16 04 gsm info xxxv

DLC anul III (XXXV)

HRISTOS A ÎNVIAT !

DIN

info-hobby 4/2016 Din cuprins: CHEVALLIER lansare la poale de Pietricica Seniori ai fialteliei românești

Valentin Berezovschi cronicar al filateliei craiovene Despre mărcile ştampilate româneşti

135 DE ANI CASA REGALĂ A ROMÂNIEI FILEX TRANSILVANICA SPORT – TURISM ODISEEA LEILOR ROMÂNEȘTI De ce-i frumoasă cartofilia !

De ce-i frumoasă filatelia !

Regele CAROL I al ROMÂNIEI

București - România

info-hobby XXXV

apare ori de câte ori este necesar

CHEVALLIER - LANSARE LA POALE DE PIETRICICA Râul Bistrița, care izvorăște din Munții Rodnei dintr-un circ glaciar aflat la 1.850 m altitudine sub vârful Gargalău (2.159 m), străbate Carpații Orientali și se varsă în Siret în aval de Bacău.

Cursul superior, până la întâlnirea cu Râul Dorna (la Vatra Dornei), poartă numele de Bistrița Aurie. Apa Bistriței trece prin orașele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra-Neamț, Roznov, Buhuși și Bacău. Bistrița are cel mai lung sector montan dintre toate râurile românești contribuind, în decursul timpului, la modelarea munților cu același nume.

De la ieşirea din Depresiunea Dornelor şi până la intrarea în Depresiunea Cracău-Bistriţa, râul şi-a săpat o vale adâncă, despre care se susţine, că îşi menţine actualul curs din Sarmaţian. Pe acest traseu apa a tăiat atât roci mai dure (Cheile Zugreni cu versante abrupte) cât şi mai friabile (Broşteni-Borca și aval). Segmentul de la Broşteni până la Poiana Teiului cuprinde numeroase aşezări rurale.

Cum cea mai ieftină cale de transport a lemnului, scos din bogatele păduri de pe versanți, era apa Bistriței, aceasta a fost folosită din cele mai vechi timpuri până la mijlocul secolului trecut.

După ridicarea barajului de la Bicaz (1959), la coada lacului format a fost construit viaductul Poiana Largului, ce face legătura dinspre Vatra Dornei spre Târgu Neamţ şi Piatra-Neamţ. Tot pe aici se ajunge la stațiunile Durău și Borsec. Astfel, drumul plutelor de odinioară a fost înlocuit cu cel rutier.

O atenție deosebită a acordat Adolphe Ad. Chevallier ocupațiilor cotidiene ale locuitorilor Văii Bistriței, lucrul la pădure și creșterea animalelor rămânând și în prezent principalele preocupări.

Atât plutăritul, cât și preocuparea silvicultorilor de regenerare a fondului silvic sunt surprinse în numeroase imagini luate de artistulfotograf Adolphe A. Chevallier. Totodată, mai toate activitățile de la păstorit, la scărmănarea și torsul lânii, la împletit, țesut, dar și croșetatul / cusutul frumoaselor ii, altițe, cămăși, fețe de masă, ștergare cu motive populare sau prelucrarea cânepii pentru confecționarea ițarilor și alte piese vestimentare au fost în atenția sa, precum și îndeletnicirile cotidiene din gospodărie: aprovizionarea cu apă, lemne, spălatul rufelor, pescuitul ... O viață aspră cu multe clipe de frumusețe și bucurie în sânul naturii ! (gsm) N.B. Lansarea a avut loc, vineri, 8 aprilie 2016, la Biblioteca Publică Județeană - G.T. KIRILEANU - Neamț cu participarea dlor Constantin Pațilea, Viorel Nicolau și Sergiu-Marian Găbureac, coordonatorul lucrării, trei din cei aproape 20 de colaboratori / consilieri / referenți, care s-au implicat activ în realizarea acestui proiect cartofil de mari dimensiuni.

Proiectul este derulat în cadrul Comisiei CERCETARE și LITERATURĂ a Federației Filatelice Române.

Ca și precedentele realizări este distribuit, gratuit, în format pdf tuturor solicitatorilor și postat pe internet datorită prietenului nostru Emanuel

https://issuu.com/emanuelpope/docs/16.04_gsm_cat_caa_ocupatii

02 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 4/2016

Seniori ai fialteliei românești

Valentin Berezovschi – cronicar al filateliei craiovene Născut la 26 decembrie 1927, la Hînceşti (Basarabia), înv. Valentin Berezovschi a fost şi rămâne, la cei peste 88 de ani ai domniei sale, o emblemă a filateliei craiovene. În 1944 a ajuns în Craiova, ca refugiat de război.

Primul contact cu mărcile poştale l-a avut la 10 ani (1937), printr-un schimb cu un coleg de clasă. Colecţionar propriu-zis a devenit din anul 1959, fiind îndrumat de secretarul AFR Oltenia, Teodor Popescu. Este o personalitate complexă: învăţător, filatelist, arbitru de box, ghid de turism, scriitor, memorialist ş.a.

Cunoscut pasionat de filatelie tematică, în 1965 participă cu exponatul Sport la expoziţia internaţională Balkanfila, organizată la Varna (Bulgaria). Deşi era debutant, exponatul a primit medalia de vermeil. Pentru aceasta a fost invitat la Ambasada Bulgariei, prin AFR, să ridice premiul.

A fost ocazia de a-i cunoaşte pe Ludovic Dengel, Constantin Smirnov, Valeriu Neaga, Vsevolod Surjicov, Nicolae Tripcovici, ş.a. Astfel a intrat în „olimpul” filateliei românești.

Cu exponate tematice de sport, muzică sau istorie, a participat la zeci de expoziţii naţionale şi internaţionale, deţinând un impresionant palmares. În 1970 a debutat ca membru asistent în juriul unei expoziţii filatelice, pentru ca apoi să avanseze şi chiar să fie preşedintele juriului a peste 20 de expoziţii.

A condus vreme îndelungată filatelia craioveană, doljeană şi olteană. A fost preşedintele Filialei AFR Dolj (1966-1976, 1998-2002) şi membru în Consiliul Central al AFR (1968-1972, 1972-1976). Pe lângă acestea a deţinut responsabilităţi locale, judeţene sau naţionale. Deţine şi numeroase distincţii de recunoaştere şi apreciere naţională, precum Insigna de aur a AFR (1973), Membru de onoare al AFR (1983), Diplomă de excelenţă a FRF (2002).

A îndrumat cunoscuţi filatelişti astăzi, precum Cristian Scăiceanu şi Emanoil Săvoiu. La rândul rău a fost un apropiat al cunoscuţilor filatelişti Dumitru Paşşalega, Alfred Nicolau, C.S. Nicolaescu-Plopşor ş.a. A purtat corespondenţă cu numeroşi filatelişti din ţară sau străinătate, din care amintesc pe Valeriu Neaga, Constantin Smirnov sau Vsevolod Surjicov, despre care îşi aminteşte deseori cu plăcere.

Ca un pasionat şi activ filatelist craiovean nu s-a limitat doar la expoziţii şi discuţii filatelice, ci s-a dedicat şi scrisului. Din condeiul său au ieşit numeroase articole de filatelie tematică, publicate în Curierul Filatelic sau Philatelica.ro.

Ca publicist şi memorialist a scris, până în prezent, opt cărţi. În 2005 a surprins lumea filatelică cu volumul Evocări din istoria filateliei craiovene, o veritabilă şi pasională cronică a filateliei din Oltenia.

Detaliile, evocările, fotografiile şi statisticile foarte bine puse la punct, îl reliefează ca un veritabil cronicar al filateliei. Cartea rămâne de referinţă pentru cercetarea istoriei filatelice din România, nefiind egalată până în prezent de vreo alta dedicată acestui colţ de ţară.

La vârsta domniei sale încă mai scrie diverse materiale. Prietena cea mai scumpă, după cum mărturiseşte deseori, este maşina de scris.

Iar eu în doresc sănătate pentru a-şi finaliza proiectele propuse.

Bogdan Emanuel Răduţ

Din partea redacției și a cititorilor noștri îi urăm domnului Berezovscth multă sănătate și putere de muncă !

Info-Hobby 4/2016

Din lumea colecționarilor 03

Despre mărcile ştampilate româneşti Avem o problemă ! De fapt nu noi, ci colecţionarii începători. Pe ei, cine îi îndrumă ?

Max Peter

Acum ceva timp, un colecţionar începător mi-a trimis un mail cerându-mi ajutorul: ce ar trebui să facă un începător care nu deţine încă minimul de cunoştinţe de care are nevoie pentru a se descurca? Cum se poate informa şi unde ?

Ei, aceasta este o problemă într-adevăr, deoarece nicăieri pe internetul românesc nu există niciun fel de îndrumări. Manuale sau „îndrumătoare" nu se mai scriu de mult, iar căutatul direct pe Google (de exemplu) nu oferă potenţialului interesat soluţii acceptabile „necomerciale".

Nu este primul mail pe care îl primesc. De aceea m-am hotărât să scriu aceste rânduri. Mi-au mai scris colecţionari întrebându-mă ce paşi ar trebui să parcurgă pentru a învăţa şi pentru a-şi face o colecţie, dar mi-au scris şi colecţionari care mi s-au plâns că au fost păcăliţi de unele persoane fără prea multe scrupule. Ştiu, trăim în capitalism şi toată lumea aleargă după profit. Se uită însă că, înainte de toate, filatelia are şi un rol educativ, filatelia nu înseamnă numai comerţ. Filatelia presupune şi respectarea unor minime principii morale, principii de care s-au descotorosit unii. Începătorii nu pot fi niciodată siguri, atunci când cer un sfat, dacă au nimerit unde trebuie sau dacă se pot aştepta la vreo „chiflă".

Ca să nu o mai lungesc, în opinia mea ar fi recomandată parcurgerea câtorva paşi de către începători. Voi încerca mai jos o enumerare, apelând în acelaşi timp şi la ceilalți colecționari, pentru a contribui la recomandările de mai jos.

1. Indiferent de cât de nerăbdători sunteţi în a vă umple clasoarele la început de drum, NU VĂ GRĂBIŢI !

Asiguraţi-vă că sunteţi în posesia unui minim de cunoştinţe şi că stăpâniţi principalii termeni de specialitate.

2. Înainte de a face orice achiziţie, ar trebui să vă gândiţi şi să răspundeţi cât mai serios la întrebările următoare: Ce am de gând să fac ? La ce nivel vreau să-mi desfăşor activitatea ? Ce buget am lunar la dispoziţie pentru achiziţii ? Ce aş dori să colecţionez ?

3. Achiziţionaţi-vă un catalog general al mărcilor poştale, unul dintre cele comercializate de casele Michel (Germania), SCOTT (SUA) sau Stanley Gibbons (Marea Britanie). Vedeţi că un set „la zi" de astfel de cataloage este destul de scump. Volumele se comercializează şi separat, puteţi să vă achiziţionaţi numai unuldouă volume. Primul lucru pe care ar trebui să-l faceţi după ce aţi intrat în posesia unui catalog este SĂ CITIŢI PARTEA INTRODUCTIVĂ ŞI GLOSARUL DE TERMENI PÂNĂ SUNTEŢI CONVINŞI CĂ AŢI ÎNŢELES. Apoi răsfoiţi cu atenţie restul catalogului şi gândiţi-vă ce v-ar plăcea să colecţionaţi din ceea ce vedeţi în catalog.

Recomandarea mea este să începeţi să colecţionaţi timbre dintr-o singură ţară, dintro perioadă limitată (de exemplu: perioada 1960-2000, ori perioada 1900-1945 etc.).

Ar fi de preferat să începeţi cu mărcile româneşti, deoarece pot fi procurate mult mai uşor decât cele străine.

4. Studiaţi metodic nivelul cotelor acordate de catalogul pe care l-aţi procurat, pentru timbrele pe care le-aţi dori să le aveţi. Concomitent, învăţaţi să urmăriţi licitaţiile de pe portalurile de licitaţii online de timbre (eBay, Delcampe) şi să identificaţi LA CE PREŢURI SUNT VÂNDUTE TIMBRELE, apoi faceţi comparaţie cu cotele din catalog. Veţi vedea că întotdeauna preţurile reale medii de achiziţie SUNT MULT MAI MICI decât cotele din catalog. Puteţi, de asemenea, consulta / descărca, de pe blogul Romanian Stamps News, broşura referitoare la preţurile timbrelor (dacă citiţi de pe telefonul mobil comutaţi vizionarea ca pagină web şi căutaţi iconiţa lucrării sus, în partea dreaptă a ecranului).

5. Începeţi să frecventaţi cluburile filatelice şi târgurile de antichităţi (unde, de regulă, puteţi găsi şi timbre).

Nu vă repeziţi la achiziţii cu această ocazie şi nici nu daţi curs din prima ofertelor care vi s-ar părea avantajoase pentru că s-ar putea să vă păcăliţi. Întrebaţi care sunt preţurile pentru diverse timbre şi comparaţile cu cele pomenite la punctul 4 de mai sus.

6. Odată ce v-aţi făcut idee despre preţurile tranzacţionate pe piaţă, gândiţi-vă din nou la ce v-aţi putea propune practicând filatelia: rămâne o activitate de destindere pentru petrecerea plăcută a timpului liber, ori vă propuneţi să mergeţi la un nivel mai înalt şi să participaţi la expoziţii. Dacă aveţi ocazia, vizitaţi orice expoziţie filatelică de care aflaţi. Dacă sunteţi bucureştean, la sediul filateliştilor de pe Calea Dorobanţi se găseşte o expoziţie permanentă pe care o puteţi vizita, dar există acolo persoane cărora le puteţi cere explicaţii despre piesele expuse.

7. Dacă vă plac mărcile mai vechi, aveţi grijă că la majoritatea există falsuri care circulă pe piaţa filatelică.

Unele sunt identificate ca falsuri, altele nu. DACĂ NU AŢI APUCAT SĂ LE ÎNVĂŢAŢI, NU ACHIZIŢIONAŢI MĂRCI MAI VECHI ŞI MAI SCUMPE ! Limitaţi-vă la mărcile mai ieftine şi, concomitent, documentaţi-vă asupra caracteristicilor mărcilor vechi pe care v-ar plăcea să le aveţi în colecţie. Dacă urmăriţi licitaţiile online NU VĂ ARUNCAŢI LA CEEA CE CREDEŢI CĂ ESTE UN CHILIPIR PÂNĂ NU SUNTEŢI SIGUR CĂ ŞTIŢI CE FACEŢI ! Aproape întotdeauna ofertele cu preţuri foarte mici pot ascunde probleme şi situaţiile în care aţi putea să vă recuperaţi banii sunt relativ rare şi dificile.

04 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 4/2016

8. Căutaţi pe internet blogurile care se referă la filatelie, citiţi-le şi urmăriţi linkurile recomandate de către fiecare blog / pagină, puteţi ajunge pe alte bloguri, pagini sau portaluri de unde puteţi afla informaţii noi. Dacă aveţi cont pe Facebook, căutaţi grupurile colecţionarilor. În cadrul acestor grupuri se schimbă informaţii şi opinii şi se poate solicita ajutor atunci când nu ştiţi unde vă puteţi documenta asupra unei probleme.

9. Informaţi-vă despre revistele periodice care se ocupă de filatelie, cine le publică şi unde se găsesc. Vă puteţi abona la ele pentru a afla informaţii noi. Abonaţi-vă la buletinele informative care se distribuie pe internet (despre ele puteţi afla ori de pe bloguri, ori din grupurile specializate de pe Facebook). Urmăriţi secţiunea de literatură şi accesorii de pe eBay, puteţi afla ce există şi la ce preţuri se pot achiziţiona unele lucrări sau cataloage, dar şi accesorii.

10. Dacă aţi parcurs unul sau mai mulţi paşi din cei enumeraţi mai sus, ori dacă numai aţi citit şi aţi ajuns până aici, opriţi-vă şi faceţi un exerciţiu de respiraţie.

Filatelia la nivel mai avansat necesită timp, bani şi, în raport de obiectivul propus, multă muncă şi mult studiu, uneori chiar unele sacrificii. Dacă nu sunteţi dispus la aşa ceva, vă recomand să rămâneţi la un nivel mai lejer.

Dacă pasiunea vă îndeamnă să continuaţi, vă urez spor la treabă şi vă sfătuiesc să cereţi ajutorul atunci când aveţi probleme. Încercaţi să învăţaţi să lucraţi cu oamenii, feriţi-vă de cei fără caracter şi apropiaţi-vă de cei care vă ajută fără să urmărească un scop material.

Dacă sunt colegi care doresc să mă completeze, îi invit să comenteze.

ODISEEA LEILOR ROMÂNEȘTI Gligor-Adrian Borza

În sec. XVII în Ţările Române s-a impus talerul-leu olandez, o monedă de argint foarte populară în întregul Imperiu Otoman, datorită purităţi argintului pe care îl conţinea. Această monedă a circulat în spaţiul românesc până în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea. Datorită popularităţi sale acest tip de monedă a ajuns să fie identificat cu noţiunea de monedă în sine. Astfel apare în Ţările Române o monedă de calcul numită leu, divizată în 40 parale, o monedă fictivă, fără circulaţie efectivă.

Prima emisiune comună pentru Ţara Românească şi Moldova s-a produs în cursul războiului ruso-turc, când, la Sadagura (lângă Cernăuţi) s-a bătut, între anii 1772-1774, o serie de monede având reprezentate pe avers stemele celor două Ţări Române figurate sub coroana Imperiului Rus, iar pe revers cifrul împărătesei Ecaterina II. Emisiunea Sadagura – 2 parale şi 3 copeici

În vremea lui Alexandru Ioan Cuza s-a încercat crearea unei monede naţionale sub diverse denumiri cum ar fi român sau romanat. S-a realizat în 1860 un proiect pentru moneda numită romanat, care era divizat în decime sau bani (a zecea parte dintr-un romanat) şi centime sau bănişori (a suta parte dintr-un romanat); acest proiect nu a fost finalizat.

Probă monetară – 5 sutimĭ 1864

Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale din 22 aprile 1867, acest document a dat naştere sistemului monetar naţional. Legea monetară din 22 aprilie 1867 prevedea emisiunea de monede din aur (20, 10 şi 5 lei), argint (2 lei, 1 leu şi 50 bani) şi bronz (10, 5, 2, 1 bani). Pentru început au fost puse în circulaţie doar monede de bronz. Până la înfiinţarea Monetăriei Statului în anul 1870, acestea au fost comandate în străinătate (Watt & Co. şi Heaton din Birmingham sau Bruxelles).

1 ban 1867 H

Biletele ipotecare: primele bancnote româneşti. Legea din 12 iunie 1877 autorizează Ministerul de Finanţe să emită bilete ipotecare în valoare maximă de 30 milioane lei. Au fost realizate de către Banca Franţei, cu valorile Bilet ipotecar - 100 lei 1877 de 5, 10, 20, 50, 100 şi 500 lei.

Prin legea din 17 aprile 1880 a fost înfiinţată Banca Naţională a României, având „dreptul exclusiv de a emite bilete la purtător”, a căror valoare nu va putea fi mai mică de 20 lei. Prima bancnotă emisă de BNR este datată 19 ianuarie 1881 şi avea valoarea nominală de 20 lei. În cursul aceluiaşi an au fost emise bancnote de 100 şi 1000 lei.

Pentru prevenirea speculei cu argint, BNR a pus în circulaţie bancnotele de 1, 2 şi 5 lei, în timpul neutralităţi din Primul Război Mondial (1914-1916). La 28 octombrie 1916, reprezentanţii Puterilor Centrale au hotărât, la Berlin, tipărirea unor bani de hârtie pentru teritoriul ocupat al României, fiind emişi de Banca Generală Română.

Info-Hobby 4/2016

Din lumea colecționarilor 05

Banii BGR au fost tipăriţi la Berlin, şi aveau valorile nominale de 25, 50 bani, 1, 5, 20, 100 şi 1.000 lei. Prin legea monetară din 7 februarie 1929 guvernul român era autorizat emiterea de monede divizionare de 1, 2, 5, 10, 20 lei confecţionate din aliaj de aluminiu sau nichel. Conform legii monetare din 1929, Ministerul Finanţelor a comandat monedă metalică cu valorile nominale de 5 şi 20 lei, care urmau să înlocuiască bancnotele de 5 şi 20 lei. În urma schimbării regimului politic din România, la 6 septembrie 1940, prin abdicarea regelui Carol II şi proclamarea Statului naţional legionar nu au fost emise bancnote care să poarte însemnele specifice noilor realităţi. S-a preferat aplicarea unui supratipar peste efigia regelui Carol II care conţine data 6 septembrie 1940 într-un medalion oval. În anul 1941 au fost retrase din circulaţie monedele de 50 şi 100 lei, sub motivul că nichelul din care erau confecţionate reprezenta un material strategic; au fost introduse în schimb, monede de zinc, cu valoarea nominală de 2 lei.

Ca şi în alte ţări ocupate în cursul celui de al doilea război mondial armata sovietică a emis bani de război şi pe teritoriul României cu valorile de 5, 10, 20, 100, 500, 1.000 şi 5.000 lei.

Reforma monetară din 15 august 1947 a impus retragerea din circulaţie a bancnotelor BNR, a banilor de metal emişi de Ministerul Finanţelor, a bonurilor de tezaur, a bonurilor de casă, a certificatelor de plată şi a altor asemenea semne băneşti. Acestea au fost înlocuite cu noi bancnote BNR şi noi monede divizionare emise de Ministerul Finanţelor.

Adoptată la 26 ianuarie 1952, noua lege monetară prevedea existenţa următoarelor categorii de semne băneşti: bancnotele Băncii de Stat RPR, biletele de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanţe şi monede divizionare. Cele mai rare monede de circulaţie ale perioadei comuniste sunt: 1 leu 1952, 2 lei 1952 şi 3 bani 1954.

1 Leu 1952

În 1965 se schimbă atât monedele, cât și bancnotele, fără a avea vreo influență în planul cotației bancare, ca urmare a schimbării denumirii statului român. În aprilie 1991, Banca Naţională a lansat prima emisiune postrevoluţionară de bancnote, dedicată lui Constantin Brâncuşi. În anii următori, BNR a continuat să emită bancnote pe care au fost figurate personalităţi ale culturii române: Grigore Antipa (200 lei 1992), Mihai Eminescu (1.000 lei 1991, 1993, 1998; 500 lei 2005), Avram Iancu (5.000 lei 1992, 1993), Lucian Blaga (5.000 lei 1998; 200 lei 2006), Nicolae Iorga (10.000 lei 1994, 1999, 2000; 1 leu 2005), George Enescu (50.000 lei 1996, 2000, 2001; 5 lei 2005), Nicolae Grigorescu (100.000 lei 1998, 2001; 10 lei 2005, 2008), Aurel Vlaicu (500.000 lei 2000; 50 lei 2005), I. L. Caragiale (1.000.000 lei 2003; 100 lei 2005). În anul 1999, Banca Naţională a pus în circulaţie, pentru prima oară, o bancnotă din polimer (2.000 lei – Eclipsa totală de soare din 11 august 1999). În anii următori, emisiunile de bancnote de hârtie au fost înlocuite progresiv, astfel încât, odată cu denominarea din 2005, întreaga cantitate de bancnote a fost fabricată din polimer.

După 1990, BNR a reluat tradiţia, întreruptă în perioada comunistă, a emiterii de monede şi medalii destinate colecţionarilor. Astfel, începând cu 1995, au fost realizate monede şi medalii din argint, iar din anul 1998 au fost emise piese jubiliare din aur.

Bibliografie Octavian Luchian, George Buzdugan, Constantin C. Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, București, Editura Sport-Turism, 1977. http://www.bnr.ro/Epoca-moderna-13754.aspx http://www.bnr.ro/Perioada-contemporana--1051.aspx http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/search/label/Numismatic Citiţi

FILATELIA ◊ philatelica.ro ◊ CURIERUL FILATELIC ◊ MAGAZIN DE FILATELIE, CARTOFILIE şi NUMISMATICĂ ◊ ◊ Studii Filatelice Brașovene ◊ Un pic mai bine informaţi ! Contează !

06 Din lumea colecționarilor 135 DE ANI - CASA REGALĂ A ROMÂNIEI

(maxime realizate de dr. Ioan Daniliuc)

Info-Hobby 2/2016

Din lumea colecționarilor 07

Info-Hobby 4/2016

FILEX TRANSILVANICA SPORT – TURISM Expoziţie filatelică naţională cu participare internaţională REGULAMENT

1. ORGANIZARE 1.1. Expoziţia Filatelică Naţională cu participare internaţională Filex Transsilvanica, ed. a XXII-a se desfăşoară în perioada 22 – 28 august 2016 în conformitate cu programul expoziţional aprobat pe acest an de Federaţia Filatelică Română.

1.2. Expoziţia se desfăşoară sub patronajul Federaţiei Filatelice Române şi al Primăriei şi Consiliului Local Bistriţa.

1.3. Expoziţia beneficiază de colaborarea: - Centrului Cultural Municipal - George Coşbuc - Bistriţa - Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa – Năsăud - Comenduirii Brigăzii 81 Mecanizată - gen. Grigore Bălan - Bistriţa - Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud 1.4. Expoziţia este dedicată marelui eveniment sportiv din 2016 JOCURILE OLIMPICE de la Rio de Janeiro.

1.5. Tematica expoziţiei va fi SPORT - TURISM 1.6. Comitetul de Organizare îşi are sediul în Bistriţa, str. Dornei, nr. 21, cod 420032, adresa la care se va trimite toată corespondenţa. Alternativ se va folosi şi adresa e-mail: socfilbta@yahoo.com.

2. CONDIŢII DE PARTICIPARE: 2.1. La expoziţie pot participa membri ai asociaţiilor şi cluburilor sau grupărilor filatelice afiliate la organele centrale ale ţărilor din care provin expozanţii.

2.2. Participarea la expoziţie se va solicita prin cerere tip pusă la dispoziţie de către organizatori. Cererea va purta OBLIGATORIU viza asociaţiei din care face parte expozantul şi toate rubricile completate.

2.3. Cererile trebuie să ajungă la Comitetul de Organizare până cel târziu la 15 iulie 2016. Până la 20 iulie 2016 se va comunica prin e-mail admiterea sau nu a participării.

2.4. Exponatele trebuie să ajungă la Comitetul de Organizare până cel târziu la data de 5 august 2016, data poştei. După această dată nu se va mai ridica de la poştă.

2.5. Un expozant poate participa cu cel mult 2 exponate proprietate personală. Pentru clasa de literatură nu există restricţii.

2.6. Pe un panou se pot monta file format A4 sau A3 pe orizontal. Pe un panou pot fi montate 12 file A4 sau combinaţie şi cu A3.

2.7. Materialele filatelice vă rugăm a fi montate pe carton – nu pe hârtie ! Foile vor fi protejate în plastic transparent iar pe verso numele şi prenumele, numărul panoului şi numărul de ordine în panou de forma A.B 1/12.

2.8. Pentru expozanţii externi care nu trimit exponatele prin delegat, admitem copii xerox dar numai pe carton. Aceste exponate, după terminarea expoziţiei, vor rămâne în fondul arhivistic al organizatorului.

2.9. Exponatele se vor trimite pentru expoziţie pe cheltuiala expozantului. Returnarea se va face în 30 zile pe cheltuiala organizatorului.

3. CLASE DE PARTICIPARE: 3.1. Clasa HORS CONCOURS este rezervată membrilor de juriu şi rudelor acestora, precum şi la solicitare expresă.

3.2. Clasa de competiţie 3.2.1. Pentru maturi se alocă 5 – 8 feţe de panou 3.2.2. Pentru tineret (16-25 ani) se alocă 3 – 5 feţe de panou 3.2.3. La clasa de literatură nu există restricţii 3.3. Clasele de competiţie. Acestea vor cuprinde următoarele categorii: 3.3.1. – Istorie poştală 3.3.2. – Filatelie tematică 3.3.3. – Maximafilie 3.3.4. – Cartofilie 3.3.5. – Open 3.3.6. – Literatură filatelică 3.4. În funcţie de punctajul obţinut se vor acorda următoarele premii: diplomă în rang de medalie de aur, vermeil mare, vermeil, argint mare, argint, bronz argintat, bronz, diplomă de participare.

4. JURIUL EXPOZIŢIEI 4.1. Juriul expoziţiei va fi format din 5 membri şi un secretar. Pentru formarea de membri de juriu pot asista 1 – 2 elevi filatelişti.

4.2. Hotărârile juriului se vor lua prin vot majoritar, decizia finală aparţinând preşedintelui de juriu. Hotărârile juriului sunt definitive şi nu pot fi contestate.

4.3. Preşedintele juriului va fi supus aprobării Comitetului Director al F.F.R. 5. DISPOZIŢII FINALE 5.1. Toate materialele, ce vor fi editate cu ocazia expoziţiei, se vor acorda gratuit participanţilor, organizatorilor şi sponsorilor. Un expozant va primi numai un set de materiale indiferent de numărul de exponate prezentate.

5.2. Data vernisajului și palmaresul expoziţiei vor fi comunicate ulterior, funcţie de manifestările administraţiei locale.

5.3. În data de 27 august 2016 se va organiza un târg filatelic între orele 8 – 12. Locaţia se va anunţa ulterior.

5.4. Cei care doresc cazare contracost vor anunţa Comitetul de Organizare până cel târziu la data de 10 iulie 2016.

5.5. Comitetul de Organizare îşi rezervă dreptul de a aduce modificări la prezentul regulament, ce vor fi comunicate în timp util celor interesaţi.

5.6. Relaţii se pot obţine pe mail: socfilbta@yahoo.com, calu_mircea@yahoo.com, stancuion_62@gmail.com sau tel.

0040720056579 Mircea CALU; 0040744773173 Bogdan BUTNARIU și 0040744526713 Ion STANCU. Comitetul de Organizare

08 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 2/2016

La închiderea ediției În nota obișnuită, joi, 21.04 a.c., a fost o nouă ediție a Gâlcevei.

Unul din subiecte lansarea uni nou din albumul Adolphe Chevallier (v. p.1).

Detalii în numărul următor.

De ce-i frumoasă cartofilia !

ANUNȚURI SCHIMBURI / CUMPĂRĂRI / VÂNZĂRI Cumpăr plicuri aero-filatelice România zburate în perioada interbelică. Caut piese pentru exponat aerofilatelie: pionierat, prime zboruri, ștampile de aeroport, destinații rare.

Vladimir Jianu deva_unicorn@yahoo.com Tel. 0744 575.494 * Vând vederi noi și circulate, românești și străine, 1915 -1960.

Gheorghe Stoian - stoianmaria@gmail.com * Caut mărci fiscale utilizate în Rădăuți după 1918 cu textul INVALIDENAMT in RADAUTZ, preferabil pe documente.

Octavian Tabacaru - octavian500198@yahoo.co.uk

* Caut partener de schimb filatelic în România.

Sunt interesat de timbre neștampilate cât și ștampilate.

Ofer timbre Israel neștampilate cu tabs și colecție Ungaria neștampilate.

Adrian Gratz - newstamps2012@gmail.com

Studiul cărților poștale vă poate da mari satisfacții !

De ce-i frumoasă filatelia !

Ne scrieți, ca de obicei, pe gsm_as@yahoo.com

INFORMAȚIE = PUTERE !

Orice informație, articol, știre, foto sunt binevenite !

Mulțumiri celor care înțeleg să sprijine financiar apariția.

Editor: Sergiu Găbureac. Lector: Dumitru F. Dumitru Contact: gsm_as@yahoo.com, 0731 936.615, 0752 975.130.

Blogul lui Găbu: http: //blogulluigabu.blogspot.ro/; www.facebook.com/sergiu.gabureac.3.

XXXV pdf Nr. 4/30.04.2016

Probabil cea mai citită publicație de profil din România !