2.3. Caracteristicile obiectivelor

2.3. Caracteristicile obiectivelor

Obiectivele operaţionale sînt rezultate anticipate ale activităţii de învăţare. operaţionalizarea, definită drept transpunerea unui obiectiv în termeni de acţiune, acte, operaţii, manifestări direct observabile şi măsurabile cu ajutorul unor verbe de acţiune3, cere ca orice obiectiv să se refere la activitatea de învăţare a copilului, nu la activitatea educatorului.

obiectivele operaţionale trebuie:

• să fie explicite, formulate în cît mai puţine cuvinte; • să vizeze o operaţie, o singură acţiune – să conţină un singur verb; • să corespundă particularităţilor de vîrstă şi individuale ale copiilor, experienţei anterioare; • să fie accesibile majorităţii copiilor şi realizabile în intervalul de timp disponibil; • să fie observabile şi măsurabile; • să contribuie la formarea de atitudini, deprinderi, priceperi; • să reflecte activitatea copilului, nu a educatorului.

obiectivul operaţionalizat trebuie să răspundă la urmatoarele întrebari:

• Cine? (copilul, grupul de copii, clasa), • Ce să facă ?(să aducă exemple, să indice forme, să aplice reguli, să rezolve, să propună, să explice etc.); • în ce condiţii? unde şi cînd? (la sfîrşitul activităţii/temei/capitolului toţi copiii vor putea să…, va căuta singur informaţii); • Cît de bine? în ce cantitate? (să propună 3 idei pentru a-l face pe lup mai blînd).

dificultăţi sau greşeli care pot apărea în formularea obiectivelor:

• confundarea obiectivelor cu temele de însuşit, de exemplu: familia mea – nu este un obiectiv formulat corect; • confundarea obiectivului cu ceea ce intenţionează să facă educatorul, de exemplu: să explic copiilor cine sînt membrii unei familii sau educarea dragostei faţă de natură – nu este un obiectiv formulat corect; • includerea a mai mult de un obiectiv în formularea rezultatului unei activităţi, pentru că ar fi dificil de evaluat, de exemplu: să recunoască şi să clasifice animalele – nu este un obiectiv formulat corect; • formularea unui număr prea mare de obiective, pentru că nu ar putea fi atinse într-o singură activitate.

aplicaţii

În continuare, propunem modele de operaţionalizare a unor obiective de referinţă (variante de formulare a verbelor operaţionale pentru toate domeniile de dezvoltare). În baza acestor modele şi cu ajutorul taxonomiei lui Bloom veţi reuşi să construiţi un demers educaţional eficient.

atenţie!

La formularea obiectivelor operaţionale se va ţine cont NEAPăRAT ca acestea să vizeze toate domeniile: cognitiv, socio-afectiv, psihomotor şi atitudini în învăţare.

3 Pâslaru, Vl.; Papuc, L.; Negură, I. ş.a., Construcţie şi dezvoltare curriculară. Cadrul teoretic. Partea I, Î.S. F.E.-P., Chişinău, 2005.

exemplul 

aria curriculară: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării obiectiv de referinţă: să valorifice în vorbire cuvinte ce desemnează denumiri de obiecte

grupa de vîrstă obiective operaţional ii mică medie mare pregătitoare

tema zilei Mărul Casa mea Jocurile de iarnă Lucrările de primăvară

Obiectiv operaţional cognitiv Să compare două mere diferite ca formă, mărime, culoare; să numească părţile componente ale mărului: coajă, miez, seminţe; să descrie gustul mărului. Să clasifice obiectele din casa omului după criteriile: mobilă, veselă, vestimentaţie; să identifice locul de păstrare al acestora. Să compare jocurile de iarnă ale copiilor cu cele de vară. Să argumenteze necesitatea lucrărilor de primăvară în cîmp şi livadă.

Obiectiv operaţional socio-afectiv

Obiectiv operaţional psihomotor

Obiectiv operaţional atitudinal Să exerseze formulele de politeţe: te rog, mulţumesc.

Să manipuleze mărul pentru a-l descrie: să-l pipăie, să-l netezească, să-l rostogolească, să-l guste. Să manifeste interes pentru activitatea de explorare a mărului. Să ofere spontan variante de răspuns la întrebările adresate; să manifeste atitudine grijulie faţă de obiectele personale: haine, jucării. Să reproducă piese de mobilier: scaun, masă.

Să-şi exprime opiniile şi sentimentele în legătură cu activitatea desfăşurată. Să discute despre jocul de iarnă preferat. Să completeze variantele de răspuns date de colegi.

Să se deplaseze prin sală, în perechi, imitînd datul cu sania. Să confecţioneze un instrument de grădină, utilizînd sticle din plastic, şi să-l denumească.

Să exploreze obiectele propuse; să descrie însuşirile lor. Să argumenteze necesitatea utilizării obiectului creat.

exemplul 2

aria curriculară: Dezvoltarea personală, educaţia pentru familie şi viaţă în societate obiectiv de referinţă: să manifeste interes şi tendinţe de participare permanentă în familie, grădiniţă, comunitate

tema globală: animalele domestice

grupa de vîrstă ii mică medie mare pregătitoare

tema zilei obiective operaţionale

Obiectiv operaţional cognitiv

Obiectiv operaţional socio-afectiv

Cîinele Foloasele aduse de animalele domestice La ferma bunicilor Înmulţirea animalelor

Să răspundă la întrebările despre cîine; să identifice modalităţi de îngrijire a cîinelui. Să discute despre rolul cîinelui; să manifeste atitudine grijulie faţă de cîine. Să identifice foloasele aduse de animalele domestice: vacă, cîine, cal.

Să diferenţieze acţiuni pozitive şi negative ale omului faţă de animalele domestice. Să relateze despre modul în care îşi ajută bunicii/rudele să îngrijească animalele domestice.

Să respecte munca adulţilor în îngrijirea animalelor domestice.

Obiectiv operaţional psihomotor Să imite mişcările şi lătratul cîinelui. Să imite acţiuni de îngrijire a animalelor domestice: să toarne apă în uluc/treucă, să dea seminţe, să netezească animalul etc. Să realizeze modele de animale domestice prin imitaţie, folosind corpurile proprii.

Obiectiv operaţional atitudinal Să manifeste dorinţa de a examina, netezi, îngriji căţeluşul. Să adreseze întrebări colegilor despre foloasele aduse de animale. Să inventeze jocuri noi cu personaje animale domestice. Să discute despre sarcinile pe care le pot îndeplini în familie, la bunici.

Să explice care este rolul lor/ al omului în îngrijirea puilor de animale domestice şi ce influenţă are asupra propriei dezvoltări. Să elaboreze un poster la tema În ogradă la bunici cu indicarea animalelor şi a puilor lor; să explice cum pot participa la îngrijirea animalelor şi a puilor lor. Să planifice o zi de vacanţă la bunici.

Facem o precizare în baza exemplului 2.

Obiectivele de referinţă sînt date în curriculum pentru 2 perioade de vîrstă: 1-3 şi 3-7 ani. Realizarea acestora de către copiii de 3-7 ani va avea loc pe parcursul întregii perioade de frecventare a grădiniţei (4 ani), fiecare obiectiv fiind prevăzut şi realizat în fiecare an (în tabel sînt indicate variante pentru 4 ani de studii). Stabilind obiectivul, educatorul va ţine cont de 2 condiţii de bază: cunoaşterea particularităţilor de vîrstă (vezi teoriile psihopedagogice ce stau la baza educaţiei timpurii4) şi rezultatele evaluării iniţiale a copiilor.

4 Ghidul cadrelor didactice pentru educaţia timpurie şi preşcolară, Ed. Elan Poligraf, Ch., 2008.

Unele obiective de referinţă nu pot fi realizate de copii, deoarece nu sînt conforme cu nivelul de dezvoltare al acestora. De exemplu: obiectivul de referinţă să manifeste interes şi tendinţe de participare permanentă în familie, grădiniţă, comunitate5 denotă un comportament care la vîrsta de 3 ani (grupa II mică) nu poate fi realizat din diverse motive: conceptul participare nedezvoltat, egocentrism, trăsături volitive nedezvoltate, vocabular redus etc. (vezi capitolul aspecte psihologice ale procesului de educaţie la vîrsta timpurie din Ghidul de faţă). Cadrul didactic însă va pregăti terenul pentru manifestarea acestui comportament începînd cu vîrsta de 4 ani. În acest context, el: • va organiza sau va folosi diferite activităţi/situaţii de învăţare prin care copilul va exersa comportamentul de participare: - să strîngă şi să aranjeze jucăriile după ce s-a jucat cu ele; - să ajute un coleg să ducă sau să facă ceva; - să ajute educatorul/educatoarea; - să netezească căţeluşul (pentru ca el să nu tremure, să se simtă mai bine); - să dea mîncare unui animal; - să identifice situaţii în care poate ajuta pe cineva: să ude florile împreună cu mama, să aranjeze hăinuţele acasă şi la grădiniţă etc. • va aprecia aceste acţiuni: mulţumesc, îmi place că m-ai ajutat, vezi ce bine am făcut împreună, va încuraja copiii ajutaţi să mulţumească sau se va adresa din partea lor: ionel îţi este recunoscător că l-ai ajutat să pună cartea la loc ori lui ionel i-a plăcut că l-ai ajutat, sau va vorbi din partea fiinţelor: vezi ce bucuros este căţeluşul că l-ai netezit, i-ai dat mîncare etc.

Astfel, copilul va conştientiza că este plăcut să faci bine unui coleg, căţeluşului (l-a netezit şi acesta este bucuros) sau educatorului/educatoarei; va înţelege ce înseamnă să acorzi ajutor, precum şi importanţa implicării şi participării sale în viaţa grupei, familiei, comunităţii; va şti în ce situaţii poate veni în ajutor. În aşa mod, exersînd acest comportament (de a ajuta pe cineva) în diferite situaţii, copilul va interioriza o normă, o valoarea, care, începînd cu vîrsta de 4 ani, are şansa de a se manifesta constant ca interes şi tendinţă de participare permanentă în familie, grădiniţă, comunitate – obiectiv de referinţă al ariei curriculare Dezvoltarea personală, educaţia pentru familie şi viaţa în societate6 . Realizarea acestui obiectiv de referinţă va contribui la dezvoltarea domeniului socio-afectiv al personalităţii copilului.

Prin exemplele de mai sus am demonstrat cum poate fi operaţionalizat un obiectiv de referinţă dintr-o arie curriculară. O activitate integrată însă vizează atingerea mai multor obiective de referinţă, implicarea mai multor arii curriculare şi activarea mai multor centre de interes.

Prezentăm modele de formulare a obiectivelor operaţionale.

exemplul 

grupa: 2-3 ani tema globală: jucăriile mele tema zilei: Mingile roşii şi albastre

obiective de referinţă:

• să identifice însuşiri ale obiectelor: culoare, formă, dimensiune (aria curriculară cunoaşterea lumii, dezvoltarea personală şi socială); • să aplice tehnici specifice modelajului (aria curriculară educaţia prin arte).

5 curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în republica Moldova, ed. a 2-a, Ed. Cartier, Ch., 2008. 6 Ibidem.

obiective operaţionale:

O.o.c. – să recunoască jucăriile; O.o.c. – să diferenţieze obiecte după culoarea roşie şi albastră; O.o.s-a. – să aprecieze prin aplauze copiii care denumesc corect culorile jucăriilor; O.o.m. – să rostogolească mingile. În continuare se descrie scenariul zilei.

exemplul 2

grupa: mare proiect tematic: Magia culorilor tema zilei: Lumea în roşu

obiective de referinţă:

• să manifeste abilităţi iniţiale de identificare şi aplicare a resurselor personale (aria curriculară

Dezvoltarea personală, educaţia pentru familie şi viaţa în societate); • să asculte atent textul Legenda macului lecturat de către adult şi să răspundă la întrebările despre mesajul emoţional al acestuia (aria curriculară educaţia literar-artistică); • să-şi dezvolte coordonarea mişcărilor, orientarea în spaţiu, simţul ritmului şi al echilibrului (aria curriculară educaţia fizică).

obiective operaţionale:

O.o.c. – să denumească emoţiile trăite la vederea culorii roşii; O.o.c. – să identifice obiecte, plante de culoare roşie; O.o.c. – să povestească fragmentul preferat din legendă; O.o.s-a. – să argumenteze de ce a ales anume acest fragment; O.o.m. – să exprime nonverbal diverse emoţii: bucurie, tristeţe, supărare, fericire etc.; O.o.m. – să meargă în echilibru pe o linie trasată pe podea, păşind peste obstacole. În continuare se descrie scenariul zilei.

exemplul 

grupa: pregătitoare tema globală: fantezie şi culoare tema zilei: carnavalul florilor

obiective de referinţă:

• să experimenteze şi să evalueze influenţa factorilor ecologici, abiotici şi biotici asupra organismelor vii (aria curriculară educaţia pentru mediul natural şi cultura ecologică); • să manifeste interes şi tendinţe de participare permanentă în grădiniţă, familie, comunitate (aria curriculară Dezvoltarea personală, educaţia pentru familie şi viaţa în societate). obiective operaţionale: O.o.c. – să evalueze rolul florilor în viaţa omului şi condiţiile necesare pentru creşterea lor; O.o.c. – să sintetizeze părţile componente ale florilor; O.o.s-a. – să accepte diversitatea de opinii şi atitudini; O.o.s-a. – să manifeste atitudine grijulie faţă de flori; O.o.a. – să găsească o întrebuinţare pentru obiectele realizate (flori executate prin diferite tehnici plastice); O.o.m. – să taie după contur cu foarfecele. În continuare se descrie scenariul zilei.