Revista Ferma nr. 5 (15-31 martie 2021)

ANUL XX

III • NR. 5

(276) • 15 -31 mart ie

2021

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

IONEL IVASIUC POATE PRODUCE SINGUR 80.000 DE RĂSADURI PE ZI 18-21 Articolul ediţiei

Roboții DeLaval VMS cuceresc și fermele mari 35-36 Agricultura 4.0

Preţ: 9 lei

Editorial

ANUL XXIII • NR. 5 (276) • 15-31 martie 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Şef lucrări dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 6 (277) va apărea în perioada 1-14 aprilie 2021

CINE A ÎNHĂMAT AGRICULTURA LA CARUL CU BOI?

P

aradoxurile din agricultura românească aproape că nu mai surprind pe nimeni, din păcate. Atât de mult ne-am obişnuit să avem cu ce, dar să nu reuşim acolo unde alţii fac performanţă cu mult mai puţine resurse, încât îl luăm în braţe pe „lasă-mă să te las” şi uităm că noi, oamenii, suntem înzestraţi şi cu putere de reacţie. Ne ferim să spunem lucrurilor pe nume, în timp ce alţii ne trasează viitorul după chipul şi asemănarea lor, de cele mai multe ori în evidenta noastră defavoare. Imaginea bucolică a carului cu boi nu are nimic de-a face cu faţa tristă pe care o afişează agricultura zilelor noastre. Luaţi exprimarea din titlu ca atare, dar cu sensul figurat al boului, că n-am nimic cu bietul animal. Dar cam aşa arată adunătura de simandicoşi de prin Ministerul Agriculturii şi niscaiva parlamentari care habar nu au să deosebească grâul de neghină. Cum să fii persoană publică şi să ai ziua şi discursul contradictoriu, în timp ce fermierii aşteaptă de la tine, ministru al agriculturii, să ai un mesaj cel puţin coerent cu privire la probleme care afectează grav sectorul pe care, chipurile, îl păstoreşti?! Că e vorba de porcii din gospodărie, de seceta care zburdă pe câmpii, de berbecii de prăsilă sau viţeii de carne, ministrul răzgândac al agriculturii azi spune una, mâine alta! Păi şi cabinetul ministrului ce păzeşte? Consilierii ministrului pe cine… consiliază? Când ieşi public cu o declaraţie, cine naiba şi-o asumă?! Oameni buni, personal pot să înţeleg că sunt multe de rezolvat în instituţiile agricole ale statului, că vin probleme noi peste cele vechi, dar când ţi-ai luat angajamentul să decizi asupra bunului mers al agriculturii, eşecurile repetate sunt cel puţin dovada incompetenţei. Îmi aduc aminte că, în anii ce-au urmat aderării noastre la comunitatea europeană, UE atrăgea atenţia României, prin numeroasele „steguleţe roşii”, că la noi au loc derapaje serioase, legislative şi de „bune practici”, cu

consecinţe nefaste şi pe termen lung pentru fermieri. Din nefericire, obiceiurile proaste s-au menţinut şi s-au înmulţit precum mistreţii la principala instituţie care hotărăşte soarta agriculturii. Pentru reîmprospătarea memoriei celor care se simt ofensaţi de vocea poporului, le ofer cu generozitate doar câteva exemple edificatoare: • Cadastrarea naţională a terenurilor agricole e tot la... pământ; • Bugetul pentru agricultură încă e o vacă bună de muls, chiar şi pentru cei care nu mai au sau n-au avut niciodată o vacă; • Sistemul naţional de irigaţii e mama paradoxurilor: avem apă, dar n-avem sistem; • Se face mare caz de subvenţiile UE revărsate în desaga agriculturii, dar se uită că banii europeni sunt un drept câştigat de fermierul român, nicidecum pomană de la Guvernul cel darnic; • Camere agricole? Avem lege, dar şi tocmeală pe posturile ce se cuvin Statului. Deci nu avem camere. Şi lista e luuungă precum şirul de declaraţii populiste şi belicoase rostite cu nesaţ de făuritorii de legi anti-agricultură.

NICOLETA DRAGOMIR

Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

18 Articolul ediţiei

Ionel Ivasiuc poate produce singur 80.000 de răsaduri pe zi Legumicultorul Ionel Ivasiuc are disciplina militarului, căci aceasta i-a fost prima ocupaţie, dar şi imaginaţia cuiva care a vrut să pornească spre o profesie ce îi dădea libertatea de mişcare şi de gândire.

15-31 martie 2021

Articolul ediţiei 19 un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

D

eşi este originar din Maramureş, s-a stabilit la Lugoj încă de pe vremea liceului. A renunţat însă la cariera militară în 2002, când a plecat din ţară ca să descopere lumea, ajungând iniţial în Grecia şi apoi în Italia, unde a văzut cât de solicitantă este munca fizică din agricultură, migăloasă şi repetitivă. Astfel a devenit un inventator autentic, dar nerecunoscut. Lucrul acesta nu îl deranjează atât de mult, căci maşinăriile create de el îl ajută, de fapt, în activitatea de zi cu zi. În „cizmă” a stat până în 2009, când a decis să revină acasă, pentru că situaţia devenise destul de complicată pentru el şi soţia sa Roxana, din cauza crizei economice de la acea vreme.

O INVENŢIE CE AŞTEAPTĂ A FI BREVETATĂ În timp ce se afla încă în Italia, şi având deja experienţa lucrului în seră, a creat un dispozitiv revoluţionar, am putea spune, de însămânţat răsaduri, complet automatizat, care avea să-i schimbe destinul pe mai departe. „Mi-a luat şase luni să-mi fac planul şi să finalizez maşinăria. A încercat cineva să-mi cumpere invenţia, un italian proprietar al unei fabrici de prelucrare a fierului, dar nu ne-am înţeles la preţ. Am cerut 14.000 de euro şi mi-a oferit jumătate din sumă. Eram sigur că el îşi doreşte să o breveteze. De aceea nici nu i-am arătat în întregime echipamentul. Venind în România, am încercat să brevetez această invenţie, însă am înţeles că e nevoie de un proiectant, să caut pe cineva care să facă schiţele, pentru că eu nu m-am gândit la asta când am realizat dispozitivul. Deşi din punct de vedere estetic nu transmite mare lucru, îşi face treaba cu brio. Tot ce e pus în acest angrenaj este foarte important pentru funcţionarea întregului ansamblu, fiecare

piesă, fiecare mecanism”, mi-a explicat bănăţeanul adoptat. ZECI DE MII DE RĂSADURI PE ZI! Această maşinărie unicat l-a ajutat foarte mult să-şi dezvolte propria afacere. Astăzi, Ionel Ivasiuc este unul dintre producătorii de răsaduri şi legume cei mai respectaţi din zona de vest a ţării. Deţine două solarii în Lugojel, un sat arondat comunei Găvojdia din judeţul Timiş, dar cultivă legume şi în câmp deschis, pe suprafeţele arendate. Ineditul dispozitiv creat din tot felul de piese recondiţionate are capacitatea de a semăna până la 80.000 de plante pe zi iar procesul este complet automatizat. „Dacă nu aş avea această maşină, probabil

aş face undeva la 2.000 de răsaduri într-o zi, împreună cu soţia, şi poate nu cu aceeaşi precizie. Unde mai pui că probabil ar trebui să angajez zece oameni la producţia de răsaduri ca să am randamentul de acum. Aşa nu mai depind de forţa de muncă, pentru că oricum e greu să găseşti astăzi personal dispus să lucreze în agricultură”, remarca el spunând, mai în glumă, mai în serios, că ar avea capacitatea de a aproviziona cu răsaduri întreg Banatul. De altfel, maşina de însămânţat răsaduri nu este singura creaţie a acestuia. A mai construit un spărgător de baloţi de turbă şi un dispozitiv de umplere a alveolelor. Printre multitudinea de unelte pe care le-am zărit în grădina acestui gospodar autentic, am văzut şi un echipament de întins folia de mulcire şi benzile de picurare care vine ataşat unui motocultor, de asemenea o invenţie proprie. CEL MAI MIC PREŢ DE PE PIAŢĂ Gospodăriile din jumătatea de est a judeţului Timiş şi o mare parte din Caraş-Severin au acces la răsadurile sale. Dar are clienţi şi din alte regiuni ale ţării. „Mă caută oameni din Bistriţa, Cugir, Alba Iulia,... ››› 20

40 Agricultura 4.0

Tractorul autonom are undă verde în Japonia Evoluția agriculturii, în paralel cu lipsa forţei de muncă, a crescut nevoia de utilizare a mașinilor agricole autonome pentru a face față noilor provocări ale agriculturii de precizie.

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Y

anmar Agribusiness Co., Ltd., fili­ ală a Yanmar Holdings, a anunțat recent modernizarea seriei sale de tractoare autonome. Acestea sunt capabile să lucreze complet sau parțial autonom. Noile modele de tractoare autonome Yanmar oferă fermierilor o tehnologie de poziționare mai robustă, care permite o mai mare flexibilitate în operare. Autoboții vor fi puși în vânzare (în Japonia) de la 1 aprilie 2021.

MODELE DISPONIBILE ÎNCEPÂND DIN APRILIE 2021 Yanmar a prezentat pentru prima dată planurile sale de a dezvolta o gamă de tractoare autonome (fără șofer) la Agritechnica 2015. Tractoarele Yanmar pot opera complet sau parțial autonom, iar seriile modernizate includ modele YT488A (88CP), 498A (98CP), 4104A (104CP), precum şi modelul vârf de 113CP, 5113A

15-31 martie 2021

previzualizat la Agritechnica din 2019. Noile versiuni lansate vor fi puse în vânzare, în Japonia, începând cu 1 aprilie 2021. Scanează codul QR pentru a accesa filmulețul cu tractoarele autonome Yanmar în demonstrații!

POZIȚIONARE EXACTĂ ŞI MAI RAPIDĂ Cel mai important upgrade adus ultimei game de tractoare autonome Yanmar include o antenă multi­ frecvență care permite tractorului să primească date de poziționare a punctelor de referință locale pentru a­și determina poziția printr­o stație de referință virtuală (Virtual Reference Station ­ VRS). Prin primirea de semnale la trei frecvențe diferite de la sateliţii GNSS, se asigură o conducere sigură chiar dacă semnalul este întrerupt pe una dintre frecvențe. În plus, timpul de poziționare este redus cu 75%, ceea

Agricultura 4.0 41 ce permite începerea lucrului imediat după intrarea pe teren. SISTEMUL POATE FI OPERAT ORIUNDE EXISTĂ SEMNAL MOBIL Anterior, cu ajutorul semnalului de la sateliţii GNSS și corecția de la o stație de bază, era posibil să se obțină o pre­ cizie de ± 3cm. Noul sistem primește un semnal cu mai multe frecvențe de la sateliţi, ceea ce permite tractoru­ lui să primească date de poziționare a punctelor de referință locale pentru a­și determina poziția prin VRS. Astfel nu mai este necesară instalarea unei stații de bază Yanmar, iar sistemul poate fi utilizat oriunde este dis­ ponibil semnalul mobil. PRECIZIE RIDICATĂ LA VITEZE MICI DE LUCRU Yanmar spune că noua an­ tenă multi­frecvență permite o poziționarea extrem de stabilă a tractorului şi efectuarea de lucrări de precizie la viteze mai mici. Odată cu instalarea antenei multi­

frecvenţă nu mai este necesară insta­ larea unei stații de bază, iar sistemul poate fi utilizat oriunde este disponibil un semnal mobil. Acest lucru asigură o funcționare sigură chiar dacă sem­ nalul de la una dintre frecvențe este întrerupt, iar nivelurile mai ridicate de precizie permit efectuarea unor lucrări de precizie pe teren la viteze de până la 0,5 km/oră.

REVISTA FERMA TE CONECTEAZĂ CU VIITORUL Agricultura a avansat destul de mult în era digitală. Mai devreme sau mai târziu, noile tehnologii vor face parte din viața fermierilor. Inovația vine ca o necesitate, ca un răspuns la nevoia de a munci mai eficient cu resurse mai puține. Revista FERMA te conectează la teh­ nologiile viitorului, prezentând ediție de ediție un număr con­ sistent de pagini, sub rubrica

Agricultura 4.0, cu și despre inovațiile momentului în domeniul agricol. Ferma este PRIMA REVISTĂ de specialitate din România care inter­ conectează sistemele fizice (revista Ferma print) şi sistemele cibernetice (site­uri, social media şi video), cu accent pe Agricultura viitorului. Scanează codul QR și citește o parte dintre articolele din categorie publicate în revista Ferma!