21 minute read
Jurnal de Bod - din martie ÎNCEPE ASFALTAREA în Bod Colonie
ziar lunar, distribuit gratuit / NR 16. 8 PAGINI / luna februarie 2020
Din martie 2020 - ÎNCEPE ASFALTAREA - în Colonie
Advertisement
Astfel, la mai puțin de doi ani de la deschiderea primului șantier, Bod Colonia începe procesul de REFACERE a străzilor, trotuarelor și parcărilor. Toate grămezile de moloz și mormanele de praf ce ne mai încurcă acum în zona blocurilor, la începutul lunii mai, VOR DISPĂREA.
Proiectul cuprinde lucrări de modernizare a celor patru tronsoane de străzi din Colonia Bod: strada FABRICII, strada VIORELELOR, strada CIMPOIULUI, strada CANALULUI. Străzile vizate, se vor REFACE în profunzime, pornind de la balast, piatră și ajungând până la covorul asfaltic final.
--------------------------------------------
PĂȘUNEA BODULUI Propunerile primarului Sergiu ARSENE la dezbaterea cu crescătorii de animale
13 februarie 2020, ora 14.30 Dezbaterea cu crescătorii de animale privind schimbarea contractului colectiv în contracte individuale.
Pe 13 februarie, Primăria a organizat o Dezbatere Publică cu Crescătorii de Animale din Bod, în care Primarul Sergiu Arsene a propus celor prezenți un alt mod de a organiza Pășunea Bodului astfel încât pornind de la cei ce au câteva capete de taurine până la cei cu un număr mare de taurine, TOȚI crescătorii trebuie să aibă loc pe pășunea comunei. Scopul acestei dezbateri a fost rezilierea de comun acord a contractului colectiv existent, și încheierea de contracte nominale, cu fiecare crescător în parte.
Situația Actuală
În 2017, în Bod existau mai multe asociații ale crescătorilor de animale și conform Ordonanței 34 din 2013 privind pășunatul, Primăria putea să încheie contractul de închiriere al pășunii Bodului cu o singură asociație, cea mai reprezentativă ca număr de animale și vechime. Astfel pe 5 mai 2017 Primăria a încheiat un contract cadru cu Asociația Crescătorilor de Taurine, filiala Bod.(Nr. 8226).
Obiectul contractului
îl constituia închirierea pajiștii aflate în domeniul privat al comunei Bod pentru pășunatul unui număr de 700 animale din specia bovine, situată în blocul fizic Tabăra Mare/Oltul Mort + Tabăra Mică / Bod plus mai multe tarlale toate în suprafață de 130ha + 195ha, adică 325ha.
Pentru a încasa sub- venția pentru pajiști și pășuni, fermierii activi care dețin efective de animale sunt eligibili pentru plată numai dacă asigură un număr minim de animale per hectar. Unitatea folosită în legislație este UVM-ul, adică Unitatea Vită Mare. 1 UVM = 1 vită
În plus, tot în acest contract sunt precizate și alte detalii cum ar fi:
• prețul închirierii pășunii care la acest moment este de 600 lei/ha (cu noua propunere, acesta s-ar reduce la jumătate)
• drepturi și obligații în baza cărora chiriașul poate păstra sau pierde contractul;
- primăria are dreptul să organizeze anual o comisie de control, care să verifice întreținerea pajistilor, menținerea categoriei de folosință, gradul de încărcare al acestora, schimbarea destinației pajiștii etc
- interzicerea subînchirierii pajistii sau a pășunatului altor animale decât cele înregistrate în RNE(Registrul Național al Exploatațiilor)
Vechea Lege, înlocuită de Noua Lege a Zootehniei 32/2019
Numai că în timp s-a observat, și nu numai la Bod, că această lege nu a oferit șanse egale tuturor crescătorilor de animale. Ba mai mult, când responsabilitatea este la comun, încet încet se degradează și respectul cuvenit între membrii comunității. Astfel că nu a durat mult până au reapărut neînțelegeri și certuri atât între beneficiarii pășunii, cât și între crescătorii de animale și ceilalți locuitori ai comunei care au alte îndeletniciri și sunt deranjați de modul, destul de invaziv în care unii crescători își cresc animalele. Pentru cei din cadrul Asociației, nemulțumirile au fost fie legate de subvențiile încasate de Asociație și distribuite poate mai puțin echitabil între crescători, fie de împărțirea pășunii sau de comportamentul unor fermieri față de vecini. Indiferent de soluțiile oferite de primar în acești aproape 3 ani, nu s-a ajuns la niciun rezultat. Singura modalitate de a ieși din impas este rezilierea de comun acord a contractului de închiriere a pășunii satului, încheiat între Primărie și Asociația Crescătorilor de Taurine și înlocuirea acestuia cu contracte nominale individuale, între Primărie și fiecare crescător în parte.
Pășunea Bodului, intabulată în totalitate
În ultimiii ani, Primăria a dus o muncă susținută de intabulare a întregii pășuni a satului, suprafața acesteia crescând de la 325ha la aproximativ 400ha + Zona de Agrement „La Stejari” de lângă Gorgan, de 22 de ha, unde pășunatul este interzis, fiind permis numai cositul odată pe an. Astfel între digurile Oltului și Bârsei, de la Gorgan și până la podul spre Araci, fiecare metru pătrat de pășune este înregistrat și există în Cartea Funciară. Având sprijinul Noii Legi a Zootehniei (32/2019) dar și situația clarificată a tuturor terenurilor ce alcătuiesc pășunea, Primăria, proprietarul de drept al acestei pășuni, este în măsură ACUM să facă un pas spre normalitate și să aducă mai multe propuneri menite să asigure loc pe pășune tuturor crescătorilor de animale din Bod. Astfel pe 13 februarie, la ora anunțată pentru dezbatere și-au făcut apariția la Căminul Cultural din Bod Sat, un număr surprinzător de mare de bodeni, crescători de animale atât din rândul celor consacrați în creșterea animalelor cât și dintre cei care se află la început de drum în această activitate.
Există totuși o condiție
Condiția este cea de bună conduită și respect, în primul rând, față de obiectul contractului, adică pășunea închiriată dar și față de cei cu care vor împărți pășunea. În primii doi ani de contract, toți crescătorii de animale vor fi atent monitorizați privind modul de întreținere al pășunii și al bunei vecinătăți. Dacă nu sunt înregistrate încălcări ale acestei reguli atunci la doi ani de la semnarea contractului pe 5 ani, acesta se prelungeste automat pe încă 5 ani.
Toți cei prezenți la dezbatere și-au dat acordul vizavi de propunerile făcute de Primar, obiecțiile ridicate vizând doar prelungirea duratei primul contract încheiat de la 5 ani, la 6 sau 7 ani, pentru a fi siguri că nu vor pierde subvenția de la Agromediu. Pasul următor în cadrul ședinței a fost propunerea venită tot din partea primarului Sergiu ARSENE de a realiza un recensământ local al animalelor pentru a se putea ști pe ce bază s-ar putea încheia contractele și distribui pășunile.
La final, fiecare om prezent a avut ocazia să-și exprime părerea în privința propunerii de a încheia contracte individuale, părerea lor fiind concluzionată astfel:
Mircea CIUCĂȘEL
-----------------------------------------
CIPN, proiectul finanțat de Banca Mondială, în faza de licitație lucrări
CREȘTEREA ANIMALELOR SE MENȚINE ÎN FRUNTEA PREOCUPĂRILOR PRINCIPALE ALE BODENILOR
În Jurnalul de Bod din iunie anul trecut apărea primula articol legat de acest proiect. Atunci erau trecute în revistă toate detaliile pe care le reluăm și acum pentru a reaminti cât de important este să ne protejăm mediul înconjurător, în acest caz și apa, în condițiile în care am ajuns în punctul în care nu ne mai putem permite să trăim orișicum, ci respectănd niște reguli clare de mediu. Așadar
Scopul acestui CIPN Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți
• depozitarea conformă a gunoiului de grajd Efectele gunoiului de grajd: • pozitiv: în condiții controlate „gunoiul de graj este un îngrășământ natural extrem de valoros” • negativ: sursă de poluare a pânzei de apă freatică* atunci când acesta nu este gestionat corect Prin implementarea CIPN se elimină efectul negativ
Cine poate beneficia de acest proiect
• Pot beneficia de acest proiect toți bodenii care au până în 100 de capete vită mare • „Se adresează acelor ferme care au 20, 30 de vaci și 60, 70 de oi”, ne spune Ciprian Bodea, specialist implementare administrativă pe proiect CIPN
Cine finanțează acest proiect?
• 95% de Ministerul Apelor și Pădurilor în baza unui protocol încheiat cu Banca Mondială • procentul de 5% este asigurat din bugetul local
Componentele proiectului CIPN
• Platformă de depozitare și drumul de acces • Bazinul de colectare a fracției lichide • Utilajele folosite la transportul și depozitarea gunoiului de grajd • Cabină de personal
Amplasamentul bazei de depozitare a gunoiului de grajd
• platforma va fi amplasată pe drumul spre Ariujd, la stradă.
• pe 20 iulie 2018
are loc la Căminul Cultural din comuna Bod, Dezbaterea Publică privind implementarea proiectului CIPN
• pe 4 septembrie 2018
era depusă la APM Brașov, solicitarea de emitere a acordului de mediu privind CIPN http://www.primariabod.ro/2018/09/04/anunt/
Încărcător frontal JCB 407 Acesta esta încărcătorul frontal achiziționat pentru proiectul CIPN de la Bod
• Pe 25 septembrie 2018
era dat la Bod primul ordin privind decizia etapei de încadrare a proiectului de construire a unei platforme comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd în comuna Bod. Cu alte cuvinte Agenţia pentru Protecţia Mediului Brașov începea procedurile de evaluare a impactului asupra mediului pentru acest proiect propus a fi amplasat pe un teren aflat pe teritoriul UAT Bod pe un teren de 10.000 mp, situat în extravilan, pe domeniul public al Bodului. http://www.primariabod. ro/2018/09/25/anunt-public-privind-decizia-etapei-de-incadrare/
• iunie 2019
Echipa de specialiști de la Banca Mondială, în implementarea CIPN pregătea procedura de licitație pentru construcția platformelor și pentru achiziționarea tuturor utilajelor necesare în proiectele CIPN deschise în întreaga țară. Pentru Bod au fost cumpărate 4 utilaje: un tractor, un încărcător frontal, două remorci și o vidanjă și o mașină de împrăștiat gunoi.
• august 2019
Primăria aduce în atenția crescătorilor de animale că împreună vor face un regulament prin care se vor stabili: • modalitatea de colectare, • frecvența transportului, • periodicitatea de împrăștiere a gunoiului • alte detalii de interes pentru crescători privind proiectul CIPN • cei ce vor aduce gunoiul de grajd vor avea dreptul să ridice cotă parte din îngrășământul rezultat.
• 29 ianuarie 2020
Guvernul României anunță invitația la licitația de atribuire a unei părți din fondurile de la Banca Mondială pentru Lucrări de construcție pentru obiectivele de investiții „Facilități de colectare, depozitare și managementul Gunoiului de Grajd”. S-a licitat pentru 8 loturi, cel al Bodului fiind al doilea în ordinea de zi, iar ca și valoare licitată este al treilea din totalul celor 8: „Lot 2: Construire platformă de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd în comuna Bod, jud. Brașov - cu o perioada de execuție a lucrărilor de 3 luni” Lot 2: 1.121.351 Lei, inclusiv neprevăzute și TVA. Mai multe detalii privind această invitație regăsiți și pe site-ul nostru la http://www.primariabod.ro/2020/01/29/licitatie-cipn/
----------------------------------------------
COLONIA BOD, cea mai tânără comunitate din Țara Bârsei
Chiar dacă istoria acesteia este cu mult mai scurtă decât a Bod Satului, Colonia Bod de-a lungul celor 130 de ani de existență, a adunat o varietate atât de neașteptată de activități și evenimente istorice încât, astăzi, acestea o fac unică în Țara Bârsei…și nu numai.
Anul de naștere al Coloniei este 1889, însă șansele contruirii acesteia AICI, lângă Bod Sat, au fost strâns legate de ceea ce se realizase câțiva ani mai devreme și anume INFRASTRUCTURA feroviară.
Astfel, povestea începe, de fapt…
• cu anii 1867 – 1873
când, pe timpul monarhiei duale austro-ungare, se construiește calea feratăce pleca de la Brașov și ajungea până la Viena, via Sighișoara, iar Bodul era una dintre stații. Existența acesteia era bine-venită, la acea vreme, întrucât lega extremitatea estică a Imperiului Austro-Ungar (Bodul fiind chiar punct de graniță al acestuia) de capitală.
• în 1889, 16 ani mai târziu,
odată construită calea ferată toate celelalte s-au legat, pas cu pas, iar Societatea Austroungară Czell a luat decizia de a investi masiv, la 2 km de Bod Sat, în construirea Fabricii de Zahăr Bod, lângă linia ferată. Pornind de la aceasta, avea să se ridice o nouă comunitate bazată pe muncitorii ce deserveau această fabrică, iar efectele benefice aveau să fie resimțite pentru multă vreme în toată Țara Bârsei. Interesant este că, la acea vreme clădirile au fost construite pe terenuri ce țineau direct de Brașov iar pentru recunoașterea oficială a Coloniei sub denumirea de Colonia Bod aparținând comunei Bod, vor trebui să mai treacă ceva decenii și reorganizări administrative, mai exact după desființarea raioanelor și regiunilor, anul 1968, Colonia Bod este atribuită definitiv județului Brașov, comuna Bod.
În 1940 Fabrica de zahăr, cu fațada refăcută după cutremurul din 1940 (imagine de epocă, după Wollmann 2014)
• între anii 1933 – 1935
la 34 de ani după ridicarea Fabricii de Zahăr, se construiește un alt edificiu, de importanță națională: Stația de Radio Bodpentru unde lungi și medii. La ridicarea acesteia, încă odată, și-au adus aportul oameni de seamă din întreaga lume.
FABRICA de ZAHĂR BOD
„Odată cu cererea din ce în ce mai mare a populației și a industriei de produse gastronomice cu creștere rapidă, în monarhia duală austro-ungară s-a luat în considerare formarea mai multor fabrici de zahăr. Având în vedere condițiile climatice locale, condițiile solului și alte avantaje economice, decizia a fost luată pentru Serentsch (Ungaria) și pentru Brenndorf (n.r. Bod) în apropiere de Kronstadt(n.r. Brașov).” Astfel, istoria Coloniei Bod începe în februarie 1889, cu mai bine de 130 de ani în urmă, odată cu ridicarea viitoarei Fabrici de Zahăr de la Bod. Companie Friedrich Czell und Söhne, cumpărase cu un an înainte distileria Quittner din Dârste. În 1889, tot ei decid să continue investițiile și într-o fabrică de zahăr, la 4 kilometri vest de vatra Bodului, lângă stația de tren, dar aproape și de malul Bârsei. Sursa naturală de apă avea și ea o importanță majoră întrucât pentru prelucrarea a 10 kg de sfeclă de zahăr erau necesari 100 l de apă.
Capital de 6 milioane de guldeni
La proiect au participat și alți investitori din Germania și Ungaria, capitalul de start ridicându-se la șase milioane de guldeni.
O lege nouă din 1888, impulsionează investiția
Un mare plus l-a adus și o lege promulgată în 1888, tot cu un an înainte de începerea construcției, lege care impozita produsul finit al oricărei fabrici, în cazul nostru, „zahărul “ dar nu şi materia primă, adică „sfecla”. Pe de altă parte, analizele dovedeau că solul din Ţara Bârsei este favorabil culturii sfeclei de zahăr. Planurile şi utilajele au fost livrate de către „Uzina de maşini şi utilaje” din Brna-Cehia.
Construcția fabricii a durat numai 8 luni
Astfel, la 11 km de Braşov și aproape de comuna Bod, pe malul râului Bârsa, Fabrica este ridicată şi pusă în funcţiune 8 luni mai târziu. Specialiști în prelucrarea zahărului sosesc din Moravia și Slovacia la începutul anului 1889. Cărămida este adusă de la Feldioara. Locuințele ridicate de tâmplari și zidari din 7 sate (Sacelele de azi) împreună cu acești coloniști occidentali vor forma nucleul viitoarei Colonii Bod. Alături de aceștia au fost aduși și 200 de muncitori agricoli care știau să cultive sfeclă pe 400 de hectare - proprietatea fabricii. • În 1889, la punerea în funcţiune fabrica avea un personal de 1250 din care peste 700 de muncitori calificaţi şi specialişti aduşi din Ce- hia, Serbia şi Moravia.
Primul Consiliu Director
În primul Consiliu Director sunt aleşi Iuliu Deutsh ( Berlin), Carol Steffen (Viena) şi doctor Villhem Czell (Braşov) - chiar fratele proprietarului Fabricii de bere de la Dârste, Fridich Czell.
Procesul tehnologic
Fabrica este ridicată pe şase nivele industriale. Tehnica timpului respectiv se baza pe ridicarea extractului la cel mai înalt punct al fabricii, de unde, gravitaţional, aveau loc toate procesele tehnologice, până la căpăţânile de zahăr de 25 kg.
Procesul tehnologic de prelucrare a sfeclei de zahăr începea de la etajul cel mai înalt al clădirii unde sfecla de zahăr era spălată, feli- ată și presată, urmând ca, pe parcursul rafinării produsului intermediar acesta să coboare etapă cu etapă, până la parter, acolo unde era si cea mai mare desfășurare a forței de muncă, întrucât acolo avea loc ambalarea și încărcarea produsului finit, renumitele baghete ce erau transformate în cubulețe de zahăr. De aici există și o poză în care se vede desfășurarea de forte necesară ambalării zahărului cubulețe, înainte de a ajunge în rafturile magazinelor din toată țara.
La pornire, capacitatea de prelucrare a fabricii era de 60 de vagoane de sfeclă la 24 h. De aici rezultau 6 vagoane de zahăr căpăţâni, 3 vagoane de melasă şi 60 de vagoane de tăieţei epuizaţi (borhot).
4 ani până la primul profit
Prima balanţa pozitivă are loc după 4 ani, În Campa- nia 1892-1893 cu 659 vagoane de zahăr, Fabrica din Bod trece în plutonul fruntaş al fabricilor de zahăr din Europa Centrală. • În 1922 fabrica avea 220 de muncitori sta- bili şi 1100 de munci- tori sezonieri şi putea produce între 400 şi 1000 de vagoane de zahăr.
În Țara Bârsei începe cultivarea masivă a sfeclei de zahăr
Astfel, prin experienţa celor aduşi, ţăranii agricul- tori din Ţara Bârsei îşi însușesc arta cultivării sfeclei de zahăr, însă în această perioadă de început, apar unele greutăți în domeniul organizării și al însuşirii tehnicii de cultivare a sfeclei de zahăr. În primii ani, fabrica își dublează numărul cultivatorilor de sfeclă la 400, în mare parte români, maghiari şi germani însă munca inspectorilor proveniţi din Cehia şi Moravia suferă din cau- za limbii vorbite. Apar neînţelegeri pe care conducerea Fabricii reuşeşte să le aplaneze prin înfiinţarea Cooperativei de Producere a Sfeclei, inițiativă apreciată și în literatura de specialitate a vremii.
Se retrage firma investitoare
Având în vedere că randamentul de zahăr a fost mai mic decât cel preconizat în primii 15 ani de funcționare (11,8% masă albă), acest lucru a dus și la desprinderea companiei de bere Czell & Sons din acționariatul Fabricii.
Se înființează Stațiunea de Înnobilare a Sfeclei
O măsură ce s-a luat imediat a fost înființarea, la începutul secolului, a Staţiunii de Înnobilare a Sfeclei ce, mai târziu, va devini ferma Ştefani, de pe malul Bârsei. Aici s-au creeat soiuri superioare de sfeclă, cu puritate mult mai mare şi un conţinut mult mai ridicat de zahăr. Activitatea acesteia s-a încheiat în 1948, când a fost naționalizată.
Între timp, dezvoltarea fabricii continuă iar rezultatele bune fac ca acţiunile la bursă să se dubleze! – conform Agenției Durabile de Dezvoltare a Județului Brașov de la acea vreme.
Importanța căpătată de sfecla de zahăr se reflectă în faptul că, între 1889 și 1924, Bodul a livrat fabricii de zahăr c. 36500 de vagoane de sfeclă, producția anuală a localității putând să se ridice și la 15 tone.
În 1928 se modernizează fabrica
În 1927 – 1928 are loc modernizarea Fabricii, vechile motoare pe bază de cărbune fiind înlocuite cu motoare pe bază de petrol. Acest fapt aduce modificări și asupra înălțimii coșului de eliminarea a gazelor de ardere de la 60 la 80 de metri. În 1928, este ridicată și clădirea birourilor.
• În 1937 la fabrică erau angajaţi 108 muncitori calificaţi, 148 necalificaţi şi 1500 sezonieri, iar producţia anuală ajungea la 1200 de vagoane de zahăr. După naționalizare, iunie 1948, producția a crescut rapid, atingând un maxim istoric de 32-33 de tone pe zi în 1961-1962.
• În anii 2010, fabrica continua să asigure locuri de muncă pentru cca. 320 de angajați.În prezent, aceasta este în pericol de a se închide, personalul fiind cu mult redus față de timpurile de odinioară (reamintim aici numai faptul că fabrica era pe vremuri un mare producător de zahăr cubic, ce era făcut în mod tradițional, prin turnarea de batoane, tăiate ulterior manual în cubulețe - o hală întreagă era des- tinată acestei activități, hală care acum stă pustie) Colonia Bod în mod necesar caută noi activități în care să se implice.
Pentru moment, cel mai bun punct de plecare este, cu siguranță, refacerea INFRASTRUCTURII care odinioară a fost hotărâtoare pentru însăși existența Coloniei bodene.
----------------------------------------------
FABRICA DE ZAHĂR
• a sporit considerabil dezvoltarea economică a comunității și a întregii Țări a Bârsei. Este singura întreprindere industria- lă din Transilvania care a funcționat continuu timp de 130 de ani, chiar și în timpul celor două războa- ie mondiale.
• Este cea de a patra fabrică de zahăr ca vechime din țară, după cele din Sascut, Chitila și Târgu Mureș și singura dintre ele care încă se mai află în funcțiune. Fabrica a fost afectată de cele două mari cutremure ale secolului XX, cel din 19 noiembrie 1940 și cel din 4 martie 1977. După cel din 1940, întreaga fațadă a trebuit refăcută. (vezi foto)
• Pe primele vagoane de sfeclă au rămas înscrise nume aparținând primilor muncitori și care acum se regăsesc în comunitatea bodea- nă precum: Novacek, Obluk, Ragadics, Tyercha, Vitecek, Vrbić, Zsi- linszky.
În 1920 Plita cu sfeclă de zahăr în fața unui cazan cu aburi (după Wollmann 2014)
În 1935 Depozitul pentru producerea cuburilor de zahăr, astăzi închis
În 1920 Vedere interioară a holului principal al fabricii de zahăr (după Wollmann 2014)
---------------------------------------------------------
Viitoarea CALE FERATĂ TRANSEUROPEANĂ va trece pe la Bod
• În prezent, importanța și interesul autorităților locale ce dețin această cale ferată pare să reînvie întrucât au început demersurile pentru includerea acesteia într-o viitoare cale ferată Transeuropeană.
• Aceeași infrastructură ar putea să fie pentru Colonie, din nou, o relansare economică. Până atunci, însă, un pas către normalitate pentru bodeni ar fi modernizarea trecerii de cale ferată și a celor două poduri, (care sunt sub jurisdicția Consiliului Județean Brașov). În urma demersurilor repetate ale Primăriei Bod, Consiliul Județean Brașov a demarat studiile și proiectele necesare acestor intervenții și reparații, și lucrările sunt programate să înceapă din acest an.
BIBLIOGRAFIE: 1)BRIEFE AUS BRENNDORF, folge 78 (Dr. Volker Wollmann) 2)STUDIU ISTORIC BOD, efectuat de către SC Damasus SRL
-----------------------------------------------
Informat, deci protejat - unul dintre proiectele școlii bodene inclus în Calendarul Activităților Județene
Profesor Mihaela Bălan
-----------------------------------------------
Martie, luna bucuriei, este numită de Moise și ÎNCEPĂTURĂ sau întâia între luni
Conform tradiției bisericești, întru această lună Dumnezeu l-a creat pe om, întru această lună Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat, a Murit și a Înviat
Pr. Ion Petrescu
-----------------------------------------------
Cifra lunii FEBRUARIE 110 Sărbătoarea Mărțișorului aflată la prima sa ediție a adunat peste 110 bodeni
Sărbătoarea Mărțișorului s-a desfășurat la prima sa ediție pe 15 februarie 2020, la Căminul Cultural din Bod Sat.
Organizarea fără cusur, muzica perfect aleasă de cei doi DJ, meniul generos și paharele cu băuturi de tot soiul au transformat atmosfera parcă mai rapid ca niciodată într-una de sărbătoare și voie bună. Chiar am putea spune că am asistat la o sărbătoare a îndrăgostiților de viață, dans și zâmbete căci vine o vreme când prețuiești astfel de reuniuni. Nimeni nu a plecat de la petrecere fără să fi învârtit o horă, măcar odată sau fără să fi zâmbit din tot sufletul. Remarcăm prezența d-lui primar Sergiu ARSENE care a făcut față cu succes și unor provocări fără studii de fezabilitate prealabile. Acestea fiind împlinite, cele două doamne ce au organizat evenimentul, d-na Ioana MEREȚ și d-na Agriș NEGRU, alături de președintele de asociație, domnul Ștefan HULPOI, se pot considera pe deplin mulțumiți, întrucât debutul a fost o reușită.
Le urăm mult succes pe mai departe!
Regulament campanie DONEAZĂ SÂNGE! SALVEAZĂ VIEȚI!
Sâmbăta, 14 martie 2020, între orele 8ºº-13ºº CENTRUL DE TRANSFUZIE SANGUINĂ și Primăria Bod organizează o acțiune de DONARE DE SÂNGE.
--------------------------------------
*LOCAȚIE: căminul cultural BOD.
*CONDIȚIIpentru a putea dona: • vârsta 18-60 ani; greutate minimă 55 kg; • stare bună de sănătate (fără boli cronice sau medicamente luate în ultima săptămână); • MIC DEJUN şi LICHIDE (apă, ceai, cafea, lapte) servite ÎNAINTE DE DONARE (obligatoriu!!); • INTERZIS consum ALCOOL - 48 ore înainte • INTERZIS FUMATUL - 2 ore înainte şi după donare.
* FIECARE DONATOR PRIMEȘTE: • tichetede masă în valoare de 66,99 lei, • un set de analize gratuite:VSH, hemoleucogramă, biochimie, test de sifilis, de hepatită B, hepatită C, HIV și HTLV +... • un cârnat și un crenvursti fierbinte (din partea sponsorilor) :)) ----------
*CONFIRMAȚI prin click pe INTERESAT / PARTICIP(facebook) • sau prin înscriere pe lista care se află la Primăria Bod, la Registratură.
ȘTIRI DE ...buzunar
Vineri, 28 Februarie PELERINAJ ÎN ZONA SIGHIȘOAREI
Duminică, 8 Martie PROMOVAREA IEI ROMÂNEȘTI
Asociația Culturală Bod, coordonată de d-na Luminița Hurlup Prelipceanu organizează evenimentul „PROMOVAREA IEI ROMÂNEȘTI” aflat la a 5-a ediție. Invitați: Membrii Asociației Culturale Bod, părinții copiilor Ansamblului de Dansuri „Cununa Bodului” și toți iubitorii adevărați de folclor. Ținuta obligatorie: costum popular sau minim ie / bluză tradițională.
Program PRIMĂRIE
• LUNI, MARȚI, MIERCURI: 8. 00 - 16. 00
• JOI: 8. 00 - 18. 00
• VINERI: 8. 00 - 14. 00
