Issuu

J urna l

www.primariabod.ro

de Bod

ziarul comunității bodene

ziar lunar, distribuit gratuit

NR 4 . 8 PAGINI

NACELA , PRIMUL PROIECT BODEAN PE FONDURI EUROPENE 100% pag 3

februarie 2019

SE PROIECTEAZĂ EXTINDEREA ȘI MODERNIZAREA REȚELEI DE APĂ ȘI CANALIZARE PE BOD SAT � Proiectul se va face printr-un demers comun al Primăriei Bod cu Compania APA, proiect la care vor adera încă patru localități din zonă: Sânpetru, Hărman, Hălchiu, Feldioara. Pentru acest tip de proiect de anvergură, vor fi accesate fonduri europene disponibile prin programul POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare). pag 2 VÂNZAREA APARTAMENTELOR DIN BLOCURILE 10, 15 ȘI 17, ACUM POSIBILĂ � Ca urmare a stării falimentare a Fabricii de Zahăr Bod, Primăria a cedat terenurile pe care sunt construite cele trei blocuri, pentru a se putea demara procedurile de vânzare ale apartamentelor către chiriași, cu scopul de a recupera datoriile pe care fabrica le are către diverși creditori.

pag 6

Bodul, la un pas de prima înfrățire cu o localitate din Franța, Saint-Germain-de-Tallevende-La-Lande-Vaumont În octombrie, la Bod, se va semna Carta de Înfrățire în prezența celor două delegații română și franceză.

Localitatea franceză este o comună din suburbiile orașului Vire, oraș ce este înfrățit cu Săcele încă din 2001. t Această acțiune a pornit din 2014, la inițiativa fostului consilier bodean, Ștefan Hulpoi, primele contacte față în față stabilindu-se anul trecut cu ocazia vizitei la Brașov a delegației franceze condusă de primarul acestuia Marc AndreuSabater. pag 4-5

foto: Andrei Paul, Canal 10

GORGANUL ȘI „LA STEJARI”, UN VIITOR LOC PENTRU AGREMENT

� Micuța colină Gorgan, ce poartă urmele civilizației Cucuteni, alături de „La Stejari”, unde avem încă unii din cei mai vechi stejari din zonă, ar putea deveni un loc deosebit de agrement și relaxare pentru toți bodenii. pag 6

TIMPUL A APĂRUT ODATĂ CU OMUL ȘI ÎI APARȚINE OMULUI DEOARECE A FOST CREAT PENTRU OM

� În luna păgână, la început de an, magii și vrăjitorii aveau o activitate mai intensă. Pentru a îndepărta răul din casele lor, creștinii obișnuiau să cheme preoții să le sfințească pământurile și casele. pag 7

100 DE ANI PENTRU O BODEANCĂ ADEVĂRATĂ. LA MULȚI ANI, VICTORIA FILIP! � Sâmbătă, 16 februarie 2019, la Căminul Cultural din Bod Sat, familia și cei dragi s-au strâns în număr mare, pentru a fi alături de „BUNICA” lor dragă, Victoria Filip, la sărbătorirea celor 100 de ani. pag 8

Jurnal de Bod

ziarul comunității bodene

PAG. 2

www.primariabod.ro

Se proiectează extinderea și modernizarea rețelei de apă și canalizare pe Bod Sat

Lista străzilor din Bod Sat unde se vor efectua extinderi și modernizări la rețeaua

de apă

Se anunță noi începuturi

Proiectul va avea în vedere patru obiective importante: • canalizare • apa • stații pompare • hidranți Astfel, rețeaua de apă și canalizare se va moder-

C Ref P C Ref P

C Ref P C Ref P C Ref P

Extinderile au fost propuse de către Primărie pentru toți locuitorii Bodului, însă, JASPER, organismul intermediar de la nivel guvernamental, pe baza unor indicatori proprii, nu au aprobat și extinderi de apă și canalizare pentru zonele de case mai nou construite motivând pentru zonele respective, indicele mic de aglomerare.

Conducta de refulare Bod-Feldioa

Str. Tudor Vladim irescu-

C Ref P

Str. Tudor Vladim irescu-

P Ref

Ref

elui

C Ref P C Ref P

Soar

C Ref P

str.

C Ref P

Str. Tudo r Vladimire

C Ref P

- modernizare și reablitare rețea existentă

C Ref P

scu (DJ1

03)

C Ref P

- extinderi de rețea

Extinderi propuse

C Ref P

Primul care intră în atenția Primăriei este proiectul pentru apă și canali-

iect va avea în vedere și amplasarea numărului de hidranți astfel încât să fie respectate normele ISU.

niza pe traseul deja exisProiectul se tent prezentat și în imapregătește ginea de mai jos. Cele șapte stații de pompare în paralel ale comunei, vor fi modercu cele nizate. ce se desfășoară, O problemă cu care acum, în Colonie. se confruntă Bod Sat de multă vreme este Sergiu ARSENE lipsa hidranților în multe PRIMAR COMUNA BOD puncte cheie. Acest pro-

Ce presupune acest proiect

u-3

POIM a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României. POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică. Astfel, din totalul de 10.8 mld Euro, POIM alocă 2,28 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regională.

t Cu aproape fiecare articol despre proiectele pe Colonie am menționat și faptul că tot ceea ce se lucrează acum în Colonie va fi continuat de la anul și în Bod Sat. Așadar putem spune că din toamna anului 2019, pregătim „marile începuturi” și pentru Bod Sat.

zare, proiect realizat împreună cu compania APA. Având în vedere faptul că, la acest proiect au aderat și alte patru localități vecine Bodului: Sânpetru, Hărman, Hălchiu, Feldioara, compania APA va gestiona la nivel zonal acest proiect, prin accesarea de fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)*.

Ref

POIM Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020

Ref

ire

• str. Brașovului - 1 • str. Brașovului - 2 • str. Brașovului - 3 • str. Brașovului - 4 • str. Brașovului - 5 • str. Brașovului - 6 • str. Andrei Șaguna • str. C-tin Brâncoveanu • str. Stadionului • str. Crucii • str. Prunilor • str. T. Vladimirescu • str. T. Vladimirescu - 1 • str. T. Vladimirescu - 2 • str. Hărmanului • str. Livezii • str. nr. 1 (prelungire Gării) • str. nr. 2 (prelungire Gării) • str. nr. 3 (prelungire Gării) • str. Gării • str. nr. 4 (prelungire Hărman) • str. nr. 5 (prelungire Hărman) • str. nr. 6 (prelungire Hărman) • str. Soarelui • Conducta de refulare Sânpetru-Bod • Conducta de refulare SEAU Feldioara

• str. Andrei Șaguna • str. Brașovului • str. Livezii • str. Hărmanului • str. nr. 1 (prelungire Gării) • str. nr. 2 (prelungire Gării) • str. nr. 3 (prelungire Gării) • str. nr. 4 (prelungire Hărman) • str. nr. 5 (prelungire Hărman) • str. nr. 6 (prelungire Hărman) • str. Soarelui • Conducta de aducțiune Sânpetru-Bod

Acest proiect se face printr-un demers comun al Primăriei și Compania APA Anul 2018 a fost anul „marilor începuturi” pentru Colonie, începuturi care au fost pregătite cu mult înainte de a fi vizibile în „stradă”.

de canalizare

P Ref C

Ref

dim

Vla

Extinderi ulteriore

Str

Ref

C Ref

Ref

C Ref

Există o soluție pentru casele excluse din acest proiect zonal. Acestea vor face obiectul unor extinderi ulterioare asigurate din fonduri proprii ale companiei APA și Primăriei Bod.

C Ref

P C Ref

SP7

C Ref

CE CE CE

E Ref C E

Ref C

sc E

ire

Nou Str. una rei Sag

And

dio

ov e

ta .S

Bra nc

Str

n nti on sta

a un ag iS dre

03) i (DJ1 asov ulu

ui-1

str. Br

CE CE CE CE

P C Ref

ovul

Bras

str.

ui-2

str

C Ref

ovul

Gar

Str.

C Ref

Bras

CE CE

str

str.

CE CE CE CE

Fabr

Pentru partea principală de rețea, gestionată de cei de la Jasper, urmează ca în 2019 să înceapă măsurătorile necesare lucrărilor de modernizare, reabilitare și extindere rețea de apă și canalizare. Acestă etapă va fi urmată de cele de obținere a avizelor necesare, plus organizare licitații. Preconizăm deschiderea șantierului lucrărilor de canalizare și apă, în anul 2020.

ui-3

str.

Bras

CE CE

ui-4

CE CE

C Ref

ulu

itir

Str

ovul

C Ref

str.

Bras

CE CE

CE CE CE

SP2

ui-6

ui-5

CE CE

CE CE CE

icii

ovul

Ce urmează

Bras

ovul

str. str.

str.

Str

ulu an

CE CE

cii

arm

CE CE

lii

CE CE

ploata

elor

Sco

.H Str

C Ref

Str

SP3

SP6

Str.

lu vu

C Ref CE

C Ref

ex Drum

Str CE

orel

C Ref E

CE CE

E C Ref E

Vi str.

C Ref

CE CE

Ref

Mih

CE CE

Ref

im or ud

. Str

CE CE CE

str

ite

str. Nr. 1

CE CE

Ref

V ai

CE CE

Str

CE CE

Ref

i tani

Str

SP5

str. Stefan cel Mare

rii

Str. Ga

str. Nr. 3

str. Nr. 2

SP4

Vla d

str. Avram Iancu

str. Soarelui

Ref

C Ref

P CE

C Ref

P CE

C Ref

C Ref P

C Ref

P CE

str

nil

C Ref P

C Ref

E CE

SP1

C Ref P

E CE C Ref

Ref

CE CE CE

CE CE

str

CE CE

r. 5

C Ref P

ulu

r. 4

arm

Cim

lui

poiu

Str.

C Ref P

CE CE

str

r. 6

str

nil

C Ref P

iulu

an rm

impo .C

C Ref P

re Sp

Str

C Ref P

Str

C Ref P

Planul modernizării și extinderilor la rețeaua de apă și canalizare din Bod Sat C Ref P

C Ref P

i en

s pu

Str ati

arp

C Ref P

Str

C Ref

LEGENDA SITUATIE EXISTENTA

Ad E

Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E

Retea de canalizare menajera - alte finantari Conducta de refulare canalizare menajera

Signature / Semnatura

Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E

Statie de pompare apa uzata menajera

Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E

LARGE INFRASTRUCTURE OPERATIONAL PROGRAMME 2014 - 2020 / PROGRAMUL OPERATIONAL INFRASTRUCTURA MARE 2014 - 2020

Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E

Ad E

TECHNICAL ASSISTANCE FOR PREPARING THE FINANCING APPLICATION AND TENDER DOCUMENTS FOR THE REGIONAL PROJECT OF WATER AND WASTEWATER INFRASTRUCTURE DEVELOPMENT IN BRASOV COUNTY/ CENTRAL REGION IN THE 2014 - 2020 PERIOD / ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA APLICATIEI DE FINANTARE SI A DOCUMENTATIILOR DE ATRIBUIRE PENTRU PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL BRASOV/REGIUNEA CENTRU, IN PERIOADA 2014 - 2020

Ad E Ad E Ad E Ad E

Ad E

COMPANIA APA BRASOV S.A. Str. Vlad Tepes, nr. 13, Brasov, Judetul Brasov

Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E Ad E

Retea de canalizare reabilitata

Ad E

Retea de canalizare menajera

Ad E

C Ref P

Ad E

LEGENDA SITUATIE PROIECTATA

Ad E

C Ref P

Object of the revision / Obiectul reviziei

Ad E

SPAU

Conducta de

C Ref P

Revision no.,Date / Revizia nr., Data

Ad E

CE C Ref E

Ad E

tru-Bod

C Ref P C Ref P C Ref P

refulare - Sanpe

C Ref P

Ad E

Retea de canalizare menajera

C Ref P

Str

C Ref P

C Ref

C Ref P

CE CE

P CE

C Ref

.L iv ez

Str

C Ref

RAMBOLL SOUTH EAST

Ad E

Jurnal de Bod

ziarul comunității bodene

www.primariabod.ro

PAG. 3

NACELA, primul proiect finanțat 100% prin PNDR Pe 7 februarie 2019 a ajuns la Bod primul utilaj achiziționat 100 % pe fonduri europene prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) PROIECT: • Fonduri europene: 265 487,91 lei • Fonduri buget local: 0 lei • Finanțare: - 100% PNDR, GAL Ținutul Bârsei, Măsura C1/P6 Di6B; • Stadiul executării: - contract finalizat și semnat pe 27.06.2018; - Nacela a ajuns la Bod pe 7.02.2019;

In toamna anului 2017, cu ocazia deschiderii sesiunii pentru depunerea proiectelor de investiţii, compartimentul Investiții din cadrul Primăriei Bod pornea primele demersuri în vederea achiziționării prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (ce accesează fonduri europene pentru dezvoltare rurală) a unui utilaj necesar în compartimentul Gospodărire Comunală. t Având în vedere necesitățile dar și proiectele de modernizare ale comunei, ce atunci se aflau încă în faza de proiect dar care acum se află în plină desfășurare în Colonie, cea mai plauzibilă alegere, atât ca utilitate cât și ca efect imediat la bugetul comu-

900 lei costă Primăria înlocuirea unui bec pe sistem vechi. Sergiu ARSENE PRIMAR COMUNA BOD

nei, a fost achiziționarea unei nacele. Astfel s-a inițiat procedura de achiziție a unei nacele tractabile, destinată lucrărilor de întreținere a iluminatului public, amenajărilor și reparațiilor la înălțime, în regie proprie. Necesitate Bodul, în cele două sate ale sale, are o întindere semnificativă a rețelei de iluminat, iar întreținerea acesteia este, la ora actuală, nu numai sporadică și greoaie dar și foarte costisitoare. Pe lângă acest aspect, justificarea alegerii unui astfel de utilaj, ar putea veni și numai din faptul că o intervenție cu scopul înlocuirii becurilor defecte, costă Primăria aproximativ 900 lei pentru (fiecare) becurile montate pe sistem vechi și mai mult de 100 lei pentru becurile montate pe sistem nou. Din 2019, reparațiile la înălțime, amplasarea și strângerea luminițelor de Crăciun, toaletarea copacilor pot fi și ele adăugate la cheltuieli ce nu se vor mai regăsi în bugetul Bodului. Cred că în judecata oricărui Bodean, acest proiect

Manevrarea și întreținerea nacelei va fi asigurată de un angajat autorizat al Primăriei

semnifică un mare câștig pentru comunitate având în vedere că nu a costat nici un leuț din buget. Ce urmează

rii acesteia la Bod, pe 7 februarie. Va urma verificarea iluminatului stradal și înlocuirea becurilor defecte.

Utilajul va deveni o prezență constantă în cotidianul comunei și al bodeAvând în nilor. Odată înregistrată vedere utilila RAR și după efectua- tatea nacelei, rea instructajului aferent, per total, a nacela este gata de lucru. meritat așteptarea. Astfel, prima înfățișare a CARACTERISTICI TEHNICE: acesteia este deja „pricinu- • Sistem propulsie: ită” de strânge- bi-energy (funcționează pe rea luminițelor bază de baterie electrică sau cu de Crăciun, motor alimentat cu benzină); moment anunțat • tractabilă; deja și pe face- • dimensiuni în timpul book cu ocazia transportului: 2x1.6 m; prezentării sosi• Înălțimea maximă de lucru: 18 metri; • Coșul de intervenție: - se poate roti 410; - suportă o greutate de 200 Kg;

Jurnal de Bod

ziarul comunității bodene

www.primariabod.ro

PAG. 4

O viitoare înfrățire a Bodului cu se va concretiza anul acesta, Vizita delegației române vine ca răspuns la cea a delegației franceze la Bod, din 3 iulie 2018

,,Le monde entier est un cactus” numai dacă noi vrem asta! Mă gândesc că este atât de ușor să fii bun, să zâmbești... Mă gândesc că este așa de frumos să fii prietenos, primitor... Mă gândesc că este extraordinar să-ți vezi de treabă și să încerci să fii o mică parte frumoasă dintr-o lume câteodată mai mult gri decât colorată... Așa m-am și ne-am întors din Franța de la St. Germain de Tallevende, localitatea cu care Bodul se înfrățeste! N-am de gând să justific nimic și nici nu intenționez să conving pe cineva de lucruri vulgare. ...de genul, cât a costat, cine, ce și cât a plătit. Dar vreau să vă conving și să vă convingem (am acordul grupului de vorbi în numele lor) de un lucru: ne-am dus la St.Germain de Tallevende pentru toți, pentru Bod, pentru imaginea noastră a tuturor! Însă pentru a duce la capăt această înfrățire avem nevoie de voi toți, de sprijinul și solidaritatea voastră, dragi bodeni! Am avut 3 momente când mi-am ascuns lacrimile • când am văzut în mâna țâncilor de la grădiniță drapelul României și când i-am auzit strigând „Bună ziua”! • Apoi a fost un puştiulică francez care se temea să nu cumva să termine şcoala și să nu poată participa la Jumelage pentru că..., je veux tellement venir en Roumanie...” (n.r. vreau atât de mult să vin în România) • Și a mai fost ceva. La sfârșitul vizitei la școală, copiii ne-au cântat, ,,Lumea toată e un cactus” ...... versurile ne-au mers tuturor până la inimă fiindcă a nu știu câta oară am înțeles că depinde doar de noi ca lumea să fie sau nu un cactus!!! Am fost tratați cu tot respectul cuvenit, am și ați fost invitați acolo pentru un sejur mai lung, am fost mândri când am vorbit despre Bod, despre bodeni, despre zahărul de la Bod și despre Dacia Plant, am oferit cadouri care vă și ne reprezintă... [...] Și încă ceva. ,,MERCI” nu lipsea din gura lor... și asta parcă îndulcea de fiecare dată orice relație!

Două comune europene, una franceză, alta română, cu multe similitudini pornind de la componența lor, starea economică deosebită a zonelor din care provin, și ajungând chiar și până la forma lor geografică, se regăsesc pe harta Europei în dorința comună de a se înfrăți. t Ideea înfrățirii Bodului datea-

ză încă din anul 2014, când Ștefan Hulpoi, consilier la acea vreme, reușea în cadrul unei ședințe de Consiliu Local, să obțină aprobarea pentru începerea demersurilor înfrățirii Bodului cu o localitate din Franța, aceasta fiind comuna SaintGermain-de-Tallevende-La-Lande-Vaumont, comună aflată la 5 km de orașul Vire, situat în Normandia, nord-vestul Franței. De ce această alegere? Această alegere nu vine întâmplător. Ba chiar putem spune că o interesantă conjunctură a făcut ca Bodul să fie norocosul beneficiar al rezultatelor fructuoase ale unei alte înfrățiri începută din 2001 între orașul francez, Vire, și cel brașovean, Săcele. Astfel, inițiativa domnului Ștefan Hulpoi s-a suprapus cu dorința administrației comunelor din jurul ora-

A fost constructiv, emoționant și frumos pentru că am fost tratați de la egal la egal și fiindcă am putut să ne mândrim cu locul în care trăim și cu oamenii din Bod!

profesor Nicoleta Hulpoi Școala Gimnazială Bod

2 iulie: Întâlnirea la Bod a celor două delegații: cea franceză și cea română

șului Vire, de a extinde relațiile și la nivel de suburbii, în zonă apropiată orașului Săcele. Prima întâlnire față în față În vara anului 2018, cu ocazia vizitei la Brașov a delegației franceze din Vire, s-a organizat și prima întâlnire, față în față, a celor două părți implicate în acest proces al înfrățirii. Astfel, în după-amiaza zilei de 2 iulie, aceeași delegație franceză condusă de primarul orașului Vire, Marc Andreu-Sabater, ajunge și la Bod, unde alături de partea bodeană reprezentată de primarul Sergiu Arsene, se leagă primele impresii și se stabilesc primele detalii premergătoare vizitei delegației României la SaintGermain-de- Tallevende- La Lande-Vaumont. Vizita delegației româniei la Saint- Germain- de- Tallevende- La Lande-Vaumont Astfel, pe 2 februarie, la șapte luni de la prima întrevedere de la Bod, delegația noastră formată din 10 persoane s-a deplasat la Vire. Cei 10 români au avut parte de o primire cu multă căldură și prietenie ca și cum ar fi fost o reîntâlnire cu niște vechi prieteni buni, amânată poate prea mult timp. Cum ne dorim ca această înfrățire să fie de folos comunității și mai ales celor tineri, pentru început, se va pune accent pe schimburile culturale, sportive și educaționale, pentru a face cunoscut cine suntem, ce ne reprezintă și ce obiceiuri avem. Din acest motiv, din cei 10 bodeni ce ne-au reprezentat în Franța, șapte au

Eu nu știu, nu pot și nu vreau să fiu altceva decât învățătoare ... și lumea în care trăiesc este doar din perspectiva acestei nobile meserii. Tot ce-mi doresc este să-i văd pe copii mai fericiți, mai curajoși, mai deschiși, mai pregătiți pentru lumea de mâine! Așa am văzut , așa am trăit și așa am vizitat școala din St.Germain de Tallevende...

Am aflat că în localitățile de marimea celei ca St.Germain de Tallevende există o Școală maternală ( grădinița) și o Școală elementară ( clasele primare) și într-o marți de februarie ușor rece ne-am îndreptat spre școală... Vizita a început la grădiniță. De-a dreptul emoționant, cei mai mici din grădiniță

• Între cele două comune ce se vor înfrăți din toamnă, există câteva similitudini care confirmă atât ideea de frăție cât și vorba românească:

Cin’ se-aseamănă se-adună

cine sunt ei? • Țară: Franța • Regiune: Normandia (nord-vestul Franței) • Oraș: Vire • COMUNA : Saint-Ger-

main-de-Tallevende-La-Lande-Vaumont.

• Locuitori: 2020 (an 2015)

Componență Are în componență două sate: • satul Saint-Germain-de-Tallevende care se află la 5 km sud de Vire; • satul La Lande-Vaumont, spre est cu un teritoriu ce acoperă 4 189 de hectare, ceea ce îl face ca fiind cel mai mare sat din districtul Vire. Economic • Regiunea Normandia este puternic industrializată, unde șomajul este aproape zero.

ne așteptau într-un careu, având în mânuțele lor mici steagul României colorat și confectionat de ei. În acel moment am simțit nevoia să-i cuprind pe toți la piept. Erau atât de frumoși... Darul primit de la ei, un tablou pe al cărui fond galben sunt imprimate pălmuțele lor în culorile roșu și albastru, mi s-a părut o

Vizita la Saint-Germain-deTallevende-La-LandeVaumont 1

• la primăria comunei 2 • la Grădiniță și Școală 3 • la primăria Vire

Jurnal de Bod

ziarul comunității bodene

www.primariabod.ro

PAG. 5

Saint-Germain-de-Tallevende, în octombrie, la Bod Prioritatea delegației române a fost schimbul de experiență la nivel de primărie și școală fost profesori și învățători ai Școlii Gimnazile Bod: Alina Moiseanu, Nicoleta Hulpoi, Lazăr Attila, Mirela Petrescu, Liliana Jarcău, Angelica Tomuță. Acestui grup s-au alăturat reprezentanții Primăriei: Paul Lazăr și Crenguța Barbălată, inițiatorul acestui proiect, Ștefan Hulpoi și primarul Sergiu Arsene. Chiar dacă vizita a fost oficială, este de apreciat decizia tuturor membrilor delegației române care au hotărât să suporte toate costurile privind transportul, cazarea și masa, fără a folosi fonduri de la bugetul Primăriei. De ce am avea nevoie de o înfrățire? Poate nu ne ține de cald sau de foame, orice tip de

acțiune ce s-ar putea organiza prin acest program. Dar, într-un prezent al deschiderii și comunicării oamenilor de pretutindeni, Bodul trebuie devină vizibil și să capete o dimensiune europeană. Cu tineri frumoși și deschiși care să știe să se facă înțeleși și să privească cu curaj spre cei din jur și spre Europa,

Bodul are alte șanse de a ieși din trecutul sumbru și greu... Uneori, pri-

vind în ochii celor apropiați, realizăm mai bine cât de mult contăm. Și noi, bodenii, avem calitatea de europeni ce ne poate recomanda și în afara granițelor țării noastre, calitate care nu va veni nimeni să ne-o dăruiască dacă noi nu ne străduim. Urmarea firească a acestei înfrățiri se va des-

Moment emoționant - primăria franceză deține acest steag românesc ce datează din timpul Primului Război Mondial dovadă de respect arătat nouă, cei care îi vizitam. După momentul pregătit pentru noi și după ce am socializat cu ei, minunândune de cât de calzi și prietenoși sunt, cei mici au ieșit în curtea școlii, chiar dacă afară era destul de rece. Am purtat discuții cu doamna director a grădiniței. Avem multe puncte

comune la nivel educațional, dar nu am putut ignora respectul pentru avantajele materiale de care dispuneau și care erau efectul direct al unei comunități civilizate, educate și mai ales unite. Am plecat cu sufletul încărcat de emoție la Școala elementară ( clasele primare). Copiii erau în curtea școlii, în pauză.

Clădirea primăriei din Saint-Germain-de-Tallevende-La-Lande-Vaumont

fășura în luna octombrie, la Bod, când se va croncretiza cea mai importantă parte a acestui proiect. Cartà de înfràtire În prezența reprezentanților celor două comunități se va semna Cartà de înfrățire de către reprezentanții celor două comunități: primarul comunei Saint-Germain-de-Tallevende- La Lande-Vaumont, Gerard Mary, respectiv primarul comunei Bod, Sergiu Arsene. Prin această Cartà de înfrățire se pun bazele oficiale ale acestui parteneriat urmând ca pe baza lui să se asigure bunul mers al tuturor programelor de schimb ce se vor derula în viitor între Bod și Saint-Germain-de-Tallevende- La Lande-Vaumont.

Festivitatea de primire a delegației române la Saint-Germain-de-Tallevende-La-LandeVaumont condusă de primarul Gerard Mary

Revederea celor doi primari, Marc Andreu-Sabater și Sergiu Arsene, la primăria din orașul Vire Marea surpriză a fost atunci când un clopot mare, așezat deasupra intării, în spiritul tradiției, i-a anunțat pe cei mici sfârșitul pauzei. În ordine s-au încolonat, urmând ca așa să intre în clase. Am fost salutați în cor de către micii elevi cu ,,Bună ziua!”, după care a urmat un minunat repertoriu de cântece și mai

ales momentul în care am fredonat toti ,,Intreaga lume e un cactus’’... Acest moment ne-a făcut să ne gândim la ei, la voi, la noi toți care de multe ori suntem fiecare în parte un cactus... Într-una din clase, școlari puțin mai măricei, aveau pregătite întrebări despre țara noastră, despre Bod, ba chiar și despre

Articolul apărut în presa locală cu ocazia vizitei bodenilor și a viitoarei înfrățiri între cele două localități Blumen Fest. Am găsit o realitate în care ordinea, economia, patriotismul local erau la loc de cinste. Secretul??? Parteneriatul școală - administrație locală familie pus la punct și în fiecare era competiția cu el – însuși.

director Alina Moiseanu Școala Gimnazială Bod

Am găsit o realitate în care ordinea, economia și patriotismul local sunt la loc de cinste foto: Paul Lazăr

Jurnal de Bod

ziarul comunității bodene

www.primariabod.ro

PAG. 6

Vânzarea apartamentelor din blocurile 10, 15 și 17, acum posibilă După mai bine de 7 ani de insolvență, la sfârșitul anului 2017, Fabrica de Zahăr a intrat în faliment, iar activul a fost mutat pe firma Antepriza Zahăr Bod. t Administrarea Fabricii de Zahăr Bod a fost preluată de către lichidatorul judiciar Cențu SPRL care are ca scop valorificarea bunurilor pentru a recupera ceea ce aceasta datorează creditorilor, aici fiind incluse și blocurile 10, 15 și 17. Întâlnire între Lichidator și Primăria Bod Ca urmare, în prima lună a acestui an, a avut loc o întâlnire între reprezentanții Primăriei și cei ai administratorului judiciar, Cențu SPRL, în urma căreia s-a convenit vânzarea apartamentelor către actualii chiriași, bodenii care în acest moment locuiesc în ele. Până la acest moment, situația chiriașilor celor trei blocuri era destul de ingrată având în vedere că aceștia nu puteau investi în renovarea și repararea acestor apartamente, unele dintre ele având un grad destul de ridicat de uzură. Odată cu acordul Primăriei de a ceda terenul pe care sunt construite cele trei blocuri, vor putea demara alcătuirea documentelor necesare vân-

zării acestor apartamente către chiriașii lor. Situație grea pentru cei din Fermă Dacă pentru locuitorii blocurilor ce aparțineau Fabricii s-a găsit o soluție favorabilă, pentru casele din zona fostei Ferme situația rămâne dificilă. În primăvara anului 2017, înainte de declararea falimentului în decembrie, casele ce au aparținut Fabricii de Zahăr au fost transferate către firma Antrepriza Zahăr Bod (AZB). Până în anul 2016 locuitorii acestora au plătit chirie primăriei. La sfârșitul anului 2016, după clarificarea situației patrimoniului Primăriei, s-a stabilit faptul că Primăria nu mai are niciun drept de proprietate sau administrare astfel încât casele nu se pot vinde către chiriași, iar ceea ce este mai dificil este faptul că, acea zonă nici nu poate fi inclusă în planurile de dezvoltare de pe Colonie nefiind proprietate publică. Casele din Fermă sunt pe domeniu privat Astfel nu se poate interveni pentru repararea drumului, nu se poate asigura iluminatul public sau o rețea de gaz, apă și canalizare. Tot ceea ce Primăria poate face pentru locuitorii din zonă este asigurarea ridicării gunoiului din zonă dar și acest lucru, numai cu acordul AZB.

Gorganul și La Stejari, un loc pentru toți bodenii Micuța colină, Gorgan, ce poartă urmele uneia din cele mai vechi civilizații, civilizația Cucuteni, alături de „La Stejari”, pășunea unde avem, încă, cei mai vechi stejari din zonă, ar putea deveni un loc deosebit de relaxare și agrement

GORGAN: • Din punct de vedere istoric si arheologic astazi, zona Gorgan figureaza in evidentele Ministerului Culturii pe Lista Monumentelor Istorice la categoria Grupa B – monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural localastfel: t Sit arheologic cod BV-l-

s-B-11261 “Dealul Popilor” (“Gorganul de la pod”) t Asezare cod BV-lm-B-11261.01 “Dealul Popilor” (“Gorganul de la pod”) cu descoperiri din neolitic, epoca bronzului, Latene, Hallstatt, epoca romana si epoca medievala timpurie.

Ceea ce ne dorim este să valorificăm elementele istorice definitorii pentru istoria culturii bodene, facem referire la colina Gorgan, alături de pășunea de 19 ha din apropiere, „La Stejari”. t Despre Gorgan se știe că s-au găsit vestigii ale civilizației Cucuteni, una dintre cele mai misterioase civilizaţii ale preistoriei, cu o vechime mai mare decât cea mesopotamiană. Durata de evoluție a civilizației Cucuteni cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4600/4500 până în jurul datei de 2750 î.e.n, interval temporal aparținând epocii neolitice. Organizarea socială și structura comunităților sunt foarte avansate pentru acea perioadă, având una dintre cele mai spectaculoase tipologii de ceramică pictată ale lumii preistorice. Atât dispariția acestei civilizații cât și ritu-

alul morții fiind enigme la care se caută răspunsuri încă. Având aceste date se înțelege de ce trebuie să prețuim istoria micuței coline a Gorganului. Despre pășunea de 19 ha de lângă Gorgan, „La Stejari” știm că din pădurea de stejari ce a existat aici acum căteva sute de ani, încă mai avem 65 de exemplare, unii având chiar 200 de ani, cu o circumferință a trunchiului de aproximativ 5 metri și o coroană de 22 de metri. Acest fapt a fost constatat, în urma unui studiu pedo-stațional pentru conservarea speciilor de flora și faună efectuat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, în comuna Bod. Specii rare, la Bod Tot cu ocazia acestui studiu s-a constatat că „La Stejari” este un loc foarte bun unde s-ar putea sta-

PROIECT: • Valoare contract: 10 000 lei; • Locatie și suprafață: 19 ha; • Finanțare: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, ICAS Brașov • Stadiul executării: - etapa de elaborare studii

specifice: pedologice, fitocenotice FINALIZATĂ - plantare copaci în zona „La Stejari”, în cursul acestui an.

bili un sistem agrosilvic potrivit pentru a oferi adăpost și protecție atât animalelor mari cât și un habitat adecvat speciilor locale existente, unele dintre ele chiar rare. Astfel, s-au descoperit păsări ce au obiceiul să cuibărească aici: egreta mica (specie rară), vănturelul roșu sau stârcul cenușiu iar, în cazul florei, laleaua pestriță se află pe lista roșie de protejare a speciilor. Toate, laolaltă, nu sunt de neglijat dar nici de ajuns. Păstrând ceea ce avem deja, și cu puțin ajutor din partea noastră, întreprins ACUM, zona „La Stejari” ar putea constitui un spațiu unic destinat activităților de recreere, educație civică

și relaxare a locuitorilor Bodului. În continuarea acestui studiu, ICAS Brașov va investi, la Bod, în cursul acestui an, 10.000 lei, pentru plantarea de stejari, frasini, tei, paltini plus materiale de protecție. Copacii vor fi grupați în șase pâlcuri, nu cu scopul împăduririi ci pentru a stabili zone de umbrare, ideale pentru odihna animalelor. Ca și comunitate, vom asigura execuția lucrării ce ne dorim să aibă și o parte educativă prin cooptarea școlilor din Bod, în încercarea de a-i sensibiliza pe copii vizavi de respectul și îngrijirea mediului înconjurător.

Jurnal de Bod

ziarul comunității bodene

www.primariabod.ro

PAG. 7

Timpul a apărut odată cu omul și îi aparține omului deoarece a fost creat pentru om Suntem la început de an conform calendarului actual și totuși la sfârșit de an dacă am socoti după calendarul antic, practic între două luni începătoare: Ianuarie și Martie, m-am hotărât să pun în scris câteva date și idei pentru a explica o mare taină a omenirii: ,,TIMPUL”. t Problema timpului a fost și încă rămâne o „problemă” pentru om. El constituie obiectul calendarului. Timpul, ca și spațiul, este o categorie filozofică, cosmică, dar este o dimensiune a existenței în limitele căreia omul își desfășoară viața și activitatea în mod firesc dar și necesar. Fără timp, omul ar fi un pierdut în spațiu, un aruncat în necunoscut. Acest lucru nu este cu putință deoarece originea omului este în Dumnezeu care este: Rațiunea Supremă, Ineligența absolută, Perfecțiunea însăși. Viața omului se scurge în timp, între cele două hotare ale ei pe care omul nu le poate ști: nașterea și moartea. Pentru om, timpul constituie un capitol prețios, alături de celelalte valori intelectuale, morale și culturale pe care le poate poseda în viață. Din acest motiv și Sf. Ap. Pavel ne îndeamnă zicând:,, umblați cu înțelepciune ....și răscumpărați vremea (timpul)” (Coloseni 4, 5). Dacă se poate vorbi despre pierderea și câștigarea timpului, atunci se poate afirma, pe bună dreptate că omenirea de astăzi nu trece doar printr-o criză economică sau financiară, ci și printr-o criză de TIMP. Deși, în fond, timpul este o noțiune abstractă, omul a simțit nevoia să-l măsoare, adică să-l împartă în subdivizini care se succedă la termene regulate, în care să se încadreze atât viața sa materială, cât și cea religioasă. Calendarul este un sistem de măsurare a timpului în ani, luni și zile, bazat pe fenomenele astronomice periodice. Etimologia cuvântului Calendar Termenul de „calendar” vine de la cuvântul latinesc KALENDAE (calame sau calene = a chema, a convoca), prin care romanii indicau în general prima zi a fiecărei luni, când toți cetățenii erau chemați în aduna-

„Calendari acum întâi Rumânesc, alcătuit de pe cel sărbesc. Așezatu-s-au pe limba rumănească, ca întru 100 de ani să slujască. Că și cel slovenesc într-acest chip au fost, fiind de un mare astrolog la Kiev scos, de un mare dohtor muscal s-au tălmăcit. Într-acesta chip precum acum s-au izvodit și precum în izvod am aflat acum în stambă noao s-au dat. În Brașov. 1733.

Aprilie: frig pănă la 8 zile, zăpadă, 14 bură vânt, 12 tunet, 19 noaptea frig și ploae, 23 mai bine, sfârșitu cu ploae. Mai: pănă la 4 zile ploae, la 6 la 8 vânt friguros, de la 9 pănă la 15 mestecat, 19 vijelie pănă la 23, 24 ploae, 27 ploae, vânt, la sfârșit nori. Iunie: la început ceață, apoi soare, la 8 vânt apătos, 12 cald, 19 mestecat, 20 schimbare, 22-23 vânt bun, 29 mai frig.

rea publică din forum pentru a li se aduce la cunoștință, verbal, lucruri de interes public, cetățenesc. Primele calendare au luat naștere din nevoia pe care au simțit-o oamenii de a-și fixa în timp sărbătorile religioase și de a introduce o regularitate periodică în ocupațiile lor din viața zilnică. Ele se întemeiază pe mișcarea astrelor pe bolta cerească și mai ales a lunii și a soarelui, cei doi luminatori ai cerului făcuți de Dumnezeu și puși de El ,, să fie semne, ca să deosebească anotimpurile, zilele și anii” ( Facere 1, 14). Cele mai vechi popoare cunoscute în istorie au avut calendare lunare, adică și-au întocmit calendare după mișcarea de rotație a lunii în jurul pământului. Astfel, primul calendar egiptean a avut la bază anul lunar 354 zile ( 12 luni a 29 ½ zile). Grecii și romanii au avut și ei la început tot un calendar lunar. Începutul lunii coincidea pe cât posibil cu lună nouă. Un asemenea calendar folosesc și azi musulmanii

Primul calendar brașovean datează din anul 1733 sursa: Biblioteca Digitală a Bucureștilor

Avgust: vânt cald, 9 frig, 13-19 prea cald, fulger, ploae, puțin vânt, 22 nor, 23 vijelie, grindine la sfârșit. Septemvrie: pănă la 8 zile, vânt de la apus, la 9 mestecat, 11-12 ploae mare, 13 vânt friguros, 25 furtună la mare, în sfârșit puțin să schimbă. Octomvrie: pănă la 10 zile mestecat, frig și moină, apoi soare, 14 cald, 17 mestecat, 19-20-21 ploae cu zăpadă, apoi vânt și frig

din Asia și Africa în viața lor religioasă. Evreii întrebuințau calendarul mixt (lunaro-solar). Calendarul iulian Egiptenii sunt primii care au folosit calendarul solar, bazat exclusiv pe mișcarea aparentă a soarelui pe bolta cerească.El a fost perfecționat de romani, prin calendarul iulian, care stă la stă la baza cronologiei moderne. Sosigene alcătuiește primul calendar Acest calendar a fost întocmit de astronomul egiptean Sosigene din Alexandria (46 î.Hs.) la porunca împăratului roman Iulius Cezar. Anul era stabilit ca având 365 de zile iar pentru diferența de 5 ore, 48 minute și aproape 46 secunde, cu care durate anului solar depășește pe cea a anului civil (în 4 ani face aproape o zi), a hotărât să se adauge o zi în plus la fiecare 4 ani, când anul va avea 366 zile, an numit bisect. Sosigene a păstrat împărțirea anului în 12 luni dintre care unele de 30 de zile, altele de 31 zile,

iar februarie 28 zile și din 4 în 4 ani de 29 zile. Denumirea lunilor și zilelor săptămânii păstrate în limba noastră sunt de origine latină, doar sâmbăta este de origine iudaică (evreiască) „sâmbătă”=sabat. În calendarul iulian echinocțiu de primăvară cădea la 24 Martie iar începutul anului era socotit la 1 Martie. Acesta era calendarul în uz la apariția creștinismului. El nu reprezintă o poruncă venită din cer, nu face parte din învățătura Mântuitorului, nu este un element de doctrină, nu are valoare dogmatică. Cu timpul însă, la acest calendar s-a ivit un neajuns. Sosigene a avut o eroare de calcul de 11 minute și 14 – 15 secunde, fapt care-i atrăgea rămânerea în urmă la fiecare 128 de ani cu o zi. Echinocțiul de primăvară hotărât în anul 325 În anul 325, echinocțiul de primăvară cădea la 21 martie. Sf. Părinți care au participat la Sinodul I Ecumenic au hotărât ca pe viitor data de 21 Mar-

Începătura planetei Ghenarie: Până la 4 zile frig, la 8 mai cald, la 16 mestecat, de la 21 pănă la 23 iarnă, apoi mestecat, 28 mai cald, la sfârșit nu prea bine. Fevrarie: pănă la 4 zile vânt de la miiazănoapte, apoi ploae, zăpadă, mestecat, 14 aer humădos, 19 de zăpadă frig, 28 vânt mare, sfârșitu tinos. Martie: pănă la 2 zile mestecat, vânt friguros, ploae sau zăpadă 10-12 mestecat, tunet, fulger, vânt, apoi mai bine, 28 noapt-ploae.

Noemvrie: 3-4-5-6-7 mestecat cu bine, la 8 frig, humăd, 10-11 frig, 12-13 ploae sau zăpadă, 21 humăd, 24 mai cald, 29 zăpadă, sfârșit stricat. Dechemvrie: întâi ploae sau zăpadă, la 2 bine pănă la 8, liniște, 10-11 cald, 16 vânt friguros, 17 nor cu soare, 20-21 cald, apoi mestecat, 28 bine, 29 zăpadă și vânt de la apus. Sfârșitu planitei Saturnus.”

tie să fie socotită ca dată a Echinocțiului pentru calcularea datei Paștilor. În sec. al XIV-lea, diferența dintre echinocțiul real (astronomic) de primăvară și cel ipotetic ( 21 Martie) ajunsese la 10 zile, ceea ce făcea să se calculeze

Lumea n-a fost făcută în timp, ci odată cu timpul. Fericitul AUGUSTIN

greșit luna pascală și deci și data Paștilor. Reforma gregoriană Această greșeală a fost îndreptată de calendariștii apuseni și răsăriteni în Apus, prin reforma ˵ gregoriană” a calendarului realizată din inițiativa Sinodului Trident sub papa Grigore al XIII-lea în 1582, cu ajutorul astronomului italian Luigi Lilio.

Atunci data de 5 octombrie a devenit 15 octombrie. Rămânerile în urmă au ajuns la 13 zile între cele două calendare și acest lucru a determinat Biserica Ortodoxă să părăsească calendarul iulian în anul 1923 la Congresul interortodox ținut la Constantinopol. Unele Biserici ortodoxe ( Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă și Muntele Athos) au rămas la calcularea timpului conform calendarului Iulian și de aceea li se spune „de stil vechi” sau „stiliști”. Moise numește luna martir începătură și întâia între luni ( Ieșire cap. 12, vers. 2) și conform Sfinților Părinți, în această lună Dumnezeu a făcut toate făptuirle vii. Pe drept, în această lună odrăslește iarbă verde asemenea zilei a treia a creației ˵ să răsară din pământ iarba verde „ ( Facere 1-11). În această lună a zidit Dumnezeu pe om; a fost eliberat poporul evreu din robia egipteană și au serbat primul Paști. În această lună au intrat israelienii în pământul făgăduinței ( Israelul de azi). În această lună s-a pogorât Duhul Sfânt peste Fecioara Maria și Fiul lui Dumnezeu s-a sălășluit în pântecele acesteia ( Bunavestire – 25 Martie ). În data de 23 Martie Iisus a murit pe cruce și 25 Martie a Înviat. Sfinții Părinți susțin că Învierea de obște va fi tot în această lună. În timpul lui Romulus ( întemeietorul Romei ), anul roman avea 304 zile împărțite în 10 luni, începând cu Martie și terminând cu Decembrie. Lunile Ianuarie și Februarie s-au adăugat în timpul lui NUMA POMPILIU, durata anului mărindu-se la 12 luni sau 355 zile. De menționat este faptul că în luna păgână, la fiecare început de an, magii și vrăjitorii aveau o activitate intensă. Această activitate malefică s-a păstrat până în zilele noastre. Acesta este motivul pentru care cele mai multe vrăji sunt făcute atât în luna Ianuarie cât și Martie. Creștinii, pentru a îndepărta din viața și casele lor răul și paguba provocate de aceste activități malefice obișnuesc să cheme preoții și să își sfințească casele și pământurile. autor: Preot Petrescu Ion

Jurnal de Bod

ziarul comunității bodene

www.primariabod.ro

PAG. 8

Cifra lunii februarie Puțini dintre noi vom ajunge la 100 de ani, iar cei care au această șansă trebuie sărbătoriți cum se cuvine pentru că este o ocazie rară ce adună multă bucurie și împlinire în întreaga familie. t Sâmbătă, 16 februarie 2019, la Căminul Cultural din Bod Sat, familia și cei dragi s-au strâns în număr mare, pentru a fi alături de „BUNICA” lor dragă, Victoria Filip, la sărbătorirea celor 100 de ani de viață lungă și deloc ușoară, cu începuturi foarte grele dar obișnuite pentru acele vremi însemnate cu războaie și foamete, „Mama mare” cum i se mai spune în familie a ținut să fie prezentă de la începutul și până la sfârșitul petrecerii. Cu o sută de ani în urmă, cam pe când se înfăptuia Marea Unire, venea pe lume Victoria, într-o familie cu alți 12 frați. Rămasă orfană de tată foarte devreme, la 6 ani este „dată”, ca fată în casă, la o familie de români, unde își va petrece următorii aproape 20 de ani, pănă la căsătorie. Întrebată fiind ce își amintește din anii copilăriei, ne povestește cum se trezea în fiecare zi la ora 4 și, dacă era iarnă, ea trebuia să care în brațele ei de copil, câte 5-6 bucăți de lemne pentru a face focul să fie cald înaiinte să se trezească ceilalți. Nu a fost mai ușor nici în anii care au urmat după căsătoria cu un „om bun ce a avut și el zile multe”, după cum ne spune doamna

100

Aurelia Nazare, fiica Victoriei. Zi de zi câte două drumuri spre ferma de animale de la Gorgan, unul de la 4 dimineața, celălalt de la 6 seara... „pentru că animalele nu au sărbătoare. Ele trebuie îngrijite mereu”, ne spune dumneaei. Așa s-au adunat anii, cu muncă multă, fără menajamente, cu necazuri dar și împliniri. Și cum să nu te simți

Luam câte 5-6 bucăți de lemne și alergam să fac focul până se trezea stăpâna. Victoria Filip

BODEANCA DE 100 DE ANI

împlinit când vezi cum s-a adunat puzderie de lume, dintre ai tăi ca să se bucure cu tine, și pentru tine. Toți cei 12 frați care i-a avut s-au apropiat de 90 de ani, unii trecând chiar și de 101... Acum ea este

La aniversarea celor 100 de ani urăm doamnei

singura care a mai rămas poate și inspirată de un nume plin de forță, Victoria. În jur are familia ei, care a ajuns la a patra generație. O fată, două nepoate și un strănepot, cu toții o sprijină și o cinstesc lucru ce merită povestit și mai departe căci prea mulți bătrîni rămân uitați de familiile „rupte” prin străinătățuri. Cu o față senină și un zâmbet păstrat permament, bătrâna privește mulțumită la toți cei prezenți în sală și pare a le „spune” tuturor că viața împlinită există dincolo de bogății. Lucrurile simple și munca sunt secretul unei vieți adevărate petrecută 100% pe meleagurile bodene.

Victoria Filip La mulți ani cu sănătate!

Din numărul viitor:

Proiectul e-village Detalii legate de demararea lucrărilor la rețeaua de canalizare

Proiectul pentru Parcuri și zone verzi O privire de ansamblu asupra ultimului proiect din seria celor șase ce alcătuiesc masterplanul pentru Bod, e-village

Scurt istoric despre Saint-Germainde-Tallevende-LaLande-Vaumont

La mulți ani doamnă, Victoria Filip! Mulțumim pentru un exemplu de viață demn de urmat de noi toți!

Victoria Filip deschide dansul alături de soțul nepoatei sale

Detalii despre comuna cu care Bodul se va înfrăți din toamnă

Retrospectiva Blumenfest-ului Primarul comunei, Sergiu Arsene o felicită, cu bucurie, pe „Bunica Victoria”

Preotul Ion Petrescu binecuvântează masa și pe toți cei prezenți la aniversare

Anunț de interes public!

Primăria comunei Bod vă face cunoscut că începând cu luna august 2019 va demara proiectul de asfaltare a străzilor și parcărilor „Modernizare străzi Bod Colonie 0+00 -6+200;6,2 km” care se va desfășura pe următoarele amplasamente: str. Tineretului, Viorelelor, Cimpoiului, Fabricii, Gării, alte străzi, alei și căi de circulații, F.N, astfel încât cine dorește, urmează să efectueze până la data de 31.07.2019 lucrări de branșament la rețelele de curent, apă, gaz, canalizare și internet deoarece ulterior acestei date, după începerea lucrărilor de asfaltare, nu se va mai permite nici o intervenție la covorul asfaltic timp de 5 ani. PRIMAR, Sergiu ARSENE

Datorită modificării ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 74 din 17 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu cu modificările şi completările aduse de LEGEA nr. 31 din 10 ianuarie 2019 vor fi actualizate tarifele privind ridicarea gunoiului menajer de către Comprest SA. Noile tarife negociate de reprezentanții Comprest cu conducerea Primăriei Bod vor fi mai mici decât cele ale localităților din jur și vor ține cont de: • majorarea salariului minim, • creșterea prețului carburanților, • taxa de groapă de gunoi pe Brașov.

Program AUDIENȚE •Adresa: str.Școlii 139 •Telefon: +40 268283099 •Fax: +40 268283190

O privire de ansamblu asupra celor două ediții ale festivalului

• PRIMAR* JOI de la 15.00 la 17.00 * programările se fac la 0799 501991

• VICEPRIMAR: zilnic * programările se fac la 0799 501990 • SECRETAR UAT: zilnic * programările se fac la 0799 501982

Program PRIMĂRIE • LUNI, MARȚI, 8.00 - 16.00 MIERCURI: 8.00 - 18.00 • JOI: 8.00 - 14.00 • VINERI:

•e-mail:contact@primariabod.ro • facebook:https://www.facebook.com/primaria.bod.brasov • site : www.primariabod.ro