Profitul Agricol nr. 3 din 29 ianuarie 2020

nr. 3 din 29 ianuarie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 3/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

Moftangiul ecologist

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

La prima lor întâlnire de la Bruxelles din acest an, mini¿trii agriculturii din 28 de state au vorbit solemn despre cum vor alinia ei Politica Agricolå Comunå din 2021, care între timp a devenit 2022... la obiectivele Pactului Ecologic European. ¥l ¿ti¡i, acela de 1.000 de miliarde de euro, anun¡at cu fast la finalul lui 2019, ca så afle lumea cå avem o nouå Comisie Europeanå ¿i în capul ei stå o doamnå din Germania.

Galan¡i, mini¿trii se fac cå uitå cum Coana Europa a fost nåbådåioaså foc pe vremea când era mai tânårå. Cum a încercat, fårå falså pudoare, toate plåcerile descoperirilor tehnice ¿i ¿tiin¡ifice. Ba a plecat spre Indii, ba a ajuns în America.

Nu i-a scåpat nicio insulå virginå. Când s-a plictisit, a inventat jocul de-a ghilotina ¿i a dus pe e¿afod familii regale pe care aståzi le plânge. A experimentat ¿i doctrina comunistå, ¿i na¡ional-socialismul. Acum, cå a îmbåtrânit, a luat calea credin¡ei ecologiste ¿i poste¿te de la fructul oprit.

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing

Când cei din America månâncå ¿i beau la toate mesele organisme modificate genetic, Coana Europa este mofturoaså, ea are sânge albastru, vrea alimente eco ¿i nu se încurcå cu vulgul. Pe u¿a din dos, acceptå înså importul de soia din SUA, Argentina ori Brazilia. Altfel, i-ar muri de foame vacile, porcii ¿i påsårile din ogradå. A¿a, îi mor de gripå aviarå ¿i de pestå porcinå...

Deunåzi, Coana Europa s-a mai bå¿icat o datå pe folosirea neonicotinoidelor la tratamentul semin¡elor, de¿i voci autorizate i-au explicat cå va fi afectatå produc¡ia agricolå. ªi, în loc de ¿tiin¡å, ne recomandå så încercåm înverzirea ¿i tehnologiile stråbunicilor, fårå chimicale.

Acum ne anun¡å cå urmeazå o reducere drasticå a folosirii pesticidelor în toatå Uniunea. Dar statele membre, dacå vor, ar putea så încurajeze produc¡ia organicå prin reducerea TVA. Ca så mai câ¿tige ceva agricultori de partea sa, vânturå promisiunea unor bani, foarte mul¡i bani, pe care probabil nu-i mai are...

Andrei OSTROVEANU

Profitul agricol 3/2020

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Evenimentele såptåmânii

Campanie electoralå în APPR Oros sus¡ine etichetarea pentru bunåstarea animalå H5N8 la por¡ile cetå¡ii Numårul focarelor de pestå porcinå africanå a urcat la 611 Mini¿trii au discutat dacå PAC va fi ¿i mai ecologicå Ministrul Agriculturii promite câte 50 de hectare pentru tineri Vicen¡iu Cremeneanu: Campania de primåvarå trebuie så înceapå

7

7 8

8

9

10

10

Pre¡uri ¿i pie¡e

Cota¡iile principalelor produse agricole 12 pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de oleaginoase 14 Produc¡ia mondialå de soia: 338 de milioane de tone 15 68 milioane de tone de rapi¡å la nivel mondial 16 Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui 16 Actualitatea în jude¡e

Marocul vine cu îngrå¿åminte cu azot Mied, un fel de vin preparat din miere

Secetå în toatå Câmpia Båråganului Lipse¿te apa în sol, la peste 10 cm!

19 19

18

42

Culturi vegetale

Ma¿ini agricole

FMC scoate pe bandå produse ecologice 20 De ce nu folosim 22 Unitå¡ile Termice Utile?

Portofoliul Adama, noutå¡i ¿i sfaturi pentru recolte profitabile 24 Racer ¿i Agil, tehnologia pentru o culturå de floarea-soarelui de succes 25 Noutå¡ile Caussade Semences 26 Noile produse BASF sporesc produc¡ia ¿i maximizeazå profitul 28 Fermierii ¿i apicultorii continuå disputa pe tema neonicotinoidelor 30 Tratamentul semin¡ei de floarea-soarelui 32 În 2020, fermierii campioni pariazå tot pe hibrizii de porumb Pioneer 34

Amazone dezvåluie Cenio, un cultivator purtat, u¿or

43

Noi semånåtori Kubota pentru plante prå¿itoare

44

La 30 de ani, manager peste o fermå de 5.000 ha

36

Cre¿terea animalelor 18

Laboratoarele Agen¡iei Na¡ionale de Zootehnie

Gripå aviarå îi pune în gardå pe marii crescåtori ASAS: Evolu¡ia gripei aviare în România

Agricultura digitalå

Precizie ¿i automatizare cu Deutz-Fahr Parteneriat Alcedo-Vantage pentru automatizarea fermelor

46

47

Informa¡ii externe

Trump simplificå regulile de protec¡ie a apelor Pesta porcinå a ajuns în Serbia Låcustele devasteazå Africa Centralå Grevele din Fran¡a mi¿cå în sus pre¡ul mondial al grâului

48 48 49 49

Magazin 38

40

Când iarna e ca vara...!

Douå reprize, la mistre¡i Un brad secular din Gura Râului

52 53 54

Evenimentele såptåmânii Campanie electoral\ în APPR Pe 17 ianuarie a avut loc ¿edin¡a Consiliului Director al APPR, în care s-au pus la punct detaliile privind organizarea alegerilor interne ¿i organizarea adunårii generale.

Alegerile vor avea loc la Bucure¿ti, pe 5 februarie, la sala Magnolia a hotelului Crowne Plaza. ¥n aceea¿i zi va fi prezentat raportul financiar pentru anul trecut, va fi discutat un raport estimativ pentru anul urmåtor ¿i se va stabili planul general de ac¡iune.

Dar, cel mai important, pe 5 februarie vor avea loc alegeri pentru un nou Consiliu Director al asocia¡iei ¿i un nou pre¿edinte. Viitorul Consiliu va avea probabil 7 membri. ªi-au anun¡at deja

candidaturile: Arnaud Char metant, Costin Telehuz, Donisei Daniel, Alexandra Zagan, Arnaud Perrein, Alexandru Mocanu ¿i Nicolae Sitaru. ¥ntrucât Arnaud Perrein, pre¿edintele APPR de la înfiin¡are, în 2012, a anun¡at cå se retrage, tot pe 5 februarie va fi votat noul pre¿edinte al APPR. Pentru aceastå func¡ie candideazå Adrian Mocanu, fermier din Prahova, ¿i Nicolae Sitaru, din Ialomi¡a. ¥nscrierea pe listele electorale ale APPR este deschiså pânå pe 4 februarie, atât pentru un loc în Consiliul Director, cât ¿i pentru pre¿edinte.

Vaida Bela este noul director general al ANZ Vaida Bela a fost numit director executiv al Agen¡iei Na¡ionale pentru Zootehnie. Are o experien¡å de peste 30 de ani în domeniul agricol, iar din 2008 a fost director adjunct al APIA Sålaj. Prilej pentru presa din jude¡ så scrie mare: “Un sålåjean vrea så schimbe din temelii zootehnia din România”.

Andrei OSTROVEANU

Oros sus]ine etichetarea pentru bun\starea animal\ Ministrul Adrian Oros a participat la prima întâlnire a mini¿trilor europeni ai agriculturii din acest an, la Bruxelles, alåturi de Achim Irimescu.

Discu¡iille s-au învârtit în jurul viitorului Pact Ecologic European ¿i a modului în care se va alinia PAC la obiectivele sale.

Dar s-a dezbåtut ¿i ini¡iativa Ministrul Adrian Oros Comisiei Europene de a stabili ¿ i M a r i j a Vu c k o v i c , o m o l o g u l c r o a t reguli pentru etichetarea produselor alimentare cu informa¡ii despre sumatorii så poatå face legåtura între aplicarea unor standarde superioare de bunåstarea animalelor.

“România sprijinå aceastå ini¡iativå bunåstare în fermå, în timpul trans¿i aplicarea unitarå la nivelul Uniunii portului ¿i momentul uciderii, ¿i caliEuropene a etichetårii produselor de tatea alimentelor”, a spus ministrul în origine animalå prin elaborarea unor interven¡ia sa de la Consiliul de Micriterii comune de bunåstare animalå ni¿tri, dupå ce anterior i-a urat succes care så fie utilizate de crescåtorii de Marijei Vuckovic, ministrul croat al agrianimale în mod voluntar. În opinia culturii, care va coordona întâlnirile noastrå, introducerea etichetårii pe cri- mini¿trilor ¿i discu¡iile despre PAC în terii de bunåstare animalå trebuie pre- urmåtoarele ¿ase luni în care Croa¡ia cedatå de o campanie sus¡inutå de in- de¡ine pre¿edin¡ia Consiliului UE. Veronica HUZA formare a publicului astfel încât conProfitul agricol 3/2020

Filaret Brådå¡an a devenit vicepre¿edinte al ANSVSA Filaret Brådå¡an a fost numit de premierul Victor Orban în func¡ia de vicepre¿edinte al Autoritå¡ii Na¡ionale Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor, cu rang de subsecretar de stat. Brådå¡an vine la ANSVSA de la DVSA Ilfov, unde era director executiv adjunct.

Congresul anual al APPR ¿i trofeul Porumbul de Aur Pe 6 februarie, la Bucure¿ti va avea loc congresul anual al Asocia¡iei Producåtorilor de Porumb din România, De la Fermieri pentru Fermieri.

La eveniment vor participa agricultori, cercetåtori, reprezentan¡i ai furnizorilor de inputuri ¿i alte servicii agricole, oficialitå¡i na¡ionale ¿i europene. Congresul se va ¡ine la Hotelul Crowne Plaza, de lângå Romexpo, ¿i va începe la ora 9:30 cu prezentarea noului pre¿edinte al asocia¡iei (vå reamintim, APPR trece prin alegeri interne pe data de 5 februarie).

Apoi, pre¡ de câteva ore vor avea loc discu¡ii pe tema Politicii Agricole Comune, a problemelor agricole autohtone, asupra tehnologiilor utilizate în fermå ¿i organizarea de pia¡å Douå momente importante se disting în program: extragerea meciurilor din Campionatul Na¡ional al Fermierilor, unde APPR are ca partener principal compania Adama, ¿i decernarea trofeului Porumbul de Aur, în douå variante, culturå irigatå sau neirigatå. ¥n mod special, Lucian Buzdugan va primi un premiu pentru întreaga activitate agricolå.

7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Cronica evenimentelor anun¡ate în 2020

30 ianuarie, Bucure¿ti UNCSV organizeazå Ziua Cooperativelor de Culturå Mare, în parteneriat cu Euralis Semin¡e. Vor fi prezentate ¿i câteva cooperative de succes, exemple alese din zone diferite ale ¡årii. Evenimentul începe la 8:30.

5 februarie, Bucure¿ti APPR organizeazå Adunarea Generalå. ¥ntrucât Arnaud Perrein se retrage de la pre¿edin¡ia asocia¡iei, va fi votat un nou Consiliu Director. Evenimentul va începe la ora 16:00.

6 februarie, Bucure¿ti APPR organizeazå congresul anual De la Fermieri pentru Fermieri.

Tot atunci vor fi anun¡a¡i câ¿tigåtorii trofeelor Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute (în irigat ¿i neirigat) în 2019. Evenimentul începe la 9:30.

6 februarie, Bucure¿ti Clubul Fermierilor Români organizeazå conferin¡a anualå. Se anun¡å un eveniment de propor¡ii, cu peste 1.200 de invita¡i (fermieri, oficiali români, reprezentan¡i de la Bruxelles, ai marilor asocia¡ii europene etc.). Deocamdatå ora de începere nu a fost anun¡atå.

H5N8 la por]ile cet\]ii România trebuia så opreascå importurile de produse avicole de orice fel din ¡årile în care existå gripa aviarå, måcar pentru o perioadå de timp, sus¡ine Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS. “Gripa aviarå este una dintre cele mai mari probleme pe care le avem la aceastå datå, dar ¿i un pericol iminent. În opinia mea, în primul rând, trebuiau oprite, sub orice formå, importurile de produse de orice fel din ¡årile care au gripå aviarå: Ungaria, Polonia, Slovacia, måcar pentru o perioadå de timp.

Era primå måsurå care trebuia luatå.

Nu se poate, când ¿tii cå ai în jur ¡åri cu focare, så nu iei måsurile preventive, inclusiv suspendarea importurilor de material din aviculturå, din Polonia ¿i din restul ¡årilor. În schimb, noi am continuat så importåm, ¿tiind cå Polonia este burdu¿itå de gripå aviarå. Mai grav, s-a constatat cå toate magazinele din vestul ¡årii sunt pline de carne importatå din Polonia”, a declarat Valeriu Tabårå pentru agen¡ia na¡ionalå de preså. El s-a aråtat nemul¡umit ¿i de faptul cå profesorii universitari din domeniu nu sunt consulta¡i când apar astfel de probleme.

Numårul focarelor de pestå porcinå africanå a urcat la 611 în ultima såptåmânå Numårul focarelor de pestå porcinå africanå a urcat la 611 în ultima såptåmânå, de la 585 focare în data de 14 ianuarie. ¥n prezent boala evolueazå în 257 de localitå¡i din 26 de jude¡e.

Potrivit unui comunicat al ANSVSA, din cele 611 focare, 8 sunt în exploata¡ii comerciale ¿i 2 în exploata¡ii de tip A. În alte 10 jude¡e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre¡i. În prezent, cele mai multe focare sunt în jude¡ele Teleorman, 196 focare în gospodåriile popula¡iei ¿i 539 de cazuri la mistre¡i, ¿i Giurgiu - 106 focare

(dintre care un focar într-o exploata¡ie comercialå) ¿i 306 de cazuri la mistre¡i.

De la prima semnalare a prezen¡ei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent au fost elimina¡i 576.847 de porci mai mult sau mai pu¡in afecta¡i de boalå ¿i au fost diagnosticate 2.670 de cazuri la mistre¡i.

Au fost stinse 2.336 de focare.

Pânå în 21 ianuarie 2020 au fost despågubi¡i 14.800 de proprietari, iar valoarea totalå a plå¡ilor a fost de aproximativ 403,374 milioane de lei.

Arin DORNEANU

8 - 18 februarie, Statele Unite Ambasada SUA organizeazå, pentru fermierii români, o deplasare în California, la expozi¡ia mondialå World Ag Expo 2020.

13 februarie - 6 martie APPR organizeazå o serie de conferin¡e cu tema Porumbul românesc în 2020, dupå urmåtorul calendar: 13 februarie la Slobozia; 27 februarie la Constan¡a ¿i 6 martie la Ia¿i.

8

Profitul agricol 3/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

Mini[trii au discutat dac\ PAC va fi [i mai ecologic\ La prima întâlnire de la Bruxelles din acest an, mini¿trii europeni ai agriculturii au dezbåtut pe larg cum se va alinia Politica Agricolå Comunå post-2020 la obiectivele ambi¡ioase ale Pactului ecologic european lansat la finalul anului trecut de noua echipå a Comisiei Europene, conduså de Ursula von der Leyen, pact care propune eliminarea emisiilor de gaze cu efect de serå pânå în 2050 ¿i despre care am scris pe larg acum douå numere. asemenea, s-a discutat despre cum se vor pune în acord strategia “De la Fermå la Furculi¡å” pe care Comisia o va lansa în primåvarå cu noua PAC. Aceastå Strategie se anun¡å cå va duce la reducerea folosirii pesticidelor, a fertilizan¡ilor ¿i a antibioticelor.

La Consiliul de Mini¿tri au participat ¿i noul comisar pentru Agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski, noul comisar pentru Sånåtate ¿i Siguran¡å Alimentarå, dar ¿i Frans Timmermans, vicepre¿edinte al Comisiei Europene, responsabil de Pactul ecologic. Timmermans, care a vorbit pe un ton foarte hotårât, a spus cå urmeazå o reducere drasticå a folosirii pesticidelor, iar statele membre s-ar putea så încurajeze produc¡ia organicå prin reduceri de TVA. De asemenea, a punctat cå planurile strategice pe care fiecare stat va trebui så le facå pentru agriculturå în noua PAC vor trebui så se conformeze la obiectivele Pactului ecologic european.

A luat cuvântul ¿i comisarul Janusz Wojciechowski, care a spus cå reforma PAC con¡ine deja elemente care så ajute sectorul agricol så contribuie la obiectivele Pactului ecologic, cum ar fi

De

Profitul agricol 3/2020

condi¡ionalitå¡ile sau ecoschemele. Dar nu a exclus prin discursul såu posibilitatea ca PAC så aibå nevoie de ¿i mai multå ecologie. Nimic nu e încå clar.

Comisia face o analizå ca så vadå în ce måsurå e aliniat noul PAC la ideile Pactului ecologic.

Comisarul a ¡inut så sublinieze douå puncte. Crede cå PAC trebuie så fie sustenabil ¿i din punct de vedere social ¿i economic, nu doar climatic ¿i din punctul de vedere al mediului. Iar în al doilea rând, a spus cå e nevoie de un buget care så sus¡inå eforturile fermierilor pentru mediu. Tot el a povestit cå a întâlnit fermieri din Austria, Croa¡ia ¿i Germania care i-au spus cå în¡eleg ce este Pactul ecologic ¿i cå vor så contribuie, dar cå sunt îngrijora¡i de bugetul pentru agriculturå.

Ministrul francez sus¡ine ¿i el ideea de reducere a folosirii pesticidelor ¿i a antibioticelor ¿i încurajarea produc¡iei de substan¡e de biocontrol pentru viitor.

Iar ministrul din Spania a spus cå e de acord cu obiectivele ecologice, dar cå fermerii sunt preocupa¡i de banii aloca¡i pentru aceastå tranzi¡ie. Fiecare ministru ¿i-a exprimat opiniile ¿i vom reveni cu detalii despre pozi¡iile lor. La întâlnire s-a mai discutat ¿i despre pesta porcinå africanå, iar comisarul pentru Siguran¡å Alimentarå a dat asiguråri cå nu se vor reduce sumele alocate de Comisie pentru combaterea virusului.

Mini¿trii au avut ¿i un prânz de lucru cu Secretarul american pentru Agriculturå, Sonny Perdue, cu care au discutat despre inova¡ie, cercetare ¿i sustenabilitate. ªedin¡a de Consiliu a fost coordonatå de Marija Vuckovic, ministrul agriculturii din Croa¡ia, ¡arå care de¡ine pre¿edin¡ia UE în primele ¿ase luni ale anului ¿i care a prezentat prioritå¡ile pentru agriculturå pentru aceastå perioadå. Revenim cu detalii. paginå realizatå de Veronica HUZA

Un mini-pachet agricol în negocierile UE-SUA Phil Hogan, fost comisar european pentru Agriculturå, ¿i-a început mandatul de comisar european pentru Comer¡ cu o vizitå la Washington ca så reseteze rela¡iile comerciale SUAUE. Acestea sunt tensionate din cauza tarifelor suplimentare impuse de pre¿edintele Trump asupra unor bunuri europene. Doar la agriculturå fermierii europeni au un surplus comercial de 10 miliarde de dolari fa¡å de cei americani. La finalul vizitei, Hogan a dat de în¡eles cå ambele pår¡i ar putea lucra asupra unui minipachet pe probleme de reglementare care så permitå exportul mai u¿or al produselor agro-alimentare americane ¿i europene. Ar putea fi vorba de eliminarea unor bariere netarifare.

Råmâne de våzut.

PAC ar putea fi gata în timpul pre¿edin¡iei germane Janusz Wojciechowski, comisarul pentru Agriculturå, crede cå Politica Agricolå Comunå post-2020 ar putea fi gata pânå la finalul anului. El a spus cå în timpul pre¿edin¡iei croate a Consiliului UE, adicå în urmåtoarele ¿ase luni, or så aparå progrese în reforma PAC, dar ¿i în stabilirea bugetului pentru 2021-2027. Iar în a doua parte a anului, în timpul pre¿edin¡iei Germaniei, care este cel mai mare contributor la bugetul european ¿i care are o agriculturå puternicå, s-ar putea så avem gata o PAC mai prietenoaså cu animalele, cu mediul, cu clima, dar ¿i cu fermierii.

Bayer se întâlne¿te cu fermierii din Banat, la Timi¿oara Bayer organizeazå întâlnirea de iarnå cu fermierii din Timi¿, Arad ¿i Cara¿ Severin, în 6 februarie, de la ora 9.30, la Timi¿oara. Fermierii din Banat sunt invita¡i så descopere inova¡ia Bayer în tehnologia de protec¡ia culturii de cereale, într-un cadru ce faciliteazå accesul la tehnologia viitorului. Bayer Agro Forum î¿i redeschide por¡ile pentru a aduce împreunå pasiunea pentru agriculturå a fermierilor ¿i expertiza echipei Bayer.

9

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII 2020 este ultimul an cu derogare “Ministerul Agriculturii ne-a informat cå 2020 este ultimul an în care se mai acordå derogare pentru folosirea tratamentului cu neonicotinoide. Oricum, anul acesta mai pot fi tratate doar semin¡ele de porumb ¿i sfeclå de zahår, înså de la anul ni s-a spus så nici nu visåm la derogare”, a declarat Vasile Iosif, director general FMC România ¿i Bulgaria, dar ¿i pre¿edintele Asocia¡iei Industriei de Protec¡ia Plantelor din România (AIPROM). Iar un asemenea avertisment, transmis chiar ¿i pe ocolite de Ministerul Agriculturii, trebuie luat în serios.

Extinderea opera¡iunilor Louis Dreyfus în România BERD a anun¡at cå acordå un credit de 100 milioane de dolari traderului Louis Dreyfus Company, pentru ca acesta så î¿i poatå extinde opera¡iunile în opt ¡åri, printre care ¿i România. Înfiin¡atå în 1851, Louis Dreyfus Company activeazå în peste 100 de ¡åri ¿i achizi¡ioneazå anual aproximativ 80 de milioane de tone de produse.

Prioritå¡ile Croa¡iei pentru agriculturå Pânå la finalul lui iulie, Croa¡ia preia pre¿edin¡ia Consiliului UE. Ministrul croat Marija Vuckovic coordoneazå întâlnirile mini¿trilor agriculturii ¿i dezbaterile despre PAC, a¿a cum a fåcut-o Petre Daea anul trecut, pentru ¿ase luni. Ea ¿i-a preluat clopo¡elul cu care deschide ¿edin¡ele Consiliului la prima întâlnire, luni, pe 27 ianuarie, ¿i a expus prioritå¡ile Croa¡iei pentru agriculturå. Se vor axa pe simplificarea ¿i negocierea viitoarei PAC, pe ob¡inerea unui buget ambi¡ios pentru agriculturå ¿i pe alinierea cu Pactul Ecologic European, care vine cu ambi¡ii suplimentare de mediu. Mai vor så finalizeze ¿i regulamentele de tranzi¡ie pentru anul 2021, pentru PAC, deoarece viitoarea PAC nu va fi gata la timp. De asemenea, vor organiza conferin¡e despre ferma de familie, tinerii fermieri, bioeconomia ¿i sate smart.

10

Ministrul Agriculturii promite câte 50 de hectare pentru tineri Tinerii fermieri vor beneficia în acest an de terenuri concesionate de la Agen¡ia Domeniile Statului, în suprafa¡å de 50 de hectare, a anun¡at ministrul Adrian Oros. E drept cå a fåcut-o pe Facebook...

Terenurile vor proveni din contractele ADS de concesionare care expirå anul acesta ¿i care nu vor mai fi prelungite.

De asemenea, bugetul alocat noii sesiuni de proiecte va avea douå direc¡ii: una care så vizeze tinerii din România, iar cea de-a doua pe cei din Diaspora care doresc så se întoarcå în România ¿i så facå agriculturå, “aspecte ce vor face obiectul unei negocieri cu Comisia Europeanå în perioada imediat urmåtoare”, a mai scris ministrul Agriculturii.

Vicen¡iu Cremeneanu, directorul Alcedo

Campania de prim\var\ trebuie s\ înceap\ Condi¡iile meteorologice sunt u¿or nelini¿titoare, o recunosc mul¡i agricultori. “Principala aten¡ie trebuie så fie pentru påstrarea apei în sol. Campania trebuie så fie deja demaratå în multe zone. Trebuie pregåtite solele în a¿a fel încât så putem påstra cât mai mult din precipita¡iile care vor veni ¿i din ceea ce mai este în sol.

Din påcate, deficitul este foarte mare”, considerå Vicen¡iu Cremeneanu (foto), pre¿edinte ¿i director general Alcedo.

“Având în vedere cå avem o fereastrå, este bine så pregåtim aråtura sau scarificatul, så facem o trecere u¿oarå cu o grapå, pentru ca în primåvarå så putem så intråm direct la semånat sau sau så fertilizåm terenul, så facem o trecere cu combinatorul ¿i apoi så semånåm. Fårå lucråri energice cu grapa cu discuri!”, detaliazå el.

“La desprimåvårare trebuie så urmårim evolu¡ia culturilor de cereale påioase ¿i så verificåm apari¡ia mu¿tei cerealelor ¿i a cicadelor. Musca cerealelor a fost prezentå încå din toamnå.

Acum este împupatå, iar în primåvarå

î¿i va continua ciclul biologic ¿i va ataca din nou”, avertizeazå Cremeneanu.

Calendarul ¿i cår¡ile de Fitotehnie trec pe loc secund în privin¡a stabilirii datei de semånat.

Pre¿edintele Alcedo considerå cå semånatul trebuie fåcut cât mai devreme posibil. “Când în primåvarå sunt întrunite toate condi¡iile de temperaturå la adâncimea de semånat ¿i urmårind prognoza, trebuie så declan¿åm semånatul. Trebuie så semånåm pentru a fructifica acea umiditate de råsårire”.

Sunt ¿i concluzii care se pot trage pentru urmåtoarele sezoane. “Trebuie så ne adaptåm situa¡iei. Trebuie så semånåm pu¡in mai târziu toamna, nu în septembrie, pentru a proteja culturile de atacul unor dåunåtori precum afidele, musca cerealelor ¿i cicadele.

Un semånat devreme expune culturile atacului acestor dåunåtori care nu mai pot fi combåtu¡i cu tratament la såmân¡å deoarece neonicotinoidele au fost interzise.”

Adrian MIHAI Profitul agricol 3/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Daniel BOTÅNOIU

Grâu România FOB Constan¡a 207 euro/t 944 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17 ian. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020. ¥n perioada 13 - 17 ianuarie 2020 pre¡urile pe bursele mondiale au stagnat. Unele chiar au închis pe minus.

Redåm mai jos urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii: £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Feb Mar Apr

13.01 143 147 151

14.01 144 149 153

15.01 143 147 150

16.01 144 149 150

17.01 145 150 151 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Feb Mar Mai

13.01 207 209 210

14.01 209 210 211

15.01 16.01 17.01 207 209 210 209 210 211 207 209 210

Porumb România FOB Constan¡a 185 euro/t 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17 ian. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Feb Mar Mai

13.01 151 155 157

14.01 153 157 159

15.01 16.01 17.01 150 151 153 154 155 157 155 157 158

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI 13 - 17.01.2020

13.01 Bordeaux 169 Pallice 167 Rhin 179 Bordeaux FOB 181 Pontivy 185

12

euro/t

14.01 15.01 16.01 17.01 170 167 169 170 169 163 165 167 181 173 175 177 183 175 177 179 187 179 181 183

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 257 dolari/t (1.105 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 74.070 tone, Filipine 64.390 tone, Taiwan 31.370 tone, Malaezia 36.390 tone ¿i Panama cu 25.170 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 245 dolari/tonå (1.053 Cota¡ii - Burse din Fran¡a 13.01 188 195 190 185 Moselle FOB 191 Rouen FOB 193

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

14.01 15.01 189 187 197 193 191 189 187 185 193 190 195 191

euro/t 16.01 189 194 190 189 191 193

Feb Mar Mai

14.01 245 249 253

15.01 243 247 251

16.01 244 250 253

ªi pre¡ul grâului FOB Rouen a fost mai mare cu 2 euro/tonå ¿i a închis la 195 euro/tonå (930 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în februarie 2020 este de 195 dolari/t (838 lei).

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a råmas neschimbat de 195 euro/t (917 lei).

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna februarie 2020, a fost de 183 dolari/t (787 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t 17.01 245 251 255

chiderii, 17 ianuarie 2020, a fost de 177 dolari/tonå (761 lei), neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în luna februarie 2020, este de 177 dolari/tonå (761 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå.

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 179 euro/tonå (859 lei), în scådere cu 2 euro/tonå fa¡å de ziua deschiderii licita¡iilor din data de 13 ianuarie.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 183 euro/tonå

(878 lei) ¿i este cel mai mare de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe data de 17 ianuarie 2020, a fost de 167 euro/ tonå (802 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul la închidere a fost de 177 euro/tonå (859 lei), mai mic cu 2

euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 173 dolari/tonå (735 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå, fa¡å de ziua deschiderii.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå. $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Mar

Pre¡ul grâului la bursa Pallice a fost de 191 euro/tonå (912 lei), cu o cre¿tere de 1 euro/tonå.

17.01 190 195 191 190 193 195

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 13.01 243 247 251

lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a crescut cu 2 euro/tonå, la 193 euro/tonå (926 lei).

13.01 14.01 15.01 16.01 17.01 171 173 170 171 173 177 179 177 179 181

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

257 dolari/t

=

179 dolari/t

=

365 dolari/t

-2

177 dolari/t

+4

Profitul agricol 3/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia Semnarea Fazei 1 a acordului comercial dintre China ¿i SUA nu i-a convins foarte mult pe dealerii de pe pia¡å. ¥n SUA, FOB-Golful Mexic, pre¡ul soiei în ziua închiderii, pe 17.01.2020, a fost de 365 dolari/tonå (1.569 lei), în scådere cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Febr Mar Mai

13.01 340 345 350

14.01 341 347 351

$/t 15.01 340 344 349

16.01 341 345 350

17.01 342 347 351

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna13 - 17 ian. 2020, pre¡ cu livrare în februarie. ¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 149 euro/tonå (719 lei), mai euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 13.01 Rouen 145 Dunquerque 153 Moselle 154 Pontivy 151 Orz bere: Creil** 157 Moselle** 163

14.01 147 155 155 153

15.01 145 151 150 149

16.01 147 153 151 150

17.01 149 154 153 151

159 157 161 163 165 163 165 167

Sorg

COTAºII 13 - 17.01.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 13 - 17 ianuarie 2020, a fost de 177 dolari/tonå (761 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 13 ianuarie.

Principalele destina¡ii: Chi-

na 353.770 tone, Egipt 128.570 tone, Mexic 102.370 tone, Indonezia 97.770 tone ¿i Germania 75.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 353 dolari/tonå (1.518 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a scåzut cu 2 dolari/tonå, la 375 dolari/tonå (1.612 lei).

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Feb Mar Mai

13.01 741 750 755

14.01 15.01 16.01 742 731 733 751 737 739 759 745 747

$/t 17.01 735 742 750

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Febr Apr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

13.01 14.01 15.01 16.01 17.01 377 378 371 373 375 375 377 367 369 370

Feb Mar

mare cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Floarea-soarelui

lei), mai mare cu 3 dolari/tonå.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 167 euro/tonå (802 lei), cu 4 euro/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Fran¡a: în såptåmâna 13 17 ianuarie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 345 euro/tonå (1.656 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 ianuarie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna februarie 2020, este de 375 dolari/tonå (1.612 lei).

Pre¡ul orzului pe pia¡a UE a fost în cre¿tere, înså cererea pentru exporturi a fost în scådere. Algeria a fost principalul cumpåråtor de orz furajer european.

Australia: pentru livrare în luna februarie 2020, pre¡ul orzului furajer este 271 dolari/t (1.165 lei). Este cu 20 de dolari/tonå mai mult decât såptåmâna trecutå. na 63.970 tone ¿i Mexic 11.770 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Febr Mar

$/t

13.01 14.01 15.01 16.01 17.01 173 175 174 175 177 179 181 179 181 183

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 17 ianuarie 2020, a fost de 353 dolari/tonå (1.518 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Febr

$/t

13.01 14.01 15.01 16.01 17.01 350 351 353 355 353

Rapi¡å ¥n såptåmâna 13 - 17 ianuarie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a crescut din cauza pre¡ului mare al ¿roturilor ¿i a cererii tot mai mare din partea procesatorilor: Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 17 ianuarie 2020, la 385 euro/tonå (1.848 lei), în cre¿tere cu 2 euro/tonå.

La bursa Rouen pre¡ul la în-

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2020, este de 381 dolari/t (1.638 lei).

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

chidere a fost de 375 euro/tonå (1.800 lei), cu 8 euro/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei, în ultima zi de licita¡ie, pe 17 ianuarie, a fost de 381 euro/tonå (1.829 lei), mai mare cu 8 euro/tonå.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

13.01 Rouen 367 Dunquerque 373 Moselle 383

17.01 375 381 385

14.01 369 377 385

15.01 371 381 390

Soia

Ovåz

Chicago

Chicago

Chicago

Chicago

Profitul agricol 3/2020

153 dolari/t

+2

342 dolari/t

+2

euro/t

13.01 14.01 15.01 16.01 17.01 Dieppe 341 343 345 347 345

Porumb

+3

$/t

13.01 14.01 15.01 16.01 17.01 351 353 350 351 353 367 369 367 369 370

Grâu

210 dolari/t

$/t

215 dolari/t

16.01 377 383 391

+2 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i Uleiuri vegetale comer¡, pentru luna ianuarie. Sunt date noi despre produc¡ia, conProduc¡ia mondialå de uleiuri vegesumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2019/20. tale va atinge 206 milioane tone, fa¡å de mici decât anul trecut.

Oleaginoase Produc¡ia mondialå este prognozatå så atingå 575 milioane tone, cu 21 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut.

Structural, ea va fi formatå astfel: soia (338 mil. tone, mai mare cu 1 mil. tone fa¡å de luna trecutå); rapi¡å (68 mil. t.), floarea-soarelui (53 mil. t., cu 1 mil. tone mai mult fa¡å de luna trecutå); semin¡e de bumbac (45); arahide (44), nuci de palmier (20), copra (6).

Consumul mondial ajunge la 497 milioane tone, mai mult cu 7 mil. de tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare de semin¡e oleaginoase sunt China (121 milioane tone pe an), SUA (61 milioane tone), Argentina (48), UE (48), Brazilia (47), India (29), Rusia (20) ¿i Ucraina (17).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice este estimatå så ajungå la 339 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare decât anul precedent.

Structura sortimentalå (mil. tone): soia (239 mil. tone); rapi¡å (38 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone): semin¡e de bumbac (16); nuci de palmier (10); arahide (7); copra (2).

Consumul mondial este prognozat la 337 milioane tone, mai pu¡in cu 4,5 mil. t. ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (90 milioane tone), UE (55), SUA (39), Brazilia (20), India (15) ¿i Rusia (8 mil. tone).

ºårile mari exportatoare de semin¡e oleaginoase sunt Brazilia (76 milioane tone), SUA (49), Canada (14). ºårile mari importatoare sunt China (89 milioane tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4 mil. tone).

ºårile mari exportatoare sunt Argentina (32 milioane tone), Brazilia (15), SUA (12) ¿i Ucraina (6).

Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (26 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (5), Indonezia (5) ¿i SUA (4 milioane tone).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 112 milioane tone, cu 16 mil. tone mai

Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 15 milioane tone, aproape egale cu cele din anul trecut.

Semin¡e oleaginoase

ªroturi proteice Soia An de pia¡å SUA Hamb (1) (2) 2018/19 340 329 2019/20 Oct. 341 319 Nov. 334 318 Dec. 330 325

An de pia¡å 2018/19

Soia

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2) 309

-

-

380

420

-

-

Oct.

316

385 384

366

427

Nov.

316

377 395

389

430

Dec.

ND

381

425

449

2019/20

-

370 389

ND

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

14

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 181 219 247 186 197 214 184 201 217 195 201 239

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

203 milioane tone în anul 2018/19.

Structura sortimentalå: ulei de palmier (75 mil. tone); soia (57 mil. tone); rapi¡å (27 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. tone).

Consumul mondial este prognozat la 205 milioane tone, mai mare cu 5 mil. t fa¡å de 2018/19. ºårile mari consumatoare de uleiuri vegetale sunt China (39 milioane tone), UE (27 milioane tone), India (24 milioane tone), SUA (16 milioane tone) ¿i Indonezia (16 milioane tone). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (33 milioane tone pe an), Malaezia (19), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (4) ¿i Rusia (3,6). ºårile mari importatoare sunt India (16 milioane tone), China (12,4), UE (11), ¿i SUA (5 milioane tone).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 19,6 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2018/19. pagini realizate de Marilena RÅDUCU Uleiuri vegetale dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de pia¡å SUA Rott SUA Rott Rott (1) (2) (3) (4) (5) 2018/19 2019/20 Oct. Nov. Dec.

606 664 675 711

745 762 769 825

1.174 1.235 1.235 1.676

77619 738 763 802

840 883 904 923

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB. Profitul agricol 3/2020

Pre]uri [i pie]e Rusia: Randamentul cre¿te la floarea-soarelui Produc¡ia de floarea-soarelui din Rusia va ajunge la 15,3 milioane tone, cu 20% peste anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de 8,4 mil. ha, cu 6% sub anul trecut. Randamentul este prognozat la 1,82 tone/ hectar, cu 14% mai mare fa¡å de anul trecut.

Cea mai mare parte a floarea-soarelui din Rusia provine din Districtul Volga (37%).

Datoritå rentabilitå¡ii ridicate, fermierii au mårit an de an zonele cultivate cu floarea-soarelui. Dupå 2010, s-au remarcat investi¡iile în hibrizi performan¡i care au dus la cre¿terea produc¡iei. Estimårile din raportul USDA exclud produc¡ia din Crimeea.

Argentina: A fost secetå pentru floarea-soarelui USDA estimeazå produc¡ia de floarea-soarelui din Argentina la 3,2 milioane tone, cu 16% sub anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 1,6 milioane ha, reduså cu 15% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va fi de 2 tone/hectar, mai micå cu 2% fa¡å de anul trecut. Semånatul a fost întârziat din cauza secetei. Cele mai mari probleme s-au semnalat în zonele Buenos Aires ¿i Cordoba, unde ploile au revenit abia la sfâr¿itul lunii decembrie.

Produc¡ia de ulei de palmier Produc¡ia mondialå este evaluatå la 75 milioane tone, cu 1 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºåri mari producåtoare (mil. t): Indonezia (43), Malaezia (20.5), Thailanda (3). ºåri mari consumatoare (mil. t): Indonezia (13), India (10), UE (7), China (7), Malaezia (4), Pakistan (3,4), Thailanda (2,6). ºåri mari importatoare (mil. t): India (10), China (7), Pakistan (7), Bangladesh (3,4), Egipt (1,7), SUA (1,5), Philipine (1,3). ºåri exportatoare (mil. t): Indonezia (30), Malaezia (18,5). ºåri de¡inåtoare de stocuri (mil. t): Indonezia (3), Malaezia (2).

Profitul agricol 3/2020

Produc]ia mondial\ de soia> 338 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia este estimatå la 338 milioane tone, cu 20 milioane tone mai micå decât în anul trecut. Datele au fost publicate de Departamentul Agriculturii al SUA în raportul de analize ¿i prognoze din 10 ianuarie.

milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi sunt China (67 milioane tone), SUA (45), Argentina (34), Brazilia (34), UE (12,5) ¿i India (6 milioane tone).

ºårile mari producåtoare de soia sunt Brazilia (123 milioane tone), SUA (97), Argentina (53), China (18), Paraguay (10,2), India (9) ¿i Canada (6).

Consumul mondial de soia va fi de 303 milioane tone, mai mult cu 5 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt China (85 milioane tone), SUA (57), Argentina (45), Brazilia (44), UE (16), India (8), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone).

Printre marii exportatori de soia se aflå Brazilia (76 milioane tone), urmatå de SUA (48 milioane tone), Argentina (8), Canada (6,2) ¿i Paraguay (5 milioane tone).

Marii importatori de soia sunt China (85 milioane tone), urmatå de UE (15), Mexic (6), Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (3,4) ¿i Taiwan (3 milioane tone).

Consumul mondial este evaluat la 236 milioane tone, mai mare cu 5 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (66 milioane tone), SUA (33 mil. tone), UE (31 mil. tone), Brazilia (18,3 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), India (5), Indonezia (5), Thailanda (4), Fed. Ruså (4), Japonia (3,6) ¿i Iran (3,5).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 97 milioane tone, fa¡å de 110 milioane tone în anul trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 238 milioane tone, cu 4

ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (31 milioane tone), Brazilia (15) ¿i SUA (12 milioane tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (19 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Mexic (2), Coreea de Sud (2) ¿i Japonia (1,7 milioane tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 57 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone peste anul de pia¡å 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt China (15 milioane tone), SUA (11 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8,4), UE (3), India (1,4) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone în 2019).

Consumul mondial este evaluat la 57 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (16 milioane tone), SUA (11 milioane tone), Brazilia (7,3), India (5), Argentina (3), UE (2,4) ¿i Mexic (1 milion de tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1), SUA (1), UE (0,8) ¿i Paraguay (0,7 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (3,5 milioane tone), China (1,2) ¿i Bangladesh (1).

15

Pre]uri [i pie]e

68 milioane de tone de rapi]\ la nivel mondial Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2019/20, ar putea atinge 68 milioane tone, cu 4 milioane tone mai pu¡in decât în anul 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13) ¿i India (8 mil. tone).

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 69 milioane tone, cu 2 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut. ¥n clasamentul marilor consumatori se aflå UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16,2), Canada (10) ¿i India (8). ºåri mari exportatoare: Canada (9,5 milioane tone) ¿i UE (0,5 mil. tone). ºåri importatoare: UE (5), China (3 milioane tone) ¿i Japonia (2,4).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å (30 sept. 2020) sunt prognozate la 7 milioane tone, mai pu¡in cu 1,6 mil. tone fa¡å de 2018/19. ºåri de¡inåtoare de stocuri: Canada (4 milioane tone), UE (0,9), China (0,9) ¿i India (0,5 mil. tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å este evaluatå la 38 milioane tone, aproape egalå cu cea din 2018/19. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (12), China (9,3), Canada (5,3), India (4), Japonia (1,3).

Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 38 milione tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (11), India (3,1), Japonia (1,3), Canada (0,6).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 6,7 mil. tone.

Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 4,7 milioane de tone.

na (6), Canada (4,2), India (2,6), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone, egal cu cel din 2018/19. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,4), China (8), India (2,7).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,6 milioane tone), UE (275.000 tone) ¿i India (120.000 tone).Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 1,7 mil. tone, comparativ cu 2,4 mil. tone anul trecut.

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 1 milion de tone, egale cu cele de anul trecut.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27 milioane tone, egalå cu cea din 2018/19. ºåri producåtoare (mil. t): UE (9), Chi-

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2019/20, la 54 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mare decât anul precedent. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (15 milioane tone), Rusia (15), UE (10) ¿i Argentina (3 mil. tone).

Consumul mondial de floareasoarelui va fi de aproximativ 53 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (15), Rusia (14) ¿i UE (10).

Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 2,6 milioane tone.

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt estimate la 3 milioane tone, egale cu cele din anul 2018/19. ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 22 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai 16

mare fa¡å de 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone).

Consumul mondial va fi de 22 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt: UE (7,9 milioane tone), Rusia (3,7 mil. tone), Turcia (2) ¿i Ucraina (1,5 mil. tone).

Comer¡ul mondial atinge cifra de 7,8 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (1,8) ¿i Argentina (0,72 mil. t).

Marii importatori sunt UE (3,6 milioane tone) ¿i Turcia (0,9).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,4 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå este de a¿tep-

tat så ajungå la 21 milioane tone, comparativ cu 19,5 milioane tone anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6,5 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,6 milioane tone) ¿i Uniunea Europeanå (3,7 milioane tone). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,4), Turcia (1) ¿i Argentina (0,7 mil. tone).

Comer¡ul mondial este evaluat la 10 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,2 milioane de tone), Rusia (3), Argentina (0,7) ¿i UE (0,5 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (1,8 milioane de tone) ¿i Turcia (0,5).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 1,9 milioane tone.

Profitul agricol 3/2020

Olt

Ultima pâine de Aluta La Fabrica de pâine Aluta, din Slatina, muncitorii au produs ultimele pâini ¿i au fåcut o ultimå fotografie. Mul¡i dintre ei au peste 30 de ani de activitate în fabricå. Pe teren se vor construi galerii comerciale. Mai sunt trei paznici care påzesc utilajele. Contractul de vânzare se va semna la sfâr¿itul lui ianuarie.

Tulcea

20 ha de vegeta¡ie uscatå mistuite într-un incendiu Joia trecutå a izbucnit un incendiu în apropierea ora¿ului Isaccea. Cauza incendiului a fost un foc deschis în marginea pådurii. Flåcårile au fost stinse dupå aproximativ douå ore ¿i jumåtate. Nu s-a putut interveni cu autospeciale de stingere.

Maramure¿

Cadastrarea întârziatå Programul na¡ional de cadastru ¿i carte funciarå ar trebui så se încheie peste trei ani, teoretic. Practic, råmâne de våzut. Unii a¿teaptå modificåri legislative. Maramure¿ul este în coada clasamentului privind cadastrul general. Dacå ¡inem cont de greutå¡ile din aceastå zonå, nu cred cå se va reu¿i fårå o modificare aduså legii, a spus Ovidiu ªtefan, directorul OCPI Maramure¿.

Timi¿

Frica påze¿te pepenii Primåria Timi¿oarei a decis så impunå restric¡ii crescåtorilor de påsåri din ora¿, dupå apari¡ia unor focare de gripå aviarå. Se interzice låsarea libere în afara gospodåriei. Se interzice comer¡ul cu påsåri vii ¿i produse provenite de la acestea. Se interzice organizarea de expozi¡ii cu påsåri.

Se interzice accesul persoanelor stråine în locurile de cre¿tere a påsårilor. Orice caz de boalå sau mortalitate va fi anun¡at imediat la medicul veterinar ¿i DSVSA. Gh. MIRON 18

Actualitatea în jude¡e Marocul vine cu îngr\[\minte cu azot Bråila

Compania marocanå cu capital de stat OCP, cel mai mare producåtor de îngrå¿åminte pe bazå de fosfa¡i din lume, vine în România, în parteneriat cu grupul Al Dahra din Emiratele Unite, ac¡ionarul Agricost Bråila.

OCP are undå verde de la guvernul Marocului så participe la societatea mixtå SEEFCO (South East European Fertilizer Company) în România. Viitoarea companie va avea un capital social de 5 milioane de dolari ¿i se va ocupa cu importul, depozitarea ¿i comercializarea îngrå¿åmintelor chimice pe pie¡ele din regiune. OCP ¿i Al Dahra vor de¡ine câte 50% din ac¡iuni.

Fondatå în 1920 la Casablanca, OCP are aproape 21.000 de angaja¡i ¿i circa 30 de subsidiare, pe 5 continente.

OCP este lider pe segmentul îngrå¿åmintelor chimice pe bazå de fosfa¡i, cu o produc¡ie de aproape 9 milioane tone

¿i venituri de 5,9 miliarde de dolari în 2018.

Al Dahra, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, este principalul trader de cereale din Orientul Mijlociu, cu afaceri anuale de 1 miliard de dolari. Grupul arab a achizi¡ionat, în 2018, Agricost Insula Mare a Bråilei, cea mai mare companie agricolå din ¡arå.

Ulterior, grupul a anun¡at cå vrea så investeascå 500 milioane de dolari în Insula Mare pânå în 2023, printre proiectele vizate fiind ¿i înfiin¡area unei companii de îngrå¿åminte care så vândå pe pie¡ele vecine pânå la 350.000 de tone de produse anual.

Al Dahra este parte a holdingului Al Ain, controlat de ¿eicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan, fost vicepremier al Emiratelor Arabe Unite ¿i pre¿edinte de onoare al clubului de fotbal Al Jazeera.

Este cel mai tânår frate al actualului emir ¿i pre¿edinte al Emiratelor Arabe Unite.

Mied, un fel de vin preparat din miere Ia¿i

Miedul, o båuturå alcoolicå din miere de albine, va fi produs la Ia¿i de Relu Cojocaru, apicultor din comuna Popricani. El a fåcut demersurile pentru a ob¡ine de la Ministerul Agriculturii atestatul de produs tradi¡ional pentru mied. Ie¿eanul sperå cå pânå la finalul lunii februarie va avea documentul cu recunoa¿tere na¡ionalå. Pe internet am våzut înså sticle de “Mied dacic” din ºara de piatrå, a¿a cå s-ar putea pune problema cine e primul producåtor de mied în România. Al¡ii spun cå au båut mied în Polonia.

Relu Cojocaru spune cå a våzut aceastå licoare în Canada, într-o fabricå unde se produce mied cu gust de fructe. De exemplu, cu dovleac ¿i rodie.

“Noi aici, toamna, avem dovleac, deci pot så fac ¿i eu miedul cu dovleac.”

Apicultorul spune cå de¡ine o re¡etå veche de cel pu¡in 30 de ani din zona Popricani.

“Am cåutat în arhivele satului ¿i am gåsit ateståri de la anul 1600”, spune Relu Cojocaru.

El a demarat deja toate procedurile pentru a ob¡ine atestatul tradi¡ional ¿i, dacå îndepline¿te toate condi¡iile, luna viitoare va ob¡ine documentul de la MADR. Un alt producåtor din Ia¿i care vrea så ob¡inå un act de produs tradi¡ional este Cecilia ºugulia, cea care de¡ine Magazia Moråri¡ei. Ie¿eanca vrea så ateste tradi¡ional produsele “Pâine cu målai” ¿i “Alivancå”.

Profitul agricol 3/2020

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE

Secet\ în toat\ Câmpia B\r\ganului Ialomi¡a

Lipsa precipita¡iilor din ultimele såptåmâni accentueazå fenomenul de secetå pedologicå. Meteorologii spun cå la acest moment cantitatea de apå din sol a scåzut la jumåtate fa¡å de necesar. Ei le recomandå fermierilor administrarea de minerale pe bazå de fosfor ¿i potasiu, pentru culturile înfiin¡ate în toamnå. Din påcate, ¿i såptåmânile care urmeazå vor fi fårå precipita¡ii însemnate din punct de vedere cantitativ.

Potrivit informa¡iilor oferite de meteorologi, în aceastå perioadå, în Câmpia Båråganului, media precipita¡iilor ar fi trebuit så se apropie de 50 de litri pe

metrul påtrat. În realitate, abia dacå sau înregistrat cel mult 10 litri pe metrul påtrat. Lipsa precipita¡iilor afecteazå în mod direct solul, accentuând fenomenul secetei pedologice. ¥n aceastå perioadå, nivelul apei din sol a scåzut la jumåtate fa¡å de cât era necesar. Zona de sud a ¡årii este afectatå de lipsa precipita¡iilor.

Culturile agricole se vor afla în continuare în starea de repaus biologic în cea mai mare parte a ¡årii, izolat fiind posibile reluåri lente ¿i temporare ale proceselor vegetative, îndeosebi în zonele de câmpie sudice ¿i vestice.

Puternic afectate vor fi culturile de orz, grâu ¿i rapi¡å.

(Independent)

Lipse[te apa în sol, la peste 10 cm!

Timi¿

Ne aflåm aproape de sfâr¿itul lunii ianuarie ¿i culturile agricole din Timi¿ nu au våzut zåpadå. Pânå acum, nu sunt prea mari probleme în câmp, dar dacå vor veni geruri mari, plantele vor avea de suferit.

Prof. univ. dr. Doru Petanec, directorul Direc¡iei Agricole, ¿i Ionicå Prohab, ¿ef serviciu, au fåcut o inspec¡ie pe teren, miercuri 22 ianuarie, pentru a constata starea câmpului. Concluzia a fost cå semånåturile de toamnå - grâu, orz ¿i rapi¡å - se prezintå bine, sunt la densitate normalå, dar, din påcate, deficitul de apå este mare la adâncimea de peste 10 cm. Dacå nu vine un strat consistent de zåpadå sau dacå nu va ploua, plantele vor avea de suferit.

Stresul hidric va fi mare.

“Iarna, la noi, s-a mutat cu o lunå. Sar putea så avem în martie iarnå ¿i chiar în aprilie. Va fi grav pentru pomii porni¡i în vegeta¡ie, dacå temperaturile vor fi de minus 8 -10 grade. Vor înghe¡a florile, cum s-a mai întâmplat în Timi¿.

Ultimii trei ani au fost total diferi¡i.

Profitul agricol 3/2020

Dacå faci media celor trei ani cu anomalii, nu corespunde cu ce se întâmplå în iarna aceasta. Lipsa zåpezii este dåunåtoare pentru culturi. Covorul de zåpadå asigura protec¡ia în caz de înghe¡,

iar dacå vin temperaturi de -15-20 OC, culturile nu sunt afectate.

Pe de altå parte, dacå existå zåpada, aceasta se tope¿te încet ¿i asigurå umiditatea necesarå plantelor ¿i solul va avea rezerve.

Noi a¿teptåm primåvara fårå ca terenul så aibå vreo rezervå de apå. Existå apå numai în stratul superficial.

Dacå vor veni cåldurile brusc, atunci plantele nu vor avea rezerve de apå”, a spus Doru Petanec, directorul DAJ Timi¿.

Gh. MIRON

ANCPI scoate la licita¡ie 510 unitå¡i administrativ-teritoriale Agen¡ia Na¡ionalå de Cadastru ¿i Publicitate Imobiliarå (ANCPI) va scoate la licita¡ie, în acest an, 510 unitå¡i administrativ-teritoriale, care vor fi cadastrate integral din fonduri nerambursabile. Pentru 300 de comune, va fi a doua procedurå de atribuire. Prima datå nu a fost depuså nicio ofertå. În acest context, se vor organiza întâlniri de lucru atât cu autoritå¡ile locale, cât ¿i cu firmele care furnizeazå servicii de înregistrare sistematicå a imobilelor.

Programul na¡ional de cadastru ¿i carte funciarå 2015 - 2023 se deruleazå într-un ritm foarte lent. Existå multe contracte întârziate", a explicat Lauren¡iu Alexandru Blaga, director general al ANCPI. Reprezentan¡ii Agen¡iei s-au întâlnit miercuri, 22 ianuarie, cu membrii Uniunii Geodezilor în scopul stabilirii måsurilor necesare pentru accelerarea PNCCF. Ionu¡ Såvoiu, pre¿edintele Uniunii Geodezilor, a subliniat cå firmele de cadastru nu participå la licita¡ii deoarece costurile de execu¡ie sunt mai mari decât contractele.

"Trebuie så ne motivåm angaja¡ii, mai ales cå ne confruntåm cu o lipså acutå de speciali¿ti. Mul¡i au ales så lucreze la stat, iar al¡ii au plecat în stråinåtate", a spus Ionu¡ Såvoiu.

Proiectul "Cre¿terea gradului de înregistrare a proprietå¡ilor în zonele rurale" completeazå PNCCF, prin realizarea lucrårilor de înregistrare sistematicå pentru 5.758.314 ha din 660 UAT din zone rurale. Valoarea proiectului este 312,89 milioane de euro, din care 265,95 milioane euro reprezintå fonduri externe ¿i 46,93 milioane de euro - cofinan¡are de la bugetul de stat.

Selectarea UAT-urilor a fost fåcutå dupå criterii de prioritizare ca, de exemplu, localitå¡i care fac obiectul dezvoltårii proiectelor de infrastructurå din Master Planul General de Transport ori localitå¡i în care sunt identificate vulnerabilitå¡i sociale privind accesul la proprietate.

19

Culturi vegetale FMC scoate pe band\ produse ecologice 200 de agricultori mari ¿i foarte mari, distribuitori din România ¿i din Republica Moldova ¿i reprezentan¡i ai autoritå¡ilor au participat la întâlnirea organizatå anual de FMC România. ânzårile FMC în România ¿i Republica Moldova au urcat, în 2019, la 28,2 milioane dolari, fa¡å de 16,2 milioane în 2017.

Acum, FMC ¡inte¿te cre¿terea vânzårilor globale cu 2,5-3,8 miliarde de dolari pânå în 2023. Dar, pentru a câ¿tiga mai mult, întâi investesc mai mult. Anii urmåtori FMC va cheltui 1,8 miliarde de dolari pentru lansarea pe pia¡å a 22 de substan¡e cu moduri noi de ac¡iune, cu focus pe fungicide.

V

Vasile Iosif, directorul general FMC România ¿i Bulgaria, a subliniat importan¡a combaterii integrate (rota¡ia culturilor, semånatul în benzi, aplicarea ¡intitå a erbicidelor doar pe buruieni etc.), în condi¡iile în care ¡inta Bruxelles-ului este de a reduce cu 25% consumul european de pesticide, în urmåtorii 10 ani.

Iosif a dezvåluit o serie de noi produse bio de protec¡ie a plantelor. Înså a admis cå eficien¡a acestora este net inferioarå celor chimice. “Încå nu am våzut un produs bio care så ajungå måcar la 70% din eficien¡a moleculelor sintetice cu aceea¿i destina¡ie. Mi-a¿ dori din suflet så ajungem la måcar 80-90%.”

El a mai atras aten¡ia asupra unui neajuns al bio-pesticidelor, adeseori trecut sub tåcere: “Se considerå cå sunt foarte sigure, foarte sånåtoase. Fals!

20

Lucråm cu virusuri, bacterii, de multe ori foarte periculoase. S-ar putea så vinå momentul când nu le vom mai putea controla”. Cu toate acestea, trendul global este clar ¿i companiile trebuie så se adapteze în consecin¡å, admite directorul general al FMC. “De Cråciun, în familie, aveam la maså cinci vegetarieni ¿i doi vegani. Între ei, fiul meu. Nu sunt a¿a din cauza unor probleme de sånåtate, ci fiindcå vor så contribuie la protejarea animalelor ¿i a planetei.” Ca atare, Iosif a anun¡at cå FMC va organiza, în perioada urmåtoare, o conferin¡å special dedicatå produselor bio de protec¡ie a plantelor, la care vor fi invita¡i speciali¿ti în domeniu ¿i fermieri interesa¡i.

Din perspectiva producåtorilor, e avantajos så investe¿ti în bio-pesticide.

Pentru o moleculå sinteticå, investi¡ia necesarå aducerii unui nou produs pe pia¡å este de 280 de milioane de dolari.

Pentru un produs biologic nou, investi¡ia e de zece ori mai reduså. Dar procesul de omologare europeanå este foarte complicat, a¿a cå viteza cu care se aduc pe pia¡å produse noi este reduså.

Robert VERESS

Produse noi în portofoliul FMC Anul acesta FMC va lansa Exirel, cu substan¡a activå Cyazypyr, ce combate insectele în¡epåtoare ¿i defoliatoare din culturile pomicole.

Urmeazå erbicidul Diniro (prosulfuron 40 g/kg, nicosulfuron 100 g/kg ¿i dicamba 400 g/kg), având un spectru larg împotriva buruienilor mono ¿i dicotiledonate.

Pe plan global s-au lansat ori sunt în curs de lansare cinci noi erbicide, cinci insecticide ¿i nematocide ¿i ¿ase fungicide. Va fi lansat un nou desicant pentru rapi¡å, floarea-soarelui, vi¡å-de-vie.

Cât de curând, va fi lansat un erbicid cu o moleculå nouå, bixlozona, ce ac¡ioneazå foarte selectiv împotriva buruienilor monocotiledonate. Iar pentru controlul bolilor, cele mai a¿teptate sunt moleculele bixafen ¿i fluindapyr.

Quartzo, care protejeazå rådåcinile de nematozi prin efect de dezorientare, este realizat pe bazå de bacili (Bacillus subtilis ¿i B. licheniformis), fiind omologat în Brazilia ¿i în curs de omologare europeanå. La fel Presence, care con¡ine aceea¿i bacili (alte tulpini) ¿i protejeazå de nematozi semin¡ele de soia, porumb, fasole ¿i bumbac. Ethos XB este un amestec de produs sintetic (Bifentrin sau Cyazypyr) cu B. amyloliquefaciens: folosit la råsadurile de porumb, controleazå insectele ¿i bolile (Fusarium, Pythium, Rhizoctonia, Phytophthora). Capture LFR (produs sintetic ¿i B. licheniformis) protejeazå råsadurile de dåunåtori, optimizând absorb¡ia apei ¿i nutrien¡ilor.

Biofertilizantul Accudo con¡ine o altå tulpinå de B. licheniformis.

Este în curs de omologare ¿i testare Avodigen (indicativ F4018), un amestec de B. licheniformis ¿i B.subtilis, care protejeazå culturile de porumb ¿i soia împotriva nematozilor ¿i duce la sporuri de produc¡ie de 200-400 kg/ha.

F4034 (B. velezensis ¿i B. subtilis) e un biofungicid ¿i biostimulator pentru tratarea semin¡elor de cartof. F4015 (B. thuringiensis); protejeazå împotriva Diabrotica ¿i viermilor sârmå culturile de porumb, soia, bumbac ¿i leguminoase boabe.

Profitul agricol 3/2020

CULTURI VEGETALE Comentarii din umbrå

De ce nu folosim Unit\]ile Termice Utile?

Horia-Victor HÅLMÅJAN USAMV Bucure¿ti

roduc¡ii mari de porumb se ob¡in atunci când se folosesc hibrizi tardivi cu poten¡ial mare de produc¡ie, dacå nu sunt afecta¡i de stres hidric în perioada de cre¿tere ¿i umplere a boabelor.

Când este o secetå accentuatå, hibrizii mai timpurii pot produce mai mult decât cei tardivi. Dacå hibrizii ajung la maturitatea fiziologicå (boabele au acumulat cantitatea maximå de substan¡å uscatå ¿i în vârful cariopsei s-a format punctul negru, ceea ce înseamnå cå s-a întrerupt alimentarea bobului de cåtre plantå) înainte de venirea primului înghe¡. Acest fenomen apare în mod natural atunci când umiditatea boabelor este în jur de 30% (28-35%).

P

Este de dorit ca hibridul så ajungå la maturitatea fiziologicå cu 2 såptåmâni înainte de prima apari¡ie a înghe¡ului/brumei, pentru a se reduce în câmp umiditatea, în timp ce se recolteazå alte parcele. Punctul negru apare ¿i atunci când temperatura este de 0oC pentru câteva ore sau sub - 2,3oC pentru câteva minute. Numai înghe¡ul care se produce înainte de maturitatea fiziologicå afecteazå boabele: måre¿te procentul de umiditate în boabe cu 2-6%, scade MH la valori sub 77 kg, depreciazå calitatea amidonului ¿i reduce con¡inutul de proteinå.

Avantajul utilizårii SUTU (Suma Unitå¡ilor Termice Utile) 14 state din Midwest (Vestul Mijlociu) ¿i sudul Statelor Unite au înfiin¡at un centru climatic, Midwestern Regional Climate Center, care, bazându-se pe date din ultimii 30 de ani, då informa¡ii, printr-un sistem expert (aplica¡ie), despre Unitå¡ile Termice Utile.

22

Centrul estimeazå datele la care vor avea loc ultimul înghe¡ de primåvarå ¿i primul de toamnå. În func¡ie de aceste estimåri, fermierii cumpårå semin¡ele de hibrizi dintr-o anumitå grupå de maturitate, planificå lucrårile în vegeta¡ie (aplicarea frac¡ionatå a azotului), stabilesc pre¡urile de contractare, aleg umiditatea de recoltare, fac asigurårile pentru recoltå etc.

Aceste lucruri sunt posibile deoarece lungimea perioadei de vegeta¡ie este estimatå folosind UTU (Unitå¡i Termice Utile, dupå formula: (Tmax + tmin)/2 - 10 = X UTU Valoarea maximå luatå în calcul pentru Tmax este de 30oC, iar pentru tmin este de cel pu¡in 10oC. Exemple: La Tmax de 44oC ¿i tmin de 8oC, formula va fi: (30+10)/2 - 10 = 10 UTU La Tmax de 32oC ¿i tmin de 18oC, formula va fi: (30+18)/2 -10 = 14 UTU La Tmax de 28oC ¿i tmin de 18oC, formula va fi: (28+18)/2 -10 = 13 UTU Fermierii care nu folosesc aplica¡ia centrului utilizeazå nomograme calculate pe valorile UTU dintr-o anumitå zonå. Astfel ei pot afla: • care sunt hibrizii (identifica¡i prin SUTU) ce pot ajunge la maturitatea fiziologicå înainte de primul înghe¡, când se seamånå la o datå prestabilitå; • care este riscul ca înghe¡ul så aparå înainte de maturitatea fiziologicå pentru un anumit hibrid, în func¡ie de data semånatului. În România nu avem probleme cu înghe¡ul la porumb pânå la începutul lunii octombrie. De aceea am putea realiza aplica¡ii/nomograme în care riscul de înghe¡ înainte de maturitatea fizio-

logicå så fie înlocuit cu riscul de secetå generatå de neconcordan¡å SUTU - distribu¡ia ¿i volumul ploilor.

Dacå analizåm mediile produc¡iilor de la hibrizi din diferite grupe de maturitate, chiar dacå diferen¡ele sunt mici (nesemnificative chiar între semitardivi ¿i semitimpurii), vom observa o tendin¡å ca hibrizii din grupele mai mari de maturitate så ob¡inå produc¡ii mai mari. În lunile mai-iunie a plouat suficient pentru ca elementele de produc¡ie (nr. de rânduri, nr. boabe/rând) så se formeze conform poten¡ialului de produc¡ie, care este mai mare la hibrizii tardivi. În ceea ce prive¿te înså MMB, hibrizii tardivi au beneficiat de mai pu¡inå apå decât era necesar pentru numårul de boabe format.

Gre¿eli la recoltarea testårilor efectuate în câmp La testårile efectuate în câmp, se recolteazå toate loturile în aceea¿i zi, de obicei când majoritatea hibrizilor au ajuns la o umiditate micå.

Ar trebui ca recoltarea så înceapå la câteva zile dupå ce hibrizii mai timpurii (dar nu extratimpurii la Fundulea) au ajuns la maturitatea fiziologicå.

Astfel, diferen¡ele de umiditate dintre hibrizi ne ajutå så-i încadråm cât mai exact în grupele de maturitate.

Nu trebuie så se a¿tepte ca porumbul så ajungå la umiditatea de påstrare (14-13,5%), deoarece sunt pierderi care nu pot fi recuperate ¿i este incorect ca produc¡ia så fie exprimatå la umiditatea STAS. ¥n opinia mea, sistemul acesta nu se folose¿te pentru cå trebuiesc fåcute prea multe determinåri, pentru fiecare fazå de dezvoltare a plantei în parte.

De¿i sistemul bazat pe Suma Unitå¡ilor Termice Utile este mai exact decât clasificarea în grupe FAO. Profitul agricol 3/2020

CULTURI VEGETALE

Portofoliul Adama,

nout\]i [i sfaturi pentru recolte profitabile afarå de bolile foarte råspândite precum rugini, fåinåri, Septoria, Fusarium, în primåvarå existå ¿i o serie de boli mai pu¡in vizibile, atrage aten¡ia Dan Maftei (foto), director tehnic Adama. În faza activå de cre¿tere a plantei, cu apå, cåldurå ¿i hranå, aceasta se dezvoltå rapid ¿i råmâne verde. Pentru bolile cu simptome mai pu¡in vizibile în primå fazå se poate aplica preventiv Kantik (Tebuconazol 100 g/l + Procloraz 200 g/l + Fenpropidin 150 g/l).

Mai precis, el recomandå Kantik în T1 ¿i Zakeo Xtra în T2. Acesta din urmå con¡ine o strobilurinå cu efect de stay green ce men¡ine planta verde o perioadå mai mare, în care poate så asimileze. Kantik era omologat în dozå de 2l/ha. În T1 este suficientå cantitatea de 1,5 l/ha. Din primåvara aceasta se poate utiliza ¿i la 1,5 l/ha, în urma noii omologåri ob¡inute. Fenpropidinul este o substan¡å de viitor întrucât nu se aflå

În

pe listele cu produse ce urmeazå så fie interzise de Comisia Europeanå. Este excelentå împotriva fåinårii. Maftei mai remarcå ¿i sinergia dintre substan¡ele active.

Seguris Xtra (Ciproconazol 80 g/l + Azoxystrobin 100 g/l + Izopirazam 100 g/l) este omologat cu o dozå variabilå de 0,5-1l/ha. Conform testelor efectuate, este eficient în combatere ¿i din punct de vedere economic în dozå de 0,8 l/ha. Controleazå bolile foliare la cereale. Este recomandat în T2. Asigurå protec¡ie de pânå la ¿apte såptåmâni datoritå tehnologiei de dublå legare a Izopirazam.

Seguris Era este un produs nou în portofoliul Adama. Pe lângå Izopirazam con¡ine ¿i Protioconazol, unul dintre cei mai buni triazoli. Se poate utiliza la T1-T3. Controleazå ¿i Fusarium pe spic. Din testele fåcute, este unul dintre cele mai bune fungicide de pe pia¡å. Se-

guris Era nu a avut un efect de ¿oc, dar datoritå izopirazam a rezistat cu 10 zile mai mult în plantå decât altele. Controlul a fost similar. Dacå se poate intra în T1 ceva mai târziu, T2 fåcut cu Seguris se ajunge aproape de recoltare, cu condi¡ia så nu existe Fusarium la spic.

Anul trecut au fost probleme mari în vestul ¡årii, unde a distrus culturile de grâu.

Probleme anul acesta din cauza bolilor råmase în sol ¿i a utilizårii de såmân¡å infestatå.

Leander (Fenpropidin 750 g/l) este ¿i el un produs nou, fungicid cu mod de ac¡iune diferit de al triazolilor clasici.

Aceea¿i substan¡å activå o så fie alåturatå altora din clasele strobilurine ¿i SDHI. Este 0,75 l/ha, omologat pentru grâu ¿i orz.

“Nu recomand niciodatå så fie administrat curativ pentru cå nu cred cå existå un fungicid 100% curativ. El stopeazå boala, dar efectele au fost deja resim¡ite de plantå, fapt ce se vede în produc¡ie.

Dan Maftei, director tehnic Adama

24

Profitul agricol 3/2020

CULTURI VEGETALE Foarte important este faptul cå el contribuie la apari¡ia formelor rezistente. ¥n Vest multe boli sunt rezistente la stobilurine ¿i SDHI. Când facem teste, în Germania gradul de infestare este de 70-90% de multe ori, la noi la 40-50% la martorul netratat. E bine så nu trata¡i excesiv cu acelea¿i clase de substan¡e active pentru cå se va ajunge ca så fie necesare cantitå¡i mai mari, produse mai scumpe pentru a preveni rezisten¡ele”, spune Maftei.

Bontima este un fungicid omologat doar la orz. A fost creat pentru hibrizi de orz, mai sensibili la boli. Poate fi aplicat pânå la T3.

Lebron este un insecticid de sol solid, care se aplicå prin împrå¿tiere la suprafa¡å ¿i controleazå viermii sârmå.

Nu înseamnå cå eliminå tratamentul såmân¡å. “E bine så påstråm tratamentul såmân¡å, dar de foarte multe ori invazia este atât de mare încât tratamen-

tul såmân¡å nu este suficient. Are omologåri la cereale, porumb, floareasoarelui, sfeclå, legume.”

Ormet este un regulator de cre¿tere nou, omologat pentru BBCH 32-49, pentru orz de toamnå, orzoaicå de primåvarå, grâu de toamnå. Este singurul cu Etefon. Ideal este så fie administrat cât mai devreme, ideal în T1.

La porumb, noutatea este Coltrane (Dicamba 120 g/l, Mesotrione 50 g/l), erbicid solid care controleazå dicotiledonatele.

Erbicidul pentru porumb Sulcotrek are marele avantaj cå rezistå foarte mult în timp. La douå luni de la aplicare, în Ialomi¡a, nu au apårut buruieni în câmp.

Combate dicotiledonatele, deci trebuie aplicat împreunå cu un graminicid.

Zakeo Xtra este fungicidul cel mai bine vândut din lume. Este omologat pentru grâu, orz, rapi¡å ¿i floarea-soarelui. "Noi îl pozi¡ionåm în T2. Sistemic,

påtrunde u¿or în plantå ¿i este foarte solubil", spune directorul.

Referitor la erbicidul pentru porumb Pyxides (Mesotrione 150 g/kg + Dicamba 312,5 g/kg + Nicosulfuron 100 g/kg), directorul tehnic atrage aten¡ia cå orice Nicosulfuron solid are nevoie de un adjuvant, pe care Adama îl vinde la pachet (Adigor).

De anul acesta Tomigan se va numi Discovery din cauza schimbårii unor coformulan¡i, conform cerin¡elor Comisiei Europene. Toate produsele ce con¡in fluroxipir vor avea nume noi.

De anul acesta Adama va vinde Pulsar ¿i Pulsar Plus, de la BASF, pentru tehnologia Clearfield ¿i Clearfield Plus la floarea-soarelui. "Imizamox nu trebuie amestecat cu nimic altceva deoarece poate så producå fitotoxicitate mare", atrage aten¡ia Dan Maftei.

Adrian MIHAI

Racer [i Agil, tehnologia adaptat\ pentru o cultur\ de floarea-soarelui de succes Floarea-soarelui este principala culturå oleaginoaså din România. Este recunoscutå pentru rezisten¡a mai bunå la secetå ¿i factorii de stres, dar pierderile de recoltå sunt semnificative dacå buruienile nu sunt combåtute eficient la începutul perioadei de vegeta¡ie.

Un alt aspect la care fermierii trebuie så fie aten¡i este utilizarea succesivå a erbicidelor sulfonilureice pe aceea¿i solå. Aceastå practicå poate duce la apari¡ia buruienilor rezistente la aceastå claså de erbicide. Riscul este mai mare în special în rota¡ia grâu floarea-soarelui.

Solu¡ia propuså de Adama Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate: erbicidul Racer 25 EC. Racer (Fluorocloridon 250 g/l) este un erbicid pe bazå de fluorocloridon care controleazå dicotiledonatele.

Profitul agricol 3/2020

Acesta se aplicå în preemergen¡å ¿i formeazå o peliculå eribicidå care împiedicå råsårirea unui spectru larg de buruieni dicotiledonate. Dar principalul avantaj este eficacitatea excelentå în combaterea ambroziei, buruiana de carantinå care pune probleme atât culturilor agricole, cât ¿i sånåtå¡ii oamenilor, din cauza polenului puternic alergen.

“Este singurul care controleazå ambrozia. În Ungaria, Adama vinde 400 de tone pe an”, spune Dan Maftei, directorul tehnic Adama.

Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate solu¡ia recomandatå de Adama este Agil 100 EC, graminicidul cu reac¡ie ultra rapidå împotriva gramineelor. Agil se aplicå postemergent în fenofaza de 4-6 frunze ale floriisoarelui. Dan Maftei atrage aten¡ia asupra dozelor în care trebuie utilizat Agil. De exemplu, dacå Poa annua este

Avantaje Ø Sunt douå erbicide performante fårå restric¡ii fa¡å de tipul de hibrid; Ø Combat rapid ambrozia încå de la început; Ø Au efect remanent împotriva dicotiledonatelor de pânå la 4 såptåmâni de la aplicare; Ø Control rapid ¿i sigur al gramineelor anuale ¿i perene.

într-un stadiu foarte avansat trebuie administratå o dozå de 2 l/ha, nu mai este suficient 1l/ha. La pirul gros, la înål¡imea de 15 cm se poate utiliza 1 l/ha, la 20 cm e nevoie de 2 l/ha.

Dar, ca regulå, se va utiliza doza de 0,8l/ha pentru combaterea speciilor anuale ¿i 1,0-1,5 pentru combaterea speciilor perene precum costreiul din rizomi.

25

CULTURI VEGETALE

Nout\]ile Caussade Semences ibrizii de porumb Caussade Semences sunt împår¡i¡i în trei categorii: concept boabe, boabe ¿i concept siloz. Lansat anul trecut, HiCorn 350 a fost primul concept boabe. Rezultatele au fost foarte bune.

A fost studiat timp de ¿apte ani în Fran¡a ¿i al¡i trei în România. Rezultatele de produc¡ie au fost încurajatoare ¿i compania a decis lansarea unui produs similar ¿i în grupa FAO 450 (HiCorn 450).

H

Conceptul HiCorn reprezintå asocierea a doi hibrizi din aceea¿i grupå pentru a cre¿te perioada de viabilitate a polenului. În cazul HiCorn 350, primul hibrid înflore¿te cu 5-7 zile înaintea celui de-al doilea. Dacå la înflorirea primului hibrid vine o ar¿i¡å ce scade viabilitatea polenului, se poate recupera fecundarea la înflorirea celui de-al doilea hibrid. Cei doi hibrizi au dry-down similar, punctul negru apare la diferen¡å de o zi. Nu sunt probleme de uscare.

Conceptul conferå o siguran¡å a produc¡iei, datoritå eficien¡ei fecundårii.

Starea fitosanitarå excelentå permite ¿i rota¡ii scurte. Produc¡iile au fost peste media loca¡iei. În grupa de boabe, noutå¡ile remarcate de Bogdan Popescu (foto), director comercial Caussade Semences, sunt Poesi (FAO 280) ¿i Pescali (FAO 410), cu rezultate de produc¡ie foarte bune în teståri. Poesi este foarte bun pentru morårit. În Moldova ¿i Prahova se cultivå suprafe¡e importante.

Topkapi este un star. “Avem cereri de ¿ase ori mai mari decât anul trecut”, spune directorul Caussade.

La Ziua Porumbului Ia¿i a dat 14,2 t/ha, iar la Orezu, cu 13,43 t/ha, a fost în top 3 hibrizi porumb. Profilul agronomic: 8/9 - toleran¡å la Fusarium, 8/9 - stay green, 8/9 - start în vegeta¡ie, 9/9 - rezisten¡å la cådere, 16-18 rânduri/¿tiulete, 32-34 boabe/rând, MMB 330. Este un hibrid robust, pentru diferite zone cli26

matice. Conform producåtorului, este o investi¡ie sigurå, cu poten¡ial de produc¡ie ridicat. Råspunde la tehnologii intensive. Inser¡ia joaså a ¿tiuletelui permite o recoltare rapidå.”

Querci (FAO 420) este în top în grupa sa. Se poate recolta mai târziu, datoritå rezisten¡ei la cådere. Pe de altå

Bogdan Popescu, director comercial Caussade Semences

parte, cu un dry-down foarte bun, în foarte pu¡ine cazuri a necesitat uscare.

O economie de 20-30 lei/t este importantå, considerå managerul.

În conceptul DUO CS pentru porumb de siloz sunt doi hibrizi: DUO 460 ¿i DUO 610.

“Sunt douå tipuri de amidon, unul cu asimilare rapidå ¿i altul cu asimilare lentå.

Din 100 g de amidon doar 30% se transformå în energie. Din aceastå combina¡ie de douå tipuri de amidon reu¿im så ajunge la o asimilare de 60% din amidonul ingerat. Se vinde foarte bine în centrul ¿i nordul ¡årii, unde existå multe ferme de vaci. Produc¡iile de 120 tone/ha furaj sunt obi¿nuite”, explicå Bogdan Popescu conceptul DUO de siloz.

La floarea-soarelui, Caussade Semences acoperå toate tehnologiile: Clearfield, Clearfield Plus, Sulfo ¿i conven¡ionalå.

Kaledonia CL HO este un hibrid nou Clearfield. CSF 18108 (Cleria CL) a dat anul trecut peste 5 t/ha în toate testårile ISTIS. “Con¡inutul de acid oleic standard în Codex Alimentarius este de 75% pentru ca un ulei så fie definit HO. E un reper pe care a¿ vrea så-l ¡ine¡i minte pentru cå, de la an la an, anumite date sunt foarte volatile ¿i cresc, se schimbå.”

Despre tehnologia Clearfield Plus, în care se înscrie ¿i CSF 18223 (Feria CLP), Popescu observå opinii divergente: unii spun cå va cre¿te, iar al¡ii cå este în scådere. “Foarte important este cum aplicåm Imazamox. Factorul de succes este så fie administrat la 1,6 l/ha.”

Pia¡a hibrizilor în tehnologie sulfoniureicå este de 50-55% din România.

CSF 18907 (Canaria SU) este un hibrid nou care se alåturå celor doi deja existen¡i: CSF 18903 ¿i CSF 17902 (Magma SU), care au confirmat.

“V-a¿ încuraja så cultiva¡i, dacå vå permit solele, floarea-soarelui conven¡ionalå. Oferå o produc¡ie cu cel pu¡in 10-15% mai mare decât cea Clearfield sau sulfonilureicå. Poten¡ialul melifer este mult mai mare”. Caussade are în portofoliu ¿i un astfel de hibrid: HO Toscana.

Biostimulan¡i pe semin¡e Solu¡ia pentru cre¿terea calitå¡ii råsåririi la porumb se nume¿te Insemo.

Acesta este un biostimulant care måre¿te absorb¡ia ¿i eficien¡a macro ¿i micronutrien¡ilor la porumb. Viteza de råsårire are un scor cu 8% mai bun decât în varianta martor.

La floarea-soarelui, conceptul se nume¿te Sunpower. Semin¡ele sunt de calibru mare, de peste 6,5 mm ¿i MMB de peste 75 gr, ¿i sunt acoperite cu azot, fosfor, potasiu, bor, molibden, fier, cupru ¿i o moleculå biostimulatoare, în plus fa¡å de tratamentul standard cu fungicid.

Adrian MIHAI Profitul agricol 3/2020

CULTURI VEGETALE

Noile produse BASF

sporesc produc]ia [i maximizeaz\ profitul Noile produse BASF pot genera sporuri de pânå la o tonå de grâu/ha ¿i deci aproximativ 400 de lei în plus pe hectar, la un pre¡ de 0,65 lei/kg.

La o fermå cu 300 ha de cereale, asta s-ar traduce într-un câ¿tig de 100.000 de lei, sau 21.000 de euro dacå prefera¡i moneda europeanå.

Nu-i a¿a cå o astfel de prezentare atrage mai degrabå aten¡ia? ¥n paginile urmåtoare, trecem în revistå, foarte pe scurt, noutå¡ile BASF pentru 2020.

Flexity Duo Este un nou fungicid, optim pentru primul tratament la cultura de grâu, cu douå substan¡e active, metrafenonå ¿i piraclostrobin. Este un pachet fungicid din 2 produse: 5 litri Flexity ¿i 10 litri Retengo, suficient pentru tratarea a 20 hectare de grâu. Cu dozele recomandate de 0,25 litri/ha Flexity amestecat cu 0,5 litri/ha Retengo se poate aplica de la sfâr¿itul înfrå¡itului ¿i pânå la înflorit. Combate principalele boli ce apar primåvara: fåinarea, rugina brunå, rugina galbenå, påtarea reticularå ¿i arsura frunzelor.

Biathlon 4D Este un erbicid care are o ac¡iune dublå, datå de substan¡ele active tritosulfuron ¿i florasulam. Se aplicå la culturile de grâu, orz, ovåz, secarå sau triticale. Asigurå controlul eficient al buruienilor dicotiledonate din culturile de cereale påioase. Principalele avantaje ale produsului sunt: flexibilitatea în aplicare, independen¡a fa¡å de condi¡iile 28

meteo, compatibilitatea excelentå cu alte produse ¿i, bineîn¡eles, spectrul larg de combatere a buruienilor, putând combate eficient peste 70 de buruieni diferite.

Priaxor men¡ine plantele verzi mai mult timp, le måre¿te vitalitatea ¿i sånåtatea ¿i combate septorioza, påtarea reticularå a frunzelor de grâu, fåinarea, påtarea reticularå a frunzelor de orz, ruginile grâului, rugina orzului ¿i arsura frunzelor de orz.

Medax Top Este un regulator de cre¿tere care asigurå protec¡ia cerealelor (grâu, orz, Wing P Este un erbicid preemergent, care secarå ¿i triticale) ¿i maximizeazå procon¡ine douå substan¡e active, pendiductivitatea. Con¡ine mepiquat clorurå ¿i o substan¡å activå nouå pentru ce- metalin ¿i dimetenamid - P, ce au modreale, prohexadion-calciu, cu urmå- uri diferite de ac¡iune. Doza este de 3,5 toarele beneficii: asigurarea unifor- - 4 litri/hectar ¿i se poate folosi la floamitå¡ii tulpinilor principale ¿i a fra¡ilor, rea-soarelui ¿i soia, la care se aplicå în stimularea formårii unei biomase mai preemergen¡å, iar la porumb se aplicå mari a rådåcinilor, reducerea înål¡imii atât în preemergen¡å, cât ¿i în postemergen¡å timpurie. plantelor ¿i a riscului de cådere.

Priaxor EC Con¡ine douå substan¡e active, piraclostrobin ¿i fluxapiroxad, ¿i este omologat pentru culturile de grâu, orz, secarå ¿i triticale. Doza este de la 0,75 l/ha pânå la maxim 1 litru/hectar, ¿i se poate utiliza la culturile de cereale de la mijlocul înfrå¡itului ¿i pânå la sfâr¿itul înfloritului.

Retengo Este un fungicid aplicabil la floareasoarelui ¿i la porumb. Con¡ine 200 g/l piraclostrobin, iar la porumb se utilizeazå între 0, 7 ¿i 1 litru/ha, de la începutul alungirii tulpinii ¿i pânå la înflorirea etajelor superioare ¿i inferioare ale paniculului. Combate helmintosporioza, påtarea cårbunoaså a frunzelor, Profitul agricol 3/2020

CULTURI VEGETALE rugina porumbului, påtarea în ochi a frunzelor de porumb ¿i oferå ¿i efecte fiziologice AgCelence. Retengo influen¡eazå pozitiv ¿i calitatea porumbului siloz, care va avea un con¡inut mai mare de amidon,

control al buruienilor, consecven¡å în combaterea buruienilor în condi¡ii variabile, flexibilitate mai mare a momentului de aplicare a erbicidului, combatere de lungå duratå a buruienilor, în general necesitå o singurå aplicare.

Pachetul Rekord Max Pachetul con¡ine 3 produse: erbicidul Callam pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, erbicidul Samson pentru combaterea buruienilor monocotiledonate ¿i adjuvantul Dash, care måre¿te eficacitatea celor douå erbicide. Aplicarea Rekord Max se poate face de la 2 la 6 frunze ¿i este suficient pentru 5 ha atunci când se folosesc dozele de 0,4 kg/ha de Callam, 0,7 litri/ha de Samson ¿i 1 l/ha de Dash.

Pictor Fungicid cu un spectru larg de combatere împotriva Botrytis, Alternaria, Phomopsis ¿i în mod special Sclerotinia. În tehnologia cu 2 tratamente pe sezon Pictor este ideal pentru aplicarea în al doilea tratament, dupå Retengo, fiind este recomandat ¿i pentru combaterea bolilor la cultura de rapi¡å.

Pulsar Plus Acest erbicid este cel de-al doilea component al sistemului de produc¡ie Clearfield Plus pentru floarea-soarelui.

Avantajele lui includ: control postemergent îmbunåtå¡it al buruienilor mono ¿i dicotiledonate, spectru larg de

Revysol, în curând în România BASF a anun¡at ¿i lansarea unui nou triazol, Revysol, o substan¡å activå fungicidå ce combate un spectru larg de boli din culturile de cereale påioase, maximizând profitul ¿i calitatea produc¡iei acestora. Fungicidele BASF ce con¡in noul triazol Revysol vor fi disponibile fermierilor din România din 2021.

Hibrizii de floarea-soarelui Loris CLP ¿i Coloris CL BASF a decis så intre din acest an pe pia¡a semin¡elor de floarea-soarelui ¿i va lansa doi hibrizi în segmentele CL ¿i CLP. Hibridul Coloris CL este un hibrid de tio Clearfield, semi-timpuriu, cu produc¡ii stabile în condi¡ii de stres climatic. Are o toleran¡å geneticå ridicatå la Orobanche ¿i este recomandat pentru o culturå mediu intensivå sau intensivå, cu 60-65 de boabe germinabile/mp, iar pe soluri sårace ¿i/sau umiditate scåzutå 55-60 de boabe germinabile/mp.

Hibridul Loris CLP este un hibrid de floarea-soarelui Clearfield Plus cu o produc¡ie ridicatå de ulei. Are o toleran¡å geneticå foarte bunå la Orobanche Cumana, este recomandat pentru o tehnologie intensivå, cu o densitate de 60-65 de boabe germinabile/mp pe solurile fertile ¿i umiditate bunå, respectiv de 55-60 de boabe germinabile/mp pe solurile sårace ¿i/sau umiditate scåzutå.

Arpad DOBRE

BASF România a ini¡iat o serie de simpozioane itinerante, sub numele Bursa Profitabilitå¡ii, pentru prezentarea celor mai noi produse. I-am putea spune cå este un turneu na¡ional, care a început la Cålåra¿i, cu 280 de fermieri invita¡i.

Bursa Profitabilitå¡ii decurge sub forma unor “licita¡ii” pentru cumpårare de ac¡iuni la anumite “companii”. Acestea erau, de fapt, produsele pentru protec¡ia plantelor, iar fermierii primiserå la intrarea în salå telecomenzi cu care puteau cumpåra sau vinde ac¡iuni ale acelor “companii”', dupå ce primeau informa¡ii tip “breaking news'” privind tendin¡ele de pe “burså”. Pe parcursul evenimentului, pe scenå au evoluat speciali¿ti BASF care au prezentat avantajele produselor, împreunå cu testimoniale ale fermierilor care testaserå produsele. Întregul show a fost punctat, periodic, de momente artistice cu dansatori care au evoluat pe muzicå de musical. Caravana BASF ''Bursa Profitabilitå¡ii'' a poposit apoi la Giurgiu ¿i la Craiova, iar în såptåmânile urmåtoare va ajunge la Alexandria, Timi¿oara, Oradea ¿i Ia¿i.

Profitul agricol 3/2020

29

CULTURI VEGETALE

Fermierii [i apicultorii continu\ disputa Dupå ce Ministerul Agriculturii a decis så nu acorde derogare la folosirea tratamentului cu neonicotinoide în cazul florii-soarelui, reprezentan¡ii apicultorilor î¿i exprimå public satisfac¡ia, în timp ce agricultorii se întreabå ce vor face în aceste condi¡ii.

Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro: Fermierii vor suporta pagubele cauzate de Tanymecus “Este cumplit cå nu putem trata cu neonicotinoide semin¡ele de floareasoarelui.” Pre¿edintele Pro Agro are ¿i câteva argumente solide împotriva deciziei ministerului. ¥n primul rând, fermierii vor suporta toate pagubele cauzate de Tanymecus.

“Vom avea parte de un an agricol foarte complicat. Avem posibilitatea de a însåmân¡a floare, fie pe parcelele rezervate special în acest scop, fie pe cele în care rapi¡a semånatå din toamnå se dovede¿te neviabilå la ie¿irea din iarnå ¿i trebuie întoarså.

Dacå primele loturi însåmân¡ate cu floare sunt atacate ¿i distruse de Tanymecus, avem posibilitatea de a reînsåmân¡a.

Problema este cå niciun asigurator nu plåte¿te despågubiri pentru cultura neråsåritå. Iar costul semin¡ei (¿i deci paguba) în ansamblul cheltuielilor la cultura de floare este de 20%.” În plus, observå Arion, nu to¡i fermierii au alternative la cultura floriisoarelui, pentru a putea evita pagubele.

“Sunt zone în care se pot folosi ¿i alte culturi, dar sunt regiuni în care, pânå 30

acum, floarea era cultura salvatoare. De exemplu, în regiunile în care porcii mistre¡i produc pagube masiv ¿i des. Acolo nu e fezabil så cultivi porumb, soia sau mazåre, ci doar floarea-soarelui.”

Al doilea argument este un studiu al apicultorilor francezi, din care, spune Ionel Arion, ar reie¿i cå nu neonicotinoidele le omoarå albinele.

“Din 2014, de la interzicerea neonicotinoidelor, pânå în 2019, mortalitatea albinelor în Fran¡a a råmas aceea¿i cu cea din anii în care s-au folosit neonicotinoide. Prin urmare, trebuie så fie alte cauze ale mortalitå¡ii.”

La acest argument se adaugå observa¡iile proprii ¿i ale colegilor fermieri din federa¡ie.

“Un fermier din Cålåra¿i, care folosea semin¡e tratate cu neonicotinoide, mi-a declarat cå de 30 de ani are aceea¿i apicultori care vin cu stupii la ferma sa.

Niciodatå, niciunul nu s-a plâns cå i-au murit albinele.

Eu sunt ¿i apicultor, cultiv ¿i floareasoarelui. Mi-au murit albine de-a lungul timpului, dar nu am pus mortalitatea pe seama neonicotinoidelor. Sunt alte cauze ale mortalitå¡ii albinelor, precum schimbårile climatice, folosirea altor substan¡e chimice în agriculturå, amplasarea stupilor în zone cu trafic intens, lip-

sa umiditå¡ii, bolile stupului, lipsa de experien¡å a apicultorului.

Dar sunt apicultori care nu în¡eleg aceste lucruri ¿i multe altele. Am întâlnit apicultori care considerå cå neonicotinoidele sunt denumirea genericå a pesticidelor ¿i nu au habar cå tratamentul despre care vorbim este la såmân¡å, nu în vegeta¡ie; au impresia cå tot ceea ce se sprayeazå în vegeta¡ie sunt neonicotinoide.”

Al treilea argument este cå din 2010 ¿i pânå în 2017 numårul familiilor de al-

Reac¡ia reprezentan¡ilor apicultorilor:

Albu spune pove¿ti Ioan Fetea, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Albine, spune cå îl cunoa¿te ¿i respectå pe Gheorghe Albu, din vremea când acesta era secretar de stat în MADR, înså acum trebuie så-l contrazicå ferm.

“Ce spune dânsul sunt pove¿ti. Gheorghe Albu e mai mult pe vegetal ¿i normal cå î¿i apårå afacerea. Dar noi nu ne ocupåm cu fantasmagorii. Mergem la laborator ¿i facem analize. Se mai întâmplå ¿i accidente, dar nu putem generaliza. AlProfitul agricol 3/2020

CULTURI VEGETALE

pe tema neonicotinoidelor

bine s-a dublat în România. Interzicerea neonicotinoidelor va duce la scåderea popula¡iilor de albine, fiindcå, pe de o parte, se vor reduce drastic suprafe¡ele însåmân¡ate cu floarea-soarelui, iar pe de altå parte, neavând tratamentul la såmân¡å, fermierii se vor vedea for¡a¡i så foloseascå insecticide de contact, cu adevårat toxice pentru popula¡iile de albine.

Al patrulea argument vorbe¿te despre cre¿terea importurilor de ulei ¿i produse alimentare ce con¡in ulei, iar acest binele sigur cå obosesc când zboarå zilnic dupå miere ¿i au o via¡å scurtå, de câteva såptåmâni, în perioada sezonului activ. Dar nu asta este cauza mortalitå¡ii excesive a albinelor în România. Albinele nu sunt proaste. Dacå nu gåsesc sursa de nectar, o cautå în altå parte. Albinele comunicå în stup ¿i î¿i transmit zona în care se gåse¿te polenul, distan¡a de la stup la zona respectivå.”

Bogdan Poncea, medic veterinar angajat al Institutului de Apiculturå, spune cå nici måcar nu a auzit de ipoteza avansatå de Albu.

“Cu certitudine, nu existå niciun studiu care så ateste o rela¡ie de cauzalProfitul agricol 3/2020

fapt va însemna majoråri de pre¡uri.

Arion îi blameazå pe reprezentan¡ii României la Bruxelles ¿i Strasbourg pentru neacordarea derogårii. “Hotårârile din Parlamentul European ¿i din Comisia Europeanå referitoare la neonicotinoide s-au luat emo¡ional ¿i nu ra¡ional. Dincolo de asta, România nu s-a luptat îndeajuns pentru a-¿i face cunoscutå problema specificå ¿i pentru a atrage suportul necesar rezolvårii acesteia. De frica infringementului, au fost sacrifica¡i fermierii români. Nu am våzut europarlamentari care så se zbatå pentru lucrurile acestea. Organizeazå doar conferin¡e de preså pentru PR, dar nu consfåtuiri cu fermierii. Nici misiunea permanentå de la Bruxelles nu se ocupå de problemele acestea reale, ci de fel de fel de prostii".

Gheorghe Albu, pre¿edinte LAPAR: Mortalitatea albinelor are altå cauzå Pre¿edintele LAPAR se declarå uimit de atitudinea apicultorilor, care sus¡in cu atâta vehemen¡å interzicerea neonicotinoidelor, în lipsa unor dovezi ¿tiin¡ifice, ¿i vine cu propria teorie, foarte originalå, itate între existen¡a hibrizilor de floareasoarelui mai pu¡in meliferi ¿i mortalitatea la albine. Ar trebui ca înainte de a lansa asemenea teorii så te bazezi pe ceva, så existe måcar un studiu care så î¡i sus¡inå afirma¡iile.”

Cel mai vehement este Constantin Dobrescu, vicepre¿edinte Romapis.

“Nu am auzit de vreun mare fermier care så spunå cå nu are stupi. Dar pun sub semnul întrebårii competen¡a domnului Albu în apiculturå. Nu cred cå umblå dânsul în stupi. Afirma¡ia dânsului nu are nicio noimå. Nocivitatea neonicotinoidelor este atestatå de EFSA, cea mai mare autoritate în domeniu la nivel european.

referitoare la cauza primordialå a moralitå¡ii insectelor polenizatoare.

“Albinele mor pentru cå avem hibrizi de floare care nu sunt buni meliferi. Astfel, albine se epuizeazå adunând polenul. De aici pierderile, inclusiv în calitatea måtcilor.”

Gheorghe Albu respinge total ideea cå neonicotinoidele ar afecta albinele.

“Am ¿i eu stupi, ¿i ¿tiu cå efectul neonicotinoidelor este zero asupra albinelor.

Remanen¡a este de câteva såptåmâni.

Dacå ar fi avut remanen¡å pânå la perioada de inflorescen¡å a¿ mai fi zis cå existå argumente. Dar a¿a, pårerea mea este cå måsura e un sabotaj, orchestrat fie de cei care vor så vândå anumite substan¡e, fie de cei care vor ca din România så disparå cultura de floarea-soarelui, una dintre cele mai rentabile pentru fermieri.

Sunt experimente ¿tiin¡ifice coordonate de ASAS, analize efectuate în laboratoare din ¡arå ¿i din stråinåtate, în Germania ¿i Bulgaria, constatându-se cå nu existå urme de neonicotinoide în mierea de albine. Pe prostia Ministerului Agriculturii vor trage ponoasele prin pierderi fermierii ¿i întreaga agriculturå româneascå.”

Robert VERESS Nu e cazul så cåutåm explica¡ii ¿tiin¡ifico-fantastice copilåre¿ti.”

Dobrescu apårå decizia ministerului: “În privin¡a florii-soarelui s-a intrat într-o normalitate. Ar fi fost prea mult så se dea al ¿aselea an consecutiv o derogare. Nu puteam vorbi de excep¡ie, ci de normå. În ace¿ti ani, România trebuia så depunå eforturi pentru a gåsi alternative la tratamentele cu neonicotinoide. Lucru care nu s-a fåcut. Pe noi ne nemul¡ume¿te ¿i faptul cå s-a acordat derogare pentru porumb. Afecteazå mai pu¡in albinele, înså, din moment ce toatå Europa se descurcå fårå neonicotinoide, nu existå nicio justificare solidå ca România så beneficieze de un regim special.”

31

CULTURI VEGETALE

Tratamentul semin]ei de floarea-soarelui ¥n ultimii ani, din cauza lipsei iriga¡iilor ¿i a schimbårilor climatice, suprafe¡ele cultivate cu floarea-soarelui au crescut sim¡itor în România, de la 1.100.000 ha în 2018 la 1.300.000 ha în 2019, spune Dumitru Manole, fermier ¿i pre¿edinte al Asocia¡iei Pentru Cultura Florii-Soarelui în România. ¥n general floarea-soarelui se cultivå în zona de sud-est a României ¿i, dacå luåm în studiu arealul geografic al Dobrogei, suprafa¡a ocupatå cu floarea-soarelui, datoritå indicelui de ariditate cel mai ridicat, se apropie de 180.000 - 200.000 ha.

Lipsa tratamentului semin¡elor de floarea-soarelui premergåtor semånatului nu poate fi admiså, deoarece într-o dinamicå de 50-60 ani, dåunåtorul Tanymecus dilaticollis Gyll. a produs ravagii care au determinat dispari¡ia suprafe¡elor de floarea-soarelui ¿i pierderi însemnate. În consecin¡å vå rugåm a aproba tratamentul semin¡elor de floareasoarelui cu imidacloprid pentru arealele geografice la care PED este 3-4 ind/mp TIAMETOXAM 8-10 ind/mp. În caz contrar ne vom asuma riscul unor pierderi uria¿e: - Cheltuielile cu reînsåmân¡area culturii de floarea-soarelui (pregåtirea terenului, såmân¡a, etc.); - Tratamente cu insecticide în vegeta¡ie pentru protec¡ia culturii (poluarea mediului); - Stabilitatea economicå a exploata¡iilor agricole; - Reducerea cantitå¡ilor de miere; - Reducerea cantitå¡ilor de ulei la consumator ¿i a posibilitå¡ilor de export.

De aceea, Dumitru Manole ¿i Asocia¡ia pentru Cultura Florii-Soarelui au trimis cåtre minister ¿i presa agricolå un sumar al studiilor efectuate asupra dåunåtorului Tanymecus dilaticollis Gyll., pe o perioadå de 5 ani (2011-1015).

32

condi¡iile utilizårii de pesticide având ca substan¡å activå carbofuranul (de exemplu, Furadan 35 ST) utilizate în tratamente la såmân¡å, acestea au ¡inut sub control dåunåtorul, la niveluri rezonabile sub PED. Înlocuirea acestor substan¡e cu cele din grupa neonicotinoidelor a permis un control adecvat al acestui dåunåtor. În lipsa protec¡iei oferite de aceste substan¡e existå mari riscuri ca produc¡ia agricolå så fie compromiså. În România, studiile efectuate de Paulian ¿i colab., în perioada 19721980, au condus la o atentå monitorizare a nivelurilor popula¡ionale atinse de T. dilaticollis în zona de sud-est a României. Valorile stabilite de Paulian indicå o valoare a PED pentru T. dilaticollis în culturile de floarea-soarelui de 3 ind./mp în fenofaza de råsårire (2-4 frunze, BBCH 12-14).

Monitorizårile recente pe suprafe¡e importante din sudul ¡årii indicå faptul cå, în noile condi¡ii climatice (în spe¡å lipsa precipita¡iilor), aceste valori s-au modificat considerabil.

Studiul, foarte vast, desfå¿urat pe durata a 5 ani, a permis diverse compara¡ii între valorile de densitate ale insectei în localitå¡ile investigate ¿i, ca exemplu densitatea comparativå între douå localitå¡i din extremele zonelor favorabile cultivate aratå cre¿teri constante ale valorilor de densitate. Aceste monitorizåri au ¡inut seama de o multitudine de factori precum: temperatura, precipita¡iile, vântul dominant, data semånatului etc. S-au analizat, de pildå, diferen¡ele înregistrate de cåtre corela¡iile estimatorilor nivelurilor popula¡ionale cu varia¡iile multianuale ale precipita¡iilor.

În

¥n cazul culturii florii-soarelui impactul varia¡iei precipita¡iilor este diferit de cel al culturii porumbului. Atacul culturii de floarea-soarelui este influen¡at de precipita¡iie din iarnå, decada a III-a a lunii aprilie ¿i decada a II-a a lunii mai,

în timp ce atacul la cultura porumbului este influen¡at de precipita¡iile de primåvarå, în special cele realizate în a III-a decada a lunii mai.

Analiza diferen¡elor de corela¡ii ale estimatorilor popula¡ionali cu varia¡iile precipita¡iilor din anul anterior monitorizårii confirmå faptul cå cele douå culturi se comportå diferit func¡ie de loca¡ie, cu valori semnificative pentru o probabilitate de 50%, cu alte cuvinte, modul ¿i gradul de atac al culturilor monitorizate sunt dependente într-o oarecare måsurå de varia¡ia precipita¡iilor realizate în anul monitorizårii, dar ¿i din punctul de vedere al referin¡ei istorice a precipita¡iilor.

Astfel, atât suprafe¡ele ocupate cu såmân¡å de floarea-soarelui tratatå, cât ¿i cele în care såmân¡a a fost netratatå reclamau tratamentele insecticide suplimentare, în vegeta¡ie, încårcåturile popula¡ionale fiind de 8,4, respectiv 11,9 insecte pe mp (cu 254%, respectiv 396% mai mari de limita de la care se recomandå tratamentele de protec¡ia culturilor).

Densitatea popula¡ionalå influen¡eazå semnificativ intensitatea atacului (IA) ¿i procentul de plante atacate (%PA), coeficien¡ii de corela¡ie fiind mari (r=+0,501*/IA) ¿i extrem de mari (r=+0,910*/PP), ceea impune concluzia cå, inclusiv în cazul în care se efectueazå tratamente sistemice, densitatea popula¡ionalå de insecte, extrem de mare, va induce intensitå¡i de atac ¿i pierderi din popula¡iile de plante care impun tratamente suplimentare în vegeta¡ie. Pierderile de plante de floarea-soarelui ca urmare a atacului popula¡iilor de Tanymecus sp. se situeazå la cca. 10%, chiar în condi¡iile protec¡iei cu insecticide sistemice neonicotinoide aplicate la semin¡e. Pierderile de plante de floarea-soarelui ca urmare a atacului popula¡iilor de Tanymecus sp. se situeazå la cca. 35%, în condi¡iile neasigurårii protec¡iei cu insecticide sistemice aplicate la semin¡e.

Profitul agricol 3/2020

CULTURI VEGETALE Brazilia: Mai mult porumb Produc¡ia de porumb din Brazilia este prognozatå la un record de 101 milioane tone. Suprafa¡a cultivatå, 18,1 milioane ha, este cu 3% peste anul trecut. Randamentul va ajunge la 5,58 tone/ha. Produc¡ia de porumb din primul sezon a scåzut constant din 2007, în timp ce produc¡ia de porumb din sezonul doi (safrinha) a crescut. ¥n prezent, safrinha reprezintå cam trei sferturi din produc¡ia totalå de porumb a Braziliei. Suprafa¡a cultivatå cu porumb în primul sezon este prognozatå la 4,2 mil. ha, iar cea cu safrinha la 12,9 mil. ha.

Anali¿tii spun cå suprafa¡a cultivatå cu safrihna va fi cu 4% mai mare fa¡å de anul trecut, din cauza pre¡urilor mari. Semånatul în al doilea sezon a început în ianuarie.

Rusia: Scade recolta de grâu Produc¡ia de grâu din Rusia este estimatå la 73,5 milioane tone, în scådere cu 3% fa¡å de anul trecut.

Estimarea include 54,5 mil. tone grâu de toamnå ¿i 19 mil. tone grâu de primåvarå. Estimårile USDA exclud produc¡ia din Crimeea. Produc¡ia medie va fi de 2,7 tone/ hectar. Grâul de toamnå se cultivå pe jumåtate din suprafa¡å ¿i reprezintå 70%. Recoltarea s-a încheiat în septembrie. Produc¡ia de grâu de primåvarå este ob¡inutå de pe 27,2 milioane ha.

Brazilia: Produc¡ia de soia Produc¡ia de soia din Brazilia pentru 2019/20 este estimatå så atingå recordul de 123 milioane tone, cu 6 milioane peste anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va ajunge la 36,9 mil ha, cu 1 milion ha mai mare decât anul trecut. Produc¡ia medie este prognozatå la 3,33 tone/hectar, cu 2% mai mare ca anul trecut. Brazilia va depå¿i SUA ¿i devine principalul producåtor de soia din lume. Sezonul de însåmân¡are este între 16 septembrie ¿i 31 decembrie, imediat dupå debutul ploilor. Cel mai mare stat producåtor de soia este Mato Grosso (33 mil. tone).

34

În 2020, fermierii campioni În jude¡ul Bihor, fermierul Nagy Attila, care lucreazå o suprafa¡å de 1.500 ha, a ales så semene hibridul care în 2019 i-a oferit cea mai mare produc¡ie, P0725 - 15.200 kg/ha.

Hibridul P0725 este unul tardiv, face parte din grupa de maturitate FAO 520 ¿i este recomandat pentru siloz. Mai mult decât atât, Nagy Attila a comandat deja ¿i hibrizii P0216 - un hibrid semitardiv, FAO 450, care pierde foarte repede apa la maturitate ¿i este destinat fermierilor care aplicå o tehnologie potrivitå, de vârf - ¿i P0217 - FAO 420, un hibrid nou care oferå o foarte bunå stabilitate a produc¡iilor ¿i are o foarte bunå toleran¡å la secetå.

Unele dintre cele mai mari produc¡ii pe care le ob¡in fermierii cu hibrizii Pioneer sunt înregistrate în jude¡ul Bråila. Una dintre societå¡ile care an de an are cele mai bune rezultate este Isavlan Agro. Anul trecut fermierul Iulian Våsii a înregistrat o produc¡ie de 15.000 kg/ha cu hibridul P0937. În aceastå primåvarå, agricultorul va semåna hibrizi Pioneer pe o suprafa¡å de 170 ha, dintre care 100 ha vor fi semånate cu hibridul P0937 ¿i 70 ha cu hibridul P9911. Hibridul P0937 FAO 540 este unul dintre cei mai productivi hibrizi din România, are o foarte bunå toleran¡å la Helmintosporioza ¿i tåciunele zburåtor ¿i are o greutate hectolitricå a boabelor excelentå.

Un alt jude¡ care intrå în topul produc¡iilor la porumb este Cålåra¿i.

Aici, hibrizii Pioneer oferå satisfac¡ii agricultorilor în fiecare campanie, de cele mai multe ori ace¿tia înregistrând produc¡ii tot mai mari de la un an la celålalt.

Fermierul Valentin Ornea¡å lucreazå o suprafa¡å de peste 4.000 ha ¿i an de an seamånå mai mul¡i hibrizi din portofoliul Corteva Agriscience. În 2019, P9911 i-a asigurat o produc¡ie de 12.650 ha, motiv pentru care ¿i în acest an a comandat deja acest hibrid pentru o suprafa¡å de 500 ha.

Un alt mare fermier din j u d e ¡ u l Cålåra¿i este Alexandru Chiri¡å, care lucreazå a p r ox i m a t i v 2.800 ha, iar anul trecut a devenit fermier campion cu hibridul P9978 - 12.350 kg/ha. În acest an a ales din nou performan¡a, deci a ales så semene hibrizii Pioneer P9978 -288 ha, P9757 - 120 ha, P0217 - 36 ha ¿i P0943 - 36 ha.

P0943 este unul dintre noii hibrizi din portofoliul companiei, face parte din grupa FAO 490, are o toleran¡å ridicatå la secetå ¿i prezintå un pronun¡at caracter stay green.

Când ne referim la agricultura din jude¡ul Ialomi¡a, ne referim ¿i la produc¡ii ridicate din fermele agricultorilor care mizeazå pe hibrizi de top ¿i Profitul agricol 3/2020

CULTURI VEGETALE

pariaz\ tot pe hibrizii de porumb Pioneer tehnologii performante.

Unul dintre marii fermieri din aceastå zonå este Ionu¡ Gheorghe, care lucreazå 3.300 ha. ¥n acest an ales 3 hibrizi Pioneer: P9911 250 ha, P0943 100 ha ¿i un nou hibrid pentru morårit P9590 70 ha. Acesta din urmå este cel mai bun hibrid pentru målai din pia¡å atunci când ne referim la raportul productivitate/calitate. Este sticlos, are o foarte bunå stabilitate la secetå ¿i ar¿i¡å ¿i pierde foarte bine apa dupå apari¡ia punctului negru.

ªi tânårul fermier Cosmin Iancu, din jude¡ul Ilfov, va semåna în acest an hibrizii Pioneer. El lucreazå 1.100 ha, din care porumb va avea pe 360 ha, suprafa¡å ce va fi însåmân¡atå exclusiv cu hibrizii Pioneer P0217- 150

ha, P9415 - 110 ha ¿i P9978 - 100 ha.

Unul dintre principalele motive pentru care an de an alege så semene hibrizii Pioneer este stabilitatea pe care o oferå, înså a men¡ionat faptul cå fårå a aplica tehnologia corectå nu po¡i face performan¡å, motiv pentru care aplicå culturii cele mai bune produse.

Hibridul P9415 FAO 340, pe care l-a ales pentru 110 ha, face parte din grupa Optimum AQUAmax, se seamånå timpuriu ¿i prezintå o foarte bunå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å.

P9978 este un hibrid care se seamånå în general în sudul ¡årii, este stabil ¿i rezistent la secetå ¿i foarte productiv în condi¡ii bune de culturå. În centrul ¡årii, în jude¡ul Mure¿, cel mai apreciat hibrid este P0023. Nu întâmplåtor, ci pentru cå oferå an de an produc¡ii mult peste a¿teptårile fermierilor, chiar ¿i în condi¡ii dificile de culturå.

Unul dintre fermierii cu experien¡å din aceastå regiune este Ioan Vere¿.

El a ob¡inut anul trecut 16.600 kg/ha cu acest hibrid, înså nu

“Suntem la început de an. Este momentul bilan¡urilor ¿i al socotelilor, iar pentru noi, compania Corteva Agriscience, este momentul så observåm care sunt preferin¡ele fermierilor în ceea ce prive¿te hibrizii pe care îi aleg pentru propriile ferme. Mul¡i dintre ei ¿i-au comandat deja såmân¡a pentru acest sezon, iar ceea ce ne bucurå cel mai mult este faptul cå fermierii campioni, adicå acei agricultori care ob¡in cele mai bune rezultate din zona lor ¿i care împårtå¿esc ¿i altora re¡eta succesului, råmân alåturi de noi, aleg hibrizii care s-au pretat în fermå, dar comandå ¿i hibrizi noi, de la care au mari a¿teptåri, iar noi aducem în pia¡å doar astfel de produse. Facem tot ceea ce ¡ine de noi pentru a sus¡ine performan¡a, iar atunci când fermierii ob¡in produc¡ii ridicate ni se confirmå faptul cå suntem pe drumul cel bun, deci trebuie så colaboråm împreunå pentru a cre¿te agricultura României ¿i a avea produc¡ii din ce în ce mai ridicate”, Maria Cîrjå, Marketing Manager România & Republica Moldova.

Profitul agricol 3/2020

acesta a fost recordul din ferma sa. Cu P0023, au fost ani în care produc¡ia a depå¿it 20 t/ha. A¿adar, P0023 este ¿i în 2020 hibridul etalon pentru jude¡ul Mure¿.

Una dintre cele mai performante societå¡i agricole din jude¡ul Neam¡, dar ¿i din ¡arå este cu siguran¡å TCE 3 Brazi, iar hibrizii de porumb Pioneer înregistreazå aici printre cele mai bune rezultate. În acest an, echipa de speciali¿tii de aici, în frunte cu Vasile Iacob, a ales så semene pe 2.000 ha hibrizi din portofoliul Corteva Agriscience. Principalii hibrizi ce vor fi semåna¡i anul acesta pe câte 300 ha sunt: P9989, P9903, P9241, P9757, înså nu vor lipsi de pe câmpurile din Neam¡ nici hibrizii P9610 sau P8834.

În jude¡ul Teleorman, fermierul Dan Cristinel alege så semene în fiecare an mai mul¡i hibrizi Pioneer. În 2019, hibrizii care i-au oferit cele mai ridicate produc¡ii au fost P0217 - 13.254 kg/ha, P0216 - 12.425, P0023 - 12.000 kg/ha ¿i P0412 - 11940 kg/ha.

Astfel cå pentru campania de semånat din acest an a comandat deja hibrizi din portofoliul Corteva Agriscience pentru mai mult de 300 ha. Cea mai mare suprafa¡å o va însåmân¡a cu hibridul P0216 - 100 ha, apoi câte 60 ha cu hibrizii P9911, P0412 ¿i nu în cele din urmå a ales ¿i hibrizii P0023 - FAO 400, P0268 - FAO 420 ¿i P0412 - FAO 480.

35

CULTURI VEGETALE Un fermier plåte¿te o arendå de 1.400 kg/ha Nicolae Sitaru, fermier din Ialomi¡a, achitå, în prezent, o arendå brutå de 1.400 kg de grâu/ha.

“Eu consider cå aceastå valoare este echilibratå, råsplåtind în mod egal ambele pår¡i, ¿i arendatorul, ¿i arenda¿ul. Am ajuns aici pornind de la 600 kg/ha. Arenda continuå så creascå. E legitim ca proprietarul så cearå tot mai mult, dar tot atât de legitim e ca ¿i cel care lucreazå påmântul så råmânå cu ceva”. Sitaru spune cå arenda de 1.400 kg/ha nu este o raritate, fiind practica în Ialomi¡a. “Refuz din principiu så ofer mai mult decât pia¡a.”

Acela¿i lucru se întâmplå ¿i în cazul achizi¡iei de terenuri: “Nu agreez ideea de a face dumping, de a oferi pre¡ mai mare. Actualmente, în Ialomi¡a pre¡ul terenului este 5.000 - 6.000 euro/ha. Dacå vine cineva la mine så-mi propunå un teren cu acest pre¡ îl cumpår. Nu må duc peste nimeni så ofer 10.000 de euro, cum fac al¡ii”.

Dupå Podari, Clariant investe¿te ¿i în China Pentru Clariant, ¿i nu doar pentru ei, China reprezintå o pia¡å de referin¡å, în care este bine så î¿i consolideze pozi¡ia. Obiectivul Chinei, de a avea un con¡inut de 10% de bioetanol în combustibilii pentru transport la nivel na¡ional, se va realiza în urmåtorii câ¡iva ani. Aceasta oferå perspective substan¡iale de cre¿tere pentru tehnologia Clariant, sunliquid, deoarece stimuleazå cererea de biocombustibili avansa¡i. În România, la Podari, Clariant construie¿te prima fabricå de sunliquid, etanol celulozic ob¡inut din reziduuri agricole. Va avea o capacitate anualå de 50.000 de tone.

Etanolul celulozic este un biocombustibil avansat, realmente sustenabil ¿i aproape neutru din punctul de vedere al carbonului.

36

La 30 de ani, manager peste o fermå de 5.000 ha A lexander Degianski este inginer agronom ¿i economist. În 2012, a absolvit cu media 10 Facultatea de agriculturå la USAMV din Timi¿oara. ¥n paralel, a urmat cursurile Facultå¡ii de ªtiin¡e Economice.

Acum, la vârsta de 30 de ani, administreazå 5.000 de ha ale unui concern din Belgia, cu 60 de angaja¡i. De¡ine ¿i o micå fermå proprie, de 400 de ha, în Giulvåz.

“Am crescut pe câmp, iubesc påmântul ¿i agricultura ¿i nu a¿ face altceva. Am vrut så studiez ¿tiin¡ele economice, fiindcå în orice domeniu ai nevoie de cuno¿tin¡e serioase de economie ¿i finan¡e.

Este aberant så ai o fermå ¿i så nu în¡elegi un bilan¡ contabil”, mårturise¿te Degianski. În 2013, la un an dupå absolvirea facultå¡ii, lucra în ferma familiei. A primit un apel din partea fostului rector al Universitå¡ii care i-a schimbat destinul, poveste¿te mai departei. I-a propus så vinå la conducerea Sta¡iunii Didactice.

“Am acceptat. Eram cel mai tânår director de sta¡iune din ¡arå. Am luat o institu¡ie pe care directorul dinaintea mea a reu¿it så o scoatå din mocirlå, dar activitatea stagna. Am fost însårcinat så aduc sta¡iunea de pe zero pe plus. Predecesorul meu a avut o sarcinå mai grea: så o salveze, så o facå så func¡ioneze.” În cinci ani, cât a condus sta¡iunea, au fost triplate produc¡iile la porumb. De la 3.000 la 9.000 kg. La floarea-soarelui, au crescut de la 1.000 la 3.000 kg; la grâu, de la 2.500 la 6.000 -7.000 kg. Au fost modernizate grajdurile de vaci ¿i a fost refåcutå hala de påsåri. A reu¿it så realizeze multe investi¡ii în utilaje performante ¿i în spa¡ii de depozitare.

În 2017 a terminat mandatul.

“Sta¡iune a fost o rampå de lansare pentru mine, dar într-o firmå privatå e¿ti liber så faci ce vrei ¿i så ai performan¡e.

A¿a am ajuns så administrez un fond de investi¡ii belgian care exploateazå 5.000 de ha.”

Cum a reu¿it så primeascå acest post? A fost o simbiozå din prima întâlnire pe care el a avut-o cu deciden¡ii

belgieni. Ferma este dotatå cu utilaje de ultimå genera¡ie ¿i are angaja¡i foarte bine pregåti¡i. Dar, în 2019, rezultate au fost sub a¿teptåri. Grâul a råsårit în luna februarie ¿i s-au ob¡inut 5 tone la ha; la orz 4 tone, la floareasoarelui 2.600 kg ¿i 9.000 kg la porumb.

“Pentru mine trei prioritå¡i sunt pentru orice angajat pe care îl am în subordine: sånåtatea lui, familia lui ¿i locul de muncå. A¿a pun problema cu to¡i, de la prima zi de muncå. Nu po¡i så vii la lucru dacå e¿ti bolnav. Nu po¡i func¡iona la randamentul a¿teptat dacå so¡ia sau copilul tåu sunt bolnavi. Prefer så îi dau liber omului, så meargå acaså så î¿i rezolve problemele. Îl ¿i ajut dacå este cazul. Acestea sunt principiile mele de conducere. Eu ¡in foarte mult la disciplinå. Sunt convins cå fårå disciplinå la locul de muncå ¿i în via¡å nu po¡i duce nimic la bun sfâr¿it. Sunt foarte atent ca la sfâr¿itul lunii så fie to¡i mul¡umi¡i ¿i så î¿i primeascå salariile corect. Iar eu så fiu mul¡umit de rezultatele lor.”

Gheorghe MIRON Profitul agricol 3/2020

Cre¿terea Grip\ aviar\ îi pune în gard\ Institutul de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå din Bucure¿ti a confirmat pe 15 ianuarie prezen¡a virusului gripei aviare H5N8 în probele prelevate de la gåini ouåtoare din ferma Karin SRL din localitatea Seini, jude¡ul Maramure¿.

Doctorul Robert Viorel Chioveanu, pre¿edintele ANSVSA, a mers la Seini pe 15 ianuarie, înso¡it de speciali¿ti din domeniu. Gåinile au fost eutanasiate ¿i incinerate împreunå cu ouåle, a¿ternuturile ¿i furajele din fermå. Acum se efectueazå dezinfec¡ia halelor. În jurul focarului, s-a constituit o zonå de protec¡ie ¿i de supraveghere de minim 10 km.

S-a restric¡ionat drastic circula¡ia persoanelor, a animalelor ¿i a mijloacelor de transport. În zona de blocaj se aflå alte 9 ferme comerciale (8 ferme de påsåri ¿i una de porci) ¿i toate sunt monitorizate permanent. Poli¡ia, Jandarmeria ¿i serviciile sanitare veterinare oficiale au restric¡ionat drumurile de acces cåtre toate cele 9 ferme.

Se verificå atent toate transporturile de carne ¿i de ouå la frontierå.

Sau cel pu¡in a¿a declarå.

Pe 18 ianuarie, a fost depistat un alt focar de gripå aviarå pe platforma zootehnicå din Seini. Este tot o fermå de gåini ouåtoare.

S-a constatat cå ambele ferme foloseau acelea¿i mijloace de transport pentru dejec¡ii.

La fel ca fermierii cu exploata¡ii afectate de pesta porcinå africanå, ¿i crescåtorii de påsåri par dezarma¡i în fa¡a noului dezastru.

38

Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România (UCPR), spune cå to¡i crescåtorii de pasåre au intrat în alertå din cauza focarelor de gripå aviarå din Maramure¿.

Sigur, momentul va fi depå¿it fiindcå sau luat måsurile cuvenite de cåtre autoritå¡i.

“Deocamdatå este bine. S-a izolat focarul de la Seini ¿i în restul ¡årii este lini¿te. Acolo s-a fåcut dezinfec¡ia ¿i ar trebui så se închidå focarul în maxim douå såptåmâni. Se fac întâi douå dezinfec¡ii, urmate de altå dezinfec¡ie de control. Sursa principalå o reprezintå påsårile migratoare. Se transmite prin contact direct cu pasårea bolnavå sau cu resturi de pene, de carne sau cu dejec¡ii. E posibil så fi luat cineva virusul pe picioare, nu ¿tie nimeni exact. Când nu mai existå focare, oamenii mai reduc vigilen¡a. Compania Karin este conduså de doi medici veterinari, deci este vorba de profesioni¿ti în domeniu”, a explicat profesorul Van.

Justin Dume de¡ine o frumoaså fermå de påsåri la Drago¿ Vodå, jude¡ul Cålåra¿i. A luat toate måsurile rezonabile de protec¡ie ¿i î¿i vede mai departe de lucru.

“Noi ne protejåm contra epidemiilor de când ne ¿tim. Avem acela¿i grad înalt de biosecuritate. Nu putem noi controla gospodåriile care mai au gåini.

Virusul de gripå aviarå vine tot la fel cum a venit ¿i virusul de pestå porcinå africanå. Cu trei filtre sanitare ¿i problemele tot au apårut. Nu existå dovezi cå aceastå boalå se transmite prin aer, nu am auzit de a¿a ceva. Noi avem în continuare program normal de populare ¿i de tåieri. La Avicola Drago¿ Vodå, noi cre¿tem 800.000 de pui pe serie. Abatorul din Drajna taie 12 milioane de pui în fiecare an. Ne vedem de treabå, ce så facem?", spune Justin Dume.

Iosif Pazuric, proprietarul companiei Nutrientul, este de pårere cå påsårile sålbatice au adus virusul, iar vectorul uman duce mai departe molima. “Îngrijitorul trece prin filtre, face du¿, dar virusul se poate lipi ¿i de pårul din nas. Nu existå remediu.” În orice moment, se poate repeta un caz de tipul Cåtålin Muntean de la Codlea, care a råmas fårå påsåri la prima epidemie de gripå aviarå, dar, dupå ce s-a confirmat cå nu era virusul în fermå, a dat statul în judecatå ¿i a câ¿tigat 8 milioane de euro despågubiri. “Eu cred cå, din moment ce laboratorul precizeazå cå virusul existå acolo, nu se joacå nimeni cu asemenea lucruri”, spune Iosif Pazuric. El are trei ferme de påsåri în Satu Mare, departe înså de focarul din Seini. Construie¿te în acest an de crize un siloz ¿i o moarå complexå în Balota. Costurile investi¡iei se ridicå la 7 milioane de euro.

Profitul agricol 3/2020

animalelor pe marii cresc\tori Noul val de gripå aviarå stârne¿te preocupåri pânå la Bacåu.

Grigore Horoi, pre¿edintele companiei Agricola Interna¡ional, a remarcat aceea¿i preocupare pentru respectarea normelor de biosecuritate în fermele pe care le conduce.

“Luåm toate måsurile cuvenite de biosecuritate pentru a preîntâmpina asemenea riscuri”, spune Horoi. Dacå izolarea focarelor se va face rapid, atunci existå posibilitatea så depå¿im ¿i aceastå perioadå complicatå. “În Irlanda de Nord, primele semnale privind prezen¡a gripei aviare au apårut în noiembrie 2019. În Polonia, semnalele au apårut în decembrie 2019, iar pe 3 ianuarie 2020, s-a procedat la izolarea primului focar din acea ¡arå.

Aståzi, au apårut noi focare ¿i s-au luat måsuri de izolare a acestora în Slovacia, în vestul ¿i în estul Ungariei, precum ¿i în Maramure¿.

Evolu¡ia descriså succint de mine poate constitui un råspuns în sine referitor la ¿ansele pe care autoritå¡ile din ¡årile afectate le au privind izolarea eficientå a virusului. Så nu uitåm înså cå România s-a confruntat în 2017, cam în aceea¿i perioadå din an, cu identificarea aceleia¿i tulpini de virus - H5N8.

Atunci s-au luat måsuri sanitar-veterinare eficiente pentru izolarea focarelor ¿i totul s-a terminat în aproximativ douå luni, fårå consecin¡e semnificative pentrun industrie.

Putem preciza cå H5N8 este un virus respirator, cu rezervor identificat cert în Profitul agricol 3/2020

påsårile cålåtoare, iar cel mai mare risc ar putea fi transmiterea acestuia dintr-o exploata¡ie de påsåri în alta, fie cå vorbim de ferme ori de gospodåriile popula¡iei. Prin urmare, de importan¡å maximå este con¿tientizarea oamenilor care lucreazå cu påsårile în exploata¡ii organizate sau în gospodårii, så priceapå cå este necesarå aplicarea strictå a normelor ¿i a måsurilor de biosecuritate”, explicå pre¿edintele Agricola Interna¡ional. În consecin¡å, compania a sporit rigoarea ¿i vigilen¡a pentru eliminarea oricårui risc de contaminare, a intensificat verificårile privind aplicarea acestor norme. Grigore Horoi î¿i manifestå speran¡a cå autoritå¡ile vor aplica toate måsurile specifice pentru izolarea rapidå a focarelor. De fapt, cu mul¡i ani în urmå, crescåtorii de la Bacåu au luat måsuri drastice de biosecuritate pentru a preveni transmiterea bolilor. “În 2005, când a avut loc prima confruntare semnificativå a României cu virusul gripei aviare, Agricola Interna¡ional respecta ¿i aplica cu stricte¡e maximå måsurile de biosecuritate. ªi-a con¿tientizat angaja¡ii de importan¡a acestei atitudini. Normele de biosecuritate preexistau momentului 2005 ¿i s-au men¡inut ¿i dupå acel moment, ca norme obligatorii în aceastå industrie.

Ceea ce a fåcut important Agricola în 2005 a fost campania de comunicare publicå pentru con¿tientizarea la nivelul întregii popula¡ii a faptului cå existå aceste norme ¿i cå måsurile de biosecuritate se aplicå, având ca rezultat diminuarea panicii.

Aplicarea strictå a normelor de biosecuritate, dublatå de educa¡ie ¿i de

con¿tientizare sunt probabil solu¡iile cele mai eficiente în lupta cu manifestårile nedorite din naturå”, spune Grigore Horoi.

Gheorghe Stratulat, fost director la ANSVSA, reaminte¿te cå fermierii construiesc hale prea mari ¿i î¿i pun în pericol afacerile fiindcå, în caz de epidemie, trebuie så-¿i distrugå efectivele. ªi se referå la toate speciile aici.

“La påsåri e mai simplu decât cu pesta porcinå africanå. Virusurile aviare sunt sensibile în mediul exterior: mor repede sau pot fi distruse repede.

Ungurii au vândut la Oradea carne de curcan din zona infectatå, dupå cum aratå comunicatul Comisiei Europene.

Focarele au explodat în Polonia ¿i în Ungaria. Cauza este migra¡ia påsårilor sålbatice. Circula¡ia påsårilor ¿i a oamenilor este mai complexå. Este un pericol economic mare, dar nu trebuie så exageråm. Nu se fac vaccinuri la påsåri ca så nu izolåm ¡ara pe plan european. Era normal så construim hale mici. Au råmas ferme mari cu probleme delicate. Dacå intrå molima în fermå, trebuie omorâte toate animalele sau påsårile. Am fost în 1997 în Fran¡a, unde din 100 de ferme, un crescåtor avea doar una cu douå hale. Celelalte aveau numai câte o halå”, spune Gheorghe Stratulat, care a revenit acum la Institutul Pasteur.

pagini realizate de Viorel PATRICHI 39

CREªTEREA ANIMALELOR

ASAS> Evolu]ia gripei aviare în România Influen¡a aviarå (AI) este o boalå viralå extrem de contagioaså care afecteazå mai mult speciile de påsåri. Ocazional, în circumstan¡e bine definite, mamiferele, inclusiv oamenii, pot contracta virusul gripal de la påsåri.

E

xistå numeroase tulpini de virus AI, care sunt de obicei clasificate în douå grupe, în func¡ie de gravitatea bolii pe care o determinå: tulpini cu patogenitate scåzutå (LPAI), care de obicei provoacå manifeståri clinice discrete la påsårile domestice sau deloc, ¿i tulpini înalt patogene (HPAI), care pot cauza semne clinice severe ¿i o ratå a mortalitå¡ii crescutå.

De¿i majoritatea tulpinilor virusului gripei aviare nu infecteazå oamenii, unele, cum ar fi H5N1 ¿i H7N9, sunt bine cunoscute din cauza implica¡iilor lor în infec¡ii grave ¿i uneori fatale.

Emergen¡a tulpinilor HPAI, precum H5N1, un virus AI extrem de patogen, a fost semnalatå ini¡ial la om în Hong Kong în 1997. Virusul a reapårut apoi în 2003 ¿i 2004 ¿i s-a råspândit din Asia în Europa ¿i Africa provocând câteva sute de cazuri umane ¿i decese, precum ¿i distrugerea a sute de milioane de påsåri domestice.

Aceastå formå asiaticå de H5N1 a declan¿at îngrijorarea oamenilor de ¿tiin¡å ¿i a autoritå¡ilor ¿i a generat lansarea unor programe de supraveghere din cauza poten¡ialului pandemic al unui astfel de virus, în cazul în care apari¡ia unei muta¡ii i-ar conferi proprietatea de transmitere interumanå. Programele de supraveghere a circula¡iei virusurilor AI în popula¡iile de påsåri sålbatice cunoscute ca gazde ale acestor virusuri au eviden¡iat prezen¡a/circula¡ia continuå a diferite tulpini, inclusiv a celor din grupul H5Nx. De la detec¡ia tulpinii HPAI H5N1 Guangdong, China, în 1996, virusul s-a råspândit în peste 80 de ¡åri, mai ales pe rutele påsårilor migratoare ¿i ulterior a evoluat, generând sub-clade 2.3.4.4, care 40

include subtipurile H5N2, H5N5 ¿i H5N8, toate izolate de la påsåri domestice în China. Dupå 2010, tulpinile apar¡inând acestui clade 2.3.4.4 au diseminat în Coreea de Sud în 2014 provocând un focar sever.

Pânå în prezent, izolate ale AI H5N8 au fost identificate în America de Nord, Africa, Europa ¿i Rusia ¿i continuå så provoace focare aviare. În 2014 ¿i 2015, Statele Unite au cunoscut un focar fårå precedent cauzat de o tulpina de virus gripal aviar (HPAI) extrem de patogen, H5, al cladei eurasiatice 2.3.4.4. ¥n 2016 - 2017 ¿i România a declarat focare de AI cu tulpina H5N8 la påsåri sålbatice ¿i la påsåri domestice crescute în gospodårii.

Patogenia, transmiterea ¿i dinamica evolutivå intra-gazdå a H5N8 eurasiaticå ini¡ialå ¿i tulpini reasortante ale acesteia au fost supuse unor detaliate investiga¡ii asupra particularitå¡ilor patobiologice dezvoltate în cursul replicårii pe diferite gazde, în cursul aceluia¿i eveniment: secven¡ierea tulpinilor izolate de la speciile de galiforme studiate a eviden¡iat numeroase polimorfisme cu frecven¡å scåzutå ¿i 20 de substitu¡ii la nivel de consens, la toate speciile de påsåri ¿i genele virusului, dar mai frecvent la prepeli¡ele ¿i prepeli¡ele japoneze ¿i la determinan¡ii genetici ai proteinelor interne PB1 ¿i PB2. Aceastå flexibilitate genomicå dupå un singur pasaj indicå faptul cå virusurile AI pot continua så evolueze prin circula¡ie între diferitele specii de galiforme, crescând oportunitatea lor de a se adapta altor specii.

Mai multe studii au investigat patogenitatea tulpinilor H5N8 (tulpina identificatå ¿i la focarul din România în 2020) pentru diferite specii de mamifere, culturi de celule de origine mamiferå ¿i mamifere de laborator (dihor, ¿oarece), pentru a evalua muta¡iile posibile asociate cu riscul dobândirii proprietå¡ii de transmitere interspecii de mamifere a tulpinilor nou generate.

Aceste studii au eviden¡iat cå muta¡iile în domeniul proteinei interne PB1 sunt

asociate cu susceptibilitatea crescutå a tulpinilor pentru celulele mamifere ¿i pentru cre¿terea cantitå¡ii de virus excretat, astfel încât tulpini care ar suferi aceste muta¡ii sau ar achizi¡iona prin reasortare o astfel de structurå PB1 ar prezenta un risc sporit de transmitere la mamifere.

De¿i cazuri de transmitere a H5N8 la om nu au fost semnalate, studiile demonstreazå cå o singurå substitu¡ie genicå ar putea spori semnificativ patogenitatea acestora pentru mamifere ¿i cå posibilitatea ca un virus H5N8 så poatå infecta oamenii în viitor nu poate fi deci excluså.

Bazat pe aceste eviden¡e, izolatele HPAI A (H5N8) recent apårute aratå o tendin¡å evolutivå spre achizi¡ia mai multor determinan¡i asocia¡i susceptibilitå¡ii pentru om ¿i, împreunå cu aceasta, a poten¡ialului transmisibilitå¡ii de la pasåre la om. Se apreciazå cå este urgentå supravegherea mai extinså a acestei tulpini HPAI A (H5N8) care se råspânde¿te rapid. ¥n România, diagnosticul HPAI constå în identificarea tipului hemahlutininei (Hx) ¿i al neuraminidazei (Nx).

Fa¡å de rezultatele studiilor anterior men¡ionate devine imperativå ini¡ierea unui program de cercetare care så aibå drept scop urmåtoarele: - monitorizarea evolu¡iei genetice a tulpinilor circulante/izolate la noi în ¡arå, prin investigarea în focare a tuturor speciilor aviare susceptibile; - studierea celorlal¡i determinan¡i de patogenitat,e precum proteinele interne PB1, PB2 ¿i altele, care au fost deja demonstrate ca asociate riscului de extensie al spectrului de gazde ¿i patogenitå¡ii tulpinilor HPAI; - investigarea subiec¡ilor umani în contact cu focarul.

¥n prezent, în România nicio structurå publicå nu investigheazå aceste aspecte, riscând så ne confruntåm cu un fenomen pentru care nu am adoptat investiga¡ii predictive ¿i cu atât mai pu¡in preventive. comunicat ASAS Profitul agricol 3/2020

CREªTEREA ANIMALELOR

Laboratoarele Agen]iei Na]ionale de Zootehnie A gen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie are 5 laboratoare de lapte pentru controlul oficial al performan¡elor. Acestea deservesc peste 100.000 de vaci.

Douå laboratoare se aflå în zona Balote¿ti-Ilfov, altele trei func¡ioneazå la Bra¿ov, Ia¿i, Craiova. În Registrul Genealogic se aflå înscrise 360.000 de vaci, din care 60.000 sunt vaci pentru carne. Cam 40% din efectivul vacilor de lapte se analizeazå în laboratoarele ANZ. Restul se analizeazå în Laboratorul Holstein Ro ¿i în Laboratorul din Cluj, care apar¡ine unei funda¡ii.

“Sigur, nu toate vacile se aflå simultan în lacta¡ie. Testele se fac o datå la 28 de zile ¿i vizeazå procentul de gråsime, proteinå, cazeinå, conform programului de ameliorare.

Mai facem expertize pentru diverse sesizåri de la crescåtori. Este un parametru pentru stabilirea valorii de ameliorare a animalelor respective.

Crescåtorul prime¿te într-o såptåmânå rezultatele ¿i î¿i corecteazå furajarea animalelor. Uneori, când apar probleme, repetå probele. Primim întrebåri frecvent de la fermieri pentru a vedea unde apar gre¿elile. Operatorii no¿tri evalueazå cantitatea ¿i cântåresc laptele”, spune Constantin Viziteu, director interimar la ANZ.

Personalul Agen¡iei a efectuat controlul oficial al performan¡elor pânå în anul 2007. A urmat un an de hiatus.

Pu¡ini fermieri au mai fåcut controlul pe bani proprii. Apoi, controlul s-a externalizat ¿i diverse forme asociative au preluat activitatea.

Pe lângå fiecare laborator DSV, existå câte un laborator care face analize pentru aflatoxinå. ANSVSA verificå dacå un laborator este acreditat sau nu. În ultima vreme, au apårut diverse laboratoare particulare pentru depistarea aflatoxinei din lapte, înså unii fermieri preferå så facå aceste analize tot 42

în afara ¡årii. În 2013, ANZ a decis så constituie o bazå de gene pentru armåsari. S-a dezvoltat treptat un centru de recoltare a materialului seminal de la to¡i armåsarii de montå publicå din România.

“Din 2015, am pus în valoare laboratorul ¿i centrul de recoltare. A apårut scrapia. Aståzi, putem face teste de paternitate pentru cai, oi ¿i vaci. Capacitatea laboratorului este de 50.000 de teste pentru anul 2020. Dorim så eliminåm scrapia din efectivele de ameliorare, cuprinse în Registrele Genealogice. Trebuie så teståm berbecii.

Necesarul de berbeci pentru ameliorare este de 90.000 de capete în România.”

Varietå¡ile de ºurcanå au devenit o problemå în ultima vreme dupå ce s-a tergiversat ani la rând omologarea lor ca rase. “Am avut discu¡ii cu asocia¡iile ca så stabilim pentru totdeauna ce înseamnå varietå¡ile Bålå, Oache¿å, Bucålaie, Ruginie, explicå directorul.

Conform Regulamentului 1012, pentru fiecare varietate va fi înfiin¡at un registru de raså ¿i se vor considera omologate. Omologarea se face dupå un anumit ordin pentru izolare reproductivå ¿i, în timp, se pot declara rase. ºurcana a fost bine gânditå ¿i are douå registre. La ¿es, a mers pe produc¡ia de lapte, la munte, s-a orientat spre produc¡ia de carne. Toate måsuråtorile se fac în cadrul aceleia¿i rase”.

Laboratorul de lapte face 1000 de probe

pe zi. Lucreazå teoretic 200 de probe pe orå, dar spålårile dureazå mai mult.

Parametrii fizico-chimici determina¡i sunt gråsimea, proteina, cazeina, celulele somatice, substan¡a uscatå, lactoza, ureea.

Avem deja o lege pentru ocrotirea acelor rase rustice aflate în mare pericol de extinc¡ie. Sura de Stepå este o raså vulnerabilå, înså sprijinul pentru cre¿terea ¿i ameliorarea acestei rase nu stimuleazå interesul crescåtorilor.

“Avem 28 de capete la Sta¡iunea de la Dancu din Ia¿i. În Delta Dunårii, este a¿a-zisa vacå de baltå. Un alt nucleu de 20 de vaci este în jude¡ul Buzåu. Noi am ini¡iat un program pentru conservarea acestor rase. Vom avea o lege organicå pentru protejarea patrimoniului genetic.

Pânå acum am avut numai norme de sprijin, dar nu lege. Gât Gola¿ de Transilvania, Bazna, Mangali¡a, avem ¿i cabaline în påstrare. Eu a¿ vedea patrimoniul genetic numai în sta¡iuni de cercetare”, spune directorul.

ANZ are 289 de angaja¡i la nivel ¡arå. “Vom face o bancå de gene pentru zootehnie. Avem material seminal pentrru Surå de Stepå, Brunå. Spa¡iul de depozitare nu este o problemå. Producem azotul lichid pentru nevoile proprii. Insiståm så aparå legea pentru fermele de elitå la toate speciile. Elita a dispårut ¿i trebuie så legiferåm aici.”

Viorel PATRICHI

Constantin Viziteu s-a nåscut la 30 aprilie 1957, la Darabani, în jude¡ul Boto¿ani. A terminat cursurile Facultå¡ii de Zootehnie a Institutului de Agronomie în 1985, a lucrat la Direc¡ia agricolå din Bacåu 3 ani, apoi la Oficiul jude¡ean pentru ameliorare pânå în 2015. A parcurs toate etapele.

Laboratorul de testare genomicå a fost cumpårat din Japonia. Dotarea a costat 250.000 de euro.

Secven¡ierea genomului o facem aici, dar nu se cite¿te genomul aici. Costurile reactivilor sunt foarte ridicate. Testul de paternitate depå¿e¿te 100 de lei.

Profitul agricol 3/2020

MAªINI AGRICOLE

Amazone dezv\luie Cenio, un cultivator purtat, u[or Amazone a prezentat oficial noul cultivator pe 3 rânduri Cenio, un model purtat, u¿or, care lårge¿te gama de echipamente ale producåtorului german. Cenio este “fratele mai mic” al cultivatorului Cenius. Are cadru rigid ¿i este disponibil în lå¡imi de lucru de 3; 3,5 ¿i 4 metri, ¿i poate fi ata¿at la tractoare de la 105 pânå la 190 CP. Cenio poate fi utilizat pentru lucråri în miri¿ti cu încorporare superficialå a resturilor vegetale, precum ¿i pentru încorporare medie sau adâncå, pornind de la adâncimi de lucru de la 5 cm pânå la 25 cm.

Afânare optimå a solului Cultivatorul func¡ioneazå fårå blocaje, chiar ¿i acolo unde existå cantitå¡i mari de reziduuri de culturå, amestecând în mod eficient materia organicå existentå pe sol. În varianta Cenio Special, cultivatorul este echipat cu protec¡ie de siguran¡å la suprasarcinå cu ¿uruburi de forfecare, iar Cenio Super dispune de un nou sistem de protec¡ie automatå la suprasarcinå, inclusiv în condi¡ii de sol uscat ¿i dur.

Organele de lucru (ghearele) de la Cenio sunt similare cu cele de la Cenius ¿i, datoritå formei speciale, solul este dislocat corespunzåtor.

Astfel, cultivatorul lucreazå foarte u¿or,

Profitul agricol 3/2020

genereazå economie de conbustibil ¿i amestecå eficient resturile vegetale.

Poate fi folosit pentru cultivarea superficialå sau profundå a miri¿tii, prin utilizarea de gheare tip C-Mix cu diferite dimensiuni, care pot fi înlocuite foarte u¿or datoritå sistemului de schimbare rapidå C-Mix Clip.

Adâncimea de lucru a ghearelor se regleazå mecanic, prin ajustare directå de pe cultivator, sau, op¡ional, hidraulic din cabina tractorului.

Nivelare eficientå Pentru a nivela solul dislocat de gheare, este disponibil op¡ional nivelatorul cu arcuri din o¡el. Acestea se adapteazå permanent la conturul solului ¿i sunt protejate împotriva obstacolelor, datoritå suspensiei. Cultivatorul poate fi echipat ¿i cu sistem de discuri concave, dacå existå cantitå¡i mari de resturi vegetale pe sol. Unitatea de nivelare poate fi reglatå foarte u¿or, fie manual, prin introducerea ¿tiftului într-un orificiu de pe ambele pår¡i ale ma¿inii, fie automat, la schimbarea adâncimii de lucru a cultivatorului. Cenio este echipat ¿i cu tåvålugi de reconsolidare a solului, iar fermierii pot alege, în func¡ie de necesitå¡i, dintr-o gamå de 10 modele.

Tåvålugii sunt ata¿a¡i de cadrul cultivatorului cu ajutorul unor bride cu schimbare rapidå, în func¡ie de tipul solului.

Arpad DOBRE

IPSO Agriculturå: Tractor John Deere 6215R la ofertå Fermierii care achizi¡ioneazå tractorul John Deere 6215R pot beneficia de o ofertå specialå. Acest model are ¿asiu dintr-o singurå bucatå, motor J Power-Tech PVS 6.8L cu 6 cilindri, suspensie punte fa¡å TLS Plus (Triple Link Suspension), sistem de ghidare automat AutoTrac, program de monitorizare JDLink ¿i RDA timp de 5 ani, sistem de management la capåt de rând iTEC. Oferta este valabilå pânå în 30 aprilie 2020.

NHR Agropartners: Seria Deutz-Fahr 6, pentru orice sezon Seria 6 de tractoare Deutz-Fahr include 18 modele cu 3 ampatamente diferite ¿i motoare cu 4 sau cu 6 cilindri. Dispun de transmisie cu varia¡ie continua TTV, cu vitezå maximå de 40 km/h. Aceste tractoare sunt utile pentru orice sezon. Detalii, la filialele NHR Agropartners.

Amazone: Combina¡ia de semånat Avant 02 Amazone a prezentat recent combina¡ia de semånat Avant 02, care include un buncår de semin¡e amplasat în fa¡a tractorului, o grapå rotativå (frezå) ¿i noile unitå¡i de semånat TwinTeC. Modelele gamei au lå¡imi de lucru de 3 m ¿i 4 m (cu cadru rigid) sau 6 m (cadru pliabil). Grapa rotativå model KG 6002-2 are 20 de rotoare care fårâmi¡eazå facil chiar ¿i solurile dure ¿i mårun¡esc ¿i amestecå în påmânt resturile vegetale.

APAN: Pachete promo¡ionale de utilaje ¿i tractoare APAN oferå în aceastå perioadå pachete de utilaje de prelucrarea solului - plug Unia Ibis M2+1 sau combinator purtat Unia Kombi 3, ori combinator Unia MAX 3cc sau grapå Unia Ares L3 - cu tractor McCormick C-Max 110-4 de 102 CP, cu avantaj client de 3.800 euro. Un alt pachet este cel cu tractor McCormick X5.55 de 113 CP, cu câte unul dintre acelea¿i tipuri de utilaje de prelucrarea solului, cu un avantaj client de 4.800 euro.

43

MAªINI AGRICOLE

Noi sem\n\tori Kubota pentru plante pr\[itoare Kubota ¿i-a mårit constant gama de utilaje ¿i echipamente agricole, iar recent a prezentat gama de semånåtori de precizie PP 1000. Acestea sunt disponibile cu lå¡imi de lucru de la 3 pânå la 6 metri, cu reglare a lå¡imii rândurilor ¿i cu o varietate de echipamente suplimentare.

Acestea pot fi comandate de fermieri prin Agri-Alian¡a, importator autorizat Kubota în România.

duri înguste la mai pu¡in de 50 cm distan¡å, precum ¿i sistemul Tramlines (trafic controlat pe cåråri tehnologice), care poate fi setat în func¡ie de orice lå¡ime a ma¿inii de erbicidat.

Dotåri op¡ionale Semånåtorile din gama PP 1000 pot fi dotate op¡ional cu sistemele GeoSeed ¿i GeoControl. În cazul GeoSeed, semin¡ele pot fi plasate în pozi¡ia optimå Caracteristicile tehnice ale seriei atât pe rând, cât ¿i în func¡ie de celelalte Kubota PP 1000 o fac potrivitå pentru înfiin¡area culturilor de porumb, fasole, floarea-soarelui, sfeclå, rapi¡å, pepene galben, dovleac, sparanghel ¿i altele.

Semånåtorile sunt disponibile cu lå¡imi de lucru cuprinse între 3 ¿i 6 m, iar lå¡imea rândurilor poate fi reglatå de la 30 cm în sus. Cele care seamånå pe 4 - 8 rânduri au ¿asiu rigid, iar cele pentru 6, 7 ¿i 8 rânduri au ¿asiu variabil sau telescopic, în vreme ce semånåtorile pe 8, 12 ¿i 16 rânduri au ¿asiul repliabil. Acest tip de ¿asiu echipeazå ¿i modelele de semånåtori tractate pe 8 rânduri. rânduri, pentru a optimiza resursele ¿i a spori semnificativ randamentul culturilor.

Un alt avantaj al sistemului GeoSeed îl Monitorizare prin e-drive Cu e-drive, respectiv e-drive II, fie- reprezintå semånatul în paralel sau în care sec¡ie de semånat este ac¡ionatå triunghi, fapt ce favorizeazå utilizarea la individual, prin intermediul unui motor maximum a substan¡elor nutritive, a apei electric. Datoritå concep¡iei inovative, cu ¿i luminii solare. În plus, se diminueazå camerå de semånat fårå fric¡iune pe efectele eroziunii solului, se poate efecfiecare sec¡ie, sunt necesari doar 2 am- tua prå¿itul mecanic al buruienilor, perperi pentru antrenarea mecanismului. pendicular cu direc¡ia de semånat.

Astfel, toate func¡iile semånåtorii pot fi GeoControl favorizeazå reducerea utilizate fårå un generator sau acumula- costurilor ¿i recuperarea rapidå a intor suplimentar, reducând costurile ¿i vesti¡iei. Cu cât semin¡ele sunt mai precis necesarul de piese de schimb. Toate ¿i uniform semånate, cu atât mai u¿or datele sunt introduse ¿i afi¿ate pe moni- se poate între¡ine ¿i recolta cultura. Iar toare Isobus, modelele IsoMatch Tellus randamentul este mai mare. Pe de altå sau Tellus Go. Distan¡ele de semånat pe parte, semånatul cu ajutorul GPS ¿i Georând sunt infinit reglabile ¿i pot fi ajustate Control cu semånåtoarea echipatå cu eîn timpul semånatului, iar sec¡iile de drive II reprezintå un pas important spre semånat pot fi oprite în mod individual, o agriculturå de precizie ¿i reducerea în func¡ie de necesitå¡i, ceea ce costurilor. genereazå economii financiare ¿i de semin¡e.

Aplicator de microgranule Printre beneficiile pe care le oferå eKubota a prezentat recent ¿i noul aplidrive se mai numårå semånatul în rân- cator electric de microgranule cu ac¡io44

nare electricå ¿i control Isobus, pentru semånåtorile PP1450V ¿i PP1601TF. Cu acest echipament, operatorul poate schimba rolele de distribu¡ie chiar ¿i atunci când buncårele sunt pline cu granule, nefiind necesarå golirea în prealabil a acestora.

Aplicatorul pentru microgranule ¿i micro-îngrå¿åminte este amplasat în

spatele unitå¡ii de însåmân¡are, are un buncår de 17 litri, o carcaså din plastic rezistent la uzurå ¿i role de distribu¡ie din o¡el inoxidabil, care asigurå o contorizare preciså a microgranulelor.

Vitezå de lucru de 18 km/h Pe lângå sec¡iile clasice de semånat HD, ac¡ionate mecanic sau electric, Kubota are acum în ofertå ¿i sec¡iile HD SX, care permit viteze de lucru de pânå la 18 km/h. Semin¡ele sunt, practic, “împu¿cate” în sol cu o vitezå de pânå la 70 km/h, datoritå unui distribuitor de semin¡e cu aer sub presiune. Orice impact negativ - cum ar fi vibra¡iile pe calea dintre punctul de eliberare ¿i contactul cu solul - este eliminat datoritå fluxului puternic de aer, iar semin¡ele sunt a¿ezate optim în sol. Fiecare sec¡ie este alimentatå electric prin conexiune Isobus ¿i nu e nevoie de un generator suplimentar sau alte surse de alimentare.

Arpad DOBRE Profitul agricol 3/2020

Agricultura digitalå Precizie [i automatizare cu Deutz-Fahr Deutz-Fahr a aderat la Agrirouter, o platformå comunå a mai multor producåtori de tractoare ¿i echipamente agricole care permite fermierilor så facå schimb de date între utilaje ¿i aplica¡ii software agricole de la un numår mare de producåtori. În plus, Deutz-Fahr oferå o serie de sisteme ¿i echipåri, precum SDF Guidance, AutoTurn, iMonitor, Xtend ¿i faciliteazå ¿i asisten¡a la distan¡å.

sunt disponibile diferite modele, atât pentru a omite drumuri, cât ¿i pentru însåmân¡area parcelelor. În afarå de confortul suplimentar, prin acest proces se evitå tasarea sau degradarea terenului nelucrat ¿i se simplificå monitorizarea parcursurilor, economisind ¿i timp. Ca urmare, fermierii pot ob¡ine o productivitate sporitå, datoritå întoarcerilor mai rapide la capåtil parcelei.

Agrirouter Platforma Agrirouter transferå date, dar nu le stocheazå niciodatå. Aceasta simplificå schimbul de date ¿i, prin urmare, procesele de lucru, reduce munca de birou ¿i îmbunåtå¡e¿te eficien¡a economicå. Fiecare utilizator î¿i poate crea propriul cont gratuit pe platforma Agrirouter ¿i îl poate configura separat. Modul în care sunt transportate datele sunt definite numai de cåtre utilizator în modulul de setåri ale platformei. Cu contul Agrirouter, toate utilajele Deutz-Fahr pot iMonitor3 - controlul complet fi conectate la toate aplica¡iile ¿i utilajele al tractorului IMonitor3 este elementul central de de la partenerii Agrirouter. comandå pentru aplica¡iile importante ale tractoarelor ¿i combinelor. Acesta inSDF Guidance - lucru precis, clude setårile tractorului, sistemele aula centimetru Avantajele sistemelelor de autoghi- tomate de autoghidare, controlul termidare sunt evidente: economisirea resur- nalului Isobus ¿i gestionarea datelor.

Toate setårile ¿i func¡iile sunt afi¿ate selor, cre¿terea confortului ¿i a productivitå¡ii, precum ¿i precizia fiabilå ¿i clar pe o interfa¡å u¿or de citit de utilizarepetabilå. Precizia este ridicatå chiar ¿i tor. Func¡ionarea ecranului tactil de ulpe cea¡å sau pe timp de noapte. Recep- timå genera¡ie, op¡ional cu comandå toarele SDF utilizeazå semnale gratuite, MMI externå - integratå convenabil în disponibile pe plan interna¡ional, care cotierå - fac din iMonitor3 o interfa¡å u¿or oferå niveluri diferite de precizie, în de accesat între tractor, echipament, func¡ie de serviciul de corec¡ie ¿i de mod- operator ¿i fermier. elul de receptor. Receptoarele GNSS inFunc¡iile integrate, cum ar fi ghidurile ovatoare de la SDF sunt adaptate peri- rapide ¿i explica¡iile simbolurilor, precum odic la situa¡ii noi cu actualizåri firmware. ¿i o structurå clarå a meniului asigurå o operare foarte simplå. Dacå mai existå întrebåri privind func¡ionarea, operatorul Auto Turn simplificå întoarcerea Aceastå func¡ie permite tractoarelor poate ob¡ine, de asemenea, suport prin sau combinelor så efectueze întoarceri intermediul unui serviciu la distan¡å. În func¡ie de tipul tractorului ¿i de automate pe terenul nelucrat. Operatorul nivelul op¡iunilor, sunt disponibile douå decide pe care drum så întoarcå. În plus, 46

dimensiuni ale monitorului: cel mai mare terminal pentru tractoare de pe pia¡å cu diagonalå de 12 inchi (30,5 cm) ¿i o versiune mai micå, de 8 inchi (20,32 cm).

Xtend pentru conectarea dispozitivelor mobile Func¡ia XTend poate fi utilizatå pentru a conecta facil dispozitive externe, cum ar fi tablete la iMonitor, cu o cone-

xiune WLAN. Aplica¡ia XTend poate fi utilizatå fie pentru afi¿area aplica¡iei de orientare, fie pentru controlul complet al tuturor func¡iilor terminalului Isobus-UT. Conexiunea WLAN permite ca tableta så fie scoaså în afara cabinei, de exemplu, atunci când se efectueazå o încercare de calibrare la o semånåtoare.

Asisten¡å la distan¡å Dacå fermierul are nevoie de asisten¡å rapid, de exemplu, pentru setårile func¡iilor direct pe utilajul såu, dealerul poate utiliza rapid serviciul de “Asisten¡a la distan¡å” pentru a se conecta la iMonitor cu permisiunea operatorului ¿i pentru a oferi asisten¡å pentru optimizarea setårilor. Acest lucru permite minimizarea timpilor de nefunc¡ionare, având asisten¡å rapidå pentru a seta func¡ionalitå¡ile ¿i pentru a verifica func¡ionarea corectå a tractorului.

Arpad DOBRE Profitul agricol 3/2020

AGRICULTURA DIGITALÅ La Cluj-Napoca se cerceteazå folosirea inteligen¡ei artificiale în agriculturå

Parteneriat Alcedo-Vantage pentru automatizarea fermelor Companiile Alcedo ¿i Vantage au încheiat un parteneriat pentru procesul de automatizare a echipamentelor ¿i utilajelor în ferme. stfel, Alcedo va pune la dispozi¡ia fermierilor echipamente, utilajele ¿i servicii pentru agricultura de precizie furnizate de Vantage cu plata la recoltare.

Echipa Alcedo va promova în ferme portofoliul de produse ¿i servicii Vantage.

Odatå ce fermierul î¿i manifestå interesul intervine echipa Vantage.

“Deocamdatå suntem în faza de automatizare a proceselor din fermå. Cred cå acesta este cuvântul care ar trebui folosit în ceea ce prive¿te agricultura de precizie de azi”, spune Gabriela Rizescu, director marketing Alcedo.

“Ne-a convins experien¡a lor în teren ¿i faptul cå tråiesc în lumea realå”, a argumentat directoarea de marketing alegerea partenerului. Alcedo a studiat mai mul¡i ani intrarea pe pia¡a de agriculturå de precizie.

“Suntem singura firmå de pe pia¡å care oferå un serviciu integrat în România, produse, servicii, suport tehnic ¿i consultan¡å”, considerå Florin Mi¿codan, director vânzåri al Vantage.

Vantage este prezentå în România de patru ani. Sistemele de ghidare automatå Trimble reprezintå peste jumåtate din afacere. Pe lângå acestea, Vantage mai oferå: servicii de analizå a solului fåcutå în laboratorul propriu, monitorizare de

A

Profitul agricol 3/2020

flotå de utilaje ¿i o platformå de monitorizare a culturilor din satelit, inclusiv cu sta¡ii meteo.

“Existå o curiozitate nativå fa¡å de nou a fermierului român. Cea mai mare provocare este de a-l convinge cå este vorba de o investi¡ie, nu de o cheltuialå. Banii investi¡i vor fi recupera¡i foarte repede.

Sistemele de ghidare îi permit fermierului så lucreze zi ¿i noapte, în orice condi¡ii de vreme (cea¡å, praf, vizibilitate reduså)”, remarcå directorul de vânzåri. Promovarea se face permi¡ându-i fermierului så testeze în fermå echipamentele/serviciile timp de câteva zile pânå la câteva såptåmâni. Cei mai mul¡i fermieri se conving de beneficiile acestora ¿i doresc apoi så cumpere. O parte nu cumpårå înså din cauza lipsei finan¡årii, considerå managerul. Astfel, parteneriatul vine så rezolve exact aceastå situa¡ie prin creditul acordat de Alcedo. Directorul comercial spune cå nu a fost estimat un impact asupra vânzårilor pe care ar putea så-l aibå parteneriatul.

Vantage are 37 de angaja¡i în România. Firma mamå este din Bulgaria. În cadrul grupului de firme sunt aproape 300 de persoane. În alte ¡åri serviciile sunt oferite prin parteneriate. Nici unul nu este înså similar cu cel încheiat cu Alcedo.

Cel mai recent studiu de pia¡å aratå cå 8,5% din suprafa¡a tratatå de fermierii din România este protejatå de produse din portofoliul de “produse iscusite” al Alcedo, fapt ce plaseazå portofoliul pe locul patru în top. Podiumul este ocupat de Bayer (18,9%), Adama (10,2%), BASF (8,8%).

Adrian MIHAI

Universitatea agricolå din Cluj implementeazå un proiect european de cercetare în direc¡ia agriculturii inteligente. Este vorba de un sistem care evalueazå în timp real o serie de parametri din aer/sol (temperaturå, pH, umiditate, conectivitate electricå, componenta în minerale ¿i microelemente ale solului) în paralel cu starea de sånåtate a culturilor, în scopul promovårii noilor tehnologii digitale.

Proiectul, botezat Solarvibes Revolutionizing IoT Scalability in Agriculture, este un grant din care mai fac parte o companie din Berlin, care este ¿i coordonator, un institut de cercetare în electronicå, tot din Germania, ¿i un institut de cercetare din Ungaria. Bugetul total este de 600.000 de euro, din care USAMV beneficiazå de 75.000 de euro.

Internet of Food&Farm 2020 este un proiect care î¿i propune så accelereze utilizarea tehnologiilor de tipul Internet of Things (IoT) în industria alimentarå ¿i fermele europene.

Deocamdatå USAMV Cluj-Napoca este implicatå în testarea unui sistem bazat pe inteligen¡å artificialå, dezvoltat de Solarvibes.

Este un echipament de tip agrisenzor/multisenzor pe care este amplasat un grup de senzori alimentat cu energie solarå, care colecteazå date pentru modulul de inteligen¡å artificialå. Echipamentul poate elabora ¿i recomandåri agrotehnice specifice condi¡iilor geo-climatice locale ¿i plantelor, cu scopul de a atinge niveluri optime de randament, prin atenuarea riscurilor legate de deciziile fermierului cu privire la momentul însåmân¡årii, activitå¡ii de administrare de nutrien¡i sau recoltare.

USAMV Cluj-Napoca alocå aproximativ 100 de dispozitive fermierilor români prin intermediul re¡elei sale de ferme partenere, în mod gratuit în primul an de implementare. Câteva ferme pilot vor fi alese pentru a implementa în mod gratuit tehnologia pe o perioadå de un an.

47

China autorizeazå mai multe culturi modificate genetic Autoritå¡ile chineze au eliberat certificate de siguran¡å biologicå pentru mai multe culturi de soia ¿i porumb modificate genetic în laboratoare interne. Exper¡ii din domeniu spun cå este vorba despre prima måsurå de acest gen din ultimii zece ani, înså este greu de crezut cå guvernul va permite prea curând comercializarea acestor produse, din cauza temerilor consumatorilor. Momentan, China permite doar vânzarea unor tipuri de bumbac ¿i papaya modificate genetic, iar soia modificatå poate fi folositå doar în scopuri furajere. Noi putem bånui cå probabil ¿i soia, ¿i porumbul OMG chineze¿ti se consumå din greu, dar fårå ca poporul så ¿tie.

Fonterra ar putea renun¡a la mai multe active Compania neo-zeelandezå Fonterra, cel mai mare exportator de lactate din lume, a anun¡at cå ar putea vinde în acest an mai multe active, ca parte a reorientårii spre pia¡a internå. Fonterra a încercat în ultimii ani så se extindå în China ¿i pe alte pie¡e, înså a suferit pierderi record în anul 2019 ¿i a cedat presiunii celor peste zece mii de fermieri care fac parte din cooperativå. Compania a ob¡inut 365 de milioane de dolari din vânzarea recentå a unui pachet de 50% din ac¡iunile DFE Pharma cåtre un fond de investi¡ii din Marea Britanie.

AGCO extinde capacitatea de produc¡ie din Fran¡a Compania AGCO a anun¡at cå va investi 40 de milioane de euro în extinderea capacitå¡ii de produc¡ie la fabrica din ora¿ul Beauvais din Fran¡a.

Dupå finalizarea investi¡iei, fabrica va putea produce pânå la 18.000 de tractoare Massey Ferguson pe an, pentru a råspunde cererii de pe pia¡å. Toate activele din Beauvais vor fi comasate în Centrul de Excelen¡å Massey Ferguson pentru Inginerie ¿i Testare, care va avea o suprafa¡å totalå de 54 de hectare ¿i peste 2.500 de angaja¡i.

48

Informa¡ii externe

Trump simplific\ regulile de protec]ie a apelor Administra¡ia Trump a redus numårul zonelor umede care sunt protejate de poluare prin legile federale, o måsurå salutatå de agricultori ¿i industrie, dar care a provocat furia activi¿tilor de mediu, ceea ce era de a¿teptat. Reglementarea anuleazå o serie de legi, unele dintre ele vechi de zeci de ani, ¿i modificå defini¡ia apelor prin excluderea zonelor mlå¿tinoase ¿i a cursurilor sezoniere de apå, care nu vor mai fi protejate de poluarea cu pesticide, îngrå¿åminte sau reziduuri miniere.

“Legea reduce confuzia de pânå acum, iar fermierii ¿i companiile nu vor mai avea nevoie så angajeze echipe de avoca¡i care så-i înve¡e cum så-¿i exploateze propriile terenuri”, a declarat directorul Agen¡iei Federale de Protec¡ie a Mediului (EPA).

Organiza¡iile de mediu contestå pårerea EPA, care sus¡ine cå râurile sezoniere ¿i alte zone umede vor fi protejate în continuare de diverse legi statale sau locale, dar ¿i de fermierii ¿i proprietarii care le de¡in.

Pesta porcin\ a ajuns în Serbia Autoritå¡ile din Serbia au descoperit mai mul¡i mistre¡i infecta¡i cu pestå porcinå africanå în pådurile din estul ¡årii, în apropierea frontierelor cu România ¿i Bulgaria.

Numårul porcilor mistre¡i va fi controlat cu ajutorul vânåtorilor, pentru a reduce riscul de extindere în alte regiuni.

“Sunt tot mai multe cazuri de infec¡ie în rândul mistre¡ilor, a¿a cå era de a¿teptat cå boala va ajunge ¿i pe teritoriul nostru”, a declarat Sa¿a Ostojic, directorul centrului sârbesc de crizå veterinarå.

Alte state europene încearcå så ia måsuri preventive înainte ca epidemia så scape de sub control.

Ministrul german al agriculturii a

anun¡at cå guvernul ia în calcul mai multe måsuri împreunå cu Polonia, printre care se numårå o campanie intensivå de vânåtoare sau construc¡ia de garduri la frontierå.

Guvernele germane regionale din Brandemburg ¿i Saxonia au început deja construc¡ia de garduri, înså guvernul de la Berlin inten¡ioneazå så demareze un proiect cu ajutorul armatei.

Germania va relaxa ¿i restric¡iile împotriva vânåtorii porcilor mistre¡i ¿i ia în calcul o schimbare legislativå care va permite instalarea temporarå de garduri pentru a delimita zonele afectate de infec¡ie. pagini realizate de Drago¿ BÅLDESCU Profitul agricol 3/2020

INFORMAºII EXTERNE

L\custele devasteaz\ Africa Central\ O invazie de låcuste a distrus vegeta¡ia ¿i culturile în zone extinse din Kenya, Etiopia ¿i Somalia, iar autoritå¡ile locale nu reu¿esc så facå fa¡å crizei.

Sezonul ploios a durat mai mult decât de obicei în Cornul Africii, provocând inunda¡ii care au favorizat înmul¡irea insectelor. Ciclonul Pawan, care a lovit Somalia în luna decembrie 2019, a amplificat acest fenomen. Roiuri de låcuste de dimensiuni uria¿e, unele de

aproape 2.400 de kilometri påtra¡i, au fost detectate în nord-estul Kenyei ¿i se deplaseazå spre Uganda ¿i Sudanul de Sud. Un asemenea roi are în jur de 190 de miliarde de insecte ¿i consumå zilnic aceea¿i cantitate de hranå ca 90 de milioane de oameni. Guvernul indian a reu¿it så controleze o invazie de låcuste venitå din zonele de¿ertice din Iran ¿i Pakistan, care amenin¡au så distrugå culturile din statele Gujarat ¿i Rajasthan.

Fermierii americani sus¡in mårirea limitei de THC în cânepå Cel mai mare grup al fermierilor americani a cerut ca limita de THC permiså în culturile de cânepå industrialå så fie triplatå, iar fermierii så beneficieze de mai mult timp pentru a recolta plantele dupå testare. THC este compusul chimic responsabil pentru efectele recrea¡ionale ale canabisului, iar momentan culturile industriale pot con¡ine cel mult 0,3%. Fermierii sus¡in cå reglementårile actuale fac imposibilå recoltarea în timp util a plantelor ¿i solicitå mårirea limitei de THC pânå la 1%, o concentra¡ie prea micå pentru prepararea marijuanei.

Germania confirmå virusul gripei aviare la o pasåre sålbaticå Virusul gripei aviare H5N8 a fost confirmat la o pasåre sålbaticå descoperitå în landul Brandenburg, în estul Germaniei. În ultimele såptåmâni, mai multe cazuri au fost descoperite ¿i în Slovacia, Polonia, Ungaria sau Cehia.

Grevele din Fran]a mi[c\ în sus pre]ul mondial al grâului Pia¡a cerealelor din Fran¡a resimte impactul sever pe care îl are greva fa¡å de reforma pensiilor. Dupå tipicul obi¿nuit, protestatarii francezi au paralizat transportul feroviar ¿i activitå¡ile portuare, transmite Agerpres.

Greva, care dureazå de aproape o lunå, a provocat multor firme greutå¡i în transportarea recoltelor spre porturi sau fabrici de procesare.

Intercéréales, organiza¡ia francezå care regrupeazå producåtorii, exportatorii ¿i procesatorii de cereale, a trimis o scrisoare Guvernului de la Paris în care sus¡ine cå exporturile de cereale sunt într-o situa¡ie dramaticå.

Industria cerealelor nu poate func¡iona fårå transportul feroviar ¿i nici fårå porturi, pentru a exporta aproximativ 50% Profitul agricol 3/2020

din produc¡ie, sus¡ine Intercereales. Grevele paralizeazå o campanie de vânzåri care era de a¿teptat så fie mai bunå decât în anii preceden¡i. Francezii sunt revolta¡i de reforma sistemului de pensii din Fran¡a. ¥n ultimele såptåmâni s-a oprit lucrul în mai multe fabrici de nutre¡uri pentru animale, care nu au mai primit materia primå. Potrivit Intercéréales, 450.000 de tone de cereale, în valoare de circa 100 de milioane de euro, este în prezent blocatå în porturile franceze.

Utilizarea camioanelor în locul transportului feroviar înseamnå un cost suplimentar cuprins între 4 ¿i 6 euro pe tonå.

Intercéréales se teme cå unii clien¡i se vor îndrepta spre cerealele din nordul Europei, ¡årile baltice, dar mai ales bazinul Mårii Negre.

Egiptul ar putea începe så importe grâu din India Egiptul ia în considerare adåugarea grâului indian pe lista importurilor cu origine acceptatå la licita¡iile sale interna¡ionale. ¥n luna ianuarie, Autoritatea Generalå pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, responsabilå pentru achizi¡iile strategice de grâu, a cumpårat 300.000 de tone din Ucraina, România ¿i Rusia la un pre¡ mediu de 245,71 dolari, inclusiv livrarea.

Dividende de 642 milioane de euro plåtite din Tic Tac Familia italianå Ferrero urmeazå så primeascå dividende în valoare de 642 milioane de euro, în condi¡iile în care compania Ferrero Group a realizat un profit net de 928,6 milioane de euro anul trecut. Familia Ferrero este pe locul 25 în topul celor mai bogate familii din lume, potrivit Bloomberg Billionaires Index, ¿i de¡ine brandurile Nutella, Kinder, Raffaello, Ferrero Rocher ¿i Tic Tac. 49

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro FERME, TERENURI

S.C. ia în arendå teren agricol pe raza localitå¡ilor: Bucu, Gh. Lazår, Scânteia, Valea Ciorii, ºåndårei Jud. Ialomi¡a ¿i Victoria, Baraganul, Mihai Bravu Jud. Bråila. Contract pe min.

7 ani. Exculs intermediari.

Tel.: 0732.103.736 Vând fermå în jud. Buzåu: 540 ha teren arabil (25 ha în proprietate), utilaje.

Tel.: 0726.255.939

rânduri, la fir, pentru tomate, ardei, praz, vinete, conopidå, varzå. Putere tractor 25 CP. Pre¡: 5.000 euro + TVA. Tel.: 0747.820.220 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari, 1.700 euro.

Tel.: 0725.623.852 Vând scarificator pentru tractoare de 12-45 CP.

Cadru din o¡el.

Tel.: 0737.572.771 SC vinde ma¿ini de stropit în vie ¿i livadå cu lance de mânå ¿i furtun înfå¿urat pe tambur, diverse capacitå¡i: purtate 300-1.000 litri sau tractate 600 - 2.000 litri.

Tel.: 0744.332.778 Vând cu¿ti Hatko pentru vi¡ei: col¡uri rotunjite, durabilå, aerisire foarte bunå.

Tel.: 0751.092.918 Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi.

Jud. Tulcea.

Tel.: 0741.026.110 Vând separator unt, din inox, capacitate 20 L, furtun

de scurgere pentru zer, plåcu¡e din inox. Harghita.

Tel.: 0724.070.475 Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc de 11 mc: amestecare orizontalå, 3 melci, cu¡ite în stare bunå, golire pe dreapta.

Tel.: 0742.568.025 Vând saltele pentru spa¡ii de odihnå, såli de muls, culoare vaci, 10 ani garan¡ie.

Tel.: 0751.092.918 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE

Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Asiguråm transport, minim 26 tone. Oradea.

Tel.: 0788.866.642

Societate agricolå vinde, din recolta 2019, grâu, calitate foarte bunå. Filipe¿tii de Pådure, Prahova.

Tel.: 0762.684.685 Vând en gros 600 tone mere stocate în depozit modern, pentru consum: Florina, Ionatan, Golden, Starkinson, Ionagold, Gala, Idared. Fålticeni, Suceava.

Tel.: 0743.614.497 Vând lavandå verde, uscatå ¿i buta¿i, certificare în agricultura ecologicå. Livrare personalå.

Tel.: 0760.122.725 Vând 1.700 tone grâu pentru panifica¡ie.

Tel.: 0744.542.630

DN AGRAR VINDE

Vând în Negre¿ti, jud.

Neam¡, fermå de cre¿tere a caprelor.

Tel.: 0756.337.095 Vând, în loc. Brazi, Prahova, fermå ¿i 22.000 mp teren intravilan, inclusiv 700 mp hale ¿i clådiri pentru produc¡ie agro-industrialå pe DN 1, Bucure¿tiPloie¿ti, lângå autostradå.

Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0722.686.563

Contact: 0785.242.845

Cumpår 100-250 ha, på¿une comasatå, cu CF, drum de acces, preferabil ¿i o fermå zootehnicå.

Tel.: 0773.978.834 Vând în jud. Maramure¿, la grani¡a cu jud. Sålaj ¿i Satu Mare, fermå de cre¿tere porci, capacitate 2.000 de capete. Rela¡ii la Tel.: 0722.333.039 Vând fermå cu 26.000 mp, în Potlogi, jud. Dâmbovi¡a.

Tel.: 0722.222.872 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând circular, pentru tractor, ac¡ionat de cardan.

Tel.: 0744.622.815 Vând ma¿inå de plantat råsaduri Checchi& Maglli: 2

50

Profitul agricol 3/2020

LOCURI DE MUNCÅ

STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ SECUIENI-NEAMº organizeazå în ziua de 27 FEBRUARIE 2020, ora 10.00

CONCURS pentru ocuparea urmåtoarelor posturi: - 1 post CERCETATOR ªTIINºIFIC gradul II - Specializarea Tehnologii domeniul Ingineria Resurselor Vegetale; - 1 post CERCETÅTOR ªTIINºIFIC gradul III - Specializarea Tehnologii; - 1 post ASISTENT ÎN CERCETARE (cu studii superioare) - Specializarea Ameliorare.

Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografie ¿i modalitatea de desfå¿urare se pot ob¡ine de la Biroul de Resurse Umane, de pe site-ul unitå¡ii www.scda.ro sau la Tel.: 0233.745.136 sau 0743.212.964

S.C.D.A. LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS ÎN DATA DE 25.02.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 post ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) - specialitatea Protec¡ia Plantelor; Ø 1 post ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) - specialitatea Agrochimie (amendarea ¿i fertilizarea solurilor); Ø 1 post ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) - specialitatea Ameliorarea Plantelor ¿i Producerea Semin¡elor.

Condi¡ii specifice de participare: - studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å; - media de absolvire minim 8.00; - aptitudini pentru munca de cercetare ¿tiin¡ificå; - cunoa¿terea unei limbi de circula¡ie interna¡ionalå.

Rela¡ii suplimentare la Compartimentul Resurse Umane sau Tel.: 0721.325.665 - Secretar ¿tiin¡ific Termenul limitå pentru înscriere: 20.02.2019

ÎN DATA DE 25.02.2020 PENTRU OCUPAREA Ø 1 post MUNCITOR AGRICOL CALIFICAT. Termenul limitå pentru înscriere: 20.02.2020

ÎN DATA DE 26.02.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 post INGINER ZOOTEHNIST. Termen limitå pentru înscriere 20.02.2020

Informa¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursurilor se pot ob¡ine la sediul institu¡iei, Livada, jud. SATU MARE, str. BAIA MARE nr.7, www.scdalivada.ro sau la Tel.: 0261.840.001 ; 0261.840.361 - Compartimentul Resurse Umane Profitul agricol 3/2020

51

Pescuitul ¿i vânåtoarea

C=nd iarna e ca vara...!

F

usese frig peste noapte ¿i apa era rece - sloi. ¥n zonele umbrite ori båtute de curen¡i reci erau por¡iuni vaste acoperite de ghea¡å. Normal, pentru un pescuit de mare fine¡e, am folosit ustensile dintre cele mai u¿oare ¿i agere: lansetå Daiwa, de numai 2 m, putere 310 g, mulinetå micå, cu fir textil de 0,08 mm. Ansamblu numai bun pentru un pescuit cu twistere u¿oare, de 3-5 cm, pe jiguri de 2-3 g, legate fårå strunå, chiar dacå în lac sunt ¿i ¿tiuci. La ¿alåu ¿i biban nu-i nevoie, dar dacå venea o cumåtrå hotårâtå, råmâneam fårå twister! ªi riscul face parte din pescuit. Ca så må conving cå a¿a este, dupå vreo douå-trei lansåri a mu¿cat o mârli¡å, cam la jumåtate de kil. Pânå lângå barcå a venit lini¿titå, împåcatå cu soarta, dar, dupå ce a luat aer, s-a zbåtut nebune¿te ¿i… a tåiat!

Oricum firul textil era prea sub¡ire!

Am fåcut un forfac din fluorocarbon 0,35 mm, lung de vreo 30 cm, ¿i l-am legat de firul textil, având în capåt ¿i o agrafå simplå ca så prind twisterul.

De frica mârli¡elor n-am mai lansat spre stuful din mal, la apå micå, ci am aruncat spre gropanul din mijlocul lacului, unde apa era de 3 m. La o ie¿ire viitoare, cu barca, voi intra så verific locul acesta cu sonarul, cåci mi se pare ciudat un

52

gropan aproape circular, de circa 20 m diametru. Spre mijlocul gropanului, acolo unde adâncimea era cea mai mare, se sim¡eau ceva agå¡åturi, locuri numai bune så ofere adåpost ¿alåilor. În zona adâncå, încercam så joc twisterul cu mi¿cåri lente, din vârful lansetei, låsând pauzå înaintea noii ridicåri de pe fundul apei. Din când în când se întâmpla ceva acolo, dar numi dådeam seama dacå era un atac timid ori vreo agå¡åturå nereu¿itå. La un moment dat am agå¡at twisterul pe fund. Ca så nu stric locul, am råmas cu barca în ancorå ¿i am tras progresiv de firul înfå¿urat pe mânå pânå a cedat exact de la nodul ce lega firul textil de forfac. Un twister mai pu¡in în cutie!

Am repetat “opera¡iunea forfac”, dar pe jigul de 3 g am tras un shad lunguie¡, de cca 5 cm, sub¡ire ¿i transparent, de culoare nedefinitå, ceva maroniu, u¿or verzui, cu sclipici ro¿iatic. E clar, pe¿tii våd ¿i apreciazå culorile altfel decât noi, pescarii. De vreo doi ani încoace, au apårut twistere de culori pe care altådatå n-am fi dat doi bani, iar acum se dovedesc prinzåtoare.

A¿a ¿i cu shad-ul meu spålåcit. Nu ¿tiu cum se vedea în apå, în lumina de pe fund, dar pânå la urmå ¿alåul n-a mai rezistat - întâi a apucat u¿or, nehotårât,

apoi n-a mai ezitat, a mu¿cat ferm , chiar dacå nu brutal! Må a¿teptam så cedeze mai repede, dar din¡osul nu s-a dat båtut cu una cu douå. Adus în barcå, s-a înfoiat, etalându-¿i culorile cu luciri metalice.

Soarele puternic de prânz a coborît dupå ceva mai mult de un ceas, a¿a cå am schimbat ¿i eu locul, trecând pe partea însoritå a zonei adânci. Aceasta continua cu o zonå cu denivelåri. De-a lungul unui prag ce se ¡inea la distan¡å constantå de cordonul de stuf. Am avut timp så observ cå ceva mai încolo venise un prieten cu barca. Lansa în lungul pragului. Avea un twister ciudat - un mormoloc mic, roz, pe jig nr. 2, de 2 g! De la culori pastelate, închise, la roz era ceva diferen¡å! N-a trecut mult ¿i a sos un biban zdravån. Am pus ¿i eu un mormoloc fistichiu ¿i la a doua lansare am avut atac.

Tot un biban, cam la fel de mare ¿i colorat, ¿i mai ales båtåu¿. Apoi a venit încå un atac, a¿a, din senin. Scurt ¿i îndesat, m-a låsat fårå nålucå. Normal. Era cel mai mare pe¿te… nevåzut! A¿a este orice pe¿te care scapå, rupe…

Trei ore pe apå, trei twistere pierdute, doi pe¿ti frumo¿i, elibera¡i. Soarele s-a dus dincolo de coama dealului, iarna nu mai era ca vara!

Victor ºÅRUª

Profitul agricol 3/2020

Foto: Radu V. Mija

Dou\ reprize, la mistre]i Rela¿ul de vineri ne-a ajutat så uitåm risipa de energie din ziua anterioarå, pentru a ne putea concentra, cu for¡e proaspete, asupra partidei de sâmbåtå, tot la vânåtoare ¿i tot la mistre¡i, în aceea¿i echipå.

Cu

câteva grade în plus sau în minus, vremea sfâr¿itului de Gerar a fost traså parcå la indigo. Zåpada veche, scrobitå de frigul nop¡ii, se muia cåtre prânz, devenind prietenoaså la mersul pe cåråri însorite. În cåu¿ul pâraielor, scrâ¿nea aprig sub cålcåturå, cåci acolo va stårui pânå dupå ultimele ecouri ale nun¡ii gotcanilor, la primåvarå.

Joi, în curtea cabanei, la instructajul matinal de rutinå, nu ¿tiam cå vom avea parte ¿i de o a doua reprizå a vânåtorii la mistre¡i plånuite. Am urcat apoi pe firul Secrie¿ului, într-un decor de iarnå ca în pove¿ti, în¿irându-ne din coasta apei ferecate sub lespezi de ghea¡å, pânå sus, pe culme. Înaintarea håita¿ilor n-a stârnit decât o ciutå. Câinii hår¡uitori au împins ¿i ei în gol, dovadå fiind lini¿tea din standuri.

A doua goanå, la limitå cu fondul forestier al Putnei, s-a desfå¿urat dupå acela¿i tipic. Nu s-a stârnit nici måcar vreo vulpe, specie complementarå pe autoriza¡ia noastrå, cum se întâmplå de Profitul agricol 3/2020

obicei. Urme de sålbåticiuni erau destule, de intrare ¿i de ie¿ire, înså vizibil mai vechi, inclusiv câteva de lup, în plasa cerbului stârnit din curmåtura vecinå, împânzitå de curpeni de mur, cu frunze încå verzi.

Când soarele a trecut de vârfurile zim¡ate ale molizilor, ne aflam deja în curtea casei de vânåtoare, despachetând merindea. La masa lungå, încårcatå de bucatele cele mai felurite, s-a nåscut ideea reîntâlnirii peste douå zile, în aceea¿i forma¡ie, dar în alt bazin al fondului cinegetic.

Zis ¿i fåcut: sâmbåtå, ni se alåturaserå deja doi oaspe¡i din Ardeal, al cåror entuziasm avea så se dovedeascå de bun augur. De data aceasta, organizatorii au ales bazinul Ra¿coveiului, cu semne evidente ale perindårii unei ciurde în ajun, la râmat, în tihna de pe urma încheierii perioadei de rut. Acum, osteni¡i, vierii cautå så se refacå dupå confruntårile cu rivalii.

S-au plånuit douå goane. Cea dintâi - cu linia vânåtorilor dispuså de-a lungul drumului abrupt pe care se trag trunchiurile arborilor din zonele de exploatare a adus în båtaie primul ¿i cel mai disputat vier. Au tras asuprå-i ¿i Mugurel, cu 7 Rem, emasculându-l, ¿i Dan, cu 6,5x68, la peste o sutå cincizeci de metri. Prilej de discu¡ii, mistre¡ul cåzut a fåcut obiectul unor minu¡ioase analize balistice ¿i de tir, a¿a cum se întâmplå la vânåtoare

în situa¡ii indecise. Faptul cå trofeul nu era chiar unul de vârf a abandonat chestiunea pe tårâmul orgoliului, lucru tran¿abil oarecum u¿or în tagmå, cu ajutorul “exper¡ilor” de pe margine.

Al doilea mistre¡, mai mic, a cåzut sub glon¡ul unui .30.06. Ion ¿i l-a adjudecat fårå probleme litigioase, pentru simplul fapt cå nu mai tråsese nimeni în afarå de el. De pe culme, l-a târât singur la vale, cu nelipsita-i funie din rucsac, fårå så apeleze la ajutorul ma¿inilor care l-au tot depå¿it.

Pårintele Florin, fa¡å bisericeascå împåtimitå de vânåtoare ¿i camarad fårå cusur, s-a trezit cu ciurda peste el ¿i, cum se întâmplå uneori în astfel de cazuri, s-a fâstâcit în alegerea ¡intei, råmânând, cum se spune, cu buza umflatå. Cei cinci mistre¡i din preajmå-i (un vier, o scroafå ¿i trei godaci din primåvarå, acum mari) s-au mistuit într-o clipå în huci, parcå pentru a da confirmare principiului potrivit cåruia “destul înseamnå deja prea mult”.

Oricum, tabloul zilei a aråtat mul¡umitor, în ton cu a¿teptårile noastre în condi¡iile date. Fårå ajutorul câinilor, pu¡inii håita¿i n-ar fi putut face mai mult, cu toate pu¿tile mai tinere intercalate, prin zåpada înaltå din desi¿uri.

Am încheiat ziua în jurul focului, perpelind în frigåri cârna¡i ¿i slåninå de acaså, bucurându-ne cå master Bodo ¿i-a pus la båtaie tot me¿te¿ugul pentru a ne oferi, la fine, un regal de ficat proaspåt, dres cu cimbri¿or ¿i un coniac fin.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 29.01 - 12.02.2020

Cristina Gavrilå 29.01.1962, APIA, director Direc¡ia patrimoniu Raluca Emilia Daminescu 29.01.1976, director Direc¡ia metodologie ¿i rela¡ii institu¡ionale APIA Florin Mure¿an 29.01,1979, director tehnic Saaten-Union Gheorghe Stratulat 31.01.1942, Farmavet Bogdan Iagåru 31.01.1981, director vânzåri Corteva Laura Mihai Popovici 1.02.1969, director general Geea, din Grupul Alcedo Ciceronis Cumpånå¿oiu 2.02.1956, director autoritatea de management pentru POPAM Alexandra-Suzana Strugari 2.02.1980, responsabil marketing Claas România Gheorghe Cåunei 5.02.1956, director general Autoritatea Na¡ionalå Antigrindinå Carmen Dorina Popescu 6.02.1957, ¿ef serviciu MADR Marian Badea 6.02.1973, responsabil experimentare Maisadour România Nicolae Sitaru 10.02.1959, fermier, Elsit Com, Ciochina, Ialomi¡a Claudiu Sorin Ro¿u Mare¿ 10.02.1977, secretar de stat MADR Claudiu Crângu¿ 11.02.1956, director general Alchimex Octavian Bumbu 12.02.1955, fost senator Neam¡ Andrei ªtefan Botoagå 12.02.1978, administrator Cartagris Agricultura 54

Un brad secular din Gura Râului Un brad de peste 500 de ani din Mun¡ii Cindrel, comuna Gura Râului, a ajuns în finala concursului Arborele European al anului 2020, alåturi de al¡i 14 copaci de pe continent.

Bradul nostru mai concureazå cu Plopul singuratic din Rusia, Arborele Vråjitoarei din Irlanda, Copacul libertå¡ii din Ungaria, Paznicul satului inundat din Cehia, Arborele libertå¡ii din Belgia etc. Votarea Arborelui European al anului va începe pe 1 februarie.

Bradul are o tulpinå atât de groaså încât ¿apte oameni cu bra¡ele deschise abia îl cuprind. Bineîn¡eles, s-au însåilat legende naive despre istoria acestui brad uria¿.

Mai interesant mi se pare faptul cå primarul din Gura Râului, Gheorghe Cålin, a declarat cå “despre concurs nu ¿tia nimic înainte de a citi în ziare”, dar cå urmeazå så îi mobilizeze pe membrii comunitå¡ii pentru ca bradul celebru din comunå så fie votat la concurs. Organizatorii competi¡iei Arborele European cautå de un deceniu, pe tot continentul, arborii cu cele mai interesante pove¿ti.

Anul trecut, arborele european a fost desemnnat un copac de plutå, din Portugalia, båtrân de 275 de anii. Tot atunci, din România a concurat Platanul din Câmpeni. Dar platanul era aproape uscat ¿i a fost tåiat de primårie tocmai când så¿i câ¿tige gloria!

ORIZONTAL: 1) Baba din cauza cåreia ne facem foc – Nelipsitå la galerie; 2) Plin de 9 10 lux – Mijloca¿i la marcaj! 3) Ie¿ire... la circ!

– Se pierde în detalii; 4) Frezå cu prelucrare verticalå – Are nepo¡i la ¡arå; 5) Cåderea întunericului; 6) Zbor limitat – Dau dispozi¡ie; 7) Ia note bune la oral; 8) Culoarea cerului senin – Traså de ureche; 9) Face ochi dulci – Afec¡iune la inimå; 10) Îndreptate spre ¡intå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 2/2020 ORIZONTAL: GAINA - BOSS; AB - URMARIT; TIPICAR - CR; ESUA - SACRA; RAR - ALTOIT; LIMBI - LUA; RETURNAT - G; A - ACUITATE; POTOP - ATOM; INESTETICA.

VERTICAL: 1) Îl strânge leli¡a la piept cu cåldurå – Datå pe sub maså; 2) Frumoasa zorilor – Se aruncå în joc; 3) Aflate în urmå! – A face o opera¡ie pe creier; 4) Prinde bine la båtaie – Postul mare pentru cålugåri; 5) A face desene pentru copii – Se face zid în jurul ei; 6) Rånite în bucåtårie; 7) A avea rezultate la învå¡åturå – Haos fårå margini! 8) Probeazå prietenia; 9) Drum de vii – Se ¡ine de cuvânt; 10) Då dovadå de demnitate.

Profitul agricol 3/2020