ANUL XX
III • NR. 17
(288) • 114 o
ctombrie
2021
T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului
5 ani de AgroConcept
VASILE TÂRZIU 5 provocări pentru agricultura de mâine 18
Preţ: 9 lei
Articolul ediţiei
Editorial
ANUL XXIII • NR. 17 (288) • 1-14 octombrie 2021
COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP
Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.
Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro
ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 18 (289) va apărea în perioada 15-31 octombrie 2021
APA O AVEM, DAR LIPSEŞTE CU DESĂVÂRŞIRE!
I
se mai spune "Ministrul Calamitate" pentru că nu vede crăpăturile din pământul uscat de secetă şi nici porumbul rămas în urmă cu creşterea, în vestul ţării, deşi, culmea, se plimbă destul de des prin fermele Banatului şi ale Transilvaniei în ultima perioadă! E drept că autorităţile locale le duc pe cele centrale acolo unde agricultura dă bine la televizor, dar totuşi... cucuruzul lovit de arşiţă se vede şi de la şosea. Ce-i drept, pentru cine are ochi sau ştiinţă să-l vadă! Am asistat recent la o prezentare de-a ministrului Oros, la Timişoara, în Aula de la Agronomie. Cu toate eforturile intelectuale şi de rezistenţă pe care le-am făcut, recunosc: n-am rămas cu nimic! A fost un soi de disculpare, un mesaj către oamenii răuvoitori care au acuzat MADR că a uitat să treacă irigaţiile în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ba dimpotrivă, a spus ministrul, apa pentru udăturile câmpului a băltit pe hârtiile PNRR-ului, doar că, ce să vezi, strategia nu a mai ajuns la Bruxelles. Cum?! Şi de ce? Poate din cauză că specialiştii ministerului au uitat să argumenteze nevoia de apă pentru irigaţii a României? În timp ce mândria ministerială nu cunoaşte limite, strategia de gestionare a apei este limitată la ceva măsuri de desecare şi drenaj. Propunerile concrete ale unor asociaţii profesionale ale fermierilor români privind irigaţiile au rămas şi ele prin sertare, după toate evidenţele. Acelaşi discurs, demn de Caţavencu, încă o constatare... stăm rău de tot cu reforma proprietăţii. Două treimi din terenuri sunt necadastrate iar ministrul Oros susţine că Statul nu şi-a făcut treaba. Păi dumneata nu Statul îl reprezinţi?! Conferinţa de la Agronomie ar fi trebuit să se încheie cu o sesiune de întrebări pentru oficialul de la agricultură. Acesta a anunţat, să nu zicem că nu ne-a spus, că răspunde dacă ştie iar dacă nu ştie, nu răspunde! Aş fi vrut să-l întreb de ce nu mai poartă deja binecu-
noscuta ie, şi câteva chestiuni tehnice din PNRR care probabil erau la categoria "nu ştiu, nu răspund", dar n-am mai avut pe cine. Ministrul s-a retras "în plină glorie", înainte de finalizarea discuţiilor... Agricultura românească e cu securea deasupra capului, la propriu. Avem de adoptat şi de adaptat nişte directive europene care privesc ecologizarea şi eco-schemele, digitalizarea, reducerea pesticidelor şi trecerea la o agricultură durabilă, vedem deja că majoritatea măsurilor tranzitorii au punctaje pentru eco şi digital, şi e doar începutul. România nu-şi face temele şi orice delăsare a autorităţilor înseamnă efecte şi costuri care vor fi suportate tot de agricultori. Ţara arde, ministrul se plimbă, statisticile indică super mega producţii la cereale. România e pe val! Aşa se vede de la "centrul de comandă". Numai să nu ne ia valul, zic! Cât despre PNS, numai de bine... Păi cum să vorbeşti de rău despre ceva ce nu există?!
NICOLETA DRAGOMIR
Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro
3
4
Cuprins
8
6
54
Actualitate
6 Valoarea plăţilor directe în 2021! 8 APA face diferenţa în agricultură! 12 AgroInfo: Avans din subvenţiile APIA, din 18 octombrie 14 Toamna scumpirilor în lanț 18 Vasile Târziu: 5 provocări pentru agricultura de mâine 22 Necazul unui mic fermier 24 Un secol de la Reforma Agrară din 1921 26 Eco-schemele, riscuri şi oportunităţi 30 În ferma lui Teodor, caii sunt la putere!
32 32 34 36 38
Agricultura 4.0
Drone la Agromalim 2021 Ploaie „artificială”, produsă cu drone Apa se vinde la bursă! 10 avantaje certe ale agriculturii de precizie 40 5 idei profitabile pentru ferma organică 44 SPACE, vitrina inovaţiilor în zootehnie
46
Cultura mare
46 Grâul stocat are șansa unui preț mai bun 48 Cât de profitabil este să cultivi grâu? 50 3 cereale care valorifică solurile slab productive 54 Cât îi costă pe fermieri scumpirile de toamnă? 56 Cea mai rentabilă cultură de toamnă în 2021 58 Tehnologia câștigătoare la porumb 62 Ziua Porumbului, arena de înfruntare a hibrizilor 64 Sfatul Grânarilor la „Sărbătoarea florii însorite”
1-14 octombrie 2021
122
66 10 avantaje ale unui sol bogat în humus 68 7 sfaturi practice la startul culturii de grâu 70 Eșecul rapiței: 5 exemple de ”AȘA NU” 74 Trebuie să gândim şi să acţionăm împreună! 76 „Schimbare pentru regenerare” 78 Încă un dăunător agresiv al rapiței de toamnă 82 Cât de rentabil este să cultivi cânepă!
84
Horticultură
84 Cum să produceţi răsaduri sănătoase şi viguroase! 86 7 măsuri pentru salvarea pomilor bătuți de grindină 88 Igienizarea de toamnă în livezi
90
Utilaje agricole
90 Tractorul MF 6713 S, compact şi de mare putere 92 Horsch intră în noua "eră" a agriculturii 94 Pöttinger și-a făcut cadou de casă nouă
98 Noul CASE Optum AFS Connect 100 Şapte dintr-o lovitură! 102 Krone, inovaţie şi profesionalism 104 SAM: ”Creştem împreună cu fermierii români” 110 Maschio Gaspardo, "vedeta" Agromalim 112 Balotiera Roll-Bar 125, provocarea New Holland 114 Farmet are soluția pentru scarificarea la adâncime
114 116 118 120 122
Zootehnie
De ce au ouăle coaja moale! Oierii continuă ”războiul” cu ANZ! Oaia cea mai Brează între Țurcane 12 lucruri pe care nu le știai despre capre 124 Managementul micotoxinelor la rumegătoare 128 De ce scrofițele “grase” nu fată mulți purcei!
130
Mica publicitate
130 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro
5
18 Articolul ediţiei
VASILE TÂRZIU: 5 PROVOCĂRI PENTRU AGRICULTURA DE MÂINE
Pentru că tocmai s-au împlinit cinci ani de când AgroConcept a preluat exclusivitatea mărcii New Holland pe piaţa românească, Vasile Târziu, unul dintre fermierii care au manifestat de-a lungul timpului ataşament faţă de acest brand, a acceptat să ne împărtăşească gândurile sale legate de activitatea pe care o desfăşoară cu atâta pricepere şi dedicare în Câmpia de Vest a României.
1-14 octombrie 2021
Articolul ediţiei 19 un reportaj de
ATAȘAT DE BRANDUL NEW HOLLAND Vasile Târziu a luat primul contact cu brandul New Holland în 2012, când şi-a achiziţionat două tractoare, iar de atunci a rămas inevitabil ataşat de această marcă. De curând şi-a completat colecţia de tractoare cu un nou model New Holland, T8.435 Genesis cu PLM Intelligence, o adevărată piesă de rezistenţă despre care are numai cuvinte de laudă. „Colaborarea cu reprezentanţii AgroConcept a fost una excelentă, de la bun început. Nu am avut nici o interacţiune negativă. Service-ul a fost întotdeauna competent”, şi-a argumentat fermierul alegerea.
LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro
P
ovestea sa de succes se împleteşte cu istoria locului. În perioada interbelică, Cenadul era considerat un reper important pentru agricultura românească. Însuşi renumitul academician Gheorghe IonescuȘișești spunea despre oamenii de aici că pot rivaliza cu marii proprietari de pământuri, comparându-i din punct de vedere al dotărilor de utilaje cu fermierii din America de Nord! Astăzi, Vasile Târziu este cu siguranţă un demn urmaş al înaintaşilor săi. Practică agricultura din 1993 şi se mândreşte cu faptul că este a cincea generaţie de fermier din familia sa. A început prin a lucra împreună cu fratele său cele 10 hectare retrocedate în baza Legii 18. S-a ocupat iniţial cu legumicultura, însă ulterior a adoptat modelul actual de business, cu accent pe cultura mare. Astăzi exploatează 2.600 de hectare în apropiere de graniţa cu Ungaria.
OM AL CĂRȚII ȘI AL MUNCII Se autodefineşte ca fiind un ţăran intelectual, pentru că, spune el, poartă în ADN ambele trăsături moştenite de la părinţii şi bunicii săi! Nu-i este ruşine să muncească şi să se bage până la gât în noroi dacă este cazul, dar în acelaşi timp este şi un om al cărţii, fiind, printre altele, pasionat de electronică. Acest aspect l-a ajutat să înţeleagă şi să se adapteze mai uşor schimbărilor de ordin tehnologic care au venit pe repede înainte în ultimii ani. Digitalizarea este, în opinia sa, una dintre marile provocări ale agriculturii de astăzi şi de mâine. IMPACTUL DIGITALIZĂRII „Digitalizarea ca atare nu va avea un aport în producţie mai mare de 5%. Şi vă spun şi care este motivarea privind această estimare. În orice fermă de dimensiuni mai mari, managementul este făcut de un inginer agronom, cineva cu experienţă. Dar ca să deţii nişte... ››› 20
58 Jurnal de fermă
Tehnologia câștigătoare la porumb
Î
Limitările agriculturii româneşti se văd cel mai bine în anii extremi. În ciuda prognozelor optimiste lansate de autorităţi, realitatea din câmp bate orice statistică iar porumbul nu va face excepţie.
n 2020 seceta a lovit în estul ţării, în agricultura preponderent capitali zată. Anul acesta au avut de suferit Vestul şi Oltenia şi pagubele se vor simţi la buzunar, în condiţiile în care, deşi discutăm de ani de zile despre fondul mutual, acesta a rămas doar o propunere pe hârtie şi nimic mai mult. E NEVOIE ȘI DE NOROC În agricultură mai trebuie să ai şi no roc nu doar tehnologie. Realist vorbind, 50% din ecuaţia unui sezon agricol este tehnologia şi hibridul şi 50% este influenţa factorilor climatici. 2021 a venit cu o primăvară umedă şi friguroasă, ceea ce a dus la o inva zie de buruieni în culturile de păioase. Inclusiv înfloritul a fost afectat de tem peraturi foarte scăzute iar lupta cu dăunătorii a determinat costuri mari şi, în multe sole, măsurile au fost inefi ciente generând pierderi semnificative de producţie.
1-14 octombrie 2021
un articol de
NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro
DIN IUNIE, FOCUL A VENIT DIN CER! "Am făcut focul în casă până la în ceputul lunii iunie. Din a doua jumătate a lui iunie, focul a venit din cer! În zona noastră nu a plouat aproape deloc. De la semănatul porumbului până în prezent (n.r. 10 septembrie) am acumulat doar 2235 de litri/mp de precipitaţii, adică extrem de puţin", spune Constantin Epure, şef de fermă la Damila Agro din Oveselu. Societatea lucrează 2000 de hectare pe raza a şapte comune din judeţul Vâlcea. Constantin Epure se ocupă de agricultură de când a absolvit liceul la Fundulea, în anul 1988. Apoi a urmat cursurile Facultăţii de agricul tură, la USAMV Bucureşti.
"AM COMPENSAT CU TEHNOLOGIA" Dacă în urmă cu câţiva ani perioada optimă de lucru dura două, trei, chiar şi patru săptămâni, acum avem ferestre de şapte, maxim 10 zile. Trebuie să te mişti foarte rapid! La porumb am început pregătirea cu arătură în loturile unde a fost nevoie iar apoi cu scarificare. Am insistat cu sca rificatul deoarece avem soluri grele iar această lucrare are dublu rol, cel puţin în zona noastră: asigură un rezervor pentru timpurile ploioase şi ne ajută să scăpăm de băltirile de la suprafaţă, şi ele destul de frecvente în perioadele cu precipitaţii. Fertilizarea sa făcut cu nitrocalcar la bază, complex NPK 20200 pe rând, la rădăcină, uree la prăşit iar erbicida tul sa realizat de două ori, în preemer genţă şi în vegetaţie. PRODUCŢIE DIMINUATĂ DE SECETĂ... Porumbul încă este verde, deşi ne apropiem de mijlocul lunii ... ››› 60
59