revista Profitul Agricol nr. 44, din 25 noiembrie 2020

nr. 44 din 25 noiembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 44/2020

Vom avea mai mul¡i fermieri decât cetå¡eni?

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

De zile bune se rostogole¿te în spa¡iul public de la noi ideea cå tinerii agricultori vor primi, fiecare, câte 100.000 de euro. Asta este super puterea internetului: preia vorbele fårå så le rumege, le trânte¿te un titlu bombastic ¿i le posteazå peste tot. Primul care a vorbit despre cei 100.000 de euro a fost europarlamentarul Daniel Buda. Måcar el are scuza cå era pozi¡ia Parlamentului European vizavi de PAC. Aici, la noi, pe Dâmbovi¡a, ministrul, liberal ¿i el ca ¿i Buda, nu a sim¡it nevoia så clarifice. De ce ar face-o, mai ales în an electoral? Nu se face så dai muni¡ie gratuit inamicilor politici. ªi, dacå ne gândim mai bine, nici alia¡ilor.

Ca la poker, ministrul a plusat ni¡el: så dåm ¿i câte 50 de hectare din proprietatea statului fiecårui tânår fermier.

Nu a mai lipsit decât promisiunea unor subven¡ii tot mai mari, de 400 de euro pe hectar, ¿i tortul amågirilor politice a fost gata. Cine nu ar vrea så se facå agricultor dacå aude cå prime¿te 100.000 de euro, o halcå de 50 de hectare ¿i câte 20.000 de euro pe an numai din subven¡ia pe suprafa¡å?

Dacå chiar s-ar da banii å¿tia, am avea rapid mai mul¡i fermieri decât cetå¡eni...

Pus pe post de cap limpede tocmai la Bruxelles, Achim Irimescu a în¡eles cå între¡inerea iluziei a cât de mul¡i bani va câ¿tiga un tânår care se apucå de agriculturå face mai mult råu decât bine. Dar, subordonat disciplinat al guvernului, Irimescu nu poate så o zicå de-a dreptul...

A¿a cå în revista de numårul trecut i-a scåpat o subtilå observa¡ie. Fermele mari vor pierde din terenul arendat dacå, prin redistribuire, micii proprietari vor primi câte 400 de euro pe hectar. Se referea exact la asta, la min¡ile înfierbântate care vor refuza så mai dea terenul în arendå ca så primeascå câte un salariu pentru fiecare hectar.

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Când vå intersecta¡i cu o pårere a lui Achim Irimescu, så ¿ti¡i cå ea meritå cititå cu creionul în mânå. Este unul dintre pu¡inii care chiar în¡elege ce se discutå la Bruxelles ¿i î¿i cumpåne¿te cu aten¡ie vorbele.

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 44/2020

3

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Agricultura digital\

Generozitatea partidului ¡ine pânå ajunge la guvernare

Tinerii din Clubul Fermierilor valorificå mai bine solu¡iile digitale

7

Dorin Cojocaru: Industria de procesare a laptelui intrå în stand-by

8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de soia: 363 de milioane de tone La rapi¡å nu se prevåd surprize Floarea-soarelui merge în scådere Produc¡ia mondialå de oleaginoase

12

14 15 15 16

Culturi vegetale Cum se câ¿tigå statutul de hibrid iscusit 19 Sunt mai toleran¡i hibrizii noi de porumb la condi¡iile nefavorabile?

20 Final de campanie de semånat 22 “Avem hibrizi care så ofere o constan¡å a produc¡iei!”

24

Gheorghe Alecsei, pre¿edintele Rezervelor de Stat: “Avem grâu pânå la recoltå!”

Noul Consiliu Director al AIRPOM Radu-Adrian Rey a fost ales vicepre¿edintele Euromontana Cine va finan¡a agricultura dupå ce trece seceta?

Plata cash a pesticidelor nu e stimulatå Kwizda Agro Romania.

Bilan¡ la 10 ani. Know how to grow În Bråila, anul agricol a debutat mai prost ca precedentul Noutå¡ile din portofoliul Saaten-Union

9 10 10

26 27

Ma[ini & utilaje Cultivatorul Poettinger Terria înlocuie¿te aråtura Claas: 25 de ani de recorduri Kubota M6002, tractoare fiabile la costuri reduse

38 39 40

Opinii Reforma Politicii Agricole Comune

42

Informa]ii externe 28 29 30

Gr\dina, via [i livada Sunt ¿i legumicultori care reu¿esc så vândå supermarketurilor

36

31

Cre[terea animalelor

Anglia renun¡å la carantinarea sezonierilor Managerii pariau pe sånåtatea angaja¡ilor Pre¡ record pentru un porumbel campion Germania: virusul gripei aviare se întinde

44 44 45 45

Magazin

Pe Dunåre, la avat Auditul Comisiei Europene privind pesta La cerbi, în prag de iarnå porcinå africanå din România 33 Englezii ¿i-au fåcut Scåpåm de pesta porcinå africanå? 34 propriul vin beaujolais

48 49 50

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Generozitatea partidului ]ine pân\ ajunge la guvernare Såptåmâna trecutå PNL ¿i-a lansat Programul de Guvernare, cu care sperå så atrag suficiente voturi pe 6 decembrie încât så facå singur guvern.

Dintre partidele mari, au fost ultimii care au scos documentul pe maså. Dar, se scuzå PNL, l-au întocmit pre¡ de 4 luni, cu multå muncå, analize, consultåri, evaluåri de propuneri.

La final i-au dat un titlu plat, “Dezvoltåm România”. ªi se zice cå au lucrat la el 470 de exper¡i, membri ai Guvernului, colaboratori, oameni de afaceri, asocia¡ii profesionale.

Ministrul Adrian Oros a fost starul sec¡iunii agriculturå, capitolul care ne intereseazå de fapt.

“Agricultura trebuie s\ î[i consolideze performan]ele [i s\ devin\ competitiv\ pe termen lung, f\r\ dependen]e sau vulnerabilit\]i generate de accesul dificil la finan]are, fragmentarea terenurilor, lipsa for]ei de munc\ sau capriciile vremii”, spunea ministrul în deschidere.

Pentru asta, PNL s-a hotårât så sprijine producåtorii mici ¿i mijlocii, cåci ei ar asigura nevoile pie¡elor locale.

Dar ¿i marii fermieri vor fi la fel de sprijini¡i, pentru ca agricultura na¡ionalå så råmânå totu¿i conectatå la pie¡ele regionale ¿i interna¡ionale.

“Trebuie så ie¿im din cercul vicios prin care exportåm materii prime ¿i importåm produse cu valoare adåugatå ridicatå”, este laitmotivul capitolului agriculturå din programul PNL. Nu puteau lipsi nici vorbele goale, dar frumoase. “Garan¡ia existen¡ei satului românesc stå în consolidarea ferProfitul Agricol 44/2020

melor de familie.” A¡i observat cå fiecare partid vrea så salveze ferma micå, dar, dacå se poate, fårå så facå ceva anume pentru asta?

Aici, Adrian Oros vine cu o idee de re¡inut: consolidarea micului producåtor så se facå prin facilitarea accesului la mica pia¡å localå.

Cåreia îi zicem noi micå, dar în analizele PNL volumul mårfurilor vândute în pie¡ele din toatå ¡ara se ridicå u¿or la câteva miliarde de euro pe an. “Dacå toate acele ro¿ii, vinete, ridichi ar fi produse aici...” este visul pe care se leagånå mai degrabå mini¿trii de finan¡e decât cei ai agriculturii.

Tot pentru a sprijini micii producåtori, PNL ar dori så introducå un sistem de preferin¡å localå la achizi¡iile publice fåcute de comunitate.

Este varianta partidului la acel lan¡ scurt de aprovizionare de care se tot vorbe¿te prin Europa.

Apoi, prin stimularea integrårii produc¡iei primare ¿i prin investi¡ii în depozite ¿i fabrici de procesare, PNL viseazå så corecteze balan¡a comercialå a ¡årii, måcar pe cea alimentarå.

O idee pe care o avusese ¿i Petre Daea (doar nu a¡i uitat de Casa Unirea), iar acum, trecutå la liberali, ar putea primi 750 de milioane de euro.

Nu am scåpat nici de arhi-låudatele produse locale, tradi¡ionale, montane (Chiar, o fi vreun partid care nu crede cå salvarea economiei stå musai în produsul tradi¡ional?)

Asigurarea schimbului de genera¡ii, ¿i instalarea unor tineri în agriculturå, în

urmåtorii ani va fi råsplåtitå cu 520 de milioane de euro. ªi, pentru cå fermierii se plâng de for¡a de muncå, solu¡iile PNL sunt învå¡åmântul profesional în sistem dual ¿i finan¡area infrastructurii liceelor agricole. Bugetul total pentru aceste douå måsuri va fi de 40 de milioane de euro.

O men¡iune aparte meritå tema consolidårii proprietå¡ii. PNL ar dori elaborarea unui Cod Rural, alåturi de ac¡iuni de impulsionare a comasårii parcelelor, de rescrierea cadrului juridic privind înstråinarea terenurilor agricole ¿i de finalizarea cadastrului agricol, cu intabulare cu tot.

Dar piatra unghiularå a viziunii agricole liberale sunt cele 6,5 miliarde euro, ce vor fi direc¡ionate spre strategia de gestionare a apei.

Liberalii î¿i pun toate speran¡ele în cre¿terea suprafe¡elor amenajate pentru iriga¡ii, cu prioritate în zonele lovite de secetå, dar ¿i o cre¿tere a eficien¡ei utilizårii apei de irigat.

Vor fi reluate lucrårile la Canalul Siret Bårågan, vor fi reduse pierderile de apå pe canal de la 60% acum la 28%, va fi redus tariful la mia de metri cubi pompa¡i etc.

Men¡ionate abia dupå iriga¡ii, celelalte solu¡ii pentru gestionarea riscurilor, adicå fondurile mutuale ¿i sistemele de asiguråri, abia vor primi 50 de milioane de euro.

Andrei OSTROVEANU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Primii tineri care au primit påmânt de la ADS Dupå 4 ani de la apari¡ia legii 226, am reu¿it så facem primii pa¿i, spunea cu mândrie ministrul Adrian Oros, când Administra¡ia Domeniilor Statului a acordat câte 50 de hectare primilor 61 de tineri din 6 jude¡e. Ei au trecut de prima evaluare ¿i au primit terenuri libere de contract.

Afacerile agricole s-au contractat cu 15% Cifra de afaceri a companiilor din agriculturå va scådea cu aproximativ 15% în anul în curs, spun estimårile KeysFin. KeysFin este un important furnizor de solu¡ii de business information despre firmele din România ¿i din stråinåtate. ¥n analiza lor, apreciazå cå seceta a dus la scåderi ale cifrei de afaceri ale celor peste 25.000 de companii din agriculturå, de la 46 miliarde lei, în 2019, la 39 miliarde lei, în 2020. Pânå ¿i Romsilva are pierderi aproape 300 de milioane de lei. Chiar ¿i Comisia Europeanå, spune KeysFin, estimeazå o scådere de 40% a produc¡iei de cereale din România în 2020, la 18 milioane de tone, cea mai mare din Uniunea Europeanå.

Studiu despre angaja¡ii din domeniul agroalimentar Agxecutive lucreazå la edi¡ia a treia a studiului privind tendin¡ele din domeniul resurselor umane din lan¡ul agroalimentar. Studiul con¡ine atât tendin¡e cantitative, cât ¿i calitative.

Edi¡ia de toamnå poate fi folositå ¿i în scopuri de bugetare corectå a anului 2021 pe plan HR, con¡inând toate perspectivele: compensa¡ii, beneficii ¿i formare profesionalå.

Unele concluzii contrazic percep¡ii generale. Potrivit studiului anterior, agronomii sunt mai bine plåti¡i decât for¡a de vânzåri. Altele surprind particularitå¡ile sectorului. În luna mai, când economia lua o pauzå din cauza pandemiei, 45% din sectorul agroalimentar fåcea angajåri. Agxecutive garanteazå firmelor participante confiden¡ialitatea datelor.

8

Dorin Cojocaru> Industria de procesare a laptelui intr\ în stand-by Industria laptelui merge la ora actualå din iner¡ie, spune Dorin Cojocaru, pre¿edintele Asocia¡iei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

“Din august au început så scadå vânzårile, în jur de 22%-23%, ¿i nu se ¿tie clar cum va fi de sårbåtori. De Cråciun mai fåceai vânzåri, mai fåceai o promo¡ie, o campanie de marketing, dar la ora actualå marketingul este blocat. Toatå lumea se concentreazå pe online, dar ¿i acesta se bazeazå pe resurse logistice pe care nu le ai, pentru cå nu am fost pregåti¡i pentru a¿a ceva”, aprecia Dorin Cojocaru în cadrul conferin¡ei Romanian Food & Agribusiness.

El a aråtat cå industria produselor lactate nu mai poate så-¿i facå un plan de afaceri realist din cauza restric¡iilor legate de închiderea unor unitå¡i comerciale, a pie¡elor de cartier, a ¿colilor ¿i a industriei HORECA. “Nu po¡i så î¡i faci un plan de afaceri, dacå nu ¿tii ce î¡i oferå viitorul. Dacå am fi ¿tiut cå dupå 27 septembrie vor urma ni¿te restric¡ii ¿i se vor închide ¿colile nu mai pregåteam acele pachete ¿colare, care reprezintå cam 6% din

procesarea laptelui.

Cu restric¡ionarea circula¡iei mårfurilor, închiderea unor unitå¡i comerciale sau a pie¡elor de cartier, ¿coli în continuare închise, HORECA care este închiså, nu prea mai ¿tii pe ce så te bazezi ¿i atunci apare acea stare de retragere, intri în conservare.

Nu po¡i så te gânde¿ti nici la anul 2021, dacå så faci investi¡ii sau så î¡i restric¡ionezi activitatea. În acest moment eu discut cu foarte mul¡i manageri ¿i existå o stare de stand-by, de imponderabilitate", a explicat pre¿edintele APRIL. "Închiderea pie¡elor a afectat foarte mult comer¡ul de proximitate, al micului retail aprovizionat prin firme de distribu¡ie. Iar în spatele lor erau ni¿te furnizori mici ¿i medii ¿i må refer la cele 464 de fåbricu¡e care func¡ioneazå pe Ordinul 111.

Tot anul 2020, mesajele Ministerului Agriculturii au fost cå dezvoltåm afacerea de familie, dezvoltåm micile întreprinderi, ajutåm fermierii så î¿i facå mici fåbricu¡e, adicå IMM-urile. Din septembrie pânå în prezent, în noiembrie, observåm cå aceste IMM-uri au fost afectate.

Hipermarketurile au capacitate maximå de absorb¡ie, dar chestia asta cå toatå lumea vrea så fie în hipermarket mie mi se pare absurdå. Existå loc în pia¡å ¿i ni¿e pentru toatå lumea, trebuie doar så ¿tii, så î¡i cuno¿ti foarte bine afacerea ¿i så î¡i cuno¿ti targetul”, a adåugat pre¿edintele APRIL. “Noi încercam så facem o echipå pentru a reducere pierderile, nu ne mai gândim acum la profit, ne gândim cum reducem pierderile, cum reducem costurile ¿i cum ne salvåm angaja¡ii.”

Profitul Agricol 44/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

“Avem grâu pân\ la recolt\!” spune Gheorghe Alecsei, pre[edintele Rezervelor de Stat Administra¡ia Na¡ionalå a Rezervelor de Stat (ANRSPS) este o institu¡ie a cårei activitate este, în cea mai mare parte, secretizatå. Con¿tien¡i de aceastå limitare, i-am solicitat un interviu pre¿edintelui ANRSPS, Gheorghe Alecsei, pentru a clarifica mai multe aspecte care sunt de mare interes pentru cititori.

Alecsei ¿i-a dat acordul, dar ne-a cerut ca întrebårile så fie transmise în scris, råspunsurile venind în aceea¿i formå.

Ce produse avem în rezervele de stat ¿i în ce cantitate sunt informa¡ii strict secrete, confirmå Alecsei.

Dar este de notorietate grâul, pentru care se constituie rezervå de stat, se discutå public despre acest lucru, singura necunoscutå fiind cât grâu se stocheazå de fapt în rezerve.

“La momentul actual, ANRSPS de¡ine în stoc o cantitate suficientå de produs, care face fa¡å necesitå¡ilor de consum pânå la apari¡ia noii recolte, astfel încât så poatå asigura resursele necesare de panifica¡ie în asigurarea securitå¡ii alimentare actuale”, afirmå Gheorghe Alecsei.

Circulå în spa¡iul public zvonul cå rezervele de grâu sunt folosite în beneficiul unor firme din industria de morårit ¿i panifica¡ie, prin împrumuturi acordate atunci când pre¡ul grâului pe pia¡å este ridicat (în prima parte a anului, cu precådere în lunile februarie-martie), restituirea fåcându-se când pre¡ul grâului scade, adicå la recoltå. Acest fapt ar distorsiona pia¡a în dezavantajul fermierilor ¿i în beneficiul morarilor. ¥ntrebat despre aceastå chestiune, Profitul Agricol 44/2020

pre¿edintele ANRSPS spune cå, cel pu¡in în opinia sa, împrumuturile pe termen scurt au fost întotdeauna acordate cu respectarea strictå a legii.

I-am cerut så precizeze împrumuturile pe termen scurt realizate în ultimii trei ani.

“A fost identificatå o singurå situa¡ie în care au fost scoase produse din rezerva de stat sub formå de împrumut, ¿i anume Ordonan¡a de Urgen¡å a Guvernului nr. 5/ 2019 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formå de împrumut, a unei cantitå¡i de påcurå necesare asigurårii, pe perioada de iarnå, a agentului termic pentru încålzirea popula¡iei din municipiul DrobetaTurnu Severin, jude¡ul Mehedin¡i”.

Totu¿i, Rezervele de stat colaboreazå cu anumite firme care de¡in spa¡ii de depozitare ¿i care pot jongla, în anumi¡i termeni, cu produsele depozitate.

Conform prevederilor în vigoare, “operatorii economici sunt obliga¡i så reîntregeascå, în termen de 30 de zile de la data constatårii diminuårii, cantitå¡ile de produse rezervå de stat.

Neîndeplinirea obliga¡iei prevåzute la alin. 1 constituie contraven¡ie ¿i se sanc¡ioneazå cu amendå de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei”.

Am întrebat dacå vreunul dintre operatorii economici cu care colaboreazå ANRSPS este capabil så achite o amendå de 100.000.000 lei, solicitând så se precizeze ultimele trei sanc¡iuni aplicate, valoarea acestora ¿i operatorii sanc¡iona¡i?

Råspunsul lui Alecsei: “Rela¡iile contractuale desfå¿urate cu operatorii economici s-au derulat în conformitate cu clauzele contractuale agreate de pår¡i. În ultimii trei ani nu au existat situa¡ii care så genereze aplicarea de sanc¡iuni contraven¡ionale”. ªeful Rezervelor de Stat a ocolit o întrebare esen¡ialå: “În contextul pandemiei, existå analize, chiar serioase, care pomenesc despre spectrul unei crize alimentare. Se pregåte¿te România de o asemenea perspectivå?”. Råspunsul: “O eventualå analizå în ceea ce prive¿te perspectiva unei crize alimentare excede aria de competen¡å a institu¡iei.

Asiguråm îndeplinirea programelor anuale de constituire ¿i reîntregire a produselor în vederea realizårii stocurilor pânå la nivelurile maxime aprobate prin nomenclator, iar la momentul prezent, ANRSPS de¡ine în stocul rezervå de stat o cantitate suficientå de produs, astfel încât så poatå asigura resursele necesare asigurårii securitå¡ii alimentare actuale”.

Pentru cå spa¡iul revistei nu ne permite, interviul integral îl vom publica pe pagina de Facebook Profitul Agricol.

Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Noul Consiliu Director al AIRPOM Pe 11 noiembrie, Adunarea Generalå a membrilor Asocia¡iei Industriei de Protec¡ia Plantelor (AIPROM) ¿i-a ales Pre¿edintele ¿i membrii Consiliului Director, fiecare pentru un mandat de 2 ani. În func¡ia de pre¿edinte a fost reconfirmat Vasile Iosif, country leader FMC România ¿i Moldova.

Vicepre¿edinte 1 va fi Boualem Saidi, directorul Diviziei Crop Science Bayer pentru România, Bulgaria ¿i Republica Moldova, iar Vicepre¿edinte 2 Marijan Tomsic, country manager BASF România.

Jean Ionescu, Corteva Country Leader România ¿i Moldova, a fost ales reprezentantul membrilor plini în Consiliul Director, iar Andreea Manolescu, Country Manager UPL România, este supleant.

Reprezentantul membrilor asocia¡i în Consiliul Director este Patricia

Maria ªtirbu - pre¿edintele Summit Agro România, iar membru asociat supleant este Antonio Jose Teixeira de Sousa - Ascenza Country Manager pentru România, Bulgaria ¿i Grecia.

“Au trecut deja 2 ani de când må aflu la conducerea asocia¡iei ¿i a fost o perioadå extrem de interesantå ¿i intenså pentru mine”, spunea, dupå vot, Vasile Iosif, pre¿edintele reales al AIPROM. “Am lucrat împreunå cu echipa AIPROM ¿i cu membrii Consiliului Director ¿i a¿ vrea så le mul¡umesc tuturor pentru implicare. Împreunå cu noua conducere a asocia¡ie ne vom asigura cå dezideratele industriei de protec¡ia plantelor sunt auzite ¿i ne vom pozi¡iona în continuare ca parteneri de dialog pentru autoritå¡ile na¡ionale ¿i europene. A¿ vrea så mul¡umesc tuturor membrilor Consiliului Director AIPROM pentru încrederea acordatå.”

Vasile Iosif,

country leader FMC România [i Moldova

Radu-Adrian Rey a fost ales vicepre[edintele Euromontana Adunarea Generalå a Euromontana l-a validat în pozi¡ia de vicepre¿edinte pe reprezentatul României, Radu - Adrian Rey, pentru un mandat de 4 ani (2020 - 2024).

Euromontana este cea mai importantå organiza¡ie europeanå care sus¡ine ¿i promoveazå importan¡a mun¡ilor, dezvoltarea integratå ¿i durabilå, interesele popula¡iei ¿i calitatea vie¡ii în zonele montane.

România este reprezentatå în cadrul Euromontana de mai multe organiza¡ii neguvernamentale, de companii pri10

vate, dar ¿i de Ministerul Agriculturii prin Agen¡ia Na¡ionalå a Zonei Montane. Radu-Adrian Rey este, din 2018, pre¿edintele asocia¡iei RoMontana, care l-a ¿i propus.

“Este o mare onoare atât pentru mine, cât ¿i pentru România de a de¡ine pentru urmåtorii patru ani vicepre¿edin¡ia unei organiza¡ii atât de importante la nivel european ¿i le mul¡umesc tuturor organiza¡iilor ¿i institu¡iilor din România care mi-au acordat încredere, m-au sprijinit ¿i recomandat pentru aceastå pozi¡ie.

Cu peste 50% din lan¡ul Carpatic pe teritoriul na¡ional, România are o importantå suprafa¡å montanå, fiind una dintre pu¡inele ¡åri UE care are o Lege a Muntelui, o Strategie de dezvoltare

durabilå pentru acest areal ¿i mai multe organiza¡ii, institu¡ii guvernamentale ¿i de cercetare-dezvoltare dedicate dezvoltårii sustenabile, protejårii popula¡iei ¿i economiei zonelor de munte.

Experien¡a acumulatå în cei peste 15 ani de activitate în societatea civilå româneascå ¿i europeanå, în mediul antreprenorial, guvernamental ¿i academic m-a determinat så fiu mereu conectat la realitå¡ile din teren, mereu atent la nevoile ¿i a¿teptårile reale ale oamenilor, realizând cå este imperativå transpunerea cuno¿tin¡elor, ideilor ¿i conceptelor în practicå.”

pagin\ de Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 44/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 9 noiembrie.

Grâu România

Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 77.970 tone, Mexic 13.070 tone, Japonia 17.770 tone, Venezuela 17.770 tone, Mexic 13.070 tone.

FOB Constan¡a 197 euro/t (+2) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.11.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020. ¥n såptåmâna 9 - 13 noiembrie 2020 pre¡ul grâului a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 270 dolari/tonå (1.107 lei). A £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Dec Ian Mar

09.11 123 121 120

10.11 125 123 121

11.11 127 125 123

12.11 129 127 125

13.11 130 129 127 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Dec Ian Mar

09.11 211 215 217

10.11 213 217 219

11.11 12.11 13.11 215 217 219 219 220 221 220 221 223

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 250 dolari/tonå (1.025 lei). A crescut cu 9 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Cota¡ii - Burse din Fran¡a 09.11 Rouen 199 Dunquerque 201 Pallice 203 Creil FOB 193 Moselle FOB 191 Rouen FOB 245

10.11 11.11 201 203 203 205 204 205 195 197 193 195 247 251

Dec Ian Mar

10.11 245 241 245

11.11 247 243 247

România

12.11 249 245 250

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 13 noiembrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 197 euro/tonå (808 lei).

A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 198 euro/tonå (970 lei). A crescut cu 8 euro/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la

Dec Ian Mar

09.11 155 157 159

10.11 157 159 161

11.11 12.11 13.11 159 160 161 161 163 165 163 165 167

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 09.11 Bordeaux 179 Pallice 185 Rhin FOB 191 Bordeaux FOB 189 Pontivy 190

12

euro/t

10.11 11.11 12.11 13.11 183 185 189 191 189 191 193 195 193 197 199 201 191 193 195 197 193 195 197 198

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Febr

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

FOB Constan¡a 191 euro/t (=) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.11.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020.

$/t

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2020, a fost de 179 dolari/t (734 lei).

13.11 250 247 252

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 183 dolari/tonå (750 lei), cu 4 dolari/tonå mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

La bursa Dunquerque pre-

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în decembrie 2020 este de 183 dolari/t (750 lei).

13.11 208 208 209 201 200 257

fost de 221 dolari/tonå (906 lei), cu 6 dolari/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¡ul a fost de 208 euro/tonå (1.019 lei), în cre¿tere cu 7 euro/tonå.

euro/t 12.11 205 207 207 199 197 253

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 09.11 241 239 243

Moselle a fost de 200 euro/tonå (980 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

închidere a fost de 195 euro/tonå (955 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 201 euro/tonå (985 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. ¥n Argentina, pre¡ul FOB-

port a fost 224 dolari/tonå (918 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 9 noiembrie.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

09.11 10.11 11.11 12.11 13.11 217 219 220 222 224 215 217 219 221 223

Profitul Agricol 44/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 9 - 13 noiembrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele.

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 459 dolari/tonå (1.882 lei), cu 8 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 9 noiembrie.

Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Dec Ian Mar

09.11 410 415 417

10.11 413 417 419

$/t 11.11 415 419 420

12.11 417 420 421

13.11 419 422 423

România FOB Constan¡a 187 euro/t (+2) 916 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.11.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

09.11 185 Dunquerque 179 Moselle 185 Pontivy 179 Orz bere: Creil** 185 Moselle** 190 Rouen

10.11 190 185 189 185

11.11 193 189 193 189

12.11 195 191 197 193

13.11 197 193 190 197

190 195 197 200 193 197 199 201

Sorg

PREºURI 9 - 13.11.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 9 - 13 noiembrie 2020, a fost de 201 dolari/tonå (824 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 153.770 tone ¿i

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 479 dolari/tonå (1.964 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 427 dolari/tonå (1.751 lei), în cre¿tere cu 7 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Dec Ian Mar

09.11 799 797 791

10.11 11.11 12.11 805 811 815 799 805 811 795 797 805

$/t 13.11 819 815 809

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 197 euro/tonå (965 lei), mai mare cu 12 euro/tonå.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

na 1.017.770 tone, Germania 97.170 tone, Egipt 85.770 tone, Arabia Sauditå 77.770 tone, Mexic 57.070 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 201 euro/tonå (985 lei), mai mare cu 11 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 9 noiembrie.

Argentina: pentru livrare în decembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 217 dolari/t (890 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

Taiwan 9.770 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Ian

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

09.11 10.11 11.11 12.11 13.11 420 421 423 425 427 421 423 425 427 429

Floarea-soarelui

înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 471 euro/tonå (2.308 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie, este de 457 dolari/tonå (1.874 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 13 nov., a fost de 467 dolari/tonå (1.915 lei). A

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna decembrie 2020, a fost de 477 dolari/t (1.956 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Dec

$/t

09.11 10.11 11.11 12.11 13.11 459 461 463 465 467

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 425 euro/tonå (2.082 lei), cu 6 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 9 nov.

La bursa Rouen pre¡ul a fost

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Dec Febr

09.11 10.11 11.11 12.11 13.11 195 197 199 200 201 197 199 200 201 203

Dec Febr

euro/t

09.11 10.11 11.11 12.11 13.11 Dieppe 461 465 467 469 471

de 421 euro/tonå (2.063 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 423 euro/tonå (2.073 lei).

A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

09.11 Rouen 415 Dunquerque 417 Moselle 419

13.11 421 423 425

Dec Ian Mar

10.11 417 419 420

11.11 419 420 421

12.11 420 421 423

09.11 414 420 421

10.11 415 421 423

11.11 417 423 425

12.11 419 425 427

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

270 dolari/t

Profitul Agricol 44/2020

+7

221 dolari/t

+6

$/t

09.11 10.11 11.11 12.11 13.11 471 473 475 477 479 477 479 481 483 485

459 dolari/t

+8

201 dolari/t

$/t 13.11 421 427 429

+6 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia>

363 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia pentru anul de pia¡å 2020/21 este prognozatå la 363 milioane tone, cu 26 milioane de tone mai mare decât în anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (133 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (113 milioane tone, mai mult cu 16 mil. tone), Argentina (51, în cre¿tere cu 2 mil. tone), China (17,5), India (10,5), Paraguay (10) ¿i Canada (6). ºårile mari consumatoare sunt China (99 milioane tone), SUA (59), Brazilia (45,5), Argentina (40), UE (17), India (9,5), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone).

Marii exportatori de soia sunt Brazilia (85 milioane tone, mai pu¡in cu 7 mil. de tone decât anul trecut), urmatå de SUA (60 mil. tone, cu 14 mil. tone mai mult decât anul trecut), Argentina (7 milioane tone) ¿i Paraguay (6,3 milioane tone).

Marii importatori de soia sunt China (100 milioane tone)), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (4) ¿i Taiwan (3 milioane tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 86 milioane tone, fa¡å de 95 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

14

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 252 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare: China (78 mil. tone, mai mult cu 6 mil. de tone), SUA (47 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), Argentina (35), Brazilia (31), UE (13) ¿i India (8 mil. t). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (27,5 milioane tone), Brazilia (17) ¿i SUA (12 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (18 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Coreea de Sud (2).

Stocurile mondiale sunt estimate la 9 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 60 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt China (18 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone ca anul trecut), SUA (11,5 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1,2 mil. tone), SUA (1 mil. de tone), UE (0,8) ¿i Paraguay (0,7 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (3 milioane tone), China (1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,8).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone.

Brazilia Produc¡ia de soia va fi mai mare cu 7 mil. tone Produc¡ia de soia din Brazilia pentru 2020/2021 este prognozatå la un record de 133 milioane de tone, mai mare cu 7 milioane tone fa¡å de recordul din sezonul trecut, de 126 milioane tone.

Suprafa¡a cultivatå va fi de 38,6 milioane hectare, în cre¿tere cu 1,7 mil. ha fa¡å de anul trecut.

Produc¡ia medie va ajunge la 3,45 tone/ha, sub tendin¡a ultimilor 10 ani, dar mai mare cu 1% fa¡å de anul trecut. ¥n Mato Grosso semånatul s-a realizat pe 54% din suprafa¡å, iar în statul Paraná s-a semånat 60% din suprafa¡å, a¿a cum reiese din raportul Departamentului de Economie Ruralå.

Totu¿i, suprafa¡a totalå însåmân¡atå este sub media ultimilor 5 ani.

Argentina 51 milioane tone de soia Produc¡ia de soia din Argentina va ajunge la 51 milioane tone, cu 4% mai mult fa¡å de anul trecut.

Suprafa¡a cultivatå cu soia va ajunge la 16,9 milioane hectare, cu 1% mai mare fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 3,02 tone/hectar, cu 3% mai mare fa¡å de anul trecut.

Umiditatea foarte scåzutå a solului a întârziat începerea semånatului.

Profitul Agricol 44/2020

Pre]uri [i pie]e

Floarea-soarelui merge în sc\dere Produc¡ia mondialå de floareasoarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 50 milioane tone, cu 5 milioane de tone mai pu¡in decât anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (14 milioane tone, mai pu¡in cu 2,5 mil. tone), Rusia (13 mil. tone), UE (9,3) ¿i Argentina (3 mil. tone).

mai mici decât cele din anul 2019/20. ¥n schimb, produc¡ia mondialå de ¿roturi din floarea-soarelui ar putea ajunge la 21 milioane tone, aproape egalå cu cea din 2019/20.

ºårile mari consumatoare de floarea-soarelui sunt Ucraina (16,5), Rusia (14) ¿i UE (10).

ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6,4 milioane tone), Federa¡ia Ruså (6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). ºårile consumatoare sunt: UE (7,3 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,4) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone).

Stocurile mondiale sunt estimate la 1,3 milioane tone, cu 1 mil. de tone

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 0,7 mil. tone.

Va scådea, în schimb, produc¡ia mondialå de ulei din floare, care va coborî la 19 milioane tone, cu 2,5 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 1milion de tone.

La rapi]\ nu se prev\d surprize Produc¡ia mondialå de rapi¡å în anul de pia¡å 2020/21 ar putea atinge 69 milioane tone, egalå cu cea din anul de pia¡å 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19,4 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13,2) ¿i India (7,6 mil. tone).

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 70 milioane tone, mai mic cu 1 milion de tone fa¡å de 2019/20.

Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (10,6) ¿i India (8).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 10 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 mil. de tone), China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,3).

Profitul Agricol 44/2020

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 5 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20. ºåri de¡inåtoare de stocuri: Canada (2 milioane tone), China (1), UE (0,68 mil. tone).

Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2020/21 este evaluatå la 39 milioane tone, cu 0,5 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt UE (13 milioane tone), China (9), Canada (5,4), India (4), Japonia (1,3). ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (10,5), India (3,3), Japonia (1,3), Canada (0,7).

Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone.

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1 milion de tone.

Produc¡ia mondialå de uleiuri din rapi¡å este apreciatå undeva în jurul a 27,4 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (10), China (6), Canada (4,3), India (3), Japonia (1). ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,5), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,6 milioane tone), UE (250.000 tone) ¿i India (58.000 tone).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2 mil. tone, mai mici cu 0,2 mil. tone fa¡å de anul trecut.

15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna noiembrie. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2020/21.

Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 597 milioane tone, cu 21 mil. tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å trecut.

Structural, va fi formatå astfel: soia (363 mil. tone, mai mare cu 26 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (69 mil. tone); floarea-soarelui (50 mil. t., cu 5 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut); semin¡e de bumbac (48), arahide

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 351 milioane tone, cu 7 milioane tone mai mare decât anul precedent.

Structura sortimentalå (mil. tone): soia (252 mil. tone, mai mare cu 10 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (39 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (7) ¿i copra (2).

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 209 milioane tone, fa¡å de 206 milioane tone în anul 2019/20.

Structura sortimentalå: ulei de palmier (75 mil. tone); soia (60 mil. tone); rapi¡å (27 mil. tone); floarea-soarelui (19 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. tone).

16

(43), nuci de palmier (20) ¿i copra (6).

Semin¡e oleaginoase An de pia¡å 2019/20

Soia

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2) 316

380 436

420

433

Consumul mondial va fi de 511 milioane tone, mai mare cu 6 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (135 mil. tone), SUA (63,6 mil. tone), Argentina (50), UE (48), Brazilia (43), India (31), Rusia (19) ¿i Ucraina (15).

ºårile mari importatoare sunt China (104 milioane tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4).

ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (85,3 milioane tone), SUA (61), Canada (14).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 99 milioane tone, cu 1 mil. tone mai mici decât anul trecut.

ªroturi proteice Soia An de pia¡å SUA Hamb (1) (2) 2019/20 330 338 2020/21 Oct. 404 430

UE (54), SUA (40), Brazilia (20,5), India (16) ¿i Rusia (8,3 mil. tone).

dolari/tonå Fl.-soarelui SUA Rott (3) (4) 207 217 233 255

Rapi¡å Hamb (5) 244 295

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Consumul mondial de ¿roturi este prognozat la 350 milioane tone. ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (101 milioane tone), Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 208 milioane tone, fa¡å de 202 milioane tone în 2019/20. ºårile mari consumatoare sunt China (41 milioane tone), UE (27 milioaUleiuri vegetale Soia An de pia¡å 2019/20 2020/21 Oct.

dolari/t Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott (1) (2) (3) (4)

Rott (5)

654 785 1.434 795 748 895 1.257 999

879 924

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

2020/21 Oct.

-

-

-

-

-

ND

454

ND

530

469

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

ºårile mari exportatoare sunt Argentina (28 milioane tone), Brazilia (17), SUA (12,5) ¿i Ucraina (5,5).

Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (24 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (5) ¿i SUA (5 milioane tone).

Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 11,5 milioane tone. ne tone), India (22,5 milioane tone), SUA (19 mil. t) ¿i Indonezia (16). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (6), Argentina (6), Canada (4) ¿i Rusia (3,5). ºårile mari importatoare sunt India (14,5 milioane tone), China (12), UE (11) ¿i SUA (5 milioane tone).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 19 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mici decât în 2019/20.

Profitul Agricol 44/2020

Biox-M®, un produs pe bază de ulei de mentă, destinat controlului încolțirii cartofilor, depozitați pentru o perioadă mai lungă de timp! În trecut, depozitarea pe termen lung a cartofilor a fost posibilă prin inhibarea chimică a colților cu substanța activă clorprofam (CIPC) sau prin răcirea mecanică a cartofilor de masă. Conform decizie luate la nivelul Comisie Europene, în data de 18 Iunie 2019, substanța activă clorprofam a fost retrasă din țările membre ale Uniuni Europene, începând cu a doua jumătate a acestui an. ÍQ DQXO GXSĄ PDL PXOʰL DQL vQ FDUH SLDʰD HXURSHDQĄ D DYXW DFFHV OD XOHLXO GH PHQWĄ SHQWUX D DVLJXUD LQKLEDUHD ELRORJLFĄ D vQFROʰLULL FDUWRILORU FX R HILFDFLWDWH ULGLFDWĄ .1( &(57,6 D UHXȾLW VĄ LQWURGXFĄ ȾL vQ 5RPkQLD WHKQRORJLD LQRYDWLYĄ FH DUH OD ED]Ą SURGXVXO %LR[ 0®.

$SOLFDUHD SURGXVXOXL DUH OD ED]Ą R QRXĄ WHKQRORJLH %LR[ 0® SRDWH IL DSOLFDW GRDU FX XUPĄWRDUHOH HFKLSDPHQWH HOHFWULFH (OHFWURIRJ ȾL 6\QRIRJ $FHVWH HFKLSDPHQWH DVLJXUĄ R GLVWULEXʰLH H[FHOHQWĄ D SURGXVXOXL SH FDUWRILL WUDWDʰL ȾL SUH]LQWĄ R VLJXUDQʰĄ PDL PDUH SHQWUX DSOLFDQW

ÍQ (XURSD SURGXVXO D IRVW RPRORJDW SULPD GDWĄ vQ DQXO ȾL D]L HVWH FRPHUFLDOL]DW ȾL XWLOL]DW vQ ʰĄUL SUHFXP )UDQʰD %HOJLD ʯĄULOH GH -RV *UHFLD ȾL *HPDQLD FX UH]XOWDWH IRDUWH EXQH

3URGXVXO %LR[ 0® SRDWH IL DSOLFDW DWkW vQ VSDʰLLOH GH GHSR]LWDUH vQ FDUH FDUWRILL VXQW DȾH]DʰL vQ FXWLL FkW ȾL vQ VSDʰLLOH XQGH FDUWRILL VXQW GHSR]LWDʰL YUDF &X WRDWH DFHVWHD H[LVWĄ LQVWUXFʰLXQL FDUH WUHEXLH UHVSHFWDWH SHQWUX D REʰLQH R HILFDFLWDWH PD[LPĄ

%LR[ 0® HVWH VLQJXUXO SURGXV FDUH HVWH OLVWDW vQ )L%/ ȾL SULQ XUPDUH SRDWH IL DSOLFDW vQ SURJUDPXO GH FRPEDWHUH D vQFROʰLULL FDUWRILORU HFRORJLFL Ce este Biox-M®? %LR[ 0® HVWH XQ LQKLELWRU DO vQFROʰLULL FDUWRILORU SH ED]Ą GH XOHL GH PHQWĄ (VWH XQ SURGXV IĄUĄ UH]LGXXUL FHHD FH vQVHDPQĄ FĄ QX FRQʰLQH UH]LGXXUL FKLPLFR VLQWHWLFH ȾL HVWH SULPXO LQKLELWRU DO vQFROʰLULL FDUWRILORU GLQ 5RPkQLD SHQWUX FDUH QX D IRVW VSHFLILFDW XQ QLYHO PD[LP GH UH]LGXXUL 05/ ÍQ FRQFHQWUDʰLL VFĄ]XWH XOHLXO GH PHQWĄ DIHFWHD]Ą FUHȾWHUHD FROʰLORU ȾL LQIOXHQʰHD]Ą VLVWHPXO KRUPRQDO DO FROʰLORU

OD XQ LQWHUYDO GH GH ]LOH vQWUH WUDWDPHQWH %LR[ 0® SRDWH IL XWLOL]DW vQ VFKHPHOH SUHYHQWLYH GDU ȾL vQ VFKHPHOH FXUDWLYH &D ȾL WUDWDPHQWXO FXUDWLY SURGXVXO DFʰLRQHD]Ą FKLDU ȾL DWXQFL FkQG OXQJLPHD FROʰLORU HVWH FXSULQVĄ vQWUH ȾL PP 3HQWUX D REʰLQH XQ UH]XOWDW IRDUWH EXQ GXSĄ XWLOL]DUHD SURGXVXOXL %LR[ 0® WUHEXLH DFRUGDWĄ R DWHQʰLH VSRULWĄ PRGXOXL vQ FDUH VH IDFH PDQDJHPHQWXO GHSR]LWXOXL

2PRORJDUHD SURGXVXOXL %LR[ 0® vQ 5RPkQLD OD PLMORFXO DFHVWXL DQ RIHUĄ SRVLELOLWDWHD IHUPLHULORU GDU ȾL $FHVWHD GLIHUĄ GH LQVWUXFʰLXQLOH FHORU PDL LPSRUWDQWH FRPSDQLL GH FRQYHQʰLRQDOH FXP DU FHOH SHQWUX SURFHVDUH D FDUWRIXOXL VĄ EHQHILFLH]H XWLOL]DUHD &,3& ÍQDLQWH GH DSOLFDUHD GH XQ WUDWDPHQW LQRYDWLY FX R SURGXVXOXL FDUWRILL WUHEXLH VĄ ILH HILFDFLWDWH ULGLFDWĄ vPSRWULYD vQFROʰLUL XVFDʰL FX FRDMD PDWXUĄ ȾL IĄUĄ UHVWXUL FDUWRILORU /D IHO GH LPSRUWDQW HVWH ȾL GH SĄPkQW SH HL LDU GHSR]LWXO WUHEXLH IDSWXO FĄ SURGXVXO D IRVW RPRORJDW VĄ ILH HWDQȾ 3ULPD DSOLFDUH VH IDFH OD WLPS SHQWUX D RIHUL R FRQWLQXLWDWH FX R GR]Ą GH PO W vQ WLPS FH ȾL R VROXʰLH ,QGXVWULHL 3URFHVDWRDUH ȾL XUPĄWRDUHOH DSOLFĄUL PD[LP VH )DPLOLHL &DUWRIDULORU YRU IDFH FX R GR]Ą GH PO W

ÍQ FRQFHQWUDʰLL PDL PDUL XOHLXO GH PHQWĄ YHUGH GLVWUXJH PHPEUDQHOH FHOXODUH DOH ʰHVXWXOXL vQFROʰLW ȾL DVWIHO DVLJXUĄ GLVWUXJHUHD OXL 'XSĄ FkWHYD RUH ]LOH vQ IXQFʰLH GH WHPSHUDWXUD GH GHSR]LWDUH ȾL HWDQȾHLWDWHD GHSR]LWXOXL FROʰLL DX DVSHFW GH ÅDUVµ $FHȾWL FROʰL YRU GHYHQL vQ FHOH GLQ XUPĄ PDL VXEʰLUL ȾL XVFDʰL SXWkQG IL vQGHSĄUWDʰL FX XȾXULQʰĄ GLQ WXEHUFXOL vQ WLPSXO VRUWĄULL

KNE CERTIS SRL *5((1 *$7( %8,/',1* %OYG 7XGRU 9ODGLPLUHVFX QU (W 8QLW

18

6HFWRU %XFXUHȾWL 5RPkQLD Tel.: Fax: E-mail: LQIR#NQHFHUWLV UR

ZZZ NQHFHUWLV UR

Profitul Agricol 44/2020

CULTURI

VEGETALE Cum se câ[tig\ statutul de hibrid iscusit Nimic din ceea ce promovåm nu scapå fårå så treacå prin analiza ALCEDO, deci to¡i hibrizii care ¿i-au cåpåtat statutul de “iscusit” numai dupå ce ne-au demonstrat cå au calitå¡i deosebite, chiar ¿i în condi¡iile anului 2020, când seceta a creat mari probleme fermierilor.

Curtui¿eni ¿i 6.400 kg/ha la Deveselu; - RGT Himalaxx - 10.985 kg/ha la Curtui¿eni ¿i 6.654 kg/ha la Deveselu; - MAS 49 P - 6.216 kg/ha la Deveselu.

La floarea-soarelui, în cele patru loca¡ii s-au ob¡inut produc¡iile: - Impact - 2.750 kg/ha la Lilieci, 2.000 kg/ha la Brani¿tea ¿i 2.229 kg/ha la Curtui¿eni; - LG 54.92 HO CL - 2.800 kg/ha la Lilieci ¿i 1.800 kg/ha la Brani¿tea; - NHK12M010 - 2.750 kg/ha la Lilieci, 3.119 kg/ha la Lunca Banului în anul agricol 2019-2020, am reu¿it så amenajåm mai (irigat) ¿i 1.900 kg/ha la Brani¿tea; - X4219 - 800 kg/ha la Brani¿tea ¿i multe loturi de testare în ¡arå (Curtui¿eni - Bihor, Deveselu - Olt, 2.160 kg/ha la Curtui¿eni; - Vollcano HO CLP - 2.820 kg/ha la Lilieci - Ialomi¡a, Brani¿tea - Gala¡i ¿i Lunca Banului - Vaslui). Condi¡iile au Lilieci, 3.452 kg/ha la Lunca Banului fost total diferite, iar asta se vede în pro- (irigat), 1.800 kg/ha la Brani¿tea ¿i duc¡iile ob¡inute pentru acela¿i hibrid. 3.484 kg/ha la Deveselu. Încå o datå ni s-a demonstrat cå sunt suficiente genetica ¿i tehnologia, apa Evident cå la aceste culturi s-au aplieste factorul limitativ, iar aceastå afircat numai produse din portofoliul Alcedo ma¡ie este sus¡inutå de produc¡iile ridicate de la Lunca Banului, unde loturile ¿i, chiar ¿i acolo unde seceta ¿i-a spus cuvântul, s-au ob¡inut produc¡ii satisau fost irigate. fåcåtoare. Deci, se poate! Impor tant este så alege¡i hibridul corespunzåtor, La porumb, în cele douå loca¡ii, una så aplica¡i o tehnologie “ca la carte”, iar cu umiditate suficientå (Curtui¿eni - Bi- dacå ne mai då ¿i Dumnezeu vreme hor), cealaltå în condi¡ii de secetå (De- bunå pentru agriculturå, nu pute¡i så veselu - Olt), iatå produc¡iile la câ¡iva ie¿i¡i decât pe plus! hibrizi: - RGT Dragster - 12.678 kg/ha la Curtui¿eni ¿i 7.564 kg/ha la Deveselu; - RGT Hexxagone - 11.316 kg/ha la

Şi

Profitul Agricol 44/2020

Argentina: Produc¡ia de grâu va scådea cu 9% fa¡å de anul trecut Produc¡ia de grâu din Argentina pentru 2020/21 ajunge la 18 milioane tone, în scådere cu 5% fa¡å de estimarea de luna trecutå ¿i cu 9% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 6,4 milioane hectare, cu 2% mai mult decât luna trecutå, dar mai micå cu 5% fa¡å de anul trecut.

Produc¡ia medie este de 2,8 tone/hectar, cu 7% mai micå fa¡å de luna trecutå ¿i cu 4% fa¡å de anul trecut. Lipsa umiditå¡ii solului a avut un rol determinant în estimårile privind poten¡ialul de produc¡ie. Recoltarea începe de obicei la mijlocul lunii noiembrie. Cu toate acestea, în unele zone, fermierii au decis så renun¡e ¿i så lase culturile pentru på¿unat sau, cei mai pu¡ini dintre ei, au treierat grâul pentru furaje.

Ucraina: Randamentul la porumb scade cu 27% Produc¡ia de porumb din Ucraina pentru 2020/21 va atinge 28,5 milioane tone, cu 21% mai micå fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 5,3 tone/ha, în scådere cu 27% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 5,4 milioane hectare, în cre¿tere cu 8% fa¡å de anul trecut. Scåderea lunå de lunå a randamentului este anun¡atå Ministerul Agriculturii din Ucraina ¿i se bazeazå pe datele de¡inute când jumåtate din suprafa¡å era recoltatå. La 5 noiembrie porumbul era recoltat pe aproximativ 70% din suprafa¡å, iar rezultatele vor fi publicate în raportul de luna viitoare.

Agrivi ob¡ine 4 milioane de euro de la fondurile de investi¡ii Agrivi produce software de management al fermei. De un an ¿i jumåtate programul a fost tradus ¿i în românå.

Pentru a se dezvolta pe pia¡a localå, compania a atras o finan¡are de 4 milioane de euro de la fonduri de investi¡ii. Cu ace¿ti bani vor cre¿te numårul de angaja¡i, vor fi mai mobili, pentru a ajunge la mai mul¡i fermieri etc.

19

CULTURI VEGETALE

Sunt mai toleran]i hibrizii noi de porumb la condi]iile nefavorabile? dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Într-un articol anterior, spuneam cå ar trebui men¡iona¡i hibrizii cu rezultate acceptabile în lotul de restri¿te de la Orezu din acest an, chiar dacå existå opinia cå hibrizii de porumb cu produc¡ii “decente” în anii cu condi¡ii nefavorabile nu vor realiza produc¡ii competitive în anii cu condi¡ii optime.

Nu ne putem a¿tepta ca rezultatele ob¡inute la Orezu så confirme sau nu idea mai sus men¡ionatå, dar meritå så men¡ionåm urmåtoarele observa¡ii.

Produc¡iile mai mari de 4 t/ha au fost ob¡inute de cei mai buni hibrizi selecta¡i de la companiile de semin¡e, dupå cum urmeazå: 1. Locul 1 a fost ocupat de HI CORN 450, FAO 450, de la Caussade, cu o produc¡ie de 5773 kg/ha.

- Împreunå cu HI CORN 350, FAO 350, locul 4 cu 4012 kg/ha, au fost crea¡i dupå conceputul Hi CornCS, ¿i sunt cei mai buni hibrizi de porumb ai com-

20

paniei. De remarcat inspira¡ia cu care au fost ale¿i cei 6 hibrizi Caussade, deoarece locul 5, cu 3767 kg/ha, a apar¡inut acestei companii.

2. Locul 2 l-a ocupat DKC 5709, FAO 470, cu 5.308 kg/ha. Este un hibrid nou, deci "foarte dotat" din punct de vedere genetic pentru realizarea unor produc¡ii mari, potrivit doar pentru fermele cu nivel de produc¡ie mediu (7-12 t/ha) ¿i ridicat (peste 12 t/ha).

3. Locul 3, cu 4.036 kg/ha, a fost ocupat de CERA 450, FAO 450, care în 2017 a realizat la Fundulea o produc¡ie de 11,5 t/ha.

Concluzii - Existå situa¡ii în care cei mai noi hibrizi au în bagajul genetic ¿i gene care le oferå toleran¡å la anumite condi¡ii nefavorabile. Acest lucru este foarte important, deoarece au cam dispårut de pe pia¡å hibrizii “rustici”, toleran¡i la condi¡iile nefavorabile. Unii speciali¿ti considerå cå hibrizii defensivi sunt doar pentru lumea a treia agricolå, în timp ce al¡ii recomandå cultivarea împreunå a

“hibrizilor defensivi ¿i ofensivi”.

- Hibrizii de tip HI CornCS par a fi rezolvat problema pe jumåtate. De ce doar par¡ial? Companiile de semin¡e nu pot asigura întotdeauna întreaga cantitate din hibrizii ceru¡i de fermieri. ªi uneori, fermierul comandå un hibrid, dar prime¿te ce prisose¿te în depozit.

- Dacå s-ar publica toate rezultatele, cu explica¡iile de rigoare când este cazul, fermierul ar putea alege mai bine hibrizii propu¿i de distribuitori, refuzând pe cei cu produc¡ii mici. Cåci, indiferent cât am acuza condi¡iile nefavorabile, existå hibrizi care participå la teståri doar pentru a se ob¡ine o medie micå a experien¡ei, pentru a crea iluzia cå unii hibrizi depå¿esc cu mult media lotului.

- Am våzut cå cei mai productivi hibrizi pot fi ¿i cei mai toleran¡i la anumite condi¡ii nefavorabile. Sunt înså ¿i hibrizi care n-ar trebui cultiva¡i, singurul argument pentru semånatul lor fiind acela cå se gåse¿te såmân¡å pe pia¡å, iar unii considerå cå tot e mai bunå decât cea din påtul.

Dar nu întotdeauna!

Profitul Agricol 44/2020

CULTURI VEGETALE

Final de campanie de sem\nat Campania de semånat din aceastå toamnå este la final. Direc¡iile agricole jude¡ene centralizeazå datele din teren. În anumite zone seceta sau excesul de umiditate au afectat lucrårile. Cea mai dificilå campanie a fost în Ialomi¡a. S-au semånat doar 111.960 ha fa¡å de 175.000 ha, cât erau în 2017 sau 2018 ¿i 146.029 ha în 2019. În alte jude¡e fermierii au reu¿it chiar så însåmân¡eze suprafe¡e mai mari decât ¿i-au propus ini¡ial.

Bacåu Campania de însåmân¡åri de toamnå s-a încheiat, suprafa¡a planificatå a fost realizatå, iar stadiul de dezvoltare a culturilor este în func¡ie de data de însåmân¡are a culturii, la ora actualå existå suprafe¡e înfrå¡ite, råsårite în totalitate, ¿i suprafe¡e în curs de råsårire.

Suprafe¡e însåmân¡ate: rapi¡å - 6.000/3.500 grâu - 210.000/265.000 orz - 1.100/1.400.

Bistri¡a-Nåsåud Suprafa¡a însåmân¡atå/programatå (ha) în toamna 2020: grâu - 3020/3200 orz ¿i orzoicå - 400/400 rapi¡å - 85/90. Însåmân¡are 2019: grâu - 3.160 orz ¿i orzoaicå - 676 rapi¡å - 76.

Urmare a condi¡iilor specifice acestui an aferente perioadei optime de semånat, cu secetå excesivå la început urmatå de precipita¡ii multiple, ce a îngreunat lucrårile pentru semånatul de toamnå, lucrårile de recoltat a culturilor de porumb, soia ¿i floarea-soarelui care erau propuse a fi însåmân¡ate cu grâu au cauzat întârzieri fa¡å de perioada optimå de semånat la toate culturile de toamnå, precum diminuarea suprafe¡elor însåmân¡ate fa¡å de programul pentru anul 2020. Suprafe¡ele propuse a fi însåmân¡ate în aceastå toamnå ¿i neefectate vor fi însåmân¡ate în primåvara anului 2021 cu porumb boabe ¿i floarea-soarelui.

22

Boto¿ani Suprafe¡e însåmân¡ate 2020: grâu - 28.500 ha orz - 1100 ha rapi¡å - 7.200 ha.

Bråila Suprafe¡e însåmân¡ate (ha) în toamna 2020/2019: grâu - 59.770/54.258 orz - 12.340/15.200 rapi¡å - 3.927/4.929.

Campania este în curs de finalizare.

Buzåu Suprafe¡e însåmân¡ate (ha) în toamna 2020/2019: grâu - 57.388/64.082 rapi¡å - 13.167/7.541 orz - 5.370/6.214.

Campania de însåmân¡åri nu s-a încheiat la grâu, dar suprafe¡ele pe care fermierii inten¡ioneazå så le mai semene sunt mici. Nu sunt suprafe¡e neînsåmân¡ate fa¡å de cele programate.

Cålåra¿i Suprafe¡e însåmân¡ate (ha) în toamna 2020/2019: grâu - 122.960/120.114 orz - 19.700/26.200 rapi¡å – 12.750/27.974.

Cluj Suprafe¡ele însåmân¡ate (ha) în toamna 2020/2019: grâu - 10.060/10700 orz - 1.150/1.060 rapi¡å - 1.600/1.430.

Covasna Ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile (cantitå¡i ridicate de precipita¡ii) în perioada de recoltat ¿i însåmân¡at, suprafe¡ele estimative semånate în jude¡ul Covasna în toamna anului 2020 sunt: grâu -16.250 ha orz - 350 ha secarå - 15 ha triticale -1.050 ha rapi¡å - 1125 ha. În mare parte s-au terminat lucrårile de însåmân¡at. Suprafe¡ele semånate într-un an normal cu culturi de toamnå sunt aproximativ 23.000 - 24.000 ha.

Fermierii vor semåna în primåvarå grâu de primåvarå, secarå, orzoaicå de primåvarå. Suprafe¡ele semånate cu rapi¡å de primåvarå vor fi nesemnificative.

Dâmbovi¡a Suprafe¡e însåmân¡ate (ha) în toamna 2020/2019: rapi¡å -1.930/2.640 grâu - 25.930/25.993 orz - 3.080/4.107.

Din cauza condi¡iilor climaterice nefavorabile din toamnå, suprafe¡ele de orz ¿i rapi¡å au fost diminuate fa¡å de cele propuse, ace¿tia inten¡ionând a semåna aceste suprafe¡e cu grâu ¿i orzoaicå de primåvarå.

Dolj Suprafe¡e însåmân¡ate realizate/programate (ha) în toamna 2020: rapi¡å - 10.250/20.500 grâu - 146.712/165.000 orz - 25.015/27.500, orzoaicå - 1.525/2.300 Profitul Agricol 44/2020

CULTURI VEGETALE secarå - 2.005/2.500 triticale - 5.230/6.500.

Giurgiu Suprafe¡e însåmân¡ate (ha) în toamna 2020/2019: grâu - 114.000/110.600 ha orz - 25.400/23.500 ha rapi¡å - 27.000/25.000.

Stare de vegeta¡ie: grâu - råsårire 90%, în curs de råsårire - 10%, orz råsårire 100 %, rapi¡å - råsårire 100%.

Ialomi¡a Campania de însåmân¡åri s-a încheiat, cu excep¡ii nesemnificative. Culturile însåmân¡ate se prezintå relativ bine, dar umiditatea din sol nu este suficientå.

Situa¡ia însåmân¡årilor de toamnå (ha) 2020/2019/2018/2017: grâu, secarå, triticale - 82.450/ 105.599/104.888/96.055 orz ¿i orzoaicå - 8.100/18.429/ 13.084/16.803 rapi¡å - 21.410/22.001/57.742/ 62.218 total: 111.960/146.029/175.714/ 175.076.

Ia¿i Suprafe¡e însåmân¡ate realizate/programate (ha) în toamna 202053.000/55.975: rapi¡å - 6.100/8.500 grâu - 39.750/39.750 orz - 3.500/3.500 orzoaicå - 350/350 secarå - 125/125 triticale - 110/110.

Mure¿ Suprafe¡e însåmân¡ate/programate (ha) în toamna 2020: grâu - 23.165/28.150 ha - 82% orz - 3250 - 100% rapi¡å - 6090 - 100% total - 38.610/43.595 - 88,5%.

Unii fermieri au inten¡ia så continue lucrårile de însåmân¡åri la cultura de grâu. Se estimeazå cå programul însåmân¡åri de toamnå va ajunge la 92Profitul Agricol 44/2020

95%. În toamna 2019 suprafa¡a însåmân¡atå cu grâu - 27954 ha, orz - 3118 ha, rapi¡å - 5.990 ha. Suprafa¡a råmaså neînsåmân¡atå se va aloca astfel: grâu de primåvarå - 10%, porumb - 44%, floarea-soarelui - 33% ¿i soia - 12%.

Neam¡ Suprafe¡e însåmân¡ate (ha) în toamna 2020 semånate/programate: rapi¡å - 3.470/3.200 grâu - 21.300/21.300 orz - 2.023/2.200 orzoaicå - 500/500 secarå - 250/250, triticale - 1.344/1.500.

Olt Suprafe¡ele însåmân¡ate (ha) toamna 2020/2019: rapi¡å - 14.500/12.500 ha semånate, 4.550 råmase în culturå grâu - 125.000/133.177 orz - 15.200/15.260.

Suprafe¡e însåmân¡ate/programate (ha) în toamna 2019: rapi¡å - 12.187/24.500 grâu - 147.806/170.000 orz - 24.872/25.200 orzoaicå - 1.940/2.050 secarå - 1.398/2.000 triticale - 5.431/8.100.

Suceava Suprafe¡ele însåmân¡ate (ha) în toamna 2020/2019: grâu - 21.500/21.176 orz ¿i orzoaicå - 2.700/2.200 rapi¡å - 2200/1886.

Campania de semånat este finalizatå pentru culturile de secarå, triticale, orz ¿i orzoaicå, plante de nutre¡. Continuå lucrårile de semånat pentru culturile de rapi¡å (91% semånat) ¿i grâu (98% semånat).

Tulcea A fost însåmân¡atå o suprafa¡å totalå de 145.350 ha din total arabil de 295.400 ha, din care realizat/programat (ha): grâu - 95.500/95.500

orz - 26.000/26.000 rapi¡å - 20.500/23.000.

La rapi¡å nu a fost realizatå suprafa¡a programatå deoarece seceta pedologicå accentuatå, asociatå cu secetå atmosfericå, i-au descurajat pe fermieri.

Precipita¡iile cåzute în ultimul timp în Tulcea au încurajat însåmân¡area la grâu. Se estimeazå depå¿irea suprafe¡ei propuse.

Stadii de vegeta¡ie grâu ¿i orz: germinare 30%, råsårire 60% ¿i înfrå¡ire 10%. Cultura de rapi¡å înfiin¡atå în perioada optimå parcurge perioada de înfrunzire 6-11 frunze. Starea de vegeta¡ie a culturilor pânå la aceastå datå se men¡ine bunå pe 95% din suprafa¡a însåmân¡atå, în special pe suprafe¡ele care au o bunå aprovizionare cu apå a solului. În toamna 2019 au fost semånate urmåtoarele culturi: grâu - 93.500 ha orz - 22.500 ha rapi¡å - 17.500 ha.

Vaslui Planificat 80.032 ha, 27% din arabil, din care: grâu - 63.126 ha rapi¡å - 8.824 ha orz ¿i orzoaicä de toamnå - 6.360 ha triticale - 333 ha secarå - 74 ha alte culturi - 1.315.

Pânå la data de 15.11.2020, suprafa¡a totalå de culturi de toamnå este de 68.815 ha (86% din plan): 14.160 ha rapi¡å, 47.004 ha grâu de toamnå, 6.888 ha orz ¿i orzoaicå de toamnå, 229 ha triticale, 534 ha alte culturi.

Se constatå o cre¿tere substan¡ialå a suprafe¡ei de rapi¡å fa¡å de cea propuså, respectiv cu 60% mai mult fa¡å de program. Dar, în cazul grâului, a fost semånatå doar 74% din suprafa¡a stabilitå în program.

Adrian MIHAI 23

CULTURI VEGETALE

“Avem hibrizi care s\ ofere o constan]\ a produc]iei!”

Interviu cu Raicsics Mihailo, director regional Vest Caussade Care sunt primii doi cei mai rezisten¡i ¿i productivi hibrizi Caussade la porumb în Timi¿?

HiCorn 350 este un concept pe care Caussade l-a creat ¿i lansat în România în primåvara 2019, cu rezultate excelente de produc¡ie, vârfuri care au depå¿it cu u¿urin¡å 13 tone la ha.

Este un concept care a fost special dezvoltat pentru condi¡ii dificile. El constå din asocierea a doi hibrizi de porumb, cu surse genetice ¿i maturitå¡i diferite, ambii fiind compatibili la polenizare. Ace¿ti doi hibrizi se cultivå în alternan¡å, câte 2 rânduri din fiecare, pentru a måri perioada de polenizare, dacå situa¡ia impune, de la 3 la 7 sau chiar 10 zile. În cazul unor temperaturi foarte ridicate sau de ar¿i¡å, se pierde viabilitatea polenului. Astfel, dacå hibridul timpuriu are probleme cu polenizarea, celålalt elibereazå polenul mai târziu, mårind astfel ¿ansa ca hibridul timpuriu så beneficieze de o polenizare mult mai bunå.

Celålalt hibrid cu rezultate remarcabile este QUERCI CS, un hibrid grupa FAO 420, produc¡ia depå¿ind u¿or 1012 tone, rezultatul nefiind cu nimic mai prejos fa¡å de martorii din pia¡å pe segmentul de maturitate semi-tardiv. Se caracterizeazå printr-un stay green pronun¡at, pierde excelent apå la maturitate, cu un profil fitosanitar de excep¡ie.

Trebuie så subliniez cå ¿i în Timi¿ campania de primåvarå din acest an a demarat cu o serie de probleme provocate atât de pandemie ¿i dåunåtori, cât mai ales din cauza secetei care s-a instalat asupra jude¡ului încå din toamna anului 2019. În contextul în care schimbårile climatice sunt tot mai clare ¿i vizibile, 24

Raicsics Mihailo, director regional Vest Caussade avem nevoie de hibrizi care så ne ofere o constan¡å a produc¡iei an de an.

Tot pe aceastå direc¡ie, care ar fi primii doi hibrizi Caussade de floarea-soarelui, cei mai productivi ¿i rezisten¡i la schimbårile climatice, în Timi¿ în 2020?

La floarea-soarelui rezultatele au fost foarte bune, având în vedere atacul masiv de Tanymecus din primåvarå, hibrizii Kaledonia HO ¿i Magma SU s-au ridicat la nivelul a¿teptat de fermieri.

Kaledonia HO este un hibrid Clearfield de tip high-oleic, semitimpuriu, produc¡iile ob¡inute au fost peste 3 tone, con¡inutul de acid oleic depå¿e¿te 88%, lucru pentru care fermierii primesc un bonus din partea traiderilor.

Magma SU este un hibrid semitimpuriu pe tehnologie Express, rezultatele excelente ¿i stabile ob¡inute au fåcut cå fermierii så-l cultive pe suprafe¡e tot mai mari. În primul rând, calitatea semin¡elor la ace¿ti doi hibrizi este una foarte

bunå, atât hibrizii de porumb, cât ¿i cei de floare au avut o råsårire explozivå în primåvara anului 2020, devansând cu u¿urin¡å concuren¡a.

Trebuie så mai amintim cå genetica pe care o propune compania Caussade fermierilor din Timi¿ ¿i din întreaga ¡arå este nouå ¿i performantå, aduce beneficii suplimentare în fermå ¿i este la un pre¡ corect, u¿or accesibil agricultorului român. Conceptul HiCorn este special creat pentru condi¡ii dificile, fermierii alegându-l tocmai pentru siguran¡å pe care le-o oferå într-un an dificil.

Care sunt atuurile semin¡elor de floarea-soarelui ¿i porumb de la Caussade? ¥n primul rând, ele provin din genetica nouå a companiei, lansatå în ultimii doi ani. Rezultatele foarte bune au determinat fermierii så achizi¡ioneze produsele pe suprafe¡e însemnate pentru maximizarea profitului.

Ce alte facilitå¡i oferå Caussade fermierilor?

La ambele specii discutate, fermierul beneficiazå de o reducere substan¡ialå în bani în momentul în care face o comandå în baza unui voucher încheiat împreunå cu colegii mei. Începând cu primåvara anului 2020, din cauza pandemiei ¿i a unor restric¡ii, compania a lansat o platformå online caussadesemencesplus, unde fermierul poate comandå marfå în câ¡iva pa¿i simpli, fårå a se mai întâlni cu noi direct în fermå, ci o poate face numai telefonic. ¥n final, ce noutå¡i pregåte¿te Caussade pentru 2020 -2021?

Pentru sezonul care urmeazå, compania Caussade a lansat doi hibrizi de porumb noi, CHIANTI CS, FAO 250. cu bob dentat, ¿i INICI CS, FAO 370, doi hibrizi performan¡i, cu rezultate remarcabile în testare, care cu siguran¡å vor aduce plusvaloare în fermele unde vor fii cultiva¡i.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 44/2020

CULTURI VEGETALE

Cine va finan]a agricultura dup\ ce trece seceta? Întrebarea ¿i-o pun deopotrivå furnizorii, distribuitorii ¿i fermierii.

O interven¡ie legislativå pentru a-i ajuta pe fermieri så-¿i amâne datoriile i-ar determina pe distribuitori ¿i furnizori så renun¡e la creditul comercial în viitor.

Altfel, tranzi¡ia cåtre finan¡area bancarå sau din resurse interne pentru achizi¡ia inputurilor

dobândå “de bun-sim¡”.

“Am luat linii de credit. Furnizorii nu te iartå! Intri pe penalizåri. Creditele se iau în func¡ie de urgen¡ele pentru plata furnizorilor”, explicå Chimi¿liu.

Nu a luat o sumå mare, cu care så lichideze toate datoriile. Unii fermieri au mai vândut câte 10 ha pentru a-¿i putea achita din bani. Iar Chimi¿liu nu crede cå se va produce o reorientare a finan¡årii spre sistemul bancar, întrucât båncile au criterii stricte de acordare a creditelor.

Biochem are aproximativ o sutå de ståzi, încasårile se fac cu difi- angaja¡i. Compania nu a fåcut concedieri cultate. Mul¡i fermieri din sud chiar dacå rezultatele nu au fost cele nu au cum så-¿i plåteascå in- scontate.

“Trebuie så fii prezent în pia¡å!”, arputurile. Este situa¡ia cu care se confruntå Biochem, unul dintre distribuitorii gumenteazå Chimi¿liu. Echipa se concu prezen¡å importantå în sudul ¡årii, dar centreazå pe vânzårile de final de an ¿i nu numai, cu o cifrå de afaceri de 212 recuperarea banilor.

O centralizare a situa¡iei financiare milioane de lei anul trecut. De fapt, este o situa¡ie comunå sectorului de o va realiza la finalul anului. Creditarea fermierilor continuå ¿i pentru noul sezon distribu¡ie a inputurilor agricole.

Constantin Chimi¿liu, proprietarul agricol. Se aplicå solu¡ii particularizate Biochem, spune cå nu a fåcut încå o sta- de la caz la caz. tisticå a întârzierilor la platå. Încå mai În situa¡ia în care fermierul are datorii sunt promisiuni. Amânå scaden¡ele cu o mari se apeleazå la ipoteci pe culturile

A

Constantin Chimi[liu

proprietarul Biochem

viitoare. Perspectivele nu sunt înså încurajatoare. În sud s-a semånat mai pu¡in în toamnå din cauza secetei.

Sunt zone în care culturile nu au råsårit sau dacå au råsårit dupå o ploaie de 5-10 l/mp ¿i de atunci nu a mai plouat cultura s-ar putea så disparå. În vest semånatul a întârziat din cauza excesului de umiditate.

Florin Constantin: Implica¡iile for¡ei majore vor schimba pia¡a pe termen lung Adoptarea unei reglementåri care så considere seceta caz de for¡å majorå, indiferent de ce este scris în contracte, ¿i så-i scuteascå pe fermieri de a livra cerealele vândute forward sau de a achita inputurile, ori de a o face cu întârziere, ar schimba complet pia¡a pe termen lung, considerå Florin Constantin, fondator Agxecutive.

Distribuitorii nu ¿i-ar mai asuma ulterior riscul creditårii agriculturii, iar traderii nu vor mai dori så încheie contracte forward. Lipsa creditului furnizor i-ar trimite pe fermieri la bånci. S-ar însånåto¿i astfel rela¡ia dintre distribuitori 26

¿i fermieri, spune Constantin.

Incertitudinile legate de plata la recoltare reprezintå principalul motiv de tensiune în rela¡ia fermier-distribuitor.

Pentru cå distribuitorii nu furnizeazå întreaga tehnologie pentru a-¿i diminua expunerea, fermierii sunt împin¿i så se aprovizioneze din mai multe surse.

Reglarea pie¡ei spre tranzac¡ii cash sau finan¡ate de bancå va permite concentrarea companiilor pe activitatea de bazå, observå Constantin. Creditul furnizor a ¡inut “în perfuzii” fermieri care nu-¿i aveau locul în ecosistem din punct de vedere competitiv. El crede cå fer-

mierii au bonitate bancarå pentru a se finan¡a. ªtie cå adesea ace¿tia au linii de finan¡are din care mai consumå cu câte 10.000 euro doar pentru a le men¡ine active. Chiar dacå nu se va da o asemenea reglementare, creditarea se va ob¡ine mult mai greu pentru cå încrederea s-a ¿tirbit, crede Florin Constantin.

Semnale sunt deja. Cunoa¿te situa¡ii în care fermierii au fost nevoi¡i så amâne verigi tehnologice pentru cå nu au primit creditare. E oportunitate pentru distribuitori så dezvolte activitatea de bazå.

Profitul Agricol 44/2020

CULTURI VEGETALE

Plata cash a pesticidelor nu e stimulat\ Fundamentarea comer¡ului cu inputuri pe credit comercial este cauzatå ¿i de faptul cå fermierii nu au fost stimula¡i så plåteascå cash pesticidele.

Dorin Boboc, fermier din Teleorman cu experien¡å bogatå în domeniul financiar, explicå modul în care finan¡eazå achizi¡ia de inputuri.

Folose¿te creditul furnizor pentru achizi¡ia pesticidelor pentru cå nu se percepe dobândå. În general, nu ob¡ine nici un avantaj dacå plate¿te cash.

Sunt distribuitori care au anumite produse pe stoc, vor så-¿i deblocheze stocul ¿i oferå un discount suplimentar pentru plata cash. De obicei se întâmplå acest lucru atunci când vor så-¿i elibereze depozitul ¿i banii. Oferå atunci 3-5% pentru plata cash. Sunt înså situa¡ii punctuale.

Furnizorul este mult mai flexibil în credite

Dorin Boboc,

decât banca. Are preten¡ii mai mici ¿i då dovadå de mai multå flexibilitate inclusiv la o eventualå întârziere de rambursare. Este mai aproape de fermier, de nevoile ¿i problemele fermierului. De obicei, când existå o rela¡ie mai veche, vânzåtorii se rezumå la a solicita fermierului så încheie asigurare pe culturi ¿i så emitå un bilet la ordin pentru a garanta scaden¡a la platå. Îngrå¿åmintele ¿i carburantul se vând cash sau prin credit cu dobândå de 0,8-1%/lunå. Costul finan¡årii bancare este la jumåtate. Astfel, pentru valorile mari el apeleazå la linie de credit, iar pe cele mici le achitå cash.

Dorin Boboc considerå cå dupå acest sezon furnizorii vor face o selec¡ie mai atentå a fermierilor finan¡a¡i.

Distribuitorii de¿tep¡i nu vor judeca fermierii dupå un singur an.

“Dacå în ultimii zece ani fermierul a fost foarte serios, så nu-l punå pe lista neagrå pentru un an”, spune Boboc.

Ferma lui face parte din cooperativa Tinoasa. “Discutåm la nivelul consiliului de administra¡ie al cooperativei så încercåm så ob¡inem o linie de credit comunå”, spune Boboc. Astfel, cooperativa le va da credit în locul distribuitorului. O finan¡are centralizatå ar duce la ob¡inerea unor condi¡ii mai bune decât în mod individual. O flexibilitate mai mare.

Fermierul mai remarcå faptul cå în ultimii 4-5 ani a crescut foarte mult numårul de fermieri care finan¡eazå produc¡ia prin linie de credit. “E posibil ca anul acesta så catalizeze schimbåri care erau deja în curs”, mai remarcå fermierul.

Adrian MIHAI

Ucraina: Randament scåzut la floarea-soarelui Produc¡ia de floarea-soarelui din Ucraina este estimatå la 14 milioane tone, mai micå cu 15% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va fi de aproximativ 2,06 tone/hectar, în scådere cu 20% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 6,8 milioane hectare, în cre¿tere cu 6% fa¡å de anul trecut. Recoltarea s-a fåcut pe aproape 96% din suprafa¡å, iar în estimårile de produc¡ie este incluså ¿i Crimeea.

Africa de Sud: 16 milioane tone de porumb USDA anun¡å o produc¡ie de porumb în Africa de Sud de 16 milioane tone, cu 2 milioane tone (14%) mai mare fa¡å de estimarea din ultimul raport.

Suprafa¡a cultivatå ajunge la 3 milioane de hectare, în cre¿tere cu 90.000 de hectare fa¡å de anul trecut.

Comitetul pentru Estimarea Culturilor din Africa de Sud a publicat un raport din care reiese cå numai în fermele comerciale suprafa¡a cultivatå a crescut cu 5% fa¡å de anul trecut. Sezonul optim pentru semånat este în perioada octombrie-decembrie, dar depinde ¿i de ploi. Randamentul este estimat la 5,33 tone/hectar. Recoltarea începe la sfâr¿itul lunii aprilie, iar cea mai mare parte a recoltei (87%) este folositå de obicei la siloz.

Turcia: 18,3 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Turcia va ajunge la 18,3 milioane tone, în cre¿tere cu 0,8 mil. tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 7,1 milioane hectare, mai mare cu 0,1 mil. ha fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 2,57 tone/hectar, care este al doilea cel mai mare record din 1960. ¥n Turcia, grâul este cultivat în principal în Anatolia Centralå ¿i în zona de sud-est. Centrul pentru afaceri agricole al USDA din Turcia a raportat un debut de sezon cu o toamnå secetoaså ¿i precipita¡ii sub medie.

fermier, Teleorman Profitul Agricol 44/2020

27

CULTURI VEGETALE

Kwizda Agro Romania.

Bilan] la 10 ani. Know how to grow Evolu¡ie-model prin investi¡ii în produse exclusive ¿i tehnologii inovative În 2020, compania Kwizda Agro aniverseazå 10 ani de prezen¡å în ¡ara noastrå. Pentru Kwizda Agro Romania, au fost 10 ani de evolu¡ie, realizatå prin pa¿i calcula¡i cu multå aten¡ie, pe fundamente solide: produse de ultimå genera¡ie, echipå de profesioni¿ti, consultan¡å ¿i know-how oferite fermierilor, crearea ¿i consolidarea parteneriatelor.

A

ståzi, aflåm care sunt planurile companiei ¿i cunoa¿tem mai îndeaproape obiectivele sale, dar ¿i ce tendin¡e se contureazå în domeniul produselor de protec¡ie ¿i nutri¡ie a plantelor.

Parteneriatele celula primordialå a dezvoltårii Înfiin¡area Kwizda Agro Romania a însemnat, pe lângå investi¡ii în logisticå ¿i echipå, o nouå politicå în ceea ce prive¿te construirea parteneriatelor.

Chiar de la început, compania a oferit un mix echitabil de produse cu o foarte bunå calitate, încorporând tehnologie de ultimå orå, consultan¡å profesionalå individualizatå, crearea unui istoric important cu fiecare client ¿i asigurarea proximitå¡ii la nivel de fermå, pentru a permite beneficiarilor accesul cât mai rapid la produse ¿i servicii de care au nevoie.

“Ce ne diferen¡iazå: în primul rând, atitudinea fa¡å de consumatorul nostru, fermierul, dar ¿i fa¡å de to¡i ceilal¡i parteneri ai no¿tri, interni ¿i externi. Dacå discutåm strict despre fermieri, le a¿ezåm nevoia pe cel mai înalt palier ¿i de acolo pornim în e¿alonarea eficien¡ei solu¡iilor.

Avem încredere în produsele noastre, în performan¡a lor ¿i avem profesioni¿ti care ¿tiu så punå în valoare avantajele acestora, atât ca instrumente utilizate individual, cât ¿i integrate într-o 28

tehnologie. Practic, pentru orice nevoie, noi oferim alternative, astfel încât clien¡ii no¿tri nu au nici elemente lipså, nici dubii în momentul stabilirii planului de culturå”, afirmå Marinela Dura, Country Manager Kwizda Agro Romania.

Kwizda Agro pune pe primul loc personalizarea solu¡iilor la nivel de fermå, iar aceasta s-a dovedit o tacticå de succes, pe care fermierii din întreaga ¡arå continuå så o aprecieze.

Astfel se explicå faptul cå acum Kwizda Agro Romania se aflå în Top 5 na¡ional al distribuitorilor de produse agrochimice, pe un trend ascendent.

Diversificarea portofoliului.

Exclusivitå¡i ¿i noi tehnologii În prezent, compania desfå¿oarå un proces sus¡inut de cre¿tere a portofoliului ¿i de diferen¡iere clarå în pia¡a agricolå. Concret, Kwizda Agro Romania a implementat segmentul propriu de produse exclusive, pe care fermierii parteneri le-au integrat în diverse tipuri de culturå, ob¡inând un nivel de eficien¡å foarte ridicat.

Spre exemplu, segmentul de fertilizan¡i foliari s-a impus rapid pe o ni¿å de pia¡å care ¿i-a dovedit necesitatea,

mai ales în condi¡iile ultimilor ani caracteriza¡i de schimbåri climatice bru¿te, cu efecte negative în dezvoltarea optimå a plantelor.

Pentru mul¡i fermieri, gama Wuxal a devenit un sprijin predilect în ceea ce prive¿te nutri¡ia plantelor, tratarea semin¡elor, atenuarea efectelor negative ale stresului etc., dar sunt multe alte produse lansate în ultimii ani, foarte performante ¿i cu o notorietate excelentå ob¡inutå într-un timp relativ scurt.

“Aståzi, produsele exclusive reprezintå 30% din cifra de afaceri ¿i asigurå circa 50% din marja de profit a companiei, oferindu-ne posibilitatea de a continua investi¡iile în produse noi, de viitor, ¿i în oameni”, afirmå Marinela Dura.

Kwizda Agro sprijinå practicarea agriculturii sustenabile ¿i deruleazå ac¡iuni în acest sens: în Austria existå un departament dedicat tehnologiilor inovative, bazate pe substan¡e organice.

“Anul acesta avem ¿i un motiv de mândrie în acest sens, pentru cå cel mai recent produs inovativ dezvoltat de Kwizda Agro (Xilon, care va fi lansat ¿i în România anul viitor) este câ¿tigåtor la categoria «Cel mai bun produs biologic al anului 2020», în cadrul competi¡iei mondiale Agrow's Crop Science Awards 2020.

Vom reveni cu detalii la momentul lansårii efective ¿i suntem foarte încrezåtori în poten¡ialul pe care îl are”, declarå Marinela Dura.

2020, un moment intens pentru agriculturå Anul 2020 a însemnat pentru pia¡a agricolå o dublå provocare: pandemie ¿i Profitul Agricol 44/2020

CULTURI VEGETALE

Marinela Dura, Country Manager Kwizda Agro Romania

secetå foarte agresivå, mai ales în sudul ¿i, par¡ial, estul ¡årii.

“Ce faci când o parte importantå dintre fermierii tåi sunt puternic afecta¡i?

Acum se vede cine î¡i este partener.

Dincolo de cifre, volume ¿i profituri, suntem oameni, iar fermierii ¿tiu cå se pot baza pe noi”, afirmå Marinela Dura.

Kwizda Agro Romania a decis så abordeze personalizat fiecare situa¡ie

în parte, deoarece orice afacere durabilå porne¿te de la în¡elegerea conjuncturii specifice ¿i creionarea unui plan B. “Era necesar så gåsim împreunå echilibrul vital pentru continuitatea afacerilor noastre. Ceea ce am ¿i fåcut.

De aici ¿i egida noastrå «De la profesioni¿ti pentru profesioni¿ti». Iar dacå, prin ceea ce facem, avem un aport pozitiv în activitatea celor din jurul nostru (coechipieri, fermieri, parteneri etc.), înseamnå cå suntem pe drumul cel bun.

Mai ales cå pove¿tile de succes se transmit mai departe”, sus¡ine Marinela Dura.

Anul 2020 ne-a solicitat tuturor resursele de flexibilitate, calitå¡ile profesionale, precum ¿i tåria de caracter; în acest context, Kwizda Agro Romania se ridicå la înål¡imea încrederii aråtate de fermieri ¿i le oferå sus¡inerea de care au nevoie, prin produse, consultan¡å ¿i adaptarea la situa¡ia economicå.

În Br\ila, anul agricol a debutat mai prost ca precedentul Vasile Datcu, fermier cu 250 de ha la Måxineni, ¿i pre¿edinte al APA Bråila, considerå cå abia 2021 va da måsura capacitå¡ii de rezisten¡å a fermierilor din sud-estul ¡årii la vicisitudinile vremii. Avertismentul såu pare foarte întemeiat, fiindcå, deocamdatå, semnele sunt proaste. În regiune, seceta care ¿i-a pus amprenta pe tot parcursul primåverii ¿i al verii a continuat în toamnå.

Dupå o ploaie la începutul lunii octombrie, la Måxineni au cåzut 6-7 l/mp miercuri, 18 noiembrie.

Anul trecut, pe vremea asta, culturile de toamnå în zonå erau råsårite ¿i frumoase. Acum, jumåtate de orz e spre uscare în ferma de 450 ha a lui Mihai Datcu, fiul lui Vasile Datcu.

Tânårul s-a precipitat, a semånat Profitul Agricol 44/2020

orzul dupå ploaia de la începutul lui octombrie. Plantele au råsårit, au început så vegeteze, dar suferå în absen¡a umiditå¡ii. Încå mai tråiesc din ce¡urile dimine¡ii ¿i din ploaia de miercuri, dar în lipsa altor precipita¡ii nu vor intra bine în iarnå.

Seniorul a fost mai råbdåtor, a semånat orzul la sfâr¿itul lui octombrie ¿i abia a început så råsarå pe jumåtate din suprafa¡a înfiin¡atå. În privin¡a grâului, cei doi au fost pe aceea¿i lungime de undå. Mihai a semånat acum o såptåmânå, Vasile a mai amânat patru zile.

“Am procedat premeditat a¿a, ca så încerc så evit sau så întârzii råsårirea, pentru ca plantele så nu sufere de lipsa apei mai târziu, pânå la debutul iernii.

E adevårat, dacå råsårirea se va produce în primåvarå, produc¡ia nu are

cum så fie cea a unui an normal. E ca ¿i cum i-ai cere unui om så facå în 40 de ani cât el poate så facå abia în 80.

Grâul nu va mai face 32 de boabe, ci doar 16, dacå råsare în martie.

Dacå plantele vor apuca så råsarå, se vor usca dacå nu mai vin ni¿te ploi.

Singura lor ¿anså este så dea gerul, så intre plantele în repaos vegetativ. La temperaturi de peste 5-6 grade, plantele vor consuma apa din iriga¡ii, vor vegeta ¿i se vor trezi fårå resurse.

Iriga¡iile nu vor putea continua, deoarece peste douå såptåmâni se golesc canalele, ca så nu crape dalele când apa va înghe¡a”.

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE

Nout\]ile din portofoliul Saaten-Union Cornelia PISTOL product manager Cereale P\ioase [i Leguminoase [i Culturi verzi, Saaten-Union România

ªi în anul 2021 adaptåm portofoliul comercial la nevoile pie¡ei agricole.

Pentru cå, ceea ce conteazå cu adevårat într-o exploata¡ie agricolå este performan¡a economicå, nu neapårat pentru fiecare culturå în parte, ci întotdeauna pentru întreg ciclul de produc¡ie, vå propunem noi produse în ceea ce prive¿te leguminoasele pentru boabe.

Soia este cultura unde suprafe¡ele cultivate sunt constante în ultimii ani. ¥n plus, subven¡iile APIA, prin plata pe înverzire, dar ¿i sprijinul cuplat sunt måsuri care încurajeazå fermierii så introducå soia în structura culturilor. Pentru fermierii care sunt dependen¡i de condi¡iile climatice, ¿i în func¡ie de zona de cultivare, este recomandatå alegerea unui soi cu o perioadå mai scurtå de vegeta¡ie, care så poatå fi semånat devreme pentru a beneficia de umiditatea din sol din primåvarå ¿i så aibå un consum specific de apå mai redus.

La cultura de soia, noutatea pentru 2021 sunt soiurile Dakota ¿i Yakari, care, alåturi de soiul Korana, deja consacrat, completeazå portofoliul comercial al companiei Saaten-Union România.

Yakari este un soi extratimpuriu din segmentul de maturitate 000; - Capacitate foarte bunå de ramificare; - Con¡inut ridicat de proteinå, în jur de 39-41%; - Con¡inut de gråsimi 21-23%; - Talia plantelor este medie, ceea ce îi conferå o toleran¡å bunå la cådere; - Datoritå perioadei scurte de vegeta¡ie (110-112 zile) se recomandå så fie cultivat în cultura succesivå.

30

Dakota - soi timpuriu din grupa 00, cu poten¡ial ridicat de produc¡ie; - Soiul este caracterizat de un start puternic în vegeta¡ie în primåvarå; - Con¡inut ridicat de proteinå, în jur de 40-41%; - Con¡inut de gråsimi 21-22%; - Inser¡ia primei påståi este la 12 cm, care ajutå la un recoltat mecanizat fårå pierderi; - Talia plantelor este medie, ceea ce îi conferå o toleran¡å bunå la cådere.

Korana - soi timpuriu (00), cu poten¡ial ridicat de produc¡ie; - soi recunoscut pentru stabilitatea produc¡iilor; - toleran¡å ridicatå la pricipalele boli din cultura de soia, în special Sclerotinia; - tulpina robustå, cu toleran¡å ridicatå la cådere.

O altå culturå importantå este mazårea. Subven¡iile acordate, precum ¿i condi¡iile climatice locale favorabile cultivårii mazårii de primåvarå fac ca aceasta så fie incluså cu succes în rota¡ia culturilor, mai ales cå mazårea se seamånå în prima urgen¡å ¿i beneficiazå de umiditatea din sol pentru plecarea în vegeta¡ie. Alåturi de soiurile foarte cunoscute, Salamanca ¿i Astronaute, noutå¡ile pentru campania 2021 sunt Cronos ¿i Torpedo.

Cronos - soi timpuriu de mazåre, cu poten¡ial ridicat de produc¡ie; - Soi afil, cu cre¿tere determinatå -

talie medie (60 - 70 cm); - Toleran¡å ridicatå la cådere datoritå taliei medii a plantelor; - Poten¡ial mare de produc¡ie - în jur de 5 t/ha; - Con¡inut ridicat de proteinå 23-25%.

Torpedo - soi timpuriu, cu bob de culoare galben; - Soi afil, cu cre¿tere determinatå talie medie (60 - 75 cm); - Toleran¡å ridicatå la cådere; - Poten¡ial mare de produc¡ie - în jur de 5 t/ha.

Salamanca - soi foarte bine cunoscut de fermieri pentru productivitate ¿i u¿urin¡a cu care este cultivat, fåcând din acesta un lider de pia¡å încå din anul introducerii în portofoliul comercial.

- Talie medie spre înaltå (80 - 90 cm).

Astronaute - soi afil, cu boabe de culoare galben; - Talie medie spre înaltå (70 - 75 cm); - Soi caracterizat prin poten¡ial ridicat de produc¡ie ¿i o stabilitate a acesteia.

Putem remarca faptul cå leguminoasele pentru boabe câ¿tigå încå o datå excelen¡å în ceea ce prive¿te sånåtatea câmpurilor ¿i programele de sprijin acordate, astfel încât an de an sunt preferate de tot mai mul¡i fermieri.

Compania noastrå este alåturi de ace¿ti fermieri ¿i le pune la dispozi¡ie soiuri performante ¿i care acoperå toate grupele de maturitate ¿i precocitate.

Profitul Agricol 44/2020

GR|DINA

VIA [i LIVADA Sunt [i legumicultori care reu[esc s\ vând\ supermarketurilor Cosmin Cionca, 32 de ani, din Timi¿oara, exploateazå 15 ha de legume, plus cinci cu cereale, ¿i de 4 ani vinde printr-un mare lan¡ de hpermarketuri. În plus, el de¡ine ¿i mai multe magazine de ciocolatå premium, în jude¡ele Arad, Timi¿ ¿i Bihor.

“De fiecare datå må gândesc dacå så continui så cultiv legume sau så må retrag definitiv.

Este foarte greu cu resursa umanå. Nu gåsesc oameni cu care så lucrez”.

Cosmin Cionca,

În

2020, a vândut 270 de tone de pepene verde, 65 de tone de cartofi ¿i 35 de tone de varzå. A avut ¿i pepene galben, dar mai pu¡in, fiindcå este perisabil ¿i se cer standarde greu de îndeplinit. Tot în cantitå¡i mici a pus conopidå ¿i vinete. “M-am dus direct la platforma lor ¿i le-am spus cå vreau så le livrez 300 de tone de pepene verde ¿i 100 de tone de cartofi, în prima fazå, iar ei au fost de acord så încheiem contractul.

La început am primit de douå-trei ori retur la toatå marfa, fiindcå nu m-am încadrat în standardul de livrare. În pia¡a de gros, unde îmi desfå¿uram activitatea, vindeam ca toatå lumea. Nu eram riguros, ca sacul de cartofi så fie calibrat exact la 25 kg ¿i 500 grame”, poveste¿te Cionca.

Dar a luat afacerea în serios ¿i a respectat întocmai prevederile contractului. Aståzi spune cå doar legumicultorii care vor så se afle în treabå se mai duc la pia¡a angro.

Cu supermarketul, pre¡ul îl stabile¿ti cu o såptåmânå înainte ¿i nu se bazeazå pe faptul cå, dacå plouå e mai

Profitul Agricol 44/2020

fermier, Timi[

scump, iar dacå e soare, e mai ieftin.

Aceste specula¡ii se fac numai la pia¡a angro. Munca ¡i-o calculezi în func¡ie de tonaj, nu în func¡ie de timpul probabil.

Acum Cosmin Cionca militeazå ca fermierii så se organizeze în cooperative ¿i ar vrea så construiascå ¿i o re¡ea de centre de colectare a legumelor ¿i fructelor, fiindcå producåtorul are sarcina numai så producå, nu så se ocupe ¿i cu vânzarea. Existând aceste centre de colectare, fermierul î¿i lase acolo marfa ¿i al¡ii så se ocupe cu vânzarea cåtre supermarketuri sau pe alte pie¡e.

Totul a început cu grådina socrilor, din Lovrin, unde se cultivau legume, dar la o scarå extrem de micå.

“Ei avea now-how-ul producerii, iar eu l-am multiplicat cu 10. Am pornit de la o grådinå ¿i am ajuns la suprafa¡å”.

A accesat proiecte pentru instalarea micului fermier. A ajuns la 5 ha de legume, iar acum are 15 ha pe care cultivå legume ¿i 5 ha în plus utilizate pentru rota¡ia culturilor, pe care însåmân¡eazå cereale - porumb ¿i grâu - în scopul regenerårii solului.

Din când în când îi place så se ¿i plângå. Spune cå a încercat så facå un parteneriat cu Penitenciarul Timi¿oara, så lucreze cu de¡inu¡ii, dar din påcate proiectul a cåzut, fiindcå era costisitor så îi transporte pe oameni 100 de km (dus-întors) pânå la ferma de legume din Lovrin. Acum ar vrea ca statul så îi trimitå ni¿te asista¡i social. Dar ce te faci, cå nici asista¡ii, nici primåriile nu au niciun interes...

Mai degrabå este ajutat de prietenii lui corporati¿ti. “Le spun, haide¡i så încårcåm un camion de pepeni sau de varzå! Ei vin ¿i må ajutå timp de 3-4 ore ¿i sunt foarte bucuro¿i cå au reu¿it så facå mi¿care, în aer liber, în câmp, dupå zeci de ore stând la birou. E un fel de haz de necaz, dar, din fericire, util pentru un fermier ca mine ¿i o solu¡ie la lipsa gravå de for¡å de muncå în agriculturå. Bineîn¡eles cå aceastå muncå voluntarå pentru prieteni se terminå cu un mini party, ca semn de mul¡umire din partea mea”, spune râzând Cionca.

Gheorghe MIRON 31

CRE{TEREA

ANIMALELOR Auditul Comisiei Europene privind pesta porcin\ african\ din România În perioada 23 - 27 noiembrie, va avea loc un audit al Comisiei Europene cu privire la evolu¡ia pestei porcine africane din ¡ara noastrå. Pentru prima datå în istoricul unor asemenea evenimente, au fost invitate så participe la discu¡ii ¿i organiza¡iile profesionale ale crescåtorilor.

ANSVSA tocmai a anun¡at cå a scåzut frecven¡a îmbolnåvirilor.

ANSVSA pregåte¿te un program prin care va monitoriza toate cazurile de pestå porcinå africanå.

Iar în perioada 23-27 noiembrie, are loc auditul Comisiei Europene. Marea surprizå este cå Bruxelles-ul a solicitat så ia parte la dezbateri ¿i organiza¡iile profesionale. ANSVSA este raportor în aceastå situa¡ie. Dupå 6 luni de la audit, raportul final se va publica pe site-ul Comisiei Europene.

Va fi o dezbatere online. De aceastå misiune se va ocupa Ion Sorin Mitrea, director al Direc¡iei Inspec¡ii ¿i Control Oficial din cadrul ANSVSA. “Avem ¿i noi unele întrebåri, spune Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP). Mai ales legat de cererea fåcutå de pre¿edintele Chioveanu pentru o derogare de la Directiva 60/2002, care ne obligå så sacrificåm în condi¡ii de securitate deosebite ¿i så transformåm în conserve porcii sånåProfitul Agricol 44/2020

to¿i din fermele blocate. Iar acest lucru înseamnå mari pierderi pentru fermieri.

Dacå ai un lot de porci cu rezultate negative, nu e corect så-i transformi în conserve la un pre¡ atât de mic. ANSVSA a interpretat cå nu se poate da vreo derogare. Comisia a råspuns cå derogare nu existå de la aceastå directivå, dar, dacå autoritatea localå face verificåri de laborator, dacå sunt sigure cåile de acces de la fermå la abator ¿i a¿a mai departe, atunci poate da derogare pentru abatorizare imediatå. Dar nu precizeazå cum se vor procesa porcii.

Este doar o recomandare, dar nu se admite o interpretare a directivei. Iar dacå vrem så ni se dea o interpretare a

recomandårii, trebuie så scriem la Curtea Europeanå de Justi¡ie.

Noi, din contrå, consideråm cå lucrurile stau altfel: ceea ce nu este interzis, este permis. În acest timp, unii fermieri au porci de 200 de kilograme ¿i nu au voie så-i taie. Sånåtatea animalelor se verificå såptåmânal, iar dacå porcii sunt sånåto¿i, de ce så-i facem conserve?”

“De când au venit liberalii la putere, ne chema inclusiv premierul înainte så ia o decizie privind agricultura. Mergeam alåturi de ministrul Oros. Douåtrei luni, apoi au uitat”, se plânge Mary Panå.

Viorel PATRICHI

Vladimir Mânåstireanu: ¡åranii så nu mai creascå porci Industria cre¿terii porcului a suferit pierderi uria¿e în ultima perioadå. De aceea, trebuie luate måsuri pentru a interzice cre¿terea porcilor în gospodåriile popula¡iei, spune Vladimir Mânåstireanu, consultant de afaceri publice în cadrul Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

“Pierderile din industria cre¿terii porcului, directe ¿i indirecte, se apropie de un miliard de euro, iar pierderile prin deficitul de balan¡å comercialå au depå¿it deja un miliard de euro. Mai avem un audit de la FVO (Food and Veterinary Office n.r.) pentru implementarea recomandårilor celorlalte misiuni de audit pentru combaterea pestei porcine africane, dar pânå acum, nimic nu s-a implementat, nicio recomandare, nici biosecuritatea ¿i nici ordinul privind dimensionarea”, explicå Mânåstireanu.

Cu toate cå existå Ordinul 538, care prevede dimensionarea fermelor de porci în gospodåriile ¡åranilor, el nu se aplicå. “Trebuie så fie stabilit un numår maxim de porci în gospodårii. Din punctul meu de vedere ar trebui så fie zero.

Din punctul meu de vedere, ca medic veterinar, ar trebui så nu se mai creascå porci în gospodårii, dacå vrem så devenim un stat european civilizat ¿i din acest punct de vedere”.

33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Sc\p\m de pesta porcin\ african\?

Pe 6 noiembrie, ANSVSA a publicat o statisticå privind evolu¡ia pestei porcine africane din România. Baza documentarå este un studiu efectuat de Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentelor pentru România, studiu care ¡ine cont de evolu¡ia ¿i analiza factorilor de risc epidemiologici. Studiul a fost prezentat în ¿edin¡a cu ¿efii Serviciilor Veterinare din ¡årile membre ale Uniunii Europene, din perioada 27.01- 28.01.2020.

C

onform studiului, se putea estima o cre¿tere a numårului de focare în anul 2020, fa¡å de anul 2019. Totu¿i, prin måsurile luate de autoritå¡i, s-a reu¿it o scådere a numårului acestora. “Este adevårat cå reducerea focarelor în anul 2020 se datoreazå ¿i restric¡iilor impuse pe perioada stårii de urgen¡å, aspect care demonstreazå cå mi¿carea necontrolatå a porcinelor constituie unul dintre principalii factori de risc pentru difuzarea bolii”, explicå ANSVSA. În acest sens, institu¡ia î¿i etaleazå meritele pentru ob¡inerea acestor rezultate pozitive prin controale efectuate în trafic de cåtre Direc¡iile Sanitare Veterinare, Inspectoratele de Poli¡ie ¿i de Jandarmi, prin consilierea crescåtorilor de porcine de cåtre medicii veterinari de liberå practicå privind måsurile de biosecuritate, prin instruirea medicilor veterinari din cadrul Direc¡iilor Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor, respectiv a medicilor veterinari de liberå practicå cu privire la simptomatologia ¿i måsurile ce trebuie aplicate în cazul focarelor de PPA etc.

34

Fermierii resping aceastå concluzie electoralå fiindcå situa¡ia concretå din teren råmâne dramaticå. Chiar ¿i raportarea la legisla¡ia europeanå este relativå ¿i chiar irelevantå. “În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre¡i se sting dupå cel pu¡in doi ani de la apari¡ia lor”, sus¡ine ANSVSA. În realitate, mistre¡ii nu ascultå de legile europene, migreazå pe distan¡e mari. De la prima semnalare a prezen¡ei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent au fost diagnosticate 3.963 de cazuri la mistre¡i în 38 de jude¡e. Evident, cei mai numero¿i au fost gåsi¡i mor¡i din cauza molimei.

“Prin måsurile luate de autoritå¡ile din România, s-a reu¿it o scådere a numårului de focare”, conchide ANSVSA. A scåzut sim¡itor numårul de îmbolnåviri fa¡å de anul 2019, previziunile autoritå¡ilor europene din domeniu nu sau adeverit, fiindcå am depå¿it platoul ¿i coborâm vertiginos cu pesta porcinå africanå spre eradicare. Din senin, fårå vaccin. A¿a aratå graficele.

Am scåpat de pandemie? “E hazardantå o asemenea interpretare, crede Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc. E foarte greu så facem o compara¡ie între 2020 ¿i 2019, în contextul în care ne aflåm. Am avut poli¡ia pe ¿osele peste tot câteva luni la rând ca så verifice dacå avem declara¡ie pe proprie råspundere. În acea perioadå, samsarii de porci nu au mai circulat, de fricå. Lucrurile se leagå. Pe de altå parte, infec¡ia merge în valuri ¿i la pesta porcinå africanå, la fel ca la covid. Am avut restric¡ii de diverse forme, care au avut efecte ¿i asupra comer¡ului ilegal cu porci, care este adevåratul motor de råspândire a virusului.”

ANSVSA scrie cå “în conformitate cu prevederile europene, pesta porcinå africanå la mistre¡i dispare dupå doi ani”. “Legisla¡ia la care se face referire prevede urmåtoarele: dacå s-a descoperit într-o zonå boala printre mistre¡i, pe o razå de 10 kilometri, carantina se ridicå dupå doi ani dacå nu au mai apårut alte cazuri. Nem¡ii au preluat modelul cehilor în combaterea pestei porcine africane. În zona în care au fost depista¡i mistre¡i pozitivi, au pus imediat garduri”, spune Ioan Lado¿i.

Mistre¡ul este înså o specie nomadå ¿i 10 kilometri nu înseamnå nimic pentru el într-o noapte.

Un remediu pe care statul nu vrea så-l stimuleze Prelucrarea termicå a porcilor din fermele blocate nu existå fiindcå nu avem cerere pentru a¿a ceva, crede Ioan Lado¿i. Pre¡ul oferit pentru conservele de porc este ridicol. Acordåm ajutoare de tot felul, avem cåmine de båtrâni unde se månâncå prost, dar cu costuri mari, iar aceastå carne ar fi o hranå deosebitå, înså preferåm så îngropåm porcii. Uneori, de vii...

“Se pare cå nu existå o asemenea cerere. Så zicem cå un fermier este în blocaj ¿i merge la abator care îi oferå un leu pe kilogramul de carne. Are alternativå? Statul ar trebui så intervinå aici în calitate de partener pentru cå pesta porcinå africanå a provocat un dezastru de dimensiuni na¡ionale. De aceea, statul ar trebui så cumpere, de exemplu, douå milioane de conserve de carne de porc pentru rezerva ¡årii. Iar banii så ajungå ¿i la procesator, ¿i la fermier. Nu doar la procesator. Noi am insistat ¿i continuåm så insiståm la MADR, la Ministerul Finan¡elor så se gândeascå la ni¿te credite de angajament fiindcå au zis cå nu mai au bani în acest an”, spune pre¿edintele APCPR. Profitul Agricol 44/2020

Adrian Rådulescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România, el însu¿i mare crescåtor de porci, nu crede cå scåpåm curând de pestå.

“Toatå lumea e interesatå så nu scåpåm de pestå cå, dacå scåpåm repede, nu mai putem ¿pågui. Cu legea reproduc¡iei nu se mai face nimic. Dacå pui în func¡ii ni¿te oameni care nu au nici o legåturå cu domeniul, se ajunge aici.”

“De trei ori m-au blocat într-un an” Nici Adrian Balaban, crescåtor din Cåzåne¿ti, jude¡ul Ialomi¡a, nu mai crede în comunicatele ANSVSA. “Scåpåm de PPA?! Så fim serio¿i!

Au avut recent 900 de focare ¿i anul nu s-a terminat încå. Nu mai declarå nimeni focarele, asta e. To¡i sunt bloca¡i. ªi eu am ferme blocate din cauza focarelor din jur. De trei ori m-au blocat în acest an. Am o fermå de îngrå¿at porci blocatå din iulie, ¿i nu cred cå îi dau drumul nici în decembrie.

Am ajuns så må bucur cå nu e totu¿i o fermå de scroafe ¿i cå nu pierd mai mul¡i bani. Nu cred cå pot så-i tai nici de sårbåtori. Cine mi-i mai cumpårå? Au ajuns deja la 160-180 de kilograme. Îi voi trimite pe to¡i probabil la ars.

Nu ne despågube¿te nimeni. Toatå lumea ne bate pe umår ¿i regretå pierProfitul Agricol 44/2020

derile noastre. Eu am închis altå fermå în aprilie ¿i nu pot repopula nici acum.

Am terminat dezinfec¡ia de mult, dar tot apar focare în jur ¿i ferma råmâne blocatå. Nu vå lua¡i dupå toate mesajele de la ANSVSA. Pur ¿i simplu se declarå mai pu¡in.

Se pot acorda derogåri de la Bucure¿ti pentru livrarea porcilor la abatoare pentru procesare prin tratament termic.

Nu e nevoie de aprobarea celor de la Bruxelles.

La tratament termic, pre¡ul acordat de abatoare este maxim jumåtate din pre¡ul oferit în mod normal pentru procesare. La poarta fermei, se acordå acum 5,5 lei pe kilogram, iar pre¡ul de produc¡ie este de 6,8 lei pe kilogram.

Este un dezastru na¡ional. Statul ar trebui så ne compenseze pierderile pentru cå, dacå ajungi cu porcul la tratament termic, abatorul are ni¿te cheltuieli în plus. E normal. Aceste cheltuieli trebuie decontate de stat ¿i toatå lumea ar fi lini¿titå. Nu a¿ mai fi nevoit så dau porcii la greutatea de 200 de kilograme.

Solu¡ii existå, le putem gåsi, dar trebuie så ai cu cine så discu¡i. Iar noi nu avem cu cine discuta. De exemplu, un fermier are 2.000 de porci cu o valoare de 300.000 de euro. Statul român poate så ia porcii, îi taie în abatorul prestabilit, face conserve, îi då la ajutoarele sociale, la armatå, în poli¡ie, la cantinele spitalelor. Existå posibilitå¡i. Eu hrånesc animalele ¿i aceastå valoare se pierde, o aruncåm pe apa Sâmbetei. Cineva

trebuie så în¡eleagå ¿i så vinå cu solu¡ii.” În acela¿i timp, vine carnea în valuri din Spania fiindcå este mai ieftinå pentru importatori. Vine multå carne ¿i din Germania. În ce prive¿te stingerea pestei porcine la mistre¡i, situa¡ia este explicatå în felul urmåtor. “La doi ani dupå ultimul caz de boalå la mistre¡i, se pot ridica restric¡iile într-o anumitå regiune. Asta este legisla¡ia europeanå.” De ce nu au murit to¡i mistre¡ii din România? Pentru cå vin mereu al¡ii. “Din cauza secetei, mistre¡ii s-au deplasat pe spa¡ii mari ¿i au murit mereu.” ªi încå o bizarerie. Foarte mul¡i fermieri spun cå boala a apårut în zonele mai izolate din halele de porci, pe la capåtul halelor, unde existå efective mai mici. Nimeni nu poate explica acest fenomen.

Fermierul Adrian Balaban este directorul Asocia¡iei Medicilor Veterinari din Sectorul Suin, este directorul exploata¡iei Ferme Plus de la Cåzåne¿ti, este vicepre¿edinte la APCPR, este ¿i director executiv la Cooperativa Sili¿tea Produc¡ie Suine, de la GlodeanuSili¿tea, jude¡ul Buzåu. În concluzie, s-a fåcut târziu ca så se mai ocupe cineva de problemele reale din zootehnie. E campanie electoralå.

Viorel PATRICHI 35

AGRICULTURA

DIGITAL| Tinerii din Clubul Fermierilor valorific\ mai bine solu]iile digitale Viitoarea Politicå Agricolå Comunå îi va constrânge pe fermieri så apeleze la solu¡iile agriculturii digitale. Aceste sunt controversate, printre contestatari numårându-se chiar ¿i fermieri care le folosesc cu succes, de ani de zile, precum ie¿eanul Liviu Bålånici. Înså doi tineri membri ai Clubului Fermierilor, care administreazå suprafe¡e mari, sunt din tabåra celor care considerå cå viitorul nu existå în absen¡a digitalizårii.

T

martie cå deficitul de apå din sol nu va putea fi acoperit de un nivel al precipita¡iilor normal în perioada ce urma. În aceste condi¡ii, produc¡ia nu ar fi fost satisfåcåtoare pentru a ne acoperi costurile/ha. Laboratorul care ne-a analizat datele ne-a sugerat trei alternative: fie diminuam semnificativ inputurile, fie înlocuiam în culturå porumbul cu floareasoarelui, care este mai rezistentå la secetå, fie ne asiguram culturile la secetå.

Am ales ultima variantå. Am fost despågubi¡i cu contravaloarea a 5 t de porumb/ha. Astfel, am evitat falimentul”, a relatat Dascålu, la conferin¡a Agribusiness 4.0, organizatå de Clubul Fermierilor Români.

eofil Dascålu, 32 de ani, cu experien¡å de lucru în Statele Unite ¿i studii de profil inclusiv în Italia, este administratorul fermei de 4.000 de ha Frizonagra, înfiin¡atå în anul 2013 (a plecat de la 480 ha ¿i s-a extins treptat).

Ferma cuprinde terenuri aflate la grani¡a jude¡elor Bråila, Vrancea, Gala¡i. O zonå expuså secetei, motiv pentru care este în curs de dezvoltare un sistem de iriga¡ii cu pivo¡i. Înså cele 160 de ha irigate anul acesta nu au putut salva situa¡ia.

Seceta pedologicå puternicå a calamitat atât culturile de toamnå, cât ¿i pe cele de primåvarå, ferma ob¡inând doar o zecime din produc¡ia unui an normal. Pierderile au fost diminuate, totu¿i, cu ajutorul solu¡iilor inteligente, sus¡ine Dascålu.

“Având sta¡ie meteo ¿i senzori de Teofil Dasc\lu, umiditate în sol, am determinat încå din administrator ferma Frizonagra 36

Înså el admite cå nu tot ce ¡ine de digitalizare este låudabil. “Tehnologia este scumpå. În faza ini¡ialå este defectuoaså. Necesitå un timp îndelungat pentru implementare, învå¡area fiind un proces laborios de încercåri reu¿ite ¿i nereu¿ite, unele ducând la erori grave.

Operatorii au sincope în în¡elegerea automatizårii. Nu existå un sistem unitar de tip open source - lucråm cu diverse sisteme ¿i este greu så le integråm, så ne organizåm bazele de date”.

Dascålu folose¿te cam toate solu¡iile care ¡in de agricultura de precizie, ce pot fi întâlnite în ferme din România ¿i ¡inte¿te crearea unui model de business complet integrat, care så acopere toate etapele din procesul de produc¡ie: de la materii prime, infrastructurå ¿i echipamente la stocare, procesare ¿i distribu¡ie.

Un modelul circular, care så elimine riscurile legate de furnizori ¿i så asigure trasabilitatea completå a produc¡iei.

Practic, un vis european.

Pe termen scurt (unul-doi ani) se va investi în construirea unei ferme de pui de carne, concomitent cu cre¿terea suprafe¡ei exploatate la 6.500 ha.

Planul pe termen mediu (5-8 ani) prevede construirea unei centrale fotovoltaice, cre¿terea capacitå¡ii de depozitare de le 30.000 de tone în prezent, la 50.000 de tone, extinderea suprafe¡ei lucrate la 10.000 ha, achizi¡ia unei locomotive ¿i a vagoanelor necesare transportului cerealelor la Marea Neagrå, unde se va achizi¡iona un depozit.

Robert VERESS Profitul Agricol 44/2020

MA{INI & UTILAJE Cultivatorul Poettinger Terria înlocuie[te ar\tura

Cultivatorul tractat Poettinger Terria poate fi folosit de la dezmiri¿tire pânå la pregåtirea patului germinativ ¿i poate înlocui aråtura.

Efectueazå o afânare completå a solului, la adâncimi de la 5 la 35 cm, ¿i amestecå optim resturile vegetale.

D

in aceastå lunå, Poettinger Terria este disponibil în portofoliul NHR Agropartners, în variante de 4, 5 ¿i 6 m lå¡ime, cu 3 ¿i 4 rânduri de organe de lucru: Terria 4030, 5030, 6030, respectiv Terria 4040, 5040 ¿i 6040.

Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, spune cå la dezmiri¿tit Terria lucreazå la 5-8 cm adâncime, iar pentru semånat poate pregåti terenul pânå la 35 cm. “Cred cå este un utilaj ideal în condi¡ii de secetå, care permite adoptarea tehnologiilor adecvate schimbårilor climatice.”

Terria nu aduce la suprafa¡å solul mai pu¡in fertil din adâncime ¿i nici

38

semin¡ele de buruieni îngropate sub brazdå de plug, sparge hardpanul ¿i afâneazå solul, favorizând infiltrarea apei. Un alt avantaj este cå deranjeazå mai pu¡in vie¡uitoarele din sol, care îmbunåtå¡esc structura ¿i fertilitatea påmântului. În plus, laså pe sol un strat de mulci care men¡ine apa ¿i reduce evaporarea ¿i care, prin descompunere, îmbunåtå¡e¿te con¡inutul de humus ¿i substan¡e organice necesare culturilor.

Organele de lucru sunt dispuse simetric de-a lungul liniei de trac¡iune ¿i asigurå stabilitatea direc¡iei, afânarea completå a solului ¿i amestecarea resturilor vegetale.

Terria are o gardå mare la sol ¿i faciliteazå un flux constant de påmânt prelucrat, chiar dacå existå cantitå¡i mari de paie ¿i resturi vegetale. Poettinger a îmbunåtå¡it ¿i sistemul de protec¡ie nonstop la suprasarcinå. Pe lângå organul de lucru clasic Nova, care necesitå o for¡å de declan¿are de 600 kg, a fost adåugatå versiunea hidraulicå reglabilå, cu o for¡å de declan¿are de 650 kg. Acestea garanteazå o gardå la sol maximå ¿i reduc uzura.

Organele de lucru se pot regla în pozi¡ii diferite (plan sau abrupt), în func¡ie

de lucrarea de efectuat, determinând intensitatea prelucrårii solului.

Flexibilitatea este asiguratå de douå pozi¡ii ale aripioarelor: pentru prelucrare superficialå sau amestecare optimå. Piesele de uzurå sunt organele de lucru Classic, Durastar ¿i Durastar Plus.

Pentru prelucrarea adâncå a solului este utilizat Durastar îngust, de 40 mm.

Pentru o adaptare rapidå ¿i preciså la toate tipurile sol ¿i la toate condi¡iile de lucru, Terria dispune de reglarea hidraulicå integralå a adâncimii de lucru. Ro¡ile pivotante din fa¡å ¿i tåvålugul din spate asigurå ¿i påstreazå adâncimea de lucru selectatå. Bara de trac¡iune este prevåzutå cu un cilindru hidraulic ce copiazå terenul.

Pentru o nivelare optimå, Terria dispune de un câmp de discuri concave, aranjate în perechi, care sunt ghidate în sol de tåvålugul din spate. Compactarea este asiguratå de o gamå largå de tipuri de tåvålugi cu discuri de tåiere, cu discuri de cauciuc ¿i de tåvålugul Tandem Conoroll.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 44/2020

MA{INI & UTILAJE

Tehnologia hibrid\ Claas> 25 de ani de recorduri Claas a lansat în urmå cu 25 de ani Lexion 480, una dintre cele mai puternice combine de recoltat din lume la acea vreme, cu un concept de treierat complet nou, cu performan¡e de top.

În

1995 a fost lansat sistemul hibrid brevetat APS Hybrid System, o combina¡ie între sistemul de treierat APS ¿i sistemul de separare a boabelor reziduale Roto Plus.

Fa¡å de sistemul de treierat APS al combinei Mega, diametrul tamburului a fost mårit de la 450 mm la 600 mm, iar lå¡imea canalului de alimentare, de la 1.580 mm la 1.700 mm.

Pentru separarea silen¡ioaså a boabelor reziduale au fost utiliza¡i doi rotori axiali cu func¡ionare uniformå, cu care s-a atins o productivitate la cereale de peste 35 tone/orå. În1996 productivitatea a depå¿it 40 tone/orå, datoritå utilizårii unor rotori mai lungi. Printre alte echipåri performante s-au numårat distribuitorii activi pivotan¡i ¿i cabina modernå Vista Cab cu monitor CEBIS. În 1998, Lexion 480 a fost prima combinå

Profitul Agricol 44/2020

de recoltat de mari dimensiuni cu sistem de ¿enile din cauciuc pe puntea fa¡å - Terra Trac. Acestea au redus tasarea solului chiar ¿i la utilizarea unor hedere tot mai late ¿i mai grele, iar lå¡imea de transport a råmas la 3,5 m. În 2019, Claas a prezentat patru game noi Lexion, a doua genera¡ie recent dezvoltatå a combinei de recoltat de mari dimensiuni, cu puteri ¿i randamente mai mari, cu mai mult confort ¿i inteligen¡å sporitå, cu un buncår cu un volum de 18.000 de litri ¿i o ratå de descårcare de pânå la 180 l/s.

Noile modele, inclusiv douå game cu sistem de treierat ¿i separare APS Synflow Hybrid, care au ob¡inut premiul Utilajul Anului 2020, sunt echipate cu motoare MAN ¿i Mercedes-Benz, ce realizeazå o importantå economie de carburant, datoritå sistemului CEMOS Automatic cu func¡ie de autoînvå¡are, ce optimizeazå continuu aspecte precum separarea primarå, curå¡area, separarea secundarå ¿i sarcina motorului.

Vârful de gamå Lexion 8900 Terra Trac, cu o putere maximå de 790 CP, a

Recorduri de recoltare ¿i de vitezå În 2005, seria Lexion 600 a atins o performan¡å de recoltare cu o productivitate de 60 tone/orå la grâu. ¥n 2008, un record Guinness oficial a consemnat recoltarea a 532 t de grâu în decurs de 8 ore cu o singurå combinå. În 2011, modelul Lexion 770 Terra Trac a doborât acest record ¿i a treierat nu mai pu¡in de 675 t de grâu în decurs de 8 ore în Marea Britanie. Din acela¿i an fost posibilå deplasarea combinelor pe ¿enile cu viteze de pânå la 40 km/h - un record la acea vreme. ob¡inut în vara acestui an la recoltare în Marea Britanie produc¡ii mult peste 100 tone/orå de grâu, cu o medie de peste 94 tone/orå ¿i pierderi de boabe sub 1%. Practic, datoritå tehnologiei hibrid, curba de randament nu scade aproape deloc, nici måcar seara ¿i noaptea, în condi¡ii de umiditate crescutå a paielor ¿i a boabelor.

Tehnologia hibrid de treierat Claas a fost introduså în ultimii ani ¿i pe gamele de performan¡å medie. Sistemul de treierat APS în combina¡ie cu un singur rotor a fost inclus din anul 2009 ¿i la gama Tucano Hybrid.

Arpad DOBRE 39

Kubota M6002, tractoare fiabile la costuri reduse Kubota a prezentat recent noua serie de tractoare M6002, o solu¡ie optimå pentru fermele zootehnice ¿i cele mixte. Noua serie oferå putere, eficien¡å, costuri reduse de exploatare, manevrabilitate, u¿urin¡å în utilizare ¿i confort.

onarea butonului de pe aripa din spate.

Seria M6002 dispune de func¡ia de schimbare automatå a vitezelor ¿i este dotatå cu sistem overdrive pentru consum redus de combustibil ¿i nivel scåzut de zgomot la 40 km/h ¿i 1.640 rpm. În plus, cele trei modele M6002 pot fi echipate cu 5 tipuri de încårcåtoare frontale, de la segmentul Utility la Premium.

S

Cabinå cu echipåri ergonomice Cabina spa¡ioaså a seriei M6002 are suspensie mecanicå ¿i un scaun Premium Grammar cu pernå de aer, pentru confort sporit. Este dotatå cu o cotierå cu joystick multifunc¡ional integrat pentru controlul inversorului, memorarea tura¡iilor motorului, controlul sistemului de ridicare în trei puncte ¿i modul de schimbare automatå a vitezelor. Consola lateralå ergonomicå ce încorporeazå manetele principale este amplasatå în partea dreaptå a scaunului ¿oferului, la acela¿i unghi cu cotiera. Trapa largå din plafon oferå vizibilitate optimå, utilå mai ales în timpul lucrului cu încårcåtorul frontal. Tractoarele sunt dotate în standard cu 10 lumini de lucru LED, cu op¡iunea de a adåuga încå 6 lumini LED.

Operare facilå în spa¡ii înguste Noile axe heavy duty pe fa¡å ¿i spate permit viteze de deplasare ridicate în condi¡ii de lucru cu încårcåtorul frontal.

Sistemul Bi-speed Kubota, inclus în dotarea standard, permite o razå de viraj de 4,5 metri, optimå pentru lucrul în spa¡ii înguste. Seria M6002 oferå performan¡å suplimentarå datoritå servodirectiei cu pompå CCLS cu debit de 115l/min, care cre¿te reactivitatea traceria M6002 include trei modele torului. Seria M6002 are o capacitate de de tractoare: M6122, M6132 ¿i ridicare de maximum 7.000 kg, ceea ce M6142, de 121 CP, 131 CP ¿i permite operarea utilajelor ata¿ate cu 141 CP (plus 20 CP la transport). Aces- maximum de productivitate ¿i eficien¡å. tea sunt echipate cu motor model 6018 în 4 cilindri, eficient ¿i fiabil, ce respectå Dotåri performante norma de poluare Stage V. Seria M6002 Alte dotåri ale seriei M6002 includ este dotatå cu o transmisie powershift terminalul Isobus K-Monitor (op¡ional), cu 8 trepte, cu reglare progresivå a autoghidaj (op¡ional), prizå de putere schimbårii vitezelor, proiectatå pentru PTO 540/540E/1000/1000E (în echipavitezå mare ¿i capacitate sporitå de re- rea standard). Poate fi activatå func¡ia morcare. Modelele powershift includ Auto modulare pentru un start u¿or ¿i noua func¡ie Xpress restart, prin care lin, iar priza de putere poate fi puså în operatorul controleazå direct ambreiajul func¡iune fie de pe cotierå, fie prin ac¡iprincipal, prin apåsarea pedalei de frânå, permi¡ând oprirea tractorului fårå a mai ac¡iona ambreiajul.

Arpad DOBRE

40

Profitul Agricol 44/2020

OPINIE

Reforma Politicii Agricole Comune dr. ing. Daniel BOT|NOIU

Reforma Politicii Agricole Comune este marcatå de måsuri de mediu extrem de constrângåtoare pentru agricultori.

Care sunt mizele, care sunt punctele de tensiune în cadrul discu¡iilor?

Pachetul agricol al UE este de 324,2 miliarde euro alocate pe cei doi Piloni ai PAC, astfel: Pilonul I, FEGA - peste 78% din suma alocatå ¿i Pilonul II, FEADR peste 21% din bugetul total.

Bugetul alocat agriculturii României este de 18,57 miliarde euro din care plå¡i directe ¿i måsuri de pia¡å - 12,35 miliarde euro ¿i dezvoltare ruralå - 6,22 miliarde euro.

Ultima reformå a PAC s-a realizat în 2014. La început, ¡elul PAC a fost så dezvolte produc¡ia agricolå pentru a hråni cetå¡enii europeni ie¿i¡i din al Doilea Råzboi Mondial ¿i asigurarea suveranitå¡ii alimentare pe vechiul continent.

Douå instrumente importante au fost puse în practicå pentru a stimula agricultura europeanå: impunerea de taxe la import, cu rol de descurajare, ¿i garantarea pre¡ului agricultorilor. În mod clar, oricât ar produce, produsele lor vor fi cumpårate de Uniunea Europeanå. Aceastå politicå a produs efecte imediat, produc¡ia europeanå a crescut considerabil, pânå la supraproduc¡ie.

Ca atare, Uniunea Europeanå a fost obligatå så reformeze PAC, cu men¡inerea obiectivelor fundamentale neschimbate. Pe parcursul anilor alte dimensiuni, ca dezvoltarea durabilå, lupta împotriva schimbårilor climatice, diversificarea ¿i vitalitatea economiei rurale, au devenit la fel de importante ca sus¡inerea produc¡iei de alimente.

Politica Agricolå Comunå este împår¡itå în doi Piloni. Primul concentreazå 42

douå treimi din bugetul agricol. Acesta se referå la ajutoarele directe, care sunt vårsate în conturile agricultorilor, independent de ce produc ei, înså în func¡ie de suprafa¡a pe care o exploateazå. Aceste plå¡i asigurå agricultorilor un venit minim garantat. Ele pot fi cuplate cu alte ajutoare, sub rezerva respectårii criteriilor de alocare.

Al doilea Pilon se referå la politica de dezvoltare ruralå, cu o alocare de cca 25% din buget, ¿i finan¡eazå måsuri precum: modernizarea exploata¡iilor, promovarea turismului rural, programe de formare a agricultorilor, dezvoltarea agriculturii biologice.

Douå mari obiective sunt vizate: simplificarea PAC ¿i cre¿terea ponderii de produse bio.

Simplificarea trebuie så fie acompaniatå de consolidarea principiului subsidiaritå¡ii. Statele membre beneficiazå de o mare marjå de manevrå pentru a fixa modalitå¡ile de punere în practicå a PAC în teritoriile lor. ¥n acest sens, Statele membre au fost obligate så construiascå “planurile strategice na¡ionale”, în care se realizeazå o evaluare a stårii agriculturii. Aceste planuri detaliate indicå modul cum este puså Când va intra în vigoare?

Acum suntem în perioada discu¡iilor între Consiliu, Comisie ¿i Parlamentul European. Aceste discu¡ii pentru punerea de acord pot dura, realist ¿i nu optimist, pânå în luna martie a anului viitor, ceea ce înseamnå cå regulamentele delegate ¿i de implementare vor trebui finalizate pânå la finele anului 2021. În paralel cu aceasta, fiecare stat membru trebuie så-¿i scrie Planul Na¡ional Strategic, astfel încât acestea så fie depuse la Comisie pânå la 01.01.2022 ¿i noua Politicå Agricolå så intre în vigoare în 2023.

în practicå reforma în teritoriul na¡ional.

A doua reformå mare angajatå cu privire la PAC va fi o reformå ecologicå.

Trei noi obiective ale PAC sunt legate de mediu ¿i climå. Discu¡iile actuale sunt purtate pe tema eco-schemelor care nimeni nu ¿tie ce sunt, dar ¿tiu cå se referå la plata agricultorilor atunci când fac servicii de mediu. În practicå, o parte din bugetul primului Pilon dispare, cåci fermierii nu sunt pregåti¡i, statul trebuie så returneze UE contravaloarea serviciilor neprestate ¿i, pe cale de consecin¡å, dacå statul nu are bani, nu då plå¡ile directe fermierului la nivelul maxim!

Anumite State membre se gândesc la instrumente care så încurajeze agricultura ecologicå, altele la finan¡area men¡inerii tot timpul anului a terenului agricol acoperit cu vegeta¡ie, ceea ce duce la captarea carbonului în sol.

Mini¿trii agriculturii din Statele membre au propus ca eco-schemele så fie la un nivel de 20% din plå¡ile directe.

Comisia Europeanå ar dori un procent mai mare, iar Parlamentul European ¿i mai mare.

Un alt instrument care duce la consolidarea politicilor legate de ecologie este condi¡ionalitatea, care stabile¿te legåtura între plå¡ile acordate agricultorilor ¿i respectarea condi¡iilor obligatorii care au în prim-plan obiectivele de mediu ale PAC. Dacå un agricultor nu respectå obliga¡iile pe care le are, atunci plå¡ile se reduc în consecin¡å.

Cum a fost acceptat de statele membre textul celor trei Regulamente ale reformei?

Punerea în aplicare a reformei a creat îngrijorare ¿i a divizat Statele membre.

Pentru anumite state, simplificårile noii PAC a dus la întoarcerea cåtre un anumit na¡ionalism, cu toate cå obiectivele de dezvoltare durabilå ¿i consolidarea regulilor sanitare necesitå norme comune Profitul Agricol 44/2020

OPINIE duri din Pilonul 2 cåtre Pilonul 1; - Alocåri financiare minime ¿i maxime - extinderea aplicårii prevederilor ¿i pentru articolele 67 ¿i 68, ¿i includerea raportårii la obiectivul specific (i) a bunåstårii animalelor; stabilirea alocårii financiare indicative de 30% se face înainte de realizarea transferului de fonduri din Pilonul 1 cåtre Pilonul 2; condi¡ii specifice de aplicare a måsurilor din Pilonul 2 ¿i procentul prestabilit de 20%; europene.

Pentru altele, reforma duce la o distorsiune a concuren¡ei: dacå anumi¡i agricultori nu sunt obliga¡i så respecte acelea¿i reguli de mediu, spre exemplu, atunci ace¿tia vor fi favoriza¡i. “Înverzirea” produc¡iei se face în detrimentul randamentului ¿i are loc o cre¿tere a cheltuielilor de produc¡ie. Produc¡ia poate fi mai micå, de calitate, dar cu mult mai scumpå odatå cu aplicarea noilor obiective ale PAC! Pre¿edin¡ia germanå a Consiliului de mini¿tri a convocat România, Bulgaria, Cehia ¿i Slovacia la dialog, unde s-au conchis urmåtoarele: - Anul de referin¡å så fie 2018, înså aceastå decizie nu a fost introduså în textul final, ca atare råmâne ca Parlamentul så corecteze acest lucru; - Reducerea procentului pentru ecoscheme în primii doi ani de la intrarea în vigoare a PAC; - GAEC 8 (arderea vegeta¡iei de pe paji¿tile permanente) ¿i GAEC 9 (tåierea arborilor solitari de pe terenuri) så se punå în aplicare în cazul exploata¡iilor mai mari de 10 hectare; - Disciplina financiarå; - Sistemul de control al condi¡ionalitå¡ii - flexibilizarea prevederilor de control la fa¡a locului pentru micii fermieri; - Drepturile de plantare în sectorul viticol så fie prelungite. În cazul Regulamentului planuri strategice au fost introduse câteva modificåri, ¿i anume: - Definirea hectarului eligibil; - Plafonarea subven¡iilor între 60.000 ¿i 500.000 euro cu stabilirea standardului referitor la calculul costului for¡ei de muncå Profitul Agricol 44/2020

¿i dacå se aplicå ¿i în cazul companiilor afiliate (voluntar). Dacå se aplicå plata redistributivå, atunci se renun¡å la plafonare, înså rezultatul final se va ¿ti în urma trilogului dintre Consiliu-Comisie-Parlament.

- Reducerea plå¡ii de bazå în cazul på¿unilor alpine (voluntar); - Plata redistributivå definitå cu exactitate în PNS; - Gestionarea riscurilor financiare aplicarea unui cuantum de 1% din plå¡ile directe re¡inute de la fermier; - GAEC 1 (acoperirea terenului cu culturi de toamnå sau låsarea dupå recoltare a 20% teren nelucrat - an de referin¡å 2018); - GAEC 2 (lucråri pe pantå mai mare de 12%) - aplicarea amânatå pânå în 2025; - Ajutorul na¡ional tranzitoriu - cre¿terea la 50% a cuantumului de alocare anualå cu o degresivitate de doar 5% pe an; - Asisten¡å financiarå din partea Uniunii - cre¿terea sus¡inerii la 10% din valoare produc¡iei comercializate pentru alte sectoare; - Alocåri financiare - includerea ¿i a investi¡iilor realizate de cåtre fermierii tineri la care se face referire în articolul 68; - Stabilirea alocårii financiare indicative de 20% pentru eco-scheme se face înainte de realizarea transferului de fonduri din Pilonul 2 cåtre Pilonul 1; posibilitatea transferårii de fonduri cåtre Pilonul 2, pentru interven¡iile prevåzute la articolele 65, 67 ¿i 68 pentru evitarea pierderii de fonduri în cadrul ecoschemelor; - Alocåri financiare minime ¿i maxime - stabilirea alocårii financiare indicative de 20% pentru eco-scheme se face înainte de realizarea transferului de fon-

Regulamentul OCP: - Prelungirea prevederilor privind drepturilor de plantare pânå în 2040.

De la strategia “De la furcå la furculi¡å” acum se discutå despre strategia “De la fermå la consumator”, pentru cunoscåtori “F2F”, care impune anumite condi¡ii, în lipsa respectårii acestora, plå¡ile urmând a fi diminuate.

Strategia impune reducerea pesticidelor ¿i a îngrå¿åmintelor, fårå a specifica dacå în toate regiunile sau numai în statele membre care au depå¿it media europeanå. Este importantå men¡iunea, deoarece România consumå de cinci ori mai pu¡ine îngrå¿åminte decât celelalte state cu agriculturå considerabilå.

Nu am våzut nici un studiu de impact realizat pe baza strategiei F2F în spa¡iul european, înså se tot discutå de etichetarea originii alimentelor, etichetarea nutri¡ionalå, de revizuirea legisla¡iei cu privire la bunåstarea animalelor, de lan¡urile scurte de aprovizionare, de planul de ac¡iune eco, de protec¡ia resurselor genetice pentru biodiversitate, prevenirea ¿i combaterea fraudelor pe lan¡ul alimentar, de acordarea plå¡ilor dacå se respectå contractele individuale ¿i colective de muncå!

Câte “haine groase” puse pe bietul agricultor!!!

Cred cå trebuie trecut la realizarea Planului Na¡ional Strategic, care så cuprindå opiniile tuturor: de la oameni de ¿tiin¡å la producåtori, la consumatori, de la to¡i cei care pot exprima ceva!

Necuratul se ascunde în detaliile acestui Plan Na¡ional Strategic!

43

INFORMA}II Focare de coronavirus la fermele de nurci din Polonia Autoritå¡ile din Polonia au identificat 18 oameni infecta¡i cu virusul COVID19, to¡i angaja¡i ai unor ferme de nurci. Dupå isteria danezå, care ucide toate nurcile de frica unei mutaii a virusului, speciali¿tii polonezi spun cå este pu¡in probabil ca cei 18 så fi luat virusul de la animale. Cu toate acestea, Var¿ovia a ordonat efectuarea de teste la toate fermele din ¡arå.

Polonia este un exportator important de blanå de nurcå ¿i de¡ine aproximativ 6 milioane de nurci, în 354 de ferme.

Cea mai mare fermå de insecte din lume Gigantul ADM a anun¡at o investi¡ie majorå în compania francezå Innovafeed, împreunå cu care va construi în statul Illinois cea mai mare fermå de insecte din lume.

Ferma va fi construitå lângå o fabricå uria¿å de procesare a porumbului a ADM ¿i va folosi resturile vegetale ale fabricii ca hranå pentru insecte. Ferma va cre¿te mu¿te din specia Hermetia Illucens ¿i va produce anual 60.000 de tone de furaje cu un con¡inut ridicat de proteine, 20.000 de tone de ulei proteic ¿i 400.000 de tone de îngrå¿åminte.

Focare de gripå aviarå în Japonia Japonia va sacrifica to¡i cei 850.000 de pui de la douå ferme din prefectura Kagawa, dupå descoperirea unor focare de gripå aviarå. Proprietarii fermelor au anun¡at autoritå¡ile såptåmâna trecutå cå au descoperit un numår suspect de mare de påsåri moarte.

Testele efectuate au identificat prezen¡a unei tulpini foarte agresive a virusului H5.

Ultimul focar de gripå aviarå din Japonia a fost raportat tot în prefectura Kagawa în ianuarie 2018, fiind sacrificate atunci 91.000 de påsåri.

44

EXTERNE Anglia renun]\ la carantinarea sezonierilor Guvernul de la Londra a anun¡at cå angaja¡ii sezonieri care vor så lucreze în fermele ¿i abatoarele engleze în perioada sårbåtorilor de iarnå vor avea un statut special.

Ei sunt scuti¡i de cele 14 zile de carantinå impuse angaja¡ilor din alte domenii ¿i pot începe munca imediat dupå sosirea în ¡arå. Muncitorii sunt înså obliga¡i så evite contactul cu popula¡ia ¿i ceilal¡i angaja¡i, fiindu-le permis så lucreze ¿i så locuiascå doar împreunå cu al¡i lucråtori sezonieri.

Decizia guvernului vine dupå ce producåtorii de carne au avertizat cå nu vor

putea furniza suficien¡i curcani în perioada Cråciunului fårå accesul la for¡å de muncå.

Autoritå¡ile au impus înså condi¡ia ca to¡i lucråtorii så påråseascå Marea Britanie pânå la sfâr¿itul anului, dupå care se vor aplica din nou regulile normale de carantinå.

Crescåtorii britanici de påsåri au nevoie mai ales de muncitori califica¡i în procesarea cårnii de curcan. Industria se bazeazå anual pe aportul a peste 5.000 de angaja¡i sezonieri în perioada sårbåtorilor, majoritatea fiind adu¿i din Europa de Est.

Managerii pariau pe s\n\tatea angaja]ilor Compania Tyson Food, unul dintre cei mai mari producåtori de carne din Statele Unite, este implicatå într-un scandal major dupå ce managerii unei fabrici din statul Iowa sunt acuza¡i cå au pariat pe numårul angaja¡ilor care se vor infecta cu virusul COVID-19.

Faptele au ajuns publice dupå ce fiul unei angajate care a fost uciså de virus a dat compania în judecatå.

Conform documentelor depuse în instan¡å, managerul fabricii din Water-

loo a organizat un pariu cash la care au participat to¡i managerii, care au mizat pe numårul total al angaja¡ilor care vor fi infecta¡i cu coronavirus.

Grupul Tyson Food a anun¡at cå to¡i managerii implica¡i au fost suspenda¡i ¿i a declan¿at o anchetå internå de amploare pentru a identifica alte cazuri similare.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 44/2020

INFORMA}II EXTERNE

Pre] record pentru un porumbel campion O porumbi¡å cålåtoare din Belgia a stabilit un nou record mondial dupå ce a fost vândutå pentru suma de 1,6 milioane de euro.

Pre¡ul de pornire al påsårii la licita¡ie a fost de doar 200 de euro, înså doi cumpåråtori din China au crescut pre¡ul pânå la o sumå record.

New Kim este o femelå în vârstå de doi ani care a câ¿tigat mai multe competi¡ii în anul 2018, înså nu a mai concurat de atunci. Cumpåråtorul o va folosi probabil pentru reproducere, având în vedere cå porumbeii de curse pot face pui pânå la vârsta de zece ani.

“Acest pre¡ record este incredibil, pentru cå este vorba despre o femelå.

Masculii sunt de regulå mult mai va-

loro¿i, pentru cå pot avea mai mul¡i pui”, a declarat Nikolaas Gyselbrecht, proprietarul casei de licita¡ii Pipa.

Belgia are o lungå tradi¡ie în cre¿terea porumbeilor de curse ¿i existå peste 200.000 de entuzia¿ti care se ocupå cu înmul¡irea lor.

Precedentul record data din 2019, atunci când un mascul numit Armando a fost vândut pentru 1,25 milioane de euro. Supranumit “Lewis Hamilton al porumbeilor”, Armando fusese deja retras din competi¡ii ¿i avusese mai mul¡i pui.

Ca ¿i New Kim, Armando a fost cumpårat de un client din China, acolo unde cursele de porumbei au devenit foarte populare în ultimii ani.

Germania> virusul gripei aviare se întinde Virusul gripei aviare a fost descoperit la o altå fermå de pui din Germania, iar autoritå¡ile au anun¡at cå se lucreazå la un program care prevede sacrificarea a pânå la 70.000 de påsåri, transmite Reuters.

Virusul de tip H5N8 a fost confirmat la o fermå din apropierea ora¿ului Rostock din landul Mecklenburg-Vorpommern, estul Germaniei. Aproximativ 4.500 de pui de la acea fermå vor trebui sacrifica¡i, înså ferma are mai multe facilitå¡i, astfel cå numårul påsårilor sacrificate ar putea ajunge la 70.000. În paralel, landul Schleswig-Holstein a raportat ¿i el mar¡i descoperirea unui alt focar de H5N8 la o fermå din zona Kreis Nordfriesland, adåugând cå aproximativ 1.000 de ra¡e, gâ¿te ¿i pui Profitul Agricol 44/2020

vor fi eutanasiate.

Mai multe cazuri de gripå aviarå au fost raportate în Europa în ultimele såptåmâni, din cauza påsårilor sålbatice care sunt bånuite cå råspândesc boala.

Autoritå¡ile germane au anun¡at luni cå aproximativ 16.100 de curcani au fost sacrifica¡i dupå ce virusul gripei aviare a fost identificat la o fermå de påsåri din landul Mecklenburg-Vorpommern.

La rândul såu, autoritå¡ile din Danemarca au ordonat cå 25.000 de pui så fie sacrifica¡i dupå descoperirea virusului de tip H5N8 la o fermå ¿i, în acela¿i timp, au oprit exporturile de carne de pui ¿i ouå spre ¡årile din afara Uniunii Europene timp de cel pu¡in trei luni.

Prim-ministrul danez, presat så demisioneze Prim-ministrul danez Mette Frederiksen este presat så demisioneze, dupå ce autoritå¡ile au recunoscut cå ordinul de sacrificare a tuturor nurcilor de la fermele din ¡arå nu a avut o bazå legalå.

Scandalul a provocat deja demisia ministrului agriculturii, Morgens Jensen. Guvernul a decis acum douå såptåmâni uciderea de urgen¡å a celor 17 milioane de nurci din ¡arå, cu ajutorul poli¡iei ¿i armatei, dupå ce s-a descoperit cå animalele erau infectate cu o muta¡ie periculoaså a virusului COVID-19, care se poate transmite ¿i la oameni.

Italia, Spania ¿i Fran¡a produc 80% din vinurile europene Produc¡ia de vin a Uniunii Europene (inclusiv vin spumant, porto ¿i must) a fost de 15,8 miliarde litri în anul 2019.

Cei mai mari producåtori au fost Italia, Spania, Fran¡a, Portugalia, Germania ¿i Ungaria, aratå datele publicate de Eurostat.

Italia a avut o produc¡ia de vin de 5,5 miliarde litri de vin, 35% din produc¡ia UE, urmatå de Spania, 4,3 miliarde litri (27%), Fran¡a, 3,4 miliarde litri (21%), Portugalia, 700 milioane litri (5%), Germania, aproape 700 milioane litri (4%), ¿i Ungaria, 400 milioane litri (2%).

De asemenea, anul trecut statele membre UE au exportat 7,1 miliarde litri de vin, aproape jumåtate din aceastå cantitate (3,1 miliarde litri sau 43%) fiind exportatå spre ¡årile din afara UE, în special cåtre Marea Britanie (690 milioane litri sau 22% din exporturile în afara UE), SUA (650 milioane litri sau 21%), Rusia (280 milioane litri sau 9%) ¿i China (250 milioane litri sau 8%).

Italia a fost de departe principalul exportator de vin, cu 1,1 miliarde litri exporta¡i în 2019 în afara UE, adicå 34% din exporturile statelor membre în afara UE, urmatå de Fran¡a, 800 milioane litri sau 25%, ¿i Spania, 700 milioane de litri sau 2%.

45

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -

 þ þ þ þ

0788.015.575 0745.015.575

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

Vând fermå agricolå produc¡ie vegetalå în jud. Bråila 150 ha teren arabil - proprietate personalå tractoare ¿i utilaje agricole 120 ha teren arabil luat în arendå pentru 6 ani; 35.800 mp teren intravilan ¿i construc¡ii administrative.

Tel.: 0742.113.353

ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

SC cumpårå în cantitå¡i foarte mari: porumb cu umiditate mare sau corp stråin mare, floarea-soarelui, soia, grâu furajer, orz, triticale, secarå, mazåre, ovåz, sorg ro¿u, nåut furajer, rapi¡å, mu¿tar, coriandru, spårturi cereale. Asiguråm transport.

Plata pe loc.

Tel.: 0756.984.939 Vând 300 tone de grâu din produc¡ia 2020.

Tel.: 0766.393.001 Vând porumb boabe din recolta 2020. 800 lei/tonå.

Tel.: 0745.849.277 Vând triticale ¿i floareasoarelui, produc¡ie 2020.

Tel.: 0747.422.470 Vând en gros mere Idared ¿i Florina din produc¡ie proprie. Mice¿ti, jud. Arge¿.

Tel.: 0729.160.103

Vând såmân¡å de mei galben ¿i ro¿u, cantitå¡i mari.

Tel.: 0723.037.225 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând plug reversibil, Ermo Evo 103, 3 trupi¡e, cormane lamelare, roatå de copiere basculantå, cadru cu flan¿å pentru trupi¡a a patra, nou.

Tel.: 0744.700.372 Vând motocultor diesel, 12,5 CP, cu remorcå ¿i accesorii: frezå, cositoare, greblå, plug reversibil, cultivator, semånåtoare.

Tel.: 0745.646.900 Vând salå de muls 2x6 Westphalia, cu desprindere automatå, indicator de muls, ¿i salå de muls 2x4 Delaval.

Montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb.

Tel.: 0368.452.057 Vând tractoare Fiat 880 DT ¿i Fat 780, stare bunå.

Tel.: 0737.572.763

Vând piese din dezmembrare tractor John Deere 4650. Rela¡ii la Tel.: 0735.883.191 FERME, TERENURI

Vând în Strehaia, Mehedin¡i, halå cre¿tere bovine de 100 capete, aprox. 700 mp, 1.200 suprafa¡å totalå teren mp, foså septicå dejec¡ii animale, utilitå¡i.

Tel.: 0744.681.502 Vând fermå mixtå (bovine ¿i porcine) în Slobozia, Ialomi¡a, cu 1.100 ha teren agricol (proprietate ¿i arendå), hele¿teu, utilaje.

Tel.: 0741.019.035 Vând 450 ha teren agricol în jud. Olt, comasat 90%.

Tel.: 0726.826.363 Cumpår 100-250 ha på¿une, comasat, obligatoriu CF, cu drum de acces, preferabil cu fermå zootehnicå.

Tel.: 0773.978.834

DN AGRAR VINDE

Contact: 0785.242.845

VINDE:  Siloz de porumb  Siloz de lucernå

Detalii la urmåtoarele date de contact: Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti DIRECTOR TEHNIC Dr. ing. Teodor Mihalcea: 0722.256.825 teodor.mihalcea@ibna.ro ªEF Serv. M.C.T.E. ing. Alexandru Kelemen: 0764.909.219 alexandru.kelemen@ibna.ro

46

Profitul Agricol 44/2020

LOCURI DE MUNCÅ

S.C.D.A. LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS PENTRU OCUPAREA URMÅTOARELOR POSTURI:  1 POST DE ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea AGROCHIMIE (amendarea ¿i fertilizarea solurilor). În data de 15.12.2020  1 POST DE ECONOMIST. În data de 16.12.2020  1 POST DE INFORMATICIAN. În data de 16.12.2020 Informa¡ii privind bibliografia ¿i modul de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la sediul institu¡iei, Livada, jud. Satu Mare, str. Baia mare nr. 7, www. scda-livada la Compartimentul Resurse Umane, tel.: 0261.840.001 sau la Director adj. ¿tiin¡ific, tel.: 0721.325.665

MARKET DEVELOPER

RECRUITS

for East and South-East Romania a Global Fertilizers Company

Most suitable candidate: - Agronomist Degree, Experience in fertilizers - Business Dev. & B&B salles skils - English and IT literacy + Driving License B 0743.488.019 florin.constatin@agxecutive.com Profitul Agricol 44/2020

47

PESCUITUL [i V+N|TOAREA

În miez de toamn\, pe Dun\re, la avat Douå zile ¿i jumåtate ne-am stråduit så dåm de ¿tiuci pe Uzlina ¿i Isac ¿i pe lacurile mai mici ce se leagå de acestea.

Degeaba. Prietenul meu a scåpat la un moment dat o mârli¡å, ceva lung, sub¡ire ¿i iute la zvârcolit, ceva ce se låsase påcålit de un plastic lunguie¡, un shad ce unduia printre firele de brådi¿ mai lesne decât puii de ro¿ioare ¿i babu¿ti – prada obi¿nuitå a ¿tiucilor. Cum era de a¿teptat mârli¡a a scåpat la a doua lumânare...

Oricum i-am fi dat drumul. Dar asta a fost tot! Cam pu¡in pentru jumate de zi de båtut apa ¿i cåutat.

Cu bibanii ce am mai avut noroc. Într-una din zile chiar ¿i-au fåcut de cap... ¿i noi odatå cu ei. Erau ¿i mici, normal, dar, dacå învå¡ai ¿mecheria, puteai så-i selectezi pe cei mari, cei buni de filetat. Cât sunt eu de grijuliu cu pe¿tii, de zile întregi nu opresc unul, cu bibanii mari este altceva. Dacå avem poftå de un sushi mioritic, câ¡iva bibani coco¿a¡i nu se mai întorc în lac... dacå au peste 23 cm – asta-i måsura de la care îi ¡in. Dupå prânz a ie¿it soarele ¿i bibanii s-au rårit. Veneau în valuri – 3 - 4 atacuri ¿i dispåreau, apoi apåreau iar dupå aproape un sfert de ceas... Într-un final au dispårut, iar noi am pornit spre hotel.

O ciorbå de pe¿te, o cafea tare ¿i o plimbare pânå la cåsu¡å ne-au repus în formå. Am ¿i uitat cå bibanii ne-au tratat cu refuz ¿i cå oasele noastre erau båtucite de vibra¡iile bårcii. Mai ales pe valuri mici te båtucesc de ai impresia cå e¿ti biftec. A¿a se întâmplå într-o barcå micå, de pescar.

Am ie¿it în Dunåre, pe ¿enalul principal, pe “dreaptå”, cum i se spune la zona såpatå, ¿i am urcat pânå la locul unde începea bucla, meandra bra¡ului ce a fost låsatå în afara circula¡iei navelor.

Din meandrå se desprind canalele ce duc spre lacuri – Gorgova, Uzlina, spre inima Deltei. Dar ce så-i faci – avatul

Montur\ cu streamer pentru avat

Din fluorocarbon mono 0,35 mm am fåcut un forfac de 40 cm, legând un vârtej sus, apoi la 10 cm mai jos o såltåtoare de 6-7 cm pe care am legat o muscå – un streamer “plevu¿cå” pe cârlig nr. 2 cu tijå lungå. La capåtul forfacului – agrafa. Musca nu îi prindea, ci doar îi întårâta, iar vibe-ul fåcea restul. Au mai venit câ¡iva, tot mici – atât poate azi så dea Dunårea suprapescuitå!

48

iube¿te curentul, a¿a cå, în timp ce urcam, am trecut în revistå locurile în care speram så fie ava¡i... ¿i så prindem.

Am început cu un vobler obi¿nuit – o imita¡ie de oblete, un model de 7 cm de la Stike Pro ce se scufundå pânå la maximum 1 m. Foloseam o lansetå Daiwa de 2,05 m, rapidå ¿i foarte u¿oarå, cu mulinetå micå (Exceller 1000) aceea¿i marcå, având pe tambur fir J-Braid de 0,13 mm ce rezistå ¿i la agå¡åturi. Dupå vreo 10 lansåri fårå rezultat, am înlocuit voblerul oblete cu un vibe galben-verzui.

Acesta se scufunda mai rapid ¿i ajungea mai repede la adâncimea la care vânau ava¡ii. Au apårut ¿i rezultatele - atacuri repetate, mai multe rateuri probabil datorate apei tulburi. Ava¡i mici ¿i båtåio¿i, dar nimic mai acåtåri: nici måcar exemplare la kil, altå datå ceva obi¿nuit, mai ales în zona cu hå¡i¿ de arbori doborâ¡i pe lângå mal, cotloane de pândå pentru ava¡i. Nici måcar micii båtåu¿i nu se mai aråtau, a¿a cå am aplicat o veche ¿mecherie!

Victor }|RU{ Profitul Agricol 44/2020

La cerbi, în prag de iarn\ Dupå încheierea boncåluitului ¿i destråmarea ultimelor ecouri nup¡iale, taurii epuiza¡i cautå så se refacå rapid pânå la iminenta instalare a iernii, cu toate priva¡iunile ei, mai cu seamå la munte. Energia consumatå intens ¿i rapid în decursul celor patru-cinci såptåmâni de post, peregrinåri ¿i lupte aprige trebuie recuperatå în timp record.

Zecile de kilograme pierdute din masa corporal î¿i spun cuvântul ¿i în privin¡a agerimii ¿i a rezisten¡ei la efort. Mâna¡i de imperativul instinctului de hrånire, odatå cel de reproducere estompat, î¿i laså în plan secund vigilen¡a proverbial, ie¿ind imprudent, chiar ¿i ziua, în locuri deschise – poiene, fâne¡e, tåieturi înierbate, rari¿ti de pådure. Chiar ¿i siha¿trii misterio¿i, apåru¡i parcå de nicåieri la turnirul boncåluitului ¿i mistui¡i, apoi, în taini¡ele silvestre ale Carpa¡ilor, suferå acum de slåbiciune, aråtându-se, ici ¿i colo, muritorilor de rând.

De aceastå perioadå criticå din ciclul anual al vie¡ii maiestuoaselor cervide profitå prådåtorii lor naturali ¿i omul-vânåtor. Cum cei dintâi (lupul, râsul ¿i ursul brun) sunt sever ocroti¡i aståzi la noi, nu le råmâne decât så exploateze din plin momentul ¿i så opereze o realå selec¡ie negativå în rândul cerbilor comuni, a¿a cum o vor face ¿i de-a lungul întregii ierni, de data aceasta profitând de zåpada înaltå ¿i de ghea¡a ce preschimbå în capcane fatale matca pâraielor.

A¿a se face cå, într-un singur fond cinegetic din Carpa¡ii Orientali, s-au gåsit în aceastå lunå de noiembrie nu mai pu¡in de ¿apte cerbi råpu¿i de lupi ¿i devora¡i, în ultimå instan¡å, de ur¿i. Clasica mu¿cåturå de bot a victimei de cåtre haita urmåritoare era cât se poate de gråitoare. Astfel, a fost excluså varianta pråzilor cu sechele de pe urma luptelor cu semenii în confruntårile din timpul boncåluitului, dar ¿i a celor rånite accidental de cåtre vânåtori. Citirea urmelor a fost cât se poate de elocventå: tauri Profitul Agricol 44/2020

puternici, în refacere dupå travaliul lunii critice, încol¡i¡i de prådåtori fårå putin¡a de a riposta, teren neted, la marginea drumului forestier. Trofeele, oglinda vigorii, vorbeau de la sine: unul cu o greutate de peste zece kilograme, iar altul trecut bine de douåsprezece (!). A¿adar, tauri capitali în adevåratul sens al cuvântului, surprin¿i de prådåtori în lâncezeala de dupå rut.

palmaresului cinegetic o reprezintå cerbul. Aici, pânå ¿i fa¡ada traforatå a caselor vechi, ornatå cu motive zoomorfe, îl omagiazå. Cultul pentru aceastå nobilå vietate silvestrå vine, cum ar fi spus M. Sadoveanu, de demult ¿i de departe.

Iatå-l, a¿adar, pe vânåtorul nostru, alåturi de destoinicul paznic Vasile Mehediniuc, pe urmele unui taur ce obi¿nuise så boncåluiascå pânå mai ieri

Unii confra¡i aleg aceastå perioadå pentru a-¿i dobândi cerbul râvnit, asumându-¿i faptul cå se priveazå de avantajul sonor al modului în care taurii î¿i fac remarcatå prezen¡a în teren pe timpul boncåluitului. Depinde ce î¿i doresc ¿i, mai ales, care este situa¡ia în teren: pânå la 15 noiembrie mai pot visa la un mascul de trofeu, 31 decembrie fiind data limitå pentru cei de selec¡ie.

Gestionarul fondului, prin personalul såu de specialitate, ¿tie sigur în ce categorie î¿i înscrie oferta, dupå estomparea ultimelor mugete.

Mihai Creuco, nåscut ¿i crescut pe obcini, în cultul pådurii ¿i al pasiunii pentru via¡a sålbåticiunilor, a socotit dintotdeauna cå locul cerbilor de mare valoare este în lumea lor, departe de rânduielile ¿i orgoliile omene¿ti. Vânåtor de munte, ¿i-a dorit un trofeu fårå preten¡ii, ca o concesie fåcutå pornirii tradi¡ionale a oricårui bucovinean purtåtor de pu¿cå, pentru care cheia de boltå a

pe Pârâul lui Dumitru. Acum, fugårit de lupii care îi intuiserå slåbiciunea ¿i nevoia de refacere dupå rut, cerbul s-a retras în huciul de sub poiana Cruhla, pe searå, presim¡ind zloata ce avea så-l încuie o vreme în sihåstrii. Citind urmele ¿i folosind vântul coborâtor dinspre ¿u¿i¡a, cei doi au reu¿it så-l surprindå în luminå bunå, la nici o sutå de metri.

Carabina de calibrul 8x68 l-a culcat pe patul de bunceag.

Un cerb de noiembrie pre¡uie¿te mai mult decât altul în plin boncåluit. Atunci, în febra ¿i uitarea de sine a primatului instinctului de împerechere, masculii sunt u¿or de apropiat, dacå relieful ¿i vegeta¡ia o permit. Aici, un cuvânt greu de spus îl au dibåcia ¿i arta vânåtorului. Înså, în prag de iarnå, aceste calitå¡i atârnå cu atât mai greu în balan¡å, reprezentând o adevåratå piatrå de încercare.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 25.11 - 8.12.2020

Eugen Marin 25.11.1955, fermier la Malu cu Flori, Dâmbovi¡a Gabriel Gherghescu 25.11.1961, realizator Via¡a Satului Coman Stånicå 26.11.1952, fost director vânzåri Agrocomer¡ Holding Gheorghe Glåman 2.12.1945, fost ministru adjunct, pre¿edinte SRH Nicolae Måhålean 2.12.1983, reprezentant produs KWS Semin¡e Alexandru Culina 3.12.1948, fermier Slobozia, Ialomi¡a Gheorghe Radu 3.12.1969, director Direc¡ia control pe teren, APIA

De plictiseal\ în pandemie, englezii [i-au f\cut propriul vin beaujolais ¥n al¡i ani comercian¡ii de vin din Marea Britanie se gråbeau så vinå în Fran¡a pentru a-¿i face stocuri de vin beaujolais, înså aståzi dealurile din Herefordshire oferå primul lor vin beaujolais. A¿a cum o cere tradi¡ia, English Nouveau, la fel ca ¿i soiul francez mai renumit, va fi pus în vânzare în cea de-a treia zi de joi a lunii noiembrie.

Nu este un vin care trebuie luat prea în serios. Este un vin pentru amuzament, o micå razå de soare pentru a încheia anul, spunea un viticultor.

Cândva, la finele anilor 1970, comercian¡ii britanici de vin concurau pentru a fi primii care aduc direct de la producåtorii francezi noul beaujolais, gråbinduse så facå drumul înapoi cât mai rapid posibil la bordul ma¿inilor lor sportive

Rodica Ghi¡å 4.12.1977, asistent marketing Maisadour România Adrian-Ionu¡ Chesnoiu 5.12.1982, fost director general AFIR Alexandru Stånescu 6.12.1961, pre¿edintele Comisiei de Agriculturå

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

Gerard Jitåreanu 8.12.1956, prof. dr., USAMV Ia¿i

8

Sergiu Staicu 8.12.1983, director general Syngenta 50

ORIZONTAL: 1) Fiare cu col¡i lungi – Loc de dat cu capul; 2) A aduna pas cu pas – În centru la Reghin! 3) Tineri debutan¡i! – Scoateri 9 10 de sub tensiune; 4) Primul în ordinea celor pica¡i – Mare consumator; 5) Te prinde din ochi – Elemente de for¡å; 6) Mult prea cinstit; 7) Låsatå pe uscat – Cântare de aur; 8) Precipita¡ii abundente; 9) I s-au acordat decora¡ii – Sucit din fire; 10) Deplasare fårå sens.

CAREUL AGRICOL

Sorin Luca 6.12.1982, Mass Seeds România

Adrian Toma 8.12.1958, Veritas Panciu

umplute cu låzi de vin.

O sticlå se vinde pentru 11,99 lire sterline, adicå vreo 65 de lei. Este un pre¡ pu¡in mai mare decât vinul francez, care se vinde pentru cinci pânå la zece euro sticla. În ultimii ani, în regiunea Herefordshire, la grani¡a dintre Anglia ¿i ºara Galilor, viile încep så ia locul livezilor de mere, care au devenit mai pu¡in profitabile.

2

3

4

5

6

7

8

7 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 43/2020 ORIZONTAL: NORISORI - P; ULIU - PALMA; DE - BURSIER; I - DEMITERI; SPETITI - CN; TAS - LIMBUT; IRISI - PARE; ARATA - SIS; STAL - PATAT; PATALAMALE.

VERTICAL: 1) Obi¿nuit så ardå gazul – Trecut în rezervå; 2) Singure pe lume – Plin la trup! 3) Råpus… în Iran! – A¿teptat la poartå cu bra¡ele deschise; 4) Are calitatea de alegåtor – Refuzå så tragå în popor; 5) Necunoscutul de la maså – Ie¿ite din experien¡å; 6) E într-o formå de vârf; 7) Distribuitå într-un rol negativ – Prinse la încheieturi; 8) Fåcut cu învârteli; 9) Eviden¡iat în câmpul culturii – Datå în premierå la TV; 10) Luat la noroc.

Profitul Agricol 44/2020