Profitul Agricol nr. 2, din 20 ianuarie 2021

nr. 2 din 20 ianuarie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 2/2021

Cât grâu avem de fapt?

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Unul dintre subiectele discutate pe larg la Profitul Agricol Live cu ministrul Agriculturii a fost problema stocurilor de cereale ¿i a måsurilor care se pot lua pentru ca situa¡ia de anul trecut, când au fost interzise temporar exporturile, så nu se repete.

Referitor la produc¡iile anului 2020, Oros a avansat, ini¡ial, cifra de 5,6 milioane de tone de grâu, precizând cå aceasta provine “din datele oficiale pe care le-am ob¡inut de peste tot”. Dar, cu doar câteva zile înainte, Ministerul Agriculturii comunica agen¡iei na¡ionale de preså o produc¡ie de 6,091 milioane de tone de grâu.

L-am rugat pe ministru så confirme cifra pe care a avansat-o ¿i så precizeze ¿i produc¡ia de porumb. S-a poticnit.

“Nu am datele în fa¡å, am reprodus din memorie... La un moment dat, am avut ni¿te date, într-o discu¡ie cu asocia¡iile din morårit ¿i panifica¡ie. Aveam acea cifrå în fa¡å ¿i aveam ¿i consumurile anuale, necesarul anual pe diverse domenii.”

Referitor la stocuri, ministrul criticå sistemul actual de raportare, cu totul ineficient, care laså autoritå¡ile în cea¡å, incapabile så ia decizii corect fundamentate economic.

“Aceste monitorizåri ale stocurilor, la care ar trebui så aibå acces ministerul, în general autoritå¡ile, trebuie fåcute împreunå cu actorii de pe pia¡å. Dacå fermierii, depozitarii ¿i exportatorii nu colaboreazå ¿i nu raporteazå aceste date, este foarte greu ca ministerul, care nu are pârghii de coerci¡ie, så aibå date relevante.

De aceea, suntem nevoi¡i så mergem pe estimårile lunare ale direc¡iilor agricole, care pleacå de la suprafe¡ele însåmân¡ate, continuå cu evolu¡ia stårii vegetative ¿i apoi cu produc¡iile. Sunt estimåri bazate pe date culese fie din teren, fie de la primårii, fie de la asocia¡ii locale sau direct de la fermieri. E un mecanism care vine din trecut ¿i conduce la concluzii contradictorii cu ale INS. Nu putem continua a¿a. Datele culese trebuie så fie acelea¿i.

Oros socote¿te cå România va exporta, din produc¡ia de grâu a anului trecut (5,6 milioane de tone), circa 2 milioane de tone.

“Necesarul de consum intern pentru panifica¡ie este de cca 2,2 milioane de tone/an, cam 550.000 de tone sunt de grâu-såmân¡å, cam 400.000 de tone de grâu furajer ¿i 400-500.000 de tone de grâu industrial, mai ales pentru produc¡ia de alcool.”

Anul trecut s-a consumat mai mult grâu industrial decât de obicei, din cauza cererii ridicate de dezinfectan¡i, ¿i e de a¿teptat ca anul acesta situa¡ia så se repete.

Robert VERESS

Profitul Agricol 2/2021

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Opinii

Despågubirile pentru culturile de primåvarå nu sunt certe

dr. ing. Daniel Bot\noiu

O promisiune a costat 57,82 euro/ha 10 7

Unificarea APIA cu AFIR este esen¡ialå

7

Prioritå¡ile ministrului Adrian Oros

8

Buna rela¡ie a ministerului cu asocia¡iile

12

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

14

Produc¡ia mondialå de grâu va atinge 773 milioane tone în 2021

17

1,1 miliarde de tone de porumb

18

Culturi vegetale

Semånåtoarea Kubota PP Pixxaro Super - cel mai larg spectru de Tractoarele anului 2021 buruieni dicotiledonate combåtute 27 Pöttinger la 150 de ani O singurå clådire administrativå pentru fermieri 28 Presa New Holland BigBaler 1290, premiatå pentru design Solu¡iile Corteva pentru cultura de 30 Informa]ii externe rapi¡å, în primåvarå Secetå extremå în Turcia Cre[terea animalelor

Transfer de embrioni in vitro 20

32

41 42 44

44

46

India î¿i împacå agricultorii

46

Haos pentru pescarii englezi

47

Credit Agricole se extinde în Italia

47

Pagina de istorie

Pesta porcinå africanå

Conacul Marghiloman din Hagie¿ti

22

32

Situa¡ia la cereale în Timi¿

24

Dezvoltarea brandului “Curtici”

34

Competen¡e prin “call center”

26

Oamenii pe care ii apreciem trebuie plåti¡i bine, ca în Vest

36

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

40

Ma[ini & utilaje

face ravagii la Gole¿ti

Managementul fermei dupå o secetå draconicå

38

Agricultura digital\

IPSO doteazå 1.000 de elevi Cât vor mai råmâne ridicate cu echipamente digitale pre¡urile la cereale?

13

10

Pre]uri [i pie]e

O firmå cu produse mai bune decât marketingul

Pre¡uri frumoase la cereale

Programul agricol al coali¡iei de guvernare

48

Hobby Insomnia ur¿ilor ¿i reforma

49

Click în bucåtåria bånå¡eanå

50

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Desp\gubirile pentru culturile de prim\var\ nu sunt certe Înainte de alegeri, ministrul Adrian Oros a promis despågubiri pentru culturile de primåvarå calamitate, PNL a câ¿tigat guvernarea, de¿i nu a câ¿tigat ¿i alegerile, iar acum pregåte¿te bugetul. Doar cå despågubirile nu mai sunt o certitudine. Întrebat la Profitul Agricol Live (emisiunea noastrå periodicå transmiså pe Facebook) dacå e sigur cå î¿i va putea onora promisiunea, Oros a încercat un råspuns diplomat.

“Fi¡i convin¿i cå vreau så må ¡in de promisiune. ªi pentru cå am promis, ¿i pentru cå a¿a ar fi corect. Dacå am acordat despågubiri pentru culturile de toamnå, trebuie så acordåm ¿i pentru cele de primåvarå. Am pregåtit ordonan¡a, facem calcule, cåutåm solu¡ii.

Sunt mai multe variante de lucru, le

vom discuta cu asocia¡iile în urmåtoarea perioadå. În primul rând, vreau så våd rezultatul Legii Bugetului ¿i apoi vom putea intra în detalii”.

Ministrul î¿i pregåte¿te terenul ¿i pentru un eventual e¿ec al demersului.

“Am fost întrebat de ce în toamnå au fost circa 36.000 de beneficiari, iar pentru culturile de primåvarå sunt peste 90.000. Eu må bazez pe datele fur nizate de acele echipe de constatare. Sper cå n-au pus ni¿te cifre inventate din populism sau alte motive.

Sigur cå s-au fåcut ¿i se mai fac verificåri, pentru cå vrem så-i despågubim strict pe cei care au avut pierderi din cauza secetei”.

Robert VERESS

Unificarea APIA cu AFIR este esen]ial\ ¥n aceste zile, la Bruxelles se discutå Regulamentul de Finan¡are ¿i Monitorizare, unul dintre cele trei care prive¿te reforma Politicii Agricole Comune. Acolo, la punctul 8, se prevede o singurå agen¡ie de plå¡i pentru fiecare stat membru.

România în momentul de fa¡å are douå, APIA ¿i AFIR, fiecare cu aparatul ei administrativ, cu protocoale ¿i direc¡ii ¿i chiar cu salarizare ni¡el diferitå.

Dar, în procesul de simplificare pe care îl va cunoa¿te PAC, unificarea Profitul Agricol 2/2021

celor douå este o condi¡ie esen¡ialå. ¥n jurul nostru, toate statele europene au adoptat acest sistem, trecând sub comandå unicå ¿i FEGA, ¿i FEADR. La noi, cu 13 miliarde buget pentru plå¡i directe, APIA are ¿anse så devinå agen¡ia mai importantå dintre cele douå.

Sigur, unificarea nu este obligatorie acum, având timp så o gestionåm pânå la 1 ianuarie 2023.

Andrei OSTROVEANU

MADR va achita ¿i anul acesta cotiza¡ia Alian¡ei la Copa-Cogeca Ministrul Adrian Oros confirmå cå va plåti ¿i în 2021 cotiza¡ia la Copa-Cogeca, pentru continuarea reprezentårii sectorului profesional din România, prin Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (APPR, LAPAR, Pro Agro, UNCSV). “Cu siguran¡å vom achita ¿i anul acesta cotiza¡ia, vom gåsi ¿i forma juridicå. Consideråm cå este necesar ca reprezentan¡ii asocia¡iilor så fie la masa negocierilor în acest an în care se finalizeazå PAC”.

AgriClime, un program Syngenta Syngenta vine în sprijinul fermierilor ¿i lanseazå programul AgriClime, prin care preia o parte din riscul de secetå.

Sunt vizate fungicidele pentru cereale Elatus Era ¿i Amistar Prime Pack, ce con¡ine Amistar ¿i Celsivo. În cazul în care nivelul de precipita¡ii este sub limita care ia în calcul precipita¡iile din ultimii 20 de ani, Syngenta poate compensa pânå la 30% din valoarea de achizi¡ie a produselor. Pentru a beneficia de compensa¡ie, este necesar ca fermierii så se înscrie în AgriClime.

Reprezentan¡ii albinarilor confundå derogårile ¥ntr-o scrisoare deschiså, trimiså ¿i presei, ¿i ministrului Oros, Romapis, Federa¡ia Asocia¡iilor Apicole din ¡arå, se declarå mâhnitå de faptul cå MADR a dat ¿i anul acesta derogare la neonicotinoide. Doar cå ei acuzå ministerul cå ar fi emis o derogare la floarea-soarelui. Ceea ce ministerul nu a fåcut.

Derogårile la neonicotinoide au fost emise doar pentru porumb ¿i sfecla de zahår. La floare, de doi ani nu s-a mai dat voie cu neonicotinoide.

ANSVSA ¿i o inutilå consultare cu publicul Pe 20 ianuarie ANSVSA ¿i-a propus o ¿edin¡å publicå, pe internet. Se va dezbate organizarea activitå¡ii sanitar veterinare la punctele de trecere a frontierei ¿i se vor stabili condi¡iile posturilor de inspec¡ie la frontierå, pentru animalele vii ¿i produsele alimentare venite din afara UE. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Bani europeni pentru fermierii care angajeazå tineri Înainte de alegeri, liberalii anun¡au o foarte frumoaså måsurå activå de sus¡inere a fermierilor care angajeazå tineri cu vârsta de pânå la 29 de ani. Era vorba de sume de 350500-750 de euro, ce ar urma så se acorde lunar, timp de doi ani, din fonduri europene, în completarea celor 500-750-1000 de lei care se dau lunar, timp de un an, din bugetul na¡ional. Sumele, în ambele cazuri, variazå în func¡ie de nivelul de pregåtire al tinerilor angaja¡i (fårå calificare - cu liceu - cu studii superioare). Måsura anun¡atå de Oros ar fi fost finan¡atå de Ministerul Fondurilor Europene, cu sume necheltuite din Programul Opera¡ional Capital Uman (POCU).

“S-ar putea så avem probleme cu asigurarea apei potabile” Vorbind despre programele pentru Agriculturå ce vor fi finan¡ate cu bani europeni, prin Programul Na¡ional de Rezilien¡å, ministrul Agriculturii a recunoscut cå cele 6 miliarde de euro îndelung trâmbi¡ate în campania electoralå nu vizeazå exclusiv infrastructura de iriga¡ii.

“S-ar putea ca ¿i în anii urmåtori regimul pluviometric så fie insuficient, în anumite zone ale ¡årii, mai ales în zona Mårii Negre. E posibil chiar så ajungem så avem probleme cu asigurarea apei menajere, chiar a apei potabile. Deci, aceastå infrastructurå de gestionare a apei, în care încercåm så utilizåm cât mai eficient fiecare picåturå de apå din re¡eaua de apå, atât suprateranå, cât ¿i subteranå, va trebui så fie o chestiune de interes na¡ional, chiar strategic.

Ne intersectåm cu interesele Ministerului Mediului, cu ale Ministerului Fondurilor Europene”, a declarat ministrul.

Este pentru prima datå când Adrian Oros face aceastå precizare, dupå ce suma de 6 miliarde a fost vehiculatå intens ca una dedicatå agriculturii ¿i luptei cu seceta ¿i a¿a a fost prinså în programul de guvernare.

8

Priorit\]ile ministrului Ministerul Agriculturii are 6,61 miliarde de euro, bani europeni, pentru a sus¡ine måsurile din vechea Politicå Agricolå Comunå pentru perioada de tranzi¡ie, 2021-2022.

la Direc¡ia Zootehnie lucreazå la fundamentare”.

Ministrul spune cå ¿i-a stabilit prioritå¡ile acestui mandat în func¡ie de problemele care au reie¿it din analiza nevoilor ¿i analiza SWOT. “Avem provocarea privind Strategia 2021-2027, acest Green Deal care vine cu cerin¡e suplimentare legate de Bio-

A

drian Oros, ministrul Agriculturii, a anun¡at la Profitul Agricol Live (transmiså pe pagina de Facebook a revistei) cum vor fi cheltui¡i ace¿ti bani: - pentru Måsura 4.1., investi¡ii pentru exploata¡iile agricole, 760 de milioane de euro. Urmeazå împår¡irea acestor bani pe cele patru direc¡ii: sector vegetal, zootehnie, legume în spa¡ii acoperite, achizi¡ii de utilaje. Aici au un rol important consultårile viitoare cu asocia¡iile profesionale.  160 de milioane de euro pentru stimularea procesårii materiei prime în ferme, dintre care 50 de milioane pentru procesarea legumelor, 110 milioane pentru alte sectoare.  Încå 100 de milioane de euro pentru procesare ¿i marketing al produselor române¿ti.  122 de milioane de euro pentru exploata¡ii pomicole.  30 de milioane de euro pentru sus¡inerea culturilor proteice, în primul rând a culturii de soia.  alte alocåri importante (ministrul nu a precizat sumele) vor fi pentru continuarea sus¡inerii Måsurii 4.3 privind infrastructura secundarå de iriga¡ii, apoi pentru måsurile de agro-mediu, agriculturå ecologicå ¿i zone cu constrângeri naturale.

Oros a dat asiguråri cå vor fi bani pentru sus¡inerea fermelor de reproduc¡ie la porc ¿i pasåre. “Colegii mei de

diversitate, de strategia Farm to Fork.

Trebuie så ne mi¿cåm în aceste limite, date de nevoi, de prioritå¡ile Agriculturii, dar ¿i de constrângerile europene”, a explicat Adrian Oros.

La ministerul au fost analizate toate formele de sprijin din exerci¡iile anterioare (2007-2014, 2014-2020), efectul lor, cum au evoluat agricultura comparativ cu ¡årile din jur.

“Avem o asociere slabå, o proprietate polarizatå, un mediu asociativ încå neconsolidat, o îmbåtrânire a popula¡iei rurale ¿i a fermierilor, o lipså acutå a for¡ei de muncå calificate ¿i responsabile, abandon îngrijoråtor a zonelor cu constrângeri naturale (må refer, în primul rând, la zona montanå), un deficit al balan¡ei comerciale în cre¿tere cåruia trebuie så-i punem frânå. Avem o problemå structuralå ¿i va trebui så ac¡ionåm, chiar dacå vom supåra pe mul¡i, pentru a stopa pe cât putem «vânarea subvenProfitul Agricol 2/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Adrian Oros ¡iilor agricole», så identificåm fermierii veritabili ¿i så ne asiguråm cå doar spre ei va merge acest ajutor. Avem o slabå promovare ¿i un grad redus de comercializare a produselor române¿ti”, a enumerat ministrul.

Bugetul pentru rezolvarea acestor probleme în exerci¡iul 2021-2027 este de 21,6 miliarde de euro bani europeni, la care se adaugå bani din bugetul na¡ional pentru cofinan¡are.

Din fondurile europene, 6,61 miliarde sunt pentru perioada de tranzi¡ie.

Råmân 15 miliarde pentru perioada 2023-2027, pentru måsurile din noul Plan Na¡ional Strategic. În func¡ie de verdictul Comisiei Europene, separat, din bugetul pentru Mecanismul de redresare economicå ¿i rezilien¡å, vor fi fonduri importante pentru lucråri de infrastructurå pentru gestionarea apei (iriga¡ii, acumulåri de apå, desecåri etc.) ¿i pentru crearea unei re¡ele de colectare, depozitare, promovare ¿i distribu¡ie a produselor române¿ti, într-un parteneriat public-privat.

Începe vân\toarea vân\torilor de subven]ii Ministerul Agriculturii va demara o campanie de verificåri ¿i controale cu scopul de a determina persoanele care lucreazå terenurile agricole, respectiv dacå acestea sunt cele care încaseazå subven¡iile (plå¡ile directe pe suprafa¡å).

Sunt viza¡i a¿a-zi¿ii “vânåtori de subven¡ii”, termen care, ini¡ial, a fost atribuit firmelor (de regulå stråine) care achizi¡ioneazå mari suprafe¡e de teren, lucrându-l de formå, pentru a beneficia de subven¡iile europene. Înså controalele îi vor viza ¿i pe arendatorii de suprafe¡e mici sau mari care încaseazå subven¡iile cuvenite arenda¿ilor, respectiv celor care lucreazå efectiv terenurile agricole.

“Proprietarul terenului agricol are dreptul la o redeven¡å corectå, stipulatå într-un contract de arendå legal. Fermierul, cel care lucreazå terenul sau cre¿te animalele, este cel care trebuie så încaseze subven¡ia agricolå”, spune ministrul Adrian Oros. În aceastå vânåtoare a vânåtorilor de subven¡ii, MADR se bazeazå pe colaborarea cu primåriile, care au eviProfitul Agricol 2/2021

den¡a adeverin¡elor care se depun la APIA. “Vom intensifica controalele, de¿i ne-am fi dorit ca, ¡inând cont ¿i de pandemie, så recurgem la mai pu¡ine formalitå¡i de acest tip, så ne bazåm pe buna credin¡å a beneficiarilor ¿i så ne bazåm pe proceduri online. Dar nu ne permitem acest lucru pânå nu punem la punct aceastå situa¡ie îngrijoråtoare.

Sigur, vor fi mul¡i supåra¡i, dar îmi place så cred cå nu vor fi supåra¡i cei care lucreazå corect, legal”.

Pentru sectorul zootehnic se lucreazå deja, de mai multe luni, la crearea unei baze de date comune a asocia¡iilor de crescåtori ¿i a Agen¡iei Na¡ionale Sanitar-Veterinare. “Vrem ca la aceastå bazå de date så aibå acces mai multe institu¡ii care conlucreazå atât pentru a sprijini fermierii, cât ¿i pentru a verifica trasabilitatea produselor, ¿i astfel så ajungem så sprijinim doar fermierii veritabili”, conchide Oros.

Robert VERESS

Congresul APPR Fermieri pentru Fermieri!

Din cauza pandemiei, congresul de anul acesta al APPR ¿i decernarea trofeelor Porumbul de Aur (irigat ¿i neirigat) se vor ¡ine online. Cei care vor dori så asiste în timp real vor trebui så î¿i rezerve ziua de 11 februarie, de la ora 10. Dar emisiunea va fi înregistratå ¿i preluatå apoi pe toate canalele de comunicare ale partenerilor media. Organizatorii promit discu¡ii interesante, mai ales pentru aceastå perioadå, când la Bruxelles se creioneazå simplificarea PAC iar Asocia¡ia este bine ancoratå în problematica europeanå.

De ce nu apare måcar un draft de PNS? De la începutul anului, acronimul acesta a devenit rapid o acuzå, un deget îndreptat împotriva Ministerului Agriculturii. Ce fac de nu au scris încå PNS-ul? Teoretic, baza acestui Plan Na¡ional Strategic este analiza SWOT a realitå¡ii agricole ¿i regulamentul de func¡ionare a viitoarei Politici Agricole Comune. ªi, explicå ministrul Oros, deocamdatå regulamentul este prins în trialogul european (Comisie, Parlament, Consiliu). Abia dupå ce apare regulamentul, va fi scris Planul Na¡ional Strategic, în func¡ie de ¿i în limitele acestui regulament.

(Im)posibilele ecoscheme Comisia a publicat o listå a poten¡ialelor practici agricole pe care ecoschemele le-ar putea sprijini în cadrul viitoarei PAC. Aceastå listå propune, între altele, stabilirea ¿i påstrarea unei biodiversitå¡i pentru zonele silvo-pastorale; reducerea utilizårii fertilizan¡ilor pe terenurile arabile, agricultura conservativå, cea cu reten¡ia de carbon în sol, agriculturå de precizie care så reducå folosirea inputurilor, inclusiv a apei de irigat etc. Documentul, de 5 pagini plåcut colorate, urmåre¿te så contribuie la dezbaterea privind reforma PAC ¿i la transparentizarea discu¡iilor din spatele u¿ilor închise.

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Gavrilå Tuchilu¿ nu va semåna fårå cel pu¡in 60 l/mp Gavrilå Tuchilu¿, fermier din Matca, jud. Gala¡i, remarcå o mai bunå aprovizionare cu apå a solului fa¡å de anul trecut. Din decembrie ¿i pânå såptåmâna trecutå se acumulaserå în jur de 140 l/mp, dar decizia de a semåna nu o va lua decât la finele lui februarie-1 martie. “Dacå nu avem cel pu¡in 200 l/mp de apå cåzu¡i pânå în 1 martie cred cå nu meritå så mai semånåm. Noi nu avem apå în profunzime”, spune Tuchilu¿. El considerå cå vânturile de primåvarå ¿i consumul plantelor vor epuiza rapid apa ce nu ajunge decât pânå la 60 cm adâncime. Ve¿tile privind culturile de toamnå sunt mixte. Starea de vegeta¡ie a plantelor este foarte bunå, dar pentru cå nu existå zåpadå deloc Tuchilu¿ era îngrijorat de perspectiva gerurilor de -15°C. Vaccinare prioritarå pentru fermele zootehnice Georg Bardeau, administrator Banat Agri Group, 9.000 ha în Timi¿ ¿i Cara¿ Severin, considerå cå se impune vaccinarea prioritarå a angaja¡ilor din fermele zootehnice ¿i a medicilor veterinari. “În primul rând, speciali¿tii din zootehnie sunt foarte greu de înlocuit.

Deci, dacå un angajat se îmbolnåve¿te de COVID-19, riscurile pentru afacere sunt foarte mari. În al doilea rând, existå riscul muta¡iilor de la om la animale ¿i invers. Este injust cå se pot vaccina acum cei care lucreazå în unitå¡ile de procesare, dar nu ¿i cei care lucreazå în ferme, unitå¡ile de produc¡ie”.

VINDE SÅMÂNºÅ NÅUT (soiuri autohtone) pentru campania de semånat din primåvara 2021. Pre¡ul este negociabil.

Tålpeanu Cosmin 0728.102.997 sau cosmin.talpeanu@f-r-t.ro 10

Buna rela]ie a ministerului cu asocia]iile Dacå Adrian Oros va schimba sau nu ceva în modul cum a condus Ministerul Agriculturii în 2020, råmâne de våzut. Cu certitudine, înså, va proceda la fel în privin¡a dialogului cu asocia¡iile profesionale.

De¿i se declarå de acord cu transparentizarea dialogului, ceea ce ar presupune ca întâlnirile cu asocia¡iile profesionale så fie publice, este limpede cå acest lucru nu se va întâmpla.

“Consider cå dialogul cu asocia¡iile s-a desfå¿urat bine ¿i nu inten¡ionez så revolu¡ionez acest aspect. Întâlnirile anul trecut s-au desfå¿urat mai mult în teritoriu, mai pu¡in la minister, din cauza restric¡iilor, måsurilor de siguran¡å. M-am våzut cu diverse categorii de fermieri ¿i în diverse zone ale ¡årii. ªtim deci care este pårerea fermierilor.

Am fåcut ¿i numeroase întâlniri online, la care, practic, a putut asista oricine, fi-

indcå nimeni nu verificå cine mai este lângå cel care se aflå în fa¡a camerei”.

Pentru cei nemul¡umi¡i de dialogul cu ministrul, acesta are un råspuns pe care singur îl catalogheazå drept “abrupt”. “ªi în acest an vor fi unele asocia¡ii nemul¡umite de rezultatele discu¡iilor, în special cele care sus¡in chestiuni incorecte, precum måsurile care îi încurajeazå pe vânåtorii de subven¡ii”.

Oros sus¡ine cå “nu e treaba ministerului så verifice reprezentativitatea asocia¡iilor”, dar precizeazå cå ¿i-ar dori ca fiecare sector din agriculturå så fie reprezentat de o singurå asocia¡ie.

“Ar fi în beneficiul acelui domeniu, pentru cå ar cre¿te puterea de negociere cu noi, administra¡ia”.

Robert VERESS

O promisiune a costat 57,82 euro/ha Pe lângå pagubele provocate de secetå, mul¡i fermieri s-au våzut priva¡i ¿i de cei 57,82 euro/ha cât reprezintå plata pentru înverzire. ¥n primåvara anului trecut, oficialii de la Agriculturå s-au angajat så ob¡inå o derogare de la obliga¡ia respectårii criteriilor de diversificare dupå întoarcerea culturilor înfiin¡ate în toamna anului 2019.

“Am solicitat Uniunii Europene derogarea. Am fundamentat solicitarea împreunå cu cei de la APIA, de la AFIR, de la politici europene.

Råspunsul, din påcate, a fost negativ”, anun¡å ministrul Adrian Oros.

“Comisia a fost mai deschiså la acceptarea måsurilor pentru contracararea crizei generate de pandemie, mai pu¡in la cele gândite pentru combaterea efectelor secetei.

A durat mult ¿i dialogul pentru acordarea de despågubiri. Pentru cå ei nu au acelea¿i probleme. ªi-atunci sunt foarte seci ¿i impersonali în comunicare”, completeazå ministrul.

Robert VERESS Profitul Agricol 2/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Pre]uri frumoase la cereale

Rusia introduce o taxå de 50 de euro la exporturile de grâu ¿i, lovitå de secetå, se a¿teaptå la recolte substan¡ial diminuate fa¡å de sezonul trecut, USDA î¿i corecteazå în minus estimårile referitoare la cantitå¡ile disponibile pentru exporturi, China se pregåte¿te så-¿i dubleze importurile de porumb în urmåtorii doi ani. Totu¿i, fermierii români care mai au stocuri din produc¡ia 2020 nu se gråbesc så le valorifice.

Victor Beznea, director general al Patberg ¿i secretar general ARCPA (Asocia¡ia Românå a Comercian¡ilor de Produse Agricole), considerå cå, de¿i produc¡iile au fost mult diminuate în 2020, volumul tranzac¡iilor din ianuarie 2021 ar fi comparabil cu cel din aceea¿i perioadå a anului trecut, pe seama fermierilor din vest, în principal, care au avut produc¡ii bune ¿i, ca atare, de¡in stocuri.

“Mul¡i fermieri au ¡inut marfa pe stoc, ca så nu contabilizeze profituri mari pe Vineri, 15 ianuarie, Rusia a confirmat dublarea taxei de export la grâu de la 25 la 50 euro/t, începând cu 1 martie. Decizia a fost justificatå de nevoia scåderii pre¡urilor la alimente pe pia¡a internå. De la 15 martie, Moscova va taxa ¿i exporturile de porumb (25 euro/t) ¿i orz (10 euro/t).

Pe Matif pre¡ul grâului s-a corelat imediat cu cel rusesc + taxa de export. Cota¡ia era deja crescutå cu 45 de euro, dupå dublarea taxei a mai crescut cu 5 euro. În Portul Constan¡a, pre¡urile au crescut pe 13 ianuarie, cu circa 4 euro/t la porumb ¿i 5 euro/t la grâu. A doua zi, cre¿terile au fost ceva mai mici, de circa 2 euro/t.

Din grâul românesc, pânå în decembrie, cele mai mari cantitå¡i au fost achizi¡ionate de pia¡a internå (mori). În prezent morile nu mai ¡in pasul cu oferta de export.

12

anul trecut. Iar acum mul¡i vând, fiindcå s-a atins acel prag psihologic de 1.000 de lei tona de grâu la finele anului trecut, imediat dupå ce Rusia a anun¡at introducerea cotelor de export ¿i a taxei pe exporturile de cereale începând cu 15

Victor Beznea, Asocia]ia Român\ a Comercian]ilor de Produse Agricole

februarie. Taxa respectivå a fåcut ca exporturile române¿ti så redevinå competitive. S-a våzut acest lucru la ultimele licita¡ii din Egipt”.

E de men¡ionat cå prima discu¡ie pe acest subiect cu Victor Beznea s-a produs pe 12 ianuarie, când pre¡ul grâului CPT Constan¡a era 213-215 euro/t, iar al porumbului 198 euro/t. Atunci, Beznea opina cå pre¡urile vor continua så creascå, în zilele urmåtoare, pe seama a douå evenimente importante.

Primul a fost raportul USDA, care con¡ine corec¡ii în minus fa¡å de luna decembrie 2020, la stocurile de final de an la grâu (- 3,31 milioane de tone) ¿i porumb (- 5,13 milioane de tone). Al doilea era o a¿teptatå decizie a autoritå¡ilor de la Moscova de dublare a taxei pe exporturile de grâu, la 50 de euro/t.

Beznea considerå cå nu e cazul så ne facem griji privind epuizarea stocurilor de grâu destinate consumului intern, chiar dacå în mod normal exportåm

peste 5 milioane de tone, iar acum avem mai pu¡in de 2,5 milioane disponibile pentru export. “Probleme de produc¡ie nu au fost în jurul nostru. Ucraina a suferit, dar Rusia a avut o produc¡ie foarte bunå. Fran¡a a suferit într-o anumitå måsurå, nu dramatic. Restul Europei a avut produc¡ii normale. Statele Unite nu au avut probleme. Da, existå îngrijoråri legate de noua recoltå pe plan global, dar momentan nu våd o problemå de aprovizionare cu grâu din ¡åri UE, fårå taxe de import”.

Directorul Patberg explicå de ce nu se poate face o predic¡ie a evolu¡iei pre¡urilor în continuare: “Pia¡a depinde de foarte mul¡i factori, mul¡i ¿i importan¡i din afara ei, precum pia¡a financiarå, politicile statelor. În 2020 s-au tipårit foarte mul¡i bani. S-a turnat cu bani, mai ales în SUA, dar ¿i în UE, pentru a se u¿ura situa¡ia celor care sufereau din mediul economic. Dar ace¿ti bani au ajuns, pe lan¡ul financiar, prin intermediul diverselor fonduri, ¿i pe pie¡ele de commodities - petrol, aur, cereale. De aceea se inflameazå bursele dupå orice raport, cum este cel al USDA. Mi¿carea banilor, aceastå imenså maså monetarå ce se plimbå de pe o pia¡å pe alta, influen¡eazå aceste cre¿teri record. Deci, avem o mare volatilitate, care face imposibilå orice previziune. Chiar ¿i când a apårut a doua tulpinå a virusului a fost o zi de cådere importantå pe burse. Deocamdatå, cererea e fermå, cre¿terile de pre¡uri pe toate produsele agricole sunt importante, dar e de gândit cât de sustenabilå e cererea. Cât pot cumpåråtorii, adicå procesatorii, så sus¡inå aceste cre¿teri de pre¡uri, care trebuie transmise cumpåråtorului final, fiindcå nimeni nu poate, la infinit, så cumpere scump ¿i så vândå mai ieftin. Prin urmare, må a¿tept (¿i subliniez, din nou, e o opinie personalå) ca aceastå cre¿tere de pre¡uri så se opreascå, la un moment dat”.

Robert VERESS Profitul Agricol 2/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Cât vor mai r\mâne ridicate pre]urile la cereale?

Cezar Gheorghe, consultantul Clubului Fermierilor Români pentru comer¡ul cu cereale, estimeazå cå Rusia va men¡ine taxa pe exporturile sale de grâu ¿i pentru recolta nouå, având în vedere cå estimårile de produc¡ie nu sunt deloc optimiste.

Seceta prelungitå din toamnå ¿i gerurile puternice din câmpiile din zona fluviului Volga vor conduce la o diminuare a produc¡iei cu cel pu¡in 10 milioane de tone, de la 85 la 75 de milioane de tone.

Asta înseamnå o reducere a exporturilor de la 40 la 30-32 de milioane de tone.

Ca atare, celelalte ¡åri din bazinul Mårii Negre, implicit România, vor fi mai competitive în destina¡iile de export, iar pre¡urile ar trebui så se men¡inå la cote ridicate.

“Factorii care influen¡eazå pre¡urile, pe termen scurt, sunt, pe lângå taxa pe exporturile ruse¿ti de grâu, faptul cå SUA a descoperit o gaurå internå de 700.000 de tone în stocuri, fa¡å de decembrie 2020, iar pe plan global de peste trei milioane de tone.

Fran¡a anun¡å cå va exporta doar 6,57 milioane de tone de grâu, fa¡å de 13,47 de milioane anul trecut.

Deocamdatå, nu se recolteazå nicåieri în lume. Cererea råmâne con-

Cezar Gheorghe, consultant Clubul Fermierilor Români

stantå, iar dacå oferta se sub¡iazå, logic e ca pre¡urile så creascå. Înså, pe måsurå ce ne apropiem de primåvarå, sunt evaluate mai exact recoltele noi din diferitele regiuni ale globului. Astfel, va cre¿te oferta ¿i pre¡urile vor scådea. Îndemn fermierii la pondera¡ie, la e¿alonarea vânzårilor. Dacå ne referim

Iordania a cumpårat 60.000 de tone de grâu din România, cu livrare în august 2021 Agen¡ia de stat responsabilå pentru achizi¡iile de grâu ale Iordaniei a cumpårat 60.000 de tone de grâu de la Cerealcom Dolj. Grâul a fost cumpårat la un pre¡ de 269,20 de dolari per tonå C&F (pre¡ ¿i navlu) ¿i urmeazå så fie livrat de Cerealcom în prima jumåtate a lunii august 2021.

Alte douå firme de trading au participat la licita¡ia care s-a încheiat miercuri 13 ianuarie, CHS, care a oferit un pre¡ de 277,97 dolari pe tonå C&F, ¿i Ameropa, care a venit cu o ofertå de 284,93 dolari per tonå C&F (pre¡ ¿i navlu).

Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, lucreazå 24.000 de hectare, este comerciant ¿i exportator de cereale. “Am o politicå de achizi¡ii prudentå, nu încurajez pe nimeni så vândå anticipat cantitå¡i mari. Regula mea e simplå: vinzi maxim o treime din produc¡ia minimå pe care o anticipezi. Iar pe furnizorii care nu se ¡in de cuvânt i-am cam triat, în timp. Am ajuns, astfel, så avem mai pu¡ine surprize neplåcute”, spune Anghel.

Profitul Agricol 2/2021

la recolta nouå, så vândå anticipat maxim o tonå/ha de grâu, 0,5 - 0,7 t/ha de rapi¡å”.

Totu¿i, e posibil ca recoltele reale så nu fie superioare celor estimate în prezent.

Iar estimårile nu sunt prea optimiste. În afarå de câmpiile ruse¿ti, sunt afectate de secetå ¿i cele din sudul SUA (în special statele Kansas ¿i Nebraska), Argentina are un poten¡ial de 21 de milioane, dar se estimeazå cå va realiza 16,5 - maxim 17 milioane de tone. În schimb, se a¿teaptå o produc¡ie-record a Australiei de 29-31 de milioane de tone, precum ¿i produc¡ii bune în statele Marea Britanie, Ucraina, UE - implicit România. “Prognozele pe termen lung aratå cå în România vor fi ploi ¿i în perioada martie-mai”. Înså, dincolo de toate acestea, “marea necunoscutå este stocul certificabil din China, care, scriptic, e cotatå cu 51% din rezerva mondialå de grâu.

Dar nu ¿tim exact cât este”. ªi la porumb, tot China face jocurile.

Conform analizelor Goldman Sachs, China va importa, anul acesta, 23 de milioane de tone de porumb. În 2022, î¿i va cre¿te importurile la 33 de milioane de tone, iar în 2023 la 55 de milioane de tone. Cum consumul cre¿te ¿i în nordul Africii ¿i în Africa subsaharianå, fermierii americani se pregåtesc deja de însåmân¡area unor suprafe¡e mult mai mari de porumb.

România ar putea beneficia de aceastå cre¿tere crescutå, dar indirect, fiindcå, spre deosebire de vecinii bulgari, nu exportåm în China ¿i în alte destina¡ii din considerente birocratice (lipsa unor certificate fitosanitare de export).

“Bulgaria vinde porumb în China la un pre¡ cu 5 euro/t mai mare decât ob¡in exportatorii din destina¡iile unde porumbul românesc este acceptat”.

Robert VERESS 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e de 265 dolari/tonå (1.060 lei) cât a deschis licita¡iile în 4 ianuarie.

Grâu

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 77.370 tone, China 37.970 tone, Indonezia 25.370 tone, Irak 7.770 tone ¿i Yemen 7.070 tone.

România FOB Constan¡a 207 euro/t (=) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8.01.2021, pre¡ cu livrare în febr. 2021. ¥n såptåmâna 4 - 8 ianuarie 2021 pre¡ul grâului a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 255 dolari/tonå (1.020 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Moselle a fost de 209 euro/tonå (1.024 lei).

A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 4 ianuarie.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 214 euro/tonå (1.049 lei), în cre¿tere cu 2 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în februarie 2021 este de 191 dolari/t (764 lei).

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în februarie 2021, a fost de 185 dolari/t (740 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 271 dolari/tonå (1.084 lei), fa¡å $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Febr Mar Apr

04.01 235 235 231

05.01 237 237 233

06.01 07.01 08.01 233 235 237 231 233 235 230 231 233 £/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Febr Mar Apr

04.01 220 223 221

05.01 223 225 223

06.01 221 224 222

07.01 223 225 223

08.01 225 227 225

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 04.01 Rouen 212 Dunquerque 212 Pallice 213 Creil FOB 208 Moselle FOB 207 Rouen FOB 273

05.01 06.01 214 213 214 212 214 213 209 208 208 207 275 273

euro/t 07.01 215 213 214 209 208 275

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Mar Apr

04.01 253 257 253

05.01 254 258 254

06.01 250 257 251

07.01 253 259 253

08.01 217 214 215 210 209 277 $/t 08.01 255 261 257

de 223 dolari/tonå (892 lei), cu 3 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 204 euro/tonå (1000 lei).

FOB Constan¡a 195 euro/t (+ 2) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8.01.2021, pre¡ cu livrare în febr. 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie 2021, este de 187 dolari/tonå (748 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 210 euro/tonå (1.029 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 8 ianuarie 2021, a fost

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 205 euro/tonå (1.004 lei).

A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei). A crescut cu 4 euro/tonå.

Porumb România

Cota¡ii - Bursa din Chicago Febr Mar Apr

04.01 190 191 193

05.01 191 193 195

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 04.01 Bordeaux 196 Pallice 203 Rhin FOB 207 Bordeaux FOB 201 Pontivy 203

14

$/t

06.01 07.01 08.01 189 193 195 191 193 197 193 195 199 euro/t

05.01 06.01 07.01 08.01 197 195 197 199 204 202 203 204 209 207 209 210 203 201 203 205 204 203 204 207

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Martie

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 253 dolari/tonå (1.012 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 4 ianuarie.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

04.01 05.01 06.01 07.01 08.01 249 250 249 251 253 247 249 247 250 251

Profitul Agricol 2/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 4 - 8 ianuarie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele.

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 491 dolari/tonå (1.964 lei), cu 8 dolari/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 4 ianuarie.

Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Febr Mar Apr

04.01 483 485 483

05.01 485 487 485

$/t 06.01 487 489 487

07.01 489 490 489

08.01 491 493 491

România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8.01.2021, pre¡ cu livrare în febr. 2021.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

04.01 200 201 200 209

05.01 201 203 201 210

06.01 199 202 200 209

07.01 200 203 201 210

08.01 201 205 203 211

213 210

215 214 215 217 213 211 213 215

Sorg

PREºURI 4 - 8.01.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 4 - 8 ianuarie 2021, a fost de 201 dolari/tonå (804 lei). A crescut cu doar 1 dolar/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Principalele destina¡ii ale exportului: Taiwan 770 tone ¿i

16

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 513 dolari/tonå (2.052 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 479 dolari/tonå (1.916 lei), în cre¿tere cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Febr Mar Apr

04.01 947 929 931

05.01 06.01 07.01 949 950 951 930 931 933 933 935 937

$/t 08.01 953 935 939

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 201 euro/tonå (985 lei), mai mare cu 1 euro/tonå.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

na 1.003.770 tone, Egipt 85.770 tone, Thailanda 77.770 tone, Indonezia 53.170 tone ¿i Olanda 51.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 215 euro/tonå (1.053 lei), mai mare cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 4 ianuarie.

Argentina: pentru livrare în februarie 2021, pre¡ul orzului furajer este 233 dolari/t (932 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de ultimele licita¡ii.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

Japonia 770 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Febr Mart

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

04.01 05.01 06.01 07.01 08.01 471 473 475 477 479 467 469 470 473 475

Floarea-soarelui

gistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 521 euro/tonå (2.553 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna februarie 2021, este de 497 dolari/tonå (1.988 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 8 ian., a fost de 515 dolari/tonå (2.060 lei). A înre-

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2021, a fost de 505 dolari/t (2.020 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

$/t

Febr Martie

04.01 05.01 06.01 07.01 08.01 200 201 203 204 201 203 204 205 207 203

euro/t

04.01 05.01 06.01 07.01 08.01 Martie 507 509 511 513 515

04.01 05.01 06.01 07.01 08.01 Dieppe 511 513 517 519 521

Rapi¡å

de 435 euro/tonå (2.131 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 439 euro/tonå (2.151 lei), cu 9 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 4 ian.

La bursa Rouen pre¡ul a fost

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

04.01 Rouen 427 Dunquerque 427 Moselle 430

08.01 435 437 439

05.01 429 429 431

06.01 431 433 435

07.01 433 435 437

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 437 euro/tonå (2.141 lei).

A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Febr Mar Apr

04.01 493 501 493

05.01 495 503 495

06.01 497 505 497

07.01 499 507 499

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

271 dolari/t

+4

223 dolari/t

+3

$/t

04.01 05.01 06.01 07.01 08.01 Febr 505 507 509 511 513 Martie 497 499 501 503 505

491 dolari/t

+8

201 dolari/t

$/t 08.01 501 509 503

+1

PROFITUL AGRICOL 02/2021

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu va atinge 773 milioane tone în 2021 Departamentul Agriculturii al SUA a publicat raportul pe luna ianuarie privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos principalele date despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu pentru anul de pia¡å 2020/21.

Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 222 milioane hectare, mai mare cu 5 milioane hectare fa¡å de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt India (31 milioane ha, mai mult cu 2 mil. ha fa¡å de anul trecut), Rusia (28,6 milioane ha, din care 16,3 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,4 cu grâu de primåvarå), UE (25 milioane ha), China (23,4) ¿i SUA (15).

Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar. ºårile cu produc¡ii medii mari sunt Egipt (6,4 tone/ha), China (5,7), UE (5,5 t/ha), Mexic (5,5), Uzbekistan (4,6), Ucraina (4), India (3,4), SUA (3,3), Belarus (3,3), Pakistan (3) ¿i Rusia (3).

istan (26), Argentina (17, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Turcia (18,2), Iran (17) ¿i Kazahstan (12,5).

Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 773 milioane tone, mai mare cu 9 milioane tone fa¡å de 2019/20.

Marii consumatori sunt China 135 mil. tone), UE (118,5 mil. tone), India (99,5 mil. tone), Rusia (41,5 mil. tone), SUA (31 mil. tone), Pakistan (26 mil. tone), Turcia (20 mil. tone). ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (39 mil. tone), SUA (27 mil. tone), UE (26,5 mil. tone), Canada (26,5 mil.),

Australia (18 mil.), Ucraina (17,5 mil.), Argentina (12 mil.), Turcia (7) ¿i Kazahstan (7 mil. tone). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), Algeria (6,5 mil. tone), Maroc (6,5 mil. tone), UE (6 mil. tone), Japonia (5,6 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone).

Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2021, sunt prognozate la 313 mili. tone, cu 13 mil. tone mai mari fa¡å de anul 2019/20. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (159 mil. tone), India (31 mil. tone), SUA (23 mil. tone), Rusia (12,5 mil. tone), UE (11 mil. tone) ¿i Iran (7).

Evolu]ia pre]ului la licita]iile de export FOB, 7 ianuarie 2020- 7 ianuarie 2021

ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (136 milioane tone, cu 19 mil. tone mai pu¡in decât în 2019/20), China (134 milioane tone), India (107, mai mare cu 4 mil. tone), Rusia (85 mil. tone, cu 12 milioane de tone mai mult ca anul trecut), SUA (50, mai pu¡in cu 3 mil. tone), Canada (35 milioane tone), Australia (30, mai mult cu 15 mil. tone), Ucraina (25,5 milioane tone, cu 4 milioane mai pu¡in decât anul trecut), Pak¥n raportul USDA sunt prognozate produc¡ii de grâu mai mici în Argentina ¿i China ¿i o produc¡ie mai mare în Rusia. Consumul mondial este stimulat de consumul mare de furaje din China ¿i de cre¿terea consumului de alimente din Rusia.

Comer¡ul mondial cre¿te u¿or, cu exporturi mai mari pentru Canada, UniProfitul Agricol 2/2021

unea Europeanå ¿i India, dar mai scåzute pentru Argentina ¿i Rusia. Importurile au crescut în China ¿i Iordania, dar au scåzut în Algeria ¿i Emiratele Arabe. ¥n decembrie, pre¡ul grâului din UE a crescut de la 257 dolari/tonå la 276 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a crescut de la 254 dolari/tonå la

275 dolari/tonå. ¥n SUA, pre¡ul a crescut de la 261 dolari/tonå la 281 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a ajuns la 281 dolari/tonå, iar grâul din Australia a crescut la 274 dolari/tonå, de la 253 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna decembrie a crescut de la 263 dolari/tonå la 273 dolari/tonå.

17

Pre]uri [i pie]e

1,1 miliarde de tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial este de 196 milioane hectare, mai mare cu 3 mil. ha fa¡å de cea de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt China (41 milioane ha), SUA (33,4 milioane ha, cu 1,4 mil. ha mai mult decât anul trecut), Brazilia (19,5), India (9), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6), Ucraina (5,4), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,7).

Produc¡ia medie mondialå pentru 2020/21 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 11 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), UE (7), China (6,3), Brazilia (5,6), Ucraina (5,5), Africa de Sud (5,3) ¿i Fed. Ruså (5). ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (360 milioane tone, ¥n raportul USDA din aceastå lunå se anun¡å o scådere a produc¡iei mondiale de porumb. Acest lucru se întâmplå din cauza randamentelor mici prognozate în Argentina, Brazilia, Uniunea Europeanå ¿i SUA. Produc¡ii mai bune sunt estimate pentru China ¿i India. ªi comer¡ul mondial a scåzut. Sunt prognozate exporturi mai mici din Ar18

mai pu¡in cu 8 mil. tone), China (260 milioane tone), Brazilia (190 milioane tone), UE (64 milioane tone, cu 3 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut), Argentina (47,5), Ucraina (29,5 milioane tone, mai pu¡in cu 6 mil. tone ca anul treProduc¡ia mondialå este pognozatå de anali¿tii USDA la 1,134 milioane tone, mai micå cu 10 mil. tone fa¡å de luna trecutå, dar cu 17 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2019/20. cut), Mexic (28), India (28 mil. t), Africa de Sud (16 mil. t), Fed. Ruså (14 mil. t) ¿i Canada (13,5 mil. t). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (305 milioane tone), China (287 milioane tone), UE (79,5 milioane), Brazilia (70), Mexic (44), India (28,2), Egipt (17), Japonia (16), Vietgentina ¿i Statele Unite. Importurile sunt mai mari pentru China, dar scad cele pentru Uniunea Europeanå. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a crescut cu 0,2 dolari/bu¿el, la 4,2 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg).

La licita¡iile din luna decembrie, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 22 dolari/tonå, la 240 dolari/tonå.

nam (15,5), Argentina (15), Canada (15), Indonezia (13), Africa de Sud (13), Nigeria (12). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 64 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 40 milioane, Argentina (31,5 mil. tone), Ucraina (24 mil. tone) ¿i Fed. Ruså (3 milioane tone).

La importatori, pe primul loc este UE (18 milioane tone), urmeazå Mexic (16,5 mil. tone), Japonia (16), Coreea de Sud (12 mil. tone), Vietnam (11,5 mil. tone), Egipt (10,3) ¿i Iran (7 mil. tone).

Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 284 milioane tone, cu 19 milioane tone mai mici decât în anul de pia¡å 2019/20.

pagini structurate de Marilena R|DUCU ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu 27 dolari/tonå, la 254 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au ajuns la 264 dolari/tonå, fa¡å de 235 dolari cât a fost luna trecutå.

Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a crescut cu 17 dolari/tonå, la 244 dolari/tonå, datoritå cererii tot mai mari din partea Chinei.

Profitul Agricol 2/2021

CULTURI

VEGETALE Ion Neculcea,

CEO [i fondator Romchim Protect

O firm\ cu produse mai bune decât marketingul Romchim Protect a intrat abia în 2014 pe segmentul agricol. Produce îngrå¿åminte complexe NPK cu solubilitate 100%, îngrå¿åminte lichide cu rezultate superioare ¿i biostimulatori.

Curios, compania mai are încå trei divizii: avia¡ie, construc¡ii ¿i dezinfectan¡i. Toate contribuie în mod similar la cifra de afaceri.

“Ne-am ocupat strict de cercetare ¿i am neglijat trimiterea semnalului în pia¡å. Acum trecem în altå dimensiune ¿i cåutam distribuitori, oameni care så se priceapå så vândå. Suntem bine tehnologiza¡i”, explicå Ion Neculcea, CEO ¿i fondator al Romchim Protect.

Procesul de produc¡ie este complet automatizat. Unele instala¡ii sunt unicat în România ¿i foarte rare în Europa sau chiar în lume.

Compania a creat o tradi¡ie ca în fiecare an så vinå în fa¡a fermierilor cu o inova¡ie. “AzoSulf plus GeMIX este un produs care va revolu¡iona modul în care plantele acceseazå nutrien¡ii din sol. Aditivul GeMIX este un secret al Romchim Protect, este format dintr-un complex de substan¡e organice care ac20

tioneazå în solubilizarea ¿i punerea la dispozi¡ie a fosforului blocat în sol ¿i a altor elemente nutri¡ionale”, a anun¡at Neculcea.

Un alt motiv pentru care lucrurile se vor schimba este noua orientare cåtre pia¡å prin asocierea cu nou înfiin¡ata Smart Agricultural Services, ce are calitatea de “distribuitor agreat”. Fondatorul acesteia este Marius Gîrbea, prieten cu Neculcea. Gîrbea are o bogatå experien¡å acumulatå în companii de semin¡e ¿i produse de protec¡ia plantelor.

SAS va fi un actor regional, ce va ac¡iona de la Boto¿ani pânå la Bråila ¿i de la Vaslui la Covasna. “Avem un portofoliu de 170 fermieri, dar noi func¡ionåm de doar 54 de zile”, spunea Gîrbea, såptåmâna trecutå. SAS are trei oameni de vânzåri, dar planul imediat este så ajungå la opt, iar pe termen mediu la 12.

Romchim va continua colaborarea ¿i ceilal¡i distribuitori, dar SAS se va ocupa de promovarea produselor la nivel na¡ional.

Florin Constantin, fondatorul Agxecutive, este consultant pentru repozi¡ionarea strategicå ¿i competitivå

pe segmentul agribusiness al Romchim Protect. El are peste zece ani experien¡å în conducerea de multina¡ionale în sector. “Efectele noii pozi¡ionåri a companiei se vor observa în câ¡iva ani”, considerå Constantin.

Gavrilå Tuchilu¿ folose¿te produsele Romchim Protect de când a apårut pe pia¡å producåtorul de fertilizan¡i. Acum, acestea acoperå 55-60% din schema de fertilizare.

“Sunt produse cu eficacitate maximå, inovative. Le-am verificat în timp, ¿i-au spus cuvântul”, spune fermierul.

AzoSulf plus GeMIX l-a aplicat pentru prima datå, pe 50 ha. “Sper så facå o revolu¡ie, pentru cå ¿tim ce înseamnå importan¡a fosforului în sol. Cu siguran¡å, vor fi rezultate pozitive ¿i îl vom extinde”, spune fermierul. Produsele au convins fermieri din toatå ¡ara. Ba chiar, Neculcea considerå cå produsele sunt ¿i mai bine primite în vestul ¡årii, zonå în care un fermier mare utilizeazå exclusiv fertilizan¡ii acestui producåtor.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 2/2021

CULTURI VEGETALE

Managementul fermei dup\ o secet\ draconic\ Raul-Marian Mårun¡oiu administreazå 1.400 ha în zona Såcele-Istria, jud. Constan¡a.

Seceta de anul trecut l-a afectat puternic. Acum are o dozå de optimism. Situa¡ia culturilor nu este rea, înså culturile sunt vizibil mai mici fa¡å de cât ar fi trebuit så fie într-un an normal la momentul acesta. ¥n zona lui, pânå la începutul lui noiembrie nu a plouat deloc. A semånat în octombrie, dar semin¡ele au stat “ca în sac”. Abia spre sfâr¿it de octombrie-început de noiembrie au venit ploile.

Raul-Marian M\run]oiu, S\cele-Istria, jud. Constan]a

La

jumåtatea lui noiembrie råsårirea era la 50%, plantele erau foarte mici. Din cauza secetei, nu a semånat rapi¡å. οi planificase 400 ha cu aceastå culturå, dar a renun¡at.

“Mi-am dat seama cå nu mai am nici o ¿anså pentru rapi¡å. Am semånat cereale påioase ¿i orz, cu douå rânduri, inclusiv pe suprafa¡a alocatå rapi¡ei”, spune Raul Mårun¡oiu. Astfel a ajuns la 900 ha de påioase. “Ne-a mai venit inima la loc pentru cå începând cu 30 noiembrie ¿i pânå ieri am avut 100 l/mp de ploaie în adevåratul sens al cuvântului, domoalå. Umiditatea s-a dus pânå la 35-40 cm în adâncime. Mai jos este uscat, pentru cå noi acumulasem un deficit de 600 l în anul trecut”.

Temperaturile au favorizat înså dezvoltarea culturii. Au fost aproape zilnic temperaturi de 12-15°C la amiazå. În momentul de fa¡å câmpurile sunt îmbråcate, nu se mai vede solul. Având în vedere cå temperaturile încå se men¡in 22

ridicate, avem speran¡a cå poate anul acesta va fi mai bine.

500 ha au råmas pentru culturi de primåvarå: floarea-soarelui, porumb ¿i mazåre. Nu avea în plan så înfiin¡eze o suprafa¡å atât de mare. De regulå nu mizeazå pe culturile de primåvarå întrucât arealul nu este favorabil pentru ele. A fost constrâns.

Din cauza secetei de anul trecut a pierdut toate loturile semincere. Multiplicå singur såmân¡a de grâu, orz ¿i rapi¡å. Nu e o gre¿ealå, chiar multiplicå rapi¡å ¿i vom explica de ce. Anul acesta a fost nevoit så cumpere întreaga cantitate de såmân¡å de påioase. Constrângerile financiare au fost foarte mari, despågubirile au venit târziu.

“Tot ce am luat din despågubiri, în douå ore i-am dat pentru cå aveam datorii care depå¿iserå deja scaden¡a. De banii respectiv am achitat doar o parte din datorii”, spune fermierul. În primåvarå, cea mai mare pondere

o va avea floarea-soarelui. “Este o culturå care merge mai bine la noi datoritå sistemului radicular, are printre cele mai bine dezvoltate rådåcini. Avem ¿i experien¡a anului trecut. Floarea-soarelui a fost colacul de salvare, a adus o produc¡ie, 1,6 t/ha. O produc¡ie similarå a fost ¿i la rapi¡å. La grâu ¿i orz a fost dezastru, din porumb, mazåre ¿i lucernå nu a recoltat nimic.

Nu va låsa terenurile neînsåmân¡ate chiar dacå existå riscuri. “E mare nevoie de o revenire financiarå dupå anul trecut. Vom încerca totu¿i så semånåm în condi¡iile date pentru cå nu ne permitem så låsåm terenuri nelucrate. Va fi un risc asumat”, spune Mårun¡oiu.

Restric¡iile financiare l-au împins så modifice semnificativ tehnologia de culturå. A încercat så facå o prelucrare cât mai pu¡in agresivå a solului, având douå ¡inte: de a conserva pu¡ina apå primitå, dar ¿i de a reduce consumurile de motorinå.

Profitul Agricol 2/2021

CULTURI VEGETALE Va reduce ¿i tratamentele în vegeta¡ie. “Aplicam înainte douå-trei tratamente. La momentul de fa¡å nu cred cå pot så-mi permit så aplic mai mult de un tratament. Dacå voi vedea cå vremea se îndreaptå, vor veni precipita¡ii, se anun¡å o oarece favorabilitate, må mai gândesc, prind curaj, iau pe credit în continuare ¿i poate voi mai administra cel mult încå un tratament”, spune fermierul. O va face înså doar acolo unde va considera cå este strictå nevoie ¿i se justificå economic.

“Este primul an de când facem agriculturå când nu am mai administrat îngrå¿åminte complexe deloc”, spune Mårun¡oiu. De obicei aplica 170-250 kg/ha, în func¡ie de necesitate. Pe aproape 60% din terenuri este fåcutå cartare agrochimicå.

“Nu au fost bani, nu am avut nici certitudinea banilor de la Guvern. Au venit în douå tran¿e. Am primit cu 100.000 lei mai pu¡in decât era calculat, nu se ¿tie dacå mai primim diferen¡a. Nu se ¿tie dacå vom primi despågubiri pentru culturile de primåvarå”, î¿i justificå el decizia grea de a schimba tehnologia. ªi la îngrå¿åmintele azotoase va trebui så reducå norma pe care o aplica.

Riscul unor caren¡e de nutrien¡i existå. Cunoa¿te înså planurile de fer-

tilizare aplicate în anii anteriori, când avea bani så respecte tehnologia a¿a cum trebuie, ¿i este optimist. Deocamdatå nu existå semne ale unor caren¡e.

Va încerca så aplice azot în måsura în care va putea ¿i eventual un supliment foliar, în func¡ie de posibilitå¡i. “Nu este o situa¡ie fericitå, nu må satisface ca agronom, dar din påcate tehnologia de culturå este strict legatå de partea financiarå. Nu må a¿tept la produc¡iile pe care le aveam în urmå cu trei-patru ani. Îmi dau seama cå startul a fost cu handicap”, explicå Mårun¡oiu. Obiectivul este revenirea situa¡iei financiare într-o zonå minimå de confort.

Este al doilea an în care ferma este afectatå de secetå. Acum doi ani a pierdut 500 ha de rapi¡å. Le-a semånat ¿i s-au uscat încå din toamnå sau nici måcar nu au råsårit. Nici produc¡iile celorlalte culturi nu au fost foarte satisfåcåtoare. În ani normali pentru Dobrogea, ob¡inea 6 t/ha la grâu, 5.800 la orz, 2.800 la rapi¡å, 3,5-3,8 t/ha la floareasoarelui, 8 t/ha la porumb, produc¡ii pe care le considera mul¡umitoare.

Un lucru învå¡at de la tatål såu, de profesie tot agronom, a fost så priveascå mai pu¡in spre produc¡ii ¿i mai mult la profit. “Eu eram agronom ¿i atât.

Tu e¿ti agent economic, trebuie så te

ui¡i ¿i la profitabilitate. Degeaba ob¡ii o produc¡ie mai mare, dar cu o cheltuialå pe måsurå”, îi spunea Mårun¡oiu senior. În acela¿i principiu se înscrie ¿i producerea de såmân¡å de rapi¡å. Cultivå soiuri, un lucru mai rar în 2021. În urmå cu câ¡iva ani, a testat ¿i un hibrid. Cheltuielile cu såmân¡a au fost considerabil mai mari. Plusul de produc¡ie dat de hibrid a fost de 250-300 kg/ha, diferen¡å care nu a justificat plusul de cheltuialå. În permanen¡å încearcå geneticå nouå, la toate culturile.

Fårå speran¡e de iriga¡ii Momentan nu sunt perspective pentru iriga¡ii. Sistemul a func¡ionat pânå prin 1996. Canalele ¿i carcasele sta¡iilor de pompare existå ¿i acum, dar sunt ruine. Au fost distruse, descompletate.

Lipsesc pompele, ¡evile. În multe locuri canalele au fost transformate în gropi de gunoi. “Este o perspectivå foarte îndepårtatå irigarea în Dobrogea. Eu eram copil, dar tatål meu avea o paletå de culturi mult mai bogatå: pepeni, cartofi, ceapå, fasole. A trebuit så ne orientåm pe culturi mai rezistente la secetå”, spune Mårun¡oiu.

Asigurarea culturilor Fermierul ar vrea så asigure måcar culturile de primåvarå. S-a confruntat cu pieirea culturilor de primåvarå din cauza înghe¡urilor ¿i zåpezilor venite târziu. În urmå cu aproape cinci ani gerul ¿i zåpada au venit în aprilie, lucru care a afectat nu doar culturile de primåvarå, ci ¿i pe cea de rapi¡å. Va încerca så caute o variantå så poatå asigura riscul de neråsårire ¿i seceta. “Ne gândim serios så facem contracte de asiguråri. Am luat legåtura cu brokeri. Din påcate, anul trecut nu am avut din cauza faptului cå ¿i în urmå cu doi ani nu am avut produc¡ii care så ne permitå cheltuieli suplimentare, înså lec¡iile ne obligå så ne adaptåm chiar ¿i politica financiarå”, spune fermierul.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 2/2021

23

CULTURI VEGETALE

Situa]ia la cereale în Timi[ prezentat de ing. Camelia Giuchici, inspector ¿ef Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semin¡elor ¿i Materialului Såditor Timi¿ - Ce provocåri crede¡i cå existå pentru agricultura din Timi¿ la începutul anului 2021, dat fiind cå existå o umiditate foarte mare în câmp ¿i, acum, se anun¡å ¿i zåpadå?

- Fermierii trebuie så î¿i cunoascå bine suprafe¡ele vulnerabile ¿i culturile care sunt mai expuså pericolului ¿i så le ofere o aten¡ie deosebitå.

O mare provocare apårutå la începutul anului 2021 este faptul cå existå un aport hidric mare în sol care poate dåuna culturilor de toamnå.

Totu¿i, e bine cå s-a reu¿it o compensare serioaså a lipsei pedologice a apei care a fost în 2020 în agricultura din Timi¿. A¿adar, fermierii trebuie så ofere o aten¡ie deosebitå culturilor în aceastå perioadå, så le monitorizeazå cu aten¡ie ¿i så ¡inå legåtura cu speciali¿tii ¿i cu furnizorii de inputuri pentru a putea constata din timp situa¡iile vulnerabile care ar apårea din cauza umiditå¡ii excesive ¿i a putea interveni imediat. Så nu se ajungå a¿a cum a fost în urmå cu doi ani, când grâul a fost afectat grav de ciuperca fusarium.

Trebuie avut în vedere ¿i cultura care a fost premergåtoare în aceste condi¡ii de umiditate excesivå.

Noi întotdeauna i-am îndemnat ca înainte de a înfiin¡a o culturå så se informeze foarte bine ¿i så nu o dezvolte numai pe o singurå solå ¿i cu un singur hibrid sau soi. Obligatoriu trebuie folositå o varietate de hibrizi ¿i soiuri, totul pentru binele culturilor ¿i pentru siguran¡a financiarå a fermei, numai a¿a pot fi evitate riscurile.

A¿adar, rota¡ia culturilor este cea mai importantå ¿i trebuie utilizate douåtrei soiuri sau doi-trei hibrizi. E o solu¡ie foarte eficientå pentru sånåtatea culturilor.

- Inspectoratul pentru Calitatea Semin¡elor Timi¿ cum i-ar putea ajuta?

24

- Noi le putem asigura o sus¡inere, dacå ne cer spirijinul, nu ne vom feri så îi ajutåm în demersurile lor.

cå existå ¿i ani când apar probleme, a¿a cum a fost în urmå cu doi ani la grâu, când din cauza umiditå¡ii excesive au apårut boli foarte periculoase. Atunci a plouat o lunå de zile ¿i grâul a fost cople¿it de ciuperca fusarium ¿i nu prea a fost nimic de fåcut. De fapt aceste probleme grave rareori se întâmplå în culturile din Timi¿.

- Care sunt regulile pe care trebuie så le respecte fermierii atunci când înfiin¡eazå o culturå?

ing. Camelia Giuchici, inspector [ef Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semin]elor [i Materialului S\ditor Timi[

- Care sunt problemele pe care le constata¡i în inspec¡iile pe care le desfå¿ura¡i în câmp?

- Noi råspundem de tot ce înseamnå loturi semincere ¿i nu de toatå suprafa¡a agricolå cultivatå. ¥n Timi¿ dominå loturile semincere de cereale påioase - grâu ¿i plante furajere. În aceastå direc¡ie exceleazå Timi¿ul, iar aici nu sunt probleme a¿a grave ca în cazul culturilor de porumb ¿i floarea-soarelui.

La grâu avem peste 4.000 de hectare de culturi semincere în Timi¿. Trebuie så recunoa¿tem cå acestea sunt gestionate corect de fermieri ¿i nu sunt probleme care nu pot fi rezolvate. Acestea nu se confruntå cu dåunåtori care så nu pot fi combåtu¡i. E bine cå în aceastå direc¡ie nu avem probleme.

Mai mult, în domeniul semin¡elor de cereale avem ¿i loturi semnificative în condi¡ii bio. Totu¿i, trebuie så amintim

- În primul rând, trebuie så ¡inå cont de tot ceea ce înseamnå verigile tehnologice ¿i de rota¡ia culturilor, fiindcå existå patogeni ¿i dåunåtori comuni la unele plante. De asemenea, trebuie o adaptare la condi¡iile pedoclimatice ¿i la aceste schimbåri climatice devastatoare care sunt tot mai sim¡ite în agricultura din Timi¿.

- Ce pårere ave¡i de fermierii care încå mai folosesc semin¡e din påtul?

- Din påcate, utilizarea semin¡elor netratate, din påtul, încå mai reprezintå o problemå pentru agricultura din Timi¿.

De aceea dezvoltarea bolilor ¿i dåunåtorilor în culturi va mai råmâne o problemå nerezolvatå, fiindcå resursele materiale pentru mul¡i fermieri lipsesc.

Nu î¿i permit så cumpere semin¡e tratate sau så ¿i le trateze. Bineîn¡eles cå acest lucru se întâmplå la fermierii mici, care nu aplicå tehnologii eficiente ¿i au utilaje agricole neperformante. În general fermierii din Timi¿ au în¡eles cå trebuie så utilizeze såmân¡a certificatå pentru siguran¡a economicå a fermei ¿i pentru sånåtatea culturilor. O såmân¡å certificatå garanteazå råsårirea uniformå, rezisten¡a la boli ¿i dåunåtori ¿i aceea¿i identitate a plantelor ¿i a loturilor.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 2/2021

CULTURI VEGETALE

Competen]e prin “call center” dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Sunt destui fermierii serio¿i care se plâng cå absolven¡ii facultå¡ilor de agriculturå se prezintå la interviuri foarte slab pregåti¡i, nu ¿tiu la ce adâncime se seamånå o culturå, nu ¿tiu ce înseamnå densitatea pe ha etc.

Eu, ca “profesor” de fitotehnie, m-am sim¡it provocat din punct de vedere profesional.

Dar apoi, navigând cu aten¡ie pe internet, mi-am dat seama cå sunt ¿anse destul de mari ca oamenii så aibå par¡ial dreptate. Sunt foarte multe informa¡ii pe internet, care îi pot deruta pe absolven¡i, motiv pentru care, la prima discu¡ie cu poten¡ialii angajatori, ar putea pårea nesiguri.

Bunele inten¡ii nu sunt de ajuns. Trebuie ¿i competen¡å pentru subiectele abordate.

Se spune cå, în facultate, în primul rând se înva¡å cum så se înve¡e. Pentru moment aceastå op¡iune este restric¡ionatå pentru cå media digitalå, mult mai accesibilå ca ofertå de informa¡ii ¿i pre¡ de achizi¡ie, aproape cå a eliminat din uzul studen¡ilor cår¡ile tipårite ¿i “recursul la memoria mecanicå”.

Acarul Påun în pregåtirea studen¡ilor pot fi ¿i jurnali¿tii agrarieni.

Locul editorilor de carte, specializa¡i într-un anumit domeniu, care garantau cumva calitatea/corectitudinea informa¡iilor, l-au luat jurnali¿tii agrarieni.

Sub protec¡ia reportofonului ¿i a ghilimelelor care garanteazå autenticitatea ¿i aparent obiectivitatea celor înregistrate, unii jurnali¿ti pot fi o surså de confuzie, în momentul în care intervieveazå fermieri. Deoarece nu cunoa¿te prea bine subiectul, jurnalistul nu poate cere întotdeauna amånunte sau clari26

ficåri, pe care poate le-ar fi primit.

Opinii gre¿ite despre componentele de produc¡ie: 1. În urmå cu aproape 10 ani, într-o revistå dintr-o altå lume agricolå, se presupunea cå se pot ob¡ine 8 t/ha cu spice de câte 10 g fiecare, dacå se formeazå 800 de spice provenite din densitå¡i de 350 ¿i 550 b.g./mp.

10 grame/spic este o valoare prea mare. O confuzie a fermierului. O necunoscutå pentru jurnalist, care nu a reac¡ionat la valoarea mare. Lipså de interes pentru cei 3.000 de cititori ai articolului, care nici ei nu au reac¡ionat.

Dar mai ales ghinion pentru absolven¡i. Nu pot verifica informa¡ia.

Lipså de informa¡ii disponibile pentru cititorii circumspec¡i: ar putea avea totu¿i dreptate?

Douå rezultate gåsite de mine pentru aceastå mårime: la SCDA Albota, la douå soiuri stråine cu produc¡ii probabil în jur de 5 t/ha, valoarea maximå a masei unui spic a fost de 3,55 g, dar au dominat spicele ale cåror greutå¡i au variat între 2,05-2,34 g (21%). A doua valoare gåsitå a fost de 1-1,7 g/spic (Oancea 1999 - Tratat de tehnologii agricole).

Fermierul va vedea cå la acela¿i nivel de fertilizare, cu o dozå mai micå de såmân¡å ¿i îngrå¿åmânt, se ob¡ine aceea¿i produc¡ie. În condi¡ii normale, fertilizarea nu depinde de densitatea utilizatå, ci de produc¡ia planificatå. Necesarul de azot se stabile¿te înmul¡ind consumul specific cu produc¡ia planificatå, nu cu numårul de plante.

Consumul specific variazå de la 26 la 34 kg/t, în func¡ie de con¡inutul de proteine al boabelor. La soiurile pentru panifica¡ie cum este Glosa, cu proteinå peste 12%, consumul de N ar trebui så fie peste 30 kg N/tonå.

Indiferent de numårul de spice formate, o culturå de grâu absoarbe, pen-

tru o produc¡ie de 7-8 t/ha, cca. 800 g de mangan, 600 g de zinc, 150 g de cupru, 100 g de bor ¿i 10 g de molibden.

Trebuie evitat cocteilul de microelemente cu doze ¿i compozi¡ie prestabilite. Acestea trebuie înså aplicate în urma unor analize de sol ¿i/sau plantå, mai ales când se vizeazå produc¡ii mari. Gunoiul de grajd poate suplini aplicarea foliarå sau la sol a microelementelor.

Omul sfin¡e¿te locul, iar fermierii îl “tehnologizeazå”, adicå uneori variantele tehnologice sunt valabile numai pe anumite parcele.

Uneori rezultatele par curioase, din cauza faptului cå se fac pu¡ine måsuråtori, sau måsuråtori incomplete, iar evaluarea produc¡iei se face folosind valoarea numårului de spice dintr-o parcelå, numårul de boabe din spic din alta, MMB-ul din alt an etc.

De exemplu, la soiul Glosa, în func¡ie de itinerarul tehnic folosit se pot ob¡ine între 7-10 t/ha, cu o densitate de 500-700 spice/mp, un numår de boabe/spic care variazå de la o solå la alta de la 25 la 48, dar MMB se men¡ine destul de constant, în jur de 40 g etc.

Evaluarea produc¡iei nu este foarte riguroaså: 1. La 14 spicule¡e/spic ¿i 3 boabe/spicule¡, avem 42 boabe/spic.

2. La MMB de 42 g, 42 de boabe/spic cântåresc 1,764 g.

3. La o densitate de 700 spice/mp, produc¡ia este de 1234,8 g/mp, adicå 12.348 kg N/ha.

4. Ionescu ¿i colaboratorii au gåsit o mare variabilitate a componentelor de produc¡ie: numårul de boabe în spic a variat de la 26 la 71, MMB de la 21 g la 49 g.

Iatå de ce unii absolven¡i pot avea probleme cu råspunsurile despre densitate.

Profitul Agricol 2/2021

CULTURI VEGETALE Concluzie Nu or ¿ti unii absolven¡i cum este cu densitatea, dar nici nu prea au de unde så înve¡e singuri.

Pentru cå nu putem råmâne cu aceastå concluzie, så vedem cum am putea ajuta absolven¡ii så se integreze mai u¿or în strategia de produc¡ie a celor care i-au angajat?

O variantå ar fi înfiin¡area unor centre virtuale de informare tehnologicå, un fel de call center organizat la nivelul universitå¡ilor. S-ar putea forma câteva echipe interdisciplinare care så preia

apelurile absolven¡ilor. În acest fel, toatå lumea ar avea de câ¿tigat: fermierii ar afla råspunsurile pe care le doresc, iar cadrele didactice ar fi la zi cu problemele din teren.

Costurile unui asemenea centru de informare este o altå discu¡ie.

Toate cadrele didactice care au îndrumat studen¡i ¿i masteranzi pentru proiecte de absolvire trebuie så facå parte din aceste centre de informare.

Când este cazul, pot fi implica¡i speciali¿tii de la companiile de semin¡e, produse pentru protec¡ia plantelor, în-

grå¿åminte etc.

La ora actualå, mul¡i fermieri tineri î¿i verificå deciziile tehnice, aplicate pentru prima datå, întrebând un prieten.

De fapt, pe Facebook.

Se gråbesc destul de mul¡i så le dea o idee de ajutor. Mul¡i înså au nevoie ei în¿i¿i de sprijin, mai mare decât cel pe care îl oferå din altruism sau din empatie tehnologicå.

Spre deosebire de binevoitorii de pe Facebook, “centrali¿tii” ar putea oferi ¿i câteva explica¡ii tehnice.

Pixxaro Super - cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate comb\tute Maria C:RJ| director marketing manager Corteva

Compania Corteva este liderul deta¿at pe segmentul de erbicide la cereale påioase, având un portofoliu complet ce acoperå atât segmentul de toamnå prin erbicidul Bizon, cât ¿i pe cel de primåvarå prin erbicidele: Pixxaro Super, Pallas, Floramix, Mustang, Cerlit Super.

Dacå buruienile graminee afecteazå doar o parte din suprafa¡a agricolå a ¡årii, buruienile dicotile anuale ¿i perene afecteazå culturile de cereale påioase de pe întreg teritoriul României.

Cea mai utilizatå practicå în România este erbicidarea de primåvarå împotriva buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene, erbicidare care rezolvå inclusiv pålåmida ¿i volbura, buruieni care nu pot fi controlate prin erbicidarea de toamnå.

Pachetul Pixxaro Super con¡ine 1L Pixxaro (12 g/L halauxifen metil, 280 g/L fluroxipir, 12 g/L safener) ¿i 120 grame Frontal 50 SX (500 g/kg tribenuron metil), fiind destinat pentru o suprafa¡å de 4 hectare în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene.

Profitul Agricol 2/2021

Substan¡a activå halauxifen metil, cunoscutå sub denumirea de brand Arylex Active, este prima moleculå care apar¡ine noii clase Arylpicolinates.

Buruienile dicotiledonate anuale ¿i perene combåtute de pachetul Pixxaro Super sunt unele dintre cele mai pågubitoare: ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), loboda (Chenopodium album), fumåri¡a (Fumaria officinalis), hri¿ca urcåtoare (Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), rocoina (Stelaria media), mac (Papaver rhoeas), turi¡a (Galium aparine), pålåmida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).

Din solu¡iile existente în pia¡å, pachetul Pixxaro Super are eficacitatea cea mai ridicatå pe turi¡å (Galium aparine), indiferent de stadiile de dezvoltare.

Pachetul Pixxaro Super este cea mai sigurå solu¡ie pentru combaterea macului din cultura de cereale påioase (Papaver rhoeas), inclusiv a celui rezistent la erbicidele sulfonil ureice.

Pachetul Pixxaro Super este cea mai de încredere solu¡ie în combaterea buruienilor perene: pålåmida (Cirsium arvense) ¿i volbura (Convolvulus arvensis).

Arylex Active este substan¡a activå cu un mod foarte rapid de ac¡iune, începând de la temperaturi de 2-3 grade Celsius, având o flexibilitate foarte mare în aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) pânå la faza de burduf a culturilor de cereale (BBCH 45).

Pe lângå avantajele men¡ionate, pachetul Pixxaro Super, aplicat în conformitate cu recomandårile din etichetå ¿i materialele de promovare, are o selectivitate foarte bunå pentru cereale ¿i nu afecteazå culturile ce urmeazå în asolament, chiar în condi¡ii de secetå extremå ¿i în situa¡iile în care s-au efectuat lucråri minime ale solului.

27

CULTURI VEGETALE

O singur\ cl\dire administrativ\ pentru fermieri Inginerul Gigi Prisecaru, directorul Oficiului de Studii Pedologice ¿i Agrochimice (OSPA) Timi¿, trage un semnal de alarmå despre o situa¡ie prin care trec cei peste 20.000 de fermieri din jude¡.

de aceea Prisecaru ¿i Doru Petanec fac apel cåtre ministrul Adrian Oros, pentru a veni în sprijinul agricultorilor timi¿eni.

S

us¡inut ¿i de prof. Doru Petanec, directorul DAJ Timi¿, Prisecaru crede cå trebuie construitå cât mai repede o clådire generoaså, de 5.000 - 6.000 de metri påtra¡i, care så reuneascå institu¡iile agricole din Timi¿oara, aproape toate aflate, în acest moment, la mare distan¡å una de alta, la periferiile ora¿ului, pentru a nu-i mai chinui pe fermieri atunci când vin så î¿i rezolve problemele agricole.

Prisecaru se uitå la jude¡ele vecine, Cara¿-Severin ¿i Arad, care au reu¿it så rezolve problema de mai mul¡i ani, iar Timi¿ul, care de¡ine cea mai mare suprafa¡å agricolå, nu a fåcut nimic în aceastå privin¡å.

“Oficiul de Studii Pedologice este împår¡it în douå. Birourile ¿i contabilitatea se aflå în Calea ªagului, la o periferie a ora¿ului, iar laboratorul, în Calea Aradului, în cealaltå periferie. De 30 de ani îi obligåm pe fermieri så fugå de la un capåt la altul al ora¿ului pentru a ob¡ine o ¿tampilå ¿i o semnåturå.

AFIR are sediul în Calea Buzia¿ului, la ie¿irea din Timi¿oara, APIA, spre Calea Circumvala¡iunii, la altå ie¿ire din ora¿, Centrul antigrindinå, în Calea ªagului, la periferie, OSPA, tot la periferie, în Calea Aradului, iar Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semin¡elor ¿i DAJ sunt mai aproape de centrul ora¿ului”, deseneazå în aer directorul Prisecaru. În acest proiect, este nevoie de sprijinul concret al Ministerului Agriculturii,

28

ing. Gigi Prisecaru, director Oficiul de Studii Pedologice [i Agrochimice (OSPA) Timi[

“Vreau ca OSPA Timi¿ så fie recunoscut ¿i la nivel european ¿i så vinå så î¿i facå lucrårile agrochimice chiar fermierii din UE. Vreau så construim la Timi¿oara o clådire modernå ¿i performantå, cu parcare ¿i cu toate facilitå¡ile u¿or accesibilå pentru fermieri, unde så fie reunite toate institu¡iile agricole.

Omul så vinå ¿i în câteva ore så î¿i poatå rezolva toate problemele, trecând numai de la un etaj la altul.

Astfel, agricultorii så nu mai fie nevoi¡i så umble de la un capåt la altul al ora¿ul pentru avize ¿i documente. Asta e dorin¡a noastrå ¿i vom reu¿i så punem în practicå acest important ¿i necesar proiect. Avem stabilite deja ¿i douå locuri ale MADR, unde ar putea fi construitå clådirea”, spune ing. Prisecaru.

Un loc pentru noua construc¡ie ar putea fi clådirea APIA din Timi¿oara, care så fie supraetajatå, pentru a putea gåzdui ¿i celelalte institu¡ii agricole.

Doar cå acolo nu este loc suficient pentru o parcare.

Celålalt loc se aflå în Calea ªagului, unde a fost o livadå de meri utilizatå pentru prognozå, un loc tot al MADR, lângå centrul antigrindinå, dar ¿i spa¡iul de câteva ha de la fostul liceu agricol din Calea Aradului, zona Pådurea verde.

“Dacå OSPA va fi la un loc, birouri ¿i laborator, atunci ¿i activitatea va decurge mai bine. Acum totul rezolvåm prin telefoane. Noi depindem de USAMVB, cå în clådirea lor se aflå laboratorul, dar acreditarea este a noastrå, nu a celor de la universitate.

Mai grav este cå universitatea s-a såturat så ne gåzduiascå pe gratis ¿i acum vrea så ne cearå bani. E ¿i normal. Ei spun pe bunå dreptate cå e vorba de douå ministere. Ei apar¡in de Ministerul Educa¡iei, iar noi de Ministerul Agriculturii”, a mai subliniat Prisecaru.

Pentru a fi ridicatå clådirea, s-au gåsit deja fonduri de la UE. “Eu am vorbit cu cei de la Ministerul Dezvoltårii, cu ministrul Stroe, ¿i el este deschis la ideea noastrå. Aici e vorba de 5-6 milioane de euro pentru construc¡ia unui asemenea obiectiv, de 5-6 mii de metri påtra¡i. Vrem så facem ¿i un laborator OSPA performant. Noi avem aparaturå veche, chiar ¿i din 1970, care func¡ioneazå suflând cu gura. Nu se mai poate lucra a¿a, într-o ¡arå membrå a UE, care cere performan¡å. Când vine fermierul cu o analizå totul så meargå ca pe bandå, de la A la Z, fårå blocaje, nu ca acum...!”

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 2/2021

CULTURI VEGETALE

Solu]iile Corteva pentru cultura de rapi]\, în prim\var\ Toamna lungå ¿i iarna cu temperaturi ridicate au permis culturii de rapi¡å så se dezvolte chiar ¿i acolo unde a fost semånatå mai târziu, din cauza secetei.

De altfel, în luna august, agronomii companiei Corteva au recomandat semånatul întârziat al rapi¡ei, pânå la începutul lui octombrie.

P

otrivit echipei Corteva, în multe zone, aceastå culturå are acum o stare de vegeta¡ie destul de bunå ce face posibile produc¡ii ce vor satisface a¿teptårile fermierilor.

Dacå în condi¡ii normale s-au cultivat ¿i 750.000 ha, este al doilea an când suprafa¡a estimatå a se recolta este cu mult sub poten¡ial. Acest aspect poate så aibå înså un aspect pozitiv asupra pre¡ului de vânzare a produc¡iei.

Împotriva buruienilor dicotiledonate Condi¡iile foarte blânde din ultimele ierni, fårå zåpadå ¿i înghe¡ pe perioade mai lungi de timp, au fåcut ca buruienile så se dezvolte ¿i så concureze pentru apå ¿i hranå cu plantele de culturå.

Corteva Agriscience pune la dispozi¡ie erbicidul Korvetto, un produs nou, promovat drept “cea mai avansatå solu¡ie tehnologicå pentru controlul buruienilor dicotiledonate”. Potrivit repre30

zentan¡ilor Corteva, Korvetto va deveni cea mai sigurå metodå de a scåpa de buruienile dicotiledonate, atât anuale cât ¿i perene, care se poate aplica primåvara.

Erbicid postemergent, Korvetto este destinat utilizårii doar primåvarå în cultura de rapi¡å de toamnå pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate (cu frunzå latå).

Produsul con¡ine noua substan¡å activå halauxifen-methyl (Arylex active) 5 g/l ¿i clopiralyd 120 g/l. Se aplicå în dozå de 1 l/ha, de la faza de rozetå a culturii (BBCH-30) pânå când mugurii florali sunt prezen¡i, dar sunt încå acoperi¡i de frunze (BBCH-50). Se poate aplica o singurå datå într-un sezon, pe toate varietå¡ile de rapi¡å de toamnå.

Volumul de apå utilizat: 100-400 litri/ha.

Controleazå foarte bine buruieni dicotiledonate, precum turi¡a (Galium aparine), buruianå care då cele mai multe båtåi de cap fermierilor, atât în perioada de vegeta¡ie a culturii, concurând planta, cât ¿i la recoltarea ¿i valorificarea produc¡iei. Alte buruieni problemå foarte bine controlate sunt: pålåmida (Cirsium arvense), mu¿e¡elul (Matricaria spp.), loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas) - inclusiv macul rezistent la erbicidele sulfonilureice, susaiul (Sonchus arvensis), cornu¡ii (Xanthium strumarium), måturica (Descurainia sophia).

Erbicidul are o selectivitate foarte bunå pentru cultura de rapi¡å ¿i permite rota¡ia fårå probleme pentru toate culturile succesive care urmeazå dupå rapi¡a tratatå.

Korvetto con¡ine douå substan¡e active, halauxifen-metil (Arylex active) ¿i clopiralid, ambele apar¡inând familiei auxinelor sintetice.

Pentru controlul dåunåtorilor Se poate utiliza într-un interval de timp foarte larg pentru combaterea celor mai importan¡i dåunåtori ai culturii de rapi¡å. Combate gândacul lucios al rapi¡ei (Meligethes aeneus), gårgåri¡a tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), aplicat în dozå de 0,15-0,2 kg/ha, ¿i afide (Aphis spp.), viespea rapi¡ei (Athalia rosae) ¿i puricele rapi¡ei (Psylliodes chrysocephala), când se poate aplica în dozå de 0,125-0,2 kg/ha. Volumul de solu¡ie recomandat este de 250-400 litri apå. Se pot aplica maximum douå tratamente, cu 14 zile între tratamente, la un volum de 250-400 l apå/ha. Timpul de pauzå este de 35 zile.

Inazuma con¡ine Acetamiprid 100 g/kg + Lambda-cihalotrin 30 g/kg. Componenta sistemicå Acetamiprid se absoarbe rapid în plantå, protejeazå planta la scurt timp de la aplicare ¿i este preluatå în cre¿terile noi. Asigurå o protec¡ie de duratå.

Acetamipridul ac¡ioneazå prin ingestie asupra sistemului nervos al insectelor cu aparat bucal de în¡epat ¿i supt. Are perioadå scurtå de pauzå de la aplicare pânå la recoltare ¿i o foarte bunå rezisten¡å la spålare (ploi, irigare etc). Nu este influen¡at de temperatura aerului ¿i oferå o protec¡ie de lungå duratå.

Lambda-cihalotrin este un insecticid piretroid cu spectru larg de combatere, efect ¿oc ¿i activitate rezidualå. Substan¡a activå eliberatå imediat asigurå un efect de contact ¿i totodatå un efect repelent. Combate foarte bine insectele în stadiul de ou, larve ¿i adul¡i.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 2/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Transfer de embrioni in vitro Liviu Bålånici, proprietarul fermei de vaci din Vlådeni, jude¡ul Ia¿i, a ob¡inut recent doi tauri care se remarcå prin calitå¡i genetice deosebite: 2750 TPI (Total Performance Index - Index pentru performan¡å totalå), adicå mult peste media din grajdurile României.

“Noi vrem så cre¿tem ¿i så ajungem la media aceea americanå. Am depus un proiect de cercetare împreunå cu Sta¡iunea de la Dancu ¿i cu USAMV Ia¿i pentru transplantul embrionilor in vitro.” spune Liviu Bålnici.

“Am avut un alt proiect pe care autoritå¡ile noastre l-au tot analizat vreo trei ani ¿i nu a ie¿it nimic din cauza birocra¡iei. Pentru transplantul embrionilor clasici. L-au aprobat, dar era deja foarte târziu ¿i l-am abandonat.

Noul proiect a ie¿it deja. Cuprinde un

laborator complet, cu toate dotårile pentru transplantul embrionilor in vitro.

Toatå investi¡ia va costa aproximativ 5 milioane de euro. Laboratorul va fi al celor trei participan¡i ¿i va fi construit în ferma din Vlådeni.

Condi¡ia este så scoatem embrioni de vânzare pe pia¡a noastrå. Este un proiect de cercetare aplicatå.

Cheltuielile noastre se vor ridica la 30% din valoarea proiectului. Noi avem deja un specialist pregåtit în Statele Unite ale Americii, altul este angajat la Sta¡iunea Dancu. Încå nu am stabilit cu cine vom colabora în acest scop - cu SUA sau cu Elve¡ia. Este misiunea USAMV. Eu cred cå va fi o realizare foarte frumoaså”, mai adaugå fermierul.

Trebuie spus cå Liviu Bålanici face parte din Asocia¡ia HolsteinRo.

Liviu B\l\nici,

fermier, Vl\deni, jude]ul Ia[i

Pesta porcin\ african\ face ravagii la Gole[ti O fermå cu peste 30.000 de porci din satul Gole¿ti, jude¡ul Vrancea, a fost închiså de ANSVSA dupå ce 8 porci au murit de pestå porcinå africanå.

Alerta a fost datå pe data de 2 ianuarie, dupå ce medicii veterinari au confirmat prezen¡a molimei. “În data de 02 ianuarie 2021 a fost confirmatå prezen¡a virusului pestei porcine africane, într-o exploata¡ie comercialå, situatå în localitatea Gole¿ti, jude¡ul Vrancea, având un efectiv de aproximativ 30.000 porci, din care 8 capete au murit. În urma confirmårii diagnosticului 32

de cåtre Institutul de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå Bucure¿ti (IDSA) - Laboratorul Na¡ional de Referin¡å pentru Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå, serviciile veterinare au intervenit de urgen¡å”, se aratå în comunicatul emis de DSVSA Vrancea.

Ferma din Gole¿ti a fost plasatå sub supraveghere oficialå, au fost aplicate måsuri de restric¡ie pentru circula¡ia persoanelor, animalelor, a produselor ¿i a mijloacelor de transport, precum ¿i dezinfec¡ia exploata¡iei.

“Pentru a preveni råspândirea PPA, Centrul Local de Combatere a Bolilor

Vrancea va dispune eliminarea porcilor din exploata¡ie prin evaluare, eutanasiere, îngropare sau incinerare ¿i dezinfec¡ie ¿i respectarea måsurilor în vigoare privind råspândirea virusului COVID-19. DSVSA Vrancea solicitå sprijinul ¿i în¡elegerea cetå¡enilor pentru respectarea acestor måsuri, având în vedere gravitatea bolii ¿i consecin¡ele economice grave, generate de apari¡ia ei”, informeazå autoritå¡ile de sånåtate veterinarå din Vrancea.

pagin\ realizat\ de Viorel PATRICHI Profitul Agricol 2/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Dezvoltarea brandului “Curtici” Familia Muscå a reu¿it performan¡a så-¿i impunå pe pia¡å propriile branduri de produse alimentare - de la pâine pânå la salamuri ¿i brânzeturi.

Specialitå¡ile crud-uscate completeazå o listå foarte diversificatå.

“

Totul a pornit de la Curtici - un brand de fermå în ascensiune.

Noi am format pia¡a”, sus¡ine Ioan Tåucean, ¿eful Abatorului de la Macea. “De peste ¿ase ani, sacrificåm ¿i taurine Charolaise. Randamentele au crescut la tåiere pentru toate speciile: 78-80% pentru porc, la vita Charolaise 55 - 60%, în func¡ie de vârsta animalului. Pentru celelalte rase, cum este Holstein, randamentul este sub 50%. Oferim carne proaspåtå de porc ¿i de vitå, cu toate tipurile de tåieturi pe care le întâlnim în orice magazin. Mai nou, se preferå denumiri din Vest: tomahawk, steak, bacon... Nu mai zice nimeni “rasol cu os din pulpå”, piept cu os, piept fårå os. Comercializåm anual 120 de tone produse crud-uscate de porc ¿i de vitå. Realizåm aproximativ 80 de produse din carne ¿i alte 80 de piese din carne refrigeratå.

Nu putem acoperi cererea de carne de vitå. Fluxul tehnologic este la un nivel maxim. Avem ¿i noutå¡i crud-uscate dupå tehnologii italiene, unde folosim culturi specifice italiene¿ti pentru un gust mai dulce, mediteraneean, marinatå din carne de vitå cu cafea ¿i piper.

Este o gamå deosebitå de produse.

Procesåm în func¡ie de cererea pie¡ei.

Afumarea se face cu rumegu¿ din lemn de esen¡å tare. Sacrificåm în medie la Macea 300 de porci pe zi ¿i 8-10 tone de carne de vitå”.

Este capacitatea maximå a abatorului. Activitatea porne¿te la 6 diminea¡å ¿i se încheie la orele 16-19. În decem34

brie, situa¡ia este ¿i mai grea pentru lucråtori. La abatorul de la Macea lucreazå 47 de oameni.

Lângå abatorul de la Macea, se aflå ¿i fabrica de produse lactate, construitå de Dimitrie Muscå.

Adriana Croitori coordoneazå procesul tehnologic ¿i cunoa¿te foarte bine opera¡iunile. Laptele vine prin conductå direct din fermå ¿i intrå în tancul de råcire, la temperatura de 2-4 grade Celsius. În laborator se fac analize pentru cantitatea ¿i calitatea laptelui. Gråsimea se ridicå la 4,2-4,8%.

“Aducem laptele la gråsimea doritå pentru produsele pe care le vom procesa. Facem produse proaspete: sana, kefir, iaurturi simple, extra sau cu fructe, cu aloe vera, telemea, ca¿caval, mozzarella, ca¿ proaspåt de Curtici - 2-4 kilograme. Cel mai recent produs este urda de vacå. Dacå se diversificå mai mult gama de produse, ¿i profitul este mai mare. Ca¿cavalul ¿i mozzarella se fac din lapte integral, un aspect uitat de marii procesatori. De exemplu, un kilogram de ca¿caval de Curtici se ob¡ine aici din 12 litri de lapte. Acest ca¿caval

Casa Muscå, noul brand de fermå de la Irato¿u Abatorul conceput ¿i construit de Cålin Muscå de la Irato¿u a început så producå din decembrie, când a sacrificat 3.000 de porci.

Tânårul fermier a lansat brandul Casa Muscå ¿i promite så depå¿eascå limitele pie¡ei regionale.

La diversitatea produselor de tip Curtici, Cålin va adåuga ¿i altå gamå de produse semi-gåtite, care vor fi congelate rapid. Produsele vor fi por¡ionate din fabricå. “Dupå ce se scot din folie, se introduc în cuptor 15 minute pânå prind o crustå apetisantå,” spune fermierul.

Alåturi de abator, Cålin construie¿te în 2021 fabrica de produse crud-uscate.

din lapte integral noi îl vindem cu 25 de lei kilogramul. Aveam în baza de date un client care avea covrigårie. Cumpåra de la noi ca¿caval pentru covrigi ¿i a renun¡at. L-am sunat ¿i mi-a spus cå el cumpårå de la un alt producåtor cu 6 lei kilogramul. Cum poate fi real un asemenea pre¡ dacå un litru de lapte este 3,5 lei? Iatå de ce trebuie stimulat produsul ob¡inut din lapte natural, fårå înlocuitori...”, spune Adriana Croitori.

Ca¿cavalul Dalia este cel mai råspândit sortiment generic. Se matureazå la Curtici douå såptåmâni. O parte se afumå în solu¡ie cu aromå de fum. Smântâna aduce profitul cel mai bun. Fabrica produce 12 kilograme de smântânå la 100 de litri de lapte. Separat, un litru de lapte s-ar vinde cu 3,50 lei.

“Ca¿cavalul este un produs maturat.

Facem mozzarella pentru magazinele proprii. Am cumpårat o linie de fabrica¡ie pentru telemea maturatå. O maturåm ca pe ca¿caval”, spune tehnologul.

Brandul este acela¿i, ca ¿i la salamuri: Curtici. Toate produsele sunt proaspete ¿i în trei zile maxim se vând prin cele 35 de magazine proprii. ªi trebuie så vinå altele. Cinci muncitori lucreazå în fabrica de lapte într-un singur schimb.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 2/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Oamenii pe care îi apreciem trebuie pl\ti]i bine, ca ;n Vest Ioan Chiriac, proprietarul fermei Rolex din Radomire¿ti, Bacåu, crede cå statul doar simuleazå cå s-ar preocupa de ¿colarizarea unor mecanici în pas cu progresul tehnic actual din ferme.

“Operatorul pentru tractor, pentru combinå, trebuie så-l formezi. Nu pot så-mi permit eu acest lucru, nu am atâ¡ia bani.”

Ioan Chiriac,

fermier, Radomire[ti, Bac\u

E

ste o mare problemå for¡a de muncå în agricultura noastrå, mai ales în zootehnie.

Fermierii bine organiza¡i investesc mult în tehnicå agricolå, care costå foarte mult: tractoare de peste 200.000 de euro, combine de peste 300.000 de euro. Asta înseamnå cå mecanicul agricol de altådatå s-a transformat într-un operator. Specializat în tehnicå agricolå, Ioan Chiriac cunoa¿te bine toate aceste aspecte.

“Operatorul de pe utilajele noastre moderne nu mai este un tractorist oarecare. El este un om care are în fa¡å un computer, care trebuie så ¿tie så-¿i programeze anumite func¡ii ale ma¿inii agricole.

Este evident cå astfel de oameni trebuie plåti¡i mult mai bine. ªcoala româneascå nu mai pregåte¿te mecanici agricoli, cu atât mai pu¡in operatori pentru tractoare ¿i combine actuale. Trebuie så-i formåm noi din mers.

Asemenea oameni forma¡i gåsesc mult mai u¿or de lucru ¿i în stråinåtate.

Deci este o mare concuren¡å.

Ei pot lucra u¿or ¿i pe tir. Dacå prime¿te 1500 de euro pe tir, de ce så mai vinå la tine în fermå pentru 700-800 de euro pe lunå? Cum så-l cointeresezi så accepte?

36

Asta ¡ine de managementul fiecårei ferme. Va trebui så facem eforturi så-i plåtim pe ace¿ti mecanizatori din ce în ce mai bine”.

Specializarea este foarte importantå pentru o agriculturå performantå. De exemplu, fermierii din Israel se ocupå de vaci, iar nu ¿i de producerea furajelor. În acea muncå s-au specializat al¡ii.

Guvernan¡ii no¿tri nu se gândesc la asemenea aspecte.”

De exemplu, cum så plåte¿ti un asemenea operator pentru tractor sau combinå cu un salariu de nivel european?

“Nu avem în ¡arå prestatori de servicii, explicå Chiriac. Mie mi-ar fi mult mai convenabil så am un prestator de servicii, care så-mi recolteze furajele.

De ce trebuie så cumpår eu ¿i combinå, ¿i remorcå? Încå nu existå o pia¡å a serviciilor.

Acolo unde s-a creat o asemenea pia¡å, func¡ioneazå. În jude¡ul Suceava, la Ia¿i, s-a ajuns acolo deja. ªi eu a¿ renun¡a la combina de recoltat furaje, ¿i la transport. Må costå prea mult.

Medicii veterinari, la fel. Acum, guvernan¡ii le dau 10.000 de lei medicilor veterinari concesionari, dar ace¿tia nu se ocupå de ferme. ªtiu guvernan¡ii de ce le dau acei bani? Poate ¿tiu. Este o teorie a formelor fårå fond. Eu nu în¡eleg

fenomenul. În mod normal, trebuie så prime¿ti banii pentru o muncå prestatå.

Cine cuantificå acea muncå?”.

Impozitarea for¡ei de muncå råmâne excesivå. “Costul cu for¡a de muncå e foarte mare la noi pentru cå impozitul pe muncå e foarte mare. Pentru ca firma så dea 100 de lei unui angajat, trebuie så mai dea 70-75 de lei la stat. Pentru ce?

Plafonarea subven¡iilor în agriculturå va genera alte probleme. Am în¡eles cå se vor deduce cheltuielile cu for¡a de muncå ¿i ar fi un avantaj. Eu pot så le ofer oamenilor din zootehnie locuin¡å în fermå ¿i îi fidelizez. Nu plåtesc chirie, utilitå¡i. Deci pot så le dau ¿i un salariu corespunzåtor. Este un mare avantaj så fie în fermå. Nu e u¿or så te scoli zilnic la 4 diminea¡a, så furajezi animalele ¿i så le mulgi. To¡i locuiesc în fermå.

Medicul veterinar este aici de la începuturile fermei, înainte s-o cumpår eu.

Aducea hluji, ciocani la vaci din sat fiindcå rågeau de foame. O vacå dådea 700 ml de lapte. Omul iube¿te animalele ¿i este un profesionist. De aceea l-am påstrat”.

Paradoxal, pentru Ioan Chiriac, 2020 a fost un an excelent. “În anii grei, eu am avut profit mai mare”.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 2/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU

Programul agricol al coali]iei de guvernare Sectorul agricol românesc are nevoie de finan¡are, de la producerea materiilor prime pânå la livrarea mårfurilor procesate cåtre consumator.

Industria alimentarå are nevoie de retehnologizare, la fel producåtorii agricoli, depozitarii sau procesatorii. Fårå bani ¿i organizare nu se pot atinge performan¡ele frumos enun¡ate în programul de guvernare al premierului Cî¡u.

Pe scurt, avem nevoie de o pia¡å func¡ionalå, cu reguli, drepturi ¿i obliga¡ii pentru to¡i actorii implica¡i, de asociere, pentru a face fa¡å concuren¡ei venite din afara grani¡elor, ¿i de o finan¡are adecvatå.

Obiectivele din programul agricol al coali¡iei de guvernare nu ating deloc cele trei ¡inte majore ale agriculturii.

Recunosc, sunt identificate problemele structurale ale agriculturii, înså la måsuri gåsim o serie de instrumente de inspira¡ie europeanå, care nu pot fi aplicate acum în România. ¥n plus, sintagma pe care o tot auzim de mai bine de un an, “trebuie så identificåm”, se repetå la nesfâr¿it. Parcå sunt ni¿te rapoarte de activitate, în limba englezå, ale comisiei de agriculturå ale entitå¡ilor agricole europene.

A¿teptam un program de guvernare ancorat în realitate, cu måsuri clare, cu finan¡are corespunzåtoare ¿i cu termene de execu¡ie. A¿a aratå un angajament pe care-l iei fa¡å de o categorie socialå importantå, cea care asigurå securitatea alimentarå.

Sunt impresionat de cuvintele folosite de strategii partidelor. Dar ce så în¡eleagå sårmanul de la ¡arå din marketizare?

38

Termeni lua¡i direct din mass-media, fårå a fi adapta¡i la limbajul normal... ªi tot programul de guvernare pentru agriculturå este scris într-o limbå de lemn. Este un program fåcut de un englez de la Bruxelles care nu are nicio treabå cu sectorul agricol românesc, care simte nevoia de a folosi limba englezå într-un mod nou de a “se vinde”, în scopul de a învå¡a noi strategii lingvistice pentru a-¿i påstra locul de muncå pe care-l are deja.

Marketizarea realizatå de dl ministru Oros, de mai bine de un an, a dus la cre¿terea deficitului balan¡ei comerciale. Deci, ce facem? Continuåm cu marketizarea sau ne aplecåm cu seriozitate asupra problemelor structurale ale sectorului agricol?

Abuzeazå ¿i de expresii precum: “alimente sånåtoase, agriculturå sånåtoaså”. Rugåmintea mea, înainte de utilizarea acestora, este så cådem de acord asupra unei no¡iuni: nu existå aliment nesånåtos!

Apoi, vorbe¿te de “mica exploata¡ie, total dependentå de stat”. Nu, micile exploata¡ii nu sunt dependente de stat.

Ele au rezistat ¿i rezistå fårå så aibå nevoie de banii de la stat. Micul gospodar î¿i programeazå foarte bine activitå¡ile ¿i “se întinde cât îi este plapuma”. În schimb, el are nevoie de o pia¡å func¡ionalå, are nevoie de instrumente pentru o asociere corectå. Mica exploata¡ie este cea care produce ecologic, iar pentru aceste produse are nevoie ca munca så-i fie recompensatå!

Så ne uitåm la defini¡ia agriculturii: “Cultivarea påmântului ¿i cre¿terea animalelor în vederea dobândirii produselor alimentare ¿i a unor materii prime

vegetale ¿i animale necesare industriei; totalitatea lucrårilor ¿i metodelor întrebuin¡ate în acest scop. Deci, nu poate exista agriculturå sånåtoaså, agricultura nu poate fi decât prietenoaså cu mediul ¿i poate oferi consumatorului ceea ce acesta cere.

Planul Na¡ional Strategic, så fim bine în¡ele¿i, nu existå! Avem o “formå nedefinitå”, cåreia ministrul Oros îi spune PNS, înså aceastå “formå” nu are nimic în comun cu realitå¡ile agriculturii române¿ti. Este doar o în¿iruire de obiective ¿i ¡inte traduse din englezå ¿i puse pe hârtie pentru a fi respectate de agricultorul român.

Dacå ie¿im în teren ¿i întrebåm pe majoritatea de¡inåtorilor de exploata¡ii ce înseamnå sau cum se traduce în practicå: “promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient ¿i diversificat”, pun pariu cå nu ¿tiu.

Citeam de curând ce spun europarlamentarii ¿i responsabilii din administra¡iile unor state cu agricultura dezvoltatå despre ecoscheme, niciunul nu vorbea, a¿a cum se precizeazå în programul de guvernare al PNL, cå: “ecoschemele sunt oportunitå¡i ce trebuie fructificate”.

Dupå ce cite¿ti programul în integralitatea lui, consta¡i cå sunt atinse toate domeniile, un talme¿-balme¿, un program pe care dacå nu-l cite¿ti cu seriozitate î¡i då iluzia cå laptele ¿i mierea încep så curgå. De fapt, nu-i decât “praf în ochi”, nu este decât un program politic construit fårå så fie ancorat în realitate, pentru cå enun¡area unor obiective, traduse prost din limba englezå în limba românå, nu poate råspunde realitå¡ii din agricultura româneascå.

Profitul Agricol 2/2021

AGRICULTURA DIGITAL|

IPSO doteaz\ 1.000 de elevi cu echipamente digitale IPSO Agriculturå s-a alåturat ini¡iativei Narada în efortul de a reconecta la educa¡ie peste 1.000 de elevi ai liceelor tehnologice cu care colaboreazå compania.

Astfel, IPSO Agriculturå, lider pe pia¡a de ma¿ini ¿i utilaje agricole din România, devine noul partener strategic al Narada, o organiza¡ie din cadrul Romanian Business Leaders Foundation, pentru sprijinirea accesului la educa¡ie digitalå. În mod concret, cei doi parteneri vor încuraja profesorii de la liceele tehnologice cu care colaboreazå så î¿i înscrie pe platforma narada.ro proiectele ¿i necesarul de echipamente pentru a le îndeplini. Cu cât o vor face mai repede, cu atât va putea

40

fi urgentatå implementarea lor, pentru cå proiectele vor avea ¿ansa de a intra în ciclul de finan¡are chiar la început de an.

Peste 1.000 de elevi fårå acces la educa¡ie din cauza unor circumstan¡e sociale speciale ¿i de sånåtate publicå î¿i vor putea face planuri de viitor prin implicarea comunitå¡ilor mobilizate de IPSO Agriculturå ¿i Narada.

“Elevii au nevoie så fie conecta¡i la ¿coalå, la educa¡ie, så aibå acces la resurse, la profesori, så evite pauzele în dezvoltarea cognitivå ¿i socialå atât de importante în acest punct. Facem ce putem ¿i ce ¡ine de noi ca så fie bine, împreunå”, a spus Arnaud Van Strien, pre¿edinte executiv IPSO Agriculturå.

Profitul Agricol 2/2021

MA{INI & UTILAJE Precizie [i economii cu sem\n\toarea Kubota PP

Agri-Alian¡a propune, pentru campania de primåvarå, semånåtoarea Kubota PP1601TF, cu ¿asiu tractat ¿i repliabil, pe 8 rânduri, cu distan¡a de 70 cm, o lå¡ime de lucru de 6 metri ¿i o lå¡ime de transport de 3 metri.

mentarå cu presiune cu arc, de pânå la 100 kg, ¿i permit un control optim al adâncimii.

Ro¡ile laterale cu diametru mare înlesnesc o copiere preciså a solului ¿i asigurå un semånat exact. Sec¡ia are un cuplu de antrenare scåzut ¿i este compuså dintr-un buncår de semin¡e de 55 l ¿i un distribuitor de semin¡e fårå etan¿åri, ce reduce costurile de între¡inere.

Sec¡iile sunt antrenate electric, ceea ce ecesarul de putere al tractoru- oferå o serie de avantaje: pot fi oprite inlui este de minimum 90 CP dividual cu ajutorul monitorului din cabfårå fertilizare ¿i de 120 CP la ina tractorului, doza de semånat poate echiparea cu sistem ¿i buncår de fer- fi modificatå direct din monitor ¿i se elimtilizare de 2.000 l. inå riscul de patinaj, ce poate apårea la Speciali¿tii Agri-Alian¡a spun cå mod- o antrenare mecanicå la viteze de lucru elul acesta de Kubota este economic ¿i mai mari. În plus, fiecare sec¡ie este puså u¿or de folosit. Are un consum mic de în mi¿care de un motor electric cu putere combustibil, un necesar mic de putere, micå, fiind suficientå doar alimentarea o tura¡ie de lucru reduså ¿i permite de la bateria tractorului. economii de pânå 5% la semin¡e. Este Montarea ¿i demontarea discurilor de u¿or de folosit, deoarece punctul de piv- semånat se realizeazå rapid ¿i u¿or. Exotare este la o distan¡å mare fa¡å de ro¡ile istå o varietate de discuri ce permit întractorului ¿i permite un unghi mare de fiin¡area mai multor tipuri de culturi virare la capåtul parcelei. În plus, turbina (porumb, floarea-soarelui, rapi¡å, antrenatå mecanic este fixatå pe capul sfeclå etc). Op¡ional, sec¡iile pot fi de pivotare, ac¡ionat de un cardan drept, echipate cu ro¡i stelate cu uzurå minimå. pentru resturi vegeSemånåtoarea este echipatå cu sec¡ii tale ¿i cu deflecde semånat Heavy Duty (HD) din fontå, tor de bulgåri. care pot fi combinate cu o lestare supli-

N

Profitul Agricol 2/2021

Semånåtoarea se poate livra cu un monitor cu ecran tactil Tellus Go, cu diagonala de 7 inci (17,78 cm) sau se poate utiliza monitorul ISOBUS cu care este deja echipat tractorul, dacå e compatibil. Prin intermediul acestui echipament se poate regla doza de semin¡e, distan¡a între plante pe rând sau numårul total de boabe la hectar (prin tehnologia GEOcontrol-VR) ¿i se pot monitoriza eventualele blocaje generate de senzorul de pe fiecare sec¡ie de semånat.

De asemenea, se poate închide sau deschide oricare sec¡ie, în orice moment (prin sistemul GEOcontrol-SC), se poate modifica din mers doza aplicatå ¿i se pot automatiza manevrele de întoarcere la capåt de parcelå.

Un alt avantaj îl constituie utilizarea tehnologiei GEOseed. Aceasta permite controlul pozi¡iei semin¡elor pe rând ¿i fa¡å de celelalte rânduri, ceea ce creeazå un model bidimensional al lanului, iar fermierii pot alege între semånatul “în triunghi” sau în linii paralele.

Arpad DOBRE

41

MA{INI & UTILAJE

Tractoarele anului 2021 În fiecare an, un juriu format din 26 de jurnali¿ti specializa¡i în agriculturå din 25 de ¡åri acordå premiile Tractorul anului. În mod normal, câ¿tigåtorii sunt premia¡i alternativ, într-un an în Italia, la târgul EIMA, în alt an în Germania, la Agritechnica.

Anul acesta, din cauza pandemiei, ceremonia de premiere a fost difuzatå live, dintr-un studio în care erau o mânå de oameni.

Dintre câ¿tigåtori, amintim Claas Axion 960 CEMOS ¿i Massey Ferguson 8S.265.

Claas Axion 960 CEMOS Tractorul durabil al anului 2021 Juriul Tractor Of The Year a desemnat modelul Claas Axion 960 CEMOS (Claas Electronic \management Operating Sistem) drept Tractorul durabil al anului 2021. În calitate de câ¿tigåtor la aceastå categorie Claas Axion 960 CEMOS a reu¿it så se impunå fa¡å de al¡i 17 finali¿ti.

Juriul a precizat cå, la modelul de tractor Claas Axion 960, datoritå sistemului CEMOS a fost fåcut un pas mare cåtre o agriculturå mai sustenabilå. Întreaga tehnologie disponibilå în cadrul acestui tractor este foarte u¿or de utilizat.

Optimizarea tuturor componentelor electronice, precum ¿i a presiunii din anvelope permit utilizatorilor acestui tractor så realizeze o economie remarcabilå de carbu42

rant ¿i o performan¡å mult mai mare pe câmp ¿i în orice condi¡ii de lucru. Potrivit raportului de testare întocmit de Societatea Ger manå pentru Agriculturå (DLG), CEMOS a primit recent sigla de calitate “Aprobat DLG” pentru realizarea unor economii de carburant de pânå la 16,8% ¿i o cre¿tere a productivitå¡ii la cultivare cu 16,3%.

Claas a introdus cea mai nouå serie de tractoare de dimensiuni mari Stage V Axion 900 în septembrie 2020. O nouå op¡iune pentru aceste modele este posibilitatea echipårii sau a modernizårii op¡ionale cu un sistem de umflare a anvelopelor Claas CTIC ¿i sistemul de dialog CEMOS pentru tractoare cu func¡ie de autoînvå¡are.

“În plus, asistentul integrat pentru plug ajutå ¿i la efectuarea setårilor ideale pentru plugurile de la opt producåtori de renume în lume”, a spus Christian Radons, membru al consiliului de administra¡ie Claas ¿i responsabilul diviziei pentru vânzåri ¿i service.

Motoare cu puteri de pânå la 445 CP Seria de tractoare de mari dimensiuni Claas Axion 900 acoperå o gamå de putere maximå a motorului între 325 ¿i 445 CP ¿i respectå nivelul prevåzut de standardul de emisii Stage V. Sistemul CEMOS pentru tractoare poate fi montat din fabricå la modelele Axion 900 CMATIC, Axion 800 CMATIC ¿i ARION 500/600 CMATIC cu CEBIS Touch ¿i, de asemenea, poate fi montat ulterior la aceste game de tractoare produse începând cu 2018.

Costuri reduse, productivitate sporitå Consumul de carburant, emisiile de CO2 ¿i compactarea solului sunt doar trei aspecte influen¡ate în mod pozitiv Massey Ferguson 8S.265 de sistemul CEMOS pentru tractoare Tractorul anului 2021 din punctul de vedere al sustenabilitå¡ii.

Massey Ferguson, o marcå interna¡ionalå a AGCO, a anun¡at cå MF 8S.265 Dyna E-Power Exclusive este câ¿tigåtorul premiului Tractorul anului 2021. Modelul premiat se aflå în fruntea seriei MF 8S, care include patru modele de la 205 CP la 265 CP, toate oferind 20 CP în plus cu

Profitul Agricol 2/2021

MA{INI & UTILAJE

Engine Power Management.

Complet nouå, seria MF 8S introduce un design nou, inovativ pentru motor, cabinå, transmisii ¿i propulsie, precum ¿i comenzi noi ¿i conectivitate. Dotat la standard înalt, seria vine cu diferite pachete de specifica¡ii, asigurând cå proprietarii plåtesc doar pentru ceea ce au nevoie. Ceea ce diferen¡iazå aceste tractoare este designul unic Protect-U, cu spa¡iul de 24 cm ce separå motorul

de cabinå ¿i o izoleazå de zgomot, cåldurå ¿i vibra¡ie.

Transmisii noi cu eficien¡å sporitå Complet nouå, tehnologia cu ambreiaj dublu Dyna E-Power combinå confortul unui CVT cu eficien¡a unei cutii semiautomate de viteze powershift.

Prin aceasta se reduce pierderea de putere cu 26% la viteze mai mari,

economisind pânå la 5% la combustibil.

Alternativ, noua cutie semiautomatå powershift Dyna-7 este disponibilå ¿i pe gama MF 8S ¿i oferå 28 de viteze înainte ¿i înapoi. Cu aceea¿i func¡ionare u¿oarå ¿i fiabilitate a renumitei Dyna-6, furnizeazå o vitezå suplimentarå cu schimbare mai linå ¿i este acum cu 15% mai eficientå.

Construit pe un ampatament de 3,5 m ¿i cu un ax spate nou, MF 8S.265 livreazå cu 10% mai multå putere de trac¡iune. Cu priza de putere ¿i partea hidraulicå - ambele noi - furnizeazå o performan¡å mai mare, opereazå mai eficient ¿i reduce costurile. Tractoarele din seria MF 8S pot fi dotate cu pneuri spate cu diametrul pânå la 2,05 m (R42), inclusiv op¡iunea exclusivå a ultimului VF650/75 R42 Trelleborg TM1000 PT.

Cabinå cu echipåri performante Cabina de top, cu patru stâlpi, este cea mai silen¡ioaså de pe pia¡å, la doar 68 dB, cu un parbriz caracteristic înclinat ce asigurå spa¡iu ¿i vizibilitate mårite. În interior asigurå control optim prin utilizarea noii pârghii de comandå Multipad ¿i a rezemåtorului de bra¡, împreunå cu conectivitate pentru opera¡iuni agricole inteligente. Un terminal MF Display digital nou, fixat de stâlpul din dreapta, înlocuie¿te bordul ¿i laså doar volanul ¿i pârghia Power Control pentru a asigura vizibilitate optimå peste capotå. Conectivitatea completå este asiguratå cu telemetria MF Connect ¿i terminalul Datatronic 5 dotat ca standard. Existå ¿i op¡iunea de a folosi un terminal Fieldstar 5 pentru a gestiona MF Technologies Suite - inclusiv MF Guide, MF Section Control ¿i MF Rate Control. În seria MF 8S sunt disponibile acum modelele Exclusive, iar în primele luni ale acestui an vor urma versiunile Efficient, împreunå cu op¡iunea unei transmisii Dyna-VT CVT pentru toate modelele pe parcursul anului 2021.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 2/2021

43

MA{INI & UTILAJE

Pöttinger la 150 de ani "Onora¡i trecutul - fi¡i viitorul" este sloganul sub care Pöttinger, compania austriacå de tehnologie agricolå, sårbåtore¿te în acest an povestea sa de succes de 150 de ani. Pornind de la un mic atelier, Pöttinger s-a transformat într-un producåtor de utilaje agricole de renume la nivel interna¡ional.

povestea de succes.

De-a lungul timpului, compania a trecut la producerea de prese ¿i sortatoare de fructe, ma¿ini de recoltat siloz ¿i furaje, tocåtoare de resturi vegetale ¿i ma¿ini de recoltat cartofi, încårcåtoare pentru fân (precursoarele remorcii cu autoîncårcare), paie, greble mecanice de adunat paie.

Prin achizi¡ionarea, în 1975, a unei fabrici de

pluguri din Germania, Pöttinger a intrat pe pia¡a utilajelor de prelucrare a solului, apoi au fost adåugate grapele cu discuri ¿i cultivatoarele. Al treilea domeniu cheie adus în portofoliu a fost tehnologia semånåtorilor, prin preluarea în 2001 a fabricii Rabe din Bernburg, Germania.

Utilajelele Pöttinger sunt comercializate în România de NHR Agropartners, importator de utilaje agricole de înaltå calitate.

În

1871, Franz Pöttinger, un ceasornicar austriac, a lansat la un festival de la Linz teoria conform cåreia precizia unui ceas poate fi aplicatå ¿i ma¿inilor agricole. El a prezentat ma¿ina de tocat furaje, pentru care a primit Medalia de Argint la acel festival, în 1871, anul în care compania compania Pöttinger a fost fondatå ¿i a început så-¿i scrie

Presa New Holland BigBaler 1290, premiat\ pentru design New Holland Agriculture a primit premiul Good Design pentru presa de balotat BigBaler 1290 High Density.

Premiul a fost acordat de cåtre institu¡ii de profil prestigioase din SUA ¿i Europa (Chicago Museum of Architecture and Design and The European Centre for Architecture Art Design and Urban Studies).

Recunoa¿terea vine dupå ce acest model de preså de balotat a primit medalia de argint pentru inova¡ie ¿i titlul de Ma¿ina Anului 2020 la Agritechnica.

Pe lângå aspectul exterior atractiv, BigBaler 1290 High Density are o serie de echipåri performante.

Presa produce balo¡i cu 22% mai den¿i decât alte echipamente similare de 44

pe pia¡å pentru balo¡i paralelipipedici, ce permite transportul unei cantitå¡i mai mari de balo¡i în acela¿i timp. BigBaler 1290 High Density are un sistem de legat Loop Master prin care se economisesc kilometri de sfoarå pe sezon, plus transmisia SmartShift (medaliatå tot cu argint la Agritechnica), ce eliminå riscul supraîncårcårii presei, concomitent cu sporirea confortului operatorului.

La acestea se mai adaugå ¿i

sistemul IntelliCruise, care adapteazå viteza tractorului la capacitatea de alimentare cu paie a presei. În România, presele din gama BigBaler sunt comercializate de AgroConcept.

pagin\ realizat\ de Arpad DOBRE

Profitul Agricol 2/2021

Cargill vrea så renun¡e la afacerile cu zahår Gigantul Cargill vrea så iaså de pe pia¡a tranzac¡iilor cu zahår, pentru a se concentra pe carne ¿i alimente procesate. Grupul negociazå vânzarea unui pachet de 50% din ac¡iunile Alvean, cel mai mare comerciant de zahår din lume, cåtre compania brazilianå Copersucar SA. Cargill ¿i-a schimbat în ultimii ani strategia pentru a se concentra pe activitå¡i cu o marjå mai mare de profit. Compania a devenit al treilea cel mai mare producåtor de carne de vitå din Statele Unite ¿i s-a extins agresiv pe segmentul alimentelor cu un con¡inut ridicat de proteine.

Fermierul Bill Gates Miliardarul american Bill Gates, fondatorul companiei Microsoft, este un foarte mare proprietar de teren agricol în Statele Unite, cu 108.000 de hectare cumpårate de-a lungul a 19 state. Dar nu toate terenurile au fost cumpårate strict pentru agriculturå. ¥n Louisiana are de gând så dezvolte un ora¿ care så poatå ajunge la 200.000 de locuitori.

Iar cel mai mare latifundiar american råmâne miliardarul John Malone, care de¡ine nu mai pu¡in de 900.000 ha de teren.

Argentina reia exporturile de porumb Argentina a anun¡at reluarea exporturilor de porumb, care au fost suspendate în luna decembrie, înså va impune o limitå maximå de 30.000 de tone pe zi. Decizia vine dupå ce guvernul a semnat mai multe acorduri cu principalii producåtori de porumb, pentru a garanta aprovizionarea pie¡ei locale ¿i a opri cre¿terea pre¡urilor la alimente. Autoritå¡ile sperau ca suspendarea exporturilor så scadå pre¡ul furajelor ¿i implicit al alimentelor în general, înså au foste nevoit så negocieze cu fermierii dupå ce ace¿tia au declan¿at o grevå generalå.

46

INFORMA}II

EXTERNE Secet\ extrem\ în Turcia Seceta prelungitå din Turcia, cea mai gravå din ultimii zece ani, amenin¡å så compromitå nu doar culturile agricole, dar ¿i aprovizionarea cu apå a marilor ora¿e.

Primarul din Istanbul a avertizat cå metropola cu 17 milioane de locuitori mai are rezerve de apå potabilå doar pentru 45 de zile, iar capitala Ankara va råmâne fårå apå în trei luni, dacå nu vor cådea ploi abundente.

Fermierii din principalele zone producåtoare de cereale, din jurul ora¿elor Konya ¿i Edirne, spun cå recolta a fost deja grav afectatå.

Precipita¡iile din a doua jumåtate a anului 2020 au atins abia jumåtate din nivelul normal, iar reac¡ia autoritå¡ilor a fost una slabå. Au existat pu¡ine måsuri concrete, înså guvernul le-a cerut ima-

milor din toatå ¡ara så se roage pentru ploaie.

Ekrem ¥mamoglu, primarul de opozi¡ie al Istanbulului ales în anul 2019, spune cå guvernul i-a garantat cå uria¿ul sistem de baraje de la Melen va asigura aprovizionarea ora¿ului cel pu¡in pânå în anul 2070. Dupå preluare func¡iei el a aflat înså cå proiectul va fi gata abia peste câ¡iva ani.

India caut\ s\ î[i împace agricultorii Curtea Supremå de Justi¡ie din India a suspendat trei dintre legile care fac parte din controversatul plan de reforme agrare, care a provocat proteste fårå precedent ale fermierilor în capitala Delhi.

Curtea a refuzat så se pronun¡e asupra con¡inutului legilor, înså a amânat aplicarea lor ¿i a recomandat crearea unei comisii independente de exper¡i care så medieze negocierile între guvern ¿i fermieri.

Cel pu¡in patru fermieri s-au sinucis de la începutul mi¿cårilor de protest, la începutul lunii noiembrie, iar al¡ii au murit din cauza frigului sau a lipsei de alimente.

Pre¿edintele Cur¡ii Supreme, Sharad Bobde, a criticat felul în care guvernul Modi a gestionat protestele ¿i a cerut måsuri imediate pentru protec¡ia agricultorilor, mul¡i dintre ei fiind oameni în vârstå care au petrecut mai mult de douå luni în ploaie ¿i frig.

Exper¡ii sunt de acord cå agricultura indianå are mare nevoie de reforme structurale, înså spun cå planul guvernului a fost prost gândit.

Ei spun cå încercarea de a impune aceste reforme în timpul pandemiei, fårå nici un fel de consultåri prealabile cu organiza¡iile din domeniu, a fost o mare gre¿ealå a premierului Modi.

Profitul Agricol 2/2021

INFORMA}II EXTERNE

Haos pentru pescarii englezi dup\ Brexit Dupå ie¿irea din Uniunea Europeanå, pescarii sco¡ieni au început så-¿i debarce pe¿tele în porturi din Danemarca, din cauza birocra¡iei excesive care îngreuneazå exporturile britanice spre Europa.

Federa¡ia Pescarilor Sco¡ieni, care a sus¡inut ie¿irea din UE, spune acum cå tratatul comercial semnat de guvernul de la Londra este cea mai proastå solu¡ie pentru industria pescuitului.

Mai multe companii care exportå pe¿te sau fructe de mare au avertizat cå vor da faliment, dacå regulile impuse dupå Brexit continuå så blocheze activitatea din porturile britanice.

Partidul Na¡ional Sco¡ian (SNP), care sus¡ine independen¡a ¿i s-a opus ie¿irii din UE, a acuzat Londra cå distruge sectorul pescuitului din cauza obsesiei pentru Brexit.

Un purtåtor de cuvânt al SNP i-a cerut premierului Boris Johnson så aloce de urgen¡å compensa¡ii de mai

Victoria Prentis,

ministrul pescuitului

multe miliarde de lire sterline pescarilor sco¡ieni.

Presiunea asupra cabinetului Johnson a crescut înså ¿i mai mult dupå ce presa din Regat a relatat cå ministrul pescuitului, Victoria Prentis, nici måcar nu a citit forma finalå a tratatului comercial cu UE pentru cå era ocupatå cu organizarea unei petreceri de Cråciun.

Credit Agricole se extinde în nordul Italiei Credit Agricole SA, al doilea mare grup bancar francez, a fåcut o ofertå de 737 milioane de euro pentru achizi¡ionarea Creval, o bancå din Italia. Pentru Credit Agricole conteazå pozi¡ia Creval în Lombardia, cea mai bogatå regiune a Italiei.

Oficialii Creval au precizat cå oferta Credit Agricole nu a fost nici a¿teptatå ¿i nici convenitå, iar surse care au dorit så-¿i påstreze anonimatul au declarat cå banca italianå este pregåtitå så se lupte pentru a ob¡ine o ofertå mai bunå pentru ac¡ionari.

Profitul Agricol 2/2021

Conform reglementårilor din Italia, o bancå î¿i poate exprima opinia asupra ofertei doar dupå publicarea documentului oficial privind oferta.

Totodatå, Credit Agricole negociazå fuziunea cu Banco BPM, a treia mare bancå din Italia, dar discu¡iile stagneazå, scrie Reuters.

Expansiunea Credit Agricole în Italia a început în 2007.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU

China intrå în top 5 mondial al procesatorilor de lapte Topul mondial al procesatorilor de lapte este dominat de elve¡ieni (Nestle), francezi (Lactalis ¿i Danone) ¿i americani (Dairy Farmers of America). ¥n 2020 înså, o companie chinezå (Yili) a reu¿it så urce pe locul 5, surclasând vânzårile Fronterra (Noua Zeelandå) ¿i Friesland Campina (Belgia-Olanda). Topul este întocmit anual de cåtre banca olandezå Rabobank ¿i se bazeazå pe cifrele de afaceri raportate de fiecare jucåtor. Agen¡iile de preså au scris cå, dupå publicarea topului, presa chinezå a acut comentarii elogioase la adresa sectorului na¡ional al laptelui, care face parte integratå din puterea Chinei. Mai mul¡i anali¿ti s-au gråbit så afirme cå în câ¡iva ani Yili va fi în fruntea clasamentului, în locul lui Nestle, de¿i pe cele douå le despart 9 miliarde de dolari pe an.

Fran¡a cere Comisiei compensarea producåtorilor de vin Fran¡a a cerut Comisiei Europene så råspundå solicitårilor de a-i compensa pe producåtorii francezi de vin afecta¡i de decizia SUA de a impune tarife vamale alcoolului fran¡uzesc.

SUA au anun¡at în decembrie cå vor majora suprataxele vamale impuse pentru anumite produse provenite din Uniunea Europeanå, aceasta fiind ultima mutare într-o disputå care dureazå de 16 ani cu privire la subven¡iile pentru industria aeronauticå.

Tequila mexicanå a doborât recorduri de produc¡ie ¿i export Industria tequilei a doborât trei recorduri în 2020, de produc¡ie, export ¿i consum de agave. Statistica mexicanå a anun¡at cå, potrivit cifrelor înregistrate, produc¡ia de tequila a fost de 374 milioane de litri, cu 6,3% mai mult fa¡å de 2019, acesta fiind ¿i cel mai bun an pentru produc¡ia de tequila 100% din agave, care a ajuns la nivelul maxim istoric de 228 milioane litri. ¥n Mexic sunt 163 de firme producåtoare de tequila, care produc 1.758 mårci.

47

Pagina de istorie C

onacul Marghiloman din Hagie¿ti

Pe la 1860 (sunt doar 160 de ani), Båråganul era o câmpie aridå, neudatå de ape ¿i aproape nelocuitå. Doar pu¡ine sate erau ascunse sub dealuri ori petice de pådure, mai ales spre Bål¡ile Dunårii, ale Ialomi¡ei sau Mosti¿tei. Un singur drum se încumeta så traverseze aceastå câmpie, dinspre Bucure¿ti spre Vadul Oilor, la Dunåre. Alt drum pleca din capitala ¡årii spre Giurgiu, raia bine påzitå de turci. Se mai vorbe¿te ¿i de Drumul Ho¡ilor care se rupea pe la Cernica ¿i ducea la o trecere mai grea a fluviului, acolo unde se desparte de Bra¡ul Borcea.

De ce a ales Iancu Marghiloman så construiascå, în 1869, un conac preten¡ios ¿i o bisericå la Hagie¿ti, tocmai în

buza Båråganului, nu ¿tim.

Despre acest Iancu contemporanii au låsat scris cå ar fi fost arenda¿, antreprenor, vânåtor de Bårågan, în cele mai bune rela¡ii cu mul¡i mini¿tri din Bucure¿ti, dar ¿i cu tri¿ori de la jocul de cår¡i ¿i cu ho¡i de cai, de la Buzåu pânå la Bråila. Norocul lui Iancu pentru posteritate a fost cå unul dintre fiii såi, Alexandru, a ajuns deputat, ministru de Finan¡e, de Interne, de Justi¡ie, de Agriculturå etc. Ba, între 5 martie ¿i 20 octombrie 1918 a fost prim-ministru al unei Românii sfâ¿iatå de råzboi, cu capitala ocupatå de nem¡i, bulgari, turci etc.

Alexandru Marghiloman a încheiat “ru¿inoasa pace de la Buftea”. Mul¡i istorici de azi nu mai privesc actul ca o trådare ci ca o solu¡ie de salvare a Regatului României, cåci nici regele, nici Parlamentul nu au validat Pacea aceasta în vreun fel. Tot în timpul Guvernului Mar-

ghiloman, Basarabia se une¿te cu ºara, dar asta e altå poveste.

Så ne întoarcem la Conacul din Hagie¿ti. Casa era vestitå pentru petrecerile la care lua parte întreaga protipendadå a Capitalei sfâr¿itului de secol XIX. Trecerea ireversibilå a timpului a gråbit degradarea conacului. Clådirea imenså este acum în paraginå. Geamurile sunt sparte, u¿ile au fost suflate demult de crivå¡ul iernilor, iar pere¡ii s-au decojit de tencuielile lor pre¡ioase.

Aflat în grija Ministerului Culturii, monumentul a fost restaurat de mai multe ori, înså niciodatå nu a primit o sumå suficientå pentru lucråri de reabilitare. Tocmai de aceea, efectul respectivelor lucråri n-a fost cel scontat. Acum vreo patru-cinci ani, reprezentan¡ii Ministerului Culturii au decis så îl transforme într-un centru cultural, înså proiectul n-a putut fi dus la îndeplinire. Între timp degradarea a continuat så punå ståpânire pe conac.

George OSTROVEANU

Conacul Victor Surdu din Mataraua câ¡iva kilometri mai departe, în satul Mataraua, se aflå un alt palat, încå proaspåt ¿i strålucitor. A fost construit de la zero de Victor Surdu, lider post-revolu¡ionar al agronomilor. ªi parcul ¿i clådirea impresioneazå prin bun gust ¿i dare de mânå. ¥ntr-o searå de octombrie, când slåbise la jumåtate din cât îl ¿tiam, Victor Surdu mi-a aråtat un col¡ din ctitorie: Salonul Vânåtorilor ¿i Salonul de Muzicå. Mai ¡in minte ¿i un ¿emineu cu tuburi ca de orgå.

Ce-o mai fi acum acolo? Victor Surdu s-a pråpådit, afacerile lui s-au ruinat ¿i båncile vor så-¿i recapete banii.

Angela Similea, cea mai valoroaså divå a “epocii de aur” a scos casa la vânzare ¿i a plecat la fiul såu din SUA. Nu ¿tim care va fi soarta acestei construc¡ii, dar ¿i peste ea pare så coboare norii negri ai istoriei potrivnice.

La

48

Profitul Agricol 2/2021

PAGINA DE HOBBY Insomnia ur[ilor [i reforma Mul¡i cred cå ur¿ii hiberneazå, fårå så ¿tie cå aceastå letargie le este caracteristicå, la noi, doar câtorva specii, printre care, de pildå, se numårå ariciul ¿i liliecii, vietå¡i cu totul lipsite de putin¡a de a se hråni pe timpul iernii, oricât de blândå ar fi ea. Hibernarea presupune reducerea la minimum a tuturor func¡iilor vitale, pânå în vecinåtatea mor¡ii: inima bate rar, temperatura corpului scade, reac¡ia la stimuli dispare.

Ur¿ii sunt mâna¡i în bârlog din douå motive: femelele gestante au de adus pe lume puii nevolnici, în plin anotimp ostil, iar masculii, juvenilii ¿i ursoaicele sterpe sau încå învestite cu îndatoriri materne nu-¿i mai pot agonisi hrana din pricina zåpezii ce ståruie, la munte, aproape o jumåtate de an. În iernile u¿oare, ace¿tia din urmå nu intrå în bârlog, hoinårind dupå ale gurii, ceea ce reprezintå un argument elocvent în favoarea nedefinirii ursului ca animal hibernant.

Iatå cå, în douå såptåmâni, ne vom pomeni la Stretenie, când credin¡a popularå îl acrediteazå pe Mo¿-Martin în imbatabil meteorolog, me¿ter în a prezice instalarea ori întârzierea primåverii, în func¡ie de aspectul, însorit sau nu, al zilei de 2 februarie, când sålbåticiunea ie¿itå la luminå din hrubå î¿i evalueazå umbra. Tare mi-e teamå cå, în acest an, tradi¡ionali¿tii va trebui så se bizuiascå doar pe foile de ceapå cu sare, a¿ezate pe pragul u¿ii în noaptea dintre 2020 ¿i 2021, în predic¡iile lor privind starea vremii, atâta timp cât ur¿ii, profitând de lipsa zåpezii, hålåduiesc fårå nicio opreli¿te dupå jir, ierburi încå verzi ¿i le¿uri providen¡iale, råmase în urma râ¿ilor ¿i a haitelor de lupi, tot mai prospere.

Recent, la o singurå vânåtoare de mistre¡i desfå¿uratå pe Valea Mure¿ului, au trecut peste linia standurilor nu Profitul Agricol 2/2021

mai pu¡in de doisprezece ur¿i din toate categoriile de vârstå.

Mai deunåzi, mergând într-o simplå plimbare pe Loben, drum forestier între obcini, am parcurs mai bine de douå sute de metri suprapunându-mi pa¿ii

special), unde vânåtoarea continuå så reprezinte o activitate angrenatå în conservarea biodiversitå¡ii, fårå legåturå cu restric¡iile frustrante de la noi.

Echilibrul agro-silvo-cinegetic nu se realizeazå prin simple interdic¡ii, accep-

urmelor proaspete ale unui urs de talie medie, care a ales calea netedå pentru a se deplasa de pe un versant al bazinului pe altul. Se vedea limpede cum scurmase cu brâncile într-o cioatå veche, probabil în cåutarea unor larve cuibårite în putregai. În alt loc, se citeau ¿an¡urile ghearelor în påmântul împietrit deasupra unor rådåcini de brustur, pe prundul pârâului furi¿at sub sticla ghe¡ii.

Ieri, aici a plouat zdravån. Apoi, Gerar ¿i-a amintit de rostul såu în calendar ¿i a acoperit totul cu o noapte seninå, dåtåtoare de fiori. Zåpada înså lipse¿te. Doar câteva petece vechi ståruie pe la subsuoara malurilor, la umbrå, sau prin cotloanele râpelor.

Aud cå, în foruri de decizie în privin¡a destinului sålbåticiunilor noastre, se pritocesc niscaiva planuri reformiste ce includ ¿i unele derogåri de la directivele europene referitoare la severa protejare a marilor prådåtori din Carpa¡i. În acest scop, ini¡iatorii se prevaleazå de exemplara gestionare a popula¡iilor de animale sålbatice în alte ¡åri, majoritatea nordice (Suedia, în

tate ¿i impuse apoi servil, fårå noimå.

Insomnia ur¿ilor no¿tri în aceastå iarnå nefiresc de îngåduitoare poate inspira diriguitorilor ini¡iative salutare. Nu contest faptul cå, undeva, se ascund ¿i interese mercantile, cum se întâmplå adesea, nu doar pe meleaguri mioritice, de vreme ce ¿tim cu to¡ii cå ¿i iadul e pavat cu inten¡ii bune. Totu¿i, trebuie så se facå odatå ceva, nu numai în managementul cinegetic autohton, închistat ¿i inert, ci ¿i în organizarea vânåtorilor, fie ¿i numai dacå socotim ca neconstitu¡ionalå obliga¡ia sine qua non de a fi membru al unei societå¡i de profil pentru a putea ie¿i cu pu¿ca în teren. Constitu¡ia României statueazå dreptul la asociere, nicidecum obliga¡ia. Aceastå inven¡ie absurdå, „contra naturii”, îi sile¿te pe majoritatea confra¡ilor så sus¡inå, de trei sferturi de secol, un sistem feudal, anacronic.

Oare de ce? Dacå se voie¿te reformå, så fie reformå! ªi când te gânde¿ti cå am pornit de la insomnia ur¿ilor…

Gabriel CHEROIU 49

HOBBY Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 20.01 - 2.02.2021

Mihai Miri¡escu 20.01.1966, director general Saaten-Union Petre Grigore 21.01.1953, membru LAPAR, Simongrig SRL Gala¡i Rainer-Andreas Salmen 21.01.1985, director financiar Claas Adrian Pintea 22.01.1974, director general APIA Laszlo Erdelyi 22.01.1982, manager Titan Machinery Oradea Remus Rådule¡ 23.01.1955, General Leasing Ovidiu Mirea 23.01.1974, coordonator vânzåri utilaje second-hand Claas Roxana Pastuhov 23.01.1981, director marketing Limagrain Ioan Avram Mure¿an 24.01.1959, fost ministru Raluca Emilia Daminescu 29.01.1976, director Direc¡ia metodologie ¿i rela¡ii institu¡ionale APIA Florin Mure¿an 29.01,1979, director tehnic Saaten-Union Gheorghe Stratulat 31.01.1942, Farmavet Bogdan Iagåru 31.01.1981, director vânzåri Corteva Laura Mihailov 1.02.1969, director general Alcedo Ciceronis Cumpånå¿oiu 2.02.1956, director autoritatea de management pentru POPAM Hristofor Miculescu 2.02.1968, director cercetare-produc¡ie KWS Alexandra-Suzana Strugari 2.02.1980, responsabil marketing Claas România 50

Click în buc\t\ria b\n\]ean\ Un GAL, Colinele Reca¿, a lansat, cu sprijinul financiar al CJ Timi¿, siteului www.bucatarie.inbanat.ro, adresat tuturor celor îndrågosti¡i de tradi¡iile culinare ale Banatului.

Ve¡i gåsi acolo re¡ete unice, scrise în grai bånå¡ean, adevårate comori påstrate în timp ¿i lansate acum pe o platformå accesibilå tuturor.

Mie mi-a atras aten¡ia o re¡etå: Pe¿ce de porc umplut cu cârna¡i.

Pe¿ce este denumirea popularå din Banat pentru mu¿chiule¡ul de porc.

Pe¿tii sunt cele douå 2 bucå¡i de carne situate de o parte ¿i de alta a coloanei vertebrale, au forma alungitå, ca de pe¿te, de unde le vine ¿i denumirea popularå, ¿i reprezintå cea mai finå carne de la animal.

Ei se låsa de obicei separat de restul de carne pentru a fi umplu¡i, pe la unul din capete, cu compozi¡ie de cârna¡i, atunci când se fac ¿i cârna¡ii de porc (nu se taie pe lungime).

Se unge mu¿chiule¡ul cu pu¡in ulei, se laså 5-10 minute, apoi se cåle¿te pe toate pår¡ile într-o tigaie cu ulei încins, la foc iute, pentru câteva minute.

Se pune într-o tavå, se toarnå peste el sosul în care s-a cålit, se acoperå ini¡ial cu o foaie de copt pentru a påstra suculen¡å ¿i se då la cuptor, pentru 2030 de minute. Se ia foaia de deasupra ¿i se mai laså aproximativ 10-15 minute descoperit, pentru o crustå crocantå, aråmie.

Gheorghe MIRON

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

2

3

4

5

6

7

8

ORIZONTAL: 1) Legånatul celor mici – Pe scurt... pânå la ora 12; 2) Primul clasat la golf – Stau în fa¡a pun¡ilor; 3) Datå afarå din 9 10 caså – Atacå bila; 4) Fond de amenzi! – Astai la påmânt; 5) Scapå fårå så fie controlat – Spa¡iu mioritic; 6) Nu spune mai nimic – Fåcu¡i din topor; 7) Atac la vârf – Miros… de la atomizor! 8) Duc la realizarea unui eseu; 9) Pu¡in orez... în ciorbå! – Pune capac la toate; 10) Speciali¿ti ai jocului de cap.

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 1/2021 ORIZONTAL: OTRAVIRE - O; REAL - CARAT; A - SPINTECA; CATANII - UR; ALICA - FURA; II - ALBINAR; TAL - TACITI; NEPATATE; ATUURI - ATA; PETRECARET.

VERTICAL: 1) Prin cuvintele sale, se adreseazå cåtre maså – Motan... de bibliotecå; 2) Indicatå cu aråtåtorul; 3) Lungul drumului – Epitet juvenil; 4) Apårut la spartul târgului – A lucra cu excavatorul; 5) Bine fundamentat; 6) A se angaja ca portar – Cade la în¡elegere; 7) Sere... desfiin¡ate! – Iute... la glumå; 8) Repeti¡ie la iarbå verde – A ie¿i la repezealå; 9) Påreri nefondate – Avantaj din start! 10) Ac¡iuni pentru producåtorii de ma¿ini.

Profitul Agricol 2/2021