Reînvierea 12/2010

revista episcopiei române unite, greco-catolice, de lugoj  anul xi  nr. 139  12/2010  decembrie

REÎNVIEREA (Sionul Românesc)

în acest număr:

pastorala crăciunului in memoriam pr. bernard Ștef sfântul scaun și banatul “cordonul ombilical” în relații legislația bisericească

CUPRINS caseta redacţiei Preşedinte de onoare: PSS Alexandru mesian Director & Redactor şef: Pr. Răzvan oprişa

pag. secţiunea

articole

3-4

PAStoRALA

Pastorală la Nașterea Domnului Nostru Isus Hristos

4

LitURGiCĂ

Crăciunul

5

EDitoRiAL

Gânduri la sfârșit de an

6-19

EVENimENtE DiN EPiSCoPiE

Vizită pastorală şi întâlnirea asociaţiilor laice la Bocsig Hirotonire de preot în Catedrala lugojului Sesiunea de toamnă a Sinodului BRu Reactivarea parohiei greco-catolice Ramna Instalarea unui nou preot la Ghelari Sfinţirea unei noi biserici la Şibot Binecuvântarea capelei din Silvaşu de Sus Rugăciune pentru viaţa născândă Comemorarea episcopului Demetriu Radu în Senatul României Campionatul inter-diecezan la tenis de masă Inaugurarea unei capele la liebling Vizită pastorală a PS Alexandru la Arad

19

iN mEmoRiAm

P. Bernard ștef (1906-2010)

20-21

iStoRiA NoAStRĂ

Sfântul Scaun și Biserica Greco-Catolică din Banat în perioada interbelică

22-23

PSiho-SPiRitUALitAtE

“Cordonul ombilical” în relație

24-25

tEoLoGiE - DREPt CANoNiC

legislația greco-catolică de la 1700 până astăzi

26

CULtURAL

Spectacol de marionete “lupul fioros” Expoziții de fotografie ”Cameristele” de Jean Genet

Comitetul de redacţie: Raimondo-mario Rupp, Dan Pătraşcu, Adela oprişa Responsabil ştiri: Raimondo-mario Rupp Colaboratori articole: Sergiu Soica, Adela oprişa, Alexandru Ploştinaru, Pr. Eugen Jurca Concept grafic și tehnoredactare: Pr. Răzvan oprişa, Adela oprişa, Lucia oprișa Corespondeţa: Str. holdelor, Bl. B91, Sc. B, Ap. 5, 300270 timişoara, timiş, România razvan.oprisa@gmail.com ISSN: 1844-8526 Tipar: S.C. Partoş SRL

căutăm colaboratori Cei care doresc să scrie articole spre a fi publicate în revista Reînvierea sunt încurajaţi să o facă. Nu ezitaţi să ne scrieţi dacă aveţi nelămuriri.

Pentru a fi publicate, articolele trebuie să poată fi încadrate în una din secţiunile revistei.

Materialele trimise redacţiei nu se vor restitui. Redacţia nu este obligată în nici un fel să publice toate materialele propuse spre publicare. Întreaga responsabilitate privind exactitatea şi autenticitatea datelor prezentate în articole revine exclusiv autorilor.

Responsabilitatea pentru respectarea copyright-ului aparţine integral autorilor articolelor. le mulţumim tuturor colaboratorilor noştri pentru efortul material şi intelectual depus. Dumnezeu să-i răsplătească cu sănătate şi har!

PAStoRALĂ la Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru isus Cristos Anul Domnului 2010 ALEXANDRU Din mila lui Dumnezeu şi graţie Sfântului Scaun Apostolic al Romei Episcop român unit, greco-catolic, al Eparhiei Lugojului Iubiţi fraţi întru preoţie, Iubiţi credincioşi, Iubiţii mei fii sufleteşti, Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns să petrecem împreună şi anul acesta, 2010, Sărbătoarea Sfântului Crăciun, cu mesajul său veşnic de simplitate şi iubire.

Când tatăl Ceresc îl prezintă pe Fiul Său lumii zice: „Fiul Meu eşti tu, eu astăzi te-am născut” (Ps 2,7) sau „Din pântece mai înainte de luceafăr te-am născut” (Ps 110,3), iar Evanghelistul Ioan scrie: „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut mărirea lui, mărire ca a unuia-Născut din tatăl, plin de har şi de adevăr” (In 1,14).

Dragi credincioşi, Niciuna dintre sărbătorile creştine nu are atâtea cântece şi atâta folclor ca Naşterea Domnului. Aceasta este cea mai mare taină de bucurie. Când s-a născut Isus, la Roma era împărat octavian August, care dorea să ştie câte oraşe are imperiul, câţi soldaţi poate înrola şi câte impozite poate percepe.

Preacurata Fecioară Maria era din familia regelui David, ca şi Sfântul Iosif. În Iudeea s-a făcut recensământul poruncit de împărat. Aici fiecare trebuia să se ducă în localitatea de unde se trăgea. Fiind din Betleem, de unde era regele David, ei au mers acolo. Cum nu au aflat pe nimeni să-i primească în casă, au ieşit afară din oraş, unde au aflat o peşteră; poate că Sfântul Iosif o cunoştea din copilărie. Aici s-a născut Dumnezeu ca om.

Maica Sfântă l-a născut pe Isus fără dureri: Ea „l-a înfăşat şi l-a culcat în iesle” (lc 2,7). Ea a născut fără dureri, pentru că a fost scutită de păcatul strămoşesc, adică şi de pedeapsa „în dureri vei naşte copii” (Fac 3,16). Sfântul Augustin spune: „Cel ce ţine universul este culcat într-o iesle. Cel ce este hrana îngerilor este hrănit de o femeie. Atotputernicia s-a făcut slăbiciune ca să devină putere. un mare doctor s-a coborât din cer, pentru că pe pământ este un infirm grav bolnav, pe care-l vindecă, luând slăbiciunea omului”. Iar Sfântul Pavel spune: „Isus, bogat fiind, pentru voi a sărăcit, ca voi cu sărăcia lui să vă îmbogăţiţi” (2 Cor 8,9).

Iubiţi credincioşi, Prin naşterea Sa, Isus ne învaţă sărăcia. Dumnezeu Creatorul, care a făcut din nimic întreg universul: „toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut” (In 1,3), se naşte într-o peşteră, pe când şi cel mai sărac om se naşte cel puţin într-un cort. Putea să-şi aleagă cel mai frumos palat, să-şi ia de mamă pe fiica celui mai mare împărat, dar a ales o fecioară săracă.

Isus s-a născut la Betleem, care înseamnă „casa pâinii”, pentru că El este „pâinea vieţii care s-a coborât din cer” (In 6, 42). S-a născut în Betleem, pentru că aşa scrie profetul Miheia: „Şi tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu eşti nicidecum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi Conducătorul care va paşte pe poporul Meu Israel” (cf. Mt 2, 6). Putea să fie adorat de împăraţi, dar s-a născut sărac, în mijlocul păstorilor, pentru că El va fi Păstorul cel bun. Este un necunoscut, pentru a putea cere ca faptele bune să fie ţinute în secret: „să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta” (Mt 6,3).

Iubiţi credincioşi, Isus este culcat în iesle, pentru că El va fi hrana sufletelor. A fost aşezat în ieslea din lemn, pentru că El va fi înălţat pe Cruce şi în chivot sub forma pâinii şi a vinului. S-a născut iarna, pentru că inimile oamenilor erau reci, lipsite de iubirea lui Dumnezeu şi a aproapelui. S-a născut când era pace, pentru că el va fi regele păcii.

El a venit copil, nu om matur, pentru că de un om matur te poţi teme, dar faţă de un copil ce plânge ai compătimire.

A venit sărac, pentru a ne învăţa că în rai nu se ajunge prin plăceri trupeşti, ci prin suferinţe şi renunţări. Este prietenul săracilor, cărora le aduce vestea cea bună. Isus face să strălucească lunca Betleemului de o lumină pătrunzătoare, ca să ne arate că El este lumina care a venit în lume. Prin cântarea îngerilor: „Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (lc 2,14), nu îngâmfaţilor farisei şi cărturari le vesteşte, ci celor umili, căci „Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor umili le dă har” (cf. 1 Pt 5,5). El a chemat mai întâi pe păstori, apoi pe magi, ca să arate că toate neamurile sunt chemate la mântuire.

Păstorii, care vegheau asupra turmei, au fost anunţaţi de îngeri despre naşterea lui Isus. Cei trei magi au fost anunţaţi printr-o stea miraculoasă, care i-a condus până la casa unde era Pruncul (Mt 2,9). Steaua nu era un astru obişnuit, care are traiectoria sa, căci se mişca în direcţii diferite. Sfântul Ioan Gură de Aur crede că a fost un înger sub forma stelei. Din darurile magilor deducem calităţile celor care îl adorau. Aurul reprezintă regalitatea, tămâia – dumnezeirea, iar smirna – preoţia lui Isus. Magii s-au întors în ţara lor pe altă cale, să ne înveţe că pentru a intra în rai trebuie să părăsim drumul păcatului şi să luăm o altă cale, a iubirii lui Dumnezeu.

Sfântul Bernard spune: „Isus a venit să aducă vindecare sufletelor noastre. Naşterea Sa a purificat-o pe a noastră, decembrie 2010

3

liturgică

viaţa Sa este o continuă învăţătură pentru viaţa noastră, iar moartea Lui a nimicit moartea noastră”.

Iubiţi credincioşi,

Convinşi că fără ajutorul Cuvântului Întrupat nu putem face nimic (cf. In 15,5), de aceea ne adresăm Pruncului Isus din peştera din Betleem, şi încredinţându-ne mijlocirii materne a Preacuratei Fecioare Maria, slujitoarea umilă a Domnului, care ne aminteşte mereu că „la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă” (Lc 1,37).

Cu aceste gânduri vă adresez cele mai sincere urări de Crăciun şi Anul Nou 2011.

Darul Domnului Isus Cristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Spirit să fie cu voi cu toţi! Amin!

ALEXANDRU Episcop de Lugoj

Dată la Reşedinţa Noastră Episcopală din Lugoj la Praznicul Naşterii Domnului 2010

sărbătoarea nașterii domnului

crăciunul

Crăciunul a început să fie serbat de către creștini pe 25 decembrie după cel puțin trei secole de la începerea misiunii de evanghelizare a apostolilor, și anume începând cu secolul al IV-lea în Vest și începând cu cel de-al V-lea secol în Est. Inițial, sărbătoarea nașterii lui Hristos era ținută pe 6 ianuarie, istoricii știind azi că ea se celebra deja în 336 d. Chr., la Roma. Sextus Julius Africanus, un creștin din secolul al IIIlea, este primul care alege în 221 d. Chr. data de 25 decembrie pentru nașterea lui Isus, dată care însă nu va fi celebrată încă multă vreme de către ceilalți creștini, care preferau 6 ianuarie.

În primele două secole creștine, a existat o puternică opoziție la celebrarea zilelor de naștere a martirilor și a lui Isus. Numeroși Părinți ai Bisericii au emis comentarii sarcastice privitoare la obiceiul păgân de a celebra zile de naștere, când, de fapt, sfinții și martirii trebuiau, în viziunea lor, să fie celebrați la data matiriului lor, adică la data „adevăratei lor nașteri” din prespectiva bisericii.

Mulți creștini ai primelor secole erau scandalizați și de veselia și festivismul celebrării, pe care le vedeau ca fiind o reminiscență a păgânismului, în special a Saturnaliilor romane. Plasarea sărbătorii nașterii lui Isus Hristos exact la finele lui decembrie sau începutul lui ianuarie (adică 25 decembrie sau 6 ianuarie), se datora copierii tradițiilor păgâne, căci Evanghelia nu dă nici un detaliu despre data nașterii lui Isus.

Din motive politice, ierarhia creștină a considerat copierea sărbătorilor și a riturilor păgâne ca fiind soluția răspândirii accelerate a cultului lor în mase, mase care pe atunci erau puternic atașate vechilor sărbători și practici rituale păgâne.

Factorul pentru care primii creștini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca moment al nașterii Fiului lui Dumnezeu a fost că, la aceste date, în lumea romană, germanică și orientală se celebrau diverse date de naștere ale zeilor păgâni. Povestea unui zeu salvator născut din fecioară pe 6 ianuarie sau 25 decembrie nu era deloc nouă, cele mai multe culte păgâne ale vremii adorând câte un astfel de zeu.

Astfel, pe 6 ianuarie, data solstițiului egiptean, era celebrată revărsarea apelor Nilului și, în „cultele misterelor” locale , nașterea „eonului” din fecioară. Epifaniu, scriitor creștin,

4

decembrie 2010

redă în lucrarea sa ritualul celebrărilor din 6 ianuarie și semnificația acestuia la egipteni și la arabii din „Petra”-Eleusa, unde se serba nașterea pruncului-zeu Dusares din fecioară.

Alt scriitor creștin, anume Hipolit, descrie cum la Eleusis, în Grecia, se celebra tot atunci sărbătoarea misterelor, când ierofantul exclama la nașterea pruncului sacru: „Fecioara care era grea a conceput și a născut un fiu!”. Tot pe 6 ianuarie grecii sărbătoreau nașterea zeului Dionis, zeul care ca și Isus, transforma apa în vin.

O sărbătoare populară la Roma celebra pe 25 decembrie nașterea Soarelui neînvins (Dies Solis Invicti Nati, Deus Sol Invictus), ca simbol al renașterii soarelui și alungării iernii (ca și Saturnaliile). Odată ce creștinii au abandonat celebrarea nașterii Fiului lui Dumnezeu pe 6 ianuarie optând pentru data de 25 decembrie, scriitorii creștini fac frecvente legături între renașterea soarelui și nașterea lui Hristos. În secolul al V-lea chiar, erau creștini care afirmau că serbează nu atât nașterea lui Hristos, cât a zeului-soare, fapt care l-a determinat pe Papa Leon I cel Mare să-i mustre pe rătăciți, însă fără să nege cinstirea zeului-soare, ci doar că nu trebuie cinstit mai mult decât Hristos.

Unul dintre zeii cei mai populari la Roma, în perioada ridicării creștinismului, anume Mitra, avea și el ziua de naștere serbată pe 25 decembrie. Mitra era un zeu persan al cărui cult și rit era și foarte asemănător creștinismului, așa cum constata scriitorul creștin Iustin Martirul în Apologia sa prin secolul al II-lea, așa cum va remarca mai târziu și Tertulian la debutul secolului al III-lea. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Sfântul Ciprian din Cartagina exclama extaziat: “Oh, ce magică lucrare a Providenței că ziua în care Soarele s-a născut … Hristos și el se naște!”.

Iată cânteva elemente din evoluția istorică a sărbătorii nașterii Domnului nostru Isus Hristos, elemente care nu schimbă cu nimic adevăratul sens al sărbătorii, și anume acela că Dumnezeu s-a făcut trup pentru mântuirea noastră, și nici trăirea intensă a fiecărui creștin în fața misterului care a zguduit cerul din temelii făcând să decadă parte din îngerii lui Dumnezeu.

GâNDuRI

la sFârȘit de an

Suntem la sfârșit de an și, ca în orice instituție, încercăm și noi să tragem linie și să vedem dacă lucrurile pe care le-am făcut au adus rodul sperat sau nu.

Sunt multe lucrurile pe care personal le-am început anul acesta, iar gestionarea revistei Reînvierea este unul dintre ele. Printre alte lucruri importate începute în acest an aș menționa încă două: - începerea demersurilor spre obținerea unui loc de biserică pentru parohia dată spre păstorire, lucru pentru care vă îndemn la rugăciune pentru că omenește pare imposibil de realizat; - angajarea mea într-o companie cu capital integral italian (ca dealtfel 90% din foștii mei colegi de studii teologice de la Roma) pe postul de operator calculator pentru a-mi putea câștiga existența.

Fiecare din aceste trei lucruri începute în acest an m-a făcut să acumulez experiențe de viață diverse. În ceea ce privește serviciul, totul a avut o evoluție ascendentă.

După trei luni de lucru am fost propus pentru promovare ca teamleader, având posibilitatea de a gestiona și conduce o echipă, lucru care m-a ajutat foarte mult să realizez ce înseamnă să fii un leader, un conducător, și că, din păcate, există o imensă diferență între mentalitatea conducătorilor români și a celor italieni.

Dacă tipicul conducător român își aduce în firmă oameni pe criterii de prietenie sau rudenie, chiar dacă incompetența lor duce compania la faliment, tipicul conducător italian privește mai degrabă la competențele celui pe care-l aduce în firmă și nici măcar nu clipește când își concediază cel mai bun prieten sau o rudă apropiată pentru că este incapabil profesional și din cauza lui și-ar putea pierde locul de muncă alți zeci de oameni. În ceea ce privește demersurile pentru obținerea unui teren, pentru parohie, ... după ”lupte seculare” purtate împreună cu Pr. Eugen Jurcă, “colegul de parohie”, și după ce am cheltuit aproape toți banii parohiei (știu că pare absurd, dar ăsta e adevărul) pe documentația unui posibil viitor teren, lucrurile au mers, din păcate, spre o risipire psihică și economică. Această

experiență m-a ajutat să înțețeg că nu lunar. Pentru a putea fi cu adevărat întotdeauna planurile noastre coincid independenți financiar și a ne acoperi cu cele ale lui Dumnezeu (sau poate ale costurile, ar trebui să avem un tiraj de peste 700 de bucăți, lucru care se poate realiza. Pare imposibil, știu, dar se poate.

Se poate doar cu ajutorul protopopilor și al parohilor pe care aș vrea să-i responsabilizez în ceea ce privește rolul decisiv pe care-l au în viitorul revistei noastre. știu că e mai comod să zici (citez): “Nu mă interesează, să nu mai îmi trimiți nicioadată revista“, decât să prezinți conținutul revistei atunci când apare, sau să spui măcar 7 cuvinte la oamenilor) și că toate lucrurile trebuie finalul Sfintei liturghii: “A apărut noul să-și aștepte maturitatea pentru a putea număr al revistei noastre“.

Existența unei reviste se fi cu adevărat roditoare. În ceea ce privește revista pe datorează sponsorilor, în cazul nostru care tocmai o citiți, înainte de a spune PSS Alexandru și alți sponsori ocazionali, orice altceva, vreau să vă mulțumesc redacției, celor care scriu articolele și vouă , celor care o citiți, celor care se străduiesc ca revista să fie plăcută sacrificați 5 lei din puținul pe care-l și mai ales folositoare, și celor care o aveți pentru a susține continuarea promovează, adică vouă protopopilor, acestei publicații. Cu trecerea timpului, parohilor, credincioșilor. Dacă unul am apreciat mult efortul pe care P. dintre acești 3 factori decisivi nu-și face Marius Pop, antecesorul meu, l-a făcut datoria așa cum trebuie apar probleme, pentru a menține vie revista timp de probleme mari care pot duce la 10 ani, efort care la prima vedere trece desființarea publicației. Pe această cale nevăzut. le mulțumesc mult celor care le mulțumesc din suflet tuturor celor s-au implicat în realizarea revistei și îmi care promovează revista. Pe ceilalți, amintesc cu plăcere primele întălniri care încă nu au avut ocazia să o facă, îi unde puneam la punct strategii pentru rog să nu vadă revista ca un eventual lansarea revistei și pentru a obține un mijloc de venituri suplimentare, pentru impact cât mai mare în rândul viitorilor că nu este. Această publicație nu vă va cititori. Mă bucură mult faptul că acești aduce nici bani, nici faimă. un singur colaboratori au considerat că cel mai lucru vă poate aduce, și anume, situarea important lucru este ridicarea nivelului cu o treaptă mai sus pe scara către rai, spiritual și cultural al credincioșilor. Aș pentru că ceea ce faceți nu e pentru mai vrea să le mulțumesc binefăcătorilor mine, ci pentru cei mulți, pentru cei care din străinătate pentru sprijinul material au nevoie de medic spiritual, pentru cei acordat la achiziționarea de tehnică de păcătoși, pentru cei pentru care Hristos calcul pentru redactarea revistei. Nu a venit întrupându-se și murind pe în ultimul rând aș vrea să mulțumesc cruce. la acest sfărșit de an vă salut Părintelui Angelo Pop pentru încurajarea și sprijinul moral pe care mi și vă imbrățișez, urându-vă să stați tari în credință și să nu deznădăjduiți în fața l-a acordat în toată această perioadă.

E timpul să vedem ce am furtunilor care vor veni. Multe lucruri vi realizat și ce nu, după un an de muncă. se vor părea imposibile, altele absurde, Am început cu un tiraj de 300 de reviste dar în toate vă îndemn să discerneți și un cost de aproape 12 lei pe revistă, care este voia lui Dumnezeu și să o urcând apoi tirajul la 500, pentru a îndepliniți cu curaj. ne stabiliza în ultimele luni la 400 de P. Răzvan oprişa exemplare pe lună și un cost de tipar de 6,50 lei pe revistă. Cele mai mari vânzări pe care le-am avut au fost de 325 de exempalre pe lună. la ora de față se vând undeva la 180 de exemplare decembrie 2010

5

EVENIMENtE IMPoRtANtE

din episcopia de luGoJ

17 octombrie deschiderea zilelor acţiunii catolice la lugoj În ziua 17 octombrie 2010, a avut loc deschiderea„Zilelor Acţiunii Catolice” la lugoj, cu Sfânta liturghie de la ora 10.30. la începutul Sfintei liturghii, Vicarul general, Mons. Angelo-Narcis Pop, a făcut o prezentare scurtă a evenimentului ce s-a derulat în săptămâna 17-24 octombrie.

Reprezentanţii celor patru asociaţii: AStRu, AGRu, Reuniunea Mariană şi terţiarii Bazilieni, au pornit în procesiune în biserică cu steagurile şi însemnele proprii aşezându-le în locuri vizibile în Catedrală unde au rămas până la încheierea Zilelor Acţiunii Catolice (24 octombrie). În cuvântul de învăţătură, Mons. Angelo Pop, după ce a vorbit pe marginea Evangheliei Zilei, a prezentat câteva idei despre rolul apostolatului laic si al asociaţiilor care participă şi se implică în viaţa Bisericii. A prezentat apoi toate cele patru grupuri şi asociaţii care se implică la lugoj în desfăşurarea „Zilelor Acţiunii Catolice”. „Ne putem da seama foarte uşor”, a spus Mons.

Angelo, „că prin aceste asociaţii laice nu facem altceva decât să devenim fiecare dintre noi «un ogor» cât mai fertil şi un «semănător» cât mai răbdător al Cuvântului lui Dumnezeu.” În după-masa aceleiaşi zile programul a continuat de la orele 15.30 cu o întâlnire propusă de terţiarii Bazilieni la casa memorială Episcop Ioan Ploscaru. Meditaţia din cadrul întâlnirii a fost prezentată de pr. Vasile Borda de la timişoara. la orele 16.00 a avut loc deschiderea „Zilelor Acţiunii Catolice” la parohia „Sf. Ioana Antida” – lugoj III din Cartierul „Mondial-lugoj”. tinerii AStRu de la Catedrală au propus credincioşilor acestei parohii vizionarea unui film documentar despre Episcopii greco-catolici martiri. A urmat Sfânta liturghie, celebrată de Vicarul general.

18 octombrie editia a V-a a conferinței bru-renoVabis, la blaj În perioada 18-20 octombrie 2010, s-a desfăşurat la Blaj, în Aula Magna a Sediului Curiei Arhiepiscopale Majore, cea de-a cincea ediție a Conferinței BRu-Renovabis, având ca temă „Creșterea capacității instituționale a Bisericii Române unită cu Roma, GrecoCatolică, în vederea susținerii activităților sale pastorale”.

Din partea Eparhiei de lugoj au participat alături de Prea Sfinţia Sa Alexandru Mesian, Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicar General al Eparhiei de lugoj şi dl. Andrei Mureşan, consilier. lucrările conferinței au început cu binecuvântarea Preafericirii Sale lucian, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române unită cu Roma, Greco-Catolică, și s-a desfăşurat cu participarea reprezentanților curiilor tuturor Eparhiilor BRu, din partea Renovabis fiind prezent domnul Dr. Gerhard Albert, managerul organizației. Din partea Secretariatului de Stat pentru Culte a onorat cu prezența sa ca referent domnul Dr. Florinel-Irinel Frunză, director al Direcției Relații Culte.

21-23 octombrie reculegeri spirituale naţionale pentru „reuniunea mariană” la biserica ,,Sfânta Maria, Regina Păcii” din timişoara, în zilele de 21- 23 octombrie 2010 au avut loc în săptămâna „Zilelor Acţiunii Catolice”, Reculegeri spirituale naţionale pentru „Reuniunea Mariană”cu tema: ,,Fie mie după cuvântul tău”.

Reculegerile au cuprins patru meditaţii: Meditaţia I: ,,Aşteptarea”; Meditaţia a II-a: ,,Primirea şi Acceptarea deplină a Planului lui Dumnezeu”; Meditaţia a III-a: ,,Sfânta Fecioară Maria – Drumul şi lupta”; Meditaţia a IV-a: ,,Misiune – vocaţie împlinită.”

Meditaţiile au fost propuse şi susţinute de Pr. Vicar Jud. Drd. Coriolan C. Mureşan (Asistent spiritual naţional AGRu).

Participanţii delegaţi ai „Reuniunii mariane” din Arhieparhia de Alba-Iulia şi Făgăraş, Eparhia de oradea, Eparhia de Cluj-Gherla, Eparhia de lugoj şi Eparhia de Maramureş, organizaţi în grupuri de discuţii au aprofundat meditaţiile, au oferit exemple concrete din activitatea lor mariană asistând şi la Sfintele liturghii zilnice, la Adoraţia euharistică animată de grupul AStRu ,,Regina Pacis’’, la Sfintele rozarii de lumină şi bucurie.

Aceste trei zile de împliniri sufleteşti, sub îngrijirea permanentă a preşedintei „Reuniunii Mariane” din Eparhia de lugoj d-na theresia Pintea şi a Părintelui prot. on. Ioan Chişărău (paroh biserica ,,Sfânta Maria, Regina Păcii” timişoara III şi Asistent spiritual al „Reuniunii mariane” din Eparhia de lugoj), s-au finalizat cu concluziile şi vizitarea oraşului. toţi cei care au participat la aceste Reculegeri spirituale au plecat spre casele lor încărcaţi de haruri, bucurie şi putere în depărtarea tuturor obstacolelor cotidiene dar şi cu multe idei noi privind intensificarea activităţii „Reuniunii mariane” la nivel parohial, eparhial şi naţional.

6

decembrie 2010

23 octombrie Vizită pastorală Şi Întâlnirea asociaţiilor laice la bocsig În ziua de 23 octombrie 2010 Preasfinţia Sa Alexandru Mesian, Episcop de lugoj, s-a aflat în vizită pastorală în localitatea Bocsig, jud.

Arad. Este a cincea vizită pastorală pe care Preasfinţitul a făcut-o în această localitate. Parohia Bocsig este cunoscută în ţară şi străinătate datorită figurii Rafilei Găluţ (1910-1939), fecioară stigmatizată care a purtat Rănile Domnului timp de opt ani. Cu ocazia vizitei pastorale din acest an, a avut loc pentru a treia oară consecutiv întâlnirea la nivel eparhial a asociaţiilor laicale: AGRu (Asociaţia Generală a Românilor uniţi), AStRu (Asociaţia tineretului Român unit), Reuniunea Mariană şi terţiarii bazilieni din Eparhia de lugoj, întâlnire ce se înscrie în ediţia 2010 a Zilelor Acţiunii Catolice.

Au participat pe lângă membrii asociaţiilor laice, credincioşi din cele 10 protopopiate, respectiv din cele cinci judeţe ale Eparhiei de lugoj. Programul a început la orele 10 cu rugăciunea Rozariului în biserica Sf. Gheorghe din Bocsig, rugăciune condusă de P.S. Alexandru şi rostită împreună cu preoţii şi mulţimea de credincioşi. A urmat apoi Sfânta liturghie solemnă, pontificată de Episcop. Alături de Preasfinţia Sa, la masa altarului s-au aflat: Mons. Angelo Narcis-Pop, Vicar general al Eparhiei de lugoj; pr. drd. Coriolan C. Mureşan, Vicar judecătoresc al Eparhiei de lugoj; pr. Radu Vorindan, protopop de Arad, preoţi din zonă şi preoţii care au însoţit grupurile de credincioşi. Răspunsurile la Sfânta liturghie au fost date de corul parohiei greco-catolice din Bocsig. În timpul Sfintei liturghii, Preasfinţitul Alexandru i-a acordat treapta diaconatului ipodiaconului Vasile Paşcu. În cuvântul de învăţătură, Episcopul a vorbit despre însemnătatea spirituală a Bocsigului ca loc de adâncă trăire creştină, amintind figura fecioarei stigmatizate Rafila Găluţ, care în scurta ei viaţă de 29 de ani a fost un model de comuniune cu Dumnezeu prin trăire euharistică şi practicarea devoţiunilor, precum şi prin apostolat. A vorbit despre importanţa asociaţiilor laicale şi despre Zilele Acţiunii Catolice care, în Eparhia de lugoj, sunt încurajate de Episcopie şi puternic trăite în parohii. Preasfinţia Sa a mulţumit pr. Gheorghe tomoioagă pentru invitaţia de a ţine reuniunea Asociaţiilor laicale din Eparhie la Bocsig în fiecare an, în octombrie, cu ocazia Zilelor Acţiunii Catolice. Nu în ultimul rând a subliniat ecumenismul de la Bocsig, salutând prezenţa preotului paroh ortodox ce a asistat la eveniment.

A urmat o scurtă cateheză despre apostolatul laic, susţinută de pr. Vicar judecătoresc Coriolan C. Mureşan, Asistent spiritual naţional AGRu/ACRo adulţi şi asistent spiritual eparhial AGRu/AStRu, cateheză ce a încercat să reia elemente principale din prima parte a Decretului Conciliului ecumenic Vatican II privind apostolatul laicilor „Apostolicam Actuositatem”: chemarea laicilor la apostolat, bazele apostolatului laic precum şi spiritualitatea laicilor din punctul de vedere al apostolatului.

Pr. Coriolan a prezentat aceste puncte plecând de la exemple din viaţa Rafilei Găluţ. Pr. Coriolan a încheiat referindu-se la tema Zilelor Acţiunii Catolice: „tema întâlnirii «Suntem o mare familie în jurul lui Isus Cristos, vino şi tu!» se aplică tuturor, cu toţii sunteţi chemaţi la a face apostolat; cu toţii sunteţi chemaţi la răspândirea credinţei în termeni foarte simpli; cu toţii sunteţi chemaţi să fiţi misionari”.

Parohul comunităţii greco-catolice din Bocsig, pr. Gheorghe tomoioagă, a mulţumit Preasfinţitului Alexandru pentru grija părintească de care a dat dovadă întotdeauna faţă de comunitatea din Bocsig. A mai mulţumit autorităţilor locale şi judeţene pentru sprijinul acordat comunităţii parohiale, şi a adresat un salut de frăţietate şi părintelui paroh ortodox.

P.S. Alexandru a consfinţit comunitatea locală, asociaţiile laicale şi pe cei prezenţi la Inima Neprihănită a Preacuratei Fecioare Maria.

După Sfânta liturghie, Episcopul, preoţii şi mulţimea de credincioşi au pornit în procesiune de la biserica parohială până la cimitirul din sat aflat la aproximativ un km distanţă. la mormântul Rafilei Găluţ s-a oficiat un Parastas pentru sufletul ei şi al tuturor celor înmormântaţi în acel cimitir. Pr. tomoioagă i-a invitat pe toţi credincioşii la căminul cultural, unde s-a oferit o agapă fraternă organizată de comunitatea din Bocsig cu sprijinul autorităţilor locale.

24 octombrie hirotonire de preot În catedrala lugojului În Duminica a 23-a după Rusalii, care a coincis cu Ziua Mondială a Misiunilor, la 24 octombrie 2010, în cadrul Sfintei liturghii pontificate în Catedrala Coborârea Sfântului Spirit din lugoj, Preasfinţia Sa Alexandru Mesian a hirotonit întru preoţie pe diaconul Vasile Paşcu, originar din localitatea Călineşti, jud. Maramureş, absolvent al Institutului teologic din BaiaMare, promoţia 2008. la masa altarului alături de Preasfinţia Sa s-au aflat: Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicar general al Eparhiei de lugoj; pr. dr. Ioan Codrea, din Bârsana; pr. Ioan Pop, parohul catedralei; pr. Rad Găvrilă; pr. Berciu Gheorghe, paroh la Cenad; şi pr. ovidiu Rănescu, paroh la Şanoviţa. Răspunsurile liturgice au fost date de corul „Reînvierea” al Catedralei, condus de prof. olimpia Drăgan. În cuvântul său de învăţătură, P.S. Alexandru a vorbit pe marginea Evangheliei zilei. Apoi l-a felicitat şi încurajat pe tânărul preot nou hirotonit şi l-a încredinţat Preacuratei Fecioare Maria. Preasfinţia Sa i-a amintit noului hirotonit rolul preotului, ceea ce aşteaptă Cristos de la el. „Ca preot sunt obligaţiile de a vesti mesajul Evangheliei, de a celebra Sfânta liturghie, de a administra celelalte Sacramente, de a ne ocupa de diferite categorii sociale de oameni”.

Pr. Vasile a mulţumit în primul rând lui Dumnezeu pentru chemarea la preoţie, în al doilea rând Episcopului Alexandru pentru sprijinul acordat şi încredinţarea darului preoţiei. un gând decembrie 2010

7

aparte de mulţumită şi recunoştinţă a avut pentru părinţii şi bunicii săi precum şi faţă de soţia sa şi cei apropiaţi. Pr. Vasile are numire pentru parohia Ghelari, din protopopiatul Hunedoara. În încheiere, preotul nou hirotonit a acordat binecuvântarea tuturor celor prezenţi, şi apoi în parte fiecăruia, începând cu ierarhul consacrator. În final, oaspeţii invitaţi au participat la reşedinţa Episcopiei Greco-Catolice la o agapă fraternă.

26-28 octombrie sesiunea de toamnă a sinodului bru În perioada 26-28 octombrie 2010 s-au desfăşurat la Blaj, Sediul Arhiepiscopului Major, lucrările sesiunii ordinare de toamnă a Sinodului Episcopilor Bisericii Române unite cu Roma, Greco-Catolică. Au participat următorii membri ai Sfântului Sinod: Preafericitul Părinte lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române unite cu Roma, Greco-Catolică; Preasfinţitul Virgil Bercea, Episcop de oradea; Preasfinţitul Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla; Preasfinţitul Alexandru Mesian, Episcop de lugoj; Preasfinţitul Ioan Şişeştean, Episcop de Maramureş; Preasfinţitul Mihai Frăţilă, Episcop auxiliar de Alba Iulia şi Făgăraş, vicar de Bucureşti; Preasfinţitul Vasile Bizău, Episcop al Curiei Arhiepiscopale Majore. A absentat Preasfinţitul John Michael Botean, Episcop de St. George în Canton, ohio (SuA), care s-a adresat Sinodului printr-o scrisoare. lucrările Sfântului Sinod au decurs într-un spirit de colaborare fraternă sub preşedinţia Preafericitului Părinte lucian.

Sinodul a început prin celebrarea unui te Deum laudamus, oficiat în Catedrala din Blaj, iar în zilele următoare, lucrările au fost deschise prin celebrarea Sfintei liturghii. Prima parte a lucrărilor au avut un caracter informativ: au fost trecute în revistă toate activităţile Comisiilor Sinodale şi s-au analizat rezultatele unor evenimente importante din viaţa Bisericii. Preasfinţitul Florentin a prezentat un raport al activităţii Comisiei Internaţionale Mixte pentru Dialogul teologic dintre Biserica Catolică şi Bisericile ortodoxe, eveniment desfăşurat la Viena în perioada 20-27 septembrie a.c., precum şi un raport asupra activităţilor recente ale Consiliilor Superiorilor Majori din România. Preasfinţitul Virgil a prezentat rezultatele recentului Sinod al Episcopilor pentru orientul Mijlociu, care s-a ţinut la Roma în perioada 10-24 octombrie a.c., precum şi concluziile Forumului Catolic-ortodox de la Rhodos, din perioada 18-22 octombrie a.c. În această sesiune Sinodul a luat următoarele decizii: aprobarea Statutului tribunalului Sinodului; aprobarea raportului definitiv al Conferinţei BRu-Renovabis, conferinţă desfăşurată la Blaj în perioada 18-20 octombrie a.c., asumat de către Sinodul Episcopilor ca document de bază pentru viitoarea organizare a activităţilor pastorale ale Bisericii; inventarierea şi valorificarea patrimoniului eparhiilor; se va organiza, cât mai curând posibil, o întâlnire a lucrătorilor media din BRu, cu scopul de a facilita o mai bună comunicare între eparhii; s-a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli şi raportul financiar de investiţii pe anul 2011 ale Curiei Arhiepiscopiei Majore; se va face un studiu de către vicarii generali, pentru a analiza posibilitatea şi utilitatea rearondării eparhiilor. Pe ordinea de zi s-au mai regăsit teme de actualitate ale vieţii şi activităţii bisericeşti din ţară şi străinătate, precum şi probleme disciplinare şi canonice. În prezenţa unui numeros auditoriu, membrii Sfântului Sinod au participat, în seara zilei de 27 octombrie a.c., la lansarea volumului Biserica Română unită cu Roma, Greco-Catolică, în anii comunismului – Mărturii, de Ioan Moldovan şi Alexandru Petărlecean. Seara s-a încheiat cu un concert de muzică sacră susţinut de soprana Daniela Vlădescu şi Veta Biriş.

S-a stabilit ca următoarea sesiune ordinară a Sinodului să aibă loc în perioada 8-10 iunie 2011, la Blaj. (Comunicat semnat de notarul Sinodului Episcopilor, pr. William A. Bleiziffer) 30 octombrie beatificarea episcopului szilard bogdanffy În ziua de 30 octombrie 2010, Papa Benedict al XVI-lea a decis ridicarea la cinstea altarelor a Episcopului Szilárd Bogdánffy al Diecezei de oradea. În cadrul liturghiei pontificale, oficiată în catedrala romano-catolică „Adormirea Maicii Domnului”, trimisul papei Benedict al XVI-lea la oradea, arhiepiscopul Angelo Amato, cardinal numit, şi prefect al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor a pronunţat în limba latină formula de beatificare a slujitorului lui Dumnezeu Szilárd Bogdánffy. În finalul mesajului său, trimisul papal a spus că astăzi „Biserica îl prezintă lumii pe Fericitul Szilárd Bogdánffy, episcop exemplar şi martor eroic al lui Cristos, care este lumina ce străluceşte mereu chiar în întuneric (Cf In 1,5).

Sfânta liturghie solemnă de beatificare a episcopului martir a fost prezidată de cardinalul Peter Erdő, arhiepiscop de Esztegom-Budapesta care în predica sa a prezentat profilul spiritual exemplar al noului Fericit şi însemnătatea slujbei de beatificare pentru întâlnirea dintre popoare. liturghia a fost concelebrată în diferite limbi cu episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România precum episcopi şi preoţi din alte ţări: Serbia, ungaria, Austria, ucraina, Rep. Moldova, Slovacia, Germania, Grecia.

8

decembrie 2010

31 octombrie reactiVarea parohiei greco-catolice ramna Ziua de 31 octombrie 2010, a fost pentru credincioşii greco-catolici din Ramna o zi deosebită: reluarea activităţii pastorale şi misionare prin persoana pr.

Vasile Chindriş, nu de mult hirotonit în Catedrala din lugoj. localitatea Ramna se află în jurisdicţia Eparhiei Române unite lugoj şi în cadrul Protopopiatului Reşiţa. Din 1948 până la această dată, activitatea acestei comunităţi a fost oprită datorită regimului ateu până în 1989 şi a diferendelor dintre Biserica GrecoCatolică şi ierarhia Bisericii ortodoxe. PS Alexandru Mesian a hotărât reactivarea acestei comunităţi prin amenajarea casei parohiale şi a unei capele şi numirea preotului amintit. În jurul orei 10.00, P.S. Alexandru Mesian a fost întâmpinat la intrarea curţii casei parohiale de către pr. Vasile Chindriş şi de un grup de preoţi. Episcopul a fost însoţit de Mons. Angelo Pop, Vicarul general. Serviciul divin a început afară, cu rostirea unei decade din Rozar şi cu sfinţirea apei. Apoi a fost binecuvântată clădirea în care este amenajată locuinţa preotului şi a capelei. la ora 10,30 a început Sfânta liturghie în capelă în prezenţa unui număr însemnat de credincioşi. la altar au concelebrat cu Arhiereul unit de lugoj: Mons. Angelo Pop, Vicarul general, pr. Vasile Chindriş (administrator parohial de Ramna) pr. Marian I. Ştefănescu (protopop de Reşiţa), pr. Gavrilă timiş (paroh de Vermeş), pr. Nicolae tutaş (paroh de Bocşa).

Răspunsurile liturgice au fost conduse de un grup de tineri de la Catedrala „Coborârea Sfântului Spirit” din lugoj. În predică P.S. Alexandru a explicat faptul că timp de 62 de ani nu s-a putut relua activitatea în această parohie prin „vicisitudinile vieţii şi încercările prin care a trecut Biserica Greco-Catolică”. un prim pas concret a fost retrocedarea acestei case din partea statului român, lăcaşurile de cult fiind în posesia Bisericii ortodoxe. „Avem promisiuni că în curând va fi retrocedată biserica”, a spus Preasfinţia Sa, făcând referire la dialogul cu Episcopul ortodox de Caransebeş, P.S. lucian Mic. S-a menţionat faptul că imediat după 1990 s-a constituit în Ramna un consiliu parohial, s-a înregistrat comunitatea la Primărie, s-au făcut forme legale pentru retrocedarea imobilelor noastre şi a terenurilor intra şi extra-vilane. la finalul Sfintei liturghii, pr. Vasile Chindriş a rostit un cuvânt de mulţumire. Pr. Marian Ştefănescu a dat citire actului episcopal de numire a pr. Vasile Chindriş ca administrator parohial în Ramna şi i-a înmânat în mod simbolic crucea şi Evanghelia. Întregul eveniment s-a încheiat cu o agapă.

31 octombrie comemorarea arestării episcopilor la bârzaVa În ziua de 31 octombrie 2010, după celebrarea Sfintei liturghii, în biserica parohială din localitatea Bârzava, protopopiatul Arad, s-a organizat un moment de reculegere la împlinirea a 62 de ani de la arestarea întregului episcopat al Bisericii Române unite, ca urmare a refuzului acestora de a colabora cu regimul de atunci, dar şi de a trăda Biserica lui Cristos. În cadrul acestui moment de comemorare, au fost pomeniţi toţi Ierarhii martiri care în ziua de 28 octombrie a anului 1948 au fost arestaţi şi duşi pe calea suferinţei, dar spre câştigarea cununii martiriului.

Astfel, pr. iconom stavrofor Florin Petrovan, paroh de Bârzava, a evidenţiat pe fiecare Arhiereu în parte, prezentând astfel viaţa celor şapte Arhierei martiri, precum şi sfârşitul pământesc al acestora. Pr. Florin Petrovan a arătat printre altele că sacrificiul acestor Ierarhi ai Bisericii nu a fost în zadar, şi că preţul plătit de ei nu a făcut altceva decât să întărească credinţa tuturor în Biserica Catolică şi Apostolică. În acelaşi context, pr. Petrovan a amintit faptul că în ziua de 30 octombrie, în Catedrala romano-catolică din oradea, a avut loc slujba de beatificare a primul Episcop martir din România, Szilárd Bogdánffy (19111953), Episcop auxiliar al Episcopiei Romano-Catolice de oradea şi Satu Mare. Părintele a prezentat pe larg viaţa acestui Episcop.

Pr. Florin Petrovan a făcut cunoscut şi faptul că se aşteaptă decizia Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor în vederea promulgării decretului de ridicare la cinstirea altarelor a tuturor Episcopilor martiri ai Bisericii Române unite, cauza acestora fiind deja într-un stadiu avansat. la sfârşit, părintele a mai amintit că la data de 27 octombrie a acestui an s-au împlinit trei ani de la numirea ca Episcopi, Sfântul Scaun Apostolic al Romei, a Preasfinţitului Vasile Bizău şi a Preasfinţitului Mihai Frăţilă. toţi credincioşii s-au rugat pentru pacea, sănătatea şi mântuirea lor, dar mai ales pentru o îndelungată şi rodnică păstorire.

5-7 noiembrie Întâlnirea anuală a episcopilor orientali catolici din europa (comunicat) Între 5 şi 7 noiembrie 2010, a avut loc la Sofia reuniunea anuală a Episcopilor orientali catolici din Europa, cu ocazia aniversării celor 150 de ani de la unirea cu Roma a Bisericii orientale Catolice din Bulgaria. Ca urmare a invitaţiei lansate de Exarhul apostolic de Sofia, Preasfinţia Sa Christo Proykov şi fiind, pentru a doua oară, sub patronajul CCEE (Consiliul Conferinţelor Episcopale Europene), reuniunea de la Sofia a avut onoarea de a-i avea ca invitaţi pe Eminenţele lor Cardinalii Peter Erdo, preşedintele CCEE, respectiv leonardo Sandri, prefectul Congregaţiei pentru Bisericile orientale, împreună cu 35 de Episcopi reprezentanţi ai diferitelor Biserici orientale Catolice din diferite părţi ale Europei, din Rusia până în Cipru, din Slovacia până în Grecia. totodată, au mai fost prezenţi şi câţiva reprezentanţi ai dicasterelor vaticane: din partea Congregaţiei pentru Bisericile orientale şi a Consiliului Pontifical pentru Migranţi şi Itineranţi. Întâlnirea a fost ritmată de o serie de celebrări liturgice, incluzând vizite în Sofia şi Plovdiv, două oraşe emblematice ale istoriei creştinismului bulgar, dincolo de seria de conferinţe legată de tema întâlnirii: „Criteriile de eclezialitate ale Bisericilor orientale Catolice şi realitatea de astăzi”. Rezultatul decembrie 2010

9

întâlnirii a arătat că criteriul de eclezialitate al Bisericilor orientale Catolice se găseşte tocmai în deplina lor comuniune cu Scaunul Apostolic al lui Petru. În data de 4 noiembrie, la sediul Exarhatului apostolic din Sofia, a avut loc aniversarea celor 150 de ani de la unirea cu Roma prin prezentarea a două expuneri legate de istoria Bisericii Greco-Catolice din Bulgaria. la acest moment, în mod particular festiv, desfăşurat sub prezidiul Exarhului apostolic de Sofia, au participat Eminenţa Sa Cardinalul Peter Erdo, preşedintele CCEE, împreună cu Nunţiul apostolic din Bulgaria, Excelenţa Sa Janusz Bolonek, alături de reprezentanţi ai preşedinţiei şi ai guvernului bulgar. În dimineaţa zilei de 5 noiembrie a avut loc începutul efectiv al reuniunii Episcopilor. În urma saluturilor adresate, s-a celebrat parastasul pentru sufletul adormitului serv al lui Dumnezeu Mons. Eleuterio Fortino, trecut recent la cele veşnice, în data de 22 septembrie, care ar fi trebuit să deschidă lucrările cu o conferinţă cu tema: „Criteriile de eclezialitate ale Bisericilor orientale Catolice pe baza documentelor Conciliului Vatican II şi a documentelor pontificale recente”. Pe fundamentul liniilor trasate de Mons. Eleuterio Fortino şi din alte lucrări elaborate mai înainte de către defunctul prelat, conferinţa cu aceeaşi temă a fost susţinută de Preacuviosul Arhimandrit Manuel Nin, rectorul Colegiului Pontifical Grec din Roma, care a încercat punerea în lumină a criteriilor de eclezialitate ale Bisericilor orientale Catolice conform gândirii celui care a fost pentru mulţi ani subsecretarul Consiliului Pontifical pentru Promovarea unităţii Creştinilor. În urma prezentării făcute, Episcopii prezenţi au trecut la o rodnică dezbatere a celor expuse.

A doua conferinţă a dimineţii a fost ţinută de către Înalt Preasfinţia Sa Arhiepiscopul Antonio Maria Veglio, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Migranţi şi Itineranţi, având tema: „Structuri pastorale pentru migranţii catolici ai Bisericilor orientale Catolice, fondate pe baza instrucţiunii «Erga migrantes caritas Christi»”. În expunerea Sa, Arhiepiscopul Veglio a pus în evidenţă realitatea găzduirii pastorale a emigranţilor orientali catolici şi problemele legate de găsirea sau instituirea structurilor pastorale care să le permită acestora o bună desfăşurare şi o continuitate a vieţii religioase creştine în diasporă. În după amiaza respectivă s-a celebrat la Plovdiv Dumnezeiasca liturghie, prezidată de Preasfinţia Sa Christo Proykov, în biserica părinţilor asumpţionişti. În cadrul celebrării au fost comemoraţi martirii greco-catolici ai persecuţiei comuniste. Cu multă emoţie, Exarhul apostolic a amintit modul în care s-a sărbătorit jubileul precedent: cel de 100 de ani de la unirea cu Roma, în 1960, când Biserica Greco-Catolică era aproape anihilată. Preasfinţia Sa amintea de acele celebrări jubiliare, pe atunci fiind tânăr copil, ministrant în altarul bisericii în care au celebrat doar Episcopul de atunci alături de un preot, singurii clerici rămaşi în viaţă şi în libertate în acea perioadă.

Sâmbătă, 6 noiembrie, s-au ţinut alte două conferinţe, cea a Înalt Preasfinţiei Sale Arhiepiscop Cyril Vasil, secretarul Congregaţiei pentru Bisericile orientale, şi cea a Preasfinţiei Sale Episcop Dimitrios Salachas, Exarh apostolic de Atena. Prima conferinţă a tratat argumentul „Rapoartele dintre Congregaţia pentru Bisericile orientale cu Bisericile Răsăritene din Europa şi viitorul lor”, respectiv a doua conferinţă a privit problematica „Bisericile orientale Catolice în lumina dialogului teologic oficial dintre Biserica Catolică şi Biserica ortodoxă privită per ansamblu”. Ambele conferinţe au generat o dezbatere vie între Episcopii prezenţi. Sâmbătă după amiază s-a făcut o vizită organizată la muzeul naţional, care păstrează vestigiile şi operele de artă ale istoriei antichităţii şi creştinismului bulgar, unde au fost ilustrate şi prezentate participanţilor diferitele obiecte artistice ale muzeului. În urma vizitei la muzeul naţional, grupul ierarhilor s-a îndreptat spre mănăstirea maicilor euharistine. În biserica dedicată Fericitului Papă Ioan al XXIII-lea, construită tocmai pe terenul cumpărat de Fericitul Papă în perioada şederii sale în Bulgaria în calitate de Reprezentant Pontifical, Exarhul apostolic de Sofia a făcut o prezentare a istoriei exarhatului, evocând momente proeminente ale fondării, ale martiriului şi terminând apoi cu renaşterea din zilele noastre. A urmat celebrarea Dumnezeieştii liturghii la care au participat, de asemenea, numeroşi credincioşi. omilia a fost rostită de Eminenţa Sa Cardinalul leonardo Sandri, care a subliniat fidelitatea faţă de Cristos şi faţă de Scaunul Apostolic a predecesorilor Exarhului, şi i-a îndemnat pe cei prezenţi să dea tinerilor o adevărată mărturie a credinţei. Înaintea binecuvântării finale, Excelenţa Sa Janusz Bolonek, Nunţiu apostolic în Bulgaria, a dat citire scrisorii pe care secretarul de stat al Vaticanului, Eminenţa Sa Cardinalul tarcisio Bertone, a trimis-o în numele Sfântului Părinte cu această ocazie aniversară. Celebrarea liturgică s-a încheiat cu un concert susţinut de corul bărbătesc ortodox Ioan Kukuzel.

Duminică, 7 noiembrie, s-a ţinut şedinţa de încheiere, urmată imediat de celebrarea Dumnezeieştii liturghii în catedrala Exarhatului apostolic din Sofia. următoarea întâlnire a Episcopilor orientali catolici din Europa va avea loc în România la oradea, cu tema: „Îmi veţi fi martori: noua evanghelizare în Bisericile orientale din Europa”.

7 noiembrie instalarea unui nou preot la ghelari În Duminica a 24-a după Rusalii, la 07 noiembrie 2010, în parohia Ghelari (Protopopiatul de Hunedoara), a avut loc instalarea pr. Vasile Paşcu, care a fost hirotonit de către Prea Sfinţia Sa Episcop Alexandru Mesian, la 24 octombrie în Catedrala „Pogorârea Sfântului Spirit” din lugoj. timp de mai bine de zece ani credincioşii din parohia Ghelari nu au avut un preot stabil. Sfintele slujbe şi nevoile spirituale au fost asigurate de rvs. pr. Eugen Damian, paroh la Hunedoara. Au participat credincioşi ai parohiei Ghelari precum şi credincioşi din Hunedoara şi

10

decembrie 2010

Deva.

la Sfânta liturghie alături de Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicar General al Eparhiei de lugoj şi noul paroh s-au aflat rev. pr. Micu Ceciliu, protopop de Hunedoara, şi rvs. pr. Eugen Damian, paroh la Hunedoara.

După omelia ţinută de Mons. Angelo Pop, a avut loc evenimentul instalării prin citirea Decretului de numire emis de Prea Sfinţia Sa Alexandru Mesian şi înmânarea de către Mons. Angelo, a Sfintei Evanghelii, a Sfintei Cruci şi a cheilor lăcaşului de cult.

Credincioşii parohiei şi-au întâmpinat noul preot cu multă dragoste şi bucurie în suflete.

14 noiembrie Vizită pastorală a p.s. alexandru la ticVaniu mic În duminica XXV-a după Rusalii, la 14 noiembrie 2010, P.S. Alexandru Mesian s-a aflat în mijlocul credincioşilor din parohia ticvaniu Mic, Protopopiatul oraviţa, la invitaţia pr. paroh Pavel tilca, protopop onorific, şi a consiliului parohial. Este cea de a treia vizită pe care P.S. Alexandru a făcut-o în această parohie. Motivele principale ale acestei vizite pastorale au fost: sfinţirea bisericii în urma lucrărilor de restaurare, Sfânta liturghie şi comemorarea fostului paroh – compozitor de talie naţională, pr. Aurel C. Popovici-Racoviţă.

Dimineaţa, la ora 9.45, Episcopul de lugoj a fost întâmpinat în centrul localităţii cu flori, pâine şi sare de pr. prot. ovidiu Cozmuţa, protopop de oraviţa, de pr. paroh, Pavel tilca, de viceprimarul Jivan Aurel, de copii îmbrăcaţi în costume populare, de alţi preoţi şi de numeroşi credincioşi din localitate, dar şi din localităţi învecinate. Mai apoi s-a pornit în procesiune spre biserică. Ceremonia religioasă a început la orele 10 cu oficiul sfinţirii apei, după care a urmat binecuvântarea bisericii, prin ungerea zidurilor exterioare cu sfântul şi marele mir, în formă de cruce, şi prin stropire cu apă sfinţită. la Sfânta liturghie arhierească, alături de PS Alexandru au concelebrat: Mons. Angelo Narcis-Pop, Vicar general al Eparhiei de lugoj, pr. prot. ovidiu Cozmuţa, pr. paroh Pavel tilca, pr. leon Posteucă, paroh la Surducul Mare şi pr.

Caplea Ioan, paroh la Secăşeni.

P.S. Alexandru a acordat Părintelui Pavel tilca titlul de iconom stavrofor adică crucea pectorală, pentru meritele deosebite avute în parohiile ticvaniu Mic şi ticvaniu Mare. După Sfânta liturghie s-a oficiat un Parastas în memoria părintelui Aurel C. Popovici-Racoviţă. În cadrul acestui Parastas au fost pomeniţi toţi preoţii care au slujit în această biserică. De asemenea a fost evocată personalitatea lui Corneliu Coposu de la a cărei trecere în eternitate s-au împlinit 15 ani. A urmat prezentarea şi lansarea volumului „Aurel C. Popovici-Racoviţă. Preotul-compozitor şi profesorul”, semnat de prof. dr. Constantin-tufan Stan, membru al uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, volum prefaţat de dr. Constantin Catrina. Programul a continuat cu dezvelirea unei plăci memoriale închinată lui Aurel Popovici după care s-a dat citire unor mesaje din partea uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi a Muzeului Naţional „George Enescu” din Capitală.

14 noiembrie comemorarea lui corneliu coposu la reŞiţa și arad În ziua de 14 noiembrie, la bisericile greco-catolice „Sfânta Fecioară de la Fatima” din Reșița și „Naşterea Sfintei Fecioare Maria” din Arad-Centru, a avut loc după Sfânta liturghie, un parastas întru pomenirea lui Corneliu Coposu, fiu de seamă al neamului românesc şi al Bisericii Greco-Catolice, precum şi preşedintele al PNŢ-CD. Au participat un însemnat număr de credincioşi cât şi membrii din conducerea PNŢCD. din Reşiţa. „În evoluţia istoriei poporului român”, a afirmat Pr. Ştefănescu, „s-au remarcat personalităţi ilustre, eroi şi martiri, care au marcat ascensiunea de organizare pe multiple planuri: politic, economic, cultural religios. ... o personalitate marcantă a ideilor democratice, un patriot înflăcărat şi un bun creştin a fost Corneliu Coposu, care a suferit ani grei de închisoare pentru convingerile sale, pentru poziţia sa justă, pentru binele şi ridicarea poporului român.”

Aceste manifestări se alătură celor făcute la biserica Sf. tereza din cimitirul Bellu catolic din Bucureşti, celei de la biserica greco-catolică Sf. Anton din Baia Mare, de la Catedrala greco-catolică Sf. Nicolae din oradea, de la biserica grecocatolică Înălţarea Domnului din Şomcuta Mare şi celei de la închisoarea din Râmnicul Sărat precum şi în alte locuri din ţară.

21 noiembrie sfinţirea unei noi biserici la Şibot În Duminica a 26-a după Rusalii, de Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, la 21 noiembrie 2010, Prea Sfinţia Sa Episcop Alexandru Mesian, împreună Prea Sfinţitul Mihai Frăţilă, Episcop auxiliar de Alba Iulia şi Făgăraş, s-au aflat în mijlocul credincioşilor din parohia Şibot, cu ocazia sfinţirii unui nou lăcaş de cult cu hramul „Bunavestire”.

Cei doi Episcopi au fost întâmpinaţi în faţa bisericii cu flori, pâine şi sare de copii îmbrăcaţi în porturi populare, de rvs. pr. Silviu lucian Bindea, Protopopul orăştie, de pr. paroh Ioan-Florin Stănculeţ, de alţi preoţi şi de decembrie 2010

11

numeroşi credincioşi din localitate, dar şi din alte localităţi învecinate.

Ceremonia religioasă a început la orele 10.00 cu oficiul sfinţirii apei, desfăşurat pe esplanada din faţa intrării în biserică, după care a urmat binecuvântarea bisericii, prin ungerea zidurilor exterioare şi interioare cu sfântul şi marele mir, în formă de cruce, şi prin stropire cu apă sfinţită.

Sfânta liturghie arhierească, a fost pontificată de P.S. Alexandru şi P.S. Mihai, alături de Prea Sfinţiile lor, în jurul sfintei mese a altarului aflându-se: Mons. Angelo Narcis-Pop, Vicar general al Eparhiei de lugoj, pr. Prot Bindea Silviu, Protopop de orăştie, pr. prot. Călin Mihălţan, Protopop de Alba-Iulia, pr. Dobrin Adrian de la Alba-Iulia, pr. dr. Mitrofan Ioan de la Blaj, pr. Jean Baptiste de la Blaj, pr. Florin Micta de la Maieru (Bistriţa Năsăud), pr. Iosif Mareș din Austria pr. lucian oltean de la Feisa-Blaj, pr. Nicolae Didi de la turdaş, pr. Ioan lazea de la Cluj, pr. Alexandru Gînţa de la Mărtineşti, pr. Mihai Enyedi de la Geoagiu, pr. Aurel Rafiliu de la Romos, pr. Viorel Codrea de la Cugir, pr. Mircea Costa de la Rapoltu şi pr. Daniel Roman de la Vinţu de Jos. Răspunsurile la Sfânta liturghie au fost date de un grup de studenţi de la corul Institutului teologic din Blaj.

P.S. Alexandru a acordat Părintelui Paroh Ioan-Florin Stănculeţ titlul de Iconom Stavrofor (purtător de cruce), dăruindu-i crucea pectorală, pentru meritele deosebite avute în parohia Şibot (construcţia bisericii) şi în parohia Saracsău. În Cuvântul de învăţătură, Prea Sfinţitul Mihai Frăţilă a vorbit despre Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, dar şi despre evanghelia zilei. „S-a construit această biserică” – a spus Prea Sfinţia Sa celor prezenţi – „pentru ca să puteți veni şi a asculta cuvântul lui Dumnezeu, să-l primiți în suflet, să-l păstrați în viața de zi cu zi adică să-l faceți roditor. De aceea aducem mulțumită lui Dumnezeu pentru faptul că aceste ziduri nu sunt făcute să arate cuiva, sau să fie prezentate în spirit de revanșă, ci sunt legământul că aparținem lui Dumnezeu şi că de fiecare dată când intrăm în biserică şi privim altarul, locul legământului unde Cristos de fiecare dată se jertfește pentru noi, să ne aducem aminte că nimic şi nimeni nu poate schimba lumea dacă nu-l lăsăm pe Dumnezeu să ne considere Fiii lui, să fim în comuniune cu Cristos Isus, cu Maica Sa binecuvântată pe care o celebrăm şi o cântăm împreună cu toate neamurile”. la sfârşitul Sfintei liturghii Prea Sfințitul Alexandru Mesian a mulțumit P.S. Mihai pentru Cuvântul de Învățătură și pentru faptul de a fi alături, la acest eveniment însemnat pentru parohia șibot. A salutat prezenţa oficialităţilor: d-l senator Alexandru Pereş, d-l Marius Haţegan, Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, d-l Ilie tomuş, primarul comunei Şibot.

A mulțumit corului de la institutul teologic „Bunavestire” Blaj. A salutat preoţii prezenţi şi nu în ultimul rând l-a felicitat pe Prărintele paroh. la final, pr. paroh Ioan-Florin Stănculeţ a mulţumit tuturor celor prezenţi: celor doi arhierei, Mons. Angelo-Narcis Pop, corului care a dat răspunsurile la Sfânta liturghie, oficialităţilor locale. A mulţumit celor care au sprijinit financiar lucrările: Episcopia lugojului, Conferinţa Episcopilor Catolici din America, Episcopiile din Meinz, Erfurt şi Munster (Germania), Asociaţia „Kirche in not”, Asociaţia „Renovabis”, „Missio pro Europa”, „l’ouvre d’orient”, Ministerul Cultelor, Consiliul Judeţean Alba, primăria comunei Şibot şi tuturor credincioşilor din parohie. A mulţumit d-lui ing. Muntean Ioan care a executat proiectul bisericii, d-lui Dăncuş Vasile managerul firmei care a construit edificiul de cult şi pr. Jean Baptiste de la Blaj care a realizat pictura iconostasului. Nu în ultimul rând a mulţumit familiei.

Credincioşii, preoţii şi cei doi Episcopi, au continuat bucuria lor printr-o agapă fraternă la căminul cultural din localitate.

21 noiembrie binecuVântarea capelei din silVaŞu de sus În după amiaza zilei de 21 noiembrie, (Duminica a 26-a după Rusalii şi Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului), Prea Sfinţia Sa Episcop Alexandru Mesian s-a aflat în mijlocul credincioşilor din Silvaşu de Sus (protopopiatul Haţeg), în vizită pastorală ocazionată de binecuvântarea noii capele ctitorite de către Pr. Silviu Stroia. Preasfinţitul Alexandru a fost însoţit de Mons. Angelo Pop, Vicarul General al Eparhiei de lugoj.

Dorim să facem cunoscut faptul că biserica greco-catolică din localitatea Silvaşu de Sus confiscată de regimul comunist în anul 1948 şi dată în posesia Bisericii ortodoxe Române, nu ne-a fost încă retrocedată. Cu toate că parohia ortodoxă din localitate are propriul lăcaș de cult, aceasta refuză retrocedarea lăcașului de cult greco-catolic, comunitatea grecocatolică din sat fiind nevoită să îşi oficieze serviciile religioase în locuri improvizate. Biserica greco-catolică în discuţie este în litigiu în instanțele romanești din 2007. Menționăm că Silvaşu de Sus reprezintă doar unul din cele peste 100 de cazuri de biserici greco-catolice neretrocedate din județul Hunedoara.

12

decembrie 2010

Alături de credincioşii din Silvaşu de Sus, s-au alăturat bucuriei comunităţii locale şi credincioşi din localităţile Haţeg, tuştea şi toteşti. În capela devenită neîncăpătoare, după oficiul binecuvântării noului lăcaş de închinare a fost celebrată Sfânta liturghie. la masa altarului, alături de Preasfinţia Sa Alexandru, s-au aflat Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicar General al Eparhiei de lugoj, rvs. Pr. Pavel Dragotă, protopopul Haţegului şi prelat papal, pr. Preda Doinel, pr. Florin Vasiloni, protopop de Sarmisegetuza, pr. Ionel Maier de la totești şi pr. Ilie Daniel Solomon de la tuştea Preasfinţia Sa Alexandru a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură pe marginea sărbătorii Intrării Maicii Domnului în Biserică. „Iubiţi credincioşi” – a spus Prea Sfinţia Sa – „cine o imploră pe Maica Domnului cerându-i un dar, totdeauna îl primește după cum ne-a învăţat şi Sfântul Bernard că niciodată nu s-a auzit să fi fost părăsit cineva care a alergat sub ocrotirea ta, cerându-ţi ajutorul si mijlocirea ta”. I-a îndemnat pe credincioşii comunităţii de la Silvaşu de Sus să stăruiască în rugăciune către Maica Domnului pentru retrocedarea bisericii parohiale care stă închisă şi nefolosită. l-a felicitat pe părintele paroh pentru consecvenţa în credință, pe pr. Doinel Preda care s-a interesat şi ocupat de comunitatea din Silvaşu de Sus, până la numirea pr. Silviu în anul 2007. la finalul ceremoniei, pr. paroh Silviu Stoia a mulţumit Bunului Dumnezeu pentru acest deosebit eveniment. A mulţumit pentru sprijinul financiar acordat, Preasfinţitului Alexandru şi Episcopiei de lugoj, composesoratului din Silvaşu de sus, familiei Aron care din 2007 i-a găzduit în casa dumnealor unde comunitatea s-a întâlnit şi s-a rugat împreună şi nu în ultimul rând a mulțumit tuturor credincioşilor prezenţi. toţi au fost invitaţi la o agapă frăţească în curte, pregătită special pentru acest eveniment deosebit.

21 noiembrie momente de bucurie pentru comunitatea din belotinţ Ziua de 21 noiembrie, Sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului, a fost o zi de bucurie pentru credincioşii parohiei din Belotinţ. Părintele Ic. Stavr. Florin Petrovan, paroh la Bârzava şi Administrator parohial al acestei parohii a administrat într-un cadru solemn taina Sfântului Botez, şi taina Sfântului şi Marelui Mir unui nou membru al comunităţii parohiale, din Belotinţ. A fost un moment emoţionant pentru această comunitate fiind primul Botez după sfinţirea bisericii în urma lucrărilor de restaurare. Părintele Petrovan, a transmis tinerilor părinţi şi naşilor, să ducă pe mai departe misiunea şi rolul familiei, şi să-şi amintească mereu de acest minunat moment prin care fiica lor, a păşit pentru totdeauna, prin „poarta creştinătăţii - Sfântul Botez” spre chezăşia vieţii veşnice.

26-27 noiembrie noapte de Veghe pentru Viaţa născândă la timiŞoara, lugoj, arad și orăștie Împreună cu Suveranul Pontif şi cu Biserica Catolică din întreaga lume, urmare a circularei cu nr. 741, emisă de P.S. Alexandru către veneratul cler al Eparhiei de lugoj, pe întreg teritoriul Eparhiei, în zilele de 27 şi 28 noiembrie 2010, s-a făcut rugăciune pentru biruinţa vieţii. la timișoara în seara de 26 spre 27 noiembrie s-a celebrat o „Noapte de Veghe cu Preacurata” organizată de comunitatea Parohiei Române unite cu Roma Greco-Catolică „Sfânta Maria Păcii şi a unităţii” din timişoara. Evenimentul, care se desfăşoară pentru a 60-a oară în România, s-a bucurat de participarea la Sfânta liturghie de deschidere, a Preasfinţitului Alexandru Mesian, Episcop de lugoj, însoţit de Mons. Angelo Pop, Vicarul General al Eparhiei de lugoj.

Programul, desfăşurat sub conducerea Pr. Ioan Chişărău, parohul parohiei timişoara III, a debutat la ora 17:00 cu un cuvânt de bun venit şi cu Sfântul Rozariu, după care a urmat Sfânta liturghie Arhierească, pontificată de P.S. Alexandru Mesian, alături de un sobor de 17 preoţi. În cadrul omiliei, episcopul a subliniat caracterul anticipativ, nu doar al întâlnirii curente ci a ideii însăşi de a se organiza nopţi de veghe care, începute în România în urmă cu câţiva ani se celebrează acum în întreaga Biserică. Preasfinţitul a dat apoi citire îndemnului lansat de Sfântul Părinte Papa Benedict al XVI-lea la rugăciunea Angelus din 14 noiembrie a.c., în care a chemat întreaga Biserică la celebrarea unei seri de rugăciune pentru apărarea vieţii născânde. Preasfinţitul a încheiat îndemnându-i pe credincioşii prezenţi la unire în rugăciune cu credincioşii din întreaga lume, catolici, ortodocşi şi de alte confesiuni. După Sfânta liturghie Preasfinţitul Alexandru Mesian a celebrat o scurtă adoraţie euharistică în cursul căreia întreaga asistenţă s-a îndreptat spre Sfântul Sacrament implorând salvarea vieţii născânde prin ecteniile citite în mod cu totul special în întreaga Biserică cu această ocazie şi prin înnoirea consacrării la Inima Neprihănită a Mariei.

Bogatul program al Nopţii de Veghe s-a prelungit apoi, cu rugăciuni, omilii, cântece, concerte, mărturii de viaţă creştină şi meditaţii până dimineaţă, creând prin multele lui momente speciale o ambianţă caldă de comuniune frăţească şi spirituală. Amintim frumosul concert de colinde, predica de la Paraclisul Maicii Domnului susţinută de pr. dr. Mircea Manu, Rectorul Institului teologic Greco-Catolic din Baia Mare, Adoraţia Euharistică însoţită de meditaţiile pr. Emil Ghiurca de la Ştei şi acompaniată de cântecele euharistice ale celebrei violoniste Melinda Dumitrescu. Întregul program a fost impregnat de spiritul de evlavie şi ispăşire inspirat de rugăciunile celor patru Sfinte liturghii celebrate în cursul nopţii în ambele rituri, bizantin şi latin. Între noutăţile programului, amintim ora de „lectio divina” cu tema „Maria în Sfânta Scriptură” – prezentată de catehetul parohiei, teolog Valentin Danciu, venită în întâmpinarea dorinţei Bisericii exprimată de Sfântul Părinte Papa în decembrie 2010

13

recentul document „Verbum Domini”, de a se da în marile adunări de rugăciune a credincioşilor un spaţiu mai larg formării biblice, îndeosebi printr-o lectură cu credinţă şi în atmosferă de rugăciune a Bibliei, capabilă să creeze o întâlnire cu Cristos, Cuvântul cel veşnic al lui Dumnezeu.

Evenimentul s-a încheiat printr-o Sfântă liturghie prezidată de Părintele Coriolan Mureşan, Vicar Judecătoresc al eparhiei greco-catolice de lugoj care a mulţumit pelerinilor, organizatorilor şi postului Radio Maria pentru contribuţia la maratonul de rugăciune şi ispăşire dedicată salvării celor mai inocente victime, copiii din pântecele matern nedoriţi de părinţi. la lugoj programul serii a început prin celebrarea Slujbei Vecerniei, celebrată de Pr. Prot. on. Ioan Pop, parohul catedralei. A urmat Sfânta liturghie Arhierească pontificată de P.S. Alexandru Mesian, Episcop de lugoj. Alături de Prea Sfinţia Sa la masa altarului s-au aflat: Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicarul General al Eparhiei de lugoj, Pr. teodor Baba, Protopop de lugoj şi Pr. Ioan Pop. la orăștie programul de rugăciune a început cu Sfânta liturghie, celebrată de Pr. paroh Silviu lucian Bindea, Protopop de orăştie şi pr. Aurel Rafilu paroh în localitatea Romos. Programul a continuat cu Paraclisul Maicii Domnului celebrat de Pr. Prot. Silviu lucian Bindea, apoi Acatistul Maicii Domnului celebrat de pr. Aurel Rafilu și pr. Mihai Enyedi. A urmat apoi Adorația Euharistică condusă de Pr. Prot. Silviu lucian Bindea. și la parohia „Naşterea Sfintei Fecioare Maria” Arad-Centru s-a făcut rugăciune pentru biruinţa vieţii. În organizarea serii a participat şi s-a implicat şi grupul AGRu al parohiei. Programul a început cu Rânduiala Vecerniei. A urmat Sf. Rozar cu misterele de bucurie. Sfânta liturghie a fost celebrată de Pr. Coriolan C. Mureşan, Vicar Judecătoresc al Eparhiei de lugoj şi Asistent Spiritual Naţional AGRu. Programul s-a încheiat cu Adoraţia Euharistică şi citirea rugăciunii pentru Viaţa Născândă.

28 noiembrie-3 decembrie „iată-mă doamne!” (is. 6,8). Întâlnire europeană caritatiVă În perioada 28 noiembrie - 3 decembrie, la Sanctuarul marian de la Jasna Gora din Czestochowa, Polonia a avut loc cea de a treia ediţie a Exerciţiilor spirituale pentru directorii şi preşedinţii organizaţiilor Caritas din întreaga Europă, organizate de către Consiliul Pontifical „Cor unum”. Prima ediţie a avut loc în iunie 2008 pe continentul american, la Guadalajara, în Mexic, participând 500 de lideri ai asociaţiilor de caritate din America de Nord, America latină şi Caraibe, iar a doua ediţie, a avut loc în septembrie 2009 pe continentul asiatic la taipei, (taiwan) unde s-au reunit 450 operatori din domeniul caritabil din Asia. la ediţia din acest an organizată pe continent european, au participat 350 de delegaţi a 150 de dieceze din 26 de ţări, cinci cardinali care au condus întâlnirile şi 50 de episcopi. Din România au participat doi episcopi: P.S. Alexandru Mesian Episcop de lugoj și P.S. Virgil Bercea, Episcop de oradea, pr. Egidiu Condac, preşedintele Confederaţiei Caritas România, şi director al Centrului Diecezan Caritas Iaşi şi pr. olimpiu todoran director al Asociaţiei Caritas Eparhial oradea.

Papa Benedict al XVI-lea a trimis un mesaj în 23 noiembrie 2010 Cardinalului Robert Sarah, preşedinte al Consiliului Pontifical Cor unum, în care i-a încurajat pe liderii diecezani ai Caritas şi ai altor agenţii ecleziale din întreaga Europă să îşi reînnoiască angajamentul de a-i sluji pe cei aflaţi în nevoi. Mesajul a fost transmis prin Cardinalul tarcisio Bertone, secretar de stat al Vaticanului.

“Având în vedere tema călăuzitoare a întâlnirii voastre, răspunsul generos al profetului Isaia la chemarea pe care a primit-o de la Domnul, Sfântul Părinte se roagă ca voi toţi să fiţi impulsionaţi de iubirea lui Cristos pentru a vă reînnoi angajamentul de a fi în slujba fraţilor voştri aflaţi în nevoi”. tema centrală a manifestării, care s-a desfăşurat sub îndrumarea Papei Benedict al XVI-lea, a fost axată pe relaţia dintre cler şi credincioşi, pentru sprijinirea celor aflaţi în nevoi.” Făcând referire la apelul Papei Benedict al XVI-lea, în “Deus Caritas Est”, la o “formare a inimii” operatorilor din domeniul caritabil, pentru ca aceştia să poată fi conduşi la “întâlnirea cu Dumnezeu în Cristos, care trezeşte iubirea lor şi le deschide spiritul către ceilalţi”, mesajul subliniază faptul că exerciţiile spirituale “trebuie să aprindă în voi aceleaşi sentimente de iubire dăruitoare de sine care l-a făcut pe Domnul Isus să se aplece să spele picioarele discipolilor Săi şi să îşi dea viaţa pentru oile Sale”. „Formarea inimii”: invitaţia lui Benedict al XVI-lea în Enciclica „Deus caritas est”, se află în centrul misiunii Consiliului Pontifical „Cor unum”, care coordonează activitatea caritativă a instituţiilor de caritate ale Bisericii catolice în lume.

5 decembrie reluarea actiVităţii pastorale la dragŞina În Ajunul Sărbătorii Sfântului ierarh Nicolae, la 5 decembrie, PS Alexandru Mesian s-a aflat în vizită canonică în localitatea Dragşina, Protopopiatul de timişoara, unde s-a reluat activitatea pastorală după mai bine de 62 de ani. Cu această ocazie s-a sfinţit capela retrocedată cu hramul „Sfântul Nicolae”. Episcopul de lugoj a fost însoţit de Mons.

Angelo Pop, Vicar General. Conform Şematismului Diecezei lugojului de la 1903, parohia Dragşina s-a înfiinţat în anul 1901 prin trecerea la unire a 359 de suflete. În această localitate nu a existat biserică ci doar capelă şi casă parohială. După 1990, prin bunăvoinţa IPS Nicolae Corneanu, alături

14

decembrie 2010

de multe biserici din Banat, a fost retrocedată şi această capelă de la Dragşina.

După oficiul binecuvântării noului lăcaş de închinare a fost celebrată Sfânta liturghie. la masa altarului, alături de Preasfinţia Sa Alexandru, s-au aflat Mons. Angelo-Narcis Pop, şi pr. Nicolae teodorescu, Vicar Foraneu şi protopop de timişoara. Mons. Anglo-Narcis Pop a vorbit în cuvântul său de învăţătură despre Evanghelia zilei. Răspunsurile la Sfânta liturghie au fost date de corul bisericii „Sfântul Iosif” din timişoara, dirijat de prof. Doina Boşca. la finalul Sfintei liturghii, Prea Sfinţitul Alexandru s-a adresat credincioşilor vorbind despre istoricul acestei parohii. „Considerăm reluarea activităţii pastorale din această localitate ca un cadou de Sfântul Nicolae”, a spus Prea Sfinţia Sa; „considerăm un Betleem modern unde Isus Cristos se naşte pe masa acestui sfânt altar, unde îi creăm căldura sufletească, locul de dragoste unde ne întâlnim si îl primim în sufletele noastre”.

Preasfinţitul Alexandru a transmis credincioşilor Sărbători fericite de Crăciun şi Anul Nou cu bucuria în suflet că mai există încă un loc de referinţă unde greco-catolicii pot să se roage şi să îl vestească pe Cristos. Sărbătoarea s-a încheiat cu o agapă frăţească pregătită cu generozitate de o familie din Dragşina.

6 decembrie concert de colinzi de sărbătoarea sfântului nicolae la deVa În fiecare an de sărbătoarea sfântului Nicolae în parohia „Imaculata”, se desfăşoară un Concert de Colinde prezentat de către liceul de Muzică şi Arte Plastice „Sigismund toduţă” din Deva. În acest an credincioşii au avut bucuria de a asculta colindele a trei coruri: corul de copii „Alechino” reprezentând elevi din clasele I-IV, corul „lira” reprezentând elevi din clasele V-VIII, corul „orfeu” reprezentând elevi din clasele IX-XII. Aceste coruri au interpretat Colinde şi Cântece de stea din repertoriul românesc şi internaţional. Pe lângă aceste minunate voci, s-au distins profesorii lor îndrumători: Gelu şi Mariana onţanu-Crăciun, Maria Hândorean (absolventă a Academiei de Muzică George Dima din Cluj-Napoca); şi unii din elevi de elită ai liceului: Casiana Horopciuc, Ruben Ivanovici şi Emanuel ocoş.

8 decembrie comemorarea episcopului demetriu radu În senatul româniei la inițiativa Episcopiei de oradea și a PS Sale Virgil, Senatul României a evocat în ziua de 8 decembrie memoria senatorilor uciși ca urmare a bombei puse de anarhicul Max Goldstein în urmă cu 90 de ani. Astfel, în plenul Senatului s-a ținut un moment de reculegere, iar Domnul Senator Ioan Mang a evocat de la tribună biografia și meritele senatorului episcop greco-catolic Demetriu Radu, victimă a acelui atentat.

Din partea Bisericii Române cu Roma, Greco-Catolică, a fost prezent în locul rezervat invitațiilor de onoare Preasfinția Sa Mihai, episcopul vicar al Bucureștilor, însoțit de Domnul Adrian Merka, Deputat de Bihor pentru minoritatea slovacă și cehă. În prealabil, PS Sa Mihai, însoțit de consilieri ai Vicariatului de București, a fost primit în audiență de președintele Senatului, Domnul Mircea Geoană. Întreținerea cordială a pus accentul pe meritele istorice ale Bisericii greco-catolice și respectul pentru memoria vie a comunităților românești greco-catolice din transilvania care au forjat sensul unității neamului precum și formarea culturală a unui naționalism corect și totodată profund. În același timp s-a amintit și importanța respectului datorat comunității greco-catolice care a fost păstrătoarea, în perioada grea a persecuției, a unei bune părți din meritele demnității naționale.

Câteva repere biografice ale Episcopului Demetriu Radu. S-a născut la 7 noiembrie 1861 în comuna uifalăul Săsesc, azi Rădești, jud. Alba, într-o familie de țărani, creștini evlavioși. A urmat școala primară la Aiud apoi liceul greco-catolic la Blaj.

După clasa a VI-a de liceu(1879) a fost trimis la Roma la Colegiul „Sfântul Atanasie”, frecventând cursurile Congregației „De Propaganda Fide”, încheiate după șase ani cu obținerea doctoratului în teologie. În anul 1885 a fost hirotonit preot celibatar la Roma, după care se întoarce la Blaj iar în mai 1886 a fost numit paroh de București, unde a rămas zece ani, fiind și director al seminarului, econom general al Arhieparhiei și protopop onorific. la 22 noiembrie 1896 a fost numit de către Împăratul Franz Josef, Episcop de lugoj, numire confirmată de Papa leon XIII prin bula papală din 3 decembrie 1896. Hirotonirea întru episcopat a primit-o in Catedrala din Blaj la 9 mai 1897, iar instalarea sa a avut loc în Catedrala din lugoj la 16 mai 1897.

După moarte Episcopului Mihail Pavel (1902), a fost numit Episcop al Eparhiei de oradea și instalat la data de 16 august 1903.

Moare în mod tragic, la 8 decembrie 1920, înainte de a lua cuvântul în plenul Senatului României, când a explodat o bombă amplasată acolo de un grup de anarhiști. tot atunci au murit și ministru de atunci al justiției Dimitrie Greceanu și senatorul Spiridon Gheorghiu.Funeraliile naționale, doliul regelui și al populației și elogiile care i-au fost aduse vorbesc despre măreția personalității Episcopului.

Sicriul i-a fost depus mai întâi în Catedrala din oradea, iar apoi, la 16 iunie 1921, a fost depus în biserica ctitorită de el în satul natal Rădești. decembrie 2010

15

8-10 decembrie „mic dejun cu rugăciune” la parlamentul româniei În perioada 8 – 10 decembrie 2010 a avut loc, la Palatul Parlamentului “Micul Dejun cu Rugăciune”, organizat de Grupul Ecumenic de Rugăciune din Parlamentul României, sub înaltul patronaj al Robertei Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor. tema aleasă pentru dezbatere la această ediţie a fost “Valori creştine în politică”.

Micul Dejun cu Rugăciune a reunit peste 150 de participanţi, oameni politici reprezentând parlamentele a peste 20 de ţări din Europa, Asia şi America, înalte feţe bisericeşti, oameni de cultură, reprezentanţi ai diverselor asociaţii religioase.

Micul dejun cu rugăciune este organizat anual în luna decembrie de Grupul de rugăciune din Parlamentul României. Printre participanți se numără de obicei reprezentanți ai partidelor politice ai bisericilor, personalități din lumea politică, culturală și religioasă. tema ediției din acest an, „Valorile creștine în politică”, a fost descrisă ca „deosebit de provocatoare” de mitropolitul Nifon Mihăiță, în același ton cu deputatul Cristian Dumitrescu, care a comentat: „mulţi ne privesc cu anumită distanţă. Zic că noi am venit în Parlament să facem legi, nu să facem morală”.

Joi, 9 decembrie, au avut loc cele mai importante secțiuni ale întâlnirilor și dezbaterilor. După micul dejun organizat în Salonul Brâncovenesc al Palatului Parlamentului, discursul principal i-a aparținut fostului președinte al României, Emil Constantinescu. Au mai luat cuvântul mitropolitul Nifon, Excelenţa Sa Arhiepiscop Francisco-Javier lozano, Nunţiu Apostolic în România şi Republica Moldova, otniel Bunaciu, președintele uniunii Baptiste din România, Aurel Vainer, deputat și președintele Federației Comunităților Evreiești din România, pr. protopop Vasiloni trandafir Florin, reprezentantul Episcopiei Greco-catolice lugoj s.a. la dezbaterea din Sala Drepturilor omului au participat, pe lângă senatorii, deputații si reprezentanții societății civile românești, şi reprezentanți din partea Republicii Moldova, ucrainei, Serbiei, SuA s.a. „Astfel de lucruri se întâmplă în majoritatea parlamentelor europene, inclusiv în Congresul Statelor unite ale Americii”, a confirmat mitropolitul Nifon. Micul dejun cu rugăciune este o tradiție în America, unde a ajuns la cea de-a 58-a ediție. În Europa prima ediție a avut loc în 1998, la care ţara noastră a avut prezentă o delegaţie. Micul dejun cu rugăciune în România este organizat de 5 ani de grupul ecumenic de rugăciune din Parlamentul României.

12 decembrie inaugurarea unei capele la liebling În ziua de 12 decembrie, P.S. Episcop Alexandru Mesian, s-a aflat în vizită pastorală în Parohia liebling din Protopopiatul timişoara, judeţul timiş. Este a doua vizită pastorală pe care Prea Sfinţia Sa o face în această localitate, prima având loc în anul 1998. Cu această ocazie, în urma lucrărilor de amenajare, s-a sfinţit o capelă cu hramul „Sfântul Nicolae”. la liebling există o biserică greco-catolică ce a fost construită la marginea localităţii în perioada interbelică şi care în anul de tristă amintire 1948 a trecut în posesia Bisericii ortodoxe Române. După 1990 s-a ajuns la o înţelegere între cele două confesiuni pentru slujire alternativă. În anul 1996 pr. ic. stavr. Dragoş Vasile a fost numit paroh în această localitate. Parohia a crescut cu timpul, şi credincioşii doreau să aibă un lăcaş de cult în centrul localităţii unde să poată participa la slujbele religioase şi în timpul săptămânii. S-a cumpărat o clădire în zona centrală în care s-a amenajat o frumoasă şi încăpătoare capelă. la sosire, Preasfinţitul Alexandru a fost întâmpinat cu pâine, sare şi flori, de către un grup numeros copii, de rvs. pr.

Nicolae teodorescu, Vicar Foraneum şi protopop de timişoara, de Pr. Dragoş Vasile, parohul locului, împreună cu alţi preoţi invitaţi, de dl. primar Munteanu Ioan Gheorghe şi credincioşii din localitate, dar şi din alte localităţi. Corul Bisericii Sfântul Iosif a cântat „Pe Stăpânul şi Arhiereul nostru”. Ceremonia religioasă a început la orele 10.30 După ceremonia de sfinţire a apei, a urmat sfinţirea exterioară a bisericii apoi sfinţirea interioară după care a început Sfânta liturghie arhierească. Alături de Preasfinţitul Alexandru s-au aflat: Mons. Angelo Pop, Vicar General; pr. consilier eparhial Nicolae teodorescu protopop de timişoara, Pr. Florin Faur, paroh în localitatea Gherman şi Jamu Mare. pr. Vasile Borda, paroh la Jebel şi pr. Dragoş Vasile, paroh la liebling şi administrator parohial la Folia.

Mons. Anglo-Narcis Pop a vorbit în Cuvântul său de Învățătură despre Evanghelia zilei. Răspunsurile la Sfânta liturghie au fost date de Corul bisericii „Sfântul Iosif” din timişoara, dirijat de D-na prof. Doina Boşca. În cadrul Sfintei liturghii, 11 copii au primit Prima Sfântă Împărtăşanie. la sfârșitul Sfintei liturghii, Prea Sfinţitul Alexandru s-a adresat preoţilor, d-lui primar şi credincioşilor vorbind despre istoricul parohiei. l-a felicitat pe Pr. Dragoş Vasile pentru realizările făcute de-a lungul vremii în această parohie. Apoi a vorbit d-nul primar Munteanu Ioan Gheorghe. la final, pr. Ic. Stavr. Dragoş Vasile a mulţumit Bunului Dumnezeu pentru acest deosebit eveniment, Preasfinţitului Alexandru pentru ajutorul acordat pentru amenajarea capelei din liebling şi pentru susţinerea în toţi cei 14 ani de activitate pastorală. A mulţumit d-lui primar, corului care a dat răspunsurile la Sfânta liturghie, d-lui ing. constructor Madescu din lugoj şi echipei sale de lucru, tuturor credincioşilor prezenţi şi celor care au contribuit la amenajarea acestui locaş de cult.

Sărbătoarea s-a încheiat cu o agapă frăţească pregătită special cu multă generozitate de către o familie din parohia liebling.

16

decembrie 2010

10-12 decembrie campionatul inter-diecezan la tenis de masă În perioada 10-12 decembrie 2010, în localitatea ohaba Forgaci de lângă oraşul lugoj, s-a desfăşurat prima ediţie a Campionatului Naţional CSR la tenis de Masă. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia „Clubul Sportiv Român” (CSR) şi Parohia greco-Catolică din ohaba-Forgaci în colaborare cu oficialităţile locale.

Competiţia s-a desfăşurat la categoriile simplu masculin şi simplu feminin, înscriindu-se 24 de jucători veniţi din toate colţurile ţării pentru a participa la această primă ediţie. Au fost reprezentate Eparhia de lugoj şi Arhieparhia de AlbaIulia şi Făgăraş, şi diecezele de Bucureşti, timişoara, Iaşi şi Arhidieceza de Alba-Iulia.

Au mai dat curs invitaţiei şi oficialitățile locale: Dl. Cristian Stoi, primarul comunei Boldur şi Dl. Iliaș Dorin consilierul si profesorul de sport din localitatea ogaba-Forgaci.

Participanții au sosit încă din seara zilei de vineri, 10 decembrie. Sâmbătă la amiază s-a celebrat Sfânta liturghie în biserica parohială. Alături de pr. paroh ovidiu Neiconi, la masa altarului s-a aflat şi pr. Viorel Codrea, paroh la Cugir, care s au rugat împreună cu cei aproximativ 35 de tineri prezenți. Competiţia s-a desfăşurat de-a lungul zilei de sâmbătă, 11 decembrie. Seara în cadrul unei cine festive, a avut loc festivitatea de premiere, acordându-se diplome tuturor concurenților iar primele trei locuri au fost medaliate. la acest moment alături de oficialităţile locale a fost prezent şi Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicar General al Eparhiei de lugoj.

Câştigătorul competiţiei a fost Kolozsi laszlo din Arhidieceza de Alba-Iulia. Cei doi finalişti, trancioveanu Marian şi Kolozsi laszlo împreună cu cele două finaliste ale competiţiei desfăşurate în Bucureşti (Cupa CSR la tenis de masă), vor reprezenta ţara noastră la Campionatul Naţional al CSI, organizat în perioada 07-10 aprilie 2011 la lignano Sabbiadoro în Italia.

Se cuvine să aducem mulțumiri P.S. Alexandru Mesian pentru sprijinul si încrederea acordată, domnului primar care a sprijinit această activitate, domnului profesor de sport pentru buna desfășurare a competiției, tinerilor din parohie care s-au implicat în buna organizarea a întâlnirii, şi nu în ultimul rând domnului Claudiu Roznovski președintele CSR. 12 decembrie hramul bisericii imaculata din deVa Din anul 2002, în fiecare an, parohia din Deva îşi sărbătoreşte hramul: Concepţia fără păcat a Sfintei Fecioare Maria de către sfânta Ana. S-a obişnuit şi convenit de către părintele de pie memorie, ieromonah Puni Emil SJ, ca la sărbătoarea de hram să predice un preot din altă localitate, iar sărbătoarea să se ţină în ziua de duminică, indiferent de ziua în care ar cădea această sărbătoare. În acest an credincioșii avut bucuria de a asculta câteva Misiuni de Hram rostite de către părintele ieromonah olivo Bosa SJ în perioada 11-12 decembrie. În cuvântările sale părintele olivo a explicat misterul Neprihănitei Zămisliri în viziunea Bisericii Catolice: în ce constă dogma, de ce Biserica s-a pronunţat aşa târziu (1854), de ce concepţia a fost fără păcat, şi nu, în ultimul rând, ce înseamnă în viaţa noastră acest mister.

15 decembrie concert de crăciun la hunedoara În ziua de 15 decembrie 2010, la Biserica “Sfânta treime” din Hunedoara a avut loc un concert de Crăciun, organizat cu sprijinul Secţiei de Muzică din cadrul liceului de Informatică traian lalescu din Hunedoara.

Concertul a fost susţinut de tinere talente ale secţiei de muzică, elevi ai prestigiosului liceu Hunedorean. timp de mai bine de două ore, au fost interpretate, piese de mare virtuozitate din repertoriul clasic instrumental şi vocal precum şi nemuritoare colinde. la reuşita deplină a acestei manifestări un aport revine cadrelor didactice care au fost alături de micuţii muzicieni împărtăşind în mod egal emoţiile specifice trăirii acestui moment înălţător.

Sub profesionalismul diriguitor al cadrelor didactice Iakab ladislau, Iakab Camelia, Cheţe Adriana, Bîltag Verginica, Morcov Elena,Ienciu Maria, Clocek Andreea şi Damian Camelia, tinerii muzicieni şi viitori maeştri ai arcuşului ori claviaturii au făcut un spectacol de gală. la susţinerea concertului au participat tineri elevi aparţinând ciclului primar şi gimnazial. În ciuda vârstei fragede, au fost abordate piese de mare virtuozitate.

Concertul a fost onorat şi de prezenţa Inspectorului Şcolar General Adjunct Mate Marta, a d-lor directori Maria Gheorghe şi Molnar Dalia precum şi a d-lui ovidiu Hada, Primarul Municipiului Hunedoara. De asemeni au participat, numeroşi părinţi, bunici şi enoriaşi ai Bisericii Greco-Catolice din Hunedoara. decembrie 2010

17

la finalul concertului, Părintele Paroh Eugen Damian a ţinut să mulţumească în numele credincioşilor grecocatolici, tuturor celor care cu multă muncă şi dăruire au sprijinit acest minunat concert, exprimându-şi dorinţa ca asemenea evenimente în colaborare şi cu sprijinul şcolii de muzică, să poată continua şi în viitor.

18 decembrie seară de rugăciune Şi concert de colinde la ohaba-forgaci În ziua de 18 decembrie în parohia ohaba-Forgaci, din Protopopiatul de lugoj a avut loc o Seară de Rugăciune, urmată de un Concert de colinde.

Programul a început cu Rânduiala Vecerniei. După Vecernie, Mons. Angelo a adresat credincioşilor pe lângă salutul Prea Sfinţitului Alexandru, şi un cuvânt de învăţătură pe marginea Sărbătorii Naşterii Domnului. I-a îndemnat pe cei prezenţi să conştientizeze şi să dea prioritate aspectului spiritual al sărbătorii, într-o lume în care fiecare sărbătoare inclusiv cele creştine sunt absorbite de aspectul consumerismului. În partea a doua a programului, grupul de tineri şi copii ai parohiei au susţinut un frumos concert de colinde. În încheiere vocile grupului „de pe târnava Mică”, a încântat în mod deosebit auditoriul. la final Pr. ovidiu Neiconi, parohul locului a mulţumit în primul rând bunului Dumnezeu, Mons. Angelo, invitaţilor de la Blaj, Dl. primar şi nu în ultimul rând tuturor credincioşilor prezenţi.

19 decembrie concert de colinde la orăŞtie În ziua de 19 decembrie la parohia „Sf. Ilie tezviteanul” din orăştie a avut loc cea de a patra ediţie a tradiţionalului concert de colinde. Evenimentul a fost organizat de parohia din orăştie păstorită de Rvs. pr. prot. Silviu lucian Bindea, în colaborare cu Primăria, Consiliul local şi Casa de Cultură din localitate. În deschidere, pr. Silviu-lucian Bindea, a adresat celor prezenţi în număr mare, un cuvânt de bun venit. A urmat salutul Dl. Alexandru Muntean, primarul Municipiului orăştie. De-asemeni, Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicarul General al Eparhiei de lugoj a transmis salutul şi binecuvântările Prea Sfinţitului Alexandru Mesian.

Seara a continuat cu programul de cântece interpretate de coruri bisericeşti şi interpreţi locali printre care amintim: solista Doamna Ceama acompaniată de fiul cel mare, Călin Ceama, ansamblul Casei de Cultură, interpretul de muzică populară Eugen Pistol, Alexandra şi Călin, colindătorii de la parohia „Sf. Ap. Petru şi Pavel” din Cugir, corul parohiei „Sfânta treime” din Hunedoara, corul parohiei „Imaculata” din Deva, şi corul parohiei „Ilie tezviteanul” din orăştie. Printre interpreţi s-au numărat pr. Sorin Sabo şi pr. Silviu Bindea care au interpretat câteva colinde tradiţionale.

26 decembrie Vizită pastorală a ps alexandru la arad De zece ani există tradiţia ca în fiecare an a doua zi de Crăciun, Prea Sfinţia Sa Alexandru Mesian, Episcop de lugoj, să se afle în vizită pastorală la Arad. Preasfinţitul a fost însoţit de Rvs. Mons. Angelo Narcis Pop, vicarul general al Eparhiei. În acest an Sfânta liturghie s-a ţinut la capela greco-catolică „Bunavestire” din centrul Aradului. la sosire, preoţii l-au întâmpinat pe Prea Sfinţia Sa cu Sfânta Cruce şi Sfânta Evanghelie. Înainte de Sfânta liturghie s-a rostit Sfântul Rozar. la masa altarului alături de P.S. Alexandru s-au aflat: Mons. Angelo-Narcis Pop, Rvs. Nistor Chişbora, prelat papal şi fost protopop al Aradului, Rvs. Pr. Radu Vorindan Protopopul Aradului, Pr. Sorin Seviciu, Pr. Romeo Bodea, Pr. Marcel tarce şi Pr. ovidiu Crişan. Răspunsurile la Sfânta liturghie au fost date de corul parohiei „Bunavestire” condus de Dl. Artemiu Şimonca. În Cuvântul său Prea Sfinţia Sa a spus: „Este pentru noi o mare bucurie să venim în fiecare an în Arad, nu numai la această capelă ci şi la Biserica «Naşterea Sfintei Fecioare Maria» de pe Str. Vincenţiu Babeş şi în curând să putem merge şi la cele două biserici ale noastre de pe str. Eminescu şi din Arad-Şega, respectiv la noua biserică în construcţie cu hramul „Sf. Anton de Padova” din cartierul Arad Micălaca.” Prea Sfinţia sa a amintit faptul că în 2010 s-a mai aflat la Arad la biserica de pe Str. Vincenţiu Babeş împreună cu Excelenţa Sa Arhiepiscop Francisco-Javier lozano, Nunţiu Apostolic în România şi Republica Moldova, cu ocazia vizitei acestuia în Eparhia de lugoj. De asemenea PS Alexandru a vorbit despre bucuria Sărbătorii Crăciunului. Pr. Prot. Radu Vorindan a mulţumit Preasfinţitului Alexandru pentru prezenţa Sa în mijlocul credincioşilor. la sfârşit a avut loc o agapă fraternă. la încheierea vizitei, corul liceului de muzică „Sabin Drăgoi” din Arad a prezentat un frumos concert de colinde în onoarea Preasfinţiei Sale Alexandru Mesian.

18

decembrie 2010

DIN AGENDA VIItoARE

a episcopiei de luGoJ

12 ianuarie lugoj: Consistoriu lărgit cu participarea tuturor protopopilor

22 ianuarie lugoj: Întâlnire de rugăciune ecumenică în cadrul Octavei de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor 2-6 februarie Roma (Italia): Vizita PS Alexandru la Comunitatea Sant Egidio din Roma

IN MEMoRIAM

p. bernard ȘteF (1906-2010)

Senior al Bisericii Blajului, ieromonah asumpţionist, profesor, părinte şi îndrumător spiritual, mărturisitor al credinţei în Domnul, pr. Bernard Ştef a trecut la cele veşnice în ziua de 11 septembrie 2010.

care vor apărea ulterior. În 1951 este arestat şi anchetat la Securitatea din târgu-Mureş. la 15 aprilie 1952, este judecat la Cluj, condamnat la cinci ani închisoare pentru instigare publică.

Pedeapsa o execută prin muncă la canal, în colonia Peninsula şi la Constanţa. Este eliberat în 1955. Întors la lăscud, şi-a reluat apostolatul clandestin, a îndrumat copii, tineri şi adulţi şi a continuat munca intelectuală, dar şi manuală. În 31 ianuarie 1990 merge la Blaj, unde s-a format o comunitate asumpţionistă. Părintele s-a implicat activ în reorganizarea vieţii Bisericii noastre, a fost profesor la Institutul teologic „Bunavestire”, s-a ocupat de cateheza tinerilor şi a adulţilor, a publicat cărţi, articole şi studii.

Slujba înmormântării a fost oficiată la 14 septembrie, la Catedrala arhiepiscopală majoră „Sfânta treime” din Blaj de către Preasfinţitul Vasile, Episcop al Curiei Arhiepiscopale Majore, căruia i-au stat alături aproape o sută de preoţi veniţi din toate colţurile ţării. În Cuvântul rostit cu acest prilej, Preasfinţitul Vasile a subliniat personalitatea Părintelui Bernard Ştef şi meritele pe care acesta le-a avut în Biserica Greco-Catolică în anii persecuţiei comuniste dar şi după 1989, merite recunoscute prin acordarea unor titluri de către Sfântul Scaun şi Mitropolia Blajului.

Pe ultimul drum, Părintele Bernard a fost condus de sute de credincioşi, care au ţinut astfel să aducă un ultim omagiu celui care a fost un viu şi de urmat exemplu de ceea ce înseamnă trăire autentică a credinţei creştine.

Dumnezeu să vă răsplătească, părinte, cu odihna și binecuvântările făgăduite Drepților Săi!

R.R.

Părintele Bernard Ştef s-a născut la 22 octombrie 1916 în lăscud (Jud. Mureş) într-o familie de ţărani. A urmat şcoala primară în satul natal, gimnaziul la târnăveni şi liceul la Blaj.

A intrat în viaţa călugărească la 20 iulie 1934, în Congregaţia Părinţilor Augustinieni Asumpţionişti din Beiuş.

A studiat apoi filosofia şi teologia în Franţa. Întors în ţară, a fost hirotonit preot la Blaj, în 27 iulie 1941, de către episcopul martir Vasile Aftenie.

Este numit între anii 1944-1948, profesor la liceul „Samuil Vulcan” din aceeaşi localitate, superiorul comunităţii asumpţioniste şi rectorul internatului. După desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice, se retrage la casa părintească din lăscud, unde începe un apostolat clandestin şi scrie cărţi decembrie 2010

19

istoria noastră

sfântul scaun şi biserica grecocatolică din banat

în perioada interbelică

Sfântul Scaun a avut faţă de poporul român o continuă atitudine de generozitate. Papa Benedict XV a dat românilor biserica din Piazza delle Coppelle din Roma (1919). Apoi, distribuind ajutoare pentru copiii din Europa, a onorat România cu circa 400.000 lire, din care 100.000 lire au fost încredinţate doamnei Cl. Averescu pentru invalizii de război. De la acelaşi Sf. Părinte, de Paşti, în 1921, Mitropolitul Suciu a primit 150.000 lire pentru orfelinat, bani din care s-a cumpărat castelul din Obreja. Tot atunci, acelaşi mecena a destinat 2 milioane lire italiene pentru un colegiu român la Roma, şi un milion lire pentru alumnii români.

Dărniciei Papei Pius al XI-lea (1922 – 1939) i se datorează Şcoala normală de băieţi din Blaj. De la acelaşi binefăcător au venit în anul 1926 fonduri pentru Institutul Recunoştinţei din Blaj.

Catedrala Schimbării la Faţă din Cluj, reşedinţa episcopală de acolo şi averea Minoriţilor precum şi Colegiul român din Roma sunt rezultatul generozităţii acestui Papă.

Aceste ctitorii - şi îndeosebi ultima - îl aşează pe Papa Pius al XI-lea printre marii binefăcători ai naţiunii române. Nutrind o vie simpatie pentru români, în 1938 a lăsat să fie executate copii de pe columna lui Traian pe care le-a aşezat în grădinile Vaticanului cerând ca, printr-o inscripţie, să se indice importanţa ce-o au pentru poporul român. Iar cu ocazia pelerinajului din 1936 a spus: ,,Ne face bucurie ori de câte ori putem vedea români. După cum arată şi numele vostru: Români – Romani, între ţara voastră şi Roma sunt legături vechi, nepieritoare.

Cetatea eternă e leagănul naţionalităţii şi al credinţei religioase a românilor.

Când au plecat ostaşii lui Traian... să cucerească Dacia şi să o aducă în lumina istoriei, odată cu ei au plecat şi cei dintâi creştini în România de astăzi. De aceea suntem încredinţaţi că voi încă aţi venit să veneraţi nu numai monumentele originii voastre glorioase, ci să vă închinaţi şi amintirii Sfântului Petru care nu poate fi înlăturat din tradiţiile şi din

20

decembrie 2010

viaţa neamului vostru. În aceste privinţe nădejdi îndreptăţite ne dă prezenţa unui număr din ce în ce mai frumos de tineri în Colegiul vostru şi al nostru”.

Biserica Greco-catolică din Banat a fost vizitată de Nunţiul papal Angelo Maria Dolci, Nunţiu în România în perioada 30 mai 1923 – 13 martie 1933. Acesta a vizitat Episcopia de Lugoj în calitate de Cardinal al Bisericii Catolice, chiar în 13 martie 1933, în drumul său spre Roma.

În dimineaţa zilei de 14 martie, Cardinalul Angelo Maria Dolci, a fost aşteptat la gară de Episcop, Capitulul Catedral, Primarul Dr. Alexandru Bireescu şi alţii. Cardinalul a fost însoţit pe întreg drumul de la Bucureşti la Lugoj de Episcopul Augustin Pacha. De aici Cardinalul Dolci a fost dus la sediul Episcopiei, apoi la catedrală.

Episcopul Alexandru Nicolescu a mai invitat la acest eveniment: Episcopul de Timişoara, Augustin Pacha; Prepozitul Ioan Boroş; Prefectul Dr. Titus Olariu; Primarul Oraşului Lugoj, Dr. Alexandru Bireescu; Canonicul Dr. Nicolae Brînzeu; Vicarul Timişoarei, Gheorghe Muntean; Protopopul Lugojului, Canonicul Ioan Ţiucu; Dr. Vasile Lohman; Dr. Virgil Simonescu; Senatorul Dr. Victor Bârlea; Protopopii Mihai Jivanca şi Atanasiu Pantea; Preoţii Leon O. M., Leandru Gayraud,

Cornel Andrea, Cornel Basiu, Ladislau Teglaşiu, Cornel Zasloţi, Titus Todoran, Valer Nicola şi contabilul diecezan Ioan Pantea.

La acest eveniment.

Episcopul Alexandru Nicolescu a rostit următoarele: „Mergeţi numai, Eminentisime Principe, şi apropiaţi-Vă de aceea inimă de părinte ce mistuie toate inimile, – şi de acolo Vă rugăm să revărsaţi raze de lumină şi peste regiunile noastre, niţel reci şi părăsite.

Fiţi şi în Roma îngerul păzitor al Bisericii române, cum aţi fost şi în timpul petrecerii între noi! Noi nu Vă vom uita niciodată, – să nu ne uite nici Eminenţa Voastră!”.

Nunţiul Apostolic Andrei Cassulo a vizitat Dieceza Lugojului în 24 – 26 iunie 1937. Prima întâlnire cu Dieceza Lugojului a avut loc în Şimand (judeţul Arad), în ziua de 21 iunie 1937, deoarece Nunţiul a vizitat înainte Dieceza Oradea. La Şimand nunţiul a fost aşteptat de preotul greco-catolic Ioan Fântânar din localitate, precum şi de autorităţile locale.

În aceiaşi zi Nunţiul a sosit la Arad însoţit de Episcopul Iosif Fiedler episcop de Satu Mare şi Oradea şi a fost aşteptat de Episcopul Ioan Bălan.

La biserica din Arad, Nunţiul a fost întâmpinat de primarul oraşului Dr. Romul Coţioiu, Dr. Iuliu Raţiu primnotar consistorial, Dr. Nicolae Brînzeu prepozit capitular, Ioan Ienea canonic, Episcopul de Timişoara Augustin Pacha, din partea bisericii ortodoxe de Mihail Păcăţian prim consilier eparhial şi Dr. Teodor Botiş, rectorul Academiei Teologice. I-au mai adus salutul Olga Vicaş din partea reuniunii diecezane de femei, Anuţa Birtolon din partea femeilor din Arad.

În ziua următoare, 22 iunie, Nunţiul a vizitat cele două parohii grecocatolice din Timişoara, întâmpinat de Vicarul general Ioan Marianescu,Vicarul foraneu Gheorghe Muntean şi de alţi şapte preoţi.

În 23 iunie Nunţiul şi Episcopul Augustin Pacha au vizitat mănăstirea Maria Radna (judeţul Arad), apoi parohia greco-catolică Zăbrani. Ziua de 24 iunie a fost destinată vizitării

istoria noastră

centrului episcopal de la lugoj. Nunţiul Apostolic a fost aşteptat la gară de autorităţile locale în frunte cu primarul Dr. Alexandru Bireescu, subprefectul judeţului octavian Daminescu, prepozitul capitular Dr. Nicolae Brînzeu şi canonicul Victor Deciu, iar de la biserica ortodoxă de Dr. Aurel Mihăescu şi din partea armatei de Colonelul Alferd Brusescu.

Nunţiul a sosit însoţit de Episcopul Augustin Pacha, de canonicul lotar unterweger şi Dr. Iuliu Raţiu din partea Episcopiei Greco-catolice de lugoj. la lugoj, Nunţiul a vizitat Catedrala, biserica romano-catolică din localitate. la reşedinţa Episcopiei, Nunţiul a vorbit despre Regele şi regatul României. În seara zilei de 24 iunie în faţa Episcopiei, s-au adunat cele patru coruri ale oraşului lugoj: „Ioan Vidu”, „German”, „Maghiar” şi „lira” care au susţinut un concert în onoarea Nunţiului. În dimineaţa zilei următoare, 25 iunie, Nunţiul, însoţit de Episcopul Ioan Bălan, secretarul episcopal Ştefan Bălan şi profesorul Corneliu Zasloţi au plecat în Ţara Haţegului. la intrarea în judeţul Hunedoara, Înalţii Prelaţi au fost întâmpinaţi de Subprefectul judeţului, Dr. Gheorghe Drăgan şi de tineri călăreţi. De aici Nunţiul a fost condus in comuna Bouţarul de Jos. În acest itinerar Nunţiul împreună cu suita a vizitat următoarele parohii: Bouţarul de Sus; Bucova, Sarmisegetuza (aici Nunţiul vizitează şi muzeul arheologic, săpăturile de la Aedes Augustalium şi amfiteatrul roman, însoţiţi de Dr. octavian Floca, Directorul Muzeului care a prezentat muzeul arheologic), apoi a continuat cu toteşti, Peşteana, Densuş, Haţeg, unde Nunţiul şi suita sa au rămas peste noapte.

Ziua următoare, 26 iunie, au plecat spre Valea Jiului în parohiile: Băieşti (comuna a fost împodobită pe distanta de un kilometru cu crengi de stejar şi un arc de triumf ), Galaţi, Pui, livada de Câmp, Barul Mare, Petros, Merişor, Petroşani (aici Nunţiul a vorbit despre problemele muncitorimii amintind enciclicele Rerum Novarum şi Quadragesimo anno).

A mai vizitat parohiile: Petrila, lonea, Iscroni, Vulcan, Paroşeni, lupeni, Bărbătenii de Sus şi uricani. În 27 iunie 1937, Nunţiul împreună cu Episcopul trec prin defileul Surducului luând drumul spre Filiaşi, de unde Nunţiul a urcat în tren spre Bucureşti. Vizita Nunţiului Apostolic Andrei Cassulo a făcut o impresie deosebită credincioşilor Bisericii Greco-catolice din Banat. o vizită cu totul deosebită pentru Eparhia de lugoj a fost vizita Cardinalului tisserant în septembrie 1937. Cardinalul a răspuns invitaţiei făcute de Corul Episcopal în anul 1936 la inaugurarea Colegiului Român din Roma.

Această vizită a avut un caracter particular, dar guvernul român i-a pus la dispoziţie, din momentul intrării în ţară, un tren (vagon salon) ce a stat tot timpul la dispoziţia Cardinalului. Cardinalul tisserant a vizitat toate centrele bisericeşti: lugoj, Bucureşti, Sinaia (unde a fost primit în audienţă de către Regele Carol al II-lea), Blaj, Cluj, Baia Mare, Satu Mare şi oradea. Înainte să plece din ţară, Cardinalul

tisserant, a mulţumit tuturor Episcopilor pentru primirile de care s-a bucurat la fiecare episcopie în particular, cât şi pentru avântul vieţii religioase de aici. Cardinalul a mai afirmat că papa Pius XI, pe lângă cele 16 burse existente până acum pentru studenţii teologi români de la Roma, a mai creat 16, în total 32 de burse. Noile burse s-au repartizat astfel: patru pentru Arhiepiscopia de Alba Iulia şi Făgăraş şi câte trei pentru celelalte patru eparhii: lugoj, Cluj-Gherla, oradea şi Baia-Mare.

După ultima conferinţă de la oradea, Cardinalul tisserant a fost însoţit la timişoara de Secretarul Nunţiaturii Apostolice, iar de aici a fost condus până la Jimbolia de Episcopul Ioan Bălan al lugojului şi Augustin Pacha, Episcopul de timişoara.

Cardinalul Eugen tisserant a ţinut o conferinţă la Institutul oriental din Roma în 13 aprilie 1938 despre „România şi Românii uniţi”, vorbit despre: numele României, graiul românesc, începuturile creştinismului la români, schisma, calvinismul, unirea cu Roma, Blajul - mica Romă, renaşterea culturală, situaţia actuală a bisericii şi perspective.

Concluziile acestei conferinţe au fost că Românii Grecocatolici până acum au făcut multe, dar mai au multe de făcut: „trebuie să înfiinţeze şcoli, să zidească multe biserici, fiindcă în multe părţi nu sunt decât biete bisericuţe de lemn, foarte mici şi absolut nepotrivite nevoilor populaţiei; trebuie să intensifice Acţiunea Catolică şi să dezvolte operele specializate, ca de pildă asistenţa studenţilor universitari, operă de mare însemnătate într-o ţară unde ştiinţa e atât de preţuită. toate vor fi, dacă clerul, reţinându-se scrupulos de orice acţiune politică, cu o conştiinţă tot mai vie a răspunsurilor sale, se va dedica cu totul muncii apostolice; şi, pentru a atinge acest scop, Sfântul Părinte care cârmuieşte cu slavă a întemeiat şi înzestrat Seminarul românesc din Roma”.

Sergiu Soica decembrie 2010

21

psiho - spiritualitate

“Cordonul ombilical”

în relaţie

Va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa, se va uni cu femeia sa și vor fi amândoi un trup.

Facerea 2, 24 Una din problemele cele mai serioase în căsnicie, dacă nu chiar motivul numărul unu de divorț (cel puțin la noi românii!), este lipsa de autonomie personală a unuia sau

a celuilalt, dacă nu chiar a amândurora din cuplu. În fapt e vorba despre imaturitate și întârziere emoțională, cu tot cortegiul de șantaje psihologice și presiuni exercitate asupra celui „legat de fusta mamuchii” până la o vârstă nepermis de târzie. Avem destui „adolescenți târzii”, la vârste de 40, 50 de ani, care rămân uneori „legați” mental toată viața, chiar și după moartea „persoanei-controlor”. În cazul fetelor, care sunt de obicei mai sensibile afectiv decât băieții și nu vor să „supere” pe mama, limba propriei mame – uneori „bifurcată” ca la șarpe – are cea mai mare putere de sugestie, mai „eficientă” poate și decât în hipnoză. În cazul băieților dependenți psihologic de „mămica”, asistăm la un spectacol absolut grotesc de infantilism și comportament de „lesă”.

De fapt, ce se întâmplă?

Lucrurile pornesc din însăși mentalitatea și educația noastră rigidă (încă pregnant „agricolă”, latină și rurală), în care s-au născut adevărate mostre (clișee) de cugetare și pedagogie „carpato-danubiano-pontică”, de genul: „eu team făcut, eu te omor”, „capul aplecat, niciodată nu-i tăiat”,

22

decembrie 2010

„fă-te frate și cu dracul, până treci puntea” ș.a.m.d. Spre deosebire de mama germană (să zicem!), care – de regulă – își crește singură copilul și știe să se retragă la timp din viața lui, mama românească ocupă un loc nepermis de mare în mintea, afectivitatea și viața efectivă a copilului propriu.

Este o prezență extrem de posesivă și intruzivă („băgăreață”), până chiar și în detaliile vieții intime ale „progeniturii” proprii. În acest caz, chiar mama-prieten, căreia copilul „nu-i poate ascunde nimic”, devine modelul educațional cel mai riscant: cum/de ce – chipurile, „n-ai motiv” – să de distanțezi de cea mai apropiată persoană!? Dar, în același timp, cum va accepta fata să fie căsătorită – psihologic – și cu băiatul și cu mama lui!? Sau viceversa, băiatul să se căsătorească și cu fata și cu mama!?

Literatura de resort și tratatele de psihiatrie sunt suprasaturate de rolul nefast, inhibitoriu și regresiv al mamei hiperprotective sau hiperautoritare. Cu toate acestea, realitatea noastră psihologică și socială nu reușește să se debaraseze lesne de această meteahnă, adânc înrădăcinată în mentalul etnic. Mama autohtonă încă nu a învățat când e momentul să se retragă de pe scenă. Ea nu poate accepta și varianta „rolului secundar”. La capătul celălalt, copilului crescut în corsetul unei astfel de mentalități afectiv simbiotice și într-o „căldurică de marsupiu” îi va fi greu – dacă nu chiar „imposibil” – să-și asume viața „de capul lui”, cu asperitățile, dificultățile, obstacolele, dar și provocările și satisfacțile reușitelor personale.

Ba, mai mult, în momentul în care vrea s-o facă, e năpădit de sentimente de culpă (că „abandonează pe mama”, că „o supără pe mama”, că „nu-și cinstește părinții„ etc.). Nici mama nu uită să-i inoculeze și să-i mențină o stare de culpă, printr-un întreg arsenal de șantaje psihologice (profund isterice) de genul: „moare mamițica!”, „părăsești pe mama”, „nu mai ești copilul care ai fost, te-ai schimbat”, „n-ai nici un pic de respect față de nopțile mele nedormite”, „de-acum mi-ai întors spatele”, „aici ai tot ce-ți trebuie, la ce să pleci de nebun în gazdă/lume, să cheltui banii; cu străinii crezi că ți-e mai bine?” etc., etc.

Nu-i lesne deloc să-ți asumi propria viață și libertate, să „faci pe nebunul”, să te lupți să ajungi pe propriileți picioare. E mult mai comod să rămâi un „copil bun”

decembrie 2010

23

psiho - spiritualitate

(„intraplacentar”), să-ți vină totul de-a gata, decât să faci efortul de a-ți obține și menține dreptul la existența proprie (bună, rea, cum o fi, dar măcar făcută de tine însuți, nu dictată de altcineva!). unii până-ntr-acolo sunt „legați” afectiv și efectiv de fusta mamei, încât nici măcar nu realizează că sunt într-o profundă „toxicodependență” psihologică, bine încătușați prin meandrele subtilelor și variatelor forme de șantaje, dependențe, „datorii”, „obligații” etc. față de „prea-bunii” lor părinți (pentru că există și „pater-dependenți”, nu doar „mater-dependenți”!). Ba mai mult, își găsesc și duhovnici „îmbunătățiți”, care mereu le reamintesc porunca divină: „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să-ți fie ție bine și să trăiești mulți ani pe pământ” (Ieșirea 20, 12), fără să le să prezinte și varianta paulină opusă: „Iar voi, părinților, nu-i provocați pe copiii voștri la mânie...” (Efeseni 6, 4).

Când vine vreun biet copil spășit și-mi mărturisește că nu și-a „ascultat” părinții, în mod invariabil îl întreb: „Dar părinții te-ascultă pe tine?”, la care, de regulă, obțin măcar un

absolut necesare unei bune creșteri și dezvoltări personale. Prin „legarea de glie” psihologică a copilului nu obținem decât frustrări, inhibiții, comportamente nevrotice, conformism, obediență, servilism, nicidecum sănătate psihică, vigoare, maturitate emoțională, capacitate de afirmare, discernământ, opinie proprie etc. Vom dresa un bun sclav, nicidecum nu vom educa un om: demn, de caracter, cu statură verticală și atitudine personală. un comportament nepermis de obedient față de părinți, mai ales după căsătorie, va împiedica închegarea unei relații autentice în noul cuplu, realizarea unui stil propriu de viață al noii familii, va deveni cel mai puternic impediment în calea apropierii între cei doi tineri, între care întotdeauna se va poziționa un „distanțier” psihologic: fie mama personală, fie soacra, fie vreunul dintre tați (totuși mai rar, însă nu pentru că bărbații români ar fi mai puțin posesivi, ci pentru că sunt, de regulă, mai absenți!).

Rândurile noastre se vor un apel atât pentru autonomizarea personală, absolut necesară în dezvoltarea unei personalități sănătoase și mature, cât și pentru autonomizarea familiei, fundamentată pe principiul biblic mai sus evocat, singura în măsură să creeze premisele unei vieți de familie autentic creștine, în legătură firească cu cele zâmbet în colțul buzelor, dacă nu un două familii de origine și cu Biserica, oftat prelung... Noi am fost îndoctrinați dar fără amestecul arbitrar al nimănui în doar în perspectiva „ascultării” intimitatea propriului cămin. necondiționate și impersonale, de jos în sus, nu și în cea inversă, de la părinți la copii, care ar trebui să învețe să le acorde: Pr. Eugen Jurca atenție, interes, încredere, valoare, preocupare, aprecierea și valorificarea aptitudinilor ș.a.m.d., „ingredientele”

teologie - drept canonic

legislaţia greco-catolică

de la 1700 până astăzi

După unirea cu Roma de la 1700, Biserica grecocatolică română, a păstrat aproximativ aceeaşi legislaţie până la Primul Sinod Provincial din 1872. Această legislaţie era dublă: 1.deciziile sinodale şi 2.colecţia de legi Pravila.

Legislaţia care avea prioritate asupra celeilalte era cea constituită din deciziile sinodale eparhiale. Aceste decizii erau luate în urma întrunirii sinodului Bisericii sau sinoadelor eparhiale, care emanau norme cu scopul de a reglementa situaţiile concrete şi de a lua de măsurile care se impuneau.

Vorbim de „Sinoade eparhiale” pentru că Biserica greco-catolică română până la 1777 a avut doar un singur episcop, iar adunarea episcopului şi cu toţi protopopii reprezenta sinodul eparhial. Deciziile luate în cadrul sinodului erau obligatorii pentru toată Biserica. Sinoadele fără participarea episcopului, adică constituite doar din protopopi şi preoţi erau „sinoade protopopiale”.

În 1777 a fost înfiinţată eparhia de Oradea Mare, de către Pius al VI-lea, prin Bula Indefessum, cu sediul la Oradea, unde a fost înscăunat un alt episcop pe lângă mitropolitul care avea sediul la Blaj. În 1853 au mai fost înfiinţate două eparhii: una la Gherla, sediul acesteia mutându-se mai apoi la Cluj, de unde şi numele eparhiei de azi „Cluj-Gherla” şi alta la Lugoj, fiecare cu câte un episcop. Eparhia de Maramureş a fost înfiinţată mult mai târziu în 1930. În 1982 Ioan P II a înfiinţat exarhatul de Canton cu rang de scaun episcopal pentru românii greco-catolici din diaspora Nord Americană şi Canadiană.

Pravila sau Cartea de învăţătură românească de la pravilele împărăteşti. Acea colecţie se ridica la înălţimea ştiinţelor juridice din acea vreme, fiind considerată o muncă erudită.

Matei Basarab (1632-1654) principele Valahiei voind să aibă şi el o legislaţie analoagă moldovenilor, a luat Pravila lui Vasile Lupu şi a tipărit-o sub numele de Directorium legis la mănăstirea Govora în 1652.

Practic Pravila este un Nomocanon (Colecţie de legi civile-nomos şi religioase-canon) alcătuit din 2 părţi: prima parte conţine Nomocanonul lui Manuel Malaxos din 1561, care are la bază canoanele lui Zonaras, Balsamon, Blastare şi Foţie - are un caractere religios şi ia în discuţie toate aspectele vieţii bisericii, clerul, laicii, sacramentele etc. şi partea a doua: codul civil cu proceduri civile, drept privat şi drept penal (Pravile Împărăteşti) ale lui Vasile Lupu. Pravila lui Matei

Pravila

Pravila era o colecţie de legi civile şi religioase care venea aplicată la nivel de rit liturgic şi sacramente, însumând întreg tezaurul teologiei şi disciplinei bizantine. Dar până a se ajunge la această colecţie, propun o incursiune în trecut pentru a vedea originile ei.

Alexandru cel Bun, principe al Moldovei în 14411433, este primul care face trecerea de la ius non scriptum, adică consuetudinem gentis recate diceres, la ius scriptum, primind de la unul dintre împăraţii bizantini o stemă şi o legislaţie de folosit pentru a crea un cod. Limba legislativă de atunci era o română scrisă cu caractere chirilice sau slavone.

Doar din 1646, de pe timpul lui Vasile Lupu (16341653), tot principe moldovean, avem texte legislative scrise cu caractere latine constituite într-o colecţie care se numea

24

decembrie 2010

Basarab a rămas în vigoare până în anul 1780, când a fost înlocuită cu Pravilniceasca condică sau Codul lui Alexandru

era adecvată. Practic prin acest Sinod au fost aduse foarte multe îmbunătăţiri legislaţiei anterioare destul de confuze şi nu întru totul corespunzătoare cu doctrina catolică. Au fost luate în discuţie teme ca şi: Credinţa, Sinoadele, Sacramentele, Beneficiile Bisericeşti, Cultul Divin, Viaţa Clerului, ordinul Sf. Vasile cel Mare (ordin monastic de drept pontifical), Instituţiile Junimii şi Procesele Bisericeşti. Actele finale ale Sinodului au fost trimise la Roma pentru a obţine aprobarea Scaunului Apostolic şi au fost retrimise după 9 ani, în 1881 cu unele modificări. Această legislaţie a însemnat un pas înainte şi a adus mai multe beneficii decât „pierderi”.

sinoadele eparhiale În perioada 1700-1714 există mai multe Sinoade eparhiale de AlbaIulia. În periada 1725-1732 au fost doar Sinoade eparhiale de Făgăraş. În 1737 Inochenţie Micu-Klein a făcut un schimb de moşii şi astfel a intrat în posesia domeniului feudal al Blajului, unde a mutat reşedinţa episcopiei (până atunci la Alba-Iulia şi Făgăraş),de aceea din anul 1738 până în 1946 vorbim de sinoadele eparhiei de Blaj. În 1882 este convocat primul Sinod eparhial de oradea, apoi încă două: unul în 1920 şi altul în 1921. În anul 1882 este convocat primul Sinod eparhial şi la Gherla, apoi încă două: unul în 1919 şi altul în 1921. tot în 1882 este convocat şi primul sinod la lugoj, urmat de altele două în 1883 şi 1921. sinoadele proVinciale Pe lângă Sinoadele Eparhiale au mai existat trei Sinoade Provinciale care au fost convocate în: 1872, 1882, 1900.

Aceste Sinoade Provinciale spre deosebire de cele eparhiale adunau toţi episcopii Provinciei, adică ai Bisericii, cu scopul de a emana normative cu caracter: liturgic, sacramental, teologic, judiciar şi disciplinar.

Primul Sinod Provincial este cel din 1872 şi a avut loc la Blaj.

Biserica în acea perioadă, avea nevoie de o legislaţie nouă, adusă la zi cu moravurile şi evoluţia societăţii, nu mai putea funcţiona după normele Pravilei care deja la nivel civil fusese înlocuită până atunci de trei ori deoarece nu mai

Al II-lea Sinod Provincial din 1882 nu a făcut altceva decât să detalieze mai pe larg proaspăta legislaţie, pentru a găsi o mai bună înţelegere şi mai uşoară aplicare în teritoriu. Spre exemplu a fost redactată o foarte detaliată şi exactă procedură pentru procesele matrimoniale.

Al III-lea Sinod Provincial a fost convocat în 1900 şi a luat în discuţie aspecte cum ar fi: Cultul Divin, Sf. liturghie, limba liturgică, Cărţile liturgice, Aprobarea Cărţilor liturgice, uniformitatea şi Stricteţea Celebrărilor, Norme pentru Construirea Bisericilor etc.

Practic Biserica greco-catolică română, în perioada dintre cele trei Sinoade Provinciale şi imediat următoare, îşi propunea legi pentru ea însăşi, care trebuiau aprobate de Scaunul Apostolic şi urmau să fie aplicate doar pe teritoriul acesteia. În anii 1950 însă, lucrurile s-au schimbat: Romanul Pontif a emis prima legislaţie comună pentru toate Bisericile Răsăritene Catolice. Această legislaţie era cuprinsă în aşa-zisele motu proprio,

care disciplinau doar patru aspecte din multele existente în viaţa bisericii, restul rămânând în aşteptare, acestea fiind considerate cele mai importante care nu puteau suferi amânări.

Aceste patru motu proprio sunt: Crebrae allatae sunt - 1949 - despre sacramentul căsătoriei.

Sollicitudinem nostram - 1950 - despre procese.

Postquam apostolicis litteris - 1952 despre călugări, bunuri temporare şi semnificaţia cuvintelor.

Cleri sanctitati - 1957 - despre riturile răsăritene şi persoane.

Codex Canonum Orientaloum Ecclesiarum sau CCEo, promulgat în 1990, a preluat foarte mult din legislaţia precedentă, adică din cele patru motu proprio (despre care din păcate nu ştim prea multe şi nu a putut fi aplicată de Biserica noastră deoarece era interzisă), dar o depăşeşte cu mult deoarece acoperă toate aspectele vieţii bisericeşti, fiind foarte complet. În anumite aspecte este diferit de legislaţia latină din Codex Iuris Canonici sau CIC promulgat în 1983. CCEo este o legislaţie comună tuturor Bisericilor Răsăritene Catolice, care dă posibilitatea fiecărei Biserici sui iuris în parte să adopte legi diferite la nivel liturgic şi de rit. legile acestea sunt numite drept particular şi nu pot fi contrare legilor comune din CCEo. Ceea ce rămâne de făcut pentru ca Biserica Greco-Catolică românească să aibă o legislaţie ecleziastică cu adevărat completă, este definitivarea dreptului particular, pentru a răspunde problemelor specifice pentru care CCEo lasă spaţiu fiecărei Biserici să-şi exprime particularitatea şi unicitatea.

Alexandru Ploștinaru

decembrie 2010

25

teologie - drept canonic

Ipsilanti (1774-1782), care la rândul său a rămas în vigoare până în 1818, când a intrat în vigoare în Ţara românească Codul lui Caragea, care a fost înlocuit în 1864, pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu un nou cod care a intrat în vigoare un an mai târziu şi care este o preluare a codului francez a lui Napoleon de la 1804.

Pravila a fost o colecţie extraordinară pentru sec. XVII, fiind pusă pe picior de egalitate cu celelalte legislaţii din Europa acelor timpuri, rămânând în vigoare chiar mai bine de 100 de ani, apoi a fost înlocuită cu alta pentru aproape încă 40 de ani, la nivel statal sau civil.

cultural

Evenimente culturale

octombrie - noiembrie

spectacol de marionete „lupul fioros” Expoziţie personală Teatrul Iulia vă invită în 9, Curator Mihai Ciplea 16 şi 30 ianuarie 2011 de la ora 11 la 22 ianuarie - 26 februarie 2011 spectacolul Lupul Fioros. „Cameristele”, de jean genet la teatrul german

studio – s-a născut la iniţiativa, sub coordonarea şi în interpretarea actriţelor Teatrului German Ioana Iacob şi Olga Török, în cadrul programului „Rândul întâi“, care este destinat tocmai sprijinirii iniţiativelor tinerilor creatori. Decorul şi costumele au fost create de Ioana Popescu, iar autorul muzicii este Alex Halka. Echipa de realizatori propune o versiune proprie a „Cameristelor”, care nu e lipsită de răutate, dar cuprinzând totodată accente de tristeţe şi emoţie.

Scrierile autorului francez Jean Genet (1910-1986) au creat adesea controverse, ele aducând în prim-plan aspectele dezumanizante ale societăţii.

Domeniul predilect al lui Genet este Sâmbătă, 15 ianuarie 2011, ora 19, lumea interlopă, dramaturgul păstrând Teatrul German (Str. Alba Iulia Nr. 2) tonul critic în abordarea societăţii din vremea sa.

Spectacolele se traduc la cască în limba română. spectacol interactiv: poveste de iarnă Teatrul Iulia vă invită în 19 decembrie 2010 şi 23 ianuarie 2011 de la ora 11 la spectacolul Poveste de iarnă LUPUL FIOROS este un spectacol de marionete care porneşte de la povestea celor trei purceluşi, într-o interpretare inedită, şi pe un scenariu original Adresa: Bl.16 Decembrie 1989 nr.6 in Piaţa Maria, Tel.:0256 201 990 expoziții de fotografie la jecza gallery Galeria Triade (Calea Martirilor, Nr.

Două arii tematice se 51/45) întrepătrund în piesa „Cameristele”: pe de o parte dorinţa a două cameriste de a se elibera de dominaţia stăpânei – a lui Madame –, iar pe de altă parte nesiguranţa lor în comportament şi dificultăţile de a acţiona şi de a se regăsi. De fiecare dată când stăpâna pleacă de acasă, soseşte ceasul în care cameristele Claire şi Solange ajung în centrul atenţiei. Cele două surori se joacă de-a „Stăpâna şi camerista”, un ritual al dominării şi supunerii, al umilinţei şi îndurării, al opresiunii şi „Treehuggers” devotamentului. Un joc perfid al puterii

în care graniţele se şterg treptat, până Curator Elisabeth Ochsenfeld când un telefon schimbă totul.

15 ianuarie 2011 de la ora 19

Spectacolul – realizat în format

26

decembrie 2010

“Mos Craciun a venit si a plecat.

A lasat cadouri pentru toti. Acum a venit timpul sa vorbim despre el si sa ne pregatim pentru noua lui venire. Dar, pana atunci, putem sa stam cu prietenii, sa cantam si sa vorbim despre cadourile pe care ni le-a adus.

Povestea iepurasului aflat in cautarea unui prieten devine acum povestea prietenilor care se bucura de faptul ca Mos Craciun a venit si ca toti au primit de la el cate un cadou.

Va asteptam in continuare in aceasta iarna sa veniti si sa ne amintim cu drag de Mos Craciun.”

Adresa: Bl.16 Decembrie 1989 nr.6 in Piaţa Maria, Tel.:0256 201 990 Adela Oprișa

Mulţumim celor care au făcut posibilă apariţia acestui număr al revistei noastre.

Dumnezeu să-i binecuvinteze!

Orice ajutor este binevenit.

Abonamente: Abonamentele se pot face plătind în avans contribuţia recomandată pentru susţinerea revistei, corespunzătoare numărului de apariţii dorit. abonamentele se fac prin parohie, sau se poate trimite contribuţia pentru abonament prin mandat poştal la adresa: OPRIŞA Mihai Răzvan Str. Holdelor, Bl. B91, Sc. B, Ap.5, 300270 Timişoara, jud. Timiş.

Vă rugăm să menţionaţi pe mandat “Abonament Reînvierea”, numele şi adresa unde să vă trimitem revista, eventual şi totalul de exemplare dorit dacă doriţi mai multe din acelaşi număr.

Contribuţia recomandată este de 5 RON pe exemplar (30 RON pentru 6 numere / 60 RON pentru 12 numere). Dacă vor apărea numere cumulate pe mai multe luni, abonamentul rămâne valabil până la primirea numărului de reviste plătite în avans.

Susţinerea revistei: În momentul de faţă 50% din costul revistei este susţinut de către episcopie, iar 50% de către credincioşi prin contribuţia pentru revistă. Rugăm pe toţi cei care ar putea ajuta la acoperirea unei părţi din cheltuielile de tipărire să facă acest gest de caritate şi de cultură în acelaşi timp.

Dumnezeu să răsplătească acest efort şi să vă binecuvinteze. Toţi binefăcătorii vor fi pomeniţi la Sfânta Liturghie.

Contribuţia recomandată: Pentru a sprijini revista, contribuţia recomandată pentru fiecare număr este de 5 RON.

la mulți ani ! 2011