Arta in Gradina. 10 editii

se alege o imagine de fundal; număr pagini: aprox 200

ARTA ÎN GRĂDINĂ

SIMPOZION INTERNAȚIONAL DE ARTE VIZUALE

10 ediții | 2012-2021

ARTA ÎN GRÃDINÃ Simpozion Internaþional

de A r t e V i z u a l e

10 ediții

ARTA ÎN GRĂDINĂ 10 ediții 70 artiști 18 expoziții 3 colecții de artă 7 workshop-uri 18 prezentări 9 documentări

ARTA ÎN GRĂDINĂ SIMPOZION INTERNAȚIONAL DE ARTE VIZUALE GRĂDINA BOTANICĂ „VASILE FATI” DIN JIBOU 10 ediții 2012-2021

CUVÂNT ÎNAINTE | 6 TABERELE DE CREAȚIE DIN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI | 10 C U R AT O R I I Ș I T E M E L E E D I Ț I I L O R | 1 1 A RT I Ș T I I PA RT I C I PA N Ț I | 1 3 LU C R Ă R I L E A RT I Ș T I LO R | 1 5 V I Z I T E D E D O C U M E N TA R E | 1 7

ACTIVITĂȚILE CONEXE DESFĂȘURATE ÎN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI A C T I V I TĂȚ I C U LT U R A L E P R E Z E N TĂ R I Ș I E X P U N E R I AT E L I E R E D E C R E AȚ I E P E N T R U C O P I I AT E L I E R D E D U L G H E R I E D E M O N S T R AȚ I I C U L I N A R E

EXPOZIȚII ORGANIZATE ÎN CADRUL SAU SUB EGIDA SIMPOZIONULUI EXPOZIȚII DE GRUP E X P O Z I Ț I I I N D I V I D U A L E O R G A N I Z AT E S U B E G I D A S I M P O Z I O N U L U I

CATALOAGE ȘI PLIANTE C ATA L O A G E L E E D I Ț I I L O R C ATA L O A G E Ș I P L I A N T E A L E E X P O Z I Ț I I L O R I N D I V I D U A L E

CUVÂNT ÎNAINTE

Grădina bucuriei Am scris nenumărate rânduri „introductive”, mai mult sau mai puțin vanitoase. Oricum, e oarecum ciudat să-ți lauzi singur marfa, chiar dacă azi treaba asta se cheamă marketing. La aniversarea a zece ediții a Simpozionului internațional de arte vizuale „Arta în Grădină” m-am gândit că cel mai nimerit e să scot în evidență bucuria. Sunt convins că dincolo de organizarea evenimentului artistic apare bucuria, nu numai pentru cel care, într-un fel, a „nășit” administrativ incursiunile artiștilor vizuali în cea mai cunoscută grădină sălăjeană. Sunt bucuros că am reușit să organizăm zece ediții ale simpozionului nostru. Sunt bucuros că am reușit să edităm și să tipărim mai multe cataloage cu participanți și produsele lor artistice, să susținem expoziții. Sunt bucuros că „Arta în Grădină” a devenit un proiect al comunității din Jibou, punând în evidență „perla” turismului din Sălaj: Grădina Botanică „Vasile Fati”. Sunt bucuros că, de la an la an, tot mai mulți sălăjeni, și nu numai, s-au alăturat demersului cultural inițiat și susținut de pictorul Radu Șerban și echipa sa. Mă bucur de... toată bucuria dată de acest proiect. Încotro, „Arta în Grădină”? Parteneriatul între Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Centrul de Cercetări Biologice/Grădina Botanică și Primăria orașului Jibou merită să continue, probabil cu adaptări de parcurs. Și în sensul dezvoltării componentei educaționale. Poate că „Arta în Grădină” va fi un rai și pentru alți reprezentanți ai artelor, altele decât cele vizuale. Poate. Până atunci, până la edițiile viiitoare, mă bucur că, într-o țară a lucrului prost făcut, toți cei implicați în proiectul nostru au reușit să facă un lucru bun. Și pentru Sălaj. Pas cu pas...

Daniel Săuca, manager Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Un Deceniu de Artă în Grădina de la Jibou Cu zece ani în urmă , într-o primăvară frumoasă pe meleaguri transilvane s-a născut un proiect ce îngemănează firesc arta cu frumusețea și complexitatea naturii. Oameni, care au pus mai presus de materialismul vieții cotidiene aspirațiile artistice și culturale ce sunt în sufletul fiecăruia, și-au unit dezinteresat forțele, timpul și spiritul creator pentru materializarea simpozionului de arte vizuale de la Jibou. Și ce loc mai bun de desfășurare a unui astfel de demers artistic decât o grădină botanică, cu toată complexitatea și diversitatea ei de forme și culori!

Dorim, în moment aniversar, simpozionului „Arta în Grădină” la cât mai mulți și rodnici ani și mulțumim celor ce participă și celor care susțin acest demers artistic!

Cosmin Sicora, director, Centrul de Cercetări Biologicei Jibouy

TEXT TEMPORAR De zece ori în Grădină. De la gând la faptă

În vara anului 2012, la inițiativa lui Flavius Lucăcel, am realizat expoziția mea „Memoria locurilor” la Școala generală din Năpradea, satul în care am copilărit, satul bunicilor. Printre multele discuții avute cu el, a fost vorba și despre posibilitatea organizării unei tabere de pictură la Grădina Botanică din Jibou. Chiar dacă eram conștient de oportunitatea unei astfel am înțeles că și domniile lor așteptau o astfel de inițiativă, prin urmare, fără a mai sta pe gânduri, în toamna aceluiași an, am demarat prima ediție a Simpozionului de Arte Vizuale „Arta în Grădină”. Cu toate că, atunci, nu mă gândeam că manifestarea noastră va dăinui zece ani, mi-am propus ca încă de la început, să stabilesc un cadru profesionist în care să se desfășoare simpozionul. Am dorit să diferențiez manifestarea de la Jibou de celălalte tabere sau simpozioane desfășurate în țară sau în străinătate, impunând un format care, în afară de tabăra de creație, să conțină și alfel de activități pentru artiști, copii sau publicul apropiat de cultură.

Consider că elementul de identitate cel mai important al simpozionul de la Jibou este reprezentat de cadrul deosebit în care acesta se desfășoară: pe de o parte, este vorba de ambianţa istorică a castelului în stil baroc al fostului baron Wesselényi, iar pe de alta, ambianța mediului peisagistic de excepţie administrat de Grădina Botanică din Jibou. Mai mult decât atât, artiștii se bucură și de faptul că motivele, sursele de inspirație sunt la tot pasul, iar cazarea se face chiar în incinta Grădinii, în casa de oaspteți a acesteia. În cadrul fiecărei ediții a simpozionului, tabăra de creație este activitatea principală. În jurul ei gravitează și celălalte activități conexe. Încă de la început am hotărât să invit câte un curator la fiecare ediție a taberei care să propună artiștilor teme generic și să medieze rezultatele muncii lor pentru publicul amator de artă prin intermediul vernisajelor și a textele curatoriale și critice expuse în cataloagele simpozionului. În cele 10 ediții ale simpozionului de la Jibou, la tabăra de creație au participat șaptezeci de artiști, în principal din România, dar și artiști de origine română din străinătate sau artiști străini din Ungaria, Polonia, Rusia, Republica Moldova, Canada și SUA. Limbajul vizual nu are granițe și din acest motiv relațiile noastre cu artiștii străini au fost cordiale și eficiente. Pentru artiști, documentarea „pe teren” este una dintre cele mai directe modalități de a interoga realitatea. În cadrul vizitelor de documentare, o altă activitate a taberei de creație, facem o reverență la locurile sacre din jurul orașului Jibou. Bisericile de lemn, căci despre ele este vorba, sunt păstrătoare de istorie. Ele nu repreznită doar locul de rugăciune, de comuniune cu divinitatea, ci și locul încărcat de liniște, frumos și mister. Începând cu ediția din anul 2015, am vizitat și documentat 9 biserici monument istoric. De asemenea, tot în cadrul vizitelor de documentare, am vizitat și alte obiective de interes cultural și turistic din Sălaj: castrul roman de la Porolissum, cimitirul evreiesc de la Năpradea și aria naturală protejată „Grădina Zmeilor” de la Gâlgăul Almașului.

Formatul simpozionului, în afară de tabăra de creație și de vizitele de documentare, include și o serie de activități conexe cum sunt: serile de poezie, de muzică, miniconferințele, atelierele de creație pentru copii și serile cu demonstrații culinare. Astfel, la edițiile simpozionului am avut plăcerea să audiem și să interacționăm cu douăzecișicinci de personalități ale culturii regionale și naționale, poeți, scriitori, muzicieni, experți în management cultural, diplomați și profesori. De asemenea, cinci dintre artiștii participanți și alți cinci curatori au prezentat în fața colegilor lor teme de interes pentru artele vizuale precum și contribuții personale reflectate în creațiile proprii. În simpozionul nostru acordăm o atenție specifică atelierelor de creație organizate în principal pentru grupe de copii de la Centrul de Servicii Sociale din Jibou. Până acum s-au desfășurat 6 acivități de creație la care au participat un număr de 50 de copii și elevi. Coordonatorii atelierelor au fost profesori de la UAD din Clul-Napoca și de la Liceul „Elf” din același oraș.

Bilanțul fiecărei ediții a simpozionului a putut fi cuantificat atât printr-o experiență directă, în fața lucrărilor realizate cu ocazia expozițiilor anulale, dar și sub formă de lectură, prin răsfoirea cataloagelor dedicate, sau virtual, pe site-ul simpozionului. În urma celor zece ediții, s-au organizat zece expoziții de grup la Grădina Botanică din Jibou, la încheierea fiecărei ediții, șapte la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj în cadrul MuzaFest și o expoziție cu caracter retrospectiv la galeria „Arcade 24” din Bistrița. Din anul 2013 și până în anul 2018, tot la CCAJS, în paralel cu expozițiile de grup, sub egida simpozionului, am organizat alte șase expoziții individuale ale câte unui artist participant la simpizon. La vernisajele expozițiilor a participat un număr apreciabil de admiratori ai artei contemporane.

Fiecare ediție a fost documentată în cataloage de o bună calitate grafică, apărute sub siglele editurilor Eikon, Limes și Mega, toate din Cluj-Napoca și Caiete Silvane din Zalău.

După anul 1990, în general, instituțiile care aveau în domeniul lor de activitate tezaurizarea și promovarea culturii contemporane, nu au mai achiziționat lucrări de la artiști, cu foarte rare excepții. În schimb, instituțiile care susțin simpozionul nostru, fără a recurge la achiziții de operă de artă, indirect, în urma donaților făcute de artiștii participanți la simpozion, au reușit să-și înfiripe, iar mai apoi să-și dezvolte, colecții de artă recentă. Prin urmare, un scop al simpozionului, acela de a valoriza rezultatele taberei de creație, a fost atins tocmai prin faptul că operele de artă realizate la Jibou, devin patrimoniu, constituinduse în valori ale artei contemporane.

Consider că este necesar să precizăm faptul că proiectul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină” este unul realizat și susținut exclusiv printr-un efort local la care au contribuit Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Centrul de Cercetări Biologice și Grădina Botanică din Jibou, Primărina și Consiliul Local din același oraș. în calitate de inițiator al simpozionului și coordonator al celor zece ediții, doresc să adresez mulțumirile mele personalităților care conduc instituțiile mai sus menționate, domnului Daniel Săuca, domnului Cosmin Sicora și domnului Dan Ghiurco.

Pentru mine, fiecare ediție de Artă în Grădină, a însemnat un nou început. De fiecare dată, altfel era organizată Grădina, alții erau artiștii participanți, altele erau propunerile tematice, alta era lumina, culoarea, ceața de pe Someș și... mirosul Grădinii, dar, mereu, alte provocări apăreau la orizont.

Ne-am putea opri aici sau am putea continua și duce la un alt nivel simpozionul. Dacă se va decide continuarea lui, cu siguranță va trebui mărită vizibilitatea rezultatelor taberei de creație prin organizarea unor expoziții itinerante în țară, la muzee sau galerii de artă. De asemenea, s-ar putea iniția parteneriate cu Grădini Botanice din Europa pentru a le prezenta ceea ce am reușit să facem la Grădina Botanică din Jibou. Consider că ar fi necesar să atragem de partea noastră și instituții private care să susțină activitățile noastre. În altă ordine de idei, ar fi de dorit ca prin modalițăți actuale de persuasiune să apropiem de activitățile noastre publicul tânăr, care de cele mai multe ori ne-a lipsit.

La acest moment de bilanț, îmi exprim satisfacție pentru tot ce s-a realizat în cele zece ediții. Doresc să aduc mulțumirile mele artiștilor care s-au perindat pe la Grădină, curatorilor, invitaților și, nu în ultimul rând, publicului care a apreciat ceea ce am făcut. De asemenea, aduc mulțumiri și angajaților Grădinii Botanice, care de multe ori ne-au ajutat și au sprijinit demersurile noastre pentru a asigura un cadru cât mai potrivit pentru desfășurarea simpozionului.

Radu Șerban, coordonatorul Simpozionului

TABĂRA DE CREAȚIE

TABERELE DE CREAȚIE DIN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI C U R AT O R I I Ș I T E M E L E E D I Ț I I L O R

EDIȚIA A X-A, 2021 23 august–1 septembrie 2021 Curator Ioan Gînscă Tema ediției: „Rădăcini”

10

INÃ G R Ã D al N Î n A R T A n Internaþio o le i z a o Simp Vizu e t r de A

Rădăcini Four thirty-three M-am născut și am crescut la bloc. Am copilărit într-un cartier comunist. Supraviețuirea printre betoane a fost suportabilă prin existența unei grădini botanice în oraș. Bunica dinspre tată locuia singură, într-o casă, în apropierea acesteia. Ani de zile a fost în posesia cheii de la intrarea din spate. O cheie mare, de aluminiu. O primeam de fiecare dată când îmi vizitam bunica în vacanța de vară. Îmi punea două sticle de lapte într-o sacoșă țesută de ea și mă trimitea să-i aduc apă de la izvorul din mijlocul grădinii botanice.

Dacă aș putea ridica toată grădina și să ți-o aduc, să o înfășori pe umerii tăi ca un kimono.

După patruzeci de ani primesc o altfel de cheie, pentru a intra într-o altă grădină botanică, de data aceasta împreună cu o mână de artiști. Vom descoperi împreună izvoare și mai ales rădăcini – amintiri din care ne hrănim o viață întreagă.

De orice fel ar fi ele, rădăcinile fixează, asigură creșterea, susțin, se adaptează, rezistă, stabilesc legături, rezolvă probleme. Suntem dependenți de ele.

De la primii pași în grădină privesc în jos și îmi imaginez pământul transparent. Rotesc grădina. Rădăcinile sunt cele care cresc acum spre cer. Cu ajutorul „lentilelor” Wohlleben și Macfarlane văd o țesătură fascinantă – mii de fibre fungice suspendate între rădăcinile subțiri ale copacilor, legăturile lor prolifice care creează o pânză delicată, cel puțin la fel de complicată ca și cablurile ori fibrele întinse pe sub orașele noastre. Mai văd că, indiferent de vreme, copacii preferă să-şi trimită mesajele de la unul la altul prin intermediul rădăcinilor. Rădăcinile se întind până departe, depăşind adesea dublul diametrului coroanei. Se intersectează şi se întrepătrund cu extremităţile subterane ale vecinilor. Interacționează. Schimbă informaţii. Pâlcuri de filamente fungice unesc pe sub pământ copacii unii de alții și formează rețele interconectate cu vârste venerabile. Știm prea puține lucruri despre lucrurile ce se aștern sub picioarele noastre.

Așa încât, posibilitatea ca rădăcinile grădinii prin care tocmai pășim să spună lucruri cu mult mai importante decât ceea ce s-a spus aici este foarte mare.

Nu pot decât să mă bucur și să ascult la maximum John Cage, „Four thirty-three”.

Ioan Gînscă

CURATORII ȘI TEMELE EDIȚIILOR

TABERELE DE CREAȚIE DIN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI C U R AT O R I I Ș I T E M E L E E D I Ț I I L O R

EDIȚIA A X-A, 2021 23 august–1 septembrie 2021 Curator Ioan Gînscă Tema ediției: „Rădăcini”

10

INÃ G R Ã D al N Î n A R T A n Internaþio o le i z a o Simp Vizu e t r de A

Rădăcini Four thirty-three M-am născut și am crescut la bloc. Am copilărit într-un cartier comunist. Supraviețuirea printre betoane a fost suportabilă prin existența unei grădini botanice în oraș. Bunica dinspre tată locuia singură, într-o casă, în apropierea acesteia. Ani de zile a fost în posesia cheii de la intrarea din spate. O cheie mare, de aluminiu. O primeam de fiecare dată când îmi vizitam bunica în vacanța de vară. Îmi punea două sticle de lapte într-o sacoșă țesută de ea și mă trimitea să-i aduc apă de la izvorul din mijlocul grădinii botanice.

Dacă aș putea ridica toată grădina și să ți-o aduc, să o înfășori pe umerii tăi ca un kimono.

După patruzeci de ani primesc o altfel de cheie, pentru a intra într-o altă grădină botanică, de data aceasta împreună cu o mână de artiști. Vom descoperi împreună izvoare și mai ales rădăcini – amintiri din care ne hrănim o viață întreagă.

De orice fel ar fi ele, rădăcinile fixează, asigură creșterea, susțin, se adaptează, rezistă, stabilesc legături, rezolvă probleme. Suntem dependenți de ele.

De la primii pași în grădină privesc în jos și îmi imaginez pământul transparent. Rotesc grădina. Rădăcinile sunt cele care cresc acum spre cer. Cu ajutorul „lentilelor” Wohlleben și Macfarlane văd o țesătură fascinantă – mii de fibre fungice suspendate între rădăcinile subțiri ale copacilor, legăturile lor prolifice care creează o pânză delicată, cel puțin la fel de complicată ca și cablurile ori fibrele întinse pe sub orașele noastre. Mai văd că, indiferent de vreme, copacii preferă să-şi trimită mesajele de la unul la altul prin intermediul rădăcinilor. Rădăcinile se întind până departe, depăşind adesea dublul diametrului coroanei. Se intersectează şi se întrepătrund cu extremităţile subterane ale vecinilor. Interacționează. Schimbă informaţii. Pâlcuri de filamente fungice unesc pe sub pământ copacii unii de alții și formează rețele interconectate cu vârste venerabile. Știm prea puține lucruri despre lucrurile ce se aștern sub picioarele noastre.

Așa încât, posibilitatea ca rădăcinile grădinii prin care tocmai pășim să spună lucruri cu mult mai importante decât ceea ce s-a spus aici este foarte mare.

Nu pot decât să mă bucur și să ascult la maximum John Cage, „Four thirty-three”.

Ioan Gînscă

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI C U R AT O R I I Ș I T E M E L E E D I Ț I I L O R

EDIȚIA A IX-A, 2020 23 august–1 septembrie 2020 Curator Radu Șerban Tema ediției: „Locul ales”

9

INÃ G R Ã D al N Î n A R T A n Internaþio o le i z a o Simp Vizu e t r de A

Locul ales Fiecare ediție a Taberei de Creație din cadrul Simpozionului propune artiștilor participanți o temă generică. În acest an, motivul selectat se circumscrie conceptului intitulat Locul ales, loc unic, diferit de alte locuri comune.

Noţiunea de loc este foarte cuprinzătoare deoarece tot ce se vede în jurul nostru, tot ce a creat natura în timp şi în condiţii nedeterminate de om, este loc, „loco terrae”, întregul Pământ, suma tuturor locurilor, natura din jurul nostru. Aceste locuri nu au fost plăsmuite de om, el le-a găsit, le-a descoperit şi uneori le-a transformat după puterile şi nevoile sale. În mod particular, locul este un dat, îl găsim peste tot, îl vedem, îl percepem, îl pipăim, îl admirăm sau îl detestăm. Locul ne aparţine, iar noi aparţinem locului, fără el nu putem exista, fiind sortiţi să viețuim mereu împreună. Oamenii şi locurile se intercondiţionează, se atrag sau se resping, se completează şi se ajută. Prin contactul nostru cu locul, suntem în contact permanent cu natura.

Atunci când vorbim despre un Loc ales, ne referim la un fragment din natură cu caracteristici certe, la care o persoană se raportează într-un mod pozitiv. În demersul nostru vom porni de la relația artist-loc: loc ales ca „atelier în natură”, loc ales ca motiv, loc sentimental sedimentat în memoria afectivă, loc amintit, loc inventat sau paradis autoreferențial, loc ca proiecție utopică. Dintre toate aceste locuri personalizate, locul Grădinii (Grădina Botanică din Jibou), ne este cel mai la îndemână. Acest loc este unul îmbunătățit, în care intervenția umană este vizibilă, aproape peste tot. El se poate revela ca un prototip de frumusețe, care însumează locuri cu identități diferențiate: locul parcului dendrologic, locul florilor, al gardului viu, locul serelor, al sectorului sistematizat, al apei, al pădurii sau locul coloanei lui Morar. În afară de suprafața Grădinii, ne putem raporta și la Grădina în context, putându-i integra, astfel, castelul Wesselényi, sau la împrejurimile Grădinii, orașul Jibou, Valea Someșului și vârful Piscuiul Ronei. În afară de acest loc care ne adoptă și cu care rezonăm timp de 10 zile, fiecare artist aduce instinctual cu el și alte locuri alese, numai de ei știute, care aici vor ieși la iveală și se vor întruchipa pe pânzele albe.

Aceste universuri personale pot rezona cu motivele de aici și împreună pot genera alcătuiri complexe.

Locul nu poate fi perceput stricto sensu. El se află într-un context atmosferic, este perceput la o anumită oră din zi, cu o lumină intensă sau palidă, în arșița amiezii sau în aburul dimineții. Prin urmare, în creațiile noastre nu ne vom referi doar la o fotografie a Grădinii, ci la toți acești agenți care afectează cadrele din natură. Mai mult, fiecare artist se va raporta la motivele de interes prin percepția proprie (indusă de starea în care se află și de experiența acumulată). Artiștii nu pictează ceea ce văd, ci cum văd.

Natura este un izvor de informații complexe. Nouă ne rămâne să ne raportăm la motivele alese, să extragem relațiile contextuale, cu potențial armonic, și să le adaptăm la percepția proprie.

Radu Șerban

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI C U R AT O R I I Ș I T E M E L E E D I Ț I I L O R

EDIȚIA A VIII-A, 2019 19-29 august 2019 Curator Vasile Cioca Tema ediției: „Podoabele Grădinii”

8

INÃ G R Ã D al N Î n A R T A n Internaþio o le i z a o Simp Vizu e t r de A

Podoabele Grădinii Vegetalul are o piele a sa, care-i scoarța; are cap și păr, care sunt rădăcinile; are fizionomia și simțurile sale, are de asemenea o sensibilitate, astfel încât dacă-l rănești piere. Frunzișul, florile și fructele sunt podoabele sale, așa cum omul e înzestrat cu auz, chip și putință de-a cuvânta.

Paracelsus

Grădina pare a fi, coborând în intimitatea sensibilă a existentului, o metaforă încarnată a naturii. Dar, până la urmă – se întreabă omul de știință, filozoful, misticul Blaise Pascal – ce este omul în natură? Un neant în comparație cu infinitul, un infinit în comparație cu neantul, un mediator între nimic și tot. Ca mediator între nimic și tot, omul străbate timpul care-i este dat prin mijlocirea constructelor sale – tehnice, științifice, filozofice, spirituale, artistice. Artistul vizual/pictorul este un mediator, prin arta sa, între nimic și tot. El intuiește, presimte, își imaginează neantul și infinitul, le sugerează metaforic și simbolic cu ajutorul culorilor, formelor, semnelor vizual-plastice. Doar obiectele, plantele, animalele, oamenii, fenomenele le vede aici și acum, le pictează, le transfigurează, el, artistul, un veșnic călător care străbate mituri. În acest context ideatic de sorginte pascaliană, ne putem întreba cum s-ar materializa întâlnirea, dialogul artistului cu ființa Grădinii Botanice din Jibou? Această întâlnire poate avea loc pe mai multe paliere, în funcție și de experiența și personalitatea artistului: senzitiv, olfactiv, gustativ, sonor, vizual, intelectiv (științific, rațional, tehnic), simbolic, spiritual, artistic. Senzitiv, vizual vorbind, Grădina Botanică din Jibou se oferă artistului plastic prin materii fără formă – aer, apă, foc/lumină – și prin materii cu formă – pământ, piatră, metal (minerale) și plante, animale, om (materii organice). Aceste întâlniri, conversații cu trupul Grădinii/ Naturii se vor metamorfoza în spiritul artistului în diverse viziuni cromoformice. Aceste podoabe artistice vor fi niște mediatori între nimic și tot, pritocite în aura sensibilă a artiștilor invitați la a VIII-a ediție a Simpozionului Arta în Grădină. În calitate de curator, după constructive consultări cu Radu Șerban, coordonatorul simpozionului, le-am propus artiștilor participanți la ediția din august 2019 să graviteze sensibil, spiritual și imaginativ, cu precădere, în trupul și ființa vegetală a Grădinii din Jibou și în podoabele acesteia: florile, frunzele, fructele, semințele.

Ființele vegetale își extrag hrana prin rădăcini, caracterizându-se (din perspectivă științifică) prin prezența clorofilei, prin faptul că membrana celulei este formată din celuloză și, în cazul speciilor superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze. Ființele vegetale sunt intim conectate la teluric prin rădăcini, iar la cer prin frunzele și florile orientate spre soare/ lumină. Fructele, după arderea în iubire a florilor, cad din nou spre teluric spre a da naștere la o nouă plantă. Frunzele, florile, fructele/semințele au fost înconjurate de-a lungul timpului cu multiple aure simbolice prin care artiștii, inclusiv pictorii, vor pluti poetic. Astfel, pentru Novalis, floarea este simbolul dragostei și armoniei. Caliciul florii este din perspectivă spirituală, ca și cupa, receptacolul activității cerești. Rănile Răstignitului se transformă în trandafiri. Fructul, datorită semințelor pe care le conține, a fost comparat de Guénon cu omul primordial, simbol al originilor. În aura simbolică a Extremului Orient, frunza sugerează fericire și prosperitate. Sfântul Ioan al Crucii face din floare imaginea virtuților sufletului, buchetul care le adună fiind cel al perfecțiunii spirituale. Pe lângă sau peste podoabele vizibile și expresive, scăldate în bogate aure simbolice ale Grădinii – frunzele, florile, fructele, semințele – artistul, fie el poet, pictor sau muzician, simte, descoperă și se lasă vrăjit și – sau mai ales – de altfel de podoabe, invizibile, dar sensibile, imaginale, stihiale: primordialitate, vacuitate, eternitate, armonie, liniște, tăcere...

Vasile Cioca

ARTIȘTI La fiecare ediție a Taberei de Creație din cadrul Simpozionului „Arta în Grădină” au participat între 8 și 10 artiști. În cele zece ediții, șaptezeci de artiști, pictori, graficieni, artiști fotografi și sculptori s-au întălnit și au creat în Grădina Botanică. Participanții la tabăra de creație aparțin centrelor artistice importante din țară: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Oradea, Bistrița, Alba Iulia și Constanța. De asemenea, la fiecare ediție am avut invitați și artiști de origine română care trăiesc și activează în străinătate, sau artiști străini din: Polonia, Rusia, Ungaria, Republica Moldova, Canada și SUA.

TABERELE DE CREAȚIE DIN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI A RT I Ș T I I PA RT I C I PA N Ț I

EDIȚIA A X-A, 2021 Nicolae Suciu | pictură, (Baia-Mare), Ioan Gânscă, | pictură, (Cluj-Napoca), Florin Gherasim | fotografie, (Cluj-Napoca), Lucian Muntean | pictură, (București), Alexandru Picovici | pictură, (Turda), Mariana Picovici | pictură, (Turda), Mariana Pasu | pictură, (Ungaria), Radu Șerban | pictură, (Cluj-Napoca).

EDIȚIA A IX-A, 2020 Arpad Fabian | pictură, (Cluj-Napoca), Vasile Istrate, | pictură, (Cluj-Napoca), Florin Gherasim | fotografie, (Cluj-Napoca), Marius Lehene | pictură, (Colorado, USA), Mircea Moldovan | pictură, (Târgu Mureș), Dorel Daviv Morar | sculptură, (Târgu Mureș), Radu Șerban | pictură, (Cluj-Napoca), Lucian Țintariu | pictură, (Cluj-Napoca).

EDIȚIA A VIII-A, 2019 Gabriela Aniței | pictură, (București), Valentin Codoiu, | pictură, (Cluj-Napoca), Mariana Gheorghhiu | textile, (Cluj-Napoca), Florin Gherasim | ceramică și fotografie, (Cluj-Napoca), Camelia Moritz | pictură, (Cluj-Napoca), Eugen Moritz | pictură, (Cluj-Napoca), Elisabeth Ochsenfeld | pictură, (Germania), Cristian Porumb | pictură, (Cluj-Napoca), Radu Șerban | pictură, (Cluj-Napoca).

EDIȚIA A VII-A, 2018 Horea Paștina| pictură, (București), Mihai Sârbulescu, | pictură, (București), Cristian Dițoiu | pictură, (București), Marian Dobre | pictură, (București), Valentin Paladi | pictură, (Italia), Alexandru Antonescu | pictură, (Alba Iulia), Crina Antonescu | pictură, (Alba Iulia), Radu Șerban | pictură, (Cluj-Napoca), George Mircea | pictură, (București).

EDIȚIA A VI-A, 2017 Cornel Ailincăi| pictură, (Cluj-Napoca), Andrei Câmpan, | pictură, (Cluj-Napoca), Irina Golovanova | pictură, (Rusia), Adina Mocanu | pictură, (Bistrița), Ioan de Moisa | pictură, (Cluj-Napoca), Iuriy Protasov | pictură, (Rusia), Liviu Suhar | pictură, (Cluj-Napoca), Mariana Șerban | pictură, (Tîrgu Mureș), Radu Șerban | pictură, (Cluj-Napoca).

EDIȚIA A V-A, 2016 Alexandru Antonescu | pictură, (Alba Iulia), Crina Antonescu | pictură, (Alba Iulia), Ioana Crăciun Dobrescu| pictură, (București), Teodora Hubenco, | pictură, (Republica Moldova), Vasile Hubenco, | pictură, (Republica Moldova), Radu Șerban | pictură, (Cluj-Napoca), Felicia Andra Predescu | pictură, (Cluj-Napoca), Florin Ghersim | fotografie, (Cluj-Napoca), Teodora Chinschi | pictură, (București), Alexandru Papuc | pictură, (București), Irina Florescu | pictură, (București).

EDIȚIA A IV-A, 2015 Ioana Antoniu | pictură, (Cluj-Napoca), Duiliu Crișan | grafică, (Cluj-Napoca), Iulia Crișan | grafică, (Cluj-Napoca), Florin Ghersim | fotografie, (Cluj-Napoca), Dorel David Morar | sculptură, (Tîrgu Mureș), Lucian Muntean | pictură, (București), Teodora Pica | pictură, (Canada), Radu Pulbere | pictură, (Cluj-Napoca), Constantin Răducan | pictură, (Lugoj), Flora Răducan | pictură, (Lugoj), Radu Șerban | pictură, (Cluj-Napoca).

EDIȚIA A III-A, 2014 Borgo | pictură, (Ungaria), Andrei Florian | instalație, (Cluj-Napoca), Cristina Gagiu | pictură, (Cluj-Napoca), Florin Ghersim | fotografie, (Cluj-Napoca), Eugen Moritz | pictură, (Cluj-Napoca), Lucian Muntean | pictură, (București), Blanca Alina Pop | pictură, (Cluj-Napoca), Radu Șerban | pictură, (Cluj-Napoca).

EDIȚIA A II-A, 2013 Beata Bebel | pictură, (Polonia), Ioan Horvath Bugnariu | fotografie, (Cluj-Napoca), Corina Horvath Bugnariu | pictură, (ClujNapoca), Wlodzimierz Karankiewicz | pictură, (Polonia), Marcel Lupșe | pictură, (Bistrița), Florin Ghersim | fotografie, (ClujNapoca), Dorel Daviv Morar | sculptură, (Târgu Mureș), Ioan Augustin Pop | pictură, (Ordea), Radu Șerban | pictură, (ClujNapoca), Daniela Țurcanu Caruțiu | pictură, (Constanța).

EDIȚIA I, 2012 Lucia Călinescu | pictură, (Tîrgu Mureș), Ionel Baltă | pictură, (Jibou), Alexandru Bunescu | pictură, (Cluj-Napoca), Adriana Elian | pictură, (Cluj-Napoca), Dorel Găină | fotografie, (Cluj-Napoca), Florin Ghersim | fotografie, (Cluj-Napoca), Mihaela Gorcea | pictură, (Cluj-Napoca), Mira Marincaș | fotografie, (Cluj-Napoca), Ioan Augustin Pop | pictură, (Ordea), Milena Augusta Pop | fotografie, (Ordea), Radu Șerban | pictură, (Cluj-Napoca).

LUCRĂRI Lucrările realizate de către artiști pe durata taberei de creație au fost expuse la finalul fiecărei ediții la Grădina Botanică din Jibou și până în anul 2018, la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în cadrul festivalului MuzaFest. De asemenea, în anul 2016, la galeria „Arcade 24” din Bistrița, am organizat prima expoziție retrospectivă care a reunit o selecție de lucrări realizate în primele patru ediții.

Activitatea din atelier a artiştilor s-a mutat în ambianţa oferită de inedita locaţie, elementele vegetale, florale sau peisajul contextual găsindu-și loc pe pânzele acestora.

Tabăra de creație este este o reuniune de artiști vizuali, care, în condiții excepționale, conviețuiesc, discută, interacționează cu reprezentanții altor arte, crează și, la finalul perioadei stabilite, oferă lucrările realizate comunităților locale. Este un act de generozitate (artiștii nu au primit onorarii pentru operele create) și de respect pentru ideea de colecționarism, de punere împreună a mai multor lucrări de artă contemporană, care să poata fi văzute și comentate, peste ani.

TABERELE DE CREAȚIE DIN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI LU C R Ă R I L E A RT I Ș T I LO R

24

ARPAD FABIAN

pictor, profesor participant la ediția a IX-a, 2020

Născut în 6 februarie 1971, la Cluj-Napoca. În anul 1997 absolvă Academia Națională de Artă din București, secția Pictură, clasa maestrului Vasile Grigore.

Este licențiat în Pictură și în Istoria și Teoria Artei.

Din 1997 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Interjudețeană Cluj-Bistrița.

Din 2016 este profesor la catedra de Studiu al formelor prin desen, Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj Napoca; Între anii 2008-2016 a fost profesor educator la Liceul pentru Deficienți de Auz din Cluj-Napoca.

Contact:

Arpad FABIAN, „Marele Mistreț”, ulei/pânză, 100x80 cm, 2020 (Colecția de Artă a CCAJS) Arpad FABIAN, „Stăpânul Rezervației”, ulei/pânză, 100x70 cm, 2020 (Colecția de Artă a CCB)

Arpad FABIAN, „Domnișoara Gisella”, ulei/pânză, 60x80 cm, 2020 (Colecția de Artă a Primăriei Jibou)

Arpad FABIAN, „Domnișoara Gisella”, ulei/pânză, 60x80 cm, 2020

ARPAD FABIAN

pictor, profesor participant la ediția a IX-a, 2020

Născut în 6 februarie 1971, la Cluj-Napoca. În anul 1997 absolvă Academia Națională de Artă din București, secția Pictură, clasa maestrului Vasile Grigore.

Este licențiat în Pictură și în Istoria și Teoria Artei.

Din 1997 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Interjudețeană Cluj-Bistrița.

Din 2016 este profesor la catedra de Studiu al formelor prin desen, Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj Napoca; Între anii 2008-2016 a fost profesor educator la Liceul pentru Deficienți de Auz din Cluj-Napoca.

Contact:

Arpad FABIAN, „Marele Mistreț”, ulei/pânză, 100x80 cm, 2020 (colecția Centrull) Arpad FABIAN, „Stăpânul Rezervației”, ulei/pânză, 100x70 cm, 2020

VIZITE DE DOCUMENTARE Pentru un artist, revizitarea urmelor trecutului se constituie într-o sursă imagistică aparte. Filtrată, prelucrată și adaptată, aceasta poate alimenta viitoare forme de expresie. În programul Simpozionului, începând cu ediția din anul 2015, am inclus câte o zi de documentare la biserici de lemn monument istoric aflate în apropierea Jiboului. Am considerat că bisericile de lemn reprezintă borne de credință și cultură populară, demonstrații de meșteșug și bun gust care ne-au lăsat iscusite realizări arhitecturale și picturale.

Prin apropierea de aceste locuri, implicit, întindem o mână înaintașilor noștri, meșteri cioplitori, pictori, oameni ai satului.

TABERELE DE CREAȚIE DIN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI V I Z I T E D E D O C U M E N TA R E

EDIȚIA A X-A, 2021 Biserica de lemn din Bulgari, Sălaj EDIȚIA A IX-A, 2020 Biserica de lem din Vădurele. Sălaj EDIȚIA A VIII-A, 2019 Biserica de lem din Domnin, Sălaj EDIȚIA A VII-A, 2018 Biserica de lem din Brusturi, Sălaj EDIȚIA A VI-A, 2017 Biserica de lem din Baica, Sălaj EDIȚIA A V-A, 2016 Biserica de lem din Prodănești și Brebi, Sălaj EDIȚIA A IV-A, 2015 Biserica de lem din Creaca și Castrul roman de la Porolissum, Sălaj EDIȚIA A III-A, 2014 Grădina Zmeilor din Gâlgăul Almașului, Sălaj

VIZITE DE DOCUMENTARE

TABERELE DE CREAȚIE DIN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI V I Z I T E D E D O C U M E N TA R E , B I S E R I C A D E L E M N D I N V Ă D U R E L E , 2 0 2 0

9

BISERICA DE LEMN DIN VĂDURELE

În acest an ne-am propus să vizităm o biserică de lemn aflată nu departe de Jibou, peste Someș, în localitatea Vădurele. Atunci când am ajuns, la amiază în zi de duminică, credincioșii ieșeau de la liturghie. De la început am remarcat locul care a fost ales pentru construirea acestui lăcaș, pe colina unui deal, accesul fiind destul de ușor. Pe peretele sudic, lângă intrarea în biserică, am găsit următorul text înrămat: „Biserica Ortodoxă Română din satul Vădurele cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” este așezată pe una din colinele din centrul satului pe o suprafață de 0,003 ha. După inscripția de pe peretele de lemn al Bisericii ce se poate citi foarte greu, se deduce că a fost construită în anul 1711 din lemn de stejar și acoperită cu șindrilă. Are următoarele dimensiuni; lungime 10 m, lățime de 7 m, înălțimea de 25 m. Are formă de corabie având pereții laterali drepți și altarul în formă de semicerc. La altar sunt două ferestre având dimensiunea de 30x20 cm, la strana dreaptă se află o fereastră de 1x0,80 m, iar la stânga se află o fereastră de 30x20 cm. De cine este construită și numele arhitectului nu se cunoaște. Din cele aflate de la credincioși, Biserica a fost acoperită cu șindrilă. În anul 1906 a fost acoperită cu tablă zincată, vopsită în anul 1932. Reparații capitale nu s-au făcut. Are trei încăperi: Pronaos, Naos, Altar. Are două uși, prima la intrarea în Pronaos și o altă ușă simplă face intrarea din Pronaos în Naos. Altarul este despărțit de Naos prin Catapeteasma care are scheletul din scânduri de stejar groase cu două uși laterale. Pe Catapeteasmă se află mai multe icoane vechi fără nici o inscripție. Una reprezintă pe Mântuitorul Iisus Hristos, alta pe Maica Domnului și a treia pe Sfântul Arhanghel Mihail.

Pereții interiori sunt pictați de jur împrejur cu sfinți foarte șterși, pe unele locuri nu se cunosc de loc. În anul 1939 a avut loc un incendiu asupra bisericii care a fost stins la timp cu ajutorul credincioșilor. Datorită vechimii, Biserica este declarată Monument Istoric. Pentru securitatea obiectelor de valoare, în anul 1977 la geamuri s-au instalat gratii de fier, iar la ușa de la intrare a fost montată o yală.”

Chiar dacă textul este unul sec, fără pretenții literare (nici nu era cazul), ne putem face o impresie destul de clară despre ceea ce avem în față și, de asemenea, despre o parte din istoria acestui lăcaș de cult. Ni se par relevante câteva elemente: faptul că biserica a fost înălțată pe acest loc, la începutul secolului al XVIII-lea, nefiind nici mutată din alt amplasament și nici adusă din altă localitate. Dintr-un alt document, cu o prefață de Vasile Drăguț1, aflăm că originile acestei biserici ar putea fi chiar mai vechi, din secolul al XVI-lea.

Acoperișul din tablă ni s-a părut, încă de la început, atunci când l-am zărit, ca fiind nefiresc, dar, din text reiese faptul că, inițial, acesta a fost acoperit cu șindrilă, așa cum era normal la o construcție din lemn. Deși avem de a face cu un monument istoric, acesta nu a beneficiat, de-a lungul timpului, de temeinice îngrijiri și consolidări. Mai înțelegem că în anul 1939 sătenii au salvat biserica din flăcările unui incendiu. Ne imaginăm felul în care oamenii vremii și-au salvat locașul de închinare și rugăciuni, cu găleți cu apă, într-o comuniune desăvârșită, fără pompieri, fără cisterne cu apă. Suntem informați, de asemenea, că sunt două uși, cea principală și o alta, mai puțin obișnuită, plasată ca legătură între locul femeilor și cel al bărbaților. Această ușă, construită dintr-o singură bucată de lemn, este rar întâlnită într-o biserică de lemn. De fapt, din cartea mai sus menționată, am aflat că între pronaos și naos, inițial era un perete de lemn. Femeile puteau urmări ceremonia slujbelor doar prin fanta traforată în ușă.

Revenind la textul mai sus inserat, mai aflăm că biserica este în întregime pictată, dar că sfinții sunt „șterși” și uneori se întrezăresc cu greu. Nu este de mirare că pictura a fost afectată de infiltrații și diferențieri mari de temperatură. Lipsa unor intervenții profesioniste de restaurare au condus la această stare de fapt. Cu toate acestea, biserica este încă activă, dar, nu peste mult timp, preotul și credincioșii comunității se vor muta în biserica nouă de zid, aflată în fază finală de construcție. Atunci, soarta acestui lăcaș va deveni una critică pentru că zăvorul montat cu mai mulți ani în urmă (pentru siguranță) va rămâne închis pentru multă vreme.

Pentru noi, cei care operăm cu imaginea, apelăm la memorie și valorizăm tot ceea ce a fost realizat de către meșterii de la sate, această construcție, ca de altfel toate celelalte biserici vizitate de către artiști și cele care vor urma să ne intre în preocupări, se constituie în repere de armonie, de bună măsură și de ridicare a simplității la rangul de standard de frumusețe.

Radu Șerban

1

Monumente istorice bisericești din Eparhia Oradiei, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Oradea, 1978.

DOCUMENTARE

9

TABERELE DE CREAȚIE DIN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI V I Z I T E D E D O C U M E N TA R E , B I S E R I C A D E L E M N D I N V Ă D U R E L E , 2 0 2 0

BISERICA DE LEMN DIN VĂDURELE

În acest an ne-am propus să vizităm o biserică de lemn aflată nu departe de Jibou, peste Someș, în localitatea Vădurele. Atunci când am ajuns, la amiază în zi de duminică, credincioșii ieșeau de la liturghie. De la început am remarcat locul care a fost ales pentru construirea acestui lăcaș, pe colina unui deal, accesul fiind destul de ușor. Pe peretele sudic, lângă intrarea în biserică, am găsit următorul text înrămat: „Biserica Ortodoxă Română din satul Vădurele cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” este așezată pe una din colinele din centrul satului pe o suprafață de 0,003 ha. După inscripția de pe peretele de lemn al Bisericii ce se poate citi foarte greu, se deduce că a fost construită în anul 1711 din lemn de stejar și acoperită cu șindrilă. Are următoarele dimensiuni; lungime 10 m, lățime de 7 m, înălțimea de 25 m. Are formă de corabie având pereții laterali drepți și altarul în formă de semicerc. La altar sunt două ferestre având dimensiunea de 30x20 cm, la strana dreaptă se află o fereastră de 1x0,80 m, iar la stânga se află o fereastră de 30x20 cm. De cine este construită și numele arhitectului nu se cunoaște. Din cele aflate de la credincioși, Biserica a fost acoperită cu șindrilă. În anul 1906 a fost acoperită cu tablă zincată, vopsită în anul 1932. Reparații capitale nu s-au făcut. Are trei încăperi: Pronaos, Naos, Altar. Are două uși, prima la intrarea în Pronaos și o altă ușă simplă face intrarea din Pronaos în Naos. Altarul este despărțit de Naos prin Catapeteasma care are scheletul din scânduri de stejar groase cu două uși laterale. Pe Catapeteasmă se află mai multe icoane vechi fără nici o inscripție. Una reprezintă pe Mântuitorul Iisus Hristos, alta pe Maica Domnului și a treia pe Sfântul Arhanghel Mihail.

Pereții interiori sunt pictați de jur împrejur cu sfinți foarte șterși, pe unele locuri nu se cunosc de loc. În anul 1939 a avut loc un incendiu asupra bisericii care a fost stins la timp cu ajutorul credincioșilor. Datorită vechimii, Biserica este declarată Monument Istoric. Pentru securitatea obiectelor de valoare, în anul 1977 la geamuri s-au instalat gratii de fier, iar la ușa de la intrare a fost montată o yală.”

Chiar dacă textul este unul sec, fără pretenții literare (nici nu era cazul), ne putem face o impresie destul de clară despre ceea ce avem în față și, de asemenea, despre o parte din istoria acestui lăcaș de cult. Ni se par relevante câteva elemente: faptul că biserica a fost înălțată pe acest loc, la începutul secolului al XVIII-lea, nefiind nici mutată din alt amplasament și nici adusă din altă localitate. Dintr-un alt document, cu o prefață de Vasile Drăguț1, aflăm că originile acestei biserici ar putea fi chiar mai vechi, din secolul al XVI-lea.

Acoperișul din tablă ni s-a părut, încă de la început, atunci când l-am zărit, ca fiind nefiresc, dar, din text reiese faptul că, inițial, acesta a fost acoperit cu șindrilă, așa cum era normal la o construcție din lemn. Deși avem de a face cu un monument istoric, acesta nu a beneficiat, de-a lungul timpului, de temeinice îngrijiri și consolidări. Mai înțelegem că în anul 1939 sătenii au salvat biserica din flăcările unui incendiu. Ne imaginăm felul în care oamenii vremii și-au salvat locașul de închinare și rugăciuni, cu găleți cu apă, într-o comuniune desăvârșită, fără pompieri, fără cisterne cu apă. Suntem informați, de asemenea, că sunt două uși, cea principală și o alta, mai puțin obișnuită, plasată ca legătură între locul femeilor și cel al bărbaților. Această ușă, construită dintr-o singură bucată de lemn, este rar întâlnită într-o biserică de lemn. De fapt, din cartea mai sus menționată, am aflat că între pronaos și naos, inițial era un perete de lemn. Femeile puteau urmări ceremonia slujbelor doar prin fanta traforată în ușă.

Revenind la textul mai sus inserat, mai aflăm că biserica este în întregime pictată, dar că sfinții sunt „șterși” și uneori se întrezăresc cu greu. Nu este de mirare că pictura a fost afectată de infiltrații și diferențieri mari de temperatură. Lipsa unor intervenții profesioniste de restaurare au condus la această stare de fapt. Cu toate acestea, biserica este încă activă, dar, nu peste mult timp, preotul și credincioșii comunității se vor muta în biserica nouă de zid, aflată în fază finală de construcție. Atunci, soarta acestui lăcaș va deveni una critică pentru că zăvorul montat cu mai mulți ani în urmă (pentru siguranță) va rămâne închis pentru multă vreme.

Pentru noi, cei care operăm cu imaginea, apelăm la memorie și valorizăm tot ceea ce a fost realizat de către meșterii de la sate, această construcție, ca de altfel toate celelalte biserici vizitate de către artiști și cele care vor urma să ne intre în preocupări, se constituie în repere de armonie, de bună măsură și de ridicare a simplității la rangul de standard de frumusețe.

Radu Șerban

1

Monumente istorice bisericești din Eparhia Oradiei, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Oradea, 1978.

PREZENTĂRI/CONFERINȚE În cadrul Simpozionului, la secțiunea „Activități conexe” invităm oameni de cultură din domenii diferite (arte, muzică, literatură, geografie, istorie și gastronomie) pentru a ne prezenta comunicări legate de preocupările și cercetărilelor. Tot în cadrul aacestei secțiuni, artiștii participanți își pot prezenta și ei cele mai recente realizări, portofolii de artă și cataloage.

De-a lungul celor 10 ediții au susținut lecturi publice și prezentări următoarele personalități: Daniel Săuca (poezie), Carmen Ciumărnean (poezie), Daniel Hoblea (poezie), Mihai Groza (pian), Alice Valeria Micu (poezie), Marcel Lucaciu (poezie), Andras Varga (chitară), Mircea Groza (gastronomie), Mircea Petean (poezie), Oliv Mircea (artă contemporană), Pârvu Ionică (management cultural), Călin Boca (chitară), Dina și Florin Horvath (literatură), Vasile Cioca (tehnici creative), Virgil Mihaiu (muzicologie), Flavius Lucăcel (literatură), Delia Voicu (diplomație) Gyorfi-Deak Gyorgy (istorie) și Aurel Medve (geografie).

Dintre artiștii și curatorii participanți, Oliv Mircea, Borgo, Florin Gherasim, Lucian Muntean, Cornel Ailincăi, Liviu Suhar, Ramona Novicov, Ionel Baltă, Valentin Codoiu și Radu Șerban au prezentat radiografii ale creațiilor personale sau teme de interes artistic. Rezumate ale prezentărilor sunt incluse în cataloagele fiecărei ediții.

ACTIVITĂȚILE CONEXE DESFĂȘURATE ÎN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI P R E Z E N TĂ R I / C O N F E R I N Ț E

EDIȚIA A X-A, 2021 Laura Pamfiloiu, profesor la Liceul Elf Cluj-Napoca „Scrierea creativă” EDIȚIA A IX-A, 2020 Diana și Flaminiu Taloș, arhitecți asociați, SC Ars Longa srl Cluj-Napoca „Frize artistice” EDIȚIA A VIII-A, 2019 Aurel Medve, profesor de geografie, Școala Generală Năpradea/Sălaj „Comori ale naturii în culmea Prisnelului” GYÖRFI-DEÁK GYÖRGY, bibliotecar, Biblioteca Orașului Jibou/Sălaj „Jiboul necunoscut” VALENTIN CODOIU, pictor și scenograf, Cluj-Napoca „Scenografia vieții/scenografia spectacolului” EDIȚIA A VII-A, 2018 DELIA VOICU, pictor și scenograf, Cluj-Napoca „În apropierea „Patronului”” VASILE CIOCA, profesor, UAD Cluj-Napoca „Orga culorilor de toamnă” EDIȚIA A VI-A, 2017 OLIV MIRCEA, critic de artă, curator, profesor, Bistrița „Ion Nicodim - Opera picturală ca „Locus poeticus”” CORNEL AILINCĂI, artist/ profesor, UAD Cluj-Napoca „Ceramică românească în China” LIVIU SUHAR, artist/profesor, Facultatea de Arte Iași „Ceramică românească în China” RAMONA NOVICOV, critic de artă, Oradea „Topografii edenice” IONEL BALTĂ, artist/profesor de desen, Liceul Teoretic Jibou „Tehnici și tratări picturale în cadrul Cercului de Artă” EDIȚIA A V-A, 2016 OLIV MIRCEA, critic de artă, curator, profesor, Bistrița „Dan Hăulică. Eleganța privirii nostalgice a criticului” VASILE CIOCA, profesor, UAD Cluj-Napoca „Mai poate fi artistul original?”

VIRGIL MIHAIU, jazzolog/ profesor, Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca „Concordia dintre arte și culturi prin jazz” EDIȚIA A IV-A, 2015 OLIV MIRCEA, critic de artă, curator, profesor, Bistrița „Paul Gherasim - In Memoriam. Logos, izvorul” PÎRVU IONICĂ, expert în management cultural, București „Finanțarea proiectelor artistice” LUCIAN MUNTEAN, fotojurnalist, artist vizual, București „Zambia - O incursiune fotografică” EDIȚIA A III-A, 2014 BORGO, pictor, Ungaria „Arta și vinul” FLORIN GHERASIM, artist/muzeograf, Muzeul de Artă Cluj-Napoca „Ritual amânat”

ACTIVITĂȚI CULTURALE

ACTIVITĂȚILE CONEXE DESFĂȘURATE ÎN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI A C T I V I TĂȚ I C U LT U R A L E

EDIȚIA A X-A, 2021 Mara Rus, elevă în clasa a XI-a, Liceul Teoretic Jibou recital de muzică populară EDIȚIA A VI-A, 2017 VARGA ANDRAS, chitaris/artist, Cluj-Napoca recital de muzică flamenco; compoziții proprii EDIȚIA A V-A, 2016 FLAVIUS LUCĂCEL, poet, dramaturg, Cluj-Napoca Lectură publică EDIȚIA A IV-A, 2015 MIRCEA PETEAN, poet, editor, editura Limes, Cluj-Napoca Lectură publică FLORIN HORVATH, scriitor, Zalău Lectură publică DINA HORVATH, poet, Zalău Lectură publică CĂLIN BOCA ȘI MIHAI GROZA, muzicieni, Zalău și Cluj-Napoca Concert de muzică din repertoriul internațional EDIȚIA A III-A, 2014 ALICE VALERIA MICU, poet, Zalău Lectură publică MARCEL LUCĂCEL, poet/profesor, Zalău Lectură publică EDIȚIA A II-A, 2013 DANIEL SĂUCA, poet, manager cultural, CCAJS, Zalău Lectură publică DANIEL HOBLEA, scriitor, editor, traducător, Zalău Lectură publică DANIEL HOBLEA, poet, traducător, Zalău Lectură publică DANIEL HOBLEA, muzician, compozitor, Cluj-Napoca Concert de muzică de film

ATELIERE DE CREAȚIE PENTRU COPII În cadrul simpozionului, acordăm o importanță semnificativă activităților didactice, în special a celor creative, prin organizarea atelierelor de creație pentru elevi. La aceste ateliere, în principal, au participat copii de la Centrul de Servicii Sociale din Jibou, elevi de la Liceul teoretic din Jibou și, nu de puține ori, copii ai artiștilor.

Coordonatorii acestor ateliere au fost profesori recunoscuți pentru activitățile desfășurate cu elevii: Vasile Cioca, de la Universitatea de Ară și Design din Cluj-Napoca, Laura Pamfiloiu și Ioan Gînscă de la Liceaul „Elf” din același oraș.

La fiecare sfârșit de ediție, de cele mai multe ori, lucrările realizate de elevi au fost expuse împreună cu lucrările artiștilor, prin aceasta nedorind să afirmăm altceva decăt că, recunoaștem în creativitatea copiilor sâmburele de adevăr al autenticității spere care și profesioniștii își doresc să se îndrepte...

Participanții la aceste ateliere au fost felicitați și au primit diplome de participare...

ACTIVITĂȚILE CONEXE DESFĂȘURATE ÎN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI AT E L I E R E D E C R E AȚ I E P E N T R U C O P I I

EDIȚIA A X-A, 2021 Atelier de cianotipii Coordonator: prof. Ioan Gânscă, Liceul Elf Cluj-Napoca Atelier de scriere creativă Coordonator: prof. Laura Pamfiloiu, Liceul Elf Cluj-Napoca EDIȚIA A IX-A, 2020 La această ediție, datorită contextului epidemic, nu s-au organizat ateliere de creație EDIȚIA A VIII-A, 2019 Atelier de pictură Coordonator: prof. Vasile Cioca, UAD Cluj-Napoca EDIȚIA A VII-A, 2018 Atelier de pictură Coordonator: prof. Vasile Cioca, UAD Cluj-Napoca EDIȚIA A VI-A, 2017 Atelier de pictură Coordonator: prof. Vasile Cioca, UAD Cluj-Napoca EDIȚIA A V-A, 2016 Atelier de pictură Coordonator: prof. Vasile Cioca, UAD Cluj-Napoca j

EXPOZIȚII DE GRUP La sfârșitul fiecărei ediții, rezultatele taberei de creație, cea mai importantă activitate din cadrul simpozionului, au fost prezentate în expoziții de grup, organizate în interiorul Grădinii Botanice, în locuri de obicei neconvenționale și, în fiecare toamnă, până în anul 2018, în sălile de expoziții ale Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în cadrul MuzaFest.

De asemenea, în anul 2016, la galerie „Arcade 24” din Bistrița, am prezentat o selecție amplă cu lucrări realizate în primele patru ediții ale simpozionului.

La fiecare vernisaj, curatorii edițiilor au prezentat publicului temele propuse artiștilor și au făcut radiografia creațiile expuse.

EXPOZIȚII DE GRUP ÎN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI EDIȚIA A X-A, 2021 Expoziția „Rădăcini”, septembrie, Grădina Botanică Jibou.

Curator: Ioan Gînscă EDIȚIA A IX-A, 2020 Expoziția „Locul ales”, septembrie, Grădina Botanică Jibou.

Curator: Radu Șerban EDIȚIA A VIII-A, 2019 Expoziția „Podoabele Grădinii”, august, Grădina Botanică Jibou, Curator: Vasile Cioca EDIȚIA A VII-A, 2018 Expoziția „Izvorul. Lumină din lumină”, octombrie, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj.

Curator: Oliv Mircea EDIȚIA A VI-A, 2017 Expoziția „Hortus Closus”, iulie, Grădina Botanică Jibou; octombrie, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj, Zalău.

Curator: Ramona Novicov EDIȚIA A V-A, 2016 Expoziția „Aerul Grădinii”, august, Grădina Botanică Jibou; octombrie, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj, Zalău.

Curator: Florin Gherasim; Expoziția „Arta în Grădină”, martie, Galeria „Arcade 24”, Curator: Oliv Mircea EDIȚIA A IV-A, 2015 Expoziția „Apa în Grădină”, august, Grădina Botanică Jibou; octombrie, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj, Zalău.

Curator: Florin Gherasim EDIȚIA A III-A, 2014 Expoziția „Grădina din Vis. Visul din Grădină”, august, Grădina Botanică Jibou; octombrie, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj, Zalău.

Curator: Florin Gherasim EDIȚIA A II-A, 2013 Expoziția „Temă......”, august, Grădina Botanică Jibou; octombrie, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj, Zalău.

Curator: Florin Gherasim EDIȚIA I, 2012 Expoziția „Temă......”, septembrie, Grădina Botanică Jibou; octombrie, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj, Zalău.

Curator: Florin Gherasim

EXPOZIȚII INDIVIDUALE ORGANIZATE SUB EGIDA SIMPOZIONULUI Sub egida Simpozionului s-au organizat șapte expoziții individuale la galeriile Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și la Grădina Botanică din Jibou. Expozanții au fost selectați dintre artiștii participanți la taberele de pictură, câte unul dintr-o ediție. Au fost expuse lucrări de artist, altele decât cele realizate în taberele de la Jibou. Date despre artiști, conceptul expozițiilor și comentariul lucrărilor a fost făcut de către curatorul ediției din anul respectiv.

EXPOZIȚII ÎN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI E X P O Z I Ț I I I N D I V I D U A L E O R G A N I Z AT E S U B E G I D A S I M P O Z I O N U L U I

EDIȚIA A X-A, 2021 Luian MUNTEAN Expoziția „Picătura de apă”, august, Grădina Botanică Jibou.

Curator: Lucian MUNTEAN EDIȚIA A VII-A, 2018 Horea Paștina Expoziția „Lumină lină”, octombrie, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj.

Curator: Oliv Mircea EDIȚIA A VI-A, 2017 ANDREI CÂMPAN Expoziția „Dincolo de singurătate”, octombrie, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj.

Curator: Ramona Novicov EDIȚIA A V-A, 2016 FELICIA PREDESCU Expoziția „Germinații”, octombrie, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj.

Curator: Florin Gherasim EDIȚIA A IV-A, 2015 DOREL DAVID MORAR Expoziția „Geometrii neeuclidiene”, octombrie, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj.

Curator: Florin Gherasim EDIȚIA A III-A, 2014 LUCIAN MUNTEAN Expoziția „Geometrii neeuclidiene”, octombrie, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj.

Curator: Florin Gherasim EDIȚIA A II-A, 2013 RADU ȘERBAN Expoziția „Altera Natura”, octombrie, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj.

Curator: Călin Stegerean j

CATALOAGE Încă de la prima ediție am considerat necesară documentarea manifestării noastre. Am conceput un format de catalog care la început a cuprins date despre artiști, lucrările realizate și despre expoziția de la finalul ediției. În următoarele cataloage, pe măsură ce activitățile simpozionului au crescut, le-am inclus și pe acestea în cuprinsul lor.

Am realizat zece cataloage, câte unul pentru fiecare ediție precum și alte cataloage și pliante pentru expozițiile individuale.

Cataloagele au fost tipărite în condiții grafice foarte bune, în colaborare cu următoarele edituri: Eikon, Limes și Mega din ClujNapoca și Caiete Silvane din Zalău.

CATALOAGELE EDIȚIILOR Catalogul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ, Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, ediția a IX-a, 2020 Coordonator și curator Simpozion, ediția 2020, concept grafică catalog: Radu ȘERBAN Consultant grafică: Duiliu CRIȘAN Corectură: Oana-Maria BARARIU-SĂVUȘ Texte: Arpad FABIAN, Mircea GROZA, Vasile ISTRATE, Dorel David MORAR, Radu ȘERBAN, Flaminiu TALOȘ, Lucian ȚINTARIU Fotografii: Radu ȘERBAN, Florin GHERASIM Participanți: Arpad FABIAN, Florin GHERASIM, Vasile ISTRATE, Marius LEHENE, Mircea MOLDOVAN, Dorel David MORAR, Radu ȘERBAN, Lucian ȚINTARIU Invitați: Mircea GROZA, Diana și Flaminiu TALOȘ Tipar: GPO CLUJ-NAPOCA, 2021 ISBN 978-606-914-163-2 Catalogul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ, Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, ediția a IX-a, 2020 Coordonator și curator Simpozion, ediția 2020, concept grafică catalog: Radu ȘERBAN Consultant grafică: Duiliu CRIȘAN Corectură: Oana-Maria BARARIU-SĂVUȘ Texte: Arpad FABIAN, Mircea GROZA, Vasile ISTRATE, Dorel David MORAR, Radu ȘERBAN, Flaminiu TALOȘ, Lucian ȚINTARIU Fotografii: Radu ȘERBAN, Florin GHERASIM Participanți: Arpad FABIAN, Florin GHERASIM, Vasile ISTRATE, Marius LEHENE, Mircea MOLDOVAN, Dorel David MORAR, Radu ȘERBAN, Lucian ȚINTARIU Invitați: Mircea GROZA, Diana și Flaminiu TALOȘ Tipar: GPO CLUJ-NAPOCA, 2021 ISBN 978-606-914-163-2

ALTE MATERIALE DE PREZENTARE AFIȘE, PLIANTE, CARTOLINE

CATALOAGE ȘI PLIANTE ALE EXPOZIȚIILOR INDIVIDUALE Catalogul Radu Șerban „Altera Natura”, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, 2013 Concepție grafică: Duiliu CRIȘAN Corectură: Text: Călin STEGEREAN Fotografii: Radu ȘERBAN Tipar: GPO CLUJ-NAPOCA, 2013 ISBN 978-606-914-163-2

Catalogul Anfrei Câmpan „Dincolo de singurătate”, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, 2017 Concepție grafică: Radu ȘERBAN Corectură: Text: Ramona NOVICOV Fotografii: Radu ȘERBAN Tipar: GPO CLUJ-NAPOCA, 2017 ISBN 978-606-914-163-2

Caseta tehnică Isbn

www.SimpozionulArtaInGradina.ro