Revista Ferma nr. 19 1-14 noiembrie 2021

ANUL XX

III • NR. 19

(290) • 114

noiembri e

2021

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

CE L-A DETERMINAT PE ALEX DEGIANSKI SĂ ALEAGĂ IPSO? 18

Preţ: 9 lei

Articolul ediţiei

Editorial

ANUL XXIII • NR. 19 (290) • 1-14 noiembrie 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 20 (291) va apărea în perioada 15-30 noiembrie 2021

CÂT DE GREU E DRUMUL "DE LA FERMĂ LA FURCULIŢĂ"?

Ş

i am putea continua titlul cu o altă întrebare: cât de realiste sunt obiectivele PAC din Green Deal dacă ne referim la impactul lor pe termen mediu şi lung asupra agriculturii europene? În accepţiunea restrânsă a termenilor, pentru un producător, drumul de la fermă la furculiţă ar trebui să fie cât mai scurt, ca şi cum am duce îmbucătura din farfurie la gură. Teoretic, nimic mai simplu. Practic, nevoia mondială tot mai stringentă de a aduce practicile agricole în acord cu mediul, pentru o gestionare durabilă a resurselor pământului pe care îl exploatăm pentru a ne asigura hrana, face ca acest drum să devină, în scurt timp, mai lung, mai costisitor pentru noi toţi şi cu foarte multe restricţii de... "circulaţie".

Dacă până nu demult aveam senzaţia că România se cam zbate de una singură într-o comunitate europeană dominată, la nivel de politici agricole, de state din ce în ce mai "verzi", iată că s-au mai trezit şi alţii că nu e chiar aşa de simplu să atingi obiectivele ambiţioase ale "Pactului Verde", adică: reducerea utilizării pesticidelor cu 50%; reducerea consumului de îngrăşăminte chimice cu 20 de procente; creşterea suprafeţelor certificate ecologic cu până la 25%; mai puţin cu 50% antibiotice în zootehnie; 10% din suprafaţa agricolă scoasă din circuitul de producţie.

Reprezentanţii Copa-Cogeca, organizaţia care susţine fermierii şi cooperativele agricole din UE, a făcut publice câteva studii europene şi mondiale (realizate de USDA, HFFA Research, Centrul comun de cercetare al UE, Universitatea Kiel, Universitatea şi centrul de cercetare Wageningen - WUR) care arată negru pe alb că producţia medie europeană se va diminua drastic. Se estimează că impactul cumulativ al obiectivelor F2F (Farm to Fork) va duce la o scădere medie a producţiei de 10-20% şi chiar de 30% în cazul unor culturi.

Mai mult, în declaraţia comună a peste 25 de organizaţii europene din sectorul agroalimentar se arată că producţia

europeană de carne de vită va scădea cu 20% iar la porc se va înregistra o reducere medie cu 17%.

Cum se traduc aceste cifre? Scăderea veniturilor pentru producători, inclusiv prin creşterea costurilor de producţie, majorarea semnificativă a preţurilor pentru consumatori, dependenţa din ce în ce mai mare de importuri de materie primă din sectorul agricol.

Studiul HFFA concluzionează că, în medie, 67% dintre culturile arabile ale UE datorează creşterea randamentului inovaţiilor din cercetare iar fără îmbunătăţirile genetice din ultimii 20 de ani producţia vegetală ar fi fost acum cu cel puţin 20% mai redusă. Chiar şi aşa, cu menţinerea ritmului actual de producţie, între 2022 şi 2029, agricultura comunitară nu va face faţă pierderilor cauzate de implementarea strategiei F2F. Uniunea Europeană încă nu a făcut o evaluare cuprinzătoare şi cumulativă a impactului obiectivelor "Farm to Fork", ci doar analize parţiale sau izolate care nu reflectă viitorul producţiei agricole comunitare şi nu răspund la o întrebare esenţială: va reuşi UE să-şi asigure securitatea alimentară şi care sunt riscurile de consum la care vor fi supuşi cetăţenii europeni?!

NICOLETA DRAGOMIR

Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

14

36

66

124 CRISTIAN LUNGU

6 6 8 12 14 18 22 24 26 28 32 34

Actualitate

Noi reguli la vânzarea animalelor vii Ne îndreptăm spre marginea prăpastiei!?

AgroInfo O nouă Agenţie pentru fermieri Ce l-a determinat pe Alex Degianski să aleagă IPSO? Ce state riscă respingerea PNS? Strigătul disperat al lui Dacian Sabău Anchetă cu final fericit: și-au recăpătat pășunea Scufița din Homița cultivă legume ”mai altfel” De ce exportăm ovine " în viu"? ”Nu creştem oi pentru subvenţii”

36

Agricultura 4.0

36 De la şaretă şi ARO, la... drone şi Skippy Scout 38 Vantage aduce XAG în România 40 Tehnologia care ar putea schimba totul 42 Roboţii căpșunari

44

Cultura mare

44 De ce nu dă fertilizarea rezultatul așteptat!

48 Piața agricolă: România are un avantaj major 52 Noul an agricol, ”o scumpete”!

56 Floarea soarelui, o cultură... ”jos pălăria!”

60 Impactul Green Deal asupra agriculturii din Moldova

1-14 noiembrie 2021

64 Jobul perfect pentru tinerii agronomi 66 Banatfarming și-a făcut propriul FNC 68 10 sfaturi pentru un sol bine structurat 70 Mai facem tratamente la rapița răsărită tardiv?

74 Erbicidăm toamna sau doar primăvara!

76 Femei în agricultură

78

Horticultură

78 Cu cât cresc costurile în legumicultură!

80 Un răsad bun este un avantaj imbatabil 82 2 tratamente de toamnă cruciale în livezi 84 Viticultorii fac bilanțul în podgorii

88

Ne exprimăm regretul pentru trecerea la cele veșnice, în data de 19 octombrie a.c., a fermierului Cristian Lungu, din localitatea Dascălu, județul Ilfov. Fiind unul dintre cei mai cunoscuți crescători de vaci de lapte din România, un bun profesionist și apărător al drepturilor fermierilor, Cristian Lungu a fost preşedinte al Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud din România și membru în Consiliul Director al Federației Crescătorilor de Bovine din România.

Transmitem familiei îndurerate sincere condoleanțe.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Utilaje agricole

88 Noua ”bijuterie” tehnică a lui Dan Jigău 90 Vânzările de tractoare par să-şi revină 92 Horsch 3-6 Pronto DC, acum și mai eficientă 94 Utilaje absolut necesare în ferma ecologică 96 Remorca Krone GX: sistem unic de descărcare 98 ”Dansul combinelor”, în câmp, la Călărași 100 Titan cucerește piața de irigații din România

104 Claas Dominator a trecut testul longevităţii 106 Himel pune preț pe munca fermierului

110

Zootehnie

110 Mai puține ore de muncă în ferma de lapte 114 Microelemente esențiale pentru vaci 118 Îngrijirea ongloanelor cu soluţiile DeLaval 120 Însămânţări artificiale la ovine în ferma Dancsék 124 Regina munţilor, în târg la Costeşti 126 Când și cum carantinăm caprele?

128 Castrarea purceilor, o problemă încă nerezolvată!

130

Mica publicitate

130 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

6

Actualitate

Noi reguli la vânzarea animalelor vii

Sursa foto: www.canva.com

Un nou proiect de Ordin al ANSVSA privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru identificarea şi înregistrarea animalelor interzice achiziţionarea porcilor de la intermediarii de animale vii.

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

A

celaşi proiect de act normativ, care înlocuieşte Ordinul ANSVSA 40/2010, obligă intermediarii de animale vii (samsarii, cum le spun crescătorii de animale) să se înregistreze sanitar-veterinar, fie că sunt persoane fizice autorizate, întreprindere individuală, întreprindere familială sau persoane juridice care cumpără şi vând animale vii (ovine, bovine, caprine, porcine) şi care nu au obligatoriu facilităţi/ spaţii de adăpostire a animalelor.

OBLIGAȚII PENTRU ”SAMSARI” Aceştia vor putea să cumpere şi să vândă doar animale identificate şi doar însoţite de document de circulaţie şi document de identificare unic pe viaţă şi vor fi obligaţi să întocmească un Registru al animalelor transportate

1-14 noiembrie 2021

şi comercializate, pe care trebuie să îl păstreze pentru cel puţin 3 ani de la încetarea activităţii.

TERMENE DE IDENTIFICARE A ANIMALELOR DIN FERME Noul proiect de Ordin al ANSVSA stabileşte şi termenele de identificare pentru fiecare specie şi mijloacele oficiale de identificare a animalelor:

SUTE DE MII DE PORCI UCIŞI DIN CAUZA PPA Potrivit datelor ANSVSA, pe 21 octombrie erau active 585 de focare de pestă porcină africană (PPA), dintre care 20 de focare în exploataţii comerciale şi 3 focare în exploataţii comerciale de tip A. În focarele active erau 368.779 de porcine. Într-o singură săptămână, au fost stinse 32 de focare de PPA, însă au apărut 26 de focare noi. De la începutul anului 2021, România a confirmat 1.434 focare de PPA.

• Bovine, camelide, cervidee şi reni - în

termen de până la 45 de zile de la naştere; Ovine şi caprine - până la 185 de zile de la naştere; Porcine - până la 60 de zile de la naştere, în cazul gospodăriilor şi exploataţiilor comerciale de tip A, sau la ieşirea din exploataţie, în cazul exploataţiilor comerciale industriale de porcine, în funcţie de destinaţia animalelor.

Animalele trebuie identificate, în orice caz, înaintea mutării acestora în afara exploataţiei în care s-au născut, chiar dacă mutarea are loc înaintea termenelor de identificare prevăzute în Ordinul ASNSVA. Mijloacele de identificare şi crotaliile pierdute sau nefuncţionale trebuie înlocuite în cel mult 20 de zile de la înregistrarea evenimentului în Baza de Date Electronică (BDE).

Scanează codul QR și află detalii despre obligaţiile crescătorilor de animale din gospodării: reguli pentru identificarea şi mişcarea animalelor!

• •

7

8

Europa agricolă

NE ÎNDREPTĂM SPRE MARGINEA PRĂPASTIEI!?

Strategia „De la fermă la consumator” ar putea face mai mult rău decât bine, în formula în care ar putea fi agreată implementarea ei de către autorităţile europene, avertizează reprezentanţii fermierilor!

„N

e aflăm în pragul unei greşeli istorice”, spunea Christiane Lambert, preşedinta Comitetului Organizaţiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană (COPA), cu ocazia unei conferinţe de presă desfăşurate online, în luna septembrie a.c., încercând astfel să tragă un semnal de alarmă vizavi de „pericolul iminent” al aprobării în forma actuală a mult mediatizatei strategii „De la fermă la consumator”.

Chiar dacă Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a precizat în repetate rânduri că scopul strategiei „Farm to Fork” nu este acela de a reduce producţia agricolă, mesajele pe această temă sunt destul de confuze, iar fermierii nu mai ştiu ce să creadă. Există încă multe dezacorduri între ceea ce susţine Comisia Europeană şi ce spun reprezentanţii organizaţiilor de fermieri. Să fie oare politicienii europeni chiar atât de desprinşi de realitate?

1-14 noiembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Potrivit Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbările Climatice (IPCC), circa 25% din producţia agricolă se pierde în fiecare an, fie din cauză că nu există capacitatea de depozitare, fie este aruncată ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

E NEVOIE DE STUDII DE IMPACT! „Această strategie «De la fermă la consumator», aşa cum se prefigurează ea, nu este una întru totul benefică pentru Uniunea Europeană, pentru că acţionează împotriva suveranităţii sale. Vor creşte importurile, va scădea producţia. Nu înţelegem cum se poate elabora o asemenea strategie fără un studiu de impact?”, se întreabă pe bună dreptate Christiane Lambert, considerând că dacă strategia „Farm to Fork” va fi pusă în aplicare în formula în care ea a fost deja dezbătută la nivelul autorităţilor europene, va rezulta o scădere a producţiei agricole, fără îndoială.

Iar în condiţiile creşterii populaţiei şi a schimbărilor climatice de care tot vorbim, ea ar putea fi un impediment major pentru agricultura europeană.

CINE E RESPONSABIL PENTRU RISIPA ALIMENTARĂ?

Pe de altă parte, se vorbeşte foarte mult despre suveranitatea ... ››› 10

9

10 Europa agricolă ››› 8 ...alimentară. Unii spun chiar că Europa e pe punctul de a capitula în faţa acestei situaţii. Alţii sunt de părere că trebuie să producem mai multe alimente pentru a deservi o piaţă în continuă creştere, în timp ce anumite voci consideră că nu e nevoie neapărat să creştem producţia, ci doar să consumăm mai responsabil, pentru că şi aşa risipa alimentară este la cote foarte înalte. „FAO spune că cererea pentru carne va creşte cu peste 60% în următorii 30 de ani.

Dar în acelaşi timp susţine că trebuie să reducem risipa alimentară. Și are dreptate.

Această mentalitate de a arunca producţia nu provine însă din mediul rural, ci aparţine comunităţii urbane. Nu producătorii provoacă această risipă, ci consumatorii care nu ştiu să se organizeze cum trebuie”, e de părere franţuzoaica Lambert.

ECOLOGIZAREA EUROPEI, CU CE PREŢ?

Desigur, trebuie să reducem risipa alimentară, dar nu putem renunţa la un sfert din ceea ce producem. Pe de altă parte, mai e şi presiunea legată de conversia unei suprafeţe însemnate (25% până în anul 2030) la agricultura ecologică, pe care autorităţile europene tot insistă, fără a veni însă cu o explicaţie logică pentru a susţine acest angajament. „Nu ştim dacă vom putea

OPORTUNITĂŢI VS. AMENINŢĂRI „Suntem în total dezacord cu ce s-a stabilit până acum. Şi suntem de părere că este iresponsabil să se ia o astfel de decizie atât de importantă fără să existe un raport care să includă toate riscurile şi ameninţările pentru sectorul nostru.

Politicienii văd oportunităţi, iar noi vedem ameninţări”, consideră Ramon Armengol. face faţă acestor provocări adoptând la scară largă agricultura ecologică.

Avem nevoie de tehnologie, de investiţii serioase, de finanţare şi, nu în ultimul rând, să facem apel la ştiinţă şi la inovaţie în toate aspectele. Sunt convins că nu putem realiza asta întorcându-ne în timp”, afirmă Ramon Armengol, preşedintele Confederaţiei Generale a Cooperativelor Agricole (COGECA).

Secretarul general Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, este şi mai tranşant: „Nici măcar nu sunt convins că Janusz Wojciechowski are cele mai bune intenţii în ceea ce priveşte susţinerea sectorului. Trebuie să avem grijă de competitivitatea fermelor noastre,

a celor mici sau a celor familiale. Iar comisarul nu vorbeşte deloc despre acest aspect. El tot menţionează aceste ferme, pe care noi le sprijinim, însă realitatea economică lipseşte cu desăvârşire din proiecţiile Comisiei”, constată finlandezul.

AGRICULTURA BIO NU ARE PIAŢĂ Christiane Lambert recunoaşte că avem nevoie de produse fitosanitare noi, cu un impact mai mic asupra mediului, şi admite că înlăturarea tuturor pesticidelor nu este posibilă, la fel cum nu putem trăi fără medicamente. „Da, suntem de acord că trebuie să utilizăm mai puţine substanţe chimice, dar nu le putem anula cu totul. Astăzi, 25% din laptele produs în sistem ecologic nu are clienţi şi este vândut în magazine la preţul laptelui convenţional. De asemenea, 10% din producţia de ouă ecologică nu-şi găseşte o piaţă. Şi atunci ne întrebăm ce se va întâmpla când Comisia ne va impune o creştere a ponderii agriculturii ecologice. Pot fi obligaţi consumatorii să-şi schimbe dieta alimentară?”, afirmă preşedintele COPA. SOIURI MAI PRODUCTIVE Pe de altă parte, spune aceasta, ne dorim la grâu să obţinem randamente cu 20% mai ridicate în următorii ani, ceea ce înseamnă că trebuie să ne orientăm spre alte soiuri, mai productive şi mai rezistente la factorii de stres, care pot fi obţinute prin noile tehnici de ameliorare. „Cei care s-au opus acestui progres genetic nu au luat în calcul schimbările climatice care ne afectează atât de mult în zilele noastre”, consideră cea care deţine şi funcţia de preşedinte al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Exploataţiilor Agricole din Franţa (FNSEA).

Alianța pentru Agricultură și Cooperare avertizează europarlamentarii: Primul efect al strategiilor europene F2F și Biodiversitate va fi falimentul fermierilor!

Scanează codul QR și află de ce!

1-14 noiembrie 2021

11

12 Agroinfo

plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi

Subvenţii 2021: Când ajung banii în conturi

FERMIERII EXCLUŞI DE LA PLATA AVANSULUI!

Directorul general al APIA, Adrian Pintea, afirmă că sumele necesare plăţilor în avans pe 2021 sunt deja în contul APIA, iar banii ar ajunge la fermieri în aproximativ 2 zile de la autorizarea la plată. În primele patru zile de plată a avansului pe 2021, au fost autorizaţi la plată 264.865 de fermieri, cu suma de 337 milioane euro, a declarat şeful APIA, la o videoconferinţă organizată de Ziarul Bursa.

Pentru ovine şi caprine, sprijinul cuplat pe 2021 este de 17,24 euro/cap animal, mai mare decât fusese estimat iniţial (16,55 euro/cap animal). Într-o altă emisiune TV, Pintea a precizat că fermierii care nu intră la plata avansului din subvenţii sunt crescătorii de vaci care au de încasat sprijinul cuplat, pentru că perioada de reţinere a animalelor în ferme se încheie la 15 noiembrie, fermierii din controlul prin teledetecţie, cei care beneficiază doar de ajutorul naţional tranzitoriu şi cei care au de primit sprijin cuplat vegetal pentru care termenul de depunere a documentelor la APIA este mai 2022.

FERMIERI „PUŞI CU MÂNA” LA CONTROL! Pintea a explicat că fermierii din eşantionul de control sunt selectaţi după „nişte proceduri foarte clare”, dar a recunoscut că în fiecare an sunt câteva zeci de fermieri care „sunt puşi cu mâna în control, fie pentru sesizări sau anumite organe care ne solicită sau în cazul în care se fac anumite autosesizări, dar doar în situaţii foarte clare, altfel nimeni nu-şi permite sau nu există aşa ceva”.

1-14 noiembrie 2021

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură!

Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

Care sunt schemele de plăţi directe care intră în calculul sumei pe hectar pentru păşuni Plata avansului APIA la subvenţia pentru păşune!

Cum calculează APIA subvenţiile pentru animale şi în ce situaţii taie din sumele datorate crescătorilor Ordin subvenţii APIA 2021! Calcul APIA sprijin cuplat zootehnic bovine, ovine/caprine şi ANT ovine/caprine!

Ce venituri obţinute din agricultură sunt neimpozabile Ghid Fiscal Agricol 2021: Scutiri de la plata impozitului pe teren şi pe animale!

Ce trebuie să facă pădurarii în timpul campaniei agricole şi cine va plăti despăgubirile către fermieri LEGE votată în Senat! Vânătorii sunt obligaţi să îndepărteze animalele sălbatice la cererea fermierilor!

Anunţ al şefului APIA pentru fermierii români care depun cereri de plată Schimbare la plata subvenţiilor APIA, din 2022!

Decizie definitivă a unei instanţe de judecată din România Subvenţii de 50.000 de euro plătite de o primărie unui fermier căruia i-a refuzat adeverinţa pentru APIA!

Agroinfo

Farm to Fork, total inechitabilă pentru România

DECIZIE ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN PENTRU FERMIERI Parlamentul European a adoptat, pe 19 octombrie, Strategia „De la fermă la furculiţă” („Farm to Fork”), cu 452 voturi „pentru”, 170 voturi „împotrivă” şi 76 de abţineri. „Actualele politici ale Uniunii promovează modele agricole care afectează negativ mediul şi încep să favorizeze importul de produse nesustenabile.

Vom stimula producţia locală de alimente şi vom renunţa la creşterea intensivă a animalelor şi la monoculturile care folosesc cantităţi mari de pesticide”, a declarat, după vot, Anja Hazekamp (Stânga, Olanda), raportoare pentru Comisia pentru mediu, sănătate şi siguranţă alimentară.

Fermierii români susţin că strategia „Farm to Fork” loveşte mult mai mult România, deşi noi poluăm mai puţin decât alte state.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a cerut, înainte de vot, să nu fie votate amendamentele care prevăd reducerea cantităţilor de pesticide, în mod egal pentru toate statele UE, indiferent de consum.

Fermierii români susţin că „este total inechitabil ca România să îşi reducă consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, când media UE este 2,4 kg şi să fie competitivă cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. şi reduce consumul tot cu 50%”.

Sprijin maxim de 14,6 mii lei/ha, de la bugetul de stat

TERMEN AJUTOR DE MINIMIS PENTRU FERMIERI! Termenul limită pentru depunerea la direcţiile judeţene pentru agricultură a documentelor justificative care să ateste comercializarea producţiei de usturoi obţinută în acest an este 29 noiembrie 2021.

Valorificarea producţiei de către cultivatorii de usturoi înscrişi în programul de ajutor de minimis se poate face până pe 22 noiembrie 2021.

Pentru anul 2021, sunt alocaţi 15 milioane lei (3,078 mil. euro) pentru Programul de susţinere a cultivatorilor de usturoi. Aceştia pot primi maximum 14.617,5 lei/ha (3.000 euro/ha, la cursul de schimb de 4,8725 lei/euro), însă suma va fi mai mică dacă, după centralizarea tuturor cererilor de plată, se constată că sumele solicitate sunt mai mari decât bugetul alocat.

Prelungire sesiune AFIR 2021

FERMIERII CER MAI MULT TIMP PENTRU ASIGURARE CULTURI Clubului Fermierilor Români a cerut Ministerului Agriculturii să prelungească până la 31 decembrie 2021 perioada de depunere a cererilor pentru Submăsura 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor.

Reprezentanţii fermierilor motivează că există încă suprafeţe de pe care nu s-au recoltat culturile şi companiile de asigurare nu au finalizat evaluarea dosarelor de daună, din cauza numărului mare de cereri, astfel că mulţi fermieri nu au încă toată documentaţia necesară pentru a depune cererile de finanţare la AFIR. De asemenea, în octombrie încă se fac modificări la declaraţiile APIA pe 2021, ceea ce implică regularizări ale poliţelor de asigurare încheiate pentru anul agricol 2021.

Submăsura 17.1 din PNDR are 31,2 milioane euro alocate pentru 2021, din care, pe 22 octombrie, mai erau disponibile peste 22 milioane de euro.

13

14 Produs românesc

O NOUĂ AGENŢIE PENTRU FERMIERI România va avea, din 2022, Agenţia de Calitate şi Marketing a Produselor Agroalimentare, creată prin parteneriat public-privat, ce va avea ca obiectiv promovarea produselor româneşti cu bani europeni.

N

oua agenţie va utiliza bani europeni pentru a pune în practică strategia pentru promovarea produselor româneşti elaborată de MADR împreună cu mediul asociativ, a anunţat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă, pe 21 septembrie a.c.

DUPĂ UN MODEL EUROPEAN „De la începutul anului viitor, strategia de promovare a produselor româneşti va fi pusă în practică de Agenţia de Calitate şi Marketing a Produselor Agroalimentare. Este un model european care funcţionează peste tot, unde, în această entitate, care este un parteneriat public-privat, comitetul de coordonare este format din mediul asociativ şi instituţii, cu obiective clare şi cu buget, care vor face promovare pe produse tradiţionale, produse montane sau alte produse care aparţin unor

1-14 noiembrie 2021

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

scheme de calitate şi va garanta autenticitatea şi calitatea acestor produse”, a explicat Adrian Oros.

Numărul de angajaţi şi structura noii agenţii vor fi stabilite împreună cu mediul asociativ şi cu sprijinul agenţiei similare din Austria, care are experienţă îndelungată în acest domeniu, a precizat Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc şi vicepreşedinte Pro Agro.

Oros a adăugat că în noua agenţie nu vor fi angajaţi în plus la stat, ci vor fi selectaţi, pe criterii de performanţă, din angajaţii actuali din structurile din subordinea MADR.

CASA DE COMERȚ UNIREA NU SE MAI DESFIINŢEAZĂ, CI SE REFORMEAZĂ!

Noua agenţie va trebui să colaboreze cu noua echipă de la Casa de Comerţ Unirea, care nu va mai fi desfiinţată, ci va fi reformată.

După venirea la conducerea MADR, Oros a lăsat să se înţeleagă că va desfiinţa Casa de Comerţ Unirea, înfiinţată de fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, pentru că societatea ar fi sifonat bani de la Ministerul Agriculturii. Potrivit lui Oros, „activitatea Casei Unirea nu a fost una care să aducă beneficii, nici producătorilor, cu atât mai mult ministerului, pentru că-n fiecare an s-au pierdut 7 milioane, 5 milioane, anul acesta”.

Acum, Oros spune: „Casa de Comerţ Unirea este într-o evaluare, atât internă, dar, din nefericire, şi într-o evaluare sau anchetă, mai bine spus, făcută de alte instituţii. Sper ca aceste lucruri să se sfârşească cât mai rapid, iar ... ››› 16

15

16 Produs românesc

››› 14 ... cei care vor fi selectaţi pe principiul guvernanţei corporatiste, atât în Consiliul de Administraţie, cât şi-n partea executivă, să vină să se plieze pe strategia Agenţiei de Marketing.

Vrem să nu se mai piardă nimic şi să reia pe principii mai sănătoase împreună cu Agenţia de Marketing şi Promovare a Produselor româneşti şi să-şi facă treaba pentru care a fost creată la un moment dat. Deci, nu dorim să

10 PRODUSE PROTEJATE „Salata tradiţională cu icre de crap” este, din 29 septembrie 2021, al 10-lea produs românesc recunoscut şi înregistrat la nivel european în Registrul specialităţilor tradiţionale garantate - STG. Celelate nouă produse româneşti recunoscute în UE sunt: Magiun de prune de Topoloveni (IGP), Salam de Sibiu (IGP), Novac afumat din Ţara Bârsei (IGP), Scrumbie afumată de Dunăre (IGP), Telemea de Sibiu (IGP), Cârnaţi de Pleşcoi (IGP), Caşcaval de Săveni (IGP), Salata cu icre de Ştiucă de Tulcea (IGP) şi Telemea de Ibăneşti (DOP).

Plăcinta dobrogeană este, în prezent, în etapa de opoziţie, în vederea dobândirii Indicaţiei Geografice Protejate (IGP).

Scanează codul QR și află care sunt sistemele de calitate ale UE!

1-14 noiembrie 2021

o desfiinţăm, dorim să o facem mai sănătoasă şi mai viguroasă”.

CUM VOR FI PROMOVATE PRODUSELE ROMÂNEŞTI! Scheme de calitate. Oros afirmă că produsele româneşti sunt foarte slab promovate, iar din banii care au fost alocaţi în perioada 2014 - 2020 pentru Măsura 3 - Sisteme de calitate pentru produsele agricole şi alimentare nu a fost accesat nici un euro. „Singura modalitate de a utiliza bani europeni pentru a promova produsele româneşti este aceea de a promova scheme de calitate fie europene, fie naţionale, voluntare, care creează un avantaj pentru producătorii români dintr-o anumită zonă”, spune ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că banii necheltuiţi au fost menţinuţi în program, cu acordul Comisiei Europene, şi produsele tradiţionale româneşti vor fi eligibile pentru finanţare şi vor putea fi promovate cu bani europeni prin aceasă măsură.

Toate achiziţiile făcute de instituţii publice să avantajeze produsele locale. „Achiziţiile publice reprezintă o piaţă de câteva miliarde de euro pe an, care nu a fost exploatată”, mai spune Oros, care promitea încă de anul trecut modificarea legii achiziţiilor publice în acest sens, însă fără vreun rezultat concret până în prezent.

Educarea consumatorului. Prin programul de distribuire a laptelui, fructelor şi legumelor în şcoli sunt alocate sume distincte pentru educaţia

1.

2.

3.

copiilor şi a tinerilor, pentru ca aceştia să înveţe să consume produse locale, româneşti.

Transpunerea în legislaţia românească a Directivei 633 privind practicile comerciale neloiale, care „stabileşte reguli foarte stricte privind relaţia comercială dintre micul producător sau procesatorul român şi comerciantul dominant care, din nefericire, în România nu este român”, afirmă Oros.

Actul normativ este în faza finală la Comisia de agricultură din Camera Deputaţilor.

4.

MODIFICĂRI LA SCHEMA DE CALITATE „REŢETA CONSACRATĂ” Schema de calitate „Reţeta consacrată” este, din septembrie 2021, recunoscută la nivel european, ceea ce înseamnă că a devenit accesibilă tuturor producătorilor din UE, însă îi obligă pe toţi care fac un produs cu specific româneasc, indiferent unde îl fac, să respecte aceleaşi standardele de calitate şi aceeaşi reţetă. „Până acum, existau nişte standarde obligatorii doar pentru cei care produceau în ţară, iar cei care produceau un anumit produs în altă parte nu erau obligaţi să respecte aceste standarde”, a explicat Adrian Oros.

Schema de calitate „Reţeta consacrată” se acordă produselor realizate după reţete dinainte de anul 1975. Conform Ordinului 151/1460/213/2021, recunoaşterea produselor se va face de către Ministerul Agriculturii, fără costuri pentru producător.

17

18 Articolul ediţiei

CE L-A DETERMINAT PE ALEX DEGIANSKI SĂ ALEAGĂ IPSO?

Fan declarat John Deere, tânărul fermier din judeţul Timiş ştie că serviciile post-vânzare sunt la fel de importante ca şi valoarea produsului achiziţionat. Cea mai recentă investiţie pe care a făcut-o Alex Degianski pare să-i susţină toate argumentele. un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

D

e câte ori aţi auzit expresia „clientul are întotdeauna dreptate”? Un slogan de marketing pe care foarte multe companii îl promovează pentru a-şi fideliza consumatorii. Chiar dacă sună cumva inspiraţional,

o astfel de asumare poate fi şi o povară, în funcţie de mentalitatea fiecăruia. În domeniul comerţului cu maşini şi echipamente agricole, serviciile post-vânzare reprezintă probabil una dintre cele mai importante verigi ale afacerii.

Atât din perspectiva cumpărătorului, care urmăreşte securizarea pe termen lung a oricărei achiziţii, cât şi a vânzătorului, interesat să

ofere încredere şi satisfacţii depline partenerilor comerciali.

DE 25 DE ANI ALĂTURI DE FERMIERI La IPSO Agricultură, companie care în 2021 a aniversat 25 de ani de activitate, relaţia cu fermierii a fost întotdeauna importantă. Având în portofoliu mărci de renume, ale căror produse şi-au dovedit în timp performanţele şi fiabilitatea, o bună parte din resurse a fost alocată pentru dezvoltarea serviciilor after-sales, prin intermediul reţelei proprii de distribuţie.

Dacă procesul de achiziţie a unui produs îl putem compara cu o lună de miere, în care toată lumea îţi prezintă doar avantajele şi îţi explică cât de bine performează acel utilaj, adevăratul test începe abia după ce apar primele probleme ALEXANDER DEGIANSKI

Tânăr fermier din județul Timiș

1-14 noiembrie 2021

Articolul ediţiei 19 PESTE 500 DE ANGAJAŢI ŞI 20 DE PUNCTE DE LUCRU Astfel, astăzi IPSO numără peste 500 de angajaţi şi 22 de puncte de lucru, care acoperă toate regiunile ţării.

Mai mult decât atât, există opt centre regionale unde se

află atelierele de service. „Dezvoltarea noastră a ţinut pasul cu nevoile clienţilor, în special dacă privim harta cu punctele noastre de prezență în zonele agrare importante, unde se poate

observa o concentrare mare de flote de utilaje. Dar treptat am reuşit să ne extindem şi am deschis şi alte puncte de lucru, tocmai în ideea de a fi cât mai aproape de fermieri”, ne-a declarat Veronica Dumitrescu, Manager de Marketing Post-Vânzare în cadrul IPSO Agricultură.

MILIOANE DE EURO INVESTIȚI ÎN DOTAREA TEHNICĂ Exponent al noii generaţii de fermieri, implicat activ în activităţi de lobby la nivel naţional şi internaţional, Alexander Degianski este unul dintre beneficiarii direcţi ai serviciilor IPSO. În calitate de administrator la Forest and Biomass România, societate care... ››› 20

20 Articolul ediţiei

››› 19 ... exploatează 10.000 hectare de teren în judeţul Timiş (jumătate din suprafaţă fiind teren arabil), acesta a investit milioane de euro în dotarea cu maşini şi echipamente agricole. Iar una dintre mărcile sale preferate este John Deere, brand al cărui importator exclusiv pentru piaţa românească este chiar IPSO Agricultură.

STRATEGIA FERMIERULUI „În fiecare an investim între 400 şi 500 mii de euro în tehnică agricolă nouă. Colaborez cu IPSO de foarte mulţi ani, pentru că vrem să colaborăm doar cu furnizori de utilaje, de piese de schimb şi de servicii de mentenanţă serioşi şi capabili să ne livreze tot ce avem noi nevoie în timp util. Pentru

1-14 noiembrie 2021

că, aşa cum spun americanii, «time is money» (timpul înseamnă bani - n.r.) şi nu ne permitem să pierdem prea mult timp în perioadele de vârf”, argumentează tânărul bănăţean.

FLOTĂ DE TRACTOARE MONOBRAND Ataşamentul lui Alex faţă de brandul John Deere este unul cât se poate de asumat. În cele din urmă, calitatea produselor şi serviciile post-vânzare l-au convins să facă această alegere cu ani în urmă. Din cele 13 tractoare pe care se bazează, nouă poartă sigla gigantului american, toate achiziţionate de la IPSO. Fără a le contabiliza şi pe cele două care urmează să ajungă în ferma sa cât de curând, modelul 8R de 280 şi, respectiv, 410 cai putere. Aceste

tractoare, spune el, vor fi destinate semănatului, transportului şi pentru lucrările grele din fermă. „Îmi doresc în continuare să merg pe principiul uniformităţii gamei de utilaje oferite de un singur producător, atât pentru confortul operatorilor, care sunt deja obişnuiţi cu marca John Deere, cât şi pentru a ne uşura viaţa din punct de vedere logistic şi, nu în ultimul rând, pentru că suntem mulţumiţi de calitatea acestor produse şi a serviciilor post-vânzare. Avem şi o combină John Deere, cumpărată tot de nouă prin intermediul IPSO. Este cea mai bună combină pe care am folosit-o la recoltatul porumbului şi al rapiţei.

S780 este combina mea favorită!”, a ţinut să precizeze inginerul agronom.

PIESE COMANDATE DE PE O ZI PE ALTA Pe lângă profesionalismul tehnicienilor săi, care i-au consolidat reputaţia, IPSO mai are câţiva aşi în mânecă în ceea ce priveşte relaţia cu fermierii.

Unul dintre atuuri ar fi tocmai disponibilitatea pieselor de schimb. „Avem la ora actuală peste 50.000 de referințe în stoc. Iar dacă este nevoie de o anumită piesă, există posibilitatea comandării acesteia de pe o zi pe alta. În mai puţin de 24 de ore putem aduce în ţară orice piesă, în regim de urgenţă, de la orice furnizor din portofoliu, cu livrare la client în cel mult 48 de ore! De asemenea, avem capacitatea de a livra de pe o zi pe alta în orice punct de lucru din ţară orice piesă pe care noi o avem

Articolul ediţiei 21 pe stoc”, ne-a asigurat Alexandru Petrar, Manager Regional Post-Vânzare în cadrul companiei IPSO Agricultură.

OFERTE PENTRU ORICE BUGET Mai mult decât atât, portofoliul de piese este adecvat ciclului de viaţă al utilajului. Altfel spus, fie că vorbim de un utilaj nou, de un utilaj ieşit din garanţie sau mai vechi care se doreşte a fi supus recondiţionării pentru a fi revândut, IPSO pune la dispoziţia clienţilor săi atât piese de origine, cât şi piese recondiționate (pentru care se oferă inclusiv garanţie, cu condiţia returnării piesei originale defecte). „Noi recomandăm utilizarea pieselor de origine, dar suntem conştienţi că în anumite condiţii proprietarii de utilaje agricole pot opta pentru piesele alternative, care sunt mai ieftine. Dar şi în acest caz e nevoie de părerea specialistului de la IPSO pentru a nu risca să cumpăraţi piese contrafăcute. Pentru productivitate garantată în exploatare și eficiență dovedită, alege doar calitatea pieselor de origine!”, avertizează Veronica Dumitrescu.

PRIORITATEA IPSO - UTILAJE MEREU ÎN ACTIVITATE Seriozitatea şi promptitudinea echipelor de service reprezintă un obiectiv de performanţă pe care IPSO şi l-a asumat de la bun început. „Avem peste 100 de maşini de service în toată ţara.

Echipele de intervenție mobilă reunesc tehnicieni bine pregătiţi în centrul de instruire de la Mogoşoaia. Aceştia au capacitatea de a diagnostica şi remedia orice problemă. Un alt avantaj important este disponibilitatea la program prelungit în perioada campaniei agricole. Asta înseamnă

că undeva de la mijlocul lunii martie şi până spre sfârşitul lui noiembrie suntem la dispoziţia fermierilor inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică. Ştim cu toţii că echipamentele agricole se strică în timp ce lucrează pe câmp. Iar în astfel de momente este nevoie să intervenim cât mai repede pentru a remedia orice problemă apărută”, consideră Alexandru Petrar, recomandând clienților respectarea intervalelor de revizie: „Intervențiile planificate pentru service reduc numărul de opriri, fermierii economisind timp și bani. Iar după un sezon încheiat cu succes se impune realizarea unei inspecții tehnice temeinice pentru o nouă performanță”.

LA UN CLICK DISTANŢĂ Pe de altă parte, proximitatea faţă de client este un alt mare atu al IPSO. Şi nu doar prin prezenţa fizică, prin intermediul celor 20 de puncte de lucru, cât şi cu ajutorul tehnologiei digitale.

Platforma de comerţ

electronic IpsoP@rts a fost lansată în plină pandemie, fermierii având posibilitatea realizării de comenzi online pentru piesele cele mai uzuale - gama de filtre, curele, uleiuri şi cam tot ce poţi înlocui de unul singur.

APROVIZIONAREA CU PIESE SE FACE ZILNIC „Prin plasarea unei comenzi on-line, un fermier poate alege livrarea la sediu sau ridicarea din cel mai apropiat punct de lucru IPSO. Se poate opta chiar şi așa pentru montajul la noi în service.

Pe lângă această opțiune, există și modalităţi diverse de plată - ramburs la curier, plată cu cardul sau cu OP, în funcție de valoarea comenzii. Iar ceea ce constituie un atu pentru întreaga activitate de piese este disponibilitatea în stoc de peste 85%”, ne-a explicat managerul de marketing post-vânzare din cadrul IPSO Agricultură. Important de menţionat ar mai fi faptul că zilnic vin în ţară două transporturi cu piese de la depozitul John Deere din Bruchsal (Germania).

22 Plan Național Strategic

CE STATE RISCĂ RESPINGEREA PNS?

Se vehiculează tot mai mult ideea că PNS-ul țării noastre ar fi în întârziere; ba chiar că riscăm suspendarea subvențiilor agricole din 2023, avertiza europarlamentarul Carmen Avram. Există oare un astfel de risc pentru România?

D

ata limită de realizare a Planurilor Naționale Strategice (PNS) este 31 decembrie 2021, ea putând fi prelungită ca urmare a adoptării tardive a regulamentelor europene (maxim 6 luni din momentul intrării în vigoare a regulamentelor). Ulterior, pe parcursul anului 2022, Planurile Strategice vor fi analizate și eventual modificate după consultarea reprezentanților statelor cu cei ai Comisiei. În cazul în care PNS-urile nu sunt redactate sau sunt respinse de către Comisia Europeană, există riscul întârzierii alocării de fonduri sau chiar suspendarea acestora.

Ultima situație este puțin probabilă, însă există trei state care prezintă un astfel de risc. ȚĂRI CONDIȚIONATE DE RESPECTAREA STATULUI DE DREPT Conform lui Alberto Alemanno, profesor de Drept și membru în mai multe ”think-thankuri” afiliate instituțiilor europene, Polonia, Ungaria și Croația sunt statele membre care prezintă un astfel de risc. În cazul primelor două, refuzul PNS-urilor, inclusiv cele privind agricultura, are la bază problemele legislative privind statul de drept, existând rețineri din partea reprezentanților UE privind modul în care finanțarea europeană ar putea fi redistribuită pe criterii politice.

1-14 noiembrie 2021

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PNS-UL CROAȚIEI E BLOCAT DE UN CONTRACT PREFERENȚIAL În ceea ce privește Croația, conform site-ului de știri net.hr, realizarea PNS a fost subiectul unui important scandal politic, după ce Marija Vučković, Ministrul croat al Agriculturii, ar fi semnat un contract de consultanță în valoare de aproximativ 800 milioane de euro cu firma Ernst&Young pentru realizarea analizei SWOT, în ciuda faptului că ministerul are peste 700 de angajați. Chiar dacă ulterior s-a dovedit că atribuirea contractului către firma de consultanță a fost realizată în timpul mandatului fostului ministru, TomislavTolušić, existența unor suspiciuni de corupție și trafic de influență a dus la perturbarea activității ministerului și la suspendarea temporară a realizării PNS. PE AGENDA EUROPEANĂ Calendarul instituțiilor europene prevăd mai multe evenimente ce vor

avea ca principal subiect PNS-urile.

Primul a fost întâlnirea miniștrilor Agriculturii din statele membre, de la Luxembourg, în perioada 11-12 octombrie, cu trei teme majore pe ordinea de zi: Pescuitul în Marea Baltică, Pregătirea PNS-urilor și Strategia Forestieră 2030.

La începutul lunii noiembrie este de așteptat ca în cadrul plenarei Parlamentului European să fie adoptate regulamentele PAC și tot atunci se va stabili dacă data depunerii drafturilor va fi prelungită.

Ulterior, conform comisarului Janusz Wojciechowski, va urma o amplă analiză de impact în ceea ce privește planurile strategice și efectele lor.

•

•

•

Scanează codul QR și află concluziile dezbaterilor de la Consiliul Agricultură și Pescuit, din 11-12 octombrie 2021!

Aflați din numărul viitor al revistei Ferma în ce stadiu se află PNS-ul României, cum se poziționează reprezentanții guvernamentali și cum văd liderii fermierilor situația!

23

FLEXIBILITATE ȘI EFICIENȚĂ

Leeb VL

HORSCH Leeb VL oferă cele mai înalte cerințe de tehnologie cu o gardă la sol mărită.

Bazin de 5.000 și 6.000 de litri din polietilenă sau Bazin de 8.000 litri din oțel inoxidabil BoomControl asigură o poziționare perfectă a brațului și mai puțină derivă prin menținerea distanței constantă față de suprafața țintă Garda la sol standard este de 1,60 m și cu ClearanceControl până la 2,00 m Distribuție optimă a greutății 50:50 Intuitiv, ușor de manevrat Specialist HORSCH pentru România Constantin Curca Mobil: +40 749 950 850 | Fax: +40 311 06 79 79 constantin.curca@horsch.com

Exclusiv prin Mewi Tel.: +40 256 49 43 50 Fax: +40 256 49 07 29 E-mail: info@mewi.ro | www.mewi.ro

24 S.O.S ferma bio!

Strigătul disperat al lui Dacian Sabău

Silit să renunţe la agricultura ecologică, tânărul fermier ar putea pierde nu doar terenurile pe care le lucrează, ci şi sume importante din cauza incompetenţei şi a lipsei de interes din partea autorităţilor.

V

ă mai amintiţi de Dacian Sabău, tânărul fermier din judeţul Timiş care face agricultură ecologică pe 300 de hectare şi este constrâns să renunţe la producţia bio din cauza problemelor cu îmburuienarea? Ei bine, situaţia sa este una extrem de complicată şi nimeni, dar absolut nimeni, nu a fost în stare să-i ofere încă o soluţie. Şi mă refer aici, desigur, la autorităţile competente, care sunt în măsură să îşi asume anumite decizii în această speţă, oferind derogări dacă este cazul...

BĂTAIE DE JOC DIN PARTEA AUTORITĂŢILOR Oricât de mult şi-ar dori Dacian să continue pe calea agriculturii ecologice,

Subvenţia pentru agricultura ecologică reprezintă de fapt o sumă compensatorie pentru pierderile de producţie, nicidecum o recompensă pentru aceste practici DACIAN SABĂU

Producător de produse bio

1-14 noiembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

şi sunt absolut convins că ar face-o dacă ar exista această posibilitate, numeroasele constrângeri naturale de care s-a lovit în ultimul timp îl împiedită să performeze mai departe în acest domeniu. Cu toate astea, se simte neputincios şi dezarmat în faţa legii, care spune clar că nu poate părăsi acest sistem de producţie mai devreme de şapte ani (cei doi ani de conversie plus alţi cinci în care s-a angajat să facă agricultură ecologică). „MI-AR LUA CÂŢIVA ANI SĂ CULEG MANUAL BURUIENILE” „Nu reuşesc să o scot la capăt cu ambrozia. Încă din luna iunie am făcut cerere la minister pentru a mi se oferi o soluţie, însă nu am primit un răspuns nici până astăzi. Într-o discuţie telefonică cu cei de la Garda de Mediu mi s-a sugerat să mă apuc de plivit manual dacă vreau să rezolv această problemă.

M-am simţit efectiv batjocorit. Mi-ar lua câţiva ani să culeg manual buruienile

din cultură”, ne-a declarat acesta. În proporţie de 90% din suprafaţa înregistrată în sistem ecologic este afectată de ambrozie. Dar marea problemă este că a infestat şi culturile vecinilor.

CARE SUNT OPŢIUNILE? În opinia sa, singura soluţie logică ar fi ieşirea din agricultura ecologică mai devreme decât ar putea în mod normal, în baza unei derogări. Această măsură este stipulată în actele oficiale, dar nimeni nu o aplică. „Eu oricum nu am cum să mai produc în sistem ecologic din cauza ambroziei. Această derogare spune că primăria locală ar trebui să constituie o comisie la care să invite şi un specialist din cadrul Direcţiei Agricole Judeţene, să analizeze cazul meu şi să ofere o soluţie tehnică pentru a combate ambrozia. Dar, din păcate, nu pot decât să constat că există un mare dezinteres şi nimeni nu face nimic în acest sens”, se plânge fermierul din Timiş.

SINGURA SOLUȚIE...

Combaterea chimică este practic singura opţiune la îndemână, ceea ce automat ar însemna ieşirea din agricultura ecologică înainte de a-şi atinge ţinta asumată. Nu toate suprafeţele pe care le lucrează astăzi sunt în ecologic.

S.O.S ferma bio! 25

AVIZ AUTORITĂȚILOR! Este absolut necesar ca cei care sunt în măsură să ofere soluţii să-şi facă treaba, pentru că oricum sunt plătiţi din bani publici, ceea ce îmi dă dreptul inclusiv mie să le cer socoteală. Sper doar că mesajul nostru să ajungă acolo unde trebuie şi tânărul de 39 de ani să poată face în continuare agricultură, chiar dacă în formă convenţională sau sustenabilă, aşa cum îşi doreşte el.

Unele parcele au ieşit deja din producţia bio iar altele sunt pe punctul de a-şi încheia ciclul anul viitor.

AMENINŢAT SĂ RESTITUIE INTEGRAL SUBVENŢIILE Din cauza ambroziei, proprietarii terenurilor pe care acesta le are în exploatare au primit deja avertismente şi chiar au fost amendaţi, iar Dacian trăieşte în fiecare zi cu teama că va pierde dreptul de a lucra acele pământuri.

„Sincer, nu ştiu dacă vor fi dispuşi să mai colaborăm pe viitor dacă nu vine cineva cu o soluţie. Iar eu dacă pierd suprafeţe, voi fi obligat să restitui sumele compensatorii obţinute pentru agricultura ecologică. Chiar recent am primit de la APIA o somaţie să achit 130.000 de lei pentru 14 hectare pe care le-am pierdut acum doi ani. Aşa se întâmplă dacă ieşi mai repede din ecologic, plăteşti integral banii obţinuţi, la care se adaugă şi anumite penalităţi, care sunt destul de mari”, arată fermierul. ȘI ÎN PIERDERE, ȘI PENALIZAT Practic, dacă pierde acum o suprafaţă din cauză că proprietarul acelui teren nu mai vrea să vadă ambrozie pentru că el nu are cum să o combată, şi nu și-a îndeplinit încă angajamentul de şapte ani, este obligat să plătească integral valoarea subvenţiilor încasate în tot acest timp. ”Chiar dacă eu am produs în ecologic să zicem şase ani, în cantităţi mai mici, pentru că oricum aşa se întâmplă când faci agricultură ecologică, şi poate am vândut la un preţ

care nu mi-a acoperit costul de producţie”, susţine tânărul.

LA UN PAS DE COLAPS Din cauza stresului acumulat pe fondul dezinteresului total al autorităţilor, Dacian a suferit chiar un anevrism în această vară. Din fericire starea i s-a ameliorat, însă nu poate continua la nesfârşit aşa, fără a-şi pune sănătatea în pericol. „Mi-am distrus sănătatea încercând să ofer hrană sănătoasă consumatorilor. Chiar dacă voi continua să produc ecologic, nu mai vreau această certificare. Mi-a ajuns! Recunosc, am avut foarte multe de învăţat în toţi aceşti ani, dar nu mai pot continua aşa. Doar prin asolament şi cu anumiţi biostimulatori e suficient pentru a reduce cantitatea de îngrăşăminte chimice”, ne-a mărturisit fermierul de la marginea Timişoarei.

Cele 8 motive pentru care Dacian Sabău consideră că producţia bio nu mai este rentabilă le aflați accesând site-ul www.revista-ferma.ro.

Scanați codul QR!

26 Vocea fermierului

Anchetă cu final fericit: și-au recăpătat pășunea

În urmă cu un an, vă relatam, într-o anchetă cu titlul ”Păşunea-i necurăţată, dar bine subvenţionată!”, nemulțumirea lui Ioan Matei, liderul Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Săgeata din Hălchiu. Cum au reuşit redobândirea păşunii comunale?

D

upă doi ani de procese, iată că Asociaţia din comuna braşoveană Hălchiu şi-a reîntregit păşunea, semnând cu Primăria contractul de concesiune pentru şapte ani. Curtea de Apel Braşov i-a dat câştig de cauză şi astfel întreaga suprafaţă de 291 de hectare a revenit crescătorilor.

Reamintim că în anul 2019, o suprafaţă de 48 ha a fost atribuită unor crescători individuali care „nu aveau neapărată nevoie de păşune, decât pentru a încasa subvenţia!”, ne declara fermierul. La un moment dat exista riscul ca suprafaţa de imaş comunal să fie fărâmiţată, iar Asociaţia să se desfiinţeze.

1-14 noiembrie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

„MULŢUMIRI! SĂ CONTINUAŢI TOT AŞA PE DRUMUL DREPT!” Ioan Matei, liderul Asociaţiei, a mulţumit revistei Ferma care a relatat obiectiv și a informat corect despre problemele crescătorilor şi ale păşunii, în trei anchete de presă. „Revista FERMA (pe care am descoperit-o la necaz) s-a implicat şi a relatat corect despre problemele noastre, despre lupta dusă cu autorităţile locale şi cu unii fermieri. Găsesc că publicaţia este un mare ajutor pentru fermieri, scrie despre problemele agricultorilor şi informează corect, fiind Scanează codul QR și citește și tu articolul în care am prezentat necazul crescătorilor de bovine și ovine din Hălchiu!

cea mai apreciată revistă de agricultură, de mare ajutor pentru noi. Multe mulţumiri şi să continuaţi tot aşa pe drumul drept!”, ne-a transmis Ioan Matei.

GOSPODĂRIREA PĂȘUNII Bucuroşi că şi-au redobândit păşunea, oamenii s-au pus pe treabă. „Am început transportul gunoiului de grajd pe păşune şi să fertilizăm cu circa 20 de tone pe hectar. În vară am curăţat cu coasa mărăcinii de pe păşune, astfel că ne-a costat mai puţin şi am făcut o lucrare de calitate.

De asemenea, cu o parte din banii din subvenţie vrem să investim într-o lăptărie şi să ridicăm un nou sediu al Asociaţiei. Primăria dispune de o clădire lăsată în paragină, al cărei acoperiş stă să se dărâme, folosită drept magazie. Am solicitat s-o preluăm în concesiune, dar am fost refuzaţi. Vom insista”, a explicat Ioan Matei.

La această dată, Asociaţia Crescătorilor de Vaci Săgeata din Hălchiu este formată din peste 40 de crescători care deţin circa 300 de bovine şi peste 1.200 de ovine. Le dorim succes pe mai departe!

27

28 Tineri fermieri în România

Scufița din Homița cultivă legume ”mai altfel”

Soții Laura și Antim Nechifor, de profesie horticultori, după 7 ani de trai în Capitală, s-au retras în satul bunicilor pentru a cultiva legume în sistem ecologic regenerativ. Permacultura s-a dovedit un real succes pentru ei.

L

aura și Antim Nechifor sunt doi tineri absolvenți ai Facultății de Horticultură din București, care, după 7 ani de activitate în Capitală, ca angajați în domeniul cercetării științifice și producerii legumelor ecologice și în sfera serviciilor horticole, au decis să își înființeze ferma proprie și să se stabilească în fosta gospodărie a bunicilor Laurei, din localitatea Homița - Pașcani, jud. Iași, pentru a continua să obțină legume în sistem ecologic regenerativ (fără "chimicale”).

54 DE SOIURI DE TOMATE Ferma de familie ”Scufița din Homița” (denumire aleasă pentru a-și alinta fetița de 3 ani), deține o suprafață de aproximativ 5.000 de metri pătrați - câmp și solarii -, unde se produc 54 de soiuri de tomate dintr-o bogată varietate de culori și de forme,

1-14 noiembrie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

dar și multe alte legume, care de care mai exotice, cu mult succes pe piața din municipiile Pașcani și Iași. ”În Pașcani, facem livrări la domiciliu în cursul săptămânii, iar în Iași participăm ritmic, în zilele de sâmbătă și duminică, la «Piața de weekend», din centrul orașului”, explică tinerii.

DIVERSITATE DE SPECII ”Ne-am mutat la Homița în anul 2019 și, deja, putem spune că ne-am hotărât să ne extindem activitatea, deoarece cererea de legume ecologice și «mai altfel» este destul de mare. Alături de

roșiile mov, negre, albe, care sunt foarte tentante pentru beneficiarii noștri, la mare căutare sunt morcovii galbeni și mov, nelipsind clasicii morcovi portocalii (morcovul, la început, a fost mov), frunzele asiatice pentru salate, gen Mizuna, muștar de frunză, mangold, tomatillo - (Physalis Philadelphica, un fruct rotund, înfășurat într-o peliculă creponată, cu gust dulce–acrișor, amintind de agrișe și care, în Mexic, se folosește pentru prepararea sosului de salsa), etc.”, îmi explică soții Nechifor.

Desigur, produc și ardei, ardei iuți (inclusiv soiurile cele mai iuți din lume), gogoșari (nu lipsesc gogoșarii canadieni, foarte mari), castraveți, vinete, usturoi, ceapă albă, roșie și galbenă, varză, varză Kale, praz, fasole păstăi, gulie, broccoli, conopidă, ridichi, pepene roșu și galben, dovleac, porumb zaharat, etc.

Tineri fermieri în România 29 CĂPȘUNII CEI MAI REZISTENȚI ȘI MULCIUL PE TOCĂTURĂ În acest an, au testat cinci soiuri de căpșuni, respectiv 2 unifere și 3 remontante, pe diferite forme de mulci, adică tocătură (crengi de la tăiatul pomilor și al viței de vie, tocate), folie albă și folie neagră. ”Fiind amplasați în mijlocul pădurii, deci cu o atmosferă mai răcoroasă și umedă și încercând să reducem volumul de muncă, am ajuns

la concluzia că vom menține două soiuri de căpșuni unifere, care au rezistat foarte bine la ploi și vreme rece, în mulci pe folie neagră. Folia albă merge în zona de sud, deoarece ține solul rece pentru o perioadă mai mare de timp.

Mulciul pe tocătură este foarte bun, dar necesită un volum mare de muncă, ceea ce pentru noi doi este dificil, singuri trebuind să le facem pe toate”, explicau fermierii ieșeni.

Am introdus în cultură vinete, despre care se spunea că în această zonă nu sunt recomandate. Am obținut un rezultat spectaculos al acestui sistem de producere a vinetelor în permacultură: producția a depășit 80% din potențialul hibridului

DE CE AU ALES PERMACULTURA? Dintre secretele reușitei celor doi tineri horticultori, trebuie remarcate modalitatea de obținere a legumelor (permacultură) și transparența în relația cu beneficiarii, aceștia având acces la toate informațiile legate de drumul de la semințe și până la legume bune de consumat. ”Am ales să producem legume în permacultură deoarece suntem adepții modelului ecosistemelor naturale, un model extrem de prietenos față de mediu și de sănătos pentru corpul uman.

Permacultura are anumite principii, cel mai important fiind cel de conștientizare a faptului că se ... ››› 30

LAURA ȘI ANTIM NECHIFOR Tineri horticultori din jud. Iași

URMEAZĂ LIVADA ÎN SISTEM DE PERMACULTURĂ Cu resurse proprii, în această toamnă, în Ferma Scufița din Homița se înființează o livadă mixtă de pomi fructiferi și arbuști fructiferi, după același sistem al armonizării între specii și soiuri, care să permită dezvoltarea activității horticole în permacultură și diversificarea gamei de produse, în concordanță cu cerințele consumatorilor, de la care vin fondurile pentru investiții.

Scanează codul QR și urmărește un scurt interviu video cu cei doi tineri horticultori!

30 Tineri fermieri în România ››› 29 ...produce hrană pentru oameni.

Adică, nu banii stau în prim planul judecății fermierului, ci responsabilitatea față de sănătatea omului. Deși, să știți că se câștigă și bani, fiindcă, de exemplu, prețurile la care valorificăm acum sunt mai mari și ne ajută să facem noi pași, în dezvoltarea fermei”, arătau legumicultorii din Homița.

5 SECRETE DIN PRACTICA FERMEI SCUFIȚA Cei doi tineri legumicultori cultivă plante cât mai variate, aceasta fiind de fapt și ideea unei activități agricole ecologice. Aleg specii de plante care se armonizează și se completează unele pe altele. ”Țintele activității noastre de legumicultură ecologică regenerativă sunt acelea de a nu folosi deloc chimicale (eco) și de a avea grijă ca solul să fie viu, în permanență (regenerativ)”, explicau Laura și Antim Nechifor.

Fără arătură! Pentru a menține viața în sol, au eliminat aratul, deoarece atunci când se întoarce brazda, se distrug atât organismele aerobe, cât și pe cele anaerobe. La început, rezultatul poate fi bun, prin aerare punând la dispoziția plantelor toate elementele nutritive din sol. Dar, în câțiva ani, resursele solului se vor epuiza.

Administrarea de compost în cantitate mare și eliminarea substanțele care pot omorî microorganismele și ciupercile care țin solul viu. ”Acesta va ajuta și plantele să fie mai rezistente, nemaifiind nevoie de tratamente chimice, care pot da rezistențe,

1.

2.

1-14 noiembrie 2021

ceea ce ar conduce la excese de substanțe, cu efecte atât asupra plantelor, cât și asupra mediului înconjurător.

Totul reprezintă un lanț, pe care noi îl avem în vedere”, spun tinerii.

Plantele companion alungă dăunătorii! De asemenea, au introdus plante companion, care se ajută unele pe altele: Roșiile merg foarte bine cu busuiocul și cu cimbrul, care alungă foarte mulți dăunători ai tomatelor; Crăițele alungă nematozii din sol.

Insecticide bio. Ceea ce nu reușesc să rezolve plantele,

3.

• •

4.

elimină prin intervenție cu anumite bacterii, împotriva dăunătorilor. De exemplu, împotriva omizilor și a gândacului din Colorado folosesc Bacillus thuringiensis, care eliberează în mod natural o toxină împotriva sistemului digestiv al insectelor erbivore. Tot ca insecticide, mai folosesc anumite uleiuri (din sâmburi de citrice, combinat cu săpun de potasiu din surse vegetale).

Fertilizanți din plante. În fermă, mai produc unele macerate (macerate de ferigă, de urzică și de Coada calului), îndeosebi pentru fertilizare.

5.

31

32 Prețuri. Piețe. Tendințe

De ce exportăm ovine " în viu"?

Ne mândrim că suntem ”grânarul Europei", la fel cum suntem și cel mai mare exportator de ovine din UE. O fi bine, o fi rău? Sau exportăm doar subvenţie, la fel ca şi la cereale, şi importăm produse finite?

Dacă s-ar schimba mentalitatea şi rasele de carne ar câştiga teren şi mai ales dacă am fi mai uniţi, atât crescătorii, cât şi exportatorii, atunci am avea toţi de câştigat SILVIU ITU

Fermier din județul Hunedoara

Nu sunt reguli şi nici un an nu este la fel.

Este o piaţă haotică".

A

nul acesta, preţul de vânzare al mieilor, direct de la crescători, a fost unul record, între 13 şi 15 lei/kg.

La export, diferenţa de preţ a fost de până la un leu/kg. Cei care colectează şi exportă mieii mai câştigă ceva din sporul de greutate făcut în perioada de îngrăşare şi finisare, dar "marja de câştig este foarte mică", spune Silviu Itu, proprietarul unei îngrăşătorii din Romoș, jud. Hunedoara: "Avem pierderi și mortalităţi şi, desigur, cheltuieli destul de mari cu furajele, combustibilul, utilajele, medicamentele, oamenii şi altele". Astfel că, în ultimii ani, cel puţin, "activitatea de colectare şi îngrăşare a mieilor pentru export nu a fost o afacere la fel de profitabilă", apreciază fermierul.

"Ne-ar bate Dumnezeu dacă am spune că acum nu este un preț rezonabil la ovine”, spune un important crescător de oi. Scanează codul QR și află detalii!

1-14 noiembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CONCURENŢĂ NELOIALĂ De asemenea, în piaţă există şi o concurenţă neloială din partea unor crescători. Silviu Itu apreciază că "este o mare diferenţă între o societate comercială, aşa cum este a noastră şi ciobanii particulari care colectează şi vând apoi miei la export şi care primesc ajutor de la stat, dar nu au de plătit taxe şi TVA".

PREŢUL CĂRNII DE OAIE DEPINDE DE PIAŢA ARABĂ Majoritatea mieilor şi a oilor de la noi merge la export "în viu" către statele arabe. "Dacă nu ar fi exportul către ţările arabe, mielul ar fi plătit cu 5 lei/kg.

Piaţa noastră depinde în totalitate de cererea din Orientul Mijlociu", apreciază Silviu Itu, care mai spune că "în piaţă există doar înţelegeri verbale, nu există contracte, nici intern şi nici extern.

ABATOARELE PENTRU OVINE SUNT POVEŞTI...

Se discută mult despre exportul ovinelor abatorizate. Se spune că avem abatoare suficiente. Dar ne întrebăm unde am putea exporta carnea provenită de la oile autohtone?

Silviu Itu spune că planurile despre abatoarele pentru ovine sunt doar "...poveşti, mulţi dintre cei care au abatoare le-ar vinde pentru că un abator consumă bani în fiecare zi şi nu este de lucru permanent. În plus, cumpărătorii din statele arabe doresc animale vii". ÎN EUROPA SE CER RASELE DE CARNE Către statele europene se exportă miei doar în perioada Paştelui catolic şi apoi se cer doar miei din categorie mică de greutate, care nu se mai găsesc pe piaţă. Multe dintre animalele exportate "în viu" către statele europene sunt destinate tot populaţiei de origine arabă.

Consumatorii europeni vor miei din rase de carne, iar oaia noastră, Ţurcana mioritică, nu are căutare, deoarece are multă grăsime, randament mic la tăiere şi nu are acelaşi gust cu al cărnii raselor de carne.

Pentru a exporta ovine către Europa, Silviu Itu consideră că prima condiţie este rasa, apoi asocierea.

33

34 Eveniment pastoral

”NU CREŞTEM OI PENTRU SUBVENŢII”

Performanţele productive, dar mai ales premisa omologării şi registrul de rasă sunt ”motorul” interesului puternic al crescătorilor de ovine pentru Brează, atât în zona de origine a acestei varietăţi de Țurcană, cât şi la nivelul întregii ţări.

D

upă un an de "pauză", la începutul lunii octombrie, s-a desfăşurat ediţia a 12-a a târgului şi expoziţiei de ovine "Breaza - Regina Ţurcanelor", precum şi Ziua comunei Toteşti (jud. Hunedoara).

Cu acest prilej, 28 de membri ai Asociaţiei ”Retezatul Haţeg” au expus peste 500 de ovine, din toate categoriile de vârstă şi sex. Desigur, toate animalele au fost "breze", varietate de Ţurcană specifică zonei depresiunii Haţegului şi Văii Jiului. Numărul animalelor a fost oarecum limitat de faptul că în judeţul Hunedoara sunt câteva zone cu restricţie din cauza PPA. DRAGOSTE TRANSMISĂ DIN GENERAŢIE ÎN GENERAŢIE Pe parcursul întregii zile, în jurul boxelor s-au format permanent grupuri de crescători şi curioşi care au discutat problemele specifice crescătorilor şi au schimbat impresii despre animalele prezentate. Alături de frumuseţea animalelor, la expoziţia de la Toteşti am remarcat mândria crescătorilor şi patima cu care aceştia şi-au prezentat

1-14 noiembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

animalele şi felul în care apreciază şi compară caracteristicile fenotipice ale acestora. Totul cu profesionalism, dar mai ales cu bucurie şi dragoste pentru aceste nobile animale.

Atașamentul crescătorilor faţă de oile breze este transmis din generaţie în generaţie, la aproape toate boxele din expoziţie proprietarii au fost reprezentaţi de cel puţin două generaţii: tată şi fiu.

PESTE 5000 DE OI ÎN COP Oile breze au o constituţie fină spre robustă, specifică oilor de munte, cu picioare puternice şi rezistente, profilul capului uşor berbecat şi coarne bine dezvoltate. Producţia de lapte depăşeşte media rasei Țurcană, iar greutatea mieilor la fătare este mare.

Oile breze sunt bine adaptate zonei iar

crescătorii au perfecţionat un sistem de creştere în efective relativ mici, cu o grijă deosebită asupra întreţinerii şi furajării, mai ales în timpul iernii.

Membrii cotizanţi ai Asociaţiei crescătorilor de ovine "Retezatul - Hațeg" reunesc un efectiv de circa 5000 de ovine în controlul oficial al producţiei (COP) şi alte aproape 3000 de ovine care nu sunt în COP. "Suntem în zona de munte şi nu sunt posibilităţi de a ţine efective foarte mari, maximum 300400-500 pe exploataţie. Cele mai multe ferme se învârt în jurul a 50-60, până într-o sută de animale", ne-a spus Pavel Iovăneasă, preşedintele Asociației. ”PROBABIL DERANJĂM” Crescătorii de oi din zonă se confruntă cu aceleaşi probleme generale pe care le întâmpină sectorul la nivel naţional şi, în plus, cu cele specifice zonei. "Noi am înfiinţat Asociaţia pentru toţi crescătorii de ovine din judeţul Hunedoara şi niciodată nu am încercat să obţin ceva pentru mine. Am spus-o de nenumărate ori. Probabil, prin existenţa noastră ca Asociaţie pe acest palier al

Eveniment pastoral 35 creşterii animalelor, puţin deranjăm şi atunci cei cu efective mari încearcă prin toate metodele să ne limiteze, să ne calce în picioare. Repet, probabil deranjăm", a declarat Pavel Iovăneasă.

INTERESE MARI PENTRU REGISTRUL DE RASĂ Preţul oilor, în general şi mai ales la varietatea Brează, are un trend crescând şi prezintă un interes enorm în ultima perioadă. "Probabil de aceea pe segmentul de ameliorare sunt alţii care încearcă să deţină registre pentru Brează. Este o nişă unde unii se gândesc că pot face bani. Noi nu. Noi ne gândim să ne vindem animalele la un preţ bun, conform cheltuielilor pe care le avem cu ele până a le aduce la starea de vânzare, ceea ce mi se pare ceva normal şi firesc", a mai spus Pavel Iovăneasă.

Au fost şi încă mai sunt multe dezbateri privind situaţia din teren şi efectivele aflate în COP. În cadrul Asociaţiei "Retezatul Hațeg", aşa cum ne-a spus Pavel Iovăneasă, "noi ne raportăm la efectivele care există în teren şi la care se face controlul. La noi, animalele care există în SNIIA (Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor) există fizic şi în teren, dar nu în multe locuri se întâmplă la fel şi aceasta ne afectează pe toţi. De

Am încercat să ajutăm micii fermieri, crescătorii din zona montană, şi... deranjăm pentru că nu am făcut parte din elitele care fac jocurile, acele grupuri care se zbat doar pentru interesele lor. Noi nu am fost crescători de subvenţii. Am fost şi suntem crescători de animale şi aici este o mare diferenţă PAVEL IOVĂNEASĂ

Președintele Asociaţiei "Retezatul - Hațeg"

aceea spun că au apărut crescătorii de subvenţie, cei care cresc animale de când au apărut subvenţiile".

"DORIM SĂ OMOLOGĂM BREAZA!" Promovarea şi apărarea intereselor membrilor săi rămâne în atenţia permanentă a Asociaţiei "Retezatul Hațeg", dar "scopul principal este omologarea oii Breze, pe care, recunosc, din slăbiciunea noastră, poate şi din cauza faptului că avem atâtea piedici sau a conjuncturii, nu am reuşit să o facem

până în momentul de faţă. Cu regret o spun. Aceasta a fost și rămâne obiectivul nostru. În momentul în care noi reuşim să omologăm Breaza, să o catalogăm ca oaie de lapte românească, eu pot să las armele jos ca preşedinte al Asociaţiei, nu ca oier, pentru că am îndeplinit un scop, nu al meu, ci unul dintre obiectivele celor 13 persoane care am pus bazele acestei Asociaţii în urmă cu 14 ani", ne-a spus în încheiere Pavel Iovăneasă.

Scanează codul QR și umărește interviul video integral!

36 Agricultura 4.0

De la şaretă şi ARO, la... drone şi Skippy Scout

Pe vremuri, inspecţia culturilor se făcea cu şareta, apoi cu "ARO", acum cu jeep­ul şi foarte curând se va face (şi mulţi fac deja) cu... drona şi programe de analiză. Dronele culeg date prețioase pentru fermier.

F

ermierii ştiu că cea mai bună mo­ dalitate de a analiza starea de vegetaţie a unei culturi este exa­ minarea acesteia direct, de obicei prin mers pe jos prin tarlale, pentru a ob­ serva răsărirea, buruienile sau în cău­ tarea unor semne timpurii de boală sau dăunători. În cazul fermelor mici, acest lucru este posibil şi relativ uşor de realizat.

Pentru fermele de mari dimensiuni, cu tarlale de sute de hectare, tradiţionalul mers pe jos ("bătut la pas") este mai dificil de realizat.

APLICAȚIA MOBILĂ SKIPPY SCOUT Pentru o "imagine" de ansamblu şi cât mai precisă despre starea generală de sănătate a culturilor și pentru a depista din timp orice problemă care ar putea apărea, sunt necesare cât mai multe detalii şi informații despre culturi. Apli­ caţiile mobile care utilizează drone pen­ tru colectarea de informaţii sunt ideale pentru astfel de analize.

1-14 noiembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

APLICAŢIA ESTE DISPONIBILĂ ŞI ÎN ROMÂNIA Aplicaţia Skippy Scout poate fi descărcată şi folosită de către fer­ mierii din România, gratuit timp de o lună şi apoi cu plata unui abona­ ment lunar. Probabil de anul viitor va fi disponibilă şi pentru dispozi­ tivele Android. Tot de anul viitor vor începe testele comerciale şi pentru staţiile de bază, iar produ­ cătorii speră că acestea vor fi şi lansate pe piaţă.

Scanează codul QR și vezi în video cum funcționează!

Noua aplicația mobilă Skippy Scout, realizată de compania Drone Ag (Marea Britanie), include imagistică de câmp realizată la 360 de grade, densitatea plantelor/mp, dar și tehnologia stațiilor de bază. Practic, aplicaţia oferă utilizato­ rilor o vedere panoramică, de înaltă rezo­ luție, a întregului câmp, combinată cu ca­ pacitatea de a inspecta, din punctele de explorare, detalii până la nivelul frunzelor.

DE 20 DE ORI MAI RAPID Skippy Scout 2.6 are o nouă interfață Scout Spheres şi este capabilă să nu­ mere plantele emergente de 20 de ori mai rapid decât se poate face prin ins­ pecţie vizuală, terestru. Aplicaţia este disponibilă pentru culturile de cereale, rapiţă, soia, fasole, mazăre și cartofi şi furnizează utilizatorului numărul total şi exact de plante dintr­o imagine, precum și densitatea/mp.

Apoi, noul software permite utiliza­ torilor să monitorizeze culturile pentru a stabili precis indicele de verde (GAI

Agricultura 4.0 37

­ Green Area Index), raportul dintre su­ prafaţa ocupată de frunze/plante şi suprafaţa totală contorizată, pe măsură ce cultura avansează în vegetaţie.

STAŢIA DE BAZĂ SKIPPY NEST O altă noutate propusă de Drone Ag. este "Skippy Nest" ­ o staţie de bază, un fel de "cuib" unde dronele sunt ali­ mentate cu energie produsă cu ajutorul panourilor solare. De asemenea, cu aju­ torul acestor staţii de bază se realizează conectarea de la distanţă a utilizatorilor, care vor putea prelua datele colectate de către drone.

Practic, fermierii nu vor mai trebui să se deplaseze (frecvent) în teren pentru a colecta date despre starea culturilor, dronele vor fi cele care vor trimite prin e­mail rapoarte despre starea de vege­ taţie a culturilor, buruieni și dăunători, în timp real.

OPERAȚIONAL ÎN CÂTEVA MINUTE Aveţi nevoie de: un iPhone sau iPad (aplicaţia este disponibilă doar pentru sistemele iOS), o dronă DJI şi aplicația Skippy Scout. Aplicaţia mobilă poate fi descărcată în câteva minute pentru a fi utilizată pe un dispozitiv mobil. Pentru activare, ca singur utilizator şi pentru maxim 50 de parcele, taxa lunară începe de la 30 de lire sterline.

Urmează apoi importarea hărților şi alegerea punctelor de observare pe

Dronele zboară şi realizează fotografii aeriene în puncte­ cheie din teren, apoi întocmesc rapoarte privind starea de sănătate a culturii, eventuale probleme și progresele înregistrate de la ultimul raport ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

care le doriți pentru fiecare câmp/par­ celă. Aplicaţia Skippy va controla auto­ mat zborul dronei către punctele de observare alese și va colecta imagini de înaltă rezoluție, până la nivelul frunzelor.

Practic, Skippy "pilotează" automat dro­ na în locul dvs. sau al unui pilot şi în fie­ care punct de observare aceasta va co­ borî la 2 m deasupra culturii și va realiza o imagine.

2 HECTARE PER MINUT După efectuarea zborurilor, aplicaţia Skippy analizează imaginile capturate și trimite un raport din teren care cuprinde

procentul de plante sănătoase din to­ tal, numărul de buruieni și eventualele daune cauzate de insecte. În medie, drona are nevoie de circa un minut pentru a survola o supra­ faţă de două hectare.

Aplicaţia a fost dezvoltată uti­ lizând drone DJI: Mavic 2 Pro, Zoom şi Phantom 4. Modelele DJI Mavic Pro v1 şi Mavic Air, pot fi de asemenea folo­ site, dar sunt mai lente.

Scanează codul QR și află informaţii supli­ mentare!

CÂT DE DEPARTE POATE ZBURA SKIPPY? Legislaţia în vigoare, în cele mai multe ţări europene, prevede că o dronă nu poate să iasă din raza vizuală a ope­ ratorului, adica la cca. 500 m. Desigur, dronele pot să zboare mult mai departe, dar o mulţime de alţi factori trebuie luaţi în considerare şi în special condiţiile at­ mosferice (precipitaţii şi viteza vântului), precum şi luminozitatea. De asemenea, suprafaţa terenului şi relieful pot limita raza de zbor şi pot întrerupe semnalul.

Dronele au însă un sistem de pro­ tecţie şi, în cazul în care Skippy pierde conexiunea cu drona, aceasta se va în­ toarce la locul de decolare. Pentru o rază de acțiune mai mare, se recomandă instalarea unei antene cu rază de acți­ une mai mare pe controler­ul dronei.

38 Agricultura 4.0

VANTAGE ADUCE XAG ÎN ROMÂNIA

Lider mondial în producţia de echipamente autonome, XAG a încheiat un parteneriat de reprezentare pe piaţa noastră cu Vantage, companie care oferă soluţii integrate specifice agriculturii de precizie.

X

AG este practic cea mai mare companie chinezească şi unul dintre jucătorii cheie de pe piaţa internaţională în domeniul tehnologiilor agricole avansate, fiind specializată pe producţia de drone şi roboţi. Pe de altă parte, Vantage şi­a făcut un scop din a promova conceptul de agricultură de precizie în fermele din România, clamând a fi singura companie de pe piaţa noastră care oferă un pachet complet de servicii şi produse desti­ nate practicării agriculturii de precizie, suport tehnic şi consultanţă, focusân­ du­se pe soluţiile de automatizare şi tehnologizare din ferme.

O MUTARE AŞTEPTATĂ „Alegerea partenerului nostru în acest nou domeniu nu a fost întâmplă­ toare pentru noi. Compania XAG este lider mondial în domeniul dronelor agri­ cole profesionale, cu cele peste 66.000 de dispozitive care lucrează în întreaga lume. I­am urmărit de mai mult timp şi suntem convinşi că au experienţa, cunoştinţele şi tehnologiile necesare transpunerii în practică a soluţiilor auto­ nome”, a declarat Mariana Vucheva, director de vânzări şi marketing la Vantage.

1-14 noiembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Aceasta a menţionat totodată fap­ tul că va fi „un parteneriat de succes care va consolida poziţia companiei Vantage ca inovator în sectorul agri­ culturii de precizie şi partener de în­ credere al fermierilor români”.

PRIMUL TRACTOR AUTONOM TESTAT ÎN ROMÂNIA Vantage oferă astăzi soluţii pentru rezolvarea problemelor aferente fie­ cărui ciclu de producţie, ajutând fer­ mierii români să cunoască şi să aplice tehnologiile noi care duc la creşterea productivităţii. În luna mai anul acesta, Vantage a testat în România primul tractor autonom funcţional, despre care am scris şi în revista noastră la momentul respectiv.

Scanează codul QR și vezi cine a testat primul AgBot din România!

UN SISTEM INTELIGENT PENTRU APLICAŢII MULTIPLE Printre produsele cu care XAG s­a fă­ cut remarcată în ultima vreme se numără şi un robot autonom de mici dimensiuni, polivalent şi 100% electric. Botezat R150 (foto), acesta are întrebuinţări multiple datorită structurii sale uşor de perso­ nalizat ­ e un soi de platformă modulară şi în funcţie de dotări poate fi utilizat fie la transportul materialelor, la aplicarea tratamentelor fitosanitare prin pulveri­ zare, la împrăştiat seminţe sau ca sar­ cină utilă deschisă. Se deplasează cu viteza de 1,2 m/s, are o capacitate de în­ cărcare de 150 kg şi o forţă de 1.000 Nm, putând remorca până la o tonă!

AUTONOMIE DE LUCRU: 4 ORE Pe lângă toate astea, XAG R150 are abilitatea de a se strecura printre rân­ duri fără suportul unui operator, datorită senzorilor de proximitate şi a sistemului de navigaţie GPS cu acurateţe RTK de care dispune. Autonomia de lucru ajunge la 4 ore iar încărcarea unei singure bate­ rii (vehiculul foloseşte doi acumulatori) durează numai 15 minute.

Pe viitor, probabil acest robot va putea fi comandat şi în România prin intermediul celor de la Vantage.

Agricultura 4.0 39

40 Agricultura 4.0

TEHNOLOGIA CARE AR PUTEA SCHIMBA TOTUL

Blue White Robotics promite să transforme orice tractor convenţional într-unul autonom, fără a obliga proprietarul să se îndatoreze băncilor la un nivel la care şi-ar pierde independenţa financiară.

Î

n timp ce marii producători de maşini şi echipamente agricole alocă resurse uriaşe dezvoltării şi implementării de soluţii care să ofere mai multă autonomie în fermele agri­ cole, alţii încearcă o abordare mult mai pragmatică, fără a cheltui milioane de dolari. Este cazul companiei Blue White Robotics, care a dezvoltat o platformă inteligentă de gestionare a flotei şi un kit de conversie „bolt­on” (termen care de obicei se referă la o piesă suplimentară care poate fi fixată pe o maşină cu un şurub sau cu un dispozi­ tiv de prindere) prin intermediul căruia orice tractor, indiferent de anul de fa­ bricaţie, poate dobândi un anumit nivel de autonomie operaţională.

NEVOIA DE AUTONOMIE Creşterea continuă a costurilor de producţie, condiţiile meteo din ce în ce mai imprevizibile şi criza forţei de muncă, exacerbată acum de pandemia Covid­19, a creat o presiune fără prece­ dent în sectorul agricol, unde persistă nevoia de a produce mai multă hrană cu mai puţine resurse. În acest context

1-14 noiembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de instabilitate, Blue White Robotics, companie fondată în 2017 de trei foşti piloţi şi ingineri în aviaţia israeliană, cu peste 20 de ani de experienţă în opera­ ţiuni ce implică tehnologii autonome, încearcă acum să revoluţioneze agri­ cultura şi alte domenii de activitate prin implementarea de soluţii smart care promit autonomie deplină. Prin combinarea serviciilor de tehnologie, de reglementare şi funcţionare, aceas­ ta promovează o abordare holistică, ce ar putea rezolva multe dintre proble­ mele cu care se confruntă astăzi indus­ tria de profil. Soluţie uşor de adoptat, sigură din punct de vedere funcţional şi mai ales eficientă economic.

CONTROL LA DISTANŢĂ Blue White Robotics susţine că înţele­ ge preocupările primare ale fermierilor

şi de aceea a dezvoltat un kit care transformă orice tractor convenţional într­un vehicul autonom ce comunică cu un operator uman printr­o plat­ formă de control. Pentru asta e nevoie însă de ceva instruire înainte ca benefi­ ciarul să obţină pe deplin controlul asu­ pra echipamentului modernizat. Totul porneşte cu instalarea kitului de con­ versie pe tractor, iar o perioadă acesta va funcţiona în prezenţa specialiştilor de la Blue White Robotics.

Pe măsură ce lucrurile progresează şi fermierul devine mai confortabil cu tehnologia, întreaga responsabilitate privind operarea şi întreţinerea dis­ pozitivelor ce vin montate pe tractor revine proprietarului. O abordare de tip „crawl­walk­run”, care implică deprin­ derea şi utilizarea noilor competenţe prin rezolvarea în practică a anumitor sarcini. ÎMBUNĂTĂŢIREA PROCESULUI DECIZIONAL „Platformei nu­i pasă cu adevărat dacă este vorba despre un tractor, o motocositoare, un camion de transport

Agricultura 4.0 41

Cu siguranţă nu vrem să prezentăm imaginea că aceasta este o soluţie magică. Este doar un tractor autonom care face o treabă excelentă pentru ceea ce vă aşteptaţi să facă, dacă scopul vostru este de a înlocui practicile repetitive dintr­o fermă ADAM FINE

Director de dezvoltare Blue White Robotics

sau o dronă”, spune Adam Fine, direc­ tor de dezvoltare a afacerilor din SUA, unde Blue White Robotics derulează o bună parte din proiecte. „Este vorba de a participa activ în mijlocul acţiunii şi de a vă permite să luaţi decizii bune, informate, astfel încât vehiculele să poată îndeplini cele mai intense sar­ cini. Astfel, operatorul nu mai este obli­ gat să petreacă 12 ore pe zi într­o ca­ bină încinsă de soare sau să se expună substanţelor chimice care afectează siguranţa lucrătorilor”, argumentează reprezentantul companiei israeliene.

Aceasta este până la urmă principala preocupare pentru clienţii Blue White Robotics ­ fermieri cu podgorii şi livezi de dimensiuni mari, care operează flote mari de tractoare, de ordinul zeci­ lor. Aceşti producători sunt obsedaţi de reducerea şi chiar înlocuirea forţei de lucru umane necesare pentru a efectua

muncile repetitive, cum ar fi pulveriza­ rea, cosirea, discuirea şi remorcarea cutiilor de fructe culese în campaniile lungi de recoltat.

SERVICIU DE ÎNCHIRIERE Deşi la prima vedere automatizarea pare soluţia cea mai bună pentru a aborda deficitul de forţă de muncă din agricultură şi multe alte probleme cu care se confruntă sectorul, realitatea este că o astfel de tehnologie nu poate fi implementată chiar în orice condiţii. „Vrem să fim corecţi faţă de fermieri.

Chiar dacă vorbim de o tehnologie din ce în ce mai solicitată, trebuie să existe un anumit nivel de confort de ambele părţi pentru a construi ceva împre­ ună”, a explicat Adam Fine. Important de menţionat ar fi faptul că Blue White Robotics nu comercializează propriu­ zis tehnologia pe care a dezvoltat­o

ci îşi vinde practic serviciile. „Este un contract de închiriere pe care îl aveţi pentru tractor, ceea ce înseamnă că nu simţiţi că modelul pe care l­aţi cumpărat acum peste câţiva ani nu mai este la fel de performant”, spune Fine, precizând totodată că tehnologia de lucru este îmbunătăţită în permanenţă.

LA LIMITA PERFECŢIUNII Tehnologia care oferă autonomie tractoarelor convenţionale la care israelinii au lucrat în ultimii patru ani a fost validată în cele peste 10.000 de ore de exploatare în condiţii reale de lucru, cu o acurateţe de 99%! Mai mult decât atât, s­a constatat o creştere a eficienţei de 300%. Pentru a face faţă multiplelor variabile care pot influenţa mediul de operare, Blue White Robotics foloseşte algoritmi sofisticaţi de învă­ ţare automată, o mulţime de senzori, sisteme de navigaţie de înaltă preci­ zie şi modele robuste de inteligenţă artificială. De asemenea, pachetul in­ clude un soft de management care permite unui operator să gestioneze cu uşurinţă şi în timp real o flotă de ve­ hicule autonome cu controlul oricărui tip de tractor, robot sau dronă.

Scanează codul QR pentru a urmări modul de operare a vehiculului autonom dezvoltat de Blue White Robotics!

42 Agricultura 4.0

ROBOŢII CĂPȘUNARI

Grupurile Kubota Corporation și Yamaha Motor Co Ltd au investit în Advanced Farm Technologies (AFT), un start-up din California care a dezvoltat un robot pentru recoltat căpșuni.

P

rin această investiţie, cele două mari grupuri japoneze doresc să accelereze dezvoltarea tehno­ logică și extinderea afacerii AFT care vizează implementarea de soluții auto­ mate pentru culturile de câmp şi hor­ ticole.

ROBOTUL TX Vehiculul, denumit TX, combină avantajele unui vehicul terestru fără pilot (UGV) cu inteligenţa artificială (AI) şi tehnologia de recunoaştere cu senzori de imagine. Practic, robotul TX folosește tehnologia de recunoaștere a imaginilor și inteligența artificială pen­ tru a distinge rapid căpșunele coapte/ roşii, pe care apoi le culege, cu grijă, cu ajutorul unor cleşti aflaţi la capătul brațelor maşinii.

LUCREAZĂ 24 DE ORE PE ZI Construcţia robustă, precum şi teh­ nologia de învăţare automată permit ro­ botului TX să reziste la condițiile dificile din câmp şi să lucreze autonom timp de 24 de ore pe zi. Pentru rezultate optime se recomandă ca robotul să "lucreze" alături de echipe de lucrători care să

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

facă şi recoltare manuală. Se aprecia­ ză că robotul TX va reduce substanţial munca manuală şi totodată va creşte productivitatea în fermele horticole.

Urmărește filmulețul video accesând codul QR! INVESTIŢII URIAŞE ÎN TEHNOLOGIE Compania Advanced Farm Techno­ logies este specializată în proiectarea şi dezvoltarea tehnologiilor robotizate pentru agricultură. În 2019, AFT a fost prima din SUA care a comercializat roboţi pentru recoltarea căpșunilor, fo­ losind platforma sa inovatoare T­6, con­ cepută special pentru culturile la sol.

De atunci, AFT a reuşită să atragă fon­ duri de peste 70 de milioane de dolari în angajamente ale clienților prin partene­ riate de colaborare.

RECOLTAREA MERELOR Prin investiţiile făcute de grupurile Kubota Corporation și Yamaha Motor Co Ltd, ATF încheie o ultimă rundă de

1-14 noiembrie 2021

finanţare prin care a atras investiţii în valoare de 25 de milioane de dolari pen­ tru a sprijini dezvoltarea roboţilor pen­ tru recoltarea căpșunilor și adaptarea tehnologiei pentru recoltarea merelor.

Succesul acestei runde de finanţare este încă o dovadă a încrederii parte­ nerilor ATF, precum şi a producătorilor americani de căpșuni și de mere în capacitatea companiei de a găsi moda­ lități creative de a introduce automati­ zarea în ferme, oferindu în același timp feedback­ul de care au nevoie pentru a îmbunătăți rapid tehnologia.

DIVIZII NOI PENTRU TEHNOLOGII DIGITALE Promovarea tehologiilor avansate prin intermediul unor noi "divizii" create în cadrul celor mai mari companii este des întâlnită. Astfel, Grupul Kubota a în­ ființat „Centrul de inovare” ("Innovation Center") în 2019, iar Yamaha Motor Group folosește una dintre companiile sale, Yamaha Motor Ventures & Labo­ ratory Silicon Valley (YMVSV), înființată în 2015, pentru a găsi noi modalităţi de sprijin în activitățile sale.

Lucrând împreună cu parteneri ex­ terni, ambele companii ajută dezvol­ tarea inovațiilor libere printr­un anga­ jament proactiv în scopul accelerării dezvoltării de noi afaceri, produse și servicii.

Agricultura 4.0 43

44 Cultura mare

DE CE NU DĂ FERTILIZAREA REZULTATUL AȘTEPTAT!

Acum când semănatul culturilor de toamnă s-a încheiat în majoritatea zonelor, încă nu-i târziu pentru a mai răspunde problemelor legate de fertilizarea de bază cu îngrășăminte pe bază de fosfor și potasiu. Ce greșuri mai putem corecta?

F

actorii de care depind efectele fertilizării de bază cu fosfor și potasiu, în condițiile agriculturii moderne, sunt numeroși și se pot grupa în: factori de natură climatică; factori de natură tehnologică.

• •

5 POSIBILE CAUZE ALE EȘECULUI În condițiile respectării cu corectitudine calcularea științifică a dozelor de îngrășăminte, nu întotdeauna răspunsul culturilor prin recoltele obținute este cel așteptat, atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ, din cauze precum: Necorectarea acidității solului, fapt care obligă fermierul la corectarea acesteia atunci când valoarea pH-ului este sub 5,5; Lipsa apei din sol, ceea ce impune asigurarea acesteia până la necesar, evitându-se excesul;

1.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

3.

Lucrările solului deficitare (efectuate în sistem clasic; lucrări reduse; no-tillage), în funcție de starea ecologică a solului; Asolamente incorecte (rotații medii, prezența în rotație a plantelor amelioratoare, monocultură limitată); Aplicarea necorespunzătoare a îngrășămintelor organice și a celor verzi.

4.

5.

REGULI ESENȚIALE LA FERTILIZAREA DE BAZĂ CU FOSFOR ȘI POTASIU Fertilizarea cu fosfor prezintă o importanță deosebită deoarece acest element este prezent liber, la limită, în

solurile din România.

Din cercetările existente în acest domeniu, s-a demonstrat că plantele au nevoie de 50-100 kg/ha. Pentru cereale și plantele tehnice, în majoritatea zonelor din țară, fermierii aplică între 50 și 90 kg/ha, deci dozele de fosfor sunt mai mici comparativ cu dozele de îngrășăminte cu azot. În sol, fosforul participă la numeroase reacții de schimb și de reținere, ca urmare trece în forme greu solubile și deci greu asimilabile pentru plante.

Utilizarea fosforului din îngrășăminte se face în funcție de: - tipul de sol, reacția soluslui; - textură,temperatură,umiditate; - conținutul de calciu, oxizii și hidroxizii de fier și aluminiu ș.a. ; Coeficientul de utilizare a fosforului are valori mari când starea de aprovizionare cu fosfor este mică, la o cantitate mică de fertilizanți și în prezența îngrășămintelor cu... ››› 46

Sursa foto: www.canva.com

2.

un articol de

IOAN BORCEAN

1-14 noiembrie 2021

45

Sursa foto: www.canva.com

46 Cultura mare

››› 44 ... azot. De exemplu, la grâu și porumb valorile coeficienților de utilizare a fosforului din îngrășăminte sunt cuprinse între 5 și 25%. La o doză de P40 valorile sunt cuprinse între 15 și 18%, iar la P80 de 9-11%, iar la P120 de 5-8%.

Fosforul din îngrășămintele aplicate care nu-i valorificat de către planta pentru care s-a făcut fertilizarea nu este pierdut și va fi valorificat de planta care urmează în rotație.

Fertilizarea cu potasiu. În comparație cu fosforul, potasiul se găsește în cantitate aproape îndestulătoare în solurile României. În numeroase cercetări efectuate în țara noastră, a rezultat că la cerealele păioase și porumb NU s-au obținut sporuri eficiente economic.

Potasiul este necesar plantelor, acțiunea sa fiind legată de metabolismul glucidelor, are rol important în reacțiile enzimatice din plante,asigură reglarea regimului hidric din plante, conferă plantelor rezistență față de boli, dăunători, cădere, frângere ș.a.

Din aceste considerente, potasiul este apreciat ca element primordial pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.

Aplicarea îngrășămintelor cu potasiu se face diferențiat în funcție de tipul de sol, astfel: pe cernoziomuri, la un conținut în sol de potasiu de 150-200 ppm nu se obțin sporuri de recoltă; pe solurile acide care au o cantitate

• •

1-14 noiembrie 2021

Din cauza slabei mobilități în sol a fosforului și a potasiului, se recomandă aplicarea acestora în toamnă, prin împrăștiere, înainte de efectuarea lucrărilor de bază ale solului mică de potasiu schimbabil este necesar; efectul îngrășămintelor cu potasiu depinde de aprovizionarea plantelor cu azot și fosfor și de tamponarea efectelor secundare date de aciditate, prin folosirea amendamentelor; pe solurile salinizate cu conținut ridicat de cloruri și sulfați se recomandă folosirea îngrășămintelor cu potasiu fără clor; solurile turboase sunt sărace în potasiu.

•

•

ALTE LUCRĂRI SPECIFICE LUNII NOIEMBRIE Aprecierea uniformității răsăririi la culturile de rapiță și cerealele însămânțate; Determinarea densității plantelor,a gradului de înfrățire și a adâncimii la care s-a format nodul de înfrățire ; Verificarea atacului de șoareci de

• • •

câmp, care pot produce mari pagube culturilor de rapiță și cereale răsărite.

Combaterea acestora este posibilă numai folosind substanțe avizate; Asigurarea pazei culturilor de atacul animalelor sălbatice (mistreți, căprioare) și cele domestice ( turme de oi și vaci scăpate de sub controlul păstorilor) Controlul atacului de dăunători și boli; Efectuarea rigolelor de evacuare a apelor de pe culturi în parcelele cu drenaj defectuos. În situații speciale, unde nu s-a încheiat la timp semănatul grâului, în prima parte a acestei luni semănatul poate continua. Pentru a obține densitatea dorită, se impune mărirea cantității de sămânță cu 10-15%, în funcție de data semănatului și de gradul de pregătire a patului germinativ.

• • •

ATENȚIE LA COSTURI! Prețul exagerat de mare al îngrășămintelor din această toamnă obligă fermierii ca stabilirea dozelor să se facă după o atentă analiză a tuturor factorilor specifici fiecărei parcele (cartarea agrochimică a solului, consumul specific la tona de produs, soiul cultivat, asolamentul aplicat condițiile climatice, dozele aplicate anterior la planta premergătoare, ș.a.)

47

48 Bursa agricolă PREȚURI EURONEXT, PARIS

Sursa foto: www.canva.com

Grâu - 276,50 euro/t (tendință - 0,63%); Porumb - 247,25 euro/t (0,00 %); Rapiță - 686,25 euro/t (1,75%).

Piața agricolă: România are un avantaj major Pe piaţa cerealelor, prețurile urcă vertiginos până la valori maxime fără precedent. Motivul? Oferta este chiar mai slabă decât prognozele anterioare, iar cererea rămâne la fel de crescută. Ce se întâmplă în Bazinul Mării Negre?

„Î

n Portul Constanţa, prețul grâului s-a stabilizat în jurul a 265 CPT euro/tona, cu o diferenţă de 10 euro/t pentru grâul de furaj.

Livrările din această lună sunt cotate la 324 FOB dolari/t. Probabil că în ianuarie-februarie se va duce undeva la 340 FOB dolari/tonă. E un traseu prestabilit la grâu!”, susţine Cezar Gheorghe, expert analist.

Consultantul pentru comerţul cu cereale al Clubului Fermierilor Români prevede pentru porumb, în perioada următoare, „o anumită degradare”. Cezar Gheorghe explică de ce: „În primul rând, SUA au generat o prognoză de recoltă de 380 milioane de tone; şi mai mult decât atât, abia au trecut de jumătatea stadiului de recoltare. Ucraina, care are un program de export de 32-33 mil. tone, va intra masiv la recoltat şi va apăsa asupra pieţei şi a preţului”.

Preţul porumbului s-a degradat de la 240 (la jumătatea lunii octombrie) la 230 euro pe tonă; acum staţionează.

1-14 noiembrie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

OFERTA GLOBALĂ ESTE ȘI MAI TENSIONATĂ Pe piaţa futures europeană, pentru luna decembrie, grâul a fost comercializat la un nou maxim istoric, apropiindu-se de 280 euro pe tonă! Analiştii se întreabă când va depăşi cota... 300! Și orzul a cunoscut o creştere semnificativă de preţ. Potrivit agrarheute.com, declanșatorul creșterii prețului a fost ultimul raport USDA cu corecții descendente ale cantităților de recoltă şi ale stocurilor la cei doi exportatori de top - SUA și Canada.

Oferta globală este și mai tensionată, iar grâul din Europa are și mai multă cerere pe piața mondială. În același timp, Franţa şi-a revizuit

din nou în jos recoltele de grâu și de orz.

Primele cantităţi de grâu cu livrare în ultima lună a anului (tranzacționate la jumătatea lunii octombrie) au atins un nou maxim de 276 euro/tonă, cu aproximativ 37 euro mai mare decât în urmă cu o lună. Recolta de grâu din 2022 a fost cotată pe piața futures la 240,25 euro/tonă. În a doua decadă a lunii octombrie, pe piața en gross și în portul de export din Hamburg, grâul s-a tranzacționat cu 273 euro/tonă, dealerii oferind 278 euro/tonă cu livrare până în decembrie. Orzul furajer din Hamburg a fost cotat între 245 și 247 euro/tonă, iar secara la 240 euro/t. În portul Rouen, grâul a fost preţuit la 273 euro/t.

CELE MAI MICI STOCURI DIN 2007 ÎNCOACE Este puțin probabil ca situația tensionată a ofertei globale să se schimbe în următoarele câteva luni, chiar dacă recolta australiană viitoare este mare, lucru confirmat de către USDA. ... ››› 50

49

50 Bursa agricolă ››› 48 ... Bilanțul global, care a fost din nou revizuit brusc, și o cerere internațională puternică determină creșterea prețurilor cerealelor. În raportul său din octombrie, USDA a redus nivelurile de stocuri globale cu 6 mil. tone, la doar 277 mil. tone, ceea ce reprezintă o scădere de 11 mil. tone comparativ cu anul precedent. Rezervele marilor exportatori sunt estimate la 50 mil. tone, cele mai mici stocuri din 2007.

VOLUM MARE DE EXPORTURI Cererea internațională e la un nivel foarte ridicat. Într-o săptămână, Egiptul, cel mai mare importator din lume, a cumpărat 180.000 tone de grâu rusesc și 60.000 tone din România.

Comisia Europeană raportează că exporturile europene de grâu pentru sezonul actual sunt de 8,8 mil. tone, cu 2,4 mil. mai mult decât cu un an în urmă.

Conform datelor oficiale, însă, 718.000 tone au fost expediate din Franța şi 966.000 tone de grâu au fost deja vândute din Germania către țări terțe.

România a exportat deja 2,94 milioane de tone pe piața mondială.

CEZAR GHEORGHE Expert analist

dolari/tonă, dar procesatorii din piaţa internă, constatând că le pleacă marfa, vor oferi pentru cantităţi însemnate chiar şi 665-670 dolari pe tonă”, susţine agricolumn.eu.

FERMIERII FAC STOCURI Sursa citată concluzionează că în România, fermierii sunt capitalizaţi şi mulți stochează cantităţi mari de grâu, porumb, seminţe de floarea soarelui, ba chiar şi loturi de rapiţă, în speranţa unor conjuncturi de preţ mai favorabile.

Un exemplu concludent este cultivatorul constănţean Telu Voicu, care a reuşit să păstreze şi în acest an o parte din recolta obţinută. „Am pe stoc 12.000 tone de grâu, 2.400 tone de floarea-soarelui şi 1.000 tone de porumb.

Rapiţa (2.000 tone) am dat-o la sfârşitul lunii octombrie cu 650 euro/tonă. Anul a fost bun, dar mă interesează mai mult cum pornim în noul sezon, toate inputurile s-au scumpit enorm, va fi un an urât din punct de vedere al costurilor şi al profitului”, explică fermierul.

Sursa foto: www.canva.com

CUM EVOLUEAZĂ PIAȚA FLORII SOARELUI? Ucraina şi-a degradat producţia de floarea soarelui cu 500 mii de tone şi, implicit, pe cea de ulei brut cu circa 200-250.000 t.

Cererea fiind constantă şi stocurile foarte mici, preţul începe să urce, pentru o tonă de ulei s-a plecat de la 1.385 şi s-a ajuns la 1.410 dolari/tonă. „În portul Constanţa, la floarea soarelui, vom vedea un preţ de 650

În următorii 4-5 ani văd că va fi o schimbare de paradigmă în care nu va mai dicta preţul, ci originea mărfii. Deocamdată, destinaţia dictează preţul

O SCHIMBARE DE PARADIGMĂ Pe piața de agribusiness se va produce o transformare a întregii filozofii.

Având o poziţie geostrategică favorabilă, România nu profită de ea în conjunctura actuală.

Preţul porumbului din Bazinul Mării Negre e mai mare faţă de cel american, pentru că logistica e mai ieftină cu 18 dolari/t; este convenabil să se cumpere mai scump din Marea Neagră, pentru că se câştigă din logistică.

Expertul analist explică de ce originea mărfii la ora asta este foarte pregnantă în Bazinul Mării Negre faţă de SUA! O tonă de porumb cărată din SUA în China costă 83 de dolari, iar o tonă din Bazinul Mării Negre transportată spre aceeaşi destinaţie, 64-65 dolari.

Din diferenţa de 18-19 dolari/t câştigă jucătorii din piaţă care îşi permit să preia marfa din bazinul Mării Negre cu un preţ mai mare! Logistica face totul.

“Ce nu înțelegem și nu vrem să conștientizăm noi, ca țară, ca fermieri, este poziționarea noastră geostrategică.

România, în acest moment, este cel mai aproape de Canalul Suez. Deci logistica este cheia succesului României, ne aflăm cel mai bine poziționați, ceea ce înseamnă că trebuie să vindem cât mai avansat, cât mai agregat”, a precizat Cezar Gheorghe, la conferinţa ZF Agribusiness 2021. Anul producţiilor istorice.

Scanează codul QR și urmărește evoluția pieței cerealelor în Europa și în lume, pe www.agroinfo.ro!

1-14 noiembrie 2021

51

52 Cultura mare

Noul an agricol, ”o scumpete”! În contextul scumpirii inputurilor, care este proporția creșterii cheltuielilor în ferme? Iată câteva semne din câmp, semnale și propuneri din zona producătorilor agricoli: Vasile Lungu, de la Trifești, județul Iași.

Î

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

mai mici, începând din luna iulie 2021, toate achizițiile de inputuri s-au putut face la prețuri care au început să crească brusc, cu impact atât asupra bilanțului financiar al anului agricol 2021, cât mai ales asupra cheltuielilor pentru noul an de producție agricolă.

TĂVĂLUGUL CHELTUIELILOR CU INPUTURILE SCUMPE ”După anul 2014, putem spune că am avut din nou un an agricol normal, cu precipitații suficiente. Noi, având

suprafețe mari cu loturi semincere, pe cele aproape 1800 ha care dispun de sisteme de irigații, am continuat și să irigăm într-o cantitate mai mică, în ferestrele dintre ploi. Am obținut recolte bune și, deocamdată, observăm că și prețurile de valorificare ne ajută.

De exemplu, avem orizonturi deosebite la floarea soarelui, care ocupă 300 de hectare loturi semincere, cu producții foarte bune, între noutățile din 2021, de interes și cu speranțe economice deosebite, numărându-se sămânța de la Institutul Fundulea, F15CL44, un hibrid clearfield cu Pulsar, pe o suprafață de 75 de hectare. Dar, rămâne de văzut ce se va întâmpla, după ce trece tăvălugul cheltuielilor cu inputurile, care au cunoscut creșteri fabuloase. Inclusiv, prețul carburanților pentru recoltarea

Sursa foto: www.canva.com

n zona Moldovei, cel puțin în ultimele 2-3 decenii, s-a constat o alternanță de 6-7 ani a ciclurilor de producție agricolă care beneficiază decondiții climatice deosebit de favorabile dezvoltării plantelor, în raport cu cele potrivnice realizării unor recolte bogate.

Anul agricol 2021 s-a numărat printre anii buni, din punct de vedere al aportului de precipitații și, implicit, al recoltelor obținute, fermierii reușind să compenseze o parte a pierderilor cantitative imense din anul precedent.

Numai că satisfacția în producție nu a putut fi deplină, din cauza saltului exagerat al prețurilor inputurilor agricole.

Dacă, pentru înființarea culurilor agricole din acest an, s-au folosit inputuri achiziționate din timp, la prețuri ceva

1-14 noiembrie 2021

Cultura mare 53

culturilor din anul 2021 au crescut foarte mult. Sper că expertiza mea de aproape 40 de ani în agricultură va da roade și voi găsi soluțiile de a depăși acest prag dificil”, spunea fermierul Vasile Lungu.

14 TONE DE PORUMB ÎN 2021 În date concrete, în anul 2021, producțiile din sectoarele vegetal și horticol s-a situat, de exemplu, la nivelul de 14 tone boabe porumb comercial/ha la umiditate 13-14%, 6,5 tone grâu/ha, 11-12 tone struguri de vin/ha, ceea ce reprezintă un volum total de 1 700 tone struguri, din 9 soiuri, respectiv 4 soiuri românești (Fetească albă, Fetească neagră, Fetească regală și Busuioacă de Bohotin) și 5 soiuri internaționale (Gewurztraminer, Chardonay, Sauvignon Blanc, Riesling de Rhin și Cabernet Sauvignon).

Așadar, în cadrul grupului de firme ”Domeniile Lungu”, activitatea este diversificată, de la zootehnie, la producere de vinuri și agroturism, fiind exploatată o suprafață totală de aproximativ 2 mii de hectare, atât în sectorul vegetal (multiplicare de semințe, predominant la culturile de porumb și floarea soarelui, la care se adaugă suprafețe mai

mici pentru producere de sămânță de orz și grâu, precum și porumb comercial), cât și în horticultură,respectiv viticultură (150 ha), legumicultură și pomicultură.

2021 - AN AGRICOL ECHILIBRAT Pe cât de diversă este paleta de activități, pe atât de diferite sunt și planurile de investiții. Însă, cel puțin investițiile din sectorul vegetal, vor suferi anumite ajustări, tocmai din cauza majorării foarte mari a prețurilor

SISTEM SUBTERAN DE IRIGARE PRIN PICURARE Unul dintre proiectele avute în vedere, dar care depinde de evoluția noului context sanitar și financiar din România, este cel legat de realizarea unui sistem subteran de irigare prin picurare, pe aproximativ 25 hectare plantații viticole. La acesta, se adaugă intenția de a diversifica producerea de sămânță și cu loturi semincere de rapiță. inputurilor utilizate în noul an de producție agricolă. ”Prețurile inputurilor au început să crească, după luna iulie 2021, atunci când prețurile produselor agricole începuseră să devină ceva mai stimulative, nu neapărat mari. Aceasta înseamnă că ponderea majorărilor de preț la semințe, fertilizanți, substanțe pentru protecția plantelor nu a fost foarte mare, în cheltuielile pentru producția anului 2021, noi achiziționând totul la prețurile din anul precedent. Anumite influențe vor aduce, totuși, creșterile de prețuri la combustibili și energie. Însă, mă neliniștește mult ceea ce... ››› 54

54 Cultura mare ››› 53 ... se va întâmpla în campania de producție din anul 2022”, spune fermierul.

STRUCTURA DE CULTURI În ceea ce privește noul an agricol, în cadrul grupului de firme ”Domeniile Lungu” – Trifești, județul Iași, se menține structura de culturi din anul precedent, respectiv producere de sămânță de porumb pe aproximativ 1300 ha, floarea soarelui 300 ha (cu schimbarea amplasamentului, potrivit principiului intern de rotație a culturii 1/5, respectiv revenirea culturii pe aceeași solă după 5 ani), porumb comercial 150 ha, grâu 50 ha, viticultură 150 ha, legumicultură și pomicultură-cu noutatea înființării unei suprafețe de 4 hectare cu alun de pădure, pentru industria ciocolatei.

problemele financiare determinate de efectele secetei din anul 2020 și ale pandemiei Covid 19, producătorii agricoli solicită intervenția urgentă a statului român. ”Deocamdată, fiind o piață liberă, prevedem noi creșteri de prețuri atât la energie și carburanți, cât și la semințe, îngrășăminte, substanțe pentru protecția plantelor, tehnică agricolă, piese de schimb, etc. Probabil că vom constata o reducere drastică a cantităților vândute către fermieri. Desigur, efectele vor fi regăsite în scăderea nivelului producțiilor și în regresul performanțelor agriculturii românești. Tocmai de aceea, aș transmite un semnal important, respectiv acela că, în mod normal, ar trebui să existe un organism al statului român, care să intervină în frânarea unor tendințe de creștere exagerată a prețurilor inputurilor care contribuie la realizarea producțiilor agricole. Întotdeauna și în orice trebuie să existe un anumit echilibru. Atunci când cererea și oferta nu pot asigura acele proporții echilibrate, insist, trebuie să intervină un organism al statului, pentru a aduce situația la normalitate. Este un semnal și un apel, în același timp”, arăta fermierul ieșean.

Sursa foto: www.canva.com

NOUL SEZON VINE CU O CREȘTERE DE MINIM 40-45% A COSTURILOR Va fi ”o scumpete” de an agricol.

Adică, vom regăsi în nivelul costurilor de producție efectele creșterii salariilor, a prețului la energie, la motorină și la toate inputurile agricole. Va fi o creștere cu minim 40-45% , la capitolul cheltuieli de producție. ”Chiar, recent, făceam un sondaj, pentru a vedea la ce nivel s-au ridicat prețurile la îngrășăminte și am observat că de la 2200 lei/tonă, s-a ajuns la 3500 lei/tonă, la o anumită rețetă DAP. Creșterile de acest fel nu vor face altceva decât că vor conduce la reducerea masivă a achizițiilor, inclusiv a celor făcute de cătrefermierii mari, care, chiar dacă vor cumpăra îngrășăminte la aceste prețuri, în niciun caz nu vor putea să achiziționeze în cantitățile de altădată.

Sper ca furnizorii de îngrășăminte să își readapteze politicile de vânzări, astfel încât, la respectivele produse, să poată avea acces cât mai mulți fermieri”, sublinia Vasile Lungu.

SE SOLICITĂ INTERVENȚIA URGENTĂ A STATULUI ROMÂN În acest context delicat, în care fermierii din zona Moldovei, deși au obținut recolte bogate, nu pot spera la creșteri ale câștigului comparabile cu creșterile la prețurile inputurilor, asociat faptului că, în continuare, se confruntă cu

1-14 noiembrie 2021

55

56 Culturi profitabile în 2021

FLOAREA SOARELUI, O CULTURĂ... ”JOS PĂLĂRIA!” În acest an, fermierii au tras lozul câştigător la floarea soarelui: un maxim productiv și preţuri dintre cele mai bune.

Totuși, România pierde miliarde de euro la această cultură. De ce?

P

entru cultivatorii de floarea soarelui, 2021 nu a fost un sezon prea dificil. Problemele s-au manifestat în primăvară la semănat când în anumite zone a fost înregistrat un exces de umiditate, apoi a urmat o perioadă scurtă de secetă. Per ansamblu, se poate spune că nu a afectat prea mult cultura. “Producţiile au fost normale spre foarte bune, adică floarea soarelui a fost o cultură foarte profitabilă, privită din perspectiva preţului şi a randamentului mediu. Fermierul bun din România a obţinut peste 3 tone de seminţe la hectar, în condiţiile în care preţul de valorificare a fost de peste 2.000 de lei pe tonă; deci s-a putut obţine lesne un venit de 6.000 de lei pe hectar”, ne-a declarat Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Oilseeds Romania & Rep. Moldova, al companiei Corteva Agriscience.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fiind undeva între 2.000 şi 3.000 de lei pe hectar, în funcţie de tehnologia aplicată. “Adică fermierii care ţintesc la 4 tone/ha, fac cheltuială de circa 3.000 de lei, ceilalţi care ţintesc la 3 tone, fac cheltuială de 2.000 de lei/ha. De asemenea, cei mai mulţi dintre cultivatori (circa 90 la sută) vând floarea soarelui la recoltare, pentru că este o cultură oleaginoasă cu dificultăţi în păstrare.

De aceea, foarte puţini fermieri stochează cantităţi mai mari; cei care dispun de capacităţi de depozitare mai degrabă preferă să păstreze grâul şi porumbul o perioadă mai lungă de timp”, explică Andrei Ciocoiu.

”SPECTACOLUL” ROMÂNESC AL FLORII SOARELUI În sezonul de producţie trecut, în România cultura de floarea soarelui a fost însămânţată pe o suprafaţă de circa 1,2 milioane de hectare. Prognoza specialiştilor privind producţia totală aferentă lui 2021 a fost de circa 3,35 milioane tone, cu un excedent de

TAXE LA EXPORT Unii experţi susţin că ar fi necesară limitarea exporturilor de cereale şi oleaginoase din România prin introducerea unor taxe, care în acest moment nu există.

Statele din Bazinul Mării Negre au politici de protecție a siguranței alimentare interne. Spre exemplu, Ucraina nu rambursează TVA-ul (valoare 20%) la exporturile semințelor de floarea-soarelui, având o mică taxă de export, în timp ce Rusia aplică o taxă de export pentru semințe de floarea-soarelui evaluată la jumătate din costul unei tone (dar nu mai puțin de 320 dolari/tonă).

Sursa foto: www.canva.com

SEMINȚE GREU DE PĂSTRAT?!

Potrivit specialistului, floarea soarelui e o cultură care nu necesită cheltuieli prea mari, costurile de producţie

un articol de

MARIAN MUŞAT

1-14 noiembrie 2021

Culturi profitabile în 2021 57 circa 1,22 milioane de tone, comparativ cu cea de anul precedent, ceea ce reprezintă un maxim al producției pentru perioada în care România este ţară membră a spațiului comunitar european. În plus, randamentul mediu pe unitatea de suprafaţă a fost de circa 2.750 kg la hectar.

Recolta românească de floarea soarelui reprezintă circa 34% din cât se produce în Uniunea Europeană.

De asemenea, statisticile arată că pentru consumul intern, România are nevoie de aproximativ 1,2-1,3 milioane tone, iar diferenţa de peste 2 milioane de tone de seminţe de floarea soarelui merge la export în interiorul şi în afara spaţiului comunitar european.

MINUS 2 MILIARDE DE DOLARI DOAR LA VALORIFICARE Aşa cum punctează Cezar Gheorghe, expert analist în comerțul cu cereale, consultantul Clubului Fermierilor Români (CFR), deşi la nivel european România produce o treime din producția

anuală de floarea-soarelui din UE, ea pierde anual 2 miliarde de dolari la valorificarea acestei culturi. Lipsa industriei procesatoare conduce şi

în acest an la vânzarea seminţelor de floare ca materie primă către țări precum Bulgaria (circa 400.000 tone/an), Turcia (circa 400.000 tone/an), ... ››› 58

Sursa foto: www.canva.com

58 Culturi profitabile în 2021

››› 57 ...Ungaria (aproximativ 220.000 tone/an) ori pe pieţele de profil vest europene sau asiatice. „Gândiţi-vă, doar, câţi bani putea produce România având mai multe facilităţi de procesare şi de vânzare a uleiului brut (dintr-o tonă de floareasoarelui se obţine uleiul brut cu un randament de 42-44%). Gândiţi-vă, doar, câtă industrie conexă putea crea şi câte locuri de muncă“, a subliniat Cezar Gheorghe.

ARITMETICA PIERDERILOR Potrivit acestuia, impactul financiar al exporturilor de floarea soarelui indică o diferență de 535 dolari/tonă (vânzare materie primă), comparativ cu 1.570 dolari/tonă (vânzare produse procesate), ce însumează producția de ulei brut (1.200 dolari/tonă) și cantitatea de șrot rezultat (370 dolari/tonă).

“Prin acest calcul arătăm că România ar fi putut genera în acest an, doar la nivelul culturii de floarea-soarelui, o valoare adăugată de 2.070.000.000 dolari, fără a lua în calcul veniturile provenite din zona de industrie conexă (procesarea, activitatea furnizorilor de produse necesare procesării, activitatea producătorilor de mase plastice, logistica și distribuția ule-iurilor, distribuția și suportul acordat industriei cărnii prin

1-14 noiembrie 2021

vânzarea de șrot etc.)”, precizează reprezentantul CFR. 6 MĂSURI PENTRU REDRESARE În analiza CFR, România ar trebui să urmeze două direcţii. Prima ar fi asigurarea unor politici menite să sprijine creșterea valorii adăugate în agricultură şi a doua - investiții pentru modernizarea infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative.

Dacă Planul Naţional de Redresare

ÎN LOC DE CONCLUZII Rezumând, experţii susţin că cerealele și plantele oleaginoase ar trebui să nu mai fie exportate, pentru că practic se exportă subvențiile plătite de la Bruxelles, iar culturile să fie folosite în industria alimentară din țară. Ar trebui însă exportate produsele rezultate din grâu, porumb, floarea soarelui, pentru că aceste produse finite sunt mai scumpe și deci purtătoare de taxe mai mari decât materia primă. Întrebarea este cine să elaboreze politicile publice?

Se vede clar că nu există voinţă politică, consens, iar crizele se ţin lanţ într-o Românie secătuită, aflată în derivă!

şi Rezilienţă (PNRR) în care agricultura românească şi-a pus mari speranţe a dezamăgit (ne referim mai cu seamă că Proiectul privind strategia pentru irigaţii nu este finanţat prin PNRR), nădejdea fermierilor renaşte prin Planul Naţional Strategic al PAC, care oferă surse de finanţare pentru dezvoltarea ţării şi ar trebui finalizat până la sfârşitul anului.

Pentru a sprijini fermierii români în scopul creșterii valorii adăugate generate de afacerile agricole, Clubul propune următoarele măsuri: Stimularea investițiilor în infrastructura de depozitare; Subvenționarea dezvoltării și modernizării unităților de procesare; Oferirea de sprijin cuplat cultivatorilor, în vederea păstrării în țară a recoltei; Crearea de facilități fiscale pentru activitatea de procesare; Ofertarea produselor procesate în piețele tradițional partenere; Identificarea de piețe noi pentru comercializarea produselor finite.

Mulţi fermier consideră că România dispune de un potențial foarte mare şi că agricultura românească ar trebui să beneficieze de o infrastructură mai bună de irigații, de o logistică (spații de stocare) și de o infrastructură de transport adecvată pentru volumul de marfă care va crește, dar şi de facilităţi fiscale.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

59

60 Eveniment

Impactul Green Deal asupra agriculturii din Moldova În data de 7 octombrie 2021, în câmp, pe terenul SCDA Podu Iloaiei, județul Iași, s-a desfășurat cea de-a patra ediție a ”Zilei Porumbului Moldova 2021”, un eveniment de la fermieri pentru fermieri.

M

anifestarea a fost organizată de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice ”Grânarii” Iași și Asociația Producătorilor de Porumb din România APPR - Mândru că sunt fermier, cu susținerea partenerului principal, compania Syngenta, lucrările agricole pe platforma experimentală fiind asigurate de Grupul de firme Panifcom Iași.

agricolă, cât și forumul fermierilor, așezat sub genericul ”Green Deal - impact asupra agriculturii din Moldova”.

IMPACTUL GREEN DEAL Din cauza restricțiilor impuse în contextul pandemiei COVID-19, participarea fizică la eveniment a fost redusă drastic, toți cei interesați putând urmări online atât noutățile prezentate în fața loturilor celor 9 companii producătoare de semințe, a standurilor furnizorilor de fertilizanți, produse pentru protecția plantelor, sisteme de monitorizare digitală a culturilor si de tehnică

PLATFORMĂ EXPOZIȚIONALĂ PE 65 HECTARE Platforma expozițională dedicată culturii porumbului a însemnat o suprafață de aproximativ 65 hectare, pe care cele 9 companii producătoare de sămânță și-au testat cei mai noi hibrizi de porumb, compania Syngenta asigurând, pe lângă testarea propriei genetici, și tehnologia de protecție a plantelor, pe întreaga suprafață.

1-14 noiembrie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

”Ziua Porumbului Moldova 2021- un eveniment de la fermieri pentru fermieri, organizat cu un dublu scop. În fața loturilor experimentale, am dorit să prezentăm noutați ale agriculturii românești și rezultatele verificării practice ale acestora, informații de interes pentru noiproducătorii de porumb, spre a crește productivitatea din ferme și performanțele economice ale activității. Faptul că per total, pentru toți cei 54 de hibrizi testați, producțiile medii au depășit 10 tone porumb boabe/ha la STAS, arată atât potențialul hibrizilor actuali, al solurilor din această regiune, cât și capacitatea noastră de a progresa. În cadrul dezbaterilor, am dorit să aducem în atenție unele semnale importante legate atât de impactul pe care reglementările Green Deal îl va avea asupra muncii fermierilor din România și, implicit, asupra consumatorilor,

Eveniment 61 cât și de necesitatea stringentă ca fermierii români să devină mai uniți și mai importanți, atunci când se iau decizii care le influențează activitatea”, menționa Emil Teofil Bălteanu, președinte al Asociației ”Grânarii” Iași.

RECOLTE CU 20% MAI MARI Producțiile au fost cu 20% mai bune decât în anii precedenți, exceptând anul 2020 - dezastruos pentru zona Moldovei. Cantitățile de precipitații din anul agricol 2021,normale și distribuite relativ uniform,au avut un mare aport la realizarea unor producții mari și calitative, dar trebuie adăugat faptul că și din punctul de vedere al pregătirii fermierilor există un salt spectaculos, care se regăsește inclusiv în recoltele obținute. În mod concret, producția medie a fost de 10920,83 Kg/ha, cu următoarele producții STAS (U-14%), de la cele 9 companii prezente pe platforma porumbului de la Podu Iloaie: 9108,91 Kg/Ha, 9446,00 Kg/ha, 10172,85 Kg/ha, 10592,51 Kg/ha, 11038,81 Kg/ha, 11082,07 Kg/ha, 11691,09 Kg/ha, 11876,96 Kg/ha, 13278,30 Kg/ha.

SYNGENTA LANSEAZĂ 5 NOI HIBRIZI DE PORUMB La Iași, reprezentanții Syngenta au anunțat lansarea, în primăvara 2022, a 5 noi hibrizi de porumb, cu o toleranță mult mai bună la semănatul timpuriu, cu o vigoare mai accentuată la răsărire și cu o toleranță mai mare la temperaturile scăzute din prima parte a vegetației, aspecte extrem de importante inclusiv pentru condițiile specifice din zona Moldovei. ”Syngenta a fost și rămâne mereu aproape de fermieri, cu un portofoliu adaptat și cu o echipă tânără, pasionată și specializată, care dorește și reușește să ofere o valoare sustenabilă tuturor partenerilor din această industrie. De 4 ani, suntem partener principal la acest eveniment deoarece împărtășim idei comune cu Asiciația Grânarii și APPR și avem același scop, respectiv slujirea intereselor și binele fermierilor din România. Susținem inovația și transferul de cunoștințe în agricultură și avem viziunea că doar împreună vom reuși, iar aici, în județul Iași, am reușit să avem realizări deosebite”, sublinia Iulian Ciobanu, director național vânzări Syngenta România.

Nu ne știm interesele și nu ne reprezentăm cum se cuvine.

Acesta este semnalul nostru și am vrea să schimbăm lucrurile, inteligent și profitabil pentru fermieri EMIL TEOFIL BĂLTEANU

Președinte al Asociației ”Grânarii” Iași

LĂMURIRI DE LA BRUXELLES În cadrul forumului ”Green Deal - impact asupra agriculturii din Moldova”, au avut loc discuții directe, aplicate, pentru a înțelege noi aspecte despre ce îi așteaptă pe fermieri, ce obligații vor avea și cu ce impact asupra producțiilor,

care sunt dificultățile majore și comune pentru producătorii de porumb din România și cum pot fi depășite obstacolele. ”Green Deal trebuie să aibă grijă de climă și de viitorul vieții noastre, dar noi trebuie să avem grijă să exploatăm cum se cuvine acest Pact verde european, ca să câștigăm de pe urma lui.

Ceea ce știm sigur, în acest moment, este că, de fapt, nu știm nimic sigur, în afară de faptul că va exista o politică agricolă comună diferită față de precedenta. Cred că nimeni nu poate spune exact ce se va întâmpla după ce normele vor intra în vigoare și se vor aplica. În ciuda cererilor repetate făcute de mine și de colegii mei la Comisia Europeană ca, înainte de a fi pus pe hârtie un plan pentru agricultura de după 2023, să vedem și noi legiutorii un studiu de impact, nu am primit nimic, iar cererile au fost ignorate în permanență. Și totuși, în urmă cu câteva săptămâni, am aflat că un soi de studiu de impact se făcuse. Era gata de anul trecut, când noi lucram la reglementări, dar, în mod surprinzător, el nu a fost publicat la timpul potrivit, ci cu o întârziere de un an, ceea ce înseamnă foarte mult, adică... ››› 62

62 Eveniment ››› 61 ... mult după votul reformei PAC și doar cu câteva ore înainte de votul din Comisia pentru Agricultură, pentru Strategia De la fermă, la furculiță”, arăta europarlamentarul Carmen Avram, membru în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului european.

SCĂDERI DRASTICE DE PRODUCȚIE ”Vom lămuri de ce a existat o asemenea întârziere și vă vom comunica. Acel studiu, dar și alte cercetări europene, arată faptul că, în România, impactul va consta, de exemplu, din scăderea producției de grâu cu până la 29%, la porumb cu până la 24%. Totodată, se mai estimează faptul că, la nivelul UE, se va înregistra o scădere cu 20% a producției de carne de vită, cu 6,3% a producției de lapte, precum și o reducere a efectivelor de animale, cu 45% la vacile de carne și cu 13% la vacile pentru lapte. La consumator, vor exista creșteri de până la 58% la carnea de vită, 48 % la carnea de porc și 36% la lactate.Sigur, pot preciza faptul că există anumite limite ale acestor estimări, din cauza metodologiei de calcul și, în continuare, avem nevoie de noi cercetări și de cifre mai exacte, înainte de a spune că știm precis ce se va întâmpla după implementarea noii politici agricole comune”, preciza Carmen Avram. ”EUROPARLAMENTARII AU VOTAT ÎMPOTRIVA NOASTRĂ” Alături de semnalele legate de viitorul dificil care se întrevede pentru producătorii agricoli din România, în cadrul dezbaterilor de la Iași s-a făcut apel la unirea fermierilor, pentru a se reprezenta mai bine și mai convingător în zona de negocieri și de decizii care le afectează activitatea. ”Noi, fermierii,

1-14 noiembrie 2021

stare să spunem cu argumente că vom avea descreșteri de producție la cereale de peste 40%? Suntem în stare să le spunem oamenilor de rând că, în curând, vor plăti cu 40% mai mult pe pâine sau pe carne?”, preciza Emil Bălteanu.

La nivel european, ne trebuie cât mai multe interacțiuni cu europarlamentarii români, spre a le oferi argumente clare pentru a ne crea cadrul potrivit de activitate și cât mai multe alianțe, pentru ca aspectele comune să fie promovate în comun cu colegii europeni ALINA CREȚU

Director executiv APPR

trebuie să fim conșienți de valoarea și de puterea pe care ne-o oferă unitatea noastră. Fiind uniți și cerându-ne drepturile, îi vom determina să fie mai atenți în acțiunile lor, inclusiv pe europarlamentarii care, chiar în această toamnă, au votat împotriva noastră, respectiv pentru ca în România să nu se mai folosească Difenoconazolul, de care avem atât de mare nevoie pentru controlul agentilor patogeni în culturi, în plantații pomicole și viticole. Probabil, prin reglementări europene, din anul 2022, nu îl vom mai putea utiliza. Pe de altă parte, noi, cei din România, prin unirea și puterea noastră, suntem în stare să prezentăm un documentar clar și concis despre impactul Green Deal asupra noastră și a țării? Mai mult decât atât, noi, cei din zona Moldovei, suntem în

POZIȚIE TRANȘANTĂ În mod concret, în privința viitorului culturii de porumb din România, participanții la dezbaterile de la Podu Iloaiei, județul Iași s-au pronunțat tranșant împotriva perpetuării circumstanțelor care afectează competitivitateai sectorului european de porumb și în favoarea stimulării producției românești, în condițiile creșterii cererii pe piața unică europeană. ”Uniunea Europeană a devenit primul importator mondial de porumb și continuă să fie importatoare.

La finalul anului de piață 2019, potrivit estimărilor, importurile au fost mai mari cu 35% față de ultima campanie, care deja înregistrase o ascensiune rapidă a volumelor. Dar, România este un mare exportator. La nivel național, trebuie să profităm de poziția aceasta avantajoasă, să ne unim și să venim cu propuneri concrete, care să fie ascultate, pentru susținerea sectoarelor de procesare și a zootehniei locale, astfel încât stabilitatea și predictibilitatea fermierilor noștri pe aceste piețe ale cerealelor să fie mai mare și să nu depindem doar de exporturi”, sublinia Alina Crețu, director executiv APPR. Organizatorii evenimentului ”Ziua Porumbului Moldova 2021” au anunțat faptul că în 2022, platforma experimentală va fi exinsă, existând intenția de a se organiza un lot martor cu tehnologie fermier și un lot martor cu tehnologie pusă la dispoziție de către unul dintre partenerii importanți ai Asociației ”Grânarii ”Iași.

63

NE GĂSIȚI ȘI PE YOUTUBE! Scanează codurile QR pentru a viziona interviurile.

Tehnologia minim-till, poliță de asigurare în anii secetoși

La recoltat de porumb cu combina New Holland CR9.90

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala!

Vasile Târziu: 5 provocări pentru agricultura de mâine

Pavel Iovăneasă: "Ne dorim să omologăm Breaza!"

Cosmin Micu: 540 ha fertilizate într-o singură noapte

64 Profil de specialist

JOBUL PERFECT PENTRU TINERII AGRONOMI

Îmbinând utilul cu plăcutul, Agra Asigurări le propune celor care doresc să devină evaluatori de daune un angajament part-time şi program de lucru flexibil, pe lângă motivaţia profesională ce nu poate fi pusă la îndoială.

S

unt tineri, ageri la minte şi asumaţi profesional, dar mai au ceva în comun - de ceva vreme au fost cooptaţi ca evaluatori de daună în cadrul echipei Agra Asigurări, una dintre cele mai dinamice companii specializate pe asigurarea culturilor agricole de pe piaţa românească.

Crina Alexandru vine din judeţul Galaţi şi s-a alăturat proiectului în primăvara acestui an, în timp ce Edward Matei Păduraru are deja o experienţă de aproape doi ani alături de Agra Asigurări şi este fermier cu normă întreagă în judeţul Neamţ. Fiecare se ocupă de agricultură pe cont propriu iar în timpul liber evaluează daunele suferite de alţi fermieri, pentru a determina gradul de despăgubire.

CEA MAI BUNĂ DECIZIE! Crina este absolventă a Facultăţii de Ingineria Mediului şi deţinătoare a

1-14 noiembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

unei diplome de master în Protecţia plantelor. Este fermier activ încă din 2010 şi lucrează 300 de hectare împreună cu familia sa în comuna Piscu, judeţul Galaţi. Colaborează cu Agra Asigurări din 2018, ca asigurat, iar din mai anul acesta a aplicat pentru un job part-time ca evaluator de daune. „Aflasem pe reţelele de socializare că se caută colaboratori şi am considerat că poate fi o oportunitate pentru mine să acumulez mai multă experienţă. Iar acum, după aproape

şase luni de activitate ca evaluator de daune în cadrul Agra Asigurări, consider că am luat decizia cea mai bună. Am învăţat să relaţionez cu fermierii, să vorbim aceeaşi limbă. Dacă la început exista o oarecare reticenţă din partea clienţilor, pe parcurs am reuşit să le câştig încrederea”, a constatat tânăra de 34 de ani.

TRANSPARENŢĂ ŞI PROFESIONALISM Chiar dacă de obicei fermierii sunt destul de rezervaţi în a împărtăşi altora din cunoştinţele lor, cu ajutorul abilităţilor sale de comunicare Crina a putut construi o relaţie profesională şi un climat de încredere cu partenerii Agra Asigurări.

Profil de specialist 65 „Îmi place să discut cu fermierii despre tehnologii. Am putut face comparaţii şi chiar să aflu informaţii despre hibrizi sau soiuri noi. Dar la fel de importantă este şi latura financiară, care mi-a dat o motivaţie şi o satisfacţie în plus. Veneam după un an foarte greu, cu secetă, şi mi-a prins foarte bine acei bani câştigaţi ca evaluator de daune.

A fost ca o gură de oxigen pentru mine”, ne-a mărturisit tânăra din Galaţi. Crina recomandă acest job celor care doresc să acumuleze experienţă sau vor să-şi evalueze nivelul de pregătire şi, de ce nu, să obţină un câştig sigur.

EXPERIENŢE UTILE La rândul său, Edward Matei Păduraru este inginer agronom de profesie şi exploatează o suprafaţă de 230 de hectare de cultura mare în Butnăreşti, judeţul Neamţ, împreună cu familia. Şi el a optat pentru un angajament parttime care să-i permită în continuare să se ocupe de treburile din fermă, dar în acelaşi timp să-şi aprofundeze cunoştinţele agronomice prin intermediul interacţiunii pe care o are cu alţi fermieri în calitatea sa de evaluator

Noi nu facem asigurare pe producţie şi asta ne diferenţiază de ceilalţi competitori de pe piaţă. În cazul nostru, fermierul îşi primeşte banii pentru despăgubiri mult mai repede, fără a fi obligat să aştepte câteva luni până la recoltat, ca să vadă diferenţa de producţie.

Acesta este un mare avantaj pentru fermieri EDWARD MATEI PĂDURARU

Fermier și evaluator de daune Agra Asigurări

de daune. „În plan personal, am avut numai de câştigat de pe urma acestei colaborări cu Agra Asigurări, datorită faptului că am putut interacţiona mai uşor cu alţi fermieri din zonă şi chiar din alte regiuni ale ţării, împărtăşindu-ne reciproc experienţa de lucru. Am aflat astfel informaţii despre anumite

tehnologii pe care nu le cunoşteam sau am putut, la rândul meu, să ofer sfaturi utile celor cu care am intrat în contact.

Pe de altă parte, am reuşit să mă desprind puţin de monotonia din activitatea de zi cu zi din fermă şi asta reprezintă un mare beneficiu pentru mine”, a remarcat tânărul de 26 de ani.

CALITĂŢILE UNUI BUN EVALUATOR A prins deja patru campanii agricole în calitate de evaluator de daune la Agra Asigurări, companie pentru care a ajuns să lucreze în urma unei recomandări şi nu regretă câtuşi de puţin această alegere. Din punctul său de vedere, pentru a fi un bun evaluator de daune e nevoie în primul rând de corectitudine. „Certificarea de evaluator presupune în primul rând foarte multă corectitudine, o comunicare bună cu fermierul păgubit, dar şi o implicare serioasă pe partea de instrumentare a cazurilor şi rezolvarea solicitărilor de evaluare a daunelor pentru a-i despăgubi cât mai repede pe cei care au avut de suferit din cauza fenomenelor meteorologice extreme - grindină, furtună, ploi torenţiale -, a incendiilor sau a altor calamităţi naturale. E nevoie astfel de promptitudine, în special în perioadele cu activitate intensă, cum ar fi campaniile de recoltat, când nimeni nu-şi permite să piardă timpul”, susţine Edward.

DESPĂGUBIRI ACORDATE ÎN TIMP RECORD Având o oarecare responsabilitate în plus faţă de alţi colegi, fiind şef de echipă, acesta se poate folosi în procesul de evaluare a daunelor şi de tabletă, instrument extrem de util care cu ajutorul unui soft special poate face o analiză mult mai complexă şi precisă a suprafeţelor calamitate. Iar pentru o acurateţe cât mai bună, sunt procesate şi imagini satelitare. „Din experienţa celor aproape doi ani de când lucrez cu Agra Asigurări, cele mai întâlnite daune cu care s-au confruntat fermierii sunt cele provocate de vijelii şi ploi torenţiale, respectiv căderile de grindină, care pot genera pierderi de până la 100%. Interesul meu este să soluţionez cât mai repede dosarul de daună pentru a-i putea despăgubi”, consideră tânărul inginer agronom.

66 Investiții profitabile

BANATFARMING ȘI-A FĂCUT PROPRIUL FNC

Unul dintre marii producători de carne de porc din vestul ţării, Banatfarming, a inaugurat la Oraviţa, în judeţul Caraş-Severin, un modern FNC. Iată detaliile din spatele acestei investiții care a valorat peste 4 milioane de euro.

C

e înseamnă această investiţie şi mai ales care sunt perspectivele de viitor pentru grupul cu acţionariat german aflăm de la Cristian Csonti (foto), director executiv.

Reporter: De ce aţi considerat necesară această investiţie?

Cristian Csonti: În primul rând, a fost necesitatea noastră pentru fermele proprii de porci, deoarece până acum am produs hrana cu o moară mobilă, care nu a reuşit să realizeze furaje la calitatea pe care am fi dorit-o. Aveam capacitate, dar nu şi calitate. În consecinţă, a trebuit să facem o investiţie care să ne asigure calitatea maximă şi care să fie controlată de noi în cele mai bune condiţii. FNC-ul actual are o capacitate de producţie de 8.000 de kilograme pe oră.

Reporter: Cât a durat realizarea acestui FNC și la ce sumă se ridică investiția totală?

Cristian Csonti: Lucrările de construcţie au început în octombrie 2019, acestea

1-14 noiembrie 2021

un articol de

DENISE NIMIGEAN mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fiind finalizate în februarie 2021, dar producţia efectivă a început în luna aprilie.

Valoarea totală a investiţiei a fost de 3,8 milioane de euro, fără TVA, din care 1,78 milioane de euro a fost valoarea nerambursabilă, deci fonduri AFIR. 8 TIPURI DE FURAJE PROCESATE SIMULTAN Reporter: Ce tipuri de produse procesează fabrica și care este destinaţia finală a acestora?

Cristian Csonti: Fabrica a fost gândită pentru a produce toate tipurile de furaje pentru porci. Este vorba de furaje pentru diferite perioade de creştere, de la purcei, până la scroafe. În momentul de faţă, producem furaje nepaletate, iar producţia este destinată să ajungă mai ales în fermele noastre. Avem trei

ferme proprii de porci. Pentru asta a fost calculată şi dimensionată fabrica, însă o anumită cantitate şi vindem.

Colaborăm cu o altă fermă de porci din judeţul Caraş-Severin, căreia îi asigurăm furajele. Putem produce şi furaj pentru oi, păsări, vite, deci orice tip de furaj. Avem capacitatea de a produce şi livra opt tipuri de furaje în acelaşi timp. Dar pentru moment nu avem alte contracte. Am vrut să vedem mai întâi că funcţionează pentru noi şi să ne asigurăm că putem furniza necesarul pentru fermele noastre, urmând ca mai târziu să explorăm şi alte opţiuni.

Reporter: Ce dificultăţi aţi întâmpinat pe parcus, de la concept și până la implementarea proiectului?

Cristian Csonti: Iniţial, proiectul era gândit pentru altă locaţie decât cea în care ne aflăm acum. Am avut contractul cu AFIR, dar de la autorităţile locale nu am primit autorizaţia de construcţie pe primul amplasament şi a trebuit să ne reorientăm și să facem act adiţional cu AFIR-ul. Astfel, am pierdut un an, în loc

Investiții profitabile 67 să începem proiectul în 2018, l-am început în 2019. Deci, o birocraţie locală şi neînţeleasă de noi. În rest, partea cu AFIR a funcţionat foarte bine. Asta şi datorită consultantului pe care l-am avut.

Reporter: Cum este organizată producţia vegetală și cea zootehnică la Banatfarming?

Cristian Csonti: Lucrăm 7.000 de hectare de teren, din care aproximativ 5.000 ha sunt în proprietate iar restul luate în arendă. Pe aceste suprafeţe producem grâu, orz, rapiţă - culturi de toamnă, respectiv porumb, soia şi floarea soarelui - culturi de primăvară. Pentru FNC-ul nostru folosim doar grâu, orz şi porumb. În rest, tot ce recoltăm vindem către alţi procesatori interni şi externi.

Principala cultură pentru noi este grâul, care ocupă aproximativ 2.000 de hectare. Anul acesta, însă, cea mai bună producţie am obţinut-o la orz, circa 8,2 tone la hectar în medie.

Pe lângă activitatea de cultura mare, avem şi cele trei ferme de porci din rasa Duroc, în care producem în total aproximativ 24.000 de porci graşi pentru abator şi 48.000 de purcei de 25 de kilograme, din care jumătate îi îngrăşăm noi și cealaltă jumătate o vindem pe piaţa din România, Smithfield fiind principalul nostru client. Toate se află la o distanţă maximă de 20 km între ele şi sunt amplasate în interiorul terenurilor noastre, astfel încât dejectiile de la porci le folosim ca îngrăşământ pe suprafeţele pe care le lucrăm.

Reporter: De ce au ales proprietarii germani România ca locație pentru afacerea lor agricolă?

Cristian Csonti: Acum 15 ani când a pornit această afacere, terenurile din România erau relativ ieftine iar acest lucru a fost văzut ca o oportunitate. De asemenea, producţia de carne de porc era foarte slabă, astfel că s-a decis să se investească şi în creşterea porcilor. Și în momentul de faţă, România importă aproximativ 70% din necesar, ceea ce a dus la decizia proprietarilor de a mări în continuare capacitatea de producţie a fermelor şi extinderea suprafeţelor agricole. Bineînţeles că pe lângă producţia slabă pe care o are România în

producerea cărnii de porc, a contat și preţul. Dacă produci un purcel la acelaşi preţ cu care îl obține producătorul din Germania şi îl vinzi în România, câştigi transportul, care este substanţial pentru un tir de purcei.

Reporter: Ce sfaturi le-ați împărtăși altor fermieri, în special privind siguranța afacerilor lor?

Cristian Csonti: În primul rând, să acceseze fondurile europene cu încredere.

Acestea se obţin, dacă ești corect. Al doilea sfat ar fi să aibă încredere în angajaţii proprii, cu condiţia să-i plătească corespunzător. Noi avem o mână de lucru stabilă în fermele de porci; în cinci ani am schimbat aproximativ trei angajaţi. Nu găsim nici noi personal foarte calificat la început, dar calificarea la locul de muncă şi stabilitatea în echipa de conducere sunt foarte importante.

68 AgroTehnologii

10 SFATURI PENTRU UN SOL BINE STRUCTURAT

Sursa foto: www.canva.com

Solul cu structură glomerulară stabilă asigură un regim aero-hidric, termic și de nutriție optim pentru creșterea și dezvoltarea plantelor. De aceea trebuie reduși toți factorii care pot provoca distrugerea structurii lui.

I

ată zece soluții practice pentru a proteja structura solului pe care-l exploatezi!

Lucrările solului să se efectueze numai la umiditatea optimă, când agregatele structurale se desfac pe linia de minimă coeziune, nu prin lovire, zdrobire, mărunțire. Dacă e lucrat când este umed, rezultă felii, brazde sub formă de curele care prin uscare se întăresc “beton”, iar când este uscat, se rup bolovani mari. În ambele cazuri se intervine energic pentru mărunțire și se distruge structura, se transformă în praf care astupă porii solului și se formează crustă.

Menținerea terenului permanent verde sau protejat cu strat de mulci. În acest fel, solul este protejat de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie care, având diamentrul de 0,5 mm și greutate de 0,65 g, la o viteză de cădere de 7 m/sec., lovesc și sparg agregatele structurale. La fel trebuie reglate și aspersoarele pentru apa de irigații.

Se vor alcătui agregate complexe de mașini și utilaje agricole care la o singură trecere să efectueze mai multe lucrări. Este indicat ca acestea să nu exercite asupra solului o presiune mai mare de 0,6 daN/

un articol de

VASILE POPESCU

1.

2.

3.

1-14 noiembrie 2021

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cmp, pentru a nu produce fenomenul de tasare-compactare și distrugerea structurii.

Practicarea agriculturii conservative care, fie prin lucrări minime, fie prin semănatul direct în teren nelucrat, are menirea de a proteja structura solului.

Asigurarea cantității necesare de materie organică și condiții pentru activitatea microbiologică din sol pentru formarea humusului, care reprezintă liantul, alături de argilă și în prezența calciului, pentru formarea agregatelor structurale. Întocmirea asolamentului și a unor rotații raționale, cu prezența solelor de graminee și leguminoase perene, care prin sistemul lor radicular au capacitatea de a contribui la o bună structură a solului.

Eliminarea excesului de apă și irigarea cu norme moderate și uniforme, cu evitarea proceselor de

4.

5.

6.

7.

levigare, în special a calciului, care constituie elementul esențial în realizarea agregatelor structurale stabile. pH-ul solului. Nu sunt indicate îngrășămintele care produc acidifierea solului și atenție la procesul de salinizare din pânza freatică sau din apa de irigații, care pot influența negativ structura solului. Când este necesar, se aplică amendamente cu calciu.

Periodic se vor aplica lucrări de aerisire a solului, însă moderat, pentru ca procesul de humificare și mineralizare să se mențină în echilibru, pentru ca humusul să se găsească continuu în sol, fiind principalul element de coagulare a particulelor de sol în agregate. În sistema de mașini și utilaje agricole din fermă este indicat să fie evitate cele de tip grapă rotativă, freză, tăvălug foarte greu, care macină și pisează solul transformând totul în praf care astupă porii solului și-l face impermeabil, formează crustă etc.

Scanează codul QR și vezi ce alte recomandări îți pot fi de folos pentru a exploata terenul în condiții optime!

8.

9.

10.

69

70 Protecţia plantelor

Sursa foto: www.canva.com

MAI FACEM TRATAMENTE LA RAPIȚA RĂSĂRITĂ TARDIV?

Din cauza secetei de toamnă, în unele regiuni rapița a răsărit abia în octombrie. Fermierii în cauză se află în fața unei decizii grele: să păstreze sau nu cultura, iar dacă o păstrează, să mai facă tratamente în noiembrie?

S

eceta și-a făcut din nou simțită prezența în sudul și sud-estul țării. În prima decadă a lunii octombrie, când am editat acest articol, în multe ferme din zonele menționate rapița nu era răsărită, chiar dacă a fost semănată la început de septembrie. În vestul județului Călărași, după seceta din ultimele două luni de vară (când suma lunară a precipitațiilor nu a depășit 20-25 mm), a venit un septembrie și mai secetos, în care nu s-au adunat nici măcar 5 mm precipitații (media multianuală pentru această lună fiind de 48 mm). Se spera ca plantele să răsară undeva pe la mijloc de octombrie.

CE FAC FERMIERII ALE CĂROR CULTURI AU RĂSĂRIT TÂRZIU! Cei care consideră că merită să păstreze cultura, se întreabă dacă să facă tratamentele în vegetație cu un insecticid! Rapița este o cultură rentabilă, cu condiția să treacă cu bine de iarnă. Are șanse o cultură răsărită la mijloc de octombrie să supraviețuiască în sezonul rece? Depinde de... noroc și de... vreme. Sunt trei situații posibile: Dacă este o toamnă caldă cu umiditate corespunzătoare și o

1.

1-14 noiembrie 2021

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

iarnă ușoară, fără geruri mari, atunci sunt șanse mari ca rapița să ajungă în primăvară. Acest lucru l-am constatat și în anii trecuți, în situația în care cultura a răsărit după 15 octombrie, ca urmare a secetei din septembrie.

Dar nu în fiecare an se repetă același scenariu.

Dacă avem o toamnă secetoasă, atunci cultura va avea o răsărire neuniformă și o dezvoltare lentă, prin urmare șansele ca plantele de rapiță să treacă cu bine de iarnă sunt reduse. În situația în care au venit ploi însemnate cantitativ iar rezerva de umiditate s-a mai refăcut, atunci sunt șanse ca rapița să aibă o răsărire uniformă.

2.

3.

AICI INTERVINE ALTĂ ÎNTREBARE...

Mai sunt active insectele dăunătoare la sfârșit de octombrie și în luna noiembrie? Culturile răsărite tardiv pot să fie

atacate? Și dacă da, este necesar să se efectueze un tratament în vegetație, la depășirea pragului economic de dăunare (PED), chiar dacă, să spunem, ne aflăm în prima jumătate a lunii noiembrie? Mai ales că prețul la toate inputuile a crescut foarte mult în ultimele luni.

TREI DĂUNĂTORI DE TOAMNĂ TÂRZIE Pe baza experienței din anii trecuți, pot spune că insectele sunt la „datorie” inclusiv la începutul lui decembrie, dacă temperatura aerului este favorabilă acestora. Toamnele calde înseamnă și prelungirea perioadei de activitate a insectelor dăunătoare.

Larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae). Despre ele am scris, pe larg, în urmă cu două numere, în revista Ferma, așa că nu voi mai detalia în acest articol. În ultimii ani, pragul economic de dăunare (PED) pentru această specie, de 2-3 larve/mp, a fost depășit inclusiv în luna noiembrie.

Molia verzei (Plutella xylostella) este un alt dăunător foarte periculos pentru cultura rapiței de toamnă este. Larvele acestei specii se pot găsi pe fața inferioară a frunzelor și sunt foarte ... ››› 72

•

•

71

72 Protecţia plantelor

Larva fluturelui alb al verzei și afidepe fața inferioară a frunzelor de rapiță

Larva moliei verzei pe fața inferioară a frunzelor de rapiță

situația din teren o cere, este una dificilă. Pe de o parte, inputurile sunt din ce în ce mai scumpe, inclusiv insecticidele, pe de altă parte rapița rămâne o cultură profitabilă, dacă ajunge cu bine până la recoltare.

Nu există o soluție universal valabilă, dar dacă cultura răsărită tardiv are șanse să treacă de iarnă (deși nu avem de unde să știm cum va fi sezonul rece), atunci este necesară protejarea ei de atacul tardiv al dăunătorilor, care se poate înregistra în luna noiembrie.

Dacă toamna va fi caldă în noiembrie iar prognozele meteo nu indică o răcire a vremii și ne-am hotărât să păstrăm cultura răsărită tardiv, atunci va trebui să facem tot ce ține de noi pentru a o ține cât mai curată de insectele dăunătoare, dând altfel șansa plantelor să ajungă într-un stadiu corespunzător de dezvoltare, înainte de venirea iernii.

Iar dacă iarna vine mai târziu și avem un decembrie mai cald, atunci cu atât mai mult este necesar să protejăm plantele în luna noiembrie. Să nu uităm însă că nici un an nu seamănă cu altul.

•

Daune produse de larvele fluturelui alb al verzei și cele ale moliei verzei

››› 70 ... vorace. Dacă plantele sunt bine dezvoltate, trec cu bine peste atac. În schimb, dacă plantele au răsărit târziu, după jumătatea lunii octombrie, acestea sunt mai sensibile la posibilul atac al larvelor moliei verzei în luna noiembrie, situație în care frunzele pot să fie scheletuite.

Păduchele verde al piersicului. În luna noiembrie, dacă temperaturile vor fi mai ridicate decât în mod normal, putem avea probleme cu afidele. În ultimii ani, în perioada toamnei, în lanurile de rapiță din sud-estul țării, am constatat prezența păduchelui verde al piersicului (Myzus persicae) pe plantele de rapiță de toamnă (gazdă secundară a acestui dăunător). Cea mai ridicată prezență a fost în toamna anului 2018, când, în prima decadă a lunii noiembrie, într-o experiență cu rapiță de la INCDA Fundulea, la varianta netratată, s-au înregistrat mai mult de 240 de afide pe plantă! În urma atacului, majoritatea plantelor netratate nu au trecut de sezonul rece.

•

1-14 noiembrie 2021

Important de reținut este faptul că PED-ul pentru afide, la rapiță, în toamnă, este de 10 insecte/plantă. La depășirea lui se recomandă efectuarea unui tratament în vegetație cu unul dintre insecticidele omologate pentru combaterea afidelor la rapiță.

TRATĂM SAU RISCĂM PIERDEREA CULTURII? Prin urmare, decizia de a face sau nu tratamente în luna noiembrie, dacă

•

•

CUM PROCEDĂM CU ATACUL MOLIEI VERZEI! În caz de presiune ridicată de infestare, pagubele produse de acest dăunător pot să depășească 50%. Și în acest caz se recomandă să se facă controale în lanul de rapiță, să se aleagă câteva puncte de determinare, pe diagonala solei, să se examineze 50 de plante/punct determinare

și să se numere larvele aflate pe fața inferioară a frunzelor. Conform literaturii de specialitate din America, dacă plantele se află în primele faze de vegetație, PED-ul pentru acestă specie este de 0,3 larve/plantă. PED-ul variază în funcție de planta de cultură și de faza de vegetație în care se află.

Pentru varză, de exemplu, PED-ul este de 8-10 larve/plantă.

73

74 AgroTehnologii

ERBICIDĂM TOAMNA SAU DOAR PRIMĂVARA!

Primul pas pentru o cultură bine îngrijită este erbicidarea în toamnă, aşa gândesc cei mai mulţi cultivatori.

Alţii, din raţiuni economice, recurg la controlul buruienilor doar în primăvară. Cum e bine să procedăm?

B

uruienile pot afecta culturile de cereale într-un grad mult mai ridicat decât o fac dăunătorii.

Pierderile la grâu din cauza concurenței “neloiale” a buruienilor sunt între 10 şi 20%, iar în situații extreme pot ajunge până la 60-70%.

CUM PROCEDEAZĂ FERMIERII? Fermierul Daniel Rusu, din Călăraşi, are însămânţate 100 ha cu grâu, 40 cu orz şi 80 ha de rapiţă, culturi răsărite cu întârziere. „De obicei, erbicidăm primăvara la apariţia unui spectru larg de buruieni. Acum am decis să intervenim și în toamnă. Încercăm produsul Bizon”, explică agricultorul. „Pentru cultura de orz, care se îmbolnăveşte foarte repede, pregătim preventiv și un

•

1-14 noiembrie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

tratament cu un fungicid, să-l protejeze peste iarnă”, susţine fermierul. În Alba, Nicolae Nemeş a semănat 250 ha de păioase şi 115 ha de rapiţă. „Cred că nu am să erbicidez, pentru că am arat toată suprafaţa şi nu avem niciun fel de buruiană răsărită. Anul trecut am făcut un tratament (insecticid + erbicid) pe 100 ha, pentru că apăruseră dăunătorii, iar în primăvară nu a mai fost nevoie să intervin”, explică agronomul din Vinţu de Jos. Felix Mulţescu (Teleorman) a pierdut startul la însămânţări.

•

•

„Avem programate 50 ha de grâu şi am întârziat cu lucrarea. Dacă va fi foartă multă samulastră, vom combate cu un produs omologat. Mai întâi, să vedem ce buruiană se evidenţiează în cultură.

Vom folosi o doză mai mică de erbicid”, susţine cultivatorul.

Un alt fermier teleormănean (Ion Dobre) are 500 ha cu semănături de toamnă (orz şi grâu) slab dezvoltate şi e sigur că va erbicida doar jumătate din suprafaţă. „Deocamdată, fac o evaluare a spectrului de buruieni ce vor răsări, analizez costurile şi mă voi hotărî cu ce substanţă voi interveni. Sper să nu apară şi gramineele monocotile, care se combat cu produse ceva mai scumpe”, precizează agricultorul.

Mehedinţeanul Cătălin Prună, din Tâmna, s-a declarat „fan” al erbicidării de toamnă. Are puse sub brazdă 1.100 ha cu orz şi grâu. „Problemele sunt cu samulastra de rapiţă, de

•

•

AgroTehnologii 75

5 ARGUMENTE PENTRU ERBICIDAREA ÎN TOAMNĂ Unele buruieni-problemă, precum iarba vântului, firuța, veronica, turița etc., rezistă peste iarnă; Unele specii de buruieni, necombătute la timp, în faze avansate de vegetație capătă rezistenţă la erbicide; În fenofazele incipiente sunt mai lesne de combătut buruienile graminee (înainte de înfrăţire), şi cele cu frunza lată, în stadiul 2-4 frunze; În primăvară apar dificultăţi la combatere: nu se poate interveni la timp din cauza umidităţii solului ori din pricina variaţiilor mari de temperatură noapte/zi; Primăvara există riscul fitotoxicităţii culturilor, când se aplică tratamente “complexe” (amestecuri de erbicid + fungicid + insecticid + regulator de creștere + biostimulator sau fertilizant foliar).

1.

2.

3.

4.

5.

CE SOLUŢII OFERĂ PIAŢA? Iată câteva soluții pentru controlul buruienilor existente pe piața de profil: Bizon™ - cu aplicare toamna, în postemergență. Doza recomandată este de 1 litru/ha, pulverizată începând cu faza de o frunză până la 3 frați a culturii tratate (BBCH 11-23), la grâu, orz, triticale, iar buruienile dicotile să nu depășească 4 frunze.

Produsul rezolvă buruieni problemă precum: Veronica spp., Galium aparine sau Papaver spp, e foarte bun în controlul ierbii vântului (Apera spica-venti), combate un spectru larg de buruieni dicotiledonate.

Battle Delta® - erbicid cu aplicare în preemergență și postemergență timpurie pentru controlul unor buruieni graminee (iarba vântului, firuța, coada vulpii sau iarba de gazon) și a unor buruieni cu frunză lată (samulastra de rapiță, turița, pălămida, muștar sălbatic, mușetel, mac, traista ciobanului, cornuți, specii de veronica şi de polygonum.

Doza este flexibilă, între 0,3 și 0,6 l/ha, eficacitatea nu este influențată de temperatura mai scăzută, erbicidul putând fi aplicat chiar și la 5-6 grade C, fără să creeze probleme de fitotoxicitate.

Trinity SC - produs selectiv, cu aplicare în postemergență timpurie, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și a unor monocotiledonate (iarba vântului, hirușor) din grâu, orz, secară și triticale.

Biathlon® 4D - erbicid postemergent, aplicat când plantele sunt în fenofaza de 3 frunze până la apariția frunzei stindard

•

•

•

•

Sursa foto: www.canva.com

floare şi de porumb; cu toate că ultimele nu rezistă peste iarnă, e bine să fie făcută erbicidarea. La orzul şi grâul de sămânţă am folosit un produs în preemergenţă, aplicat separat; eu nu combin erbicidul”, susţine tânărul.

El spune că are probleme cu un teren de 400 ha, preluat recent: „Fermierul care l-a avut a lucrat numai cu discul şi combinatorul (lucrări uşoare ale solului), iar parcelele au rezervă de buruieni”.

(BBCH 13-39). Buruienile dicotiledonate trebuie să fie în stadiul timpuriu de dezvoltare, cele anuale 2-4 frunze, iar cele perene maxim 10 cm. Pentru o combatere completă a buruienilor dificile, poate fi aplicat împreună cu adjuvantul Dash HC, în doză de: 0,04-0,07 kg/ha + 1 l/ha adjuvant.

10 EFECTE PĂGUBITOARE ALE BURUIENILOR 1. Se dezvoltă mai rapid decât plantele agricole și compromit recolta; 2. Pătrund mai adânc în sol și absorb mai repede apa şi substanțele nutritive; 3. Reduc efectele îngrășămintelor aplicate; 4. Facilitează răspândirea bolilor; 5. Sunt “raiul” dăunătorilor pentru hibernare; 6. Solul rămâne rece o perioadă mai lungă de timp; 7. Întârzie pornirea în vegetație a culturii primăvara; 8. Competiția cu buruienile debilitează planta de cultură; 9. Îngreunează activitățile agricole; 10. Cresc costurile cu tratamentele.

BURUIENILE ŞI “FALSA REZISTENŢĂ” LA ERBICID În ultimii ani, din cauza evoluţiei vremii, cu ierni foarte blânde, multe specii de buruieni, cum ar fi (Veronica sp., Matricaria sp., Thlaspi arvense) s-au dezvoltat şi înmulţit, devenind o problemă pen­ tru păioase. Nu o dată cultivatorii s-au plâns că erbicidele aplicate în primăvară nu au avut eficaci­ tatea scontată. Cauza reală a fost aplicarea la un stadiu foarte avan­ sat de creştere al acestor buruieni (ex. Veronica sp. la înflorire), ceea ce a creat “falsa rezistenţă” la erbicid.

Iată un argument pentru aplica­ rea încă din toamnă a unui erbicid pentru ca speciile problemă să fie combătute cu succes.

Reamintim câteva greșeli majore la erbicidare.

Pentru a citi articolul, scanează codul QR!

76 Agricultura e de genul feminin

FEMEI ÎN AGRICULTURĂ

În 2021, 33 de femei care lucrează în agricultură şi locuiesc în zone rurale sau sunt studente la universităţi agricole s-au înscris în programul TalentA, dezvoltat de Corteva. Pe 15 octombrie, compania a anunţat câştigătoarele.

De la stg. la dr.: Maria Cîrjă, Cosmina Socea, Monica Sorribas, Jean Ionescu, Corina Oprea, Radu Stănescu - managing partner Star Performining, Diana Raba, Ştefania Leoveanu

D

e ”Ziua internaţională a femeilor din mediul rural”, Corteva Agriscience a anunţat câştigătoarele celei de-a doua ediţii a programului TalentA, dedicat femeilor care lucrează în agricultură.

Timp de patru luni, candidatele au participat la 18 cursuri gratuite de business şi agri-business, desfăşurate online, susţinute de experţi Corteva, în colaborare cu consultanţi ai companiei Star Performining.

PRODUSE NOI CORTEVA ÎN 2022 Corteva va lansa, anul viitor, 7 noi hibrizi de porumb şi 3 noi hibrizi de floarea soarelui, plus 5 noi produse de protecţia plantelor: Verben (Proquinazid + Protioconazol), care va înlocui fungicidul Evolus primul tratament la cereale păioase, Exalt (Spinetoram), Capartis (Piraclostrobin + Boscalid), Vinabel (Oxathiapiprolin + Amisulbron) şi Lumisena (Oxathiapiprolin), a anunţat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România şi Moldova.

Scanează codul QR și află detalii despre noile produse Corteva!

1-14 noiembrie 2021

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

La finalul cursurilor, participantele au elaborat proiecte de afaceri în sectorul agricol, ce au fost analizate de o comisie formată din experţi Corteva şi Star Performining, care au decis câştigătoarele programului TalentA ediţia 2021.

CÂŞTIGĂTOARELE PROGRAMULUI TALENTA 2021 Premiul I - 6.000 USD: COSMINA SOCEA Studentă la Facultatea de Horticultură din Iaşi, Cosmina Socea vrea să pună pe picioare o afacere de procesare a alunelor de pădure, în satul Popeşti, comuna Girov, jud. Neamţ.

Firma pe care o administrează, Poieni Fructe de Pădure SRL, exploatează 20 ha cu alun.

Premiul II - 5.000 USD: CORINA OPREA Corina Oprea vrea să dezvolte afacerea pomicolă a familiei sale din Voineşti, jud. Dâmboviţa. Proiectul său, „Crăiţa merelor”, este o afacere de familie ce

•

•

îmbină tradiţia, inovaţia şi sustenabilitatea: Produc mere, suc de mere, mere uscate, iar, mai nou, şi clătite din piure de mere. De asemenea, organizează, pentru clienţii lor, excursii la cules de mere şi chiar şi şedinţe foto în livada de meri.

Premiul III - 4.000 USD: DIANA RABA şi MIRELA POPA Diana Raba şi Mirela Popa, de la USAMVB Timişoara, vor să dezvolte o gamă artizanală de conserve din legume şi fructe obţinute exclusiv din materii prime naturale.

Premiul special oferit de Star Performining - 1.500 USD: ŞTEFANIA LEOVEANU Aceasta îşi doreşte să înfiinţeze o plantaţie de căpşuni în satul Soreni, jud. Dolj.

Tot pe 15 octombrie, Corteva a organizat o dezbatere despre rolul femeilor în agricultură. Au vorbit despre provocări, realizări şi proiecte Monica Sorribas, marketing leader pentru Europa şi vicepreşedinte Corteva Agriscience, Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România şi Moldova, Aurelia Vişinescu, director general şi co-proprietar Domeniile Săhăteni, Andreea Roşca, administrator crama şi pensiunea „La Butoaie” şi Gabriela Rizescu, director marketing Alcedo.

•

•

77

78 Legumicultură

CU CÂT CRESC COSTURILE ÎN LEGUMICULTURĂ!

Noul sezon legumicol va debuta cu costuri extrem de mari. În Matca, mulţi dintre tineri au renunţat să mai cultive legume şi au plecat din țară. Se va reduce suprafaţa cultivată. Vom cumpăra legume la preţuri duble?!

„L

egumicultura - aşa cum a fost anul ăsta - înseamnă faliment!” Declaraţia îi aparţine lui Florin Ciocan, producător agricol din Matca, judeţul Galaţi.

Acesta susţine că legumicultorii din Matca vor să trăiască din munca lor şi nu se mai poate: „Cu toate că până acum preţurile au fost bunişoare, avem la jumătate din cât am câştigat anul trecut! Nu mai merge nimic în grădină, în câmp deschis, legumicultura nu mai este viabilă!”

Florin Ciocan susţine că „dacă vrei să obţii rezultate, trebuie să stropeşti de foarte multe ori culturile; o dată că nu-i economic şi a doua - că se otrăvesc plantele, terenul... Roşiile de toamnă trebuie stropite de două ori pe săptămână şi costă enorm de mult substanţele, ca şi îngrăşămintele”.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

au găsit de lucru în Anglia; suntem sclavii Europei!”, rosteşte cu năduf cultivatorul. „NU SCOŢI BANI CÂT INVESTEŞTI!” Discuţia nu putea ocoli scumpirile, explozia preţurilor, costurile tot mai mari pe care trebuie să le suporte cultivatorii. „Eu am cheltuit circa 60.000 lei pentru 40 de ari de solar. Când am făcut calculul, am ieşit cu puţin peste 10.000 lei de linia roşie. Cum pot să stau un an întreg cu banii ăştia? Sunt circa 1.200 lei lunar. Am în spate investiţii de peste două miliarde de lei vechi, numai cu construcţia solariilor şi cu sistemele

de încălzire. Nu mai pun la socoteală munca mea şi a familiei! Nu am păţit-o în niciun an ca acum!”, explică mătcaşul.

EMOȚII LA ÎNCEPUT DE SEZON Florin Ciocan se gândeşte cu groază la debutul noului sezon legumicol. „Ca să începi un nou ciclu de producţie, aritmetic, trebuie să te aprovizionezi cu combustibil, (rumeguş) care costă 15.000 lei; sămânţa - 5.000 lei; rândul doi de folie - tot cam 5.000 lei; lemnul, scândura pentru repararea solariilor - 10 mc (1 mc costă peste 600 de lei). De asemenea, folosesc oameni la muncă: fără 150 lei la zi nu mai găsesc; la o cultură cum am eu trebuie să am un om sau trei pe săptămână! Apoi, eu folosesc prădători pentru combaterea dăunătorilor din solarii care mă costă şi ei 7.000 lei. Total - aproape 40.000 lei.

Dar câte şi mai câte sunt de cumpărat, substanţe de stropit, îngrăşăminte...”, susţine Florin Ciocan.

COSTURI MARI, PROFIT SCĂZUT, VIITOR SUMBRU! „În România acum avem 7.000 ha de solarii, dar cred că de anul viitor vor fi cultivate doar 2-2.500 ha, - de spaţii protejate cu încălzire vorbim!”, susţine

Sursa foto: www.canva.com

AU ABANDONAT Lui Florin Ciocan i se pare că grădinăritul nu mai are viitor. „Mai grav mi se pare faptul că tineretul renunţă la solarii şi pleacă afară, că mor de foame aici, în ţară. Doi cumetri de-ai mei au lăsat totul baltă şi au plecat să lucreze în străinătate; unul dintre ei, Viorel Negruţ, e în Spania. O gămadă de tineri

un articol de

MARIAN MUŞAT

1-14 noiembrie 2021

Legumicultură 79

SOLARIILE NOI SUNT MULT MAI SCUMPE! O veste proastă pentru fermierii care doresc să-şi repare solariile.

Preţul fierului a crescut cu 82%, folia e mai scumpă cu 56%, materialul lemnos şi-a dublat preţul, iar noile solarii costă cu 68% în plus.

De asemenea, preţurile pentru solariile noi variază între 10 și 14 euro/mp. Un astfel de mijloc de producţie poate ajunge şi la aproape 9.000 lei (solar de grădină 6 x 20 m, din ţeavă galvanizată, cu sistem de ancorare inclus).

Investiţia poate creşte mai mult în cazul solariilor tip seră, care sunt prevăzute cu sisteme de încălzire şi folie dublă de acoperire sau pentru echiparea cu folie anti-insecte, în producția bio.

Legumicultura înseamnă investiţii foarte mari; trebuie să ai câteva zeci de mii de lei ca să porneşti la drum FLORIN CIOCAN

Legumicultor din Matca

Gheorghe Vlad, legumicultor din Vidra. Şi continuă: „Cel mai mic preţ este 1,50 de euro la oricare produs legumicol: că-i castravete, că-i ardei, că-i tomată.

Au crescut preţurile la închirierea de tarabe, la carburant. Anul viitor este posibil să cumpărăm legume la preţuri duble, pentru că, astăzi (vorbesc de spaţii protejate), un mc de gaz e 26 de lei, de la 6 lei!”

TOMATA, LEGUMA-BAROMETRU Gheorghe Vlad a calculat costurile de producţie la tomată (leguma-barometru): „sunt undeva la 3,5-3,8 lei kilogramul. La 3,5 lei/kg trebuie să ai o eficienţă economică de 30 la sută. La 1.000 mp trebuie să rămână un profit de 5.000-10 mii de lei”. Însă, mulţi cultivatori nu vor atinge marja de profitabilitate. În concluzie, legumicultorul consi­

deră că „în contextul în care carburantul a ajuns la 5,5 lei, în medie, preţurile nu vor mai sta în standardul ăsta. Nu ştim dacă vom mai cultiva o diversitate de produse sau ne vom rezuma la anumite legume care s-au căutat în sezon. Un lucru e cert, la anul vom mânca legume cu preţuri duble, se va reduce suprafaţa cultivată, iar producţiile vor fi limitate”.

80 Legumicultură

UN RĂSAD BUN ESTE UN AVANTAJ IMBATABIL

Producerea și începerea lucrărilor cu răsaduri de calitate potrivită oferă agricultorilor un avantaj competitiv pe care nu îl pot ignora. Cheia succesului în legumicultură este asigurarea condițiilor optime inițiale.

D

in ce în ce mai mulți producători din România își dau seama de acest lucru, motiv pentru care firmele profesioniste, specializate în producere de răsaduri, devin din ce în ce mai căutate, crede Csaba Éber, direc­ torul general adjunct Malagrow.

CONDIȚII OPTIME LA INIȚIEREA CULTURILOR Tot mai mulți producători din România realizează că succesul poate fi asigurat doar prin crearea condițiilor optime de inițiere a culturilor. Ca urmare, atenția se îndreaptă din ce în ce mai mult spre o plantare corectă, deoarece dacă începi să lucrezi cu răsaduri sănătoase și puternice în horticultură, beneficiezi de un avantaj de care vei profita mai târziu, a declarat Csaba Éber, directorul general adjunct Malagrow.

UN NEAJUNS GREU DE RECUPERAT ÎN PRODUCȚIE El a adăugat că mulți producători greșesc ignorând competitivitatea chiar în momentele inițiale. Prea multe răsaduri mor, iar cele care supraviețuiesc nu sunt suficient de puternice și rezistente, iar sistemul lor radicular nu este suficient de dezvoltat pentru a produce o cultură cu adevărat mare și de înaltă calitate. „Acesta este un handicap inițial care crește mai târziu și care nu poate fi surmontat în sezonul de reproducere.

Materialul săditor de slabă calitate, care are un potențial limitat pentru producția intensivă, nu va produce o recoltă bună nici mai târziu, cel mult se va putea reduce diferența față de materialul săditor al pepinierelor concurente”, susține Csaba Éber.

COSTURI ÎN PLUS În plus, asigurarea unor condiții inițiale optime este incomparabil mai puțin

1-14 noiembrie 2021

un articol de

MALAGROW mai multe pe această temă www.malagrow.ro/made-in-romania

costisitoare și dă rezultate mai bune decât consolidarea ulterioară a unei populații slabe de răsaduri. „Este ca și cum ai încerca să câștigi o cursă de Formula 1 cu o mașină veche de 20 de ani și cu multiple defecțiuni. Oricât de profesionist ar fi pilotul, el pornește cu un dezavantaj care este imposibil de recuperat”, a mai spus directorul general adjunct.

E NEVOIE DE SPECIALIZARE ÎN PRODUCȚIA DE RĂSADURI Producția profesională și intensivă se bazează, prin urmare, pe producția de răsaduri de înaltă calitate la un preț unitar scăzut, în cantități mari, cu un număr minim de plante care mor după plantare și cu rădăcini suficient de puternice, sănătoase și bine dezvoltate.

Având în vedere că plantarea necesită

Recolta la hectar ar putea fi îmbunătățită cu aproximativ 15-30 de procente, pe măsură ce cultivatorii români folosesc din ce în ce mai mult răsaduri profesionale.

Acesta este un avantaj pe care niciun fermier care se ocupă de horticultură intensivă nu își poate permite să îl ignore CSABA ÉBER

Directorul general adjunct Malagrow

mult mai multă atenție și expertiză decât se acordă în practica de rutină de către unii horticultori, specializarea în acest domeniu este, de asemenea, în creștere în majoritatea țărilor dezvoltate. „În țările cu un nivel ridicat de cultură horticolă, cum ar fi Olanda, Germania sau Franța, este tipică apariția unor operatori horticoli specializați în producția de răsaduri, care produc și oferă cultivatorilor răsaduri de înaltă calitate la costuri unitare reduse. Acest proces este deja în curs și în România și ar trebui să permită producției horticole din țară să facă un salt însemnat în următorii ani, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ”, a subliniat Csaba Éber.

Iată ce spun fermierii!

PAVEL MARIUS, DIN GIRIȘU NEGRU (JUDEȚUL BIHOR) ”Am lucrat mai mulți ani împreună cu fratele meu în străinătate în domeniul horticol și am învățat foarte multe. În 2017 am hotărât să ne întoarcem acasă și să înființăm propria noastră afacere. În prezent dispunem de 2000 mp de sere

Legumicultură 81 și în afară de asta cultivăm și pe câmp.

Producem o gamă largă de sortimente, de culturi, cum ar fi mușcate, trandafiri, din categoria plantelor ornamentale, și pepene, castraveți, ardei, roșii și varză, din categoria legumelor.

Ne ocupăm și cu vânzarea răsadurilor, de aceea căutăm încontinuu amestecul de sol ideal pentru noi. Anul acesta am încercat M-Peat, un amestec de pământ produs în Finlanda. La legume folosim MPS1 cu granulație mai fină, iar la flori MPS2, cu conținut mai mare de fibre.

Aș sublinia că răsadurile s-au dezvoltat spectaculos, când le-am scos din tăvi, am observat că au o structură radiculară frumoasă, albă ca zăpada. Pentru rădăcini utilizăm de mult biostimulatorul Radifarm, creat pentru stimularea dezvoltării firelor radiculare. Aplicăm combinația Megafol+Kendal prin pulverizare pentru obținerea unor culturi vegetale mai rezistente și mai sănătoase. Dintre produsele Malagrow ne-am atașat de îngrășământul de irigat Master, pe care-l utilizăm în compoziții adaptate la etapele de dezvoltare ale plantelor”.

Pavel Marius

IANCU PAVEL-PESCARI (JUDEȚUL ARAD) ”Mă ocup de legumicultură, răsaduri și cultivare pe câmp din 1987. La mine găsiți cartofi, ardei, varză, vinete. Am început să utilizez de mult o serie de produse Valagro, cum ar fi Master, Megafol, Sweet, Radifarm. Produsele nu sunt ieftine, dar sunt eficiente, de aceea le-am inclus în tehnologia pe care o folosesc.

Anul acesta m-am întâlnit cu dl. Adrian Bonchiș, expert, consilier al Malagrow, și am discutat domeniile în care aș putea dezvolta producția. Tizanopterele și musculițele albe de seră îmi dau mari bătăi de cap, de aceea am încercat insecticidul cu acțiune fizică NanoTac. Pot să vă spun că a curățat foarte frumos întregul stoc de ardei și roșii de dăunători. Se integrează bine în tehnologia pe care o folosesc pentru că poate fi aplicat săptămânal și nu are perioadă de așteptare. O altă inovare introdusă a fost turba M-Peat în care am cultivat o parte din răsadurile mele. La semănare am folosit MPS1, iar la plantare MPS2.

Sunt foarte mulțumit de calitatea produselor, nu pot decât să le recomand tuturor colegilor producători”.

Iancu Pavel

82 Pomicultură

2 TRATAMENTE DE TOAMNĂ CRUCIALE ÎN LIVEZI

Pregătirea livezii de iernare impune tratamente care să diminueze rezervele biologice ale bolilor şi dăunătorilor, cicatrizarea rănilor şi fortifierea pomilor. Stropirile sunt „ritualul” de toamnă-iarnă al pomicultorilor!

Î

n această perioadă, strategia de protecție fitosanitară a livezii include două tratamente esențiale.

TRATAMENTUL I, CU PRODUSE CUPRICE Cea mai cunoscută soluţie este zea­ ma bordeleză, ce conţine 20% cupru metalic şi 80% sulfat de cupru neutralizat. Concentraţia folosită: 100 g dizolvate în 10 litri de apă.

De asemenea, în piaţă sunt şi alte fungicide pe bază de cupru, precum: Champ 77 WG (în doză de 2-2,5 kg/ha), Alcupral 50 PU (2 kg/ha), Funguran OH 50 WP (2 kg/ha).

TRATAMENTUL II, CU ULEI HORTICOL În această categorie intră insecticidele cu formulare pe bază de ulei, destinate în principal combaterii păduchelui de San Jose în stadiul de iernare (dar şi alte insecte şi acarieni). În general, se utilizează pachetele Mospilan Oli, care conţin insecticidul Mospilan 20 SG şi uleiul vegetal Toil, ca adjuvant. Concentraţia: 3 g Mospilan 20 SG + 50 ml Toil, la 10 litri de apă.

Unii pomicultori aplică Nissorun 10 WP, acaricid cu efect ovicid pentru combatereaouălordeacarieni.Înplantaţiile eco se poate utiliza Ovipron Top, un insecticid pe bază de ulei de parafină (250 ml pentru 10 litri de apă).

STROPIRI ÎN TREI ETAPE Specialiştii susţin că tratamentele fitosanitare şi de fortifiere de toamnăiarnă trebuie să se realizeze în trei etape: după recoltare, la începutul căderii frunzelor şi la ieşirea din iarnă.

“Imediat după recoltare se poate aplica Coribor-L (îngrăşământ organic pe bază de bor - 4 l/ha) pentru îmbunătăţirea lignificării, cicatrizarea eventualelor răni şi grăbirea intrării în perioada de repaus vegetativ, având un rol

1-14 noiembrie 2021

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Fungicidele cuprice, ca şi zeama bordeleză, nu se vor amesteca cu insecticidele cu formulare ulei!

Uleiul horticol trebuie aplicat la 10-14 zile de la tratamentul cu produse cuprice! foarte important în diferenţierea mugurilor de rod la multe specii pomicole”, susţine Marius Petrache, proprietarul Marcoser.

Potrivit acestuia, cele mai impor­ tante boli vizate prin tratamentele de toamnă sunt: la seminţoase: rapănul şi făinarea; la sâmburoase: făinarea sâmburoaselor, băşicarea frunzelor de piersic, ciuperca Stereum purpureum, antracnoza, ciuruirea micotică a frunzelor sau monilioza. În perioada de cădere a frunzelor

• •

se recomandă stropirea cu o soluţie de uree (5%), care accelerează biodegradarea resturilor vegetale şi reduce sursa de boli.

Premergător stropirilor se fac lucrări de igienă culturală: tăierea ramurilor afectate de boli sau uscate; îndepărtarea scoarţei îmbătrânite, a muşchilor şi lichenilor; adunarea şi arderea fructelor mumificate.

8 REGULI LA APLICARE Stropirile se fac în repaus vegetativ, în zilele fără vânt puternic, când probabilitatea de precipitații este scăzută şi nu imediat după ploaie; Mai întâi se aplică fungicidele, apoi uleiul horticol; Nu se recomandă tratamente dacă temperatura este foarte scăzută şi scoarţa copacului e îngheţată, acoperită de chiciură sau zăpadă; Se fac la temperaturi mai mari de 5 grade Celsius; Pulverizarea soluţiilor trebuie să asigure o acoperire uniformă a pomului; se începe din interiorul coroanei spre exterior şi de la partea superioară a coroanei spre baza pomului; Se respectă specificaţiile fiecărui produs şi intervalele recomandate; Sunt obligatorii măsurile de igienă şi echipamentul de protecţie (mască, mănuşi, ochelari).

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

83

84 Viticultură

VITICULTORII FAC BILANȚUL ÎN PODGORII

În ciuda anului ploios, viticultorii au avut parte de un sezon de producţie de succes, tratamentele fitosanitare menţinând plantaţiile într-o stare de igienă culturală destul de bună. Cât au recoltat și cum și-au valorificat recoltele!

Î

n ferma viticolă coordonată de Costel Albu, întinsă pe aproximativ 50 de hectare, în Podgoria Iveşti (Galaţi), campania de recoltare a strugurilor s-a încheiat exact după o lună de zile.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Potrivit acestuia, din cauza precipi­ taţiilor abundente (peste 200 l/mp), în perioada înfloritului tratamentele s-au făcut cu întârziere, însă substanţele inovatoare aplicate şi-au spus cuvântul.

LUCRĂRI MECANIZATE „Am mecanizat aproape toată gama de lucrări, chiar şi pe cele mai pretenţioase (tăiatul şi legatul) le-am semimecanizat, folosind foarfeci şi maşini speciale. Pentru anul viitor, vrem să dotăm ferma cu o maşină de desfrunzit”, explică viticultorul. În fermă predomină soiurile albe: Sauvignon Blanc (5 ha), Muscat Ottonel (8 ha), Pinot Gris (12 ha), Riesling (13 ha), dar şi Merlot (2,5 ha) şi Cabernet (3,6 ha).

CUM S-A DESFĂȘURAT CULESUL ÎN VRANCEA? Județul Vrancea, cu trei mari podgorii - Odobești, Panciu și Cotești, dispune de cea mai mare suprafață cultivată cu viță de vie în România, dar și de cei mai mulți podgoreni (circa 80.000 de oameni care se ocupă de cultivarea și îngrijirea viței de vie). De asemenea, în Vrancea, viile nobile ocupă 23.000 ha, peste 10% din suprafaţa viticolă a ţării.

CAMPANIE ÎNTÂRZIATĂ Vara capricioasă, cu ploi bogate și dese, a dus la întârzierea culesului strugurilor cu circa două săptămâni. În general, cultivatorii au fost mulţumiţi de recolta obţinută, în medie de 13 t/ha. „Viticultorii au avut probleme cu mana începând cu luna august, pe ultima

Sursa foto: www.canva.com

PRODUCȚIE MEDIE DE 15 T/HA „Am recoltat undeva la 90% din supafaţă mecanizat, iar restul manual, cu o echipă de 10 muncitori. Producţia a fost bună, cu o medie de 15 t/ha, dar calitatea a fost un pic cam proastă.

Vremea ploioasă a întârziat ciclul vegetativ, boabele nu au acumulat concen­ traţii mai mari de zahăr, în schimb, au fost destul de sănătoase”, ne-a declarat Costel Albu. Viticultorul recunoaşte că muncitorii sunt tot mai greu de găsit şi trebuie plătiţi bine - cu peste 100 lei la zi. Culesul viei s-a realizat mai mult pe timp de noapte cu o combină Pellenc, randamentul fiind de 50 tone de struguri în 8 ore. Producţia a fost livrată la crame din Odobeşti şi în Galaţi.

un articol de

MARIAN MUȘAT

1-14 noiembrie 2021

Viticultură 85

Preţul strugurilor a fost cea mai mare problemă, ca de fiecare dată! Mai bine am vândut la săteni cu 1,5 lei/kg; cea mai căutată a fost poama de Muscat Ottonel, la 1,7 lei/kg COSTEL ALBU

Viticultor din jud. Galați

GRINDINA A CALAMITAT O TREIME DIN VIE La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Bujoru, culesul început la jumătatea lui septembrie a continuat anevoios din cauza lipsei forţei de muncă. „Avem în exploatare 352 ha, dar mai avem de recoltat şi vinificat”, ne-a declarat Aurel Ciubucă, secretarul ştiinţific al unităţii. În fermele staţiunii, s-a lucrat cu circa 100 de oameni, exceptând duminica şi sărbătorile legale, zilierii fiind ... ››› 86

Sursa foto: www.canva.com

parte a vegetaţiei, până la recoltare. De asemenea, aparatul foliar a fost în mare parte vitregit, astfel că nu s-a putut sintetiza fotosinteza, acesta fiind şi principalul motiv pentru care o mare parte din plantaţii au avut concentraţii foarte slabe de zahăr. În rest, podgorenii care şi-au făcut tratamentele şi şi-au îngrijit plantaţiile, au obţinut producţii foarte bune din punct de vedere cantitativ, dar şi calitativ”, ne-a declarat Alfred Ștefan, Key Account Manager Specialty Crops Farms România Est & Republica Moldova, Corteva Agriscience. Specialistul susţine că circa 70% din tratamentele pentru mană s-au făcut cu Zorvec, fungicid preventiv, curativ și antisporulant, sistemic și translaminar, care şi-a făcut bine treaba în condiţiile meteoclimatice dificile.

Sursa foto: www.canva.com

86 Viticultură

››› 85 ...plătiţi cu circa 100 de lei la zi. „Dacă analizăm preţul de cost al kilogramului de struguri, acesta se

PATRIMONIUL VITICOL În anul 2020, suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie pentru struguri de vin a fost de 180.683 hectare, din care 93,6% a fost cultivată cu viţă de vie pentru vin nobil, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Circa jumătate din suprafaţa cultivată cu viţă de vie (respectiv 41,6%) se află în regiunea de dezvoltare sud­est.

DOC: Suprafaţa cultivată cu struguri de vin DOC (denumire de origine controlată) a reprezentat 20% din suprafaţa cultivată cu viţă de vie pentru struguri de vin no­ bil, inclusiv hibrid interspecific şi 18,7% din suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie.

IG: În plus, suprafaţa cultivată cu struguri de vin IG (indicaţie geografică) a reprezentat 9,7% din cea ocupată cu viţă de vie pentru struguri de vin nobil, inclusiv hibrid interspecific şi 9,1% din suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie.

•

•

1-14 noiembrie 2021

ridică la 3 lei, în condiţiile reducerii producţiei, iar cel al vinului depăşeşte 4 lei pe litru”, precizează Aurel Ciubucă. În august grindina a afectat 120 ha, cu repercusiuni asupra calităţii producţiei şi a randamentului mediu la hectar.

6 PROBLEME GRAVE ALE VITICULTURII Preţul mic al strugurilor. Pe pia­ ţa liberă, preţurile medii (stabilite de procesatori) au oscilat de la 1,2 la 1,5 lei/kg. În sate, s-au vândut struguri chiar şi la 1 leu kilogramul, iar viticultorii susţin că asta ar fi faliment curat.

Micii fermieri fac o viticultură de subzistenţă (nu mai înregistrează profit), pentru că preţul de valorificare a strugurilor pe piaţa liberă este unul extrem de mic, comparativ cu valoarea inputurilor.

Forţa de muncă este tot mai scumpă şi mai greu de găsit.

Muncitorii sunt plătiţi cu ziua şi remunerația poate ajunge la mai bine de 100 de lei, plus mâncare, băutură şi... tutun. „Apoi, nu avem operatori care să lucreze pe utilaje. În campanie ne-a lăsat un băiat şi a trebuit să urc eu pe tractor la transportul recoltei şi pe motostivuitor la încărcat în camioane. E greu să găseşti mecanizatori, nu mai sunt serioşi”, ne-a declarat Costel Albu.

1.

2.

3.

Lipsa asocierii. Viticultorii, mai ales cei mici, ar trebui să se asocieze şi să facă achiziţiile de maşini şi utilaje moderne, să le folosească în comun pentru a-şi eficientiza fermele.

Scumpirea inputurilor. Tratamentele fitosanitare au ajuns să coste extrem de mult, în medie o stropire depăşeşte 600 de lei, iar la produsele inovatoare mult mai mult.

Un pachet tehnologic format din două fungicide (pentru 4 ha) poate ajunge şi la circa 1.000 lei. Nu mai vorbim de îngrăşăminte. Întreţinerea unui hectar de vie se ridică la sume cuprinse între 5 şi 7.000 de lei.

Ajutor de stat amânat. Statul le-a promis cultivatorilor o primă de comercializare de 200 de euro/tona de struguri, dar s-a grăbit s-o... amâne până anul viitor.

Mecanizarea slabă a fermelor.

Lipsa forţei de muncă şi vremea capricioasă din ultimii ani sunt două dintre motivele pentru care fermele ar trebui să se doteze cu utilaje de ultimă generaţie; acestea ar rezolva problema muncii manuale şi ar crește eficienţa economică a culturii viţei de vie.

4.

5.

6.

Scanează codul QR și vezi câți culegători înlocuiește zilnic o mașină de recoltat via mecanizat, în Podgoria Cotnariului!

87

88 Utilaje agricole

NOUA ”BIJUTERIE” TEHNICĂ A LUI DAN JIGĂU Dan Jigău (mijloc), alături de reprezentanții SIGMA România

Massey Ferguson 8740 S este unul dintre vârfurile de gamă ale producătorului american. Despre cum lucrează această prețioasă „sculă” de 400 CP am stat de vorbă cu un fermier care tocmai și-a adăugat-o în parcul de utilaje.

D

an Jigău este unul dintre tinerii fermieri din zona Bucureștiului.

Ceea ce îl caracterizează este modul în care înțelege să practice această ocupație: cu tehnică modernă și tehnologii adaptate condițiilor spe­ cifice fiecărui an și fiecărei culturi. Deși inginer de formație, este implicat în agricultură încă de foarte tânăr.

Afacerea sa, o societate care lu­ crează 900 de hectare, a moștenit­o de la tatăl său, inginer mecanic, fost direc­ tor de SMA. De acolo și viziunea sa asu­ pra avantajelor de a utiliza utilaje per­ formante: „de câte ori am cumpărat un utilaj, m­am gândit că el va crea plusva­ loare. Nu m­am uitat în primul rând la prețul lui, ci la avantajul pe care îl aduce.

Am considerat că utilajul se plătește singur, în timp, tocmai prin plusvaloarea pe care o creează”.

DOTARE DE VÂRF Pornind de la acest principiu, dota­ rea fermei pe care o conduce este una de vârf. Spune cu justificată mândrie că „poți număra pe degete fermele din România care au o dotare la astfel de

1-14 noiembrie 2021

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

standarde!” Și, în mod particular, este un fan al brandului Massey Ferguson. ”Am cumpărat Massey Ferguson dato­ rită service­ului pe care îl oferă și pen­ tru că am început cu ei. Am considerat că utilajele acestui producător aduc plusvaloare. De fapt, nu am cumpărat brandul, ci am cumpărat necesitate.

Utilajele MF răspund cel mai bine cerin­ țelor mele”, ne­a spus Dan Jigău.

CONFIGURARE PERSONALIZATĂ Cea mai recentă achiziție a sa este un tractor MF 8740 S, achiziționat în luna octombrie, de la SIGMA România, reprezentantul Massey Ferguson.

Tractorul, de 400 CP, a fost configu­ rat special, conform cerințelor clientu­ lui, a detaliat Petre Constantin, agent de vânzări al SIGMA. „Dl. Jigău și­a con­ figurat singur tractorul, în funcție de

necesitățile sale: i­am mărit greutatea, pentru o mai mare eficiență a trans­ misiei și pentru o aderență mai bună. În același scop l­am dotat cu cauciucuri speciale, cu presiune joasă de lucru.

GPS­urile sunt integrate, iar cabinele sunt Premium”, spune reprezentantul firmei. „ARE ORICE AI PUTEA DORI DE LA UN TRACTOR” „Nu cred că există dotări ce ar putea fi în plus ori pe care să le fi scăpat din vedere la momentul achiziției. Ele satis­ fac absolut orice ai putea dori de la un tractor”, consideră, la rândul său, noul proprietar. „Când am optat pentru cabinele Premium m­am gândit la oamenii ăia care stau acolo câte 8­10 ore. E firesc ca ei să aibă toate condițiile necesare.

Un astfel de tractor nu se conduce ca un tractor obișnuit: ții de volan și apeși pe accelerație. Are acele dotări care te ajută, dar care necesită atenție și o pregătire specială. Și atunci e firesc să asiguri și condiții speciale”, consideră Dan Jigău.

Utilaje agricole CAUCIUCUL ESTE IDEAL PENTRU TRACTOARE Este, în acest caz, mai indicat decât șenilele, în optica fermierului. Lestarea la maximum duce la creșterea aderen­ ței la sol. Pe de altă parte, tehnologia de lucru cu presiune joasă face ca tasarea solului să fie redusă. În cazul tractorului de la Vidra, jud. Ilfov, lestarea pe roțile din față era făcută cu 1.500 kg, iar pe spate cu 2.500.

ECONOMIE DE CARBURANT Toate aceste opțiuni se traduc în diferențele care rezultă din utilizarea zilnică și din reducerea consumului de carburant. „Deși Massey Ferguson are standarde de mediu foarte ridicate, consumul de AddBlue este la jumătate față de tractoarele provenite de la alți producători”, adaugă Dan Jigău, pen­ tru a ilustra avantajele pe care le aduce noul său tractor.

Cât despre viteza de lucru, „aceasta s­a mărit cu 1­1,5 km. Pe zi. E un fel de a spune că a crescut cu 10 până la 15% pe zi, dar, consider eu, mai ilustrativ”, adaugă fermierul. „FĂRĂ DISCRIMINĂRI ÎNTRE CLIENȚII MARI SAU MICI” Unul dintre motivele pentru care fermierul se simte atașat de brandul Massey Ferguson este și acela că pri­ mul tractor de nouă generație intrat în fermă poartă acest brand. „Are aproape 11.000 de ore de funcționare și se află și acum în perfectă stare de funcționare”, spune Dan Jigău.

Acest lucru a fost posibil și datorită filosofiei de service a distribuitorului. „Contează foarte mult această parte.

La final, poate că este cea mai impor­ tantă. E vorba de atitudinea pe care cei

DATE DE CONTACT

B­dul Ficusului, nr. 8, apt. 2, Sector 1 Bucuresti Romania T: + 40 21 233 10 64; office@saracakis.ro; www.saracakis.ro

Când cumpăr un utilaj, mă gândesc la plusvaloarea pe care o aduce DAN JIGĂU

Tânăr fermier din jud. Ilfov

de la service și, în general, din partea de post­vânzare o au față de tine, ca fer­ mier. Alte branduri au utilaje extrem de scumpe și extrem de mari. Vei deveni client important doar dacă deții acele utilaje foarte scumpe și foarte mari.

Altfel, dacă vei cumpăra un tractor de 200­300 CP, vei fi acolo, pe o listă, la diverși. Dacă cumpăr de zece milioane de euro voi fi foarte important. Dar eu cumpăr de un milion de euro și atun­ ci voi fi mereu 10%. Lucru care nu mi s­a întâmplat cu Massey Ferguson. Nu a existat niciodată această discrimi­ nare. Că ai zece tractoare sau doar trei, lucrurile se mișcă la fel!”, este părerea pe care Dan Jigău și­a format­o, de­a lungul anilor, despre modul în care sunt tratați clienții acestei firme. O convin­ gere bazată pe multiplele experiențe și interacțiuni pe care fermierul le­a avut cu SIGMA România

(fostă General Leasing), având în ve­ dere că majoritatea utilajelor din fer­ mă au fost achiziționate prin acest distribuitor.

URMĂTORUL TRACTOR VA FI TOT UN MF 8740 S Și pentru că gradul de mulțumire se măsoară, în primul rând prin fapte, am aflat că la sfârșitul lui octombrie la Vidra, la Agromec Trans, urma să sosească și un al doilea MF 8740 S, ca nouă achiziție. Așadar, dacă mai era nevoie, dovada supre­ mă a satisfacției clientului!

89

90 Utilaje agricole

VÂNZĂRILE DE TRACTOARE PAR SĂ-ŞI REVINĂ După ce a fost perturbată semnificativ anul trecut de criza sanitară provocată de pandemia Covid-19, piaţa europeană dă semne de redresare, în ciuda provocărilor legate de lanţul de aprovizionare.

D

upă cum rezultă din analiza pub­ licată recent de Asociaţia In­ dustriei Europene pentru Maşini Agricole (CEMA), în principiu, numărul „tractoarelor” noi achiziţionate în cur­ sul anului 2020 a fost de aproximativ 189.242 unităţi, conform datelor pro­ cesate în urma raportărilor naţionale.

Această estimare este evident una rela­ tivă, în condiţiile în care în unele state, printre care şi România, nu există sta­ tistici oficiale cât de cât credibile care să contabilizeze informaţii cu privire la vânzările de tractoare. Dacă ne referim totuşi la prognoza CEMA, din totalul în­ matriculărilor noi, 49.338 vehicule aveau până în 50 CP (inclusiv), iar 139.904 erau peste această capacitate. CEMA consi­ deră însă că doar 149.667 dintre aceste vehicule sunt tractoare agricole, restul fiind quad­uri, manipulatoare telesco­ pice sau alte echipamente.

PERFORMANŢE ACCEPTABILE Înmatriculările tractoarelor agricole pentru întregul an 2020 au scăzut cu aproximativ 3% în comparaţie cu 2019,

1-14 noiembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

un rezultat care ar indica în general o stabilitate relativă comparativ cu anii precedenţi. Dar pandemia Covid­19 a avut un impact foarte semnificativ, cu o scădere a înregistrărilor de aproape 20% în al doilea trimestru al anului 2020 faţă de T2 2019, într­o perioadă în care în mod tradiţional ar trebui să fie de vârf. Munca agricolă sezonieră nu a putut aştepta, iar industria şi­a demonstrat rezilienţa în trimestrele trei (+7,5% faţă de 2019) şi al patrulea (+4% faţă de 2019) pentru a ajunge în cele din urmă la un nivel acceptabil.

Această performanţă, în pofida con­ strângerilor de producţie şi distribuţie generate de criza pandemică, precum şi provocările masive apărute pe lanţul de aprovizionare, a fost posibilă în spe­ cial datorită deciziei Uniunii Europene

de a amâna termenele limită pentru maşinile care utilizează motoare de tranziţie sub 56 kW şi peste 129 kW. PROVOCĂRI SPECIFICE Toate categoriile de putere au fost puternic afectate de Covid­19 în al doilea trimestru al anului 2020, unele dintre ele până la o scădere dramatică de 30% faţă de 2019. Au existat totuşi anumite segmente care au recuperat parţial până la finalul anului. Spre ex­ emplu, în banda de putere cuprinsă în­ tre 56 şi 129 kW ­ care reprezintă până la 60% din numărul de înmatriculări ale tractoarelor agricole din Europa ­ s­a ajuns la finalul lui 2020 la o scădere de numai 8% faţă de anul precedent.

Pe măsură ce constrângerile legate de pandemie şi provocările lanţului de aprovizionare au continuat, industria a reînnoit solicitarea către autorităţile de reglementare europene de a amâna, de asemenea, termenele limită pen­ tru maşinile care utilizează motoare de tranziţie în gama de 56­129 kW. Cele mai mari două pieţe de tractoare

Utilaje agricole agricole din Europa au rămas Germania şi Franţa, cu peste 32.000 şi, respectiv, 28.000 de unităţi comercializate, ceea ce reprezintă o cotă de aproape 40% din totalul vânzărilor de tractoare la nivel continental.

CARE SUNT AŞTEPTĂRILE DIN ACEST AN! În ceea ce priveşte vânzările din 2021, estimările CEMA vorbesc de o creştere de 25% în primele şase luni comparativ cu perioada similară din 2020. Astfel, numărul „tractoarelor” comercializate în Europa în interva­ lul ianuarie­iunie anul acesta ar fi de aproximativ 115.146 unităţi. Din tota­ lul acestora, 32.353 vehicule aveau 37 kW (50 CP) şi mai puţin, iar 82.793 erau peste această valoare. CEMA consideră însă că numai 89.060 sunt practic tractoare agricole, restul fiind quad­uri, manipulatoare telescopice sau alte echipamente. Aceste cifre confirmă niveluri ridicate ale cererii, deoarece fermierii, contractanţii şi toţi ceilalţi actori ai lanţului agroalimentar

Decizia Uniunii Europene de a amâna termenele limită pentru maşinile care utilizează motoare de tranziţie în gama 56-129 kW s-a dovedit esenţială pentru a ajuta industria ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

european au depus eforturi mari pentru a asigura accesul la alimente sigure şi hrănitoare în perioadele de pandemie.

PERSPECTIVE ŞI...

Organismul umbrelă care reprezintă interesele producătorilor europeni de maşini şi echipamente agricole obser­ vă că indicele general al climatului de

afaceri pentru acest sector s­a îmbu­ nătăţit uşor anul acesta. Conform celui mai recent barometru CEMA, apogeul investiţiilor în acest sector pare să fi fost atins în lunile mai şi iunie (cu cele mai ridicate niveluri din 2008). În septembrie, indicele a scăzut uşor pentru a treia lună consecutivă rămâmând totuşi la un nivel destul de ridicat (la 63 de puncte, pe o scară de la ­100 la +100). ...INCERTITUDINI Continuă incertitudinile cu privire la măsura în care comenzile pot fi onorate pe fondul creşterilor extreme ale preţurilor şi al piedicilor venite din partea furnizorilor (criza semicon­ ductorilor a afectat şi acest sector). Între timp, 40% dintre companii sunt ameninţate cu întreruperea temporară a activităţii până la finalul anului, din cauza lipsei anumitor componente.

Chiar şi în acest context, reprezen­ tanţii industriei europene rămân în­ crezători că vor încheia anul într­o manieră pozitivă.

91

92 Utilaje agricole

HORSCH 3-6 PRONTO DC, ACUM ȘI MAI EFICIENTĂ Ajunsă acum la majorat, semănătoarea cea mai copiată de alți producători, încă de la lansarea sa, în 2003, continuă să fie produsul Horsch cel mai apreciat de fermieri, pretutindeni în lume: Horsch 3-6 Pronto DC, modelul 2021.

P

rezentată la conferința de presă de la începutul lunii septembrie a.c., semănătoarea model 2021 se află pe lista noutăților pe care Horsch le va prezenta la Agritechnica, Hanovra (Germania), în luna februarie 2022.

CE O FACE ATÂT DE DEOSEBITĂ? În afară de culturile clasice de rapiță, grâu sau orz, mulți fermieri seamănă și culturi intermediare, și leguminoase precum fasole sau soia, toate cu Pronto DC. Mașina asigură apariția uniformă a plantelor la semănatul în mulci, după arătură sau după prelucrarea inten­ sivă. Prin urmare, este potrivită oricărei strategii de însămânțare.

Un alt motiv al succesului acestei semănători este ”principiul Pronto”, propus de Michael Horsch: pregătirea patului germinativ, consolidare și pla­ sarea semințelor, într­o singură trecere.

TOATE SISTEMELE DE CONTROL ȘI AVERTIZARE Semănătoare Horsch Pronto urmă­ rește îndeaproape cerințele tuturor culturilor pe care le poate semăna, fiind dotată cu toate sistemele de control și avertizare, pentru eliminarea completă a oricărui risc de a greși. Dispune de toate funcțiile agriculturii moderne de precizie, poate fi dotată inclusiv cu sistem de dozare bob cu bob la cereale.

1-14 noiembrie 2021

un articol realizat de

MEWI

mai multe pe această temă www.mewi.ro

Eficiența ridicată a semănătorii Pronto DC se datorează vitezelor de lucru ridicate, necesarului redus de putere de la tractor și plasării cu pre­ cizie a semințelor și îngrășămintelor.

Astfel, pot fi realizate economii de combustibil și de timp, iar trecerile pot fi optimizate.

ACTUALIZĂRI ȘI ÎMBUNĂTĂȚIRI LA MODELUL 2021 Odată cu Pronto 3­6 DC, Horsch pro­ pune un sistem inovativ de comandă și control. Interfața cu utilizatorul a fost optimizată pentru terminalele cu touchscreen ce utilizează sistemul ac­ tualizat ISOBUS. Noile funcții ușurează considerabil operațiile de manevrare, reglare și monitorizare ale semănătorii, iar interfața terminalului poate fi adap­ tată individual în funcție de cerințele sau preferințele utilizatorilor.

•

•

La noile generații de buncăre Horsch, ventilatorul este integrat semănătorii.

Fiind instalat mai sus, praful și mur­ dăria pătrund cu greu în sistemul de dozare și distribuție. Buncărul simplu are acum o capacitate de 4.000 litri, pentru a acoperi suprafețe mai mari în timpul semănatului. De asemenea, buncărul dublu compartimentat PPF a fost regândit. Cel de­al doilea turn de distribuție este acum amplasat în spa­ tele primului, asigurând astfel un mai bun acces și o capacitate crescută.

Procesul de calibrare a fost, de

•

Dezvoltarea și perfecționareas a avut loc în urma nenumăratelor teste, probe, dar, în principal în urma feedback-ului fermierilor.

Producătorul a plecat de fiecare dată urechea la cei care lucrează efectiv cu semănătoarea, pentru că rezultatele din teren sunt, până la urmă, cele mai importante CONSTANTIN CURCĂ Reprezentant Horsch în România

Utilaje agricole asemenea, îmbunătățit. Clapeta de calibrare poate fi trasă foarte ușor în afară pentru introducerea sacului de calibrare. În plus, supapa de închidere din sistemul de presurizare a buncă­ rului va reacționa rapid pentru a putea schimba cu ușurință rotorul, chiar dacă buncărul este plin.

Tăvălugul din anvelope al semănăto­ rii Pronto DC, creat de Horsch, este foarte durabil și asigură consolidarea în profunzime. În viitor, acesta va avea anvelope de 18 inch și va fi omologat la 40 km/h pentru transportul pe drumuri publice, în multe țări.

Opțional, Pronto 3­6 DC poate fi do­ tat cu turnul de distribuție Horsch RowControl, care permite închiderea individuală a rândurilor, și o mai precisă semănare, fiind evitate suprapunerile sau golurile și astfel economisindu­se semințe și îngrășământ.

Sistemul de iluminat cu LED ­ Work­ Light Pro ­ face posibile lucrările pe timp de noapte, lămpile asigurând o excelentă vizibilitate a semănătorii, la fel ca ziua.

•

•

•

SISTEMUL MINIDRILL: UN BUNCĂR SUPLIMENTAR Pronto DC poate fi completată și de alte echipamente, precum Horsch Mini­ Drill, ca un al treilea buncăr, ce poate con­ tribui aproape la dublarea eficientizării semănatului la rapiță, prin aplicarea, în același timp, a îngrășământului. Există două versiuni ale buncărului suplimentar.

Prima dintre ele este MiniDrill G& F, ce servește ca un al treilea buncăr pen­ tru semințe. Cu o capacitate de 400 l, MiniDrill poate asigura umplerea celei de­a doua partiții mai mari cu îngră­ șământ mineral. Astfel, se pot reduce

opririele pentru realimentare, câștigând timp prețios pentru semănat.

Cea de-a doua versiune este MiniDrill PPF, care este utilizată pentru compuși microgranulari, semințe amplasate sub cultura principală și granule anti­limax.

Este echipată cu propriul ventilator, un sistem pneumatic cu turn de dis­ tribuție separat și deflectoare în fața fiecărui al doilea brăzdar de semințe.

Datorită combinației dintre brăzdarele de îngrășăminte PPF, cele de semințe TurboDisc și a deflectoarelor, se pot amplasa separat trei componente dife­ rite în trei orizonturi de semănare.

93

94 Utilaje agricole

Utilaje absolut necesare în ferma ecologică

Deși sectorul bio este asociat cu sistemele arhaice, el presupune de fapt o bună cunoaștere a biologiei solului și folosirea celor mai noi tehnologii și mașini agricole. O demonstrează frații Lucian și Grigoraș Zăgan.

D

upă ce au fost plecați în stră­ inătate timp de mai mulți ani, Lucian și Grigoraș s­au întors acasă din nevoia de a fi aproape de fa­ milie. Au lucrat câțiva ani în construcții și transporturi, apoi și­au dorit ceva ”mai liniștit” și s­au reapucat de agricul­ tură. Și­au dat repede seama că pentru a fi competitivi trebuie să facă ceva diferit, s­au specializat în agricultura organică și au învăţat zi de zi. În paralel, au făcut și prestări de servicii.

CONSULTANȚĂ ÎN MANAGEMENTUL FERMELOR De doi ani sunt consultanți la Polagro Prod (Uivar, TM) și gestionează practic managementul agrotehnic al societății.

Norocul lor a fost că proprietarii Polagro Prod au avut deschiderea pentru a in­ vesti în tehnologie și le­au acordat în­ credere. Acum Lucian Zăgan consideră că sunt fermieri "semi­profesionişti” deoarece ”chiar dacă avem rezultate foarte bune, ele trebuie să fie repeta­ bile. Poate am fost doar norocoşi”.

1-14 noiembrie 2021

un articol de

lucrări, anvelope duble și controlul trafi­ cului, cu ajutorul agriculturii de precizie.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

LUCERNA FACE PARTE DIN ASOLAMENTUL ECOLOGIC Societatea Polagro Prod lucrează 1400 hectare în sistem ecologic și alte 700 ha în sistem convenţional. Pentru un management eficient, în prima fază, frații Zăgan au redus numărul de culturi din asolamentul organic și au introdus lucerna. Acum, în fiecare an, câte 40% din suprafaţă este ocupată cu soia și cu grâu (sau alte cereale de toamnă), iar diferența este cultivată cu lucernă.

GHEORGHE GHIȘE

PLANIFICAREA ESTE ESENȚIALĂ Primul lor pas la Polagro Prod a fost conversia la sistemul organic și efici­ entizarea lucrărilor. În condițiile schim­ bărilor climatice, ”planificarea este im­ portantă, iar pentru o perioadă lungă este esenţială”, ne­a spus Lucian Zăgan.

Ferma Polagro Prod are asolamente pe 7 ani și această planificare este fă­ cută ”de aşa natură ca să putem lucra terenurile noastre care sunt un pic mai pretenţioase, multe sunt vertisoluri gleice cu o concentraţie de argilă de peste 60% care trebuie lucrate numai pe uscat”, spune fermierul.

Problemele cauzate de apă sunt ges­ tionate printr­un complex de măsuri care urmăresc reducerea compactă­ rii solului prin: cât mai puține treceri/

FARM TECH LE-A VENIT ÎN AJUTOR Pentru lucernă era nevoie de cât mai puține treceri și au căutat o soluție economică și eficientă. Așa au în­ ceput colaborarea cu Farm Tech: ”La ei am găsit un produs unic ­ mașina de adunat SIP AIR cu pick­up, care ridică lucerna înainte de a o muta din brazdă, fără să o lovescă din lateral pentru a o aduna, așa cum fac alte greble”,

Utilaje agricole ne­a spus Lucian Zăgan. Ambele ma­ șini de adunat, SIP AIR 500T și AIR 350F, folosesc un pick­up flexibil Reiter (SIP Slovenia).

AU REDUS TIMPUL DE USCARE ȘI CONSUMUL Pentru a scurta timpul, viteza și lățimea mare de lucru sunt importante.

Pentru aceasta, tot de la Farm Tech au mai achiziționat o coasă dublă spate DISC 800 CRC și coasa frontală DISC 300 CRC. Integrarea celor trei utilaje SIP a condus la scurtarea timpului de uscare. ”Avem rezultate foarte bune şi pe partea de condiţionare, pregătim lu­ cerna pentru balotare, sub 13% umidi­ tate, în 2­3 zile. Dacă sunt dimineţi fără rouă, ne mişcăm foarte rapid”, a preci­ zat specialistul.

Tot la cositori, fermierul a fost im­ presionat de consumul redus de car­ burant. ”Am folosit coasa cu un tractor de 220 CP şi am mers cu viteza cu care câmpul ne­a lăsat. Grebla este deose­ bită şi complexă, nu neapărat pentru orice fermier: trebuie suprafeţe mari și să fie integrată în sistemul de maşini”, consideră Lucian Zăgan TEHNICĂ "FULL OPTION" Atunci când au căutat un sistem de mașini pentru lucernă, au comparat opțiunile de la mai mulți producători de renume. Și­au dorit performanţe maxime, fiabilitate în timp și un raport preţ/calitate cât mai bun. Deși utilajele SIP oferite de Farm Tech, acestea erau echipate "full option". ”Nu au fost utilaje ieftine, dar fac ceea ce trebuie și au «all the bells and whistles», toate dotările pe

Pentru lucernă ne-am dorit un sistem care să ne ofere o gamă completă de utilaje.

Am ales sistemul SIP - o greblă de răvăşit, o greblă de adunat cu pick up şi o coasă cu conditioner, toate de la Farm Tech, pentru a avea un singur partener și service.

LUCIAN ZĂGAN

Fermier și consultant în agricultura ecologică

care noi le­am dorit. SIP este o aven­ tură nouă pentru noi și o experiență plăcută în relația cu Farm Tech. Utilaje acestea sunt acoperite de garanție de 2 ani și totul s­a făcut conform înțe­ legerii: livrare, suport și service”, ne asigură proprietarii.

SCHÄFFER 9630T E UNA DINTRE PIESELE DE REZISTENȚĂ În fermă, încă dinainte de venirea fraților Zăgan, lucrează un încărcător articulat telescopic Schäffer 9630T. ”Încărcătorul Schäffer este una dintre piesele de rezistenţă din ferma noas­ tră, a adunat deja peste 6000 de ore și suntem foarte mulțumiți”, ne­a spus Lucian Zăgan. Încărcătorul Schäffer 9630T este folosit în principal pentru manipularea cerealelor, iar noi l­am găsit în lucru la mutat piatră.

Așa se face că, după Schäffer și SIP, relaţia cu Farm Tech s­a dezvoltat ”de aşa natură că dorim să creştem nivelul de colaborare, mai ales că este impor­ tant să ai un singur partener cu care să rezolvi eventualele problemele, dacă apar, pentru că orice se învârte şi are ulei în el, într­o zi se poate strica...”, sunt conștienți fermierii.

NU SE POATE FĂRĂ TEHNOLOGIE Întrebat despre planurile de viitor, Lucian Zăgan ne­a spus: ”cu paşi mici ajungem unde ne dorim, dar este ne­ voie de tehnologie”. Următoarul pas poate fi o remorcă pentru distribuit îngrășăminte peleți care să dispună de comunicare ISOBUS și să permită o distribuție cu rată variabilă. Sunt în curs discuții pentru o astfel de remor­ ca de la Strautmann, oferit tot de Farm Tech. Remorca trebuie să arunce în­ grășămintele acolo unde avem nevoie.

Partea economică, de buget, contează; fiecare leu trebuie să aducă încă un leu şi ceva la finalul anului”, a încheiat Lucian Zăgan.

95

96 Utilaje agricole

Remorca Krone GX: sistem unic de descărcare

Centrul de testare Krone "Future Lab" este situat la sediul Krone din Lingen (Germania) şi cuprinde un complex pentru testarea mașinilor agricole, precum şi a sistemelor şi componentelor înainte de a fi asamblate într-un produs al companiei.

Recunoscut pentru remorcile sale comerciale, Krone a construit şi numeroase modele de remorci agricole.

Ultima noutate o reprezintă "vagonul" universal GX cu sistem de control al vitezei de descărcare.

I

deală pentru transportul silozului, Krone GX este, în plus, o remorcă uni­ versală potrivită pentru o gamă largă de alte materiale, inclusiv cereale, rapiţă, cartofi, sfeclă de zahăr şi altele.

Sunt disponibile două modele, cu axe tandem ­ modelul GX 440 (volum de 44 mc) și cu trei axe ­ modelul GX 520 (volum de 52 mc).

DESCĂRCARE ÎN 40 DE SECUNDE Descărcarea materialui transportat se poate face cu ajutorul unei "curele de podea" în combinație cu un perete mo­ bil acționat hidraulic cu ajutorul unor lanțuri metalice. Cureaua are lățimea de 2 m şi acoperă toată podeaua re­ morcii. Cu o tensiune de rupere de 50 t, cureaua are grosimea de 3,6 mm. În structura sa intră două straturi de poli­ ester înglobate într­o masă din PVC. Lanțurile pentru descărcare sunt acţionate hidraulic şi funcționează cu

1-14 noiembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

două viteze: 8 m/min și 16 m/min, iar timpii de descărcare pentru GX 440 se pretind a fi sub 40 de secunde, iar GX 520 în 50 de secunde.

ETANSARE ŞI VIZIBILITATEA ÎNCĂRCĂTURII Părţile laterale ale remorcii sunt etanşate cu ajutorul unor benzi de cau­ ciuc, pentru a elimina pierderile în cazul transportului de produse cu granulație mică, cum ar fi rapiţa. Un panou din sticlă acrilică, cu lăţimea de 10 mm, oferă operatorilor o vedere clară asupra spațiului de încărcare.

Panourile laterale telescopice sunt

construite utilizând un concept bre­ vetat cu un singur cadru şi pot redu­ ce înălțimea de încărcare cu până la 700 mm.

Rolele de descărcare opționale pot fi blocate atunci când nu sunt utilizate, pentru a permite remorcii să fie utili­ zată pentru alte culturi. De exemplu, GX poate fi folosit pentru siloz în prima parte a zilei, iar cu ajutorul rolelor de descărcare, se trece la cartofi sau sfe­ clă de zahăr după­amiaza.

PREMIERĂ MONDIALĂ: CONTROLUL VITEZEI DE DESCĂRCARE Controlul exact al vitezei de descăr­ care este o caracteristică utilă pentru însilozare. Considerat a fi o premieră mondială, sistemul permite operato­ rului să seteze viteza de descărcare a silozului în funcţie de lungimea celulei de însilozare, după care descărcarea este controlată automat în raport cu

Utilaje agricole

"Future Lab" oferă "permise şi oportunități excelente de a explora noi domenii, cum ar fi conducerea autonomă BERNARD KRONE

Președinte Consiliu de Administrație Grupul Krone

viteza de înaintare a tractorului.

Remorca GX este echipată standard cu o bară de tracțiune acționată hidrau­ lic și cu un sistem mecanic de direcție şi, opțional, cu direcţie electro­hidrau­ lică. Sistemul de direcție controlează puntea spate în configurarea tandem și axele față și spate în configurarea cu trei axe.

CONTROL ISOBUS Krone GX are integrat sistemul de control ISOBUS, iar anumite funcţii pot

fi acționate de la distanţă (extern) uti­ lizând telecomanda. De exemplu, pen­ tru inversarea sensului de deplasare a lanţurilor de podea în cazul încărcării cu baloţi de paie sau fân.

Pentru circulaţia pe drumurile publi­ ce sunt montate lumini duble în spate, iar benzile reflectorizante sunt disponi­ bile opțional, la fel ca și prelata pentru încărcătură.

Krone a anunţat că sunt în curs de dezvoltare şi alte modele GX cu diferite specificații.

Scanează codul QR și urmărește în video prezentarea Krone GX! PLATFORMĂ COMPLEXĂ DE TESTARE Noul Centru de testare Krone "Future Lab" are o suprafaţă acoperită de 4.000 mp şi găzduiește trei linii de testare, două pentru testarea sistemu­ lui servo­hidraulic și alta pentru mă­ surarea nivelurilor de performanță a maşinilor. În plus, există și plat­ forme de testare pentru componente,

ansambluri, sisteme electronice și aplicații software.

Un alt banc de testare este dedicat transmisiilor, care sunt supuse testelor de durată de viață înainte de a fi încor­ porate în combinele pentru furaje BiG X, în presele de balotat BiGPack sau în maşinile mobile pentru peleţi Premos.

CIRCUIT DE TESTARE Facilitățile interioare sunt comple­ tate de un circuit de testare de 1,1 km, cu înclinație de până la 18% şi care este utilizat pentru omologare, sisteme de aplicații software și teste de conducere. Întregul complex de testare a fost construit în mai puţin de un an şi a costat aproximativ 20 de milioane de euro. Future Lab are o suprafaţă de cca. 13 ha, iar la noua unitate lucrează 30 de angajați. Încălzirea clădirilor se realizează folosind căldură recuperată din energia rezultată de la bancurile de testare, iar o parte din electrici­ tatea folosită este furnizată de panouri solare.

97

98 Utilaje agricole

”DANSUL COMBINELOR”, ÎN CÂMP, LA CĂLĂRAȘI

Șapte combine au participat la concursul organizat de DLG Intermarketing, în ziua de 7 octombrie 2021, în cadrul evenimentului ”Demo Day: Demonstrație de recoltat porumb”. Câștigători au fost fermierii! un articol de

și Importatorilor de Mașini Agricole din România, și cu suportul LAPAR.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

O COMBINĂ PENTRU O COOPERATIVĂ Fermierul Victor Necula, din co­ muna vrânceană Slobozia­Ciorăști (ocupă acolo funcția de vicepri­ mar) a venit, împreună cu soția, titulara fermei, la Demo Day, ca să aleagă o combină pentru co­ operativa pe care a înființat­o cu alți agricultori din comună. ”Eu lucrez în jur de 180 ha, nu mi­aș permite să cumpăr o combi­ nă numai din buzunarul meu. Avem o cooperativă și încercăm să cumpărăm una cu fonduri europene. Tocmai s­a deschis o sesiune la AFIR și vrem să depunem un proiect. Am venit aici, la Călărași, să văd cum lucrează cele șap­ te combine”, mi­a spus fermierul înainte să înceapă demonstrația. Apoi, l­am reîntâlnit în câmp, urmărind cu atenție evoluția fiecărei combine în parte.

STELIAN RĂDESCU

O

rganizatorii au ținut să orienteze participanții în mod clasic, ime­ diat după ieșirea din municipiul Călărași, spre Dunăre, plantând din loc în loc indicatoare ”DEMO DAY”. Din punctul Chiciu, locul unde vehiculele sunt traversate peste fluviu cu bacul, ne­am abătut imediat în dreapta și am parcurs un drum agricol printre tarlale semănate cu grâu, dar dominate deja de seceta care s­a instalat încet, dar sigur în toamna aceasta, în sud­estul țării și în alte zone.

ARENA DE LA CHICIU Am întrezărit din depărtare corturile albe ale expozanților, de parcă în șesul Dunării s­ar fi așezat o tabără militară.

Producătorii și furnizorii de utilaje, mașini și echipamente agricole chiar sunt asemenea fabricanților de arma­ ment, numai că ei scot de pe liniile de fabricație cele mai pașnice ”arme”.

Demonstrația a avut loc într­un lan de porumb aparținând fermei lui Alexandru Baciu. Evenimentul a fost organizat în asociere cu Agritehnica, în parteneriat cu APIMAR ­ Asociația Producătorilor

1-14 noiembrie 2021

DEMONSTRAȚII DE RECOLTAT Mai întâi, a intrat în lan combina New Holland, adusă de Agroconcept Impex.

Apoi, Rostselmash, prezentată de Apan Agriculture Equipments. A treia a atacat lanul de porumb o combină Claas, marcă a companiei Claas Regional Center South East Europe. După aceea, i­a ve­ nit rândul unei combine John Deere, etalată de IPSO, să­și demonstreze

performanțele tehnice. I­a venit rândul combinei Deutz Fahr, comercializată de NHR Agropartners, apoi combinei Massey Ferguson, trimisă în ring de Sigma Cvm România. În fine, sub pri­ virile atente ale fermierului vrâncea, a intrat la cules combina Case, a Titan Machinery Romania.

La sfârșitul demonstrației, toate cele 7 combine s­au aliniat și au pornit, pe fond muzical, spre fermierii înșirați în fața corturilor. Evenimentul a inclus și demonstrații cu tehnică de transport și tehnică de depozitare.

Va sta în puterea fermierului din Vrancea să aleagă marca de combină potrivită. Aprobarea proiectului va ține însă de decizia AFIR! Urmăreşte demonstrațiile ”Demo Day” accesând codul QR!

Utilaje agricole

99

100 Utilaje agricole

TITAN CUCEREȘTE PIAȚA DE IRIGAȚII DIN ROMÂNIA

O agricultură sustenabilă nu trebuie să depindă de fluctuațiile hazardului, mai ales când seceta severă nu mai este o voie a întâmplării, ci a devenit o problemă constantă. De aceea, Titan Machinery intră pe Piața de Irigații din România. un articol de

BOGDAN CONSTANTIN PR & Communication Specialist Titan Machinery România

T

itan Machinery România continuă ascensiunea puternică pe piața din România la fel de ferm ca și până acum, căutând în permanență să răspundă celor mai provocatoare și mai dificile nevoi ale agriculturii moderne.

SOLUȚII DE IRIGARE ȘI PACHETE DE SERVICII COMPLETE Compania americană oferă, în­ cepând din acest moment, Soluții de Iri­ gare prin Sisteme de Tip Pivot, Liniar și Hipodrom cu acoperire largă și mișcare automată, prin parteneri care produc tehnică de cea mai înaltă calitate. Mai mult decât atât, nu le oferă pur și simp­ lu, ci în pachete integrate, cu servicii de instalare, supraveghere, garanție, ser­ vicii post­garanție, servicii de furnizare rapidă a pieselor de schimb și echipe de întreținere expres a echipamentelor pe întreg teritoriul României.

Află mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery România, accesând codul QR! Caută punctul de lucru din țară cel mai apropiat de ferma ta!

1-14 noiembrie 2021

EXPERTIZA SPECIALIȘTILOR DE LA VAB LTD Partenerul Titan Machinery România în furnizarea acestor produse și servicii este producătorul ucrainean VAB LTD, care este prezent cu echipamente de înaltă calitate în peste 60 de țări. Com­ pania face parte dintr­un grup de pro­ ducție, alcătuit din zece întreprinderi care au ca obiect de activitate prelu­ crarea metalelor și fabricarea echipa­ mentelor pentru prelucrarea acesto­ ra și produce, de asemenea, o gamă largă de bunuri conexe. De asemenea, VAB LTD are ca obiectiv fabricarea și comercializarea echipamentelor pentru elevatoare: silozuri ... ››› 102

Utilaje agricole 101

102 Utilaje agricole

TRANSFORMĂ-ȚI FERMA ÎNTR-O AFACERE STABILĂ!

Investițiile în sistemele de iri­ gare vor permite creșterea randa­ mentului culturilor de până la două ori, cu costuri minime de forță de muncă, transformând ferma într­o afacere stabilă, cu potențial mare de dezvoltare, extrem de profita­ bilă și independentă de fluctuațiile climatice.

››› 100 ...pentru depozitarea cerealelor, echipamente de transport, respectiv sisteme de irigare și echipamente de remorcare.

POTRIVITE PENTRU TOATE TIPURILE DE FERME Aceste sisteme de irigare sunt potri­ vite pentru toate tipurile de suprafețe agricole, orice fel de geometrie a câm­ purilor și orice fel de configurații. De asemenea, irigarea cu sisteme de aco­ perire largă cu mișcare automată este

1-14 noiembrie 2021

cea mai comună metodă de irigare în agricultura modernă. Este utilizată pe scară largă pentru protecția culturii (aplicarea îngrășămintelor și a pro­ duselor de protecție a plantelor prin­ tr­un sistem de irigare).

DEZVOLTARE STRATEGICĂ Această dezvoltare strategică a Ti­ tan Machinery România a luat naștere ca urmare a unui studiu al pieței în contextul actual și în perspectivă, ur­ mărind obiectivul principal, acela de a

completa portofoliul de utilaje și de ser­ vicii pentru agricultură și de a configura potențialul maxim pe care acestea îl pot oferi fermelor din România.

Pentru Titan Machinery România dezvoltarea Departamentului de Irigații reprezintă o oportunitate în contextul în care fermierii din țară urmăresc ferme stabile, producții progresive și, în de­ finitiv, o agricultură sustenabilă prin accesarea unor pachete integrate de tehnică și de servicii de ultimă gener­ ație.

Utilaje agricole 103

104 Utilaje agricole

Claas Dominator a trecut testul longevităţii

O adevărată legendă a combinelor de recoltat, Claas Dominator a aniversat de curând semicentenarul existenţei sale.

Chiar dacă astăzi nu mai este vândută în Europa, aceasta se află încă în producţia de serie.

P

ractic nici o altă combină de re­ coltat nu şi­a pus amprenta în universul recoltării de cereale precum Claas Dominator. În 2021 s­au împlinit 50 de ani de când a fost lansată pe piaţă această gamă, stabilindu­se astfel un record greu de atins. Aşa cum clarifică şi denumirea modelului, această combină a fost creată pentru a domina piaţa pe o perioadă lungă de timp. Astfel, în 1971 a fost lansat Dominator 80, urmat un an mai târ­ ziu de Dominator 100, modele care au marcat practic trecerea la clasele cu 5 şi 6 scuturători, ceea ce a stabilit noi standarde de performanţă. Cu lăţimi ale bătătorului de 1.320, respectiv 1.580 mm, aceste modele au reprezentat un pas major către cea mai avansată tehnologie a combinei de recoltat cu transmisie hidrostatică, care era dis­ ponibilă ca opţiune pentru Dominator 80. Fabrica din Harsewinkel a fost, de asemenea, complet modernizată pen­ tru Dominator şi organizată pentru a susţine noul design modular.

1-14 noiembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PREMIERĂ MONDIALĂ De­a lungul deceniilor, diferitele serii de modele Dominator s­au im­ pus ca cele mai bine vândute combine de recoltat din Europa. Acesta a fost rezultatul unui program de dezvol­ tare continuă a combinei de recoltat, etapele notabile fiind seria 5 din 1975, precum şi seriile 6 şi 8 din 1979, res­ pectiv 1982. Încă din 1974, combinele Dominator 85 şi Dominator 105 au be­ neficiat de introducerea monitorizării electronice a randamentului. În 1981, Claas a prezentat o premieră mondi­ ală sub forma sistemului de cilindri, CS pe scurt, pentru Dominator 116 CS. Acest lucru a sporit încă o dată randa­ mentul, prin utilizarea a opt cilindri de separare tangenţială pentru separarea

boabelor reziduale în locul scuturăto­ rilor. În 1986, atunci când segmentul inferior al seriei a fost completat cu modelele Dominator 115 CS, Dominator 114 CS şi Dominator 112 CS, gama CS a fost redenumită Commandor CS. LIDER DE PIAŢĂ Trecând în perioada anilor 1990, Dominator a continuat să genereze venituri importante pentru Claas şi să fie o forţă pe segmentul combinelor de recoltat, oferind performanţe impre­ sionante nu numai pe teren plan, ci şi pe teren înclinat, cu ajutorul sistemului de curăţare 3D. Datorită acestei se­ rii de modele, Claas a devenit liderul pieţei europene în materie de combine de recoltat şi şi­a menţinut poziţia în vârful clasamentului. În urma reunifi­ cării Germaniei, robustele combine de recoltat cu binecunoscuta culoare verde au început să fie utilizate frec­ vent în regiunile de cultivare a cerea­ lelor din fosta RDG. Iar Claas a răspuns cererii privind nivelul ridicat de

Utilaje agricole 105 performanţă în materie de treierat cu noi modele de top, precum Dominator 208 MEGA. Toba cu accelerator a uni­ tăţii de treierat MEGA a sporit randa­ mentul cu până la 30%. La scurt timp după introducerea noului sistem de treierat şi separare, combinele de re­ coltat Dominator echipate cu acesta au fost redenumite MEGA. Modelele mai mici au rămas însă în gama de produse pentru câţiva ani, ca o alternativă ren­ tabilă pentru fermele cu utilaje proprii şi pentru pieţele de export.

PERFORMANŢĂ ŞI DURABILITATE În timp, Dominator şi­a câştigat re­ putaţia şi în afara Europei. În unele re­ giuni din Africa, a devenit chiar sinonim pentru „combinele de recoltat” ­ indife­ rent de culoarea utilajului. Combinele Dominator au fost populare nu numai datorită performanţei lor, ci şi, mai presus de orice, datorită durabilităţii şi a designului lor simplu, direct, cu acce­ sibilitate excelentă pentru lucrările de întreţinere. Drept urmare, modelele din această gamă au fost mereu solicitate

nu numai ca utilaje noi, ci şi ca utilaje rulate. De­a lungul anilor, tehnologia lor robustă a fost completată cu inovaţii precum ghidajul hederului Contour sau sistemul de curăţare 3D. Deşi producţia de combine Dominator din Harsewinkel s­a încheiat în anul aniver­ sar 2021, numele Dominator continuă

să dăinuie! Claas produce încă modelul Dominator 40 Terra Trac în India, pen­ tru comercializare în regiunea respec­ tivă, iar Dominator 370 este fabricat la uzina Claas din Gaomi (China) încă din 2019, sub forma unei combine de recol­ tat hibride, atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.

106 Utilaje agricole

HIMEL PUNE PREȚ PE MUNCA FERMIERULUI

Pe piaţa extrem de competitivă a tehnologiei în agricultură, Himel, companie de familie cu tradiţie, şi-a făcut un nume încă de acum 60 de ani. Himel este un adevărat partener al fermierilor. un articol de

LIVIU CECLAN

Reprezentant HIMEL în România mai multe pe această temă https://himel.de

H

imel s­a impus pe piaţa inter­ naţională în domeniile tehno­ logiei de măcinare/amestecare a furajului concentrat, a remorcilor de distribuit furaje, a sistemelor de uscare şi depozitare cereale şi a peletizării furajelor.

REPREZENTANT HIMEL ÎN ROMÂNIA Născut în Triteni, într­o familie cu dragoste şi respect pentru carte, în­ tr­un sat de oameni gospodari din Podişul Transilvaniei, am urmat cursu­ rile Facultăţii de Mecanică, secţia Me­ canică Agricolă, în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj­Napoca, unde mai târ­ ziu mi­am susţinut şi teza de doctorat.

Iniţial mi­am făcut stagiul în producţie, mi­am urmat apoi cariera profesională timp de 19 ani la prestigioasa SCDA Turda, unde am obţinut toate gradele ştiinţifice ca cercetător. Din păcate, în perioada anilor 2000, statul român nu dădea nici două parale pe cercetarea autohtonă, aşa încât adesea eram ne­ voit ca în concediul de odihnă să mun­ cesc pe tractor sau pe alte utilaje, în Germania, pe Valea Rinului.

MÂNA DESTINULUI Întâmplarea fericită sau poate des­ tinul au făcut ca în primăvara anului 2005 să duc un grup de fermieri români la ferme şi firme din Vest, în cadrul unui proiect cu Banca Mondială. Atun­ ci am vizitat prima oară firma Himel şi atunci am fost şi întrebat prima oară dacă vreau să colaborez cu această familie deosebită care este Himel. Timp

1-14 noiembrie 2021

Subsemnatul alături de micuțul Eric de aproape 13 ani am lucrat în vânzări şi consultanță tehnologică pentru o firmă românească al cărei principal furnizor de know­how era firma Himel. Însă acum 4 ani am început ceea ce tre­ buia să fac încă de acum 10 ani: m­am integrat 100% în marea familie Himel.

Cam tot de­atunci m­a fericit Bunul Dumnezeu cu un nepot minunat, Eric, cu care am bucuria să vorbesc des despre mori şi care m­a provocat direct: „Liviu, tu când îmi faci cadou nişte silozuri?”

AVEM NEVOIE DE EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ Graţie colegilor de la laser şi mai ales minunatului meu coleg şi prieten Claudiu Negrea, acest lucru s­a şi întâmplat. Aşa că de­atunci Eric „in­ vesteşte” în cele 3 silozuri­pușculiță pe care i le­am făcut cadou. Şi credeţi­mă, dacă extrapolăm ideea, ea nu este rea deloc, dacă ne gândim că vânzând la „gura combinei”, se îmbogăţesc traderii,

nu fermierii. Nu condamn traderii, dar cei care merită să se îmbogăţească prima oară sunt fermierii, nu traderii, nu procesatorii! Aşadar, dacă vreţi să aplicaţi pentru un proiect de investiții și aveţi nevoie de consultanţă tehno­ logică în uscarea, depozitarea cereale­ lor şi în procesarea furajelor făinoase şi granulate, apelaţi cu încredere la sub­ semnatul sau la Claudiu Negrea!

Flexibilitatea, înţelegerea pentru complexa muncă a fermierului şi cu­ noaşterea dificultăţilor existente pe dru­ mul greu al valorificării muncii și efor­ turilor în agricultură recomandă firma Himel ca pe un partener de încredere!

Detalii puteți obține la tel. +40 753 010 750 sau direct pe site­ul companiei scanând codul QR alăturat.

Utilaje agricole 107

108 Utilaje agricole

1-14 noiembrie 2021

Utilaje agricole 109

110 Taurine

MAI PUȚINE ORE DE MUNCĂ ÎN FERMA DE LAPTE

Automatizarea şi digitalizarea în fermele de vaci de lapte pot reduce foarte mult volumul de muncă şi, în acelaşi timp, pot creşte rentabilitatea fermei. Iată două activităţi foarte importante ce pot fi automatizate.

D

ispozitivele automate care urmă­ resc modificările activității fizice în scopul detectării estrului la bo­ vine se folosesc încă din anii ’70. Astăzi, tehnologiile digitale monitorizează mult mai mulţi parametri, printre care: ­ greutatea și condiţia corporală; ­ scorul de locomoție; ­ ingesta de furaje, timpul de hrănire și cel de rumegare, timpul de odihnă; ­ temperatura şi altele.

De asemenea, sistemele electronice urmăresc o serie de parametri legaţi de producţia de lapte şi calitatea laptelui (numărul de celule somatice ­ NTG), con­ centrația de beta­hidroxibutirat, etc.).

Este de aşteptat ca utilizarea apli­ caţiilor digitale în fermele de vaci de lapte să crească semnificativ în urmă­ torii ani, iar datele generate şi analiza acestora să ajute fermierii să crească eficiența acestor tehnologii.

Iată două activităţi foarte impor­ tante (în fermele de vaci de lapte) care pot fi automatizate!

1-14 noiembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

1.

DETECTAREA "ELECTRONICĂ" A CĂLDURILOR Cele mai multe sisteme automate de detectare a căldurilor se bazează pe monitorizarea schimbărilor modelului comportamental de mişcare al vacilor.

Există numeroase sisteme electro­ nice pentru detectarea căldurilor, care folosesc camere video şi contoare de activitate.

Camerele de detectare a căldurii "citesc" căldura de la detectoarele de căldură. Sistemele de camere funcțio­ nează împreună cu contoarele de acti­ vitate ­ transpondere electronice care detectează mișcarea și pot fi atașate la piciorul vacii, de gât sau auricular (pe ureche). Vacile în călduri sunt agitate, merg mai mult, "călăresc" alte vaci şi

•

se lasă sărite, iau poziţia specifică de montă, scade apetitul şi consumul de furaje.

Prin compararea zilnică a activităţii cu cea din zilele anterioare se identi­ fică vârfurile de activitate pentru a de­ tecta apariţia căldurilor. De asemenea, există programe care compară şi acti­ vitatea fiecărui individ cu cea a restului efectivului, în aceeași zi.

Dispozitive de monitorizare auto­ mată. Eficacitatea aplicaţiilor digitale în performanța reproductivă și renta­ bilitatea fermei, după implementarea utilizării dispozitivelor de monitorizare automată (AMD ­ automated moni­ toring devices), depind, în mare mă­ sură, de situaţia în momentul în care porneşte analiza.

Există trei tipuri principale de sen­ zori pentru detectarea căldurilor: ­ senzori de activitate; ­ senzori de poziţionare; ­ senzori pentru analiza laptelui.

Dispozitivele de monitorizare automa­ tă pot măsura, de asemenea, ... ››› 112

•

111

112 Taurine

››› 110 ... intensitatea indicelui de căl­ duri (Heat Index ­ HI) al unei vaci. Acest lucru este important deoarece cerce­ tătorii au descoperit că manifestarea mai intensă a căldurilor este asociată cu o rată de gestație mai mare. Îmbunătăţirea acurateței identifi­ cării estrului, ca urmare a utilizării dispozitivelor automate, poate avea ca rezultat o mai bună sincronizare a însămânţării artificiale cu ciclul estral al vacii însămânţate, ceea ce conduce la îmbunătățirea ratei de succes, res­ pectiv reducerea numărului de doze utilizate pentru obţinerea unei gestaţii.

Cum funcționează? Senzorii simpli au o "bilă" sau un comutator cu mercur care se mişcă în interiorul unei capsule şi cu ajutorul cărora se contorizează numărul total de mişcări. Senzorii mai avansați măsoară atât direcția, cât și intensitatea mișcăriilor în trei planuri diferite. Senzorul se află în interiorul unei carcase impermeabile care include, de asemenea, o baterie, un procesor mini­ atural pentru procesarea datelor, un dispozitiv de memorie pentru stocarea temporară a datelor (de obicei, una până la 7 zile) și un transmițător de date.

DIAGNOSTICAREA TULBURĂRILOR METABOLICE, DIGESTIVE Înainte de fătare, consumul de subs­ tanță uscată scade continuu până la un nivel minim, în ziua fătării. În același timp, rumegarea scade. Dacă totul decurge bine, imediat după fătare, o

•

2.

•

1-14 noiembrie 2021

Aceste strategii de screening al stării de sănătate a efectivelor pot îmbunătăți fertilitatea, nutriţia şi producţia de lapte în fermele de vaci de lapte ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

vacă sănătoasă reia intens rumegarea.

Ea nu se reia dacă apar tulburări de sănătate cum ar fi hipocalcemia și ce­ toza subclinică, retenţia membranelor fetale, metrita, abomasum deplasat, indigestie și, în unele cazuri, mastită.

Dispozitivele electronice monitori­ zează modificările rumegării în general și în funcţie de starea fiziologică şi de Vrei să­ţi controlezi ferma zootehnică de la distanţă? Acum o poţi face direct de pe tabletă sau de pe smartphone.

Scanează codul QR și află cinci aplicaţii care­ți pot fi de ajutor!

istoricul fiecărei vaci în parte. Aceste informații determină momentul în care sunt trimise alertele. În prezent, sistemele automate iden­ tifică vacile care au posibile anomalii sau tulburări de sănătate, dar aceste alerte nu sunt patognomonice ­ adică nu sunt specifice unei anumite boli.

Este nevoie de ajutorul unor programe specifice şi de un specialist (fermier sau medic veterinar) cu experienţă pentru a interpreta şi pentru pune un diagnostic adecvat bolii.

După fătare. Modificările metabo­ lice și hormonale care apar în perioada imediat următoare după fătare (post­ partum) sunt deosebit de importante. În ciuda numeroaselor studii care in­ vestighează gestionarea optimă a vacilor în tranziție, în special strategiile nutriționale, problemele de sănătate ale vacilor recent fătate este încă una dintre principalele provocări în fer­ mele de vaci de lapte. În SUA, studiile arată că rata de gestaţie după prima însămânţare artificială postpartum este mai mică de 40%.

Gestionarea adecvată a vacilor în primele zile după fătare include şi mă­ surarea zilnică a temperaturii rectale și examene fizice. Folosirea unor senzori care monitorizează temperatura cor­ porală permite renunţarea la aceste protocoale care necesită multă muncă fizică, dar şi la îmbunătățirea confor­ tului animalelor.

•

113

114 Ferma de lapte

MICROELEMENTE ESENȚIALE PENTRU VACI

Asigurarea unui aport adecvat de microelemente legate organic în furajarea bovinelor pot îmbunătăți performanța productivă, longevitatea și starea de sănătate a vacilor de lapte. Cum pot fi utilizate acestea?

M

icro sau oligomineralele, denu­ mite și elemente în urmă, dato­ rită cantităților infime în care le întâlnim, sunt totuși esențiale pentru toate animalele, condiționând buna desfășurare a majorității proceselor fiziologice. Acestea îndeplinesc funcții cheie în mecanismele metabolice, ac­ ționând ca și catalizatori pentru enzi­ me și hormoni, fiind astfel esențiale unui status de sănătate adecvat.

Concentrația acestor minerale în ma­ teriile prime poate înregistra variații însemnate, ca urmare a multor fac­ tori, precum: vârsta plantelor, solul, practica fertilizării, speciile cultivate, anotimpurile și intensitatea pășuna­ tului. Aceste variații au repercusiuni și asupra calității furajului final.

CÂND CREȘTE NECESARUL DE OLIGOMINERALE? Pentru bovine, cuprul, zincul, man­ ganul, cobaltul, iodul și seleniul sunt

1-14 noiembrie 2021

un articol de

DR. SUSANNE ROTHSTEIN DR. BASTIAN HILDEBRAND BIOCHEM GmbH Germania mai multe pe această temă www.biochem.net/ro

cele mai importante microelemente.

Specialiștii recomandă suplimenta­ rea furajelor prin adăugarea aditivilor cu minerale atât în premixuri, cât și în concentrate, pentru a asigura necesarul organismelor. Concentrațiile native ale acestor oligominerale în materiile prime sunt de obicei insuficiente sau nu sunt biodisponibile într­o cantitate adec­ vată pentru a acoperi nevoile animalelor într­un sistem modern de producție.

Legislația europeană a furajelor permite utilizarea unei game largi de aditivi minerali în hrana bovinelor și re­ glementează nivelurile maxime de in­ cludere în hrana finală. Pe de o parte,

datorită preocupării pentru mediul în­ conjurător, valorile superioare din fu­ raje ale acestor oligominerale au fost reduse de mai multe ori în ultimele decenii. Pe de altă parte, în creșterea și reproducția vacilor sunt cunos­ cute situațiile și factorii care duc la creșterea cererii de oligominerale, ca de exemplu keratinizarea canalului ga­ lactofor, revenirea după fătare, diferite stări de stres ambiental și metabolic.

ROLUL ZINCULUI ÎN CALITATEA LAPTELUI Dacă rația nu oferă cantități sufici­ ente de oligominerale, animalele sunt nevoite să­și consume din rezervele corporale. Deficitul poate fi subclinic, fără simptome specifice, cum ar fi: reducerea fertilității, scăderea pro­ ducției de lapte, creșterea incidenței mastitelor și ale afecțiunilor podale.

Ghidurile oficiale care stabilesc nivelul optim de minerale, mai ales

Ferma de lapte 115

DE CE SCADE ABSORBȚIA OLIGOMINERALELOR? Deoarece absorbția și biodisponibili­ tatea lor este condiționată de factori mul­ tipli, asigurarea exactă a cantității adec­ vate rămâne o sarcină dificilă a nutriției moderne, în ciuda posibilității de a com­ bina sursele native cu aditivii minerali. În primul rând, variabile de ordin fiziologic, precum rasa și vârsta ani­ malului, faza de gestație, condiția mi­ nerală, starea de sănătate și mediul intestinal au un rol important. În al doilea rând, trebuie luați în con­ siderare factorii legați de dietă, cum ar fi antagonismele, compoziția furajelor, condiționarea lor ș.a.m.d. Este admis faptul că în toate furajele combinate, mecanismele de antagonism diminu­

• •

160 140 Biodisponibilitate relativă (%)

în cazul vacilor cu producții ridicate, nu țin cont, din păcate, de provocările din teren și nu iau în considerare rolul major în păstrarea sănătății, jucat de microelemente. Un exemplu ar fi efec­ tul pozitiv al nivelurilor ridicate de zinc absorbabil asupra reducerii numărului de celule somatice din lapte, explicabil prin efectele pozitive ale zincului asu­ pra keratinizării canalului galactofor.

140

131

120 100

100

100

80 60 40 20 0

cupru plasmatic

cupru hepatic

Figura 1: Biodisponibilitatea relativă a diferitelor surse de Cu în prezența antagoniștilor (2400 mg S/kg SU + 2 mg Mo/kg SU) (Hansen și colab., 2008) ează absorbabilitatea oligomineralelor.

Un exemplu bine cunoscut este defici­ ența secundară de cupru cauzată fie de cantități ridicate de fier prezente în apa de băut, fie de concentrațiile cres­ cute de sulf sau molibden ale furajelor. În cele din urmă, sursa minerală în sine afectează absorbabilitatea din cauza unor diferențe cum ar fi valen­ țele ionilor metalici, legăturile chimice prezente și dozele înglobate.

•

MAI PUȚINE ELEMENTE CRITICE PENTRU MEDIU Caracterizate prin particularități specifice de natură chimică, sursele de microminerale diferă prin solubili­ tate, interacțiuni condiționate de valo­ rile pH­ului și, în cele din urmă, prin disponibilitatea lor pentru a fi absor­ bite. Pentru a compara eficiența di­ feriților compuși minerali, măsurarea absorbției și determinarea ... ››› 116

116 Ferma de lapte

SIMULAREA UNUI DEZECHILIBRU O altă metodă acceptată pentru eva­ luarea diferențelor în biodisponibilitate este testarea la animale furajate cu rețete sub cerințe, simulând un deze­ chilibru în oligominerale. Este admis faptul că eficiența în asigurarea sta­ tusului mineral corespunzător al orga­ nismului animal este mai ridicată, dar similară între diferitele forme de che­ lați decât în cazul sulfaților (Figura 2).

Astfel, în cazul mineralelor chelatate diferențele în caracteristicile tehnice ale produsului, cum ar fi conținutul de metal sau distribuția dimensiunii parti­ culelor, devin relevante în alegerea lor de către producătorii de premixuri. În ceea ce privește biodisponibilitatea și însușirile tehnice, chelații pe bază de glicină reprezintă una dintre cele mai eficiente surse organice de oligomi­ nerale.

ÎN CONCLUZIE... ... înlocuirea parțială a surselor anorganice cu microelemente che­ latate, legate organic ­ E.C.O.Trace® ­ asigură un aport adecvat de oli­ gominerale pentru întregul efec­ tiv, compensând atât diferențele individuale dintre animale, cât și schimbările din mediul înconju­ rător. Rețetele de furajare care includ chelați ai glicinei au o bio­ disponibilitate superioară, în com­ parație cu oxizii și sulfații, putând astfel îmbunătăți performanța pro­ ductivă, longevitatea și starea de sănătate a vacilor de lapte.

1-14 noiembrie 2021

p<0,001

Disponibilitatea aparentă Zn (%)

90 80 70 60

61

50 40

62

56

45

30 20 10 0

Sulfat de Zn

Chelat de Zn (hidrolizat proteic din soia)

Chelat de Zn (cu glicină)

Chelat de Zn (hidroxianalog al metioninei)

Figura 2: Digestibilitatea aparentă a diferitelor surse de zinc (%) pe un grup de tineret suin (Medii, Dev.Std., n = 12) a, b - diferențe semnificative între tratamente (P≤0.05) (Hildebrand și Weiner, 2017) Oxid/sulfat

70 Disponibilitatea aparentă Zn (%)

››› 115 ... gradului de retenție corporală oferă cele mai valoroase informații.

Biodisponibilitatea mai crescută a for­ melor chelatate în comparație cu cele anorganice, în prezența antagoniștilor, a fost dovedită în mai multe studii știin­ țifice, cum este de ex. cel al lui Hansen și colab., din 2008 (Figura 1). Avantajul obținut în urma biodisponibilității mai ridicate a oligomineralelor este redu­ cerea cantităților suplimentate în fu­ raj, prin urmare se poate diminua și excreția elementelor critice pentru mediu, cum ar fi cuprul și zincul pre­ zent în gunoiul de grajd.

60

Oxid/sulfat + Chelați ai glicinei

47

50

42

40 30

33 27

27

20

19

10 0

Vaci gestante la 120 de zile de lactație (%)

Tratament hormonal pentru stimularea căldurilor (%)

Rata de concepție (%)

Figura 3: Efectul oligomineralelor asupra procentajelor vacilor gestante, tratamentelor hormonale și ratei de concepție (Medii; a, b - diferențe semnificative între tratamente, P<0.05) (Mählmeyer și colab., 2019) MINERALELE CHELATATE DIN GAMA E.C.O.TRACE® Mai multe studii de teren efectuate de către compania Biochem au de­ monstrat eficiența superioară a mine­ ralelor chelatate din gama E.C.O.Trace® la vacile de lapte. Printre rezultate amintim îmbunătățirea sănătății uge­ rului, reducerea perioadelor neproduc­ tive și o integritate mai bună a ongloa­ nelor ­ parametri relevanți pentru performanțe de lungă durată. Într­un studiu recent efectuat pe vaci de lapte într­o fermă din estul Germaniei, grupul de control a primit

un furaj cu minerale, de 1200 mg zinc, 800 mg mangan și 240 mg cupru pe animal/zi, provenite din oxizi și sulfați, în timp ce în grupul de test, formele anorganice au fost înlocuite cu chelați ai glicinei, în proporție de 40%, 30% și 50% pentru zinc, mangan și cupru.

Ca urmare a substituirii parțiale a oligomineralelor anorganice cu E.C.O. Trace®, producția zilnică de lapte a crescut (la 37,7 de la 35,9 litri/vacă/zi). În plus, parametrii fertilității au fost îm­ bunătățiți; procentajul vacilor gestante la 120 zile de lactație a fost semnifica­ tiv mai mare (Figura 3).

117

118 Taurine

ÎNGRIJIREA ONGLOANELOR CU SOLUŢIILE DELAVAL

E cauza multor probleme de sănătate la vaca de lapte și, implicit, a productivității mult diminuate. În plus, ea crește costurile fermei. Vestea bună este că poate fi prevenită simplu și eficient cu soluțiile DeLaval ­ We love hooves!

V

acile pot şchiopăta din mai multe cauze, cum ar fi carenţe alimen­ tare, condiţii de igienă precară, netăierea la timp a unghiilor, probleme de dimensionare a grajdurilor, supra­ feţe de mers dure şi băile picioarelor în mod regulat.

200 DE EURO PIERDERE Şchiopătatul reduce producţia de lapte şi vaca devine mai predispusă la mastită. Şchiopătatul mai duce la sa­ crificarea prematură, având, de aseme­ nea, un efect negativ asupra fertilităţii, precum şi costuri de tratament cres­ cute. Costul şi pierderea laptelui din cauza şchiopătatului echivalează cu aproximativ 100­200 euro, potrivit milkproduction.com. Dacă raportăm acest cost la proporția animalelor afec­ tate de această problemă, respectiv 20% din efectiv, este uşor de înţeles că prevenţia este mai importantă şi mai bună decât tratamentul.

1-14 noiembrie 2021

contact

COSMIN BATIS

Tel. +40 744 341 112 E­mail. cosmin.batisEXT@delaval.com mai multe pe această temă www.delavalcorporate.com

SUPRAFAȚA ALEILR CONTEAZĂ Locomoţia este o acţiune impor­ tantă pentru toate vacile. În sistemele de pășunat se poate ca vacile să aibă o dis­ tanţă mare de mers până la sala de muls, aşa că ele au o condiţie fizică destul de bună. Deşi acest lucru este limitat în sistemele cu adăposturi generoase, există totuşi destulă mișcare asociată cu activităţi sociale şi de altă natură.

Calitatea sau starea podelelor în sis­ temele de adăpostire a bovinelor este un factor de mediu important şi afectează performanţa în mod semnificativ. O po­ dea de slabă calitate duce la creşterea numărului de răni la picioare, la afecțiuni

podale şi la o incidenţă mai mare a ul­ ceraţiilor tălpii la unghile laterale pos­ terioare ale vacii. Acest lucru are drept cauză presiunea necesară mersului sau evitării conflictelor, care adesea este exacerbată de natura abrazivă a betonu­ lui utilizat deseori la alei. O podea ideală este curată şi confortabilă la mers, este netedă şi nealunecoasă, fără a fi prea abrazivă pentru copite. Betonul este de multă vreme cel mai obişnuit material pentru podelele din sistemele închise de creştere a animalelor, însă nu este foarte prietenos cu animalele, deoarece sporeşte efectele fizice ale greutăţii care se sprijină pe picioare; natura nepro­ ductivă a podelei irită derma şi măreşte circulaţia sanguină, cauzând creşterea accelerată a coarnelor.

DEPLASAREA E MAI SIGURĂ PE O PODEA MOALE Alternativa poate fi un material mai moale, mai elastic, precum cauciucul,

Taurine 119 gestionare bună a igienei, însă ea are un rol în controlul factorilor de mediu care fac ca îngrijirea copitelor să fie atât de complexă.

deoarece poate fi adăugat deasupra betonului, făcând suprafaţa mai puţin abrazivă pentru copite şi asigurând mai multă frecare. Podeaua devine mai puţin alunecoasă şi mai moale, per­ miţând ghearelor să se adâncească în suprafaţă. Conform studiilor, cauciucul permite vacilor să meargă mai mult, cu o frecvenţă a paşilor mai mică şi reduce riscul alunecării în mai mare măsură decât betonul. O suprafaţă mai puţin alunecoasă reduce numărul de răni şi creşte mobilitatea către zonele de hrană, apă şi odihnă.

CEA MAI BUNĂ ALTERNATIVĂ LA BETON DeLaval R18P este un covor de cau­ ciuc de bună calitate şi durabil. Este po­ trivit pentru diverse lăţimi ale culoare­ lor, sălilor de aşteptare sau de muls, de diferite mărimi şi dimensiuni. Partea de sus are un finisaj nealunecos, cu cane­ luri adânci de 4 mm pe dedesubt, pen­ tru scurgerea de lichide. Instalarea este simplă, piesele individuale sunt unite cu fixatoare, ca la un puzzle. DeLaval R18P nu necesită întreţinere specială, reali­ zându­se în mod normal cu orice model de plug raclor.

PODEAUA IDEALĂ ÎN FERMELE DE LAPTE DeLaval R18P face ca vacile să intre în sală mai uşor şi, astfel, procesul de mulgere este mai rapid. Prin instalarea unei suprafeţe de cauciuc, confortul animalelor creşte în mod semnifica­ tiv, iar riscul de alunecare este evitat.

Este o soluţie excelentă pentru vacile de lapte, îmbunătăţind mişcarea ani­ malelor, detectarea căldurii, sănătatea, raţia de hrană şi performanţa totală a vacilor de lapte.

Utilizarea unei suprafeţe de cauciuc măreşte, de asemenea, viaţa bazei de beton. Cu toate aceste caracteristici, investiţia în DeLaval R18P vă va înapoia banii garantat într­o perioadă de timp relativ scurtă. Salteaua de cauciuc DeLaval R18P a fost supusă testului DLG. BĂI PERIODICE CA MĂSURĂ DE PREVENȚIE Sunt disponibile diverse instru­ mente de gestionare, pentru a reduce şchiopătatul şi pierderile provocate de

acesta. Totuşi, şchiopătatul infecţios este greu de combătut. Prevenţia şchiopătatului infecţios este cu mult mai bună, mai ieftină şi mai de succes decât tratarea, iar spălarea picioarelor este recomandată pentru controlul şi prevenţia bolii infecţioase a copitelor.

La izbucnirea bolii, baia picioarelor este necesară pentru a împiedica anima­ lele să devină infectate cronic. Însă spălarea picioarelor ar trebui utilizată mereu ca măsură de control al bolilor infecţioase ale copitelor şi nu la tra­ tarea acestora, după cum înmuierea sfârcurilor este utilizată zilnic pentru a controla mastita. Spălarea picioarelor nu reprezintă un substituent pentru o

CE SOLUȚIE FOLOSIM LA ÎMBĂIEREA ONGLOANELOR? Soluţia de picioare DeLaval 4Hooves conţine acid clorhidric, pentru a mări eficienţa dezinfectantă a clorurii alchil­ dimetilbenzil­amoniu în contact cu mari cantităţi de compost. Compostul este un material bogat în celuloză de origine alimentară, care conţine multe particule încărcate negativ. Sarcinile pozitive, cum ar fi cele care se găsesc în clorura de alchildimetilbenzil­amo­ niu, pot fi ataşate la aceste particule.

Odată ce compostul leagă particulele de clorură de alchildimetilbenzil­amo­ niu, el nu mai poate avea activitate mi­ crobiană şi deci nu mai are efect. Canti­ tatea mare de protoni pozitivi introdusă prin adăugarea de acid clorhidric con­ curează cu particulele de clorură de al­ childimetilbenzil­amoniu pentru sarcini negative. Când particulele încărcate ne­ gativ din compost sunt legate de proto­ nii pozitivi ai acidului, particulele cloru­ rii de alchildimetilbenzil­amoniu nu se mai pot lega de acestea, deci rămân în soluţie şi realizează funcţia respec­ tivă, crescând în continuare eficienţa agentului.

120 Ovine şi caprine

Însămânţări artificiale la ovine în ferma Dancsék

În Covasna, Adorján Dancs, un crescător de ovine Lacaune, a pus pe picioare o afacere în continuă dezvoltare.

Din 2016 face însămânţări artificiale la oi şi acum vrea să autorizeze activitatea la ANZ pentru a o extinde în ţară.

F

erma Dancsék din municipiul Covasna este una dintre cele mai cunoscute exploataţii de ovine Lacaune din România. Ferma este spe­ cializată pe producția de lapte şi valori­ ficarea produşilor obţinuţi.

Proprietarul ei, Adorján Dancs, a considerat creşterea oilor ca un hobby, ca mai apoi afacerea „să crească şi să dea afară din... papuci!”, cum spune fermierul. Businessul principal, pe care­l face încă din anul 1997, este construirea de fabrici de lapte, fiind reprezentant al unei firme de profil din Elveţia.

EMBRIONUL UNEI AFACERI DE SUCCES Ferma Dancsék are un efectiv de 520 de oi mame, majoritatea aduse din Franţa, tineret şi 11 berbeci pentru

1-14 noiembrie 2021

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

reproducţie, din care trei sunt folosiţi pentru inseminarea artificială. „De cin­ ci ani facem însămânţări artificiale, ac­ tivitate de care se ocupă Eszter Dancs, fiica mea. Eu am absolvit un curs de perfecţionare în Ungaria cu profeso­ rul Elemér Gergátz, care a lucrat foar­ te mult pe îmbunătăţirea tehnicii de însămânţare artificială. Din produşii obţinuţi, femelele le vindem ca animale de prăsilă, iar exemplarele masculine cele mai reprezentative din mame va­ loroase le comercializăm pentru repro­ ducție”, susţine Adorján Dancs.

ANZ N­A FĂCUT PASUL... RENAŞTERII! Crescătorul din Covasna şi­ar dori să lucreze şi pentru terţi, dar nu are drep­ tul. „Din 2017 am depus documentaţia la Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) şi abia luna trecută ne­a răspuns că ne poate autoriza doar dacă înfiinţăm un Centru de colectare şi însămânţare artificială. Însă nu suntem de acord. Cei de la ANZ nici acum nu au făcut pasul, trăiesc încă în... evul mediu! Avem ce­ reri de la crescători din ţară care vor să facă însămânţare artificială şi, iată, că nu se poate”, susţine cu amărăciune Adorján Dancs.

NUTRIȚIE ADECVATĂ Ferma Dancsék este amenajată în in­ cinta unui fost SMA, locaţia nefiind ide­ ală pentru creşterea animalelor. Totuşi, dispune de un grad bun de mecanizare;

Ovine şi caprine 121 hrănirea animalelor se realizează cu ajutorul unei maşini automate care for­ mează amestecul nutritiv preluat de banda de furajare. Animalele primesc tainul dimineaţa, iar după­amiază, hra­ na suplimentară. Reţeta de nutriţie cu­ prinde circa 45% la sută porumb, 15% triticale sau orz, 20% şrot de floarea soarelui, 10% borhot uscat de bere, 5% soia sau granule de rapiță și 5% diferite premixuri.

LAPTELE PRODUS ESTE PROCESAT În ferma Dancsék, campania de fătări cuprinde două perioade: septem­ brie­noiembrie şi martie­aprilie, pentru ca producţia totală de lapte (între 320 şi 340 litri) să acopere întreg anul. Încru­ cișarea se face prin inseminare artifi­ cială în fermă. Numărul mieilor gemeni este foarte mare, deja sunt înregistraţi tripleţi și chiar cvadrupli.

Mulsul se face mecanic în sala special amenajată, laptele conţinând în jur de 7,8­8,2% grăsime și 6,3­6,6% proteină.

Producţia obţinută este procesată după rețete elvețiene și românești, în­ tr­o microunitate cu o capacitate de producţie de 500 litri/an şi transfor­ mată în mai multe tipuri de brânzeturi (caș dulce, telemea, brânză dulce, frământată în bășică, maturată semi­ tare, brânză feta, urdă) şi produse aci­ dofile: iaurt, sana, livrate în ţară şi în Ungaria.

Ferma are o suprafaţă de 50 de hectare cultivate pentru producerea fu­ rajelor şi dispune de maşinile şi utilajele necesare pentru lucrările teh­ nologice.

Eszter Dancs Păşunatul oilor se face raţional, par­ celat, cu gard electric; doi îngrijitori (un localnic şi un nepalez) ­ de care crescătorul este foarte mulţumit ­ asi­ gură activitatea curentă.

PROIECT DE 1,5 MILIOANE EURO PENTRU O NOUĂ FERMĂ Crescătorul din Covasna intenţio­ nează să depună un proiect pe Submă­ sura 4.1 ­ Investiții în exploatații agri­ cole. Are în plan extinderea afacerii prin construirea unei noi fabrici de lapte, a unui adăpost pentru animale, înlocuirea maşinilor şi utilajelor agricole, dar şi mărirea efectivelor de ovine; toate acestea costând aproape 1,5 milioane de euro.

De cinci ani facem însămânţări artificiale, activitate de care se ocupă Eszter Dancs, fiica mea, medic veterinar, a cărei lucrare de licenţă elaborată în fermă a avut ca temă chiar acest subiect ADORJÁN DANCS Crescător de ovine

„Vrem să realizăm la Comandău, o comună unde în 2011 am concesionat un teren şi de şase ani tot încercăm să obţi­ nem autorizaţia de construcţie, o fermă ultramodernă, cu dotări la cele mai înalte standarde de exploatare, aşa cum am văzut în Franţa. Am ajuns în linie dreaptă cu aprobările şi luna aceasta sper să avem ultimul aviz. În următorii ani o să ajungem la un efectiv de 600 de oi mamă, ca să avem 350­400 litri de lapte pentru procesare”, precizează fermierul.

OIERITUL ARE VIITOR INCERT! Pregătirea de bază a lui Adorján Dancs este cea de tehnician veterinar.

A urmat mai multe cursuri de pregătire în industria laptelui în Elveţia, însă multe lucruri le­am învăţat din mers. „Viitorul oieritului este incert din cauză că mâna de lucru e tot mai greu de asigurat!”, susţine fermierul din Covasna.

INSEMINAREA ARTIFICIALĂ...

Tehnologia artificială de însămânţare a oilor se bazează pe introducerea lichi­ dului seminal al berbecului în cavitatea uterului oii. Specialiştii susţin că o ast­ fel de tehnică folosește mult mai puţin material seminal decât la împerecherea naturală, însă fecunditatea are valori ceva mai mici, comparativ ... ››› 122

122 Ovine şi caprine

››› 121 ... cu cea de la monta dirijată (circa 75%).

Sperma se foloseşte sub formă brută, diluată, refrigerată (la 2­5°C, folosindu­se timp de 2­3 zile) şi se păstrează congelată (la ­196 grade C).

De asemenea, se utilizează un tra­ tament hormonal cu pesarii (bureţi) impregnate cu progesteron, care se introduc şi se menţin în vagin timp de 16­17 zile. Progesteronul blochează dez­ voltarea foliculară şi ovulaţia pentru o anumită perioadă, iar întreruperea bruscă a administrării acestuia duce la apariţia căldurilor ovulatorii după 48­72 ore. Operaţiunea trebuie să respecte strict regulile de procedură şi de sterili­ tate absolută. …ÎN OPT PAŞI! Crescătorul de ovine Adorján Dancs explică succint tehnologia de însămân­ ţare artificială, aşa cum este făcută în fermă de fiica sa, Eszter Dancs: Hrănirea animalelor înainte de in­ seminare cu o raţie specială; Sincronizarea oilor să intre în estru (călduri). Aceasta se face

1.

2.

printr­un tratament hormonal care presupune fixarea unor tampoane cu progesteron în aparatul genital al oilor; Recoltarea lichidului seminal de la berbec. Pentru aceasta vaginul artificial este preîncălzit la 38 de grade C, se pregăteşte sticla de recoltare, una specială, cu o manta dublă, în care se pu­ ne apă caldă care să menţină constantă

3.

MIEI DIN MATERIAL SEMINAL VECHI DE 50 DE ANI! Materialul seminal recoltat de la un berbec în urmă cu 50 de ani a fost uti­ lizat cu succes pentru a lăsa gestante 34 de oi, într­un experiment condus de o echipă de cercetători australieni.

Mieii par să afişeze ridurile corporale care erau obişnuite la oile Merinos la

1-14 noiembrie 2021

mijlocul secolului trecut, o caracteris­ tică iniţial selectată pentru a maximi­ za suprafaţa pielii şi randamentul lânii.

Această varietate de Merinos a dispărut în mare parte. Scanează codul QR și află detalii!

temperatura materialului seminal; După recoltare se verifică sperma brută; Aceasta se diluează cu apă disti­ lată (din 1,5 ml cât este un ejacu­ lat de berbec, se obţin în jur de 15­17 ml de material seminal diluat) şi se răceşte la 4 grade C; Extragerea pesariilor şi injecta­ rea PSMG (Folligon), un hormon ce permite inducerea şi sincronizarea ovulaţiei şi obţinerea mai multor pro­ duşi de gestaţie; Se adaugă soluţia de diluţie şi în intervalul de 48­52 de ore se rea­ lizează însămânţarea; În final se fac două teste, unul imediat, iar cel de­al doilea la 24 de ore pentru a se verifica dacă mate­ rialul seminal rămas este viabil.

4.

5.

6.

7.

8.

123

124 Ovine şi caprine

REGINA MUNŢILOR, ÎN TÂRG LA COSTEŞTI Recunoscută ca o suprarasă, Țurcana este cea mai numeroasă rasă de ovine din România, dar și din Uniunea Europeană. În târg la Costeşti, oaia Țurcană, cu toate ecotipurile și varietățile ei, a triumfat din nou ca regină a munţilor.

C

âteva asociaţii ale crescătorilor de oi din Transilvania au avut iniţiativa şi curajul să organizeze expoziţii­târg de ovine mult aşteptate de oieri şi admiratori ai acestor ani­ male, ai produselor tradiţionale şi ai folclorului specific.

Cu un interes aparte a fost aşteptată expoziţia Sărbătoarea crescătorilor de ovine ”Ţurcana Regina Munţilor”, or­ ganizată de Asociaţia Crescătorilor de Ovine ’”Dacia”, în data de 26 septembrie a.c., pe valea râului Grădiştea, în comu­ na Orăştioara de Sus, satul Costeşti, jud. Hunedoara.

SUTE DE OVINE ȘI MII DE PARTICIPANȚI Deschiderea evenimentului, în pre­ zenţa a 11.000 de vizitatori entuziaşti, a fost oficiată de Dumitru Andreşoi, preşedintele asociaţiei, recunoscut ca cel mai mare crescător de ovine la nivel european. Cu toții, alături de oficialită­ țile prezente, au lăudat crescătorii de

1-14 noiembrie 2021

un articol de

IOAN PĂDEANU

SCDCOC Caransebeș mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

oi hunedoreni pentru exemplarele fru­ moase şi performante numai de ovine Ţurcane, aduse şi expuse în 140 boxe aliniate pe patru rânduri.

O ADEVĂRATĂ SUPRARASĂ La ediţia a 16­a, pentru prima dată au fost prezentate toate varietăţile şi eco­ tipurile de ovine Ţurcană.

Pe un timp frumos în mediul montan armonios al dealurilor şi Munţilor Orăş­ tiei din zona Coşteiu, grupul de oficiali şi miile de participanţi au vizitat şi au apreciat la superlativ sutele de ovine Ţurcane expuse în cele 140 de boxe, apoi au vizitat numeroasele tarabe şi standuri cu produse tradiţionale. Ală­ turi de boxele cu ovine, în acest an s­a

organizat şi un parc cu maşini agricole performante de ultimă generaţie.

La această expoziţie s­a confirmat încă o dată cu prisosinţă că ovinele Ţurcane, prin varietăţile şi ecotipurile bine stabilizate genetic, formează o su­ prarasă de ovine care deţine circa 85% din efectivul total de ovine din România.

Mai mult, este cea mai numeroasă rasă de ovine şi din Uniunea Europeană. ŢURCANA CU TOATE ECOTIPURILE EI Bucălaia. Şi la această ediţie, ovinele Ţurcană bucălaie au fost în centrul atenţiei, evidenţiindu­se prin rezistenţă şi vigoare, dezvoltare corporală (oile 60­ 70 kg; berbecii 80­120 kg), viteză bună de creştere, constituţie robustă, corp armonios şi şuviţe de lână lungi şi clare.

Majoritatea ovinelor Ţurcană bucă­ laie expuse au fost din subpopulaţia bucălaie cu faţa acoperită (buhoase), cu lâna până la bot. Am văzut mai puţine dintre bucălăile cu faţa liberă și cu lâna numai până la frunte.

•

Ovine şi caprine 125 Dintre expozanţi s­au remarcat cres­ cătorii: Dumitru Andreşoi (localitatea Costeşti), Gheorghe Bodea (Crişeni), Ioan Bruzan, Ionel Toncea, Ioan Toncea şi Valentin Ursic (toţi din Tîrşa), Valerica Ionescu (Bretea Română), Ioan Stoicoi (Ludeşti), Petru Toncea (Subcetate).

Ovinele Ţurcană varietatea brează au fost şi ele în centrul atenţiei prin talie mare, corp lung, constituţie fină sau fină spre robustă, ugerul globulos, sfârcurile mari propice pentru mul­ sul mecanic. Aceste oi originare din Valea Jiului şi zona Haţegului au fost selecţionate pentru producţia de lapte (150­180 l/lactaţie) şi prolificitate (140­ 150% fătări duble).

La această varietate s­au evidenţiat crescătorii: Ana Rus (localitatea Petrila), Petru Alexa, Ioan Evescu, Filimon Vreja (toţi din Slătinioara), Marinel Alb (Sibişel), Emil Crişan (Densuş), Dorin Demean (Lunca) şi Voicu Neagu (Chiscădaga).

Majoritatea boxelor de expoziţie au fost ocupate cu ovine Ţurcană bucălaie sau Ţurcană brează din toate categoriile.

Ovinele Ţurcană albă (belă sau bală) au lăsat o bună impresie vizitatorilor prin jarul (părul) fin, alb şi lucios de pe faţă şi membre, prin lâna albă, lungă şi dezvoltare corporală mijlocie specifică producţiilor mixte.

Au expus ovine valoroase din această varietate crescătorii: Vasile

CEA MAI VECHE RASĂ DE OVINE În România, Ţurcana a fost pri­ ma rasă de ovine care a populat păşunile şi fâneţele, de la şes până la munte. Există dovezi istorice care atestă vechimea creşterii oilor Ţurcană pe teritoriul Daciei. Știm că dacii erau neîntrecuţi crescători de animale şi că oile lor sunt mari, dar ca în toate ţările friguroase, au lâna aspră şi tare. Animalele îşi gă­ seau nutreţ îndestulător prin munţi, de unde coborau toamna la câmpii şi adăpost pentru a se reîntoarce primăvara (C. Giurescu, 1973).

Alte studii arată că Ţurcana este cea mai veche rasă de ovine a con­ tinentului European (A. Petrov, 1972).

•

•

Dârlea (Almaş), Ioan Lal (Sâncrai) şi Ion Puiu (Strei Sîngiorgi). Ţurcanele oacheşe au lâna şi jarul alb, dar cu un contur negru în jurul ochilor şi buzelor. La Costești au fost expuse de Constantin Demean (Herteg­ ani), Adrian Gheorghe (Cristur) şi Ioan Sterp (Teiu).

Creaţă de Caransebeş. Au fost aduse şi câteva exemplare din ecotipul Creaţă de Caransebeş, cu şuviţele de lână ondulate şi ugerul bine dezvoltat.

Ovinele din ecotipul Ţurcană de

•

• •

Brastavăţu au fost surpriza ediţiei, per­ sonalizate prin jarul negru, lâna neagră de pe cap şi gât şi şuviţele de lână on­ dulate cu valuri largi, aduse de Dumitru Andreşoi pentru colecţia personală şi expuse pentru prima dată.

Prezentarea în cadrul ediţiei din acest an a tuturor varietăţilor şi ecoti­ purilor rasei Ţurcană au convins vizita­ torii că rasa Ţurcană este o suprarasă, mândria oierilor din Munţii Carpaţi.

Pe coasta dealului de la Costeşti vizitatorii s­au bucurat să admire o turmă imensă de oi Ţurcană bucălaie bine dez­ voltate şi uniforme, care se roteau liniş­ tite ca un simbol al acestui eveniment. În apropierea boxelor cu ovine s­au amenajat numeroase standuri şi tar­ abe cu produse tradiţionale care i­au cucerit pe participanţi. Organizatorii au oferit gratuit celor interesaţi o tocană de oaie cu mămăligă. În compania miro­ surilor de grătare, mici, virşli, pastramă şi balmoş a urmat apoi un recital de cân­ tece folclorice tradiţionale susţinute de cântăreţi populari de renume.

Prin numărul mare de ovine Ţurcană expuse, prin preparatele tradiţionale prezentate şi prin promovarea folclor­ ului autentic această expoziţie a deve­ nit, prin excelenţă, un festival autentic al oilor Ţurcană cu rezonanţă în toată România şi chiar în Europa. Felicitări organizatorilor!

126 Ovine şi caprine

Sursa foto: www.canva.com

CÂND ȘI CUM CARANTINĂM CAPRELE?

Nu peste mult timp, în funcție de zona geografică, caprele intră în perioada de stabulație, cu hrănire din stoc, până primăvara, când vor fi scoase la pășune. Cum îți protejezi animalele de boli din afara fermei!

Î

n stabulație, caprelor li se va asigura un spațiu de cazare suficient pen­ tru mișcare, dar din cauza densității mari, bolile infecțioase, mai ales para­ ziții, se pot transmite de la caprele bol­ nave la cele sănătoase cu o frecvență mult mai mare decât în perioada de pășunat.

De aceea, asigurarea biosecurității ar trebui să fie scopul fiecărui detinător de capre, deși, în realitate, astfel de ris­ curi nu pot fi niciodată reduse la zero!

ATENȚIE LA NOILE ACHIZIȚII În propria turmă, tratamentele și vaccinările pot fi făcute la timp, însă, problemele de sănătate pot fi “cum­ părate sau vândute”. Cu alte cuvinte, prin achiziția de capre puteți introduce boli noi în fermă cu care nu v­ați con­ fruntat până acum sau le transmiteți altora dacă vindeți animale. Din acest motiv, este foarte important să caran­ tinați caprele cumpărate din alte ferme timp de o lună după ce ajung în fer­ ma dumneavoastră. Perioada minimă acceptată este de două săptămâni.

1-14 noiembrie 2021

un articol de

SORIN­OCTAVIAN VOIA USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

IZOLAREA ANIMALELOR CUMPĂRATE Au fost multe cazuri în care caprele cumpărate din alte ferme au fost infes­ tate cu paraziți. Chiar dacă faceți tra­ tamente, fără izolare, ouăle paraziților se împrăștie pe pășune sau în adăpost și vor infesta și celelalte animale pe care le aveți. Se recomandă ca la intro­ ducerea caprelor noi în fermă, fiecare să fie deparazitată împotriva endo și ectoparaziților și izolate într­un spațiu restrâns care poate fi curațat și dezin­ fectat ușor. Rezolvarea problemelor de sănătate este întotdeuna mai dificilă decât prevenirea lor.

DUBLU BENEFICIU Carantinarea unei capre nou adusă este utilă pentru propria ei sănătate,

chiar dacă nu este bolnavă. Venirea în­ tr­o fermă nouă este foarte stresantă pentru animal, îi va scădea imunitatea și va fi vulnerabilă la bolile existente deja în fermă. De asemenea, este mai puțin stresant pentru capre dacă aces­ tea nu sunt singure, astfel este o idee bună să cumparați două sau mai multe capre din același loc.

CAPRELE VIN CU BOLILE SPECIFICE FERMEI Din perspectiva biosecurității, limi­ tați numărul de ferme de unde cumpă­ rați animale.

Pe de altă parte în turma proprie vor exista animale care se îmbolnăvesc sau se rănesc și trebuie separate de restul turmei pentru a le acorda o hrănire pre­ ferențială și a le prinde mai ușor dacă urmează un tratament medicamentos.

Unde să faceți asta dacă nu într­un spațiu izolat.

PUNEREA TURMELOR LA UN LOC Altă situație, care are efect asupra sănătății caprelor, este împărțirea lor în

Ovine şi caprine 127 mai multe turme, la pășune, după care le reunim într­una singură în perioada de stabulație. Punerea lor împreună va provoca lupte pentru stabilirea unei noi ierarhii ceea ce însemnă stres pentru capre. Germenii bolilor se vor împrăștia și unele capre se vor îmbolnăvi.

Nu în ultimul rând, bolile pot fi aduse în fermă prin folosirea echipamentelor contaminate, cumpărate la mâna a doua și care nu au fost dezinfectate corespunzător.

CUM ORGANIZĂM SPAȚIUL DE CARANTINARE! Dacă în fermă nu aveți un spațiu pentru izolare (carantinare) ar trebui să­l organizați cât mai repede. Nu tre­ buie să fie foarte mare, dar să asigure cazare pentru aproximativ 3­5% din efectivul fermei.

Organizarea lui se va face într­o clădire anexă. Dacă nu există această posibilitate, vom putea folosi adăpostul prin izolarea unui spațiu ferit de umidi­ tate și de curenți de aer reci. În acest caz, gardurile despărțitoare trebuie să

fie suficient de înalte și compacte și în nici un caz nu se vor folosi panouri din plasă de sârmă. Unii germeni se pot răspândi prin secreții nazale sau salivă, care trec ușor dacă animalele sănătoase sunt despărțite de cele bol­ nave prin plasă sau gard de sârmă. Alte boli se răspândesc prin fecale și nu tre­ buie să dăm posibilitatea trecerii lor la caprele sănătoase.

CU CE ÎMPREJMUIM LOCUL? Când caprele se văd de o parte și de alta a gardului se vor mirosi, se vor lovi cap în cap și de multe ori vor rupe gardul cu coarnele. Nu puține sunt ca­ zurile în care se rănesc și vor sângera. În alte cazuri se scarpină de gard și îl vor rupe dacă acesta nu este solid. Pentru a preîntâmpina aceste inconveniente, izolarea caprelor trebuie să se facă prin pereți sau panouri pline, solide, la distanță de caprele sănătoase, pentru că toți crescătorii știu că o capră con­ sideră furajul cel mai apetisant e de cealaltă parte a gardului și va face tot posibilul să treacă dincolo. Nu folosiți

DEFINIȚIE Biosecuritatea poate fi definită ca prevenirea bolilor provocate de agenți patogeni care “intră sau ies” din orice loc în care sunt prezente animale de fermă (sau au fost pre­ zente recent). Aceasta implică o serie de măsuri și protocoale con­ cepute pentru a împiedica acești agenți să intre sau să părăsească o proprietate și să fie răspândiți. zona din adăpost aproape de ieșirea în padoc.

Plasând în carantină o capră nouă, vă asigurați că, dacă incubează sau poartă orice infecție sau parazit care se dezvoltă după sosirea în fermă, o face în siguranță și cu un risc minim pentru celelalte capre.

Este ușor de spus că nu aveți bani sau timp pentru a crea o zonă de caran­ tină, dar prețul este mic în comparație cu pierderea unei sau a mai multor capre valoroase.

128 Porcine

CASTRAREA PURCEILOR, O PROBLEMĂ ÎNCĂ NEREZOLVATĂ!

Au trecut 10 ani de când Comisia Europeană a publicat directiva care interzice castrarea chirurgicală ­ fără anestezie ­ a purceilor masculi și tot atâția ani de când acest document este în mare măsură ignorat de către majoritatea țărilor.

Î

nsă, în condiţiile în care presiunea opiniei publice asupra fermierilor din UE creşte constant, consuma­ torul european fiind tot mai interesat de ceea ce cunoaştem sub denumirea de „bunăstarea animalelor”, nu este lipsită de interes observarea diferenţelor de performanţă a hibrizilor de abator, în funcţie de sex... sau de neutralitatea acestuia, dacă avem în vedere porcii castraţi.

De altfel, castrarea este un subiect ce stârneşte controverse și după 10 ani de la publicarea directivei, cu toate că unele ţări europene ­ Portugalia, Spania, Austria, Finlanda, Marea Britanie, etc. ­ aplică deja o serie de politici anti­cas­ trare chirurgicală, fără anestezie.

două substanţe în carne: androsteronul şi scatolul. Andosteronul este produs în cantităţi tot mai mari de către vieruşi, pe măsura maturizării sexuale, pe când scatolul este de origine nutriţio­ nală. Scatolul este prezent şi în carnea porcilor castraţi sau a femelelor, dar concentraţia maximă ­ şi implicit miro­ sul caracteristic ­ se regăseşte mai ales în carnea vieruşilor, peste o anumită vârstă.

MAREA DILEMĂ A STOPĂRII CASTRĂRII... ...este legată de apariția mirosului caracteristic de vier la momentul în care carnea este gătită. „Mirosul de vier” se datorează creşterii concentraţiei a

CASTRARE „IMUNOLOGICĂ” Este util de semnalat că, de mai mulți ani, se încearcă identificarea unor metode alternative de castrare, iar cea mai promiţătoare este aşa­numita castrare „imunologică”, aplicată deja

1-14 noiembrie 2021

un articol de

IOAN LADOȘI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

practic în țările UE, dar în proporții diferite de la o țară la alta, nedepășin­ du­se însă 3­5% din totalul masculilor castrați (grafic).

PERFORMANȚE DIFERITE ÎNTRE SEXE Pe de altă parte, nu este nici o sur­ priză în constatarea fermierilor că per­ formanţele sunt diferite între grupele de femele, masculi şi castraţi, cu toate că aplicarea unui program de întreţinere şi de exploatare separată pe sexe este mai mult o dorinţă decât o realitate practică.

Una dintre diferenţele dintre sexe se referă la eficienţa transformării fura­ jului în carne şi, implicit, la profitabili­ tatea fermei. Din păcate, renunţarea la castrarea masculilor depinde în mare măsură de capacitatea fermei de a aduce porcii la greutatea de sacrificare într­un timp cât mai scurt, înainte ca masculii necastraţi să se maturizeze din punct de vedere sexual, adică până la o vârstă de 160­170 zile şi o greutate maximă de 110 kg.

Porcine 129 CASTRAREA ÎN EUROPA ­ % Media EU România Marea Britanie Spania Germania

Franța 0

20

40

Non castrare

60

80

Imuno­castrare

100

Chirurgical

EC – DC Sanco ­2016

Danemarca

TABEL: EFICIENŢA CONVERSIEI FURAJULUI ÎN CARNE

Sursa foto: www.canva.com

Specificații

În cazul în care această vârstă este depăşită la abatorizare, carnea mas­ culilor capătă un tot mai intens „miros de vier”, neputând fi comercializată ca atare.

CE CATEGORIE UTILIZEAZĂ CEL MAI EFICIENT FURAJUL? Indiferent de studiile la care am face referire, vieruşii utilizează cel mai efi­ cient furajul, atât comparativ cu feme­ lele, cât şi cu porcii castraţi. Acest as­ pect este demn de luat în considerare, cu atât mai mult cu cât costul furajului și al utilităților este într­o continuă creştere.

PORCII CASTRAȚI: AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE Pe de altă parte, nu putem să nu menționăm avantajele şi dezavantajele exploatării porcilor castraţi, faţă de opţiunea renunţării la castrare. Toate acestea însă trebuie corelate, cum spu­ neam, cu vârsta şi cu greutatea în viu la sacrificare.

AVANTAJELE CASTRĂRII: Reducerea incidenţei apariţiei „miro­ sului de vier” a cărnii;

•

Castraţi

Scrofiţe

Vieruşi

Greutatea în viu la sacrificare (kg)

100

110

120

100

110

120

100

110

120

Consum zilnic de furaj (kg/ zi)

2,2

2,31

2,4

2,0

2,1

2,2

2,0

2,09

2,18

Spor mediu zilnic (g / zi)

758

767

773

723

731

735

776

787

793

Consum specific (kg / kg spor)

2,9

3,01

3,11

2,77

2,86

2,96

2,58

2,65

2,74

• Reducerea agresivităţii în boxă; • Eliminarea necesităţii testării

pre­

zenţei „mirosului de vier”; DEZAVANTAJELE CASTRĂRII: Costul manoperei de castrare chirurgicală; Creşterea mortalităţii post­castrare; Viteză de creştere mai scăzută; Carcase cu mai multă grăsime; Costuri mai mari cu furajul per kg de carne macră; Dacă ar fi să facem o clasificere a eficienţei conversiei furajului în carne macră la cele trei categorii sexuale existente într­o fermă (femele, castraţi, masculi), în orice studiu vom regăsi masculii necastraţi pe locul 1, femelele pe locul 2, iar castraţii pe locul 3. Dife­ renţele între aceste categorii pot fi mai mari sau mai mici şi în funcţie de greutatea în viu la momentul sacrificării (vezi tabel).

• • • • •

DOUĂ CERTITUDINI Fermierul realist şi responsabil nu ar trebui să­şi bazeze strategia dezvoltă­ rii şi a profitabilităţii pe preţul oferit de abatoare ­ element ce variază în funcţie de legile pieţei şi nu de dorinţele fermie­ rului, ci pe capacitatea de a identifica constant soluţii manageriale ce conduc la reducerea costului de producţie.

•

Se vor impune reguli stricte. Pe de altă parte, presiunea consumatorilor în privința stopării castrării va continua, la fel cum va continua și insistența politi­ cului european de a­i face pe fermieri să renunțe la castare, mai ales luând în considerare faptul că deja în multe țări se aplică. Este greu de crezut că în următorii ani lucrurile vor lua o altă în­ torsătură. Că va fi vorba de aplicarea pe scară largă a imuno­castrării sau că va deveni obligatorie anestezia/analgezia purceilor castrați chirurgical e greu de estimat. Însă e cert că impunerea unor reguli stricte e doar o chestiune de timp.

Prețul de cost va crește. Oricare va fi însă finalitatea demersului politic, un lucru este clar: costul producerii unui kg de carne de porc va crește, iar fer­ mierul va trebui să îi facă față, fără nici o garanție că acest cost suplimentar al castrării se va reflecta în prețul de vânzare de la poarta fermei. Avem deja această experiență. Consumatorul vrea carne de calitate, fără miros de vier, dar nu este sub nici o formă dispus să plătească pentru asta nimic în plus!

•

Schimbă Directiva UE 120 gustul cărnii de porc? Scanează codul QR și află răspunsul!

130 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

TERENURI ŞI FERME

BR. Vând fermă 24.000 mp intravilan în Tichileşti, acces integral pe asfalt, construcţii 1.347 mp, 2 grajduri, magazie, sediu administrativ, branşată individual la electricitate şi apă, gaze la poartă, 415.000 euro negociabil. Tel. 0733959200 • Cumpăr teren/fermă în sudul şi sud-estul României, module 1.000-15.000 ha/fermă, total 50.000 ha, clienţi din România, Europa Occidentală şi Orientul Mijlociu, numai direct proprietari. Tel. 0734845159 HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

PIESE DE SCHIMB

SB. Vând piese din dezmembrări şi la comandă, noi şi second-hand, pentru toate mărcile de combine şi tractoare, termen livrare piese sh foarte scurt, piese verificate, în stare foarte bună de funcţionare. Tel. 0738641295

FURAJE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII

• Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465

1-14 noiembrie 2021

MS. Vând selector cereale import, 2-3 tone/oră, pentru seminţe grâu, mazăre, linte, soia, orez, floarea soarelui, porumb, lucernă, dovleac, pătrunjel, ceapă, struguri etc., masă 140 kg, motor 220V, 0,75 kW, 2,5 x 1,1 x 1,75 m. Tel. 0745096575 • Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452

BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465

LEGUME, FRUCTE

DB. Producător, vând mere Ionatan şi Florina. Tel. 0746959296

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328