Profitul Agricol nr. 45, din 2 decembrie 2020

nr. 45 din 2 decembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 45/2020 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

România care voteazå Din dealul Cotrocenilor pânå în ultimul såtuc, week-endul acesta România voteazå.

Va vota în primul rând România care munce¿te, care dåruie¿te (cum zice sloganul de la ProTv). Este România aceea care construie¿te, viseazå sau investe¿te. O face cu gândul la nepo¡i, la afacerea pe care trebuie så o încheie mâine sau cu speran¡a cå lucrurile vor intra pe un fåga¿ ceva mai normal pânå la urmå.

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i

Va vota ¿i România celor care ne pun pâinea pe maså, carnea, laptele, fructele ¿i legumele. Au multe så se plângå, nu le merge tot timpul cum vor, dar nici ei nu se laså. Sunt fåcu¡i din secetå, strâng din din¡i ¿i mai seamånå odatå, cu credin¡a cå nu se poate ca anul care o så vinå så fie la fel de råu. Ei voteazå cu speran¡a cå va fi cineva så îi ajute...

Så nu uitåm cå va vota ¿i România celor ce înnoadå ¡igårile ¿i berile la birt în fiecare zi. Ocoli¡i ¿i ocårâ¡i de ceilal¡i, se simt importan¡i când îi curteazå populi¿tii în preziua votului. Lor li se promite mult, dar li se ¿i ¿opte¿te så fie aten¡i, så voteze cu cine trebuie. ªi, nu în ultimul rând, va vota România celor pleca¡i de acaså. Au fost cândva un balast al oloagei noastre economii. Ne-am bucurat când i-am aflat departe, undeva plåti¡i cu euro sau cu dolari. Så recunoa¿tem cå a fost ¿i bine când au trimis bani celor råma¿i acaså. Acum ne e cam dor de ei, i-am chema înapoi, dar nu mai ¿tim cum.

Andrei OSTROVEANU

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 45/2020

3

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

SUMAR Ma[ini & utilaje

Evenimentele s\pt\m=nii Auditul Comisiei Europene pentru siguran¡a laptelui românesc 7 Nu suntem campioni la folosirea antibioticelor pentru animale 7 Daniel Constantin: 1 miliard de lei pe an pentru IMM-urile din agriculturå 7

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

12

Academica Valeriu Tabårå: ªansa sistemului de întreprindere agricolå integratå

14

Culturi vegetale Bomba amorsatå pentru 2022: toate terenurile vor trebui cartate 16 Produc¡ii (mai) mari de rapi¡å cu doze (mai) mici de azot?

18 Dilemele micului fermier 20 Cåtålin Niculae: profit în vreme de secetå 22 AZOGrow - îngrå¿åminte Azomure¿ de tip NPK pentru fertilizare fazialå 24

Adrian Georgescu, Marcel Pop din Satu Mare, fermier: primul tânår cu teren de la ADS 8 “Agricultura Gripa aviarå se întinde peste Europa 9 de precizie ¿i iriga¡iile sunt viitorul” 38 Legea pentru exportul animalelor vii 9 Combine CX la pachet Pia¡a terenurilor agricole 39 NU a scåzut în primele zece luni 10 cu o ma¿inå de fertilizat JCB a lansat primul såu încårcåtor electric Microgranulatele, 40 cu bra¡ telescopic o nouå abordare pentru agricultura în schimbare 26 Opinii BASF î¿i asumå cre¿terea agriculturii Uniunea Europeanå joacå durabile în Europa 27 Totul sau nimic în cazul pesticidelor 42 Agricultura de precizie devine normå în Corteva Agriscience 30 Informa]ii externe China impune tarife Cre[terea animalelor pentru vinul australian 44 Carte de raså Nurcile din Danemarca pentru Cooperativa Geneticå ar putea fi dezgropate 44 din Transilvania 33 Båtaie în parlamentul din Taiwan 45 Academia de ªtiin¡e Agricole sprijinå activitatea ACVBR-Sim 34 Pre¡ul brânzei este în cådere liberå în SUA 45

Magazin Petre Daea: Legea 28 a fost o nesåbuin¡å a colegilor mei

36

Pescuit pe fostul curs al Oltului Ajun de iarnå, cu fazani Bac¿i¿ de 3.000 de dolari

48 49 50

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Auditul Comisiei Europene pentru siguran]a laptelui românesc În cadrul programului de audit planificat al Direc¡iei Generale Sånåtate ¿i Siguran¡å Alimentarå, în perioada 7-16 decembrie se va desfå¿ura, în sistem videoconferin¡å, misiunea de audit a Comisiei Europene (DG-SANTE)/20206934. Obiectivul principal este evaluarea controalelor oficiale privind siguran¡a laptelui ¿i a produselor din lapte efectuate de cåtre autoritå¡ile compe-

tente din România.

Exper¡ii misiunii vor evalua sistemul de controale oficiale pe întregul lan¡ al laptelui, fiind vizate mai multe aspecte, dintre care men¡ionåm: prioritizarea, planificarea, organizarea ¿i efectuarea controalelor oficiale privind siguran¡a laptelui ¿i a produselor din lapte; controalele oficiale pentru verificarea cerin¡elor de sånåtate ¿i de igienå pentru

producerea laptelui crud.

Pe 7 decembrie va avea loc reuniunea de deschidere a misiunii. ¥n zilele de 8,10 ¿i 14 decembrie, inspectorii DG SANTE vor purta discu¡ii cu reprezentan¡ii DSVSA Dolj, Suceava ¿i Boto¿ani; pe 16 decembrie 2020 va avea loc reuniunea de închidere a misiunii de audit ¿i prezentarea concluziilor preliminare.

Nu suntem campioni la folosirea antibioticelor pentru animale Cea mai mare cantitate de antibiotice pentru animale a fost comercializatå în Spania - 1.724,1 tone. Pe locul doi s-a situat Italia, cu 932,1 tone, ¿i pe locul trei - Polonia, cu 782,2 tone. În Germania au fost vândute 753,1 tone.

Dupå acest criteriu, ne plasåm pe

locul 12, în clasament fiind incluse ¿i Marea Britanie, Elve¡ia, Norvegia ¿i Islanda. În 2018, în România au fost vândute 188,8 tone de preparate medicinale cu 1, 2 ¿i chiar 3 ingrediente active, sub formå de amestecuri,

Daniel Constantin> 1 miliard de lei pe an pentru IMM-urile din agricultur\ Guvernul a adoptat vineri, 27 noiembrie, în primå lecturå, Ordonan¡a de modificare a Programului IMM Invest, în sensul aprobårii noului subprogram Agro Invest.

Måsura a fost propuså de cåtre vicepre¿edintele PNL Daniel Constantin, dezvoltatå împreunå cu ministrul Finan¡elor, Florin Cî¡u, Fondul Na¡ional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri ¿i a fost agreatå de premierul Ludovic Orban.

Subprogramul Agro Invest va avea Profitul Agricol 45/2020

un plafon de un miliard de lei anual.

Principalele lui particularitå¡i sunt: o perioadå de gra¡ie mai mare de 24 de luni, în care trebuie så fie plåtitå doar dobânda; rambursarea creditului este particularizatå, în sensul cå fermierii pot så ramburseze de minim 2 ori pe an; se oferå un grant de 10% din valoarea finan¡årii, în limita plafonului maxim de cumul pentru IMM-urile din domeniul agriculturii/pisciculturii.

Sectoare care nu au fost eligibile în programul IMM Invest, cum ar fi pro-

pulberi orale sau solu¡ii orale. Cu o astfel de cantitate, ¡ara noastrå s-a situat pe locul 7 din cele 31 de state monitorizate.

Viorel PATRICHI duc¡ia de vin ¿i de bere, au putut fi introduse acum în Agro Invest.

Ceilal¡i beneficiari sunt din industria alimentarå în general: morårit, panifica¡ie, industria cårnii, a laptelui, a uleiurilor vegetale, industria valorificårii fructelor ¿i legumelor etc.

De asemenea, sunt incluse toate sectoarele din zona de agriculturå, zootehnie ¿i legumiculturå.

Din câte a anun¡at directorul general al FNGCIMM, Dumitru Nancu, programul Agro Invest a fost notificat la Comisia Europeanå ¿i pânå la finele acestei luni este a¿teptatå aprobarea acesteia.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Marcel Pop din Satu Mare, primul tân\r cu teren de la ADS

Aurel Simion, secretar de stat MADR (stanga) [i fermierul Marcel Pop din Satu Mare

O promisiune a PNL a putut fi îndeplinitå doar cu o såptåmânå înainte de alegerile parlamentare.

Marcel Pop din Satu Mare a primit 50 de hectare din domeniile administrate de ADS. Contractul s-a semnat la Ministerul Agriculturii, în fa¡a jurnali¿tilor.

P

entru semnarea primului contract a fost nevoie de un heirup colectiv, pentru care cei din conducerea ADS ¿i MADR s-au felicitat reciproc, fårå så uite contribu¡ia Guvernului Orban.

Astfel, ordonan¡a de urgen¡å 154/2020 emiså la începutul lui septembrie permite concesionarea fårå înscrierea terenurilor în sistemul integrat de cadastru ¿i carte funciarå, pânå la finalizarea Programului na¡ional de cadastru ¿i carte funciarå 2015-2023, respectiv pânå la data de 31 decembrie 2023. Codul administrativ din iulie 2019 împiedica acest lucru.

8

La finalul lunii septembrie a fost adoptatå HG 811/24.09/2020, care stabile¿te normele pentru punerea în aplicare a legii 226/2016. A fåcut posibilå atribuirea directå în cazul în care cererea de teren nu este mai mare decât suprafa¡a disponibilå. ªi a fost gåsit ¿i un astfel de caz, tocmai la Satu Mare.

De fapt, dorin¡a tinerilor a fost mai mare. S-au înscris 21, dar doar unul a fost înså eligibil, întrucât ceilal¡i nu aveau studii de specialitate.

Astfel, Marcel Pop, din Medie¿u Aurit, este primul tânår fermier care beneficiazå de un contract de concesiune conform legii 226/2016.

A ob¡inut 49,6 ha, suprafa¡å comasatå, în Lazuri, jud. Satu Mare, un teren clasificat clasa a treia de calitate.

Contractul este încheiat pe 20 de ani, cu posibilitate de prelungire pentru zece ani. A avut speran¡e, nu neapårat încredere, mårturise¿te acesta.

Redeven¡a a fost stabilitå la 850 kg de grâu/ha/an. E ceva mai bunå fa¡å de arenda de 1.000 lei/ha cât se practicå pe pia¡a liberå în zonå.

Tânårul fermier nu are doar studii în agriculturå, ci ¿i ceva experien¡å. Lu-

creazå 20 ha de culturå mare, împreunå cu fratele ¿i tatål såu. Au douå tractoare U650 ¿i un Fiat 445, de 45 CP. Påmântul luat în concesiune se aflå la 30 km de caså, distan¡å care nu-l îngrijoreazå înså pe tânårul fermier.

Toatå gestiunea fermei trebuie acum regânditå. Este necesarå mårirea parcului de utilaje. Inten¡ioneazå så-¿i mai ia un tractor mai mare ¿i o combinå second-hand, din fonduri proprii. Nu-¿i permit utilaje noi.

“Peste zece ani o så fii un mare latifundiar din vestul ¡årii”, l-a încurajat, cu un optimism debordant, Aurel Simion, secretar de stat la MADR. Concesiunea îi då familiei de fermieri noi perspective.

Noul plan vizeazå realizarea unei maternitå¡i de scroafe de 100-200 de capete cu fonduri europene, de¿i nu au o experien¡å în cre¿terea porcului.

Adrian MIHAI Gheorghe Alexandru de la Ialomi¡a, råpus de Covid Mar¡i, pe 1 decembrie, Gheorghe Alexandru, un munte de om, a cåzut råpus de covid. Avea 69 de ani.

De forma¡ie inginer mecanic, Gheorghe Alexandru a intrat devreme în afaceri. Din reportajele Profitului Agricol ne amintim cum în 1992 cumpåra tractoare pentru preståri ¿i cre¿tea pui. Abia în 2000 a virat spre produc¡ia vegetalå. ¥n 20 de ani, ferma lui, Somalex Ialomi¡a, de aproape 4.000 de hectare, a devenit una dintre cele mai profitabile economic, spune Nicolae Sitaru, prieten vechi, încå din anii ‘90. Acum, afacerea agricolå va fi continuatå de ginerele lui, Daniel Donisei.

Profitul Agricol 45/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Gripa aviar\ se întinde peste Europa O tulpinå foarte contagioaså ¿i periculoaså a gripei aviare se råspânde¿te rapid în Europa, punând în stare de alertå sectorul avicol, transmite Reuters. A fost confirmatå în Fran¡a, Olanda, Germania, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Irlanda, Suedia ¿i, recent, în Croa¡ia, Slovenia ¿i Polonia.

Marea majoritate a cazurilor au fost identificate în rândul påsårilor migratoare, înså au fost raportate ¿i cazuri de infec¡ie în rândul påsårilor din ferme, ceea ce a condus, pânå acum, la eutanasierea a cel pu¡in 1,6 milioane de pui ¿i ra¡e. În Olanda, aproape 500.000 de pui au fost sacrifica¡i în toamna acestui

an, ¿i peste 900.000 de gåini au murit såptåmâna aceasta la o singurå fermå din Polonia, au precizat autoritå¡ile din cele douå ¡åri.

Principala tulpinå de gripå aviarå descoperitå în acest an în Europa este H5N8, care a decimat efectivele de påsåri în 2016/2017, când regiunea s-a confruntat cu cea mai gravå epidemie de gripå aviarå, dar au fost raportate ¿i cazuri de tulpini de tip H5N5 ¿i H5N1.

Chiar dacå riscul pentru oameni este redus, Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡å Alimentarå (EFSA) a anun¡at zilele trecute cå evolu¡ia virusului trebuie monitorizatå cu aten¡ie.

Legea pentru exportul animalelor vii ANSVSA anun¡å cå, prin legea nr.

150 din 23 iulie 2020 privind protec¡ia animalelor destinate exportului în ¡åri ter¡e, România a introdus reglementåri suplimentare normelor Uniunii Europene pentru îmbunåtå¡irea bunåstårii animalelor în timpul transportului.

Conform prevederilor acestui act normativ, ANSVSA elaboreazå, în prezent, normele de aplicare care includ prevederi referitoare la protec¡ia animalelor exportate pe cale rutierå, navalå ¿i aerianå.

La in¡iativa ANSVSA a fost elaborat actul normativ comun cu Ministerul Transporturilor, ordinul 128/1669/2020.

Conform acestuia, navele pentru animale sunt verificate de inspectori veterinari oficiali, reprezentan¡i ai Autoritå¡ii Navale Române ¿i inspectori maritimi independen¡i, autoriza¡i atât înainte de aprobare, cât ¿i înainte de fiecare opera¡iune a navelor cu animale din porturile române¿ti.

Profitul Agricol 45/2020

Un certificat de export este valabil doar 3 ani. Se vor furniza termometre pentru a måsura temperatura din navele care transportå animale. În data de 20 noiembrie 2020 s-a reunit Comisia de anchetå a Parlamentului European pentru audierea Autoritå¡ii Europene pentru Siguran¡a Alimentelor (EFSA), al cårei mandat prevede emiterea de recomandåri pentru prevenirea, limitarea ¿i corectarea efectelor transportului asupra bunåstårii animalelor.

România, care dispune, din luna iulie a acestui an, de o lege destinatå protec¡iei animalelor exportate, este apreciatå de cåtre deputa¡ii europeni ca fiind un exemplu de urmat pentru cerin¡ele suplimentare reglementate, pentru asigurarea protec¡iei ¿i bunåstårii animalelor în timpul transportului.

Viorel PATRICHI

Adrian Oros ¿i George Scarlat au fåcut Covid-19 Joi, pe 26 noiembrie, ministrul Adrian Oros a anun¡at primul cå are Covid ¿i cå s-a izolat la domiciliu.

A doua zi, vineri, pe 27, în zorii zilei, venea ¿i rândul secretarului de stat George Scarlat så anun¡e cå s-a îmbolnåvit. Såptåmâna viitoare, pe 10, respectiv 11 noiembrie, pentru cei doi oficiali se vor încheia cele 14 zile regulamentare de carantinå. Så speråm cå fårå alte incidente...

Glencore î¿i schimbå numele în Viterra Divizia de tranzac¡ii cu produse agricole a grupului Glencore a decis så î¿i schimbe numele în Viterra, dupå numele unui dealer canadian de cereale pe care Glencore l-a cumpårat în 2012 pentru 6,2 miliarde dolari.

Noua identitate va fi implementatå în cele 37 de ¡åri unde compania opereazå. Exceptând schimbarea numelui, totul råmâne la fel, a precizat compania.

Porc nåscut ¿i crescut în România, pe raftul Kaufland Programul Porc nåscut ¿i crescut în România este prezentat de Kaufland ca o premierå în retail, acesta fiind singurul lan¡ în care carnea de porc are origine 100% româneascå, de la porci nåscu¡i în România. ¥n total, magazinele Kaufland din ¡arå absorb såptåmânal carnea de la 5.000 de suine.

Finalul campaniei APIA de plå¡i în avans APIA a finalizat Campania de plå¡i în avans pentru Cerere unicå de platå în 2020. Au fost autoriza¡i 731.459 fermieri (97,85%). Suma totalå este de 1,43 miliarde euro, din care: - 1,072 miliarde euro din FEGA; - 298,25 milioane euro din FEADR; - 59,28 milioane euro cofinan¡are de la bugetul na¡ional. Începând cu 2 decembrie 2020, APIA demareazå plata finalå, adicå diferen¡a între cuantumul calculat ¿i cel acordat în avans pentru anul de cerere 2020.

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Pia]a terenurilor agricole NU a sc\zut în primele zece luni Tranzac¡iile cu terenuri agricole au continuat, anul acesta, într-un ritm aproape identic cu cel din anul precedent, în pofida pandemiei ¿i a secetei care a calamitat culturile, relevå statisticile Agen¡iei Na¡ionale de Cadastru ¿i Publicitate Imobiliarå (ANCPI).

fost blocatå prin efectele Legii 175, ajungem chiar la o cre¿tere poten¡ialå a pie¡ei. Luåm în considerare, adicå, intrarea în vigoare a Ordonan¡ei de Urgen¡å adoptatå såptåmâna trecutå de Guvern, prin care toate tranzac¡iile ini¡iate pânå la 13 octombrie vor urma så fie supuse procedurilor existente înainte de aplicarea Legii 175. Ministrul Adrian Oros a vorbit de aproape 50 de mii de contracte blocate de Legea 175, înainte de adoptarea OUG. Pânå luna aceasta, ANCPI nu realiza stfel, în primele zece luni ale statistici referitoare la suprafe¡ele tranacestui an au fost tranzac¡ionate zac¡ionate, ci doar despre numårul tran176.293 ha, fa¡å de 179.813 ha zac¡iilor lunare. La solicitarea Profitul Agriîn aceea¿i perioadå a anului anterior. col, speciali¿tii institu¡iei au realizat un Scåderea volumului tranzac¡iilor e mai soft special, pentru agregarea de date micå de 2 procente. referitoare la suprafe¡ele din contractele Au existat unele varia¡ii lunare semni- de vânzare-cumpårare. ficative. De pildå, în aprilie 2020, luna când ANCPI este singura institu¡ie care efectele secetei asupra culturilor de poate realiza statistici atât de exacte refertoamnå au început så fie foarte vizibile, itor la suprafe¡ele tranzac¡ionate (ne-au s-au tranzac¡ionat doar 8.607 ha, fa¡å de fost transmise date în metri påtra¡i). Nici 20.862 ha în aprilie 2019.

Statistica ¿i nici Ministerul Agriculturii nu Reculul s-a observat ¿i în luna mai, dar au aceste informa¡ii. cu o mai micå intensitate. Pia¡a a recuPe site-ul MADR sunt prezentate doar perat înså terenul pierdut, în lunile urmå- avizele pentru tranzac¡iile cu terenuri mai toare. Iar în luna octombrie a fost un record mari de 30 ha. Conform datelor respective, lunar absolut de 27.444 ha tranzac¡ionate în primele 10 luni ale anului s-au avizat fa(fa¡å de 19.919 ha în octombrie 2019), ex- vorabil 11 tranzac¡ii, însumând 433,79 ha. plica¡ia fiind adoptarea Legii 175, care a Costul mediu al ha tranzac¡ionat a fost modificat condi¡iile de vânzare-cumpårare de 7.048,6 euro - în cre¿tere cu peste o a terenurilor din extravilan, deci implicit a mie de euro fa¡å de aceea¿i perioadå a suprafe¡elor agricole, începând cu data de anului precedent!

13 octombrie.

Dacå adåugåm la suprafe¡ele tranzac¡ionate pe cele a cåror tranzac¡ionare a Robert VERESS

A

10

¥n perioada 1 ianuarie 13 octombrie, au fost depuse 107.175 de cereri prin care se solicitå afi¿area ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Cererile înregistrate în perioada 1 septembrie - 13 octombrie 2020 se vor finaliza prin încheierea contractelor de vânzare conform procedurii simplificate prevåzute de ordonan¡a de urgen¡å aprobatå în ¿edin¡a de Guvern din 23 noiembrie, privind unele måsuri de reglementare a vânzårii terenurilor agricole situate în extravilan.

Conform prevederilor actului normativ, cererile prin care se solicitå afi¿area ofertei de vânzare pentru terenurile agricole situate în extravilan, precum ¿i cererile privind comunicarea de acceptare a ofertei depuse în termen de 30 de zile de la afi¿area ofertei de cåtre titularul dreptului de preemp¡iune se solu¡ioneazå cu respectarea dreptului de preemp¡iune al coproprietarilor, arenda¿ilor, proprietarilor vecini, precum ¿i al statului român, prin Agen¡ia Domeniilor Statului, în aceastå ordine, la pre¡ ¿i în condi¡ii egale, atestatå prin avizul final emis de Ministerul Agriculturii pentru terenurile cu o suprafa¡å mai mare de 30 hectare, respectiv direc¡iile pentru agriculturå jude¡ene, pentru terenurile cu o suprafa¡å de pânå la 30 de hectare.

Prevederile noii Ordonan¡e de Urgen¡å se aplicå pânå la data de 31 ianuarie 2021, iar avizele finale sau adeverin¡ele de liberå vânzare se emit în maximum zece zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.

Profitul Agricol 45/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 16 noiembrie.

Grâu România FOB Constan¡a 197 euro/t (=) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 16 - 20.11.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 85.970 tone, Malaezia 37.770 tone, Mexic 33.070 tone, Venezuela 17.770 tone, Japonia cu 11.070 tone .

¥n såptåmâna 16 - 20 noiembrie 2020 pre¡ul grâulu a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 249 dolari/tonå (1.021 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 269 dolari/tonå (1.103 lei). A £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Dec Ian Mar

16.11 121 120 119

17.11 123 121 120

18.11 125 123 121

19.11 127 125 123

20.11 129 127 125 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Dec Ian Mar

16.11 209 213 215

17.11 211 215 217

18.11 19.11 20.11 213 215 217 217 219 220 219 220 221

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 16.11 Rouen 201 Dunquerque 200 Pallice 203 Creil FOB 199 Moselle FOB 197 Rouen FOB 250

17.11 18.11 203 205 203 205 205 207 200 201 199 200 251 253

Dec Ian Mar

17.11 243 240 245

18.11 245 241 247

România

19.11 247 243 249

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 20 noiembrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 197 euro/tonå (808 lei).

A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 201 euro/tonå (985 lei). A crescut cu 6 euro/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la

Dec Ian Mar

16.11 159 161 163

17.11 18.11 19.11 20.11 161 163 165 167 163 165 167 169 165 167 169 170

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 16.11 Bordeaux 179 Pallice 185 Rhin FOB 199 Bordeaux FOB 191 Pontivy 195

12

euro/t

17.11 18.11 19.11 20.11 189 190 191 192 193 194 195 197 200 201 203 205 193 194 195 197 197 199 200 201

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Febr

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

FOB Constan¡a 193 euro/t (+ 2) 946 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 16 - 20.11.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020.

$/t

Rusia: pre¡ul FOB port cu livrare în luna decembrie 2020, a fost de 177 dolari/t (726 lei).

20.11 249 245 250

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 185 dolari/tonå (758 lei), cu 2 dolari/tonå mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în decembrie 2020 este de 181 dolari/t (742 lei).

20.11 209 209 210 203 202 257

fost de 227 dolari/tonå (931 lei), cu 7 dolari/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 209 euro/tonå (1.024 lei), în cre¿tere cu 9 euro/tonå.

euro/t 19.11 207 207 209 202 201 255

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 16.11 241 239 243

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 202 euro/tonå (990 lei).

A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

închidere a fost de 197 euro/tonå (965 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 205 euro/tonå (1.004 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. ¥n Argentina, pre¡ul FOB-

port a fost 227 dolari/tonå (931 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 16 noiembrie.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

16.11 17.11 18.11 19.11 20.11 220 221 223 225 227 221 223 225 227 229

Profitul Agricol 45/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 16 - 20 noiembrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele.

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 471 dolari/tonå (1.931 lei), cu 8 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 16 noiembrie.

Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Dec Ian Mar

16.11 425 423 425

17.11 427 425 427

$/t 18.11 429 427 429

19.11 431 429 430

20.11 434 433 433

România FOB Constan¡a 189 euro/t (+2) 926 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 16 - 20.11.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 16.11 193 191 190 195

17.11 194 193 191 197

18.11 195 194 193 199

19.11 197 195 194 200

20.11 199 197 195 201

197 200

199 200 201 203 201 203 205 207

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 435 dolari/tonå (1.783 lei), în cre¿tere cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Dec Ian Mar

16.11 845 835 825

17.11 18.11 19.11 850 853 855 843 845 847 833 835 839

$/t 20.11 852 845 837

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 207 euro/tonå (1.014 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 16 noiembrie.

Argentina: pentru livrare în decembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 223 dolari/t (914 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

Sorg

Taiwan 7.770 tone.

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 16 - 20 noiembrie 2020, a fost de 203 dolari/tonå (832 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 157.770 tone ¿i

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI 16 - 20.11.2020

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 489 dolari/tonå (2.005 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

FOB-Rouen, a fost de 199 euro/tonå (975 lei), mai mare cu 6 euro/tonå.

Orz

Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

na 1.007.770 tone, Spania 85.170 tone, Arabia Sauditå 77.770 tone, Egipt 77.770 tone, Mexic 37.070 tone.

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Dec Febr

16.11 17.11 18.11 19.11 20.11 197 199 200 201 203 199 200 201 203 205

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Ian

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

16.11 17.11 18.11 19.11 20.11 427 429 431 433 435 425 427 429 431 433

Dec Febr

Floarea-soarelui

înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 480 euro/tonå (2.352 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie, este de 477 dolari/tonå (1.956 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 20 nov., a fost de 477 dolari/tonå (1.956 lei). A

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna decembrie 2020, a fost de 493 dolari/t (2021 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Dec

$/t

16.11 17.11 18.11 19.11 20.11 469 471 473 475 477

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 427 euro/tonå (2.092 lei), cu 10 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 16 nov.

La bursa Rouen pre¡ul a fost

euro/t

16.11 17.11 18.11 19.11 20.11 Dieppe 473 475 477 479 480

de 423 euro/tonå (2.073 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 425 euro/tonå (2.082 lei).

A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

16.11 Rouen 413 Dunquerque 417 Moselle 417

20.11 423 425 427

Dec Ian Mar

17.11 417 419 420

18.11 419 420 421

19.11 421 423 425

16.11 439 427 425

17.11 431 429 427

18.11 433 431 429

19.11 435 434 430

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

269 dolari/t

Profitul Agricol 45/2020

+8

227 dolari/t

+7

$/t

16.11 17.11 18.11 19.11 20.11 481 483 485 487 489 483 485 487 490 493

471 dolari/t

+8

203 dolari/t

$/t 20.11 437 435 431

+6 13

ACADEMICA

Valeriu Tab\r\> {ansa sistemului de întreprindere agricol\ integrat\ Prof. univ. dr. Valeriu Tabårå, pre¿edintele Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice, crede cå, pânå când sistemul integrat de întreprindere agricolå nu va fi implementat la scarå largå ¿i în ¡ara noastrå, agricultura nu î¿i va atinge adevåratul poten¡ial pe care îl are. În acest moment, sistemul func¡ioneazå bine într-un procent foarte mic, de nici 5%, iar cap de afi¿ este Combinatul Agroindustrial Curtici.

“Combinatul agroindustrial de la Curtici este cel mai bun exemplu de agriculturå integratå, care cuprinde atât domeniul vegetal, cât ¿i cel zootehnic.

Ai materia primå (hrana produså tot în fermå), o iei ¿i o dai la animalele care cresc, apoi le sacrifici ¿i le valorifici tot prin re¡eaua proprie de desfacere.

La Curtici se merge pe douå direc¡ii: bovinå-carne-lapte ¿i porcine - carnepreparate de carne. În plus, Muscå î¿i permite så fie ¿i un autofinan¡ator. În România, acest sistem nu ¿tiu dacå depå¿e¿te 5%, po¡i så numeri pe degete întreprinderile integrate cu vegetal ¿i animal cum este combinatul de la Curtici.

Nici cooperativele nu func¡ioneazå a¿a cum ar trebui. Aici este nevoie de parteneriate economice în interior care så meargå foarte eficient, atunci cooperativa va activa bine ¿i în exterior”, spune prof. Tabårå.

Prin urmare, pentru a stimula introducerea sistemului integrat în agricultura din ¡ara noastrå, Tabårå a decis så îi facå membri de onoare ai ASAS pe fermierii care au reu¿it så implementeze foarte eficient acest sistem.

“Dimitrie Muscå este un model nu numai pentru agricultura din România, ci ¿i din Uniunea Europeanå ¿i meritå så fie membru al ASAS. De asemenea, domnul Popa de la Transavia a mers cam 14

pe acela¿i model. Cred cå el nu are atâtea magazine de desfacere câte are Muscå, fiindcå vinde prin supermarketuri”, mai spune pre¿edintele ASAS. Tabårå mai crede cå sistemul israelian ¿i cel italian de a face agricultur sunt foarte eficiente ¿i pot fi implementate în România.

Poten¡ialul real al Italiei este de numai 44% din cel al României, dar cu toate acestea, agricultura are o for¡å de produc¡ie foarte mare, deoarece sistemul integrat a fost adaptat foarte bine.

Atât timp cât România are cei doi indicatori fundamentali pentru o economie, dar negativi, treaba nu va merge bine niciodatå. Este vorba de importurile masive, care de la an la an tot cresc, ajungând la aproape la 3 miliarde de euro, ¿i valoarea foarte micå a produc¡iei agro-alimentare.

Ce înseamnå agricultura integratå?

Agriculturå integratå este un întreg sistem de creare a produselor cu valoare adåugatå mare, o legåturå strânså între producåtor ¿i consumator, care respectå traseul scurt al produsului din fermå în farfurie, fårå intermediari ¿i chiar fårå procesatori, spre binele ¿i sånåtatea con-

sumatorului. Totul ar trebui så meargå direct ¿i cât mai scurt de la producåtorul agricol la consumator, crede Tabårå, care a mai explicat cå atunci când a fost pre¿edintele comisiei de agriculturå a avut multe discu¡ii în legåturå cu aceste subiecte.

De exemplu, ini¡ierea legii nr. 381, cu privire la rela¡ia fermierilor cu supermarketurilor, de la el a pornit, dar nu a fost duså pânå la capåt.

Dacå legea ar fi fost fåcutå cum trebuie, atunci altfel ar fi mers colaborarea cu hipermarketurile, iar producåtorii agricoli ar fi reu¿it så î¿i vândå produsele mult mai u¿or pe aceastå re¡ea.

Acum foarte pu¡in agriculturi reu¿esc så acceseze hipermarketurile, fiindcå ei trebuie så îndeplineascå unele condi¡ii care sunt imposibil de pus în practicå.

De aceea gåsim în hipermarketuri ro¿ii din Turcia, Spania ¿i Olanda, ¿i nu din România, fiindcå acolo aceste sistem integrat func¡ioneazå foarte bine, iar fermele sunt foarte puternice ¿i au capacitatea de a produce mult.

“Noi nu vom putea înregistra o cre¿tere mare a produc¡iei în agriculturå, chiar dacå avem ferme mari în Insula Mare a Bråilei. Acolo, dacå ar exista investi¡ii integrate de tip Muscå, atunci veniturile ¿i afacerile ar cre¿te mult. Asta o spune ¿i academicianul Påun Ioan Otiman. În sudul ¡årii fermele care produc numai materie primå sunt extrem de vulnerabile. De exemplu, anul acesta a venit seceta ¿i ele se aflå în pericol, iar asta nu e în regulå. În timp ce o afacere de tip Muscå ar rezista doi-trei ani, fårå problemå, cu un tip de agriculturå integratå, într-o asemenea crizå. Ne referim numai de întreprinderile mari agricole care pot face integrare”, este de pårere pre¿edintele ASAS.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 45/2020

CULTURI

VEGETALE Bomba amorsat\ pentru 2022>

toate terenurile vor trebui cartate La 1 ianuarie 2021 va intra în vigoare Legea nr. 246 privind utilizarea, conservarea ¿i protec¡ia solului. Normele metodologice vor intra în vigoare, înså, de la 1 ianuarie 2022, când legea va deveni aplicabilå.

Î

ntre altele, Parlamentul a stabilit cå orice proprietar de teren, cât de mic, va avea obliga¡ia de a realiza cartarea chimicå ¿i microbiologicå a terenurilor ¿i de a le restaura dacå nu vor corespunde normelor ce urmeazå a fi elaborate de ICPA ¿i Agen¡ia de Mediu.

Niciun teren nu se va putea vinde fårå a fi cartat ¿i restaurat. Mai mult, to¡i fermierii vor fi obliga¡i så achite o garan¡ie - un fel de platå anticipatå a restaurårii.

Publicatå în Monitorul Oficial nr. 1057 din 10 noiembrie 2020, Legea 246 prevede clar, la Articolul 4 (1): “Prevederile prezentei legi se aplicå terenurilor de¡inute sau utilizate în baza unui titlu, indiferent de categoria de folosin¡å a terenului”, iar la Articolul 6: “Utilizarea, conservarea, ameliorarea, evaluarea capacitå¡ii bioproductive, bonitarea economicå, protec¡ia solului ¿i monitorizarea integratå a calitå¡ii solului, prin måsuri specifice, în sensul prezentei legi, constituie obliga¡ii ale autoritå¡ilor administra¡iei publice centrale ¿i locale ¿i ale persoanelor fizice ¿i persoanelor juridice care de¡in sau utilizeazå cu orice titlu terenurile”.

Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie ¿i

16

Protec¡ia Mediului (ICPA Bucure¿ti), împreunå cu oficiile de studii pedologice ¿i agrochimice jude¡ene (OSPA) ¿i Agen¡ia Na¡ionalå pentru Protec¡ia Mediului identificå zonele de risc la eroziune, exces sau deficit de umiditate, scådere a con¡inutului de materie organicå ¿i elemente nutritive, reducere a biodiversitå¡ii, intro-

“

"Prin adoptarea acestei legi suntem cu un pas în fa¡a Europei"

Alexandru Stånescu, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Camera Deputa¡ilor

“ ducere accidentalå de specii noi în sol, precum ¿i modificare a compozi¡iei ¿i a calitå¡ii solului în urma interven¡iei deliberate asupra compozi¡iei påturii vegetale ce îl acoperå, compactare, salinizare, acidifiere ¿i de¿ertificare. “În cazul perimetrelor afectate, autoritå¡ile (...) solicitå elaborarea programelor de restaurare ¿i monitorizare necesare. De¡inåtorii cu orice titlu a terenurilor au obliga¡ia aplicårii måsurilor cuprinse în programele de restaurare ¿i monitorizare”.

Dacå “de¡inåtorii terenurilor sunt responsabili pentru schimbårile dåunåtoare solului”, restaurarea solului se va face pe cheltuiala lor.

Dacå se va constata cå nu sunt re-

sponsabili, finan¡area restaurårii se va face cu bani publici.

Måsurile necesare de restaurare a terenurilor sunt obligatorii pe toatå perioada de exploatare agricolå ¿i silvicå, la încheierea procesului de exploatare ¿i la concesionarea/înstråinarea acestora.

La înstråinarea terenului va fi necesarå ob¡inerea unui certificat de calitatea a solului emis de ICPA, pentru care, evident, se va percepe o taxå ce urmeazå a fi stabilitå...

Certificatul va fi eliberat pe baza raportului privind starea de calitate a solului întocmit, contra cost, de OSPA sau persoanele fizice sau juridice atestate. În plus, “de¡inåtorii de terenuri pe care se desfå¿oarå activitå¡i economice sunt obliga¡i så depunå o garan¡ie financiarå pe toatå perioada utilizårii acestora în vederea refacerii påturii de sol afectat/degradat”.

Anual, arenda¿ii vor avea obliga¡ia de a le comunica arendatorilor, în scris, inten¡ia lor cu privire la modul de utilizare a terenului.

Vor fi amendate cu sume de la 2.000 lei la 5.000 lei persoanele fizice ¿i de la 20.000 lei la 50.000 lei persoane juridice, care de¡in sau utilizeazå terenuri agricole ¿i silvice, care nu-¿i respectå obliga¡ia de a monitoriza calitatea ¿i caracteristicile solurilor.

Acelea¿i amenzi se aplicå dacå nu se asi gurå prevenirea, reducerea riscului de degradare ¿i combatere a schimbårilor solului, generate de propria activitate.

Robert VERESS Profitul Agricol 45/2020

CULTURI VEGETALE

Produc]ii (mai) mari de rapi]\ dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Ionu¡ Påcuraru, un tânår fermier care lucreazå cca. 1.000 ha în jude¡ul Vrancea împreunå cu tatål såu, a realizat faptul cå în Uniunea Europeanå se stabilesc noi reguli de produc¡ie.

Produc¡iile medii/ha trebuie så creascå, pentru a asigura hrana ¿i risipa ghiftui¡ilor consumatori europeni ¿i pentru a fi siguri cå nu va fi nevoie de preluarea unor suprafe¡e din arii naturale în circuitul agricol.

Se crede cå acest lucru poate fi realizat prin transpunerea corectå în practicå a unor concepte relativ noi, în esen¡å asemånåtoare, denumite fie managementul integrat al produc¡iei vegetale, fie tehnologii integrate/optimizate la culturile de câmp etc.

Acestea constau într-o abordare a agriculturii ce are ca scop ob¡inerea unui echilibru între mårimea produc¡iei, rezultatele economice ¿i protec¡ia mediului, prin intermediul unei combina¡ii de måsuri, ce includ rota¡ia, lucrårile solului, utilizarea celor mai potrivite cultivare (soiuri ¿i hibrizi) ¿i utilizarea atentå a inputurilor.

Noutatea aduså de aceste concepte fa¡å de termenul "agriculturå durabilå" se referå la faptul cå îmbunåtå¡irea tehnologiilor se face prin optimizarea concomitentå a rela¡iilor dintre mai multe elemente tehnologice.

Pentru consultan¡ii francezi sau britanici, obiectivele trasate de opinia publicå, de a produce mai mult, reducând poluarea prin mic¿orarea dozelor de azot ¿i de pesticide, sunt adevårate provocåri profesionale. ªi majoritatea consultan¡ilor le acceptå.

Ar putea apårea înså pericolul ca fer18

mierii români så fie obliga¡i ¿i ei så reducå cantitå¡ile de inputuri.

Folosind datele FAO, Banca Mondialå a estimat cå doza de îngrå¿åminte chimice folositå în România a fost în 2016 de numai 59,9 kg/ha arabil, mai pu¡in de jumåtate din doza penultimilor clasa¡i, concuren¡ii no¿tri bulgari, care au aplicat 125,5 kg/ha arabil. În experien¡e efectuate în Regatul Unit cu tehnologiile integrate, s-au remarcat în primii ani scåderi ale produc¡iei între 5-15%. Pe måsurå ce cre¿te experien¡a fermierilor cu astfel de tehnologii, pierderile de produc¡ie se reduc semnificativ. Cheltuielile, în schimb, au scåzut cu 20-30%, înregistrându-se uneori ¿i o micå cre¿tere de profit.

Sunt interesante astfel de tehnologii pentru fermierii români?

1. Semånatul foarte timpuriu În ultimii ani a existat o tendin¡å în Europa de a semåna atunci când este suficientå umiditate în sol pentru o råsårire uniformå, indiferent dacå este începutul sau sfâr¿itul lunii august.

Avantaje: l Este asiguratå råsårirea uniformå a plantelor. l Plantele de rapi¡å, råsårite uniform, concureazå mai bine buruienile.

Dacå se dore¿te reducerea cantitå¡ii de pesticide, se pot înlocui erbicidele prin lucråri mecanice, prin gråpare toamna, când buruienile sunt mici ¿i dislocate u¿or cu grapa, iar plantele de rapi¡å sunt bine înrådåcinate, sau prin pra¿ile, primåvara, când sunt ¿i buruienile bine înrådåcinate. l Pentru a nu se folosi regulatori de cre¿tere, plantele care au crescut prea mult pot fi tunse sau på¿unate. l Plantele depå¿esc faza de 4 frunze, pânå când este pågubitor atacul purecilor Psylliodes crysocephalla, devenit cel mai periculos dåunåtor de toamnå

dupå ce au fost interzice neonicotinoidele din cauza faptului cå larvele acestei specii mineazå toamna tulpina ¿i pe¡iolul frunzelor.

Concluzia 1 Când se seamånå devreme, în afara epocii optime "tradi¡ionale", se lunge¿te perioada de vegeta¡ie din toamnå ¿i uneori este pericol så aparå caren¡e de nutri¡ie, care reduc poten¡ialul de produc¡ie. Nu se seamånå devreme dacå nu existå un plan de fertilizare bazat pe analize agrochimice.

2. Stabilirea produc¡iei planificate Condi¡iile pedoclimatice “istorice” din exploata¡ie sunt favorabile ob¡inerii unor produc¡ii destul de ridicate. Pe solurile cele mai fertile din exploata¡ie s-au ob¡inut 10-12 t/ha porumb, 4 t/ha rapi¡å, 3,3 t/ha floarea-soarelui, 5 t/ha grâu. În vremea semånatului la rapi¡å, indiferent care a fost aceea din punct de vedere calendaristic (anul acesta între 20-25 august), se gåsea suficientå apå în sol pentru o råsårire uniformå.

Anul acesta înså, stresul hidric accentuat ¿i prelungit a redus produc¡iile la 2-5 t/ha la porumb, 3t/ha la grâu ¿i 1,7 t/ha la floarea-soarelui.

De corectitudinea alegerii produc¡iei planificate depinde în mare måsurå profitul ob¡inut. De aceea este imperios necesar så se facå analiza agrochimicå.

Ionu¡ Påcuraru are analizele agrochimice fåcute, dar acordå aceea¿i aten¡ie “produc¡iilor istorice” din fiecare parcelå, deoarece recomandårile de fertilizare nu sunt foarte convingåtoare.

3. Un risc ce trebuie împår¡it Anul acesta Ionu¡ a fost “înduplecat” så semene rapi¡å de oferta Euralis prin care såmân¡a de rapi¡å nefolositå poate fi înapoiatå, iar pentru suprafe¡ele semånate unde nu au råsårit plantele de Profitul Agricol 45/2020

CULTURI VEGETALE

cu doze (mai) mici de azot? rapi¡å, fermierii vor primi semin¡e de porumb sau/¿i floarea-soarelui. A semånat 160 ha cu Imperio ¿i 50 ha cu PT264.

Dacå companiile de semin¡e nu riscå alåturi de fermieri toatå lumea va avea de pierdut!

Concluzia 2 Nu prea ar fi vrut så semene rapi¡å anul acesta. Deoarece spectrul secetei îl îngrijoreazå pu¡in, a încercat o variantå de tehnologie cu inputuri reduse toamna, bazându-se mai mult pe situa¡iile asemånåtoare din anii trecu¡i. Adicå, nu a fertilizat cu azot ¿i fosfor.

4. Fertilizarea cu azot Ionu¡ s-a bazat pe faptul cå rapi¡a este o “capcanå” pentru nitra¡i, poate suplini aplicarea azotului la pregåtirea patului germinativ cu azotul rezidual råmas în sol “rezidual”, neutilizat de cultura premergåtoare de grâu, unde produc¡ia medie a fost de 3 t/ha ¿i din mineralizarea materiei organice din sol în timpul toamnei. ªi a avut dreptate. Biomasa plantelor de rapi¡å (masa plantelor tåiate de la suprafa¡a solului), la intrarea în iarnå, a fost în jur de 1,7 kg/mp, ceea ce înseamnå cå în momentul semånatului în sol se gåseau peste 130 kg N/ha. Putem estima cå pentru fiecare 1 kg de biomaså epigee (masa vegetalå tåiatå de la suprafa¡a solului), formatå pânå la intrarea în iarnå, plantele de rapi¡å au absorbit 60-70 kg

Profitul Agricol 45/2020

N/ha, coeficientul de utilizare a azotului fiind de 80% (din 100 kg N din sol, plantele pot absorbi numai 80 kg N).

5. Pregåtirea patului germinativ În cazul de fa¡å, patul germinativ a fost pregåtit în ziua recoltårii plantei premergåtoare (grâul), în luna iulie cu “tigerul”. Câteva dintre avantajele efectuårii patului germinativ cu “tigerul” sunt urmåtoarele: råmâne o cantitate apreciabilå de mulci la suprafa¡a solului care reduce riscul apari¡iei “foamei” de azot ¿i a eroziunii prin apå ¿i vânt a solurilor neacoperite de vegeta¡ie. “Decompactarea” realizatå cu “tigerul” pe adâncimea de 28 cm a permis cre¿terea u¿oarå în adâncime a pivotului rådåcinii plantelor de rapi¡å.

avariat destul de mult de la 50 pl./mp la 30 pl./mp. În Fran¡a, ultimele recomandåri în ceea ce prive¿te densitatea la semånat men¡ioneazå 30-35 pl. råsårite/mp.

Distan¡a dintre rânduri a fost de 30 cm, ceea ce poate permite prå¿itul plantelor primåvara, dacå este cazul.

Crustå înainte de råsårit Aversele semnificative din punct de vedere cantitativ, cca. 40 mm dinainte de råsårit au format crustå, care a trebuit distruså prin 1-2 treceri cu sapa rotativå în unghiuri diferite. În fotografii se observå bucå¡ile de crustå dislocate.

Råsårirea nu a avut mult de suferit, deoarece în momentul sosirii ploilor plantele de rapi¡å erau bine înrådåcinate, iar biostimulatorul ¿i insecticidul cu 6. Densitatea, distan¡a dintre rânduri care au fost tratate semin¡ele Pioneer au ¿i adâncimea de semånat permis ca vigoarea plantelor så fie Dacå se seamånå înainte de ploi, “în canalizatå 100% spre råsårire. uscat”, adâncimea de semånat nu trePânå la intrarea în iarnå, plantele de buie så depå¿eascå 2 cm. Spre sfâr¿itul rapi¡å pot absorbi întreaga cantitate de lui august, Ionu¡ a semånat în patul ger- azot necesarå pentru produc¡ia totalå. minativ pregåtit din iulie. Din acest motiv, a folosit o densitate ceva mai mare de Concluzia finalå 70-75 b.g./mp. În managementul integrat al proLa pu¡in timp dupå semånat, averse duc¡iei vegetale, fertilizarea reprezcu un volum total de 40 mm urmate de câteva zile cu temperaturi de pânå la intå încå unul dintre punctele slabe.

31oC, au favorizat formarea crustei. Fermierii români nu trebuie så Aceasta a fost distruså prin douå treceri foloseascå tehnologii cu inputuri reduse toamna, deoarece se reduce cu sapa rotativå în unghiuri diferite.

Dupå distrugerea crustei, densitatea poten¡ialul de produc¡ie.

19

CULTURI VEGETALE

Dilemele micului fermier Cristian Urâtu lucreazå 40 de hectare în jude¡ul Giurgiu. Înconjurat de ferme mari, î¿i gestioneazå ferma cu pruden¡å.

A început cu 10 hectare, terenul bunicilor, încå din perioada liceului. Familia a cumpårat un U 650 vechi pe care îl po¡i repara singur în curte. Prima datå a prins gustul pentru fiare. I-au plåcut tractoarele de mic. Låsa mingea ¿i bicicleta pentru a merge la câmp.

Bunicii materni sunt din Hodivoaia, localitatea în care este ferma. Acolo a copilårit, a fåcut vacan¡ele de varå ¿i week-end-urile. Bunicul a fost contabil¿ef la CAP. “Unde erau tractoare trebuia så fiu ¿i eu”, spune fermierul. În liceu s-a hotårât så urmeze Agronomia.

Acum are douå tractoare: un U 650 ¿i un New Holland de 115 CP. Lucreazå cu plugul. Ca så ia un scarificator, îi trebuie un tractor puternic, ce costå mult.

“Niciodatå nu m-am hazardat. Acum, oriunde te-ai duce, toatå lumea î¡i då un utilaj. La un moment dat trebuie plåtit. Nu ¡i-l då nimeni degeaba!”, spune fermierul.

Nu a accesat fonduri europene, i-a fost teamå de birocra¡ie. Nu prea vede perspective de dezvoltare.

Ar vrea så lucreze mai mult teren, dar este înconjurat de ferme mari. “E greu så sco¡i teren de la o societate cu mii de hectare. Nu te po¡i bate cu cei mari!”, spune Urâtu.

Plåte¿te arendå 1.000 lei/ha ¿i are în proprietate are 23 ha. Ar mai cumpåra teren, dar în momentul de fa¡å nu are posibilitatea financiarå. Pre¡ul terenului a ajuns la 25-30.000 lei, sumå pe care o considerå enormå. “În câ¡i ani ajung så scot profit de pe suprafa¡a aceea?”, se întreabå el retoric. “Când eram mai tânår alergam såmi cumpår o ma¿inå, în loc så-mi cumpår zece ha teren”, spune cu regret.

Singura cale de cre¿tere a fermei este prin utilizarea cât mai eficientå a resurselor existente. Alegerea hibrizilor 20

¿i men¡inerea curate ¿i sånåtoase a culturilor sunt prioritare. Dupå porumb s-a putut ara, s-a lucrat bine ¿i s-a mårun¡it astfel încât grâul aratå bine. Dupå floarea-soarelui a fost semånat în lucrarea superficialå facutå cu un gruber. Unde nu se poate lucra pentru culturile de toamnå seamånå în gruber sau în disc greu. οi alege cu aten¡ie varietå¡ile pe care le cultivå. Selec¡ia geneticii este importantå, dar nu ¡ine loc de apå. Nu are posibilitatea de a uda, cu toate cå în zonå a existat sistem de iriga¡ii.

Dacå ar avea apå la discre¡ie ar face monoculturå de porumb. Acum cultivå grâu, floarea-soarelui ¿i porumb.

Anul acesta a fost foarte mul¡umit de grâu. A ob¡inut 7.400 kg/ha cu un soi fran¡uzesc ce a avut ¿i calitå¡i de panifica¡ie. Pânå så intre combina îl estima la 6 t/ha. Nici la floarea-soarelui produc¡ia nu a fost micå: 3,1 t/ha cu NHK12M010, un hibrid high-oleic în tehnologie Clearfield.

Cristian Urâtu, fermier, jude]ul Giurgiu

Dezamågirea a provenit de la cultura de porumb, doi hibrizi de 5 ¿i respectiv, 6 t/ha. “Eram obi¿nui¡i cu produc¡ii de 10-12 t/ha la porumb. E bine cå am reu¿it så plåtim arenda, inputurile ¿i så reluåm ciclul”, spune fermierul.

Nu are posibilitatea de a stoca produc¡ia. A învå¡at anul acesta cå dacå faci contracte futures e bine så le faci pe cantitå¡i mai mici chiar ¿i atunci când premisele sunt încurajatoare. În trei såptåmâni, canicula a transformat o culturå promi¡åtoare de porumb, cu plante de trei metri înål¡ime, într-una mediocrå. Unele plante nu au avut nici måcar un ¿tiulete.

Investe¿te aproximativ 2.500 lei, doar în inputuri, fårå a calcula amortizåri ¿i muncå. Nu aplica îngrå¿åminte starter. A cumpårat acum trei ani o semånåtoare de prå¿itoare ¿i regretå ca nu a luat-o cu microgranulator. La nivelul såu, chiar ¿i investi¡ie de 3.000 de euro este ¿i ea atent cântåritå.

Pentru Cristian Urâtu, agricultura înseamnå un venit în plus, pasiune ¿i un ajutor în vânzåri. Este reprezentantul Alcedo pentru jude¡ul Giurgiu. “Lucrez cu produsele pe care le vând.

Dacå ¿tiu cå un produs pus de mine în bazinul MET-ului a lucrat ¿i am fost mul¡umit de eficacitatea lui, am o altå încredere så-l promovez ¿i så-l recomand unui client”, explicå fermierul.

Folose¿te “produsele iscusite” ale Alcedo ¿i remarcå rezultatele.

Nu e de acord cu mul¡i vânzåtori care vor så facå cifre, så vândå produsele cele mai scumpe, dar care în cele mai multe situa¡ii nu sunt mulate pe nivelul fermierului respectiv.

Pentru culturile de primåvarå nu simte o reorientare spre semin¡e mai ieftine în urma secetei. Pe pia¡a semin¡elor e agita¡ie mare. Existå zvonul cå, din cauza secetei, nu va fi såmân¡å suficientå. Sperå så nu fie a¿a. Aproape cå fermierii nici nu terminaserå de recoltat ¿i reprezentan¡ii firmelor de semin¡e erau deja în ferme în campania de vânzåri pentru culturile de primåvarå.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 45/2020

CULTURI VEGETALE

C\t\lin Niculae>

profit în vreme de secet\ A înfruntat vicisitudinile vremii ¿i indolen¡a autoritå¡ilor, care l-au separat de ferma sa când ºåndårei a fost carantinat. ªi a izbândit. În condi¡iile acestui an, care nu au fost mai blânde pentru el decât pentru al¡i fermieri din Bårågan, Cåtålin Niculae a scos produc¡ii acceptabile, reu¿ind så-¿i achite toate obliga¡iile, adunând chiar ¿i un profit considerabil, care îi permite så continue consolidarea afacerii, prin achizi¡ii de teren.

În

2019, cifra de afaceri a întreprinderii sale individuale a fost de 5,5 milioane de lei. Anul acesta a scåzut cu 10%.

Profitul, în schimb, s-a înjumåtå¡it de la 1,4 milioane de lei. Scåderea de profit a fost generatå de cheltuielile suplimentare pentru a men¡ine viabilitatea culturilor.

Niculae a investit mult în iriga¡ii. Are patru instala¡ii liniare ¿i o sumedenie de tamburi. Astfel cå, din cele 550 ha de teren pe care le administreazå, dintre care 200 în proprietate, doar 14 ha nu sunt irigate. Asta este ¿i o realizare, dar ¿i o obliga¡ie, deoarece Niculae produce, în principal, såmân¡å, cu focus pe porumb, cultivat pe 350 ha.

Performan¡å la hibridare La loturile de hibridare a cheltuit 6.700 de lei/ha. În anii anteriori, investi¡ia se cifra la 4.000 de lei/ha, deci chel22

tuiala suplimentarå a fost de aproape 70%! Firma cu care colaboreazå investe¿te, la rândul såu, aproximativ 4.000 de lei/ha executând toate lucrårile mecanice ¿i o parte din tratamente, având un inginer specialist prezent în fermå zilnic. Aceasta a dus cheltuiala globalå pe hectar la peste 10.000 de lei. În ansamblul cre¿terii cheltuielilor, au contat, desigur, iriga¡iile - vreo 14 treceri a câte 30-40 l/mp. De la jumåtatea lunii aprilie ¿i pânå la finele lunii august, instala¡iile de udat au func¡ionat non-stop.

Dar au fost ¿i mai multe runde de castrare manualå, pentru a compensa lipsa de uniformitate a culturilor ¿i personalul insuficient.

Pe lângå cei 14 angaja¡i permanent, Niculae ruleazå cam 3.000 de zilieri într-un sezon, pe care îi plåte¿te cu 100 de lei net + 49 taxe, impozite, contribu¡ii. Nici nu se gânde¿te så angajeze vreunul la negru, fiindcå oricând se poate întâmpla un accident.

“De exemplu, am avut doi fra¡i gemeni, unul dintre ei a fåcut atac de epilepsie în câmp, pe fondul consumului de alcool. Dacå på¡ea ceva ¿i nu era asigurat, eram pasibil de închisoare”.

Vin la muncå ¿i liceeni, så-¿i facå bani de un telefon, dar majoritatea sunt agricultori. “Aici e bazin legumicol, cred cå sunt 800 ha de gogo¿ari. Zilierii î¿i våd de grådinile lor, fiindcå mul¡i au 1-2 ha de gogo¿ari, vin la castrat, se duc iar la grådini”. În campania lunarå de castrare a loturilor de hibridare, zilnic sunt în ferma sa între 60 ¿i 100 de zilieri. Iar al¡i 10-12 sunt la instala¡iile de irigat, din aprilie pânå în septembrie.

Anul trecut produc¡iile au variat între 3,9 ¿i 5,2 t /ha, în func¡ie de hibrid. Produc¡ia bugetatå a fost depå¿itå cu 20%,

ceea ce înseamnå cå un hibrid pentru care se sconta o produc¡ie de såmân¡å de 4,2 t/ha a dat 5,2 t/ha. Anul acesta, produc¡iile au fost de la 4,2 t/ha la 5,5 t/ha, dar cu 10% fa¡å de produc¡iile bugetate. Chiar ¿i la 90% produc¡ie realizatå, Niculae stå foarte bine, în termeni de profitabilitate.

Aten¡ie ¿i tratamente, re¡eta reu¿itei Niculae considerå cå a reu¿it prin monitorizarea permanentå a culturii ¿i interven¡ii repetate cu produse care så ajute plantele stresate.

“Am folosit multe produse scumpe, unele utilizate de regulå în legumiculturå, precum Cropmax, care ajutå la cre¿terea internodiilor”.

A mai aplicat Wuxal, care a conferit rezisten¡å plantelor ce manifestau tendin¡e de ofilire, azot lichid cu ma¿ina de erbicidat, în trei reprize a câte 5 l/ha, costul tehnologiei fiind 700 de lei/ha. A folosit ¿i patru tratamente cu fungicide.

Singurul e¿ec a fost anul acesta la combaterea Ostrinia - insectele au supravie¡uit inexplicabil chiar ¿i dupå aplicarea produsului de top Coragen (300 lei/ha).

Un alt atu a fost polenizarea artificialå. În ferma lui Niculae a fost în teste un utilaj special, care se monteazå pe ma¿ina de castrat. Utilajul are turbine care suflå aerul cu 90 kmph.

“Ma¿ina merge pe rândurile tatå ¿i împinge polenul spre plantele mamå. La fiecare trecere am avut între 8 ¿i 12% polenizare suplimentarå fa¡å de loturile martor. S-au fåcut trei treceri, a rezultat un plus de 30-40% de polenizare, cu un spor de produc¡ie de 20-30%”.

Evident, toate aceste tehnologii necesitå experien¡å în cultivarea lotuProfitul Agricol 45/2020

CULTURI VEGETALE

Cåtålin Niculae, fermier: S-au våzut pierderi de produc¡ie pe måsura întârzierii irigatului. Pe solele irigate la timp a scos 7 t/ha, pe celelalte 2,5-5 t/ha. Daunå totalå a fost pe cele 14 ha neirigate. Acolo a întors grâul, calamitat total, semånând floare, care, la rândul ei, a fost calamitatå total. rilor de hibridare. Absolvent de economie agrarå ¿i cu master în Agronomie, Niculae (45 de ani) a condus o vreme fabrica de ulei din localitate, apoi a avut propria afacere cu comer¡ de cereale, înså, în urmå cu zece ani, a ales så se implice la fermå, deoarece tatål såu, fost inginer agronom ¿i director de trust, nu a mai putut face acest lucru, din motive de sånåtate.

De opt ani, Niculae s-a axat pe producerea de såmân¡å, beneficiind de expertiza mamei sale, Niculae Viorica.

Aceasta a administrat, în 1977, primele loturi de hibridare pentru Pioneer în România.

Succesul loturilor de hibridare ¿i al culturii de soia, în cazul cåreia a ob¡inut o produc¡ie medie de 5,2 t/ha, pe 32 ha, a compensat ¿i pierderile înregistrate la alte culturi. La grâu a început irigatul prea târziu, la jumåtatea lunii aprilie, fiindcå abia atunci a fost apå pe canal.

S-au våzut pierderi de produc¡ie pe måsura întârzierii irigatului. Pe solele irigate la timp a scos 7 t/ha, pe celelalte 2,5-5 t/ha. Daunå totalå a fost pe cele 14 ha neirigate. Acolo a întors grâul, calamitat total, semånând floare, care, la rândul ei, a fost calamitatå total. Înså, pe Profitul Agricol 45/2020

celelalte peste 50 ha cultivate cu floare a scos o produc¡ie medie de 3,1 t/ha.

Un alt rateu a fost rapi¡a. Pe cele 15 ha înfiin¡ate, plantele aråtau minunat pe 4 aprilie. Atunci, ora¿ul a fost izolat de restul lumii, iar fermierilor care au suprafe¡ele în imediata vecinåtate nu li s-a mai permis så le administreze.

Când blocada a fost ridicatå, Niculae ¿i-a gåsit cultura infestatå de Ceutorhynchus napi. “Am bågat discul în ea, nu am luat un bob”.

Optimismul debutului de an agricol Noul sezon a debutat tot bine pentru Niculae. A semånat 82 de ha de grâu la începutul lunii octombrie, irigându-le pentru aprovizionare - mai pu¡in cele 14 ha neirigabile. În prezent, plantele aratå excep¡ional. ¥n deplasarea spre fermå, trecând pe lângå solele fermierilor vecini, am speriat cârduri imense de gâ¿te sålbatice, care på¿teau de zor grâul.

“Vecinii tot cautå så le alunge, cu sperietori, vânåtori... Mie mi-ar conveni så vinå ¿i pe solele mele, så månânce din grâu. Fiindcå ele nu dezrådåcinea-

zå plantele. Rup doar vârful ¿i for¡eazå înfrå¡irea”.

A decis så renun¡e la rapi¡å ¿i så foloseascå suprafa¡a respectivå pentru diversificare. Astfel, pe 5 ha va cultiva gogo¿ari, iar pe 10 ha pepeni. Pe hârtie, cultura de gogo¿ari e foarte ofertantå.

Gogo¿arii au avut anul acesta un pre¡ foarte bun, în bunå parte din cauza produc¡iilor mici. Samsarii au oferit chiar ¿i 3-4 lei/kg, iar un mare procesator din Buzåu a cumpårat cu 2-2,5 lei kilogramul. În aceste condi¡ii, socotind un pre¡ de valorificare de 2 lei/kg, o investi¡ie de 20-25.000 de lei/ha ¿i o produc¡ie de 40-45 t/ha, ar rezulta un profit de 300%.

Chiar ¿i la un profit mai redus, Niculae vede legumicultura ca pe o surså de lichiditå¡i în perioada octombrie-decembrie, când “visteria” fermei e vlåguitå dupå cheltuielile sezonului anterior.

Nu ar avea o problemå så se împrumute, dar preferå så aibå un grad redus de îndatorare. În prezent, are în derulare doar douå leasinguri - unul pentru un tractor, celålalt pentru ma¿ina personalå, un SUV Audi de care se declarå foarte mul¡umit.

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE

AZOGrow - îngr\[\minte Azomure[ de tip NPK pentru fertilizare fazial\ Dacå ¡inem cont de schimbårile climatice semnificative din ultimii ani, care se pare cå se vor manifesta ¿i în viitor, nu se mai poate concepe o produc¡ie agricolå mare ¿i de bunå calitate fårå un aport echilibrat de fosfor (P) ¿i potasiu (K), dar ¿i de alte elemente nutritive (Ca, Mg, S, B ¿i Zn), raportat la nivelul aprovizionårii cu azot (N).

Nu

mai este suficient så luåm în considerare echilibrul global al fertilizårii pe întreaga perioadå de vegeta¡ie, a¿adar aportul echilibrat de elemente nutritive trebuie asigurat în permanen¡å, corespunzåtor fenofazei în care se gåsesc plantele cultivate.

Din cauza secetei prelungite, cea mai severå din ultimul secol dupå pårerea speciali¿tilor, în anul 2020 s-au ob¡inut recolte slabe ¿i foarte slabe în majoritatea regiunilor ¡årii ¿i mul¡i fermieri au ales så execute semånarea culturilor de toamnå fårå fertilizare de bazå sau cu fertilizare mult reduså fa¡å de un an normal. A devenit, a¿adar, o necesitate så se apeleze la aplicarea de îngrå¿åminte minerale complexe, respectiv complexe îmbogå¡ite, pentru realizarea fertilizårii faziale la culturile de toamnå, în special prima fazialå la ie¿irea din iarnå.

Pentru a veni în ajutorul fermierilor în campania de primåvarå, Azomure¿ propune o nouå categorie de îngrå¿åminte complexe cu con¡inut ridicat de azot, destinate fertilizårii faziale - unele dintre ele deja existente în portofoliul companiei, altele în curs de dezvoltare ¿i testare de ceva timp. Noua categorie 24

poartå denumirea de AZOGrow deoarece fertilizarea pe care aceste sortimente o oferå sus¡ine cre¿terea ¿i dezvoltarea plantelor, contribuind în acela¿i timp ¿i la ob¡inerea unor produc¡ii superioare calitativ ¿i cantitativ. Dovadå sunt rezultatele foarte bune de la loturile demonstrative unde s-au folosit aceste produse ca solu¡ie pentru fertilizarea fazialå.

În

fiecare granulå a îngrå¿åmintelor complexe de la Azomure¿ elementele nutritive sunt distribuite omogen. Solubilizarea lor în ritm similar determinå efectul de complementaritate, fiecare element sus¡inând ¿i favorizând valorificarea celorlalte. Prin administrarea concomitentå a elementelor nutritive, fertilizarea mineralå echilibratå asigurå substan¡ele indispensabile pentru nutri¡ia imediatå a plantelor. Elementele nutritive sunt prelevabile prin absorb¡ie directå, fårå så fie

necesarå transformarea lor în sol. Pe lângå acest avantaj evident, au ¿i o contribu¡ie decisivå la nutri¡ia microflorei din sol ¿i implicit la men¡inerea echilibrului biologic al acesteia.

Sortimentele AZOGrow aplicate în cantitå¡i corespunzåtoare ¿i în condi¡iile potrivite se preteazå pentru completare fazialå la toate culturile agricole, asigurând asimilarea preciså ¿i echilibratå a nutrien¡ilor de cåtre plante.

Echipa de speciali¿ti agronomi ai Azomure¿ recomandå aplicarea acestor sortimente în special ca fertilizare fazialå dupå repornirea vegeta¡iei la ie¿irea din iarnå, dar ¿i pe culturile de primåvarå, tot ca fertilizare fazialå în perioada incipientå a dezvoltårii plantelor.

Pentru mai multe detalii despre AZOGrow ¿i disponibilitatea noilor produse în perioada urmåtoare, fermierii se pot adresa distribuitorilor Azomure¿ din toatå ¡ara.

Formulele comerciale ale sortimentelor AZOGrow: AZOGrow+ NPK 23:5:5+4CaO+1,3MgO+10SO3 NPK 23:9:9+1,5CaO+1MgO+0,05B+0,05Zn

AZOGrow NPK 20:10:10 NPK 25:5:10 NPK 27:13,5:0 Profitul Agricol 45/2020

CULTURI VEGETALE

Microgranulatele, o nou\ abordare pentru agricultura în schimbare Microgranulatele încå sunt considerate un lux, dar devin o necesitate în actualele condi¡ii pedoclimatice, deoarece startul unei culturi este extrem de important pentru un poten¡ial ridicat de produc¡ie.

îngrå¿åminte folosite la culturi, reducând pânå la minim pierderile de azot prin levigare ¿i retrogradarea fosforului.

A

Nivelul de utilizare al fosforului se apropie de 100% atunci când îngrå¿åmântul este aplicat localizat, în imediata apropiere a plantelor.

Microelementele prezente, precum borul, manganul ¿i zincul, favorizeazå dezvoltarea culturilor ¿i absorb¡ia nutrien¡ilor chiar ¿i în condi¡ii critice.

Humofola¡ii, compu¿i afla¡i în componen¡a fertilizantului, fac din Best Starter Maximum C+ un produs premium, cu numeroase efecte pozitive asupra plantelor: - Stimuleazå activitatea metabolicå, mårind procentul de germinare al semin¡elor; - Måre¿te capacitatea de absorb¡ie a rådåcinilor, ceea ce duce la cre¿teri semnificative de produc¡ie; - Îmbunåtå¡e¿te absorb¡ia nutrien¡ilor pe parcursul dezvoltårii plantei; - Îmbunåtå¡e¿te culoarea, gustul, uniformitatea, rezisten¡a la transport ¿i durata de påstrare a legumelor ¿i fructelor; - Îmbunåtå¡e¿te rezisten¡a la secetå ¿i boli a plantelor.

plicarea localizatå, odatå cu semånatul, a unui îngrå¿åmânt de sol starter contribuie semnificativ la o absorb¡ie mai bunå a substan¡elor nutritive de cåtre plante în primele faze de vegeta¡ie.

Acest lucru este benefic pentru plantele tinere, care încå au rådåcinile mici ¿i, implicit, o suprafa¡å mai micå de absorb¡ie. Îngrå¿åmintele starter sunt utilizate pentru a accelera cre¿terea plantelor în primele faze de vegeta¡ie.

Compania Naturevo vå pune la dispozi¡ie douå produse microgranulate care au confirmat cå utilizarea lor influen¡eazå pozitiv produc¡ia/randamentul la culturi: Best Starter Maximum C+ ¿i Easy Start.

Best Starter Maximum C+ Este un îngrå¿åmânt cu o formulare inovatoare. Con¡ine ingrediente de cea mai bunå calitate, iar datoritå compozi¡iei sale garanteazå absorb¡ia substan¡elor nutritive în timpul perioadei de germina¡ie ¿i de råsårire a plantelor.

Acest îngrå¿åmânt poate fi utilizat pentru toate tipurile de culturi. Datoritå prezen¡ei unei matrici organice, pe bazå de humofola¡i, dezvoltarea sistemului radicular este acceleratå, iar absorb¡ia nutrien¡ilor din sol se face mai bine. Asigurå ra¡ionalizarea dozelor de 26

plantelor. Acest îngrå¿åmânt poate fi utilizat pentru diferite tipuri de culturi.

Easy Start asigurå ra¡ionalizarea dozelor de îngrå¿åminte folosite la culturi, reducând pânå la minim pierderile de azot prin levigare ¿i retrogradarea fosforului. Nivelul de utilizare al fosforului se apropie de 100% atunci când îngrå¿åmântul este aplicat localizat, în imediata apropiere a plantelor.

Microelementele prezente în Easy Start, precum borul, manganul ¿i zincul, favorizeazå dezvoltarea culturilor ¿i absorb¡ia nutrien¡ilor chiar ¿i în condi¡ii climatice critice.

Cum se aplicå În cazul culturilor de cereale, îngrå¿åmintele se pot aplica cu aplicatorul pentru microgranulate, pe rânduri dese.

Pentru culturile de porumb, floareasoarelui, sfeclå, rapi¡å ¿i legume se folose¿te aplicatorul pentru microgranulate pe rânduri rare, înså dozajul diferå în func¡ie de culturå. ºinând cont de toate avantajele pe care le oferå aceste îngrå¿åminte, Naturevo recomandå utilizarea produselor Best Starter Maximum C+ ¿i Easy Start pentru culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui, sfeclå de zahår, soia, leguminoase, rapi¡å ¿i legume (câmp, serå, solarii).

Microgranulatele pot fi utilizate pe orice tip de sol, sunt u¿or de transportat ¿i depozitat ¿i oferå rezultate vizibile încå din primele stadii de vegeta¡ie ale plantelor.

De asemenea, îngrå¿åmintele starEasy Start Este un îngrå¿åmânt starter cu o for- ter dau rezultate excep¡ionale la înfiinmulare microgranulatå. Con¡ine ingredi- ¡area planta¡iilor perene (vie-pomi), ente de cea mai bunå calitate, iar dato- dacå sunt aplicate la plantare. ritå compozi¡iei sale garanteazå absorb¡ia substan¡elor nutritive în timpul perioadei de germina¡ie ¿i de råsårire a NATUREVO Profitul Agricol 45/2020

CULTURI VEGETALE

BASF î[i asum\ cre[terea agriculturii durabile în Europa BASF î¿i asumå obiective clare ¿i måsurabile pentru a sus¡ine cre¿terea agriculturii durabile pânå în 2030.

Concentrându-se pe cele mai importante pârghii care pot face agricultura durabilå ¿i pot contribui la satisfacerea celor mai presante nevoi ale societå¡ii, compania va ajuta fermierii så ob¡inå o reducere cu 30% a emisiilor de CO2/tonå de produc¡ie agricolå.

Ponderea vânzårilor solu¡iilor ce au o contribu¡ie substan¡ialå la sustenabilitate va cre¿te, de asemenea, cu 7% anual. În plus, BASF va introduce tehnologii digitale în ferme ce lucreazå peste 400 de milioane de hectare de teren agricol ¿i va asigura consiliere privind administrarea corectå pentru utilizarea în siguran¡å a produselor.

Noile angajamente sus¡in implementarea Strategiei BASF în agriculturå, lansatå în 2019.

“Agricultura este fundamentalå pentru bunåstarea lumii. În deceniile urmåtoare, sistemul nostru agroalimentar va trebui så treacå printr-o transformare acceleratå, pentru a oferi o cantitate suficientå de alimente sånåtoase ¿i accesibile popula¡iei în cre¿tere”, a declarat Vincent Gros, pre¿edintele BASF Agricultural Solutions. “În acela¿i timp, va trebui så atenuåm impactul asupra planetei. Aceastå transformare este determinatå de necesitatea ob¡inerii unor produc¡ii agricole ridicate, produc¡ii ob¡inute prin metode recunoscute ca fiind valoroase de cåtre societate, care nu au impact asupra Profitul Agricol 45/2020

planetei ¿i ajutå fermierii så-¿i câ¿tige existen¡a. Cu ofertele noastre interconectate, sprijinim fermierii din întreaga lume så practice cea mai importantå meserie de pe påmânt, pentru a crea împreunå un impact pozitiv asupra sistemului agroalimentar.”

Comentând modul în care angajamentele globale ale BASF se transpun în peisajul agricol european, Livio Tedeschi, vicepre¿edinte senior al diviziei BASF Agricultural Solutions din Europa, Orientul Mijlociu ¿i Africa, spunea cå “un sistem alimentar mai sånåtos ¿i mai durabil este o piatrå de temelie a Pactului Verde European (Green Deal).

Dacå traseul exact ¿i obiectivele pentru strategiile Farm to Fork ¿i Biodiversitate sunt încå în stadii incipiente, Cu peste 100 de ani de experien¡å în slujba fermierilor ¿i o mare pasiune pentru inova¡ie, BASF acceptå provocarea de a crea un sistem agroalimentar durabil. l Reducerea cu 30% a emisiilor de CO2 pe tonå de produc¡ie agricolå l Cre¿terea ponderii vânzårilor pentru solu¡iile cu o contribu¡ie substan¡ialå la durabilitate, cu 7% anual l Implementarea tehnologiilor digitale pe o suprafa¡å de teren agricol de peste 400 de milioane de hectare l Urmårirea utilizårii în siguran¡å a produselor BASF l Apel la colaborare pentru a promova Strategia Farm to Fork.

direc¡ia este clarå: fermierilor europeni li se cere så optimizeze în continuare inputurile, så contribuie la cre¿terea biodiversitå¡ii ¿i la atenuarea impactului schimbårilor climatice - cu accent pe digitalizare ¿i agricultura organicå.”

Angajamentele BASF de sustenabilitate reprezintå un pas important înspre acest obiectiv comun. Tedeschi a explicat: “De¿i vedem în continuare necesitatea unui dialog mai intens cu privire la elementele cheie ale strategiei Farm to Fork, sesizåm, de asemenea, o oportunitate semnificativå pentru schimbåri pozitive. Modelarea viitorului produc¡iei de alimente în Europa este o transformare complexå, care necesitå inova¡ie ¿i colaborare, de aceea încurajåm toate pår¡ile interesate så coopereze, pentru a gåsi echilibrul potrivit pentru succesul fermierilor, al agriculturii ¿i al genera¡iilor viitoare.”

Agriculturå smart din punct de vedere climatic BASF va sprijini fermierii så devinå mai eficien¡i din punctul de vedere al emisiilor de carbon ¿i så facå fa¡å condi¡iilor meteorologice volatile, oferind tehnologii care sporesc produc¡iile, fac fermele mai eficiente ¿i scad impactul asupra mediului. În acela¿i timp, compania exploreazå modalitå¡i de a stimula reducerea emisiilor de CO2 ¿i de a deschide noi surse de plusvaloare pentru fermieri.

Printre produsele ¿i solu¡iile care vor contribui la reducerea cu 30% a emisiilor de CO2/tonå de produc¡ie agricolå se numårå ob¡inerea de soiuri de culturi cu produc¡ii ridicate, rezistente la diferite tipuri de climå ¿i rezistente uuu 27

CULTURI VEGETALE uuu la stres, care pot reduce impactul ecologic ¿i pot cre¿te profitabilitatea fermei, într-un mediu agricol cu multe provocåri.

Noile varietå¡i de hibrizi de grâu, de exemplu, vor aduce o cre¿tere semnificativå a produc¡iei ¿i o calitate îmbunåtå¡itå a cerealelor.

Solu¡ii durabile Obiectivul BASF este cre¿terea numårului de solu¡ii durabile pe care le oferå fermierilor an de an.

Prin urmare, compania investe¿te continuu în cercetare ¿i dezvoltare, având la bazå criterii clare de durabilitate. Divizia de cercetare ¿i dezvoltare BASF propune solu¡ii care sus¡in utilizarea eficientå a resurselor ¿i reduc amprenta de mediu.

De exemplu, solu¡ii bazate pe fungicidul Revysol, care asigurå o cre¿tere a produc¡iei de grâu cu 4% pe terenurile agricole existente, permi¡ând fermierilor så protejeze habitatul natural. Sau aplicarea ¡intitå a solu¡iilor biologice, cum ar fi feromonii RAK, care împiedicå înmul¡irea anumitor dåunåtori, protejând plantele pe tot parcursul ciclului lor de via¡å; ca solu¡ii complementare celor conven¡ionale. În plus, BASF î¿i evalueazå întregul portofoliu de produse în raport cu criteriile de sustenabilitate clar definite ¿i

28

validate de ter¡e pår¡i, prin metoda Sustainable Solution Steering.

Divizia BASF Agricultural Solutions va contribui în mod semnificativ la obiectivul Grupului de a a atinge, pânå în 2025, cifra de 22 miliarde de euro din vânzåri de produse din categoria “Accelerator”. Aceste produse aduc o contribu¡ie substan¡ialå la durabilitate în lan¡ul valoric. Divizia de solu¡ii agricole î¿i propune så î¿i måreascå anual ponderea solu¡iilor durabile în vânzåri cu 7%.

Agricultura digitalå Digitalizarea poate face agricultura mai eficientå din punctul de vedere al resurselor, mai incluzivå ¿i mai durabilå. Prin urmare, BASF îi va ajuta pe fermieri så î¿i dezvolte profitabil afacerile cu ajutorul instrumentelor digitale, reducând în acela¿i timp amprenta asupra mediului.

Utilizarea tehnologiilor digitale permite fermierilor så producå mai mult cu mai pu¡ine resurse ¿i så eficientizeze procesele agricole, începând cu monitorizarea culturilor ¿i terminând cu lan¡ul alimentar de desfacere.

Solu¡iile agricole xarvio de la BASF permit aplicarea mai preciså a produselor de protec¡ie a plantelor, gestionarea nutrien¡ilor, calcularea automatizatå a zonelor tampon ¿i monitorizarea biodiversitå¡ii.

Instrumentele digitale au, de asemenea, capacitatea de a ajunge la un numår mare de fermieri, inclusiv la cei din ¡årile mai pu¡in dezvoltate, sporind astfel cuno¿tin¡ele ¿i gradul de con¿tientizare a durabilitå¡ii în agriculturå.

BASF î¿i propune så asigure disponibilitatea tehnologiilor digitale pentru o suprafa¡å de peste 400 de milioane de hectare de teren agricol cumulativ pânå în 2030.

Utilizare inteligentå BASF ia în serios angajamentul fa¡å de siguran¡a sånåtå¡ii umane ¿i a mediului, oferind consiliere pentru o aplicare corectå a fiecårui produs, astfel încât utilizarea produselor sale så se desfå¿oare în siguran¡å atât în ferme, cât ¿i în proximitatea acestora.

Compania oferå acces la instrumente ¿i servicii de administrare adaptate activitå¡ii zilnice a fiecårui fermier.

Acestea includ echipamente de protec¡ie, instruire personalizatå, solu¡ii digitale ¿i tehnologii noi de aplicare a produselor, adaptate exigen¡elor viitorului.

Sistemul de transfer închis Easyconnect, de exemplu, a fost dezvoltat împreunå cu diver¿i parteneri ¿i este sus¡inut de jucåtori cheie din industria agricolå, cu primele lansåri pe pia¡å preconizate în 2021/22.

Profitul Agricol 45/2020

CULTURI VEGETALE

Agricultura de precizie devine norm\ în Corteva Agriscience Andreas Huber, Integrated Field Sciences Leader EMEA al Corteva, a eviden¡iat efectele pozitive ale agriculturii de precizie în beneficiul fermierilor, în cadrul webinar-ului BERD.

A

gricultura de precizie contribuie atât la îmbunåtå¡irea profitabilitå¡ii fermelor, cât ¿i a sustenabilitå¡ii agriculturii, a declarat Andreas Huber, Integrated Field Sciences Leader EMEA al Corteva Agriscience, în timpul webinar-ului Eficien¡a ¿i sustenabilitatea bazate pe date în agricultura de precizie, organizat de Banca Europeanå pentru Reconstruc¡ie ¿i Dezvoltare.

Tehnologia digitalå este esen¡ialå pentru a asigura cre¿terea produc¡iei globale de hranå fårå a extinde suprafa¡a arabilå în zona rezerva¡iilor naturale.

Din ce în ce mai mul¡i fermieri folosesc tehnologia de precizie pentru a-¿i optimiza opera¡iunile agricole, ¿i totu¿i mai existå încå percep¡ia cå aceastå tehnologie este doar în beneficiul fermelor mari.

Agricultura de precizie maximizeazå poten¡ialul de produc¡ie al culturilor cu o cantitate exactå de inputuri agricole - a declarat Andreas Huber. “Aceasta asigurå recolte stabile ¿i reduce emisiile nedorite de pe terenul agricol.

Pe lângå beneficiul material direct al unor måsuri mai exacte de protec¡ie a culturii ¿i o fertilizare mai preciså, existå ¿i avantajul unei economii importante de timp ¿i de muncå, ob¡inute prin intermediul monitorizårii culturilor de la distan¡å”, a spus Huber.

T

ehnologia de Precizie va juca, de asemenea, un rol important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de

30

serå de pe terenurile agricole.

“Corteva are câteva proiecte - pilot pentru a cuantifica balan¡a de CO2 a fermelor prin intermediul aplica¡iei Granular de management al fermei.

Mai mul¡i fermieri din SUA au putut vinde deja credite de carbon pe o pia¡å de CO2, pe baza balan¡ei negative de CO2 a exploata¡iei agricole, calculate prin acest sistem”, a comentat Huber.

El a adåugat cå este imperativ så avansåm aceastå tehnologie, pentru a face fa¡å provocårilor globale precum emisiile de gaze cu efect de serå, calitatea apei ¿i pierderea biodiversitå¡ii.

“Dacå produc¡iile globale ar fi înghe¡at la nivelurile din anul 1992, ar fi fost necesar mai mult teren pentru a satisface cererea tot mai mare de alimente.

Dacå din 1992 pânå acum nu ar fi existat progresul tehnic, am avea nevoie de teren suplimentar pentru a produce cantitatea de grâu pe care o consumåm aståzi. Tehnologia ne-a ajutat så evitåm extinderea cåtre rezerva¡iile naturale ¿i vom avea nevoie de încå un alt pas pentru a schimba productivitatea în anii care urmeazå”.

bunåtå¡eascå rezisten¡a la fenomenele climatice.

Sunt, de asemenea, incluse angajamente privind sånåtatea solului, administrarea apei ¿i biodiversitatea.

O

biectivele Corteva vor sus¡ine ¿i proteja salaria¡ii ¿i oamenii din întregul sistem de producere a hranei ¿i comunitatea agricolå în general. În cadrul opera¡iunilor sale, compania se angajeazå så inoveze în mod sustenabil, så stabileascå o strategie privind schimbårile climatice, så utilizeze ambalaje durabile ¿i så-¿i måreascå eforturile de a promova locuri de muncå sustenabile.

A

nul acesta, Corteva Agriscience a anun¡at Obiectivele de Sustenabilitate pentru 2030 privind cre¿terea rezilien¡ei agricole. ¥n urmåtorii 10 ani, compania va furniza fermierilor instrumente ¿i cursuri de instruire, pentru a-i ajuta så-¿i sporeascå stabilitatea produc¡iilor, så¿i optimizeze inputurile ¿i så-¿i îmProfitul Agricol 45/2020

32

Profitul Agricol 45/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Carte de ras\ pentru Cooperativa Genetic\ din Transilvania Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie a aprobat ¿i solicitarea Cooperativei Some¿-Arie¿ pentru o nouå carte de raså pentru Bål¡ata Româneascå.

Registrul Comer¡ului a aprobat în octombrie apari¡ia unei noi cooperative a crescåtorilor de vaci.

Ea se nume¿te Geneticå din Transilvania ¿i are 6 membri fondatori - 4 asocia¡ii, Cooperativa Some¿-Arie¿ ¿i Laboratorul Control Lapte.

“

Obiectul principal de activitate este recunoa¿terea cooperativei ca societate de ameliorare.

Avem peste 20.000 de vaci ale membrilor fondatori din 6 jude¡e”, spune Arghir Ilea, pre¿edintele noii cooperative. Este vorba de jude¡ele Cluj, Alba, unde Cooperativa Some¿-Arie¿ efectueazå controlul oficial al performan¡elor, Bihor, Sålaj, Satu Mare.

Domeniile de activitate nu se suprapun cu activitatea Cooperativei Some¿Arie¿, se completeazå, explicå pre¿edintele. To¡i membrii se aflå în Registrul Genalogic al Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci “Bål¡atå Româneascå”, tip Simmental.

To¡i fondatorii cooperativei agreeazå testarea tåura¿ilor. “Fermierii trebuie så hotårascå singuri ce li se potrive¿te mai bine în fermele lor. Pânå acum, nu i-a consultat nimeni så vadå ce anume Profitul Agricol 45/2020

vor. Ei nu aveau niciun cuvânt de spus, erau pur ¿i simplu ni¿te executan¡i în grajdurile lor. De aceea, s-au revoltat fiindcå nu aveau alternativå.”

Pânå unde înså poate så meargå “suveranitatea” din grajdul fermierului?

Så fie oare Registrul Genealogic un scop în sine? Cooperativa promite cå va face ¿i testarea tåura¿ilor, dar este încå prematur så cunoa¿tem dimensiunea acestui transfer de date. Este vorba de peste 1500 de fermieri care vor trece probabil cu vacile lor la aceastå cooperativå.

Probabil cå mai avem în România peste 300.000 de vaci din rasa Bål¡atå (cu ro¿u) Româneascå. În peste 100 de ani de la apari¡ia ei, în urma încruci¿årilor dintre Sura de Stepå (sau Mocåni¡å) ¿i taurii Simmental, aceastå raså formatå pe teritoriul ¡årii noastre a avut un destin dramatic.

Cu

excep¡ia câtorva tauri forma¡i în ultimii ani de ACVBR-Sim la Semtest Craiova, fermierii no¿tri au importat masiv material seminal de la Semtest BVN Mure¿. De fapt, în ultimii 30 de ani, nu mai avem tauri proprii. De aceea, unii sus¡in cå rasa ar fi dispårut.

Arghir Ilea spune cå peste 90.000 de bål¡ate din România nu se regåsesc în eviden¡ele ACVBR-Sim. “Evolu¡ia este mult prea slabå fa¡å de poten¡ial, iar pe acest efectiv, crescåtorii no¿tri doresc un plan propriu de organizare, având ca obiectiv cre¿terea anualå a efectivului în raså curatå.

Dacå la început Societatea de ame-

liorare a colaborat cu Pedigree.ro pentru påstrarea datelor în soft, la fel ca celelalte societå¡i importante de ameliorare din România, soft agreat ¿i de autoritatea competentå, în ultimul an, ACVBR-Sim a reziliat acest contract, fårå o informare prealabilå ¿i fårå acordul fermierilor. Organiza¡iile de control sunt obligate la muncå suplimentarå, så introducå datele în douå programe diferite. De aceea, am considerat cå datele animalelor noastre nu mai sunt în siguran¡å în eviden¡ele ACVBR-Sim”.

A

rghir Ilea repro¿eazå conducerii de la ACVBR-Sim cå nu s-a ocupat de varietatea bål¡atelor pentru carne, cå nu a fåcut lucråri de selec¡ie pe aceastå linie privind longevitatea productivå, celule somatice, persisten¡a lacta¡iei, iar la carne nu s-a calculat sporul mediu zilnic, clasificarea carcaselor ¿i randamentul la sacrificare.

Noua cooperativå promite så organizeze ¿i pia¡a animalelor de reproduc¡ie prin licita¡ie, dar asemenea angajamente am mai våzut prin România.

Arghir Ilea este medic veterinar de profesie. Nu este fermier, el e angajatul Funda¡iei pentru Controlul Calitå¡ii Laptelui, care s-a constituit în anul 2003. Aceastå funda¡ie are ca fondatori Asocia¡ia Patronalå Românå din Industria Laptelui ¿i Asocia¡ia Crescåtorilor de Taurine din jude¡ul Cluj.

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Academia de {tiin]e Agricole sprijin\ activitatea ACVBR-Sim În urma solicitårii scrise a Asocia¡iei Crescåtorilor de vaci “Bål¡atå Româneascå” tip Simmental, adresate Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice “Gheorghe Ionescu - ªi¿e¿ti”, Sec¡ia de Zootehnie a consultat membri såi speciali¿ti în domeniul geneticii ¿i ameliorårii bovinelor ¿i a elaborat un punct de vedere ¿tiin¡ific.

Ş

tiin¡a ameliorårii genetice a popula¡iilor de animale domestice, precum ¿i practica acesteia de peste o sutå de ani ne înva¡å cå se pot ob¡ine rezultate notabile de îmbunåtå¡ire prin selec¡ie a caracterelor importante economic în genera¡ii succesive, dacå asupra acestora se exercitå o adevåratå “presiune” de discriminare reproductivå, realizatå prin utilizarea la producerea genera¡iilor succesive numai a unei pår¡i din indivizii popula¡iei ¿i numai pe aceia care au dovedit, prin performan¡e proprii, ascenden¡i ¿i descenden¡i cå sunt cu adevårat elitele genetice ale popula¡iei pentru caracterele care constituie obiectivele selec¡iei.

Aceasta presupune fixarea unui numår statornic ¿i cât mai mic de obiective de selec¡ie (eficien¡a este egalå cu unu supra radical din numårul de obiective), asupra cårora så se exercite observa¡ii ¿i måsuråtori executate cu acelea¿i metode, în condi¡ii de mediu cât mai asemånåtoare pentru a ne putea apropia cât mai mult posibil de valoarea geneticå aditivå realå a animalelor (valoare de ameliorare) ¿i neapårat în genera¡ii succesive cât mai numeroase. În realizarea unui program de ameliorare trebuie så se ¡inå cont de urmåtoarele criterii unitare. În acord cu teoria lui Jay Lush, pårintele ameliorårii moderne (Iowa, 1945), efectivele de animale au ¿ansa så fie considerate popula¡ii dacå sunt izolate reproductiv de alte popula¡ii.

34

Acest lucru este important deoarece doar popula¡iile izolate reproductiv au drum evolutiv propriu, ceea ce înseamnå cå doar lor le sunt asociate programele de ameliorare proprii.

Un efectiv de animale care nu este izolat reproductiv NU are evolu¡ie geneticå proprie, caz în care nu i se poate elabora program propriu de ameliorare. În acest caz, evolu¡ia geneticå îi este hotårâtå de progresul genetic realizat în cadrul popula¡iei din care provin reproducåtorii imigran¡i.

Tot Lush a afirmat cå o popula¡ie de animale poate evolua optim chiar dacå nu are izolare reproductivå de 100%.

Calculele lui Lush au aråtat cå izolarea reproductivå optimå este de 80%, adicå 80% gene locale ¿i 20% gene imigrante. Cele 20% gene imigrante rezultå din utilizarea a maxim 10% masculi imigran¡i × 2 gene prezente la acela¿i locus.

Condi¡ia esen¡ialå este ca acei 10% så provinå strict din vârful piramidei ameliorårii rasei, adicå så se practice a¿a-numita “vânåtoare de gene”, provenite de la cei mai buni reproducåtori, vârfuri ale rasei, ¿i nu så se facå importuri la întâmplare ¿i, mai råu, importuri din fermele de produc¡ie/comerciale.

Infuzia cu alte rase ar putea fi acceptatå, înså numai la nivelul fermelor comerciale/de produc¡ie, în scopul cre¿terii produc¡iei de lapte, deci pentru scopuri de produc¡ie.

Dacå s-ar realiza a¿a ceva, trebuie înså re¡inut faptul cå din aceste categorii de ferme este interziså utilizarea reproducåtorilor nåscu¡i în aceste ferme la nivelul fermelor de elitå!

Adicå, animalele nåscute în fermele comerciale (în special masculii) nu pot fi utilizate la reproduc¡ie în fermele de elitå.

Conservarea fondului de gene înseamnå påstrarea nealteratå a genofondului popula¡iei analizate, adicå îndeplinirea condi¡iilor de panmixie, respectiv: - fårå selec¡ie, - fårå consangvinizare, - fårå imigra¡ie (încruci¿are).

Organizarea programului de ameliorare trebuie så ¡inå cont de: - Crearea ¿i managementul Registrului Genealogic, separarea pe sec¡iuni ¿i clase; - Etapele procesului de testare så fie detaliate, iar indicatorii tehnici de asemenea; - Så existe informa¡ii despre metodologia de identificare ¿i despre controlul performan¡elor; - Modalitatea practicå de realizare a evaluårii genetice.

Un program de ameliorare corect elaborat ar trebui så se finalizeze cu precizarea progresului genetic anual, a¿teptat a fi realizat de la popula¡ia analizatå, în contextul aplicårii respectivului program.

Dupå C. Drågånescu (1979), obiectivele ameliorårii oricårei rase trebuie så îndeplineascå 3 cerin¡e: Så fie precis formulat, în sensul de a preciza foarte clar caracterele care urmeazå a fi amelio-

1.

Profitul Agricol 45/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR de 25%, l Varian¡a genotipicå a popula¡iei de 550 kg lapte, l Coeficientul de varia¡ie fenotipicå (CV) 20%.

rate, iar acestea odatå stabilite så fie pe cât posibil måsurate obiectiv; Så fie constant, pentru 3 - 4 genera¡ii, pentru a asigura timpul necesar formårii unei noi structuri genetice a popula¡iei, în direc¡ia doritå de ameliorator; Så fie simplu, în sensul de a include numai caractere esen¡iale. De dorit ca în obiectivul ameliorårii så intre caractere cu complexitate medie, unele referitoare la cantitatea produc¡iei (cantitatea de lapte, cantitatea de carne), altele la calitatea produc¡iei (procentul de proteinå din lapte, procentul de gråsime).

A doua cerin¡å este foarte importantå, deoarece popula¡ia are nevoie de 34 genera¡ii de selec¡ie direc¡ionalå, în scopul formårii unor noi structuri genetice, în direc¡ia doritå de ameliorator.

Având în vedere cå intervalul de genera¡ie la taurine este în medie de 5 ani, rezultå cå obiectivele ameliorårii trebuie men¡inute neschimbate, timp de 15-20 ani (3-4 genera¡ii × 5 ani mårimea intervalului de genera¡ie).

2.

3.

Schimbarea de la un an la altul a direc¡iei în care se dore¿te ameliorarea rasei conduce la diminuarea progresului genetic sau, ¿i mai råu, chiar la anularea câ¿tigului genetic ob¡inut pânå în momentul schimbårii. De asemenea, unul dintre cei mai importan¡i factori care influen¡eazå progresul genetic este intensitatea selec¡iei.

Profitul Agricol 45/2020

Dorin¡a de a separa popula¡ia de Bål¡atå Româneascå tip Simmental în mai multe efective conduce implicit la reducerea bazei de selec¡ie pe care programul de ameliorare o are în vedere.

Diminuând popula¡ia din care se face selec¡ie, scade intensitatea selec¡iei din simplul motiv cå se alege un numår de candidate dintr-o popula¡ie mai micå.

De asemenea, dorin¡a de a avea douå programe de ameliorare diferite va produce doar dezechilibre, în sensul cå douå popula¡ii ce apar¡in practic aceleia¿i rase vor merge în direc¡ii oarecum diferite, cu ponderi diferite ale caracterelor, cu obiective diferite, fapt ce va scinda popula¡ia de Bål¡atå Româneascå tip Simmental în douå subpopula¡ii cu caracteristici diferite ¿i cu componentå geneticå diferitå.

Aceste afirma¡ii le vom demonstra mai jos prin estimarea progresului genetic într-o popula¡ie activå de diverse mårimi, în care ameliorarea este organizatå dupå schema de ameliorare propuså de Allan Robertson în 1950.

Parametrii demografici lua¡i în considerare au fost: l intervalul de genera¡ie de 7 ani pentru taurii testa¡i pe descenden¡i, care activeazå la nivelul fermelor de elitå, l supravie¡uirea de 80% a fiicelor taurilor în testare, pânå la încheierea primei lacta¡ii, l supravie¡uirea de 80% a tåura¿ilor candida¡i, în perioada 15-16 luni, pânå la vârsta de 5,5 ani.

Parametrii fenotipici: o produc¡ie medie de 5.500 kg lapte pe lacta¡ie, l varian¡å fenotipicå de 1.100 kg lapte.

În contextul actual al globalizårii economiei, pe plan interna¡ional, inclusiv în domeniul zootehniei, marile asocia¡ii de crescåtori de animale doresc så se concateneze programele de ameliorare din diferite ¡åri pentru aceea¿i raså, astfel încât så existe un singur program de ameliorare (cum ar fi Proiectul Eurogenomics, la Holsteinul European).

De aici rezultå cå exercitarea unei adevårate presiuni de selec¡ie prin masculi, dar ¿i prin femele, nu poate fi realizatå decât cu ajutorul unui singur program de ameliorare, foarte bine întocmit, maximizat ca eficien¡å ¿i riguros implementat în practicå.

Prin urmare, ANZ, ca institu¡ie, “gardian” a stårii prezente ¿i mai ales viitoare a structurii genetice a popula¡iilor de taurine ¿i nu numai, nu poate ¿i nu-i permis så accepte ca asupra uneia ¿i aceleia¿i rase så-¿i exercite simultan presiunea a douå programe de ameliorare geneticå cu obiective de selec¡ie ¿i metode de realizare diferite. Altfel, ceea ce un program realizeazå în modificarea structurii genetice a caracterelor va fi anulat sau diminuat de efectul celuilalt, care func¡ioneazå în direc¡ia opuså.

Parametrii genetici: l Heritabilitatea produc¡iei de lapte

Pre[edinte, prof. univ. dr. Ilie VAN

l

35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Petre Daea> Legea 28 a fost o nes\buin]\ a colegilor mei Un interviu cu Petre Daea nu poate începe conven¡ional.

Nici omul Petre Daea nu este un conven¡ional. S-a descoperit, din påcate, abia la båtrâne¡e, când ¿i-a gåsit voca¡ia adevåratå, de ministru. ªi musai la agriculturå.

Daea a mai fost ministru, n-am uitat, dar atunci era parcå incapabil så creeze o imagine coerentå.

Acum este dezinvolt ¿i direct în exprimare, un deliciu care poate fi iertat u¿or la cei în vârstå.

- Pe unde mai alerga¡i, domnule ministru?

- Uite må plimb ca Vodå prin lobodå prin Arge¿...

- ¥n Arge¿? Påi dumneavoastrå nu candida¡i nicåieri... Tocmai dumneavoastrå care ¿ti¡i pânå ¿i ce viseazå bobul de grâu.

- Nu, eu nu candidez! Dar dau o mânå de ajutor colegilor mai tineri din Arge¿. Nici în 2016 nu am candidat...

- Adicå a¡i råmas spectator, deta¿at de probleme partidului?

- Nu, nu am fost niciodatå spectator.

- Atunci cum vå explica¡i cå PSD a adoptat Legea 28/2020, care desfiin¡eazå practic Legea 150/2016? Fermierii au fost foarte supåra¡i de apari¡ia acestei legi care zic ei cå le afecteazå grav interesele...

- Fermierii au categoric dreptate. Abia a¿tept så intråm în noul parlament.

- Legea a fost adoptatå de colegii dumneavoastrå, la fel ca “Legea mirosurilor”.

- A¿a este. Eu nu neg. Ni¿te nesåbui¡i, ca så vorbesc direct, cum am fåcut mereu.

Ce så mai zic?...

36

Legea 150/2016 era bunå ¿i noi am sus¡inut-o atunci. Reu¿isem chiar så convingem Comisia Europeanå cå trebuie s-o aplicåm. Aveam hotårâre de guvern pentru norme metodologice.

Am vrut så fie bine ¿i a ie¿it prost. Ne repro¿a procentul de 51% produse române¿ti.

Trebuia så le spunem ce le-am spus de fiecare datå ca så råmânem consecven¡i.

Din nefericire, noi nu am fost consecven¡i.

Reu¿isem så-i fac så în¡eleagå. Ba, mai mult decât atât, având o rela¡ie specialå cu Phil Hogan, chiar ne simpatizam a¿a reciproc, omul acceptase cå lucrurile ståteau a¿a cum spuneam eu, ca så nu se aplice procedura de infrigement din cauza acestei legi. Å¿tia au votat Legea 28 fiindcå, atunci când nu vor så facå totu¿i ceva, pretind cå nu-i laså Comisia Europeanå.

- Nu cumva Legea 28 afecteazå ¿i interesele politice, electorale ale Partidului Social Democrat?

- Ba eu zic cå da. Ne-a afectat interesele.

- Legea e adoptatå din perspectiva procesatorilor ¿i a importatorilor, iar voturile vin masiv de la cumpåråtori ¿i de la fermieri. Orice român vrea så månânce o carne proaspåtå, un lapte din ¡arå fiindcå sigur e mai aproape, deci mai proaspåt, iar toate acele prevederi au fost abrogate.

- Corect, de acord cu dumneata. O måsurå fårå cap. Nesåbuitå, nesåbuitå, nesåbuitå!... Legea trebuie så ne apere, cå å¿tia ne cålåresc cum vor ei, domne...

- Liberalii vå acuzå acum cå nu sunte¡i aproape de fermieri...

- Nu, nu, nu!... Doamne fere¿te! Eu nam pe suflet a¿a ceva, o asemenea gândire e stråinå de mine. Nu se prinde o asemenea acuza¡ie de mine cum nu se lipe¿te apa de gâscå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 45/2020

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: Încårcåtorul pentru zootehnie New Holland W60C AgroConcept propune fermierilor încårcåtorul compact pe pneuri New Holland W60C pentru fermele mixte ¿i zootehnice. Acesta are o înål¡ime de 2.460 mm, o lå¡ime de 1.740 mm ¿i un ampatament de 2.000 mm, cu o înål¡ime totalå de ridicare de 3.200 mm. Printre dotåri se numårå cupa de 1 mc ¿i furcile port palet, cu sistem hidraulic de cuplare rapidå.

IPSO Agriculturå: Fiabilitate prin Expert Alerts IPSO Agriculturå faciliteazå clien¡ilor såi accesul la tehnologiile inteligente, pentru a maximiza timpul de func¡ionare în bunå stare a utilajelor.

Prin sistemul Expert Alerts, speciali¿tii IPSO Agriculturå pot identifica ¿i remedia poten¡ialele defec¡iuni ale utilajului înainte ca acestea så creeze probleme, prin monitorizarea utilajului de la distan¡å. Detalii, pe www.ipso.ro.

Micul Fermier: Showroom redeschis în Bucure¿ti Micul Fermier ¿i-a redeschis recent showroom-ul de prezentare ¿i vânzare din Complexul Expozi¡ional Doraly, ªoseaua Bucure¿ti-Urziceni, ¿i oferå solu¡ii complete pentru caså, fermå, grådinå ¿i livadå. Golden Fish, compania care de¡ine ¿i comercializeazå brandurile Micul Fermier, Detoolz, Almaz ¿i Micul Pådurar, furnizeazå: motopompe, pompe, sisteme pentru iriga¡ii, drujbe ¿i fieråstraie electrice, generatoare, motoare, tocåtoare, mori, motocositori, echipamente pentru sudurå, scule de mânå, unelte, foarfeci ¿i unelte pentru grådinårit, produse pentru caså ¿i camping, ro¡i ¿i produse pentru între¡inere auto.

38

Fermierul Adrian Georgescu are douå obiective principale

“Agricultura de precizie [i iriga]iile sunt viitorul” Administrator al fermei AdiFlora din localitatea Smirna, jude¡ul Ialomi¡a, Adrian Georgescu are 40 de ani ¿i spune cå a început activitatea în fermå în urmå cu 17 ani.

“Aveam 23 de ani, abia absolvisem USAMV Bucure¿ti ¿i m-am apucat de agriculturå”, î¿i aminte¿te cu plåcere.

A început cu 50 ha teren ¿i un tractor U650, apoi, an de an, a luat în arendå mai multe terenuri, ceea ce a necesitat suplimentarea parcului de ma¿ini agricole, a¿a cå a mai cumpårat alte 7 tractoare U650, func¡ionale ¿i în prezent. A mai achizi¡ionat o semånåtoare SUP 29 pentru påioase ¿i una SPC 8, pentru plante prå¿itoare, plus un combinator, o grapå cu discuri, un echipament de erbicidat purtat de 300 l ¿i un tambur de irigat de 300 m, pe care l-a luat cu credit subven¡ionat de stat.

Adrian Georgescu, administrator ferma AdiFlora, Smirna, Ialomi]a

Aceasta a fost “zestrea” lui de început, apoi suprafa¡a fermei s-a tot mårit, astfel cå dupå câ¡iva ani avea în lucru peste 600 ha, când nu mai erau de ajuns utilajele pe care le avea.

A accesat un program SAPARD, prin care ¿i-a cumpårat un tractor Claas Arion 630 de 150 CP, o grapå cu discuri Amazone de 4 m ¿i 3 tamburi de irigat.

Apoi a mai accesat un program SAPARD, doar pentru un tambur de irigat, în valoare de 17.000 de euro.

“A¿ fi luat mai mul¡i, dar må gândeam så fiu prudent, înså un consilier financiar m-a sfåtuit ca, în timp, så iau mai mul¡i tamburi de irigat, deoarece prin iriga¡ii îmi securizez afacerea.

Acum am 30 de tamburi ¿i 7 rampe liniare de iriga¡ii.” De-a lungul timpului a mai cumpårat combine (Claas ¿i Laverda) ¿i tractoare (preponderent Claas ¿i John Deere), tot mai performante ¿i cu puteri tot mai mari, deoarece ¿i ferma s-a mårit ¿i a ajuns la 2.600 ha, din care aproximativ 35% teren în proprietatea sa, iar restul, în arendå.

Acum, pe lângå cele 8 tractoare U650 func¡ionale mai are 12 tractoare performante, cu puteri de la 200 CP la 370 CP, unele dintre ele (de la John Deere) echipate deja cu sisteme digitale ¿i autoghidare, plus douå combine.

“Urmeazå ca General Leasing såmi livreze o combinå nouå, Massey Ferguson Ideal 9T, care are performan¡e deosebite. Pentru mine este clar: agricultura de precizie ¿i iriga¡iile sunt viitorul”, a spus Adrian Georgescu.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 45/2020

Combine CX la pachet cu o ma[in\ de fertilizat Combinele New Holland din gamele CX5 ¿i CX6 sunt echipate cu o serie de sisteme care le sporesc productivitatea ¿i viteza de recoltare, concomitent cu ob¡inerea unor boabe de calitate ¿i cu pierderi minime.

A

groConcept desfå¿oarå în aceastå perioadå o promo¡ie prin care fermierii care vor achizi¡iona o combinå New Holland din gamele CX5 ¿i CX6 vor primi gratuit o ma¿inå de fertilizat Kverneland Exacta CL 2000 Hydraulic.

4 modele performante AgroConcept are în oferta sa 4 modele de combine din gama CX: CX5.80, CX5.90, CX6.80 ¿i CX6.90. Acestea pot fi echipate cu trei tipuri de hedere pentru påioase: High-Capacity, cu lå¡imi de de la 5,18 m la 7,32 m, Heavy Duty VarProfitul Agricol 45/2020

ifeed, cu lå¡imi de la 5,49 m la 7,62 m, ambele cu op¡iunile Flex ¿i Draper, respectiv High-Capacity Hillside (pentru terenuri în pantå), cu lå¡imi de la 4,57 m la 6,10 m (pentru modelul CX5.90). Întrucât sunt combine multifunc¡ionale, acestea pot fi echipate ¿i cu hedere pentru porumb rabatabile (pe 6-8 rânduri) sau rigide (pe 5-6-8 rânduri).

Combinele dispun de sistemul de site fix sau cu autonivelare Smart Sieve, respectiv Autofloat II, ¿i se poate selecta tocarea sau punerea în brazdå a paielor.

La acestea se adaugå sistemul inovator de curå¡are în cascadå triplå Triple-Clean, care oferå o sporire cu 15% a performan¡elor întregului sistem de curå¡are. Efectul combinat al func¡iei Opti-Speed de reglare a tura¡iei scuturåtorilor în func¡ie de gradul de înclinare al pantei ¿i al sistemului OptiFan ajutå la extragerea tuturor boabelor, ce sunt trimise apoi curate în buncår. Între¡inerea este facilå, printr-o reducere cu 37% a punctelor de lubrifiere ¿i uti-

lizarea unor rulmen¡i cu lubrifiere pentru întreaga duratå de utilizare, care reduc cu 30% timpul alocat lubrifierii.

Eficien¡å cu CentreFlow Kverneland Exacta CL este un echipament mediu ca dimensiune, dar poate împrå¿tia fertilizan¡ii pânå la 28 metri ¿i este echipat standard cu sistemul CentreFlow, cu 8 palete pe disc, oferind aceea¿i calitate de împrå¿tiere ca ¿i modelele de dimensiuni mari. Exacta CL poate fi echipatå cu majoritatea accesoriilor disponibile pentru ma¿inile de fertilizat de dimensiuni mari, accesorii precum extensii din aluminiu pentru buncår, ExactLine pentru împrå¿tierea pe marginea câmpului, cadru pentru parcare sau lumini cu leduri. Exacta CL poate fi ac¡ionatå hidraulic sau electric ¿i poate fi operatå din cabina tractorului prin intermediul computerului Exacta Remote II. Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE

JCB a lansat primul s\u înc\rc\tor electric cu bra] telescopic Producåtorul britanic JCB a lansat primul såu model electric de încårcåtor cu bra¡ telescopic, în procesul extinderii gamei de utilaje E-TECH fårå emisii poluante. NHR Agropartners, dealer de utilaje agricole JCB, va distribui în curând acest utilaj în fermele din România.

La

mai bine de 43 de ani dupå ce a pus pe pia¡å primul încårcåtor cu bra¡ telescopic, JCB a lansat modelul 525-60E, complet electric ¿i care oferå solu¡ii de manipulare fårå emisii poluante. Are o serie de caracteristici interesante, dintre care amintim motoarele electrice duale pentru ac¡ionare ¿i ridicare cu o eficien¡å sporitå ¿i func¡ia de regenerare a frânei, ce spore¿te încårcarea bateriei.

La acestea se adaugå hidraulica regenerativå, ce cre¿te eficien¡a utilajului.

Are o autonomie de pânå la 8 ore ¿i mai multe op¡iuni de încårcare a acumulatorilor, inclusiv încårcarea la bord ¿i încårcarea rapidå.

proces. De asemenea, sistemul hidraulic regenereazå debitul în timp ce bra¡ul se retrage, reducând necesarul de energie ¿i prelungind orele de func¡ionare.

Utilajul este dotat cu acela¿i încårcåtor de bord ca ¿i celelalte utilaje JCB E-TECH, capabil så reîncarce acumulatorii în 8 ore, folosind o surså electricå standard de 240V, 16A. Op¡ional, se poate folosi un încårcåtor universal JCB pentru o reîncårcare rapidå în timpul pauzelor, în doar 35 de minute.

Un avantaj secundar al func¡ionårii electrice este o reducere semnificativå a nivelului de zgomot, fåcând din acest utilaj unul atractiv pentru operatori, precum ¿i pentru utilizare în zone în care lucreazå aproape de alte persoane, cum ar fi în magazii de sortare a legumelor ¿i sere.

Modelul 525-60E oferå un nivel de zgomot în cabinå de doar 66,7 dB, în timp ce nivelul extern este de 92,2 dB. O alarmå plåcutå auzului este disponibilå pentru a avertiza lucråtorii despre mi¿carea ma¿inii.

Cabina ROPS / FOPS este amenajatå ¿i proiectatå pentru o func¡ionare

îndelungatå, cu comenzi u¿or de utilizat. Este complet vitratå, cu o surså de cåldurå de 2,2 kW, are parbrizul, luneta ¿i geamurile laterale încålzite pentru dezghe¡are rapidå ¿i dezaburire ¿i un scaun cu suspensie încålzit, ceea ce creezå confort indiferent de temperatura exterioarå. De asemenea, folose¿te sistemul de control al încårcårii (Load Control System) patentat de JCB, asigurând o manipulare optimå a sarcinii în condi¡ii de maximå siguran¡å.

Dimensiunile externe sunt neschimbate fa¡å de modelul diesel, iar modelul electric oferå aceea¿i razå de viraj exterior de 3,7 m. Capacitatea maximå de ridicare este de 2.500 kg, cu o sarcinå maximå de 2.000 kg la înål¡imea maximå de ridicare de 6 metri. Încårcåtorul electric cu bra¡ telescopic poate fi folosit cu diverse accesorii, precum furci ¿i cupe, pentru a acoperi o gamå variatå de cerin¡e.

Arpad DOBRE

Modelul JCB 525-60E folose¿te douå motoare electrice, unul pentru transmisie ¿i al doilea pentru alimentarea sistemului hidraulic.

Motorul de 17kW care pune în mi¿care încårcåtorul ac¡ioneazå în permanen¡å cutia de viteze a utilajului cu trac¡iune integralå.

Motorul sistemului hidraulic de 22kW alimenteazå o pompå de angrenaj fixå. Aceste motoarele electrice au eficacitate de 85%, superioarå eficien¡ei de 45% a unui motor diesel.

Motorul principal folose¿te o frânare regenerativå, încårcând bateria în acest 40

Profitul Agricol 45/2020

OPINIE

Uniunea European\ joac\ Totul Politica Agricolå Comunå trebuie så fie mult mai convingåtoare în materie de reducerea utilizårii produselor fitosanitare, estimeazå Curtea Europeanå de Conturi. Iar Comisia trimite mingea în terenul Statelor Membre.

dr. ing. Daniel BOT|NOIU

La

câteva zile dupå publicarea rapor tului Cur¡ii Europene de Conturi cu privire la e¿ecul Fran¡ei în materie de reducere a utilizårii produselor fitofarmaceutice, a fost traså concluzia cå reducerea cantitå¡ii de pesticide este timidå în compara¡ie cu a¿teptårile.

Motivul? Reglementårile nu sunt convingåtoare, controalele sunt rare, alternative pu¡ine ¿i monitorizarea impactului sanitar asupra mediului e extrem de reduså.

Curtea Europeanå de Conturi cere måsuri mult mai constrângåtoare în cadrul viitoarei PAC 2021-2027. În cadrul Pactului verde, Comisia Europeanå a anun¡at implementarea unor obiective cantitative de reducere a riscului de inutilizare a produselor de protec¡ia plantelor. Comisia spune cå, în numele subsidiaritå¡ii, revine sarcina fiecårui Stat Membru så punå în practicå aceste obiective extrem de ambi¡ioase.

Acum, Comisia estimeazå cå lupta integratå este cuprinså în sistemul de condi¡ionalitate a viitoarei PAC, prin care se urmåre¿te: rota¡ia culturilor, prezen¡a zonelor cu biodiversitate, men¡inerea på¿unilor permanente, protec¡ia zonelor umede… înså, în conformitate cu principiul subsidiaritå¡ii, punerea în practicå a criteriilor de luptå integrate apar¡ine Statelor Membre.

Astfel cå, în viitoarea PAC, fiecare Stat Membru trebuie så elaboreze un

42

plan strategic na¡ional pentru atingerea obiectivelor europene.

Statele vor prezenta ¿i Eco-schemele, definind astfel practicile de înverzire astfel încât agricultorii så le poatå pune în practicå de o manierå voluntarå.

Aceastå solu¡ie oferå Statelor Membre posibilitatea, dacå ele doresc, så dezvolte programe care så favorizeze utilizarea durabilå a pesticidelor pe baza cadrului juridic emis de acestea.

T

ot Curtea Europeanå de Conturi emite decizia prin care se eviden¡iazå faptul cå în lipsa pesticidelor nu existå solu¡ii pentru producåtori.

Dupå 2009, pu¡ine produse fitosanitare, cu riscuri scåzute pentru mediu, au fost produse. În materie de produc¡ie agricolå, problema inputurilor de pesticide sau substan¡e chimice a fost în mijlocul a numeroase dezbateri.

Pentru a în¡elege rolul acestor dezbateri trebuie så ¿tim pentru ce sunt folositoare pesticidele în agriculturå. Inputurile agricole ¿i pesticidele grupeazå ansamblul de substan¡e chimice sau organice utilizate pentru ob¡inerea produc¡iei. În principal este vorba de îngrå¿åminte care amelioreazå cre¿terea plantelor, amendamentele care servesc la ameliorarea calitå¡ii solului ¿i produsele fitosanitare: erbicide, insecticide ¿i fungicide care protejeazå culturile ¿i duc la diminuarea pierderilor de produc¡ie.

Utilizarea inputurilor este o necesitate pentru a optimiza condi¡iile de culturå. Nu este suficient så semånåm pentru a avea un câmp productiv, ci trebuie condi¡ii bune de sol, o tehnologie pe måsurå, apå ¿i munca producåtorului agricol. Inputurile agricole fac parte din instrumentele care pot sus¡ine ob¡inerea unei produc¡ii bune ¿i care duc la

u¿urarea muncii fermierului.

Problema este cå anumite inputuri agricole sunt suspectate cå pot contribui la degradarea mediului.

În

primul rând, existå pesticide a¿a- zis chimice ¿i altele încadrate ca fiind naturale. Spre exemplu, un îngrå¿åmânt organic “natural” produs din bålegar comparativ cu îngrå¿åmintele pe bazå de azot produse industrial din amoniac. În mod spontan spunem cå îngrå¿åmintele “naturale” sunt bune pentru mediu în compara¡ie cu administrarea îngrå¿åmintelor chimice.

Natural sau chimic, aceste inputuri au exact aceea¿i func¡iune. Îngrå¿åmintele naturale duc la cre¿terea procentului de azot în sol la fel cum fac ¿i îngrå¿åmintele chimice. ªi cele chimice, ¿i cele naturale, dacå sunt date în cantitå¡ile recomandate, sunt utile dacå sunt date în exces sunt nocive.

Un alt exemplu este rotenona, un insecticid natural care con¡ine toxine neurodegenerative, fiind nociv ¿i pentru mediu, afectând organismele acvatice.

Deci, nu toate inputurile naturale sunt fårå riscuri, cum nu toate produsele de sintezå au acela¿i rol ¿i acela¿i impact asupra mediului.

Glifosatul, un alt erbicid este considerat cå în anumite condi¡ii poate cre¿te riscul de cancer. Pânå aståzi nu existå un studiu cert al oamenilor de ¿tiin¡å care så demonstreze periculozitatea utilizårii lui în agriculturå.

O altå discu¡ie este cea referitoare la neonicotinoide, despre care se spune cå afecteazå popula¡iile de insecte, sau cea referitoare la sulfatul de cupru care este periculos pentru organismele ¿i ecosistemele acvatice.

Ideea “scoaterii pesticidelor” nu duce la rezolvarea problemelor legate de produc¡ia agricolå, de sånåtate publicå sau impact ecologic.

Fermierii nu doresc utilizarea pestiProfitul Agricol 45/2020

OPINIE

sau nimic în cazul pesticidelor

cidelor pe scarå largå, înså au nevoie de alternative în situa¡ia interzicerii produselor de protec¡ia plantelor. Pot fi folosite plantele ameliorate genetic sau nanotehnologia? Înainte de a lua aceste decizii politice trebuie så avem un råspuns la întrebarea dacå produsele de protec¡ia plantelor sunt indispensabile pentru agriculturå? Pot fi ele înlocuite? Dacå da, cu ce anume? Toate aceste råspunsuri consider cå nu sunt simple de dat.

O

agriculturå fårå pesticide costå destul de mult. Cine poate finan¡a aceastå activitate pânå când fermierul î¿i va recupera costurile? În acest caz evident cå Statul, dar din ce buget?

Cresc taxele? Impozitele? Consumatorul trebuie så plåteascå mai mult pentru hranå? Popula¡ia såracå î¿i poate asigura necesarul de hranå?

Fårå a discuta despre problemele de

securitate alimentarå, o agriculturå fårå pesticide este mai pu¡in productivå, dar care pune ¿i mai multe probleme mediului. Trebuie o suprafa¡å mai mare pentru a produce aceea¿i cantitate de hranå, ceea ce duce la presiune suplimentarå asupra ecosistemului (tåierea masivå a pådurilor).

Existå studii aståzi care ne aratå cå agricultura bio emite mai mult CO2 per cantitatea de hranå produså decât agricultura conven¡ionalå.

Ca atare, ce este mai important aståzi: renun¡area la pesticide sau lupta împotriva schimbårilor climatice?

D

acå suntem capabili så discutåm despre toate acestea fårå caricaturi, am putea ajunge la ni¿te solu¡ii ale problemelor de fond.

Trebuie recentrate discu¡iile pe piste mult mai realiste pentru cå nu cine ¡ipå mai tare are ¿i dreptate!

Este drept, organiza¡iile verzilor sunt mult mai vocale decât organiza¡iile fermierilor, înså cu efecte nedorite manifestate asupra veniturilor producåtorilor ¿i consumatorilor!

Trebuie så ne gândim la reformarea sistemului alimentar, la remunerarea producåtorilor, organizarea sistemului agricol, a practicilor acestuia, rela¡ia dintre producåtor ¿i distribuitor, transformarea regimului alimentar... pentru consumator înseamnå sacrificii mari.

Avem ocazia så gândim dezvoltarea sectorului agricol cu agricultorii în interior ¿i nu cu måsuri îndreptate împotriva lor! Cu condi¡ia ie¿irii cu luciditate din aceastå dezbatere dogmaticå, prin care se blocheazå problema pesticidelor, cea care se referå la “totul sau nimic”!

Agricultorii români nu folosesc inputuri agricole care så polueze, de o manierå agresivå, a¿a cum s-a întâmplat în ¡årile europene cu o agriculturå dezvoltatå, ca atare nu pot fi luate måsuri de “totul sau nimic” împotriva tuturor, fårå så existe ni¿te reguli clare.

Este recomandat ca statele care au poluat mult så scadå inputurile nocive pânå la dozele recomandate, iar statele care au folosit produsele de protec¡ia plantelor de o manierå precautå så foloseascå în continuare acela¿i tip de tehnologie!

Fermierii români, la fel ca ¿i al¡i fermieri europeni, nu trebuie så fie pedepsi¡i de douå ori!

Nu existå agriculturå care poate fi fåcutå 100% natural, cum nu se poate spune cå agricultura folose¿te produse 100% chimice.

Agricultura biologicå utilizeazå ¿i ea produse de protec¡ia plantelor ¿i îngrå¿åminte. Sigur, ea utilizeazå, în majoritatea cazurilor, inputuri de origine naturalå: îngrå¿åmânt, amendamente vegetale, dar ¿i sulfat de cupru.

Realitatea ne aratå cå agricultura bio produce mai pu¡in decât cea conven¡ionalå.

Aceastå pierdere de produc¡ie este compensatå de un pre¡ de vânzare mai mare, ceea ce permite men¡inerea venitului fermierului la un anumit nivel.

Trecerea la produc¡ia bio nu este simplå pentru un agricultor, având în vedere munca suplimentarå, mâna de lucru mai numeroaså, costuri în cre¿tere pentru exploata¡iile agricole, dificultå¡i în finan¡area produc¡iei.

Trecerea de la agricultura conven¡ionalå la cea fårå pesticide necesitå investi¡ii majore pentru a demonstra viabilitatea alternativelor ¿i a convinge agricultorii så se îndrepte cåtre aceastå tranzi¡ie.

Profitul Agricol 45/2020

43

INFORMA}II Gripa aviarå se råspânde¿te în Japonia Ministerul japonez al agriculturii a anun¡at cå epidemia de gripå aviarå continuå så se extindå în ¡arå, fiind detectate focare de infec¡ie în trei provincii. Cel mai nou focar a fost raportat la o fermå de dimensiuni mari din provincia Hyogo de la vest de Tokyo, unde vor fi sacrifica¡i to¡i cei 146000 de pui. Peste 1.8 milioane de påsåri au fost ucise pânå acum pentru a preveni extinderea epidemiei, care este consideratå cea mai gravå din ultimii patru ani. În anul 2017, o epidemie de gripå aviarå a dus la eutanasierea a 1.67 milioane de påsåri.

Proteste violente ale fermierilor din India Mii de fermieri din statul Punjab au intrat cu for¡a în capitala Delhi pentru a protesta fa¡å de reformele din agriculturå. Fermierii au for¡at baricadele ridicate de poli¡ie la intrårile în ora¿, dupå o confruntare în care s-au folosit tunuri cu apå ¿i gaze lacrimogene. În cele din urmå autoritå¡ile au cedat ¿i au anun¡at cå agricultorii vor fi escorta¡i spre o zonå desemnatå pentru proteste în centrul ora¿ului. Fermierii contestå un proiect de lege care ar liberaliza agricultura din India, prin eliminarea restric¡iilor de vânzare, depozitare ¿i transport a produselor agricole.

Grupul Danone concediazå 2.000 de angaja¡i Grupul francez Danone va implementa un plan ambi¡ios de reducere a costurilor, care include concedierea a 2000 de angaja¡i ¿i renun¡area la unele produse neprofitabile.

Prin aceste måsuri, compania î¿i propune så economiseascå un miliard de dolari anual pânå în anul 2023. Anun¡ul a dezamågit înså investitorii, pentru cå Danone a anun¡at planuri similare ¿i în trecut, iar efectul lor nu a fost cel scontat. Majoritatea concedierilor vor avea loc în sectorul administrativ, iar portofoliul de produse va fi redus între 10 ¿i 30%.

44

EXTERNE China impune tarife pentru vinul australian China dore¿te ca importurile de vin din Australia så fie supuse unor taxe vamale de pânå la 212%.

Este o escaladare majorå a conflictului diplomatic, dar mai ales comercial dintre cele douå ¡åri.

Autoritå¡ile de la Beijing sus¡in cå måsura este una temporarå, motiva¡ia fiind politica de subven¡ii a guvernului australian. Chinezii spun cå vinul este vândut pe pia¡a chinezå la un pre¡ de dumping, care este mai mic decât cel din magazinele din Australia. În urma anun¡ului, ac¡iunile companiei Tresury Wine Estates, unul dintre cei mai mari exportatori de vin din lume, s-au depreciat cu 13%.

Guvernul australian respinge categoric orice acuza¡ii cå producåtorii

no¿tri de vin exportå în China la pre¡uri de dumping. Disputa dintre cele douå state a început dupå ce Australia a cerut o anchetå interna¡ionalå cu privire la originea virusului COVID-19. În replicå, Beijingul a impus treptat tarife prohibitive pentru toate importurile importante din Australia.

China este cea mai mare pia¡å externå pentru vinul australian ¿i achizi¡ioneazå 39% din totalul exporturilor.

Nurcile din Danemarca ar putea fi dezgropate Parlamentarii danezi de opozi¡ie cer guvernului så dezgroape milioanele de nurci ucise pentru cå erau infectate cu o muta¡ie a virusului COVID-19, din cauza temerilor legate de poluare.

Animalele au fost îngropate în douå gropi de dimensiuni mari în provincia Jutland, prima fiind situatå lângå un lac amenajat pentru agrement, iar a doua în apropierea unei surse de apå potabilå. ªi noul ministru al agriculturii a anun¡at cå sus¡ine ideea dezgropårii

nurcilor pentru a le incinera, înså o astfel de måsurå depinde de emiterea unei autoriza¡ii de mediu.

Predecesorul lui, Morgens Jensen, a fost for¡at så demisioneze dupå ce guvernul a admis cå eutanasierea animalelor nu a avut o bazå legalå.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 45/2020

INFORMA}II EXTERNE

B\taie în parlamentul din Taiwan O sesiune a parlamentului din Taiwan a degenerat într-o båtaie generalå.

Opozi¡ia contestå decizia guvernului de a permite importuri de carne de porc din SUA pentru cå aceasta con¡ine ractopaminå, un aditiv interzis atât în Taiwan, cât ¿i în alte state ale lumii, din cauza riscurilor pentru sånåtate.

Deputa¡ii Kuomintang, principalul partid de opozi¡ie, au aruncat cu ma¡e de porc în premierul Su Tseng-Chang în momentul în care acesta se pregåtea så råspundå unor interpelåri.

Guvernul a caracterizat incidentele ca fiind dezguståtoare ¿i a cerut opozi¡iei så revinå la un dialog politic normal. Decizia guvernului de a autoriza importurile a fost salutatå de autoritå¡ile americane, înså a galvanizat opozi¡ia ¿i a provocat manifesta¡ii masive, în care protestatarii au folosit ¿i un porc gonflabil gigant.

Ractopamina este interziså în UE, China ¿i Taiwan pentru cå este consi-

deratå periculoaså atât pentru animale, cât ¿i pentru oameni.

Parlamentul din Taiwan este celebru pentru båtåile generale care au loc frecvent între partidele rivale. Cel mai grav incident de acest tip a fost cel din vara anului 2017, atunci când dezbaterile privind o nouå lege a agriculturii au dus la o încåierare în care s-au aruncat scaune ¿i alte obiecte grele.

Pre]ul brânzei este în c\dere liber\ în SUA Pre¡urile la brânzå se pråbu¿esc pe pia¡a din SUA în condi¡iile în care cel de-al doilea val de COVID-19 îi ¡ine pe clien¡i departe de restaurante, transmite Bloomberg.

Datele furnizate de Chicago Mercantile Exchange aratå cå pre¡urile la brânza la bucatå au scåzut cu 13% în acest an pânå la aproximativ 1,66 dolari pentru o livrå (0,45 kilograme).

De asemenea, în cazul brânzei la butoi, care în mod obi¿nuit este utilizatå pentru a produce brânzå procesatå, pre¡urile au scåzut cu 18%.

“Cea de a doua izolare va avea un Profitul Agricol 45/2020

impact negativ asupra pre¡urilor lactatelor pentru cå cererea pentru servicii alimentare a fost decimatå, cel pu¡in par¡ial. În urmåtoarele såptåmâni, pia¡a va începe så se pråbu¿eascå pentru cå nu existå apetit pentru achizi¡ii, din partea utilizatorilor finali, la acest moment”, a apreciat Paul Barre, analist la Marex Solutions în Londra.

La rândul såu, firma de cercetare HighGround Dairy sus¡ine cå, pânå la finele lunii martie anul viitor, pre¡ul la brânza la butoi ar putea coborî pânå la 1,41 dolari pentru o livrå.

Zeci de fermieri uci¿i în Nigeria Cel pu¡in 43 de lucråtori agricoli au fost uci¿i în statul Borno din nord-estul Nigeriei, o zonå în care sunt active mai multe organiza¡ii terorist islamice. Victimele erau muncitori sezonieri din statul Sokoto, care lucrau pe planta¡ii de orez. Atacul nu a fost revendicat, dar presa localå sus¡ine cå fermierii au fost executa¡i pentru cå l-au dezarmat pe un membru al grupårii Boko Haram, care îi amenin¡a. Organiza¡ia islamistå a ucis luna trecutå al¡i 22 muncitori, care se ocupau cu între¡inerea sistemelor de iriga¡ii din zonå.

Un an de la naufragiul celor 14.000 de oi în portul Midia Un mare cotidian britanic, The Guardian, ¿i-a adus aminte cå s-a împlinit un an de la accidentul din portul Midia, când 14.000 de oi au murit în naufragiul navei Queen Hind. Atunci s-a reu¿it salvarea a doar 228 de animale din cele 14.600 încårcate la bord, iar presa de la noi a fåcut atâta tam-tam în jurul cazului încât mai era un pas ¿i autoritå¡ile ajungeau så cazeze oile la hotel. Acum, la un an distan¡å, ziari¿tii britanici au cerut explica¡ii Ministerului Transporturilor, care le-a spus cå raportul e gata, så a¿tepte cå va fi publicat pe site.

Emisiile de gaze cu efect de serå din UE au ajuns la cel mai scåzut nivel din ultimii 30 de ani Comisia Europeanå a adoptat Raportul intermediar privind politicile climatice ale UE. Publicat anual, în el se prezintå progresele înregistrate de UE în ceea ce prive¿te reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå în anul care a trecut. ¥n 2019, în cele 27 de state membre ale UE, emisiile au scåzut cu 3,7% în timp ce PIB-ul a crescut cu 1,5%. Nivelurile emisiilor sunt cu 24 % mai reduse fa¡å de 1990.

Scåderea s-a datorat mai ales sectorului energiei electrice, ca urmare a înlocuirii produc¡iei pe bazå de cårbune cu produc¡ia de energie electricå din surse regenerabile ¿i pe bazå de gaze naturale.

45

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

de trei luni. Fågåra¿.

Tel.: 0751.552.880

SC cumpårå în cantitå¡i foarte mari: porumb cu umiditate mare sau corp stråin mare, soia, floarea-soarelui, grâu furajer, orz, triticale, secarå, mazåre, ovåz, sorg ro¿u, nåut furajer, rapi¡å, mu¿tar, coriandru.

Tel.: 0756.984.939

Vând curcani albi sau negri 15 lei/kg în viu sau 22 lei/kg tåia¡i. Jud. Bacåu.

Tel.: 0744.854.648

Vând: iedu¡e, rasa albå, capre adulte, mioare, rasa ºurcanå, ¿i purcei de carne.

Tel.: 0758.863.156

Vând såmân¡å de mei galben ¿i ro¿u, cantitå¡i mari.

Tel.: 0723.037.225

Vând 300 tone de grâu din produc¡ia 2020.

Tel.: 0766.393.001

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând plug reversibil, Ermo Evo 103, 3 trupi¡e, cormane lamelare, roatå de copiere basculantå, cadru cu flan¿å pentru trupi¡a a patra, nou.

Tel.: 0744.700.372 Vând tractor viticol Valtra 3400 V, din 2005, 70 CP. Tel.: 0758.249.344 Vând motocultor diesel, 12,5 CP, cu remorcå ¿i accesorii: frezå, cositoare, greblå, plug reversibil, cultivator, semånåtoare.

Tel.: 0745.646.900 Vând salå de muls 2x6 Westphalia, cu desprindere automatå, indicator de muls, ¿i salå de muls 2x4 Delaval.

Montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb.

Tel.: 0368.452.057 Vând tractoare Fiat 880 DT ¿i Fiat 780, stare bunå.

Tel.: 0737.572.763 Vând big bags cu capacitate de la 500 la 1.000 kg.

La cerere, se pot executa dimensiuni diferite.

Tel.: 0760.535.848 Vând piese din dezmembrare tractor John Deere 4650. Rela¡ii la Tel.: 0735.883.191 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând cereale de såmân¡å sau pentru consum: grâu C1 Glosa, C2 Rubisko, orz Calipso pentru semånat.

Tel.: 0765.685.073 Producåtor, vând porci pentru sacrificat, cu greutatea între 100 ¿i 200 kg, ¿i purcei în¡årca¡i, cu vârsta

46

prie. Mice¿ti, jud. Arge¿.

Tel.: 0729.160.103

Vând porci Mangali¡a.

Jud. Timi¿.

Tel.: 0745.377.448

Vând triticale ¿i floareasoarelui, produc¡ie 2020.

Tel.: 0747.422.470

Vând porumb boabe din recolta 2020. 800 lei/tonå.

Tel.: 0745.849.277

Vând siloz de porumb ambalat în balo¡i mari, înfolia¡i.

Certificat de producåtor.

Pre¡: 200 lei/balot-tona.

Tel.: 0758.517.249

Vând en gros mere Idared ¿i Florina din produc¡ie pro-

HIPERFORAJ

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

Vând în jud. Constan¡a fermå zootehnicå autorizatå, cu 50 capete bovine, la 50 m de DJ22 (Medgidia-Tortomanu). 32 ha teren arabil concesionat pe 20 ani de la ADS pentru furaje.

Tel.: 0729.106.032 Vând în Strehaia, Mehedin¡i, halå cre¿tere bovine de 100 capete, aprox. 700 mp, 1.200 suprafa¡å totalå teren mp, foså septicå dejec¡ii animale, utilitå¡i.

Tel.: 0744.681.502 Vând fermå vegetalå în jud.

Arge¿: utilaje agricole, teren în proprietate ¿i în

þ þ þ þ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

PRUTUL S.A.

arendå pe 10 ani.

Tel.: 0748.859.071

FERME, TERENURI

Vând fermå mixtå (bovine ¿i porcine) în Slobozia, Ialomi¡a, cu 1.100 ha teren agricol (în proprietate ¿i în arendå), hele¿teu, utilaje.

Tel.: 0741.019.035 Vând 450 ha teren agricol în jud. Olt, comasat 90%.

Tel.: 0726.826.363 Cumpår 100-250 ha på¿une, comasat, obligatoriu CF, cu drum de acces, preferabil cu fermå zootehnicå.

Tel.: 0773.978.834 Vând fermå în Vlåsceni, comuna Potlogi, Dâmbovi¡a, cu 26.000 mp.

Tel.: 0722.222.872

Vând fermå agricolå produc¡ie vegetalå în jud. Bråila 150 ha teren arabil - proprietate personalå tractoare ¿i utilaje agricole 120 ha teren arabil luat în arendå pentru 6 ani; 35.800 mp teren intravilan ¿i construc¡ii administrative.

Tel.: 0742.113.353

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

DN AGRAR VINDE

www.prutul.ro

Contact: 0785.242.845

VINDE:  Siloz de porumb  Siloz de lucernå

Detalii la urmåtoarele date de contact: Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti DIRECTOR TEHNIC Dr. ing. Teodor Mihalcea: 0722.256.825 teodor.mihalcea@ibna.ro ªEF Serv. M.C.T.E. ing. Alexandru Kelemen: 0764.909.219 alexandru.kelemen@ibna.ro Profitul Agricol 45/2020

LOCURI DE MUNCÅ

S.C.D.A. LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS PENTRU OCUPAREA URMÅTOARELOR POSTURI:  1 POST DE ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea AGROCHIMIE (amendarea ¿i fertilizarea solurilor). În data de 15.12.2020  1 POST DE ECONOMIST. În data de 16.12.2020  1 POST DE INFORMATICIAN. În data de 16.12.2020 Informa¡ii privind bibliografia ¿i modul de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la sediul institu¡iei, Livada, jud. Satu Mare, str. Baia mare nr. 7, www. scda-livada la Compartimentul Resurse Umane, tel.: 0261.840.001 sau la Director adj. ¿tiin¡ific, tel.: 0721.325.665

RECRUTEAZÅ

REPREZENTANT TEHNIC AG, OT, VL pentru un furnizor multina¡ional PPP

Candidatul potrivit: - Are studii superioare agronomice - Experien¡å potrivitå în domeniul pesticidelor - Cunoa¿te fermierii din AG, OT, VL 0743.488.088 marius.cutus@agxecutive.com Profitul Agricol 45/2020

47

PESCUITUL [i V+N|TOAREA La undi]\, Pescuit pe fostul curs al Oltului Schimbårile la care a fost supuså întreaga albie majorå a Oltului pentru construirea barajelor ¿i apari¡ia lacurilor de acumulare din ºara Fågåra¿ului au låsat în urmå suprafe¡e uria¿e de apå ¿i zone întregi ale fostei albii naturale – toate constituind reale oportunitå¡i pentru pescarii cu undi¡a ¿i lanseta.

De cum am trecut barajul ¿i am luat-o pe drumul ce înso¡e¿te digul de pe partea de nord a lacului, am ajuns la fostul curs al râului. Am gåsit ¿i primul pescar - întro zonå deschiså, cu drumul aproape de apå. Cåuta crapul, având în cârlige boabe de porumb din conserve. Rezultatul – douå plåticu¡e prinse în jumåtate de zi de¿i avea monturi cu nåditor, nadå ce mirosea plåcut a turtå dulce ¿i pescuia lângå pragul din malul opus. M-am mirat cå prinsese ¿i cele douå plåtici, cåci avea lansete puternice ¿i monturi pentru crap – prea solide chiar ¿i pentru acesta. Astai teama cea mai mare a undi¡arului mioritic – så nu cumva så nu-i reziste undi¡a dacå vine “Tatål pe¿tilor”! Sculele prea solide sunt principala cauzå a rezultatelor slabe!

Am constatat cå apa era nea¿teptat de tulbure, dar probabil a¿a venea din lac. Am pornit spre amonte ¿i am oprit într-o zonå unde albia era ceva mai adâncå. În râu, în apropiere de mal, mai mul¡i arbori scufunda¡i trådau posibile cotloane de pândå pentru råpitori. Prietenul ce cuno¿tea locul spunea cå pe aici se prindea de obicei ¿tiucå. Ar fi fost Vremea ucigåtor de caldå pârjole¿te toatå câmpia. Încet, încet, câmpul se va transforma în de¿ert – inclusiv bål¡ile, lacurile, iar râurile vor råmâne... doar ca albii. Cine ¿i-ar fi imaginat cå în ¡ara în care apele învolburate, pråvålite peste localitå¡i, au måturat gospodårii, milioanele de metri cubi de apå înghe¡atå din turnul de apå – mun¡ii, din mijlocul ¡årii se vor duce la vale, irosindu-se fårå så 48

numai bune pentru lanseta mea Daiwa de 210 cm, putere 5-15 g, cu mulinetå potrivitå, având fir textil 0,10 mm.

Am încercat la twister – un shad, oblete, de 5 cm pe jig de 4,5 g, nålucå bunå la toate, adicå ¿tiucå, biban ¿i chiar ¿alåu. Puteam så lansez pânå dincolo de mijlocul albiei – zonå unde albia avea peste 2 m adâncime. Fundul apei era destul de tare, sim¡eam asta controlând cu jigul. Am lansat în sus ¿i-n jos, spre celålalt mal, ori pe lângå pådurea de crengi, cu grijå så nu agå¡... Nici o mi¿care! Am ie¿it din nou în drum ¿i am mers spre capåtul canalului.

Cu greu am ajuns la malul apei, pe o cårare alunecoaså ¿i plinå de obstacole.

Aici am dat peste un pescar ce dådea la caras. Tot cu trei lansete lungi, dar mai fine ¿i mai sensibile. Avea monturå cu nåditor u¿or, plat, pe care punea nadå specialå pentru caras ¿i plåticå. Pe forfac avea douå cârlige nr. 8 – unul în capåt, legat de vârtej, cu o strunå de 10 - 12 cm, ude livezi ¿i câmpii. Lanurile de porumb au ajuns frunze arse, iar påmântul este pulbere în vânt. ªi apa lacului este scåzutå, dar, cu toate astea, prietenii mei, ardeleni sadea, au vrut neapårat så mergem la lac, la celebrul ¿i inegalabilul Sårule¿ti!

Chiar m-au convins så plecåm cu noaptea-n cap. ªi, uite-a¿a, zorile, prima razå de soare, m-au prins pe malul

altul deasupra nåditorului, cu strunå tot de 12 cm, pentru a permite eventuala înfigere a cârligului cu momealå în nadå, evitând astfel încurcarea. Pescarul avea cinci cara¿i de vreo douå kile la un loc.

Apa era ceva mai limpede decât în locurile celelalte, iar pescarul dådea cu viermu¿i – doi albi ¿i unul roz. Momeala era u¿or de gåsit de cåtre pe¿ti, fårå så fie nevoie de “pufi” roz, care så ¡inå momeala sus, ¿i så se vadå mai bine, atrågând pe¿tii.

La twister am avut douå ciocuri timide, fårå rezultat. Dupå un amurg cam mohorât, am råmas cu imaginea locurilor noi, sålbatice ¿i a cara¿ilor våzu¡i la pescar. Uneori te mul¡ume¿ti ¿i cu pu¡in.

Victor }|RU{

lacului. Eu aveam o undi¡å - DAIWA de 6 m, ¿i o lansetå u¿oarå, aceea¿i marcå, având pe tamburul mulinetei fir textil 0,08 mm, numai bun pentru pescuit u¿or, la twister, cu capete de 2-4g! Am ales så încercåm în partea superioarå a lacului, acolo unde aveam ¿ansa så nu prea fie al¡i pescari.

Pentru mine a fost simplu – am desfåcut undi¡a, i-am pus o linie de plåticå – Profitul Agricol 45/2020

Ajun de iarn\, cu fazani Fazanii sunt pretutindeni ¿i nicåieri.

Când îi cau¡i cu tot dinadinsul, nu-i gåse¿ti. Dacå te faci mic, cât se poate de mic, pentru a te apropia – de-a lungul unui fost canal de iriga¡ii, pe un ¿an¡ ori sub umårul vreunui dâmb înierbat – de stolul de gâ¿te sau de porumbei, poposit pe câmp, precis vei stârni din vegeta¡ia pe care o stråba¡i vreun fazan cu zbor zgomotos, în stare så-¡i zådårniceascå toate speran¡ele ¿i eforturile de pânå atunci prin alarmarea påsårilor la care jinduiai. Cåtre el nici n-ai fi ridicat måcar pu¿ca în aceste condi¡ii, rezumându-te numai la a-l blagoslovi în gând, cu obidå. Dacå l-ai fi cåutat anume, cu siguran¡å cå nu-l vei fi gåsit ori î¡i va fi sårit incomod, prea departe, în spate sau impunându-¡i o loviturå dificilå. Mai råu, probabil cå l-ai fi ratat.

Când sârguin¡a agricultorilor nu consoneazå cu iminenta venire a iernii, iar parcelele cultivate cu porumb råmân neculese pânå târziu, fazanii nu suferå nici de foame ¿i nici de såla¿. Acolo trebuie cåuta¡i în timpul zilei, meticulos ¿i fårå zgomote inutile, obligatoriu în compania câinelui de aret. Fårå prepelicari versa¡i, chiar parcurgerea solelor pe distan¡e scurte, în grup, cu flancuri înaintate ¿i cu a¡inere la capåtul itinerarului, e la mâna hazardului. Pe de o parte, multe påsåri, tupilate în ierburi, se laså depå¿ite de vânåtori, pe de alta, mul¡i fazani cåzu¡i în foc reu¿esc så se facå nevåzu¡i în mediul pentru confundarea cu care le-a fost predestinat aspectul penajului. Am avut prilejul så caut minute întregi un coco¿ doborât fårå drept de apel pe o miri¿te raså, a¿teptând bracul angrenat în recuperarea altui fazan, la vecinul din dreapta mea. Odatå ce s-a achitat de misiune, dupå câteva meandre tipice, mi-a aportat de la câ¡iva metri pasårea pe care a¿ fi socotit-o pânå atunci definitiv pierdutå. Fårå doar ¿i poate, la vânåtoare, ochiul omului este net inferior nasului unui câine.

Profitul Agricol 45/2020

Ultimele douå zile ale lui noiembrie le-am alocat în acest an explorårii unui fond cinegetic situat pe Valea Mosti¿tei, unde luciul de apå destinatå pescuitului este flancat de zone cultivate cu porumb ¿i floarea-soarelui. Câteva planta¡ii de salcâm întregesc imaginea unui fond ci-

hrånire complementarå erau frecventate asiduu, în lipsa surselor naturale, acum epuizate, dupå strângerea recoltei. În lipsa apei, fazanul devine peregrin. Nu este cazul în zonå, de vreme ce Mosti¿tea se legitimeazå tocmai prin elementul acvatic. Arboretele, mai vechi

negetic ideal pentru vânatul mic, îndeosebi pentru fazan, a cårui prosperitate depinde, fårå excep¡ie, de întrunirea celor trei condi¡ii absolut necesare stabilitå¡ii sale în teren: hranå, apå ¿i adåpost. Acesta din urmå se referå nu doar la perioada cuibåritului ¿i a cre¿terii puilor, când se înregistreazå cele mai însemnate pierderi, ci ¿i la existen¡a cotidianå a exemplarelor mature, ziua, când månâncå, ¿i noaptea, când preferå så se odihneascå la înål¡ime, pe crengile arborilor ¿i arbu¿tilor, pentru a se proteja de cei mai mul¡i dintre prådåtorii naturali.

De¿i pânå acum nu am våzut hrånitori pentru fazani decât în lucrårile de specialitate ¿i în douå-trei fonduri cinegetice de protocol, cu decenii în urmå, aici am avut plåcuta surprizå de a redescoperi aceastå preocupare pentru bunåstarea vietå¡ilor sedentare, printre care ¿i fazanul, pe timpul traversårii anotimpului hibernal. Pospaiul de zåpadå a¿ternut recent dovedea cå punctele de

sau mai noi, alåturi de tufåri¿uri ¿i de perdelele de stuf din marginea apei alcåtuiesc un biotop perfect pentru fazan.

Trei arme ¿i doi câini, Mark ¿i Cora, ambii braci cu pår sârmos, excelen¡i în tandem, am oprit vânåtoarea dupå trei ceasuri de varå indianå consumate intens, cu fervoare, cu areturi ¿i aporturi dintre cele mai spectaculoase. Am fost cu to¡ii în mânå, iar camarazii no¿tri patrupezi au lucrat impecabil, ca ¿i cum ar fi sim¡it ¿i ei cå, în aceastå vreme de restri¿te, de temeri ¿i de frustråri felurite, fiecare clipå la vânåtoare este unicå ¿i nepre¡uitå. Ca de obicei, am ridicat pu¿ca numai la masculi, în dispre¡ fa¡å de pårerea unora cå nimic nu întrece în savoare o supå de fåzåni¡å. Cei câte doi coco¿i de participant, doborâ¡i curat, fårå regrete în privin¡a recuperårii, au reprezentat un palmares pe måsura dårniciei terenului.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 2 - 16.12.2020

Gheorghe Glåman 2.12.1945, fost ministru adjunct, pre¿edinte SRH Nicolae Måhålean 2.12.1983, reprezentant produs KWS Semin¡e Alexandru Culina 3.12.1948, fermier Slobozia, Ialomi¡a Gheorghe Radu 3.12.1969, director Direc¡ia control pe teren, APIA Adrian-Ionu¡ Chesnoiu 5.12.1982, fost director general AFIR Alexandru Stånescu 6.12.1961, pre¿edintele Comisiei de Agriculturå Sorin Luca 6.12.1982, Mass Seeds România Gerard Jitåreanu 8.12.1956, prof. dr., USAMV Ia¿i Adrian Toma 8.12.1958, Veritas Panciu Sergiu Staicu 8.12.1983, director general Syngenta Cåtålin ªimota 10.12.1951, director general ICPDA Jean Ionescu 10.12.1969, director general România ¿i Moldova al Corteva Agriscience Henorel Cornel Dicu 12.12.1953, director Direc¡ia control ¿i antifraudå MADR Horia Grosu 13.12.1962, prof. univ., director IBNA- Balote¿ti Dinu Gavrilescu 15.12.1939, fost ministru Constantin Bîrcå 16.12.1975, director adjunct APIA Alina Cre¡u 16.12.1980, director executiv Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România 50

Bac[i[ de 3.000 de dolari pentru o bere Noi, românii, suntem obi¿nui¡i så låsåm bac¿i¿ la restaurant. Dar ai låsat vreodatå un “tips” de 3.000 de dolari? În Cleveland, în Statele Unite, un client a låsat un bac¿i¿ de 3.000 de dolari pentru o bere, într-un restaurant care urmeazå så se închidå din cauza pandemiei. Bårbatul a intrat în local ¿i a comandat berea ¿i nota, care avea totalul de 7,02 dolari, dupå spusele proprietarului, Brendan Ring. Proprietarul restaurantului Night Town mai spune cå generosul bårbat i-a urat de bine ¿i a plecat.

Când a våzut cât bac¿i¿ låsase necunoscutul binefåcåtor, patronul restaurantului a fugit dupå el ¿i a dorit så-i dea banii înapoi. Era totu¿i un bac¿i¿ de 3.000 de dolari. Bårbatul a spus cå “nu este nicio gre¿ealå, ne vedem când redeschide¡i”.

Brendan Ring, proprietarul localului din Cleveland, mai spune cå ¿i el ¿i întreaga echipå sunt extrem de recunoscåtori pentru acest gest minunat.

Marilena R|DUCU

ORIZONTAL: 1) Paznic la muzeul figurilor de cearå; 2) Era luatå cu zestre – A face act de prezen¡å; 3) Partidå cu rezultat nul – Limba 9 10 cucului; 4) Vorbe¿te nem¡e¿te acaså – Macinå continuu; 5) Ten uscat! – Dau de båut din partea casei; 6) ªtie toatå lumea de frica lor – Ie¿ire necontrolatå; 7) Vechi tratate de istorie; 8) A påtrunde în vitezå – Jude¡... curat; 9) Umbrela poetului – Derivat al titanului; 10) Despår¡itå de cele dragi.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

2

3

4

5

6

7

8

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 44/2020 ORIZONTAL: FURCI - PRAG; INAINTA - GH; TI - USURARI; ICAR - GAMAN; LAT - PUTERI; TAMAIAT - O; SECATA - IMN; T - AGITATII; ORNAT - TORS; CUTREIERAT.

VERTICAL: 1) Maså întinså pentru cei mici; 2) A sta locului – Apare få¡i¿ ca element negativ; 3) Germana pentru evrei – Primul la întins; 4) Se îndoapå cu gråun¡e – Intrate în inventar; 5) Exemple de ac¡iune; 6) Ambalaje pentru floricele – Luat la mijloc! 7) A trece prin epoca bronzului – Serviciu de vase; 8) Soarele pentru Cleopatra! – Au foc la gurå; 9) Sporesc vi¡a coarnelor – Pod luat de ape; 10) Lipsitå de precipita¡ii.

Profitul Agricol 45/2020