amplasează o iesle grătar pentru otavă sau fân şi un jgheab sau buncăr pen­ tru amestecul de concentrate măcinate la circa 3 mm sau granule specifice vârstei.

• Până la vârsta de 3 săptămâni mieii se furajează supli­ mentar cu un amestec de concentrate cu un nivel proteic de minim 18% PB (proteină brută), având orientativ în structură: grăunţe de cereale 58%, şroturi 25%, 7% tărâţe, până la 10% lapte praf şi 2,5­3% parte minerală, din care 1% zoofort.

• De la 3 la 8 săptămâni, mieilor li se administrează un amestec de concentrate (AC) cu 16% PB, format din 49,5% porumb, 12% orz ­ ovăz, 10% tărâţe, 10% şrot de floarea­ soarelui, 16% şrot de soia, fosfat dicalcic 1,5% şi 1% sare cu vitamine.

• După vârsta de 8 săptămâni, procentul de proteină brută din amestecul de concentrate poate să scadă până la 14%. În structura amestecului intră 52,5% porumb; 15% orz/ovăz; tărâţe 10%; şrot de floarea­soarelui 10%; şrot de soia 10%, fosfat dicalcic 1,5% şi sare cu vitamine 1%.

Cantitatea de concentrate şi de fân consumată zilnic creşte odată cu vârsta (tabel).

CUM PROCEDĂM CU MIEII DIN FĂTĂRILE GEMELARE? Dacă înţărcarea mieilor sugari se face în medie la 2,5 luni, pentru furajarea suplimentară a acestora avem nevoie, pentru fiecare miel, de circa 8 kg amestec de concentrate şi 7 kg fân de otavă.

Cantităţile de concentrate şi de fân consumate în această perioadă variază în limite destul de largi, în funcţie de calitatea furajelor, de rasă, de producţia de lapte a oilor mame şi de tipul de fătare. Mieii din fătările duble benefici­ ază de mai puţin lapte de la oile mame şi consumă cantităţi mai mari de concentrate şi fân.

La efective mai mari, oile care fată gemeni, se reco­ mandă, să formeze o turmă separată cu mielar pentru miei, asigurându­le cele mai bune furaje.

AMESTECUL DE CONCENTRATE, MĂCINAT SAU GRANULAT? Firesc, mulţi crescători de oi îşi pun întrebarea cum ad­ ministrez amestecul de concentrate, măcinat sau granulat?

Dacă se administrează măcinat trebuie ca dimensiunile particulelor să fie mijlocii (3 mm) şi nu foarte fine ca făina de mălai, deoarece pot induce tulburări digestive.

Cele mai bune rezultate s­au obţinut prin furajarea supli­ mentară a mieilor sugari cu concentrate granulate de cali­ tate şi specifice vârstei.

Oieri, furajarea suplimentară a mieilor sugari, în mielare, cu furaje de calitate va aduce beneficii importante. Atunci... nu lăsați mieii să aștepte.

Ce e mai rentabil: mielul de lapte sau mielul greu? Scanează codul QR și citește pe www.revista­ferma.ro anali­ za comparativă a ambelor variante!

102 Ovine şi caprine

Cu ce și cât de des hrănim iezii?

Pentru un start bun și o dezvoltare corporală armonioasă, iedul are nevoie de lapte matern de la fătare până la înțărcare. Când începem furajarea cu concentrate și fibroase? un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S

ă nu uităm că pentru a deveni rumegător, obișnuirea iedului cu furajarea suplimentară, prin administrarea de concentrate și fi­ broase, va începe de la vârsta de 10­12 zile. Dar o problemă des întâlnită în această perioadă este incapacitatea acestuia de a consuma tot laptele din uger în primele zile după fătare. Asta li se întâmplă mai ales crescătorilor începători, în special în gospodăriile populației, cu 1­3 capre ținute pentru a asigura necesarul familial de lapte.

Afirm încă o dată că dintre toate ani­ malele de fermă, caprele au un caracter aparte care trebuie înțeles pentru a avea succes în creșterea lor. Înainte de achiziționare, trebuie să ne informăm pentru a preîntâmpina problemele.

CE FAC DACĂ MAI RĂMÂNE LAPTE ÎN UGER? Caprele mame produc lapte mai mult decât poate consuma iedul. Au fost foarte multe întrebări pe acestă temă și mă simt obligat să atrag din nou atenția asupra acestui fapt, care duce la compromiterea producției de lapte și în final a caprei. În prima perioadă după fătare se va controla obligatoriu ugerul la toate ca­ prele mame și dacă se constată că din­ tr­o jumătate laptele nu este consumat, capra trebuie mulsă pentru a reduce presiunea intramamară. În caz contrar, ugerul “se întărește și se roșește”, vasele

15-28 februarie 2021

de sânge se sparg și te­ sutul secretor poate fi compromis definitiv.

Cu alte cuvinte, capra va rămâne doar cu o jumătate a ugerului funcțională.

Mai grav este când capra are doi iezi și amândoi sug din aceeași jumătate, pentru că laptele este suficient. Pen­ tru a întări cele afirmate, vă prezint în tabel consumul de lapte al iezilor în perioada de alăptare.

RISC MAJOR DE MAMITĂ • Colostrul este primul lapte consumat de ied și conține anticorpi împotriva agenților patogeni ce evoluează în zona respectivă. Pentru a­i conferi imunitate pasivă, primul supt trebuie să aibă loc în primele 30 de minute până la o oră după fătare. Colostrul își schimbă compoziția după 2­3 zile și devine lapte. Iedul con­ sumă de cel puțin 4 ori câte 150 ml, ceea ce înseamnă aproximativ 600 ml pe zi, mult mai puțin decât produce o capră chiar într­o jumătate de uger.

• Până la două săptămâni, cantitatea de lapte consu­ mată de ied se

dublează la 1,2 litri pe zi, existând încă pericolul de mamită pentru o capră dintr­o rasă specializată care poate să producă 6­8 litri pe zi sau chiar mai mult. Pentru toate caprele cu producție mare de lapte se impune mulsul laptelui excendentar și valorificarea lui prin vânzare.

• Consumul de lapte de către ied crește în săptămânile următoare până la aproximativ 2 litri pe zi, după care, la vârsta de peste 2 luni, scade la jumătate de litru pe zi. Totul este legat de furajarea suplimentară.

CÂT LAPTE E NECESAR PENTRU 1 KG SPOR ÎN GREUTATE? Încă de la două săptămâni după fătare trebuie să organizăm un spațiu unde le oferim iezilor, la

Ovine şi caprine 103 PROGRAM DE HRĂNIRE A IEZILOR CU LAPTE Vârsta Cantitate aproximativă/supt Frecventă Cantitate lapte/zi (litri) 1­3 zile (colostru) 150 ml zilnic de 4 ori 0,5 ­ 0,6 4­10 zile 300 ml zilnic de 4 ori 1 ­ 1,2 10­14 zile 400­500 ml zilnic de 3 ori 1,2 ­ 1,5 2­3 săptămâni 1l zilnic de 2 ori 2 3­8 săptămâni 1l zilnic de 2 ori 2 și peste 8 săptămâni 500 ml zilnic 0,5 Notă: cantitățile sunt orientative și pot fi mai mici sau mai mari, în funcție de anumiți factori

discreție, un amestec de concentrate și fân. Consumul acestor furaje este ne­ semnificativ pentru spor până la vârsta de 28 de zile, motiv pentru care putem evalua capacitatea de alăptare a caprei prin înmulțirea sporului total al iedului (greutatea la 28 de zile minus greutatea la fătare) cu valoarea 6. Se consideră că pentru 1 kg spor în greutate, iedul tre­ buie să consume 6 litri de lapte.

scurtă la separarea de mama sa. Chiar și densitatea fibrelor piloase (păr și puf) este foarte mult influențată de cum conducem hrănirea iezilor în perioada de alăptare. Consumul unor cantități crescânde de furaj suplimentar face ca iedul să neglijeze tot mai mult suptul, astfel că după două luni cantitatea de lapte consumat scade la aproximativ 0,5 litri/zi.

FURAJAREA CU CONCENTRATE ȘI FÂN Consumul de furaj suplimentar crește suplinind laptele și la înțărcare îl va înlocui în totalitate. Atunci, iedul va suferi un stres pe o perioadă mai

RISCURILE ÎNȚĂRCĂRII TARDIVE La înțărcările tardive, iedul poate să nu mai consume deloc lapte și să se producă înțărcarea atât a iedului, cât și a caprei (dacă are lapte mai puțin). Este

ÎNGRIJIREA IEZILOR SUGARI ÎN 15 PAŞI Imediat după fătare, iezilor tre­ buie să li se acorde o grijă deose­ bită, pentru că sistemul lor imuni­ tar, care îi păzește de îmbolnăviri, nu este complet funcțional. Sunt o serie de reguli importante de care e bine să se țină seama în perioa­ da de alăptare, pentru a reduce la minim pierderile de iezi și/sau capre. Scanează codul QR și vezi cum trebuie îngrijiți iezii sugari, în 15 paşi! absolut necesar să urmărim aceste situații și să nu lăsăm capra să înțarce sau mai grav să facă mamită prin acu­ mularea de lapre în uger.

Dacă dorim iezi și capre sănătoase, trebuie să fim foarte atenți la întreți­ nerea și hrănirea acestora în etapa de alăptare, perioadă considerată a fi cri­ tică de majoritatea crescătorilor.

104 Apicultură

4 măsuri apitehnice urgente în stupine

Sezonul apicol 2020 a lăsat urmări grave în stupine, care acum se manifestă acut.

Ce-i de făcut ne spune Ioan Vlad Bălteanu, proprietarul unei ferme de elită din județul Iași. un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI Redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S

ezonul apicol precedent a început cu o primăvară târzie, rece, cu ploi de lungă durată, a continuat cu o perioadă secetoasă, urmată de câteva zile cu ploi scurte și apoi, în vară, timp de aproximativ două luni, o secetă cumplită. Această evoluție

15-28 februarie 2021

impune întreținerea suplimentară a familiilor de albine. Iată ce măsuri iau stuparii experimentați!

1. HRANĂ CÂT PENTRU 3 ANI, TRATAMENTE BIO Ioan Vlad Bălteanu este producător de mătci și deține o exploatație apicolă autorizată recent ca fermă de elită, în care crește aproximativ 250 de familii de albine, în zonele Moșna și Grozești, județul Iași. În timpul verii 2020, în mod constant, a fost nevoit să susțină fami­ liile de albine cu hrană și cu tratamente bio. ”Anul trecut am administrat o can­ titate de hrană similară cu cea pe care o administram în

trei ani, cu o evoluție normală a vremii.

Așa ceva nu mi s­a întâmplat în cei peste 30 de ani de activitate în apicul­ tură. Dar am reușit să depășim cu bine situația și acum familiile de albine ier­ nează normal”, preciza ieșeanul. Cât privește tratamentele, chiar dacă nu are certificare eco, folosește doar me­ dicație de acest tip.

2. ÎNTĂRIREA ȘI STIMULAREA FAMILIILOR DE ALBINE În principiu, până la primul zbor de curățire nu se recomandă intervenția cu hrană la familiile de albine. Dar în această iarnă există o situație spe­ cială. Acolo unde nu s­a putut interveni la timp cu hrană, acum se văd efectele condițiilor și ale acțiunilor din sezonul 2020. Cu siguranță, mătcile și­au înce­ tat ponta, s­a diminuat cantitatea de puiet și, implicit, puterea familiilor de albine. În condițiile de iarnă,

Apicultură 105

Trebuie să­i asigurăm albinei absolut tot ce este necesar. Dar, mai presus de toate, trebuie să o lăsăm într­un ritm cât mai natural, fără stimulări proteice în timpul iernii, până în luna martie, atunci când își poate începe zborul adevărat de curățire și creșterea de puiet IOAN VLAD BĂLTEANU Apicultor din jud. Iași

căldură și se relaxează ghemul de iernare. Albinele se ridică în partea superioară a fagurilor și ajung la hrana suplimentară și, ast­ fel, vor trece cu bine peste perioa­ dele reci”, explica inginerul ieșean. acolo unde este cazul, apicultorii pot întreprinde unele intervenții salva­ toare, cum ar fi hrănirea suplimentară și împachetajul. ”Dar, atenție, trebuie să fie hrană energetică și nu proteică.

Hrana proteică se administrează fami­ liilor de albine doar după primul zbor bun de curățire. Administrarea ei în timpul iernii duce la încărcarea supli­ mentară a tubului digestiv provocând diareea. De aceea, este indicat a se interveni cu șerbet și de preferat cu medicație bio (de exemplu, Protofil, pus în șerbet și administrat), pentru a combate nosemoza și pentru a stimula dezvoltarea familiei de albine”, preciza Ioan Vlad Bălteanu.

4. PREGĂTIREA NOULUI SEZON APICOL În stupinele în care condițiile sunt asigurate din toamna precedentă, după primul zbor masiv de curățire, se recomandă intervenții în ordinea următoare: • Restrângerea familiei de albine la numărul de faguri bine ocupați cu albi­ ne în stupii în care nu s­a umblat peste iarnă e prima intervenție.

• Apoi se face un împachetaj supli­ mentar.

• În perioada rece, până in momentul zborului de curățire, trebuie să se asi­

3. ÎMPACHETĂRI SUPLIMENTARE Tot în sezonul rece, acolo unde se intervine cu surplus de hrană, este re­ comandat ca apicultorii să efectueze împachetări suplimentare, pentru a asigura o temperatură optimă în stup, în cazul în care vremea se va răci ac­ centuat. ”Astfel albinele sunt stimulate să migreze în partea superioară a stu­ pului, acolo unde intervenim cu hrană energetică. La temperaturi scăzute (sub ­15­20°C), ghemul de iernare se comprimă și se îndepărtează cu 1­2 cm de sursa de hrană. Prin împachetajul suplimentar, se elimină pierderile de

Ioan Vlad Bălteanu a obținut autorizația de fermă apicolă de elită, cu laborator de inseminări artificiale, fiind singura stupină de acest nivel din zona Moldovei. În numărul viitor al Revistei Ferma, venim cu noutăți legate de etapele și rigorile depășite până la obține­ rea acestei autorizații.

Un reportaj amplu în ferma de la Moșna citiți pe www. revista­ferma.ro, scanând codul QR!

CITIȚI ÎN NUMĂRUL VIITOR

gure un mic curent de aer, cu o viteză de 0,3 m/s, pentru a elimina umiditatea produsă prin respirația albinelor, pre­ venind astfel boli precum nosemoza și ascosferoza (puietul varos).

• După una­două zile de zbor de curățire, în condițiile în care în natură încă nu există polen, se impune admi­ nistrarea de hrană proteică, pentru stimularea familiei de albine și pentru creșterea pontei la mătci. ”Atâta vreme cât în timpul iernii nu se intervine asu­ pra stupului, albinele având destulă hrană și fiind suficient de puternice, este de presupus că nu discutăm nici despre pungă rectală încărcată, nici despre diaree, nici despre mirosuri ne­ plăcute, care irită albinele și care pot conduce inclusiv la nosemoză. Cel mult s­a intervenit cu acea hrană energetică și cu un tratament bio, pentru susți­ nere, urmate de împachetajul supli­ mentar. Dar, după primul zbor serios de curățire, trebuie să fie administrate turte de 4­500 de grame, cu un ames­ tec de miere de albine, zahăr pudră și polen, la care se adaugă și câte 40 ml Protofil/kg”, explică apicultorul.

• Menținerea temperaturii constante în stup, fără uzura albinei. ”Dacă vine un val de frig cu ­20°C, imaginați­vă ce efort și ce uzură a organismului albinei sunt necesare pentru a asigura în stup temperatura optmă de 34°C!”, mai observa Ioan Vlad Bălteanu.

Administrarea hranei proteice, care poate să înceapă în luna martie, se va reduce cantitativ, pe măsură ce apare polenul proaspăt în natură.

106 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 AR. Vând fermă agricolă Fabrica de ulei, locație strategică: aproape de graniță, de autostradă şi de calea ferată; la 20 km de aeroportul Arad şi de granița cu Ungaria. Tel. 0734845159 CT. Vând fermă agricolă Constanţa 1.100 ha, 400 ha teren agricol în proprietate, 700 ha în arendă, fermă la cheie, direct de la vânzător, preţul vânzătorului. Tel. 0734845159 AG. Vând fermă agricolă jud. Argeş, 1.550 ha, 200 ha teren agricol în proprietate, diferenţa în arendă, fermă la cheie, posibilitate de extindere la 5.000-6.000 ha, direct de la proprietar. Tel. 0734845159 BR. Vând fermă agricolă Brăila, 1.550 ha, 400 ha teren agricol în proprietate, 1.150 ha în arendă, fermă la cheie, sistem irigaţii, preţul proprietarului. Tel. 0734845159

BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BH. Vând grapă discuri purtată Agro-Tom AT XL 4 Premium 4 m, 2 r talere dinţate OFAS 610 mm, la 890 mm, tăvălug discuri, opţional sistem tractare, greblă paie, de la 10.200 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând disc tractat Agro-Tom ATH L 6 m, rabatabil hidraulic, 48 talere Ofas 560 mm, rulmenţi Optimal (Germania) fără întreţinere, necesar 170 - 220 CP, de la 19.100 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor purtat/tractat Agro Tom 4/ 5 /6 m, cadru hidraulic rabatabil din oţel profilat, bară nivelare, tăvălug platbandă oţel, 28 lănci, tăvălug Crosskill, scormonitori urme. Tel. 0742042066 BH. Vând distribuitor îngrăşăminte minerale granulate Agro-Tom RN/RNH, hidraulic şi RN, manuale, la 600 /800 /1.000 l, distanţa 10-21 m, 2 talere paleţi reglabili, opţional prelată, cardan, limitator, înălţare, de la 1.900 euro +TVA. Tel. 0742042066 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 • Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom ATH L, din Polonia, 5 m, purtată/tractată, rabatabilă hidraulic, 40 talere 560 mm, rulmenţi fără întreţinere, tăvălug inelar prismatic Ø 600, necesar 140 - 170 CP, 16.300 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066

BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465

PIESE DE SCHIMB

SB. Vând piese schimb noi şi second-hand pentru toate mărcile de combine şi tractoare termen livrare pentru piese sh foarte scurt, piese verificate, în stare foarte bună de funcţionare. Tel. 0738641295 SB. Vindem piese din dezmembrări pentru tractoare, combine, utilaje Deutz, Same, New Holland, JD, Renault, International IH, Claas, Fiatagri, Massey Ferguson etc., calitate foarte bună, preţ negociabil. Tel. 0735883191

LEGUME ŞI FRUCTE

VN. Vindem puieţi altoiţi de nucifere soiurile Lara, Fernor, Fernette, Franquette, Melanaise, Rode de Montignac, corespund climei din România, productivitate sporită, intră pe rod în 3-4 ani, fruct cu un miez galben auriu. Tel. 0744183252

ANIMALE ŞI PĂSĂRI, HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 11.950 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328

TM. Vând tractor Solis 50, 50 CP, tracţiune 4x4 Carraro Italia, hidraulică Bosch, ridicare 1.600 kg în tiranţi, servodirecţie, mentenanţă redusă, garanţie 1.500 ore sau 3 ani. Tel. 0744537405 TM. Vând tractoare Solis 4x4, de 20, 26, 50, 75 şi 90 CP. Tel. 0744537405 SB. Vând combină Case IH 1660E, an 1992, motor Cummins, anvelope ca noi, echipament cereale +cărucior transport, stare perfectă de funcţionare, preţ 24.000 euro. Tel. 0748066789 SB. Vând combină siloz John Deere 7700, an 2005, 4.003 ore motor, 2.497 ore rotor, 4x4, echipament Kemper 8 rânduri, stare perfectă, preţ 44.000 euro factură externă. Tel. 0748066789 SB. Vând combină siloz John Deere 7450, an 2010, 3285 ore motor, 2064 ore rotor, 4x4, echipament Kemper 360, cabină AC, stare perfectă, preţ 62.000 euro factură externă. Tel. 0748066789

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII

• Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 BH. Vând combinator greu Agro-Tom UP 4,5 m, cadru rabatabil hidraulic oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug platbandă oțel faţă/spate, 24 lănci arc dublu pe 3 r, tăvălug Crosskill, de la 12.300 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor purtat/tractat Agro Tom UPH 6 m, cadru hidraulic rabatabil oţel profilat, bară nivelare, tăvălug platbandă oţel, 32 lănci arc dublu, tăvălug posterior Crosskill, scormonitori urme, de la 15.000 +TVA. Tel. 0742042066

15-28 februarie 2021

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

TRACTOARE ŞI COMBINE