Profitul Agricol nr. 5, din 12 februarie 2020

nr. 5 din 12 februarie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 5/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Agricultorii ¿i populismul convingåtor conf. dr. Horia-Victor HÅLMÅJAN USAMV Bucure¿ti

În condi¡iile în care parlamentarii (care scriu legile în Uniunea Europeanå ¿i în România) nu au încredere în ¿tiin¡å ¿i adoptå reglementåri bazate pe crâmpeie de adevår ¿i pe populism, nu mai putem conta pe bunul-sim¡ atunci când elaboråm tehnologiile agricole.

De curând, un deputat care militeazå pentru interzicerea neonicotinoidelor î¿i sus¡inea demersul cu argumentul cå suntem cei mai importan¡i producåtori de miere din Europa, iar prin utilizarea acestor insecticide, sectorul apicol va fi puternic afectat. Dar porumbul ¿i floarea-soarelui nu ne intereseazå? Suntem cei mai mari producåtori din Europa, iar fårå neonicotinoide, sectorul va fi puternic afectat.

Pe de altå parte, nici nu ne putem plânge cå din cauza interzicerii neonicotinoidelor se va reduce drastic suprafa¡a cultivatå cu floarea-soarelui.

Unii vor gåsi chiar efecte pozitive în acest fapt, cum ar fi îmbunåtå¡irea rota¡iei.

Pentru a beneficia de rota¡ie, suprafa¡a cultivatå cu floarea-soarelui nu ar trebui så depå¿eascå 600.000 ha. Dar cu cine så intre floarea-soarelui în rota¡ie?

Porumbul, grâul, orzul, soia sunt ¿i ele atacate de Tanymecus. Nu au probleme cu rå¡i¿oara mazårea, fasolea, inul, rapi¡a. Dar pot avea cu Sclerotinia, a¿a cå...

Profesorul Ro¿ca considerå cå tratamentul semin¡elor, chiar ¿i cu neonicotinoide, are o importan¡å relativå. Reu¿ita depinde de mårimea popula¡iei dåunåtorului, de modul/momentul în care se face tratamentul, de ritmul de cre¿tere al plantelor în primele faze de vegeta¡ie etc.

Acum apar ceva speran¡e legate de omologarea unor produse speciale, create de gigan¡ii chimiei. Noile tehnologii aplicate semin¡elor (cum este LumiGEN pentru semin¡ele Pioneer) vor conferi un avantaj plantelor în lupta cu dåunåtorii, la un pre¡ corespunzåtor. Între timp, va avea loc o selec¡ie naturalå a albinelor, cauzatå de mic¿orarea suprafe¡elor cultivate cu floarea-soarelui.

Profitul agricol 5/2020

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Evenimentele såptåmânii

Banii agriculturii ¿i pre¿edintele Iohannis Nicolae Sitaru, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Porumb

6

7

Pre¡uri ¿i pie¡e

Cota¡iile principalelor produse agricole 12 pe pie¡ele lumii FAO: Pre¡urile mondiale la alimente au crescut pentru a patra lunå consecutiv 14 Exporturile de cereale au crescut în 2019 14 Actualitatea în jude¡e

Pådure smulså din rådåcini Silozurile de cereale din portul Constan¡a Fuga Lolelor, de la vechii sa¿i Directoarea ¿i-a angajat sora la APIA

16

16 18

18

Culturi vegetale

Ne interzice Comisia Europeanå neonicotinoidele din 2021?

Agen¡ia Na¡ionalå Fitosanitarå nu comunicå pe subiectul neonicotinoidelor

20

George Stângå, noul pre¿edinte al Comisiei agricole din Senat Clubul Fermierilor Români, posibil parteneriat cu CEJA USR se opune utilizårii neonicotinoidelor Nicu Vasile, “baciul” LAPAR Scurt CV al pre¿edintelui Ligii Emil Dumitru (MADR): Dunårea în ecua¡ia agricolå

Reportaj la fermå 7

8

Cre¿terea animalelor

8

Derogare pentru deblocarea fermelor comerciale de porci

9

Ma¿ini agricole

9

Inova¡iile Massey Ferguson pentru 2020 NHR Agropartners: seceta afecteazå ¿i dealerii de utilaje New Holland ¿i-a extins gama de tractoare compacte T5

10

ªi fermierii, ¿i floarea-soarelui sunt vulnerabili fårå neonicotinoide 22 Precau¡ia, cuvântul-cheie în strategia de fermå în 2020 24 Prin departamentul de Colectare Cereale, Agrii România î¡i valorificå în condi¡ii optime produc¡ia agricolå!

25 Summit Agro a lansat noile produse pentru protec¡ia plantelor 26 Conferin¡a anualå a Clubului Fermierilor Români

Adama, în fa¡a unui an record Bursa profitabilitå¡ii BASF APPR acordå Oscarul agriculturii noastre

21

38

40

42

43

44

Agricultura digitalå

Viticulturå digitalå cu FieldBook AgriApps

45

Legisla¡ie ¿i gestiune

Alegerea firmelor de consultan¡å Precizåri ANF referitor la autoriza¡iile emise pentru produse pe bazå de neonicotinoide

46

46

Informa¡ii externe 28 32 33

Americanii sus¡in cå glifosatul nu este cancerigen China ¿i SUA reduc taxele vamale

48 48

Magazin 34

Comentarii din umbrå

Câteva motive pentru care Pioneer dominå pia¡a porumbului

Cum se pregåte¿te un fermier pentru pensie

36

Plåtica, un partener de curså Pe cåtare sau prin lunetå?

Stinge¡i luminile!

Mor licuricii!

52 53

54

Adunarea generalå a Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine Pe 21 februarie va avea loc Adunarea generalå a Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine, în sala mare a Prefecturii din Târgu-Mure¿. Ordinea de zi cuprinde: prezentarea raportului de activitate pe 2019; raportul privind exerci¡iul financiar pe anul trecut; proiectul programului pe 2020; måsuri organizatorice; alegeri. Participan¡ii sunt ruga¡i så aibå asupra lor buletinele ¿i ¿tampilele, aten¡ioneazå Claudiu Frânc. În cazul în care pre¿edin¡ii de organiza¡ii nu pot så participe, persoanele pe care le deleagå trebuie så aibå împuternicire notarialå.

Recensåmântul agricol Guvernul a aprobat o ordonan¡å de urgen¡å privind recensåmântul agricol care ar trebui så se facå în toamna 2020. Cadrul legal ce ar fi trebuit ini¡iat încå din 2018. Suntem în mare întârziere cu måsurile pregåtitoare.

Afacerile Casei de Comer¡ Unirea Se dezgroapå mor¡ii afacerilor de la Casa de Comer¡ Unirea. Acum s-au luat la purecat cheltuielile din toamna trecutå, de la Ziua Na¡ionalå a Produselor Agroalimentare Române¿ti.

S-a aflat cå Unirea a cheltuit 150.000 de euro. 100.000 de euro a costat închirierea sålilor de la Romexpo ¿i 45.000 euro - închirierea echipamentelor audio-video, scenotehnica ¿i traducere simultanå.

Codru¡ Ion Bîlea, director la RNA Romsilva Gheorghe Mihåilescu, directorul general al Romsilva, a fost revocat de cåtre Consiliul de Administra¡ie al Regiei Autonome a Pådurilor. În locul lui a fost desemnat (provizoriu) Codru¡ Ion Bîlea. Acesta a absolvit Facultatea de Silviculturå la Bra¿ov, în 1988. A condus Ocolul Silvic Curtea de Arge¿, apoi a trecut la Direc¡ia Silvicå Arge¿, iar din 2007 a fost director al Departamentului Fond Forestier.

6

Evenimentele såptåmânii

Banii agriculturii [i pre[edintele Iohannis Såptåmâna trecutå, la Bruxelles a avut loc întâlnirea ¿efilor de stat pentru a discuta bugetul Uniunii în exerci¡iul financiar 2021-2027. Din partea României a participat pre¿edintele Klaus Iohannis.

“Avem a¿teptåri legate de fondurile dedicate politicii de coeziune (...). De asemenea, pentru noi sunt foarte importante fondurile destinate agriculturii ¿i pe aceste douå capitole suntem foarte hotårâ¡i ¿i sunt foarte hotårât så negociez la sânge, cum se spune, ca så ob¡inem cât mai mul¡i bani pentru România”, a declarat, la Bruxelles, pre¿edintele Iohannis.

Vå reamintim, pre¿edintele Consiliului European, Charles Michel, a avut toatå såptåmâna trecutå întrevederi cu ¿efii de guvern ¿i de stat din UE pentru a discuta despre bugetul Uniunii postBrexit.

“Trebuie så fim foarte reali¿ti. Ecua¡ia este extrem de complicatå, fiindcå sunt douå feluri de state. Unele care plåtesc mai mult decât primesc ¿i unele care primesc mai mult decât plåtesc.

Noi suntem din categoria statelor care primesc mai mult decât con-

tribuie ¿i încå nu s-a ajuns în niciun fel la o în¡elegere între cei care contribuie mai mult ¿i cei care primesc mai mult. Sunt state care råmân ferm pe pozi¡ie cå vor så plåteascå doar 1% din venitul na¡ional brut ¿i sunt aici ni¿te calcule care ne aratå cå atunci ajungem la o limitå foarte, foarte mult în jos.”

Propunerea Comisiei, de la care au pornit discu¡iile acum mai multå vreme, a fost o contribu¡ie de 1,1% din partea fiecårui stat membru.

“Deci, vå da¡i seama, dacå se coboarå pânå înspre 1%, atunci suma totalå va fi considerabilå mai micå ¿i tåierile trebuie fåcute undeva”, a explicat Iohannis.

“Noi încercåm în continuare, prin negocieri, så ajungem totu¿i la o contribu¡ie un pic mai mare decât 1%, ca så fie bani la dispozi¡ie ¿i pentru coeziune, ¿i pentru agriculturå, ¿i pentru proiectele noi de cercetare, de Green Deal”, a explicat pre¿edintele.

Discu¡iile de såptåmâna trecutå sunt pregåtitoare pentru întâlnirea extraordinarå a Consiliului European care va avea loc pe 20 februarie.

Andrei OSTROVEANU Profitul agricol 5/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

Nicolae Sitaru, pre[edintele Asocia]iei Produc\torilor de Porumb Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România, APPR, a trecut prin alegeri generale extraordinare, såptåmâna trecutå, pe 5 februarie.

Pentru func¡ia de pre¿edinte au fost douå candidaturi: a lui Adrian Mocanu, agricultor din Prahova, cu 1.300 de hectare, ¿i a lui Nicolae Sitaru, din Ialomi¡a. A câ¿tigat, la vot deschis, Nicolae Sitaru.

Acum, cå a devenit liderul APPR, Nicolae Sitaru se gânde¿te så renun¡e la calitatea de membru

de partid (este, zice el, doar un simplu membru PLUS).

“Voi face formalitå¡ile discret, în zilele urmåtoare. Pur ¿i simplu, a¿a este firesc. La fel de firesc este ca, la încetarea mandatului, så revin în politicå, înså, pânå atunci, vreau så îmi påstrez neutralitatea”, ne-a declarat Nicolae Sitaru.

Pentru Nicolae Sitaru func¡ia de pre¿edinte de organiza¡ie nu este una nouå. Are în spate experien¡a de pre¿edinte al ACCPT Ialomi¡a ¿i chiar pre¿edinte al LAPAR. Acum, din pozi¡ia de pre¿edinte al APPR, vrea så ducå asocia¡ia spre o mai bunå comunicare ¿i chiar comasare cu Asocia¡ia Fermierilor din România, cu Liga Producåtorilor Agricoli, pentru cå doar împreunå se pot face lucruri importante.

Andrei OSTROVEANU

Copa-Cogeca curteazå Clubul Fermierilor Copa-Cogeca a transmis Clubului Fermierilor Români cå organiza¡ia sa sperå ca Clubul så li se alåture. CopaCogeca este cea mai importantå asocia¡ie europeanå agricolå, cu posibilitå¡i de lobby la cele mai înalte niveluri de la Bruxelles. Au un cuvânt de spus ¿i în Consiliul de Mini¿tri, inclusiv când vine vorba de PAC. Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor, a confirmat cå invita¡ia este onorantå ¿i tentantå, Clubul fiind interesat de parteneriate cu alte organiza¡ii reprezentative la nivel european, inclusiv cu Copa-Cogeca ¿i cu ELO.

George Stâng\, noul pre[edinte al Comisiei agricole din Senat

Nicu¿or ªerban se va retrage din conducerea Clubului Fermierilor Nicu¿or ªerban, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români, a decis ca acesta så fie ultimul an pe care îl petrece la conducerea organiza¡iei. De¿i mandatul såu nu este limitat, iar anul viitor nu sunt prevåzute alegeri, ªerban inten¡ioneazå så le comunice colegilor cå trebuie pregåtitå perioada de tranzi¡ie. În viziunea sa, viitorul lider ar trebui så fie unul dintre tinerii care s-au afirmat în cadrul organiza¡iei, care cunoa¿te bine atât specificul agriculturii române¿ti, cât ¿i mersul lucrurilor la Bruxelles.

George Stângå, senator PNL de Gala¡i, este noul pre¿edinte al Comisiei pentru agriculturå din Senat.

Stângå a fost votat în noua func¡ie de plenul Camerei Superioare a Parlamentului. El a preluat func¡ia de la senatoarea Doina Silistru. Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, George Stângå le-a mul¡umit colegilor care l-au votat ¿i le-a dat asiguråri fermierilor cå va sus¡ine în Comisia de agriculturå toate acele proiecte care vin în sprijinul celor care activeazå în acest domeniu. ¥n calitatea de pre¿edinte al PNL Gala¡i, George Stângå l-a sus¡inut pen-

Mihail Dumitru, numårul 1 la DG Agri?

Dacian Ciolo¿ a vehiculat ideea cå Mihail Dumitru (DG Agri) ar putea deveni numårul 1 în Directoratul General Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene, institu¡ie care se ocupå de proiectarea reformelor PAC. Ciolo¿, care este pre¿edintele grupului Renew Europe din Parlamentul European, a låsat så se în¡eleagå cå î¿i va folosi pârghiile politice în acest sens. Mihail Dumitru lucreazå în institu¡iile europene din 1995, dar a ocupat pentru un timp ¿i func¡ia de ministru al Agriculturii în România. Iar din 2014 este director general adjunct la Directoratul General Agriculturå.

Profitul agricol 5/2020

tru func¡ia de secretar de stat pe colegul såu de filialå, fermierul George Scarlat.

Devenit senator în 2016, George Stângå a mai activat în Comisia pentru muncå ¿i protec¡ie socialå, în Comisia de transporturi ¿i în cea de mediu, unde a fost ¿i pre¿edinte.

7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Cronica evenimentelor anun¡ate în 2020

13 februarie - 6 martie APPR organizeazå o serie de conferin¡e cu tema Porumbul românesc în 2020, dupå urmåtorul calendar: 13 februarie la Slobozia; 27 februarie la Constan¡a ¿i 6 martie la Ia¿i.

14 februarie, Bucure¿ti Egis Romania organizeazå conferin¡a interna¡ionalå VISION

COOP 2020 – Viitorul agriculturii române¿ti este cooperarea! Evenimentul are loc în Aula Facultå¡ii de Horticulturå din cadrul USAMV Bucure¿ti, de la ora 9:00.

21 februarie, Târgu Mure¿ Va avea loc Adunarea Generalå a FCBR - Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine din România. Ca în fiecare an, se ¡ine în Sala Mare a Prefecturii, de la ora 9:00.

18 februarie, Slobozia, Ialomi¡a Va începe Campionatul de Fotbal al Fermierilor. Prima grupå care joacå este Slobozia. 8 echipe din jude¡ î¿i disputå ¿ansa de a merge mai departe, în faza na¡ionalå.

Clubul Fermierilor Români, posibil parteneriat cu CEJA Nicu¿or ªerban, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români, spune cå organiza¡ia pe care o conduce vrea så adere la Consiliul European al Tinerilor Agricultori (CEJA), o entitate care reune¿te douå milioane de tineri fermieri din 24 de state ¿i care are un lobby puternic la Bruxelles, unde î¿i promoveazå viziunea pentru noua PAC. Alexander Degianski, care lucreazå la înfiin¡area unui Consiliu al Tinerilor Fer-

mieri în cadrul Clubului, a subliniat ¿i el cå existå interes pentru CEJA. De altfel, Jannes Maes, pre¿edintele CEJA, un tânår din Belgia care conduce împreunå cu fratele såu cu o exploata¡ie cu vaci de lapte, a participat la Conferin¡a Clubului Fermierilor Români, unde a spus cå sperå ca fermierii din Club så devinå membri deoarece CEJA nu are reprezentare în România.

Veronica HUZA

USR se opune utiliz\rii neonicotinoidelor Membru în Comisia de Agriculturå, deputatul USR Daniel Popescu formuleazå câteva argumente în favoarea interdic¡iei totale a neonicotinoidelor.

“România are apicultori de mare calitate ¿i, datoritå acestui fapt, ¡ara noastrå se aflå pe primele locuri în UE la produc¡ia ¿i exportul de miere.”

“Ne confruntåm (...) cu un Minister al Agriculturii ostil apicultorilor prin acordarea unor derogåri în utilizarea de cåtre agricultori a unor substan¡e care otråvesc

albinele.” ªi senatorul USR Vlad Alexandrescu sus¡ine interdic¡ia totalå a neonicotinoidelor, poate chiar a PPP-urilor.

“Nouå ni se pare o chestiune banalå, dar efectele folosirii pesticidelor sunt foarte grave. Albinele sunt ajutoarele noastre de neînlocuit. (...) În sprijinul acestor vietå¡i vine Comisia Europeanå ¿i a interzis României ¿i Lituaniei så acorde autoriza¡ii de urgen¡å!

Salut aceastå decizie a Comisiei!”

5 martie, Ia¿i Campionatul de Fotbal al Fermierilor continuå cu grupa Ia¿i.

12 martie, Timi¿oara Se vor disputa partidele de fotbal din grupa Timi¿oara.

19 martie, Bråila Faza pe grupe se încheie cu partidele de fotbal de la Bråila.

2 - 5 aprilie, Jucu, Cluj La Jucu se va ¡ine Agraria, târgul de suflet al Ardealului ¿i o foarte bunå platformå de comunicare a noilor tehnologii agricole.

8

Profitul agricol 5/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

Nicu Vasile, “baciul” LAPAR Pe 4 februarie, Adunarea Generalå a LAPAR l-a ales în func¡ia de pre¿edinte pe Nicolae (Nicu) Vasile, administratorul fermei Profarma Holding (1.150 ha), din Fundulea, Cålåra¿i.

A¿a cum era de a¿teptat, Adunarea Generalå a debutat cu Nicu Vasile, scandal. Sus¡inåtorii fostului lipre[edintele LAPAR der Lauren¡iu Baciu, au contestat legalitatea suspendårii acestuia. Cei ta de proastå gestiune ¿i de lipså de remai vocali au fost Daniel Ciobanu, Mar- sponsabilitate când a refuzat så se retragå pânå la clarificarea situa¡iei. ian Topalå ¿i Liviu Precup.

Baciu s-a apårat cu vechiul slogan: În replicå, Gheorghe Albu, pre¿e“Eugenia Dragnea (fostul director exedintele interimar al Ligii, a prezentat principalele decizii adoptate de Consi- cutiv) avea drept de semnåturå. Eu nu liul Director în mandatul såu. Între al- aveam nicio atribu¡ie legatå de cheltuitele, Albu a prezentat documentul sus- rea banilor”.

Dupå aceea, a påråsit sala, înso¡it pendårii lui Baciu, (15 noiembrie 2019), în urma comunicårii de cåtre Parchet a de sus¡inåtorii såi (anterior, în Adunare calitå¡ii de inculpat a acestuia. Pe docu- s-a votat propunerea lui Adrian Mocanu ment sunt ¿i semnåturile lui Ciobanu, - APA Prahova - ca cei care nu semPrecup ¿i Topalå! ¥nså ace¿tia sus¡in cå neazå de prezen¡å så plece. Iar Baciu ¿i ei au semnat de prezen¡å, nicidecum al¡ii refuzaserå så semneze, tocmai pentru a nu gira legalitatea ¿edin¡ei). decizia de suspendare.

Avocatul invitat de Albu a confirmat Gheorghe Ni¡u (Agrozootehnica Mihåile¿ti) a pus degetul pe ranå: “Unde-s cå existå cvorumul necesar pentru a se banii?” - cu referire la cei peste 700 de lua decizii în Adunarea Generalå, prin mii de lei lipså din contabilitatea orga- urmare s-a purces la adoptarea ordinii niza¡iei. Ni¡u nu crede cå banii au fost de zi. Toate propunerile lui Albu au fost fura¡i de Baciu, înså l-a acuzat pe aces- adoptate la foc automat, cu unanimitate.

Scurt CV al pre[edintelui Ligii Nicu Vasile are 47 de ani, este absolvent al USAMV Bucure¿ti. A lucrat pentru Monsanto (director regional), este între fondatorii companiei Procera, a fost o vreme director de marketing la Naturevo, iar din 2007 are propria afacere.

Proiectul cu care a candidat la ¿efia LAPAR prevede crearea unei structuri executive multi-departamentale, care så conceapå proiecte în colaborare cu alte forme asociative din agribusiness ¿i domenii conexe, dezvoltarea de parteneriate cu institutele de specialitate, pentru generarea de proiecte de Profitul agricol 5/2020

cercetare, dar ¿i pentru consultan¡å tehnicå acordatå fermierilor.

Nicu Vasile mai ¡inte¿te implicarea LAPAR în învå¡åmântul profesional dual, realizarea unui recensåmânt privind nevoia de for¡å de muncå pe ramuri de activitate, pentru a justifica importul de for¡å de muncå din stråinåtate. Spre deosebire de fostul pre¿edinte Lauren¡iu Baciu, este deschis cooperårii cu celelalte asocia¡ii profesionale ¿i participå la întâlnirile lor când este invitat. paginå de Robert VERESS

Noul Consiliu Director al LAPAR Adunarea Generalå a LAPAR a votat noul Consiliu Director, din care fac parte Nicu Vasile, Tudorel Popa (administreazå 100 ha, pre¿edintele ACCPT Vrancea, succesorul lui Constantin Bazon), Ilie Popescu (3.000 ha, Olt Piess), Gheorghe Albu (6.000 ha, APA Constan¡a), Adrian Mocanu (1.400 ha, pre¿edinte APA Prahova), Petre Grigore (700 ha, ACCPT Gala¡i), Råzvan Dinu (ACCPT Buzåu), Alexandru Baciu (2.000 ha ¿i 1.200 vaci, ACCPT Cålåra¿i), Ionu¡ Spi¡å (1.000 ha, ACCPT Ilfov), Dan Jigåu (ACCPT Ilfov), Petre Andrei (APA Teleorman), Cornel Stroescu (2.100 ha, APA Mehedin¡i), ªtefan Muscå (600 ha, 100 vaci, Cooperativa Fermierii Patrio¡i), ªtefan Milanovici (tânår fermier din Teleor man), Daniela Nedelcu (4.200 ha, AgriNatura Teleorman), Raul Marian Mårun¡oiu (2.000 ha, Constan¡a) ¿i Ortansa Stroe (1.400 ha, Gala¡i).

Lauren¡iu Baciu ¿i-a fåcut o altå asocia¡ie Fostul pre¿edinte al LAPAR Lauren¡iu Baciu spune cå va înfiin¡a Forumul pentru Agricultura de Viitor, o federa¡ie în care s-ar fi înscris deja 15 asocia¡ii jude¡ene, din Cålåra¿i, Constan¡a, Gala¡i, Ia¿i, Bacåu etc., ¿i le promite mari surprize fo¿tilor colegi din Liga Producåtorilor Agricoli.

Vå reamintim, Lauren¡iu Baciu a mai anun¡at ¿i anul trecut, pe 23 octombrie, cå påråse¿te Liga, dar asta nu l-a împiedicat så participe la mai multe întâlniri în numele LAPAR. Primiri ¿i excluderi la Ligå În LAPAR a mai intrat o asocia¡ie, ACCPT Giurgiu, cu cerere de aderare avizatå din 2018.

Au ie¿it înså opt organiza¡ii ori ferme, fie prin avizarea cererii (ACCPT Ialomi¡a, APA Valea Florilor, Dâmbovi¡a, Tomtim Tomnatic), fie prin excludere (SC Terracult SRL, Agroland Ema Serv SRL, Asocia¡ia Grup Est Zona Hu¿i, Asocia¡ia de Marketing ¿i Consultan¡å Agricolå Asomar Teleorman, Moldovis Boto¿ani).

9

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Noul Consiliu Director al APPR Odatå cu alegerea lui Nicolae Sitaru în func¡ia de pre¿edinte, APPR ¿i-a ales ¿i un nou Consiliu Director.

Sunt 6 membri: fostul pre¿edinte, Arnaud Perrein (administratorul fermei de 4.000 de ha Sopema,din Mihail Kogålniceanu, Ialomi¡a), este vicepre¿edinte. Fostul vicepre¿edinte, Adrian Mocanu, - 1.400 ha ¿i pre¿edinte APA Prahova, este acum membru plin; Costin Telehuz este tânårul fermier care a preluat anul trecut, de la Sitaru, conducerea ACCPT Ialomi¡a. Administreazå ferma Telehuz Agriserv - 600 ha în Mårcule¿ti, Ialomi¡a; Alexandra Zågan administreazå împreunå cu tatål såu, Gheorghe Li¡u, ferma de 1.700 ha Cerealflor, din Peri¿oru, Cålåra¿i, ¿i este so¡ia lui Liviu Zågan, administratorul fondului de investi¡ii Holde Agri Invest, care lucreazå 3.500 ha, lângå Ro¿iori de Vede, Teleorman; Daniel Donisei este administratorul fermei Somalex, de 3.000 ha, din Slobozia, Ialomi¡a; Tiberiu Stan administreazå ferma de 700 ha la Victoria, Ia¿i.

Noua PAC poate întârzia chiar ¿i 3 ani Yves Madre, pre¿edintele Farm Europe (o organiza¡ie cu sediul în Bruxelles care propune politici agricole, formatå din fo¿ti oficiali de la Comisie), crede cå reforma Politicii Agricole Comune poate så ¡inå ¿i trei ani, având în vedere provocårile financiare ¿i politice din UE. Noua PAC ar fi trebuit så se aplice din 2021 pânå în 2027. Întâi, Comisia Europeanå a amânat-o pentru 2022, acum se pregåte¿te pentru intrarea sa în vigoare din 2023.

Dar Yves Madre le-a spus fermierilor prezen¡i la Conferin¡a Clubului Fermierilor Români cå un scenariu realist ar fi intrarea PAC în vigoare din 2024. În perioada de tranzi¡ie între cele douå PAC råmân valabile regulile existente, deci råmân acelea¿i subven¡ii ¿i acelea¿i politici de protec¡ie a mediului.

10

Emil Dumitru (MADR):

Dun\rea în ecua]ia agricol\ O bunå strategie a Dunårii ar putea face din România un jucåtor agricol important în Europa, în condi¡iile în care tranzitarea porumbului românesc de export prin portul Constan¡a aduce cre¿teri mari de pre¡, a declarat secretarul de stat Emil Dumitru.

“Avem trei mari puncte de export la nivel mondial: America de Nord, cu 45 de milioane de tone de porumb, America de Sud, cu 56 de milioane de tone, ¿i Marea Neagrå, cu 34 de milioane de tone de porumb.

Practic, aceste 3 mari hub-uri ale porumbului mondial sunt deservite de 5 fluvii, printre care ¿i Dunårea. Din påcate, Dunårea nu este valorificatå ¿i noi nu am reu¿it så creåm ni¿te porturi riverane Dunårii în care så afluim volumul mare de porumb. Ducem totul la Constan¡a ¿i de acolo apar foarte mari perturbåri în pre¡uri.

Eu cred cå strategia Dunårii ar trebui så reprezinte un obiectiv major de ¡arå, dacå vrem så fim un jucåtor important în Europa”, spune Emil Dumitru.

“Må bucur cå exportåm porumb, dar eu cred cå nu ar fi trebuit så importåm 80% din carnea de porc.

Så avem o strategie de dezvoltare sustenabilå a sectorului zootehnic; så vedem cum pot fermele mari så producå pentru pia¡å.

Aud discutându-se foarte mult despre subven¡ii. Dar despre organizarea comunå de pia¡å, despre modul în care se împarte profitul pe filiera de produs se discutå foarte pu¡in.

Eu cred cå o fermå integratå poate så råspundå acestui concept ¿i poate så ob¡inå ¿i beneficii prin Politica Agricolå Comunå.

România plåte¿te în fiecare an 2 miliarde de euro plå¡i directe ¿i în egalå måsurå avem deficit de balan¡å comercialå de aproape 2 miliarde de euro.

Este clar cå nu putem så continuåm de maniera asta, va trebui så gândim alt fel de solu¡ii, så cre¿tem valoarea adåugatå”, mai spune Emil Dumitru.

“Uniunea Europeanå lanseazå un nou concept, Green Deal. Pactul pentru Ecologizare va avea aloca¡i bani mai mul¡i. Dar må tem cå agricultorii nu vor beneficia de bani suficien¡i pentru a råspunde la ambi¡iile de mediu ¿i climå pe care Comisia le are.

Pe Pilonul II de dezvoltare ruralå, fermele mari vor avea oportunitatea de a face investi¡ii så-¿i transforme materia primå, så devenim competitivi.

Nu ¿tiu dacå vom mai avea oportunitatea så mai avem acelea¿i alocåri financiare ¿i în viitor.

Ar trebui så ne preocupe foarte mult cum vom fi competitivi la nivel european, cum vom respecta cerin¡ele de mediu ¿i climå. Sigur cå ne vom bate pentru drepturile fermierului român la Bruxelles. Dar fermierii români au nevoie de mai multe fonduri europene pentru a îndeplini noile ambi¡ii ecologice ale Comisiei Europene. Ne-ar trebui bani mai mul¡i pentru a putea så le îndeplinim. Må tem cå aceste ambi¡ii crescute de mediu ¿i climå så nu transforme UE din exportator de valoare adåugatå în importator net.

Mi-a¿ dori så avem explica¡ii pe aceastå chestiune, în baza unor studii pe care Comisia bånuiesc cå le-a fåcut atunci când a lansat acest Pact de Ecologizare a agriculturii europene", a precizat secretarul de stat Emil Dumitru.

Declara¡iile au fost fåcute în timpul Congresului Na¡ional al APPR, De la Fermieri pentru Fermieri, despre care pute¡i gåsi mai multe informa¡ii în paginile 34-35.

Andrei OSTROVEANU Profitul agricol 5/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Daniel BOTÅNOIU

Grâu România FOB Constan¡a 205 euro/t 984 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 27 - 31 ian. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020. ¥n perioada 27 - 31 ianuarie 2020 pre¡ul grâului pe bursele mondiale a scåzut, din cauza grevelor din Fran¡a ¿i a coronavirusului din China. Redåm mai jos pre¡urile ¿i cota¡iile: £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Feb Mar Apr

27.01 141 145 147

28.01 143 147 149

29.01 141 145 147

30.01 143 147 149

31.01 141 145 147 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Feb Mar Mai

27.01 207 205 203

28.01 209 207 205

29.01 30.01 31.01 207 204 203 205 205 204 204 207 205

Porumb România FOB Constan¡a 201 euro/t 965 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 27 - 31 ian. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Feb Mar Mai

27.01 150 151 151

28.01 151 153 154

29.01 30.01 31.01 150 151 150 151 153 152 153 155 153

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI 27 - 31.01.2020

27.01 Bordeaux 173 Pallice 171 Rhin 179 Bordeaux FOB 181 Pontivy 190

12

euro/t

28.01 29.01 30.01 31.01 175 173 175 173 173 171 173 171 181 179 181 179 183 181 183 181 191 190 191 189

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 253 dolari/t (1.088 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 73.170 tone, Japonia 59.430 tone, Peru 27.770 tone, Indonezia 27.590 tone ¿i Thailanda 27.190 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 241 dolari/tonå (1.036 Cota¡ii - Burse din Fran¡a 27.01 Rouen 190 Dunquerque 195 Pallice 191 Creil FOB 193 Moselle FOB 201 Rouen FOB 201

28.01 29.01 191 190 197 195 193 191 194 193 203 200 203 201

Feb Mar Mai

28.01 242 253 255

29.01 241 251 253

30.01 191 197 193 195 201 203

La bursa Dunquerque pre-

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în februarie 2020 este de 197 dolari/t (838 lei).

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna februarie 2020, a fost de 185 dolari/tonå (795 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

31.01 189 195 191 193 199 200

30.01 243 253 255

$/t 31.01 241 251 253

chiderii, 31 ianuarie 2020, a fost de 177 dolari/tonå (761 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie 2020, este de 201 dolari/tonå (864 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå.

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 181 euro/tonå (869 lei), neschimbat fa¡å de ziua deschiderii licita¡iilor din 27 ianuarie.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 189 euro/tonå (907 lei), mai mic cu 1 euro/tonå,

¿i este cel mai mare de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 171 euro/tonå (821 lei), cu 2 euro mai mic decât såptåmâna trecutå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 179 euro/tonå (859 lei). ¥n Argentina, pre¡ul FOB-

port a fost 173 dolari/tonå (744 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå fa¡å de ziua deschiderii.

Transporturile pe Dunåre au fost limitate din cauza nivelului scåzut al fluviului.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Mar

Pre¡ul grâului FOB Rouen a råmas neschimbat, la 200 euro/tonå (960 lei).

¡ul a fost de 195 euro/t (936 lei).

Pre¡ul grâului la bursa Pallice a fost de 195 euro/t (917 lei).

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 27.01 241 251 253

lei), fa¡å de 247 dolari/tonå (1.062 lei), såptåmâna trecutå.

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost mai mic cu 2 euro/tonå, ajungând la 199 euro/tonå (955 lei).

27.01 28.01 29.01 30.01 31.01 170 171 170 171 173 177 179 177 179 181

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

253 dolari/t

-2

177 dolari/t

+2

355 dolari/t

-1

179 dolari/t

+4

Profitul agricol 5/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n ultima såptåmânå, dupå semnarea acordului comercial China-SUA, pre¡ul soiei din SUA a scåzut.

Astfel, pre¡ul FOB-Golful Mexic a fost de 344 dolari/tonå (1.479 lei), mai pu¡in cu 11 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: China 557.770 tone, Japonia Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Febr Mar Mai

27.01 321 327 333

28.01 323 329 335

$/t 29.01 322 327 333

30.01 323 329 333

31.01 321 327 331

România FOB Constan¡a 197 euro/t 946 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 27 - 31 ian. 2020, pre¡ cu livrare în februarie.

Pre¡ul orzului a crescut în aceastå perioadå, depå¿ind media ultimilor 5 ani de pia¡å.

Greva din porturile franceze a euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 28.01 153 153 157 159

29.01 151 151 155 157

30.01 153 153 157 159

31.01 155 155 159 161

165 163 165 167 171 169 170 171

Sorg

COTAºII 27 - 31.01.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 27 - 31 ianuarie 2020, a fost de 179 dolari/tonå (770 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 27 ianuarie.

Principalele destina¡ii: Chi-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost mai mare cu 1 dolar/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere ¿i a ajuns la 374 dolari/tonå (1.608 lei).

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Feb Mar Mai

27.01 679 685 691

28.01 29.01 30.01 685 675 669 691 685 671 699 691 679

$/t 31.01 659 669 677

¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 155 euro/tonå (744 lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 171 euro/tonå (821 lei), cu 2 euro/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Australia: pentru livrare în luna februarie 2020, pre¡ul orzului furajer este 285 dolari/t (1.225 lei).

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. na 122.370 tone ¿i Mexic 25.770 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna care a trecut.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Febr Mar

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Febr Apr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

27.01 28.01 29.01 30.01 31.01 373 375 377 375 374 375 377 379 374 373

Floarea-soarelui

lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

Fran¡a: în såptåmâna 27 31 ianuarie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 341 euro/tonå (1.637 lei), mai mare cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 ianuarie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna februarie 2020, este de 337 dolari/tonå (1.449 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 31 ianuarie 2020, a fost de 349 dolari/tonå (1.501 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Febr

$/t

27.01 28.01 29.01 30.01 31.01 347 354 353 351 349

Rapi¡å

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2020, este de 385 dolari/t (1.655 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå.

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

¥n såptåmâna 27 - 31 ianuarie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a scåzut considerabil în ultima såptåmânå: Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 31 ianuarie 2020, la 353 euro/tonå (1.694 lei), în scådere cu 20 euro/tonå.

La bursa Rouen pre¡ul la închidere a fost de 341 euro/t (1.637 lei), cu 28 euro/t mai mic

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 351 euro/tonå (1.685 lei), mai pu¡in cu 20 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

27.01 Rouen 341 Dunquerque 351 Moselle 355

31.01 341 351 353

28.01 343 355 357

29.01 341 353 355

Porumb

Soia

Ovåz

Chicago

Chicago

Chicago

Chicago

Profitul agricol 5/2020

-4

150 dolari/t

=

euro/t

27.01 28.01 29.01 30.01 31.01 Dieppe 340 349 347 345 341

fa¡å de pre¡ul de deschidere.

$/t

27.01 28.01 29.01 30.01 31.01 175 177 175 177 179 177 179 177 179 181

Feb Mar

$/t

27.01 28.01 29.01 30.01 31.01 347 349 347 349 347 355 359 357 355 353

Grâu

203 dolari/t

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 347 dolari/tonå (1.492 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå.

paralizat exporturile de orz, ceea ce pune mari probleme producåtorilor de furaje.

Orz

27.01 Rouen 151 Dunquerque 151 Moselle 155 Pontivy 157 Orz bere: Creil** 163 Moselle** 169

117.570 tone, Spania 71.770 tone, Arabia Sauditå 71.370 tone ¿i Olanda 69.770 tone.

321 dolari/t

=

210 dolari/t

30.01 343 355 357

+5 13

Pre]uri [i pie]e România, locul 7 la produc¡ia de leguminoase a Uniunii Europene Produc¡ia de leguminoase (mazåre, fasole, lupin, nåut ¿i linte) din Uniunea Europeanå a fost de 4,11 milioane tone, iar suprafa¡a totalå cultivatå a fost de 2,17 milioane hectare, pu¡in mai micå decât cea a insulei Sardinia, aratå datele Eurostat. Pe primele cinci locuri s-au situat Fran¡a (840.000 tone), Spania (690.000 tone), Polonia (460.000 tone), Germania (400.000 tone) ¿i Lituania (380.000 de tone).

Aceste ¡åri dau 67% din produc¡ia de leguminoase a UE. ¥n clasament urmeazå Italia (219.000 tone), România (191.000 tone), Grecia (181.000 tone) ¿i Bulgaria (122.000 tone).

Afacerile Reca¿ se apropie de 50 de milioane de euro Cramele Reca¿ au realizat anul trecut o cifrå de afaceri de 49 milioane euro, cu 4 milioane mai mult ca în 2018.

Pentru 2020, compania estimeazå o cre¿tere a businessului cu 15%.

Compania de¡ine 1.150 ha din podgoriile Reca¿ ¿i Mini¿ ¿i au o capacitate de procesare de 32 de milioane de litri pe an.

Germanii beau mai pu¡inå bere Datele institutului federal de statisticå aratå cå, în 2019, vânzårile de bere au scåzut în Germania cu 1,9%, adicå 180 milioane litri. Chiar ¿i a¿a, Germania råmâne cea mai mare pia¡å a berii din Europa, cu 6.500 de sortimente de bere la vânzare.

Cresc exporturile UE în Japonia Anul trecut, pe 1 februarie, se semna acordul de parteneriat economic dintre UE ¿i Japonia. Din punct de vedere statistic, de atunci exporturile blocului comunitar cåtre blocul nipon au crrescut cu 6,6%, comparativ cu cre¿terea medie de 4% pe an, în ultimii 3 ani dinainte de acord. Punctual, exportul de carne a crescut cu 12%, cel de produse lactate cu 10%, cel de båuturi cu 20%. Firesc, ¿i japonezii au vândut mai mult în Europa, dar în special electronice ¿i telecomunica¡ii.

14

Exporturile de cereale au crescut în 2019 România a exportat, în primele zece luni ale anului 2019, cereale în valoare de 2,145 miliarde de euro,transmite Institutul Na¡ional de Statisticå. Pe de altå parte, importurile de cereale ¿i preparate pe bazå de cereale s-au cifrat la 325,8 milioane de euro, rezultând un excedent de 1,82 miliarde euro.

Exporturile de grâu ¿i meslin au totalizat 1,016 miliarde de euro, reprezentând 47,36% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 955,66 milioane de euro (45,55%% din total). În ¡årile din Uniunea Europeanå au fost exportate, în perioada men¡ionatå, cereale în sumå de 764,5 milioane euro.

Principalele destina¡ii: Spania (183,4 milioane euro), Italia (152,9 milioane euro) ¿i Olanda (93,8 milioane euro). În ceea ce prive¿te importurile din ¡årile UE, acestea au totalizat 305,2 mi-

lioane euro ¿i au provenit în special din Bulgaria (importuri de cereale de 144,7 milioane de euro), Ungaria (102,4 milioane de euro) ¿i Fran¡a (29 milioane de euro).

România a ob¡inut anul trecut o produc¡ie de 16,99 milioane de tone de porumb boabe, în scådere cu aproape 9% (1,67 milioane de tone) fa¡å de 2018, când a raportat 18,66 milioane de tone, de¿i suprafa¡a însåmân¡atå a fost mai mare cu 240.000 de hectare.

Conform datelor Ministerului Agriculturii, în 2019, produc¡ia de grâu, secarå ¿i triticale a înregistrat un plus de 255.399 tone, de la 10,172 milioane de tone în 2018, la 10,427 milioane de tone anul trecut. Cel mai bun randament la grâu s-a ob¡inut în Giurgiu - peste 5.800 kg/ha, Satu Mare - 5.700 kg/ha, Bråila ¿i Dolj - cu 5.300 kg/ha fiecare.

FAO> Pre]urile mondiale la alimente au crescut pentru a patra lun\ consecutiv Indicele global al pre¡urilor la produsele alimentare a crescut pentru a patra lunå consecutiv, în ianuarie, ca urmare a majorårii pre¡urilor la uleiuri vegetale, zahår ¿i grâu, a anun¡at Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå (FAO).

FAO publicå lunar propriul såu Food Price Index, care måsoarå modificårile de pre¡uri înregistrate la un co¿ de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne ¿i zahår. În luna ianuarie 2020, acest indice a crescut cu 0,7%, comparativ cu luna decembrie 2019, ¿i cu 11,3% fa¡å de luna ianuarie a anului trecut, pânå la un nivel de 182,5 puncte.

La baza cre¿terii pre¡ului global al alimentelor a stat saltul de 7% înregistrat în ianuarie de pre¡ul uleiurilor vegetale, care a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, ca urmare a majorårii pre¡urilor la uleiul de palmier, soia, floareasoarelui ¿i rapi¡å.

FAO a calculat cå ¿i pre¡ul zahårului a crescut cu 5,5% pe fondul prognozelor referitoare la o produc¡ie mai scåzutå de zahår în mai multe ¡åri mari producåtoare. În schimb, pre¡ul cårnii a pus capåt unei tendin¡e de cre¿tere care a durat 11 luni ¿i a înregistrat o scådere de 4% în ianuarie, în contextul reducerii achizi¡iilor în China ¿i Extremul Orient, dar ¿i al cantitå¡ilor mari de carne de porc ¿i vitå disponibile la export. În paralel, FAO se a¿teaptåla o produc¡ie record de cereale la nivel global de 2,715 miliarde tone, cu 2,3% mai mult decât produc¡ia înregistratå în 2019. De asemenea, comer¡ul mondial cu cereale în sezonul 2019/2020 este prognozat så creascå cu 2,3%, pânå la 420,2 milioane tone, al doilea cel mai ridicat nivel din istorie, ca urmare a cre¿terii livrårilor de grâu din Uniunea Europeanå ¿i Ucraina spre Asia. paginå de Arin DORNEANU Profitul agricol 5/2020

Olt

ªapte cåprioare moarte pe câmp Cåprioarele au fost gåsite pe un fond de vânåtoare din comuna Bålteni.

Autoritå¡ile sus¡in cå moartea animalelor s-a datorat cel mai probabil unor substan¡e raticide. Este o anchetå în desfå¿urare. Aproape to¡i agricultorii au folosit asemenea substan¡e.

(Gazeta Oltului) Maramure¿

Balul vânåtorilor Vânåtorii din jude¡ î¿i vor organiza balul de anul acesta pe 7 martie. La Balul Vânåtorilor ¿i Pescarilor vor fi invita¡i Andreea Bålan ¿i tenorul Marian Buzilå. Evenimentul va avea loc la un restaurant din Recea.

(Graiul Maramure¿ului) Constan¡a

O nouå încercare de ridicare a navei e¿uate în Portul Midia ¥ncercarea de ridicare la suprafa¡å a navei încårcate cu oi, care a e¿uat anul trecut în Portul Midia, nu a reu¿it nici a doua oarå. Potrivit firmei care efectueazå ranfluarea, nava, cu tot cu încårcåtura de la bord, e mai grea decât reie¿ea din documenta¡ie. Se vorbe¿te despre ni¿te pun¡i suplimentare montate ca nava så fie încårcatå cu mai multe oi decât era scris în acte.

Olt

A fost finalizat cadastrul ¿i în comuna Milcov Din cele 112 comune din jude¡, pânå acum au fost finalizate lucrårile de înregistrare sistematicå în comunele Valea Mare, Brebeni, Iancu Jianu, Vi¿ina Nouå, Vådastra, Vi¿ina, Oboga, Brastavå¡u. A fost finalizatå cadstrarea ¿i în comuna Milcov. ¥n douå-trei såptåmâni, cår¡ile funciare vor fi duse la primårie, de unde vor putea fi ridicate de cetå¡eni.

(Redac¡ia nouå) 16

Actualitatea în jude¡e P\dure smuls\ din r\d\cini Buzåu

Vântul a suflat în Mun¡ii Buzåului cu 145 de km/h. ¥n comuna Bisoca, la 1.000 de metri altitudine, au fost culca¡i la påmânt 60 de arbori din specia pin negru, din pådurea Lacurile. Acolo existå o rezerva¡ie amenajatå zonå de agrement. Aici, de peste 50 de ani, se organizeazå serbåri folclorice.

Primarul din Bisoca, Florin Stemate, crede cå în acest punct s-ar fi putut forma un vârtej care ar fi smuls arborii din rådåcinå.

Erau pini de zeci de ani ¿i foarte masivi. “Ce e acolo, este peste imagina¡ia noastrå. 60 de pini au fost doborâ¡i, pe o por¡iune de 5.000 de metri påtra¡i. Acum, arborii trebuie marca¡i, tåia¡i ¿i curå¡at terenul. Va fi greu, pentru

cå o rådåcinå este aproape cât un camion”, spune primarul din Bisoca.

Arbori doborâ¡i de vânt sunt ¿i pe proprietå¡i private, spune primarul. În cådere, copacii au agå¡at ¿i firele de curent ¿i au rupt câ¡iva stâlpi. Timp de mai bine de 12 ore, peste 2.000 de locuitori au avut locuin¡ele deconectate de la sistemul de alimentare cu energie electricå.

Silozurile de cereale din portul Constan]a Silozurile de cereale din portul Constan¡a au în total 1.547.000 tone.

Silozul construit de Anghel Saligny are azi doi proprietari: Niva Prod Com de¡ine în dana 18 o capacitate de 66.000 tone, iar Silo Port, în dana 17, alte 30.000 tone. În danele 54, 55, 57, 60, 62, 62/4, Chimpex dispune de capacitå¡i ce totalizeazå 346.000 tone.

Socep are autorizate magazii pentru grâne în danele 35 - 37 ¿i 41 - 43, cu capacitatea de 133.000 tone.

Pe digul de nord, la dana gabare, este terminalul Canopus, intrat în exploatare în 2006. Are o capacitate de 110.000 tone.

Magazii de cereale mai de¡in: Umex - 15.000 tone, SICIM - 20.000 tone, Frial - 25.000 tone.

Printre cele mai noi investi¡ii din zona de nord a portului se numårå ¿i cele ale companiilor United Shipping

Agency ¿i North Star Shipping. Acestea dispun de silozuri ¿i magazii cu capacitatea totalå de 278.000 tone, respectiv 313.000 tone. În zona de sud a portului Constan¡a, pe molul 1S, dana 114, se aflå silozurile Silotrans, de 100.000 tone. Terminalul a fost pus în func¡iune în 1998.

Barter Port Operator (în dana PL 7) dispune de spa¡ii pentru 105.000 tone. ¥n zona Midia, Midia Nåvodari are o magazie de 6.000 de tone.

Anul acesta va intra în exploatare silozul de 200.000 tone, din dana 80, construit de Comvex, cel mai mare operator de materii prime siderurgice din portul Constan¡a.

Dacå acestea ar servi doar exportul românesc, capacitatea ar fi excedentarå. Dar prin terminalele de grâne ale portului Constan¡a se deruleazå ¿i exporturile agricole ale Serbiei, Ungariei ¿i Bulgariei.

(Telegraf) Profitul agricol 5/2020

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE Olt

Maternitate cu 400 de scroafe Alex ¿i Mihai Stånescu, de la Bigpork Food din Corabia, anun¡å cå vor investi 1,8 mil. euro într-o maternitate pentru porci cu 400 de scroafe.

Fra¡ii Stånescu au de depå¿it douå probleme: så treacå pesta porcinå ¿i så ob¡inå fondurile europene.

Gorj

APIA urmåre¿te datornicii Centrul jude¡ean APIA începe så adune datoriile de la fermieri. Sunt 11 mii de debite în valoare de 23 milioane de euro. Or, fermierii care au datorii cåtre APIA nu pot beneficia de subven¡ii. Au fost transmise la ANAF, spre executare silitå, un numår de 171 debite (procese-verbale de constatare a neregulilor ¿i de stabilire a crean¡elor bugetare, în valoare de 168.271 lei)”, se aratå în buletnul informativ publicat de APIA Gorj.

Alba

Cine-a pus autostrada’n drum?

Localnicii din Råde¿ti nu mai pot ajunge la cele 700 ha ale lor din cauza autostråzii Sebe¿ - Turda. Accesul direct a fost blocat. Agricultorii, pentru a ajunge pe påmântul lor, trebuie så facå un ocol de câ¡iva kilometri. Pentru a gåsi o solu¡ie, joi, 6 februarie, mai mul¡i reprezentan¡i ai comunitå¡ii s-au întâlnit cu oficialitå¡i ale jude¡ului. (Redac¡ia Alba) Maramure¿

Vasile Pop revine la DSVSA Pre¿edintele ANSVSA s-a råzgândit ¿i a revocat ordinul de deta¿are a directorului adjunct Vasile Pop de la DSVSA Maramure¿ la DSVSA Prahova, pentru 5 luni. Este o decizie normalå, într-o perioadå în care veterinarii din Maramure¿ se confruntå cu pesta porcinå africanå ¿i cu gripa aviarå. Medicul veterinar Vasile Pop este director adjunct de 11 ani.

(Graiul Maramure¿ului) 18

Fuga Lolelor, de la vechii sa[i Bra¿ov

Obiceiul såsesc care alungå iarna ¿i spiritele rele a fost reluat, sâmbåtå, 8 februarie, în comuna Cincu.

Lolele sunt personaje înfrico¿åtoare, cu costum fåcut din cârpe negre, cu mascå pictatå ¿i cozi dråce¿ti împletite din cânepå. Ritualul are loc pe fundalul unui zgomot infernal fåcut din talångi ¿i bicele såse¿ti din piele împletitå me¿te¿ugit.

Fuga Lolelor (såse¿te Urzelnlaufen) este legatå de tradi¡ia breslelor me¿te¿ugåre¿ti transilvånene. Obiceiul este consemnat încå din 1689. Lada de breaslå, care con¡inea banii ¿i secretele profesionale, era transferatå la în-

ceputul fiecårui an cåtre starostele nou ales al fiecårei bresle. Se constituia o procesiune de înso¡ire a låzii care era “påzitå” de lole, personaje provenite din tradi¡ia pågânå.

La Cincu, fuga pe stråzi a Lolelor este conduså azi de un tractor alegoric pe care se aflå “Tribunalul nebunilor”.

Ace¿tia cântå într-o “judecatå” simbolicå på¡aniile hazlii de peste an ale localnicilor.

Oamenii din sat întâmpinå Lolele cu gogo¿i calde ¿i rachiu.

Fuga Lolelor începe în centrul comunei Cincu la ora 10 ¿i continuå în mod tradi¡ional pe stråzile satului pânå la ora 16.

(Bunå Ziua Fågåra¿)

Directoarea [i-a angajat sora la APIA Arge¿

Jurnalul de Arge¿ scrie, pe 6 februarie, despre un caz de “nepotism cu sorå”: Mariana Panå, directoarea APIA Arge¿, a semnat recent decizia de numire a surorii sale, Ionica Dumitrescu, în func¡ia de consilier, clasa I, grad profesional superior, grada¡ia 4, cu un salariu de 8.046 lei. La care se adaugå un spor pentru condi¡ii våtåmåtoare de 1.207 lei, plus o indemniza¡ie de hranå de 347 lei. Aproape 9.600 lei în total.

Ionica Dumitrescu era profesoarå de fizicå la liceul din Coste¿ti.

Cåtålin Zemeleagå, director adjunct la APIA Arge¿, a contestat public aceastå numire, pe care o considerå abuzivå. Cele douå surori sunt fiicele primarului PSD din Recea.

Ziarul mai scrie cå Ionica Dumitrescu ar fi “o mai veche protejatå a deputatului Radu Vasilicå de la PSD”.

Directorul adjunct, Cåtålin Zemeleagå, vorbe¿te despre adresele primite de la MADR privind angajårile fåcute în timpul guvrnårii Dåncilå. Or, acum, directoarea APIA Arge¿ face acela¿i tip de abuzuri din banii bugetului.

(Jurnalul de Arge¿) Profitul agricol 5/2020

Culturi vegetale Ne interzice Comisia European\ neonicotinoidele din 2021?

Pe 3 februarie, un comunicat al Comisiei Europene, întårit de comisarul european pentru sånåtate ¿i siguran¡å alimentarå, Stella Kyriakides, anun¡a cå nu mai este permis României (¿i Lituaniei) så mai acorde derogåri la tratamentul cu neonicotinoide.

Abia ce le acordase, pentru porumb ¿i sfeclå de zahår, Ministerul Agriculturii de la noi.

“

Aståzi (3 februarie - n. red.)

Comisia Europeanå a adoptat douå decizii care interzic României ¿i Lituaniei så acorde autoriza¡ii de urgen¡å nejustificate pentru trei neonicotinoide (imidacloprid, clotianidinå ¿i tiametoxam). Întrucât s-a dovedit cå utilizarea acestor substan¡e este dåunåtoare albinelor, utilizarea lor a fost deja limitatå la nivelul UE. România ¿i Lituania au acordat în mod repetat autoriza¡ii de urgen¡å pentru a permite utilizarea acestor substan¡e pentru a controla anumi¡i dåunåtori pe culturi specifice - autoriza¡ii pe care Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentelor (EFSA) nu le considerå justificate.”

Iar comisarul pentru sånåtate ¿i siguran¡å alimentarå, Stella Kyriakides, declara cå “este prima datå când Comisia a adoptat o astfel de decizie. Acordarea autoriza¡iilor de urgen¡å pentru pesticide este posibilå numai dacå sunt îndeplinite condi¡ii stricte.

Pactul Verde pentru Europa subliniazå cå sustenabilitatea lan¡ului alimentar este o prioritate pentru UE ¿i nu 20

Stella Kyriakides, Comisarul european pentru s\n\tate [i siguran]\ alimentar\

putem accepta ca statele membre så continue så foloseascå pesticide care dåuneazå mediului ¿i biodiversitå¡ii, în timp ce alternativele sunt disponibile”.

Comunicatul Comisiei laså loc de interpretåri, nefiind clar la ce culturi se referå ¿i mai ales dacå are aplicabilitate imediatå sau din 2021.

Ca så nu iaså råu, Ministerul Agriculturii a emis ¿i el un comunicat. Nici acesta nu clarifica lucrurile, fiind expresia propriului punct de vedere al ministerului. “Informa¡iile apårute (în comunicarea Comisiei - n. red.) nu fac obiectul autoriza¡iilor emise de cåtre România în ianuarie 2020 ¿i consideråm cå acestea se referå la proiectul de decizie discutat la nivelul Comisiei Europene în Comitetul de Apel din luna noiembrie 2019.”

Pânå la urmå, într-un råspuns pentru Profitul Agricol, Comisia Europeanå a formulat câteva clarificåri ¿i a avizat favorabil autoriza¡iile de urgen¡å acordate de România anul acesta.

“Deciziile adresate României ¿i publicate în aceea¿i zi în Jurnalul oficial (3 februarie 2020) se aplicå deja.

Decizia, care se adreseazå în mod special României, produce efecte la no-

tificarea cåtre autoritå¡ile române.

Publicarea în Jurnalul Oficial are caracter informativ. Cele patru autoriza¡ii de urgen¡å emise de România nu sunt incompatibile cu decizia adoptatå de Comisie. Aceastå decizie interzice utilizarea produselor pentru o anumitå culturå (Brassica napus - rapi¡a) ¿i împotriva anumitor dåunåtori (Phyllotreta spp.

Sau Psylloides spp.). Acestea diferå de culturile ¿i dåunåtorii la care se referå notificårile (culturile fiind porumb ¿i sfeclå de zahår ¿i dåunåtorii sunt diferi¡i).

Comisia va continua så monitorizeze îndeaproape autoriza¡iile de urgen¡å, în special cele acordate în mod repetat”. În råspunsul DG SANTE se mai precizeazå cå: “Pentru a cre¿te transparen¡a, Comisia publicå, începând cu 3 februarie 2020, toate notificårile din partea statelor membre privind autorizarea de urgen¡å prin intermediul sistemului de gestionare a aplica¡iilor pentru produse fitosanitare (PPPAMS).

Aceasta este o bazå de date publicå (...), accesibilå din meniul paginii de date a UE privind pesticidele de pe Europa”.

Robert VERESS Profitul agricol 5/2020

CULTURI VEGETALE

Agen]ia Na]ional\ Fitosanitar\ nu comunic\ pe subiectul neonicotinoidelor Am solicitat mai demult Ministerului Agriculturii så explice cum se verificå utilizarea substan¡elor de protec¡ie a plantelor ¿i care sunt sanc¡iunile în cazul constatårii unor neconformitå¡i.

Totodatå, am solicitat så se precizeze cine are atribu¡ii de verificare, cum se verificå efectiv respectarea legisla¡iei (cum sunt depistate substan¡ele interzise - stocuri, semin¡e tratate cu substan¡e interzise, tratamente în câmp - la producåtori, distribuitori, prestatori de servicii, fermieri), cu referire, în particular, la substan¡ele neonicotinoide ce au primit autoriza¡ii de urgen¡å.

Ne-am interesat ¿i care sunt sanc¡iunile directe ¿i indirecte - în sensul cå, de pildå, inspectorii Autoritå¡ii Fitosanitare pot constata iregularitå¡i, aplicå amenzi, dar sesizeazå ¿i APIA, care poate sista plata subven¡iilor agricole. În fine, am solicitat statisticile anului 2019 cu privire la controalele efectuate la nivel na¡ional, constatårile în urma controalelor ¿i måsurile aplicate.

Dupå aproape douå såptåmâni, ministerul ne-a remis, prin Biroul de Preså, un råspuns al Agen¡iei Na¡ionale Fitosanitare. Riguros întocmit, doar cå majoritatea întrebårilor noastre au fost ignorate.

De¿i solicitarea se referea la toate substan¡ele de protec¡ie a plantelor, în råspuns ni se vorbe¿te doar despre neonicotinoide. Bun ¿i a¿a, dar...

Råspunsul ANF începe cu o lungå prezentare a stårii de fapt, fiind reproduse, cu copy-paste, pasajele din autoriza¡iile de urgen¡å.

Abia în ultimele paragrafe ni se comunicå baza legalå a verificårii producåtorilor de pesticide, distribuitorilor ¿i fermierilor: Ordonan¡a de Guvern nr. 4 din 1995 privind fabricarea, comercializarea ¿i utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dåunåtorilor ¿i buruienilor în agriculturå ¿i silviculturå, cu modificårile ¿i completårile ulterioare.

“Conform acordului de delegare încheiat între Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå ¿i Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå, fermierii care nu respectå legisla¡ia privind utilizarea produselor de protec¡ie a plantelor sunt notifica¡i la centrele jude¡ene ale APIA. În anul 2019 inspectorii fitosanitari au efectuat un numår de 2.458 controale la fermierii care au însåmân¡at culturi de porumb ¿i floarea-soarelui cu såmân¡å tratatå cu neonicotinoide”. Atât!

Am insistat, solicitând, tot prin biroul de preså al MADR, så ni se råspundå ¿i

la celelalte întrebåri ini¡iale: cum sunt depistate tehnic abaterile, câte ¿i ce fel de neconformitå¡i s-au constatat în urma celor 2.458 de controale, câte ¿i ce sanc¡iuni s-au aplicat, inclusiv dacå au fost sanc¡iuni aplicate de APIA. A doua zi primeam din nou un elegant råspuns incomplet. “În urma celor 2.458 de controale efectuate în perioada valabilitå¡ii autoriza¡iilor temporare pentru culturile de porumb ¿i floarea-soarelui, în campania de primåvarå a anului 2019, nu au fost identificate neconformitå¡i la fermierii care au utilizat la înfiin¡area culturilor semin¡e tratate cu produse de protec¡ie a plantelor din categoria neonicotinoidelor.

Acest fapt se datoreazå în¡elegerii de cåtre fermieri cå trebuie så punå în aplicare toate måsurile prevåzute în autoriza¡iile temporare, astfel încât så fie reduse la minimum riscurile asociate utilizårii produselor autorizate. Subliniem cå verificårile în scopul identificårii de neconformitå¡i sunt fåcute de cåtre inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare jude¡ene la to¡i cei implica¡i”.

Din påcate, voci avizate din pia¡å spun cå ¿ansa ca derogårile acestea så se acorde ¿i în 2021 este ca ¿i inexistentå. Iar cauza este tocmai comportamentul Autoritå¡ii Fitosanitare de la noi, care s-a prefåcut cå verificå modul în care se folosesc neonicotinoidele.

Inspectorii fitosanitari au efectuat 2.458 controale la fermierii care au folosit såmân¡å tratatå cu neonicotinoide. ªi nu au gåsit nicio neconformitate.

Pentru Comisia Europeanå, mai ales pentru DG Sante, aceastå situa¡ie specialå (peste 2.000 de controale fårå nicio neconformitate) este motivul interdic¡iei så mai acordåm autoriza¡ii de urgen¡å nejustificate pentru utilizarea substan¡elor dåunåtoare albinelor.

Robert VERESS

Profitul agricol 5/2020

21

CULTURI VEGETALE

{i fermierii, [i floarea-soarelui sunt vulnerabili f\r\ neonicotinoide dr. ing. Daniel BOTÅNOIU loarea-soarelui are o cotå de pia¡å de peste un miliard de euro. Ne permitem så pierdem o bunå parte din aceastå sumå? Nu cred cå putem fi atât de nepåsåtori!

De ce s-ar bucura un ministru al agriculturii atunci când deposedeazå agricultorii de un instrument garantat privind protec¡ia plantelor, insectelor ¿i mediului în general?

F

Pentru a pune lucrurile la punct, amintesc domnului ministru Adrian Nechita Oros cå în 2019 nu a fost acordatå derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor pentru tratarea semin¡elor de rapi¡å, a¿a cum domnia sa afirmå. Începând cu 2019 au råmas în discu¡ie doar derogårile pentru culturile de porumb, floarea-soarelui ¿i sfecla pentru zahår! Deci, måsura justå a fost luatå, în ce prive¿te cultura de rapi¡å, încå din 2019! ¥n nicio altå ¡arå din Europa nu se întâlnesc dåunåtorii care se gåsesc în România. E greu de în¡eles chiar ¿i de cåtre cercetåtori ce este acela Tanymecus dilaticollis Gyll. ªi ce daune produce acest dåunåtor.

Milionul de hectare cultivat cu floarea-soarelui poate fi diminuat prin aceastå decizie luatå pripit ¿i cred cå nu-i un motiv de mândrie.

Veniturile agricultorilor care de¡in aceste hectare vor fi afectate, locurile de muncå ¿i, cel mai important, reducerea serioaså a bazei melifere. În absen¡a acestor tratamente agricultorii vor refuza o culturå vulnerabilå la atacul de dåunåtori. Din datele furnizate de cercetåtori rezultå cå dåunåtorul Tanymecus dilaticollis a produs pagube însemnate, fiind situa¡ii în care cultura de floarea-soarelui a fost distruså iremediabil.

22

Aceastå decizie, luatå fårå a avea la bazå date ale cercetårii agricole din România, nu face decât så îngreuneze via¡a micilor fermieri, cåci ace¿tia erau primii care profitau de tratamentul la såmân¡å.

Larvele de Tanymecus sp. sunt “invizibile” atât la propriu (nu le putem vedea, ciclul biologic al acestora se desfå¿oarå în sol, pe måsurå ce se dezvoltå, larvele coboarå în sol, pânå la adâncimea de 40-60 cm, uneori chiar ¿i la un metru), cât ¿i la figurat (atacul lor la rådåcini este nesemnificativ, fårå pagube economice majore).

Se ¿tie cå Tanymecus sp. este un dåunåtor polifag, atacând atât plante de culturå (grâu, orz, soia, fasole, lucernå, trifoi, floarea-soarelui, sfeclå de zahår etc.), cât ¿i plante din flora spontanå (mohor, pålåmida etc). În total sunt 35 de plantå gazdå pe teritoriul ¡årii noastre pentru acest dåunåtor.

Nu ¿tiu care dintre micii fermieri î¿i va permite, dupå un astfel de atac devastator, pregåtirea din nou a terenului pentru semånat, procurarea unei alte cantitå¡i de såmân¡å, când pânå ¿i marii fermieri, care se presupune cå sunt capitaliza¡i, au probleme în gåsirea resurselor pentru reînfiin¡area culturii de floarea-soarelui!

Tratamentele executate în timpul vegeta¡iei nu aduc decât costuri suplimentare în bugetul fermierilor, dar ¿i riscuri de mediu (cantitå¡i mai mari de insecticide împrå¿tiate în vegeta¡ie care afecteazå fauna ¿i care sunt spålate ¿i duse în apele subterane ¿i de suprafa¡å).

Dacå pânå acum România era un producåtor important de floarea-soarelui în Europa ¿i ne asiguråm necesarul de consum, må gândesc cå prin diminuarea suprafe¡elor cultivate cu floareasoarelui vom apela la importuri, pre¡ul uleiului poate cre¿te, iar fermierii vor avea o culturå mai pu¡in în rota¡ia culturilor din cadrul fermei.

Interesant este de våzut dacå vom mai reu¿i så ob¡inem cantitatea de miere cu care ne mândream ¿i pentru care România era recunoscutå.

România are un alt specific, iar dåunåtorul din specia Tanymecus sp. gåse¿te toate condi¡iile pentru înmul¡irea rapidå, mai mult decât în alte state europene, motiv pentru care ignorarea glasului oamenilor de ¿tiin¡å ¿i a fermierilor nu reprezintå decât o loviturå grea datå sectorului agricol românesc, întrucât fermierii no¿tri sunt termina¡i fårå aceste substan¡e.

Ministrul Adrian Oros declara, pe 4 februarie, pentru ziarul Cluj Today: “Este ca în bancurile cu Radio Erevan (...). A¿a este ¿i în cazul neonicotinoidelor.

De fapt, eu am restrâns utilizarea neonicotinoidelor. În ultimii ani, Ministerul Agriculturii, condus de reprezentan¡i ai PSD, a aprobat utilizarea neonicotinoidelor la culturile de rapi¡å, floarea-soarelui, porumb ¿i sfecla de zahår. Eu am restrâns utilizarea lor doar la culturile de porumb ¿i sfecla de zahår. Este vorba de culturi care nu au un mare poten¡ial melifer. Am luat aceasta decizie în acord cu reprezentan¡ii asocia¡iilor de crescåtori de albine. A¿adar, ca sa subliniez încå o datå, am eliminat din acest an posibilitatea de a utiliza neonicotinoide pentru combaterea daunåtorilor la culturile de rapi¡å ¿i de floarea-soarelui Comisia Europeanå a ie¿it cu un comunicat de preså prin care a cerut interzicerea utilizårii neonicotinoidelor la culturile de rapi¡å din România ¿i Lituania.

Este exact ceea ce am fåcut eu, înainte de emiterea acestui comunicat.”

Profitul agricol 5/2020

CULTURI VEGETALE

Precau]ia, cuvântul-cheie în strategia de ferm\ Deficitul de apå este o realitate în multe zone din ¡arå.

Efectele nu sunt înså dezastruoase, deocamdatå.

Cert este cå fermierii devin mai aten¡i la tehnologie ¿i investi¡ii. Marjele de ac¡iune nu sunt înså mari.

Bogdan Pantazi, din Pascani, Ia¿i, spunea, dupå prima zi de la sosirea ultimului front de ploi, cå singurele precipita¡ii cåzute anul acesta erau cele de atunci: 5 l/mp. Erau prognozate ploi în continuare.

“Se preconizeazå un an dificil dacå iei în considerare umiditatea solului. Mai este luna februarie în care se poate recupera ¿i martie”, remarcå el. Deocamdatå nu intrå în panicå.

Pentru culturile de primåvarå nu e nimic pierdut, înså la grâu ¿i la orz este o micå problemå în momentul de fa¡å.

“Estimåm pierderi de produc¡ie, dar deocamdatå nu avem parcele calamitate, så se punå problema så le întoarcem.

Plecåm cu un mare handicap”. În aceste condi¡ii, î¿i face calculul cum poate cre¿te rentabilitatea. Scåderea costurilor este o op¡iune, în unele situa¡ii. La produsele de protec¡ia plantelor nu poate renun¡a înså. Ba mai mult, faptul cå a fost o iarnå blândå ¿i lipsa precipita¡iilor duce la cre¿terea popula¡iilor de dåunåtori. Îngrå¿åmintele au fost ¿i ele deja contractate.

La capitolul investi¡ii avea deja în plan så fie mai precaut. A investit destul de mult în ultimii ani, în special în iriga¡ii.

Irigå 1.000 ha din 3.000 ha. O parte din investi¡ii au fost realizate prin creditare ¿i 24

altele din veniturile proprii.

Anul acesta vrea så echilibreze cashflow-ul. “Având în vedere anul, vrem så fim mai chibzui¡i cu investi¡iile”, spune Pantazi.

Considerå cå ar fi ideal så irige 1.500-2.000 ha, dar se îndepårteazå de apå ¿i cresc costurile. Ar mai trebui så înnoiascå ¿i parcul de utilaje, dar de nevoie mai amânå. În privin¡a planului de culturi, va încerca så-l respecte pe cel creionat deja, cu mici ajuståri. “Vom încerca så punem produsele cu o valoare adåugatå mai mare pe terenurile pe care le putem iriga. Må refer în principal la loturile semincere”. Pe de altå parte, în fermå existå o varietate mare de soluri, unele mai mlå¿tinoase. Dacå se prefigureazå un an secetos poate aloca unele parcele care într-un an normal sunt afectate de umiditatea din sol. Într-un an foarte ploios, sfecla putreze¿te dacå e cultivatå într-un astfel de sol. Într-un an secetos se realizeazå produc¡ii bune.

În Teleorman, Alexandru Haitå urmårea pluviometrul în primele zile ale ultimului front de ploi. Plouase 2-3 l/mp, iar prognoza era de 6 l/mp. Speran¡ele se îndreptau spre noaptea urmåtoare.

Nu crede cå anul 2020 este unul mai dificil decât cel trecut. Sperå så aibå precipita¡ii de måcar 20 l/mp în februarie ¿i precipita¡ii în martie. Considerå cå e avantajat de solul argilos care ¡ine umiditatea. Odatå ce apa intrå în argilå, iese greu.

Existå ¿i un revers. Dacå vin 150 l/mp în douå såptåmâni, apa bålte¿te ¿i omoarå cultura. În fiecare an are 10-15% pierderi din cauza båltirilor. În propor¡ie

de 90% urmeazå tehnologia pentru un an normal. Påstreazå a treia fertilizare la grâu. A mai fåcut ¿i în al¡i ani, dar de fiecare datå a aplicat-o, pânå la urmå. În func¡ie de cum evolueazå cultura ¿i condi¡iile meteo mai aplicå biostimulatori. În timp, a renun¡at la aråturå de tot, în favoarea scarificårii. În mare parte, terenul este pregåtit din toamnå. Solele pentru rapi¡å au fost pregåtite imediat dupå grâu. O decizie corectå, întrucât toatå rapi¡a era viabilå. ¥n privin¡a investi¡iilor în utilaje, era oricum planificat un an de pauzå. Pe de altå parte, este de re¡inut modul în care sunt alese investi¡iile. “În general, când îmi calculez investi¡ii, o fac så aducå un plus chiar în anul cel mai prost”, spune tânårul fermier. ªi astfel le face chiar dacå se confirmå cel mai råu scenariu. Anul trecut a avut investi¡ii planificate, de¿i se anun¡a un an cu rezultate slabe. A investit 300.000 de euro în utilaje. Anul acesta are un tractor de 400 CP comandat care urmeazå så fie livrat în martie. “Nu mi se pare de speriat. Nici nu må panichez din orice. Mai ¡ine ¿i de cum se gospodåre¿te fiecare, de agrotehnicå. Våd cum sunt culturile la mine ¿i cum sunt la al¡ii. To¡i am beneficiat de acelea¿i condi¡ii. Fiecare a luat anumite decizii ¿i a fåcut o agrotehnicå.

Momentan nu trebuie så disperåm”, încheie Haitå.

Constantin Tache considerå cå, în jude¡ul Dolj, pânå acum nu se creeazå premisele unui an dificil.

Pe stratul superficial nu e mare dificitul pentru cå a mai fost acum douå såptåmâni o ploaie. Culturile aratå foarte bine. Încå nu au fost afectate de secetå în zona de sud: Calafat, Båile¿ti, Bechet.

Umiditatea în stratul superficial a fost Profitul agricol 5/2020

CULTURI VEGETALE

în 2020 suficientå. Dacå ar veni 30-40 l/mp s-ar reface umiditatea ¿i pe profil. Temerea o reprezintå vântul uscat de primåvarå.

Când plantele încep consumul, de la sfâr¿itul lui februarie-jumåtatea lui martie, sunt vânturi care usuca stratul superficial de 0-20 cm. De regulå, dupå o såptåmânå de vânt uscat nici nu se mai poate pregåti terenul. Îngrijoråtoare sunt temperaturile deosebit de mari. “Am våzut cå grâul ¿i-a reluat vegeta¡ia. Må gândesc cå se produce o decålire, iar un ger de -8-10 grade l-ar putea afecta”, spune fermierul. Temperaturile ridicate au afectat ¿i rapi¡a. Un fermier din zonå, cu peste 100 ha de rapi¡å, a pierdut cultura dupå douå nop¡i cu -7-8 grade C, de¿i intrase bine în iarnå, cu 78 frunze bine dezvoltate. “Am avut ecart mare zi-noapte, de la -6-8 grade la 7-8 grade. De o såptåmânå noaptea temperaturi pozitive, iar ziua 14 grade”, spunea Tache exact înainte de venirea ultimului val de ger.

Ianco Zifceak, din jude¡ul Timi¿, spune cå, din cauza secetei, culturile sunt întârziate în vegeta¡ie pentru cå au råsårit mai târziu.

“Din 2.500 ha cu rapi¡å, o mie de hectare nu au råsårit deloc”, spune fermierul. “Dacå aveam iriga¡ii, nu trebuia så întoarcem 1.000 ha”. Inten¡ioneazå så amenajeze bazine pentru reten¡ia excesului de apå din timpul iernii.

Va resemåna, de aceastå datå cu porumb. Se a¿teaptå så fie un an dificil din cauza råsåririi. “Probabil va fi un an la limitå, depinde ce se întâmplå în continuare. Culturile de toamnå nu mai pot recupera, pierderile sunt clare”, spune Zifceak.

Adrian MIHAI Profitul agricol 5/2020

Prin departamentul de Colectare Cereale,

Agrii România î]i valorific\ în condi]ii optime produc]ia agricol\! nomi, le asiguråm fermierilor parteneri câ¿tigarea de timp vital în luarea deciziilor strategice de ajutare a culturii så ajungå la maturitate în condi¡ii optime, cu focusare pe ob¡inerea unei valorificåri profitabile a recoltei.

Florin BARBU manager Departament Cereale Agrii România

2020 aduce cu sine o serie de oportunitå¡i de dezvoltare, încununate cu finalitå¡i de succes sub precondi¡ia alegerii strategice a partenerilor de drum. În acest context, prin efortul combinat al celor douå companii de renume Comfert ¿i Redoxim, sub noul brand Agrii România, facem un pas ascendent în evolu¡ia segmentului de pia¡å pe care ne aflåm. Suntem alåturi de fermieri, cu o gamå completå de inputuri agricole: semin¡e, produse de protec¡ia plantelor (PPP-uri), îngrå¿åminte ¿i motorinå, care så le asigure atingerea poten¡ialului maxim productiv ob¡inut pe parcelå, în vederea valorificårii recoltei la cota¡ii ridicate.

De asemenea, într-o decadå a progresului tehnologic, noi, Agrii România, sus¡inem eforturile fermierilor no¿tri parteneri prin platforma RHIZA, un instrument strategic de agriculturå digitalå adaptat la nevoile de monitorizare a culturilor în toate stadiile de dezvoltare. Prin intermediul observa¡iilor geolocalizate din câmp, a condi¡iilor meteo ¿i a expertizei colegilor no¿tri agro-

Parteneriat solid cu to¡i traderii de cereale Cu o experien¡å vastå, departamentul de Cereale al Agrii România vine în întâmpinarea fermierilor, ca parteneri proactivi în maximizarea valorificårii produc¡iei agricole, prin oferirea de solu¡ii personalizate, de achizi¡ie în regim Free Carrier (FCA) ¿i Carriage Paid To (CPT) cåtre bazele proprii din Gala¡i, Dobrosloveni (jude¡ul Olt) ¿i Sagna (jude¡ul Roman), precum ¿i cåtre silozurile ¿i bazele de recep¡ie de¡inute de to¡i traderii de cereale, de principalii procesatori de semin¡e oleaginoase ¿i de procesatorii din industria de morårit ¿i panifica¡ie cu care avem parteneriate solide.

Totodatå, echipa noastrå de logisticå, resurså importantå în transportul la timp ¿i în siguran¡å al recoltei din loca¡ia de preluare, î¿i aduce aportul strategic prin gåsirea de solu¡ii de adaptabilitate la condi¡iile meteo ¿i tehnice, în contextul stabilit de comun acord cu fermierii no¿tri.

Pe agenda prioritå¡ilor, pentru anul 2020, departamentul nostru de Cereale ¿i-a setat sus¡inerea eforturilor depuse de cåtre fermieri, prin oferirea de inputuri de calitate ¿i achizi¡ionarea tuturor recoltelor (grâu, orz, triticale, rapi¡å, soia, mazåre, floarea-soarelui, porumb), la pre¡uri competitive, la momentul optim pentru fermierii no¿tri, prin acorduri comerciale FCA sau CPT, adaptate la specificul zonei unde este pozi¡ionatå ferma.

25

Summit Agro a lansat noile produse pentru protec]ia plantelor Pe 4 februarie, Summit Agro a sårbåtorit la Poiana Bra¿ov încheierea unui an de succes, prilej cu care a dat startul unui nou an prin prezentarea unor produse pentru fertilizarea ¿i pentru protejarea plantelor.

Totul sub genericul “Plusvaloare din ºara Soarelui Råsare”.

conven¡ionalå, dar ¿i în cea ecologicå.

Gama Bio - Seipro (“sei” vine de la “seicho”, care, în limba japonezå, înseamnå “cre¿tere” ¿i “pro” - un produs pentru profesioni¿ti) înglobeazå acum alte douå produse, Lieto ¿i Click Pro. Lieto este un fungicid pentru combaterea manei din culturile de cartof, tomate ¿i vi¡å-de-vie ce are ¿i ac¡iune preventivå ¿i curativå. Este rezistent la spålare, are ac¡iune multi-site ¿i este absorbit rapid în plantå, cu o distribu¡ie uniformå. TotoÎn 2020, Anul Sånåtå¡ii Plantelor, datå, este sigur pentru mediu ¿i utilizator ne propunem så fim ¿i mai ¿i are o sinergie excelentå cu substan¡ele aproape de partenerii no¿tri, så-i care ac¡ioneazå împotriva germina¡iei ajutåm mai bine ¿i så-i asiguråm cå vom sporilor. Click Pro este un erbicid selectiv aduce ¿i în 2020 plusvaloare din ºara - pentru cultura porumbului, considerat Soarelui Råsare, a spus Patricia Maria drept o solu¡ie excelentå împotriva buªtirbu, pre¿edintele Summit Agro ruienilor dicotiledonate, dar cu efect ¿i România, Bulgaria ¿i Republica asupra unor monocotiledonate.

Moldova. “Echipa noastrå a evoluat ¿i Este un produs cu flexibilitate în aplise va dezvolta ¿i în 2020. Avem sprijinul care, cu ac¡iune de lungå duratå ce managementului de la Tokyo, care con- ac¡ioneazå rapid, rezultatele fiind vizibile tinuå så investeascå în Summit Agro în doar câteva zile de la aplicare.

România”.

Gama Seipro con¡ine biostimulatori Peste 250 de distribuitori, fermieri, de top: Shigeki - pentru sus¡inerea cercetåtori din institu¡iile de profil, jurnali¿ti plantelor înaintea perioadelor de stres, au participat la acest eveniment. Spe- Kaishi - pentru trecerea peste stresul ciali¿tii de la Summit Agro au prezentat deja cauzat acestora, Kinactiv fruit - ca7 produse noi, cu utilizare în agricultura re spore¿te calitå¡ile fructelor ¿i Kinactiv

“

26

root - biostimulator pentru înrådåcinare.

De asemenea, gama Seipro con¡ine ¿i un insecticid biologic - NoFly WP - pentru utilizare atât în spa¡ii închise, cât ¿i deschise. Acesta are ca substan¡å activå o concentra¡ie mare de blastospori vii ai ciupercii parazite Paecilomyces (Isaria) fumosoroseus tulpina FE 9901 ¿i alte ingrediente inerte de naturå organicå.

Summit Agro România s-a înfiin¡at în anul 1997 ¿i face parte din Sumitomo Corporation din Japonia. Printre mårcile cele mai cunoscute comercializate în România de compania Summit Agro amintim insecticidele - Mospilan 20 SG ¿i Wizard, fungicidele - Cyflamid 5 EW, Topsin 70 WDG, erbicidele - Nisshin, Targa Super ¿i fertilizan¡ii - Fertigofol Ultra, Sulfomax ¿i BrasiPro. Totodatå, men¡ionåm ¿i Trika Expert, un produs ce încorporeazå în aceea¿i granulå substan¡a activå Lambda-Cihalotrin (4 g/kg), dar ¿i fertilizant organomineral cu efect starter (fosfor 35% ¿i azot 7%), oferind astfel protec¡ie ¿i energie radicularå.

Sumitomo Corporation dateazå din 1630 ¿i are un numår de aproximativ 73.000 de angaja¡i.

Viorel PATRICHI Profitul agricol 5/2020

Conferin]a Clubului

Clubul Fermierilor Români s-a prezentat, la conferin¡a anualå, ca principalå interfa¡å între fermieri ¿i deciden¡ii de la Bruxelles.

Conferin¡a se poate spune cå a reu¿it, având în vedere amploarea evenimentului, numele sonore prezente, mesajele transmise. este 1.000 de scaune au fost amplasate în generoasa salå A.I. Cuza a Palatului Parlamentului. ªi doar câteva, din ultimele rânduri, au råmas neocupate în decursul conferin¡ei anuale a Clubului Fermierilor Români, care a avut loc pe 6 februarie, la Bucure¿ti. ¥n afara sålii, pe holurile ¿i în sålile adiacente, Clubul organizase o mini expozi¡ie agricolå. Am våzut acolo standurile Agricover, Adama, Bayer, Corteva,

P

28

BASF, Syngenta, FMC, UPL, Intermag, Indagro, SumiAgro, Phosagro, Sharda Cropchem, Timac Agro, Barclay, Groupama, Allianz ºiriac, Agra Asiguråri, Cofco Intl, Glencore, Intermedicas, Genezis sau Agrivi.

Pentru cei 1.000 ¿i ceva de agricultori invita¡i, pe scenå au urcat ¿i au vorbit ministrul (abia demis) Adrian Oros, vicepre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Parlamentul European, Daniel Buda, economistul ¿ef al BNR, Valentin Lazea (care a prezentat mesajul guvernatorului Mugur Isårescu), pre¿edintele Consiliului European al Tinerilor Agricultori, Jannes Maes, directorul ELO, Mark Titterington, un reprezentant al Copa & Cogeca, cea mai importantå uniune agricolå europeanå, directorii Agricover, Adama ¿i Bayer. Inclusiv comisarul european pentru agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski, a transmis un mesaj consistent, în care a spus lucruri importante ¿i interesante.

¥n partea a doua a conferin¡ei, dedicatå viitoarei Politici Agricole Comune, fermierii au adresat întrebåri pertinente ¿i au primit unele råspunsuri de la Dacian Ciolo¿, pre¿edintele grupului europarlamentar Renew Europe, lui Mihail Dumitru, directorul adjunct al DG Agri, Alexandru Stånescu, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, pre¿edintele Farm Europe, Yves Madre, secretarul general al Asocia¡iei Camerelor Agricole din Cehia, Jan Dolezal, ¿i europarlamentarul Daniel Buda.

Cu to¡i cei în¿ira¡i mai sus, Nicu¿or ªerban, pre¿edintele Clubului, ¿i Florian Ciolacu, directorul executiv, s-au salutat cordial, ba cu unii chiar s-au îmbrå¡i¿at.

Vorbitorii europeni l-au pomenit pe Ciolacu ca partener cu care se våd în mod regulat la Bruxelles.

Comisarul Wojciechowski ¿i liderii organiza¡iilor europene reprezentate au salutat capacitatea Clubului de a reprezenta interesele fermierilor români în Profitul agricol 5/2020

Fermierilor Români

contextul schimbårii de paradigmå în politicile europene.

Sponsorizåri de 2,65 milioane pentru Club Clubul Fermierilor Români pare så fie un adevårat aspirator de bani. Florian Ciolacu a prezentat cifre impresionante: în decursul anului 2019, Clubul a încheiat 135 de contracte de sponsorizare, însumând 2,65 de milioane de lei.

Majoritatea contractelor au fost perfectate chiar în ultimele douå såptåmâni din decembrie, totalul încasat depå¿ind 2 milioane de lei. Sumele respective, subliniazå Ciolacu, sunt cu destina¡ie preciså, pentru derularea proiectelor Clubului Fermierilor. ªi sunt semnale clare cå CFRo î¿i dore¿te ca sumele så creascå în 2020. În structura executivå a Clubului au apårut ¿i pozi¡iile de Coordonator Analize Politici Europene ¿i elaborare proiecte, respectiv Coordonator Atragere Fonduri.

Profitul agricol 5/2020

Membrii Clubului nu achitå cotiza¡ii, finan¡area fiind asiguratå din banii pe proiecte ¿i din profitul Brokerului de Asiguråri al Clubului, preluat de la Agricover. Chiar ¿i în aceste condi¡ii, Clubul va fi auditat financiar, pentru a se asigura transparen¡a cheltuirii banilor.

Agricover, principalul sponsor al Clubului, a realizat anul trecut o cifrå de afaceri de 700 de milioane de euro, având 6.000 de fermieri clien¡i. “Am sprijinit înfiin¡area Clubului în baza celor mai bune practici la nivel interna¡ional. Am contribuit cu resurse financiare, umane, logistice, am pus la dispozi¡ie un mecanism de autofinan¡are (brokerul de asiguråri). Vom continua så sus¡inem Clubul, organizatoric ¿i logistic”, a anun¡at, transparent, Liviu Dobre.

Robert Rekkers a punctat cå agricultura româneascå trebuie så se finan¡eze prin accesarea pie¡elor de capital, conform exemplelor oferite de SUA, Brazilia, Olanda ¿i Polonia, respectiv prin emisiuni de obliga¡iuni, plasamente private, certificate de depozit negociabile, ac¡iuni listate la burså.

“Agricover va emite bonduri pentru agriculturå, pentru a atrage resurse financiare de la investitori persoane juridice ¿i fizice. Obiectivul este a se atrage peste 20% din nevoia de finan¡are de pe pia¡a de capital”.

Consonan¡a cu Bruxelles-ul Comisarul pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski, a punctat prioritå¡ile mandatului såu: consolidarea legåturilor dintre cercetare, serviciile de consultan¡å, fermieri ¿i industrie; accelerarea ritmului de transpunere a inovårii în practicå; promovarea digitalizårii; cre¿terea transparen¡ei plå¡ilor cåtre ferme.

“Avem nevoie de o PAC care oferå mai multå flexibilitate statelor membre (...). Reforma PAC trebuie så includå ¿i ample simplificåri ale regulilor care privesc atât fermierii, cât ¿i administra¡iile. Aceste provocåri pot fi depå¿ite mai u¿or cu un numår mai mare de fermieri tineri.

Ponderea tinerilor în rândul fermierilor din România este sub media UE, a¿a cå alocarea ¿i distribuirea pe viitor a sprijinului european trebuie så ¡inå cont de acest aspect.

Ve¡i avea un rol vital pentru Pactul Ecologic European. ªtiu cå pentru a vå asuma pe deplin acest rol ve¡i avea nevoie de resurse ¿i va trebui så ¿ti¡i exact ce se a¿teaptå de la voi. Politica europeanå trebuie så fie mai prietenoaså pentru mediu, dar PAC trebuie så fie mai prietenoaså pentru to¡i fermierii”. uuu Robert VERESS

29

Florian Ciolacu,

directorul executiv al Clubului

Florian Ciolacu, directorul uuu executiv, a prezentat prioritå¡ile Clubului Fermierilor Români.

“Vectorii de dezvoltare a agriculturii române¿ti sunt digitalizarea (Agricultura 4.0), crearea de valoare adåugatå, cre¿terea capitalului investit în dezvoltare, asigurarea predictibilitå¡ii afacerii prin managementul riscului, atragerea tinerilor ¿i responsabilizarea noilor genera¡ii de fermieri”.

Consiliul Tinerilor Fermieri ¿i Con-

siliul Femeilor Antreprenor în Agriculturå sunt structuri nou create, departamentale, în cadrul Clubului. În perioada curentå ¿i cea urmåtoare, tinerii înscri¿i în programul Tineri lideri pentru agriculturå vor participa la stagii de internship Ia Bruxelles sau în alte ¡åri.

Sunt una sau douå pozi¡ii de stagiar Ia biroul europarlamentarului Daniel Buda; tot una sau douå sunt ¿i la biroul europarlamentarului Carmen Avram;

¿ase pozi¡ii de stagiar sunt deschise Ia Reprezentan¡a României la Comisia Europeanå, sub coordonarea lui Achim Irimescu; douå pozi¡ii de stagiar la Farm Europe; douå pozi¡ii de stagiar la ELO; douå la Copa-Cogeca; ¿ase pozi¡ii de stagiar la John Deere, Bayer, BASF ¿i alte companii.

Solu¡iile digitale ¿i toate tehnologiile moderne, inclusiv robo¡ii, vor fi testate gratuit în fermele membrilor Clubului, care va face lobby la Bruxelles pentru finan¡area cu bani europeni a achizi¡iilor de tehnologie pentru agricultura digitalå ¿i de precizie. CFRo deruleazå un program pilot cu 8 furnizori de tehnologie ¿i echipamente de agriculturå digitalå ¿i 60 de fermieri, care au participat inclusiv la evenimente de profil din stråinåtate. “ºinta principalå a Clubului råmâne competitivitatea, dar cu asumarea unei responsabilitå¡i sociale”, afirmå Florian Ciolacu, directorul CFRo.

Plata redistributivå de 10%, preferatå plafonårii “Clubul se va implica cu toatå puterea în definitivarea pozi¡iei României pentru negocierea reformei PAC ¿i implementarea Pactului Ecologic European, pentru a ne asigura cå fermierii români nu vor fi dezavantaja¡i”, a punctat Nicu¿or ªerban, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români.

Tot el a vorbit despre plafonarea subven¡iilor ¿i a precizat cå fermierii din Club preferå cre¿terea plå¡ii redistributive din anvelopa financiarå alocatå României. “Comisia pentru agriculturå a Parlamentului European a adoptat pozi¡ia sa, propunând o reducere a subven¡iilor cåtre fermele medii ¿i mari sub forma unei plå¡i redistributive de 10% care, din punctul nostru de vedere, corespunde mult mai bine intereselor fermierilor productivi ai Clubului decât propunerea de plafonare a Comisiei Europene.”

Referitor la noile ambi¡ii de mediu, aduse de noua PAC ¿i de Pactul Eco30

Nicu[or {erban,

pre[edintele Clubului Fermierilor Români

logic European, ªerban spune cå ele pot fi îndeplinite de fermieri doar dacå va exista ¿i un buget agricol corespunzåtor ¿i un cadru legislativ al reformei PAC în måsurå så permitå men¡inerea competitivitå¡ii fermierilor români. ªi dacå cercetarea-inovarea ¿i industria de profil vor veni cu solu¡ii tehnologice mult mai prietenoase, la costuri accesibile pentru fermieri. “Referitor la ecoscheme ne dorim stabilirea unor portofolii de activitå¡i cu impact de mediu favorabil care så fie corect finan¡ate, ast-

fel încât så stimuleze fermierii så le acceseze”.

Alte prioritå¡i amintite de Nicu¿or ªerban sunt: ob¡inerea continuårii convergen¡ei externe, formarea tinerilor lideri din agriculturå, participarea la procesul legislativ na¡ional în domeniu agro-alimentar, sus¡inerea unui program na¡ional de refacere a infrastructurii de iriga¡ii ¿i desecare ¿i finan¡area proiectelor care vizeazå crearea de valoare adåugatå în agriculturå.

Veronica HUZA Profitul agricol 5/2020

VIAºA COMPANIILOR

Adama, în fa]a unui an record

dama România a încheiat anul 2019 cu o cre¿tere a cifrei de afaceri de peste 10%, în ciuda numeroaselor dificultå¡i întâmpinate ¿i în condi¡iile în care pia¡a localå a scåzut cu 5-8%, prima scådere din ultimii 10 ani.

Adama a fåcut fa¡å unor dificultå¡i în aprovizionare, schimbåri de portofoliu ¿i scåderii suprafe¡ei cultivate cu rapi¡å, culturå la care compania are o pozi¡ie puternicå pe pia¡a localå.

România a fost o excep¡ie în Europa, întrucât pe cea mai mare parte a continentului rezultatele companiei nu au fost spectaculoase, mai ales din cauza condi¡iilor meteo. În cele mai multe zone a fost secetå în timpul verii, inclusiv în România, ceea ce a afectat afacerile.

A

Repozi¡ionarea companiei În ultimii ani a avut loc o repozi¡ionare a portofoliului companiei. “Nu mai concuråm pe pia¡a produselor generice ieftine. Am realizat cå alte companii apårute pe pia¡å cu pre¡uri foarte scåzute, fårå entitate în România, au pre¡uri foarte dificil de combåtut pentru cå noi avem o structurå a costului ¿i a calitå¡ii în spate”, explicå Dimitris Drisis, director general Adama România, Moldova ¿i Polonia.

Produsele speciale aduc venituri mai mari decât cele generice. De când Drisis a venit în companie, cantitatea de glifosat vândutå s-a înjumåtå¡it, situa¡ie similarå ¿i în cazul nicosufuron.

“Cota de pia¡å pe care am avut-o pe pia¡a produselor generice am înlocuit-o cu succes cu o cotå semnificativå pe pia¡a produselor speciale, cu produse precum Mavrik, Zakeo Xtra, Pyxides”, remarcå managerul Adama. Drisis considerå cå va mai dura trei-patru ani pânå când fermierii vor con¿tientiza schimbarea. Acest fapt se va realiza prin comunicare ¿i promovare intenså la nivel de fermå a solu¡iilor companiei. Oferta va deveni tot mai specializatå.

“Am distribuit imazamox, dar anul 32

acesta vom co-distribui Pulsar, de la BASF. Toatå linia va deveni mult mai specializatå ¿i de brand. Ne mândrim cå avem un portofoliu similar cu cel al companiilor de cercetare-dezvoltare. Avem în¡elegeri cu companii ter¡e pentru produse noi. Am introdus în portofoliu, pentru prima oarå, Bacillus thuringiensis pentru agricultura biologicå”.

Anul acesta, mai bun ca cel trecut Dimitris Drisis se a¿teaptå ca în 2020 condi¡iile meteorologice så fie mai bune decât anul trecut, fapt ce s-ar concretiza într-o cerere de produse mai mare.

“Cooperarea strategicå cu Agricover ne va sprijini în promovarea la nivel de fermå. Cred cå anul acesta va fi cel mai bun de pânå acum. Avem produse pe care le vom lansa din cercetare proprie, dar avem ¿i produse de la Syngenta sau de la alte companii ter¡e.”

Opt astfel de produse vor extinde

portofoliul companiei Adama. Retragerea substan¡ei active propiconazol ¿i, din 2022-2023, a triazolilor nu vor låsa goluri în schemele de combatere. Sunt deja planuri pentru înlocuirea acestora.

“Anul acesta am început mai bine decât anul trecut. 2020 va fi anul Adama!

Va fi ca atunci când câ¿tigi cu 5-0 un meci”, ¿i-a exprimat mul¡umirea, mizând pe o pia¡å mai bunå.

“Nu cum se terminå anul e problema, ci cum pregåte¿ti compania pentru cum va aråta pia¡a peste trei-cinci ani”.

Activitå¡i prioritare Echipa Adama numårå 42 de persoane. Nu este o prioritate mårirea întrucât existå deja trei provocåri pe care compania trebuie så se concentreze. În rela¡ia cu Syngenta se vor cåuta cåi pentru a valorifica sinergiile, iar colaborarea cu Agricover, la care Adama este ac¡ionar de anul trecut, provoacå

Profitul agricol 5/2020

a¿teptåri mari. Pe de altå parte, reorganizarea la nivel global va avea efecte ¿i la nivel european.

Mergem pe urmele Poloniei De aproape o jumåtate de an, Dimitris Drisis conduce ¿i filiala Adama din Polonia, o pia¡å aproape dublå fa¡å de cea româneascå, cu multe particularitå¡i.

Polonia ¿i Marea Britanie sunt pie¡ele cele mai dificile, pentru cå au cea mai mare competi¡ie.

“Sunt foarte multe companii noi. Dacå oferi un pre¡ bun î¡i faci rapid prieteni. Dimensiunea fermelor este mult mai micå, este o afacere conduså de distribu¡ie. În România fermierii au un cuvânt mai greu de spus în afacere ¿i sunt mai profesioni¿ti.”

Structura culturilor este ¿i ea diferitå în Polonia. Sunt suprafe¡e întinse cu cartof ¿i sfeclå de zahår, dar ¿i livezi de pomi fructiferi, în special mår. În Polonia sunt câteva companii de distribu¡ie care reprezintå 90% din pia¡å. Consolidarea este un trend normal în pie¡ele mature ¿i se a¿teaptå acela¿i lucru ¿i în România. a consemnat Adrian MIHAI

“Cota de pia¡å pe care am avut-o pe pia¡a produselor generice am înlocuit-o cu o cotå semnificativå pe pia¡a produselor speciale” Dimitris Drisis, director general Adama România

Profitul agricol 5/2020

Bursa profitabilit\]ii BASF

Aproape 400 de fermieri de elitå din Timi¿ ¿i Arad au participat la întâlnirea de iarnå BASF, Bursa profitabilitå¡ii, un concept nou ¿i foarte modern de abordare a întâlnirilor tehnice.

Au fost prezentate mai multe produse, cum ar fi noul fungicid Flexity Duo, ideal pentru primul tratament la cultura de grâu, care con¡ine douå substan¡e active, metrafenonå ¿i piraclostrobin. Dar ¿i Revysol, tot o noutate, prezentatå drept revolu¡ionarå de echipa de speciali¿ti BASF. Este din familia triazolilor, capabilå så asigure un spectru larg de combatere a bolilor din culturile de cereale påioase, maximizând profitul ¿i calitatea recoltelor.

Fermierii vor putea beneficia de noile produse BASF pe bazå de Revysol începând cu anul 2021.

Doi hibrizi noi de floarea soarelui Anul acesta BASF va lansa doi hibrizi de floarea-soarelui, în segmentele Clearfield ¿i Clearfield Plus, urmând ca în viitor, dupå o testare minu¡ioaså, så lanseze mai mul¡i hibrizi adapta¡i condi¡iilor din ¡ara noastrå.

Coloris CL este un hibrid de floarea-soarelui de tip Clearfield, semitimpuriu, cu produc¡ii stabile în condi¡ii de stres climatic. Este performant ¿i u¿or de cultivat, având o toleran¡å geneticå ridicatå la Orobanche, de la rasa

A la G, acoperind practic toate rasele existente în acest moment în România.

Loris CLP este un hibrid de floareasoarelui Clearfield Plus cu o produc¡ie ridicatå de ulei, adecvat pentru o tehnologie intensivå, unde î¿i poate atinge poten¡ialul maxim de produc¡ie.

Este performant ¿i stabil, chiar în condi¡ii de stres, fiind recomandat pentru o tehnologie intensivå.

Interes au stârnit ¿i pachetele promo¡ionale pentru 2020, ce se adreseazå tuturor cultivatorilor de cereale, porumb sau floarea-soarelui care urmåresc productivitate ¿i profitabilitate crescute în fermå.

Ofertele sunt calibrate pentru suprafe¡e ¿i nevoi diferite, cuprinzând atât hibrizi, cât ¿i produse de protec¡ie sau pachete complete pentru o tehnologie performantå.

Pentru 2020, BASF a creat Liga Profitabilitå¡ii, un concurs care urmåre¿te så îi premieze pe cei mai buni 24 de fermieri ¿i så promoveze alåturi de ace¿tia bunele practici în agriculturå.

Concursul se desfå¿oarå în perioada 14 ianuarie - 15 noiembrie, cuprinzând douå etape: perioada de înscriere ¿i perioada de acumulare a punctelor. Existå 9 categorii de concurs, iar premiile au o valoare totalå de 154.855 lei + TVA. Gh. MIRON corespondent Câmpia de Vest 33

Invita]ii la congresul APPR 2020

Oscarul agriculturii ra anul 2015 când APPR a avut ideea trofeului Porumbul de Aur. ¥n cei 6 ani scur¿i de atunci trofeul a devenit Oscarul agriculturii române¿ti. Probabil niciun alt premiu de la noi nu are atâta consisten¡å ¿i nu presupune atâta muncå.

Tocmai pentru cå atrage aten¡ia asupra performan¡ei reale a celui care îl de¡ine, a devenit un premiu râvnit. ªi, nici aståzi, la 6 ani de la prima acordare, nu existå un clasament al celorlal¡i competitori, nu existå un loc 2 sau 3. Existå doar câ¿tigåtorul trofeului ¿i atât.

O singurå departajare se face: porumbul este în culturå irigatå sau nu. ªi se acordå câte un trofeu pentru fiecare categorie. Porumbul de Aur 2019 a fost acordat în cadrul congresului APPR din 6 februarie.

O salå generos de încåpåtoare, estimatå la vreo 400 de locuri, plinå mai ales cu agricultori, dar am våzut acolo ¿i reprezenta¡i ai marilor companii, ¿i politicieni, ¿i europarlamentari, ¿i jurnali¿ti agrarieni de meserie.

Special ca så sublinieze ADN-ul agricol al asocia¡iei, inclusiv congresul se nume¿te De la Fermieri pentru Fermieri. ªi anul acesta, ca ¿i în ceilal¡i ani, a avut un program consistent, câteva ore

E

34

bune de discu¡ii despre problemele reale, trecând prin Politicå Agricolå Comunå, tehnologii performante practicate în alte pår¡i sau proiec¡ii ale viitoarei politici verzi a Bruxellesului.

Lucrårile congresului s-au deschis cu cuvântul lui Nicolae Sitaru, pre¿edintele Asocia¡iei, ales cu o zi mai devreme de Adunarea Generalå.

Au fost trecute în revistå realizårile asocia¡iei în 2019, planurile pentru 2020 ¿i anii urmåtori, proiectele pe care le deruleazå deja ¿i cele pe care vor så înceapå så le deruleze etc.

O umbrå de regret a aruncat asupra audien¡ei retragerea lui Arnaud Perrein, pre¿edintele APPR de la fondare.

Perrein î¿i repro¿eazå ca pe un e¿ec faptul cå nu s-a acordat derogare la floarea-soarelui ¿i anul acesta. ªi a trasat pe scurt foaie de parcurs, ce ar trebui så facå Asocia¡ia în urmåtorii ani în privin¡a politicilor agricole, atât na¡ionale, cât ¿i europene.

Pentru cå renumele Asocia¡iei este unul foarte bun, în fa¡a sålii pline au venit ¿i al¡i vorbitori de prima mânå. ¥l amintesc pe secretarul de stat Emil Dumitru, cu o pertinentå pledoarie pentru strategia Dunårii. Avem un fluviu ¿i îl folosim mult prea pu¡in, când Dunårea ar

putea face din România un jucåtor agricol important în Europa, în condi¡iile în care tranzitarea porumbului românesc prin portul Constan¡a aduce cre¿teri mari de pre¡. Dar cine s-a interesat în ultimii ani de porturile noastre dunårene? Cine så caute bani så investeascå în sudul atât de sårac?

Un trio excelent de vorbitori de bruxellezå a completat setea de informa¡ii europene a audien¡ei: Mihail Dumitru, director general adjunct al DG Agri, care a disecat Pactul Verde în viitoarea PAC, urmat de Dacian Ciolo¿, pre¿edintele grupului Renew Europe din Parlamentul European, ¿i Daniel Buda, vicepre¿edintele comisiei pentru agriculturå ¿i dezvoltare ruralå.

Nu trebuie uitatå înså nici interven¡ia Danielei Giurcå, de la Institutul de Economie Agrarå al Academiei Române, sau cea a lui Cåtålin Påuna, economist al Båncii Mondiale.

Foarte aplicat a vorbit ¿i Toma Dinu, decanul Facultå¡ii de Management al USAMV Bucure¿ti. Analiza sa asupra subven¡iilor agricole ridicå un semn de întrebare asupra oportunitå¡ii plafonårii, pe care tot o vânturå Comisia Europeanå spre marii fermieri din est. Iar dupå câteva ore bune de prezentåri ¿i sesiuni de Profitul agricol 5/2020

Tragerea la sor]i a ordinii meciurilor

Dimitris Drisis, cel care a f\cut posibil Campionatul Fermierilor

noastre întrebåri/råspunsuri, atmosfera s-a relaxat cu douå momente de spectacol: tragerea la sor¡i a ordinii meciurilor din Campionatul Na¡ional al Fermierilor ¿i decernarea Oscarului agricol.

Este primul an când APPR organizeazå Campionatul de Fotbal al Fermierilor. ªi putem spune cå se anun¡å deja spectaculos, odatå cu implicarea sponsorului principal, compania Adama.

Deocamdatå, campionatul are 4 etape ce se vor juca la Bråila, Ia¿i, Timi¿oara ¿i Slobozia. ¥n fiecare grupå

Profitul agricol 5/2020

joacå 8 echipe. Doar finala va fi, în mod special, la Constan¡a.

Momentul decernårii trofeului Porumbul de Aur, lui Bi¡å Råcman ¿i lui Liviu Bålånici, a avut ceva solemn, dar ¿i ceva din exuberan¡a bucuroaså a premiilor de Formula 1. Numai ¿ampania cu care så se stropeascå le-a lipsit. Poate la anul...

APPR a acordat ¿i alte premii, så le zicem în afara concursului. Arnaud Perrein, acum vicepre¿edinte, a fost premiat pentru felul cum a reu¿it så transforme în realitate visul unui Institut de Cercetare al

fermierilor. Diploma i-a fost înmânatå de cåtre Vasile Iosif, pre¿edintele AIPROM. La rândul lui, Arnaud Perrein l-a premiat în lipså pe Lucian Buzdugan pentru tåria cu care ¿i-a urmat menirea de a fi agricultor în vremuri mai bune ¿i mai vitregi, pentru dragostea sa dintotdeauna pentru porumb. Societatea Agricost, conduså pânå anul acesta de Buzdugan, a primit ¿i ea un premiu, pentru cea mai mare produc¡ie de porumb ob¡inutå în România, în 2019, 22 t/ha.

Emil Bålteanu, pre¿edintele ACCPT Ia¿i, i-a înmânat un premiu lui Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR. Prin activitatea sa, cu accent pe organizarea Zilei Porumbului, la Orezu, Ialomi¡a, a constituit un model pentru fermieri ¿i organiza¡ii profesionale. Bålteanu recunoa¿te deschis cå ¿i ACCPT Ia¿i ¿i Ziua Porumbului Ia¿i au fost ambele organizate cu know-how-ul lui Sitaru.

Iar ca o nuan¡å de umor, când Grain Bags a premiat câ¿tigåtorii la concursul Porumbul de Aur, Bi¡å Råcman a primit saci pentru siloz ¿i Liviu Bålånici a primit o opera¡iune de încårcare pentru 70 tone.

Cum Bålånici are propria instala¡ie, îl tachina pe Råcman dacå nu este tentat de un schimb.

Andrei OSTROVEANU 35

COMENTARII DIN UMBRÅ

Câteva motive pentru care Pioneer domin\ pia]a porumbului în România Horia-Victor HÅLMÅJAN USAMV Bucure¿ti

Primul criteriu în alegerea hibrizilor este poten¡ialul lor de produc¡ie. ¥ntr-o anumitå loca¡ie, produc¡iile cele mai mari se ob¡in cu hibrizii care folosesc cât mai mult din resursele termice ¿i pluviale ale zonei. Cu alte cuvinte, când lungimea perioadei de umplere a boabelor este mai mare (hibrizi mai tardivi) ¿i existå suficientå apå în sol în perioada de cre¿tere ¿i umplere a cariopselor, ¿i produc¡ia va fi mai mare. În caz contrar, hibridul mai timpuriu va produce mai mult.

Deoarece dispune de resurse genetice practic nelimitate, Pioneer a creat hibrizi foarte productivi, cu necesar diferit de SUTU pentru atingerea maturitå¡ii fiziologice ¿i îi oferå clien¡ilor, întotdeauna în serii bine alese de 2 sau 3.

Asta înseamnå cå, în func¡ie de “orarul” ploilor, cel pu¡in un hibrid va ob¡ine întotdeauna produc¡ii (foarte mari).

Al doilea criteriu pentru alegerea hibrizilor este toleran¡a la secetå.

Solu¡ia gåsitå este conceptul Optimum Aquamax, care poate fi cuantificat prin diferen¡e de cre¿tere a rådåcinii, lucru care convinge poten¡ialii clien¡i Pioneer destul de u¿or.

La noi compara¡iile cu concuren¡ii se fac mai ales în cerc restrâns, dar pe Youtube hibrizii Optimum Aquamax de la Pioneer depå¿e¿c hibrizii de la companiile concurente.

Un alt aspect fiziologic caracteristic hibrizilor Aquamax este råsucirea cu întârziere a frunzelor în zilele cålduroase, pentru a putea intercepta mai multå luminå pentru fotosintezå, spre deosebire de hibrizii crea¡i de concuren¡å.

Umiditatea la recoltare este un alt criteriu important de alegere a hibrizilor, cåruia Pioneer îi acordå o aten¡ie deosebitå. Dacå am considera corecte informa¡iile legate de umiditatea la recoltare (care este acum cât mai aproape de 14-15%) ¿i de viteza de uscare a boabelor pe plantå (dry down), putem considera cå uscarea rapidå a boabelor pe ¿tiulete poate deveni un factor de risc, deoarece scåderea umiditå¡ii sub 15% constituie pierderi irecuperabile, care au ajuns la 900 kg/ha (umiditatea de recoltare de 8,64% la hibrizii timpurii) ¿i la 47 kg/ha la cei tardivi (14,64% umiditatea de recoltare) în testele RITAC desfå¿urate anul trecut.

Consider înså cå uscarea boabelor pe ¿tiulete nu poate duce la o umiditate de 6,5%. Voi reveni cu acest subiect.

Este singura companie la care se poate cuantifica cu o mai mare precizie

Lungimea perioadei de umplere a boabelor influen¡eazå produc¡ia U% la Produc¡ia kg/ha recoltare la U% de recoltare

Hibrid

Fao

Maturitate

Companie

Loca¡ie

P0943

540

Tardivi

Corteva

Caracal

15,53

13764

P9903

360

Semitimpurii

Corteva

Caracal

10,09

12171

P0217

440

Semitardivi

Corteva

Caracal

12,65

13357

KWS Kasmir 370

Semitimpurii

KWS

Caracal

9,40

11896

36

stabilitatea în câmp a produc¡iilor ob¡inute, deoarece numai Corteva men¡ine suficient timp pe pia¡å hibrizii foarte valoro¿i. Pentru a se calcula stabilitatea în timp, se folosesc date despre recoltele ob¡inute în ultimii 3-4 ani. Faptul cå peste 70% din hibrizi se cultivå de 4-6 ani este o dovadå indirectå cå nu prea au rival.

Angaja¡ii cu atribu¡ii de extensie ¿i consultan¡å exceleazå de cele mai multe ori la recomandårile fåcute.

Epoca ¿i densitatea la semånat sunt elementele tehnologice cele mai strâns legate de hibrizii de porumb. În multe cazuri, mårimea produc¡iei depinde de densitate. Existå cerin¡e determinate genetic pentru un anumit interval al densitå¡ii. Doi hibrizi Pioneer din aceea¿i grupå de maturitate realizeazå produc¡iile maxime, la densitå¡i diferite. Cu unul dintre ei, cu 84.000 plante/ha, s-a ob¡inut în Statele Unite o produc¡ie de 13.129 kg/ha, pe când cu celålalt hibrid, cultivat la 99.000 plante/ha, s-au ob¡inut 12.869 kg/ha.

Acesta este un caz când nivelul de fertilitate al solului a fost relativ constant, ceea ce presupunem cå se întâmplå când se fac testårile hibrizilor în câmp.

Când fertilitatea variazå într-o solå, se poate semåna cu densitate variabilå, ¿tiind cå pe solurile cu poten¡ial mare de produc¡ie cea mai mare recoltå se ob¡ine la densitå¡i mai mari. În urma miilor de experien¡e din sute de loca¡ii din Statele Unite, speciali¿tii Pioneer au observat cå densitatea optimå economic a crescut de la 76.000 plante/ha, cu o produc¡ie de 9,4 t/ha, la 96.300 plante/ha, cu o recoltå de pânå la 15 t/ha.

Profitul agricol 5/2020

Reportaj de fermå Cum se preg\te[te un fermier pentru pensie Legiuitorii nu s-au îngrijit så avem o lege care så ocroteascå båtrâne¡ile fermierilor. ªi nici ce se întâmplå cu agoniseala pe care omul a strâns-o în ferma lui într-o via¡å de muncå. ¥n ¡årile din vestul Europei politicieni cu mai mutå responsabilitate fa¡å de ¡arå au stabilit reguli ¿i pentru vremea retragerii. se întâmplå cu visul unui fermier, cum a fost Mircea Ciurea, atunci când urma¿ii lui nu au vrut så-i continue activitatea?

Voina Ileana, fermier din jude¡ul Hunedoara, sat Pricaz, comuna Turda¿, se gânde¿te ¿i ea la ie¿irea la pensie.

N-a avut norocul ori în¡elepciunea så adune cine ¿tie ce avere. La fel ca to¡i cei care au ferme mici, de familie, este de acord cu plafonarea subven¡iilor primite de la Uniunea Europeanå. A avut parte de trei copii. A împår¡it ce a avut în trei, când copiii ei s-au dus fiecare la casa lui.

Vasile Lungu de la Bivolari, Ia¿i, este un caz fericit: a avut ce så lase celor douå fete. A¿a cum ¿i-a adunat påmânturile ca un taler în jurul a douå lacuri, tot a¿a a împår¡it celor douå fete.

Ce

“ªtiam cå va veni plafonarea” ªi intui¡ia l-a ajutat. Cu patru ani în urmå, când la Bruxelles a început så se vorbeascå despre plafonarea subven¡iilor, a în¡eles cå o astfel de decizie ar putea så atingå ¿i ferma lui. “ªtiam cå poate så vinå. Aveam cam 750 de hectare pe fiecare fermå. Fiica mai mare este medic stomatolog ¿i are fermå de 500 de hectare. Loredana, fiica mai micå, este notar. S-a suspendat din profesie. Se ocupå de promovare. Are pe numele ei via, crama, livada, depozitul 38

frigorific. Eu le-am spus fiicelor mele så urmeze ce facultate vor ele, dar så facå ¿i a doua facultate pe care o vreau eu: agronomia. Cu ce meserie pute¡i tråi mai bine, pe aceea s-o practica¡i! Vino cu cele douå scaune de stomatolog ¿i aratå-mi cå ai un profit de 1.500.000 de lei, cât realizezi din agriculturå. Este un patrimoniu gata fåcut. Ele mai pot primi ¿i fonduri europene. Eu produc semin¡e pentru Monsanto, fiica mai mare ¿i ginerele produc semin¡e pentru Pioneer ¿i pentru Euralis. Deja nu prea mai au nevoie de sfaturile mele. Ar putea så nu mai dezvolte afacerea, ci doar s-o men¡inå. Fiica mai mare are trei båie¡i. Måcar unul va fi fermier! Eu am råmas cu 1.200 de hectare. Nu e påcat så vând energia risipitå aici? Eu chiar am fåcut ce mi-a plåcut. Am investit mult suflet. A dat Domnu' ¿i a ¿i ie¿it...”

Vasile Lungu multiplicå acum numai porumb, pe 400 de hectare. Dupå ce s-a vândut Monsanto, a redus mult suprafe¡ele. Pia¡a de est s-a pråbu¿it dupå conflictul dintre Rusia ¿i Ucraina.

“Anul trecut, Monsanto a avut 7.300 de hectare de porumb în ¡arå. ¥n 2020, va avea probabil 8.000 de hectare, fa¡å de 12.000-13.000 de hectare altådatå.”

Grâu mai seamånå pe 100 de hectare, pentru arendå - 40 de tone. Majoritatea ¡åranilor vor bani pentru arendå, nu grâu.

Localnicii preferå pâinea proaspåtå, din aluat congelat. Fermierul seamånå orz ¿i triticale pentru propria zootehnie.

Unii politicieni inoculeazå ideea unui conflict între fermierii mari ¿i ferma de familie. Ei doresc consumatori, nu producåtori. Ruptura între ¡årani ¿i påmânt a pornit odatå cu colectivizarea.

Dupå revolu¡ie, påmântul a fost restituit unor oameni care nu aveau cu ce så mai lucreze. “Eu adunasem påmântul så-l lucrez, cåci asta era profesia mea.

Am primit de la Petre Daea douå proiecte cu fonduri guvernamentale pentru sta¡iile de pompare de la Prut ¿i de repompare pentru iriga¡ii pe infrastructura ANIF. S-au acordat câte 3 milioane de euro pe fiecare proiect. Au beneficiat trei organiza¡ii de udåtori, de la Tabåra-Bivolari, printre care ¿i Mihai Haraga. Timp de 10 ani, noi fåcuseråm repara¡ii la infrastructura ANIF pe banii no¿tri, ca så putem uda. Se mai pot face proiecte pe organiza¡ii pentru a extinde conductele. Noi am modernizat suprafe¡ele amenajate în 1980 ¿i putem dezvolta vechile sisteme de iriga¡ii”.

Din 2.000 de hectare, cât lucreazå în total, Vasile Lungu irigå doar cele 150 de hectare de vie pentru vin. “Eu am investit 10 milioane de euro pentru iriga¡ii începând din 2001. Nu mai avem electro-pompi¿ti, avem ingineri care administreazå totul pe tabletå. În ¿apte-opt ani, se amortizeazå investi¡ia dacå faci loturi semincere. Trebuie så ob¡ii 1000 de euro profit la hectarul irigat”.

Are 95-100 de angaja¡i, cu tot cu Sec¡ia de prelucrat semin¡e de la Podu Iloaiei. Unitatea lui Vasile Lungu este integratå. A experimentat pentru nevoile fermei o metisare tri-rasialå de porci: mistre¡-Mangali¡a-porc vietnamez. A ob¡inut o carcaså deosebitå, cu o carne foarte gustoaså. Gråsimea ¿i carnea se depun mai bine pe carcasa rusticå a mistre¡ului, iar calitå¡ile cårnii de Mangali¡a se men¡in.

O bancå agricolå s-ar putea face!

Spune cå se gânde¿te serios så iaså la pensie. Dar nu-l våd så stea pe o bancå în parcul Copou. S-a pregåtit ¿i pentru un trai lini¿tit la båtrâne¡e.

Profitul agricol 5/2020

REPORTAJ DE FERMÅ “Probabil cå voi lua o pensie de inginer agronom de 5.000 de lei. Am pus bazele unei institu¡ii financiare nebancare (IFN), care crediteazå fermele mai mici. Împreunå cu Dan ªtefan de la Vrancea. Îi finan¡åm pe fermierii mici din jude¡. Capitalul familiei mele este de 12 milioane de lei. Mai are Dan ªtefan 3 milioane. Mai apelåm la båncile Transilvania, BRD, OTP. De acolo îmi voi lua eu pensia: 800.000 de lei pe an.

Le acordåm celor cu minim 25 de hectare câte un credit de un milion de lei, ca så nu fie expunerea mare. În ¿apte ani, nu am avut nicio executare silitå. Am mai fåcut refinan¡åri ori prelungiri: a båtut pe undeva grindina, a mai fost vinovat ¿i fermierul... Au venit oameni care voiau så facå ceva ¿i nu aveau ce pune garan¡ie. Banca nu le oferea nimic. Le-am explicat cå ¿i eu trebuie så-mi asigur un venit.”

Fond mutual nu avem, o bancå agri-

colå pentru fermieri nu existå. De¿i s-ar putea face. Ar pune 1000 de fermieri câte un milion de euro. Råspunsul este pe måsura clipei. “ªi cine o conduce?

Cine o furå? A fåcut Victor Surdu banca «Albina» ¿i unde sunt banii?”

Podgoria lui Costache Negruzzi Cea mai nouå iubire a sa este via.

“Pentru vie ¿i cramå aveam nevoie de o poveste. Am dat cramei numele Hermeziu, dupå numele mo¿iei pe care a avut-o mama lui Costache Negruzzi.

850 de hectare aici ¿i alte 800 peste Prut. Urma¿ii mi-au vândut mie 250 de hectare. Nu am recuperat nimic din Republica Moldova”.

“Suntem reprezenta¡i în toatå ¡ara.

Producem 1 milion de litri pe an pe 150 de hectare. ¥mbuteliem doar 30%. Cu 40 de etichete”. În 2017, a fermentat primele vinuri ¿i produce douå spumante

în douå variante: brut natur ¿i sec, din soiul Chardonnay. În 2018, a scos primele sticle pe pia¡å. Cu medalii la Paris, Londra, Berlin... ºine cel mai mult la Busuioaca de Bohotin, care se vinde integral în fiecare an. O cultivå pe 25 de hectare.

“Spre norocul nostru, terenul ne ajutå så scoatem struguri cu aciditå¡i foarte ridicate. La noi, aciditatea e naturalå. La bazele de spumant, aciditatea este aproape 10 la recoltare. Este un echilibru foarte bun între restul de zahår ¿i acididate, fårå så-i dea o asprealå deranjantå. Rezultå un vin armonios, cu aciditate ¿i corp. Trebuie så ståpâne¿ti procesele enzimatice la milimetru.

Recoltåm manual, dar când numårul de grauri depå¿e¿te cu 100.000 numårul de culegåtori, folosim ¿i combina. În România, existå 80 de crame care produc ¿i care vând vinuri, deci competi¡ia este acerbå” Investi¡ia în vie ¿i în cramå a ajuns deja la 10 milioane de euro. În raport cu cultura mare, profitul la hectarul de vie se prezintå cam a¿a. “Profitul minim este de 4.000 de lei la hectar dacå vând struguri x 1,40 lei kilogramul x 10.000 kg la hectar = 14.000 de lei, din care 10.000 de lei cheltuiala pe hectar. La 10 tone de cire¿e pe hectar x 4 lei kilogramul rezultå 40.000 de lei, poate 1015.000 de lei cheltuiala. Acum costå mult mai mult culesul - ajunge cam 1 leu la kilogramul recoltat. La mår la fel”.

Are 10 soiuri de struguri de maså: începe la 1 august cu Muscatul timpuriu de Bucure¿ti ¿i încheie cu soiurile Moldova ¿i Muscat de Hamburg la sfâr¿it de octombrie. Strugurii pot fi påstra¡i din septembrie pânå în aprilie, când lichideazå stocurile.

Vinde merele prin magazinele proprii ¿i la Carrefour. Are 30 de hectare de livadå: mår, cire¿, prun, vi¿in.

Cânepa o vinde spre primåvarå, la o fabricå din Dorohoi. Are în stoc peste 150 de tone de såmân¡å. O recolteazå cu o combinå obi¿nuitå, dar greu. A semånat 300 de hectare în 2019. În 2020, va vedea, în func¡ie de cerere.

Viorel PATRICHI

Profitul agricol 5/2020

39

Cre¿terea animalelor Derogare pentru deblocarea fermelor comerciale de porci Pesta porcinå africanå provoacå pierderi mai ales pentru fermele blocate din cauza micilor crescåtori unde s-a confirmat prezen¡a virusului.

Fermierii au cerut în repetate rânduri autoritå¡ilor så le permitå abatorizarea animalelor sånåtoase din exploata¡iile indemne. De fiecare datå înså, råspunsul a fost negativ: nu permite legisla¡ia europeanå. Noua conducere de la ANSVSA pare totu¿i mai receptivå la problemele crescåtorilor ¿i a admis cå trebuie så se aplece mai atent asupra normativelor europene.

Recent, a avut loc o ¿edin¡å la Comisia de Agriculturå de la Camera Deputa¡ilor, unde a fost ¿i Robert Chioveanu, pre¿edintele ANSVSA. Au participat ¿i reprezentan¡ii crescåtorilor.

To¡i au convenit så informeze Comisia Europeanå cå au elaborat un plan pentru deblocarea fermelor indemne, în conformitate cu legisla¡ia comunitarå.

Era doar o chestiune de bunåvoin¡å.

“Ne este fricå så citim legisla¡ia europeanå, a¿a cum e scriså ea”, explicå Mary-Eugenia Panå, pre¿edintele ACEBOP. “Directiva Comisiei Europene nr.

60 din 2002 prevede ni¿te derogåri.

Asta nu înseamnå cå România trebuie så cearå ceva de la Comisie. Ea trebuie

40

så aplice un plan de derogåri în func¡ie de problemele pe care le are, plan pe care trebuie så-l notifice la Comisie, deci nu så cearå voie. Acum încercåm så-i determinåm pe colegii de la ANSVSA så facå acest pas. Derogarea existå deja în directivå, în sensul cå, nefiind o exploata¡ie cu probleme, dar este blocatå ¿i are restric¡ii de mi¿care din cauza exploata¡iilor necomerciale, atunci se trece de la interdic¡ia de 45 de zile la derogare de 30 de zile. Se poate trece ¿i la derogare de 20 de zile, cu condi¡ia ca toatå carnea rezultatå så fie procesatå termic, ceea ce nu vrea nimeni. Noi am solicitat så se ia în considerare culoarele sigure de livrare cåtre abator, având animale sånåtoase în fermå, cu analize certe. În directivå existå condi¡ionarea ca animalele sånåtoase så fi stat 30 de zile în fermå. ªi noi trebuie så ne conformåm. Nu se notificå la Bruxelles pentru fiecare caz în parte.

România nu e credibilå la Bruxelles pentru cå nu a venit acolo cu un plan concret cu privire la mi¿carea animalelor în interiorul ¡årii. Acum, ANSVSA a elaborat un plan, l-a discutat cu noi ¿i este mai mult decât nimic. Pânå acum, nu am avut nimic: dacå apare un focar pe lângå fermå, exploata¡ia e blo-

Existå bani pentru dezvoltarea reproduc¡iei Legea reproduc¡iei la porci trebuie rediscutatå în Parlament.

George Scarlat a confirnat cå existå bani prin¿i în buget atât pentru legea reproduc¡iei la porc, cât ¿i pentru ferme de påsåri. Încå nu se cunoa¿te motivul pentru care se tergiverseazå aplicarea acestei legi pânå la începutul lunii martie. catå 45 de zile. Dacå ulterior apare alt focar, mai stai 45 de zile. Acum, va fi blocatå 30 de zile, indiferent de câte focare apar pe lângå fermå. Numai 30 de zile, se considerå o singurå datå."

"Este mai u¿or så interzici"...

Planul convenit cu ANSVSA nu va afecta ferme cu porci Mangali¡a sau Bazna. “Aceste rase se cresc la noi în semi-libertate: un padoc sau un spa¡iu îngrådit ¿i un adåpost. În alte state membre, toate scroafele sunt ¡inute pe câmp, îngrådite cu fir electric, cu furaj ¿i atât.

A¿a este în Marea Britanie, Danemarca, Spania. Am aflat secretele marilor crescåtori din Occident. Cozile scroafelor nu se mai taie pentru cå, în libertate, nu¿i mai månâncå cozile între ele. România nu a venit cu nicio propunere privind tåierea cozilor. Asocia¡ia noastrå militeazå pentru men¡inerea raselor rustice în aceste condi¡ii de semi-libertate.

Nu suntem de acord cu ANSVSA, care a postat pe 31 ianuarie pe site noile norme de bunåstare: “Se interzice cre¿terea porcilor în libertate. E mai simplu så interzici decât så creionezi un program”, spune Mary Panå.

Viorel PATRICHI

Profitul agricol 5/2020

MAªINI AGRICOLE

Inova]iile Massey Ferguson pentru 2020 Massey Ferguson a prezentat o serie de utilaje agricole cårora le-au fost aduse îmbunåtå¡iri pentru a le spori eficien¡a, productivitatea ¿i fiabilitatea, concomitent cu scåderea costurilor de mentenan¡å ¿i a consumului de carburant. Enumeråm, rapid, tractorul MF 8740 S, combina MF Ideal 9T ¿i presa de balotat MF 2370 UHD. Tractorul MF 8740 S Gama de tractoare MF 8700 include 6 modele cu motoare de 8,4 litri, cu 6 cilindri ¿i puteri de la 270 CP pânå la 400 CP, în cazul MF 8740 S. Acest ultim tractor este, de altfel, ¿i cel mai puternic construit de Massey Ferguson pânå în prezent deoarece, prin sistemul EPM, poate dezvolta o putere maximå de 405 CP.

Dispune de sisteme DOC (oxidare cataliticå diesel) ¿i SCR (reducere cataliticå selectivå) pentru scåderea emisiilor poluante. Cabina oferå operatorului condi¡ii optime de lucru, o vizibilitate de 360 de grade ¿i un sistem de 16 faruri LED, la care se adaugå ¿i terminalul Data 5, prin care se monitorizeazå toate func¡iile tractorului, sistemele de ghidare ¿i Isobus, monitor-

izare video, precum ¿i cotiera ergonomicå MultiPad cu joystick.

Presa de balotat MF 2370 UHD Aceastå preså produce balo¡i paralelipipedici, cu mårime de 120 x 90 cm, de foarte mare densitate. Inginerii Massey spun cå acest lucru permite reducerea costurilor cu transportul ¿i optimizarea spa¡iului de depozitare. Densitatea mare a balo¡ilor este ob¡inutå printr-un sistem inovativ de balotare, care poate produce balo¡i cu pânå la 20% mai den¿i decât cei realiza¡i de prese de aceea¿i mårime, dar fårå aceastå echipare.

Dispune de un echipament de legare cu 6 sfori ¿i poate depozita 36 de suluri de sfoarå, pentru o operare cât mai îndelungatå. Presa de balotat MF 2370 UHD poate fi operatå facil din tractor, prin Isobus.

Combina MF IDEAL 9T În gama de combine MF Ideal se regåsesc trei modele: Ideal 7, 8 ¿i 9. Modelul din urmå este ¿i cea mai mare combinå din oferta Massey Ferguson.

MF Ideal 9 se poate comanda în douå versiuni: PL (paralevel version) ce oferå o compensare de 14% a pantelor, respectiv versiunea T, echipatå cu ¿enile. Pot fi utilizate hedere de la 7,7 la 12,2 metri, iar modelele seriei sunt dotate cu motoare de la 451 la 647 CP. MF Ideal 9 este echipatå cu un rotor tip Helix care poate fi operat la tura¡ie reduså, pentru a se ob¡ine paie ¿i boabe de bunå calitate.

Sistemul Ideal Harvesting ajusteazå permanent combina la condi¡iile de recoltare, datoritå senzorilor monta¡i în punctele cheie. Buncårul de boabe are o capacitate maximå de 17.000 litri ¿i o vitezå de descårcare de 210 l/secundå.

42

Profitul agricol 5/2020

NHR Agropartners> seceta afecteaz\ [i dealerii de utilaje Datele din pia¡å aratå cå importatorii de ma¿ini ¿i utilaje agricole au consemnat în 2019 cel mult rezultate similare cu cele din 2018, dar, în majoritatea cazurilor, vânzårile au scåzut.

Anamaria Damian, director general NHR Agropartners, spune cå principala cauzå a reprezentat-o seceta care s-a manifestat încå din ultima parte a anului 2018 ¿i a continuat ¿i în prima parte a anului trecut. Din cauza secetei mul¡i fermieri ¿i-au amânat investi¡iile în ma¿ini ¿i utilaje agricole, fapt reflectat în vânzårile companiilor de utilaje. ”Anul 2019 a fost un an greu, complicat, dar ace¿tia sunt anii în care ne dåm seama cum så ne adaptåm, så devenim mai eficien¡i, iar când lucrurile devin favorabile, când plouå, vin subven¡iile ¿i finan¡årile la timp, atunci suntem pregåti¡i så atingem poten¡ialul maxim”.

O altå problemå, care afecteazå nu doar agricultura, este criza for¡ei de muncå, ¿i fluctua¡ia de personal, pe de altå parte, fapt våzut de directorul general NHR Agropartners ca o provocare.

“Eu nu percep aceasta ca pe un lucru negativ. Da, existå fluctua¡ie de personal la majoritatea companiilor de profil. Oamenii sunt tenta¡i cu salarii mai mari, cu alte beneficii, dar din experien¡å vå spun cå ei vor råmâne acolo unde li se potrive¿te, unde se vor sim¡i bine ¿i unde vor da cel mai mare randament. Sigur, sunt mul¡i tineri, au o altå viziune ¿i un aplomb pe care noi nu-l aveam în urmå cu 15-20 de ani, eram mai docili. Faptul cå ei sunt altfel e în regulå, iar dacå eu am ce învå¡a de la ei, iar ei sunt dispu¿i, de asemenea, så Profitul agricol 5/2020

înve¡e, atunci avem câ¿tig de ambele pår¡i.” Pe lângå tineri, ceea ce face ca lucrurile så meargå bine la NHR Agropartners sunt a¿a-numi¡ii piloni, adicå oamenii cu experien¡å de 15-20 de ani ¿i care sunt un reper pentru angaja¡ii mai tineri.

Anamaria Damian, director general NHR Agropartners

Propunerile fermierilor, acceptate de Deutz-Fahr În 2019, NHR Agropartners a cerut informa¡ii de la fermierii privind performan¡ele combinelor Deutz-Fahr ¿i dacå sunt cerin¡e de îmbunåtå¡iri ¿i unde anume. “Fermierii au venit cu o serie de propuneri pentru îmbunåtå¡irea performan¡elor acestor combine. Noi, importatorii, suntem o interfa¡å ¿i, de regulå, avem mai pu¡inå putere de a cere schimbarea caracteristicilor tehnice ale combinelor. Totu¿i, ne-am luptat mult pentru asta, ne-am dus ¿i am explicat producåtorului unde våd clien¡ii no¿tri necesitatea de a retu¿a ni¿te func¡ii ¿i echipåri. Am gåsit deschiderea necesarå pentru punerea în practicå a propunerilor tehnice fåcute.”

Drept urmare, producåtorul a acceptat anumite îmbunåtå¡iri, a trimis o echipå de tehnicieni de la fabricå så verifice fiecare combinå vândutå de NHR Agropartners ¿i a controlat toate chestiunile tehnice sesizate. “În anumite situa¡ii s-au putut efectua modificårile, dar în alte situa¡ii a fost vorba de gre¿eli în operarea combinelor. Deci nu toate chestiunile sesizate s-au confirmat, iar în urma verificårilor, speciali¿tii Deutz-Fahr i-au învå¡at pe operatori så facå mai bine ajustårile necesare, pentru sporirea performan¡elor combinei.”

Planuri pentru 2020 În acest an, compania va organiza traininguri cu to¡i operatorii de combine Deutz-Fahr vândute în România. ”Erau cerute de multå vreme de clien¡ii no¿tri. Vor fi doi speciali¿ti ai Deutz-Fahr care vor face prezentåri interactive, împreunå cu speciali¿tii no¿tri, vor fi ¿i filme de prezentare pentru fiecare sistem al combinei. Trainingurile vor avea loc înainte de sezonul de recoltare a påioaselor, cel mai probabil în luna mai, la filialele noastre din fiecare regiune a ¡årii.”

Un alt moment important pentru NHR Agropartners în acest an îl reprezintå o aniversare deosebitå. “Anul acesta împlinim 20 de ani de la înfiin¡are, avem printre noi colegi care sunt în cadrul companiei de la începutul anilor 2000 ¿i vrem så-i sårbåtorim ¿i så aniversåm cum se cuvine aceste douå decenii în care, fie cå a fost secetå, fie cå a plouat, fie cå am schimbat un vechi furnizor de ma¿ini ¿i utilaje agricole cu unul nou (Deutz-Fahr - n.red), NHR Agropartners a råmas profitabil ¿i este stabil pe pia¡å.” pagini realizate de Arpad DOBRE 43

MAªINI AGRICOLE

New Holland [i-a extins gama de tractoare compacte T5 Succesul înregistrat de New Holland cu gama de tractoare T5 i-a determinat så decidå lårgirea seriei cu 4 noi modele, utile în fermele mixte ¿i de un real ajutor în exploata¡iile zootehnice, datoritå dimensiunilor lor compacte ¿i a noilor func¡ii ¿i echipåri. În România, importator autorizat al mårcii New Holland este AgroConcept. oile modele New Holland T5 au o manevrabilitate sporitå ¿i pot fi operate cu maximå productivitate în fermele în care este necesarå utilizarea frecventå a încårcåtoarelor frontale, de exemplu, în grajduri sau hale pentru cre¿terea vacilor.

Cele patru tractoare nou intrate în gamå sunt numerotate cronologic de la 110 la 140. Sunt echipate cu motoare de 4,5 litri, cu 4 cilindri, modelul FPT NEF, care respectå cerin¡ele normei de poluare Stage V, prin tehnologiile ECOBlue ¿i HI-eSCR2.

Cele 4 modele noi dezvoltå puteri de 100 CP (maximum 110 CP), 110 CP (maximum 120 CP), 120 CP (maximum 130 CP), respectiv 130 CP (maximum 140 CP). Motoarele au fost optimizate

N

pentru a reduce consumul de carburant, concomitent cu sporirea eficien¡ei tractorului în opera¡iuni de transport.

Transmisia aleaså pentru noile T5 este Dynamic Command, de tip semipowershift, în 8 trepte cu 24x24 viteze în trei game, care cresc productivitatea tractorului atât pe câmp, cât ¿i în fermå sau la transportul produselor agricole.

Aceste echipåri permit operatorului så utilizeze viteza necesarå opera¡iunii desfå¿urate, fårå a schimba gama de vitezå, ceea ce faciliteazå ob¡inerea unei productivitå¡i optime.

Datoritå Dynamic Command, operatorul poate schimba direc¡ia de deplasare instantaneu, lucru util când tractorul este uti-

lizat în opera¡iuni intense de încårcaredescårcare, ce pot fi desfå¿urate mai rapid ¿i mai lin.

Gamele de vitezå se schimbå în mod automat, în func¡ie de sarcinå ¿i lucrarea desfå¿uratå. La acestea se adaugå ¿i func¡ia StartStop, care u¿ureazå ¿i mai mult opera¡iunile de încårcare, prin faptul cå, la viteze reduse de lucru, nu mai este necesarå utilizarea ambreiajului, ceea ce reduce oboseala operatorului ¿i måre¿te productivitatea.

Noile tractoare T5 au dimensiuni compacte, cu un ampatament de doar 2.490 mm, o înål¡ime de 2.695 ¿i un unghi de virare îngust, iar toate acestea permit o manevrabilitate mult sporitå la lucrul în spa¡ii înguste (grajduri, padocuri, alei în fermå etc.). Pe de altå parte, modelele sunt dotate cu cabina tip Horizon bine izolatå fonic ¿i care oferå un mediu de lucru optim pentru operator, datoritå echipårilor ergonomice din interior ¿i a cotierei SideWinder cu comenzi ¿i func¡ii intuitive. La acestea se adaugå vizibilitatea neîngråditå oferitå prin parbrizul ce se continuå cu un panou de sticlå pe jumåtate din plafonul cabinei, foarte util la monitorizarea opera¡iunilor cu încårcåtorul frontal.

Arpad DOBRE

44

Profitul agricol 5/2020

AGRICULTURA DIGITALÅ Viticultur\ digital\ cu FieldBook AgriApps FieldBook AgriApps (FBAA), solu¡ia pentru viticultura de precizie, este o unealtå importantå pentru organizarea muncii în vie. Se adreseazå producåtorilor de struguri ¿i vin mici, mijlocii ¿i mari, care doresc så ob¡inå un avantaj competitiv.

De¿i pe pia¡å existå mai multe solu¡ii care acoperå diferite aspecte ale gestionårii podgoriilor, FieldBook AgriApps se diferen¡iazå prin faptul cå este cea mai completå ¿i u¿or de utilizat solu¡ie software ¿i poate oferi rapoarte P&L la nivel de culturå sau hectar.

Este singura platformå care îmbinå într-o interfa¡å simplå ¿i intuitivå func¡ionalitå¡i de business, precum ¿i posibilitatea de a se integra cu surse externe de tip IoT (sta¡ii meteo, senzori, GPS), ¿i cu solu¡ii de business avansate de tip ERP sau Business Intelligence.

Profitul agricol 5/2020

FBAA poate fi configuratå pentru oricâte ferme viticole, fiind infinit scalabilå, datoritå arhitecturii cloud bazatå pe microservicii. Cu ajutorul ei se pot gestiona toate activitå¡ile din vie: planificare, execu¡ie ¿i urmårirea lucrårilor, efectuarea de inspec¡ii ¿i observa¡ii, previziuni cu privire la tratamente.

Autorii aplica¡iei, BITSoftware, oferå un pachet complet de solu¡ii pentru pro-

ducåtorii de struguri ¿i vin, specializat ¿i integrat, acoperind toate procesele.

Pornim de la monitorizarea fermelor ¿i parcelelor de vie, planificarea ¿i derularea activitå¡ilor ¡inând cont de evolu¡ia fenologicå, prognoza vremii, tratamentele aplicate anterior, dar ¿i de loca¡ia viei, sol ¿i soiul de struguri, precum ¿i de stilul de vin ce va fi urmårit de cåtre oenolog.

(A.O.)

45

Monitorul Oficial HG nr. 33/2020 - pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor na¡ionale tranzitorii în sectoarele vegetal ¿i zootehnic pentru anul de cerere 2019.

Monitorul Oficial nr. 38/20 ian.

Ordinul nr. 2/2020 - privind modificarea ¿i completarea Procedurii ¿i modalitå¡ii de alocare a sumelor, precum ¿i raportarea de cåtre beneficiari a stadiului de execu¡ie a lucrårilor pentru lucrårile de înregistrare sistematicå ini¡iate de unitå¡ile administrativ-teritoriale, aprobatå prin Ordinul directorului general al Agen¡iei Na¡ionale de Cadastru ¿i Publicitate Imobiliarå nr. 819/2016.

Monitorul Oficial nr. 43/22 ian.

Ordinul nr. 7/2020 - pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii ¿i dezvoltårii rurale nr. 772/2016 privind cerin¡ele referitoare la etichetarea, sigilarea ¿i ambalarea materialului de înmul¡ire ¿i plantare fructifer destinat produc¡iei de fructe, care intrå în domeniul de aplicare al Directivei 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmul¡ire ¿i plantare fructifer destinat produc¡iei de fructe.

Monitorul Oficial nr. 48/23 ian.

Ordinul nr. 8/2020 - privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pådurilor ¿i dezvoltårii rurale nr.

1.366/2005 pentru aprobarea Regulilor ¿i normelor tehnice privind producerea în vederea comercializårii, controlul ¿i certificarea calitå¡ii ¿i/sau comercializarea semin¡elor de legume, precum ¿i a anexelor nr. 2 ¿i 3 la Ordinul ministrului agriculturii ¿i dezvoltårii rurale nr. 1.269/2005 pentru aprobarea Regulilor ¿i normelor tehnice privind producerea, controlul calitå¡ii ¿i/sau comercializarea materialului de înmul¡ire ¿i plantare legumicol, altul decât semin¡ele.

Monitorul Oficial nr. 48/23 ian.

46

Legisla¡ie ¿i gestiune Alegerea firmelor de consultan]\ Ministerul Agriculturii inten¡ioneazå så elimine obligativitatea licita¡iei pentru selec¡ia firmelor de consultan¡å în cazul Måsurii 2 “Servicii de consiliere ¿i servicii de gestionare a fermei”. Se va permite selec¡ia consultan¡ilor prin apeluri de depunere de proiecte, ca la alte måsuri din PNDR 2020.

De fapt, ¿i Regulamentul european a fost modificat în acela¿i sens, a declarat Bogdan Alecu, director în Autoritatea de Management din Ministerul Agriculturii. “Prin selec¡ia de proiecte nu vom mai avea pe un jude¡ doar un singur câ¿tigåtor, ci mai mul¡i. Astfel, dåm o ¿anså ¿i firmelor de consultan¡å locale”, a explicat Alecu. În prezent, modificårile aduse HG. 226/2015 se aflå în consultare publicå pe site-ul MADR. Ele vor fi lansate probabil în luna aprilie.

Prin måsura 2 “Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei ¿i servicii de înlocuire în cadrul fermei”

se va putea face consultan¡å în rândul fermierilor pe îndeplinirea normelor de biosecuritate din fermele mici în contextul evolu¡iei pestei porcine africane pe teritoriul României, dar ¿i pentru managementul riscurilor.

Bugetului alocat acestei måsuri a fost stabilit la 7 milioane de euro. Numårul de fermieri care vor beneficia de aceste måsuri de consultan¡å va fi de cca 38.000. Regulamentul european prevede cel mult 1.500 de euro pentru o fermå pentru serviciul de consultan¡å.

Dar la noi va fi mai jos.

“Pentru pesta porcinå vom avea un alt tip de buget, pentru cå pe biosecuritate sunt altfel de consultan¡i. Noi vrem så targetåm fermele de familie, de la 5 la 30 de capete. Facem analize împreunå cu ANSVSA pentru a stabili cåtre ce grupuri de fermieri ne vom adresa ¿i pe urmå vom face ¿i bugetele pe jude¡e ¿i regiuni”, a mai spus Bogdan Alecu.

Preciz\ri ANF referitor la autoriza]iile emise pentru produse pe baz\ de neonicotinoide Ministerul Agriculturii a autorizat utilizarea în situa¡ii de urgen¡å a trei produse de protec¡ie a plantelor pe bazå de neonicotinoide la tratarea semin¡elor de porumb ¿i a semin¡elor de sfeclå de zahår, conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009.

Conform autoriza¡iilor emise, tratamentul semin¡elor de porumb va fi efectuat numai de cåtre prestatorii de servicii autoriza¡i, care fac dovada cå tratamentul se va face în instala¡ii profesionale ¿i cu personal calificat, iar în cazul semin¡elor de sfeclå de zahår, tratamentul este efectuat în instala¡ii profesionale, autorizate la nivelul UE ¿i în conformitate cu standardele ESTA. Agen¡ia Na¡ionalå Fitosanitarå pre-

cizeazå cå informa¡iile apårute în Daily News 03/02/2020 nu fac obiectul autoriza¡iilor emise de cåtre România în luna ianuarie 2020. Acestea se referå la proiectul de decizie discutat la nivelul Comisiei Europene în Comitetul de Apel din luna noiembrie 2019 prin care s-a propus interzicerea pentru România ¿i Lituania de a repeta acordarea de autoriza¡ii în temeiul articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru produsele de protec¡ie a plantelor care con¡in substan¡ele active clotianidin sau imidacloprid pentru utilizare la tratamentul semin¡elor de rapi¡å împotriva organismelor dåunåtoare Phyllotreta spp. sau Psilliodes spp.

MADR Profitul agricol 5/2020

Un ho¡ de vite a fost prins cu ajutorul testului ADN Poli¡ia din ºara Galilor a folosit un test ADN pentru a demonstra cå un fermier a furat o vitå din turma unui vecin.

Este prima oarå când poli¡ia folose¿te un astfel de test în cazul unui furt de animale. Animalul, în valoare de 3.000 de lire sterline, a scåpat din ferma proprietarului ¿i a ajuns pe terenul unui vecin, care l-a înregistrat ca fiind al lui. Testul ADN a demonstrat înså cå vita avea caracteristici genetice similare cu cele ale altor animale din turma proprietarului real.

Gripå aviarå în China Autoritå¡ile chineze au sacrificat 18.000 de gåini pentru a controla un focar de gripå aviarå H5N1 descoperit în provincia Hunan. Chinezii nu au oferit înså informa¡ii despre momentul în care a început epidemia sau când au fost sacrificate påsårile. Statul asiatic se confruntå ¿i cu o epidemie de pestå porcinå, care a afectat grav economia. În plus, focarul de gripå aviarå este aproape de ora¿ul Wuhan, unde a fost identificat ini¡ial coronavirusul care a ucis 700 de oameni.

Primul caz de pestå în Grecia Ministerul agriculturii din Grecia a raportat descoperirea primului focar de pestå porcinå, la o fermå din nordul ¡årii din apropierea frontierei cu Macedonia de Nord. To¡i porcii, pe o razå de 3 km, au fost sacrifica¡i ¿i a fost interziså comercializarea produselor din carne de porc în toatå provincia Serres. Pesta s-a extins agresiv în ultimele luni în Europa de Est, cu mai multe focare de infec¡ie descoperite în Bulgaria ¿i la mistre¡ii din Serbia.

Yofix prime¿te finan¡are pentru iaurturi vegetale Compania israelianå Yofix, care produce iaurturi pe bazå de plante în loc de lapte, a primit o finan¡are de 2,5 milioane de dolari pentru a-¿i extinde activitatea. Yofix a anun¡at cå va dezvolta noi produse alternative, inclusiv brânzå vegetalå, iaurt din ovåz sau înghe¡atå fårå lactozå.

48

Informa¡ii externe Americanii sus]in c\ glifosatul nu este cancerigen Agen¡ia Americanå pentru Protec¡ia Mediului (EPA) a anun¡at cå glifosatul poate fi folosit în siguran¡å ¿i pesticidele care con¡in acest compus chimic nu cauzeazå cancer.

Agen¡ia sus¡ine cå nu a identificat “nici un fel de riscuri pentru sånåtate asociate cu glifosatul”, în studiile sale din ultimii 10 ani. Concluzia EPA este cå pesticidul “are ¿anse mici så fie cancerigen”.

Agen¡ia interna¡ionalå pentru studiul cancerului a inclus înså, din 2015, glifosatul pe lista substan¡elor “probabil cancerigene”, pe baza unor cazuri de îmbolnåvire a oamenilor ¿i în urma testelor pe animale de laborator.

Guvernele din Canada, Japonia ¿i Australia ¿i-au reafirmat pozi¡ia cå produsul poate fi folosit în siguran¡å.

Pre¿edintele departamentului de ¿tiin¡a culturilor a grupului Bayer, Liam Condon, a salutat decizia agen¡iei americane. “Cea mai nouå decizie a EPA în legåturå cu pesticidele bazate pe glifosat se adaugå unei liste lungi de evaluåri pe termen lung ale unor institu¡ii interna¡ionale cå aceste pesticide sunt sigure ¿i glifosatul nu este cancerigen”, a declarat Condon. Bayer se confruntå cu peste 42.000 de procese, mai ales în SUA, deschise de fermieri care sus¡in cå s-au îmbolnåvit de cancer dupå ce au folosit pesticidul Roundup.

Virusul tomatelor atacå legumele din Fran¡a Un virus periculos amenin¡å tomatele ¿i ardeii din Fran¡a. Acela¿i virus a afectat Spania, Italia, Olanda, Grecia, dar ¿i Turcia, SUA ¿i China. Virusul denumit Tomato brown rugose fruit virus (ToBREV) este inofensiv pentru oameni, dar poate distruge culturi întregi de legume, în sere, grådini sau în câmp. ¥n prezent, nu existå niciun tratament sau un soi rezistent la acest virus, care a apårut în Orientul Mijlociu în 2014 ¿i s-a råspândit în Europa în 2018. Virusul provoacå apari¡ia unor pete galbene sau maro pe foi ¿i deformarea fructelor, care nu mai pot fi comercializate. Agen¡ia francezå recomandå distrugerea prin foc a tuturor plantelor care ar putea fi contaminate.

China [i SUA reduc taxele vamale China va reduce la jumåtate taxele vamale pentru importuri în valoare de 75 de miliarde de dolari din SUA, dupå ce americanii au anun¡at o måsurå similarå dupå semnareea primei faze a tratatului comercial dintre cele douå ¡åri.

“China sperå cå ambele pår¡i vor respecta ¿i vor implementa tratatul pentru a cre¿te încrederea pe pie¡e, a promova dezvoltarea rela¡iilor economice bilaterale ¿i a facilita cre¿terea economicå”, sus¡ine guvernul de la Beijing.

Statul asiatic s-a angajat så creascå în urmåtorii doi ani importurile din

Statele Unite, inclusiv cele de produse agricole, cu cel pu¡in 200 miliarde de dolari peste nivelul din 2017.

China va publica în curând statistica balan¡ei comerciale pentru luna ianuarie, care va furniza primele date despre importurile din America în acest an.

Economi¿tii se a¿teaptå înså ca schimburile comerciale din ianuarie så fie mai reduse decât în mod normal, din cauza festivitå¡ilor Anului Nou chinezesc ¿i epidemiei de coronavirus. paginå de Drago¿ BÅLDESCU Profitul agricol 5/2020

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro FERME, TERENURI

Vând fermå de cre¿tere a caprinelor, construitå în 2008, în Negre¿ti, jud.

Neam¡: boxe, adåpåtori, salå de muls, încåperi pentru producerea ¿i depozitarea brânzeturilor. Teren împrejmuit, 8.000 mp. Ferma lucreazå 92 ha de teren.

Tel.: 0756.337.095 Vând fermå cu 26.000 mp, în Potlogi, jud. Dâmbovi¡a.

Tel.: 0722.222.872 Vând în Slobozia, jud. Ialomi¡a, fermå zootehnicå cu utilaje noi ¿i 1.100 ha teren: 700 bovine ¿i 300 capete porcine. Ferma de¡ine ¿i un hele¿teu cu pe¿te.

Tel.: 0726.826.363 Cumpår 100-250 ha, på¿une comasatå, cu CF, drum de acces, preferabil ¿i o fermå zootehnicå.

Tel.: 0773.978.834 Vând 800 ha teren agricol în jud. Vaslui.

Tel.: 0763.685.689 Vând fermå în jud. Buzåu: 540 ha teren arabil (25 ha în proprietate), utilaje.

Tel.: 0726.255.939

Vând în jud. Maramure¿, la grani¡a cu jud. Sålaj ¿i Satu Mare, fermå de cre¿tere porci, capacitate 2.000 de capete. Rela¡ii la Tel.: 0722.333.039 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând 90 tone porumb boabe din recolta 2019, umiditate 10%.

Tel.: 0765.904.925

Vând piese din dezmembrare tractor Massey Ferguson 399ES. Tel.: 0735.883.191

Societate agricolå vinde, din recolta 2019, grâu, calitate foarte bunå. Filipe¿tii de Pådure, Prahova.

Tel.: 0762.684.685

Vând ma¿inå de bilonat ¿i întins folie ¿i bandå picurare: înål¡ime bilon 30 cm, lå¡ime superioarå 20 cm.

Tel.: 0744.700.372

Vând 1.700 tone grâu pentru panifica¡ie.

Tel.: 0744.542.630

Vând tractor Fiat din 1980, stare bunå de func¡ionare pret 4.800 euro, disc 1.500 euro ¿i remorcå 500 euro.

Tel.: 0741.040.087

Vând semin¡e de castravete amar (Momordica charantia), planta e aclimatizatå.

Tel.: 0768.730.525

Vindem juninci din import rasa Holstein, Montbeliarde, Jersey, Ro¿ie Danezå ¿i vaci Holstein în lacta¡ie.

Tel.: 0742.791.400

Vând lavandå verde, uscatå ¿i buta¿i, certificare în agricultura ecologicå.

Tel.: 0760.122.725

Vând cartofi ro¿ii ¿i albi pentru consum ¿i såmân¡å.

Tel: 0744.307.559

Vând gozuri de cereale (350 lei/tonå) ¿i gozuri de mazåre (550 lei/tonå).

Tel.: 0760.020.010

Vând en gros 600 tone mere stocate în depozit modern, pentru consum: Florina, Ionatan, Golden, Starkinson, Ionagold, Gala, Idared. Fålticeni, Suceava.

Tel.: 0743.614.497 Vând 400 tone de grâu calitate foarte bunå, triticale ¿i soia produc¡ia anului 2019.

Tel.: 0747.422.470 Fermå, vinde tåura¿i, vârsta de 10-13 luni, pentru reproduc¡ie, geneticå americanå.

Tel.: 0747.507.155

Vând 3 tone mere din soiurile Florina ¿i Ionathan.

Tel.: 0744. 827.953 Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Transport, min. 26 tone. Oradea.

Tel.: 0788.866.642 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând folie profesionalå pentru sere ¿i solarii (triplu stratificatå), Vatan (Turcia) ¿i Sotrafa (Spania).

Tel.: 0787.603.417

Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc de 11 mc: amestecare orizontalå, 3 melci, cu¡ite în stare bunå, golire pe dreapta.

Tel.: 0742.568.025 Vând circular, pentru tractor, ac¡ionat de cardan.

Tel.: 0744.622.815 SC vinde ma¿ini de stropit în vie ¿i livadå cu lance de mânå ¿i furtun înfå¿urat pe tambur, diverse capacitå¡i: purtate 300-1.000 litri sau

tractate 600 - 2.000 litri.

Tel.: 0744.332.778 Vând scarificator pentru tractoare de 12-45 CP. Tel.: 0737.572.771 Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi.

Jud. Tulcea.

Tel.: 0741.026.110 Vând separator unt, din inox, capacitate 20 L, furtun de scurgere pentru zer, plåcu¡e din inox. Harghita.

Tel.: 0724.070.475 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari, 1.700 euro.

Tel.: 0725.623.852 Vând culegåtoare de porumb Zmaj 222, recondi¡ionatå cu piese originale.

Tel.: 0758.466.285 Vând cu¿ti Hatko pentru vi¡ei: col¡uri rotunjite, durabilå, aerisire foarte bunå.

Tel.: 0751.092.918

Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå - IBNA Balote¿ti Producåtor de nutre¡uri combinate, concentrate proteino vitamino minerale ¿i premixuri pentru animale

VINDE: - Tineret bovin mascul ¿i femel Rela¡ii la Holstein Frizå ¿i Montbeliarde; tel.: 021.351.20.83 - Juninci din rasa Holstein Frizå; sau 0729.480.520 - Tineret porcin; marketing@ibna.ro - Furaje.

S.C. ia în arendå teren agricol pe raza localitå¡ilor: Bucu, Gh. Lazår, Scânteia, Valea Ciorii, ºåndårei Jud. Ialomi¡a ¿i Victoria, Baraganul, Mihai Bravu Jud. Bråila. Contract pe min.

7 ani. Exclus intermediari.

Tel.: 0732.103.736 Vând 14 ha teren agricol: 12 ha cu deschidere la douå drumuri de 672 m cu 189 m, iar cele 2 ha au o laturå la drum ¿i una spre pådure.

Terenul se aflå la maxim 1 km de sat ¿i de utilitå¡i.

Tel.: 0722.273.199 Profitul agricol 5/2020

49

LOCURI DE MUNCÅ

Recruteazå 4 pozi¡ii de Reprezentant Tehnic (promotori în ferme) pentru zona de Sud, câte unul pentru jude¡ele: Cålåra¿i, Ialomi¡a, Olt ¿i Dolj

Reprezentåm o companie multina¡ionalå producåtoare de produse de protec¡ia plantelor, parte a unuia dintre cele mai mare grupuri multina¡ionale din agricultura globalå.

Candidatul ideal are urmåtorul profil: - Studii superioare ¿i experien¡å prealabilå în vânzåri în zona agro; - Permis categoria B pentru deplasåri frecvente în teritoriul alocat; - Motivat, persuasiv ¿i cu « lipici » la fermieri.

Salariul fix competitiv are ¿i o componentå variabilå ambi¡ioaså, în func¡ie de performan¡ele comerciale.

Aplicå la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022 ¿i po¡i så fii alåturi de unul dintre cei mai mari jucåtori din agribusiness începând cu Campania de Primåvarå 2020!

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS MANAGER ZONAL ACHIZIºII CEREALE - I a l o m i ¡ a & C å l å r a ¿ i Grup din industria agrofood

REPREZENTANT VÂNZÅRI - I a l o m i ¡ a & C å l å r a ¿ i Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

AREA SALES MANAGER - D o l j Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

EXPERT AGRONOM LEGUMICULTURÅ - S u d Companie autohtonå din segmentul agriculturii de precizie

AREA SALES MANAGER - C e n t r u - N o r d / S u d - E s t Companie multina¡ionalå din segmentul iriga¡ii

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 50

Profitul agricol 5/2020

LOCURI DE MUNCÅ

STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ SECUIENI-NEAMº organizeazå în ziua de 27 FEBRUARIE 2020, ora 10.00

CONCURS pentru ocuparea urmåtoarelor posturi: - 1 post CERCETATOR ªTIINºIFIC gradul II - Specializarea Tehnologii domeniul Ingineria Resurselor Vegetale; - 1 post CERCETÅTOR ªTIINºIFIC gradul III - Specializarea Tehnologii; - 1 post ASISTENT ÎN CERCETARE (cu studii superioare) - Specializarea Ameliorare.

Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografie ¿i modalitatea de desfå¿urare se pot ob¡ine de la Biroul de Resurse Umane, de pe site-ul unitå¡ii www.scda.ro sau la Tel.: 0233.745.136 sau 0743.212.964

S.C.D.A. LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS ÎN DATA DE 25.02.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 post ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) - specialitatea Protec¡ia Plantelor; Ø 1 post ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) - specialitatea Agrochimie (amendarea ¿i fertilizarea solurilor); Ø 1 post ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) - specialitatea Ameliorarea Plantelor ¿i Producerea Semin¡elor.

Condi¡ii specifice de participare: - studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å; - media de absolvire minim 8.00; - aptitudini pentru munca de cercetare ¿tiin¡ificå; - cunoa¿terea unei limbi de circula¡ie interna¡ionalå.

Rela¡ii suplimentare la Compartimentul Resurse Umane sau Tel.: 0721.325.665 - Secretar ¿tiin¡ific Termenul limitå pentru înscriere: 20.02.2019

ÎN DATA DE 25.02.2020 PENTRU OCUPAREA Ø 1 post MUNCITOR AGRICOL CALIFICAT. Termenul limitå pentru înscriere: 20.02.2020

ÎN DATA DE 26.02.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 post INGINER ZOOTEHNIST. Termen limitå pentru înscriere 20.02.2020

Informa¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursurilor se pot ob¡ine la sediul institu¡iei, Livada, jud. SATU MARE, str. BAIA MARE nr.7, www.scdalivada.ro sau la Tel.: 0261.840.001 ; 0261.840.361 - Compartimentul Resurse Umane Profitul agricol 5/2020

51

Pescuitul ¿i vânåtoarea Pl\tica, un partener de curs\ lung\ ândi¡i-vå la ni¿te chiftele de plåticå! Poate cele mai gustoase pe care le-am fåcut...

Plåtica este un pe¿te obi¿nuit, din familia crapului. Pentru pescar are douå calitå¡i oferå ¿ansa unor partide la care se munce¿te sånåtos ¿i… are carne finå, pu¡in graså. De douå - trei ori pe an pescuiesc la plåticå, la vargå.

Pentru mine, plåtica înseamnå Lacul Sårule¿ti, de dincolo de Bucure¿tii Noi. Aici, se zice cå s-ar fi prins la lansetå lungå o plåticå de 47,5 kg într-o man¿å de 3,5 ore!

Plåtica se prinde pe tot parcursul anului. Primåvarå forfote¿te prin apa cu stuf ¿i brådi¿ de lângå mal. Eu admir sarabanda pe¿tilor argintii afla¡i în dans de nuntå ¿i îi las så-¿i împlineascå legea firii. Plåtica populeazå lacurile ¿i râurile de ¿es ¿i de deal, de la noi, din zona temperatå ¿i pânå în apele reci ale Scandinaviei. Face parte din familia crapului ¿i depune icrele începând cu a treia primåvarå, în luna mai. Plåticile obi¿nuite sunt ceva mai mari decât palma, dar pot så ajungå pânå la câteva kilograme bune. Recordul, publicat acum câ¡iva ani, a fost o plåticå de 5 kg prinså la vårsarea bra¡ului Sulina în mare.

Imediat dupå ce plåticile ies din båtaie se hrånesc fårå rågaz, cåci au fåcut câteva luni de foame în perioada nuntitu-

G

ªi la copcå se prinde platicå

52

La feeder pe Sårule¿ti

lui… Când se mai încålze¿te, plåticile cautå hrana peste tot, pe fundul apei, având forma gurii adaptatå la acest gen de hrånire. Acolo trebuie så ajungå ¿i bulgårii de nadå pe care îi aruncå pescarul. Nada strânge plåticile ¿i le ¡ine ocupate pânå ce dau de cârlig. De obicei, pe Sårule¿ti pescuiesc într-un loc lini¿tit, lângå al doilea prag, acolo unde apa måsoarå pu¡in peste 4 metri. Numai bine pentru varga de 6 m pe care am linie din fir 0,14 cu forfac 0,12 de 30 cm ¿i cârlig “de plåticå” nr. 12. Pe forfac pun o alicå de contact la 10 cm de cârlig, apoi 4 alice etalate pe firul principal, în total 1,5 g, cât så echilibreze “la ras” pluta cu chilå lungå, sensibilå. În cârlig pun 2 viermu¿i ¿i o râmå ro¿ie micå, în¡epatå în douå puncte, cât så lase “zeamå” ¿i så mi¿te nervos. Combina¡ia cu râmå este

de multe ori mai atractivå decât libelulele, mai ales dupå ce apa s-a mai încålzit. Alica de contact ¡ine montura cu momealå pe loc, în zona nåditå. În momentul în care plåtica apucå momeala ridicå montura ¿i pluta se culcå pe apå. Dacå la începutul partidei primele vin la nadå plåticile mici, apoi apar exemplare din ce în ce mai mari, pânå la cele frumoase, ce ajung spre kilogram! De aceea nu se folose¿te linie mai finå, cåci este u¿or så råmâi fårå pe¿te ¿i fårå monturå. Nu de pu¡ine ori nada pentru plåticå - amestec de fåinuri vegetale cu semin¡e, cânepå pråjitå de preferat, atrage ¿i cara¿i, ¿i crapi, iar lupta cu un crap de 3-4 kg este plåcutå, dar nu are ¿anse de câ¿tig.

Pentru a prinde plåticå la distan¡å de mal se poate pescui la lansetå lungå cu plutå culisantå. Mai eficient mi se pare pescuitul la feeder, pe fundul apei la distan¡å de mal. Lanseta lungå permite utilizarea firelor sub¡iri.

La o partidå de câteva ore pescarul prinde ¿i opre¿te în juvelnic doar plåticile mai mari, bune fie pentru chiftele, fie crestate fin ¿i fripte pe gråtar.

O partidå de pescuit se poate încheia ¿i cu un ospå¡ pe cinste.

Dacå n-a¡i gustat chiftele de plåticå, crede¡i-må pe cuvânt, meritå!

Victor ºÅRUª Profitul agricol 5/2020

Spa¡iile largi impun folosirea lunetei, cele în care vegeta¡ia abundå, o restric¡ioneazå.

Pe c\tare sau prin lunet\?

Posesorii de carabine ori de arme mixte (care au în compunere atât ¡eavå ghintuitå, cât ¿i ¡eavå liså), pretabile la ata¿area unor aparate optice de ochire, au de ales între a declan¿a focul fie pe cåtare, fie prin lunetå, dacå sistemul de prindere a acesteia la pu¿cå o permite.

mai bunå vizibilitate chiar ¿i în semiobscuritatea pådurii, pe aurorå sau la crepuscul. Atunci, ochiul ¿i reflexele sunt cel mai bine puse la încercare, iar izbânda capåtå o altå dimensiune, de valoare sporitå.

Vorbeam mai deunåzi de performan¡a lui Ernest Hemingway - evocatå în romanul “Colinele verzi ale Africii” -, autor al unei lovituri aproape neverosimile: cu o armå “Springfield”, identifi-

ici, problema este nuan¡atå: odatå ce ¡i-ai utilat arma cu lunetå, se presupune cå inten¡ionezi så o ¿i folose¿ti. Dar ce te faci dacå trebuie så tragi la distan¡å micå, iar aparatul de ochire nu este variabil?!

Tehnica modernå a gåsit solu¡ii, înså nu to¡i vânåtorii sunt dispu¿i så apeleze la inova¡ii de tipul jocurilor pe computer.

Tradi¡ionali¿tii refuzå artificiile ¿i preferå utilizarea cåtårii, din principiu ori din obi¿nuin¡å.

Camaradul meu Radu mi-a furnizat, de curând, o confirmare a eficien¡ei în materie de folosire a carabinei în manierå clasicå. La interval de douå såptåmâni, trågând numai pe cåtare cu carabina sa “Manlicher Schönauer” de calibrul 8x57, a doborât un vier capital în jude¡ul Alba ¿i doi godaci de un an (plus o vulpe) pe meleaguri sibiene.

Masculul cel mare a fost lovit din fa¡å, în piept, iar mistre¡ii tineri - pe blat, to¡i cåzu¡i în foc, fårå drept de apel.

Vulpoiul i-a sårit din desi¿ în numai câ¡iva metri. Din epolare, l-a dat peste cap cu glon¡. ªtiu cå, ori de câte ori are ocazia så participe la o vânåtoare la goanå, în teren mozaicat ¿i fårå câmp larg în fa¡å, î¿i deta¿eazå de la bun început luneta ¿i o pune tacticos în tocul din piele, pentru a trage cu precizie ¿i rapiditate pe cåtare, aceasta fiind argintatå, pentru o

catå în carte doar prin sintagma “calibru tropical” (fårå så se insiste asupra altor caracteristici tehnice), scriitorul ¿i-a adjudecat un rinocer de la nu mai pu¡in de nouå sute de metri (!), trågând prin lunetå cu o corec¡ie dictatå nu atât de calcule balistice, cât de instinct. Posibil.

Oricum, chiar ¿i el însu¿i î¿i socotea bravura un joc al hazardului, dincolo de vanitatea afi¿atå, atunci, în fa¡a companionilor ¿i, mai târziu, a cititorilor.

La cea mai recentå vânåtoare de mistre¡i, paznicul de vânåtoare Vasile Mehediniuc mi-a mårturisit cå trage numai pe cåtare. Are o carabinå de acela¿i calibru cu “Mauser”-ul meu: 7x57. Nu am våzut nicicând arma lui så fie echipatå cu lunetå. A mea beneficiazå de a¿azisul “montaj rapid”, astfel cå pot oricând, la nevoie, så renun¡ într-o clipitå la aparatul optic de ochire, dar nu o fac

deoarece, la distan¡å micå, am posibilitatea så vizez ¡inta pe cåtare, prin spa¡iul oferit de înål¡imea sistemului de prindere a lunetei de ¡eava pu¿tii.

Vasile sus¡ine cå nici tatål lui, care ia fost mentor în ale profesiei (cu mult peste o sutå de lupi la activ), nu trågea decât pe cåtare ¿i l-a deprins ¿i pe el cu acest me¿te¿ug. De altfel, genera¡iile mai vechi de vânåtori trecu¡i ¿i prin aspra ¿coalå a råzboaielor, mul¡i utilizatori de arme militare ¿i în activitatea cinegeticå de mai târziu, în “civilie”, s-au deprins så trimitå glon¡ul drept la ¡intå, fårå

A

Profitul agricol 5/2020

gre¿ ¿i fårå så recurgå la adjuvante, “dråcårii nem¡e¿ti” cum ar fi spus Mihail Sadoveanu prin gura unui erou al såu dintre oamenii de altådatå.

Dupå cum se vede, dilema privitoare la modul de a ochi al posesorilor de arme cu ¡evi ghintuite î¿i aflå dezlegarea, pe de o parte, în obi¿nuin¡å ori în tradi¡ie (uneori familialå, dupå cum s-a våzut), pe de alta, în necesitatea adaptårii mijloacelor de practicare a vânåtorii la condi¡iile terenului.

Spa¡iile largi impun folosirea lunetei, cele în care vegeta¡ia abundå, o restric¡ioneazå. Råmâne la latitudinea fiecåruia så decidå ce metodå så adopte, în func¡ie de împrejuråri, pentru a avea sau a produce decep¡ii la o partidå de vânåtoare.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 12 - 26.02.2020

Octavian Bumbu 12.02.1955, fost senator Neam¡ Andrei ªtefan Botoagå 12.02.1978, administrator Cartagris Agricultura Ioan Antoci 13.02.1953, Suinprod Roman Marius Cre¡u 17.02.1971, director comercial Saaten-Union Adrian Petcu 17.02.1978, director vânzåri AgroConcept Liviu Dejeu 18.02.1945, prof. dr.

USAMV Bucure¿ti Gheorghe ªtefan 18.02.1961, secretar de stat pentru pisciculturå Costel ªopticå 18.02.1967, deputat PSD, secretar Comisia de agriculturå Cristian Grecu 19.02.1969, manager produse de protec¡ia plantelor Agrii Doru Pamfil 21.02.1953, prof. dr., USAMV Cluj Aurel Låzureanu 22.02.1945, prof. dr., USAMV Timi¿oara Florian Bonchi¿ 22.02.1971, director comercial Corteva România ¿i Moldova Viorel Mitre 24.02.1958, prof. dr., pre¿edinte SRH filiala Cluj Silviu Dumitru 25.02.1983, director tehnic Kwizda Agro Davide Trivellin 26.02.1966, director comercial Maschio Gaspardo 54

Stinge]i luminile! Mor licuricii!

Sara Lewis este profesoarå de biologie la Universitatea Tufts, din SUA. De curând, a publicat, în jurnalul Bioscience, un studiu despre via¡a grea a licuricilor. 41% dintre speciile de insecte ar putea fi pe cale de dispari¡ie.

Lewis a constatat cå licuriciul malaezian are nevoie, pentru a se reproduce, de mangrove ¿i de alte plantele în interiorul cårora se dezvoltå. Dar zonele în care se aflau mangrovele au fost înlocuite cu planta¡ii de ulei de palmier ¿i ferme de acvaculturå. A¿a cå licuriciul malaezian e în pericol!

Folosirea pesticidelor, a luminii artificiale ¿i pierderea habitatului sunt printre cele mai mari pericole pentru cele aproape 2.000 de specii de licurici din întreaga lume.

Lewis a mai constatat cå ¿i poluarea luminoaså îi face råu licuriciului. El este extrem de afectat de lumina artificialå folositå în timpul nop¡ii.

Lumina råspânditå de centrele urbane, dacå este mai strålucitoare decât luna plinå, distruge bioritmul natural al licuricilor ¿i amenin¡å ritualurile de împerechere.

Un alt factor problematic este “turismul licuricilor”. Oameni din Japonia, Taiwan ¿i Malaezia vin, ca turi¿ti, så vadå micu¡ele insecte în habitatul lor natural.

Pe måsurå ce acest turism a devenit mai popular, a început så afecteze insectele.

De exemplu, traficul de lângå râurile cu mangrove din Tailanda a afectat habitatul, iar speciile care nu pot zbura sunt strivite de turi¿ti, în Carolina de Nord ¿i Mexic. Autoarea studiului spune cå ar trebui impuse reguli de conduitå în zonele frecventate de turi¿ti, pentru a proteja speciile de licuricii: “Vrem ca ace¿tia så lumineze multe nop¡i deacum încolo”.

Ce va face omenirea ca så salveze licuricii? Va renun¡a la sursele de luminå pe care le folose¿te de mii de ani ca så treacå prin bezna nop¡ii?

ORIZONTAL: 1) Zburåtoare uciga¿e – Bronzat natural; 2) Tratat de geriatrie – Soare fa9 10 raonic! 3) Se poartå cu cravatå – Se viseazå în preajma stelelor; 4) Elegie de toamnå – Apreciazå cu greutate; 5) Lipsitå de garan¡ii; 6) Umple cupa învin¿ilor – Culoarea castanei; 7) Plecatå toamna prin livezi – E în situa¡ie de gol; 8) Primele la scris; 9) A se exprima colorat – Unitate forestierå; 10) Våzutå cu ochii min¡ii.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 4/2020 ORIZONTAL: PISOIASI - A; ONOR - BLANC; CASAPI - ZOO; AB - ROLA - RR; LUA - RAPSOD; ESTIC - LASE; IENICER - O; STIR - ACASA; U - SARLATAN; TIMIDITATE.

VERTICAL: 1) Par… så sprijine cultura – Pe la cuiburi se adunå; 2) Cristal lichid – Era gros de obraz; 3) Impuse… la timp! – Aflate în blocul din fa¡å; 4) Sucit la cap – Însetatå de sânge; 5) Umblå pe sus cu învârteli – Circulå prin Iran; 6) Pregåtit de luptå; 7) Angajatå la recep¡ie – Trecute în listå!

8) Aflatå în perioada de suspendare; 9) Atinså de pojar – Påcatul... bibilicii; 10) Intrare în for¡å.

Profitul agricol 5/2020