4.4.2. Metode de fixare, consolidare şi evaluare

f

b

e C

reguli de Comportare

în pădure

a g

d

h

Diagrama cum te comporţi în pădure

4.4.2. Metode de fixare, consolidare şi evaluare

PIRAMIDA şi DIAMANTUL

Aceasta are ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a sintetiza principalele probleme, informaţii, idei ale unei teme sau ale unui text literar.

Copiii vor fi familiarizaţi cu regulile construirii piramidei (diamantului), iar pentru a o/îl realiza, vor formula definiţii, vor interpreta roluri etc.

desfăşurare:

1. Se decupează mai multe pătrate de culori diferite. 2. Se construieşte piramida după îndrumările verbale ale educatorului/educatoarei (pătrate grupate după culoare; pătratul roşu plasat în partea de sus sau în centru, pătratele galbene plasate unul lîngă altul; elaboraţi o piramidă cu cinci trepte). 3. Se prezintă piramida.

Metoda poate fi practicată şi în grupa medie. În acest caz, veţi confecţiona benzi de lungimi diferite, care vor fi împărţite în pătrate de culori diferite, şi veţi parcurge următoarele etape: • Se sortează benzile (treptele) piramidei. • Se aşază crescător, pe orizontală, de la banda cea mai scurtă la banda cea mai lungă.

• Se adresează întrebări: cum sînt aşezate benzile? cîte benzi putem folosi? toate piramidele au acelaşi număr de benzi? • Copiii numără pătratele din fiecare şir şi plasează numărul corespunzător în dreapta, lîngă bandă.

1.

2.

3.

Pentru a înţelege paşii aplicării metodei, copiii vor primi imagini cu fructe, animale, legume. Imaginile se clasifică în categorii şi sînt plasate la locul potrivit, copiii denumind noţiunile (fructe, legume...).

Metoda poate fi utilizată la începutul unei ativităţi, pentru reactualizarea cunoştinţelor, sau la realizarea feedback-ului unei activităţi de observare, povestire, lectură după imagini, convorbire, ca variantă de desfăşurare a unui joc didactic.

exemplu

grupa: mare aria curriculară: educaţia pentru mediul ambiant şi cultura ecologică tema: Legume timpurii tipul activităţii: fixare de cunoştinţe mijloc de realizare: joc didactic utilizare: verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor despre legumele timpurii materiale: schema piramidei; jetoane cu cifre de la 1 la 4, care au scrise pe verso o întrebare sau o sarcină; coş/platou cu imagini reprezentînd diferite legume

desfăşurare:

1. Educatorul/educatoarea anunţă tema activităţii sau aceasta este descoperită de copii cu ajutorul unei ghicitori etc. 2. Copiii se consultă, îşi repartizează sarcinile şi selectează materialele necesare. 3. Copiii realizează piramida şi o prezintă, argumentînd alegerea făcută şi descriind fiecare legumă (formă, culoare, gust...).

Sarcini:

1. Alegeţi leguma ce creşte pe un picior: varză. Piramida Legume timpurii

2. Alegeţi 2 legume de culoare roşie: roşie, sfeclă roşie. 3. Alegeţi 3 legume căţărătoare: castravete, dovleac, mazăre. 4. Alegeţi 4 legume ce cresc în pămînt: usturoi, morcov, ridiche, ceapă.

După fiecare răspuns, imaginea cu legumă este plasată în celula corespunzătoare.

Exemple de teme pentru această metodă: piramida alimentelor, piramida prieteniei, piramida familiei, piramida florilor, piramida personajelor, piramida formelor geometrice, piramida sentimentelor, piramida muzicală, piramida sportivă etc.

DIAMANTUL se realizează ca şi Piramida, dar de la baza acestuia se construiesc tot atîtea trepte şi în jos.

exemplu

grupa: pregătitoare aria curriculară: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării orale tema: povestea Gogoaşa tipul activităţii: consolidare şi evaluare de cunoştinţe mijloc de realizare: repovestire utilizare: repovestirea conţinutului unei poveşti cunoscute materiale: schema diamantului; jetoane cu cifre de la 1 la 4, care au scrise pe verso o întrebare sau o sarcină; plic cu imagini ce reprezintă personaje din poveste şi produse alimentare, fişe cu cuvinte

Se desfăşoară asemeni Piramidei.

Sarcini:

1. Selectaţi personajul principal: Gogoaşa. 2. Identificaţi 2 personaje de la casa cărora a fugit Gogoaşa: baba, moşul. 3. Selectaţi 3 produse din care a fost preparată Gogoaşa: unt, smîntînă, făină. 4. Numiţi 4 caracteristici ale acesteia: rumenă, veselă, rotundă, gustoasă. 5. Selectaţi 3 personaje cu care s-a întîlnit Gogoaşa: lupul, Diamantul Gogoaşa ursul, iepuraşul. 6. Numiţi 2 acţiuni efectuate de ea: cîntă, se rostogoleşte. 7. Numiţi personajul care a mîncat Gogoaşa: vulpea.

Pentru a diversifica modalitatea de aplicare a metodelor Piramida şi Diamantul, se recomandă a colecta diverse materiale suport (imagini cu personaje din poveşti, flori, legume, fructe, obiecte de igienă, figuri geometrice, obiecte de sport, seturi de jucării, culegeri de ghicitori, poezii, fragmente literare...).

CIORCHINELE

Metoda respectivă exersează gîndirea liberă a copiilor asupra unei teme şi facilitează realizarea unor conexiuni între idei, actualizînd cunoştinţele anterioare. Obiectivul acesteia vizează integrarea informaţiilor dobîndite pe parcursul învăţării în ciorchinele realizat iniţial şi completarea lui cu noi informaţii. Contribuie la organizarea reprezentărilor şi exersează capacitatea copiilor de a înţelege un anumit conţinut.

Ciorchinele poate fi elaborat prin cîteva variante. În grupele mari şi pregătitoare se dă preferinţă Variantei i.

exemplu

grupa: mare şi pregătitoare aria curriculară: educaţia pentru mediul ambiant şi cultura ecologică tema: Peştii tipul activităţii: consolidare de cunoştinţe mijloc de realizare: convorbire utilizare: consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre peşti materiale: o foaie de hîrtie, semnul întrebării “?”, fişe cu cuvinte, jetoane cu imagini/simboluri, carioca

desfăşurare:

1. Se comunică sarcina de lucru.

Copiii lucrează individual. Fiecare are o foaie, carioca, fişe, imagini şi realizează sarcinile date de educator: aşezaţi imaginea cu peşti sau fişa cu cuvîntul Peşti în centrul foii şi încercuiţi-o. Gîndiţivă ce cuvinte vă vin în minte atunci cînd rostiţi cuvîntul peşte, selectaţi imagini sau fişe care înfăţişează sau transmit informaţii, mesaje despre peşti şi aşezaţi-le în jurul cuvîntului Peşti, apoi încercuiţi-le şi uniţi-le prin linii cu cuvîntul Peşti.

Educatorul scrie cuvîntul Peşti în mijlocul unei foi de flipchart. Se poate scrie şi o Ciorchine în perechi Peşti propoziţie. 2. Activitate individuală. Fiecare copil realizează un ciorchine din materialele puse la dispoziţie. Astfel, în jurul cuvîntului PEŞTI se vor regăsi următoarele imagini/cuvinte: cap, solzi, mare, înoată, undiţă, vitamine, pescar... 3. Activitate în perechi. Se prezintă ciorchinele colegului de pereche şi se completează cu informaţia aflată: sirenă, corabie, rîmă, icre, ciorbă... 4. Activitate în grupuri. Fiecare pereche prezintă ciorchinele unei alte perechi şi adaugă informaţia furnizată de colegii de grup prin desen, jetoane, fişe cu cuvinte: mămăligă, conservă, scrumbie, crap, iaz, rîu, liane, tacîmuri, melci, grătar... 5. Activitate frontală. Copiii completează, cu ajutorul educatorului/educatoarei, ciorchinele de pe foaia de flipchart. Grupurile vor enunţa, pe rînd, cîte o idee, care nu a fost scrisă/ataşată, pînă la epuizarea cunoştinţelor copiilor despre peşti. În cazul cînd informaţia nu corespunde subiectului abordat, se scrie semnul întrebării (în urma consultării copiilor), se unesc imaginile, se stabilesc şi se explică conexiunile dintre ele.

Se citesc şi se analizează toate ideile emise de copii, se discută, se fac comparaţii, se recită poezii, se răspunde la ghicitori.

La sfîrşitul activităţii, educatorul/educatoarea face o sinteză a celor discutate, structurează ciorchinele (caracteristici, foloase, curiozităţi, mediu de viaţă, mod de preparare, unelte de prins peşte...), grupînd informaţiile, ideile, cunoştinţele copiilor. La nevoie, se pot face şi unele completări.

În grupele mici şi medii se foloseşte Varianta ii a ciorchinelui, care se poate elabora frontal, la începutul unei activităţi, cînd copiii lansează idei prin brainstorming, iar educatorul/educatoarea le sintetizează.

Varianta iii se realizează prin împărţirea copiilor în grupuri. Fiecare grup analizează, selectează materialele puse la dispoziţie şi realizează un ciorchine.

Exemplu: la finele studierii temei Primăvara, pentru sintetizarea informaţiilor, se elaborează un ciorchine, fiecare grup fiind responsabil de o ramură a acestuia: fenomene ale naturii, legume timpurii, flori de primăvară, sărbători de primăvară, lucrări de primăvară etc.

Această metodă poate fi modificată în funcţie de tipul activităţii, de creativitatea educatorului, de nivelul de dezvoltare al copiilor. Se organizează frontal, în grupuri mici, individual şi poate fi introdusă în diferite etape ale activităţii.

DIAGRAMA VENN

Este o metodă ce se aplică în activităţi de observare, jocuri didactice, dezbateri, în vederea sistematizării cunoştinţelor sau restructurării ideilor extrase dintr-un text.

exemplu

grupa: mare şi pregătitoare aria curriculară: educaţia pentru mediul ambiant şi cultura ecologică tema: animalele domestice tipul activităţii: verificare şi consolidare de cunoştinţe mijloc de realizare: joc didactic ce ştii despre animale? utilizare: verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre animalele domestice materiale: o foaie de hîrtie pe care sînt desenate 2 cercuri: roşu şi verde, care se intersectează şi formează un spaţiu de culoare galbenă, jetoane cu imagini/simboluri, fişe cu cuvinte

desfăşurare:

1. Se comunică sarcina de lucru.

Între cîine şi vacă există asemănări şi deosebiri. În cercul roşu, desenaţi, scrieţi sau aşezaţi imagini/cuvinte/ simboluri ce reprezintă aspecte specifice cîinelui (cuşcă, os, gheare, mic, uşor, carnivor, ham-ham, cîinişor, păzeşte casa...), iar în cercul verde – aspecte specifice vacii (fîn, iarbă, lapte, carne, coarne, coada periuţă, copite, mare, grea, viţel, grajd, erbivor, mu-mu...). În spaţiul galben, care intersectează cele 2 cercuri, scrieţi sau plasaţi imagini cu asemănările dintre aceste animale (au 4 picioare/membre, nasc pui vii, sînt acoperite cu păr, trăiesc pe lîngă casa omului...).

Timp de lucru: 5 min. 2. Activitate în perechi sau în grupuri mici. Se completează diagrama individual, apoi se lucrează în perechi. Are loc un schimb de informaţii, argumente,