Profitul Agricol nr. 16, din 29 aprilie 2020

nr. 16 din 29 aprilie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Eterna ispit\ politic\ a zâzaniei To¡i cei care lucråm în agriculturå ¿tim cå performan¡a tehnologicå nu se poate face decât în ferme medii ¿i mari. Asta pentru cå inova¡ia, tehnica modernå nu sunt lucruri deloc ieftine. ªi e normal så fie a¿a.

Dar constat cå în ultimii ani se discutå tot mai protectiv despre fermierii mici, care nu se pot dezvolta din cauza celor mari. Personal, consider cå este doar o manipulare fåcutå de toatå clasa politicå, indiferent de orientarea ei.

Probabil este fåcutå pentru voturi, dar ¿i pentru cå nu avem o traiectorie clarå de dezvoltare a agriculturii, pe care så o propunem în cadrul bugetar european.

Am avut curiozitatea så parcurg analiza SWOT a Ministerului Agriculturii. Care stå la temelia strategiei agricole pânå în 2027. Scrie acolo, limpede, cå fermele de peste 300 ha exploateazå 3,6 milioane de hectare, adicå aproape 40% din suprafa¡a pentru care se acordå subven¡ii. Aceste ferme sunt cele care au pozi¡ionat România pe locul 1 la floarea-soarelui, pe locul 3 la cereale, dupå Fran¡a ¿i Germania.

anul XXIII, nr. 16/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Fermele mici, dar cu ¿anse, adicå cele între 5 ¿i 50 de ha, acoperå 24% din suprafa¡å. Ca så creascå, ele ar trebui så absoarbå teren de la a¿a-zisele exploata¡ii sub 5 ha (16% din suprafa¡å). ¥n marea lor majoritate, acestea din urmå sunt ale unor persoane în vârstå, legate sentimental de påmântul pe care l-au primit mo¿tenire ¿i se considerå obligate moral så îl de¡inå pânå la finalul vie¡ii.

Când oricum mo¿tenitorii vor vinde...

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Am auzit cå fermele de familie, ca så fie sustenabile, ar trebui så aibå ¿i zootehnie. ¥n realitate, fermele de familie nu se pot dezvolta pentru cå nu sunt bancabile. Nu sunt bancabile pentru cå nu au bonitate, nu de¡in patrimoniu ¿i, dacå vor så se modernizeze sau så se extindå, nu pot accesa bani europeni.

Abonamente ¿i difuzare

Pentru a dezvolta aceste ferme mici, statul ar trebui så le scoatå din vatra satului ¿i så le ducå în câmp, cum este în toatå Europa civilizatå. Dar pentru asta trebuiesc investi¡ii uria¿e în infrastructurå ruralå (drumuri, curent electric, apå). De unde bani la un buget ¿i a¿a abia cârpit?

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Apoi, fermele acestea vor trebui så aibå un parc de utilaje. Am încurajat noi legal formarea de cooperative de utilizare a ma¿inilor agricole în comun? Cåci nu po¡i avea în dotare o combinå când tu lucrezi 7 hectare. ¥n concluzie, care este frâna în dezvoltarea fermei de familie? Faptul cå existå fermieri mari sau cå ne lipse¿te o strategie coerentå? Noi, fermierii, putem convie¡ui to¡i, mari, medii ¿i mici, ba chiar ne ajutåm între noi. Politicienii, mai pu¡in.

Editori permanen¡i

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68 Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Nina Gheorghi]\, fermier Profitul Agricol 16/2020

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Un nou pachet de urgen¡å, MADR ia în calcul o pierdere de 50% la grâu ¿i porumb Rusia î¿i suspendå exporturile de cereale pânå la 1 iulie Ministerul nu ¿tie unde s-au înfiin¡at Comisiile pentru constatarea secetei

7

7

8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia agricolå în ¡årile UE Dupå interzicerea exporturilor de cereale, pre¡urile au råmas sus În cazul unei viitoare suspendåri a exporturilor, ce vom face cu excedentul de porumb?

12 14

16

17

OPINII Aprecieri asupra sectorului agricol al UE Contractul de arendå pe 15 ani

18

20

în contextul Covid-19 80 de milioane de euro, ajutoare de urgen¡å Demersurile APIMAR, acceptate pânå la urmå de Ministerul Agriculturii Dumitru Manole a ocolit atacul de Tanymecus la floarea-soarelui Soia, planta minune Comisiile de constatare a secetei nu pot ac¡iona la timp Pyxides, erbicidul complet pentru porumb Alga300. Tehnologie avansatå pentru echilibrul culturilor Ameliorarea de precizie a plantelor ¿i realizarea obiectivelor Pactului Ecologic APPR: vâna¡i mistre¡ii, pânå nu distrug recoltele!

Culturi vegetale

Cre[terea animalelor

Consultan¡å prin voluntariat 21 Korvetto - noua solu¡ie pentru controlul buruienilor din cultura de rapi¡å 22 TIMIª: 4 milioane de lei pentru asfaltarea drumurilor agricole din Sânandrei 22

Cum ne protejåm fermele de vaci?

Liber la împu¿carea mistre¡ilor, dar nu avem vânåtori...

Pandemia afecteazå activitatea asocia¡iilor profesionale

9

Platformå de gunoi doar ca så primeascå subven¡ie 40

10

Ma[ini agricole 10

26 26

28

30

32

34

35

36

37

38

Dealerii au stocuri ¿i sunt optimi¿ti 42 Tractoarele John Deere 6R, ¿i mai inteligente 44 Claas a repornit produc¡ia de combine, tractoare ¿i prese de balotat 44 Sprayerele construite de Maschio special pentru Dicor Land 46

Informa]ii externe Ca så îl mai îmbuneze pe Trump, China va cumpåra alimente din SUA 48 Italia ar vrea ¿i ea ceva sezonieri români 48 Mini¿trii G20 promit så men¡inå aprovizionarea globalå cu alimente 49 ONU avertizeazå cå ar putea urma o foamete de propor¡ii 49

Magazin Nåluci pentru toate gusturile... pe¿tilor Ur¿i, primåvara Lupta fiecåruia ca Totul så fie Bine

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII MADR ia în calcul o pierdere de 50% la grâu [i porumb Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat cå estimeazå o pierdere a produc¡iei de pânå la 50% la grâu ¿i porumb. Sigur, anun¡ul a fost repede corectat într-o formulare optimistå, cå ¿i în cazul unei astfel de scåderi, România tot î¿i va acoperi necesarul de consum. “În anii buni, când a plouat, produc¡ia de grâu a fost de 7, 8, chiar 9 milioane de tone, iar noi consumåm 2,5 milioane, maximum 3 milioane. La porumb la fel, produc¡ia a fost de 14-15 milioane de tone, iar consumul maxim este 7 milioane de tone. ªi dacå produc¡ia s-ar înjumåtå¡i, necesarul pentru consum al României ar fi asigurat”, a completat ministrul.

Cât despre pia¡å, ministrul ¿tie cå “jocurile pre¡urilor, mai ales la cereale, le fac marii

traderi ¿i marii fermieri, iar Guvernul României poate interveni doar prin Rezervele de Stat. De aceea am fost nevoi¡i så oprim exporturile ¿i de ai aduce la aceea¿i maså pe ace¿ti traderi, de a negocia cu ei, în a¿a fel încât så råmânå suficiente rezerve în România, så avem pâine ¿i cereale, iar pre¡urile så nu creascå.”

Rusia î[i suspend\ exporturile de cereale pân\ la 1 iulie Rusia, cel mai mare exportator mondial de grâu, ¿i-a suspendat exporturile de cereale (grâu, secarå, orz ¿i porumb) pânå la 1 iulie, a anun¡at duminicå, 26 aprilie, Ministerul rus al Agriculturii.

Vå reamintim, Moscova decisese la începutul lunii aprilie så-¿i limiteze exporturile de cereale la 7 milioane de tone pânå la 30 iunie.

Duminicå, pe 26 aprilie, cota de 7 milioane de tone fusese epuizatå în întregime, iar exporturile de cereale au fost suspendate pânå la 1 iulie 2020.

Din sursele noastre, 4 milioane de Profitul Agricol 16/2020

tone din cele 7 au fost deja livrate, iar celelalte 3 sunt încå în silozurile ruse¿ti, dar sunt contractate ¿i vor fi livrate în perioada urmåtoare.

Deja vama a stopat emiterea de declara¡ii la export, iar Moscova a anun¡at cå nu va suplimenta cotele nici pentru ¡årile membre ale Uniunii Economice Eurasiatice.

Råmâne de våzut cu cât va cre¿te pre¡ul cerealelor pe burse, în urma sistårii vânzårilor din Rusia. pagin\ de Andrei OSTROVEANU

Bi¡å Råcman ar candida la primårie Bi¡å Råcman, din Hodivoaia, Giurgiu, lucreazå în jur de 2.000 de hectare.

Din care, 1.200 cu porumb, culturå care i-a adus ¿i trofeul Porumbul de Aur, decernat de APPR. Anul acesta, când se vor ¡ine alegerile, ¿i-a propus så candideze la primårie.

Seceta începe så se simtå ¿i în vestul ¡årii Aflat într-o vizitå de lucru de sfâr¿it de såptåmânå, ministrul Adrian Oros a descoperit ¿i zonele afectate de secetå din Transilvania. “Situa¡ia este similarå cu ce am întâlnit în restul ¡årii”, nota pe Facebook ministrul. “Nu a mai plouat de mult timp, iar culturile ¿i på¿unile sunt compromise. În lipsa vegeta¡iei, crescåtorii de animale sunt nevoi¡i så apeleze la rezervele de hranå. Îi asigur pe fermieri cå, pentru prima datå în zece ani, to¡i cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi despågubiri!”

Bani pentru motorina de anul trecut Guvernul a aprobat plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorinå. Este vorba de 117 milioane de lei, sumå aferentå trimestrului IV 2019. La începutul anului, a fost achitatå ¿i restan¡a pentru trimestrele II (92 milioane lei) ¿i III (317 milioane lei), în total 409 milioane lei.

Consiliul de Mini¿tri de la Bruxelles a fost anulat Pandemia de Covid-19 a dus la anularea întâlnirii mini¿trilor europeni ai agriculturii, programatå så aibå loc pe 27 aprilie. Interesant este cå nu s-a mai ¡inut nici måcar prin videoconferin¡å, deoarece presupunea chiar ¿i în acest format întâlniri între mai multe persoane, ceea ce ridica riscuri de îmbolnåvire. Conform datelor noastre, se ia în calcul organizarea urmåtorului Consiliu de Mini¿tri cândva pe 12 ori 13 mai. Oricum, discu¡iile despre reforma PAC sunt suspendate ¿i devine tot mai clar cå nu vor fi finalizate pânå la finalul acestui an.

7

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Secretarul de stat pe pisciculturå verificå instala¡iile de irigat Secretarul de stat Gheorghe ªtefan, care are în zona de competen¡å ministerialå pescuitul ¿i piscicultura, a fost în acest weekend pe teren, în jude¡ul Giurgiu. Acolo a verificat modul de func¡ionare a instala¡iilor de iriga¡ii în vreme de secetå. “Am verificat cum func¡ioneazå instala¡iile de iriga¡ii în Prundu, parte din cele 17.000 ha contractate ¿i pregåtite de irigat ¿i voi urmåri personal ca pânå la toamnå sta¡ia de pompare din Puieni, care poate iriga încå 15.000 ha, så fie puså în func¡iune.”

PSD cere liberalilor så declare stare de calamitate Purtåtorul de cuvânt al PSD, Lucian Roma¿canu, a cerut guvernului så declare stare de calamitate în agriculturå. “Cel mai sensibil domeniu în acest moment este agricultura. Cum ¿tim, existå o secetå cum nu s-a mai întâmplat de ani de zile ¿i nu numai în România, ci în toatå lumea. Din påcate, toate måsurile pe care PSD le-a supus aten¡iei Guvernului nu au fost luate în calcul. Pânå în acest moment nu s-a plåtit subven¡ia pentru motorinå, nu existå apå puså pe canalele de iriga¡ii. Este momentul ca Guvernul så declare stare de calamitate în agriculturå, iar måsurile så fie luate cât se poate de repede”, a afirmat Roma¿canu.

Comunicarea cu APIA se poate face ¿i prin e-mail Cererile de platå pot fi depuse online pânå la data de 30 aprilie, a anun¡at APIA. Pe e-mail se pot transmite la centrele jude¡ene APIA ¿i cererile de platå aferente trimestrului I pentru ajutorul de stat privind reducerea accizei la motorinå, cereri de platå aferente serviciile prestate pentru luna martie ¿i trimestrul I pentru ajutorul de stat în sectorul cre¿terii animalelor, deconturile justificative aferente trimestrului I pentru Måsura M14 - Bunåstare animale - pachet a) ¿i pachet b).

8

Ministerul nu [tie unde s-au înfiin]at Comisiile pentru constatarea secetei Pe 6 aprilie am solicitat MADR så ne comunice jude¡ele în care Direc¡iile Agricole au fost solicitate pentru a desemna reprezentan¡i în Comisiile de constatare a secetei.

A

poi, am cerut så aflåm måcar ce Direc¡ii Agricole Jude¡ene au transmis informåri prefecturilor ¿i ministerului privind necesitatea înfiin¡årii comisiilor pentru constatarea ¿i evaluarea pagubelor produse de secetå/înghe¡.

Prima cerere a fost ignoratå, pe motiv cå nu Ministerul Agriculturii are responsabilitatea înfiin¡årii comisiilor.

Pe 14 aprilie înså, ministerul ne-a informat cå a transmis “o circularå cåtre toate prefecturile, pentru opera¡ionalizarea constituirii ¿i func¡ionårii în cel mai scurt timp a Comisiilor locale/jude¡ene pentru constatarea ¿i evaluarea pagubelor produse de fenomene meteo nefavorabile culturilor agricole.”

“De asemenea, am solicitat Direc¡iilor pentru Agriculturå Jude¡ene så asigure participarea în cadrul comisiilor a reprezentan¡ilor såi ¿i så monitorizeze

efectele produse asupra culturilor agricole, transmi¡ând situa¡iile pentru centralizare Centrului Operativ pentru Situa¡ii de Urgen¡å din cadrul MADR. Totodatå, facem precizarea cå, din informa¡iile comunicate de Direc¡iile pentru Agriculturå Jude¡ene, în 16 jude¡e au fost constituite Comisiile pentru constatarea ¿i evaluarea pagubelor, urmând ca în perioada urmåtoare så fie constituite ¿i în jude¡ele unde au fost deja fåcute demersuri, astfel încât în toate jude¡ele så se poatå ac¡iona cu maximå operativitate”, se mai aratå în råspunsul trimis de MADR. Întrebarea a råmas tot fårå råspuns.

Care sunt acele jude¡e?

Adrian MIHAI

Profitul Agricol 16/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Un nou pachet de urgen]\,

în contextul Covid-19 De¿i Comisarul european pentru agriculturå explica recent cå nu existå prea mul¡i bani pentru måsuri privind sectorul agricol afectat de criza coronavirusului, Comisia Europeanå a anun¡at totu¿i un nou pachet de sprijin la care lucreazå.

Måsurile sunt de trei tipuri: l Sprijin pentru depozitarea privatå. l Flexibilitate în ajutoarele sectoriale. l Derogare specialå de la regulile concuren¡ei

Depozitare privatå Sprijin pentru depozitarea privatå a produselor lactate (unt, lapte praf degresat, brânzeturi), dar ¿i pentru carne de vitå, de oaie ¿i de caprå. Acest sprijin va permite retragerea temporarå de produse, de pe pia¡å, pentru o perioadå de minim 2-3 luni ¿i de maxim 5-6 luni, ceea ce va duce la scåderea ofertei ¿i reechilibrarea pie¡ei pe termen lung, precizeazå oficialii europeni.

selor lactate. Fondurile pot fi reorientate în func¡ie de noile prioritå¡i, în contextul crizei.

Organizare colectivå În pachetul de sprijin se vorbe¿te ¿i de derogåri excep¡ionale de la regulile de concuren¡å.

Pentru sectoarele lapte, flori ¿i cartofi, Comisia va autoriza derogarea de la articolul 222 privind concuren¡a din Regulamentul legat de organizarea comunå a pie¡elor, ceea ce va permite operatorilor så se organizeze între ei.

Aceste sectoare vor putea så ia måsuri colective pentru stabilizarea pie¡ei. De exemplu, poate fi planificatå colectiv produc¡ia de lapte, iar producåtorii din sectoarele flori ¿i cartofi vor fi autoriza¡i så retragå produse de pe pia¡å.

Aceste acorduri vor fi valabile numai pentru o perioadå de maxim ¿ase luni. În paralel, vor fi urmårite pre¡urile ca så nu aparå efecte negative pentru consumatori.

Ajutoare sectoriale mai flexibile Bruxelles-ul va acorda mai multå flexibilitate pentru adoptarea de programe de sprijin a pie¡ei pentru sectoarele vin, fructe, legume ¿i apiculturå ¿i pentru programul de distribu¡ie în Pe aceste propuneri ale Comisiei ¿coli a fructelor, legumelor ¿i produ- trebuie så î¿i dea acordul ¿i statele membre, deci ar putea så mai aparå modificåri. Comisia crede totu¿i cå vor fi adoptate pânå la finalul lunii.

Comisarul pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski, spune cå måsurile rapide se adreseazå celor mai afectate sectoare ¿i cå sunt un semnal pentru stabilizarea pie¡elor afectate de criza coronavirusului.

Veronica HUZA Profitul Agricol 16/2020

Covid-19: pact pentru comer¡ul agro-alimentar Uniunea Europeanå ¿i 21 de state membre ale Organiza¡iei Mondiale a Comer¡ului (OMC) se angajeazå så men¡inå un comer¡ deschis ¿i predictibil pentru produsele agricole ¿i alimentare, în perioada crizei globale generate de pandemie. Se angajeazå så nu ia måsuri cu poten¡ial negativ asupra securitå¡ii alimentare a altor state membre, så nu impunå bariere nejustificate în comer¡, så respecte regulile OMC ¿i chiar så faciliteze comer¡ul. Printre statele semnatare se aflå UE, SUA, Australia, Brazilia, Canada, China, Columbia, Japonia, Noua Zeelandå, Ucraina, Elve¡ia, Taiwan... Probabil s-a speriat lumea dupå ce România a interzis exporturile de cereale pentru câteva zile, fårå så se consulte nici cu partenerii europeni.

2 trilioane de euro pentru reconstruc¡ia UE Ursula von der Leyen, pre¿edintele Comisiei Europene, a anun¡at un plan pentru bugetul UE pe termen lung (2021-2027), dar ¿i un plan de revenire a economiei europene din criza Covid-19. Acesta din urmå va fi prezentat pe 6 mai.

Despre planul de revenire se vehiculeazå cå va înghi¡i unul sau 2 trilioane de euro. Adicå 2 mii de miliarde. Cum va fi gândit bugetul pe termen lung ¿i cum va fi gândit planul de revenire a statelor UE ¿i cât de mult se vor suprapune cele douå, råmâne de våzut. Este posibil ca o parte din finan¡area planului de revenire dupå Covid-19 så fie propuså sub formå de împrumuturi luate de UE în baza bugetului ¿i împår¡ite mai departe statelor membre.

15 ani de la semnarea tratatului de aderare Cu toatå pandemia, a trecut nebågat de seamå cå pe 25 aprilie s-au împlinit 15 ani de când România a semnat tratatul de aderare la Uniunea Europeanå. Membru deplin am devenit abia dupå doi ani, la 1 ianuarie 2007.

9

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

80 de milioane de euro, ajutoare de urgen]\ Comisia Europeanå a propus noi måsuri de urgen¡å pentru sectoarele agro-alimentare afectate de criza coronavirusului ¿i suma vehiculatå este de 80 de milioane de euro.

Banii ar urma så meargå în principal cåtre depozitarea privatå de lapte praf, unt ¿i brânzå (30 mil. euro), depozitarea de carne de vitå (26 milioane euro, 25.000 tone) ¿i de carne de oaie ¿i de caprå (20 mil. euro, 36.000 tone).

Se mai discutå ¿i despre posibilitatea acordårii unor ajutoare standard

în 2020, de 5.000 euro pentru fermieri ¿i de 50.000 de euro pentru întreprinderile mici ¿i mijlocii din sector afectate de crizå. Iar dacå se va acorda sprijin ¿i pentru depozitarea cårnii de vi¡el, ar mai fi nevoie de alte 88 de milioane de euro. Toate cifrele ¿i måsurile sunt încå sub formå de propuneri, urmând så se decidå dupå discu¡ii cu statele membre.

Cu adâncå durere, Societatea Românå a Horticultorilor, anun¡å trecerea în nefiin¡å în ziua de 25 aprilie a.c., a distinsei conf. univ. dr. Creola Månescu. S-a nåscut la 17 aprilie 1933 în Câmpulung (Arge¿). A început Facultatea de Horticulturå Bucure¿ti (1952/53), absolvind la Academia K.A. Timiriazev din Moscova (1957). A sus¡inut doctoratul cu o lucrare din pomiculturå (1971). În anul 1958 a ocupat postul de preparator la Catedra de Pomiculturå a IANB Bucure¿ti, unde a urcat treptele profesionale, pesionându-se în anul 1990. A publicat peste 50 de referate ¿tiin¡ifice ¿i 16 cår¡i, unele de referin¡å ¿i azi.

Dumnezeu så o ierte ¿i s-o odihneascå la un loc cu drep¡ii !

Gh. Gl\man, Pre[edinte SRH

Veronica HUZA

Demersurile APIMAR, acceptate pân\ la urm\ de Ministerul Agriculturii Asocia¡ia Producåtorilor ¿i Importatorilor de Ma¿ini Agricole din România (APIMAR) a fåcut o serie de demersuri la Ministerul Agriculturii, pentru ca, în ciuda restric¡iilor de circula¡ie impuse de ordonan¡ele militare, fermierii så-¿i poatå primi utilajele ¿i piesele de schimb comandate, iar dealerii de ma¿ini ¿i utilaje agricole så poatå oferi servicii ¿i consultan¡å clien¡ilor.

Mihai Iva¿cu, marketing manager APIMAR, ne spune cå este evidentå o restrângere a activitå¡ii membrilor asocia¡iei, vânzårile sunt în scådere ¿i se onoreazå contractele semnate anterior, iar IFN-urile råspund mai lent la solicitåri, temporizeazå råspunsurile.

“Noi am f\cut adrese c\tre Ministerul Agriculturii [i am solicitat sprijin [i, în bun\ parte, am primit r\spunsuri favorabile. Am 10

cerut permiterea liberei circula]ii a reprezentan]ilor firmelor din agricultur\ cu activit\]i conexe, cum sunt dealerii de ma[ini agricole [i furnizorii de inputuri.

Am insistat pentru a se facilita transportul la grani]\ [i am cerut ca [oferii de TIR-uri

s\ r\mân\ în carantin\ doar în perioada dintre ture, în cele câteva zile între dou\ transporturi, nu dou\ s\pt\mâni. Am luat extrase din legisla]ia din Spania [i Italia [i le-am oferit Ministerului Agriculturii.” În Italia, de exemplu, se excepteazå de la restric¡iile impuse o serie de activitå¡i din codurile CAEN, inclusiv cele din agriculturå, iar în Spania se stipuleazå clar cå nu se îngrådesc activitå¡ile dealerilor ¿i nici ale celor care reparå ma¿ini ¿i utilaje agricole.

“Demersurile noastre au avut, în mare parte, succes, iar dealerii [i importatorii î[i desf\[oar\ activitatea aproape normal.

Sper\m ca dup\ 15 mai lucrurile s\ revin\ la normal.”

Mihai Iva[cu,

marketing manager APIMAR

Arpad DOBRE Profitul Agricol 16/2020

Pre]uri [i pie]e Daniel BOTÅNOIU

chis la 233 dolari/tonå (1.025 lei), în scådere cu 6 dolari/t fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Grâu România FOB Constan¡a 193 euro/t (-4 euro/t) 926 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17 aprilie 2020, pre¡ cu livrare în mai 2020. ¥n perioada 13 -17 aprilie grâul a avut urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii pe bursele mondiale: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a în£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Mai Iun Iul

13.04 139 137 143

14.04 137 135 141

15.04 133 135 141

16.04 131 133 137

17.04 133 135 139 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

13.04 203 202 204

14.04 201 201 203

15.04 16.04 17.04 199 195 196 200 196 197 201 197 199

Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 85.970 tone, Mexic 77.170 tone, Japonia 70.850 tone, Indonezia 59.370 tone ¿i Guatemala 57.070 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 225 dolari/tonå (990 lei). A pierdut 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 Cota¡ii - Burse din Fran¡a 13.04 193 197 189 187 Moselle FOB 203 Rouen FOB 210

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

14.04 15.04 191 190 195 193 187 185 185 183 201 199 207 205

euro/t 16.04 189 191 183 181 197 203

Mai Iun Iul

14.04 227 225 231

15.04 225 224 230

16.04 223 222 227

România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai, este de 169 dolari/tonå (744 lei), neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în-

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 163 euro/tonå (782 lei), mai mic cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 aprilie.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 169 euro/tonå (811 lei), cu 2 euro mai mic fa¡å de deschiderea licita¡iilor, ¿i

Mai Iun Iul

13.04 129 133 135

14.04 127 131 133

$/t

15.04 16.04 17.04 125 124 127 129 127 129 131 130 131

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI 13 - 17.04.2020

13.04 Bordeaux 165 Pallice 163 Rhin 167 Bordeaux FOB 167 Pontivy 171

12

euro/t

14.04 15.04 16.04 17.04 163 161 159 161 161 159 157 159 165 163 161 163 165 163 161 163 169 167 165 169

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în mai 2020 este de 189 dolari/t (832 lei).

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 205 euro/tonå (984 lei), mai mic cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 193 euro/tonå (926

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în mai 2020, a fost de 179 dolari/t (788 lei).

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 159 euro/tonå (763 lei), în scådere cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 aprilie.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 163 euro/tonå (782 lei), în

scådere cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 163 dolari/tonå (717 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 199 euro/tonå (955 lei), în scådere cu 4 euro/tonå.

$/t

FOB Constan¡a 173 euro/t (+2 euro/t) 830 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17 apr. 2020, pre¡ cu livrare în mai 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

lei), mai mic cu 4 euro/tonå.

17.04 225 225 229

chiderii, 17 aprilie 2020, a fost de 154 dolari/tonå (678 lei), în scådere cu 5 dolari/tonå.

Porumb

aprilie.

17.04 191 193 185 183 199 205

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 13.04 229 227 233

€ - 4,8 lei $ - 4,4 lei

13.04 14.04 15.04 16.04 17.04 167 165 163 161 163 171 169 167 165 167

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

233 dolari/t

-6

154 dolari/t

-5

335 dolari/t

-8

187 dolari/t

-6

Profitul Agricol 16/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 335 dolari/tonå (1.474 lei), în scådere cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Principalele destina¡ii: Mexic 113.570 tone, Egipt 97.070 tone, Japonia 85.170 tone, Indonezia 19.970 tone ¿i Coreea de Sud 17.770 tone.

China a cumpårat 150.000 Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iunie Iulie

13.04 313 315 317

14.04 311 314 315

$/t 15.04 309 313 314

16.04 308 311 313

17.04 307 309 310

Orz România FOB Constan¡a 177 euro/t (-2 euro/t) 850 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17 aprilie 2020, pre¡ cu livrare în mai 2020. ¥n såptåmâna 13 - 17 aprilie, pre¡ul orzului a scåzut pe toate bursele din Fran¡a.

Astfel, pre¡ul orzului furaeuro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 13.04 Rouen 147 Dunquerque 147 Moselle 149 Pontivy 150 Orz bere: Creil** 157 Moselle** 159

14.04 145 145 147 149

15.04 143 144 145 147

16.04 141 143 144 145

17.04 143 145 145 147

155 153 151 153 157 157 155 157

Sorg

COTAºI 13 - 17.04.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 13 - 17 aprilie 2020, a fost de 187 dolari/tonå (840 lei), mai pu¡in cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 13 aprilie.

Principalele destina¡ii: Japo-

tone de soia, o achizi¡ie semnificativ mai micå fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 345 dolari/tonå (1.518 lei), mai pu¡in cu 6 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 319 dolari/tonå (1.404 lei) ¿i a închis cu acela¿i pre¡ ¿i în data de 17 aprilie.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iunie Iulie

13.04 591 601 609

14.04 15.04 16.04 587 585 583 597 594 591 601 599 597

$/t 17.04 581 587 593

jer, FOB-Rouen, a fost de 143 euro/tonå (686 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å pre¡ul de deschidere ¿i cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 157 euro/tonå (754 lei), cu 2 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 aprilie.

Australia: pentru livrare în mai 2020, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (911 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic. nia 9.770 tone ¿i Canada 3.170 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iun

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iunie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

13.04 14.04 15.04 16.04 17.04 319 321 323 321 319 323 325 327 325 323

Floarea-soarelui

chidere din 13 aprilie.

Fran¡a: în såptåmâna 13 17 aprilie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 323 euro/tonå (1.550 lei), mai mic cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2020, este de 329 dolari/tonå (1.448 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 17 aprilie 2020, a fost de 321 dolari/tonå (1.439 lei), la fel ca pre¡ul de des-

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2020, este de 323 dolari/t (1.421 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Mai

$/t

13.04 14.04 15.04 16.04 17.04 321 320 319 317 321

Rapi¡å ¥n såptåmâna 13 - 17 aprilie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a continuat så scadå.

Producåtorii de biocarburan¡i ¿i-au redus produc¡ia cu cca 80%, acest lucru punând presiune pe pre¡ul rapi¡ei.

$/t

13.04 14.04 15.04 16.04 17.04 193 191 189 185 187 197 195 193 191 193

Mai Iunie

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 321 euro/tonå (1.541 lei), cu 8 euro mai mic fa¡å de pre¡ul de

deschidere din 13 aprilie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 317 euro/tonå (1.550 lei), cu 6 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 319 euro/tonå (1.531 lei), în scådere cu 6 euro/tonå.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

13.04 Rouen 323 Dunquerque 325 Moselle 329

17.04 317 319 321

14.04 322 324 327

15.04 321 323 325

Soia

Ovåz

Chicago

Chicago

Chicago

Chicago

Profitul Agricol 16/2020

127 dolari/t

-2

307 dolari/t

-6

euro/t

13.04 14.04 15.04 16.04 17.04 Dieppe 325 323 321 319 323

Porumb

-7

$/t

13.04 14.04 15.04 16.04 17.04 351 350 349 347 345 355 353 351 350 349

Grâu

196 dolari/t

$/t

197 dolari/t

16.04 320 321 323

-4 13

Pre]uri [i pie]e Rusia: Condi¡ii bune pentru semånatul grâului de toamnå ¥n Rusia, grâul de toamnå este cultivat în principal în partea esticå a ¡årii. Pentru sezonul 2020/21 semånatul s-a fåcut fårå întârzieri ¿i au existat îngrijoråri din cauza secetei din toamnå. Ministerul Agriculturii a raportat, la începutul lunii decembrie,18,2 milioane hectare însåmân¡ate, cu aproape 1 milion mai mult decât anul trecut.

Brazilia: S-a încheiat recoltatul porumbului din primul sezon Produc¡ia de porumb din Brazilia va atinge 101 milioane tone, la fel ca ¿i anul trecut. ¥nså suprafa¡a cultivatå va fi de 18,1 milioane hectare, cu 3% mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va fi probabil de 5,58 t/ha, tot cu 3% mai mare fa¡å de anul trecut. Recoltarea porumbului din primul sezon este completå, iar produc¡ia este estimatå la 25,5 mil. tone.

Suprafa¡a cultivatå în sezonul întâi este de aproximativ 4,2 mil. ha.

A doua culturå de porumb din Brazilia, safrinha, este semånatå de obicei din ianuarie pânå la începutul lunii martie, imediat dupå recoltarea soiei. Se anun¡å o suprafa¡å record de 13,1 mil. ha, în cre¿tere cu 0,3 mil. ha fa¡å de anul trecut.

Indonezia: Seceta reduce produc¡ia de porumb Produc¡ia de porumb din Indonezia este probabil så ajungå la 11,9 milioane tone, în scådere cu 1% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå atinge 3,8 milioane hectare, cu 3% peste anul trecut. Produc¡ia medie este de 3,13 tone/hectar. Porumbul din Indonezia este de obicei cultivat în trei cicluri. Primul, octombrie-februarie, reprezintå 49% din produc¡ia totalå de porumb a Indoneziei, este cel mai important. Al doilea ciclu de plantare (martie-iunie) reprezintå 37% din produc¡ia totalå, iar al treilea ciclu (iulie-septembrie), restul de 14% din produc¡ia totalå de porumb.

14

Produc]ia agricol\ în ]\rile UE Cel mai recent raport al Comisiei Europene, privind pie¡ele agricole din UE pe termen scurt, apreciazå cå produc¡ia de cereale a blocului comunitar în perioada actualå (2019/2020) ar urma så fie de 294 milioane de tone, cu 4,5% mai mare decât media din ultimii cinci ani. Dar ar urma så scadå u¿or, la 287,8 milioane de tone, în perioada 2020/2021.

Produc¡ia de rapi¡å ar putea så fie de 14,9 milioane de tone, cel mai scåzut nivel din ultimii 12 ani, din cauza reducerii suprafe¡elor cultivate. În perioada 2020/2021, culturile oleaginoase ar urma så fie cultivate pe o suprafa¡å mai mare, de 10,5 milioane de hectare.

Produc¡ia de zahår va scådea u¿or, la 17,4 milioane de tone, din cauza reducerii suprafe¡elor. Nici anul viitor sfecla de zahår nu va primi avânt, din contrå, suprafa¡a cultivatå va scådea cu încå 3%, din cauza condi¡iilor dificile de pia¡å din ultimii doi ani. În 2019, cantitatea de lapte colectatå în UE a crescut cu 0,4%, cel mai lent ritm de cre¿tere din 2012, iar pentru 2020 se prevede un nivel similar. În 2020, consumul de brânzå în UE ar putea urca u¿or, cu 0,3%, iar exporturile ar putea continua så creascå, datoritå cererii de pe pie¡ele asiatice.

Produc¡ia de carne de vitå a scåzut anul trecut. Pentru 2020 este estimat, de asemenea, un declin. În schimb, produc¡ia de carne de pasåre a continuat så creascå în 2019, în urma majorårii cererii. Tendin¡a ar urma så continue ¿i anul acesta.ªi produc¡ia de carne de porc ar urma så creascå u¿or anul acesta, datoritå cererii din Asia (în urma impactului epidemiei de pestå porcinå africanå, în special în China).

Exporturile de porc ale Uniunii ar urma så creascå cu 12%, dupå un avans de 17% în 2019, dar consumul ar urma så scadå.

Sectorul cårnii de oaie ¿i de caprå va råmâne stabil în 2020.

Consumul de vin în UE este puternic afectat de måsurile de izolare. În timp ce pe segmentul de retail cresc vânzårile, consumul în restaurante ¿i baruri este zero, ceea ce afecteazå negativ vinurile cu valoare ridicatå ¿i vinurile spumoase. Consumul de vin în UE ar urma så scadå la 108 milioane de hectolitri, cu 8% sub media din ultimii cinci ani. ªi exporturile de vin ale UE vor fi afectate, previzionându-se un declin de 14% în perioada 2019/2020.

Profitul Agricol 16/2020

Pre]uri [i pie]e

Dup\ interzicerea exporturilor de cereale,

pre]urile au r\mas sus România a fost singura ¡arå UE care a instituit o interdic¡ie la exporturile de cereale, chiar ¿i una de scurtå duratå.

Måsura a surprins pe toatå lumea.

Mai ales cå, în luna aprilie, România are cantitå¡i mici de grâu pentru export, spune Vasile Varvaroi, director Padberg ¿i vicepre¿edintele ARCPA, Asocia¡ia Românå a Comercian¡ilor de Produse Agricole.

prins oportunitatea ¿i au exploatat-o.

Ulterior, ¿tirea cå România a revenit asupra deciziei de interdic¡ie a exporturilor a trecut aproape neobservatå.

Preocuparea actorilor din pia¡å s-a îndreptat între timp cåtre Rusia, care începe så sufere din cauza secetei, de¿i rezervele de apå din sol nu sunt atât de scåzute ca cele din Bårågan.

pânå la urmåtoarea recoltå. A¿a cå, dupå numai douå zile, ¿i-a revizuit strategia de pia¡å ¿i a mai achizi¡ionat patru Panamax-uri (în total 240.000 de tone), trei din Fran¡a ¿i unul din Rusia.

Este de a¿teptat ca pre¡urile så se men¡inå sau chiar så mai creascå, pe fondul stimulentelor financiare pompate

“Am trântit în nasul Egiptului, Iordaniei [i altor ]\ri arabe o poart\ pe care neam chinuit s\ o deschidem mul]i ani. Vom reveni pe aceste pie]e sezonul urm\tor, dar nu va fi ca [i când nimic nu s-ar fi întâmplat. Chiar [i peste 2-3 ani se va [ti c\ România te poate l\sa cu ochii în soare f\r\ vreun avertisment prealabil”, explic\ Vasile Varvaroi.

Mai mult, în momentul apari¡iei Ordonan¡ei Militare nr. 8, pia¡a cerealelor a fost bulversatå ¿i s-a generat panicå.

Nu pentru cå România ar fi fost chiar un jucåtor emblematic pentru comer¡ul interna¡ional cu grâul, ci fiindcå o ¡arå membrå UE a creat un precedent.

“Pre]urile au crescut foarte mult, cam cu 10 dolari/ton\, de pe la 232-235 de dolari la 245. A fost vorba de emo]ie, nu de ra]iune, de fundament, adic\ de cerere [i ofert\. Degeaba a consemnat [tirea cu interdic]ia c\ pia]a nu ar trebui s\ fie afectat\, întrucât oricum România nu a mai r\mas cu o cantitate mare pentru exporturi pân\ la sfâr[itul sezonului. S-a deschis o Cutia Pandorei. Toate statele au început s\ se întrebe> deci, ne putem a[tepta ca [i alte ]\ri s\ interzic\ exporturile?”.

A¿a cå ¡årile care se gråbeau så-¿i refacå stocurile strategice au pus presiune pe importuri, iar ¡årile exportatoare - Rusia, Ucraina ¿i Fran¡a - au 16

Vasile Varvaroi, director Padberg [i vicepre[edinte Asocia]ia Român\ a Comercian]ilor de Produse Agricole

Dacå nu plouå în urmåtoarele såptåmâni, produc¡iile ruse¿ti de grâu s-ar putea diminua ¿i mai mult decât o indicå estimårile actuale - de la 79,5 milioane de tone la 77,2 milioane. Iar asta chiar cå ar putea arunca în aer pre¡urile pe pie¡ele interna¡ionale.

A¿adar, chiar ¿i dupå reluarea exporturilor române¿ti, pre¡urile au råmas sus. La licita¡ia organizatå pe 14 aprilie, egiptenii au cumpårat doar douå vapoare de grâu rusesc: 60.000 de tone cu 249,45 dolari/tona, cu livrare în intervalul 15 mai - 25 mai, ¿i alte 60.000 de tone cu 252,5 dolari/t, cu livrare între 26 mai ¿i 5 iunie.

Egiptul a redus ritmul achizi¡iilor în a¿teptarea unor vremuri mai bune.

Care, înså, iatå, nu mai vin, cel pu¡in

de administra¡ia Trump în economia americanå, inclusiv în agriculturå ¿i produc¡ie alimentarå. În plus, Rusia ¿i-a limitat la 7 milioane de tone exporturile de grâu, iar estimårile sunt cå limita va fi atinså spre jumåtatea lunii mai, înainte de noua recoltå. Pe de altå parte, la vremea respectivå este de a¿teptat ¿i ca ¡årile mari importatoare så-¿i rezolve problema stocurilor (pe 23 aprilie începe Ramadanul), iar cererea så scadå.

Ca så nu lase grâul românesc så iaså din ¡arå, firmele autohtone de morårit ¿i panifica¡ie vor trebui så se alinieze cu oferta tarifelor de export.

A¿adar, e de a¿teptat ca pre¡ul grâului så se men¡inå ori chiar så creascå ¿i pe pia¡a internå.

Profitul Agricol 16/2020

Pre]uri [i pie]e Mihai Anghel, Cerealcom: România nu conteazå la export Imediat dupå Ordonan¡a Militarå 8, când exporturile de cereale au fost interzise, pre¡ul grâului pe pia¡å s-a pråbu¿it de la peste 900 la 800 de lei/t, spune Mihai Anghel, administratorul Cerealcom Dolj. Înså tranzac¡iile interne s-au stopat, fiindcå morarii nu mai voiau så cumpere, a¿teptând o ¿i mai mare ieftinire. Dupå ridicarea interdic¡iei de export, tranzac¡iile s-ar reluat la pre¡urile de dinaintea interdic¡iei, numai cå a venit perioada Sårbåtorilor ¿i morile au lucrat din stocuri.

Cerealcom råmâne pe pia¡å cu stocuri mai ales de porumb, dar ¿i grâu ¿i orz. Referitor la bursele externe, Anghel este sceptic în privin¡a rolului ¡årii noastre: “Nu cred cå pie¡ele interna¡ionale au fost influen¡ate de decizia României”.

Nicu¿or ªerban, pre¿edinte Clubului Fermierilor “Premierul a vorbit de pre¡uri speculative la grâu, dar este normal ca pre¡urile så fie mai mari în perioada aceasta, fiindcå se adunå costurile logistice de stocare ¿i între¡inere a grâului. A¿a este an de an”. ªerban crede cå, în såptåmâna interdic¡iei, fermierii ar fi pierdut 20 de euro/tona de grâu dacå ar fi fost obliga¡i så valorifice stocurile exclusiv pe pia¡a internå.

Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului, solicitå de aici încolo proceduri clare ¿i constituirea unui comitet de crizå la Ministerul Agriculturii, în care så fie reprezenta¡i exper¡i din toate sectoarele.

“Grupul acesta de exper¡i trebuie så comunice permanent, så identifice informa¡iile corecte ¿i så propunå solu¡ii adecvate, astfel încât så se evite pe viitor situa¡ii ca cea care a generat emiterea Ordonan¡ei.

Am informa¡ia cå se lucreazå la constituirea unei comisii tehnice.

Sper ca aceasta så fie constituitå din exper¡i ¿i nu din deciden¡i.”

Profitul Agricol 16/2020

:n cazul unei viitoare suspend\ri a exporturilor, ce vom face cu excedentul de porumb?

Sitaru spune cå pia¡a regleazå sin¥n timp ce toatå lumea gurå stocurile, fårå interven¡ia statului. ¿i-a îndreptat aten¡ia “S\ dau un exemplu simplu. Dac\ sunt spre ce se întâmplå cu grâul, stocuri mici, pre]urile cresc. Crescând o altå culturå bine exportatå pre]ul intern, noi nu mai suntem competide România, porumbul, tivi la export. Inevitabil, marfa r\mâne în era aparent nebågatå în seamå. ]ar\. A[a a fost în toamn\, când România Primul a tras semnalul avea pre]uri prea mari în raport cu cele de Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR. pe pia]a interna]ional\. Din aceast\ cauz\,

P

entru cå, spune el, România are o problemå cu imposibilitatea exportårii excedentului de produc¡ie, nu cu lipsa stocurilor. Produc¡ia de porumb a anului trecut a fost, dupå unii, de 16 milioane de tone, dupå al¡ii de 14.

La oricare din cele douå cifre se adaugå stocurile råmase din anul precedent, de circa douå milioane de tone. ªi se ¿tie precis, România nu consumå, anual (de la o recoltå la alta), mai mult de 7,2 milioane de tone de porumb.

De fapt, anul acesta consumul va fi mult redus, fiindcå efectivele de porci au fost decimate de pesta porcinå africanå. De la recoltå pânå în prezent s-au exportat doar 3 milioane. A¿adar, se poate exclude scenariul ca pânå la urmåtoarea recoltå så se intre în crizå.

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, este dezamågit cå guvernan¡ii au ac¡ionat dupå ureche.

“M\ a[teptam de la Guvern s\ vorbeasc\ în cifre. În schimb, s-a luat o decizie cu efect de bumerang pentru tot sectorul agricol, pe ni[te p\reri ale unor neaviza]i. {i s-a dat un semnalul foarte negativ pentru pie]ele externe”.

am exportat doar cantit\]i mici, iar din septembrie pân\ în noiembrie nu am putut câ[tiga nicio licita]ie în Egipt. Au câ[tigat francezii [i ru[ii licita]iile.

Abia la sfâr[it de decembrie [i început de ianuarie România a câ[tigat licita]ii în Egipt, cu livrare la termen, 2-3 luni. De aceea au fost exporturi majorate în luna martie, care au speriat guvernan]ii. Dar trebuie în]eles c\ exporturile nu sunt liniare, acelea[i lun\ de lun\. Privind din aceast\ perspectiv\ se observ\ c\ nu s-a ie[it din graficul ultimilor cinci ani, respectiv un export total de circa 5 milioane de tone anual”.

Victor Beznea, vicepre¿edinte ARCPA, avertizeazå cå va exista un cost al revenirii României pe pie¡ele externe.

“Va trebui så scådem pre¡ul, ca så avem succes. În momentul de fa¡å suntem considera¡i origine nesigurå.

Iar asta se va întoarce împotriva fermierilor români”. ¥n urma întregii afaceri, se na¿te o întrebare: poate drobul de sare al foametei så justifice chiar orice ac¡iune a Guvernului?

o analiz\ de Robert VERESS 17

OPINII> dr. ing. DANIEL BOT|NOIU

Aprecieri asupra sectorului agricol al UE România se num\r\ printre ]\rile care vor primi sume mai mari pentru Pilonul I în urm\toarea perioad\ de programare.

E

uropa este constituitå din state care nu au acela¿i mod de consum ¿i de produc¡ie ¿i nici acela¿i raport cu privire la ecologie.

Sunt state ca Danemarca sau Austria, care au reu¿it så diminueze dependen¡a de pesticide ¿i alte state care au pus pe primul loc cre¿terea produc¡iei ¿i men¡inerea pie¡elor externe.

Olanda utilizeazå pesticide din ce în ce mai mult pentru a compensa lipsa de zile însorite necesare dezvoltårii plantelor. Este cazul tomatelor, castrave¡ilor, ardeilor, vinetelor cultivate în spa¡ii protejate care fac din Olanda al doilea stat exportator de legume ¿i fructe la nivel mondial!

Spania este, dupå 2016, primul utilizator de produse fitosanitare în ce prive¿te cantitatea. Pentru Spania agricultura intensivå este o problemå strategicå, ea fiind unul dintre producåtorii de legume fructe în afara sezonului.

Alte state, de dimensiuni mai mici, au cåzut pradå tehnologiilor care necesitå multå chimie. Este cazul Ciprului sau Maltei, care sunt primele utilizatoare de pesticide dupå suprafa¡a agricolå utilå, având un record trist în cazul monoculturii de cartof, care se ¿tie este “gurmandå” în fungicide.

Plafonarea plå¡ilor directe nu poate fi acceptatå. Fermele mari sunt cele care asigurå securitatea alimentarå, aplicå standarde înalte ¿i au o contribu¡ie esen¡ialå la economia ¡årii.

Nu putem fi de acord cu scåderea bugetului PAC, având în vedere contribu¡ia fermierilor la bunurile publice, cerin¡ele suplimentare pentru fermieri în domeniul climei ¿i al mediului, contribu¡ia apicultorilor la siguran¡å alimentarå, diferen¡a dintre veniturile din agriculturå

18

fa¡å de salariile din alte domenii.

România sus¡ine introducerea unei plå¡i pentru culturile de leguminoase proteice, luând în considerare faptul cå sprijinul voluntar cuplat este o schemå de limitare a produc¡iei, care nu asigurå cre¿terea performan¡ei.

România trebuie så promoveze zona montanå ¿i aceasta trebuie så se regåseascå în noua PAC, pentru cå aceste zone au constrângerile cele mai mari ¿i au un puternic risc de abandon.

Unul dintre subiectele mai spinoase ¿i asupra cårora se a¿teaptå lungi dezbateri în cadrul trialogului Comisie-Consiliu-Parlament a fost ¿i plafonarea plå¡ilor directe pe exploata¡ie ¿i alocårile minime propuse pentru måsuri climatice ¿i de mediu, asupra cårora pårerile sunt extrem de divergente.

Perioada imediat urmåtoare este vitalå pentru statele membre în stabilirea unor ¡inte clare. Autoritå¡ile române trebuie så înceapå procesul consultativ cu actorii implica¡i, cu societatea civilå, pentru ca interven¡iile propuse prin Programul Na¡ional Strategic så capete coeren¡å.

Finan¡area PAC în cadrul financiar multianual, cifrå propuså de Comisie ¿i aflatå în curs de negociere tripartitå, este de 365 de miliarde de euro, din care 286,2 miliarde de euro pentru FEGA. Cele mai multe state membre considerå cå acest buget trebuie suplimentat, sub imperativul limitårii reducerii plå¡ilor directe ¿i al unui efort suplimentar pentru convergen¡å.

CE propune o recuperare lentå a decalajului dintre plå¡ile directe ale diferitelor state membre. România se numårå printre ¡årile care vor primi sume mai mari pentru Pilonul I în urmåtoarea

perioadå de programare, înså este nevoie de ¡inte mult mai ambi¡ioase în ceea ce prive¿te reducerea decalajelor dintre agricultori.

Pentru FEARD, cifra totalå avansatå este 78,8 miliarde de euro, la proiectele de dezvoltare ruralå propunându-se o scådere a contribu¡iei UE, dar o cre¿tere corespunzåtoare a bugetului na¡ional, abordare cu care multe state membre nu sunt de acord.

PAC 2021-2027 nu se va adopta mai devreme de Pre¿edin¡ia germanå (iulie-decembrie 2020), fiind vorba de un proces extrem de complex.

România va avea o alocare pânå în 20 de miliarde de euro, ceea ce reprezintå undeva la 7% din bugetul european.

Dupå prezentarea pozi¡iei Parlamentului European ¿i a Consiliului UE, se va merge în trialoguri, care ar putea så fie în jur de 40-50 la numår. Se negociazå foarte mult pentru a se apropia pozi¡iile ¿i, în final, se publicå cele trei regulamente de bazå. Urmeazå cam jumåtate de an regulamente, acte delegate ¿i de implementare care så fie adoptate ¿i, dupå aceea de abia, Statele membre pot trimite planurile strategice la Bruxelles pentru a se adopta de cåtre Comisie. Opt luni de zile are timp Comisia ca så adopte planurile fiecårui stat membru.

Viitoarea PAC se va concentra asupra a nouå obiective care så reflecte func¡ionalitatea sa pe mai multe planuri: economic, de mediu ¿i socio-teritorial.

Aceasta ar men¡ine cei doi piloni ai såi ¿i cele douå fonduri agricole pentru a sprijini programele na¡ionale, în func¡ie de o serie de måsuri alese pe baza unei abordåri integrate. În orice caz, plå¡ile directe (decuplate ¿i cuplate) ar råmâne elementele prioritare ale noii PAC. Profitul Agricol 16/2020

OPINII> dr. ing. {tefan GHEORGHI}| fermier din Ro[iori, Br\ila, membru APA Br\ila

Contractul de arend\ pe 15 ani Autorit\]ile române nu mai au voie s\ spun\ c\ nu se poate, iar asocia]iile profesionale nu mai trebuie s\ se ascund\ în spatele expresiei c\ “noi dialog\m, nu protest\m”.

În

2010, când am înfiin¡at ferma, nivelul arendei în Bårågan era de 600 kg de grâu/ha, pre¡ul unui ha de påmânt era de 5.000 lei, iar contractul de arendå se semna pe 10 ani.

Aståzi, la 10 ani de când am ferma ¿i 13 ani de când suntem în UE, nivelul arendei în zona mea este de 1.200-1.500 kg grâu, iar fondurile de investi¡ii care de¡in în proprietate teren cer arende ¿i de 300 euro/ha cu plata anticipatå.

Pre¡ul mediu al unui ha de påmânt este între 5.000 ¿i 6.000 de euro, iar fondurile de investi¡ii au pre¡uri de vânzare între 8.000-10.000 euro/ha.

Cauza cre¿terii pre¡ului unui ha de påmânt ¿i implicit al arendei este subven¡ia plåtitå/ha ¿i infuzia de bani europeni prin diverse måsuri de dezvoltare a agriculturii române¿ti. În aceste condi¡ii, secondate ¿i de abrogarea legii arendei, nimeni nu mai este interesat de semnarea unui contract de arendå, måcar pe termen mediu, iar autoritå¡ile, odatå cu abrogarea legii arendei, nu au mai stipulat nicåieri în legisla¡ie o duratå minimå a unui contract de arendå.

Am constatat de mai multe ori cå atunci când deschizi subiectul cu vreun politician sau reprezentant al ministerului, î¡i råspunde cå asta ¡ine de în¡elegerea dintre pår¡i. Acelea¿i autoritå¡i te acuzå cå nu-¡i gestionezi bine businessul, astfel încât så te po¡i proteja de riscurile naturale la care e¿ti expus.

Dar ce investi¡ii, ce iriga¡ii de exemplu, po¡i lua în calcul, dacå tu, fermier, nu ai o duratå minimå acceptatå la un contract de arendå?

Se discutå de un fond mutual al fermierilor care så-i ajute în situa¡ii ca seceta din aceastå primåvarå, dar la ce 20

suprafa¡a må raportez? Plåtesc anul acesta asigurare pentru 500 ha, iar anul viitor pentru 100, cå nu ¿tiu dacå fondul de investi¡ii de la care am teren arendat mai îmi prelunge¿te contractul sau nu?

Ca fermier, sincer, nu în¡eleg de ce la noi, în România, nu se poate nimic din ce au celelalte ¡åri din UE. ¥n toatå Europa contractul de arendå este reglementat, chiar suprareglementat într-unele, nu l-au låsat la latitudinea pår¡ilor, sub pretextul cå nu pot interveni. ªi noi am putea så ne inspiråm din legisla¡ia altor ¡åri europene. Iar reglementårile pot fi adoptate rapid, dat fiind faptul cå au fost deja validate de Comisia Europeanå. În Fran¡a, contractul de arendå este reglementat de Codul Rural - art. L4115 ¿i pânå la L411-24 modificate prin Legea Modernizårii agricole din 2010. ¥n Belgia, arenda este reglementatå prin Codul Civil belgian Cartea III, Titlul 8, Cap. 2, art.1763 -1778.

Aceste reglementåri aduc for¡a sectorului agricol francez sau belgian. Avem ¿i noi în România, în Noul Cod Civil, art.

1836-1850, unde reglementeazå câteva aspecte ale contractului de arendå, dar fårå så se men¡ioneze durata minimå de arendare. Prin compara¡ie, atât în Fran¡a, cât ¿i în Belgia durata contractului de arendå este de minim 9 ani, dar durate de 12, 15 sau 20 de ani se întâlnesc frecvent ¿i sunt benefice ambelor pår¡i.

Pentru condi¡iile din România, pe mine ca fermier m-ar ajuta så am o duratå minimå de arendare corelatå cu durata de amortizare a investi¡iilor pe care trebuie så le fac în fermå, pentru a putea face fa¡å costurilor din ce în ce mai crescute ¿i pre¡urilor de vânzare în scådere

sau cel mult la nivelul anilor trecu¡i. Perioada de amortizare a parcului de utilaje este de 8-10 ani, conform legisla¡iei în vigoare, iar investi¡iile de iriga¡ii au valori foarte mari ¿i pot avea duratå de recuperare mergând pânå la 20 de ani, în caz cå existå ¿i clådiri. ¥n aceste condi¡ii eu våd o duratå de minim 10 ani de arendare în condi¡ii de neirigat ¿i minim 15 ani la irigat.

Agricultura este un domeniu strategic în dezvoltarea oricårei ¡åri, de aceea avem nevoie urgentå de reglementåri cu privire la contractul de arendå, a¿a cum le au toate ¡årile europene pe care le folosim ca etalon atunci când discutåm de performan¡å agricolå.

Prin definirea clarå a duratei de arendare ¿i nivelului minim ¿i maxim al arendei pe zone agricole, vom limita activitå¡ile speculative privind arendarea terenurilor ¿i va fi o activitate doar pentru cei care o în¡eleg ca pe o afacere pe termen lung. În concluzie, contractul de arendå trebuie så fie o prioritate pentru toate asocia¡iile profesionale ale fermierilor pentru a convinge autoritå¡ile cå este în folosul tuturor fermierilor, indiferent dacå sunt mici sau mari, întrucât consolideazå stabilitatea fermei.

Autoritå¡ile române, prin vocea deputa¡ilor, europarlamentarilor sau mini¿trilor, nu mai au voie så spunå cå nu se poate, iar asocia¡iile profesionale nu mai trebuie så se ascundå în spatele expresiei cå “noi dialogåm, nu proteståm”. ªi mie îmi place dialogul, dar dacå în urma dialogului nu se schimbå nimic atunci trec la protest pânå se produce schimbarea, dacå aceastå schimbare este doritå de fermieri în majoritatea lor.

Profitul Agricol 16/2020

CULTURI

VEGETALE Consultan]\ prin voluntariat Horia-Victor HÅLMÅJAN USAMV Bucure¿ti

Un

consultant este un specialist care este invitat ¿i a doua oarå în ferma pe care a analizat-o. Sfaturile lui nu sunt gratuite, pentru cå din activitatea de consultan¡å î¿i câ¿tigå existen¡a.

Când fermieri inteligen¡i ¿i genero¿i au realizat o bunå parte din ce ¿i-au propus în via¡å, vor så-¿i ajute semenii care se aratå dornici ¿å-¿i depå¿eascå limitele impuse de anumite constrângeri, pe care cei dintâi le-au depå¿it.

O categorie specialå dintre ace¿ti fermieri o constituie participan¡ii/câ¿tigåtorii diferitelor categorii la concursul de produc¡ie organizat de Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din Statele Unite.

Dupå câ¡iva ani buni de participare la aceastå competi¡ie, cei mai inspira¡i fermieri (uneori inova¡iile tehnologice încercate în concurs sunt departe de realitatea din câmp) sunt gata så-¿i împårtå¿eascå experien¡a altor colegi de breaslå, fåcând consultan¡å prin voluntariat. Argumentele sunt de obicei sporurile de produc¡ie înregistrate în câmpurile comerciale, uneori ele depå¿ind 25%.

Deocamdatå, nu ¿tiu de ce, fermierilor din aceea¿i categorie din România nu li se acordå aten¡ia meritatå. Este adevårat, ceea ce este acum “Porumbul de aur” este departe de a fi un concurs de tehnologii. Singurele tehnologii câ¿tigåtoare ceva mai cunoscute au fost cele aplicate în Insula Mare a Bråilei, dar acest lucru se datoreazå unei “insistente extensii altruiste”. Astfel, speciali¿tii de la Agricost, coordona¡i de

Profitul Agricol 16/2020

Lucian Buzdugan, au atras aten¡ia prin metode “private” (You Tube) asupra schemei de semånat cu distan¡e mai mici între rânduri (50 cm), fertilizårii starter la douå adâncimi, lucrårilor reduse cu ma¿ini speciale, cantitå¡ilor mari de azot mineral ce pot fi prezente primåvara în sol, în jur de 150 kg N/ha, care nu este måsurat prin analizele obi¿nuite de sol. Un sistem de lucråri cu douå aråturi, pe care îl practicå câ¿tigåtorul de anul trecut, Bi¡å Råcman, ar merita, de asemene,a discutat.

Dacå criteriul de evaluare al modelului românesc de consultan¡å acordatå de fermierii de succes altor fermieri ar fi sporul de produc¡ie realizat, remarcåm faptul cå ståm bine. Când a început så cultive porumb la Orezu, în urmå cu mai mult de 25 de ani, Nicolae Sitaru era mul¡umit când depå¿ea pragul de 56 t/ha. Acum realizeazå produc¡ii de cel pu¡in 9-10 t/ha în majoritatea anilor.

Aceastå cre¿tere spectaculoaså, de cca. 50%, se datoreazå ¿i faptului cå Nicolae Sitaru ¿i al¡i fermieri de succes din Ialomi¡a au crescut odatå cu mårirea fluxului de informa¡ii devenit mai accesibil prin asociere: APCPT Ialomi¡a, LAPAR, APPR. Dar majoritatea fermierilor au nevoie de mult mai multe informa¡ii.

Forumuri de consultan¡å prin voluntariat Scopul acestor forumuri este acela de a face cunoscut fermierilor interesa¡i problemele rezolvate de cei care au depå¿it un anumit obstacol sau ¿tiu cum så facå acest lucru.

Organiza¡iile profesionale (APPR, LAPAR) sau cooperative (U.N.C.V.S.) ar putea gåzdui astfel de forumuri.

La Nådlac, fermierii au terminat de intabulat toate terenurile Dupå lungi demersuri cåtre autoritå¡i, Cooperativa ºåranul Nådlåcan a reu¿it så convingå primåria din Nådlac så aloce fondurile necesare intabulårii terenurilor agricole. Astfel, spre sfâr¿itul lunii martie, a început trasarea definitivå a drumurilor de exploata¡ie agricolå (duleurile), care sunt proprietatea ora¿ului Nådlac, închizând tarlalele unde s-au efectuat lucrårile de intabulare, urmând ¿i repozi¡ionarea parcelelor, acolo unde a fost necesar.

De la începutul lunii aprilie, au demarat lucrårile pentru trasarea ¿i marcarea drumurile din extravilanul ora¿ului Nådlac.

Zi de zi au fost trasate drumurile din sectorul Sistematica 4, adicå sectoarele 9 ¿i 20. Primåria ¿i CL Nådlac au contractat topograful ¿i au apelat la fermierii din ora¿ care, pe bazå de voluntariat, au asigurat suportul necesar realizårii acestei lucråri. ¥n ac¡iune s-au implicat cu utilaje fermierii Milan Kelo ¿i ªtefan Bencovic, precum ¿i al¡i membrii ai Cooperativei Fermierul Nådlåcan.

Acum, drumurile sunt definitive ¿i înscrise în Cartea Funciarå.

Erbicidare biologicå a buruienilor rezistente Start-up-ul israelian WeedOUT (al cårui nume s-ar traduce prin Afarå cu Buruienile) a anun¡at încheierea sesiunii de investi¡ii conduså de Syngenta Ventures.

WeedOUT dezvoltå primul erbicid biologic specific. Este ob¡inut prin recoltarea de polen de la anumite specii, iradierea lui pentru a-l face steril ¿i apoi polenizarea buruienilor cu un echipament specific. Tehnologia vizeazå buruieni care au devenit rezistente la erbicide.

21

CULTURI VEGETALE

TIMI{> 4 milioane de lei pentru asfaltarea drumurilor agricole din Sânandrei Comuna Sânandrei este situatå în sudul Câmpiei de Vest, la 12 kilometri de Timi¿oara. Acolo, primarul, Claudiu Coman, a demarat un proiect de 4 milioane de lei pentru a asfalta drumurile agricole.

Deja contractul a fost încheiat, iar în scurt timp vor începe ¿i lucrårile. Fiindcå suntem în România, iar birocra¡ia este infernalå chiar ¿i pentru primari, discu¡iile cu AFIR ¿i rezolvarea contesta¡iilor au durat trei ani.

Claudiu Coman spune cå acum a¿teaptå ca firma executantå så

înceapå lucrårile pe parcursul lunii aprilie.

Proiectul cuprinde asfaltarea mai multor tronsoane agricole din Carani (sat apar¡inåtor) ¿i Sânandrei (centru de comunå), respectiv a douå tronsoane pietruite la Covaci (sat apar¡inåtor).

Sânandrei se aflå la limita dintre câmpia Vingåi ¿i câmpia joaså, de divagare, numitå câmpia Timi¿ului sau Torontalului.

Gh. MIRON corespondent Câmpia de Vest

Korvetto - noua solu]ie pentru controlul buruienilor din cultura de rapi]\ Ion MUTAFA manager marketing erbicide Corteva Agriscience România&Moldova

solu¡ie tehnologicå pentru controlul buruienilor dicotiledonate - erbicidul Korvetto.

De¿i este o culturå profitabilå ¿i o bunå premergåtoare pentru cerealele de toamnå, rapi¡a devine din ce în ce mai greu de cultivat în România, din cauza condi¡iilor climatice din toamnå, în special a secetei. Dacå în condi¡ii normale s-au cultivat ¿i 750.000 ha, acesta este al doilea an când suprafa¡a estimatå a se recolta este cu mult sub acest poten¡ial.

Totu¿i, în multe zone, rapi¡a are o stare de vegeta¡ie destul de bunå ¿i se a¿teaptå produc¡ii ce vor satisface a¿teptårile fermierilor.

Condi¡iile foarte blânde din aceastå iarnå, fårå zåpadå ¿i înghe¡ pe perioade mai lungi de timp, au fåcut ca buruienile så se dezvolte ¿i så concureze pentru apå ¿i hranå cu plantele de culturå.

De aceea, Corteva Agriscience vå pune la dispozi¡ie cea mai avansatå

Korvetto este noul erbicid postemergent destinat utilizårii primåvara în cultura de rapi¡å de toamnå pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate (cu frunzå latå).

Produsul con¡ine noua substan¡å activå halauxifen-methyl (Arylex active) 5g/l ¿i clopiralyd 120 g/l, fiind omologat în doza de 1 l/ha.

Momentul aplicårii este primåvara, de la faza de rozetå a culturii de rapi¡å (BBCH-30) pânå când mugurii florali sunt prezen¡i, dar sunt încå acoperi¡i de frunze (BBCH-50).

Korvetto controleazå foarte bine

22

buruieni dicotiledonate, precum turi¡a (Galium aparine), buruianå care då cele mai multe båtåi de cap fermierilor, atât în perioada de vegeta¡ie a culturii, concurând planta, cât ¿i la recoltarea ¿i valorificarea produc¡iei.

Alte buruieni problemå foarte bine controlate de Korvetto sunt: pålåmida (Cirsium arvense), mu¿e¡elul (Matricaria spp.), loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas) - inclusiv macul rezistent la erbicidele sulfonil-ureice, susaiul (Sonchus arvensis), cornu¡ii (Xanthium strumarium), måturica (Descurainia sophia).

Erbicidul Korvetto are o selectivitate foarte bunå pentru cultura de rapi¡å ¿i permite rota¡ia fårå probleme pentru toate culturile succesive care urmeazå dupå rapi¡a tratatå cu Korvetto.

Produsul Korvetto va deveni cea mai sigurå metodå de a scåpa de buruienile dicotiledonate, atât anuale, cât ¿i perene, care se poate aplica primåvara.

Aten¡ie: Nu se aplicå toamna!!!

Profitul Agricol 16/2020

CULTURI VEGETALE

Seceta [i implica]iile ei, studiu Niciodatå nu au fost mai furio¿i fermierii pe prezentatorii TV care caracterizeazå lipsa ploilor drept vreme frumoaså.

Ba unul se gândea chiar dacå nu s-ar putea da o reglementare pe tema asta.

Nu i-ar aduce ploaia, dar måcar ar con¿tientiza ¿i orå¿enii gravitatea situa¡iei din agriculturå.

C

el pu¡in la Buzåu, fostul ministru Reme¿ este pomenit tot mai des. Datoritå subven¡iilor pe care le-a acordat în 2002, este våzut drept salvatorul agriculturii române¿ti.

Seceta cu care eram obi¿nui¡i î¿i fåcea de obicei apari¡ia dupå o perioadå de ar¿i¡å. Acum e o secetå timpurie, o expresie cu care probabil cå ne vom obi¿nui. În plus, vântul bate, deocamdatå la propriu, în ferme.

Pentru porumb ¿i floarea-soarelui mai sunt ceva speran¡e, dar ploaia este necesarå cât mai curând ¿i pentru ele.

Chiar ¿i a¿a, obiectivul nu mai este profitul, ci limitarea pierderilor.

Nu existå umiditate pe o adâncime de 3 metri Ovidiu Cristinescu conduce societatea agricolå Recolta, din Florica, ¿i lucreazå 1.000 ha. E necaz, î¿i începe agronomul descrierea situa¡iei din fermå. Grâul ¿i orzul sunt compromise.

Rapi¡a încå mai rezistå, dar speran¡a este într-o produc¡ie de o tonå/ha. A cåzut bruma chiar ¿i pe 22 aprilie ¿i au mai picat din flori. Acum, rapi¡a a început så se usuce de la bazå, cu toate cå are o rådåcinå pivotantå.

“Am såpat o groapå pânå la trei metri.

Nu mai este apå deloc”, spune Cristines24

cu. Este al treilea an la rând cu secetå.

Nu a fost nici un pic de zåpadå, nici cât så se dea un copil cu sania. Pe vremuri erau troiene cât casele, ne urcam pe ele ¿i ne dådeam cu sania”.

Porumbul ¿i floarea-soarelui sunt în curs de råsårire. Lucerna semånatå la 1 martie a råsårit în propor¡ie de cel mult 10-15%, iar lucerna veche are 20 cm. Nu se prognozeazå prea curând ploi.

Mai mult, spune Cristinescu, a båtut vântul cum nu a fåcut-o de 50 de ani.

Atunci a jumulit sfecla din rådåcini. A intrat o gråmadå de påmânt în canale.

Erau nori de praf. Singurul lucru de care se bucurå în situa¡ia de fa¡å este cå nu a mai fåcut contracte futures. Ar fi fost o problemå în plus.

“La ora actualå nu avem curaj så mai semånåm nimic în locul grâului. Nu este apå, nu avem nici bani. Deja avem datorii la inputuri, la leasing. Ar trebui så plouå 50 litri, ca så se ducå apa în jos. Au arat unii în grâu ¿i au scos bolovani cât roata cåru¡ei, care nici nu se puteau sparge”, ilustreazå fermierul starea solului. Speran¡a a råmas în porumb ¿i floarea-soarelui.

Så-¿i acopere cheltuielile, chiar ¿i o pierdere micå, a devenit un vis. “Sper så nu pierdem tot, cå ar fi un dezastru”.

Deocamdatå nici din partea båncilor nu are semnal privind ree¿alonarea creditelor.

“Am fåcut în¿tiin¡årile o datå, le-am trimis la Direc¡ia Agricolå. Acum trebuie fåcute alte în¿tiin¡åri, alte modele, depuse la primårii, ele så facå rapoarte så le trimitå la ISU, mai departe la Prefecturå ¿i apoi la Direc¡ia Agricolå, care så le bage pe foc”, spune sarcastic fermierul. Nu sperå så primeascå un ajutor din partea statului.

Dar recunoa¿te cå i-ar fi de ajutor amânarea cu un an a datoriilor, ca så nu fie executate garan¡iile de cåtre bånci.

“La arendå nu ai ce le da oamenilor. Întotdeauna când recoltam, primul grâu îl

dådeam la arendå. Era prima mea grijå.

Acum chiar nu ¿tiu ce se va întâmpla”. οi aduce aminte cå în 2002, când nu a recoltat nici un bob de grâu sau orz, unii proprietari i-au dat în judecatå pe fermieri pentru neplata arendei. Pe atunci nu avea datorii. Acum are leasing ¿i inputuri pe credit.

Culturile de primåvarå, o simplå speran¡å Mirel Vintilå are grâu, mazåre, orzoaicå de primåvarå, lucernå ¿i le une¿te pe toate într-un singur cuvânt: dezastru. Lucreazå 2.000 ha. A semånat ¿i porumbul, ¿i floarea-soarelui.

“Noi ne-am fåcut datoria la fel cum cre¿ti un copil. Ρi faci datoria, dar nu ¿tii ce se alege. A¿a ¿i noi. Am semånat, am administrat îngrå¿åminte cu speran¡a cå nu va fi totul în zadar”, spune Vintilå. A semånat în cele douå såptåmâni dinaintea Pa¿telui. Mai rezistå mximum douåtrei såptåmâni fårå precipita¡ii. Plantele au råsårit galbene. A investit 1.800 lei/ha în grâu. Lucrårile care urmeazå la porumb ¿i floarea-soarelui sunt în discu¡ie.

“Situa¡ia e dezastruoaså, nu ¿tiu cum vom duce mai departe activitatea, dacå nu vom fi sau nu nevoi¡i så închidem, så punem lacåtul pe por¡i”, spune Vintilå. Încå un an ca acesta n-ar mai suporta.

Iar tot acest context este descris la TV drept vreme frumoaså. De vreo doi ani este foarte evident fenomenul de de¿ertificare. Vântul mutå påmântul de pe câmp.

Doar un cumul de precipita¡ii de 4050 litri/mp i-ar da curaj så semene culturi de primåvarå în locul grâului.

Vintilå are leasinguri de 2 milioane de lei. Nu a început så discute cu finan¡atorii, dar o va face, cu speran¡a cå-l vor mai påsui un an.

Acordarea despågubirilor este un mår al discordiei. Vintilå crede cå se vor acorda la toatå lumea, inclusiv celor Profitul Agricol 16/2020

CULTURI VEGETALE

de caz> Buz\u mici, cu câteva hectare, care nu investesc în utilaje ¿i vând produsele fårå så plåteascå taxe. Când de fapt sprijinul statului ar trebui condi¡ionat, considerå fermierul. O fermå rentabilå o estimeazå de la 150-200 ha în sus. Ar tråi o familie ¿i s-ar putea plåti taxe, ar putea avea un angajat, pentru cå sunt lucråri care necesitå douå persoane.

Subven¡ii se dau, cå e an electoral. Dar cât?

“Minus infinit. E dezastru!”, caracterizeazå Gheorghe Oprea starea culturilor. Lucreazå 2.200 ha.

“Anul trecut, în perioada asta, la Sågeata au fost precipita¡ii de 94 l/mp.

Anul acesta au fost doar 40 l/mp, din care o singurå datå a fost o ploaie mai mare, de 15 l/mp, în rest doar câ¡iva litri”, poveste¿te Oprea.

Ultima ploaie a fost pe 8 martie. Zilele trecute au venit 3 l/mp.

“Noi am fost bucuro¿i cå am avut tunete ¿i fulgere. Situa¡ia este catastrofalå. Suntem perseveren¡i. Cine se ¡ine de treabå va fi recompensat”, spune pe un ton care semnificå la fel de bine speran¡a sau ironia.

Seceta a fost accentuatå ¿i de vânt.

“Suntem mul¡umi¡i, bate vântul. Zvânteazå, deci putem ie¿i cu tractoarele în câmp. Nu sunt probleme så råmânem undeva suspenda¡i”, remarcå în stilul caracteristic Oprea.

A investit deja peste 3.000 lei/ha în grâu, dar se bucurå cå måcar nu are datorii. Ultimul împrumut a fost în 2007.

“Noi avem o tacticå. Ne aprovizionåm în noiembrie-decembrie ¿i ob¡inem pre¡uri mai bune”, spune fermierul.

Crede cå în situa¡ia sa sunt cel mult 5% din fermele din jude¡.

Are speran¡e pentru despågubiri, pentru cå este an electoral. “Sigur vor da, dar depinde cât”.

Sågeata nu este în zonå irigabilå.

Profitul Agricol 16/2020

Dacå Ceau¿escu ar mai fi fost låsat så tråiascå un an, Sågeata ar fi fost în sistem de iriga¡ii, î¿i alimenteazå speran¡a fermierul.

Deficit de såmân¡å de grâu, în toamnå Gheorghe Tuzu lucreazå 600 ha, cu påioase 220 ha, floarea-soarelui 140 ha ¿i restul cu porumb.

“Este un an cum nu a mai fost niciodatå. Ani seceto¿i au fost ¿i 2002, 2007, dar acum e dezastru. E jale!”, încearcå Tuzu så descrie cât mai fidel.

Nu existå umiditate la adâncimea de semånat pentru culturile de primåvarå.

Deficitul de precipita¡ii este estimat la 380 litri/mp. De la începutul anului în zona Lipiei abia au fost 30 litri/mp. În mod normal sunt 650-670 litri/mp/an.

“Mai mult, bate un vânt de te då jos. E praf în spatele utilajelor. Zboarå stratul fertil de pe câmpuri ¿i îl depune în dune, zici cå este zåpadå”. În multe ferme grâul nu mai are nici o ¿anså. “La mine mai rezistå o såptåmânå (n.a - din 22.04). Am semånat mai târziu, am dat 150 kg îngrå¿åminte complexe 18.46.0. În primåvarå, pe 26 martie, am fertilizat cu 120 kg/ha de azotat de amoniu”, explicå decalajul. Unde s-au fåcut fertilizåri multe pe bazå de azot cultura a fost compromiså. Nu mai arå de 4 ani. Înainte, alterna aråtura cu scarificarea. Face o dezmiri¿tire imediat dupå recoltat. “Trebuie reduse lucrårile la minimum”, spune fermierul.

“Nu mai trebuie så mergem dupå plan, ci dupå timp. Asta trebuie så înve¡e fermierii în ziua de azi. Planificarea e orientativå. Adaptarea din mers la cerin¡e.

Aici au gre¿it mul¡i fermieri, mai ales cei care au intrat în agriculturå în ultimii 5-7 ani”, considerå fermierul. În grâu a investit 1.300 lei/ha. Cunoa¿te fermieri care au cheltuit pânå acum 2.200-2.500 lei/ha. Såmân¡a este

luatå cu credit furnizor. Produsele de protec¡ia plantelor sunt luate în func¡ie de necesitå¡i. Nu-¿i pune problema de disponibilitate. To¡i vor så vândå.

Cu o ploaie ar putea så facå 4-4,5 t/ha la grâu. O ploaie în mai de 15-20 l/mp ar putea så ducå porumbul la 8-10 t/ha. Mai are speran¡e ¿i så înfiin¡eze cultura a doua pe 60 ha în zonå irigatå, dupå grâu.

Despågubiri? “Nici o speran¡å, pentru cå nu au de unde. De unde så ne dea?

Le-am spus multora: fiecare trebuie så se gândeascå ce are de fåcut. Suntem la mâna lui Dumnezeu!”, atacå fermierul problema subven¡iilor.

“Decebal Traian Reme¿ a salvat agricultura României”, î¿i aduce aminte Tuzu. A suplimentat cantitatea de såmân¡å certificatå cu 2.000 t ¿i a câ¿tigat bani frumo¿i. Crede cå ¿i anul acesta sar putea så fie penurie de såmân¡å de grâu în toamnå.

Gheorghe Tuzu are un credit pentru påmânt. Sperå så ob¡inå ceva din påioase, pentru cå altfel calculele se stricå. Are doi proprietari de la care a arendat câte 50 ha compacte, cårora le oferå 1.000 lei/ha.

Acordarea subven¡iilor pânå la 1 decembrie ¿i ree¿alonarea creditelor sunt douå måsuri necesare în contextul actual. Este posibil ca altfel fermierii så vândå teren pentru a putea supravie¡ui.

Cumpåråtori se vor gåsi. a consemnat Adrian MIHAI 25

CULTURI VEGETALE

Dumitru Manole a ocolit atacul de Tanymecus la floarea-soarelui Såptåmâna trecutå, în ferma Sport Agra din Amzacea, administratå de Dumitru Manole, s-a efectuat prima pra¿ilå mecanicå la floarea-soarelui, în fenofaza de 2 frunze adevårate.

Semånatul a fost efectuat pe data de 27 februarie, cu scopul precis de a se evita atacul de Tanymecus, în condi¡iile interdic¡iei tratamentului semin¡elor cu neonicotinoide. Planta premergåtoare a fost porumb boabe.

Manole a primit numeroase critici pentru alegerea fåcutå, mul¡i considerând cå a for¡at fårå temei epoca de semånat. Înså evolu¡ia vremii i-a confirmat alegerea. Insectele au avut o tenta-

Soia, planta minune Valentin MIHAI category marketing manager Corn & Soybean Corteva Agriscience Soia este o plantå tehnicå, foarte bunå amelioratoare a solului, care asigurå la nivel mondial cererea de proteinå vegetalå.

România este o ¡arå care a cultivat în mod tradi¡ional suprafe¡e destul de importante cu aceastå plantå “minune”, ajungând så de¡inå în ultimii 2 ani aproximativ 170.000 ha, cu o produc¡ie medie de 2,6 t/ha.

Ocupåm locul doi în UE ca suprafa¡å ¿i produc¡ie, dupå Italia, care cultivå aproximativ 280.000 ha de soia. ¥n lume cele mai mari ¡åri cultivatoare de soia sunt SUA (125 milioane de tone), Brazilia (118 milioane), Argentina (38 mil.) ¿i China (14 mil.). ¥n Romania, Corteva Agriscience, prin soiurile Pioneer, de¡ine prima pozi¡ie în pia¡å, cu o cotå de peste 78%.

26

Soiurile de soia din portofoliul Corteva se remarcå printr-o productivitate deosebitå ¿i un con¡inut excelent în proteinå. Din gama nouå de produse de soia, vå propunem anul acesta douå soiuri excep¡ionale ca productivitate ¿i caractere agronomice.

P21T45 este un soi mai timpuriu decât PR92B63, care în condi¡ii bune de culturå se ridicå din punctul de vedere al productivitå¡ii cel pu¡in la nivelul acestui soi, având un con¡inut de proteinå excelent (35 - 37%). Face parte din noua genera¡ie de soiuri de soia Pioneer, capabile så asigure un poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat, combinat cu un pachet avantajos de caracteristici agronomice.

P18A02 este un soi timpuriu, cu aproximativ 3 zile mai tardiv decât PR91M10 ¿i cu o productivitate cu mult peste acesta. ¥n toate loca¡iile unde a fost cultivat SBS, a depå¿it PR91M10 în

tivå de a ie¿i din sol la mijlocul lunii martie, înså temperaturile joase din timpul nop¡ii au stopat un atac masiv. În prezent, când insectele au ie¿it din hibernare în numår mare, plantulele de floare sunt suficient de dezvoltate pentru a supravie¡ui atacului, mai ales dacå sunt ajutate ¿i cu un tratament cu insecticid de contact.

“Sper cå nostalgicii tehnologiilor neadecvate schimbårilor climatice ¿i ceilal¡i sceptici se vor låmuri acum, pe deplin, de avantajele semånatului timpuriu”, spune pasionatul tehnolog.

Robert VERESS

medie cu 600 kg/ha.

Apar¡ine unei noi genera¡ii, soiuri de Serie A, care se diferen¡iazå prin caractere genetice care cresc capacitatea de adaptare a plantelor la mediile de culturå unde se utilizeazå. De aceea adaptabilitatea ¿i plasticitatea acestor soiuri sunt excep¡ionale. Este un soi de înål¡ime medie, care porne¿te foarte bine în vegeta¡ie ¿i are un numår foarte mare de ramifica¡ii (în medie 8 ramifica¡ii pe plantå, personal am numårat 13 ramifica¡ii).

Ca randament de produc¡ie, P18A02 poate ajunge la nivelul lui P21T45/ PR92B63 în condi¡ii foarte bune de culturå. Este un soi de soia cu hilum alb, ceea ce îl face excelent pentru utilizarea în industria alimentarå.

Preferå soluri argiloase, poate fi cultivat în soluri cu pH alcalin ¿i se preteazå lucrårilor minime de culturå. Pentru perioada scurtå de vegeta¡ie a acestui soi, este alegerea cea mai bunå dacå dori¡i un poten¡ial ridicat de produc¡ie.

Are o toleran¡å excelentå la cloroza feericå. Practic, se poate cultiva pe orice tip de sol, chiar ¿i pe cele superficiale.

Profitul Agricol 16/2020

CULTURI VEGETALE

Comisiile de constatare Suprafe¡ele calamitate de secetå sunt prea mari în unele jude¡e, astfel încât comisiile de constatare instituite în baza Ordinului 97/63/16.04.2020 nu î¿i vor putea încheia activitatea la timp, ca fermierii så poatå valorifica solele respective, prin înfiin¡area culturilor de primåvarå. În Bråila, spre deosebire de celelalte jude¡e afectate de secetå, comisiile lucreazå deja, fiindcå procedurile au început mai devreme, meritele revenindu-i prefectului Cåtålin Boboc.

Cu toate acestea, Vasile Datcu (foto), pre¿edinte APA Bråila, are motive serioase de îngrijorare.

“Deocamdat\ nu ne preocup\ atât desp\gubirile, cât constatarea oficial\ a situa]iei existente, ca s\ putem întoarce culturile de toamn\ afectate. Suntem mul]umi]i de felul cum î[i desf\[oar\ comisiile activitatea. Chiar azi oamenii sunt în teren, în zona N\moloasa - M\xineni.

Directorul APIA a semnalat înså, pe bunå dreptate, cå erau 30.000 de hectare anun¡ate acum 7-8 zile.

“Posibil ca azi s\ fie dublat\ suprafa]a respectiv\. În aceste condi]ii, mergând punctual, pe ferme [i loturi, nu se va putea acoperi întreaga suprafa]\. Degeaba muncesc non-stop oamenii din comisii, c\ nu pot finaliza lucr\rile. Iar situa]ia se replic\ [i în alte jude]e afectate de seceta extrem\”. În lipsa constatårii oficiale a suprafe¡elor calamitate, fermierii ar comite o ilegalitate întorcând culturile. Culturile sunt declarate la APIA, iar inspectorii Agen¡iei trebuie så gåseascå în teren ce este în acte. Fire¿te, se poate a¿tepta finalizarea procesului de constatare. Înså, în acest caz, se rateazå sezonul complet.

“Dac\ ajungem la mijlocul lunii mai, ce mai facem? Nu avem nici cultura veche, nici pe aia nou\!”

Existå vreo solu¡ie? Datcu spune cå juri¿tii Asocia¡iei lucreazå la un proiect de ordin de ministru prin care så se declare zone calamitate.

“Zonele calamitate se pot vedea [i din elicopter. Se pot folosi datele ANM cu cantit\]ile de precipita]ii din ultimele 6-7 luni. Se testeaz\ apoi umiditatea pe profilul de sol”.

råspunsul pregåtit: se va folosi baza de date ANIF.

Fårå o ploaie “sånåtoaså” în urmåtoarele douå såptåmâni, nu vor exista culturi de primåvarå Seceta extremå face ca fermierii bråileni så nu pridideascå cu iriga¡iile.

Datcu î¿i irigå jumåtatea din cele 350 de hectare ale fermei ocupate de culturi de primåvarå continuu, din luna martie, iar ca el procedeazå fiul såu (fermå de 450 ha) ¿i to¡i fermierii din plotul Nåmoloasa - Måxineni (circa 15.000 ha). Înså niciun fermier nu are dotårile necesare pentru a iriga, simultan, întreaga suprafa¡å. Iar asta îi aduce la momentul unei decizii imposibile.

“Pe de o parte, trebuie s\ continu\m s\ irig\m culturile de toamn\ (grâu, orz, rapi]\, nu mai vorbesc de lucern\, care a început s\ se usuce chiar irigat\ fiind), ca s\ nu pierdem ce am salvat pân\ acum. Pe de alt\ parte, trebuie s\ irig\m [i p\mântul preg\tit pentru înfiin]area culturilor de prim\var\ [i s\ con tinu\m

Ce se întâmplå, înså, cu suprafe¡ele irigate? Cum pot fi “extrase” acestea din interiorul zonelor calamitate? Datcu are

Dumitru Manole acuzå birocra¡ia inutilå De¿i ordinul de ministru a fost emis pe data de 16 aprilie, în jude¡ul Constan¡a comisiile de constatare a calamitå¡ilor erau a¿teptate så se constituie cel mai devreme luni, 27 aprilie. De¿i fermierii au anun¡at primåriile înainte de emiterea ordinului, procedura trebuie reluatå de la zero.

De mar¡i, 21 aprilie, pânå joi, 23 aprilie, se adunå solicitårile fermierilor, vineri se centralizeazå, apoi urmeazå cele douå zile nelucråtoare.

"Pierdem timpul cu hârtii, spune Dumitru Manole, fermier din Amzacea, pre¿ed28

intele Asocia¡iei Cultivatorilor de Floarea-Soarelui. De ce tergiversåm, când este totul la vedere, iar noi suntem în contratimp, pentru a întoarce culturile de toamnå pierdute ¿i a le înlocui cu cele de primåvarå? Nu putem întoarce, pânå nu vin comisiile ¿i încheie procesul-verbal, care va trebui avizat de comisia jude¡eanå. Eu zic cå se puteau constitui direct comisiile ¿i så se apuce de treabå, chiar ¿i mai devreme de apari¡ia ordinului de ministru, prin ordin de prefect, a¿a cum s-a întâmplat la Bråila.”

Profitul Agricol 16/2020

CULTURI VEGETALE

a secetei nu pot ac]iona la timp

Nu întoarce¡i culturile calamitate!

Vasile Datcu, fermier, pre[edinte APA Br\ila

s\ irig\m dup\ sem\nat, pentru r\s\rire. Am apucat s\ sem\n ni[te porumb [i floare, acum dou\ s\pt\mâni, dar nu se întâmpl\ nimic, nu pleac\ în vegeta]ie. Am lot semincer de porumb, partenerul Caussade m\ tot întreab\ când irig. Nu pot! Ar trebui s\ dau nou\ ape, doar ca s\ asigur r\s\rirea”.

Cu ¿ase-¿apte ani în urmå, în zonå problema era excesul de apå. Fermierii se chinuiau cu desecårile, iar Datcu ajungea la fermå cu barca. Acum, dupå o iarnå ¿i o primåvarå fårå precipita¡ii abundente, solul greu, argilos, e complet uscat, având adevårate crevase de un metru. Deficitul de apå a ajuns ¿i la 200 de litri/mp. “ºi-ar trebui un butoi de apå pe metru påtrat ca så umpli cråpåturile astea”.

Cu toate acestea, pre¿edintele APA Bråila ¿i-a påstrat optimismul pânå în preajma Pa¿tilor, când era anun¡atå o ploaie de 20 de litri. Prognoza ANM era confirmatå ¿i de barometrul din fermå.

“M\ gândeam c\ voi avea ap\ de r\s\rire [i mai pot salva ceva din culturile de toamn\, s\ scot m\car 2-3 t de grâu/ha. Dau au fost doar trei stropi, nici n-a trebuit s\ pornim [terg\toarele de la ma[in\”.

Dacå nu plouå cel pu¡in 50 de litri în urmåtoarele douå-trei såptåmâni, Datcu e decis så renun¡e la culturile de primåvarå.

“Dupå 15 mai ce så mai fac? Så mai cheltuiesc aiurea 1.000 de lei la hectar?”.

Profitul Agricol 16/2020

Risc de oprire a pompelor din cauza nivelului redus al Siretului ¿i Dunårii Fermierul spune cå evapotranspira¡ia plantelor este enormå, fiindcå este soare ¿i bate vântul foarte puternic. Ca atare, plantele suferå de lipsa apei chiar la doar trei zile dupå ce sola a fost irigatå. În diminea¡a discu¡iei noastre, unui fermier din zonå i-au înghe¡at duzele de la tamburii de irigat. Iar la prânz erau 26 de grade! O asemenea diferen¡å de temperaturå, în doar câteva ore, nu doar cå streseazå plantele, dar erodeazå ¿i solul. “Am luat noi în derâdere de¿ertificarea, dar uite cå se întâmplå sub ochii no¿tri”. Datcu sus¡ine cå nivelul Dunårii este la un punct nemaivåzut: “În al]i ani, nivelul era la buza cheului.

Acum apa e la 12 metri în jos, de se v\d pilo]ii b\tu]i pentru stabilizarea malului la comanda lui Anghel Saligny, acum 120 de ani.

Toat\ lumea irig\ la maxim [i risc\m ca, în dou\ s\pt\mâni, pompele s\ se opreasc\”.

Situa¡ia e chiar mai proastå pe Siret.

Râul Buzåu, unul dintre afluen¡ii principali ai Siretului, e la un nivel de circa 50 cm, înainte de revårsare. Nici seceta din ‘46’48 nu a fost a¿a de pronun¡atå ca cea de acum, conchide Datcu. “Îmi confirmå ¿i sora mea, care are 86 de ani, avea 14 ani atunci, î¿i aduce bine aminte”.

Robert VERESS

Cosmin Florea (foto), directorul executiv al Direc¡iei Agricole Buzåu, spune cå a fost a fost format grupul tehnic de lucru dupå noul ordin al ministrului.

“Am trimis modelul de în[tiin]\ri la toate prim\riile [i am informat fermierii. Pe site-ul nostru se poate desc\rca formularul de în[tiin]are [i ordinul”, descrie directorul stadiul în care se aflå procesul de constatare a pagubelor.

A¿teaptå în¿tiin¡årile, care vin prin intermediul primåriilor.

“Facem evaluarea în momentul în care avem centralizarea tuturor în[tiin]\rilor. În teren nu intr\m decât la ordinul ministrului”.

Florea atrage aten¡ia asupra necesitå¡ii existen¡ei culturii pentru a se putea evalua gradul de calamitate.

“Cine întoarce cultura pierde posibilitatea de a mai primi desp\gubiri.

Sunt situa]ii când unii se mai gr\besc.

Nu recomand\m acest lucru, întrucât nu mai putem s\ facem evalu\ri”, spune directorul DAJ Buzåu. ¥n jude¡, floarea-soarelui a fost semånatå pe 90% din 37.000 ha, iar porumbul pe 70% din 94.000 ha progrmate. Daja mul¡i fermieri sunt rezerva¡i în a mai continua campania.

29

CULTURI VEGETALE

Pyxides, erbicidul complet pentru porumb În condi¡iile de secetå ale acestui an, erbicidarea în vegeta¡ie este cea care asigurå o combatere sigurå a buruienilor. Erbicidele preemergente au nevoie de apå pentru a se activa. Buruienile reu¿esc så se dezvolte ¿i cu pu¡ina umiditate gåsitå în sol ¿i fac concuren¡å culturii.

Pyxides, produs Adama, este un erbicid complet pentru combaterea postemergentå a buruienilor monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale ¿i perene din cultura porumbului. Con¡ine: Mesotrione 150 g/kg + Dicamba 312,5 g/kg + Nicosulfuron 100 g/kg. ¿i din reu¿itele celor din jur. Petre SabaControlul buruienilor dos, fermier din Timi¿, folose¿te Pyxicu un singur erbicid Vasile Balcan, fermier din jude¡ul des pentru prima oarå.

Neam¡, a folosit pentru prima datå Pyxides anul trecut.

“Efectele au fost foarte bune. Cu o singur\ erbicidare am rezolvat toate problemele cu buruienile la porumb. Aveam din toat\ gama. Nu a trebuit s\ mai revin cu nici un alt erbicid”, spune acesta.

A erbicidat 700 ha din 1.500 ha. De obicei folosea un erbicid în preemergen¡å ¿i apoi intervenea în vegeta¡ie, în func¡ie de necesitå¡i. Anul trecut a încercat înså aceastå nouå variantå.

“A fost ¿i economic. Au fost oferte bune ca pre¡”, remarcå acesta. Probabil va erbicida ¿i anul acesta 500 ha cu Pyxides. A început ¿i anul acesta så aplice un alt erbicid preemergent, dar s-a oprit. “Cu seceta asta nu are nici un efect. Trebuie så fie påmântul umed.

Probabil vom spori suprafa¡a cu tratament în vegeta¡ie, dacå o så mai ¿i råsarå”, explicå fermierul. “Începem s\ pierdem culturile de toamn\, orzul, grâul. Am terminat toate sem\n\turile, dar de r\s\rit nu a r\s\rit mai nimic, nici sfecla pe care am sem\nato acum mai bine de o lun\. Situa]ia e critic\. A[teptam s\ plou\ duminic\. Prognoza era cu 10 l/mp de ploaie, dar nu a dat decât câteva pic\turi, nici nu a înregistrat aparatul”, adaugå acesta.

Convins de rezultatele vecinilor Se spune cå oamenii de¿tep¡i înva¡å din gre¿elile altora. Se poate învå¡a înså 30

“Anul trecut l-a folosit vecinul. Mi-a pl\cut foarte mult. Anul acesta îl voi utiliza [i eu. Am 110 ha de porumb [i-l voi folosi pe toat\ suprafa]a”, spune fermierul.

A trecut foarte des pe lângå lotul vecinului ¿i a remarcat evolu¡ia, dupå care l-a întrebat ce produs folose¿te. Apreciazå cå omoarå toate buruienile. “Chiar avea multe buruieni. Porumbul nu este afectat deloc”, spune acesta.

Porumbul este råsårit în propor¡ie de 60%, acolo unde a fost umiditate. E în douå-trei frunzuli¡e. A semånat la peste 8 cm adâncime. A terminat de semånat porumbul pe 29 martie. Buruienile au råsårit bine. Când va avea 4-5 frunzuli¡e va aplica tratamentul la doza maximå omologatå. “Dacå må ve¡i suna în toamnå vå pot spune mai multe despre el”, încheie fermierul.

Fereastrå largå de aplicare Este al treilea an în care Ionu¡ Olteanu, fermier care exploateazå 14.000 ha în Ilfov, Giurgiu, Teleorman ¿i Dâmbovi¡a, folose¿te Pyxides.

Prima oarå l-a utilizat pe o suprafa¡å mai micå. “Teo mi-a recomandat så-l încerc”, spune acesta. Teodor Cojocaru este director comercial regional pentru sudul ¡årii la Adama. Olteanu are încredere în sfaturile lui pentru cå vine în câmp, analizeazå culturile ¿i “completeazå fenomenul de vânzare”. Încrederea este sporitå ¿i de faptul cå directorul are propria fermå în care utilizeazå produsele pe care le recomandå apoi fermierilor. Ionu¡ Olteanu este bucuros cå s-a låsat convins.

Anul acesta va aplica Pyxides pe întreaga culturå de porumb, întinså pe 3.500 ha. Flexibilitatea în aplicare a fost un argument decisiv pentru utilizarea lui pe întreaga suprafa¡å. Anul trecut au fost ploi ¿i, pentru cå nu a mai aplicat erbicidul preemergent, a profitat de faptul cå Pyxides poate fi aplicat de la douå frunze. Acest detaliu i-a adus produsului exclusivitate în erbicidarea porumbului în fermå.

“Este un mare avantaj faptul c\ se poate aplica mai devreme fa]\ de cele normale, care încep de la trei-patru frunze”, puncteazå fermierul. ªi aplicarea tardivå este un avantaj.

“Dac\ vin ploi [i nu apuci s\ erbicidezi, Pyxides poate fi aplicat pân\ la nou\ frunze. Este iar extrem de important. Sunt pu]ine erbicide cu un interval de aplicare atât de larg”, observå Olteanu.

El mai remarcå ¿i faptul cå în general erbicidele pentru porumb sunt foarte scumpe, dar acesta are un pre¡ mai bun.

“Utilizåm 0,5 kg/ha. ¿i scåpåm de toate buruienile”, concluzionezå Olteanu.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 16/2020

CULTURI VEGETALE Prin tehnologie, spre eficien¡å

Alga300. Tehnologie avansat\ pentru echilibrul culturilor În ultimii ani, ca urmare a necesitå¡ii de a utiliza noi surse, chiar ¿i de ni¿å, pentru agricultura sustenabilå, s-a dovedit la scarå largå faptul cå extractul din alge sus¡ine dezvoltarea echilibratå ¿i cre¿te profitabilitatea culturilor. Alga300 este un biostimulator pe bazå de alge marine ce reu¿e¿te så aducå în cultura dumneavoastrå anumite calitå¡i naturale ale algelor, urmarea fiind dezvoltarea viguroaså ¿i foarte bunå toleran¡å la stres.

Remarcåm cå acest produs con¡ine douå tehnologii deosebit de importante: Algene, care asigurå echilibrul fiziologic ¿i îmbunåtå¡e¿te råspunsul la stres, ¿i Kelmost, o re¡ea de polizaharide ce amelioreazå structura solului ¿i re¡ine apa ¿i nutrien¡ii, în beneficiul culturii.

Sargassum.

Alge cu calitå¡i naturale ce se transferå culturilor Kwizda Agro Romania vå pune la dispozi¡ie mai multe tipuri de produse pe bazå de alge marine; genurile cele mai utilizate - prezente, de altfel, ¿i în produsele noastre - sunt Sargassum ¿i Ascophyllum.

Alga300 con¡ine extract de alge din genul Sargassum, aceste alge tråind la mare adâncime (>30m), în condi¡ii de temperaturå scåzutå ¿i luminå slabå. În aceste condi¡ii, prezintå o vitalitate extraordinarå datoritå adaptårii foarte bune, prin producerea unor substan¡e ce le ajutå så supravie¡uiascå, så se reproducå ¿i så emitå numeroase ramifica¡ii.

Aceste substan¡e sunt cele care, aplicate pe plante, sus¡in dezvoltarea viguroaså ¿i toleran¡a la stres a culturilor.

Algele din genul Sargassum sunt foarte bogate în citochinine (substan¡e cu rol în cre¿terea productivitå¡ii în stadiul de înflorire ¿i legare), acid alginic, auxinå (ce stimuleazå cre¿terea mai ales în stadiile timpurii) ¿i etilenå (un compus ce contribuie la maturizare ¿i care întrerupe repausul vegetativ). De asemenea, aceste alge sunt bogate în elemente minerale (iod, potasiu, calciu, fier etc.).

32

Hidroliza enzimaticå metoda optimå de producere a extractului de alge În prezent, existå 3 metode de ob¡inere a extractului din alge: chimicå, fizicå ¿i hidrolizå enzimaticå. Aceasta din urmå este utilizatå în producerea extractului din Alga300; beneficiile acestei metode derivå din reten¡ia maximå a

dusului Alga300. În aceastå situa¡ie, hormonii algelor ¿i anumi¡i metaboli¡i ac¡ioneazå pentru echilibrarea fitohormonilor ¿i a proceselor desfå¿urate de plantele-¡intå, cu efecte benefice, cum ar fi germinarea mai rapidå, intensificarea fotosintezei ¿i a asimilårii carbonului, ameliorarea raportului dintre rådåcini ¿i tulpini.

B. Pierderile provocate de stresul abiotic Efectele stresului abiotic (secetå, înghe¡, båltiri) pot fi diminuate prin echilibrarea unor procese interne, cum ar fi reducerea transpira¡iei, conductan¡a stomatelor, acumularea de osmoli¡i (prolinå, sorbitol, glicin-betainå), precum ¿i prin preluarea eficientizatå de nutrien¡i.

Aceste amelioråri se datoreazå con¡inutului de extract din alge de foarte bunå calitate.

compu¿ilor activi naturali. Hidroliza enzimaticå este mai eficientå decât metoda fizicå ¿i cea chimicå în påstrarea substan¡elor naturale, reac¡iile realizânduse blând, la temperaturi apropiate de cea a camerei ¿i în condi¡ii de pH neutru.

Leili este singura companie de pe pia¡å care de¡ine certificarea REACH pentru ob¡inerea prin hidrolizå enzimaticå a extractului din algele Sargassum.

Calitå¡i menite så rezolve problemele importante ale culturilor Alga300 intervine pentru solu¡ionarea unor deficien¡e majore, ce afecteazå dezvoltarea culturii ¿i rezultatele acesteia, conducând la diminuarea profitabilitå¡ii: A. Disfunc¡ii fiziologice majore Disfunc¡iile fiziologice, cum ar fi apari¡ia unui numår redus de flori, legarea slabå urmatå de un numår scåzut de fructe, pot fi corectate prin aplicarea pro-

C. Calitatea scåzutå a recoltei Aceastå situa¡ie trebuie evitatå deoarece conduce la un pre¡ scåzut de vânzare ¿i la o profitabilitate diminuatå. În func¡ie de culturå, calitatea scåzutå poate så însemne dimensiuni reduse, con¡inut redus de nutrien¡i (zahår, proteine, ulei etc.), culoare neuniformå.

Alga300 provoacå anumite schimbåri fiziologice ¿i biochimice benefice, cum ar fi absorb¡ia unor micronutrien¡i utili (Fe, Cu, Zn), ameliorarea produc¡iei unor enzime necesare acumulårii de nutrien¡i.

S-a observat cå aplicarea Alga300 conduce la prelungirea perioadei de polenizare, cu un numår crescut de flori ¿i o calitate mai bunå a fructelor, în ceea ce prive¿te uniformitatea, culoarea ¿i dimensiunile, dezvoltarea mai bunå a frunzelor ¿i a rådåcinilor.

Alga300 se aplicå în doza de 1,5 l/ha ¿i este un produs acceptat pentru agricultura ecologicå, fiind omologat Ecocert.

Detalii la Reprezentan¡ii de vânzåri Kwizda Agro Romania Adrian MIHAI Profitul Agricol 16/2020

CULTURI VEGETALE

Ameliorarea de precizie a plantelor [i realizarea obiectivelor Pactului Ecologic Cristina CIONGA Director Afaceri Europene, APPR EASAC, Consiliul ¿tiin¡ific consultativ al Academiilor Europene, a emis pe 4 martie un document privind plantele ob¡inute prin editarea genomului. În esen¡å, EASAC sus¡ine recenta declara¡ie a institu¡iilor ¿tiin¡ifice germane (Academia Leopoldinå ¿i colab.), care au pledat pentru o abordare în douå etape a reformårii cadrului legislativ relevant. Asta înseamnå, în primul rând, ca plantele non-transgenice realizate prin editarea genomului så nu facå obiectul Directivei 18/2001 a Comisiei Europene. ¥n al doilea rând, ar trebui ca noul cadru legislativ care reglementeazå produsele ob¡inute prin biotehnologie så se axeze pe caracteristicile produsului, mai degrabå decât pe procesul de ob¡inere a acestuia.

De asemenea, documentul subliniazå diferen¡a dintre mutageneza tradi¡ionalå ¿i organismele modificate genetic, OMG. “Spre deosebire de mutageneza induså de substan¡e chimice sau de radia¡ii, adesea folositå în mod tradi¡ional pentru ameliorarea soiurilor, noile tehnici de ameliorare nu creeazå muta¡ii multiple, necunoscute, neinten¡ionate în întregul genom.

De asemenea, produsele ob¡inute prin aceste metode inovative, spre deosebire de organismele modificate genetic (OMG) utilizate în agriculturå, sunt mai precise ¿i nu au ADN stråin în produsul final.” ¥n final Consiliul Academiilor Europene subliniazå cå este esen¡ial ca 34

partea de reglementare så fie decuplatå de politicå (un exemplu în acest sens fiind declara¡iile politice referitoare la reducerea inputurilor agricole). În concluzie, este necesarå modificarea profundå, în regim de urgen¡å a legisla¡iei privind OMG, deoarece, dacå

¡ele de evaluare a riscurilor, trasabilitate ¿i etichetare conform Directivei 2001/18 ¿i regulamentelor europene relevante.

Cauza a fost aduså în fa¡a CJEU de cåtre Consiliul de Stat francez, dupå ce nouå ONG-uri au ini¡iat o ac¡iune în jus-

nu se acceptå introducerea de prevederi pentru un cadru de reglementare flexibil ¿i propor¡ional, bazat pe dovezi ¿tiin¡ifice, perspectivele pentru inova¡ia agricolå sunt sumbre. Cu atât mai trist cu cât inova¡ia agricolå ar trebui så contribuie în mod esen¡ial la obiectivele de dezvoltare durabilå de pânå în 2030 (prevåzute de noul Pact Verde European), iar UE î¿i va pierde competitivitatea pe pia¡a mondialå.

Reamintim cå, în data de 25 iulie 2018, Curtea Europeanå de Justi¡ie (CEJ) a decis cå organismele derivate prin anumite tehnici de mutagenezå (editare geneticå) intrå sub inciden¡a legisla¡iei organismelor modificate genetic (OMG) ¿i trebuie så respecte cerin-

ti¡ie în Fran¡a. Astfel de metode, care includ anumite aplica¡ii de editare a genomului, ajutå la dezvoltarea unor solu¡ii inovatoare ¿i durabile similare cu cele realizate prin tehnici conven¡ionale, dar cu o precizie ¿i o eficien¡å mai mare.

Editarea genomului este în prezent aplicatå într-o gamå largå de proiecte, printre care ameliorarea culturilor, îmbunåtå¡irea randamentelor ¿i reducerea de¿eurilor alimentare; proiectarea instrumentelor terapeutice pentru recunoa¿terea ADN-ului viral specific ¿i eradicarea provirusurilor HIV; produc¡ia de substan¡e chimice bazate pe biocombustibili pentru a ajuta la furnizarea de substituen¡i regenerabili pentru multe blocuri tradi¡ionale petrochimice.

Profitul Agricol 16/2020

CULTURI VEGETALE

APPR> vâna]i mistre]ii, pân\ nu distrug recoltele!

Såptåmâna trecutå, un apel al Asocia¡iei Producåtorilor de Porumb aducea în discu¡ie situa¡ia din Spania, unde guvernul a cerut vânåtorilor så ¡inteascå mai ales mistre¡ii, pentru a limita pagubele produse de ace¿tia.

Fermierii români, spune APPR, sperå la aceea¿i reac¡ie din partea autoritå¡ilor.

“

Guvernul spaniol îndrumå comunitå¡ile locale så men¡inå controlul asupra proliferårii popula¡iilor de mistre¡i pentru a preveni distrugerea fermelor ¿i a câmpurilor cu culturi agricole dar ¿i pentru a preveni råspândirea bolilor.

Ministerul Agriculturii, Pescuitului ¿i Alimenta¡iei din Spania a trimis o scrisoare cåtre unitå¡ile teritoriale în care recomandå så påstreze controlul asupra proliferårii popula¡iilor de mistre¡i, pentru a preveni deteriorarea fermelor ¿i pentru a preveni råspândirea bolilor de animale, cum ar fi pesta porcinå. În mod special, reaminte¿te autoritå¡ilor locale cå sunt competente så stabileascå cea mai bunå modalitate de control ¿i, prin urmare, vor trebui så adopte måsurile preventive necesare pentru a evita problemele pe care le provoacå proliferarea lor în fermele spaniole. În scrisoarea oficialå a autoritå¡ilor spaniole se subliniazå cå, în contextul stårii de urgen¡å, pentru gestionarea crizei de sånåtate cauzatå de coronavirus, trebuie så se “evite” riscul de a råspândi boli de cåtre animale ¿i de a preveni pagubele pe care mistre¡ii le pot provoca produc¡iilor agricole vegetale sau în sectorul zootehnic.

De fapt, se reaminte¿te cå controlul popula¡iilor de mistre¡i face parte din Profitul Agricol 16/2020

activitå¡ile necesare pentru men¡inerea stårii de sånåtate a efectivelor de porcine ca måsurå pentru prevenire a pestei porcine africane (PPA). Autoritå¡ile competente trebuie så stabileascå cea mai bunå modalitate de a controla popula¡iile de mistre¡i ¡inând cont întotdeauna de necesitatea adoptårii måsurilor preventive necesare pentru a evita råspândirea COVID-19.

Consecin¡ele dramatice pe care le are criza coronavirusului asupra societå¡ii sunt transferate ¿i în mediul rural.”

Sunt deja de notorietate fotografiile ¿i videoclipurile fåcute de amatori, cu animale sålbatice care merg liber prin ora¿e, prin ferme.

Pu¡ini spun cå aceste animale distrug culturile agricole. Aceea¿i situa¡ie este întâlnitå ¿i în România , iar pentru porcii mistre¡i nu s-a propus nici o måsurå concretå de protec¡ie a fermierilor.

Fårå o gestionare adecvatå, daunele pe care le pot provoca aceste animale vor fi ¿i mai mari. ¥n momentul acesta nu pot fi vâna¡i mistre¡ii din cauza restric¡ionårii activitå¡ii de vânåtoare. Solicitåm includerea acestei activitå¡i în categoria celor exceptate pentru a putea ie¿i în câmp ¿i a rezolva urgent o problemå deosebit de gravå atât pentru sånåtatea animalelor, cât ¿i pentru culturile agricole. Propunem autorizarea vânåtorii la mistre¡i pentru numårul maxim de persoane care pot efectua activitatea, fårå a contraveni astfel procedurilor de prevenire a råspândirii Covid-19. Aceastå måsurå este urgentå acum, când mistre¡ii ies în câmp dupå semin¡ele proaspåt semånate.”

35

CRE{TEREA

ANIMALELOR Cum ne protej\m fermele de vaci?

La insisten¡ele fermierilor, Dorel Secarå, consilierul ministrului agriculturii, i-a adresat lui Nechita-Adrian Oros un mesaj prin care så se clarifice situa¡ia mecanizatorilor bolnavi de coronavirus în raport cu fermele lor. Nu se aminte¿te de ferma de vaci, care trebuie så efectueze ¿i lucråri în câmp. Ce se întâmplå dacå un lucråtor se îmbolnåve¿te?

Nici ANSVSA nu a clarificat situa¡ia în detaliu ¿i, de aceea, fermierii pot avea necazuri.

“

Mecanizatorul infectat se va extrage din colectiv, urmând a fi dus la spital. Restul mecanizatorilor ¿i a personalului auxiliar - contac¡i direc¡i se vor izola în ferma respectivå, având posibilitatea så lucreze în continuare.

Proprietarul fermei este obligat så le asigure cazare ¿i maså în fermå. Fåcând deplasarea în câmp pentru a executa lucråri agricole, nu va constitui încålcarea legii impuse de Ordonan¡a Militarå privind påråsirea locului izolårii, adicå a sediului fermei agricole vegetale”, se aratå în mesajul lui Dorel Secarå.

Dar nu to¡i fermierii pot asigura cazarea ¿i masa în fermå, nu to¡i au construit spa¡ii de cazare, uneori chiar din cauza refuzului manifestat de ANSVSA de-a lungul anilor.

Ovidiu Oni¿or, proprietarul fermei Ada Prod Com din Vii¿oara, jude¡ul Cluj, spune cå trebuie rezolvatå problema cu pandemia din ferme.

36

“Am vorbit cu Dorel Secar\, pentru c\ lucrurile nu s-au clarificat. Dac\ ai 10 tractori[ti [i se îmboln\ve[te unul, nu-i putem trimite pe to]i acas\. Molima va mai dura poate cinci ani de-aici înainte, dar cine poate munci - s\ munceasc\. Cel care e bolnav trebuie izolat, iar ceilal]i s\ mearg\ la lucru. Noi avem terenul în patru localit\]i.

Nu mai merg tractori[tii pe câmp pentru c\ dep\[esc perimetrul fermei? Ei merg 10 kilometri [i dac\ se întâlnesc cu cineva? Oamenii stau la volan, nu coboar\ de pe tractor. Lucrurile trebuie clarificate. În ce prive[te normele ANSVSA, am în]eles c\, dac\ se îmboln\ve[te un lucr\tor, ceilal]i vor fi carantina]i în ferm\”. Înså foarte mul¡i crescåtori nu pot oferi cazare în ferme. Cum se poate rezolva acest lucru?

“S\-i ]inem în carantin\ în c\minele culturale [i de-acolo s\-i lu\m cu o dub\ [i s\i ducem în ferm\, în fiecare diminea]\, s\ urce pe tractoare [i s\ plece în câmp. Nici eu nu am condi]ii perfecte de cazare. Trebuie s\ le asiguri un du[, o buc\t\rie”, spune Ovidiu Oni¿or.

Lipsa acestor spa¡ii de cazare lângå fermå este o consecin¡å a politicii inflexibile, prin care ANSVSA nu a permis construirea unor asemenea utilitå¡i.

“Asta e cu douå tåi¿uri pentru cå vine vecinul ¿i vrea så facå ¿i el vilå lângå fermå, iar peste o lunå så spunå cå le miroase. Vechile IAS-uri aveau spa¡ii de cazare.”

Claudiu Frânc, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România, nu pune råul înainte.

“A¿teptåm ¿i vom vedea atunci cum procedåm. ªi pe covid muncim, am primit derogare. Noi avem distan¡å socialå destulå pe câmp. Conform hotårârii pre¿edintelui ANSVSA, se extrage persoana bolnavå, iar ceilal¡i lucråtori råmân carantina¡i în fermå.

Nu ai spa¡ii, le faci! A încropi ni¿te paturi ¿i o bucåtårie, cu tot ce trebuie acolo, nu este o minune a¿a de mare”.

Aceastå experien¡å nenorocitå ne aratå cå politica inflexibilå, care a interzis fermierilor så construiascå pe

Profitul Agricol 16/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR lângå fermå ni¿te zone de locuire, måcar temporarå, a fost påguboaså.

“Acum ne-ar fi fost de folos, dar ar fi spus c\ pute, c\ omorâm oamenii... Uite, acuma se poate? IAS-urile aveau spa]ii de locuit cu tot ce trebuie. Acum ne va veni pu]in mintea la cap...”, sperå Claudiu Frânc.

E greu cu seceta ¿i la Seini, în Maramure¿. “E jale.

A fost ¿i rece, nu am putut pregåti terenul. Dar ie¿im la porumb.” Frânc lucreazå 260 de hectare, pune 80 de hectare de porumb ¿i îngrije¿te 200 de vaci împreunå cu feciorul. E posibilå izolarea fermei din cauza unui singur lucråtor bolnav? Din nefericire, da. ªi jandarmii nu citesc printre rândurile ordonan¡elor.

Carantinarea se aplicå diferit de la un jude¡ la altul, spune Zoltan Haller, fermier din Hårman, Bra¿ov, fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental.

“Din p\cate, în situa]ii critice se observ\ cât suntem de indisciplina]i. Altfel nu ar trebui s\ stea poli]ia dup\ fiecare.

Nu prea exist\ r\spunsuri la aceast\ întrebare. Oamenii nu pot s\ ia decizii pentru c\ se minte mult [i se dezinformeaz\ [i mai mult. Agricultura se face la ]ar\, nu la ora[. Cum s\ opre[ti un tractorist s\ ias\ la sem\nat? Autorit\]ile trebuie s\ se ocupe de lucrurile de anvergur\”.

Nici nu e prea limpede dacå o ordonan¡å anuleazå ordonan¡a precedentå.

“Nu avem voie s\ ie[im din ferme ca s\ nu se întâmple ceva. Dac\ apare un bolnav, ne închid pe to]i. Avem foarte mul]i întor[i din Italia. La Tru[e[ti, au g\sit deja bolnavi”, spune Viorel Marocico din satul Bengeni, jude]ul Boto[ani (spre S\veni).

Fermierii a¿teaptå totu¿i så vadå o gândire unitarå din partea autoritå¡ilor centrale pentru a evita un dezastru în zootehnie. a consemnat Viorel PATRICHI

Liber la împu[carea mistre]ilor, dar nu avem vân\tori...

Måcar în fa¡a presei, ministrul Adrian Oros tot a promis cå, în urmåtoarea Ordonan¡å Militarå, va fi incluså permisiunea pentru vânarea mistre¡ilor.

Aceastå måsurå este necesarå pentru combaterea pestei porcine africane, dar ¿i pentru a înlåtura pagubele în produc¡iile agricole vegetale, a precizat ministrul.

Dimitrie Muscå, proprietarul Combinatului Agro-Industrial Curtici, cel care i-a criticat pe to¡i guvernan¡ii pentru lipsa preocupårii fa¡å de problemele grave ale fermierilor, s-a bucurat cu pruden¡å, fiindcå, spune el, måsura este tardivå.

“Este un fenomen îmbucuråtor faptul cå s-a lansat ideea de la Ministerul Agriculturii ca, începând cu Ordonan¡a Militarå urmåtoare, så se dea drumul la împu¿carea mistre¡ilor. Sigur cå pentru noi, cei care ne ocupåm de cre¿terea porcilor ¿i producerea cårnii de porc, este o idee foarte bunå, dar a venit foarte târziu, în condi¡iile în care, la aceastå orå, România mai produce 30% din carnea de porc pe care o consumå.

Este trist, dar sper cå se va respecta legea, care spune cå trebuie så råmânå 1 mistre¡ pe kilometru påtrat, pentru cå s-a dat drumul la vânåtoare, dar dacå nu li se pune ¿i condi¡ia de¡inåtorilor fondurilor de vânåtoare ¿i vânåtorilor så împu¿te, nu vom avea niciun succes.

La ora actualå grâul e mare, culturile de rapi¡å sunt mari, întro lunå vine ¿i porumbul, mistre¡ii pot så se ascundå în aceste culturi, ceea ce înseamnå cå nu se va mai face nimic ¿i trebuie så a¿teptåm så vinå toamna viitoare. Dacå mai a¿teptåm pânå în toamna anului 2020 ca så împu¿cåm mistre¡ii, vom mai produce doar 10-15% din carnea de porc necesarå, ceea ce este o treabå foarte tristå”.

Este o perioadå în care scroafele au purcei ¿i fondurile de vânåtoare vor invoca tocmai protejarea animalelor. Mai spre varå, vânåtorii vor pretexta cå nu våd mistre¡ii din cauza vegeta¡iei. “ªi astfel, fermierii î¿i pierd complet încrederea în autoritå¡ile care trebuie så punå piciorul în prag fiindcå producerea cårnii de porc devine o chestiune de securitate alimentarå na¡ionalå. Eu spun cå aceasta este o problemå de CSAT. Trebuie så se implice ¿i pre¿edintele ¡årii, så se dea o lege foarte clarå ca så se elimine mistre¡ii, pentru cå mistre¡ii au produs pesta porcinå africanå ¿i au dus la scåderea industriei porcului în România”, subliniazå Muscå.

Dupå cum aratå datele statistice de la ANSVSA ¿i studiile Institutului de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå de la Bucure¿ti (IDSA), cazurile de pestå porcinå africanå la mistre¡i devin tot mai numeroase, depå¿ind focarele din gospodåriile ¡åråne¿ti.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 16/2020

37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Pandemia afecteaz\ activitatea Molima ¿i ordonan¡ele militare influen¡eazå ¿i lucrul pentru controlul oficial al performan¡elor ¿i pentru registrele genealogice.

Asocia¡iile care de¡in cår¡i de raså au primit oricum mai pu¡ini bani, comparativ cu anul trecut, iar acum a venit ¿i aceastå nenorocire.

Coordonatorii activitå¡ii de ameliorare a raselor mi se par foarte marca¡i de aceastå experien¡å fårå precedent.

Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România, încearcå så men¡inå echilibrul între cerin¡ele programului ¿i ordonan¡ele militare. “Înc\ mai putem lucra, dar am fost nevoi]i s\ renun]\m la controlul performan]elor în fermele de vaci cu lapte din Suceava. Aveam 10 oameni acolo. Am trimis în [omaj tehnic 9 lucr\tori de la controlul pentru lapte. A trebuit s\ concediem [i de la controlul pentru carne. Lucr\m acum pentru eliberarea adeverin]elor pentru APIA. Controalele nu se mai fac, deci nu vom mai primi nici bani probabil. Noi am depus cereri totu[i la Ministerul Muncii. Veniturile s-au redus foarte mult. Dac\ reu[im s\ supravie]uim, s\ nu se îmboln\veasc\ niciun coleg [i s\ eliber\m adeverin]ele, vom vedea ce va fi, pentru c\ nimeni nu [tie ce se va întâmpla.”

Fermierii nu mai permit intrarea controlorilor Zoltan Haller, pre¿edinte fondator al Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental, spune cå sunt zone unde asocia¡ia a suspendat controalele din cauza carantinei autoimpuse.

“Fermierii s-au izolat [i nu permit intrarea lucr\torilor no[tri în ferme. Fiecare organiza]ie se adapteaz\ în func]ie de jude].

38

Acolo unde se poate, continu\m controlul oficial al performan]elor, cu m\surile de preven]ie, care trebuie luate. Putem invoca situa]ia de for]\ major\ [i ne vom adapta fiindc\ este un temei legal. Dac\ se prelunge[te sine die, asocia]iile au acoperire cu decretul preziden]ial pentru continuarea st\rii de urgen]\ cu înc\ 30 de zile.”

ACVBR are peste 1000 de lucråtori la nivel de ¡arå. Mul¡i au intrat în concediu legal, nu au fost trimi¿i în ¿omaj tehnic.

“Sunt convins c\ Ministerul Muncii nu ne va ajuta pentru acoperirea pierderilor. Activitatea specific\ a Registrului Genealogic nu s-a oprit> prelucr\m datele acumulate pân\ acum, taurii din Semtest î[i fac treaba, selectarea mamelor de tauri pentru anul 2020 este în desf\[urare. Controlul oficial al performan]elor sufer\ u[or> din 38 de organiza]ii, 10 [i-au suspendat activitatea. Când s-a f\cut schema pentru registrele genealogice, s-au alocat peste 700 de milioane de lei. Nu s-a cheltuit nici un sfert. Deci exist\ bani bugeta]i pentru aceast\ activitate. Dac\ se scade suma de la un an la altul, este în detrimentul fermierilor. Pân\ la urm\, aceste subven]ii se dau pentru fermieri prin deducerea din costul total al serviciilor. Iar costul serviciilor este acela[i. Ca atare, dac\ subven]ia pentru fermieri se mic[oreaz\,

cum a fost în acest an, va cre[te contribu]ia fermierilor pentru c\ facturile trebuie pl\tite”, explicå Zoltan Haller.

ªi majoritatea organiza¡iilor profesionale din AGCTR au întrerupt controlul oficial al performan¡elor. Din 35 de asocia¡ii, 26 au întrerupt controlul, spune Toader Nea¡å Împåratu, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Taurine din România.

“Avem voie s\ întrerupem dou\ controale, adic\ dou\ luni. Mai mult nu avem voie, altfel toat\ munca noastr\ de ani de zile se duce pe apa Sâmbetei. La nivel de ]ar\, avem aproape 700 de lucr\tori. Mai mult de jum\tate au intrat în [omaj tehnic.

Nu ne restituie nimic, ne-au luat din bani.

Ne-au dat mai pu]ini bani pentru Registrul Genealogic decât oierilor. To]i mini[trii iubesc oaia. Nu le plac vacile. Ne las\ 46,6% din banii pentru controlul oficial al performan]elor, iar la Registrul Genealogic, din trei p\r]i, ne-au luat o parte din bani. Pe cap de vac\, se d\deau înainte 30 de lei pentru Registrul Genealogic, iar acum mai primim 20 de lei. Controlul era pl\tit doar în propor]ie de 70%. Este o problem\, s\ [ti]i.

Toate cheltuielile r\mân acelea[i. De unde s\ t\iem? Din salarii? Va sta un inginer sau un doctor veterinar cu 1000 de lei pe lun\?

Am trimis o adres\ c\tre ministru...”

Profitul Agricol 16/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

asocia]iilor profesionale Vaci, s-a suspendat controlul oficial al Nu pleacå nimeni performan¡elor. de la Cooperativa Some¿-Arie¿!

“Nu am vrut s\ risc. Avem 49 de angaDan ºandea, pre¿edintele Cooperativei ja]i. Lucreaz\ de-acas\. Nu ne putem perSome¿-Arie¿, a råmas acela¿i fenomen mite s\-i trimitem în [omaj tehnic fiindc\ îi natural ¿i la vreme de pandemie. Agriculpierdem, nu-i mai g\sim. Nu am umblat nici tura s-a fåcut mereu, indiferent dacå au la salarii. Nu putem da afar\ ni[te oameni fost råzboaie sau dezastre. Avem ferme buni. Seceta ne afecteaz\ deja grav de tot, de familie ¿i pu¡ine ferme industriale. mai r\u ca virusul.”

“Noi nu am întrerupt activitatea. Avem 28.000 de vaci [i 150.000 de oi în controlul oficial al performan]elor. Noi lucr\m cu angaja]i proprii numai pentru baza de date. Ioan Gociman, director executiv la AsoControlul îl efectu\m cu persoane fizice au- cia¡ia Aberdeen Angus, continuå activitorizate, care fac prest\ri de servicii pentru tatea pentru Registrul Genealogic.

Asocia¡ia are 12 angaja¡i ¿i nu a trinoi. Nimeni nu [i-a f\cut forme de [omaj mis oameni în ¿omaj tehnic. În prezent, tehnic. Angaja]ii no[tri lucreaz\ mult de acas\, pe calculatoarele proprii”. Îns\ toate le elibereazå adeverin¡e fermierilor penca toate, dar nu a fost niciodat\ grâul atât tru APIA. Asocia¡ia face controlul oficial al performan¡elor pentru 990 de fermieri. de sl\bu] la aceast\ or\.”

“Noi am întrerupt activitatea de control al performan]elor pe teren, dar continu\m ªi la Mure¿, spune Iacob Boca, pre¿eactivitatea la Registrul Genealogic, elibedintele Asocia¡iei Crescåtorilor de rarea adeverin]elor pentru APIA, pentru

Profitul Agricol 16/2020

sprijinul cuplat zootehnic. Trebuie s\ trimitem t\ura[ii la diferite ferme pentru reproduc]ie. Am finalizat ciclul de testare de cinci luni pentru primii 15 t\ura[i [i i-am distribuit în ferme pentru mont\ natural\. Noi i-am testat din punctul de vedere al performan]elor> greutatea, valoarea de ameliorare, furajarea, fertilitatea. Am f\cut teste pentru ADN. Sper\m s\ recolt\m [i material seminal, s\ facem [i teste genomice.”

Activitatea de control este foarte importantå fiindcå de ea depinde îndeplinirea programului de ameliorare a raselor. Suspendarea registrelor genealogice va afecta grav zootehnia noastrå, ¿i a¿a extrem de fragilå.

a consemnat Viorel PATRICHI

Dumitru Andre¿oi (foto), pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Oi Dacia din Hunedoara, mi s-a pårut mai optimist.

jum\tate de oi [i capre în control, vor fi 10.000. La nivel de asocia]ie, avem în control peste 600.000 de oi, iar în ferma mea 8.000 din 25.000 de oi mame”.

“Noi continu\m controlul oficial al performan]elor. La Registrul Genealogic, oamenii lucreaz\ de acas\, pe calculatoare.

Cei de la controlul oficial al produc]iilor merg în ferme echipa]i cu m\[ti, cu m\nu[i, costume, cu tot ce trebuie. Nu putem s\ întrerupem fiindc\ se pierde toat\ munca.

Avem 60 de lucr\tori [i nu trimitem pe nimeni în [omaj. S-au dat mai pu]ini bani pentru Registrul Genealogic. Vedem la toamn\ ce efect va avea. Trebuia s\ avem o consultare la MADR pe aceast\ tem\ [i s-a amânat din cauza pandemiei. Oricum, noi facem controlul din 2004, pe banii mei, [i am primit primii bani în 2018. Am f\cut controlul pe banii mei 14 ani. Dar, ori se vor da banii, ori nu se vor da, noi tot vom face controlul. Nu vor mai fi dou\ milioane [i

Nicolae Cioranu, pre¿edintele Federa¡iei Romovis, a råmas la fel de cântårit în tot ce face.

“Ne afecteaz\ pandemia [i pe noi.

Lucr\torii no[tri lucreaz\ de acas\ deja. Înc\ nu au început m\sur\torile pentru lapte.

Primele cânt\riri le fac fermierii. Avem echipament de protec]ie ca s\ nu ducem [i s\ nu aducem boala din ferma în care se face controlul. Ei fac bonitarea tineretului la primul tuns, în prim\var\. Adic\ la mioare, oile de un an, care nu au f\tat înc\. În toate asocia]iile membre în Federa]ie, avem câteva mii de lucr\tori. Asocia]iile profesionale jude]ene sau inter-jude]ene, recunoscute de Agen]ia Na]ional\ de Zootehnie, fac controlul [i ]in registrele genealogice. Federa]ia nu se implic\ în activitatea asocia]iilor.”

39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Platform\ de gunoi

doar ca s\ primeasc\ subven]ie Ca så poatå primi subven¡ia pe cap de vacå, Ianu Ormeni¿an din ªåulia de Mure¿ a fost nevoit så construiascå o platformå pentru gunoi. ªi vorbim aici doar de subven¡ia minimå pe animal.

L-a costat 7000 de lei, dar a fåcut-o.

C

ât lapte trebuie så vândå el de la cele 7 våcu¡e ca så adune aceastå sumå? “Dacå Ministerul Mediului nu poate tråi cå nu au crescåtorii platforme ¿i fose de gunoi, de ce nu ne ajutå ¿i pe noi, fermele de familie? Så se punå de acord cu Ministerul Agriculturii ¿i så sarå împreunå în ajutorul fermierilor, så facå platforme de gunoi, så protejåm mediul, cå ei dau de mâncare pentru ¡arå. Nu mâncå ei tåt, iar de aer curat avem nevoie to¡i”, se revoltå fermierul.

Delia ¿i Ianu Ormeni¿an cresc vaci de 30 de ani în ªåulia. “Mai avem noi vreme de pove¿ti?!...”, glume¿te Ianu.

Bål¡ate ¿i Holstein. “O vacå Holstein då 40 de litri de lapte la mine, iar Bål¡ata, hrånitå la fel, cu acela¿i fân de lucernå, ajunge la 20 de litri. Eu nu fac porumb de siloz, cå nu am scule. Nu am avut probleme cu sånåtatea vacilor Holstein, cum se zice de obicei.”

Cre¿te animale ¿i s-ar fi extins, pentru cå este acela¿i chin ¿i cu 7 ¿i cu 70 de vaci, dar nimeni de la jude¡ nu a trecut pe-aici vreodatå, så-l întrebe ce ar dori så facå. Iar la primårie nu se pricepe nimeni la proiecte europene.

“Mi-s dragi vacile ¿i nu mai am vreme så merg la Nisa, cu banii de pe 40

Delia [i Ianu Ormeni[an, {\ulia de Mure[

lapte îi greu, regretå ¿ugubå¡ Ianu Ormeni¿an. Nu prea îs curate. Ca vacile...

Luåm pe lapte 1,25 lei pe litru. Nu-i acoperitor pre¡ul, dar ce putem face?...”

Lucreazå ¿apte hectare de teren.

Nu are utilaje ¿i trebuie så plåteascå lucrårile. Arenda este 800 de kilograme de cereale la hectar. Ar putea så mai arendeze teren. “Nu mai vrem så ne extindem. La 50 de ani, am ostenit. De la 12 ani lucru...”

Tåura¿ii îi vinde la o lunå-douå.

Regulå generalå, impuså printr-o eroare de la centru. “οi bat joc de tine dacå ¡ii taurul pânå la 600 de kilograme... Guvernul ar trebui så se uite ¿i la noi. Noi lucråm din noapte în noapte... Am bågat în platforma de gunoi 70 de milioane, cå dacå n-o fåceam, au zis cå-mi taie subven¡ia.

Lumina, gazul, curentul - tåte s-au scumpit ¿i noi plåtim numa în euro. ªi noi nu cunoa¿tem euro. Lucråm de 30 de ani amândoi ¿i nu ne urnim din loc.”

Mulge vacile la bidon. Materialul seminal vine de la Semtest BVN de la Târgu-Mure¿. Pentru o vacå prime¿te 340 de lei subven¡ie pe cap. Atât. Nu face controlul oficial al performan¡elor, nu a vrut så se mai complice cu sprijinul cuplat.

Oful lui, cå nu a venit nimeni de la Direc¡ia Agricolå så-i întrebe dacå vor så se mai dezvolte, så-i ajute cineva cu un proiect. Nici apå pentru vaci nu mai au din cauza secetei prelungite.

Evident, nu au calculator ca så se informeze în legåturå cu proiectele europene. ªi chiar dacå ar avea, dupå ce terminå treburile prin fermå, nu mai au energie pentru internet...

“N-am o speran¡å cå s-a schimba ceva în bine în România. Guvernul trebuie så punå piciorul în prag. Am curå¡at o grådinå, am fåcut ceva - se vede.

Uite un om care ¿tie ce face ¿i vrea så facå mai mult. Apåi acela trebuie ajutat så creascå mai mult. Ne pare råu cå ni se duc copiii de lângå noi. Suntem cinci fra¡i. To¡i fra¡ii au plecat în Anglia pe tiruri. Am o cumnatå care lucreazå în spital acolo.”

Delia ¿i Ianu Ormeni¿an au doi copii ¿i un nepot. “Încercåm så fie mai bine ¿i la noi.” Apa din fântânå nu-i potabilå, dar merge la animale ¿i pentru udat. ªi izvorå¿te numai când plouå.

A¿a aratå o fermå de familie. Ca så nu disparå ¿i ca så mai creascå pu¡in, trebuie ajutatå, cu bani, nu cu vorbe. a consemnat Viorel PATRICHI Profitul Agricol 16/2020

MA{INI

AGRICOLE Dealerii au stocuri [i sunt optimi[ti Distribuitorii de ma¿ini ¿i utilaje ¿i-au luat toate måsurile de protejare împotriva infectårii cu coronavirus.

Pentru cå nu pot opri activitatea de livrarea nici a utilajelor, nici a pieselor de schimb, iar în campanie e nevoie de repara¡ii ¿i între¡inere, dealerii ¿i-au reorganizat modul de lucru.

D

eocamdatå stocurile de piese ¿i de utilaje sunt consistente.

Au fost create înainte de pandemie. A¿adar, parcul tehnic nu ar trebui så aibå probleme.

Vânzårile de utilaje într-adevår se contractå, dar, când va trece pandemia, fondurile UE ¿i de stat, împreunå cu creditele cu dobândå subven¡ionatå vor duce la relansarea activitå¡ii în agriculturå, iar asta va genera ¿i achizi¡ii, inclusiv de ma¿ini ¿i utilaje.

Petricå Soare, directorul Agromec ªtefåne¿ti, nu a întrerupt activitatea, dar a reorganizat modul de lucru în schimburi. Angaja¡ii de pe teren au primit echipamente de protec¡ie.

Cât prive¿te furnizarea de utilaje, au fost întârzieri la cele livrate din Italia, dar la echipamentele din ¡arå nu au fost probleme.

42

“Maschio Gaspardo România ne-a onorat la timp toate comenzile, inclusiv la garan]ii [i piese de schimb.”

Totu¿i, apar probleme la capitolul încasåri în urma vânzårilor de utilaje.

“IFN-urile lucreaz\ de acas\ [i sim]im o lentoare în procesarea ]i finalizarea contractelor din punct de vedere financiar.

Mai sunt probleme cu prim\riile cu care am câ]tigat licita]ii. Utilaje avem, dar nu primim dispozi]ii de livrare pentru c\ este incert\ sursa finan]\rilor bugetare. Sunt [i prim\rii cu pachete mari achizi]ionate care au cerut act adi]ional ca s\ pl\teasc\ 50% acum [i restul la 60 de zile de la încetarea st\rii de urgen]\.”

Petricå Soare spune cå în privin¡a achitårii taxelor a gåsit în¡elegere la Fisc, unde i s-a recomandat så achite cât poate ¿i, eventual, dupå starea de urgen¡å så cearå ree¿alonarea. Cât prive¿te ie¿irea din crizå, el se aratå optimist.

“Sunt fonduri de la UE [i de la stat, economia se va restarta, vor fi investi]ii în infrastructur\ [i agricultur\, astfel c\ [i eu ca dealer voi fi avantajat.”

Daniel Auricå, directorul comercial Dicorland, a mizat pe un stoc mare de ma¿ini, echipamente ¿i piese de schimb, pentru a face fa¡å cererii. “Înc\ de la sfâr[itul anului noi d\m în lucru, c\tre principalii furnizori, stocul necesar pentru anul viitor. Facem prognoza vânz\rilor pe sezon, pe fiecare campanie agri-

col\, iar acum avem peste 530 de utilaje în stoc, de peste 5 milioane de euro, de la Maschio Gaspardo, Mecanica Ceahl\u, Irtec, Madara, la care se adaug\ hedere de porumb [i floarea- soarelui Olimac [i remorci Pronar”.

Auricå spune cå, totu¿i, au fost probleme generate de cre¿terea cererii pentru instala¡ii de irigat Irtec, ce se produc în Lombardia, Italia.

“Irtec a produs [i produce în continuare.

Ba chiar au fost în m\sur\ s\ ne livreze comenzile urgente, dar marea problem\ e transportul, ale c\rui costuri s-au dublat. Cu toate acestea, nu punem presiune pe pre]uri, care la noi sunt cele afi[ate pe site-ul AFIR.” Cât prive¿te vânzårile, Dicorland a înregistrat în primul trimestru o cre¿tere cu 20% fa¡å de anul trecut.

“O cre[tere foarte mare am consemnat la vânz\rile de tamburi [i pompe de irigat.

Onor\m comenzile, dar cu mici întârzieri cauzate de transportul din Italia pân\ în România. Cât prive[te viitorul, sunt optimist, iar riscurile actuale ale pandemiei vor fi o oportunitate pentru fermierii care continu\ investi]iile.”

Ciprian Popa, director general Smart Agro Machines (SAM) Oradea, spune cå s-a confruntat cu întârzieri la livrarea utilajelor agricole din Spania, Italia, Slovenia ¿i Polonia, unde se fabricå semånåtori, cositori, greble, echipamente de prelucrare a solului ¿i altele.

Profitul Agricol 16/2020

MA{INI AGRICOLE “Unele au oprit produc]ia, altele au redus mult activitatea pentru respectarea distan]\rii sociale. Mai sunt întârzieri la utilaje care sunt aproape gata, dar le mai lipsesc piese sau subansamble care erau produse în fabrici unde s-a sistat fabrica]ia. Totu[i, am onorat [i comenzi f\cute în martie pentru echipamente de recoltat furaje, care erau înc\ pe stoc în Italia.”

Cât priveste activitatea curentå, SAM î¿i desfå¿oarå activitatea fårå întreruperi, atât în jude¡ele din Ardeal, cât ¿i în restul României.

“Mergem la livr\ri, puneri în func]iune, mergem în ferme, suntem echipa]i corespunz\tor, ne protej\m, st\m la distan]\ de doi metri fa]\ de clien]i în ferme. Separat, lucr\m [i de la birou, dar avem [i personal care munce[te de acas\.”

Ciprian Popa spune cå aceastå pandemie este o trezire la realitate ¿i poate fi o oportunitate.

“Pandemia aceasta este ca o palm\ ca s\ ne dezmeticim, dar mai bine a[a, decât un pumn, adic\ o criz\ economic\ ce se cam profila. Cerealele au acum un pre] mai bun, fermierii care le au în stoc [i le vor vinde în aceast\ perioad\ se pot gândi la investi]ii în ma[ini [i utilaje agricole.”

Robert Vanyek, directorul comercial Tehnodiesel, spune cå tot personalul se aflå la lucru, iar activitatea firmei este la 90% din capacitate, în special din cauza întârzierilor la livrårile de utilaje din stråinåtate.

“Am luat toate m\surile de protec]ie sanitar\ a personalului. Problemele mai mari sunt cu livr\rile de piese de la furnizorii din str\in\tate, iar curierii se mi[c\ mai lent, deci nici noi nu mai putem fi la fel de promp]i ca pân\ acum. În rest, ne deplas\m la ferme, la clien]ii no[tri din toat\ Transilvania [i zona de vest, iar un coleg se ocup\ exclusiv de înc\rc\toarele Weidemann livrate în Br\ila, Ialomi]a, Buz\u.”

Profitul Agricol 16/2020

Activitatea de vânzåri se desfå¿oarå aproape exclusiv prin e-mail ¿i pe telefon ¿i se preiau în continuare comenzi, iar în func¡ie de utilaj, clien¡ii sunt aten¡iona¡i cå ar putea fi întârzieri la livrare.

“La piese de schimb lucr\m cu stocurile noastre [i avem noroc [i cu firma-mam\ din Austria, care are un stoc bine aprovizionat. Mai sunt întârzieri la al]i furnizori de subansamble [i piese produse Italia, de exemplu. La înc\rc\toare utilizate în zootehnie avem mai mult de lucru în aceast\ perioad\, activitatea e mai intens\ [i e nevoie de piese de schimb pe care le asigur\m. În rest, încerc\m s\ ne autosus]inem [i nu am solicitat sprijin din partea statului.”

Lili Pavel, consilier de marketing Apan Agriculture, spune cå activitatea nu a fost întreruptå deloc.

“La noi nu st\ nimeni acas\, în [omaj.

Vânz\torii merg pe teren fiecare pe zona lui, la fel [i tehnicienii de service, bineîn]eles to]i cu echipamente sanitare de protec]ie. Pe de alt\ parte, ne ajut\ mult faptul c\ avem stocuri mari. Doar tractoare avem peste 150 în ]ar\ [i în Bulgaria. Chiar în aceast\ lun\ am livrat peste 10 tractoare comandate în acest an [i prelu\m în continuare comenzi. De asemenea, livr\m piesele de schimb prin tehnicienii de service sau prin curier.”

Dar activitatea Apan a fost afectatå de restric¡iile impuse de ordonan¡ele militare.

“Noi avem în portofoliu o serie de echipamente pentru lucrul în vie [i programasem o caravan\ pentru prezentarea acestora în mai multe jude]e. Evident, am anulat demonstra]iile, poate le relu\m la toamn\, dar cred c\ anul acesta nici târgurile na]ionale nu se vor mai ]ine, poate doar cele regionale.”

Claas: Cathrina Claas a preluat pre¿edin¡ia companiei construitå de bunicul såu Comitetul ac¡ionarilor Claas a numit-o pe Cathrina Claas-Mühlhäuser pre¿edintele companiei. Tatål såu, Helmut Claas (94 de ani), a devenit pre¿edinte de onoare. Compania Claas a început ca o afacere de familie în 1913, o ini¡iativå a celor 3 fra¡i Claas, August, Franz ¿i Theo. Aståzi constructorul german are în jur de 11.400 de angaja¡i ¿i vânzåri de 3,9 miliarde de euro pe an.

NHR Agropartners: Încårcåtoare JCB cu finan¡are atractivå NHR Agropartners are o promo¡ie la achizi¡ia de încårcåtoare JCB cu bra¡ telescopic. Pânå la 30 iunie 2020, avansul este de 5%, dobândå fixå 0% pentru finan¡are pe 0-2 ani, sau 0,49% pe 3 ani, 1,49% pe 4 ani, respectiv 1,99% pentru finan¡area pe 5 ani. Încårcåtoarele JCB au o capacitate de ridicare de pânå la 6 tone la 9,5 metri înål¡ime.

IPSO Agriculturå: 1.500 de ore de func¡ionare pe an pentru un tractor John Deere Tractoarele John Deere din seria 5M sunt fiabile dacå mentenan¡a se efectueazå în perioada recomandatå de speciali¿tii IPSO Agriculturå ¿i se utilizeazå doar piese ¿i consumabile de origine. Recent, un astfel de tractor, utilizat într-o fermå din România, a înregistrat 4.583 de ore de func¡ionare în condi¡ii optime, în doar 3 ani ¿i o lunå. Este vorba de un model echipat ¿i cu încårcåtor frontal.

Arpad DOBRE 43

MA{INI AGRICOLE

Tractoarele John Deere 6R, [i mai inteligente Seria de tractoare John Deere 6R include 5 modele echipate cu ¿asiu mare ¿i propulsate de motoare puter-

nice (pânå la 300 CP), cu sistem DEF pentru a fi conforme Stage IV. Fiecare model are un motor de 6,8 litri PowerTech PVS sau, op¡ional, PowerTech PSS cu turbosuflante în serie, care permit dezvoltarea unor puteri suplimentare, dar cu un consum mai mic de combustibil.

De asemenea, tractoarele gamei 6R pot fi echipate cu oricare dintre cele 4 transmisii din dotarea acestei serii, respectiv PowrQuad Plus, AutoQuad Plus, DirectDrive sau AutoPowr.

Pe lângå putere ¿i eficien¡å, seria 6R

dispune ¿i de sisteme inteligente. De exemplu, ve¡i ¿ti întotdeauna loca¡ia ¿i parametrii func¡ionali ai tractorului, datoritå programului de monitorizare JDLink ¿i a sistemului de ghidare integrat AutoTrac.

Cotiera CommandARM ¿i monitorul CommandCenter de Genera¡ia 4 cu conectivitate prin Bluetooth permit operarea facilå ¿i monitorizarea permanentå a func¡iilor tractorului.

Cabine ComfortView oferå o vizibilitate foarte bunå, inclusiv datoritå capotei înclinate. Plafonul cu op¡iune de panoramare måre¿te câmpul vizual al operatorului, asigurând o vizibilitate sporitå, utilå mai ales când se lucreazå cu un încårcåtor frontal.

Claas a repornit produc]ia de combine, tractoare [i prese de balotat Claas a reluat produc¡ia de serie pentru tot ce înseamnå tehnicå de recoltat ¿i tractoare la fabricile din Harsewinkel (Germania), Le Mans (Fran¡a) ¿i Törökszentmiklós (Ungaria). Produc¡ia de prese de balotat din Metz (Fran¡a) a fost, de asemenea, reluatå.

Astfel s-a încheiat o etapå pregåtitoare care a implicat o analizå a protec¡iei sånåtå¡ii ¿i definirea måsurilor preventive necesare. În faza de planificare, departamentele de achizi¡ii au contactat to¡i furnizorii na¡ionali ¿i interna¡ionali pentru a asigura o relansare lentå a produc¡iei.

De asemenea, într-un interval scurt de timp au fost majorate stocurile din depozite.

Pe de altå parte, produc¡ia în fabrica Gaomi (China) a revenit la normal de câteva såptåmâni, în timp ce fabricile Claas din Omaha (SUA), Krasnodar (Rusia), Paderborn, Dissen ¿i Bad 44

Saulgau (toate în Germania) au fost afectate de pandemie doar temporar.

Situa¡ia este diferitå în Chandigarh (India), unde produc¡ia a fost suspendatå, ca urmare a unor decizii politice în plan local.

¥n România to¡i dealerii Claas s-au mobilizat pentru a rezolvat cât mai urgent orice problemå. pagin\ realizat\ de Arpad DOBRE Profitul Agricol 16/2020

MA{INI AGRICOLE Sprayerul tractat David

Sprayerul tractat Radu

Sprayerele construite de Maschio special pentru Dicor Land Compania gålå¡eanå Dicor Land, distribuitor de ma¿ini ¿i utilaje agricole, are în portofoliul såu ¿i sprayere Maschio Gaspardo.

Este vorba de modelele Radu ¿i David, produse exclusiv de constructorul italian pentru Dicor Land.

hidraulic tip OilDrive 4 cu ac¡ionare prin telecomandå. Sprayerul este ac¡ionat prin cardan ¿i poate fi monitorizat prin computer de bord Bravo 180 sau Bravo 400S, pentru gestionarea func¡iilor ¿i sistemelor sprayerului ¿i cu posibilitatea controlului prin satelit. Modelul Radu este tractat cu un pro¡ap fix, iar necesarul de putere este de 70-100 CP.

Sprayerul tractat Radu Este echipat cu o rampå model ALA C 18, cu o lå¡ime de lucru de 15-18 m, cu sistem de ridicare hidraulicå a rampei pe ¿ine. Are un bazin de substan¡å de 2.100 l, ceea ce, potrivit speciali¿tilor Dicor Land, reprezintå un compromis optim între capacitatea de lucru extinså ¿i tasarea relativ reduså a terenului.

Dispune de un sistem hidraulic de control al înclinårii ¿i pentru spålarea bazinului de substan¡å ¿i a întregului circuit de pulverizare. Are bazin de spålare pe mâini pentru operator, mixer pentru amestecul substan¡ei, duze triple pe rampå, la care se adaugå un sistem

Sprayerul tractat David Prin modelul David, gama profesionalå de sprayere Maschio Gaspardo oferå solu¡ia optimå pentru fermierii care au nevoie de un echipament precis, rapid ¿i u¿or de operat pe orice teren. În configura¡ia de bazå sunt incluse bazinul de 2.100 l, duzele antivânt ¿i geometria variabilå (modificarea din mers a lå¡imii de lucru, în func¡ie de necesitå¡i ¿i teren). Rampa este tip ALA 627, cu lå¡imi de 18, 21, 24 sau 28 m, fiind dotatå cu sistem ridicare hidraulicå pe paralelogram.

Sprayerul are o serie de elemente comune cu ale modelului Radu: pro¡ap fix, control hidraulic al înclinårii, sistem

46

Oferte de finan¡are Reprezentan¡ii Dicor Land au precizat cå în aceastå perioadå au în derulare o promo¡ie la sprayere.

Fermierii care vor achizi¡iona prin BNP Paribas oricare dintre cele douå sprayere vor beneficia de dobândå 0 la un contract pe 2 ani, respectiv dobândå de 1,4% pe an la un contract pe 4 ani.

Detalii, pe site-ul www.dicorland.ro sau la punctele de lucru Dicor Land din Gala¡i (0746 627 505) ¿i Podul Iloaiei, Ia¿i (0748 882 173).

de spålare a bazinului de substan¡å ¿i a întregului circuit, bazin de spålare pe mâini pentru operator, mixer de amestec, duze triple pe rampå, sistem hidraulic tip OilDrive 4, computer Bravo (180 sau 400S). La acestea se adaugå apåråtorile de noroi la ro¡i ¿i o pompå hidraulicå independentå.

Necesarul de putere pentru modelul David este de pânå în 100CP.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 16/2020

Covid-19 închide cel mai mare abator de porci din SUA Tyson Foods a suspendat opera¡iunile la cea mai mare fabricå de procesare a cårnii de porc din Statele Unite, dupå ce mai mul¡i angaja¡i au fost infecta¡i cu coronavirus. Abatorul din localitatea Waterloo, statul Iowa, poate procesa pânå la 19.500 de porci zilnic, echivalentul a 5% din capacitatea totalå din SUA. Decizia amplificå problemele de aprovizionare cu carne din ¡arå, dupå ce ¿i al¡i producåtori au fost nevoi¡i så închidå fabrici pentru a limita råspândirea virusului.

Trump permite accesul imigran¡ilor care lucreazå în agriculturå Lucråtorii din agriculturå nu vor fi afecta¡i de decizia pre¿edintelui Donald Trump de a bloca accesul imigran¡ilor în Statele Unite, sus¡in surse de la Casa Albå. Din cauza lipsei de for¡å de muncå, fermierii americani se bazeazå tot mai mult pe muncitori sezonieri stråini. Peste 250.000 de vize de acest tip au fost eliberate în 2019.

Washingtonul a relaxat deja în acest an condi¡iile pe care trebuie så le respecte imigran¡ii din agriculturå.

Dean Foods vinde o parte din active Gigantul Dean Foods a anun¡at cå va vinde subsidiara Meadow Gold Hawaii fondului de investi¡ii MGD Acquisition, ca parte a procesului de insolven¡å. Existau planuri de închidere a subsidiarei, dupå ce o tentativå precedentå de vânzare a e¿uat. Alte active ale Dean Foods au fost deja cumpårate de alte companii, printre care cooperativa Dairy Farmers of America (DFA), Prairie Farms Dairy sau Mana Saves McArthur. Toate aceste tranzac¡ii au nevoie de aprobarea tribunalului de insolven¡å.

Ce nu mai exportå unii Thailanda a sistat exporturile de ouå, în timp ce Cambodgia nu mai permite vânzarea de pe¿te ¿i orez. Asta au, asta nu vând...

48

INFORMA}II

EXTERNE Ca s\ îl mai îmbuneze pe Trump, China va cump\ra alimente din SUA Guvernul de la Beijing vrea så achizi¡ioneze peste 30 de milioane de tone de alimente din Statele Unite pentru a completa rezervele de stat ¿i a se proteja de eventuale probleme de aprovizionare. Conform unor surse neoficiale, China cautå în acest fel så-¿i respecte ¿i obliga¡iile asumate prin tratatul comercial semnat cu administra¡ia Trump.

A¿a cå în perioada urmåtoare ar putea cumpåra 20 de milioane de tone de porumb, 10 milioane de tone de soia

¿i 1 milion de tone de bumbac din SUA. Valoarea totalå a acestor produse este în jur de 6,25 miliarde de dolari. Un milion de tone de zahår ¿i 2 milioane tone de ulei de soia vor fi procurate din alte surse.

Pe de altå parte, momentul de pia¡å ales este unul foarte favorabil. Pre¡urile la soia ¿i porumb sunt de douå ori mai mari în China decât în Statele Unite, unde existå cantitå¡i foarte mari în depozite ¿i silozuri.

Italia ar vrea [i ea ceva sezonieri români Guvernul de la Roma discutå despre crearea de coridoare speciale pentru sezonieri din România.

“Existå necesitatea de a gåsi o solu¡ie specificå problemelor apårute în industriile agriculturii ¿i pescuitului ¿i de a combate lipsa de mânå de lucru în aceste sectoare”, spunea ministrul de Interne italian, Luciana Lamorgese.

Potrivit sindicatului agricol Coldiretti, anul acesta agricultura italianå ar avea nevoie de minim 200.000 de lucråtori sezonieri.

Ministrul Agriculturii, Teresa Bellanova (foto), se aflå deja în discu¡ii cu România, de unde vine majoritatea lucråtorilor rurali sezonieri, ¿i vrea så creeze coridoare speciale, dupå modelul Germaniei.

Mai na¡ionaliste, sindicatele agricole (cel mai mare este Coldiretti) au propus în schimb simplificarea regulilor

privind munca ocazionalå, a¿a încât ¿omerii, pensionarii ¿i studen¡ii italieni, care oricum stau acaså, så poatå lucra ei în agriculturå.

Ba chiar se låudau cå au primit aproape 400 de CV-uri la câteva ore dupå lansarea unui portal pentru candida¡i.

Pânå la 200.000 mai au...

Teresa Bellanova, ministrul Agriculturii din Italia Profitul Agricol 16/2020

INFORMA}II EXTERNE

Mini[trii G20 promit s\ men]in\ aprovizionarea global\ cu alimente Mini¿trii agriculturii din statele membre G20 s-au angajat så se opunå oricåror måsuri care ar putea afecta aprovizionarea globalå cu alimente în timpul epidemiei de coronavirus.

“Vom bloca orice måsuri restrictive nejustificate care ar putea provoca o volatilitate excesivå a pre¡urilor alimentelor pe pie¡ele interna¡ionale, amenin¡ând aprovizionarea cu hranå ¿i nutri¡ia unei pår¡i mari din popula¡ia planetei, în

special comunitå¡ile sårace, care sunt cele mai vulnerabile”, au declarat mini¿trii într-un comunicat, dupå o conferin¡å video.

Reac¡ia G20 vine cel mai probabil dupå ce Rusia, România ¿i Ucraina au impus fiecare anumite restric¡ii de export pentru produse agricole.

Statele G20 au cerut ca orice restric¡ii de urgen¡å så fie temporare ¿i transparente, pentru a evita un colaps al transportului de hranå.

ONU avertizeaz\ c\ ar putea urma o foamete de propor]ii Organiza¡ia Na¡iunilor Unite a avertizat cå epidemia de coronavirus ar putea provoca o foamete de propor¡ii biblice în multe zone ale globului.

Conform celui care conduce programul mondial de ajutor alimentar, numårul celor care suferå de foame ar putea cre¿te la peste 250 de milioane de oameni, de la 135 milioane în prezent, dacå nu sunt luate måsuri.

Cele mai afectate ¡åri sunt Sudanul de Sud, Yemen, Republica Democraticå Congo, Afghanistan, Etiopia, Sudan, Venezuela, Siria, Nigeria ¿i Haiti.

“Cred cå, prin experien¡a ¿i parteneriatele de care dispunem, am putea organiza echipele ¿i programele neceProfitul Agricol 16/2020

sare ca så ne asiguråm cå pandemia Covid-19 nu se va transforma într-o catastrofå umanitarå”, a declarat Beasley, care sus¡ine cå ar putea urma cea mai gravå crizå alimentarå dupå cel de-al Doilea Råzboi Mondial.

El a adåugat cå peste 30 de milioane de oameni ar putea muri de foame în urmåtoarele luni, dacå ONU nu va reu¿i så ob¡inå mai multe resurse financiare ¿i alimente. Statele bogate care finan¡eazå aceste programe se confruntå înså ¿i ele cu cheltuieli extrem de ridicate în perioada pandemiei. pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Ca så facå rost de bani, Libanul legalizeazå canabisul Libanul a legalizat cultivarea marijuanei în scop medicinal, cu gândul la export, nu la consum intern. De¿i canabisul era ilegal în mod oficial, în statul arab are o lungå tradi¡ie de cultivare în valea Bekka, unde fermierii nu se feresc de autoritå¡i. Majoritatea partidelor politice au sus¡inut aceastå decizie, prin care sperå så ob¡inå venituri în valutå. Legalizarea canabisului a fost recomandatå de firma de consultan¡å McKinsey, într-un plan de cre¿tere a veniturilor statului.

De nevoie, austriecii redescoperå munca la câmp Viena a fåcut apel la popula¡ie så vinå în ajutorul fermierilor, care nu mai gåsesc suficien¡i sezonieri ieftini din Est. A fost puså la punct inclusiv o platformå de recrutare online pentru sectorul agricol. ¥n Austria, munca la câmp este una din cele mai slab remunerate: 1.500 de euro brut. Aproximativ 20.000 de candida¡i au råspuns la apelul formulat de Ministerul Agriculturii. Primii 2.000 au fost deja trimi¿i la ferme. Printre candida¡i sunt bucåtari, ospåtåri¡e ¿i studen¡i, care nu mai au de lucru.

Fermierii polonezi se confruntå ¿i ei cu o secetå fårå precedent Seceta riscå så reducå produc¡ia alimentarå a Poloniei, a avertizat ministrul lor al agriculturii. Dacå Polonia nu se va confrunta cu o crizå de alimente, existå riscul ca pre¡urile så creascå.

Inclusiv pre¿edintele, Andrzej Duda, s-a aråtat îngrijorat de seceta din agriculturå ¿i a fåcut un apel cåtre compatrio¡ii såi så economiseascå apa. “Nu am mai våzut un nivel al apelor atât de scåzut de când se fac måsuråtori, adicå de peste 100 de ani”, transmitea ¿i purtåtorul de cuvânt al Institutului de meteorologie ¿i gospodåririi a apelor din Polonia. Statistic, un polonez dispune de 3 ori mai pu¡inå apå decât media UE. Anul trecut Institutul lor înainta guvernului un raport intitulat Polonia, de¿ertul Europei.

49

LOCURI DE MUNC| Recruteazå 1 pozi¡ie de Director Zonal de Vânzåri pentru fiecare jude¡: Ia¿i, Constan¡a ¿i Ialomi¡a pentru un distribuitor de inputuri cu o prezen¡å istoricå în sud-estul României ¿i aflat în continuå expansiune în ultimii 15 ani.

Reprezentåm un jucåtor de prim-plan, structurå antreprenorialå la scarå umanå, cu o expertizå variatå: producåtor de semin¡e în fermele proprii, colector de cereale în silozurile proprii ¿i sus¡inut în finan¡area campaniilor de propriul IFN!

Candidatul ideal are urmåtorul profil: - 3 ani experien¡å relevantå în distribu¡ia de inputuri pe jude¡ul arondat; - Cuno¿tin¡e temeinice despre tehnologiile agricole, dar ¿i a fermierilor din zonå; - Focus pe cultura mare, posibilitå¡i de preluare a cerealelor în contra-partida inputurilor; - Spirit antreprenorial, fidel 100% companiei; - Permis categoria B, disponibilitate la deplasåri în teren ¿i capacitå¡i de interac¡iune cu fermierii fideli ¿i la distan¡å, telefonic.

Se asigurå acces la o bazå de clien¡i existentå, cu afaceri în curs de derulare cu distribuitorul pe care îl reprezentåm, pozi¡ia fiind deschiså imediat!

Pachetul salarial fix ¿i variabil oferit este foarte competitiv, în func¡ie de performan¡ele comerciale.

Dacå vrei o schimbare în carierå ¿i e¿ti gata så accep¡i o provocare care î¡i va pune în valoare aptitudinile de vânzåtor, aplicå ACUM confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com, tel.: 0743.488.022.

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS MANAGER VÂNZÅRI - B u c u r e ¿ t i , I l f o v, D â m b o v i ¡ a Fermå bio, culturå de afine

TEHNICIAN MECANIC - C å l å r a ¿ i Fermå produc¡ie vegetalå - 7.000 hectare

INGINER MULTIPLICARE SEMINºE - I a l o m i ¡ a Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

ASISTENT CERCETARE - T i m i ¿ ¿ i I a l o m i ¡ a Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 50

Profitul Agricol 16/2020

LOCURI DE MUNC| Even in difficult times, agriculture doesn’t stop!

At Agxecutive, we go forward with recruiting the best talents for the most competitive companies of the sector.

We need a Technical Manager for a leading multinational company developing performant cereal seeds for the Romanian farmers

The fittest candidate for this exciting mission must be: - Ideally coming from seeds multiplication or with relevant experience in a technical role in agribusiness of minimum 3 years; - Experienced in managing the relationship with the seeds multiplication partners & farmers; - An open-minded and business-oriented person who has already worked in an agribusiness company, distributor or seeds supplier.

The future Technical Manager will: - Identify the suitable farms for seeds multiplication and will follow them; - Organize commercial trials and demos; - Manage seeds product life cycle; - Support technically the commercial team; - Deal with technical incidents; - Supervise seeds quality with relevant authorities.

Newly created position, open immediately, based in Bucharest and requiring great field travel availability. Competitive comp & ben package.

Apply now at application@agxecutive.com or call us confidentially 0743.488.019

S.C. AGROFAM HOLDING SRL, ÎN INSOLVEN}|, cu sediul în ora¿ul Fete¿ti, Aleea Rozmarin, Vila Z29, Ap. 1,

închiriazå sau vinde baze de recep¡ie, cereale ¿i plante tehnice, situate în localitå¡i din jud. Ialomi¡a ¿i jud. Cålåra¿i, dupå cum urmeazå:     

Moara Iezeru, loc. Jegålia, jud. Cålåra¿i Siloz FNC, loc. Fete¿ti, jud. Ialomi¡a Siloz Movila, loc. Movila, jud. Ialomi¡a Baza de recep¡ie Murgeanca, loc. Murgeanca, jud. Ialomi¡a Baza de recep¡ie Gura Ialomi¡ei, loc. Gura Ialomi¡ei, jud. Ialomi¡a Bazele de¡in spa¡ii de depozitare, laborator pentru analize ¿i bascule electronice.

Rela¡ii la tel.: 0729.889.693 - Tudor Nelu¡a Profitul Agricol 16/2020

51

Pescuitul ¿i vânåtoarea N\luci pentru toate gusturile... pe[tilor E

ste clar pentru majoritatea pescarilor cå diversitatea actualå a nålucilor este datå atât de gama variatå de materiale din care pot fi realizate, cât ¿i de mijloacele tehnice practic nelimitate ce stau la îndemâna creatorilor. În Antichitate pescarul prindea la capåtul unei bucå¡i de fir din pår de animale o scoicå gåuritå ¿i un os de pe¿te ca un cârlig, le agita în apa râului ¿i prindea pe¿ti råpitori. La fel se întâmpla ¿i cu primele nåluci din pene ¿i pår de animale... Apoi pescarii au început så ciopleascå în lemn, ori scoar¡å de copac, nåluci semånând cu pe¿ti¿orii pradå, iar acum un secol au fost astfel create primele voblere. De atunci au apårut fire fårå limitå de lungime, material plastic, metale diferite, plastic soft (moale), culori ¿i coloran¡i într-o gamå fårå limite! La fel ca ¿i tehnicile ¿i tehnologiile de realizare, care au depå¿it de mult imagina¡ia pescarilor.

Am prezentat deja, foarte pe scurt, câteva categorii de nåluci: linguri rotative ¿i oscilante, voblere, twistere (plastice moi)... Imagina¡ia pescarilor a nåscocit nåluci noi, combinate - voblere din plastic moale, cu ¿i fårå barbetå, twistere gata lestate, articulate din 2-3 tronsoane, colorate exact ca pe¿tii, ob¡inând astfel evolu¡ii ¿i efecte pe placul pe¿tilor.

Ace¿tia pot fi din toate speciile de pe¿ti råpitori de apå dulce: ¿tiucå, ¿alåu, somn, avat, biban, dar ¿i din apele de munte -

påstråvi fario de râu ¿i de lac.

Voblerele-twister se scufundå ¿i lucreazå datoritå barbetei, la aceastå ac¡iune adåugându-se ¿i aceea caracteristicå pentru plasticele soft - unduire a cozii ¿i vibra¡ie a membrelor, respectiv ale cle¿tilor ¿i mustå¡ilor în cazul racului.

Voblerele cu corp tare ¿i coadå secerå, nåluci mari, de suprafa¡å, pentru pescuitul ¿tiucii, au mi¿cåri oscilante, stângadreapta, în timp ce twisterele din coadå bat agresiv, ca orice virgulå mare. Tot vobler-twister este ¿i poperul cu coadå meduzå. Problema acestor nåluci este cå, având ancorele în partea inferioarå, aga¡å u¿or brådi¿, ori se aga¡å de cioatele, rådåcinile ¿i bolovanii de pe fundul apei, existând riscul de a pierde nåluca, ¿i nu-i una ieftinå! Voblerele tip vibe, cu corp din plastic moale, sunt nåluci de adâncime, bune la avat, biban,

¿i chiar påstråv la trenå - coloritul acestora fiind foarte pastelat, indicat pentru pescuit în ape limpezi.

Twisterele cu corp din multe segmente unduiesc atrågåtor în apå ¿i seamånå cu pe¿ti¿orii pradå pe care îi imitå. Au schelet din sârmå ¿i sunt lestate diferit, dupå adâncimea la care trebuie pescuite. ªi în cazul lor existå pericolul agå¡årii. Pentru a preveni aceasta se înlocuiesc ancorele cu cârlige duble, ori simple, orientate cu vârful spre nålucå. Numårul rateurilor la în¡epare este mai mare, dar riscul de a pierde nåluca scade considerabil. Iar rateurile pentru pescari se trec la plus de adrenalinå, ¿i asta conteazå!

De Sfintele Pa¿ti vå doresc tuturor, pescari ¿i iubitori de naturå - sta¡i acaså ¿i så råmâne¡i sånåto¿i!

Victor ºÅRUª

N\luci “mixte”, combina]ii reu[ite!

Am fotografiat câteva astfel de nåluci, în acest fel pescarii cunoscându-le mai u¿or. În col¡ul din stânga sunt voblere-twister: ¿opârlå, triton, rac, mormoloc. În centru sunt 3 voblere de adâncime - nåluci vibe, bune la avat, ¿alåu, biban...

52

Pe coloana din dreapta sunt twistere cu lest încorporat (anghilå, guvide, sorete) ¿i corp din segmente (oblete ¿i pui de ¿tiucå), pe lângå acestea putând fi våzute babu¿ca ¿i obletele mare!

Voblerele cu coada secerå (twister) sunt Wulf Tail (coada ro¿ie) ¿i Guppie (verde).

Profitul Agricol 16/2020

Ur[i, prim\vara Aproape fårå excep¡ie, în fiecare primåvarå, mai mult decât în restul anului, circulå ve¿ti despre atacuri ale ur¿ilor asupra oamenilor.

C

hiar mai deunåzi am auzit despre doi turi¿ti schilodi¡i în Mun¡ii Cålimani, pe Valea Mure¿ului, la Rusca. Situa¡ia prezintå diverse fa¡ete. De pildå, se pune întrebarea: ce cåutau respectivii în acele locuri sålbatice, când restric¡iile privitoare la coronavirus erau deja în vigoare? Se ¿tie cå, acum, doar cei îndritui¡i prin natura profesiei au dezlegare så batå potecile pådurii. La categoria “Aprovizionare cu alimente” nu cred cå se înscriau, de vreme ce nici pionierii ciupercilor, zbârciogii, nu ¿i-au i¡it încå tichia ¡uguiatå din mustul zåpezii. S-a fi pornit dupå coarne de cerb lepådate? Gurile rele spun cå din grup ar mai fi fåcut parte ¿i o a treia persoanå, lipså la apel în momentul ajungerii la fa¡a locului a echipajelor de interven¡ie, alertate de împricina¡i (unul dintre ei, în stare gravå, a trebuit så fie transportat de urgen¡å la spital cu elicopterul). În acest caz, s-a emis ipoteza cå grupul se îndrepta, de fapt, cåtre locurile de rotit ale coco¿ilor-de-munte din Cålimani, poate nu doar cu gândul så le admire spectacolul nup¡ial, misteriosul personaj dispårut fiind ¿i posesorul armei de vânåtoare ce urma så fie îndreptatå asupra gotcanilor. Oricum, situa¡ia e încå tulbure.

Singurul lucru cert este înså faptul cå

Profitul Agricol 16/2020

oamenii au fost ataca¡i ¿i råni¡i de un urs.

Cel mai probabil, a fost vorba de o femelå care abia ¿i-a scos puii la luminå sau care, sim¡ind apropierea unor intru¿i de bârlogul unde i se aflau progeniturile, s-a dezlån¡uit în atac necru¡åtor, dupå obiceiul spi¡ei. În asemenea situa¡ii, victima ori este mutilatå, ori î¿i pierde, într-o clipitå, via¡a. Capacitatea de reac¡ie a omului råmâne cu mult în urma impulsului dictat de instinctul matern al ursoaicei. Chiar ¿i cu arma în mânå, în legitimå apårare fiind, cel atacat nu are timp så riposteze.

Prin surprindere, totul se petrece extrem de repede. În plus, gabaritul agresorului are darul de a paraliza realmente victima, oricât de rapidå în inten¡ie ar fi ea, în condi¡ii normale. Cunosc doi confra¡i cu o iu¡ealå de mânå uluitoare în poligon, la talere, care n-au putut ridica pu¿ca la ochi în preajma ursului, pentru a-l demobiliza cu un foc tras în aer. Mai mult, unuia dintre ei i s-au vårsat cartu¿ele din magazia carabinei, pe când, cu degete moi, încerca så introducå un glon¡ pe ¡eavå, la vederea uria¿ului în blanå cafenie, ridicat pe douå picioare, la nici douåzeci de metri.

Un simplu trecåtor, ajuns fårå voie în preajma bârlogului ursoaicei sau a puilor acesteia porni¡i în explorare, devine ¡intå sigurå pentru mamå, întrucât ursule¡ii se apropie de el din curiozitate, cu inocen¡a vârstei. Îndeob¿te, ea reac¡ioneazå prompt ¿i violent: trebuie neutralizatå sursa posibilå de periclitare a vie¡ii celor mici. A¿a cå nu precupe¡e¿te nimic ¿i atacå în dispre¡ fa¡å de propria-i via¡å, chiar ¿i când se simte în inferioritate. Instinctul

de conservare påle¿te în fa¡a celui matern. Totul are înså logicå: nu e nevoie så fii etolog versat pentru a în¡elege acest tip de comportament.

Mai cu seamå în prima perioadå de cre¿tere a puilor, ursoaicele pot deveni stihii apocaliptice, cåci nu pregetå så atace orice li se pare cå ar putea primejdui existen¡a celor mici.

Curioase din fire, simpaticele jucårii de plu¿ vii vor så vadå, så adulmece, så pipåie ¿i så guste tot ce face parte din lumea nouå care li s-a deschis în fa¡å. Dar mama ¿tie cå în spatele oricårui lucru poate adåsta pericolul. În¿i¿i semenii le sunt, adesea, du¿mani de moarte. De regulå, masculii maturi trebuie evita¡i. Canibalismul ocazional al acestora se explicå atât prin nevoia de hranå dupå priva¡iunile iernii lungi, cât ¿i prin inten¡ia de a for¡a femela råmaså fårå pui så intre din nou în cålduri. Acest fenomen este specific ¿i felinelor ¿i are logica perpetuårii speciei prin exemplarele cele mai viguroase.

Gråitoare este o scenå recentå cu o ursoaicå înso¡itå de doi pui din primåvara aceasta, surprin¿i de un urs capital în preajma unui hoit de ciutå, descoperit de topirea zåpezii. Alertatå, femela s-a ridicat întâi pe labele din spate, cåscându-¿i fålcile înspumate ¿i råcnind puternic.

Apoi, cu mi¿cåri precipitate, a început så¿i azvârle odraslele ca pe ni¿te mingi, cu brâncile, pentru a le gråbi adåpostirea sub pavåza pådurii. Mereu atentå în urmå, ea le asigura retragerea. Dacå masculul n-ar fi fost atras de le¿ul din cale, mai ademenitor ¿i mai sigur, nu se ¿tie ce epilog ar fi avut toatå povestea...

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 29.04 - 11.05.2020

Mihai Petcu 29.04.1944, fermier Agroindustriala Pantelimon Ilfov Doriana Ni¡u 29.04.1965, director general KWS Semin¡e Liliana Ciulu 29.04.1970, director vânzåri zona 5 Pioneer Lucian Dejeu 29.04.1970, director vânzåri Kwizda Agro România Adrian Ionescu 30.04.1958, general manager SemPlant Gheorghe Våcaru 30.04.1959, director Direc¡ia Pescuit - AM POPAM, MADR Andreea-Irina Zamfirescu 1.05.1980, specialist omologåri, Corteva Agriscience Nicolae Såndulescu 4.05.1951, fost pre¿edinte Alcedo Lauren¡iu Baciu 4.05.1958, fost pre¿edinte LAPAR Vasile Iliu¡å 4.05.1968, fermier, pre¿edintele CJ Cålåra¿i Emil Nedelcu 5.05.1977, director regional Syngenta - protec¡ia plantelor George Scarlat 5.05.1979, secretar de stat MADR Adriana Chirea 6.05.1963, director adjunct Måsuri de pia¡å, APIA Råzvan Tomescu 7.05.1980, director marketing Titan Machinery Vicen¡iu Cremeneanu 8.05.1969, pre¿edinte Alcedo Ioan Sabåu 10.05.1951, director general GMO Euroconsult Silviu Colibå¿anu 10.05.1970, director Direc¡ia juridicå, Ministerul Agriculturii Luigi Radu 11.05.1966, fost director Claas România 54

Lupta fiec\ruia ca Totul s\ fie Bine l Când pandemia a pus frânå construc¡iei de ma¿ini agricole la Beauvais, în Fran¡a, Massey Ferguson a decis ca måcar sistemele complexe de printare 3D ¿i de decupare laser pe care le de¡ine så fie bine folosite.

A¿a cå o echipå micå a råmas la muncå, a adaptat sistemele din mers ¿i acum produce viziere transparente pe care le doneazå spitalelor care le solicitå. ¥n prima såptåmânå primiserå 13.000 de cereri. ¥n ac¡iunea lor cei de la Massey Ferguson au fost sprijini¡i de Decathlon (productor de echipamente sportive) care le-a furnizat plasticul transparent. l Lactalis (numårul 1 în pia¡a laptelui european, care de¡ine în România Albalact, Covalact, Dorna ¿i Raråul) a decis så acorde spitalelor pachete drept ajutor alimentar pentru personal ¿i pacien¡i. Când lucrurile au devenit serioase, pachetele alimentare au fost suplimentate cu echipamente medicale de protec¡ie. Pânå acum Lactalis a distribuit

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1

2

3

4

5

6

7

8

9 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 15/2020 ORIZONTAL: TARANCA - PA; RUINE - CLAN; AL - COERENT; SASI - TIGAI; N - PEPITA - P; ERA - ARANJA; TOLERA - AUT; TAPATA - LI; RATII - UNIC; FRACTURATI.

82.000 de pachete pentru personalul medical din Fran¡a, Italia ¿i Spania. l Concernul german BASF a donat peste 100 de milioane de må¿ti de protec¡ie. Må¿tile au fost fabricate în China ¿i au fost livrate în Germania.

Tot în efortul de combatere a pandemiei, BASF mai doneazå ¿i 175.000 de litri de dezinfectant pe såptåmânå. Acum compania cautå solu¡ii pentru a cre¿te produc¡ia la 1 milion de litri. l Americanii de la John Deere au pus online toate planurile echipamentelor de protec¡ie împotriva Covid-19, ca oricine are o imprimantå 3D så poatå så le foloseascå gratuit. Gåsi¡i acolo tot felul de idei utile ¿i simpatice, de tipul cle¿telui pentru deschis u¿a fårå så o atingi, modele de viziere transparente, clipsuri de prindere ¿i soft pentru a vedea în ce zone se adunå mai mul¡i oameni într-o întreprindere.

Andrei OSTROVEANU ORIZONTAL: 1) Esen¡å de chihlimbar – Ie¿it din selec¡ie; 2) Creator de probleme – Paradisul cåutat în de¿ert; 3) E cald... în Maldive! – Bate la ochi; 4) A se manifesta cu cåldurå – Formula mi¿cårii oscilatorii; 5) Omul din Banat! – A face de la început; 6) Aflat dupå cuptor – Desparte amicii; 7) Benzi de transport – Luat sub aripå; 8) Ei i se då ascultare; 9) Superlativul absolut – Denotå o stare de suficien¡å; 10) Coloane de apå rece.

VERTICAL: 1) Un amårât… de båutor – Mersul pe vârfuri; 2) A ¡ine la inimå – Din¡at pe margini! 3) Trateazå cu refuz – Perioadå de referin¡å popularå; 4) Nu permite så se tragå sforile – Curs în amurg; 5) Împiedicå deraierile – Indicat în Cålan!

6) Case în construc¡ie; 7) Escadrilå de escortå – Iese prost la socotealå; 8) A se desena pe sine – A intra în adåpost; 9) Element de inspira¡ie – Condamnat de pårin¡i; 10) Marcate în prelungiri.

Profitul Agricol 16/2020