Radio CNM

radi

CNM

identitate corporativă aplicaţii

ascultăm ce ne motivează

1602 kHz AM

radi

CNM

identitate corporativă aplicaţii

Concept proiect: O v i d i u V. B i n d i u Coordonator proiect: L u c i a C r i s t e a - lector universitar Universitatea Tibiscus - Facultatea de Design Timişoara, 2004

vizualul şi radioul

semn grafic, logo monocromie despre evoluţia radioului

culoare, variante cromatice

radio CNM

familia de fonturi

Laviart - echipa de creeaţie

layout

material documentar

Introducere

5

Istoric

20

Demers conceptual Aplicatii

43 75

identitate corporativa elemente de birotica packaging aplicatii electronice

Introducere Vizualul �i radioul Identitatea, conform Dic�ionarului Explicativ Român se define�te ca fiind ansamblul de tr�s�turi specifice caracterizate prin convergen�� sub toate aspectele 1 . Aceste tr�s�turi furnizeaz� datele ce contribuie la identificarea unei persoane, unui bun sau organism socio-economicopolitic.

De modul în care un om, un obiect sau o organiza�ie reu�e�te s�-�i p�streze caracterele fundamentale un timp îndelungat depinde întreaga identitate pe care dore�te s� o comunice.

Fiecare om este unic. Putem spune acela�i lucru �i despre m�rci sau companii. Fiecare marc� sau companie are propria ei identitate, care se reg�se�te în tot ceea ce face �i spune. Identitatea este cea care îl ajut� pe consumator s� recunoasc� orice produs care apar�ine m�rcii sau companiei respective.

Construirea �i consolidarea identit��ii unei m�rci este un lucru dificil. Dac� o marc� nu are o identitatea clar�, atunci în mintea consumatorilor ea nu se va deosebi de alte m�rci. Coca-Cola, Mercedes Benz �i Shell sunt câteva exemple de m�rci cunoscute în întreaga lume.

Ele sunt u�or de recunoscut datorit� punternicei lor identit��i. Acest lucru nu este întâmpl�tor. Companiile respective sunt foarte atente la tot ce este legat de indentitatea m�rcii lor. Orice comunicare, atât în interiorul cât �i în afara companiei respect� cu stricte�e anumite reguli de identitate a m�rcii . 2 TP

TP

PT

PT

Vizualul joac� un rol covâr�itor în comunicarea identit��ii. Realizarea acestei comunic�ri revine în întregime reclamei, ca parte integrant� a mixului de marketing. Reclama a devenit în societatea modern� o institu�ie omniprezent�. În contextul economiei de pia�� ea este �i un simbol al prosperit��ii. Pentru a-�i vinde produsele, serviciile, ideile, emi��torii investesc în reclam� scopul mesajului publicitar fiind în esen�� atragerea consumatorilor. În condi�iile concuren�ei crescânde, produsele �i serviciile nu se mai impun doar prin calit��ile �i propriet��ile lor. Au nevoie de credibilitate. În acest sens reclama are o dubl� func�ie: de a difuza mesaje informa�ionale credibile despre produsele �i serviciile promovate �i de a influen�a preferin�ele consumatorilor, de a le ob�ine adeziunea �i de a le stimula decizia de cump�rare . 3 TP

1 TP

TP

TP

PT

2

PT

3

PT

PT

Noul Dic�ionar Explicativ al Limbii Române (produs multimedia), Editura Litera Interan�ional, Bucure�ti 2001.

Orange Identity manual multimedia, Bucure�ti 2003.

Moldoveanu M., Miron D., Psihologia reclamei , Editura LIBRA, Bucure�ti, 1995.

Radioul, ca sistem instantaneu de transmitere �i mi�care a informa�iei 4 are un suport material efemer: unda sonor�. Din cauz� c� memoria auditiv� are un volum �i o acurate�e mai mici decât memoria vizual� (fiind, în general mai pu�in exersat�), iar semnalele auditive pe care le primesc ascult�torii se succed f�r� ca ei s� poat� reveni asupra datelor considerate folositoare, informa�ia transmis� prin radio este re�inut� în propor�ie mai mic� . 5 În contextul mass-mediei contemporane, puternic influen�at� de fenomenul globaliz�rii �i de bombardamentul informa�ional la care suntem supu�i zilnic (75% din informa�iile receptate de c�tre un individ sunt de natur� vizual� 6 ), p�strarea dezideratului p�rin�ilor radioului (acela de a comunica liber, f�r� nici un posibil obstacol determinat de transportarea mesajului la distan�e mari), presupune îngem�narea acestei comunic�ri audio cu elementul vizual.

TP

TP

PT

PT

TP

PT

Identitatea vizual� a unui post de radio devine astfel deosebit de important�, crucial� în zonele urbane puternic populate �i cu o pia�� bine stratificat�. Ca exemplu putem vorbi despre campaniile de identitate ale unor posturi de radio române�ti precum Europa FM, Radio 21 �i Kiss FM. În cazul primului post de radio putem eviden�ia utilizarea reclamelor TV, print-urilor (ziare, reviste de specialitate), publicitatea outdoor, precum �i campanii de marketing direct. În cazul ultimelor dou� posturi de radio semnificativ r�mâne momentul recre�rii identit��ii lor din prima jum�tate a anului 2004 ( rebranding ), moment în care vizualul a jucat un rol de fixare a imaginii pentru care militeaz� fiecare post de radio în parte, sus�inut� fiind mai apoi de c�tre oferta audio (grila de programe: structur�, form�, con�inut). În esen��, radioul a trecut grani�a audio, penetrând zona vizual� datorit� marelui avantaj pe care îl ofer� aceasta: furnizarea informa�iei despre radio prin ilustra�ie, culoare, slogan, logo, marca �i textul informativ. În cadrul lucr�rii de fa�� v� invit s� facem o incursiune în lumea fascinant� a cre�rii identit��ii corporative pentru un post de radio, urm�rind s� justific în mod practic nevoia, necesitatea, utilitatea �i implementarea propriu-zis� a elementelor vizuale la toate nivelurile. În final vom putea discuta despre postul RADIO CNM din Arad, a�a cum este el ast�zi, subliniind efectele �i consecin�ele realiz�rii identit��ii sale corporative.

4 TP

5 TP

TP

"Broadcasting, Radio and Television," Enciclopedia 2000 Encarta® Microsoft®.

PT

Moldoveanu M., Miron D., Psihologia reclamei Reclama de radio , pag. 79 Editura LIBRA, Bucure�ti, 1995.

6 Lugrin G. Logo-ul, emblema timpurilor moderne Revista Strategia , pag. 26, Editura STRATEGIA 2003.

PT

PT

Istoric De ce radioul?

Putem spune c� radioul s-a n�scut ca r�spuns la dorin�a crescând� de comunicare, manifestat� într-o prim� faz� doar în cercul oamenilor de �tiin�� �i inventatorilor, ca mai apoi, dovedindu-�i utilitatea �i poten�ialul enorm s� cuprind� întreg mapamondul.

Transmiterea de semnale audio electromagnetice pe carea aeurlui (undele radio), reprezint� un instrument crucial al organiz�rii sociale �i politice moderne. Faptul c� undele radio au o arie întins� de interceptare prin intermediul unor aparate de recep�ie standard (radioul), reglementarea transmisiunilor radio a devenit o necesitate, conducând la apari�ia unor organisme de stat sau idependente al c�ror rol a devenit acela de a organiza, monitoriza �i gestiona comunicarea radio.

Dac� inventatorul Samuel F. B. Morse uimea cercul oamenilor de �tiin�� prin prezentarea telegrafului în anul 1837, iar inventatorul Alexander Graham Bell patenta în anul 1876 a�a numitul telefon, nevoia de a dep��i limit�rile provocate de cablurile telegrafului �i ale telefonului a condus la apari�ia radiotelegrafului (iar mai târziu a radioului), în anul 1895, crea�ia invetatorului italian Guglielmo Marconi.

De�i într-o prim� faz� transmisiunile radio au avut un caracter pur �tiin�ific �i experimental, aria lor de utilizare a crescut în timp, de la simpla comunicare între vasele de transport ale firmei maritime United Fruit Company în 1904 în zona Caraibelor, la transmiterea vocii umane (prin aportul inventatorului canadian Reginand Fessenden), urmat� la doar zece ani de reglementarea utiliz�rii acestora pe marea majoritate a vaselor maritime, ca mai apoi acestea s� p�trund� în casele indivizilor, dovedindu-�i utilitatea �i poten�ialul extraordinar în comunicarea la scar� larg�.

Aparent o iven�ie nou�, radioul a reu�it destul de greu s� ajung� unde este ast�zi. Au trebuit s� treac� cele dou� r�zboaie mondiale (pe durata c�rora radioul a avut o utilizare cu caracter preponderent militar), r�zboaie care au accentuat folosirea undelor radio pentru comunicare.

Figuri proeminente ale acestei perioade istorice s-au folosit de radio pentru a comunica cu mase întregi de oameni, precum comentatorul american Edward R. Murrow (care a impresionat mase întregi de ascult�tori prin interven�iile sale din perioada raidurilor germane de de-asupra Londrei), pre�edintele american Franklin Delano Roosevelt (care a apelat adesea la transmisiunile radio pentru a se adresa în mod direct poporului american în perioada Marii Recesiuni �i a celui de-al Doilea R�zboi Mondial), liderul nazist Adolf Hitler (care prin cuvânt�rile transmise pe calea undelor radio a ajutat la preg�tirea r�zboiului �i a genocidului în Germania), �i împ�ratul japonez Hiroshito (care a f�cut apel la întreaga sa na�iune pentru capitulare necondi�ionat�, ca urmare a bombardamentelor din ora�ele Hiroshima �i Nagasaki).

Ulterior acestei perioade istorice dezvoltarea televiziunii la scar� larg� (începând cu anul 1935), a condus la pierderea suprema�iei de�inut� de transmisiile radio. Cele dou� modalit��i de comunicare au continuat îns� s� coexiste, dovedindu-�i importan�a în momente cruciale din istoria umanit��ii (ex. misiunile de aselenizare Apollo între anii 1969-1972), iar dincolo de acestea, fiind utilizate la scar� global� în comunica�ii �i divertisment.

De ce Radio CNM? Una dintre nevoile fundamentale ale fiin�ei umane este aceea de a comunica. În func�ie de perioada istoric� �i contextul socio-politic, aceast� comunicare a sinelui a cuprins forme simple sau complexe, cu sau f�r� constrâgeri sau limit�ri.

Contextul socio-politic al României, curând dup� terminarea celui de-al doilea r�zboi mondial �i pân� la începutul anilor 90 a permis o anumit� form� de comunicare, cu multe restric�ii la capitolul libertate de exprimare. Revolu�ia social� din Decembrie 1989 a adus cu sine o schimbare în aceast� direc�ie, oferind premisele dezvolt�rii mass-mediei în România, dup� modelul ��rilor capitaliste, având ca fundament libertatea de exprimare.

Radio CNM s-a n�scut tocmai din acest motiv: libertatea de comunicare a unui grup de oameni care erau convin�i c� au ceva de spus în comunitatea din care provin �i pentru un segment anume al publicului ascult�tor. Înfiin�at în Martie 2002 de c�tre actualul pre�edinte, domnul Gheorghe DR�GAN, Radio CNM a început s� emit� pe lungimea de unde medii (AM), pe frecven�a de 1602 kHz. Pornit cu o sus�inere financiar� modest�, îns� cu mult� ambi�ie, postul radio �i-a preluat acronimul CNM de la firma cu numele Comunica�ii Na�ionale Mobile. Radio CNM s-a dorit a fi înc� de la bun început un post de radio evanghelic, cu caracter interconfesional, deservind prin programele sale comunitatea cre�tin-evanghelic� din ora�ul �i jude�ul Arad, care are o pondere considerabil� în totalul popula�iei acestui jude� (peste 10%).

Prin natura �i mesajul ei, Evanghelia (vestea bun� a Mântuitorului nostru Isus Cristos), se adreseaz� tuturor, astfel c� Radio CNM î�i propune s� furnizeze progame radio pentru un segment cât mai larg de ascult�tori, tuturor celor cu inima tân�r� , dup� cum declara pre�edintele postului de radio.

Aflat în primii s�i ani de existen��, Radio CNM avea nevoie de o identitate corporativ� clar�, bine conturat� �i transmis� în mod coerent, astfel încât imaginea sa distinct� s� fie bine fixat� în memoria ascult�torilor s�i.

Primii pa�i Postul de radio CNM Arad, prin conducerea sa a sesizat la începutul anului 2003 nevoia de a comunica cu publicul ascult�tor (aval), cât �i cu poten�ialii sponsori (amonte), dincolo de undele radio, apelând la formele variate de comunicare existente pe pia��. Astfel s-a luat în considerare realizarea unei pagini oficiale în re�eaua internet, prin care Radio CNM s� se fac� cunoscut dincolo de limit�rile transmisiilor radio.

Laviart Ovidiu V. BINDIU: Am început studiile superioare în cadrul Universit��ii TIBISCUS din Timi�oara în anul 1999. În acea perioad� îmi desf��uram activitatea profesional� în calitate de ilustrator �i designer în cadrul tipografiei Easy Print , iar ca �i grafician-desenator în cadrul Funda�iei Copilul �i Lumea .

No�iunile de design preluate din Universitate �i-au g�sit curând aplica�ia în lucr�rile de tipografie �i cele de freelance pe care le-am realizat.

Anul 2002 a fost momentul înfiin��rii firmei LAVIART , împreun� cu so�ia mea Lavinia, prin care ne-am propus s� oferim servicii în domeniul concep�iei grafice �i al ilustra�iilor. Aceste servicii urmau s� fie oferite �i în colaborare cu alte firme din domeniu, existente pe pia�a local�.

Cererea de pe pia�� ne-a determinat s� l�rgim aria serviciilor de design oferite, dezvoltându-ne astfel portofoliul de lucr�ri în mod continuu, num�rul de clien�i �i calitatea serviciilor prestate. În luna Ianuarie 2003 firma Laviart a fost pus� în fa�a unei provoc�ri f�r� precedent, în forma cre�rii identit��ii corporative a postului de radio CNM din Arad �i a comunic�rii acesteia într-un mod coerent. Cooptarea echipei Laviart s-a f�cut printr-un concurs de evenimente care au scos în eviden�� dou� aspecte foarte importante: necesitatea stringent� de educare a clien�ilor de pe pia�� (persoane fizice �i juridice), cu privire la nevoia de a-�i evalua propria competen�� distinctiv� �i de a înv��a totul despre sine înainte de a putea s� comunice mesajul dorit receptorilor de pe pia�� (mesajul corporativ); - Laviart are preg�tirea profesional�, sclipirea creatoare, resursele umane, capitalul de cuno�tin�e �i dinamismul imperios necesare întâmpin�rii poten�ialilor clien�i de pe pia�� �i model�rii identit��ilor acestora conform viziunii lor, filosofiei organiza�ionale �i strategiei de comunicare alese.

Tema lucr�rii de licen��: Acceptarea acestui proiect de amploare derulat pe parcursul a doi ani de gestionare a identit��ii corporative a postului de radio CNM a condus la dobândirea unor informa�ii unice, deosebit de importante în contextul concuren�ial manifestat pe pia�a local�, precum �i la realizarea unei lucr�ri de durat� ce denot� competen�a distinctiv� a echipei Laviart , punctele ei forte, sl�biciunile, avantajele de�inute �i riscurile ce trebuiesc evitate cu profesionalism.

Enun�at�, tema lucr�rii de licen�� supus� aten�iei dumneavoastr� este conceperea imaginii integrate a postului de radio CNM din Arad, prin realizarea unei identit��i corporative solide, fundamentat� pe viziunea, filozofia �i mesajul avut de transmis în eter de c�tre colectivul Radio CNM.

Motivarea temei Aplicarea identit��ii corporative la nivelul receptorului vizual cu scop publicitar, de informare �i de recunoa�tere constituie o aptitudine esen�ial� ce trebuie dobândit� de c�tre un designer în demersul s�u profesional. Proiectul abordat în lucrarea de fa�� prezint� tocmai acest lucru: capacitatea �i abilitatea candidatului de a aplica în mod coerent, constructiv �i estetic cuno�tin�ele tehnice �i de specialitate dobândite în cadrul Universit��ii TIBISCUS , ceea ce va garanta reu�ita în domeniul profesional �i continua dezvoltare.

Echipa de lucru -

Echipa de lucru cooptat� pentru realizarea acestui proiect: Ovidiu V. BINDIU: designer partea de concept vizual �i execu�ie grafic�; Cristian CAZACU: copywriter, compozitor �i interpret; Cristian GALEA: inginer de sistem, programator software (integrare web); Lavinia BINDIU: supervizor �i consultant.

Exemple de identitate vizual� pe pia�a de radio din România Segmentul laic Europa FM Text prezentare website: Te treze�te în fiecare diminea��, e al�turi de tine la micul dejun, te înso�e�te pe drumul c�tre servici, î�i �ine companie �i acolo unde munce�ti. Î�i face drumul mai u�or c�tre cas�, î�i spune ce s-a întâmplat peste zi �i se mai întâmpl� s� fie al�turi de tine �i seara, înainte de culcare.

CINE A MAI INTRAT ATÂT DE MULT ÎN VIA�A TA? Conform IMAS (Octombrie 2003), Europa FM are 1.841.000 de ascult�tori în fiecare zi.

A�eza�i în linie dreapt�, unul dup� altul, ascult�torii Europa FM formeaz� un �ir cu o lungime de aproximativ 455 km!!!! Imagina�i-v� un �ir uman de la Bucure�ti la Satu Mare sau de la Timi�oara pân� la Buz�u. Om lâng� om pe 455 km.

Ace�tia sunt ascult�torii Europa FM din fiecare zi. Dac� te afli printre ei atunci �tii cine suntem; dac� acum ne descoperi, iat� câteva informa�ii utile: - primul post privat cu acoperire nationala in FM, - radio generalist, stiri si muzica, - acopera 60% din teritoriul tarii, 80% din populatie, - public tinta 25 - 50 de ani, - parte a retelei Lagardere Active Radio International . 1

Pe lâng� publicitarea prin intermediul undelor radio, postul de radio Europa FM a apelat �i la alte canale de promovare, prin intermediul publicit�rii outdoor �i în reviste de specialitate, în func�ie de evenimentul considerat (fie aniversarea unui anumit num�r de ani de existen��, fie campania de fixare a notoriet��ii postului radio în percep�ia ascult�torilor).

1

http://www.europafm.ro/

Europa FM - 2.150.600 ascultatori!

Potrivit celui mai nou sondaj de audienta radio intitulat SAR si realizat de institutele IMAS si Mercury in perioada 13 aprilie - 24 mai 2004, Europa FM are la nivel national 2.150.600 de ascultatori in fiecare zi (target all, week day) si o cota de piata 17.5. De la precedentul sondaj de audienta, adica in ultimele 6 luni, peste 300.000 de romani s-au adaugat intre ascultatorii fideli ai Europa FM, primul post privat cu acoperire nationala inregistrind astfel o noua premiera: depasirea granitei celor 2 milioane de ascultatori.

KISS FM versus Radio 21 Cele dou� posturi de radio au trecut printr-o serie de schimb�ri majore, practic reinvetându-se , astfel: - Radio Contact a devenit din 5 Noiembrie 2003 Radio KISS FM. Sub brandul KISS FM sta�ia schimb� radical orientarea, devenind un post dedicat hit-urilor muzicale, dup� ce, în urm� cu un an se repozi�iona ca un radio generalist, care s� se adreseze unui public cât ,mai larg; - Radio KISS FM �i-a preg�tit atacul apelând la o serie de vedete precum �erban Huidu �i Mihai G�inu��, Cristi Ni�u, Cristian Andrei sau Vali B�rbulescu; - Radio 21 de�ine în continuare pozi�ia de lider în Bucure�ti, de aproape doi ani; - Radio 21 a contraatacat rebrandarea KISS FM prin transferul lui Daniel Buzdugan, farsorul de la

Kiss FM, cu tot cu rubrica sa de diminea�� a cârcota�ilor; - Pe frecven�a Radio 21 a intrat din toamna anului 2003 �i Andrei Gheorghe, cu emisiunea Na�iunea 21? . Revista Biz, nr. 77, 1-14 Decembrie 2003, pag. 52 - mediamarketing, articol Se încinge frecven�a . Cristian Manafu.

Fratele mai mic din mass-media, radioul autohton d� semne c� poate intra pe terenul publicit��ii mai des, pe fondul dezvolt�rii categoriei de retail (marile magazine anun�� periodic promo�iile de pre�), a promov�rii re�elelor de magazine (Orange Shop), sau a apari�iei unor evenimente ce trebuie sus�inute prin reclame pe plan local (Aniversare URSUS 125 ani, la Cluj).

Radioul devine îns� un mediu alternativ televiziunii pentru o serie de clien�i de publicitate ale c�ror bugete nu pot sus�ine difuzarea spoturilor TV (importatorul Green Net a derulat o campanie la sfâr�itul anului 2002 pentru cosmeticele italiene Foltene). segmentul religios Dup� momentul 1989 în mass-media româneasc� a început s�-�i fac� sim�it� prezen�a �i posturile radio cu mesaj preponderent religios, a�a numitele posturi de radio cre�tine. Justificarea existen�ei acestor posturi de radio rezid� în compunerea diferitelor comunit��i umane din anumite zone geografice. Sta�iile radio cu mesaj cre�tin au ap�rut ca r�spuns la nevoile actuale ale unor grupuri de ascult�tori �i ca o consecin�� a noilor forme de comunicare contemporan�. Dintre aceste posturi de radio cu tematic� cre�tin�, câteva pot fi amintite, mai ales prin prisma impactului lor în comunit��iile �i zonele de acoperire pe care le de�in: Radio Vocea Evangheliei de�ine mai multe sta�ii în întreaga �ar�, astfel: Bucure�ti, Cluj, Sibiu, Suceava, Oradea �i Timi�oara. http://www.rve.net/colectiv.php

Radio S.O.S. Ploie�ti: ttp://www.radiosos.org/caritate.php

Radio Micul Samaritean Chi�in�u: http://www.littlesamaritan.org/

Radio Vocea Speran�ei Timi�oara: http://www.intercer.net/~rvstm/index.htm

Demersul corporativ Diagnosticarea În momentul în care echipa Laviart a fost cooptat� pentru crearea paginii de internet pentru postul de radio CNM din Arad, pasul preliminar a fost acela de a realiza diagnosticul organiza�ional, pe baza evalu�rii holistice a ceea ce însemna Radio CNM la acel moment. În Ianuarie 2003 Radio CNM însemna: - un colectiv format din 15 angaja�i �i colaboratori, - un sediu bine utilat, - o gril� de programe ce con�inea emisiuni cu caracter cre�tin începând cu orele serii (20:00), pân� dis-de-diminea��, - un logo mai pu�in promi��tor, datorit� aspectului grafic �i anagramei CNM care nu transmitea prea multe publicului ascult�tor, - o acoperire cu aria medie de 40 km, - undeva la 20,000 ascult�tori (cifr� neconfirmat� statistic).

-

Analizând cerin�ele clientului �i situa�ia existen�� în sta�ia radio am ajuns la urm�toarele conlcuzii: nevoia stringent� de realizare a unei m�rci puternice, un brand care s� poat� comunica atât vizual cât �i auditiv viziunea �i esen�a a ceea ce se dorea a fi Radio CNM; necesitatea conferirii unei semnifica�ii pentru anagramele C.N.M. , care pân� la acel moment �ineau locul prescurt�rii numelui firmei Comunica�ii Na�ionale Mobile ; crearea ansamblului slogan, logo, text informativ, ilustra�ie, culoare, spa�iu liber �i sunet, care s� delimiteze clar �i f�r� echivoc care este identitatea vizual-corporativ� a postului de radio CNM, sus�inând-o pe termen scurt �i mediu; alegerea momentului �i a metodelor de promovare a noii imagini, a brand-ului CNM �i determinarea c�ilor de ac�iune.

Noul BRAND Prin brand în�elegem numele de marc� ce se dore�te a realiza leg�tura cu valorile, spiritul �i atitudinea organiza�iei, asocierea cu caracteristicile sale fundamentale �i inalienabile, comunicarea acestuia f�cându-se prin ansamblul: slogan, logo, text informativ, ilustra�ie, culoare, spa�iu liber �i sunet.

Branding-ul înseamn� crearea ansamblului de mai sus, iar pentru a avea succes, acesta trebuie s� fie privit ca o strategie de business, una de drum lung nu în luni, ci în ani!

Brandul este legat de valorile �i viziunea organiza�ional�. De aceea angaja�ii sunt ambasadorii unui brand, sunt cei prin care brand-ul tr�ie�te care îi dau via�� �i îl <confirm�> în fiecare zi în rela�ia cu clien�ii sau partenerii de afaceri . 1 Angaja�ii trebuie s� �tie s� se identifice cu brandul, s� dea via�� brandului într-un mod relevant �i unic pentru consumatori. Acestea se realizeaz� oferind consumatorilor experien�e consistente �i credibile.

Identificare cu brandul este o misiune comun� în îndeplinirea c�reia este implicat� toat� lumea din companie. În conjunctura actual� identificarea cu brandul trebuie s� fie un stil de via��, care s� se transmit� din companie c�tre consumatori, din interior în afar�, printr-o identitate verbal�. To�i cei care lucreaz� în companie trebuie s�-l cunoasc�, s�-l în�eleag� �i s�-l urmeze [...] Avantajul competitiv r�mâne îns� brandul însu�i, iar viziunea din spatele s�u trebuie s� fie real� �i tangibil� în fiecare punct în care intr� în contact �i interac�ioneaz� cu acesta [...] Brandul trebuie s� fie atât de elegant în simplitatea lui încât toat� lumea s�-l în�eleag� intuitiv �i instantaneu, apoi s� i se poat� asocia �i s� se identifice cu el, pentru c�, în final, valoarea brandului este hot�rât� de publicul lui .2 Un brand, pentru a putea avea succes trebuie s�-�i p�streze permanent prospe�imea. Prospe�imea brandului depinde de modul în care î�i comunic� atributele c�tre consumatori �i capacitatea de a men�ine o indentitate clar� a mesajului, chiar dac� modul în care sunt transmise atributele se înnoie�te permanent.

Identitatea unei corpora�ii este critic� în construirea brandului acesteia dac� nu în�elegi chiar tu cine e�ti, cum e�ti, care-�i sunt competen�ele �i ambi�iile, cum ai putea s� te ar��i în fa�a celorlal�i? În cazul brandingului de corpora�ie, cea mai mare amenin�are este pr�pastia dintre mit �i realitate: principalul constructor al brandului nu e numele, logo-ul sau publicitatea, ci organiza�ia (Aneta Bogdan Brandient).

Un brand puternic î�i scoate produsul din mul�ime, îl face deosebit, unic �i astfel atrage aten�ia unei mari mase de consumatori . (Aneta Bogdan Brandient).

Radio CNM În cazul postului de radio CNM putem vorbi de un proces de rebranding, realizat din fericire într-o faz� timpurie a postului de radio. Astfel, la doar un an de la lansarea oficial� (16 Martie 2002), Radio CNM a primit urm�toarele componente: Sloganul Ascult�m cenemotiveaz� Sloganul (defini�ie): Const� într-un cuvânt sau un grup de cuvinte, o expresie sau o propozi�ie ce creeaz� imaginea/personalitatea unui produs/serviciu sau a unei firme ofertante.

1 2

Braliga G., Branding / Studii de caz. Continuitatea brandului: Orange Revista BIZ , nr. 74, Octombrie 2003.

Mihai R.F.: Construirea brandului dinspre interior - Revista Strategia , pag. 24, nr. 2, Martie 2003.

Ascult�m ce ne motiveaz� s-a n�scut în urma studiului acronimului CNM, despre care am considerat c� era imperios necesar s� prind� via�� , s� însemne ceva, s� transmit� un mesaj ascult�torilor s�i, s�-i cheme pe ace�tia la ac�iune.

Efectul mobilizator l-a conferit leg�tura cu esen�a mesajului Evangheliei �i anume acela de a motiva oamenii s� îmbr��i�eze Vestea Bun� a mântuirii oferit� prin credin�a în jertfa de pe cruce a Domnului Isus Cristos.

Prin creativitatea �i talentul echipei Laviart , acronimul C.N.M. a prins forma expresiei CE NE MOTIVEAZ� .

Sloganul con�ine dou� verbe cheie: a asculta �i a fi motivat. Formele verbale eviden�iaz� aspectul decizional, voli�ional, urm�rind un scop în via�� �i valori ce ofer� sens membrilor comunit��ii.

Conceptul: leg�tura strâns� între numele postului de radio �i obiectiv.

Metoda de abordare: folosind tonul factual-emo�ional.

Obiectivul: stimuleaz� interesul �i împinge receptorul la ac�iune, persuasiune; se adreseaz� dorin�elor �i aspira�iilor publicului Calit��ile sloganului: Concizia: sloganul scoate în eviden�� motiva�ia din spatele postului de radio.

Memorabilitatea: asigurat� prin leg�tura dintre slogan �i anagramele postului de radio.

Muzicalitatea: îmbinat armonios în linia melodic� conceput�, sloganul este u�or cantabil, putând fi fredonat �i repodus în orice moment.

Avantajele sloganului: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Define�te clar viziunea postului de radio (motivarea ascult�torilor) Creaz� sentimentul de apartenen�� la grup (verbul a asculta conjugat la persoana I plural) Stimuleaz� la ac�iune (timpul imperativ Ascult�m! ) Provoac� la motiva�ie (... ce ne motiveaz�) Garanteaz� obiectivitatea postului de radio �i promite motiva�ie Asigur� o memorare u�oar� �i o identificare facil�.

Cofer� personalitate anagramei deja cunoscute: C N M Denot� �i sus�ine importan�a moralei cre�tine �i eticii în demersul postului de radio

Emblema Radio CNM Emblema (defini�ie): Este elementul de simbolizare a m�rcii, cel care asigur� recunoa�terea acesteia, neputând fi îns� pronun�at verbal (un desen, o grafic� distinctiv�).

Forma �i structura: au la baz� sloganul, transpunând în plan vizual sensul expresiei ascult�m ce ne motiveaz� . Aceast� transpunere este armonios realizat� prin filtrul stiliz�rii Culoarea: tonuri de albastru ceruleum stabilizate în paleta de culori Pantone Obiectivul: crearea leg�turii dintre emblema postului de radio �i sloganul acestuia ascult�m Avantajul: asigur� o comunicare foarte u�oar� �i evident� cu receptorul (ascult�torul).

Genericul Radio CNM ascult�m cenemotiveaz� Fundalul sonor pentru promovarea noii imagini / identit��i trebuie s� ia în considerare: - necesit��ile informa�ionale - dominanta emo�ional� a reclamei (genericului) - caracterul unitar al viziunii postului de radio - vocea care cite�te mesajul publicitar (trebuie aleas� astfel încât s� reprezinte cât mai fidel însu�irile publicului-�int�).

- timbrul vocal trebuie s� fie în acela�i timp pl�cut �i deosebit: tonul prietenos, dar politicos, cu entuziasm natural, f�r� exager�ri.

Muzica trebuie s� fie simpl�, agreabil� �i obsedant�!

Radio Jingle Reclama radio Jingle-ul radio (reclama generic�), este compozi�ia muzical� cu o durat� redus� (max. 35 secunde), care transmite esen�a postului de radio prin îmbinarea textului cu muzica. Menirea unui astfel de jingle este de a informa ascult�torii despre viziunea postului �i de a fixa în mintea acestora un loc aparte pentru el. Difuzarea jingle-ului în mod repetat permite dominantei emo�ionale s� stârneasc� afec�iunea ascult�torilor fa�� de postul de radio pe m�sur� ce ace�tia se identific� cu valorile �i viziunea promovate de acesta.

Reclama radio nu trebuie repetat� identic, pentru a nu-i plictisi pe ascult�tori. Se recomand� producerea mai multor variante, p�strându-se îns� aceea�i tem� �i acela�i registru emo�ional de-a lungul întregii campanii .3 Tocmai de aceea radio CNM beneficiaz� de o serie de cinci jingle-uri radio, derivate dintr-unul ini�ial.

3

Moldoveanu M., Miron D.: Psihologia Reclamei Reclama de Radio , pag. 80. Editura Libra, Bucure�ti 1995.

Caracteristicile jingle-ul CNM: - are durata de 34 secunde, - voce �i chitar� acustic�, - versurile: Ascult� ce ne motiveaz�, Ascult� Radio CNM, Ascult� ceea ce conteaz�, Ascult� Radio CNM. 4 Jingle-ul, în toate variantele sale include: varianta complet� voce chitar�, varianta instrumental�, variantele compendiu �i hitmix.

4

© 2003 muzica �i versurile: Cristian Cazacu (born again).

Marketing �i Publicitate Marketingul nu este arta de a vinde. El nu este o simpl� chestiune de a convinge pe cineva s� cumpere. Este arta cre�rii condi�iilor în care cump�r�torul se convinge singur s� cumpere .

John Fergusson Func�ia esen�ial� a Marketingului este de a vehicula informa�ia între produc�tori �i clien�i, contribuind astfel la intensificare schimburilor de bunuri �i servicii. Transmiterea acestei informa�ii de la produc�tori la clientel� se face printr-un complex de activit��i cunoscute sub denumirea de Marketing Mix �i concentrate în jurul produsului/serviciului, pre�ului, distribu�iei �i publicit��ii.

Produsul/Serviciul Specialistul în marketing intervine înc� din faza de proiectare a noului produs/serviciu. În cazul postului de radio CNM putem vorbi despre asociatul unic �i fondatorul postului, care, prin intermediul colectivului s�u a încercat s� dea via�� a�tept�rilor, dorin�elor �i idealurilor comunit��ii ar�dene �i din împrejurimi, manifestate pe t�râm spiritual. Serviciul astfel oferit este cel radiofonic, cu anumite avantaje competitive, beneficii �i satisfac�ii, date de amplasarea geografic� a postului de radio (fiind unic în aceast� regiune), structura grilei de programe, sentimentul de apartenen�� comunicat, cel al propriei valori alimentat de mesajul biblic transmis �i dimensiunea pshiosocial�.

Pre�ul Promovarea prin pre� raporteaz� produsul/serviciul la posibilit��ile financiare ale clientelei, �inând seama de factorii de pia�� (concuren�a, limitele în care oscileaz� pre�urile la fiecare categorie de produse/servicii), de factorii psihologici (acceptabilitatea social�, prestigiu), ce intervin în decizia de cump�rare. În cazul Radio CNM pre�ul perceput de ascult�tor este compus din costul de utilizare al radioului (abonamentul radio TV), �i cheltuielile cu energia electric�.

Distribu�ia În esen�� distribu�ia presupune �i urm�re�te deplasarea m�rfurilor din fabric� pân� la domiciliul clientului. În cadrul serviciilor radiofonice lucrurile sunt v�dit simplificate, deoarece clientul nu trebuie s� se deplaseze, ci doar s� de�in� receptorul audio. Serviciile îi sunt astfel livrate la domiciliu prin intermediul frecven�ei 1602 Khz AM. Costurile cu aceast� livrare revin postului de radio CNM, ce curpind taxele de licen��, achizi�ionarea frecven�ei �i cheltuielile cu utilit��ile. Toate acestea sunt acoperite din închirierea spa�iului alocat reclamelor c�tre diferi�i clien�i �i sponsoriz�rile primite.

Publicitatea Publicitatea este cel mai vizibil �i cel mai eficient mijloc de comuncare. Aceasta const� dintr-un complex de activit��i de promovare pe pia�� a unei idei sau a unui produs ori serviciu.

Publicitatea trebuie s� comunice trei elemente esen�iale: s� comunice viziunea Radio CNM, stârnind interesul �i curiozitatea ascult�torilor, s� comunice beneficiile serviciilor postului radio, s� sus�in� �i s� ilustreze viziunea postului de radio prin pachetul de emisiuni radio ce formeaz� grila de programe ( noi avem emisiunile ce v� motiveaz�, adaptate nevoilor dumneavoastr� de comunicare, promovând �i conservând valorile de etic� �i convie�uire cre�tin�), s� transmit� informa�ii, în urma analiz�rii c�rora receptorii s� devin� ascult�tori fideli ai postului de Radio CNM. Comunicarea trebuie s� fie simpl�, puternic� prin mesajul transmis, mobilizatoare, clar�, iar tonul direct �i informal.

C a m p a n i a 2003 Echipa Laviart a hot�rât ini�ierea Campaniei de promovare a noului brand CNM cu ocazia anivers�rii a un an de emisie, în data de 14 Martie 2003. Elementele ce au compus campania de promovare a brand-ului sunt: Evenimentul CNM 1 AN - concert aniversar de dou� zile: � Prezentarea echipei CNM � Noua identitate vizual� (proiec�ie în sal�, website, birotic�, invita�ii) � Lansarea noului slogan ascult�m ce ne motiveaz� �i a temei muzicale ce îl înso�e�te �i justificarea sa prin prisma viziunii postului de radio � Familiarizarea publicului participant (în medie 2.000 persoane), cu pagina de internet � Împ�r�irea de ab�ibilduri cu noul logo �i sloganul Radio CNM Lansarea paginii de internet oficiale: www.radiocnm.com Inserarea în grila de programe radio a noii teme muzicale Realizarea de emisiuni radio speciale pe tema noului slogan Diferite apari�ii ale bannerului oficial Radio CNM cu ocazia diferitelor evenimente locale: Turneul P�storul cel Bun , Festivalul Agapeo , etc.

Tip�rirea de felicit�ri promo�ionale cu ocazia S�rb�torilor de Iarn� (direct mailing), �i inser�ie publicitar� în revista Farul cre�tin , cu aceea�i ocazie Campania 2003 �i-a propus promovarea noii imagini a postului de radio CNM, familiarizarea publicului ascult�tor cu noul slogan care sintetizeaz� întreaga viziune a radioului �i fixarea noii imagini vizuale, toate în dorin�a de contura f�r� echivoc identitatea sa privit� corporativ concept nou atât pe pia�a local� cât �i în cercul ascult�torilor CNM. Din acest punct de vedere Campania Ascult�m ce ne motiveaz� a fost un succes, reu�ind s� impun� Radio CNM ca un brand, întocmai precum în cazul posturilor de radio consacrate la nivel na�ional, p�strând propor�iile de rigoare.

Echipa Laviart a adus acel suflu nou, de profesionalism, transpunând vizual �i auditiv ceea ce colectivul Radio CNM a exprimat în cuvinte �i în fapte.

C a m p a n i a 2004 Anul 2004 a adus cu sine un moment crucial în via�a postului de radio CNM. Echipa Laviart împreun� cu colectivul Radio CNM au hot�rât realizarea primei campanii de comunicare, cu tema Tu po�i s� cumperi cerul? .

Prin aceast� campanie de comunicare s-a dorit sensibilizarea publicului ascult�tor la nevoile stringente ale comunit��ii în care tr�ie�te, o trecere a acestuia din zona primirii în zona oferirii , prin participarea sa în mod activ la demersurile Radio CNM. Resim�ind nevoia de a motiva ascult�torii la o atitudine proactiv�, preactiv� �i reactiv�, Laviart �i CNM au identificat nevoile reale ale postului de radio �i prin intermediul campaniei Tu po�i s� cumperi cerul? au lansat publicului ascult�tor invita�ia de a se implica.

Campania a cuprins dou� evenimente distincte: �

12-13 Martie 2004, � � � � �

Concert aniversar de dou� zile, cu tema: Tu po�i s� cumperi Cerul?

Prezentarea campaniei Tu po�i s� cumperi Cerul?

Distribuirea cuburilor (aprox. 1.700 buc��i) Realizarea de emisiuni radio pe tema campaniei Lansarea provoc�rii c�tre participan�i de a se implica Anun�area momentului 22 Mai Por�i deschise Cer deschis

�

22 Mai 2004, concert de o zi cu tema: Por�i deschise Cer deschis � Evaluarea Campaniei Tu po�i s� cumperi Cerul? � Realizarea de emisiuni pe tema campaniei � Distribuirea de ab�ibilde �i calendare cu însemnele Radio CNM

Cele dou� evenimente au fost privite ca un întreg: primul a g�zduit lansarea provoc�rii Tu po�i s� cumperi Cerul? , prezentat� în forma unor cuburi de culoarea cerului, pe care era înscris titlul campaniei, iar în interior fiecare cub avea a�a numitele instruc�iuni de utilizare. De�i într-o prim� faz� s-ar crede c� aceast� campanie a fost o strângere de fonduri, în ansamblul ei ea a fost cu mult mai mult: a fost un moment de testare a impactului pe care îl are Radio CNM între ascult�torii s�i; a fost o confruntare real� a modului în care ascult�torii au în�eles s� aplice în mod practic ceea ce îi motiveaz�; a fost prima ac�iune comun� Radio-ascult�tori, într-o încercare de a transpune în fapte ceea ce în cuvinte reprezint� mesajul motivator al Radio CNM.

Semn grafic

omenire, intreg

auz, receptor

vestea bună

jertfă, dăruire, dragoste

identitate, apartenenţă

comunicare

emisie, influenţă

promisiune ţinută

recepţie, ascultare

Ritmul Rela�iile dinamice care stau la baza diferitelor încarn�ri ale formelor nu sunt altceva decât momente de confruntare a unor activit��i ritmice. Nu exist� alc�tuire de form� care s� nu implice ritmul, mi�carea dup� ritm fiind caracteristic� tuturor proceselor naturale, precum �i tuturor activit��ilor umane con�tiente sau incon�tiente.

Omul î�i acordeaz� permanent ritmul s�u fiziologic cu ritmurile naturale (fizice �i spirituale), �i orice senza�ie perceput� de el con�tient sau incon�tient se repercuteaz� în structurile ritmice al corpului s�u, cu urm�ri mai mult sau mai pu�in vizibile asupra comportamentului. Este cunoscut faptul c� acela care asist� la anumite performan�e ritmice dans, muzic�, sport, etc. î�i acordeaz� mi�c�rile cu cele pe care le tr�ie�te auditiv sau vizual, b�tând tactul cu mâinile, picioarele sau antrenat cu întregul corp.

Cea mai simpl� forma�ie ritmic� este divizat� în dou� unit��i �i poart� numele de ritm binar. Acesta este un ritm fundamental care se g�se�te în mersul omului, în succesiunea b�t�ilor sale cardiace (diastol�, sistol�), în mi�carea respiratorie, alternan�a zilei cu noaptea, fluxul �i refluxul, via�a �i moartea aparent� a vegeta�iei, �.a.m.d.

Dac� ne gândim la ritm în sensul cel mai general, existen�a sa presupune mi�care de extensie continu�, neîntrerupt� (grecescul rythmos deriv� din reo = a curge), dar în acela�i timp �i o divizare a existen�ei nesfâr�ite în perioade care s� se repete dup� o anumit� regul�. Ritmul se deosebe�te prin urmare de mi�carea propriu-zis� printr-o succesiune de faze a c�ror discontinuitate asigur� reconstruirea mi�c�rii (Bachelard). În arte, ritmul exprim� rela�iile foarte generale de organizare a duratei. El este un principiu fundamental manifestat prin forme de repeti�ie sau mai exact prin corelarea diferen�elor valorii ale formelor de repeti�ie care dau m�sura, iar caden�a stabile�te la rândul s�u ritmul dominant, particular al unei specii artistice .1

1

Ailinc�i C., Introducere în gramatica limbajului vizual , Cap. IV: Forme de expresie dinamic� , pag. 115, Editura Dacia, 1982.

���

��

�

���

����

�����

�

���

�

��

���

��

��

���

��

���

�

���

��

�� � �� �

��

���

�

���

��

� ���

��

�

�����

���

����

CNM

����

radi

��

��

�

�����

�����

���

����

CNM

����

radi

��

��

�

�����

�����

���

����

CNM

����

radi

��

��

�

�����

�����

1602 kHz AM ���

����

CNM

����

radi

��

��

�

�����

radi

CNM

Culoare

Culoarea este un atribut fundamental al lumii. Este principalul vehicul prin care aparatul senzorial recep�ioneaz� semnalele emise de lumea exterioar�.

Omul a deosebit �i recunoscut fenomenele �i elementele naturale înainte de toate prin culoarea lor specific�. Omul �i-a f�cut experien�a cromatic� concomitent �i nemijlocit legat� de experien�ele formale �i spa�iale, proces în care s-a n�scut �i sim�ul armoniei propor�iilor .1 Albastrul este culoarea rece prin excelen�� �i de asemenea culoarea ce se duce în plan secundar. Albastrul e calm, odihnitor, chiar prin soporific. El este culoarea nimerit� pentru camerele de odihn�, pentru col�ul de relaxare. Viziunea sa generalizat� d� o senza�ie de r�coare. Un local albastru evoc� spa�iul, aerul, marea �i pare de o dimensiune mai mare .2 O metod� foarte eficace pentru a cre�te vizibilitatea culorilor este contrastul. Dup� majoritatea p�rerilor, cel mai vizibil contrast cromatic este galben pe negru, iar cel cu vizibilitate mijlocie ro�u pe verde, deoarece tonurile fiind aci de acea�i valoare combina�iei îi lipse�te contrastul închis-deschis. Între aceste dou� valori extreme s-a alc�tuit o scal� uzual� a vizibilit��ii contrastelor cromatice, dup� cum urmeaz�: galben pe negru: cel mai vizibil; alb pe albastru (vezi indicatoarele rutiere); negru pe portocaliu; negru pe galben; portocaliu pe negru; negru pe alb; alb pe ro�u; ro�u pe galben; verde pe alb; protocaliu pe alb; ro�u pe verde: cel mai pu�in vizibil.

Conform unor aprecieri generale, culorile func�ionale uzuale, pentru diverse utilaje tehnice, �tiin�ifice sau industriale (cum e domeniul electrotehnicii) ar fi urm�toarele: [...] alb în diferite nuan�e, cenu�iu în diferite nuan�e, albastru închis �i deschis, etc. Dominante sunt nuan�ele de albastru .3 Toate aceste culori (cromatice �i acromatice), sunt folosite în paleta coloristic� aleas� pentru Radio CNM �i comunicarea vizual�.

1

Constantin P., Culoare, Art�, Ambient Partea I: Ce este culoarea? pag. 10, Editura Meridiane, 1979.

2 ibidem, Partea a III-a, Cap. 1: Culoarea �i Mediul Ambiental de Azi �i mai ales de Mâine.

Premisele Fundamentale , pag. 159.

3 Ibidem, Partea a III-a, Cap. 4: Culoarea în spa�iile destinate muncii , pag. 174.

PANTONE DS 211- 4 C (coated) C 69 M 35 Y 9 K 0 (CMYK) R 81 G 142 B 189 (RGB) # 518EBD

PANTONE DS 211- 4 C (coated - scale)

PANTONE DS 211- 4 U (uncoated) C 74 M 48 Y 15 K 0 (CMYK) R 80 G 122 B 168 (RGB) # 507AA8

PANTONE DS 211- 4 U (uncoated - scale)

Matthew Carter din Marea Britanie Matthew Carter N�scut: 1937 Fiul lui Harry Carter, Designer regal pentru Industrie, designer al curentului britanic contemporan �i meseria� des�vâr�it, instruit în meseria de matri�er (folosind cle�tii de perforat), la Enschedé de c�tre Paul Rädisch, responsabil cu programul tipografica Crosfield la începutul anilor 60, designer-ul casei Mergenthaler Linotype între anii 1965 1981.

Carter este co-fondatorul lui Bitstream împreun� cu Mike Parker în 1981. În 1991 a p�r�sit Bitstream pentru a fonda Carter & Cone împreun� cu Cherie Cone.

Recent, Harry Carter a conceput fonturile Verdana �i Georgia pentru corpora�ia Microsoft; aceste fonturi sunt concepute astfel încât s� fie extrem de lizibile chiar �i la dimensiuni foarte mici pe ecranul computerului. În 1997 a primit medalia TDC, premiul Clubului Creatorilor de Fonturi oferit celor ce au avut o contribu�ie semnificativ� în domeniul vie�ii, artei �i me�te�ugului tipologiei literelor .

Fonturi create de Matthew Carter Alisal, Auriol, Bell Centennial, Cascade Script, Big Caslon, New Century Schoolbook, Bitstream Charter, Cochin, ITC Galliard, Gando, Georgia, Helvetica, Helvetica Compressed, Mantinia, Miller, Olympian, Shelley Script, Skia, Snell Roundhand Script, Sophia, Tahoma, Verdana.

Tahoma Varianta de font - Tahoma versiunea 3.05 Creat de - Matthew Carter Proprietarul fontului Corpora�ia Microsoft Alte variante - Tahoma Bold Alte versiuni - 1.00 , 2.25 , 2.26 , 2.30 , 2.80 , 2.98 , 3.00 Produse - Access 2000, Access 97 SR2, Bookshelf 2000, Close Combat 3 - The Russian Front, Encarta Encyclopedia Deluxe 99, Encarta Virtual Globe 99, Excel 2000, Expedia Streets and Trips 2000, FrontPage 2000, Greetings 99, Home Publishing 99, MapPoint 2000, Money 99 Deluxe, Money 99 Standard, Office 2000 Premium, Office 97 Small Business Edition SR2, Office 97 SR1a, PhotoDraw 2000, Picture It! 2000, Picture It! 2002, Picture It! 99, PowerPoint 2000, Publisher 2000, Publisher 98, Test, Visual Basic 6.0 Enterprise, Visual Basic 6.0 Learning, Visual Basic 6.0 Professional, Visual FoxPro 6.0, Visual Studio 6.0 Enterprise, Windows 2000, Windows 98, Windows 98 Second Edition, Windows XP, Word 2000, Works 2002, Works 4.5a Despre font Tahoma este una dintre noile familii de litere f�r� serif ale Corpora�iei Microsoft.. Tahoma const� din dou� fonturi TrueType (regular �i bold), �i a fost creat� ca r�spuns la provoc�rile dispunerii �i prezent�rilor pe ecran, în mod special la dimensiuni mici, în ferestre de dialog �i meniuri.

Fonturile Tahoma fiind de form� TrueType , ele pot fi rotite �i modificate la orice dimensiune, �i de asemenea pot fi rasterizate în cadrul pachetului Microsoft Windows 95 �i Microsoft Windows NT 4.0. Aceste tr�s�turi confer� fonturilor avantaje semnificative comparativ cu sistemul de fonturi bitmap precum MS Sans Serif.

Creat� de renumitul designer de fonturi Matthew Carter �i modelat vizual de c�tre expertul Tom Rickner de la Monotype, Tahoma stabile�te noi standarde în sistemul cre�rii de fonturi. Fontul este ideal de utilizat în contextul interfe�elor pentru utilizatorii comuni �i alte situa�ii care impun realizarea de prezent�ri pe ecranele computerelor.

ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVXYZ abcdefghijklmnopqrstuvxyz 1234567890 ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVXYZ abcdefghijklmnopqrstuvxyz 1234567890

Pagina de internet

������

radi

CNM

radi

CNM

1602 kHz AM

1602 kHz AM

radi

CNM

radi

CNM

"Poţi să cumperi cerul?" este campania de promovare a Radio CNM pentru anul 2004, cu ocazia împlinirii a doi ani de emisie.

P.ţa UTA Turnul Radio-TV Arad, Romania 0257/213355 - 0257/213311 contact@radiocnm.com - www.radiocnm.com

Bibliografie 1. Achi�ei G.: Frumosul dincolo de art� - Editura Meridiane, Bucure�ti 1988.

2. Ailinc�i C., Introducere în gramatica limbajului vizual , Cap. IV: Forme de expresie dinamic� , pag. 115, Editura Dacia, 1982.

3. Braliga G., Branding / Studii de caz. Continuitatea brandului: Orange Revista BIZ , nr. 74, Octombrie 2003.

4. Constantin P., Culoare, Art�, Ambient Partea I: Ce este culoarea? pag. 10, Editura Meridiane, 1979.

5. Ibidem, Partea a III-a, Cap. 1: Culoarea �i Mediul Ambiental de Azi �i mai ales de Mâine. Premisele Fundamentale , pag. 159.

6. Ibidem, Partea a III-a, Cap. 4: Culoarea în spa�iile destinate muncii , pag. 174.

7. Fioravanti G.: Grafica & Stampa Italia 1994.

8. Lugrin G. Logo-ul, emblema timpurilor moderne Revista Strategia , pag. 26, Editura STRATEGIA 2003.

9. Le Basi del Disegno Editura Vinciana.

10. Mihai R.F.: Construirea brandului dinspre interior - Revista Strategia , pag. 24, nr. 2, Martie 2003.

11. Mih�ilescu D.: Limbajul culorilor �i al formelor Editura �tiin�ific� �i enciclopedic�, Bucure�ti 1980 12. Moldoveanu M., Miron D., Psihologia reclamei Reclama de radio , pag. 79 Editura LIBRA, Bucure�ti, 1995.

13. Moldoveanu M., Miron D.: Psihologia Reclamei Reclama de Radio , pag. 80. Editura Libra, Bucure�ti 1995.

14. Moga I.: Curs de estetic� Editura Augusta, Timi�oara 2000.

Reviste 15. Revista Design Buletin nr. 1 -13, Bucure�ti 1999 2004.

16. Revista Biz, nr. 77, 1-14 Decembrie 2003, pag. 52 - mediamarketing, articol Se încinge frecven�a . Cristian Manafu.

17. © 2003 muzica �i versurile: Cristian Cazacu (born again).

Manuale multimedia 18. "Broadcasting, Radio and Television," Enciclopedia 2000 Encarta® Microsoft®.

19. Noul Dic�ionar Explicativ al Limbii Române Editura Litera Interan�ional, Bucure�ti 2003.

20. 2WIRE Corporate Identity Style Guide May, 2004.

21. FLEXTRONIC corporate identity guidelines 2004.

22. Orange Identity manual multimedia, Bucure�ti 2003.

23. TNT Corporate identity manual - second edition, Octombrie 2002.

24. Iomega brand guidelines .

25. Martin Currie corporate identity guidelines .

26. The NHS identity guidelines .

27. Ordinance survey corporate identity guidelines - Iulie 2003.

28. CADENCE IBIS Models for High-speed interfaces, Lynne Green 2003.

Internet 29. http://www.europafm.ro/ 30. http://www.intercer.net/~rvstm/index.htm 31. http://www.littlesamaritan.org/ 32. http://www.rve.net/colectiv.php 33. http://www.radiosos.org/caritate.php