locuitori, ]n timp ce Azerbaidjanul cunoa=te o cre=tere demografic[, cele 9 milioane de locuitori ai s[i de ast[zi urm]nd s[ devin[ 10 milioane peste 5-6 ani. Ilham Aliev crede (sau, cel pu\in a=a declar[) c[ va veni momentul ]n care armenii nu vor mai putea ap[ra linia de contact dintre beligeran\i. Iar dup[ reuniunea de la München, purt[torul de cuv]nt al ministerului azer de externe a vorbit despre o anumit[ a pozi\iei celor dou[ p[r\i, ]n timp ce mijloacele de informare azere au lansat specula\ii privind o eventual[ restituire p]n[ la sf]r=itul anului a regiunii Kelbadjar, cea care separ[ Armenia de Karabagh la nord de coridorul Lacin, tem[ ce ar fi f[cut obiectul negocierilor dintre Sarksian =i Aliev. De=i se =tie, inclusiv la nivelul publicului azer, c[ armenii accept[ restituirea doar a cinci din cele =apte districte azere, Lacinul =i Kelbadjarul ce asigur[ leg[tura terestr[ ]ntre Armenia =i Karabagh necesit]nd un statut special. A=adar, dup[ amenin\[rile lui Ilham Aliev, afl[m acum c[ dup[ München avem de-a face cu un anumit , de=i nu a fost dat[ publicit[\ii nici o declara\ie co- mun[ dup[ ]nt]lnire. Ceea ce vorbe=te de la sine at]t despre stagnarea negocierilor, despre dezacordul dintre cele dou[ p[r\i, c]t =i despre \inta intern[ a retoricii belicoase a pre=edintelui azer. Mai mult chiar, se vorbe=te =i de o ]ncercare de a-i oferi parlamentului turc o ie=ire onorabil[ din procesul ratific[rii Protocoalelor cu Armenia, de vreme ce liderii turci au condi\ionat ratificarea de eventualele progrese ]n chestiunea Karabaghului. Oricum, purt[torul de cuv]nt al pre=edintelui armean a subliniat faptul c[ zvonurile despre Kelbadjar s]nt . Iar amenin\[rilor cu r[zboiul ale lui Ilham Aliev le-a r[spuns afirm]nd c[ Armenia nu a recunoscut independen\a Karabaghului doar ca s[ nu st]njeneasc[ negocierile de pace, dar, dac[ negocierile ar e=ua =i ostilit[\ile ar re]ncepe, nimic nu ar mai ]mpiedica Erevanul s[ recunoasc[ independen\a Karabaghului. +i mediatorii interna\ionali au \inut s[ se distan\eze de amenin\[rile lui Aliev: , a declarat copre=edintele francez al Grupului de la Minsk. Iar colegul s[u rus a punctat =i mai concret: . Pe de alt[ parte, dup[ reuniune, tonul sec al declara\iei copre=edin\ilor Grupului de la Minsk spune aproape totul: <}n timpul ]nt]lnirii lor, care a fost a =asea din anul 2009, cei doi pre=edin\i au avut o discu\ie ]n detaliu =i ]n profunzime despre cele mai importante puncte ]nc[ nerezolvate ale propunerilor avansate de copre=edin\i. }nt]lnirea ce a durat mai mult de patru ore a fost constructiv[. Au fost f[cute progrese ]n diferite domenii. }n acela=i timp, anumite probleme r[m]n deschise.“ , spunea copre=edintele francez al Grupului de la Minsk =i puncta: . A=adar, nimic nou la München. Vartan MARTAIAN ECOURI ECOURI ECOURI ECOURI ECOURI ECOURI ECOURI Dup[ primul r[zboi mondial, ]n 1919, ]n timpul tratativelor de pace de la Paris =i Versailles, marile puteri au f[cut mult[ v]lv[ pe tema pierderilor umane =i materiale pe care le-au suferit – de exemplu, Fran\a cu aproximativ 1.300.000 de mor\i, Italia cu circa 700.000, etc. – =i au ]ncercat s[ ob\in[ repara\ii pe baza acestor date. Pacea ]ncheiat[ acum 90 de ani, o pace nu tocmai dreapt[, a adus avantaje unora – ]n special Angliei =i Fran\ei –, a ]ngenucheat complet Germania, ]ns[ nu a stins conflictele =i a deschis calea c[tre declan=area celui de al doilea r[zboi mondial. Armenii (care au dat peste 1.500.000 de victime – b[rba\i, femei, copii =i b[tr]ni – =i =i-au v[zut mii =i mii de biserici =i =coli arse, distruse sau jefuite, care au pierdut cea mai mare parte a p[m]nturilor str[mo=e=ti =i au suferit uria=e pagube materiale) au fost, ]n final, ]n=ela\i de marile puteri ce =i-au pus propriile interese mai presus de datoria pe care o aveau fa\[ de martirizatul popor armean. Este de remarcat faptul c[ ast[zi, c]nd masacrele armene=ti din timpul primului r[zboi mondial au fost recunoscute de un mare num[r de na\iuni drept genocid, c]nd lumea a recunoscut deja realitatea istoric[ a acestei crime, ]nc[ exist[ guverne care sus\in Turcia ]n efortul s[u de negare a realit[\ii =i mascare a trecutului. Protocoalele armeano-turce s]nt o dovad[ a sprijinului politic primit de Turcia ]n aceast[ chestiune. Am adunat ]n r]ndurile urm[toare c]teva opinii ale unor personalit[\i armene=ti din Diaspor[ despre comisia prev[zut[ de protocoalele armeano-turce semnate pe 10 octombrie la Zürich. Profesorul Richard Hovhannisian – =eful catedrei de istorie a Armeniei de la universitatea UCLA (University of California, Los Angeles) – consider[ c[ o astfel de comisie nu poate func\iona dac[ una din p[r\i este un stat ce neag[ realitatea acestor masacre, care ]ncearc[ s[ ascund[ adev[rul =i s[ ]n=ele at]t comunitatea interna\ional[, c]t =i propriul popor. Dr. Raymond H. Kevorkian – directorul bibliotecii Nubar de la Paris, autor al mai multor c[r\i despre istoria armenilor, printre care Genocidul Armean, Uniunea General[ Armean[ de Binefacere etc. – men\ioneaz[ c[ menirea comisiei , a=a cum este prev[zut[ ]n Protocol, nu se refer[ ]n mod explicit la chestiunea genocidului, ci este ]nc[ o ]ncercare a Turciei de a men\ine, pentru ]nc[ c]\iva ani, dubiul fa\[ de caracterul genocidar al evenimentelor din 1915. Dac[ ar exista o dorin\[ sincer[ de a cerceta fenomenul genocidului comis de Imperiul Otoman la ]nceputul secolului XX, autorit[\ile turce=ti ar trebui s[ promoveze un program care s[ preg[teasc[ adev[ra\i exper\i =i s[ schimbe legisla\ia ]n a=a fel ]nc]t s[ le permit[ tinerilor cercet[tori s[ contribuie la studiul fenomenului violen\ei ]n mas[. Dar cele de mai sus arat[ c[, ]n Turcia, =ansele de succes ale unei astfel de cercet[ri s]nt aproape nule. Peter Balakian – profesor la universitatea Colgate =i autor al mai multor c[r\i ce trateaz[ via\a armenilor ]n timpul masacrelor =i cea a emigra\iei armene – spune c[ o pentru studierea genocidului trebuie s[ plece de la adev[rul de necontestat al documentelor istorice. Se =tie c[ aceste documente atest[ ]n mod indubitabil c[ ]n 1915 guvernul otoman a comis un genocid. Din cauza faptului c[, de peste nou[ decenii, Turcia a criminalizat prin lege studierea =i chiar men\ionarea masacrelor armene=ti, este imposibil ca aceast[ \ar[ s[ fie parte a procesului ce trebuie urmat de o astfel de comisie. Anton Lanis +AHAZIZIAN 11/2009 13