Revista Ferma nr. 2 (1-14 februarie 2021)

ANUL XX

III • NR. 2

(273) • 114

februarie 2021

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

ALEX CULDA A TRAS LOZUL CEL MARE: OAIA LACAUNE 16-19 Articolul ediţiei

Agricultura sub teroarea climatică

48-49 S.O.S. Schimbări climatice

Preţ: 9 lei

Bun venit în era digitală!

Ești pregătit?

34 Agricultura 4.0

Editorial

ANUL XXIII • NR. 2 (273) • 1-14 februarie 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Şef lucrări dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei (274) va apărea în perioada 15-28 februarie 2021

E VREMEA SĂ NE CREȘTEM VIITORII FERMIERI

A

gricultura 4.0, digitalizare, tehnologii de precizie, IoT - internet of things (internetul lucrurilor adică interconectarea aparatelor prin internet). Acestea și multe altele sunt noile instrumente de lucru folosite din ce în ce mai mult în agricultură. Aproape firesc apare și întrebarea: în aceste condiții e nevoie și de „fermieri noi”?!

Până anul trecut erau interconectate la nivel global peste 20 de miliarde de aparate. Oamenii care folosesc internetul sunt ceva peste 5 miliarde. Așadar, în momentul de față, prin internet comunică mai multe aparate decât oameni.

E tot mai mare nevoia ca fermierii să cunoască și să capete abilități de lucru cu aceste instrumente moderne.

Conectarea rapidă la diverse curente și la NOU este o necesitate.

Spre exemplu, digitalizarea multor domenii şi activităţi va aduce mai multe oportunităţi de afaceri. Fermierii vor putea produce mai mult cu costuri mai mici. Analiza informațiilor privind recoltele şi calitatea seminţelor sau a datelor despre utilizarea fertilizanţilor poate face agricultura mai eficientă. În acest fel fermierii ar putea câştiga cu 225 de euro mai mult pe fiecare hectar.

Uniunea Europeană pune la dispoziția tuturor multe programe pentru învățare, pentru cercetare și rețele pentru schimbul de cunoștințe rezultate din cercetare. Dar toate astea nu pică din cer și nu fac treaba în locul nostru.

Sistemele europene sunt create, dar la nivel de țară avem nevoie de o viziune.

Cum va arăta agricultura noastră peste 10 ani? Ce vrem să dezvoltăm și cu cine vrem să folosim noile tehnologii?

Haideți să-i atragem și să-i încurajăm pe acești fermieri noi să se formeze şi să învețe. Să sprijnim schimbul generațiilor din agricultură, dar și schimbarea de mentalități și trecerea la un alt nivel de pregătire.

Orice criză generează și oportunități.

Poate e momentul să reformăm complet învățământul agricol. Sau poate să începem chiar cu schimbarea numelui -

nu mai este vorba numai de „învăţământ agricol”! Avem un ministru al educației care provine din domeniul învăţământului universitar al agriculturii şi dezvoltării rurale. Ce ocazie mai bună putem avea!?

Trebuie să ieșim din această situație care se rostogolește de ani de zile și ne ține captivi în eterna întrebare „când vin banii?”. Și mă refer la subvenții. Sigur, subvenția are rostul ei și este necesară.

Dar trebuie să „privim peste gard”, să vedem cum fac alții și să ne poziționăm din ce în ce mai puțin dependenți de subvenții. Știm cum va fi Politica Agricolă Comună peste 10 ani? Dar peste 15 ani?

Nu, nu știm. Poate ar trebui să vedem alte forme de sprijin pentru agricultură, să căutăm alte surse. Pentru că noile tehnologii fac posibilă îmbinarea mai multor direcții de finanțare pentru agricultură deoarece se vor întrepătrunde mai multe domenii.

Tehnologia este în continuă dezvoltare. Dar agricultura modernă nu înseamnă numai creșterea gradului de tehnologizare din fermă, ea presupune și creșterea gradului de cunoștințe. E vremea să ne creștem viitorii fermieri.

GABRIEL GHERGHESCU

3

4

Cuprins

24

72

6 6 10 12 14 16 20 24 28 32

Actualitate

15 recomandări-cheie pentru PNS-ul României Lista de eco-scheme. Te încadrezi?

AgroInfo Cum se vor clasifica fermierii viitorului?

Alex Culda a tras lozul cel mare: oaia Lacaune Cum a lovit pandemia la Slobozia Moară?

Manualul succesului: femeia fermier la 65 ani Cine face prețul laptelui?

2020 a adus secetă, 2021 promite inovație

34

Agricultura 4.0

34 Bun venit în era digitală! Ești pregătit?

35 Cum faci economii cu un monitor de ghidare?

36 3 obligații noi în legislația dronelor 40 Cine va deţine controlul în ferme?

42 Soluții digitale marca Bosch & BASF 44 3 sfaturi pentru a avea o fermă profitabilă

48

Cultura mare

48 Agricultura sub teroarea climatică 50 Nu rata 2 lucrări de primă urgență în câmp!

56 Viermii sârmă? O problemă rezolvată 58 Bursa cerealelor: Preţ bun acum, nesigur pe viitor 62 Starea culturilor pe frontul de vest 64 Soia, o carte câștigătoare pentru fermieri?

1-14 februarie 2021

66 10 sfaturi pentru a păstra apa în sol 68 Lidea, un brand născut în urma fuziunii dintre Euralis Semences și Caussade Semences Group 70 Și gerul poate fi un bun „insecticid” 72 2021 - cel mai dur sezon pentru cartof 74 Agricultura ecologică e pe val în UE

76

Horticultură

76 Pomicultura, o primăvară fără stres 78 Top 5 probleme în ferma de legume 80 Verde bun, legume eco în sistem biodinamic 84 7 greşeli frecvente la stropirile de iarnă

86

Utilaje agricole

86 Primul tractor electric produs în serie

90 Poettinger aniversează 150 de ani 92 Tractorul Valtra Seria A, un erou al muncii 94 Cum alegi cel mai bun tractor de mică putere?

98

Zootehnie

98 4 inovaţii pentru zootehnia viitorului 100 Cum hrănim un miel ca să devină rumegător?

101 Confort în cușeta de odihnă 102 8 avantaje ale furajării stimulative a mieilor 104 Colostrul de capră, bani și sănătate

106

Mica publicitate

106 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

6

Reforma PAC

15 recomandări-cheie pentru PNS-ul României Bruxelles-ul întinde o mână de ajutor statelor membre UE în elaborarea planurilor strategice din cadrul PAC. Care sunt atenționările și recomandările pentru fermierii români?

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

stabilească valori naţionale explicite pentru obiectivele Pactului verde, luând în considerare situaţia sa specifică, venind şi cu o serie de recomandări. Iată care sunt, în mare, acestea.

omisia Europeană a publicat recent pentru fiecare stat membru recomandări pentru a sprijini punerea în aplicare a PAC începând cu 2023 şi de a garanta că planurile naţionale strategice (PNS) contribuie în mod ambiţios la Pactul ecologic european.

Ele se bazează pe analiza situaţiei, nevoilor şi priorităţilor pentru agricultură şi zonele rurale din fiecare stat membru UE. Aceste recomandări abordează obiectivele economice, de mediu şi sociale specifice viitoarei PAC şi, în special, ambiţia şi obiectivele în materie de biodiversitate şi ale Strategiei ”De la fermă la consumator”.

Comisia invită România ca, în Planul său strategic cu privire la PAC, să

PAȘI ESENȚIALI PENTRU SECURITATEA ALIMENTARĂ Îmbunătăţirea viabilităţii fermelor cu venituri mai mici, în special a celor de dimensiuni reduse, cu potenţial de dezvoltare mai mare, printr-o distribuţie mai direcţionată, mai corectă şi mai eficientă a plăţilor directe, în principal prin aplicarea sprijinului redistributiv complementar pentru durabilitate.

Reducerea vulnerabilităţii veniturilor fermierilor faţă de factorii externi, inclusiv schimbările climatice, prin susţinerea practicilor de management agricol durabil,

un articol de

LIVIU GORDEA

C

1-14 februarie 2021

1.

2.

utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, investiţii în noi tehnologii, împăduriri, precum şi activităţi de informare, instruire şi consiliere cu privire la cele mai bune practici agricole. Încurajarea diversificării producţiei agricole, prin facilitarea accesului pe pieţele de produse cu valoare adăugată ridicată şi pentru a creşte producţia de culturi proteice, în vederea creării de noi lanţuri valorice şi a optimizării oportunităţilor comerciale. Îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în lanţul valoric, în special prin acordarea de sprijin pentru înfiinţarea de organizaţii de producători în cadrul măsurilor PAC.

3.

4.

PROTECŢIA MEDIULUI ŞI ACŢIUNI CLIMATICE Îmbunătăţirea gestionării nutrienţilor, precum şi a protecţiei solului şi managementul apei, ... ››› 8

5.

7

8

Reforma PAC

››› 6 ... prin susţinerea practicilor agricole adecvate, a tehnicilor de fertilizare (inclusiv a agriculturii de precizie), a rotaţiilor mai lungi şi mai diverse ale culturilor, a practicilor agroecologice, a investiţiilor în adăposturile de animale.

Menţinerea prezenţei şi conservării elementelor peisagistice şi promovarea introducerii acelor elemente în zonele în care acestea lipsesc şi îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor agricole şi forestiere.

Asigurarea de stimulente adecvate pentru întreţinerea şi conversia la agricultura ecologică.

Menţinerea unor niveluri scăzute de emisii de gaze cu efect de seră şi amoniac din agricultură prin sprijinirea practicilor şi sistemelor agricole adecvate (agricultura de precizie).

6.

7.

8.

UN MEDIU SOCIO-ECONOMIC PROPICE ÎN MEDIUL RURAL Îndeplinirea obiectivelor ”Green Deal” privind riscul şi utilizarea pesticidelor prin susţinerea utilizării reduse a pesticidelor şi asigurarea implementării complete a managementului integrat al dăunătorilor. Îndeplinirea obiectivelor ”Green Deal” privind substanţele antimicrobiene. Chiar dacă vânzările de antimicrobiene sunt sub media UE, România ar trebui să continue să pună în aplicare măsuri de reducere a utilizării lor în agricultură. Îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor de bunăstare a

9.

10.

11.

1-14 februarie 2021

ROMÂNIA E ȚARA FERMELOR DE SUBZISTENŢĂ Un sector agricol inteligent, rezistent şi diversificat este o provocare pentru România din cauza structurii sale agricole extrem de polarizate, susţine Comisia. „În ciuda reducerii cu o treime a numărului de ferme din ultimii zece ani, România continuă să fie ţara cu cel mai mare număr de ferme din UE. Cu toate acestea, doar un animalelor şi a biosecurităţii fermelor, în special în cele de porci, prin practici de management al animalelor, investiţii, instruiri şi servicii de consiliere.

Reducerea decalajului economic şi social dintre zonele urbane şi rurale, scăderea sărăciei în zonele rurale, cu o atenţie specifică acordată grupurilor vulnerabile, şi încetinirea procesului de depopulare rurală. Cum? Prin investiţii în infrastructura rurală, servicii, capital uman şi activităţi neagricole, procesarea primară şi secundară a produselor agricole şi antreprenoriatul social, care au potenţialul de a crea locuri de muncă, inclusiv în cadrul bioeconomiei.

Tinerii să aibă acces facil la finanţare şi teren, pentru instalarea și dezvoltarea de afaceri în mediul rural.

12.

13.

INOVARE ŞI DIGITALIZARE Îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Pactul verde al UE cu

14.

sfert primesc plăţi directe. Majoritatea sunt ferme de subzistenţă şi semisubzistenţă care produc în principal pentru consumul propriu.

Sunt slab echipate şi nu sunt orientate spre piaţă. La polul opus, doar o mică parte din exploataţii sunt de dimensiuni mari, competitive şi orientate spre piaţă”, se precizează în raportul CE. privire la internetul de mare viteză prin sprijinirea conectivităţii, din surse de finanţare complementare, în vederea accelerării competenţelor digitale din zonele rurale.

Investiţia într-un AKIS funcţional pentru a îmbunătăţi abilităţile profesionale şi a sprijini cocrearea de soluţii inovatoare în agricultură prin dezvoltarea unui sistem de învăţare şi formare profesională pe tot parcursul vieţii pentru fermieri.

Un AKIS mai integrat ar facilita structurarea proceselor de schimb de cunoştinţe pentru a consolida impactul finanţării UE şi naţionale pentru cercetare şi inovare.

15.

Scanează codul QR și vezi care sunt cele 9 obiective de bază ale noii PAC și cum pot fi ele atinse!

9

10 Pactul verde european

Lista de eco-scheme.

Te încadrezi?

Fermierii, fie din zootehnie sau din sectorul vegetal, pot primi noi subvenții prin aşa-numitele eco-scheme. Ce practici agricole trebuie să îndeplinească pentru a beneficia de sprijin?

C

omisia Europeană a publicat o listă cu potenţialele practici agricole pe care programele ecologice, aşa-numitele eco-scheme, le-ar putea sprijini în cadrul viitoarei politici agricole comune (PAC), aflată în prezent în curs de negociere între Parlamentul European şi Consiliu.

Eco-schemele reprezintă un nou instrument menit să recompenseze fermierii care aleg să meargă mai departe în ceea ce priveşte protecţia mediului şi acţiunile în domeniul climei.

Această listă va sprijni atingerea obiectivelor Pactului verde european. Ea sporeşte, de asemenea, transparenţa procesului de elaborare a planurilor strategice PAC şi le oferă fermierilor, administraţiilor, oamenilor de ştiinţă şi părţilor interesate o bază pentru discuţiile ulterioare cu privire la utilizarea optimă a acestui nou instrument.

PRACTICI AGRICOLE AGREATE Lista include practicile de agricultură ecologică şi agroecologie, cum ar fi rotaţia culturilor cu leguminoase sau sistemul de creştere a animalelor pe păşune. De asemenea, este luată în discuţie sechestrarea carbonului în

1-14 februarie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

sol, agricultura de conservare şi utilizarea pe scară largă a pajiştilor permanente.

Alte practici agricole care ar putea

NU SE IGNORĂ SPECIFICUL LOCAL Pentru a fi susţinute de ecoscheme, toate aceste practici agricole ar trebui să fie definite pe baza nevoilor şi priorităţilor identificate la nivel naţional sau regional în planurile strategice (PNS) ale PAC iar nivelul lor de ambiţie trebuie să depăşească cerinţele şi obligaţiile stabilite de condiţionalitate şi să contribuie la atingerea obiectivelor Pactului verde al UE. Pentru alte detalii, scanează codul QR!

fi susţinute de aceste eco-scheme includ managementul integrat al dăunătorilor, protejarea resurselor de apă, dar şi agricultura de precizie, pentru reducerea consumului de inputuri sau utilizarea aditivilor furajeri pentru a limita emisiile provenite din fermentaţia enterică, precum şi practicile ce favorizează bunăstarea animalelor şi/sau reducerea nevoilor pentru substanţele antimicrobiene.

PERFORMANŢĂ ŞI SUSTENABILITATE Viitoarea PAC va juca un rol vital în gestionarea tranziţiei către un sistem alimentar durabil şi în sprijinirea fermierilor europeni pe tot parcursul acesteia. Programele ecologice vor contribui în mod semnificativ la această tranziţie şi la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde. Comisia a publicat Strategia „De la fermă la consumator” şi Strategia în domeniul biodiversităţii în mai 2020, după ce prezentase anterior propunerile de reformă a PAC, introducând o abordare mai flexibilă, bazată pe performanţă şi pe rezultate, care ţine seama de condiţiile şi de nevoile locale, sporind în acelaşi timp obiectivele privind durabilitatea.

11

Pachetul de succes la cereale

Pachet cereale

Economisiți 10% din prețul produselor individuale!

Combaterea eficientă a bolilor și buruienilor la grâu și orz într-o singură trecere Aplicare până la apariția frunzei stindard Economie de bani și de timp

% 0 1 1

% 0

% 0 1 www.cropscience.bayer.ro

Utilizați în siguranță produsele de protecție a plantelor. Citiți întotdeauna înaintea utilizării eticheta produsului și informațiile despre produs.

12 Agroinfo

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

CE BANI PROMITE MADR?

AJUTOARE DE MINIMIS PENTRU 2021 Ministrul Adrian Oros a anunţat că MADR nu va mai finanţa Programul „Tomata” începând cu acest an și că va fi înlocuit cu o măsură nouă din Planul Naţional Strategic dedicată producătorilor de legume în sere şi solarii. Ulterior, pe 20 ianuarie, Oros a declarat că „mult discutatul program Tomata, care în mod eronat s-a spus că s-a renunțat la el, nu s-a renunțat, se va extinde și se va îmbunătăți”. La o întâlnire de lucru cu Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Oros le-a promis legumicultorilor că Submăsura 4.1 din PNDR 2020 va avea linii distincte de finanţare pentru legumicultură.

Tot pe 20 ianuarie, Oros a anunţat că spriijinul cuplat vegetal pentru legume cultivate în spaţii protejate pentru 2020 este de 4.880 euro/ha, iar pentru tomate, 1.800 euro/ha.

SPRIJIN DIN BUGETUL NAŢIONAL Potrivit lui Oros, ajutorul de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură va continua până la finalul anului 2023.

MADR va finanţa în continuare Programul „Usturoiul”, programul pentru susţinerea crescătorilor de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, precum şi programul de minimis pentru susţinerea apicultorilor. De asemenea, MADR vrea să crească sprijinul pentru ecarisarea teritoriului, de la 900 lei la 1.500 de lei pe tonă.

Bugetul total pentru plata ajutoarelor de minimis în 2021 este de 88 milioane euro.

1-14 februarie 2021

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură!

Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

Plăţi din bani europeni şi din bugetul naţional Lista subvenţiilor APIA anunţate de ministrul Agriculturii Adrian Oros. Ce bani pot să ceară fermierii în 2021?

S-a acordat derogare doar pentru porumb şi sfeclă de zahăr MADR: Autorizaţii temporare pentru neonicotinoide!

Cât de rentabilă este o stână cu 500 de oi?

Scanează codul QR și vezi ce spun crescătorii români de ovine!

Cum pot obţine tinerii fermieri teren agricol de la stat?

Scanează codul QR și vezi ce acte sunt necesare şi ce terenuri sunt disponibile la ADS! Situaţia terenurilor pentru subvenţiile APIA Consultă lista celor 98 de comune din România cu cadastrul finalizat, pe www.agroinfo.ro.

Judeţul cu cei mai mulţi fermieri mari!

86,2% din total suprafață solicitată la plata APIA sunt ferme de peste 50 ha!

Agroinfo

Subvenţii APIA pe suprafaţă

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat schemele de plată pe hectar pe care fermierii români le vor primi şi pentru 2021. „Vom continua plăţile pe suprafaţă, unde vom continua şi plata redistributivă la fermele mici, între 1 ha şi 5 ha, dar mai ales această plată va fi mai mare, 48 de euro/ha, la fermele medii între 5 şi 30 ha. Vom continua plăţile pe climă şi mediu (plata de înverzire - n.red.), 57,8 euro/ha, dar şi plăţile directe legate de tinerii fermieri, 36,6 euro/ha, în primii cinci ani când s-au înregistrat, până la un plafon de 60 de hectare. Deci, aici nu schimbăm nimic”, a declarat Oros, pe 20 ianuarie, într-o conferinţă de presă la sediul MADR. Potrivit ministrului Agriculturii, sumele din fonduri europene alocate României pentru 2021-2022 sunt 3,8 miliarde de euro pentru plăţi directe (Pilonul 1) şi 2,8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală (Pilonul 2).

Sursa foto: www.canva.com

PLĂŢILE PE HECTAR CARE CONTINUĂ ŞI ÎN 2021

Dată nouă de referinţă pentru Ajutorul Naţional Tranzitoriu (ANT) Ministerul Agriculturii vrea să modifice condiţiile de acordare a ajutorului naţional tranzitoriu (ANT) pe care îl vor primi crescătorii români de bovine pentru anul 2021. Ministrul Agriculturii afirmă că noua dată de referinţă negociată cu Comisia Europeană, iunie 2018, nu e o garanţie că banii nu ajung la cei care nu mai au animale, dar le-au avut în 2018. „O să vedem care e soluţia când vom acorda ajutorul naţional tranzitoriu la bovine, astfel încât marea majoritate a banilor să ajungă la cei care deţin animale reale”, a anunţat Adrian Oros.

Acesta susţine că se lucrează la finalizarea unei baze de date cu date reale privind numărul de animale din România, ce include bazele de date ale MADR, ale asociaţiilor crescătorilor de animale, ANZ şi ANSVSA. Pentru anul 2020, APIA nu a stabilit deocamdată cuantumurile ANT pe care le va plăti fermierilor abia după aprobarea bugetului naţional pe 2021.

Buget subvenţii pentru agricultură în 2021-2022

CÂŢI BANI EUROPENI AVEM PENTRU PLĂŢI DIRECTE? 3,811 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi cca. 1 miliard de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) sunt alocate pentru plata subvențiilor agricole în 2021 şi 2022, potrivit proiectului care modifică OUG 3/2015.

Potrivit ministrului Agriculturii, pentru perioada 2021-2027, România are la dispoziţie 21,6 miliarde de euro din bani UE: „Pentru această perioadă de tranziție, 2021-2022, unde folosim bani noi, dar pe măsuri din vechiul program, va trebui să absorbim 6,61 miliarde de euro, restul de aproape 15 miliarde de euro vor fi utilizate în perioada 2023-2027 pe măsurile pe care le gândim acum pentru noul Plan Național Strategic (PNS)”, a explicat Oros.

România trebuie să notifice Comisiei Europene, până pe 19 februarie a.c., schemele de plăți directe și măsurile de sprijin din agricultură pentru anii 2021 și 2022.

Sursa foto: pickpik.com

BANI DOAR PENTRU CEI CARE DEŢIN ANIMALE!

13

14 Europa Agricolă

Cum se vor clasifica fermierii viitorului?

Cum ar putea arăta agricultura în deceniile următoare şi cine va lucra în acest sector în 2040? Aceasta este tema unui studiu prospectiv lansat de Comisia Europeană. Iată rezultatele!

P

olitica Agricolă Comună plasează fermierul în centrul tuturor activităţilor sale. Pornind de la această premiză, serviciul ştiinţific intern al Comisiei Europene - Joint Research Centre (JRC) - şi-a propus să identifice viitoare profiluri de fermieri și modul în care aceştia s-ar putea adapta la noile realităţi.

TOT MAI ATENȚI LA CE CONSUMĂM Luând în considerare tendinţele actuale, cercetătorii implicaţi în acest studiu au ajuns la concluzia că cei mai mulţi dintre consumatori vor deveni mai atenţi la modul în care sunt produse alimentele lor, în timp ce schimbările climatice şi degradarea mediului vor face mai dificilă producerea hranei.

Pe de altă parte, fermierii nu se vor putea baza doar pe metodele din trecut pentru a avea succes în viitor.

EI SUNT PARTEA ACTIVĂ A SOLUŢIEI Diversitatea profilurilor de fermieri şi abordările emergente ar putea efecta profund viitorul peisaj al agriculturii, perturbând posibil modelele de afaceri stabilite, susţin analiştii.

Studiul identifică domeniile de interes pentru protejarea agriculturii şi a securităţii alimentare în viitor. Astfel,

1-14 februarie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

se aşteaptă politici coerente pentru un sistem alimentar mai divers, cu abordări divergente în ceea ce priveşte

NOII FERMIERI INTELIGENŢI Noile tehnologii digitale din agricultură ar putea crea locuri de muncă mai atractive pentru tineri la sat, prevenind într-o oarecare măsură migraţia acestora spre oraşe, cu atât mai mult cu cât fermierii vor trebui să aibă tot mai multe cunoştinţe şi abilităţi ce combină agronomia cu biologia şi tehnologia informaţiei. ONU estimează că în 2050 doar o treime din populaţia planetei va mai locui la sat. Scanează codul QR și vezi în ce măsură agricultura digitală ar putea preveni depopularea şi îmbătrânirea zonei rurale!

protecţia mediului, dar şi noi forme de comunicare şi legături cu cetăţenii şi consumatorii.

Totodată, previziunile vorbesc şi despre gestionarea unor reţele mai diverse şi mai volatile de către agricultori, reconsiderarea identităţii tradiţionale a fermierilor şi schimbarea interdependenţelor dintre aceştia şi zonele rurale, ceea ce ar trebui să permită rezilienţa (rezistența) fermierilor la viitoarele transformări.

Studiul se aşteaptă ca fermierii, şi agricultura în general, să contribuie activ la tranziţia către durabilitate până în 2040, respectând aşteptările societăţii şi fiind o parte activă a soluţiei.

12 PROFILURI Analiza de previziune a reunit fermierii şi părţile interesate din industria agroalimentară, mediul academic, societatea civilă şi guvern pentru a explora 14 megatendinţe şi impactul lor potenţial asupra agriculturii. Grupul a analizat posibile scenarii viitoare şi a creat 12 profiluri ale tipurilor de fermieri care ar putea lucra într-un sector agricol din ce în ce mai diversificat până în 2040.

• Profilurile de fermier „adaptiv”, „corporativ”, „intensiv” şi „patrimonial”

Europa Agricolă 15 dezvoltate în studiu iau multe dintre caracteristicile bine stabilite ale agriculturii europene şi le proiectează evoluţia cu schimbările tehnologice şi socio-economice aşteptate să vină.

Aceste schimbări includ digitalizarea şi noile biotehnologii, precum şi evoluţia pieţelor agricole, a modelelor de consum şi a inegalităţilor economice.

• Profilurile „mediu controlat” şi „bazat pe celule” privesc tehnologiile emergente şi potenţial perturbatoare pentru producţia alimentară şi cele conexe acesteia.

• Profilurile „îngrijire socială”, „regenerativ” şi „urban” explorează tendinţele sociale în profunzime. Aceste tendinţe includ urbanizarea, sănătatea şi bunăstarea, construirea comunităţii şi redefinirea relaţiei noastre cu natura.

• Profilurile „stil de viaţă”, „hobby serios” şi „aprovizionare comunitară” converg în jurul tendinţelor socio-culturale.

Acestea se referă în special la natura schimbătoare a muncii, „revenirea la ţară” şi alimentaţia lentă, cunoştinţele şi reţelele de guvernanţă informală.

NOI OPŢIUNI DE AFACERI Opţiunile viitoare privind disponibilitatea terenurilor nu sunt discutate direct în raport. Cu toate acestea, autorii recunosc că noile opţiuni de afaceri adoptate de fermieri vor dicta modul în care produc alimente. Aceasta ar putea include obţinerea de finanţare directă de la consumatorii cărora li se adresează. În mod semnificativ, raportul recunoaşte faptul că agricultorii care se angajează în viitoarele modele de producţie care maximizează producţia de alimente vor trebui să se extindă, să devină mai eficienţi şi să

interacţioneze mai regulat cu instituţiile financiare corporative. ÎN REALITATE... SE POATE? Studiul JRC a confirmat că datoriile existente împiedică un număr semnificativ de fermieri din întreaga UE să privească spre viitor cu orice grad de încredere. În plus, astfel de circumstanţe îi vor angaja pe aceşti fermieri să continue cu practicile de management existente, mai degrabă decât să profite de oportunitatea pe care ar putea să o prezinte noile modele de afaceri.

Marian Gheorghe

Daniel Poiana

Telefon: +40 724 524614 E-Mail: m.gheorghe@lemken.com

Telefon: +40 737 505113 E-Mail: d.poiana@lemken.com

16 Articolul ediţiei

Alex Culda a tras lozul cel mare: oaia Lacaune Cei care acuză generaţia milenialilor de neseriozitate ar trebui să-l cunoască pe Alex Culda. În cazul său, nici o generalizare nu reflectă realitatea. La vârsta de 23 de ani, micul fermier este un exemplu de urmat pentru tinerii din generaţia sa care doresc să se apuce de agricultură.

1-14 februarie 2021

Articolul ediţiei 17 un reportaj de

LIVIU GORDEA

Ca să reuşeşti să faci ceva bun nu trebuie să fii individualist.

E important să primeşti părerile altora şi să accepţi critica constructivă. În spatele meu se află mai multe persoane care m-au încurajat şi m-au ajutat să ajung unde sunt astăzi...

ALEX CULDA

Tânăr oier și apicultor din jud. Arad

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

A

lex Culda s-a născut în Austria, unde a locuit până la vârsta de 7 ani. Acum este student în anul 3 la Facultatea de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara. Aici a dobândit deja suficiente cunoştinţe în domeniul creşterii ovinelor pentru a fi considerat un specialist.

Deşi nu avea vreo legătură directă cu agricultura, tatăl său fiind tâmplar, Alex s-a apucat de creşterea oilor din pasiune. Nu înainte de a experimenta domeniul apiculturii. Are încă 50 de stupi în Alba, unde produce miere de fâneaţă de munte. Dar majoritatea timpului şi-l petrece în ferma din Livada, judeţul Arad, acolo unde s-a apucat în 2017 de creşterea oilor din rasa Lacaune, specializată pe producţia de lapte.

EXEMPLARE DE ELITĂ Pornind cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro, bani pe care i-a împărţit cu un prieten, care între timp a ieşit din afacere, efectivul matcă - 25 de mieluţe şi doi berbeci - l-a achiziţionat din Austria iar astăzi are în exploatare 50 de capete. A urmat această strategie cu doi masculi pentru a nu se expune riscului de consangvinizare. În prezent, are trei berbeci, Giovani, Francesco şi Rafael, produşi ai unor ferme de elită din zona Krems. Despre Rafael se ştie că este descendent direct al unei oi campioane.

FURAJARE ATENT CONTROLATĂ „În cea de-a treia lactaţie, mama lui Rafael a dat anul trecut 880 de litri de lapte! În Austria animalele sunt hrănite cu siloz şi semifân iar asta automat creşte producţia de ... ››› 18

18 Articolul ediţiei să îl dubleze pe cel din prelată deja existent.

Unul dintre obiectivele sale imediate ar fi certificarea ecologică. Pentru asta are nevoie de cel puţin 3 mp/cap de animal.

››› 17 ...lapte. Eu aici, cu mâncarea uscată pe care o administrez, am ajuns la o producţie în prima lactaţie de 250 de litri pe cap de animal. Noi nu dăm suculente, obţinem laptele numai din fân uscat. Aş putea ca procesator să cresc producţia de lapte prin administrarea de siloz în furaje, însă calitatea nu ar fi aceeaşi. Gustul de siloz şi aciditatea nu se pierd decât prin pasteurizare. Iar noi lucrăm doar cu lapte crud”, mi-a explicat tânărul.

VÂRF DE LACTAŢIE CU 55 LITRI DE LAPTE/ZI Cea mai productivă oaie la el în fermă dă undeva la 4 litri de lapte pe zi. În vara trecută, când mulgea 24 de oi, a ajuns la o producţie zilnică în vârf de lactaţie de 55 de litri pe întreg efectivul. „În mod normal abia la a doua lactaţie producţia creşte la un nivel de performanţă iar după cea de-a patra lactaţie începe să scadă uşor. Animalele din această rasă sunt foarte blânde şi inteligente. Eu le ofer cele mai bune condiţii. Specific rasei este faptul că nu au coarne, nici berbecii. De obicei, o oaie fată doi miei, având în jur de 2 kg fiecare. Dar am avut şi patru miei fătaţi odată de la aceeaşi mamă. Pentru prima dată am sincronizat fătările şi au rezultat 29 de miei de la 14 oiţe gestante. Mieii îi voi înţărca la trei săptămâni şi oile vor intra imediat în producţia de lapte.

O MIE DE EURO UN BERBEC Berbecii sunt crescuți până la vârsta de un an, când li se eliberează

1-14 februarie 2021

certificatele de origine, după care îi vinde pentru reproducţie. „Pe un berbec pot obţine şi o mie de euro. Acum am 11 exemplare care probabil vor ajunge în alte ferme la primăvară. Am deja câteva comenzi sigure. Cu banii pe care îi voi câştiga, voi cumpăra un sistem de ventilaţie în cort. Să am flux continuu de aer proaspăt”, susţine viitorul inginer zootehnist.

CERTIFICAREA ECOLOGICĂ CERE BUNĂSTARE ANIMALĂ Animalele sunt ţinute pe stabulaţie.

Primul grajd, de o sută de metri pătraţi, a fost construit pe structură de lemn, fiind proiectat şi ridicat împreună cu tatăl său şi cu un unchi, după planuri dintr-un catalog din Austria. Al doilea adăpost, de 150 mp, care este de fapt un cort pe suport metalic cu prelată şi izolaţie pe bază de vată minerală, a fost finalizat anul trecut. Acum se gândeşte că va trebui să se extindă. Încă nu a decis dacă să mai construiască un adăpost sau

CASĂ, MASĂ, RASĂ...

Alex şi-a propus să ajungă în viitorul apropiat la un efectiv de 90 de capete, pentru a avea animale în lactaţie pe tot parcursul anului. „Vreau să am trei grupe de câte 30 de animale cu care să pot gestiona producţia de lapte şi fătările.

Animalele mele dau un randament foarte bun şi constant, pentru că eu nu le exploatez la maximum şi le asigur tot confortul şi hrana sănătoasă de care au nevoie. Prin selecţie continuă se poate ajunge, desigur, la producţii superioare.

Dar aici intervin şi condiţiile de furajare.

Animalele mele sunt hrănite cu fân de lucernă, fâneaţă, orz, şrot de soia şi premix pentru oi de lapte”, argumentează tânărul. „Principiile noastre sunt clare şi respectă acea regulă sfântă care spune că dacă vrei să faci performanţă trebuie să ai casă, masă şi rasă!”, îl completează tatăl său - Virgil, care este motivat de ideea de a produce pe plan local şi a nu mai depinde atât de mult de importuri.

AVANTAJELE MULSULUI MECANIZAT ÎN FERMA DE OI DE LAPTE Un pas important în dezvoltarea fermei a fost achiziţia staţiei de muls cu opt posturi - e prima instalaţie pe care compania Milkline a pus-o în funcţiune în România, special pentru mulsul oilor. În jur de 20.000 de euro l-a costat această investiţie. „Instalaţia e cu spălare automată. Eu

mulg opt oi simultan. Dacă la început mulgeam manual 24 de animale în două ore, acum tot procesul nu durează mai mult de jumătate de oră”, constată cu satisfacţie arădeanul.

Oile sale sunt mulse de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, la ore fixe şi la un interval de 12 ore.

Articolul ediţiei 19 BRÂNZETURI PREMIUM De partea de procesare se ocupă mama sa, Delia. Ea preia laptele acasă şi îl prelucrează. Face diferite brânzeturi, de la telemea şi caş, până la tot felul de specialităţi, cum ar fi brânză cremă cu sâmburi de dovleac sau cu paprika, caş cu miez de nucă. „Încercăm să ne orientăm spre o piaţă mai nişată.

Pe viitor poate vom face şi ceva combinat cu miere. Cel mai rafinat produs şi cel mai căutat este brânza cremă cu seminţe de dovleac. Tot ce producem vindem. De exemplu, acum nu avem absolut nimic pe stoc. Aproape că nu facem faţă cererilor. Dar lucrăm cu liste de aşteptare şi în final toată lumea este mulţumită”, m-a asigurat Alex.

CLIENTELĂ FIDELĂ Neavând cantităţi mari, acesta a fost obligat să-şi proceseze singur laptele, recunoscând că cel mai greu i-a fost să stârnească acea curiozitate a consumatorului. „De aceea noi ne-am limitat la a vinde produsele noastre pe plan local, deşi oferim calitate premium.

Avem clientela noastră, unii sunt chiar abonaţi. Facem şi livrări la domiciliu în Arad pe bază de comenzi. Mai vindem sâmbăta şi la piaţă. Am avut parte de o publicitate favorabilă din partea celor care ne cunosc deja produsele, mai ales prin intermediul reţelelor de socializare”, admite tânărul fermier.

DISCRIMINARE: NICIUN LEU DE LA STAT PENTRU MICA FERMĂ DE ELITĂ „Pentru subvenție ar trebui să am măcar 50 de capete, iar mie la 20 şi ceva de ani, fără o investiţie mare, mi-ar fi fost imposibil să îndeplinesc

acest criteriu. Ceilalţi crescători mulg de la o sută de oi cât mulg eu de la 20.

Unde mai pui că dacă aş avea o sută de oi la muls şi o producţie medie zilnică pe cap de animal de 3 litri, ar trebui să procesez o cantitate foarte mare de lapte şi pentru asta aş avea nevoie deja de o mică fabrică de prelucrat laptele”, afirmă Alex.

O altă piedică pe care a întâmpinat-o până acum se referă la sprijinul cuplat acordat pentru animalele cu origine care produc lapte în zona de câmpie. „E nevoie de un efectiv minim de 150 de animale. Cei de la minister ar trebui să-i sprijine şi pe cei care fac selecţie cu un număr mic de animale. Pentru că selecţia nu o poţi face cu un număr mare de animale. E greu de ţinut sub control 500 de oi, pe când mie cu o sută mi-ar fi mult mai uşor. Sunt cu ochii pe ele tot timpul, le cunosc

mult mai bine. Le ştiu ascendenţa fiecărui animal. Montele mele sunt dirijate”, se justifică viitorul zootehnist.

CU GÂNDUL LA PROPRIUL ABATOR Anul acesta probabil va obţine şi primii bani de subvenţie, în condiţiile în care va reuşi să atingă numărul minim de oi mame în exploataţie, respectiv 50.

Cu suma pe care o va încasa speră să-şi acopere măcar costul tratamentelor.

Dacă totul va decurge conform planurilor, în viitor şi-ar dori să înfiinţeze şi un mic abator în care să sacrifice animale. „Dar nu m-aş rezuma doar la asta, ci aş vrea să îmi procesez carnea şi să venim pe piaţă cu specialităţi din carne de oaie - pastramă, carne de mici, cotlet, cârnăciori, carne pentru grătar, etc. Şi astfel aş vinde direct de la producător, fără intermediari”, încheie tânărul arădean.

STABULAȚIE VS. PĂȘUNAT Până acum, Alex Culda nu a luat nici o subvenţie pentru că, spune el, în România, regulamentul de eligibilitate pentru subvenţia pe cap de oaie e destul de prost gândit. În sensul că nu se face diferenţa între un crescător care ţine animalele pe câmp fără costuri de stabulaţie şi altul care are în exploatare oi de rasă ce necesită o îngrijire mai specială.

20 Analiza rentabilității

Cum a lovit pandemia la Slobozia Moară? Închiderea unităților HoReCa a avut efecte negative asupra fermelor furnizoare. Fermierii din Dâmbovița raportează scăderi drastice ale veniturilor.

Mai au vreo șansă?

Cine nu face profit după 2-3 ani, să se lase de meserie CĂTĂLIN VOINIC

Legumicultor din Slobozia Moară

D

espre fermierul Cătălin Voinic din comuna Slobozia Moară am mai vorbit în trecut, el fiind născut într-un cartier din București, unde a crescut, cum îi place să spună, ”cu cheia la gât”. Aici, la țară, în patria legumelor, a venit după revoluție, când bunicul său și-a recuperat pământul confiscat de comuniști. Băiatul de oraș s-a transformat încet-încet într-un fermier adevărat, Voinic fiind în prezent unul dintre cei mai cunoscuți și activi producători de varză și cartofi din bazinul legumicol Slobozia Moară Lungulețu, județul Dâmbovița.

Curios să aflu cum s-a descurcat omul într-un an plin de provocări,

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pandemie și secetă deopotrivă, i-am bătut prin toamnă în poarta fermei.

3 CĂI DE COMERCIALIZARE: Trei sunt liniile principale de vânzare ale fermierului: • cartofii sunt livrați 1. unui comerciant (firma este a unui nepot), care îi vinde mai departe hypermarketurilor și altor beneficiari, și 2. unor restaurante din

A VENIT ȘI AJUTORUL DE MINIMIS: 5000 DE EURO PENTRU 10 HECTARE Guvernul a decis anul trecut acordarea unui ajutor financiar fermierilor pentru a compensa pierderile suferite din cauza pandemiei Covid-19, cultura de cartof fiind pe lista culturilor eligibile (coduri APIA: 251 și 253). Este vorba de binecunoscuta Măsură 21, în baza căreia cultivatorii de cartof care întrunesc

1-14 februarie 2021

condițiile legale pot încasa de la 700 euro, la 5000 de euro, în funcție de suprafața cultivată. Cătălin Voinic a depus dosarul al APIA și bine a făcut.

La începutul lunii trecute i-au intrat în cont 5000 de euro, întrucât a avut 10 hectare eligibile. ”Sunt foarte buni acești bani, acoperă o parte din pagubă”, recunoaște fermierul.

București.

• întreaga producție de varză o vinde 3. unui procesator local care o murează și o distribuie mai departe în rețelele marilor magazine. Sigur, mai sunt oportunități locale: piața de gros și clienții care cumpără direct de la fermă, dar acestea sunt vânzări ocazionale.

UȘI ÎNCHISE Dintre aceste trei căi de comercializare, cea către HoReCa a avut cel mai mult de suferit. ”Vindeam, undeva, la 20-30% din producție către restaurante. Aveam un client în București cu șapte săli unde organiza evenimente.

Toate sunt închise din cauza pandemiei”, spune Voinic.

CHELTUIELI MARI, PREȚURI MICI Pandemia Covid-19 a produs perturbări pe tot lanțul de aprovizionare, iar producătorii din Slobozia Moară au resimțit din plin efectele negative, fiindcă prețul de livrare a scăzut cu, țineți-vă bine, 1 leu! ”Anul trecut la piața de gros din sat, unde prețurile sunt stabilite în funcție de cerere și ofertă, un kilogram de cartofi a fost 1,30 lei sau chiar 1,40 lei. Anul acesta a scăzut la 0,50 ... ››› 22

21

22 Analiza rentabilității ››› 20 ... lei. Dar cheltuielile au fost mai mari în 2020 decât în 2019, din cauza secetei. A trebuit să udăm mai mult, iar acest lucru a antrenat consum mai mare de combustibil, deci cheltuieli mai mari”, susține fermierul.

POLONEZII, CEI MAI BUNI CLIENȚI AI CARTOFULUI Un lucru mai puțin cunoscut opiniei publice este acela că în marele bazin legumicol din județul Dâmbovița sosesc numeroase camioane din Polonia ca să preia marfă, polonezii fiind clienți generoși. ”E un decalaj de recoltare între ei și noi sau, uneori, la ei e vreme nefavorabilă și nu au recolte bune. Atunci vin și cumpără de la noi și prețurile lor sunt bune. De pildă, au cumpărat din piața de gros cartofi cu 1 leu sau 1,20 de lei. După ce polonezii au încetat să mai vină, prețul a scăzut și la 0,30 lei pe kg”, explică Voinic conexiunea dintre oferta locală și cererea comunitară.

CUM VALORIFICĂ VARZA? În ceea ce privește varza, agricultorul are siguranța livrării, fiindcă a încheiat un contract cu un procesator local, care și-a extins activitatea prin construirea unei noi hale de murare, cu ajutorul fondurilor europene.

Hypermarketurile au avut vânzări bune în timpul pandemiei, fiindcă au rămas deschise. Cererea pe piața retailerilor se resimte până la producători, tot lanțul alimentar fiind activ. ”Am negociat cu procesatorul ca prețul de livrare să fie același cu prețul din piața de gros. Când a fost mai mic, unii furnizori locali nu și-au mai onorat contractul cu procesatorul și au vândut acolo unde prețul a fost mai mare”, explică fermierul.

1-14 februarie 2021

UN AN ”CU MINUS” O variație de numai 10 bani per kilogram e determinantă pentru producătorul agricol, fiindcă acei 10 bani sunt înmulțiți cu zecile de mii de kilograme. Asta e aritmetica agricolă, aici se joacă totul. Desigur, ca să ajungă aici, fermierii trebuie să ia cele mai bune decizii. Să aleagă, de pildă, cele mai bune semințe: ”eu cumpăr cartofi certificați din Olanda. Nu am avut surprize. Semințele de varză le iau tot din Olanda, dar am și din Japonia. Produc și eu semințe, pentru varza românească”, spune Cătălin Voinic.

Fermierul nostru e tranșant: ”cine nu face profit după 2-3 ani, să se lase de meserie”. El recunoaște însă că profitul, în ultimii ani, e tot mai mic, iar anul trecut, cel puțin la cartofi, a fost sub zero: ”a fost un an cu minus”.

NOSTALGICI DUPĂ ANII ’90 Legumicultorii din Slobozia Moară mai în vârstă, trecuţi de 40 de ani, au nostalgia anilor ’90.

Căzuse comunismul cu regulile lui, mai mult sau mai puţin respectate, şi comerţul se liberalizase. După penuria de alimente din anii ’80, pieţele s-au umplut cu recoltele ţăranilor. ”Câştigam bani mulţi”, îşi aminteşte Gheorghe Neamţu. Apoi lucrurile s-au schimbat radical.

Ce spuneau fermierii din Slobozia Moară la jumătatea anului 2018 despre rentabilitatea fermelor lor, citiți pe www.revista-ferma.ro, scanând codul QR!

23

24 Agricultura e de genul feminin

Manualul succesului: femeia fermier la 65 ani 40 de vite crește Maria Luța în ferma sa din județul Suceava. La cei 65 de ani, întreprinzătoarea vrea să-și dezvolte afacerea pentru a da plusvaloare produselor din gospodăria ei.

Vă dați seama câtă dezamăgire simte crescătorul de vaci după atâta muncă și când vede că în magazine produse cu mult mai slabe calitativ costă de 5-6 ori mai mult? Aceasta este marea noastră durere MARIA LUȚA

Crescător de vite din județul Suceava

1-14 februarie 2021

Agricultura e de genul feminin 25

VOR MIZA PE VACILE ANGUS Anul trecut, Ciprian, fiul Mariei Luța, iubitor de animale ca şi mama sa, a cumpărat un exemplar din rasa Angus, iar familia dorește să încerce să dezvolte această linie, până la obținerea de carne și preparate din carne.

ANIMALE LA PREȚ MIC De-a lungul anilor, în ferma Mariei Luța rasele de vaci și efectivele au variat, atingând un maxim de 60 de capete prin anul 2010. Dar lipsa stabilității în privința valorificării producțiilor și prețurile mici ale acestora au determinat reducerea numărului de animale. De exemplu, în vara lui 2020, Maria Luța a predat un taur de aproximativ 800 de kilograme și a primit pentru acesta mai puțin de 5.000 lei.

H

ărnicia bucovinenilor poate fi ușor de demonstrat, atât prin aspectul frumos al gospodăriilor, cât și prin faptele deosebite ale femeilor de pe aceste meleaguri.

Maria Luța din localitatea Horodnic de Sus, județul Suceava, a rămas singură de trei ani, odată cu trecerea în veșnicie a soțului Viorel, după aproape 45 de ani de căsnicie, dar la vaci n-a renunțat.

Are patru copii, Ciprian, Mihaela, Gică și Nadia, dar toți sunt la casele lor.

Neavând cine să o ajute, se descurcă singură. Din când în când, mai apelează la câte un om din sat, pentru anumite reparații sau lucrări în grajduri ori la pășune.

MOȘTENIRE PENTRU COPII Păstrează ferma din dragostea pe care o are față de animale și cu speranța că bunul Dumnezeu îi va asculta rugăciunile și măcar unul dintre copii va reveni în țară, pentru a duce mai departe activitatea din zootehnie. „Am 40 de capete de vite, dintre care 20 sunt la muls, iar restul tineret - atât juninci de un an sau viței, cât și juninci gestante.

După ce l-am pierdut pe soțul meu, cu vacile mele îmi mângâi sufletul. Trei copii sunt la Londra, unde deși au profesii de ingineri, profesori, fiecare are câte o mică afacere în alte domenii. Mult aș vrea ca măcar unul să se întoarcă și să ducă mai departe tradiția creșterii vacilor”, mărturisea Maria Luța.

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ANIMALELE, BUCURIA SUFLETULUI Pentru Maria Luța, creșterea animalelor reprezintă o împlinire, o sursă de sănătate și o bucurie a sufletului. „Nu am vândut nici o vacă de când a murit soțul. Și nici nu voi vinde cât voi trăi. Chiar dacă nu este ușor să te trezești la ora 3-3.30 dimineața. Sfinte sunt animalele din gospodărie, sunt ca niște membri ai familiei, așa după cum au fost acestea dintotdeauna pentru țăranii noștri. Eroina sărbătorilor mele din iarna 2021 a fost Niculina, darul de Moș Nicolae, fiind fătată chiar în noaptea de 5 spre 6 decembrie”, povestește suceveanca.

VĂCUȚA PRIMITĂ-N DAR Începuturile fermei sunt legate tot de cerințele unei vieți tinere: „Când primul nostru copil, Ciprian, avea vreo 3-4 ani, noi cumpăram lapte, deoarece vândusem cele două vaci primite ca zestre de către mine și soțul meu, având nevoie de bani pentru a construi casa. La un moment dat, femeia de la care cumpăram a pus apă în lapte și mi-am dat seama. M-am supărat. Mama mea, din milă, ... ››› 26

26 Agricultura e de genul feminin ››› 25 ... ne-a oferit o văcuță dintre cele 5 capete pe care le avea, aleasă chiar de Ciprian. Copilul s-a oprit la o vițică gestantă, din rasa Brună. De atunci, am început să creștem propriile vaci și am mărit efectivul”, arată Maria Luța.

OAMENII CU 1-2 VACI N-AU NICIUN SPRIJIN Cât privește laptele, în zonă prețul de valorificare a fost fix, respectiv 1 leu/litru. Cu cât crește cantitatea, peste anumite limite, cu atât se mai adaugă câțiva bănuți. „De exemplu, dacă predai peste 3 tone, prețul ajunge la 1,10 lei/litru. Nu mi se pare stimulativ să se plătească doar în funcție de cantitate. Nu este încurajat omul care are una-două vaci, acela fiind, de fapt, mai necăjit. Tocmai el are nevoie să fie plătit bine, ca să capete ajutor și curaj pentru a mai cumpăra o văcuță și tot așa”, consideră femeia.

ZERO LEI PENTRU CALITATE Despre plata laptelui în funcție de calitatea acestuia nici măcar nu se discută, darămite să se aplice. „Dacă ar exista centre de colectare a laptelui sau a animalelor, cu o activitate constantă și care să ofere prețuri mulțumitoare, oamenii ar fi atrași spre această activitate. Poate că, astfel, nici tinerii nu și-ar mai căuta o soartă mai bună peste atâtea mări și țări”, sublinia Maria Luța.

COPL - GARANȚIA UNEI SURSE MAI BUNE DE VENIT Crește vaci din rasele Bălțata românească (70%) și Brună (30%), suceveanca optând de câțiva ani pentru înscrierea în Controlul Oficial al Producției de Lapte, pas care i-a adus mai multe avantaje, de la ajutorul financiar atât de necesar și până la supravegherea de către profesioniști

1-14 februarie 2021

a animalelor și a producțiilor. „Practic, în orice moment, cunoști ceea ce se întâmplă cu animalele, controlorii Asociației Crescătorilor de Taurine Botoșani fiind prezenți în fermă de două ori pe lună. Respectarea tuturor indicațiilor și rigorilor îți asigură obținerea unui lapte de foarte bună calitate, precum și recunoașterea valorii genetice a animalelor.

Astfel, dacă ești în impas financiar și vrei să vinzi anumite exemplare, din start ai un preț mai bun. Or, mai ales pentru tinerii care investesc și au nevoie să câștige bani prin valorificarea vițelelor, a vițeilor și chiar a vacilor, prezența în COPL reprezintă o garanție a unei surse mai bune de venit”, consideră Maria Luța.

Deocamdată, fermiera realizeză venituri prin vânzarea laptelui către procesator, a animalelor bune de abatorizat și prin subvenții.

PRODUSE TRADIȚIONALE PENTRU ROMÂNIA ȘI ANGLIA Maria Luța are și anumite planuri pentru propria fermă zootehnică.

Mai întâi a început demersurile pentru ca bucatele pe care le obține în gospodăria sa cu drag de tradiție, de sat și de lume să se regăsească în propriul punct de desfacere. „Mă refer la lapte proaspăt, brânză, caș, unt, precum și la anumite preparate specifice zonei, cum ar fi plăcintele moldovenești poale-n brâu, cozonacul cu sau fără mac,

colacii, etc. Unele dintre aceste produse poate vor fi atestate tradițional. Îmi doresc acest lucru, pentru că fetei mele din Anglia i-aș putea trimite, chiar de aici, din Horodnic de Sus, produse alimentare pentru restaurantele sale.

Deocamdată, pentru anul 2021, mă concentrez pe realizarea acelui mic punct de desfacere a produselor locale”, spunea Maria Luța. ÎNAPOI, LA FERMA DE ACASĂ Speră că acest demers să fie argumentul cel mai solid pentru ca fiul Ciprian să vadă că se poate și în România. „În urmă cu doi ani, atunci când a venit cu niște bani în țară și când s-a dus la unii specialiști pentru o anumită consultanță, i s-a recomandat să își vadă de munca în străinătate, pentru că aici e greu să răzbați. Numai că Ciprian este sătul de experiențele acumulate în cei 20 de ani de când este în Londra și vrea să-și urmeze aici, acasă, dragostea pentru animale”, menționa fermiera.

Simți multă energie pozitivă de la oameni precum Maria Luța. Mai mult decât atât, având-o și pe Niculina în față, simți că tu ești consumatorul, care trebuie să îi dea primele șanse.

Adică, până la tot felul de legi, regulamente și directive, tu trebuie să alegi sănătate de la Niculina, aprovizionându-te cu alimentele obținute din laptele său. Altfel, înseamnă că o abandonezi pe Niculina, îi abandonezi familia, adică pe țăranul român - din neamul tău, de altfel - și..., probabil, peste puțin timp, vei suferi. Întâi, de boli...

CITIȚI ÎN NUMĂRUL VIITOR Maria Luța caută să susțină și să propună argumente și soluții practice pentru atragerea cât mai multor tineri români din țară sau din diaspora către activitatea de creștere a animalelor. Ce propuneri are suceveanca pentru ca statul să stimuleze instalarea acestora în agricultură citiți în numărul viitor al revistei.

27

TRACTOR LA SCHIMB PE DURATA REPARAȚIILOR

Achiziționează acum noul model Case IH MAGNUM AFS CONNECT, iar Titan Machinery România îți garantează orele de funcționare continuă a acestuia, oferindu-ți un tractor Magnum la schimb, în caz de nevoie în timpul campaniei.

PUTERE UTILIZATĂ EFICIENT. Puternicul motor cu 6 cilindri de 8.7 litri este proiectat pentru a genera maximum de putere optimizând totodată eficiența consumului.

EXCELENT ÎN CÂMP CÂT ȘI ÎN TRANSPORT. Puteți opta pentru eficiența dovedită a transmisiei PowerDrive sau pentru transmisia variabilă continuă CVX, ideală atât pentru câmp cât și pentru transport.

FABRICAT PENTRU A FI PUTERNIC Ridicător spate în 3 puncte cu capacitatea de până la 11.700 kg, optional - ridicator frontal full integrat cu capacitatea de până la 4.070 kg.

Ofertă supusă unor termeni și condiții valabilă pentru gama de tractoare Case IH Magnum achiziționate în perioada 01 ianuarie - 31 Iulie 2021 prin Titan Machinery România. Află mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery România.

București: 0374 367600 - Aleea Ștefania nr. 2, Dragomirești Deal, 077096 Ilfov / ROMÂNIA; Alexandria: 0374 367678; Botoșani: 0374 880520; Brăila: 0374 367 678; Cluj: 0374 367698; Constanța: 0374 367640; Craiova: 0374 367633; Oradea: 0374 367605; Roman: 0374 367603; Slobozia: 0374 367688; Timișoara: 0374 367604; Tulcea: 0755 016253; www.titanmachinery.ro; office@titanmachinery.ro;

28 Prețuri. Piețe. Tendințe

Cine face prețul laptelui?

D

Statisticile europene, bazate pe valori medii, indică o ușoară înviorare a prețului mediu al laptelui la sfârșit de 2020. Cum stau lucrurile în fermele românești?

atele furnizate de Eurostat sunt singurul reper statistic oficial la nivelul Uniunii Europene. Aceste date reprezintă însă o medie a unor informații culese din teritoriu, de fiecare stat membru. Acolo, în localități și ferme, prețurile de livrare pot fi diferite, în plus sau în minus față de statistica europeană. Dar nici Eurostat nu poate publica prețul încasat pentru lapte de fiecare fermă în parte. Ar fi liste cu sute de mii, poate milioane, de ferme la nivel european. Cine le-ar citi? Și la ce ar ajuta? Diferențele de preț sunt mari uneori de la o fermă la alta, de la o localitate la alta. Să nu mai vorbim de la un județ sau de la o regiune la alta.

PREȚURI DE LIVRARE DIFERITE. DE CE? De ce sunt diferite prețurile de livrare a laptelui? Am câteva explicații.

Una ține de puterea de negociere a furnizorului. Cu cât puterea de negociere este mai mare, cu atât prețul de livrare este mai mare.

Cu siguranță, membrii Cooperativei Someș-Arieș primesc un preț mai bun decât crescătorii de vaci de lapte

1.

1-14 februarie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

dintr-un sat din Vrancea sau Gorj, unde activează pe cont propriu.

O altă explicație constă în concentrarea marilor procesatori într-o anumită regiune, concentrare care conduce la concurență, iar concurența se reflectă în prețul oferit pentru lapte. În Transilvania sunt cei mai mulți mari procesatori, aici sunt și prețurile cele mai bune. În sud și est, concentrarea de mari unități de procesare lipsește, fermierii sunt la mâna unui singur procesator, care stabilește prețul fără teama că vreun concurent ar putea plăti mai bine.

Dar sunt și zone neacoperite de un mare procestor, ci de mici unități a căror putere economică nu le permite să ofere un preț bun, iar fermierii nu au altă posibilitate de livrare.

Sunt captivii unui singur mic procesator local. Nu este exclus ca acest

2.

3.

mic procesator să livreze laptele mai departe, la o unitate mare, pentru a încasa diferența de preț.

Mai este și o a patra explicație: cantitatea laptelui.

Deci, prețurile sunt diferite, nu există un singur preț de livrare la nivel național. Unii vând laptele cu 0,80 de lei, alții urcă la 1,30-1,50 de lei sau chiar mai mult. Diversitatea aceasta de prețuri este ”topită” într-o medie națională, calculată lunar. Dinamica acestui preț mediu reflectă trendul general pe piața națională, europeană și internațională.

4.

LAPTE MAI SCUMP DECÂT ÎN UNGARIA Propun acum să aruncăm o privire pe tabloul prețurilor medii publicat de Eurostat și actualizat în 8 ianuarie 2021.

Vestea bună este că în decembrie 2020, s-a înregistrat cel mai bun preț mediu național din tot anul: 33,87 euro/100 kg de lapte de vacă crud (100 kg lapte = 97 l lapte, rezultă un preț mediu de 1,67 lei/litru). A fost mai mare cu 2% ... ››› 30

29

30 Prețuri. Piețe. Tendințe

ARITMETICA FERMEI DE VACI PENTRU LAPTE Care este dinamica prețului laptelui într-o fermă din România? Un fermier din județul Mureș care livrează unui mare procesator din zonă mi-a spus, cu condiția păstrării anonimatului, că a primit un plus de numai 0,03 lei/litru de lapte, prețul de bază fiind acum 1,53 lei/litru, la care se adaugă și bonusul de calitate lunar pentru proteine și grăsime, care a urcat prețul final la 1,67 lei/litru în decembrie 2020.

CREȘTERE BINEVENITĂ ”Eu livrez zilnic 1000 litri de lapte.

Asta înseamnă că lunar încasez mai mult cu 900 de lei față de prețul de bază. Dar, să precizez: am mărit salariile celor trei angajați, iar cerealele s-au scumpit: de la 0,50 lei/kg la 0,70 lei/kg. Deci cheltuiesc mai mult, iar bruma de câștig avut din mărirea asta de 3 bani/litru se pierde imediat. Am un prieten care mi-a spus că procesatorul i-a oferit o mărire de 0,10 lei/litru.

El livrează zilnic undeva la 450 l. Prețul de bază primit de el este acum de 1,35 lei/litru”. Unii crescători de vaci din Moldova, în schimb, acuză pe rețelele de socializare că nu primesc mai mult de 0,80 lei/litrul de lapte.

1-14 februarie 2021

Sursa foto: www.canva.com

››› 28 ...față de luna noiembrie 2020.

Vestea mai puțin bună este că prețul mediu național din decembrie 2020 a fost mai mic cu 1,3% decât cel din noiembrie 2019.

La nivel european, cel mai mare preț mediu este oferit în Cipru, 58,50 euro/100 kg. Bine plătit este laptele de vacă și în Malta, 51,89 euro/100 kg. Un preț bun primesc și văcarii din Finlanda, 39,50 euro/100 kg, Irlanda, 39,16 euro/100 kg, din Grecia, 38,62 euro/100 kg. În Franța, 36,69 euro/100 kg, în Olanda, 34,25 euro/100 kg, în Germania, 35,5 euro/100 kg. Prețuri medii mai mici pentru lapte decât în România sunt oferite furnizorilor din Belgia, Bulgaria, Cehia, Letonia, Estonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Ungaria și chiar Spania. Dar creșteri ale prețului mediu au fost înregistrate la finalul anului în aproape toate țările comunitare. Mai puțin în Franța, unde valoarea a scăzut cu 2,4%.

SPERANȚE ȘI BANI INVESTIȚI ÎN FABRICA DE PROCESARE Prețul mic oferit pentru lapte i-a determinat pe anumiți crescători de vaci să proceseze laptele în regie proprie, investind bani și speranțe în linii de fabricație pentru a scoate pe piață produse finite. De exemplu, Roman Mezdrea, un tânăr fermier și antreprenor din comuna Poiana Stampei, judeţul Suceava, a inaugurat în 10 octombrie 2020 o unitate de procesare pentru produse lactate,

având o capacitate de prelucrare de până la 700 litri/zi. Investiția a fost realizată prin Grupul de Acțiune Locală GAL «Bazinul Dornelor», pe Măsura 5, Axa 2: Soluţii inovative pentru o agricultură competitivă. Valoarea proiectului a fost de 144.800 euro, din care finanțarea publică prin Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR, reprezentând 130.320 euro. Agenția Națională a Zonei Montane, prin compartimentul de consultanță și asistență tehnică, a oferit sprijin/consultanță tânărului antreprenor.

ASOCIERE ÎN ZONA MONTANĂ Tot în Suceava, peste o sută de fermieri din zona de munte a judeţului s-au reunit în cooperativa agricolă Caşcaşaru Dornei și și-au exprimat intenția de a construi o fabrică de lactate cu magazin de desfacere la Șaru Dornei. Primii pași au și fost făcuți, iar reprezentanții cooperativei agricole Cașcașaru Dornei au atras fonduri europene de peste 3 milioane de lei prin intermediul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), potrivit publicației monitorulsv.ro.

31

2020 a adus secetă, 2021 promite inovație Deși din rețeaua hidrografică a Românei s-ar putea iriga jumătate din suprafața agricolă a Europei, problema apei este tot mai acută. Cerasus Grup Cotnari are câteva soluții.

P

entru acest an de producție pomicolă, speranțele membrilor din organizația de producători Cerasus Grup Cotnari, din județul Iași, par a fi cu mult mai mari decât anul trecut, dar problema asigurării apei pe timpul verii rămâne încă una dificilă și deocamdată fără orizont de rezolvare prin implementarea de sisteme de irigații.

Totuși, la Cerasus Grup Cotnari capitolul investiții rămâne prioritar pentru 2021.

Principalele direcții vizează gestionarea apei provenită din precipitații.

ROMÂNIA POATE IRIGA EUROPA ”În România, avem multe resurse de apă, probabil am putea iriga jumătate

În vara anului trecut, pentru a iriga pomii, am fost nevoiți să cărăm aproape 1500 mc de apă cu remorcile.

Chiar dacă din trei tone de apă transportate într-o remorcă ajungeam în livadă cu două tone și jumătate, am reușit să salvez o parte a producției de cireș, iar aportul de apă s-a văzut îndeosebi la calibrul cireșelor DĂNUȚ BĂIANU

Fondator Cerasus Grup Cotnari

1-14 februarie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

din suprafața agricolă a Europei, dar nu știm să gestionăm apa nici măcar pentru a ne asigura propriile nevoi naționale de irigații. Uitați-vă câtă apă cade la o ploaie torențioală și curge aiurea, distrugând ceea ce găsește în cale.

Aceasta, deoarece nu sunt bine gospodărite bazinele pârâurilor, ale râurilor și ale celorlalte ape care străbat teritoriul românesc”, observa pomicultorul ieșean Dănuț Băianu, fondator al Organizației de Producători Cerasus Grup Cotnari.

Sursa foto: www.canva.com

32 România (ne)irigată

SOLUȚIA: LACUL DE ACUMULARE Acesta consideră că din cauze legislative, și nu numai, nu se scot din circuitul agricol anumite suprafețe din preajma unor asemenea cursuri de apă și nu se amenajează structuri de acumulare, astfel încât apa să fie utilizată la irigații atunci când este necesar. ”În loc să se acorde tot felul de ajutoare și despăgubiri, mai bine s-ar aloca acele fonduri comunităților locale pentru a crea lacuri de acumulare de 5-10 hectare și, de acolo, când situația o impune, fiecare să poată lua măcar câteva cisterne cu apă pentru a iriga”, propune Dănuț Băianu.

NE BATEM JOC DE APĂ Fermierul consideră că ”ne cam batem joc de ceea ce primim ca resurse de la natură și că demonstrăm lipsa aptitudinii de a gospodări cum trebuie apa care vine de peste dealuri, iar apoi ne plângem în mod inutil și chiar păgubos. Mi-aș dori să apară un decident care, în loc să tot acorde despăgubiri, să intre în istorie prin faptul că a umplut țara cu lacuri de acumulare a apei, care aduc și multe beneficii conexe”, încheia pomicultorul ieșean.

Cerasus Grup Cotnari produce anual peste o mie de tone de fructe şi are propriul brand certificat GlobalGap. Citește povestea de succes a organizației de producători scanând codul QR!

33

Agricultura 4.0 34 Editorial

Bun venit în era digitală!

Ești pregătit?

E

ste absolut şocant să aflăm că 85% dintre mese­ riile care vor exista în 2030 (peste numai nouă ani!) nu au fost încă inventate, potrivit unui raport publi­ cat de Dell Technologies. Asta spune practic totul despre cât de mult va evolua lumea într­un timp atât de scurt.

Ritmul schimbărilor va fi atât de rapid încât oamenii vor fi nevoiți să dobândească abilităţi pe care cu greu ni le putem imagina astăzi. Capacitatea de a asimila noi cunoştinţe va fi mai valoroasă decât cunoştinţele în sine.

Privind din perspectiva fermierilor, transformarea este cât se poate de evidentă. Agricultura de precizie, în special, care implică drone, senzori, achiziţia de date şi multe altele, constituie un salt uriaş înainte în era digitală.

Automatizarea sarcinilor de teren care conduc la apariţia unei noi forme de producţie agricolă reprezintă o provocare semnificativă în ceea ce priveşte organizarea întregului sector. Dar cum va influenţa oare aceasta la nivel de profesie e greu de intuit. Cel puţin deocamdată...

Tehnologiile agricole evoluează rapid către această nouă paradigmă ­ Agricultura 4.0. În cadrul acesteia, digitalizarea, automatizarea şi inteligenţa artificială joacă un rol major în producţia vegetală, inclusiv în ceea ce priveşte controlul buruienilor şi combaterea dăunăto­ rilor. Această evoluţie prezintă atât provocări, cât şi oportunităţi, precum trecerea de la tehnologii manuale la echipamente automatizate şi mecanizate. Mecaniza­ rea agricolă tradiţională, caracterizată prin utilizarea tractoarelor şi a puterii motorului, va fi depăşită de echi­ pamentele autonome şi de robotică, care sunt mult mai precise. Până atunci mai sunt însă de parcurs câţiva paşi mari, şi nu doar din punct de vedere legislativ.

Dar ce ar înseamna o lume în care tractoriştii nu mai există? Manipularea maşinilor autonome necesită o pregătire specială, dar cine trebuie să antreneze pe cine?

Producătorii de echipamente vor trebui să elaboreze

1-14 februarie 2021

noi strategii pentru a oferi consumatorului final cea mai bună experienţă şi o tranziţie cât mai uşoară către scenariul 4.0.

Pentru cei care se tem că agricultura va deveni mult prea tehnologizată, subjugată pe undeva inteligenţei artificiale, nu e cazul să ne alarmăm ­ toate prognozele susţin că omul va continua să deţină controlul. Cel puţin la nivel decizional. Robotica sau orice altă formă de teh­ nologie avansată nu vor înlocui fermierul. Tot el va fi cel care va lua deciziile importante. Rămâne de văzut cât de accesibile vor fi aceste noi tehnologii. Şi nu doar pentru marile exploataţii, care dispun oricum de resurse, ci şi pentru fermele de dimensiuni mai mici. Aici, probabil orice formă de asociere va deveni mult mai relevantă. Şi chiar dacă roboţii agricoli se află încă într­o etapă incipi­ entă de dezvoltare, există indicii foarte clare privind po­ tenţialul lor. Provocările viitoare nu sunt doar de natură tehnică, ci prezintă şi o componentă socio­economică, în special în ceea ce priveşte consolidarea capacităţilor şi necesitatea de a înţelege pe deplin principiile şi teh­ nologiile implicate.

LIVIU GORDEA

Redactor Ferma Media Grup E­mail: liviu.ferma@gmail.com

Agricultura 4.0 35

Cum faci economii cu un monitor de ghidare?

„Deja mi­am recuperat banii pe GPS”, spunea un fermier din Ialomița, după nici o săptămână de la achiziționarea unui GPS, cu ghidare manuală, unui specialist de la Vantage.

F

ermierul nu se gândea doar la economia prin neplata celebrilor jalonieri la capetele parcelelor. Era foarte încântat că poate să fertilizeze sau să stropească exact când și­a pro­ pus. Nu mai pierde timp și nu se umple de nervi căutând oameni pentru a sta jaloane.

Un alt mijloc de „amortizare” viza re­ ducerea suprapunerilor. „Înainte folo­ seam mai multe substanțe pentru fie­ care hectar lucrat. Folosind jalonierii, preferam să suprapun intenționat ca să nu am surprize cu zonele nelucrate.

Acum, cu GPS­ul merg la fix. L­am tot testat primele trei zile și m­am con­ vins că nu mai am nevoie să suprapun”,

un articol de

VANTAGE

mai multe pe această temă www.vantage-ro.com

spunea fermierul. Atunci când suprapui sau ai zone neacoperite, pierzi mulți bani.

CUM POȚI AMORTIZA INVESTIȚIA? Prin conectivitatea ISOBUS, la mo­ nitoare precum Trimble GFX­350, poți amortiza foarte repede suma plătită.

Majoritatea mașinilor de stropit sau de aplicat îngrășăminte de generație recentă vin cu conectivitate ISOBUS.

Acum un astfel de utilaj îl poți comanda fără monitor ISOBUS și faci o economie considerabilă și poți avea facilități supli­ mentare. În plus, dacă utilajul ISOBUS este legat la GFX­350, poți controla doza apli­ cată, dar și închiderea și deschiderea secțiunilor în mod automat. Iar acest monitor poate fi legat la orice utilaj ISOBUS, fie el semănătoare sau MET. Ai mai puține monitoare în cabină și ope­ ratorul mai puține sarcini de îndeplinit.

Iar monitorul GFX­350 este extrem de flexibil ­ îl poți dota cu sistem de autoghi­ dare sau poți folosi o precizie de câțiva centimetri. Asta oricând ești pregătit să faci acest pas.

3 obligații noi în legislația dronelor T

La 1 ianuarie a.c. a intrat în vigoare Regulamentul UE 947/2019 care stabilește condițiile în care aeronavele fără pilot la bord vor opera în spațiul aerian al Uniunii Europene.

ehnologiile utilizate în construc­ ţia, echiparea şi comanda aero­ navelor fără pilot la bord fac posibile, în prezent, o gamă largă de operațiuni aeriene de zbor (UAS), alături de aeronavele cu pilot la bord. Toate aceste operațiuni sunt reglementate de norme stabilite proporțional cu riscurile pe care le pot avea ele faţă de bunuri şi persoane aflate la sol.

ZBORUL DRONELOR, SUB STRICT CONTROL LEGISLATIV La mijlocul lunii decembrie, în cadrul conferinţei online cu tema "Implemen­ tarea noii legislații europene privind dronele în România", organizată de PRIAevents și Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), au fost expuse noile prevederi ale Regulamentului (UE) nr. 947/2019 care, alături de Regula­ mentele UE nr. 1139/2018 şi 945/2019, reprezintă baza legală în gestionarea problematicii aeronavelor fără pilot în întreg spaţiul european.

1-14 februarie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

1. CATEGORII NOI PENTRU ACTIVITĂȚILE DE ZBOR "După 1 ianuarie lucrurile vor începe să intre într­o normalitate. Regulamen­ tul 947/2019 schimbă filosofia după

care aceste aeronave sunt operate.

Dacă înainte diferenţierea se făcea în funcţie de greutatea acestora, acum separarea activităților aeriene se face în funcţie de riscul pentru persoanele şi bunurile aflate la sol", a explicat Remus Dogaru, inspector aeronautic AACR. Potrivit acestuia, activitățile de zbor se vor încadra într­una din următoa­ rele categorii: „deschis”, „specific” sau „certificată”, cu cerinţe specifice pri­ vind înregistrarea aeronavelor, ... ››› 38

OPERAȚIUNILE UAS DIN CATEGORIA „DESCHISE” Aeronava fără pilot la bord care desfăşoară operațiuni UAS din cate­ goria „deschise” are o masă maxi­ mă la decolare mai mică de 25 kg, păstrează o distanță de siguranță față de oameni și nu zboară pe deasupra mulțimilor. Pilotul la distanță trebuie să mențină aeronava fără pilot la bord în raza vizuală (Visual Line of

Sight Operation ­ VLOS), cu excepția cazului în care zboară în modul „urmărire”, şi la maximum 120 m față de cel mai apropiat punct al suprafeței pământului, cu excepția cazului în care survolează un obsta­ col. De asemenea, nu trebuie să transporte mărfuri periculoase și nu lansează niciun material.

Sursa foto: www.canva.com

36 Agricultura 4.0

Agricultura 4.0 37

Sursa foto: www.canva.com

38 Agricultura 4.0

››› 36 ...licenţierea piloţilor şi autoriza­ rea operaţiunilor.

Spre exemplu, în categoria "deschis" (open) vor putea fi operate aeronave fără pilot cu o greutate de maxim 25 kg, în câmp vizual și la o înălțime de maxim 120 de metri, precum şi cu respectarea în continuare a legislaţiei naţionale.

2. IDENTIFICAREA DRONELOR ȘI ÎNREGISTRAREA OPERATORILOR O altă noutate introdusă de Regula­ mentul 947/2019 cuprinde modificarea condițiilor de identificare a dronelor şi de înregistrare şi certificare a piloţilor acestor aeronave, care se va face de acum printr­o procedură nouă ­ o aplicație online. În scopul respectării cadrului legislativ european, AACR a creat Platforma online ­ înregistrare

CONSULTĂ GHIDUL LEGISLATIV! Conform noii legislaţii euro­ pene, proprietarii/operatorii și piloții (persoane fizice şi juridice) pentru toate tipurile de drone, indiferent de masa lor operaţio­ nală, şi care desfăşoară opera­ ţiuni UAS în spaţiul aerian trebuie să fie înregistrați. În plus, piloţii acestor aeronave autonome tre­ buie să fie și certificaţi.

Scanează codul QR și consultă Ghidul legislativ privind utilizarea dronelor!

1-14 februarie 2021

operatori & licențiere piloți pentru operatorii de drone/UAS. În cadrul acestei aplicaţii vor fi introduse numele operatorilor/pro­ prietarilor de drone (persoane fizice sau juridice care deţin dronele), după care aplicaţia va genera automat un cod care este valabil pe întreg teritoriul UE şi care va fi aplicat pe/pentru toate dronele deţinute şi operate de către acești operatori.

Scanează codul QR pentru a accesa apli­ cația!

3. EXAMINARE ȘI LICENȚIERE ONLINE Piloţii care vor utiliza aceste drone vor trebui să se înregistreze în cadrul aplicaţiei respective şi să susţină un examen online. Procedura de licenţiere a piloţilor la distanţă în categoria "open" este valabilă pentru toate statele UE. Procedura de licenţiere se va des­ făşura online, iar piloţii vor primi (tot online) un certificat care confirmă obţinerea certifica­ tului. De asemenea, instruirea piloţilor se va desfăşura online.

DATE VALABILE PENTRU TOT SPAȚIUL EUROPEAN Sistemele naționale de în­ matriculare digitale în care sunt stocate informațiile sunt armoni­ zate și interoperabile, respectiv au aceleași date de bază referitoare la aeronavele fără pilot la bord și la operatorii de aeronave fără

pilot la bord înmatriculate în conformi­ tate cu actele normative europene. În­ registrările naţionale sunt valabile pe tot teritoriul Uniunii Europene.

Actele normative europene și naţio­ nale referitoare la aeronavele fără pilot la bord contribuie şi la realizarea res­ pectării drepturilor corespunzătoare garantate de UE și în special a drep­ tului la respectarea vieții private și de familie, precum şi a dreptului la pro­ tecția datelor cu caracter personal. În numărul viitor vom continua prezentarea noii legislaţii privind operarea dronelor, precum şi aspecte privind clasificarea, asigurarea şi certificarea operaţiunilor UAS.

LEGEA DRONELOR ÎN ROMÂNIA În România, HG 912/2010 stabi­ leşte condiţiile pentru aprobarea procedurii de autorizare a zborurilor în spațiul aerian național, precum și a condițiilor în care decola­ rea și aterizarea aeronavelor civile se pot efectua și de pe/pe alte terenuri sau suprafeţe de apă decât aerodromurile certificate. HG 912 este în curs de "amendare", iar noile modificări vor fi probabil aprobate în cursul lunii februarie 2021.

Agricultura 4.0 39

40 Agricultura 4.0

Cine va deţine controlul în

P

Accesul la noile tehnologii şi utilizarea lor eficientă vor transforma din temelii agricultura.

Roboţii ne vor scăpa de grijile cu forţa de muncă, dar se vor ivi noi provocări.

rintre numeroasele teme abor­ date la ediţia recent desfăşurată a Forumului Internaţional de Ro­ botică Agricolă (FIRA), s­a discutat şi despre rolul fermierului în scenariul în care tractorul autonom şi roboţii vor „prelua controlul” în agricultură. Există încă numeroase necunoscute pe care experţii încearcă să le identifice, dar până una­alta fermierul este cel care îşi pune cel mai serios problema tran­ ziţiei la noua formă de agricultură digitalizată.

CÂND SE VA ÎNTÂMPLA ASTA ŞI CU CE RESURSE? Aymeric Barthes, director exe­ cutiv la Naïo Technologies, una dintre companiile foarte active în domeniul producţiei de roboţi, e de părere că, chiar dacă pe termen scurt e mai greu de acceptat o astfel de schimbare, pe termen lung agricultura va dobândi o oarecare dependenţă faţă de roboţi. „Principalele provocări sunt legate de sarcinile repetitive şi lipsa forţei de lucru, precum şi aspecte

1-14 februarie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

privind mediul. Cu toţii ne dorim să producem suficientă hrană pentru o populaţie în con­ tinuă creştere.

Iar robotica poate fi soluţia la toate aceste provocări”, consideră francezul.

TOT OMUL VA DA COMANDA Privind din poziţia beneficiarului, compatriotul său Antoine Chatelain crede că agricultura a atins parţial un oarecare nivel de automatizare, însă, din punctul său de vedere, nu toate operaţiunile dintr­o fermă vor putea fi „externalizate” roboţilor cu tehnologiile actuale. „Inteligenţa artificială şi alte sisteme pot îmbunătăţi ceea ce putem face astăzi şi cred că în cele din urmă fermierul va ajunge să realizeze doar o parte din muncă. Tractoarele autonome şi roboţii pot mişca lucrurile într­o direcţie cu totul nouă. Şi chiar dacă inteligenţa artificială şi robotica vor prelua o bună parte din sarcini, anumite operaţiuni vor necesita în continuare expertiză umană. Mai ales la nivel decizional. Pentru că ferma nu se va conduce singură. Omul va fi cel care va coordona întreaga activitate. Cred însă că omul se va putea baza pe o platformă de sprijin în luarea deciziilor”, remarca tânărul fermier.

Agricultura 4.0 41

ferme?

le ia. Deci, în multe privinţe, agricultura este încă o artă. Este ceva care se ba­ zează foarte mult pe intuiţie, judecată şi experienţă”, consideră specialistul în tehnologia informaţiei.

NU POATE FI CUPRINS TOTUL ÎNTR-UN MODEL MATEMATIC „Foarte mulţi fermieri cultivă încă pământul aşa cum o făceau părinţii sau bunicii lor. Chiar dacă vorbim despre sisteme biologice care funcţionează în natură şi vor urma legile ştiinţei.

Dar abilitatea de a înţelege diferitele nuanţe care constituie motivul pentru care lucrurile apar atunci când apar şi ce să facem în legătură cu ele sunt ceva ce, în general, nu poate fi cuprins într­un model matematic”, adaugă Greg Meyers.

NOI OPORTUNITĂŢI Desigur, potrivit acestuia, vor apărea noi oportunităţi pe piaţa muncii, pentru că va fi nevoie de ingineri specializaţi în robotică şi de tehnicieni care să repare astfel de echipamente.

AGRICULTURA ESTE O ARTĂ Nu toată lumea e de acord că agri­ cultura va cădea „pe mâna roboţilor”, chiar dacă procesul de tranziţie către Agricultura 4.0 este ireversibil. Iată ce spune Greg Meyers, director pentru tehnologii informaţionale şi digitale la Syngenta: „Din multe puncte de ve­ dere, agricultura este cu mult înaintea consumatorilor. Tractoarele cu sistem de ghidare automată conduc mai bine decât o fac oamenii. Este o chestiune de timp până când entităţi autonome vor lucra pământul fără intervenţia noastră. Cu toate acestea, agricultu­ ra presupune un efort complicat. Din momentul în care punem sămânţa în pământ există mii de lucruri diferite care ar putea opri capacitatea aces­ teia de a­şi atinge potenţialul gene­ tic complet. Şi toate aceste lucruri necesită câteva sute, dacă nu chiar mii, de decizii pe care omul trebuie să

MULTE VARIABILE DE GESTIONAT Complexitatea situaţiilor şi variabili­ tatea proceselor întâlnite în agricultură nu sunt însă uşor de gestionat de către fermier. El va avea nevoie de sprijin din partea unui „creier” programat să cunoască şi să identifice problemele, dar mai presus de orice să reacţioneze aproape instantaneu, oferind cea mai bună soluţie posibilă. Greg Meyers a luat ca exemplu pesticidele, care sunt împrăştiate pe câmp fără a ţine cont de nevoile fiecărei plante în parte. Asta pentru că omul nu are capacitatea cognitivă de a determina cu precizie ceea ce calculatoarele şi ştiinţa datelor împreună cu maşinile pot face.

BIODIVERSITATEA VA AVEA DE CÂŞTIGAT Pe undeva, acesta sugerează faptul că tehnologia de mâine ne va ajuta să abordăm inclusiv problemele legate de fenomenele climatice extreme şi eroziunea solului. „Pe măsură ce apar echipamentele autonome, agricultu­ ra regenerativă şi biodiversitatea vor avea de câştigat. Abia atunci vom putea fi cu adevărat mai productivi, deoarece nu ne vom baza pe forţa de muncă din ce în ce mai greu de găsit şi vom putea maximiza protocoalele care ajută la consolidarea solului, captarea carbonului şi extinderea biodiversi­ tăţii”, concluzionează reprezentantul Syngenta.

Fiinţele umane nu sunt bune în gestionarea multor variabile.

Se pricep la calculul mediilor.

Iar agricultura astăzi este încă o mulţime de medii aplicate după anumite standarde GREG MEYERS

Specialist în tehnologia informaţiei ­ Syngenta

OZ A MERITAT TOȚI BANII Fermierul Antoine Chatelain are deja în exploatare un robot de dimensiuni mai mici, Oz, care eli­ mină buruienile dintre rânduri prin metode mecanice. În cazul său, investiţia a meritat toţi banii, pen­ tru că atunci când faci agricultură ecologică plivitul mecanic este singura opţiune. „Este o muncă intensă din punct de vedere fizic şi nu foarte plină de satisfacţii”, a constatat francezul.

Accesează codul QR și vezi materialele video de prezentare a robotului OZ!

42 Agricultura 4.0

Soluții digitale marca Bosch & BASF Bosch și BASF Digital Farming au semnat un acord joint­venture pentru a comercializa, la nivel global, soluții agricole inteligente dintr-o singură sursă. Ce au de câștigat fermierii?

A

cordul a fost semnat în noiem­ brie 2020 și va fi urmat de în­ ființarea unei noi companii cu sediul la Köln, în primul trimestru al acestui an. Colaborarea este supusă aprobării autorităților antitrust şi nu au fost prezentate detalii financiare.

DECIZII CORECTE, ÎN TIMP REAL Combinând expertiza ambelor com­ panii, cu tehnologii moderne și soluții software, această colaborare va ușura munca fermierilor și îi va ajuta să bene­ ficieze de pe urma soluțiilor digitale.

• Bosch aduce abilități semnificative care țin de hardware și software, precum și servicii digitale pentru planificarea și luarea deciziilor la culturile de câmp.

• BASF Digital Farming, prin soluțiile sale xarvio™ Digital Farming Solutions, oferă un motor automat care ia decizii adecvate, în timp real, în ceea ce privește gestionarea buruienilor, și care este alimentat de platforma digitală xarvio pentru optimizarea cul­ turilor. Acesta oferă fermierilor sfaturi specifice zonei, astfel încât să pro­ ducă hrană în mod sustenabil. „Am­ bele companii își iau angajamentul să investească timp, resurse și finanțare

1-14 februarie 2021

un articol de

Vincent Gros, președintele diviziei de soluții agricole BASF.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

APLICARE INTELIGENTĂ A PRODUSELOR DE PROTECŢIA PLANTELOR Bosch și BASF Digital Farming co­ laborează cu succes pentru dezvolta­ rea soluțiilor de agricultură digitală de mai mulţi ani. Primele două produse care vor fi lansate au la bază o versi­ une a sistemului Intelligent Planting Solution (IPS ­ Soluție inteligentă de semănat), cu inteligență digitală îm­ bunătățită pentru însămânțare, admi­ nistrarea de îngrășăminte și aplicarea inteligentă a produselor pentru pro­ tecţia plantelor ­ Smart Spraying.

Smart Spraying combină tehnologia și senzorul camerei Bosch cu platforma de optimizare xarvio. Ambele produse au fost testate intens în condiții reale de cultură şi permit eficientizarea re­ surselor, susținând fermierii și mediul. În funcție de condițiile locale, Smart Spraying poate conduce la o reducere de până la 70% a volumelor de erbicide utilizate, încă din stadiul experimental.

Soluția va fi lansată în acest an, cu un număr limitat de echipamente.

GHEORGHE GHIŞE

în activități comune, care vor duce la dezvoltarea de noi tehnologii durabile și de precizie, care îmbunătățesc prac­ ticile și rezultatele agricole”, a declarat

FERMIERI DIN LUMEA-NTREAGĂ FOLOSESC XARVIO Xarvio oferă produse digitale bazate pe o platformă cu sfaturi agronomice independente, speci­ fice fiecărui tip de teren, pentru a ajuta fermierii să producă în cel mai eficient și durabil mod posibil. Apli­ caţiile Xarvio: Scouting, Field Mana­ ger șI Healthy Fields sunt folosite de fermierii din peste o sută de țări.

Pentru mai multe informații despre platforma Xarvio, scanează codul QR!

Agricultura 4.0 43

44 Agricultura 4.0

3 sfaturi pentru a avea o fermă profitabilă Rentabilitatea unei ferme depinde de o mulţime de factori.

Unii sunt independenţi şi imposibil de influenţat, alţii pot fi controlați prin decizii şi acţiuni ale fermierilor. un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

R

ezultatele obţinute în secto­ rul agricol sunt influenţate de o mulţime de factori. Unii pot fi controlaţi de către fermieri, alţi sunt independenţi de voinţa şi priceperea acestora. De obicei, fermierii sunt în­ grijoraţi cu privire la factorii care nu pot fi influenţaţi. Dar pentru a avea o fermă rentabilă şi, implicit, a obţine profit, fermierii trebuie să se concen­ treze pe ceea ce pot controla.

GRANULAR TE AJUTĂ SĂ AI CONTROL ÎN FERMA TA Cum obții profit concentrându­te pe lucrurile pe care le poți controla?

Analiza factorilor care contribuie la rentabilitatea unei ferme fac obiectul a numeroase studii şi programe (soft­ ware). Granular este un software pentru managementul fermelor (FMS ­ Farm Management Software) care ajută fer­ mierii să conducă o afacere mai profi­ tabilă, mai eficientă şi durabilă, nu doar să crească producţia.

Granular este o companie a Corteva Agriscience™, bazată pe o echipă de asistență lider în industrie și pe un software puternic şi ușor de utilizat pentru a ajuta fermierii să gestioneze toate aspectele activității lor agricole, de la partea financiară și până la decizii agronomice.

1-14 februarie 2021

3 RECOMANDĂRI CARE FAC DIFERENȚA DINTRE PIERDERE ȘI PROFIT Există o mulțime de factori tehnologici şi de producţie pe care îi puteți controla. Recunoașterea acestor factori poate face diferența dintre o fer­ mă profitabilă și una care pierde bani. O parte dintre aceste idei au fost împăr­ tăşite în cadrul unei întâlniri organizate recent de Granular: „Agricultura profi­ tabilă în 2020: Ce am învățat” (Farming Profitably in 2020: What We Learned) şi le­am sintetizat în cele ce urmează.

Evaluați rentabilitatea în funcție de domeniu!

• Este foarte important să cunoașteți costul de producție şi cheltuielile în

1.

orice domeniu, nu doar în agricultură.

Spre exemplu, dacă produci cereale, atunci fiecare parcelă de teren este o "fabrică" de producţie. Dacă acea "fa­ brică" nu produce niciodată suficient pentru a obține rentabilitate, atunci trebuie identificate măsurile care să schimbe această situaţie sau renunţaţi la acea activitate.

• Un randament (producţie/ha) mai mare nu înseamnă întotdeauna şi un profit mai mare. Concentrarea fermie­ rilor asupra randamentului în defavoa­ rea profitului este o greșeală... ››› 46

Agricultura 4.0 45

46 Agricultura 4.0 ››› 44 ...obișnuită pe care o fac unii fer­ mieri. Randamentul unei culturi trebuie întotdeauna raportat la costuri, cheltu­ ielile şi timpul acordat.

• Cunoașterea costurilor de producție pentru fiecare cultură şi operaţie efec­ tuată permite fermierilor să ia decizii de gestionare mai inteligente. Nu poţi îmbunătăţi ceea ce nu cunoşti, nu măsori şi nu înregistrezi.

• Pentru a putea controla costurile şi cheltuilele, acestea trebuie foarte bine cunoscute. Nu uitaţi să includeţi şi "costul" muncii dvs.

Sfat: Investiți bani acolo unde obți­ neţi rentabilitate/profit și minimizați investițiile într­un teren mai puțin productiv.

Analizați și evaluați rezultatele!

Acesta este practic un proces în două etape.

• În primul rând trebuie să "înregistraţi" performanţa. Uitați­vă la variațiile de randament dintre parcele și cum a fost acesta influențat de tipul de sol, pantă, drenaj, lucrările de prelucrare a solului, data semănatului, alegerea hibridului, tratamentele aplicate, etc.

Trebuie căutate repere pentru fie­ care element tehnologic. Dar, în mo­ mentul luării unei decizii este greu de "vizualizat" rezultatul. Spre exemplu, după aplicarea unui erbicid sau în cazul alegerii a doi hibrizi diferiţi, rezultatele nu se văd imediat.

• În al doilea rând: faceți câteva analize de performanță ­ evaluaţi rezultatele. Comparați randamentul obţinut de dvs. cu media obţinută de fermierii vecini şi/sau cu media ju­ deţului/regiunii.

Sfat: Cel mai important este să folosiți aceste informații (analize şi evaluări) pentru a vă pregăti deciziile şi ţintele pentru sezonul viitor.

Când și ce să externalizați?

Pentru aceasta trebuie să răspundeţi la o întrebare destul de simplă: care sunt costurile (bani şi timp) pentru ca tu (sau un angajat) să execuți o anumită lucrare/activitate şi cât costă să angajezi un prestator? În cazul fermelor familiale, fiecare membru al familiei se poate specializa

2.

3.

1-14 februarie 2021

în executarea anumitor activităţi, iar fermele comerciale mari au angajaţi care îndeplinesc anumite operaţii. Dar, uneori, pentru anumite lucrări este mai rentabil să fie angajate companii terţe (prestatori de servicii), profesionişti care să efectueze acele activităţi. În fermele şi companiile mari se recomandă o analiză SWOT pentru a putea înțelege punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările.

Este dificil să devii specialist în toate situaţiile şi problemele care apar într­o fermă. Cu atât mai mult într­o fermă mare, proprietarul companiei nu poate fi expert pentru fiecare element tehno­ logic. Misiunea unui manager este să se asigure că are cel mai bun om pen­ tru fiecare post şi operaţie.

Sfat: Cea mai mare calitate a unui bun manager este să îşi cunoască slăbi­ ciunile.

GRANULAR, O COMPANIE A CORTEVA AGRISCIENCE™ Fondată în 2014, compania a fost construită ca o colaborare între mai multe ferme familiale avansate și investitori de top în tehno­ logie, inclusiv Google Ventures. Din 2017, Corteva Agriscience™ a achiziționat Granular şi a reunit astfel cei mai buni tehnologi, oameni de știință și antreprenori din întreaga lume, cu prezența sa globală și cu resurse vaste. Totul pentru a satisface nevoile fermierilor prin efectele de transformare ale tehnologiilor digitale.

Granular are sediul central în San Francisco şi birouri în întreaga lume. Granular este o filială independentă, deținută în totalitate de Corteva Agriscience™.

Mai multe informaţii despre Granular: ca.granular.ag/.

Agricultura 4.0 47

48 S.O.S. Schimbări climatice

Agricultura sub teroarea climatică

Culturile exotice ar putea prezenta în curând interes pentru fermierii români, în condiţiile în care prognozele meteorologice vorbesc de o intensificare a perioadelor cu secetă.

A

gricultura sub amenințarea fe­ nomenelor climatice extreme este tema discuției purtate cu Elena Mateescu, directorul Adminis­ traţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Reporter: Potrivit ANM, România a avut parte de cea mai călduroasă lună decembrie din ultimii 60 de ani. Ce înseamnă asta pentru agricultură? Sunt motive de îngrijorare privind campania de primăvară?

Elena Mateescu: Într-adevăr, aşa este. Practic, din 1961 şi până în prezent, abaterea termică pozitivă a fost de 3,7°C faţă de normalul climatologic al unei luni decembrie în ţara noastră.

Luând în considerare şi luna ianuarie până în acest moment (n.r. - 22 ianuarie 2021), există probabilitatea ca iarna aceasta să fie printre cele mai călduroase din istorie. Aşa cum s­a întâmplat de altfel pe parcursul

întregului an 2020, confirmat deja ca fiind al doilea cel mai călduros din 1900 şi până în prezent în ţara noastră.

Asta nu face decât să confirme că fenomenul încălzirii climatice este într-o continuă tendinţă.

Această variabilitate cu siguranţă poate să genereze un avans al culturilor aflate în vegetaţie, faţă de ceea ce ar fi normal pentru această perioadă.

Iar în condiţiile unor răciri bruşte, de temperaturi cu valori sub pragul bio­ logic critic de rezistenţă al culturilor, şi în lipsa unui strat protector de zăpadă, putem să avem un impact în ceea ce priveşte viabilitatea culturilor agricole.

1-14 februarie 2021

un interviu de

LIVIU GORDEA

Reporter: Aproape fiecare fermier cu care am discutat anul trecut remarca o scădere a cantităţii de precipitaţii anuale, dar pe lângă asta se mai distinge un fenomen, al distribuirii neuniforme a ploilor. Este acesta unul dintre efectele schimbărilor climatice?

Elena Mateescu: Cu siguranţă, variabilitatea în timp şi spaţiu a regimului de precipitaţii este o consecinţă a ceea ce se întâmplă din punct de vedere al evoluţiei şi acest lucru este din ce în ce mai evident. Dacă luăm în considerare vara lui 2020, am avut în iunie a cincea lună cea mai ploioasă din istoria măsurătorilor meteorologice. Spre exemplu, la Slobozia s-au înregistrat peste 200 litri/mp în iunie, din care 174,9 litri în mai puţin de 24 de ore. Practic, la fel de mult cât s-a înregistrat de la 1 septembrie 2019 şi până la 31 mai 2020. Iar această distribuţie neuniformă nu a putut compensa deficitul de umiditate

S.O.S. Schimbări climatice 49 din sol de lungă durată şi seceta a continuat inclusiv în lunile iulie şi august.

De asemenea, zona Dobrogei a înregistrat în 2019-2020 cel mai secetos an agricol din 1961 şi până în prezent, cu o cantitate anuală care a reprezentat doar o treime din necesarul optim de precipitaţii pentru agricultură.

Reporter: Aşa cum spuneţi, 2020 a fost un an problematic din punct de vedere climatologic pentru aproape toate regiunile ţării. Seceta a devenit o prezenţă constantă. Va trebui să ne obişnuim cu asta? Înainte ne aşteptam ca o dată la 3-4 ani să avem parte de secetă extremă. Acum parcă fiecare an este secetos şi în etapele cheie de dezvoltare a culturilor...

Elena Mateescu: Ultimele două decenii au adus o creştere evidentă a impactului fenomenelor meteorologice extreme, de la perioade lungi de se­ cetă, la perioade cu precipitaţii abundente, dar care nu asigură o bună refacere şi de durată a nevoii de apă pentru agricultură. La nivel mondial, intervalul 2011-2020 a fost cel mai cald deceniu din ultimii 141 de ani, de când se fac măsurători. Aşadar, ca să vă răspund la întrebare, este posibil ca aceste ti­ pare de vreme extremă să ajungem să le considerăm tipare de vreme normală în viitor, în condiţiile în care tendinţele şi scenariile climatice viitoare indică menţinerea creşterii temperaturii medii anuale a aerului cu 1,5-2,5 grade pentru perioada 2021-2050.

Reporter: Rezerva de apă acumulată în sol în ultimele luni reuşeşte să pună la adăpost culturile însămânţate în toamnă?

Elena Mateescu: Vorbim de o refacere a rezervei de apă în sol, mai ales pe profilul de adâncime 0-20, 0-50 cm.

Pentru că în luna decembrie s-a înregistrat o cantitate medie de 61,6 l/mp faţă de o valoare climatologică de 44,8, iar în ianuarie până în prezent deja depăşim media climatologică a acestei luni, suntem la 48,5 l/mp faţă de 33,6. Precipitaţiile au fost mai mari în special în jumătatea sudică a ţării, în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, acolo unde în anul agricol anterior am avut deficite mari de apă. Pe profilul de 0-100 cm cu siguranţă e nevoie în continuare de apă. În funcţie de ce se va întâmpla în februarie şi martie, atunci când se încheie perioada de acumulare a apei în sol, evaluarea conţinutului de umiditate la 31 martie va putea să dea un semnal pentru anul agricol 20202021, atât pentru culturile înfiinţate în toamnă, dar şi pentru pregătirea campaniei de primăvară.

Reporter: Schimbările climatice de care tot vorbim ne pun în faţa unor noi realităţi. Au apărut cultivatori de citrice şi alte fructe exotice. Credeţi că ne apropiem de climatul mediteranean?

Elena Mateescu: Influenţa perioadelor mai calde în zona Banatului este din ce în

ce mai evidentă, dar nu numai în vestul ţării. În aceeaşi situaţie se află şi partea de sud, Calafat, Giurgiu, sudul Munteniei.

Pentru a avea însă rezultate în această direcţie e nevoie de ani de cercetare şi de aclimatizare. Ştim că aceste specii trebuie să aibă un climat specific pentru a confirma productivitatea într-un areal climatic diferit. Mai multe cu siguranţă ştiu specialiştii de la Facultatea de Horticultură din Bucureşti, care realizează astfel de cercetări. În ceea ce priveşte şansele de a schimba structura culturilor din ţara noastră e nevoie de o analiză mai complexă. Fermierii români cunosc foarte bine tehnologiile agricole şi ştiu să se adapteze pentru a face faţă fenomenelor meteorologice extreme.

Am observat cel puţin în partea de sud-est a ţării însămânţări mult mai devreme la culturile prăşitoare. Dacă anterior consideram doar perioada lunii aprilie ca fiind cea mai optimă pentru înfiinţarea culturilor de primăvară, deja există tendinţa de a semăna încă din prima decadă a lunii martie.

Mai ales pentru floarea-soarelui, o cultură termofilă, pentru că într-adevăr condiţiile o permit.

Reporter: Acordul de la Paris prevede o reducere cu 1,5°C a temperaturii medii anuale. Mai este acest obiectiv realizabil?

Elena Mateescu: Dacă măsurile vizează în special soluţii de adaptare pentru fiecare sector economic, da, trebuie să fie o ţintă realizabilă. Pentru că prin ceea ce înseamnă Pactul ecologic european şi legea europeană a climei din octombrie 2020, fiecare stat membru trebuie să îşi atingă obiectivele astfel încât în 2050 să discutăm de neutralitate climatică. Fără o astfel de abordare, cu siguranţă schimbările climatice vor avea an de an un impact sever asupra agriculturii.

Fii în pas cu vremea! Scanează codul QR şi urmăreşte prognozele agrometeorologice ale ANM actualizate săptă­ mânal pe portalul nostru de ştiri: www.agroinfo.ro.

50 Cultura mare

Nu rata 2 lucrări de primă urgență în câmp!

U

Semănatul din februarie-martie și fertilizarea corectivă cu azot a grâului de toamnă dau rezultate dacă le faci bine și la momentele și în condițiile cele mai bune.

rmează două luni destul de pline în agricultură, căci trebuie planificate și începute lucrări precum semănatul de primăvară și fertilizarea culturilor din toamnă.

3 CONDIȚII PENTRU A SEMĂNA BINE Momentul declanşării semănatului pentru fiecare specie este stabilit de trei factori esenţiali: Temperatura minimă de germi­ naţie, particularitate biologică specifică fiecărei specii, determinată în sol dimineaţa, la ora 8, la adâncimea de semănat; Existenţa în sol a umidităţii necesare seminţei pentru a încolţi, exprimată în procente faţă de masa uscată (S.U.) a seminţei; Textura solului: pe terenurile cu textură grea, în general, adâncimea de semănat este mai mică cu 1-3 cm faţă de adâncimea solurilor cu textură mijlocie și uşoară.

1.

2.

3.

1-14 februarie 2021

un articol de

IOAN BORCEAN mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Principalele particularităţi biologice pentru speciile de cultură mare care se seamănă în epoca I urgenţa I - grâul de primăvară, orzul şi orzoaica, ovăzul şi mazărea - sunt prezentate în tabel.

La aceste specii, temperatura minimă de germinare este cuprinsă între 1 și 3°C şi au o rezistenţă la tem-

peraturi scăzute, după răsărire, de -6 până la -10°C. Necesarul de apă pentru declanşarea încolţirii variază la cereale între 45% la grâu şi 65% la speciile cu boabele îmbrăcate în palee (orz, orzoaică, ovăz). La mazăre necesarul de apă depăşeşte 100%. ÎNSĂMÂNȚĂM ÎN MARTIE SAU MAI DEVREME? În anii cu climă normală, în zonele de cultură din ţara noastră, aceste cerinţe se îndeplinesc în primele zile ale lunii martie. În condiţiile ... ››› 52

PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE PENTRU CULTURILE CARE SE SEAMĂNĂ ÎN EPOCA I URGENŢA I Specia

Temperatura minimă Rezistenţa la temperaturi Necesarul de apă pentru de germinare scăzute în faza de plantulă germinarea seminţelor (t°C) (t°C) (% din S.U.)

Grâu de primăvară

1-2

-9...-10

45

Orz, orzoaică

1-2

-3...-8

60

Ovăz

1-3

-8...-9

60-65

Mazăre

1-2

-5...-8

Peste 100

51

52 Cultura mare

Sursa foto: www.canva.com

CE PIERDEM DACĂ NU MAI CULTIVĂM OVĂZ?

››› 50 ...modificărilor climatice, cerinţele sub aspect termic se pot întruni mai devreme, la adâncimea de semănat de 2-3 cm la orz şi ovăz, de 4-5 cm la grâu şi 6-8 cm la mazăre.

Creșterea adâncimii de semănat în condiţiile temperaturilor scăzute întârzie răsărirea şi reduce numărul de plante răsărite.

CE RISCĂM DACĂ ÎNTÂRZIEM? La culturile care se seamănă în epoca I, când fluctuaţiile termice sunt mai mari şi mai frecvente decât în perioadele când vremea se încălzeşte, trebuie respectat tot ce depinde de reducerea intervalului dintre semănat şi răsărit. Întârzierea semănatului acestor culturi e la fel de nefavorabilă, deoarece solul se usucă repede și se reduce rezerva de apă acumulată iarna. În trecut, ţăranii spuneau că semănatul devreme trebuie să se facă atunci când în urma lăsată de animale apare încă mustul zăpezii.

1-14 februarie 2021

EPOCA I: CE SPECII ALEGEM ȘI CUM LE CULTIVĂM? • Grâul de primăvară deţine doar 1% din suprafaţa cultivată cu grâu, deoarece dă producţii inferioare grâului de

CALENDAR AGRICOL ÎN FEBRUARIE Făurar în cultura mare este o lună scurtă, dar cu multe lucrări agricole. Controlul stării de vegetație a culturilor semănate în toamnă, alegerea îngrășămintelor potrivite și fertilizarea culturilor de toamnă la momentul optim, precum și aprovizionarea cu semințe pentru semănatul culturilor din prima epocă sunt câteva dintre prioritățile acestei perioade.

Scanează codul QR pentru a citi mai multe articole despre lucrările specifice lunii februarie.

Odată cu mecanizarea agriculturii şi a transportului, suprafaţa cultivată cu ovăz în România s-a redus de la 370.000 ha, în 1956-1960, la numai circa 100.000 ha, în prezent. În lume se cultivă peste 11 milioane de hectare.

Boabele de ovăz au peste 14% proteină şi peste 7% lipide, depăşind cu mult porumbul.

Proteina din ovăz conţine avenină formată din numeroşi aminoacizi importanţi, vitaminele A şi B, iar substanţele minerale conţin siliciu, fosfor şi potasiu.

Datorită digestibilităţii ridicate, ovăzul este indicat în alimentaţia copiilor, a adulţilor cu regim dietetic și a vârstnicilor. În general, se foloseşte sub formă de făină şi grişuri. În alimentaţia animalelor este foarte apreciat pentru repro­ ducători, tineret şi păsări. toamnă. Se cultivă în areale mai puţin favorabile grâului de toamnă: în zona premontană şi văile intramontane, dar şi în alte zone când apar situaţii speciale.

Densitatea de semănat este de 500 boabe germinabile/mp, dar se recomandă și densităţi de 650-700 plante/mp.

Distanţa între rânduri este de 12,5-15 cm (reducerea distanţei la 7,5 cm, în unele cercetări, a contribuit la creşterea recoltei cu până 15%, datorită raţionalizării spaţiului nutritiv).

• Orzul de primăvară se cultivă cu foarte bune rezultate în Câmpia Tran­ silvaniei, Luncile Mureşului, Someșului, Târnavelor, Țara Bârsei, Câmpia Timişului şi Bihorului, Podişul Sucevei.

Densitatea de semănat este cuprinsă între 400 și 500 boabe germinabile/mp, revenind o cantitate de sămânţă de circa 180-220 kg/ha. Distanţa între rânduri este de 12,5-15 cm; reducerea distanţei la 6-8 cm nu conduce la obţinerea de sporuri... ››› 54

53

54 Cultura mare ››› 52 ... eficiente de recoltă. Adâncimea de semănat este de 3-4 cm.

• Orzoaica de primăvară este desti­ nată fabricării berii și dă cele mai bune rezultate în Transilvania, Banat şi în nordul Moldovei. Semănatul devreme este obligatoriu; dacă se întârzie, orzoiaca îşi înrăutăţeşte calităţile, se reduce conţinutul de amidon, creşte procentul de pleavă şi cel de proteină.

Densitatea de semănat este de 400500 boabe germinabile/mp, necesitând 160-200 kg/ha de sămânţă. Distanţa între rânduri este de 12,5-15 cm, iar adâncimea de semănat de 2-3 cm.

• Ovăzul este o plantă puţin pretenţioasă faţă de sol, necesitând o tehnologie uşor de realizat. Densitatea de semănat este de 450-550 boabe germinabile/mp, corespunzând la 130-140 kg/ha sămânţă.

DE CE SĂ SEMĂNAȚI MAZĂRE?

LUCRARE DECISIVĂ PENTRU PRODUCTIVITATEA GRÂULUI DE TOAMNĂ În această perioadă, fertilizarea suplimentară a grâului de toamnă are rol determinant pentru recoltă. Aplicarea fracţionată a azotului (toamna la semănat şi în vegetaţie) este importantă datorită levigării azotului în straturile mai adânci ale solului, în timpul

iernii, şi insuficienţei azotului accesibil plantelor la pornirea în vegetaţie.

CÂND ȘI CUM INTERVENIM? Cercetările efectuate în staţiunile de cercetare şi în universităţile agricole din România au arătat necesitatea administrării azotului fracţionat, toamna la semănat şi în timpul iernii, februarie, sau primăvara, devreme în martie, când plantele sunt la începutul reluării vegetaţiei. Momentul fertilizării corespunde cu trecerea plantelor din etapa vege­ tativă în cea generativă, asigurând formarea elementelor de productivitate.

Dacă în urma fertilizării corective, prin înfrăţire densitatea va creşte cu 40-50 de spice, la recoltare vom avea spor de recoltă de 400-500 kg/ha, plus sporul obţinut prin formarea unui număr mai mare de boabe în spic şi mai grele.

2 REGULI ALE FERTILIZĂRII CORECTIVE Prioritate au parcelele unde s-a semănat târziu şi au plantele neînfrăţite și cele unde grâul a ieşit din iarnă mai rar, sub densitatea specifică soiului.

Doza de azot folosită la fertilizarea corectivă poate să difere de cea estimată în toamnă, în funcţie de recolta planificată, planta premergătoare şi ceilalţi factori.

Corecţia e dată de densitatea reală, de precipitaţiile căzute etc.

1.

2.

Sursa foto: www.canva.com

Seminţele de mazăre conţin 25% proteină, 50% amidon, 1-1,4% lipide, vitaminele complexului B şi vitaminele A, K şi C. Din punct de vedere agronomic, mazărea e o foarte bună premergătoare pentru majoritatea culturilor și, datorită perioadei scurte de vegetaţie, permite realizarea a încă unei culturi.

După mazăre, solul e îmbogăţit cu azot, curat de buruieni, într­o stare de fertilitate deosebit de fa­ vorabilă plantelor cu care este în rotaţie.

Distanţa între rânduri e 12,5 cm, iar adâncimea de semănat - 2-3 cm.

• Mazărea este una dintre plantele de­ osebit de importante agronomic și alimentar.

Semănatul trebuie realizat foarte devreme (1-2°C), necesitând pentru încolţire peste 100% apă. Experienţele din ţara noastră au dovedit că întârzierea semănatului cu zece zile a determinat scăderea recoltei cu 20-30%, iar întârzierea cu 20 de zile a mărit pierderile de recoltă până la 50%. Semănatul se face la distanţa între rânduri de 12,5-15 cm, asigurând o densitate de 125-150 boabe germinabile/mp și necesitând 250-300 kg/ha de sămânţă. Adâncimea de semănat e de 5-6 cm.

E greu de înţeles de ce în ţara noastră suprafaţa cultivată s-a redus de la 95.000 ha, în 1985, la numai circa 30-40.000 ha în prezent, în timp ce în Franţa suprafaţa semănată a crescut de la 52.000 ha, în perioada 1979-1981, la peste 700.000 ha, în ultimii ani.

1-14 februarie 2021

55

AMELIORĂM PENTRU VIITOR

www.saaten-union.ro

SULFO

CLEARFIELD

CLEARFIELD PLUS

CONVENȚIONALI

Alexa SU Davero SU Neta SU Miranda SU

Marquesa CL Surimi CL Driver CL Puntasol CL

Paraiso 1.000 CLP Lorette CL Plus Lucia CL Plus Surprise CL Plus

Velko Suro 162

Portfoliu complex de hibrizi de floarea-soarelui & tehnologii de cultură complete, doar la Saaten Union România!

56 Info companii

Viermii sârmă?

O problemă rezolvată

Pierderile cauzate de atacul viermilor sârmă ating proporții considerabile, de 40-50% din recoltă.

Kwizda Agro are soluția pentru controlul eficient al acestor dăunători.

P

roblema viermilor sârmă ne-a fost semnalată în repetate rânduri de către fermierii cultivatori de cartof și de către legumicultorii parteneri, deoarece atacul acestora are efecte devastatoare asupra cali­ tății și cantității recoltei comercializate la final de sezon. Distrugerea acesteia poate atinge proporții considerabile (40-50%) și, ca urmare, se va solda cu un impact negativ în veniturile obținute din valorificarea producției.

De aceea, vă prezentăm beneficiile noului Columbo® 0.8 MG, singurul in­ secticid granulat de sol pe bază de

un articol realizat de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

cypermethrin, omologat pentru con­ trolul eficient al viermilor sârmă în culturile de cartof și de legume.

Produsul este omologat și la culturile de câmp (porumb, rapiță, floareasoarelui, sorg) pentru controlul eficient al viermilor sârmă, însă vom aborda acest capitol într-o ediție următoare.

CYPERMETHRIN ELIMINĂ VIERMELE SÂRMĂ DIN CULTURĂ Noul Columbo® 0.8 MG se prezintă sub formă de granule cu aplicare în sol, care, îngropate în patul germinativ, instituie o barieră de protecție în jurul tuberculului, seminței sau răsadului, protejându-le de atacul viermilor sârmă. Substanța activă, cypermethrin, face parte din gru­ pa chimică a piretroizilor de sinteză și se comportă ca o neurotoxină cu acțiune rapidă asupra axonilor din sistemul nervos periferic și central al insectelor, interacționând cu canalele de sodiu și cauzând hiperactivitate și paralizie.

Exemplu grafic: Cultura de cartof are o perioadă de vegetație de 90-130 zile.

Gradul de eficacitate al tratamentului cu COLUMBO® 0.8 MG se menține la 70,3%, chiar și după 110 zile de la aplicare

1-14 februarie 2021

Info companii 57 ACȚIUNE STRICT LOCALIZATĂ, BENEFICIU PENTRU FERMIER Substanța activă cypermethrin nu prezintă niciun efect de vapori și nu este solubilă în apă, astfel încât granulele de Columbo® 0.8 MG devin active doar aco­ lo unde sunt plasate și nu se deplasează, datorită densității mari, dată de suportul de carbonat de calciu. Această calitate îi conferă produsului un efect rezidual activ foarte bun după aplicare, cu o fereastră de acțiune de peste 3 luni, care se concretizează într-un beneficiu pe termen lung pentru fermierul cultivator.

VIERMELE SÂRMĂ - DE CE UN DĂUNĂTOR DE TEMUT? Așa cum îl cunoaște toată lumea, viermele sârmă (Agriotes spp.) este larva gândacului pocnitor - o specie polifagă de insecte - al cărui atac asupra culturilor se manifestă agresiv în perioada stadiului larvar, care durează în jur de 4 ani. Mobilitatea acestora este foarte mare, putându­se deplasa în sol pe orizontală și pe verticală (la peste 50 cm adâncime!), în căutarea condițiilor propice de temperatură, umiditate și hrană. Atacul agresiv se manifestă primăvara și toamna devreme, când temperatura solului este între 16 și 26°C. Distrugerile cauzate de viermele sârmă în cultura de cartof sau de le­ gume pot ajunge la 40­50% din recolta cantitativă și calitativă. Atacă preponderent tuberculi sau legume rădăcinoase și cu bulbi, în care sapă galerii și cariază cavitatea din jurul acestora, făcând, practic, ca producția să fie imposibil de comercializat. Nu sunt exceptate de la atac nici legumele din spațiile protejate, la care rod rădăcina răsadului până la colet sau chiar sămânța în stadiul germinativ, determinând distrugerea completă a viitoarei plante.

COLUMBO® 0.8 MG - PENTRU CARTOFI ȘI LEGUME IMPECABILE Condițiile climatice din zonele de cultură a cartofului sau legumelor favorizează dezvoltarea acestui dăunător chiar și până la 1-5 larve/mp, de aceea este obligatoriu ca prevenirea atacului să se facă înainte de plantare, semănat sau imediat după efectuarea acestor lucrări.

De exemplu, în momentul germinării,

Cultură de cartof din județul Brașov, tratată cu COLUMBO® 0.8 MG

semințele eliberează gaze (CO2), pe care viermele sârmă le va utiliza ca reper în găsirea hranei. Atacul este agresiv și se manifestă în vetre. De exemplu, în spațiile protejate, unde se practică tehnologia intensivă, solul prezintă un pH acid și umiditate ridicată, datorită conținutului mare de materie organică, ceea ce creează condiții foarte favorabile pentru dezvoltarea stadiilor larvare ale viermelui sârmă. În fiecare dintre aceste situații, eficacitatea Columbo® 0.8 MG este evidentă, datorită acțiunii de contact și insolubilității substanței active.

Schema de aplicare

CUM APLICĂM COLUMBO® 0.8 MG? Doza recomandată pentru un tratament eficient cu Columbo® 0.8 MG este: • 12 kg/ha pentru morcovi, legume rădăcinoase sau cu bulbi, sfeclă roșie, vărzoase, pepeni, castraveți, dovleci, dovlecei, etc.

• 24 kg/ ha pentru cartof.

Aflați mai multe informații despre beneficiile COLUMBO® 0.8 MG con­ tactând Reprezentanții de Vânzări Kwizda Agro Romania.

58 Bursa agricolă

PIAȚA MONDIALĂ A CEREALELOR

Preţ bun acum, nesigur pe viitor

Sursa foto: www.canva.com

Marii exportatori aplică măsuri de limitare sau de impozitare a comerțului internațional cu cereale. În consecință, preţul mondial crește. Pot profita fermierii de această conjunctură?

P

iaţa internaţională a reacţionat imediat la impunerea taxelor de export pentru cereale în Rusia.

PRODUCȚIA VECHE E MAI SCUMPĂ DECÂT NOUA RECOLTĂ De remarcat este că atât la Bursa din Chicago, cât şi în Europa (Matif), prețul cerealelor din recolta de anul trecut a crescut mai mult decât cel al viitoarei producţii.

Acum este încă dificil de apreciat riscul de pierdere pentru tranzacțiile la termen (forward). O simulare nu oferă nicio garanţie privind profitabilitatea tranzacţiilor.

Rețineți că, deşi s-a ajuns la un nivel excelent de preţ pentru recolta din sezonul trecut, preţul pentru producţia viitoare este încă departe de cel de acum. În aceste condiţii, mulţi analişti ai pieţei internaţionale apreciază că mai trebuie să avem răbdare pentru a avea certitudini privind volumul şi apoi preţul viitoarei recolte.

1-14 februarie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CÂT E PREŢUL GRÂULUI DIN VIITOAREA RECOLTĂ?

Rusia a confirmat că, începând cu 1 martie, tarifele de export la grâu vor fi dublate la 50 euro/tonă. Nu este prima dată când Rusia impune măsuri restrictive pentru comerț cu cereale, dar acum impactul acestor reglementări este mult mai mare pe piaţa internaţională. În perioada iulie - decembrie 2020, Rusia a exportat cca. 25 milioane de tone de grâu, aproape două treimi din totalul estimat pentru acest sezon şi mai mult decât volumul de export prog­ nozat pentru SUA în sezonul curent.

Exportatorii ruși au încercat deja să mărească ritmul livrărilor înainte de jumătatea lunii februarie, dar în zadar,

căci e de aşteptat ca la finalul sezonului curent (30 iunie) stocurile finale ale Rusiei să fie mult mai mari.

Cele mai importante piețe ale grâului rusesc (Egiptul și Turcia) încep să răspundă la măsurile de impozitare suplimentară a exporturilor.

REACŢIA PIEŢEI INTERNAŢIONALE La Matif, contractele futures cu livrare în martie 2021, la grâul de panificație, s-au închis luni (18.01.2021) la 235,75 euro/tonă, cu o creștere de 4,25 euro față de 15.01.2021, iar în 16.01.2021 a scăzut uşor la 230 euro/tonă. În acelaşi timp, contractele futures cu livrare în septembrie 2021 s-au închis cu 199,05 euro/tonă.

Preţul grâului şi al celorlalte cereale furajere urmează îndeaproape tendinţa grâului de panificaţie.

După Egipt, şi Turcia a extins termenii ultimei licitații de grâu. Prețul grâului în Turcia a urmat tendinţa de creștere a pieţei internaţionale. ... ››› 60

59

Sursa foto: www.canva.com

60 Bursa agricolă

››› 58 ...Consiliul turc pentru cereale (TMO) permite traderilor ca originea (porturile de încărcare) pentru grâul importat să includă şi furnizori din Argentina, Australia, India și parţial din SUA și Canada. Această modificare a condiţiilor de import vine după ce TMO a mai amânat termenele de închidere și expediere a licitației.

USDA: PRODUCŢIA AGRICOLĂ PENTRU SEZONUL 2020/2021 • Producția de grâu din Rusia, în sezonul 2020/2021, este estimată la un record de 85,3 mil. tone, în creștere cu 2% față de raportul de luna trecută și cu 16% mai mult față de anul trecut.

• Producţia totală de porumb a Braziliei este estimată de USDA la un nou record, 109 mil. tone, cu 7 mil. tone mai mult faţă de anul trecut.

• Producția globală de semințe oleaginoase este prognozată de USDA la 594 mil. tone, cu 1 milion mai puţin decât în raportul din decembrie.

• Producția de soia a scăzut cu 947.000 tone în Statele Unite, până la 113 milioane. O reducere de 2 milioane de tone a producţiei din Argentina și o producție mai mică în Uruguay au fost compensate de o creştere a recoltei de soia în China.

• Producția de floarea-soarelui din Rusia are o creştere importantă, cca.

1-14 februarie 2021

500 mii de tone.

Volumul comerţului internaţional cu semințe oleaginoase este apreciat de USDA la 193 mil. tone.

PREȚUL PORUMBULUI UCRAINEAN ATINGE NOI MAXIME De la jumătatea lunii ianuarie, porumbul din Ucraina a ajuns la cel mai înalt nivel de preț din ultimii şapte ani (sezonul 2012/2013). Creșteri "anormale" ale prețurilor au mai fost observate în ultima perioadă în sezoanele 2013/2014 și 2017/2018. Totuşi, în acele sezoane au fost recolte slabe, în timp ce în sezonul actual (2020/2021) a fost o creștere record a producției globale, cu 1,6% mai mult față de sezonul trecut şi cu 0,5% față de sezonul 2016/2017.

Principalele motive pentru care prețurile porumbului de origine ucraineană

au crescut sunt: - cerere externă puternică (în principal din China); - reticența fermierilor ucraineni de a vinde porumb; - așteptări subevaluate ale jucătorilor din piață cu privire la volumul producţiei finale.

Potrivit UkrAgroConsult, potențialul de export de porumb al Ucrainei în perioada septembrie­ianuarie a fost deja realizat în proporţie de 40-45%.

Prețurile ucrainene ale cerealelor urmează tendințele de pe piața mondială, unde creşterea a fost determinată de perspectivele restrânse privind producţia de porumb a statelor din America de Sud. În acest context, în Argentina se discută despre aplicarea unei taxe suplimentare pentru exportul de porumb.

RAPIȚA ARE CEL MAI MARE PREŢ DIN ULTIMII PATRU ANI Pe fondul epuizării stocurilor din UE, precum şi în majoritatea țărilor producătoare, prețul rapiţei a atins recent cel mai înalt nivel din ultimii aproape opt ani, 441,50 euro/tonă.

Piaţa așteaptă acum cu nerăbdare rapiţa din Australia. Stocurile euro­ pene de rapiţă au fost epuizate la sfârșitul lunii noiembrie, deoarece

vânzătorii au speculat creşterea preţului. Această creștere reflectă situația actuală a aprovizionării, precum și îngrijorarea cu privire la viitoarea recoltă. Scanați codul QR și urmăriți evoluția pieței cerealelor în Europa și în lume, pe www.agroinfo.ro!

61

62 Jurnal de fermă

Starea culturilor pe frontul de vest

După o toamnă cu destule bătăi de cap, din cauza ploilor în exces care au întârziat însămânţările, culturile din vestul ţării au rezistat primului val de îngheţ.

L

a mijlocul lunii ianuarie, pe terenurile aflate în exploatarea societăţii Agroind Cauaceu zăpada aşternuse un strat de 7-8 cm. Aici s-au semănat în toamnă 800 de hectare cu rapiţă şi 1.400 de hectare cu ce­ reale păioase, respectiv grâu, orz şi or­ zoaică. Dar nu toţi fermierii din zonă au reuşit să-şi pună în aplicare planurile. „În toamnă a plouat mult, aproape 65 de zile, şi nu s-a putut intra la semănat. Iar când s­a îndreptat vremea au preferat să înfiinţeze noile culturi în loc să

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

recolteze. Nici nu a existat capacitatea de a prelua atâta porumb, căci producţiile au fost bune. Estimez că undeva până în 5% din suprafaţă a rămas nerecoltată. Noi am obţinut o producţie medie la stas de 13,5 tone la hectar”, mi-a mărturisit Mihai Budai, tehnologul celor de la Agroind Cauaceu.

Undeva între 10 şi 12% din suprafaţă a rămas nearată în Bihor. Unii fermieri mai au şi acum de recoltat porumbul MIHAI BUDAI

Tehnolog la ferma Agroind Cauaceu

1-14 februarie 2021

ATAC MASIV DE MUSCA GALBENĂ Dacă rapiţa s-a dezvoltat foarte bine, probleme au apărut pe suprafeţele de păioase la care s-a întârziat semănatul. „Plantele au răsărit, dar multe numai în coleoptile sau maxim în două frunze.

Deci nu erau chiar pregătite pentru ger.

Semănăturile de toamnă le-am încheiat abia la începutul lunii decembrie, ceea ce nu s­a mai întâmplat la noi în fermă”, admite inginerul agronom.

Acolo unde s-a semănat înainte de apariţia ploilor, acesta s-a trezit cu un atac masiv de musca galbenă a cerealelor. „Am semnalat între 3 şi 6 larve la coletul plantelor. Acolo a trebuit investit în tratamente cu insec­ ticide sistemice, 350 până la 400 de lei la hectar. Pe suprafeţele semănate la timp nu au fost probleme pentru că temperaturile au fost destul de scăzute şi nu au favorizat dezvoltarea bolilor.

Ici-colo a mai apărut făinarea, dar nesemnificativ”, declară acesta.

CU 30% MAI PUŢINĂ RAPIŢĂ În cazul rapiţei, startul în vegetaţie a fost exploziv, motiv pentru care s-a aplicat de două ori regulator de creştere. „Poate pe 15-20 la sută din suprafaţă plantele sunt în 4-5 frunze, dar restul sunt deja în 8-9 frunze.

Jurnal de fermă 63 Cultura se află într-un stadiu mai bun decât acum un an, însă asta în condiţiile în care ne-am îngrijit mai mult de ea pentru că am redus cu 30% suprafaţa alocată rapiţei, din cauza rotaţiei. Am tot semănat rapiţă după grâu în ultimii ani pentru că nu reuşisem să recoltăm porumbul la timp şi atunci ne-am trezit că s-au înmulţit peste măsură dăunătorii”, a remarcat Mihai Budai.

UN NOU INAMIC AL CULTURILOR Anul trecut, rapiţa celor de la Agroind a fost afectată serios de apariţia unui nou dăunător. Este vorba de gărgăriţa albastră a verzei, cu denumirea ştiinţifică Baris chlorizans, care apare de regulă după înflorire, când silicvele sunt formate. „Se hrăneşte câte puţin şi depune în partea superioară a coletului între una şi patru larve, dar în general 2-3, care încep să mănânce vascularizaţia. Prin urmare nu se mai alimentează silicvele, rapiţa se coace prematur iar masa a o mie de boabe e foarte redusă. În sensul că pot apărea pierderi şi de 40 la sută din producţie. Am avut parcele, mai ales la hibrizii semi-timpurii, care au înflorit mai devreme, unde pierderile înregis­ trate au fost de 700-800 kg la hectar, exclusiv din cauza acestei insecte.

Media obţinută a fost puţin peste 3 tone la hectar. Bine, am avut suprafeţe de pe care am recoltat şi 4,2 tone la hectar, dar au fost şi de 2,2 tone. Acest dăunător a fost localizat în Franţa, în 1926, dar în ultimii ani şi-a făcut simţită prezenţa prin Serbia, Slovacia şi Cehia. Iar în 2020 a apărut şi în vestul României şi nordul Bulgariei”, mi-a explicat bihoreanul.

60.000 DE TONE ÎN SILOZURI Societatea administrată de Dan Corbuţ mai avea pe stoc la mijloc de ianuarie circa 30 mii de tone de porumb şi cam tot atâtea de grâu, doar o parte din producţia de anul trecut fiind vândută sau contractată. „Am avut trei ani la rând producţii bune la culturile de prăşitoare în vestul ţării, mai puţin la floarea-soarelui, care a avut de suferit din cauza excesului de precipi­ taţii. Iar la cei care nu au intervenit cu tratamente, producţiile nu au excelat.

Aşteptăm să vedem în ce condiţii vom

încheia contractele futures pe anul acesta. Deocamdată nici traderii nu îşi pot face un plan din cauza preţurilor destul de ridicate. Acum nu se discută sub 185 de euro tona de porumb şi 195 de euro tona de grâu”, a constatat Mihai Budai.

USCAREA ARTIFICIALĂ A PORUMBULUI Ceva mai la nord, Marian Coneac, directorul tehnic de la Promat Comimpex Tăşnad, societate care exploatează aproape 7.000 de hectare în judeţul Satu Mare, ne spunea că primul val mai serios de îngheţ din această iarnă a prins culturile descoperite. „Nu avem strat de zăpadă, dar sperăm să nu ţină foarte mult această perioadă cu temperaturi negative. Toate plantele au răsărit. Noi am reuşit să semănăm în epoca

optimă. Am desicat o mare parte din suprafaţa cu porumb şi asta ne-a ajutat foarte mult. Noi recoltam când nimeni nu o făcea şi am eliberat terenul pentru lucrările de toamnă. În condiţiile în care la alţii porumbul era încă verde, noi recoltam cu umiditate de 27-28%.

De vreo cinci-şase ani aplicăm această tehnologie”, susţine acesta. Producţia medie la hectar a fost de 9 tone, întreaga cantitate recoltată fiind apoi valorificată la preţul de 80 bani/kg. În toamnă au fost semănate 1.100 de hectare cu rapiţă şi 1.400 de hectare cu grâu.

CUM FACI DESICAREA FĂRĂ NICIUN RISC? Deşi desicarea culturilor este o practică des întâlnită în anumite regiuni ale lumii, puţini sunt cei care o aplică la noi în ţară. Respectarea momentului aplicării desicantului este foarte importantă pentru a nu afecta calitatea boabelor. Faptul că în masa de seminţe nu mai apar boabele verzi, că buruienile ivite tardiv în sole se

elimină, că rezerva de buruieni cu înmulţire prin stoloni se reduce, precum şi posibilitatea eşalonării recoltării fac din desicare o verigă tehnologică extrem de practică. Ea este însă contraindicată în loturile semincere, din cauza efectului pe care îl poate avea aplicarea prea devreme a erbicidului asupra viabilităţii seminţelor.

64 Oportunitate: culturile proteice

Sursa foto: www.canva.com

Soia, o carte câștigătoare pentru fermieri?

Mesaj clar de la Comisia Europeană: cultivați plante proteice!

Piața Uniunii e plină de importuri. Noi am putea ajuta la reechilibrarea balanței comerciale.

L

a sfârșitul anului 2020, Comisia Europeană a comunicat tuturor statelor membre recomandările specifice pentru elaborarea, de fiecare țară în parte, a Planului Strategic Național (PNS).

RECOMANDARE DE LA CEL MAI ÎNALT NIVEL Printre recomandările trimise de Comisie României se află și aceea de a acorda atenție plantelor proteice, întrucât țara noastră dispune de un climat favorabil acestor culturi. Un alt argument adus de forul european este și acela că România performează deja în acest sector, ocupând locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește suprafața cultivată cu soia.

UN PACHET COMPLT DE BENEFICII Două ar fi avantajele includerii culturilor proteice în planul de rotație a culturilor: 1. Ar fi îmbunătățită calitatea solului; 2. Ar fi utilizată o cantitate mai mică de fertilizanți. În plus, ar fi înregistrat un avantaj și la capătul lanțului alimentar, pentru consumatorul final, care va dispune de o

1-14 februarie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ofertă mai bogată de proteine vegetale.

Toate statisticile indică o creștere a cererii pe piața agroalimentară de produse pe bază de plante. Obiceiurile

VIITORUL SOIEI ÎN LUME ȘI ÎN UE Comisia Europeană prezintă date, estimări şi scenarii despre cum va arăta agricultura şi piaţa agricolă în UE şi în întreaga lume în următorii zece ani. Producţia de leguminoase a UE ar ajunge la 6,3 mil. tone.

Soia pentru boabe îşi va continua evoluția rapidă în UE până la 1,3 mil. ha în 2030 (+3% pe an). Cu cât îi va crește prețul în următorii 10 ani?

Scanează codul QR și vezi care va fi vii­ torul soiei în lume și în UE?

alimentare ale europenilor sunt în schimbare accelerată, balanța înclinând în favoarea unei diete vegeta­ riene. Soia este materie primă pentru laptele vegetal din care se obține brânza tofu, dar și pentru diferite texturi care imită carnea.

IMPORTĂM MASIV SOIA MG Totodată, soia este utilizată ca hrană în sectorul zootehnic. Țările europene care au un sector zootehnic bine dez­ voltat importă marfă din Statele Unite și Brazilia, dar soia cumpărată de pe cele două continente americane este modificată genetic (OMG), în timp ce Uniunea Europeană interzice culturile de soia modificată genetic. În 2020, fermierii români au cultivat cu soia o suprafață totală de 165.460 de ha. Pe primul loc se situează Italia, cu 256.130 de ha, urmată de Franța, cu 186.000 de ha. Precizez, în context, că fermierii care cultivă soia, una dintre cele mai răspândite și utilizate plante proteice, încasează sprijin cuplat pe unitatea de suprafață, cuantumul fiind anul trecut 212,88 euro/ha. Atenția sporită pe care o acordă Uniunea Europeană culturilor proteice este motivată

Oportunitate: culturile proteice 65 și de faptul că, în prezent, statele membre sunt dependente de importuri, cu precădere din Statele Unite. De peste Ocean sosesc anual cantități uriașe de soia modificată genetic, aliment de bază pentru furajarea animalelor.

COMISIA RECOMANDĂ, ROMÂNIA POATE OFERI? CIFRELE VORBESC Recomandarea Comisiei Europene privind extinderea culturilor proteice în România ne găsește într-un ușor declin în ceea privește cel puțin cultura de soia. Am notat deja că, potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în 2019 suprafața cultivată cu soia a fost 158.100 ha. Producția totală a fost de 415.900 tone, cu un randament mediu la hectar de 2.630 tone. Datele sunt scăzute față de anul 2018, când suprafața a fost de 169.400 ha, recolta totală de 465.600 t, iar media la hectar de 2.748 t. De altfel, anul 2018, dacă ținem cont de statisticile ministeriale, a fost vârful unei perioade de nouă ani, anul de referință fiind 2010.

PREȚURI MAI MICI LA EXPORT În schimb, în 2019, România a exportat cea mai mare cantitate de soia începând din 2010: 276.497,3 tone, cu o valoare de 97.609.200 euro, mai mică decât în 2017, când valoarea a fost 101.548.100 euro, dar cantitatea exportată a fost mai mică, 273.952,1 tone.

Un semn clar că prețurile la export au scăzut, situație reflectată și în diminuarea prețului mediu de livrare de la fermă către comerciant: 1,34 lei/kg în 2017, 1,30 lei/kg în 2019. Vârful a fost atins în 2013, 1,81 lei/kg.

SUNT CULTURILE PROTEICE O ȘANSĂ PENTRU FERMIERI? Cultură rentabilă, dar cere apă Doru Stoica din comuna Jijila, județul Tulcea, a cultivat anul trecut 50 hectare cu soia și se declară mulțumit de rezultate: ”Este o cultură rentabilă, dar fără irigații nu merge. Am investit în echipamente de irigații, terenurile aproape de Dunăre și astfel am reușit să asigur apa necesară. Producția medie a fost anul trecut de 2.000 t/ha, aceasta poate ajunge și la 4-5000 t.

Am vândut cu 2 lei/kg, deci undeva la 4.000 de lei/ha încasări brute, eu zic

că e bine”.

Sigur, sunt și cheltuieli, atât cu energia electrică necesară pentru echipamentele de irigat, cât mai ales cu tratamentele. Cultura de soia trebuie bine îngrijită. ”Cel mai agresiv dăunător e păianjenul roșu, trebuie să aplici tratatment preventiv. Cu toate acestea, avantajele sunt mari: soia e cea mai bună cultură premergătoare, încasăm și sprijinul cuplat, vindem și la un preț bun. Din ce știu, soia noastră e prelucrată în fabrici din țară, mai departe e posibil ca o parte din uleiuri și șroturi să meargă la export”, declară cultivatorul. ”Tehnologie prea scumpă, subvenție prea mică” Un alt fermier, Daniel Nica, susține

că dintre leguminoase, singura cultură profitabilă este cea de lucernă, întrucât ”știm să o cultivăm, este piață”. ”Ne pricepem să cultivăm și soia, dar tehnologia e prea scumpă, iar subvenția prea mică”. Mazărea, ”dacă nu e însămânțată cât mai din vreme și nu sunt precipitații în aprilie-mai, nu prea se face. Procentul de reușită este de 25%, un an din patru. Și nu e nici piață dezvoltată, automat nu e preț”, spune Daniel Nica.

Fasolea ar avea ”ceva piață, prețul este ok, dar nu avem tehnologie pentru recoltat mecanizat. Există combină specială, dar e prea scumpă”. Bobul și lintea? ”Nu avem tehnologie, nu avem piață. Năutul e un dezastru”, încheia fermierul.

66 AgroTehnologii

10 sfaturi pentru a păstra apa în sol

Rezerva de apă din sol la momentul însămânțării este decisivă în stabilirea verigilor tehnologice.

Iată zece sfaturi simple pentru a economisi apa de la semănat la recoltat!

L

a desprimăvărare, aprecierea rezervei de apă nu se face după cantitatea de precipitații căzute în perioada de toamnă-iarnă, ci pe baza analizelor de laborator!

CUM INFLUEȚEAZĂ SEMĂNATUL? 10 VERIGI TEHNOLOGICE ESENȚIALE! Principalele vergi tehnologice influențate de nivelul rezervei de apă din sol în momentul semănatului sunt: Epoca de semănat. În cazul deficitului de umiditate, se însămânțează mai devreme și mai adânc, pentru a încorpora sămânța într-un strat de sol mai umed. Cu frecventele schimbări climatice, este indicat ca toamna să se însămânțeze mai târziu, iar primăvara mai devreme.

Adâncimea de pregătire a patului germinativ. Lucrarea se va efectua cât mai superficial și fără răscolirea solului pentru a evita pierderile de apă. Patul pe care se încorporează sămânța (patul tare) va fi așezat cu densitatea aparentă de 1,3 g/cmc pentru a asigura aportul capilar al apei la nivelul seminței,

1.

2.

1-14 februarie 2021

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

iar stratul care acoperă sămânța va fi afânat (moale) cu densitatea de 1,0-1,1 g/cmc, pentru a favoriza pătrunderea aerului, a căldurii și a ușura străbaterea tinerelor plăntuțe. Nu se folosește grapa cu discuri în primăvară!

Densitatea culturii trebuie să asigure un indice optim al su­ prafeței foliare care să realizeze o fotosinteză corespunzătoare unei producții maxime. La porumb, de exemplu, la 30.000 plante/ha se realizează 1,9-2,0 mp frunze pe 1 mp de sol și poate capta 90% din energia solară.

Depășirea acestei densități se petrece când se asigură apă și hrană pe măsură. Creșterea densității la 50.000 plante/ha necesită un consum

3.

suplimentar de 200 mc/ha de apă.

Astfel, crește sterilitatea știuleților la 38–44% față de 2-8% în condiții de irigare. Este important să nu existe goluri în cultură pentru a menține o atmosferă umedă care reduce evapotranspirația!

Alegerea speciilor: se au în ve­ dere plantele mai rezistente la stresul hidric, precum sorgul, meiul, năutul, şofrănelul, etc. De exemplu, floarea-soarelui realizează 3,4 g substanță uscată la un litru de apă consumat, iar sorgul realizează 6,6 g.

Din rezerva de apă a solului, porumbul realizează o producție de 2-3 kg/mm, iar meiul realizează 8-11 kg/mm consumat.

Alegerea soiurilor (hibrizilor) cu perioada de vegetație mai scurtă, cu sistemul radicular bine dezvoltat, cu însușirea de creștere mai rapidă și

4.

5.

AgroTehnologii 67 cu un consum specific mai mic astfel încât cu apa existentă să poată ajunge la maturitate iar procesele de pole­ nizare-fecundare să se desfășoare înainte de apariția arșiței și a secetei puternice.

Se vor folosi numai hibrizi F1 întrucât cei din generațiile mai vechi pot avea diminuări de producție de 30-40%.

Fertilizarea cu azot. În funcție de un anumit nivel de producție, sunt stabilite dozele de azot pentru fiecare cultură. Spre exemplu, pentru 1000 kg de grâu, se aplică 23-24 kg de azot, care se înmulțește cu nivelul producției prognozate. Îngrășămintele cu eliberare controlată sunt recomandate pentru că asigură azot pe întreaga perioadă de vegetație (100 - 120 zile) și evită levigarea acestuia.

Corectarea dozelor de azot.

Analiza umidității solului în preajma semănatului ne indică modul de corectare a dozelor de azot astfel: • pentru fiecare 10 mm de apă acumulată în plus față de normalul zonei, se vor aplica încă 3 kg de azot; se va diminua doza cu 5 kg de azot pentru fiecare 10 mm în minus; • în funcție de planta premergătoare, se scad 30 kg/ha din doză după leguminoasele boabe, și se adaugă 20 kg/ha după premergătoarele târzii; • când se aplică azot cu eliberare controlată, se poate reduce doza sa cu o treime sau chiar la jumătate; • în funcție de adâncimea solului la care a ajuns umiditatea: - la 120 cm adâncime se aplică doza întreagă; - la 90 cm se aplică 75% din doză;

6.

7.

- la 60 cm se aplică 50% din doză.

La erbicidare se are în vedere că eficacitatea tratamentului depinde de starea de umiditate a solului.

Dacă în momentul semănatului solul are suficientă umiditate, erbicidele nevolatile se pot aplica imediat după semănat (preemergent) la suprafața solului. În situația când solul este uscat la suprafață, erbicidul se aplică la pregătirea patului germinativ (ppi) și se va încorpora în stratul în care găsește umiditate.

Efectuarea prașilelor. Pe solurile cu deficit de umiditate, prașilele se vor executa cât mai superficial pentru a nu răscoli solul și a pierde apa. Sunt necesare mai multe prașile pentru a combate buruienile, mari consumatoare de apă, și pentru a astupa crăpăturile - care pierd cu 18%

8.

9.

mai multă apă. Totodată, se realizează și un strat izolator la suprafața solului, care asigură acumularea apei din precipitații și împiedică pierderea acesteia prin evaporare.

Combaterea bolilor și dăunătorilor: se asigură menținerea aparatului foliar intact și a tulpinilor fără leziuni. În urma acțiunii de combatere se asigură menținerea aparatului foliar intact și a tulpinilor fără leziuni. Plantele atacate intră într-un stres general și prin porțiunile atacate crește procesul de transpirație și, deci, consumul de apă. În acest fel, prin măsurile luate în funcție de rezerva de apă existentă în sol în momentul semănatului, se pot obține recolte satisfăcătoare și în anii cu un climat dificil.

10.

CUM NE DĂM SEAMA DACĂ REZERVA DE APĂ ESTE SAU NU SUFICIENTĂ?

Când în stratul de 0-100 cm se găsește apă sub 600 mc/ha, rezerva este insuficientă. La 600-1000 mc/ha, este foarte mică, iar la 1001-1400 m/ha este mică. La 14011700 mc/ha este mijlocie și la 1701-2000 mc/ha este mare.

Se are în vedere că 1 mm de apă din rezerva solului echivalează cu 2-3 mm de precipitații căzute în perioada de vegetație.

În stabilirea verigilor tehnologi­ ce, este indirect să se pornească de la ideea unui regim pluviometric deficitar și să se regleze pe parcursul perioadei de vegetație în situația când regimul precipitațiilor se aproprie de normal!

Scanează codul QR și citește și alte recomandări despre cum poți economisi pi­ cătura de apă care­ți umple hambarul!

68 Info companii

Lidea, un brand născut în urma fuziunii dintre Euralis Semences și Caussade Semences Group

Începând cu 1 septembrie 2020, Euralis Semences și Caussade Semences Group s-au unit sub umbrela noului brand Lidea, consolidându-și astfel prezența pe piață, din Franța până în Rusia. un articol furnizat de

LIDEA ROMANIA

L

a fel ca și în genetică, fuziunea dintre cele două companii franceze a adus împreună gândirea, cunoștințele și tehnologiile, pentru a putea obține performanțe mai mari, mai rapide, față de situația în care fiecare companie ar fi acționat independent.

Ca urmare a complementarității celor două companii - portofoliu multi-specie, rețeaua de producători de semințe și facilitățile industriale Lidea are oportunitatea de a ajunge rapid pe o poziție de lider.

O COMPANIE DE TOP 10 MONDIAL Misiunea Lidea este de a crea și oferi, pentru întreg ecosistemul de agribusiness, semințe multi-specie (porumb, floarea-soarelui, sorg, soia, rapiță, cereale păioase, leguminoase, furaje, covoare vegetale) și soluții personalizate și durabile, oferind valoare adaugată pe tot parcursul anului.

Cu o cifră de afaceri de 350 milioane de euro, Lidea se află în top 10

ȚINEM PASUL CU NEVOILE FERMIERILOR Lidea înțelege nevoile fermierilor, atât la nivelul fiecărei culturi, cât și din punct de vedere geografic și al schimbărilor climatice. Sectorul agricol are o dinamică aparte și au loc schimbări frecvente, sunt lansați hibrizi noi, tehnologii inovatoare, apar noi jucători pe piață.

Suntem pregătiți să aducem în fața clienților noștri întreaga expertiză și experiență dobândite, pentru a răspunde cerințelor acestora.

1-14 februarie 2021

companii producătoare de material semincer la nivel mondial și ocupă lo­ cul șase în Europa.

Sunt investiți anual 30 milioane de euro în cercetare și dezvoltare, iar programele de cercetare sunt susținute de parteneriate puternice, cu jucători importanți din sectorul agricol.

MII DE HIBRIZI ȘI SOIURI ÎN TESTARE Pentru a satisface nevoile și așteptările clienților noștri, în cele 17 stații de cercetare din Europa sunt testați riguros, pe parcursul mai multor ani, mii de hibrizi și soiuri, însă doar câteva zeci ajung să fie lansați în portofoliul comercial.

Cu o echipă numeroasă de peste 2.000 de angajați, o acoperire geografică extinsă și o capacitate mare de producție în cele 8 unități din Franța, Spania, Ucraina, România și, în curand, în Rusia, ambiția Lidea este de a deveni alegerea preferată a fermierilor.

VALORILE LIDEA Colaborare ­ contribuie la dezvolta­ rea „inteligenței colective”. Munca în echipă, ajutorul reciproc, nevoia de a

găsi soluții împreună sunt doar câteva elemente care duc la îndeplinirea sar­ cinilor zilnice și a provocărilor din me­ diul social și economic.

Excelență operațională ­ este un pilon extrem de important al culturii Lidea, îl practicăm zilnic în fiecare dintre filialele noastre, în unitățile de producție și în centrele de cercetare. Această valoare are ca scop satisfacerea ne­ voilor clienților noștri prin îndeplinirea cerințelor privind calitatea produselor și a serviciilor oferite.

Creativitate - Lidea oferă soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă fermierii. Prin fuziunea companiilor Euralis Semences și Caussade Semences Group, Lidea valo­ rifică expertiza și experiența dobândite în cei peste 80 ani de activitate de către cele două companii.

Proximitate ­ Lidea este aproape de angajații, clienții și partenerii săi.

Rădăcinile istorice ale celor două entități care formează acum Lidea ga­ rantează că avem cunoștintele, empatia și disponibilitatea de a acționa pentru a îndeplini așteptările și nevoile ecosistemul în care activăm.

69

70 Protecţia plantelor Cultură de grâu de toamnă la prima zăpadă a iernii (2.12.2020)

Și gerul poate fi un bun „insecticid”

Temperaturile scăzute din timpul iernii pot contribui la reducerea rezervei biologice a dăunătorilor principalelor culturi agricole. Gerul este eroul care-ți poate salva recoltele!

Î

nceputul lui decembrie 2020 a fost promițător: în multe regiuni din sudul și sud-estul țării s-a instalat un strat subțire de omăt, care s-a topit după 2-3 zile. După 8 decembrie, în aceleași zone a nins iarăși, stratul de zăpadă fiind mai însemnat (peste 5-10 cm, chiar 20 cm în Giurgiu). Dar după 2-3 zile, temperaturile au crescut și zăpada s-a topit iarăși.

Spre sfârșitul lunii, vremea a fost una de primăvară în sud-estul României, unde temperatura aerului a depășit 18 grade Celsius. La fel de cald a fost și la începutul noului an. Începând cu 10 ianuarie, iarna se pare că și-a reintrat în drepturi, a nins din nou (în sud-est a plouat), iar peste câteva zile se aștepta gerul, un lucru normal pentru mijlocul lunii ianuarie. Temperaturile scăzute din timpul iernii pot veni în ajutorul fermierilor prin scăderea rezervei biologice a principalelor specii de insecte dăunătoare culturilor agricole. În continuare vin cu câteva exemple în acest sens.

7 INSECTE CARE ”URĂSC” IARNA GREA Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) a înregistrat o

1.

1-14 februarie 2021

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

creştere a atacului în ultimul deceniu, cu consecințe negative pentru fermieri.

O iarnă blândă, cu temperaturi ridicate, cum a fost anul trecut, fără precipitaţii, are drept rezultat o mortalitate scăzută a larvelor hibernante, şi posibil, o populaţie ridicată a dăunătorului în anul următor. Din contră, o iarnă cu geruri și zăpezi poate duce la scăderea numărului larvelor care scapă cu viață de sezonul hibernal, deci o rezervă biologică mai scăzută vara viitoare.

Omida fructificaţiilor (Helico­ verpa armigera) a adus probleme fermierilor din sudul şi sud-estul ţării, în ultimii ani, la culturile de porumb. De asemenea, această specie a creat dificultăți și horticultorilor, prin atacurile la tomate, ardei, etc. Dăunătorul iernează sub formă de pupă în sol, la adâncimi cuprinse între 7 şi 25 cm.

Gerurile din timpul iernii pot avea drept rezultat o mortalitate ridicată a pupelor

2.

hibernante și o presiune mai scăzută de infestare în anul următor.

Viermele vestic al rădăcinilor porumbului (Diabrotica virgifera virgifera) și-a făcut simțită prezența și în sudul și sud-estul țării. Femelele depun ouăle în sol, la adâncimea de 15-20 cm, ba chiar 35 cm. În mod normal, o femelă depune mai mult de 400 de ouă, dar poate ajunge şi la 1000 de ouă. O iarnă cu zăpadă și geruri poate avea ca efect reducerea cu două treimi a numărului de ouă viabile în primăvară. Din contră, o iarnă blândă, cu temperaturi ridicate, fără precipitaţii şi vânturi puternice, are un efect contrar, favorizând supra­ vieţuirea majorităţii ouălor depuse.

Rățișoara porumbului (Tanyme­ cus dilaticollis Gyll) nu este influențată de sezonul hibernal. Aceasta iernează ca adult hibernant la 40-60 cm adâncime în sol, uneori chiar și la 100 de cm. Datorită adâncimii mari la care se găsesc adulții hibernanți, gerurile din timpul iernii nu au efect asupra lor.

Atacul afidelor a creat probleme serioase la grâu și mai ales la orz.

Insectele au fost favorizate și de temperaturile ridicate din perioada octom­ brie-noiembrie, precum și de secetă.

Afidele iernează în stadiul de ou de

3.

4.

5.

Protecţia plantelor 71

Cultură de grâu de toamnă semănată după porumb cantitate mare de resturi vegetale (17.12.2020) rezistenţă pe diferite graminee spontane sau cultivate (în cazul speciilor nemigratoare) sau pe specii de pomi sau arbuşti fructiferi și ornamentali (în cazul speciilor migratoare). În literatura de specialitate se menţionează că mai multe zile consecutive cu temperaturi scăzute (sub -20°C ) sau cu persistenţa stratului de zăpadă mai mult de 30 de zile au ca efect distrugerea unui număr însemnat de ouă de rezistenţă. Este drept că, în ultimul timp, aceste condiții s­au întâlnit rar în principalele zone agricole ale României.

ALȚI DĂUNĂTORI PERICULOȘI Ploşniţa cerealelor (Eurygaster spp.) este principalul dăunător al grâului de toamnă. Insectele iernează ca adult sub frunzarul pădurilor (în special de stejar), aflate în apropierea culturilor agricole. În urma cercetărilor

6.

Sfredelitorul porumbului - larve în resturile vegetale de porumb, găsite în cultura grâului de toamnă

efectuate la INCDA Fundulea de către Popov, s-a ajuns la concluzia că în cazul unei ierni normale, mortalitatea adulților hibernanți este cuprinsă între 10 şi 25%. În schimb, dacă avem o iarnă fără ger și fără strat de zăpadă, mortalitatea poate să fie mai scăzută cu 5%, caz în care avem o presiune mare de infestare în sezonul următor.

Gândacul ghebos (Zabrus tene­ brioides) este un alt dăunător

7.

Acestea au fost doar câteva exem­ ple care confirmă încă o dată zicala „gerul este un bun insecticid”, chiar dacă poate avea efecte secundare, nedorite asupra culturilor. O iarnă apropiată de normal, fără temperaturi anormal de ridicate, poate însemna o presiune mai mică de infestare asupra

periculos la cultura grâului. În mod normal, larvele aflate în stadiul al doilea iernează în sol până la topirea zăpezii şi creşterea temperaturii. Larvele pot ieşi din hibernare şi se hrănesc cu plăntuţele de grâu şi în mijlocul iernii, dacă nu este zăpadă și temperatura solului până la adâncimea de 10 cm depăşeşte +3°C . Din păcate, această situaţie s-a întâlnit în ultimii ani, când am avut parte de ierni atipice. principalelor culturi agricole, primă­ vara și vara următoare.

Scanează codul QR și află mai multe detalii despre cum se adap­ tează insectele dău­ nătoare la condiţiile meteorologice în schimbare!

2021 - cel mai dur sezon pentru cartof Pandemia, stocurile mari și încolţirea tuberculilor în depozite ne conduc spre cel mai dur sezon pentru cartof. În SUA, tone întregi sunt distruse. Mai există salvare? un articol de

VASILE POP-SILAGHI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n SUA și în Europa, piața cartofului e grav afectată, iar semne de revenire nu se întrevăd deocamdată.

SUA ȘI EUROPA: STOCURI MARI, PREȚURI MICI În Statele Unite ale Americii, restricţiile impuse de CoVid 19 au determinat o scădere a vânzărilor de cartofi proaspeţi către serviciile alimentare cu aproape 20%, iar vânzările pentru industrializare şi pentru sămânţă sunt la aproape 50% din media ultimilor ani.

Producătorii de cartofi din Europa de Nord-Vest (NEPG - Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda, Belgia)

1-14 februarie 2021

au fost şi ei afectaţi de cererea redusă de cartofi, cu preţuri extrem de mici, şi nu sunt semne pentru o ameliorare apropiată, având în vedere noile restricţii de pandemie.

A CRESCUT CEREREA LA DOMICILIU Industria prelucrează, în prezent, la 80-85% din capacitate până la redeschiderea HoReCa europeană şi nu se întrevede acoperirea integrală a suprafeţelor cu contracte pentru ciclul viitor.

Singurul efect pozitiv al pandemiei în Europa Occidentală este faptul că cererea de cartof proaspăt la domiciliu a crescut cu 11%. Stocurile de cartofi, fără contracte şi deja în mare parte încolţiți, vor lua în curând alte destinaţii: industria amidonului sau biogazului ori consum în hrana animalelor, preponderent în ţările din afara NEPG.

DEPOZITAREA COSTĂ Condiţiile dificile de producţie din vestul Europei (vara secetoasă şi toamna ploioasă din timpul maturizării şi recoltării cartofilor) au avut consecinţe asupra calităţii. Furnizorii de echipamente de condiţionare (sortare, spălare, uscare, ambalare, stocare etc.) sunt din ce în ce mai solicitaţi de fermieri.

Noile metode antiîncolțire sunt mai scumpe, dar mai puţin eficiente. NEPG se aşteaptă ca puţini cultivatori să meargă pe depozitarea pe termen lung până în vară, pentru a evita cheltuielile şi deprecierea producţiei.

RECUL ȘI ÎN MAREA BRITANIE În noiembrie, fermierii olandezi vindeau cartoful din fermă, en-gross, cu circa 0,15 euro/kg pentru export în Europa de Est şi Africa, iar pentru industrie, calibrul +40 mm, în jur de

Sursa foto: www.canva.com

72 Prețuri. Piețe. Tendințe

Prețuri. Piețe. Tendințe 73 0,13 euro/kg.

La sfârşit de decembrie, în Marea Britanie la cartoful proaspăt, spălat şi ambalat la 10 kg, preţul varia între 0,33 și 0,38 euro/kg (aproximativ 1,7 lei/kg), dar cererea a înregistrat un recul după sărbătorile de iarnă. În ultimii cinci ani, fermierii NEPG au crescut producţia cu aproximativ 8%, dar acum situaţia e în contrast enorm cu cererea tot mai redusă. În plus, Brexit-ul va influenţa negativ piaţa UE. PIAȚA LIBERĂ NU VA REZISTA Procesatorii europeni şi nord-americani au stocuri mari de cartofi în depozitele frigorifice şi cer acum mai puţină marfă pentru prelucrare, deci nu vor avea interes pentru cartofii liberi de contracte. Apoi protecţionismul se manifestă mai acut în pandemie.

Politicile promovate de Trump şi Putin și reacţia similară a Chinei aprind puternice focuri împotriva pieţei libere.

Doar UE este o excepţie. Nu va rezista însă. Exporturile către zone terțe, Brazilia, Caraibe, Africa, au devenit dificile.

Dacă luăm în considerare strategia Comi­ siei Europene din cadrul programului „Farm to Fork” (De la fermă la furculiță - de la fermă la consumator), care impune o trasabilitate exactă şi controlată, din cadrul politicii „Green Deal”, cultivarea, comerţul şi

prelucrarea cartofului se vor schimba radical în următorii ani.

AMENINȚAREA CHLORPROPHAM Nu trebuie să uităm nici de noile niveluri maxime (temporare) de reziduuri (tMRL). Acestea vor fi aplicate din sezonul următor. Fermierii trebuie să îşi cureţe depozitele în urma folosirii anuale a substanțelor antiîncolțire pe bază de chlorpropham (CIPC).. Altfel, este posibil să nu se încadreze în limite, iar guvernul va cere distrugerea întregii cantităţi depozitate, pe cheltuiala producătorului.

Dacă înainte de interzicerea CIPC, era admisă o limită de 10 mg 3-cloroanilina/1 kg de cartof, acum limita maximă admisă va fi de 0,5 mg/kg (sursa: EFSA - Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor). 3-cloroanilina este substanța toxică rezultată în urma hidrolizei

chlorpropham-ului la temperaturi ridicate, chiar şi la coacerea în cuptorul de bucătărie.

PRIMII DOI MARI CONSUMATORI DE CARTOFI DIN LUME În comparaţie cu Occidentul, impactul pandemiei asupra vânzărilor de cartofi e foarte diferit în ţările în curs de dezvoltare, unde industrializarea ocupă foarte puţin din piaţa cartofului. În India şi în China, primii doi mari consumatori de cartofi din lume (împreună acoperă 38% din producţia globală), cartoful consumat în stare proaspătă deține ponderea. În India, menţinerea restricţiilor pandemice în diferite regiuni ale ţării a dus la creșterea cererii de cartof, dar producţia este mai redusă din cauza vremii nefavorabile. Preţurile au crescut, de asemenea; se preconizează un import substanţial din China, apoi din Europa şi nordul Africii.

VOM SEMĂNA MAI PUȚIN CARTOF Suprafaţa de car­ tofi care se va plan­ ta în primăvară va fi mai mică cu cel puţin 15%, estimează NEPG. Mai mult, conducerea NEPG recoman­ dă fermierilor reducerea su­ prafeţelor cu până la 20%, pentru a evita o şi mai mare scădere a preţurilor

în viitor, căci ne îndreptăm, probabil, spre cel mai dur sezon din ultimii 50 de ani pentru cartof, afirmă Romain Cools, secretar general Belgapom (Asociaţia comercianţilor şi procesatorilor de cartofi din Belgia).

Scanează codul QR și află cum a ajuns cartoful pandemic la ATI în România!

74 Ferma bio

Agricultura ecologică e pe val în UE

Cele mai recente statistici privind agricultura din Uniunea Europeană confirmă faptul că producţia de alimente ecologice continuă să crească în aproape toate statele membre.

P

otrivit Eurostat, în 2018, suprafaţa totală dedicată producţiei ecologice în UE-27 era de 13 milioane de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 8% din suprafaţa agricolă totală utilizată. Statisticile oficiale arată că suprafaţa alocată culturilor ecologice pe teritoriul blocului comunitar a cres­ cut cu 3,5 milioane de hectare între 2012 şi 2018. Aceasta este echivalent cu o creştere de peste o treime (+37,2%). Cu excepţia Poloniei, toate statele UE au raportat creşteri la acest capitol. Terenul prelucrat după principiile agriculturii ecologice se întindea pe o suprafaţă de 6 milioane de hectare pe întreg teritoriul UE-27 în 2018, iar păşunile şi pajiştile ecologice ­ utilizate în principal pentru păşunatul animalelor - ocupau alte 5,6 milioane de hectare, ponderea cea mai mare fiind înregistrată în Irlanda.

CU UN MILION DE HECTARE MAI MULT ÎN FRANŢA Evoluţia generală a fost determinată de creşterea peste medie a suprafeţelor ecologice din Franţa (+97,3% între 2012 şi 2018, însemnând cu un milion de hectare mai mult) şi Italia (+67,7%, respectiv un plus de 0,8 milioane de hectare).

1-14 februarie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Creşteri semnificative au fost semnalate şi în Spania (+27,9%), Germania (+27,2%) şi Suedia (+27,4%). Cele mai rapide expansiuni în suprafaţa organică în perioada de referinţă au avut loc în Bulgaria şi Croaţia, unde creşterea a fost

CONJUNCTURĂ FAVORABILĂ Conform actualului set de poli­ tici europene şi prognoze de piaţă, este de aşteptat ca extinderea terenurilor ecologice să continue într-un ritm accentuat în următorii zece ani. Până în 2030, această pondere ar putea ajunge la 10% şi chiar mai mult, având în vedere politicile proactive adoptate de autorităţile de la Bruxelles, fără a luat însă în calcul reforma PAC şi ambiţiile prevăzute în Pactul verde european, care avansează un procent de 25%.

de trei ori, adăugând un total de 160.000 de hectare. Din 2012 până în 2018, ponderea suprafeţei organice în suprafaţa agricolă totală utilizată la nivelul Uniunii a crescut de la 5,9% la 8%. Au existat unele state membre în care această pondere a fost mult mai mare, în spe­ cial Austria (24,1%), Estonia (21,0%) şi Suedia (20,3%), dar şi altele în care ponderea suprafeţei organice în suprafaţa agricolă totală utilizată a fost mult sub media UE, cum ar fi Olanda (3,5%), Polonia (3,3%) şi România (2,4%).

SUPRAFEȚE ÎN CONVERSIE Suprafaţa agricolă ecologică este suma dintre suprafaţa aflată în conversie şi suprafaţa certificată. Înainte ca o zonă să poată fi certificată ca „ecologică”, aceasta trebuie să fie supusă unui proces de conversie, care poate dura doi până la trei ani, în funcţie de cultură. Potenţialul producţiei ecologice poate fi indicat şi de suprafaţa aflată în conversie ca procent din suprafaţa agricolă utilizată. Cele mai mari cote de suprafaţă aflate în conversie în 2018, utilizând această măsură, se găseau în Italia (3,6%), Estonia (3,5%) şi Grecia (3,3%).

75

76 Info companii

Pomicultura, o primăvară fără stres

Biostimulatorul Wuxal Ascofol la pomi: stres diminuat și producții de foarte bună calitate.

Aplicați acest fertilizant foliar în livadă și convingeți-vă de eficiența lui!

D

in experiența noastră, biostimu­ latorul Wuxal Ascofol este unul dintre produsele cele mai cău­ tate de către pomicultori, deoarece își găsește foarte bine locul în livezi, mai ales cu aplicare primăvara devreme.

De aceea, prin acest articol ne adresăm fermierilor care își doresc producții si­ gure, cât mai puțin afectate de condițiile meteo, de o calitate cât mai ridicată. Vă oferim câteva indicații de bune practici referitoare la modul cel mai eficient de aplicare a Wuxal Ascofol.

MOMENTELE-CHEIE DE APLICARE Înainte de înflorire, la speciile semințoase ­ perioadă caracte­ rizată adesea prin temperaturi scăzute.

Aplicarea fertilizantului foliar Wuxal Ascofol poate mări rezistența boboci­ lor și a florilor deschise atunci când se înregistrează temperaturi mai scăzute, ajutând la diminuarea stresului provo­ cat de acești factori climatici.

La înflorire. Unele dintre cele mai importante momente în ciclul de producție al pomilor fructiferi sunt po­ le­nizarea­florilor­și­formarea­fructelor.

Acestea coincid cu o perioadă în care

1.

2.

1-14 februarie 2021

un articol realizat de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

vremea ne joacă de foarte multe ori feste, cu variații foarte mari de tem­ peratură, constând fie în temperaturi

scăzute, fie prea ridicate, uneori la intervale scurte de timp. În această perioadă, există posibilitatea ca deca­ lajul termic zi­noapte să fie destul de mare ­ ziua cald, iar noaptea foarte frig.

Dacă în această perioadă polenizarea este parțial sau deloc făcută, fructele vor fi diforme sau nu vor exista deloc și nu vor mai avea aspect comercial. De aceea, pomii fructiferi trebuie „ajutați”,

Info companii 77 iar Wuxal Ascofol, prin conținutul său de alge, aminoacizi, bor și alte micro­ lemente, acționează tocmai în sensul prevenirii eventualelor deficiențe.

După formarea fructelor. Bio­ stimulatorul Wuxal Ascofol inter­ vine benefic în diviziunea celulară a fructelor. În această fenofază, ne interesează ca fructele să dezvolte un număr optim de celule, ceea ce le va crește rezistența la factorii climatici potrivnici. Combinația de alge, amino­ acizi, microlemente (bor, mangan, zinc) din Wuxal Ascofol favorizează o divi­ ziune celulară foarte bună. Substanțele vor direcționa resursele pomilor în această direcție și atunci elongația la nivel celular va fi mai mică, ceea ce face fructele mai rezistente, tocmai ceea ce ne dorim primăvara devreme.

La speciile sâmburoase, după forma­ rea fructelor, aplicarea duce la o uni­ formizare a lăstarilor în plantație.

Accidente climatice Oricând survine un accident climatic pe parcursul perioadei de vegetație, putem susține procesul de refacere al pomilor prin aplicarea Wuxal Ascofol în doză 2,5 l/ ha, în unul sau două tratamente, în funcție de cât de agresiv este accidentul climatic. „Dacă aplicăm fungicidul Flowbrix, pe bază de oxiclorură de cupru, care susține cicatrizarea organelor vătă­ mate, este indicat să aplicăm ulterior Wuxal Ascofol, care ajută la regene­ rare pomilor, stimulând plantele să dea frunze sau lăstari noi”, recomandă

3.

4.

Silviu­ Dumitru, Key Account Manager Kwizda Agro Romania.

APLICAREA FERTILIZANTULUI WUXAL ASCOFOL ÎN FUNCȚIE DE SPECIE • La măr, Wuxal Ascofol se poate aplica înainte de înflorit, pe perioada înfloritului și după înflorit. Sunt nece­ sare minimum două tratamente cu produsul Wuxal Ascofol: conținutul său de alge marine și microlemente ajută la acumularea susbtanțelor nutritive în plantă și, astfel, la formarea unor fructe numeroase și frumoase, cu aspect comercial.

• La cais, cireș și prun, Wuxal Ascofol se aplică după înflorit, pentru a asigura o creștere uniformă. Borul din produs

este implicat în toate procesele ge­ nerative ale plantei și duce procesul de fecundare a florilor și a fructelor la un nivel superior.

Dacă­ avem­ mai­ multe­ specii­ de­ pomi­ în­ livadă, perioada de înflorit va fi una foarte mare. De aceea, subliniem faptul că Wuxal­Ascofol­poate­fi­apli­ cat­ și­pe­floare­deschisă, întrucât nu dăunează florilor sau insectelor utile din livadă. Folosirea combinată a pro­ duselor Wuxal Calcium și Wuxal Ascofol simplifică schema de fertilizare foliară în plantațiile pomicole și maximizează eficiența, ducând la o producție de foarte bună calitate.

DEZVOLTARE ȘI REGENERARE RAPIDĂ ÎN LIVEZI Wuxal­ Ascofol­ ­­ extract­ din­ alge­ marine­și­substanțe­utile­pentru­dez­ voltare­ și­ regenerare­ rapidă­ în­ livezi.­ Și­o­nouă­formulare­în­plus.

Wuxal Ascofol conține o cantitate ridicată de extract de alge marine din specia Ascophyllum nodosum (51% materie proaspătă). Extractul de alge este un compus natural, bogat în poli­ zaharide, aminoacizi (betaină ­ amino­ acidul cu cel mai bun rezultat împotriva stresului la plante ­ și acidul glutamic), vitamine și fitohormoni naturali, care cresc capacitatea de apărare a plan­ telor și contribuie la păstrarea meta­ bolismului în parametri optimi. Dintre fitohormoni amintim citochininele, care stimulează diviziunea celulară, auxinele ­ susțin reducerea stresului oxidativ din celulele plantei și a stresu­ lui termic (seceta), giberelinele, susțin fructificarea și reduc riscul nefe­ cundării.

Prin formularea sa complexă, Wuxal Ascofol contribuie decisiv la dezvolta­ rea optimă a fructelor și la obținerea unor recolte de foarte bună calitate. Începând cu acest an, pe lângă adju­ vanții specifici (agenții de chelatare, anti­evaporare, umectanții, regulatorii de pH, surfactanții și stickerii), Wuxal Ascofol prezintă o formulare îmbu­ nătățită cu tehnologia Xtra Uptake.

Pentru mai multe informații privind fertilizarea foliară, vă invităm să contactați Reprezentanții Kwizda Agro Romania sau să accesați www.kwizda­agro.ro.

78 Legumicultură

Top 5 probleme în ferma de legume

I­am cerut lui Andrei Cocoloş, preşedinte de cooperativă din comuna Cilieni, judeţul Olt, să identifice principalele probleme de care se loveşte direct în activitatea sa legumicolă.

T

ânărul fermier a enumerat cinci dificultăți majore, la care am adus câteva precizări care vizează întreg sectorul.

Accesul la capital. Ar fi ideal ca băncile din România să ofere credite cu dobânzi de maxim 0,5% printr­un parteneriat direct cu fermierii sau prin garanţii guvernamentale.

Verificarea şi limitarea importurilor de legume şi fructe, mai ales din statele non­UE. „Supermarketurile din România solicită certificări pe care importurile din afara Uniunii Europene nu le au! Cerem şi noi drepturi egale cu alţi fermieri europeni, a căror producţie este protejată de către statele membre din care fac parte”, explică tânărul fermier din Olt. Presiune pe marile lanţuri de magazine pentru valorificarea producţiei interne. Încă de la începutul anului trecut, membrii cooperativei din Cilieni au trimis scrisori

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

1.

2.

3.

1-14 februarie 2021

cu oferte către supermarketuri, însă nu au primit răspuns. E drept, multe mari magazine au deja furnizori de pe piaţa locală şi, în acest caz, ne îndreptăm din nou spre guvernanţi, întrebându­i de ce nu iau măsuri clare de sprijin a producătorilor români, de ce nu umblă puţin pe la procentele nepermis de mari ale importurilor şi de ce nu există, nici până la această oră, un sistem naţional de colectare şi distribuire a legumelor şi fructelor din fermele autohtone?!

Noul PNS să fie orientat spre tinerii fermieri şi forme asociative. În mod normal, aceasta este şi strategia declarată a Bruxelles­ului. Dar, ca de obicei, România are libertate destul de mare de decizie atunci când vine vorba de implementarea regulamentelor şi politicilor agricole comunitare. Ori, s­a

4.

văzut că nu luăm, ca stat, cele mai bune hotărâri când vine vorba de interesul naţional. Cert este că grupurile de pro­ ducători, cooperativele agricole şi alte forme asociative recunoscute de MADR vor avea întâietate la fondurile euro­ pene. Şi în acest caz, atenţie, România: tinerii fermieri nu trebuie sprijiniţi doar pe hârtie sau prin vorbe goale în timpul campaniilor electorale!

Pandemia de Covid-19 a închis o întreagă piaţă de desfacere. Mai exact, tot ceea ce înseamnă Horeca.

Foarte mulţi legumicultori îşi vindeau marfa către restaurantele, pensiunile şi hotelurile din zona lor. Închiderea şi limitarea funcţionării acestora a dus la un excedent de producţie care cu greu (sau deloc!) îşi mai găseşte loc pe piaţa locală.

La toate acestea adăugăm lipsa forţei de muncă. Cauzele sunt multe, începând cu educaţia şi terminând cu legile muncii. „Noi plătim ziua de lucru cu 100 de lei, plus 2 mese, apă, sucuri... Şi tot nu avem cu cine lucra”, spune Andrei Cocoloş.

5.

79

ARDEI GRAS

VALAHIA F1

= toleranță ridicată la putregaiul apical = toleranță la virusul mozaic al tutunului

VINETE

MINERVA F1

= plantă viguroasă, bine aerisită = peduncul lung, fără spini

www.hektar.ro

80 Jurnal de fermă

VERDE BUN, LEGUME ECO ÎN SISTEM BIODINAMIC Cu „Verde bun”, brand de renume, Claudiu Ivașcu a dat lovitura pe piața legumicolă din Iași încă de acum 13 ani. Cum și-a dezvoltat afacerea bazată pe agricultura biodinamică?

1-14 februarie 2021

Jurnal de fermă 81

I

nițiată în 2008 după modelul unei ferme ecologice din Franța, aface­ rea în domeniul producerii de legume în sistem ecologic a tânărului fermier Claudiu­ Ivașcu, din comuna Voinești, județul Iași, a crescut pas cu pas. Astăzi beneficiază de o adevărată consacrare a brandului „Verde bun” pe o piață sta­ bilă și cu o cerere tot mai extinsă din partea consumatorilor; aceasta l­a condus către o nouă etapă: obținerea de legume în sistem biodinamic.

BIO ȘI CU LIVRARE LA UȘĂ În perioada 2008­2011, ferma din Voinești a produs legume în sistem ecologic, dar le vindea la prețurile produselor con­ venționale, căci nu erau prea multe firme care să certifice activitatea ecologică.

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

„Încă de atunci prioritățile noastre erau acelea de a produce cât mai sănătos, inclusiv pentru propria familie și de a aplica întru totul modelul francez.

Aceasta însemna să obținem legumele ecologice, dar să le și transportăm la ușa beneficiarilor. În acea perioadă, populația nu se arăta atât de intere­ sată să aleagă produse ecologice sau să caute a se alimenta cât mai sănătos.

Ne preferau în primul rând pentru că le aduceam legumele acasă”, își amin­ tește Claudiu Ivașcu. În 2016, după trei ani de ... ››› 82

În­zona­noastră­am­fost,­cumva,­ pionieri­ai­livrării­la­domiciliu­a­ legumelor­incluse­în­„Coșul­Verde­ bun”­și,­de­fapt,­această­practică­a­ reprezentat­marele­atu­al­ dezvoltării­noastre CLAUDIU IVAȘCU

Legumicultor din jud. Iași

82 Jurnal de fermă

››› 81 ...conversie, au obținut certifica­ rea ca producători de legume ecologice.

10 SOLARII LA CASA PĂRINTEASCĂ Legumicultorul deține zece sola­ rii în grădina părinților și, chiar dacă aceștia îl veghează doar din Înalt, a păstrat intactă întreaga gospodărie. „Nu am dărâmat casa părintească și nu am vândut nimic din ceea ce a rămas după plecarea lor în veșnicie și cred că Dumnezeu mă răsplătește. Îmi petrec foarte mult timp muncind aici și, dacă mă gândesc bine, aici mi­au venit cele mai bune idei. Există o energie a locului și a amintirilor din această gospodărie care îmi dă putere și dorința de a face bine oamenilor, producând alimente sănătoase”, mărturisește fermierul.

CULTIVĂ APROAPE TOT ANUL Fiind absolvent de studii horticole, a știut să facă un calendar de producție:

CUM A MOMIT VIERMII SÂRMĂ? În 2020, a avut mari probleme cu atacul viermilor sârmă: „Ca metodă de combatere am folosit capcanele din cartofi, care a presupus să am­ plasăm în sol cartofi tăiați în două.

Viermii erau atrași de miros și, la o zi ­ două, luăm capcanele cu tot cu viermii sârmă”, spunea Claudiu Ivașcu.

1-14 februarie 2021

„primăvara, am produs salată, spanac, măcriș, ceapă verde, usturoi verde.

Am continuat, inclusiv în câmp, cu producerea de ardei, roșii, morcov, sfeclă roșie, cartofi, ș.a.m.d. Toamna, reluăm producția din spațiile protejate, respectiv spanac, salată roșie, ceapă verde, usturoi, etc. Am păstrat acest calendar de producție, încercând o diversificare a gamei de legume și o adaptare cât mai completă la cerințele pieței”, spunea ieșeanul.

ce va conferi o rezistență mai bună în lupta cu bolile. Iar la final vom obține legume cu microelemente superioare calitativ, nefiind stropite și forțate”, explica tânărul.

Claudiu Ivașcu prepară și folosește îngrăşăminte organice: „Dacă utilizăm substanțe toxice, nu vom avea în pă­ mânt sau la suprafața solului nici fur­ nică, nici buburuză, ci doar un produs de îngurgitat, care poate deveni dușman al corpului uman și chiar sursă de boli”.

LUPTA CU BOLILE ȘI DĂUNĂTORII Cea mai mare provocare o repre­ zintă lupta cu bolile și cu dăunătorii. „Cea mai mare bătaie de cap este să salvăm producțiile de atacurile de dăunători și de agenți patogeni, în condițiile în care nu tratăm cu nicio substanță chimică.

Soluțiile tehnologice la care apelăm sunt efectuarea atentă a prașilei manuale, culegerea manuală a gândacilor de pe cartofi, plivirea buruienilor la timp, fără erbicidare”, spune Claudiu Ivașcu.

CLIENTUL DICTEAZĂ STRUCTURA DE PRODUCȚIE În timp, producerea așa­numitelor „legume rare” a reprezentat o constan­ tă a activității la ferma „Verde bun”, în pachetele cu ofertă fixă livrată săptămânal regăsindu­se și aceste produse, alături de legumele comune. „Structura producției noastre e stabilită de către consumatori. Acesta este tot un element preluat de la mo­ delul francez, adoptat în urmă cu 13 ani.

Discutăm cu beneficiarii și analizăm colaborarea noastră din anul prece­ dent, notând și acele comenzi de culturi noi de care au nevoie partenerii. Avem stabilit un număr limită de beneficiari, pe care îl modificăm foarte puțin de la un an la altul. Noi știm pentru cine și ce să producem. Nu ne interesează să mărim colosal numărul beneficiarilor, atât timp cât nu extindem suprafața ori numărul de solarii”, adaugă fermierul.

STROPIRI CU MACERATE Împotriva bolilor, folosește anu­ mite macerate: „le producem pe bază de urzici, usturoi verde, coada calului, pelin, ardei iute și au o eficiență de peste 60% în combaterea bolilor, ceea ce pe noi ne mulțumește. De exemplu, maceratele de urzică și de pelin au și rol de fertilizant, care ajută la creșterea și întărirea vigurozității plantelor, ceea

Jurnal de fermă 83 Grădină amenajată de Claudiu Ivașcu în Valea Lupului, Iași

DE LA MANGOLD, LA VARZA KALE Claudiu Ivașcu a urmărit să producă ceea ce nu prea găsim în piață, respec­ tiv rucola, măcriș, mangold, varza kale, etc., îndeosebi pentru oamenii care urmează anumite diete sau care au nevoie de sucuri pentru anumite tra­ tamente. „Deocamdată, ne consolidăm pe acest nivel și încercăm să intro­ ducem în proporție maximă ideea de natural, pentru protecția plantelor ne­ folosind nici măcar acele produse cer­ tificate ecologic, care sunt pe bază de diferite uleiuri”, spunea legumicultorul.

Cu aceeași dorință de a produce cât mai natural și într­un mod prietenos cu natura, ieșeanul a ales atent sur­ sa de apă: în urma analizelor apei din pânza freatică și a apei furnizate prin sistemul public de aprovizionare, a ales cea de­a doua variantă, aceasta fiind controlată și mult mai sigură.

RECOLTĂ ÎN FUNCȚIE DE FAZELE LUNII În cadrul fermei „Verde bun” s­a tre­ cut și la legumicultura biodinamică. „Aceasta presupune aplicarea unor măsuri și principii care să susțină dezvoltarea naturală a vieţii solului şi însănătoșirea fermei, restructurând­o ca organism unitar cu scopul amelioră­ rii condițiilor vitale ale plantelor. De asemenea, sunt esențiale fazele lunii. „Ținem seama de momentul când urcă sau când coboară: când luna coboară,

MĂSURILE ECOLOGICE Printre măsurile ecologice recomandate de ferma „Verde bun” se numără: • acoperirea solului cu îngrăşă­ minte organice; • aplicarea de îngrășământ verde și folosirea compostului; • diversificarea amplă a legumi­ noaselor; • în câmp ­ crearea perdelelor de protecţie și împăduriri. noi putem recolta legumele produse sub pământ, cum ar fi sfecla, morcovul, ceapa, etc. Atunci când luna urcă, vom recolta roșiile, ardeii și toate cele cres­ cute deasupra pământului (...) Dacă ne limităm doar la acțiunile manuale și la produse naturale de îndepărtare a dăunătorilor și de prevenire a îm­ bolnăvirilor, vom continua să vedem cum, de exemplu, buburuza mănâncă păduchele și broaștele își văd de viața lor, oferindu­ne indicatori clari de producție ecologică”, se destăinuia Claudiu Ivașcu.

PEISAGISTICA, PRIMA IUBIRE Apropierea tot mai accentuată a oamenilor de natură l­a determinat pe horticultorul Claudiu Ivașcu să dezvolte intens și activitățile de prestări servicii în domeniul peisagistic sub brandul

„Belle jardin” Iași, respectiv proiectare, amenajare și întreținere de grădini, parcuri și alte spații verzi. „Am absolvit facultatea în anul 2000 și, încă din 2001 am desfășurat asemenea activități, apoi trecând la producerea de legume ecologice. Văzând cât de interesați au devenit oamenii să se alimenteze și să trăiască sănătos și în armonie cu na­ tura, am decis să îmi pun la dispoziție cunoștințele științifice și tehnice”, mărturisea Claudiu Ivașcu. „Belle jardin”, brandul promovat în peisagistică de Claudiu Ivașcu, a de­ venit binecunoscut, având colaborări pe lucrări mari, respectiv grădini de peste 500­1000 mp, parcuri, începând din județele Suceava, Botoșani și până în Galați și Vrancea. Proiectează, ame­ najează, asigurând inclusiv materialul de plantat sau de semănat, precum și mentenanța, ce presupune și punerea la dispoziție a sistemelor de irigat.

PROIECT DE SUFLET Ambele activități sunt încadrate în categoria afacerilor de familie, horti­ cultorului ieșean fiindu­i aproape zi de zi doar soția și doi angajați, din sat.

Unul dintre proiectele de suflet pe care Claudiu Ivașcu l­ar dori împlinit în anul 2021 este acela de a primi în vizită la ferma sa cât mai mulți copii și tineri, pe care să îi ajute să descopere tainele producerii legumelor, în sistem ecolo­ gic și biodinamic.

84 Pomicultură

7 greşeli frecvente la stropirile de iarnă

Tratamentele de iarnă în plantațiile pomicole sunt menite a păstra starea fitosanitară optimă a pomilor pentru un start bun în vegetație primăvara. Ce greșeli trebuie evitate?

CE PRACTICI TREBUIE EVITATE? Aplicarea tratamentelor în con­ diţii meteorologice improprii: pe timp ploios, cu ninsoare, cu ceaţă, cu vânt puternic sau pe scoarţa pomilor acoperită de gheaţă, zăpadă sau chiciură;

1.

1-14 februarie 2021

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

MIC TRATAT DE ÎNGRIJIRE A POMILOR IARNA • Atunci când pământul nu este îngheţat, la baza pomilor se poate aplica un strat de îngrășământ.

• Pentru a proteja plantaţia de gerurile iernii, baza pomilor fructi­ feri se muşuroieşte cu zăpadă, cu pământ sau cu resturi vegetale: fân, paie, tulpini de floarea­soarelui, co­ ceni de porumb. În plus, trunchiuri­ le copacilor se pot înveli în pânză de sac, cu alte materiale protectoare sau chiar se văruiesc, distrugând eventualii dăunători adăpostiţi în crăpăturile din scoarța pomului.

Ce­ alte­ lucrări­ puteți­ face­ primăvara­ foarte­ devreme,­ dar­ şi­ în­ ferestrele­ iernii­ din­ lunile­ ianuarie­februarie,­ citiți­pe­www.­ revista­ferma.ro­­ scanând­codul­QR!

2.

Realizarea stropirilor la tem­ peraturi mici, sub 5 grade Cel­ sius, care să ducă la îngheţarea soluţiei de lucru; Nerespectarea concentraţiilor substanţelor active utilizate; Folosirea necorespunzătoare a echipamentului de protecție; Nerespectarea normelor de mediu; Pulverizarea incorectă a soluţiei de stropit; aceasta trebuie apli­ cată cât mai fin şi uniform pe toată suprafaţa trunchiului şi a ramurilor, începând din interiorul coroanei spre exterior şi de la partea superioară a coroanei spre baza pomului; Neefectuarea lucrărilor de igienă culturală înainte de aplicarea tratamentelor (îndepărtarea ramurilor afectate, a scoarţei îmbătrânite, a muşchilor şi lichenilor, ce pot adăposti insecte, larve şi ouă).

3.

4.

5.

6.

7.

Sursa foto: www.canva.com

S

tropirile de iarnă constau în apli­ carea unui fungicid, urmat de un ulei horticol, pentru reducerea rezervei biologice a anumitor agenți patogeni (bacterii, ciuperci), dar şi pen­ tru distrugerea formelor hibernante ale insectelor dăunătoare (păduchii ţestoşi, păduchii lânoşi şi, în special, larvele păduchilor de San Jose). În cazul speciilor de sâmburoase, boli precum monilioza, ciuruiri sau băşicări ale frunzelor pot fi ţinute sub control prin aplicarea corespunzătoare a tratamentelor fitosanitare de iarnă.

Experienţa arată că e de preferat ca tratamentele să fie efectuate în peri­ oada februarie­martie și după tăieri.

Pomicultură 85 STROPIREA “ALBASTRĂ” Primul tratament în starea de repaus vegetativ se poate face la sfârşitul iernii, cu zeamă­ bordeleză, fungicid de con­ tact pe bază de cupru, ce se pulverizează pe toată suprafaţa pomului. Astfel, co­ pacul va căpăta o culoare albăstruie, soluţia acţionând ca un scut, fiind şi un antidot împotriva dăunătorilor.

După maximum trei săptămâni se poate reveni cu un ulei­horticol (insecti­

cid cu formulare ulei, destinat în princi­ pal combaterii păduchelui de San Jose în stadiul de iernare, dar şi a altor insecte şi acarieni). Se poate aplica Mospilan Oil (acetamiprid 200g/kg+ulei vegetal).

De asemenea, mulţi dintre fermieri aleg să aplice produsul Nissorun 10 WP, acaricid cu efect ovicid, pentru com­ baterea ouălor de acarieni (păianjeni). În agricultura ecologică combaterea dăunătorilor se poate realiza cu Ovipron

Top, un insecticid pe bază de ulei de parafină (în doză de 250 ml pentru 10 litri de apă).

DE REŢINUT! Substanțele­ cuprice­ nu­ trebuie­ amestecate­ cu­ cele­ pe­ bază­ de­ ulei­ horticol:­ după­ prima­ stropire­ albastră­ (cu­ zeamă­ bordeleză­ sau­ alt­ insecticid­ din­ aceeași­ catego­ rie),­ următorul­ tratament­ nu­ trebuie­ aplicat­ mai­ devreme­ de­ cel­ puțin­ o­ săptămână.

CITIȚI ÎN NUMĂRUL VIITOR AL REVISTEI FERMA: REPORTAJ ÎN BAZINUL POMICOL RĂDĂȘENI Zona Fălticeni­Rădășeni, județul Suceava, reprezintă un binecunos­ cut și străvechi bazin pomicol, res­ cunoscut încă din secolul al XV­lea.

Din anul 1957, aici funcționează Sta­ ţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Fălticeni. În anul 1989, dintre cele 850 de hectare ale unității, 650 ha erau plan­ tații pomicole, aici fiind creați mii de hibrizi de măr, fiind selectate zeci de „elite“, un număr însemnat de portal­

toi la măr, păr, vişin și fiind omologate două soiuri de măr, respectiv soiurile „Rădășeni” și „Fălticeni”.

După Revoluție pomicultura a cu­ noscut un regres considerabil, pe fondul lipsei cunoștințelor de specia­ litate pentru a gestiona în mod profi­ tabil bunurile de pe terenurile retro­ cedate și al dificultăților economice ale proprietarilor de livezi, precum și ca urmare a exodului înspre Occident al forței de muncă autohtone.

În privința livezilor private, din feri­ cire, unii dintre cei plecați s­au întors pe plaiurile natale, încărunțiți și sătui de dezamăgirile visului occidental, dar gata de a o lua de la capăt sau de unde rămăseseră, aici, acasă. Printre aceștia se numără și pomicultorul Vasile­ Constantin, a cărui poveste v­o relatăm pe larg în numărul viitor al revistei Ferma.

(PETRONELA­COTEA­MIHAI)

86 Utilaje agricole

MONARCH

Primul tractor electric produs în serie

Sută la sută electric şi opțional autonom (fără şofer).

Acesta este Monarch - primul tractor inteligent din lume care intră în producția de serie.

Când va fi disponibil pe piață?

D

otat cu tehnologii inteligente şi proiectat pentru a crește pro­ ductivitatea și a maximiza ran­ damentul activităţilor din fermă, în acelaşi timp cu eliminarea emisiilor de carbon, tractorul produs de către firma americană Monarch este integrat într­o singură platformă.

TRADIȚIONAL VS. ELECTRIC Agricultura este una dintre "indus­ triile" poluatoare, atât prin maşinile şi instalaţiile mecanice, cât şi prin rezidu­ urile zootehnice rezultate. Tractoarele "tradiționale", dotate cu motoare die­ sel, produc de circa 10­20 de ori mai multe emisii decât o mașină obișnuită. În ultimii zece ani, numeroşi pro­ ducători au prezentat diverse proto­ tipuri de tractoare electrice. Aceste variante constructive au, în general, o autonomie redusă şi un randament relativ scăzut în raport cu activităţile şi operaţiile mecanice necesare a fi efectuate în fermele agricole. Monarch este unul dintre primele tractoare "full" electric care va intra anul acesta în producţia de serie.

1-14 februarie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

MONARCH ECONOMISEȘTE CEL PUȚIN 45 DOLARI/ZI Timpul de funcționare oferit de o încărcare completă a bateriilor este de 10 ore sau chiar mai mult.

Garanţia oferită pentru baterie este de 10 ani şi un ciclu complet de încărcare durează aproximativ patru până la cinci ore, la o tensi­ une de 220V. Constructorul ame­ rican a dezvoltat tractorul electric cu obiectivul de a avea peste 20 de ani de viață continuă.

Testele efectuate în cadrul unor ferme legumicole arată că utilizarea tractorului electric Monarch poate aduce economii medii de aproximativ 45 de dolari pe zi numai cu combustibilul.

UTILAJ 3 ÎN 1: TRACTOR, ATV ŞI GENERATOR ELECTRIC Deşi a fost criticat pentru designul mai puţin "aerodinamic", tractorul elec­ tric compact Monarch poate avea triplă utilizare 1. Tractor; 2. Pentru operaţiuni agricole ca vehi­ cul de teren (offroad) (ATV ­ „All Terrain Vehicle”) cu o capacitate mare de transport; 3. Dar are şi capacitatea de a funcțio­ na ca un generator puternic pentru sudură sau diverse scule electrice, direct în teren.

40-70 DE CAI PUTERE ȘI 1000 KG CAPACITATE DE RIDICARE Transmisia electrică a tractorului poate furniza o putere continuă şi cons­ tantă de 40 CP (30 kW), precum și o pu­ tere maximă (de scurtă durată), de până la 70 CP (55kW). Nu a fost anunțată nicio cifră specifică a cuplului, dar Monarch apreciază că acesta este dublu față de un tractor convențional din aceeași clasă de putere şi dimensiuni.

Tractorul electric are o ... ››› 88

Utilaje agricole

87

88 Utilaje agricole

››› 86 ... capacitate de ridicare prin sistemul de prindere în trei punc­ te, spate, de aproape 1000 kg (2.200 pounds). Pompa hidraulică asigură un debit de 54,5 litri/minut. Tracțiunea integrală este opțională.

MIC ȘI PRACTIC ÎN PODGORII Amprenta mică la sol îi permite tractorului electric "să navigheze" cu uşurinţă şi fără probleme în podgorii, livezi și alte culturi. De asemenea, uti­ lizarea tractoarelor electrice este re­ comandată în special în cadrul fermelor organice, pentru a înlocui tractoarele diesel, deoarece nu au emisii de gaze/ particule care să polueze produsele.

CU SAU FĂRĂ ŞOFER Utilizând tehnologii hardware și software care îi conferă autonomie, tractorul Monarch poate funcționa cu sau fără șofer. Astfel, tractorul poate efectua sarcini pre­programate fără șofer cu ajutorul unor funcții de

automatizare interactivă și a altor ope­ rațiuni opționale. În modurile "Gesture" şi "Shadow" tractorul poate să urmă­ rească un alt lucrător/tractor care execută anumite operaţiuni.

Pentru a preveni accidentele şi/ sau eventuale coliziuni, atunci când se află în oricare dintre aceste moduri de lucru fără operator, tractorul utilizează camere video (cu supraveghere 360°), precum şi un sistem de siguranță pentru priza de putere (PTO).

Cu ajutorul sistemelor video şi de siguranţă, tractorul Monarch poate lucra atât în timpul zilei, cât şi noaptea. ÎNVĂȚARE AUTOMATĂ Tractorul Monarch dispune de instrumente inteligente pentru a colec­ ta mai multe date predictive şi pentru a implementa practici durabile pentru o serie întreagă de operaţii executate în ferme. De asemenea, capacitățile de învățare automată (machine­learning) îi permit să colecteze și să analizeze

ÎN CURÂND VA AJUNGE ÎN FERME. CÂT VA COSTA? Monarch a primit premiul „Trac­ torul anului 2020” în cadrul premiilor AgTech Breakthrough şi a fost inclus în „Top 10 cele mai bune produse noi” la World Ag Expo 2020.

Oficial, tractorul Monarch are un preț de pornire de 50.000 de dolari (cca. 41.200 euro) şi compania susţine că are deja câteva sute de fermieri clienţi preliminari. Tractorul electric

1-14 februarie 2021

va fi produs în unitatea din Livermore (California, SUA) şi poate fi deja rezer­ vat şi comandat prin depunerea unui depozit de 500 de dolari. Livrarea primelor unităţi va începe în toamna anului 2021. Scanează codul QR și vizionează clipul video cu primul tractor elec­ tric intrat în producția de serie!

date despre culturile şi câmpul în care lucrează, inclusiv asupra stării de sănătate a culturilor. Producătorii Monarch apreciază că acest tractor "deschide o nouă etapă în trans­ formarea digitală a agriculturii, cu tehnologie, inteligență și caracteristici de siguranță fără precedent”.

Algoritmii după care acest tractor funcţionează utilizează "învăţarea pro­ fundă" (Deep Learning) şi poate colecta și analiza peste 240 Gb de date în fiecare zi în care "operează" pe teren. Sistemul inteligent al tractorului poate funcționa împreună cu actuale implemente şi uti­ laje, precum și cu următoarele generații de instrumente inteligente.

TE ȚINE MEREU CONECTAT! Informaţiile oferite de senzori și ima­ gistica colectată în timpul funcţionării sunt procesate pentru a furniza date critice care pot fi utilizate atât pentru ajustări în timp real ale operaţiunilor efectuate, cât şi pentru analize pe termen lung asupra stării de sănătate a câmpului şi culturilor, estimări ale randamentului și ale diferitelor etape de creștere şi altele. Informaţiile sunt stocate în "Monarch cloud" şi pot fi utilizate ulterior.

Utilizatorii pot conecta tractorul la smartphone/telefonul mobil sau un alt dispozitiv personal (tabletă, laptop, etc) pentru a primi alerte și actualizări ale vehiculului, precum și informaţii privind condițiile meteorologice din zonă și rapoarte detaliate de operare și colectare a datelor.

Utilaje agricole

89

90 Utilaje agricole

Poettinger aniversează 150 de ani

„Onorați trecutul ­ fiți viitorul” este sloganul sub care compania austriacă de tehnologie agricolă Poettinger își sărbătorește povestea de succes în cei 150 de ani de la înființare. comunicat de presă

NHR AGROPARTNERS SRL mai multe pe această temă www.nhr.ro

A

facerea care a început într­ un mic atelier din localitatea Grieskirchen, Austria, s­a trans­ format într­un producător de utilaje agricole de renume la nivel internațional. ÎNCĂ DIN 1871 SE PREVEDEA SUCCESUL Totul a început la un festival, unde Franz Pöttinger, un ceasornicar din secolul al XIX­lea inovator și cu viziune spre viitor, a prezentat teoria conform căreia precizia unui ceas ar putea fi aplicată și mașinilor pentru a facilita

munca grea a fermierilor. Acest lucru a marcat apariția mașinii de tocat furaje. Și pentru aceasta, el a primit Medalia de Argint la Linz Festival (Austria) în 1871. Acest lucru s­a petrecut acum 150 de ani, în același an în care compania Poettinger a fost fondată. De atunci Pöttinger a servit cu succes industria tehnologiei agricole. În plus, față de mașina de tocat fu­ raje, compania a produs prese și sorta­ toare de fructe, mașini de recoltat siloz și furaje, tocătoare de resturi vegetale și mașini de recoltat cartofii.

A REVOLUȚIONAT TEHNOLOGIA DE ÎNTREȚINERE A PAJIȘTILOR În anii 1950, una dintre cele mai vândute mașini a fost un încărcător pentru fân, paie, iarbă și frunze de sfe­ clă. Câțiva ani mai târziu, grebla trans­ portatoare a revoluționat agricultura pajiștilor. Acest lucru a deschis calea către „gama de produse ecologice”. În urma dezvoltării continue, încărcă­ torul pentru fân a devenit în scurt timp precursorul remorcii cu autoîncărcare.

Pöttinger a fost de atunci liderul pieței mondiale pe acest segment.

Achiziționarea, în 1975, a unei fa­ brici de pluguri din regiunea Bavaria (Germania) a deschis ușa pentru Poettinger de a intra pe piața utilajelor de lucrări ale solului. Grapele cu discuri, cultivatoarele și plugurile au fost apoi adăugate la gama de produse. Al treilea domeniu cheie de competență adus în portofoliul companiei a fost tehnologia semănătorilor. Compania a intrat cu succes pe această piață în 2001 prin preluarea fabricii Rabe din Bernburg (Germania).

STEAGURILE PÖTTINGER SUNT RIDICATE ÎN TOATĂ LUMEA După primele expoziții la târgurile din Austria și țările vecine, succesul in­ ternațional a început în 1999, odată cu înființarea primei filiale de vânzări din

1-14 februarie 2021

Utilaje agricole

91

modul în care Gregor Dietachmayr, purtătorul de cuvânt al echipei de ma­ nagement, prezintă strategia compa­ niei pentru viitor.

Comitetul de conducere al Poettinger (de la stg. la dr.): Jörg Lechner, Dr. Markus Baldinger, Gregor Dietachmayr, Wolfgang Moser, Herbert Wagner Franța. Alte 14 filiale din Europa, SUA și Asia au urmat, cea mai recentă realiza­ re fiind deschiderea filialei din Polonia în 2020.

ONORAȚI TRECUTUL - FIȚI VIITORUL Pöttinger a fost întotdeauna alături de fermieri. Evenimentele recente, în special, au arătat cât de important este ca toată lumea să aibă o cantitate

suficientă de alimente de înaltă cali­ tate. "La Pöttinger lucrăm pentru suc­ cesul clienților noștri de mai bine de 150 de ani. Ca și companie de familie, Pöttinger își asumă responsabilitatea pentru generațiile viitoare și pentru mediu. Este datoria noastră să dez­ voltăm tehnologia agricolă care să per­ mită și să promoveze toate aspectele legate de agricultură și în viitor ", este

NHR AGROPARTNERS, DEALER ÎN ROMÂNIA Utilajele agricole Poettinger sunt comercializate în România de către NHR Agropartners, importator de uti­ laje agricole de înaltă calitate. În pre­ zent, NHR Agropartners deţine o reţea de 13 filiale care oferă o gamă complexă de produse şi servicii: vânzare de utila­ je agricole şi piese de schimb, ateliere de reparaţii şi echipe mobile de inter­ venţii, mai mult de 230 de angajați şi în portofoliu mărci de top distribuite ex­ clusiv, cum ar fi Deutz­Fahr, JCB, Hardi, Bogballe, Sfoggia, Einboeck, pentru a numi doar câteva dintre acestea. În activitatea NHR Agropartners pi­ lonii de bază îi reprezintă stabilitatea şi sustenabilitatea, respectul faţă de client, încrederea în relaţiile construite, seriozitate şi, cu certitudine, perspec­ tiva în viitor.

Crezi că suntem

SCUMPI?

Te provoc să vezi în timp cât plătești pentru

IEFTIN!

S.C. ZETOR TRACTOR S.R.L. | Nădlac, jud. Arad, str. Cartierul Nou, nr. 19 tel: 0728.697.007 | e-mail.: office@zetor.ro | www.zetor.ro

92 Utilaje agricole

Tractorul Valtra Seria A, un erou al muncii Agil, facil în exploatare și puternic (deşi mic), având formă compactă, un tractor din seria A este fiabil şi ușor de utilizat pentru oricare dintre muncile zilnice ale unei ferme.

A

working hero (în traducere, un erou al muncii) este sloganul prin care cei de la Valtra îşi pre­ zintă seria A. Producătorul finlandez și­a pro­ pus să răspundă întocmai nevoilor și dorințelor fermierilor, iar caracteristi­ cile ultimelor modele din seria A îi con­ firmă reușita. „Știm cele trei așteptări pe care clienții noștri le au atunci când aleg Valtra: să fie fiabil, în fiecare zi, an după an; să fie ușor de utilizat și să aibă cele mai mici costuri totale de exploatare”, spun reprezentanții Valtra în prezentarea tractoarelor din această serie.

AGILITATE ȘI PUTERE ÎNTR-O FORMĂ COMPACTĂ Tractoarele Valtra seria A sunt răspunsul perfect și pentru cerințele pieței din România, unde tot mai mulți fermieri mici și medii își înnoiesc parcul auto, motiv pentru care își

1-14 februarie 2021

un articol realizat de

MEWI

mai multe pe această temă www.mewi.ro

doresc tractoare de puteri mai mici, care să poată efectua muncile de bază din fermele lor, însă echipate cu tehnologie modernă. Modelele seriei au puteri cuprinse între 75 şi 130 CP, reunind multe dintre caracteristicile fraților mai mari, din seria N și T, într­o formă mult mai compactă.

Grație dotărilor sale, precum șasiul inteligent, transmisia robustă sau cabina spațioasă, utilizatorul unui tractor din seria Valtra Seria A nu va mai munci „din greu”, ci mai inteligent.

SIGURANȚA MUNCII BINE FĂCUTE, ZI DE ZI, AN DUPĂ AN Componentele cheie ale tractorului

sunt produse în fabricile Valtra. „Știm că dacă vrem ca un lucru să fie bine făcut, cel mai bine e să îl facem chiar noi”, spun reprezentanții Valtra.

Fiind cunoscute pentru fiabilitatea, durabilitatea și economia de combus­ tibil, motoarele AGCO Power de 3,3 litri și de 4,4 litri sunt și silențioase, oferind în același timp cuplu ridicat (max. 312 Nm la 1500 rpm) într­o gamă largă de trepte de viteză. Grație caracteristici­ lor imbatabile ale motorului Valtra, Seria A este simplu de condus și ușor de manevrat.

Modelele de 75, 85 şi 95 CP dispun de motor în 3 cilindri, iar cele de 100, 110, 120 şi 130 CP sunt prevăzute cu motoare noi, compacte, în 4 cilindri.

FUNCȚII AUTOMATE, EXPLOATARE FACILĂ Pentru Seria A sunt disponibile două transmisii: cutia de viteze mecanică 12/12 trepte este disponibilă pentru

Utilaje agricole toate modelele; modelele A104 și A114 HiTech4 oferă opțional 16+16R trepte.

Noile modele HiTech 4 sunt concepute pentru o exploatare facilă, fără efort, și implică utilizarea minimă a pedalei de ambreiaj. Transmisia este acțio­ nată prin intermediul comutatoarelor poziționate pe maneta GripControl.

Gama de funcții automate și pre­pro­ gramabile permit operatorului să­și

concentreze atenția mai mult asupra utilajului atașat și împrejurimilor.

ALTE CARACTERISTICI DE TOP Funcțiile încărcătorului frontal pot fi utilizate cu o şi mai mare precizie grație noilor comenzi electronice ­ noul joystick, amortizorul de șoc SoftDrive și prinderea hidraulică a accesoriilor încărcătorului.

APRECIAT DE FERMIERI, PREMIAT DE EXPERȚI Seria A s­a bucurat, în ultimii ani, de recunoaștere şi apreciere internațională, fiindu­i decernate numeroase premii, precum „Tractorul anului” în 2017 și 2019, iar în 2018 a câștigat premiul Reddot Award.

„Numărul de premii câștigate de tractoarele Valtra din a 4­a generație este într­adevăr uimitor. Au fost apreciate atât de juriile din cadrul diverselor competiții, cât și de fermieri, pentru construcția lor și mai ales pentru ușurința lor în utilizare. Acest succes este rezultatul colaborării strânse și continue dintre producător și clienți”, a declarat George Tănase, brand manager Valtra ­ MEWI.

În plus, este disponibilă opțiunea 32 + 32R, cu un reductor suplimentar, care permite viteze de deplasare mai mici de 100 m/h la o turație a motorului de 1.400 rpm.

Caracteristicile tehnice pentru cele şapte modele ale seriei, de la 70 CP (Valtra A 74) la 130 CP (Valtra A 134) sunt disponibile pe site­ul www.mewi.ro.

CEA MAI BUNĂ VIZIBILITATE DE PE PIAȚĂ În cabină, calitatea este evidentă în fiecare detaliu, de la construcția pre­ cisă a cadrelor, la bordul modern, cu afișaje analogice și digitale, iar capota înclinată oferă cea mai bună vizibilitate de pe piață. Nivelul scăzut al zgomotu­ lui, de doar 75dB, contribuie la crearea confortului în interior.

Grație sistemului modular de pro­ iectare și sutelor de caracteristici și dotări opționale, Valtra seria A poate fi complet adaptată nevoilor unice ale fiecărui client. Mai mult, tractorul poate fi personalizat (culoare specială, caracteristici unice etc.) în studioul Valtra Unlimited.

93

94 Utilaje agricole - ghidul cumpărătorului

Cum alegi cel mai bun tractor de mică putere?

Stabilește bugetul şi identifică lucrările pe care le vei efectua - asta te va ajuta să restrângi oferta în căutarea tractorului (de mică putere) perfect pentru ferma sau gospodăria ta.

"V

iaţa la ţară" poate fi mai efi­ cientă şi mai uşoară atunci când ai un "ajutor" de câți­ va zeci de cai putere. Deşi au forță şi gabarit redus, tractoarele mici sunt ideale pentru gospodării şi ferme mici şi pot ajuta la efectuarea multor lucrări curente.

Pentru majoritatea oamenilor, pri­ mul lor tractor reprezintă o investiţie mare, iar mulţi fermieri începători au un buget restrâns. Dacă aveţi o mică fermă sau o fermă "de hobby", alegerea şi cumpărarea unui tractor poate fi şi o alegere dificilă.

Indiferent de brandul şi caracteris­ ticile tehnice dorite, de multe ori există opţiunea cumpărării unui tractor nou sau folosit. În seria de articole care ur­ mează, vă ajutăm să găsiţi răspunsuri la o parte dintre întrebările fireşti pe care le are orice cumpărător de tractoare de mică putere.

CARE ESTE CEL MAI BUN TRACTOR MIC? Căutarea şi găsirea "celui mai bun/ potrivit" tractor este dificilă, mai ales în condiţiile în care piaţa oferă o gamă foarte diversă de tractoare de mică

1-14 februarie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

putere. Dar răspunsul la această între­ bare depinde (aproape) în totalitate de modul de utilizare a viitorului tractor şi de bugetul alocat investiţiei.

SFAT: Important este ca activităţile efectuate cu tractorul să ne uşureze munca, iar întreţinerea curentă să nu ne dea prea multe bătăi de cap.

Aplicaţiile curente ale unui tractor de mică putere sunt diverse: întreţinerea drumurilor/aleilor, îndepărtarea zăpezii, cosit/tuns (gazon, spaţii verzi, etc.), întreţinerea păşunilor, prelucrarea solului, lucrări de întreţinere livezi, sere şi solarii, transportul materialelor, etc.

4 CRITERII PENTRU ALEGEREA MODELULUI POTRIVIT Puterea tractorului Suprafaţa pe care veţi lucra, tipul lucrărilor, precum şi timpul în care doriţi să efectuaţi operaţiunile respective sunt factori determinanţi în alegerea

1.

tractorului. Necesarul de putere şi tim­ pul de utilizare sunt în strânsă legătură cu aplicaţiile zilnice pe care doriți să le realizați cu tractorul respectiv.

Atunci când apreciaţi şi stabiliţi puterea viitorului tractor de achiziţio­ nat, aveți grijă să nu subestimați volu­ mul de muncă necesar. Nevoile ime­ diate sunt binecunoscute, dar va trebui să previzionaţi şi gestionarea viitoa­ relor activităţi şi implemente pe care le veţi utiliza.

Gabaritul redus al tractoarelor de mică putere permit acestora accesul în spaţii înguste. Totuşi, spaţiul dis­ ponibil pentru depozitarea tractorului şi a implementelor, dar mai ales căile de acces, porţi şi uşi, precum şi înălţimea spaţiilor în care veţi intra şi lucra cu tractorul sunt factori de care trebuie să ţineţi seama.

SFAT: Apreciaţi corect necesarul de putere şi includeţi o rezervă suplimentară de 10-20%.

Caracteristicile şi configurația tehnică Alegerea caracteristicilor şi a con­ figuraţiei tehnice ale tractorului, care să permită ataşarea şi lucrul cu imple­ mentele potrivite, vă vor ușura ... ››› 96

2.

Utilaje agricole

95

96 Utilaje agricole AVANTAJELE TRACTOARELOR MICI: • sunt versatile şi mai ușor de manevrat comparativ cu tractoa­ rele compacte; • oferă o putere semnificativă atunci când sunt echipate cu instrumentele şi implementele potrivite; • dimensiunea redusă ­ cu cât trac­ torul este mai mic, cu atât este mai ușor de manevrat în timpul lucrului.

• necesită spaţiu redus pen­ tru depozitarea tractorului şi a implementelor; • investiţie relativ redusă. ››› 94 ... munca. De asemenea, dotările standard, precum şi cele suplimentare care pot fi adăugate ulterior sunt importante.

Tipul motorului, transmisia, cutia de viteze, ambreiajul, sistemul de rulare, şasiu, suspensia, sistemul de frânare şi de siguranţă, echipamentele de lucru (dispozitiv de remorcare/cuplă şi barele de tracţiune, priza de putere, instalaţia hidraulică, etc.) şi echipamentul elec­ tric sunt principalele aspecte tehnice de care trebuie să ţineți seama.

SFAT: Este de dorit să vedeţi "în lucru" tractorul, eventual să efectuaţi o probă de lucru înainte de achiziţie.

Accesorizarea tractorului Tipul şi numărul implemen­ telor care pot fi ataşate tractorului depind de caracteristicile tehnice şi de configuraţia tractorului, precum şi de echipamentele de lucru disponi­ bile. Astfel, dacă veţi folosi tractorul pentru un număr redus de aplicaţii, atunci alegerea vă este mult uşurată.

Pentru utilizări şi aplicaţii multiple, veţi avea însă nevoie să achiziţionaţi

3.

Datorită ofertei diverse şi a mul­ titudinii de modele şi de variante de echipare, tractoarele de 100 CP sunt acum accesibile și pentru fermierii mici.

Scanează codul QR și vezi ce model ți se potrivește!

1-14 februarie 2021

implementele şi aparatele respective, iar acestea pot fi uneori costisitoare sau mai greu accesibile. În general, pentru ataşarea directă este necesară o cuplă simplă (standard) şi/sau prindere universală în tiranţi, iar pentru acţionare este necesară priza de putere (PTO). De exemplu, montarea unui burghiu/freză pentru săpat gropi necesită prindere universală (în 3 punc­ te) şi antrenare prin cardan de la PTO, precum şi un anumit necesar de putere.

Service - întreţinerea curentă şi eventualele reparaţii Toate utilajele necesită întreținere.

Indiferent cât de bine întrețineți trac­ torul, veți avea nevoie de service și de piese de schimb. Frecvenţa lucră­ rilor curente de întreţinere depind de numărul de ore de funcţionare. Este

4.

important să luați în considerare dacă nevoile de întreținere ale modelului ales pot fi asigurate de către dvs. şi/sau de către vânzător/dealer.

E mai simplu să preluați piese sau să programați o reparație mai ușor și la timp atunci când vă aflați în aceeași zonă cu reprezentanța. Distanţa redusă dintre ferma dvs. şi dealerul de la care aţi achiziţionat tractorul poate fi un fac­ tor decisiv în alegerea viitorului tractor.

SFAT: Dacă alegeți un tractor nou, verificaţi în contract condiţiile de garanţie şi de service, precum şi disponibilitatea pieselor de schimb.

Caracteristicile tehnice şi principalele branduri şi modele de tractoare de mică putere disponibile pe piaţa românească vor fi tratate în articole viitoare.

Utilaje agricole

97

98 AgroExpo

4 inovaţii pentru zootehnia viitorului

Cele mai bune soluţii pentru gestionarea eficientă a dejecţiilor din fermele de vaci de lapte, igienă şi bunăstarea viţeilor au fost răsplătite cu medalii pentru inovaţie la EuroTier.

C

hiar dacă EuroTier - evenimentul numărul unu pentru crescătorii de animale şi specialiştii în zootehnie din întreaga lume - a fost reprogramat pentru luna februarie, în loc de noiembrie, din cauza crizei provocate de pandemia Covid-19, organizatorii au anunţat deja câştigătorii premiilor. În competiţie au intrat nu mai puţin de 80 de soluţii tehnologice, însă numai opt dintre ele au fost răsplătite cu medalii din partea comitetului independent de experţi numit de către DLG (Societatea Germană pentru Agricultură), în baza unor criterii extrem de riguroase.

TOP 4 SOLUȚII INGENIOASE PENTRU FERMA DE BOVINE Toaleta „de aur” Cea mai înaltă distincţie a fost atribuită companiei olandeze

1.

CowToilet

Delta X Pack

1-14 februarie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Hanskamp AgroTech BV, singura de altfel care a reuşit să-şi adjudece medalia de aur, pentru CowToilet, dispozitivul revoluţionar creat pentru gestionarea dejecţiilor din fermele de creştere intensivă a vacilor de lapte, despre care am scris deja în paginile revistei Ferma.

Acest sistem inovator constă dintr-o staţie de furajare şi o instalaţie de colectare a urinei. Echipamentul este astfel conceput pentru a stimula nervul din apropierea ugerelor care declanşează senzaţia de micţiune.

Printr-o manieră nu foarte sofisticată,

dar ingenioasă, acesta impiedică practic formarea de amoniac pe podea datorită separării timpurii a fecalelor şi a urinei. Grajdul rămâne, aşadar, mai curat, ceea ce are un impact pozitiv atât asupra sănătăţii animalelor, cât şi asupra mediului înconjurător. În plus, fermierul poate utiliza apoi gunoiul şi urina colectate şi depozitate individual pentru fertilizarea culturilor sau pentru generarea de energie.

Scanează codul QR și citește mai multe despre toaleta pentru vaci!

Pardoseli curate în permanență Acelaşi obiectiv privind reducerea emisiilor de amoniac din fermele de creştere a vacilor de lapte prin separarea timpurie a dejecţiilor şi l-au propus şi francezii de la Bioret Agri, când au creat Delta X Pack. Este un dispozitiv foarte interesant, care permite colectarea în mod automat, rapid şi uşor a fecalelor şi a urinei pe pardoselile din grajd şi transferarea acestora în zone de depozitare separate. Pentru a realiza acest lucru, un sistem de bandă rulantă contra-rotativă a fost integrat într-un covor de cauciuc special cu pantă de 3%. Sistemul de curele deviază urina spre canalele centrale către depozitul de colectare a lichidelor şi

2.

AgroExpo 99

Alma Pro HygieneSet fecalele animalelor către depozitul de materiale solide.

Pentru această realizare, Bioret Agri a fost răsplătită cu o medalie de argint pentru inovaţie la EuroTier. Separarea rapidă şi eficientă a fecalelor şi a urinei este extrem de importantă pentru menţinerea pardoselilor curate, pentru bunăstarea animalelor şi pentru îmbunătăţirea climatului din adăpost, au argumentat membrii juriului.

Igienă prin iradierea UV-C Igiena este esenţială pentru sănătatea animalelor, inclusiv în perioada de alăptare a viţeilor înainte de înţărcare, când riscul de contaminare cu agenţi patogeni de la un viţel la altul este destul de ridicat, în special în timpul hrănirii automatizate. URBAN GmbH & Co. KG promite să elimine acest pericol cu ajutorul Alma Pro HygieneSet, un echipament care foloseşte iradierea cu raze ultraviolete de tip C pentru sterilizarea mediului de hrănire, invenţie răsplătită, de asemenea, cu o medalie de argint de către experţii DLG. Iradierea specifică UV-C la punctele de distribuire automată a hranei pentru viţei reprezintă o abordare cu totul nouă faţă de conceptele tehnice tradiţionale. Pe lângă sterilizarea apei din cazan, care asigură o calitate perfectă pentru amestecarea furajelor din perspectiva igienei, are loc şi o iradiere suplimentară, monitorizată a tetinei. În

3.

Futuro Farming GmbH cu alte metode de igienizare disponibile pe piaţă, Alma Pro HygieneSet este o opţiune sigură, fără utilizarea substanţelor chimice.

Monitorizarea sănătăţii viţeilor O altă medalie de argint pentru inovaţie a fost atribuită sistemului de monitorizare a viţeilor creat de Futuro Farming GmbH. Acesta studiază tiparele comportamentale specifice, detectând cu până la trei zile mai repede apariţia focarelor de boală şi poate fi utilizat din prima zi de viaţă la viţeii păstraţi în cuşete individuale. Sistemul de depistare precoce a bolilor la viţei se bazează pe un senzor cu infraroşu, extrem de precis şi neinvaziv. Datele culese de acesta sunt procesate imediat cu ajutorul intelgenţei artificiale şi se emite apoi o prognoză pentru bolile cu potenţial de dezvoltare. Informaţiile din evaluare sunt puse la dispoziţia fermierului direct printr-o aplicaţie şi o platformă online. Prin tratarea timpurie a viţeilor, în special în primele zile de viaţă, sistemul de monitorizare poate contribui direct la protejarea animalelor şi a sănătăţii acestora, reducând substanţial incidenţa mortalităţii la exemplarele proaspăt fătate.

Pentru această invenţie, compania germană a fost răsplătită şi cu medalia de aur pentru bunăstare animală din partea Asociaţiei Federale a Medicilor Veterinari Practicieni (bpt).

4.

Vacile produc între 15 şi 20 de litri de urină pe zi, iar emisiile de amoniac sunt o mare problemă în anumite regiuni ale Europei, unde fermierii sunt taxaţi pentru depăşirea limitelor admise. Plantele pot procesa doar o anumită cantitate de azot şi orice surplus poate duce la acidifierea solului sau la contaminarea apelor subterane ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

pauzele scurte de hrănire individuală a viţeilor, tetina şi suprafeţele de contact adiacente sunt iradiate, îndepărtând o mulţime de agenţi patogeni și eliminând astfel riscul transferului microbian de la un animal la altul. Comparativ

100 Nutriţie

Cum hrănim un miel ca să devină rumegător? Î

Mieii proveniți din fătări gemelare sunt mai greu de întreținut. De aceea, preocuparea de bază a oierilor este trecerea cât mai rapidă a tuturor produșilor la hrănirea suplimentară.

n primele zile de viață mieii consumă laptele matern.

• În perioada 0-3 săptămâni, când predomină activitatea stomacului glandular, mielul trebuie obişnuit cu consumul furajelor vegetale.

• Începând de la vârsta de 10-12 zile, se pot administra fânul vitaminic şi amestecurile de concentrate.

• De la 3 la 8 săptămâni este o perioadă de tranziție de la hrănirea lactată la cea cu furaje vegetale. În acest interval mielul consumă, pe lângă lapte, un fân de bună calitate, de preferinţă de leguminoase şi un amestec de concentrate în cantități crescânde, comparativ cu perioada anterioară.

• După 8 săptămâni, mielul devine rumegător, ajungând să consume fân de leguminoase sau masă verde, după caz, și un amestec de concentrate care să-i acopere în totalitate necesarul în principii nutritivi. Laptele matern nu mai este necesar, întrucât echipamentul enzimatic este deja format, permițând digestia substanțelor nutritive din hrana suplimentară.

Posibilităţile de folosire a nutreţurilor vegetale, în primele zile de viaţă, sunt limitate de volumul redus al compartimentelor gastrice, de absenţa

1-14 februarie 2021

un articol de

LAVINIA ŞTEF mai multe pe această temă kraiburg-elastik.com

unor enzime digestive şi a microflorei ruminale complete.

FURAJAREA STIMULATIVĂ CU PROBIOTICE ȘI VITAMINE În vederea stimulării funcţionale a prestomacelor şi a activităţii microorganismelor ruminale ale mieilor sugari, cu efect asupra creşterii ingestei de furaje nelactate (fibroase şi concentrate), se pot administra în hrana acestora componente furajere precum microelemente, vitamine, glucide simple şi probiotice.

• Utilizarea probioticelor la rumegătoare este utilă atât în perioada de pre-rumegător, cât și la animalele adulte, pentru reducerea incidenței și a severității diareii, precum și a prezenței microorganismelor patogene. Probioticele ajută la dezvoltarea timpurie a microflorei intestinale în cursul primei colonizări postpartum.

Din categoria probioticelor se poate

recurge la Bacillus subtilis, Lactibacillus s.p., Streptococcus s.p. şi Sacharomyces cerevisiae.

Lactobacillus sp. sunt primele microorganisme care populează rumenul şi utilizează laptele ca substrat. Cel mai des întâlnite specii sunt: Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus lactis, Lactobacillus casei, Lactobacillus plantarum. Streptococcus transformă zaharurile şi amidonul în lactat.

Sacharomyces cerevisiae intervine în creșterea disponibilității digestive a nutrienţilor din furaje, creşterea concentraţiei bacteriilor celulozolitice, a celor care utilizează acidul lactic şi a bacteriilor proteolitice din rumen.

• Suplimentarea vitaminelor și a microelementelor se poate face prin intermediul unui premix vitaminomineral destinat mieilor sugari. Toate aceste componente pot fi găsite fie în farmaciile veterinare, fie la distribuitorii de aditivi furajeri. Este important ca fermierii să conștientizeze că aceste componente furajere îi ajută să înțarce cât mai de timpuriu mieii sugari, mai ales când presiunea pe oaie este mare din cauza numărului crescut de miei care trebuiesc alăptați.

Confort în cușeta de odihnă Din ce cauză la așezarea în decubit vacile preferă să își plaseze cozile în afara patului de odihnă, pe aleea de mișcare?

Poziție confortabilă în cușetă

V

acile fac asta fie că avem așternut adânc sau cușetă înaltă și chiar dacă au suficientă libertate încât înainte de a se culca să poată să stea cu toate cele 4 membre în cușetă.

Explicația este distanța prea mică dintre limitatorul de greabăn și limita­ torul de piept. La așezare, articulațiile carpiene se lovesc de limitatorul pentru piept rigid. La următoarea așezare, pentru a evita acest lucru, animalul se va poziționa mult prea în spatele cușetei sau oblic.

• Specialiștii germani de la Camera Agricolă NRW recomandă ca distanța pe orizontală dintre limitatorul de greabăn și marginea din spate a cușetei să fie de 160-170 cm.

• Distanța minimă între limitatorul de greabăn și limitatorul de piept recomandată de specialiștii germani de la Landwirtschaftskammer NRW este de 25-30 cm, dar aceasta poate varia în funcție de tipul grajdului.

Pentru a evita impactul dintre

un articol de

SIMONA EHMANN mai multe pe această temă kraiburg-elastik.com

corpul vacii și limitatorul de piept, fapt care determină așezarea animalului prea aproape de marginea cușetei, trebuie prevăzută o distanță suficient de mare între limitatorul de greabăn și cel de piept. Pentru aceasta, suprafața de odihnă va avea o lungime suficient de mare (>190 cm), făcând posibilă și staționarea cu membrele posterioare în cușeta de odihnă.

Suprafața de odihnă are o lungime optimă de cel puțin 190-200 cm. În grajdurile cu locuri de odihnă prea scurte, alternativa ar fi renunțarea la limitatorul de piept. Totuși, în aceste cazuri, sistemele de dirijare trebuie gândite și adaptate individual la situația existentă.

Taurine 101

102 Ovine şi caprine

8 avantaje ale furajării stimulative a mieilor C

Suntem pe locul doi în UE la efectivul de ovine, după Spania! Ce trebuie să facem ca să devenim de acum exportatorii principali de carne în ţările din vestul Europei?

onsider că trebuie să acţionăm folosind toate pârghiile pentru mărirea producţiei de lapte şi pentru producerea de miei îngrăşaţi, mai cu seamă hibrizi realizaţi între oi autohtone şi berbeci specializaţi pentru producţia de carne (Rasa de Carne Palas, Cap Negru German, Suffolk, Ile de France, Dorper etc.)

DE CE MIEI GREI ȘI NU MIEI DE LAPTE? Acum, în perioada fătărilor (februarie - martie), o bună strategie de îmbunătăţire a producţiei de carne porneşte de la îngrijirea mieilor până la livrarea lor la export cu greutatea optimă, în perioade favorabile, când cererea este mare, dar şi preţul e ridicat. Perioada de alăptare a mieilor influenţează hotărâtor dezvoltarea lor corporală şi nivelul producţiilor la vârsta de adult.

Pentru producţia de carne, mielul în momentul înţărcării trebuie să fie viguros, cu o dezvoltare corporală bună, să fie sănătos şi obişnuit să consume furaje concentrate şi fibroase. Din

1-14 februarie 2021

mai multe pe această temă kraiburg-elastik.com

greutăţi corporale de 17­22 kg este o activitate foarte profitabilă, încurajată de cerinţa mare de pe piaţa sud-europeană. Dar îngrăşarea acestor miei până la 40­50 kg s-a dovedit în ultimii ani cea mai eficientă.

studii de cercetare şi mai cu seamă din experienţa multor oieri s-a întărit convingerea că mieii furajaţi suplimentar obțin o greutate corporală la nivelul potenţialului rasei respective.

Producerea de miei de lapte cu

HRĂNIREA SUPLIMENTARĂ A MIEILOR SUGARI ESTE PROFITABILĂ Stimulează dezvoltarea tubului digestiv, îndeosebi a prestomacelor, intensificând creşterea în volum, dezvoltarea stratului papilar, apariţia simbionţilor ruminali și

un articol de

IOAN PĂDEANU

USAMVB Timişoara

1.

HRĂNIREA SUPLIMENTARĂ ARE ȘI DEZAVANTAJE Hrănirea suplimentară a mieilor sugari implică şi unele inconveniente: 1. Riscul (1-2 %) de apariţie a urolitiazei (blocarea rinichilor cu urolitraţi), determinată de consumul exagerat de concentrate de unii miei, urmată de moarte, în cele mai multe cazuri. Dacă se sacrifică în momentul apariției simptomelor, carnea

acestor miei nu este comestibilă; 2. Ocuparea cu mielarul a unei suprafeţe de 10-20% din saivan; 3. Cheltuieli mai mari cu întreţinerea mieilor. La mieii cruzi, cheagul este cel mai important compartiment gastric, reprezentând 60%, rumenul 30%, reţeaua 6% şi foiosul numai 4% din volumul gastric.

Ovine şi caprine 103

totodată sporește capacitatea de digerare a nutrețurilor; Se reduc pierderile prin inaniţie cauzate de înţărcarea naturală timpurie a unor oi mame, în paralel cu creşterea vigorii mieilor, accentuată la mieii gemelari; Perioada de alăptare a mieilor se poate scurta la 40-45 zile, permiţând organizarea unui program de reproducţie intensivă la oile mame (rase de carne, carne-lână) sau mulgerea lor (rase de lapte sau mixte) într-o perioadă (februarie-aprilie) în care produsele lactate proaspete sunt căutate şi au preţurile cele mai ridicate; Sporește viteza de creştere a mieilor spre limita biologică, cu cele mai reduse consumuri specifice (2-4 UN/kg spor) din viaţa mielului.

Efectul este mai evident la mieii gemeni. În 2,5-3 luni mieii pot atinge 23-24 kg greutate, ce reprezintă aproape 50% din cea a oilor (50-60 kg); Miei grei valorificaţi pentru carne - la înţărcare, au greutăţi mai mari şi aspect comercial, fiind plătiţi mai bine; În cazul înţărcării tardive a mieilor se permite organizarea unui muls (dimineaţa sau după amiaza) începând de la 1-1,5 luni după fătare, în perioada februarie-aprilie, cu aceleaşi efecte comerciale favorabile; Stresul de înţărcare este minim, sesizabil doar 2-3 zile, datorită obişnuinţei de a consuma şi alte

2.

3.

4.

5.

6.

7.

furaje şi a independenţei câştigate.

La mieii neobişnuiţi cu hrănirea suplimentară stresul la înţărcare conduce la stagnarea şi chiar diminuarea greutăţii corporale pe o perioadă de 10-12 zile; Indicii productivi şi reproductivi superiori după înţărcarea mieilor hrăniţi suplimentar față de cei hrăniţi numai cu lapte.

8.

ETAPIZAREA FUNCŢIILOR DIGESTIVE ALE MIELULUI • Sugar (0-3 săptămâni): mielul consumă exclusiv lapte. De la 8-10 zile după fătare mieii consumă cantităţi mici de fibroase (frunzuliţe de fân) imitând oaia

CUM PRODUCEM MIEII GREI? Avem efective de oi mame şi crescători pasionaţi şi dornici să facă afaceri profitabile cu consum mai redus de forţă de muncă. Trebuie doar să perfecţionăm şi să aplicăm tehnologiile de îngrăşare a mieilor grei, care pot să aducă cea mai ridicată rată de profit.

Totodată, trebuie să producem mieii grei atunci când cererea este cea mai mare. Care sunt cele patru variante tehnologice pe care le poți folosi pentru a obţine miei grei cu cea mai bună viteză de creştere?

Scanează codul QR și citește pe www. revista­ferma.ro!

mamă. Odată cu fibroasele pătrund în compartimentele gastrice bacterii şi protozoare care se înmulţesc şi începând de la 3 săptămâni provoacă dezvoltarea treptată a prestomacelor; • Etapa de tranziție (3-8 săptămâni): mielul trece treptat de la stadiul de nerumegător la cel de rumegător. Simbionţii ruminali încep să degradeze cu eficienţă tot mare şi polizaharidele (amidon, celuloză, etc.) până la acizii graşi volatili şi totodată sunt capabili să sintetizeze proteine proprii cu valoare biologică ridicată şi vitamine din complexul B şi vitamina K2. În această etapă, pe lângă laptele matern, mielul preferă şi va trebui să aibă acces la fân vitaminic de foarte bună calitate (de preferinţă leguminoase sau lolium) şi un furaj combinat.

• Rumegător (8-12 săptămâni): – în carese continuă creşterea şi dezvoltarea prestomacelor care ajung la sfârşitul etapei la circa 80% din volumul total al compartimentelor gastrice. Mielul începe să rumege odată cu ingestia primelor fibroase (2-3 săptămâni), dar în acest stadiu rumegarea se produce un timp mai lung după fiecare tain.

Preferinţa mieilor pentru alte furaje creşte, aceştia consumând cu plăcere iarbă verde, sau suculente. Furajele solide preferate de mieii sugari sunt fânul de otavă bogat în frunze (fânul vitaminic) şi concentratele măcinate cu o granulaţie mijlocie.

Va urma...

104 Ovine şi caprine

Colostrul de capră, bani și sănătate

Sursa foto: www.canva.com

Colostrul și laptele de capră ne oferă atât nouă, cât și animalelor nou-născute, o mulțime de beneficii! În plus, pentru fermieri, colostrul poate fi o sursă suplimentară de câștig.

B

ovinele fată tot timpul anului, dar odată cu fătările la ovine și caprine din această perioadă, vom avea acces la colostru - o sursă naturală de hrană pentru întărirea organismului. Este considerat colostru laptele produs în primele două zile după fătare.

Păstrarea lui la temperaturi joase menţine conţinutul şi biodisponibilitatea constituenților, în timp ce prin pasteurizare sunt degradate o parte din enzime.

1-14 februarie 2021

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă kraiburg-elastik.com

SURSĂ DE MULTIVITAMINE Disponibil ca supliment alimentar, colostrul este bogat în imunoglobuline (anticorpi) cunoscute pentru stimularea sistemului imunitar. Alte beneficii pentru sănătate sunt tratamentul colitei, diareii și al infecțiilor tractului respirator superior.

COLOSTRUL DE LA ANIMALE, SURSĂ DE PROFIT ÎN FERMA TA Colostrul de la animale este o sursă de sănătate. Pentru crescătorii de animale, el poate fi şi o excelentă sursă de venit. În zona Transilvaniei, exista bunul obicei ca atunci când fătau vacile, din primele mulsori să se consume colostrul coagulat (zis corastă), care asigura imunitate şi vitalitate consumatorilor. În colostru se găsesc mari cantități de imunoglobuline G (IgG) și mai moderate de IgA și IgM. Imunoglobulina A are un rol esențial în protecția antimicrobiană de la nivelul mucoaselor. Îți recomand să scanezi codul QR și să afli cum poți face bani în plus din valorificarea acestui produs!

Ovine şi caprine 105

EROUL STOMACULUI Colostrul a câștigat popularitate în rândul sportivilor, datorită pretinsei sale capacități de a arde grăsimi, de a construi mușchi și de a spori performanța atletică. O altă utilizare o reprezintă prevenirea problemelor gastro-intestinale cauzate de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). În 2001, cercetătorii au descoperit că utilizarea colostrului ca supliment nutritiv a contribuit la protejarea împotriva leziunilor gastro-intestinale cauzate de utilizarea pe termen lung a indometacinei, un AINS utilizat în mod obișnuit pentru tratarea osteoartritei și a artritei reumatoide. De asemenea, sunt dovezi că acționează eficient împotriva diareii cronice cauzată de parazitul Cryptosporidium și de Escherichia coli (E. Coli).

Consumul de colostru poate ajuta la prevenirea gripei sau la scurtarea de cel puțin trei ori a perioadei de convalescență.

PULBERE SAU CAPSULE În cazul în care nu aveți de unde să-l procurați sub forma lui naturală de la o femelă în urma fătării, suplimentul de colostru este disponibil și sub formă de pulbere sau capsule, fără prescripție medicală. Dozele pot varia, dar mulți producători recomandă o doză zilnică de 20-60 de grame pentru performanță atletică sau îmbunătățirea sănătății intestinale. ȘI MAI MULTE BENEFICII DE LA COLOSTRUL ȘI LAPTELE DE CAPRĂ Colostrul - și mai apoi laptele - de capră are o valoare nutritivă și curativă deosebită, după cum urmează: Reprezintă o sursă de proteine de calitate, furnizând aproape 6 g/200 ml de porție, și are un conținut

1.

Sursa foto: www.canva.com

În condițiile pandemiei cu SARSCoV-2, sunt la mare căutare suplimentele nutritive care conțin vitaminele C, D și zinc pentru întărirea sistemului imunitar. De ce să nu înlocuim aceste pilule cu un aliment natural, adică colostru, care conține o gamă largă de vitamine, minerale, aminoacizi esențiali și imunoglobuline cu efecte deosebite asupra întăririi organismului nostru?!

mai mic de cazeină alfa-S1 decât laptele de vacă, motiv pentru care poate fi mai bine tolerat în consum.

Peste 200 ml de lapte sau produse din lapte (iaurt, sana, etc.) pot furniza mai mult de 100% din necesarul zilnic de calciu pentru un adult.

Calciul este esențial pentru dezvoltarea și întreținerea oaselor și a dinților, ajută la susținerea funcției musculare, a coagulării normale a sângelui și ajută

2.

Colostrul provenit de la mamiferele domestice crescute în ferme reprezintă “primul lapte” produs de femele imediat după fătare.

El are calități nutritive și în special imunologice pentru a revigora nou­născutul și a­i oferi imunitate împotriva germenilor patologici din noul mediu de viață ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

organismul să producă energie.

Laptele de capră are un conținut mai scăzut în colesterol decât cel provenit de la celelalte animale de fermă. Prin conținutul scăzut în grăsime și bogat în calciu și potasiu are efect benefic prin scăderea tensiunii arteriale. Globulele de grăsime sunt mici și se absorb foarte ușor la nivel intestinal, odată cu vitaminele liposolubile.

Laptele de capră nu este recomandat celor care au fost diagnosticați cu intoleranță la lactoză (zahărul natural găsit în lapte și lactate), deși conține de obicei mai puțină lactoză decât cantitatea care o pot tolera oamenii. Acest lucru poate explica de ce unii oameni cu sensibilitate la lactoză se pot bucura de consumul laptelui de capră fără nicio problemă.

Este bogat în vitamina B5 care produce energie și reduce oboseala, biotină - importantă pentru sistemul nervos, vitamina A și mai ales în vitamina C, antiinfecțioasă.

Nu în ultimul rând conține oligozaharide (carbohidrați nedigestibili) în cantitate și cu o structură similară celor din laptele uman. Acestea pot acționa ca prebiotice în intestin și ajută la menținerea sănătății tractului digestiv și a microbiomului intestinal, încurajând dezvoltarea bacteriilor intestinale benefice.

Din cele afirmate nu se poate trage decât o concluzie, și anume: consumați colostru de la caprele sănătoase, după care nu neglijați consumul unei porții zilnice de lapte!

3.

4.

5.

6.

106 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

TRACTOARE ŞI COMBINE

TM. Vând tractoare Solis 4x4, de 20, 26, 50, 75 şi 90 CP. Tel. 0744537405

1-14 februarie 2021

TM. Vând tractor Solis 50, 50 CP, tracţiune 4x4 Carraro Italia, hidraulică Bosch, ridicare 1.600 kg în tiranţi, servodirecţie, mentenanţă redusă, garanţie 1.500 ore sau 3 ani. Tel. 0744537405 SB. Vând combină Case IH 1660E, an 1992, motor Cummins, anvelope ca noi, echipament cereale +cărucior transport, stare perfectă de funcţionare, preţ 24.000 euro. Tel. 0748066789

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE DE SCHIMB

• Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 • Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 BH. Vând grapă discuri purtată Agro-Tom AT XL 4 Premium 4 m, 2 r talere dinţate OFAS 610 mm, la 890 mm, tăvălug discuri, opţional sistem tractare, greblă paie, de la 10.200 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând disc tractat Agro-Tom ATH L 6 m, rabatabil hidraulic, 48 talere Ofas 560 mm, rulmenţi Optimal (Germania) fără întreţinere, necesar 170 - 220 CP, de la 19.100 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066

BH. Vând combinator greu Agro-Tom UP 4,5 m, cadru rabatabil hidraulic oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug platbandă oțel faţă/spate, 24 lănci arc dublu pe 3 r, tăvălug Crosskill, de la 12.300 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor purtat/tractat Agro Tom 4/ 5 /6 m, cadru hidraulic rabatabil din oţel profilat, bară nivelare, tăvălug platbandă oţel, 28 lănci, tăvălug Crosskill, scormonitori urme. Tel. 0742042066 BH. Vând distribuitor îngrăşăminte minerale granulate Agro-Tom RN/RNH, hidraulic şi RN, manuale, la 600 /800 /1.000 l, distanţa 10-21 m, 2 talere paleţi reglabili, opţional prelată, cardan, limitator, înălţare, de la 1.900 euro +TVA. Tel. 0742042066 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452

LEGUME ŞI FRUCTE

BV. Vând cartofi de consum, 100 de tone, producţie proprie. Tel. 0745104707

ANIMALE ŞI PĂSĂRI, HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 11.950 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328

MAGNUM

250/280 CP PUTERE NOMINALĂ

PERFORMANȚE CRESCUTE CU CASE IH ACCUGUIDE SISTEMUL INTEGRAT DE GHIDARE ORGINAL CASE IH guide u c c A Case IH

E R A P I H EC RD

NAV CONTROLLER

ANTENĂ GPS - AG 372

DA ntare STAtN me uri supli

fără cos

CARACTERISTICI: Cel mai avansat și performant sistem integrat Case IH, reprezentând tehnologia de vârf în clasa aparaturii GPS de precizie.

Sistemul lucrează perfect pe orice tip de sol.

PACHETUL CONȚINE: Antenă GPS AG 372.

NAV CONTROLLER. Platformele de instalare și manuale complete de utilizare. Semnal implicit Rangepoint RTX - gratuit în primul an - (acuratețe 15 cm).

POSIBILITATE UPGRADE LA SEMNAL RTK+ RTK+.

Ajungeți la eficiența maximă oferită de sistemele GPS, prin utilizarea semnalului oferit de Rețeaua Ttan Machinery RTK+ PRECIZIE 2,5 cm

Ofertă supusă unor termeni și condiții valabilă în limita stocului disponibil pentru gama de tractoare Case IH Magnum 250 și 280 achiziționate prin Titan Machinery România. Află mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery România.

București: 0374 367600 - Aleea Ștefania nr. 2, Dragomirești Deal, 077096 Ilfov / ROMÂNIA; Alexandria: 0374 367678; Botoșani: 0374 880520; Brăila: 0374 367 678; Cluj: 0374 367698; Constanța: 0374 367640; Craiova: 0374 367633; Oradea: 0374 367605; Roman: 0374 367603; Slobozia: 0374 367688; Timișoara: 0374 367604; Tulcea: 0755 016253; www.titanmachinery.ro; office@titanmachinery.ro;