Nor Ghiank Iulie - August

? Y U M A N I Y H A O Y } M I Y U TO A N E R G L E Z V O A N A M S A C I R

DA R I 6 0 T I V 7 - 8 ( 1 95 5 - 1 95 6ƒ H Y U L I S - _ C Y S D Y S 2( ( 9

H a0g ad a r 2((9

<MPACRAGAN

S

2

yuon darva _cysdysi nman hao hamaoqni goanqin a/n[vyk iraxar'yutoyunneryv le]yun amis m; .adyn] [einq yune]a\$ ?yman qakaqi haogagan egeke]vy 4(( amoag;# Dyumbr;veni ‚na,gin Ekisapetyubylisƒ qakaqi Haogagan @rer-;# Syurp Mariami dyni a/tiv Ha0gadar vanqi yu,dacna]yutoyun; & Sigi.yaraoi me` deki yune]a\ azcaoin wyqramasnyutoyunneryu Wry=tniqa wa/adyn;$ Te& _cysdysin marxig syvyrapar ar'agyurxi me` en# pazmativ /yumanahaoer na,;ndre]in masnag]elyu haogagan m.agyuotin & avanxyuotneryun a/n[vyk aos mi`y]a/yumneryun & dyneryun* iren] anhadagan haogaganyutoyun; .e.delyu hamar$ Anyunyv# xasdiaragyutoamp# lezvyv grnas hao ;llal# sagaon .ad xjvar = haogaganyutoyunx bahbanel* qyu azcagi]nerex gdrva\ abrelyv$ Xjpa,dapar# mer azcagi]neren ymanq darper bad0a/neryv gna,;ndren qa.va\ mnal & mi`y]a/yumneryun [masnag]il$ Gan yry. an'nagan dara'aonyutoyunner# gan an'nagan hagagranqner# gan hiastawyutoan bad0a/ner$ I he0yugs an'nagan pylyr xjcyhyutoyunneryu# anhadagan haogaganyutoan bahbanman hamar anhraje.d = na& masnag]il hamaonqi gazmagerba\ mi`y]a/yumneryun$ Aha te in[yu mer hamaonqi &‰ kegavarner; &‰ moyus anxamner; bedq = a.,adin* megyusa]a\ mer azcagi]ner; nerqa.elyu hamaonqi goanqin me`$ Menq @re]@r nvazyk hamaoq m;n enq# isg andarperyutoyun; grna hance]nel mer anheda]man;$ _cysdysi \anrape/nva\ amis; ]yuo] dvav# te xe/&s gan hyoser$ Sagaon menq bedq = cidag]eneq mer a/`& gancna\ mardahraverner;$

5/2009

PYVANXAGYUTOYUN Syurp dyn ?ymani me` - ?ymani hao egeke]vy ga/yu]man 4((-amoag ‚16(9-2((9ƒ =` 4 Varyujan Ysganoani >>YUGNERYU CIRQ: hasav ;nter]ykneryu sekanin =` 6 ŠHao cyunaoin cammaoi =nercian‹ ]yu]ahanxes; =` 8 Haogagan _rer; Dyumbr;veni me` =` 12

Supliment limba rom`n[

Mai mult decît literaturq

p. 14

Harry Tavitian – continuator al prezenţelor armeneşti la ELLIAN WILLIAMS, galezul care a contribuit la cauza armeană mai mult p. 16 decît majoritatea armenilor PROFESORUL A+GIAN DIN NOU p. 18 PE „SCENA LUMII“

manga-badanegan Gymidas -14( <AKAKYUTOAN XIGDAD:

²ñ¹Ûá±ù ³ßݳÝÁ ÏÉÇÝÇ §ýáõïµáɳÛÇÝ ¹Çí³Ý³·ÇïáõÃ۳ݦ ß³ñáõݳÏáõÃÛáõÝÁ

=` 19 =` 2( =` 21 =` 24 =` 26

In[y%u `yur g]ykvi Varxava/in >nyrhve]av ŠDarva lavacyuon swoyu/qahao /ejisyri mr]anag;‹ =` 27

ŠNYR GOANQ‹IN AN"NAGAZM: MIQAOEL SDEWAN-CAZAZOAN Œ ,mpacr^ ;nxh^ qardyukar MADLEN DER-KYUGASOAN Œ ,mpacir VARXAN MARTAOAN Œ ,mpacir MIHAOIL GEYRGIYU Œ lyusangari¿[ MARIAM BYSTAN)OAN Œ meqenacryuhi

COLECTIVUL «NOR GHIANK»

MIHAI STEPAN-CAZAZIAN – secretar-general de redacþie MADLEN TER-GHUKASIAN – redactor VARTAN MARTAIAN – redactor MIHAI GHEORGHIU – fotoreporter MARIAM BOSTANGIAN – dactilografã-operatoare

REDAC|IA: Bucure=ti, Bd. Carol I, nr. 43, sector 2, tel./ fax. 314.67.83 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÅ: HźULESCU MIHAI TIPARUL: S.C. ARARAT srl.

I.S.S.N. 1221-9169

CIR HAORABEDAGAN _RHNYUTEAN EU CNAHADANA} A? PAREBA>D HAUADA}EALS SYURP ASDYUA|A|IN EGEKE}VYO YR I ?YMAN# ?YUMINIA

?yuminiaoi & Pyulkariaoi Haoy] Temi A/a`nyrx Cera.nyrh D^ Diraor Arqebisgybys Mardigoani] cyhyunagyuteamp dekega]anq# yr ?yman qakaqi Syurp Asdyua\a\in egeke]yu himnaxrman 4((-ameagi a/ityv deki bidi yunenao oypeleanagan hanxisyutiun$ ?yman qakaqi Syurp Asdyua\a\in egeke]in ga/yu]yuel = /yuminahaoy] hauadqi# egeke]asiryutean yu azcasiryutean .nyrhiu* i

cin pazyum zyhykyutiunneri# yrb=szi nra gamarneri nerqyo Asdyu\yo <@sq; madyu]yui pareba.d haoyrxinerin* oanyun nran] hyc&yr yu azcaoin geanqi .inyutean yu bao\a/yutean$ Aos@r ?yman qakaqyum [yunenalyv haogagan hamaonq# Syurp Asdyua\a\in egeke]in Temi A/a`nyrxarani dn@rinyuteamp dramaxryuel = ?yumen Yukkawa/ mer Qyor Egeke]yun i cyr\a\yutiun# yrb=szi xarauyr srpavaor; .aryunagi \a/aoel ir srpazan a/aqelyutean;* i nbasd Diry` <@sqi dara\man & marxgan] hycineryum hauadqi z@ra]man$ Cyhyunagyutiun = Mez hamar# yr xarer .aryunag ?yuminiyo @rhneal ergryum gykq-gykqi abryk hao & /yumen jykyvyurxneri paregamyutiun; parezarxyum = asdyua\aha0yo aosbisi iracyr\yumneryv* vgaoelyv sakmysercyui ,@sq; Šzi pari gam zi vaoelyu[# zi ekparq pnagin i miasin‹$ Oypeleanagan aos @r; ak@tqyv oi.enq Syurp Asdyua\a\in egeke]in ga/yu]yknerin# nra .inyutean yu bao\a/yutean hamar hyc dara\ hauada]eal haoyrxinerin & ,ynarhyuenq nran] auanxi# arxar yu pari cyr\eri a/`&$ Pari oi.adag & ergnaoin par™yunqneryum eranaued hancisd nn`e]eal haoyrxinerin$ Era,dacidyuteamp oi.enq na& ?yumen asdyua\as=r jykyvrxi zauagnerin# yryn] ,namqyv yu azniu a.,adanqyv [yrs xareao egeke]in aos@r hauada]ealneri a/`& ir @rhnapa., x/ner; pa]yum = nyryceal yu parezarx desqyv* bahbanelyv haogagan ir auanxagan y0n yu 0ardarabedyutiun;$ Maor Aty/ Syurp +`mia\ni] Mer yk`yonn enq okyum sire]eal Mer ekpaor Nyrin Srpyutiun Xani=l Badriarqin* .nyrhazarx a/a`nyrxin ?yumen Yukkawa/ Egeke]yu# & Mer @rhnyutiun; ?yumen Ege-

ke]yu hyc&yragana]* maktelyv arxiunauyr \a/aoyutiun i wa/s Qrisdysi ;nxhanragan Syurp Egeke]yu$ Haoy] A/aqelahasdad Syurp Aty/i] Haoragan s=r yu @rhnyutiun enq okyum mer ergyu jykyvyurxneri pareba.d zauagnerin$ Sireliner# wy,axar™ `erm haraperyutiunneri badyuauyr ja/ancyutiun en auanxel —ez mer babern yu haorer;# yr oi.arjan masn en gazmyum mer jykyvyurxneri badmyutean$ Hbard na,nea] vasdagyv yu ja/ancyuteamp# ansasan mna]=q Qrisdysi syurp hauadqi# oyosi yu siryo m=` & m.dava/ bah=q ekpaorasiryutean nyon ycin yu na,an™a,nxryutiun;* a/auel harsda]nelyv xareri ;nta]qyum nyuiracyr\yua\ paregamyutiun; mer ergyu jykyvyurxneri$ I ,yry] srdi ak@tyum enq# yr Parin Asdyua\ ir Syurp A`i @rhnyutean nerqyo bahi & bahbani mer ergyu ergirner;# Egeke]inern yu jykyvyurxnerin & a/a`nyrxi x=bi nyranyr ™e/qperyumner$ Tyk D=r; oau=d .=n bao\a/ bahi ?yuminian yu nra asdyua\as=r zauagnerin# ansasan yu an,/yv* ?yuminiaoi Haoy] Tem; & Dira,;nam hao hamaonq;$ Yk` leryuq i D=r# z@ra]eal .nyrh@q Syurp Hycuyon & oau=d _rhneal i M=n`^ am=n$ _rhnyuteamp* CARECIN P GATYKIGYS AMENAON HAOY} Dyuau Cirs _rhnyutean i 3-n Oyunisi Oami Dea/n 2((9 & i tyuin haoy] ?N|: i Maoravans Srpyo +`mia\ni ;nx hamarau 981

7-8/2009

3

Syurp dyn ?ymani me` - ?ymani hao egeke]vy ga/yu]man 4((-amoag ‚16(9-2((9ƒ

S

yurp Mariam Asdva\a\ni Verawy,man hi.arjan dyni @r;# 2((9t^ _cysdys 15-in ?ymani me` deki yune]av hanxisavyr dynagadaryutoyun m; nvirva\ ?yman qakaqi me` hao egeke]vy ga/yu]man 4((-amoagin ‚16(9t^ƒ$ Aos iraxar™yutoyun;# yr gazmagerba\ =r Syurp Mariam Asdva\a\in egeke]vy \,agan ,yrhyurx;* @rhnyutoamp Cera.nyrh Iyaqim B;q;yuanyul & ?yumaniy & Byulgariy Haoy] temi a/a`nyrx D^ Diraor Arq^ Mardigoani# na& ?ymani qakaqabedarani a`ag]yutoamp an]av me\ ha`ykyutoamp# qani yr gaoa]av grynagan & m.agyutaoin ardagarc \racir m; & arjana]av in[bes /yman]ineryu# nyuonbes & pylyr hao masnagi]neryu par™r cnahadanqin$ |racir; sgsav jam; 9^((-in# a/avydoan# erp Cera.nyrh Iyaqim ximavyrve]av qahananeryu & sargavacneryu gykme yu ir @rhnyutoyun; dvav aos iraxar™yutoan a/tiv madyu]vyk hanxisavyr badaracin$ Pemin a/`&# yr jamanagin hadga]va\ =r Syurp Badaraci madyu]man hamar & aon aocin# yr haragi] = egeke]vyn# havaqve]an .yur` 15(( havada]oalner$ Syurp Badaracin nerga cdnve]an hao havada]oalner ega\ Byuqre.en# Syu[avaoen# Oa.en# Byty.anen# Qynstan]aoen# Wite.ten & aol vaorere$ Jam; 1(^((-in Syu[avaoen jamane]av Cera.nyrh D^ Diraor Arq^ Mardigoan* .r`abadva\ hao hyc&yragan nergaoa]yu]i[neryv#

4

6/2009

yr nerga cdnve]an Syurp Badaracin masnavyr anyn] hadga]va\ dek;$ Aonyuhed& ararykyutoan; nerga cdnve]an & Wiatra Neam]i marzbed brn^ Mihao Arhiw# wy,marzbed brn^ ?ymig; ?ytaryu# marzi <yrhyurxi wy,na,acah brn^ Mir[a Wintilie# ereswy,an brn^ Mariyus Niqylae# na& ?ymani qakaqabedarani dekagan garc m; nergaoa]yu]i[ner# yr ximavyrve]an srpazan Iyaqimi & ?ymani qakaqac;lyu,# wryfesyr Dan Layuren]iyu

Leyreanyui gykme$ Syurp Badarac; dbavyre] ir madyu]man ,ynarh pareba.dyutoamp# na& ?ymani asdva\apan yusanykneryu gykme# yr gkegavarer brn^ Capriel Dyryu$ Badaraci hyuzi[ baheren =r# erp srpazan Iyaqim; siryv syurp hakyrxyutoyun pa.,e] havada]oalneryun# ver`avyryutoan qaryzi ,ysq ;sav# yur nergaoa]yu] Syurp Asdva\a\ni Verawy,man dyni gar&yryutoyun; & pareba.dyutoan n.anagyutoyun; asdva\apanyu-

toan me` qrisdynoa hycineryu hamar* arjeq m;# yr ;nxhanyur = & hao egeke]vy hamar$ Aonyuhed&# badaracen edq hravirve]an hao hyc&yraganner;# yr Cera.nyrh D^ Diraor srpazani a/a`nyrxyutoamp hycehancsdoan syurp ba.dyn gadare]in haoeren lezvyv* ?ymani hao egeke]vy hyc&yraganneryu hi.adagin$ Aba# Cera.;nyrh D^ Diraor srpazan hyuzi[ qaryz m; ardasane]* ardahaodelyv ir yura,yutoyun; & era,dacidyutoyun; ?ymani ebisgybysyutoan `anqeryu hamar & Syurp Asdva\a\ni \,agan ,yrhyurxin* ?ymani hao egeke]in wrgelyu hamar# ver hanelyv mi&nyuon aden ?yumaniy Yukkawa/ egeke]vy & ?yumaniy hao egeke]vy mi`& eka\ lav haraperyutoyunner;# /yumen hoyur;ngal jykyvyurxi nerykamdyutoyun; & hoyurasiryutoyun;# yr gareliyutoyun dvin haoeryun cal aos ergir; & ga/yu]el egeke]iner# yr haoeryu hamar yceken haoreniq m;n =# Ararad le/an sdyrydin mer fizigagan haoreniqi pa]agaoyutoamp$ Ir ,ysqi .aryunagyutoan me` D^ Diraor srpazan masnavyrapar ;sav^ ŠYryvhed& mez hamar egeke]in a/a`in hertin yceken haoreniq =# mer syurp havadqi & avanxyutoyunneryu \nnxavaor;$ Hao jykyvyurx; xareryu ;nta]qin .ad gyrsn]yu]a\ =$ Gyrsn]yu]inq haoreniq# gyrsn]yu]inq vanqer# egeke]iner# pao] mna]inq badas,anadvyutoan ha0eli pe/an dag# yr mez gyuda aon wasd;# yr aojm 17 xarer# sgsoal 3(1-en hao jykyvyurx; ekav a/a`in;# yr 0an[]av qrisdyneyutoyun; yrbes bedagan gryn$ Yrbeszi ?ymani aos hiasqan[ egeke]in yrp [mna# me\ siryv yu yura,yutoamp ;nxyune]i mer Qyuor ?yumaniy Yukkawa/ egeke]vy a/a`argyutoyun;* @cdacyr\elyu aon# yrbeszi m.dabes pa] mnan mer egeke]vy xyu/ner;‹$ Aonyuhed&# yuker™ m; ;nxyunve]av & Grynqi yu M.agyuoti na,araryutoan bedagan qardyukar brn^ Adrian Lemeni gykme# yr hravirva\ ;llalyv [=r gr]a\ cal$ Ver`avyryutoan# grgin ,ysq

drve]av Iyaqim B;q;yuanyul srpazan hyr$ An .nyrhagalyutoyun haodne] hraviroalneryun iraxar™yutoan; masnag]elyu hamar & masnavyrapar hyc&yraganneryun & hao yu,davyrneryun# yr ega\ =in ergiri darper gykmere# grgin ancam havasdia]nelyv# te Syurp Maor Asdva\a\ni egeke]in gbahbanvi & abacaoi hamar mi.d aondek \a/aoelyv & ipr& qakaqi & hao jykyvyurxi yceken yu m.agyutaoin genxani vgaoyutoan$ Aonyuhed& egeke]vy ergyu a/a`nyrxnern al nverner wy,anage]in$ Ararykyutoan avardin d;rve]av Siry 0a.# yryun nerga cdnve]an 13( hao masnagi]ner$ Aonyuhed& srpazan Iyaqim B;q;yuanyul# pylyr hraviroalneryu yu.axryutoan nergaoa]yu] Š?ymani hao egeke]vy & hao hamaonqi menacryutoyun;‹ a.,adyutoan*

gazmva\ ;llalyv qahana Dyryu Iyneli gykme# dbacrva\ Zamqa hradarag[yutoan gykme$ Aba hao hraviroalneryu anyune a/an™nagi elyuot yune]av 0an[];va\ m.agyuoti & craganyutoan an™navyryutoyun brn^ Varxan A/aqeloan$ An par™r cnahade] crqi nergaoa]yum;# havasdelyv# yr hekinag; crelyv aos aonqan ceke]ig & 0.marda]i cirq;# aba]yo] m; ;llalyv miajamanag qrisdyneagan siry & havadarmyutoan# na& dekegacryutoyun m;n = ?ymani me` abra\ haoeryu & hiasqan[ hao egeke]vy veraperoal$ Na& ceke]ig nyryutoyun m;n =r# desnelyv tvaona]va\ hamagarci[i vra ?ymani hao egeke]vy nergaoa]yum; brn^ Qyrneliyu Iyus[inyvii gykme$ Qahana Dyryu Iynel

6/2009

5

Varyujan Ysganoani >>YUGNERYU CIRQ: hasav ;nter]ykneryu sekanin

V

er`ers Wyli/ym hradarag[yutoyun; lyuos ;n\aoe] Varyujan Ysganoani >.yugneri cirq; ,yracryv veb;$ Aos a/ityv .nyrhanxesner gazmagerbve]an ?yumaniy qani m; qakaqneryun me` â&#x20AC;&#x161;Oa.# Aleqsandria# Qraoyva & Tyurnyu S&erinĆ&#x2019;# mi`y]a/yumneryu .arq; ir cacatnagedin hasav Byuqre.i .nyrhanxesi aden# erp hekinag; hanxibe]av aveli qan 3(( ;nter]yki hed$ Ha`yrx =`eryun me` gnergaoa]nenq qakva\qner .nyrhanxesneryun masnag]a\ /yumen m.agyuoti xemqeryu elyuotneren$

6

6/2009

>

.yugneryu cirq-i cyr\ykyutoyun; gsgsi inqnadib '&yv* an]oal xaryu 5(-agan tvaganneryu Fyq.ani qakaqi nyr pyva\ syur0i hydyv & Armenyuhi me\ myr ma/anen p,yk pyurmyunqneryv li haogagan wyky]i me`# Garabed babigi aoppenaranneryu & lyusangarneryu mi`&$ Varyujan Ysganoani Šmangyutoan hao \eryuniner;‹ ha0eli goanqi masin badmelyu pan [yunin# aol gbadmen anhancsda]nyk ekelyutoyunneryu masin$ Badmelyv# anynq gwyr'en li]qatawvil & azadvil iren] & iren] na,nineryu hycegan da/abanqen ‚travmaoenƒ$ Syuon cirqi =`eryun me` hekinag; ]n]yk gerbyv gngaracre 1915-i haoy] ]ekasbanyutoyun;# xebi Der-Zyr-i anabad; ar.avyk aqsyroalneryu anver` .arasoyuner;# aqsyri 0amwan p/na\ haoeryu badmyutoyun;$

Niqylae Breban

Niqylae Manylesqyu

Panasdek\# desapan & pa]a/ig badmi[ Varyujan Ysganoani anxranig veb; yuni badmykagan hedaqrqir ga/yu]va\q m;* haoeryu daracryutoan & da/abanqneryu badmyutoyun; ghoyusvi sewagan ;ndaniqi badmyutoan hed$ Cirqi cyr\yk an'er; gensaser yu hi.arjan gerbarner en$ Anyu.axa/n garyda,di mtnylyrdin me` acahapar ir peran; pa]yk 0agadacraganyutoyun; crete mi.d gbardvi gensa,;nxyutoan gykme$ Himagv;ne arxen varbed vibasani cri[ m; hsdagyren gn.marvi# ete Varyujan Ysganoan bidi .aryunage gexrynanal vibacryutoan vra$

Ahavasig & hyu.acragan & mda]a\in hyrinva\qneryu pa]a/ig cirq m;# yryu me` ardagarc '&yv badmyutoan hina\i ‚ysdaoniƒ vra ghoyusvin pazmativ anhadagan 0agadacrer$ Hazvaxeb garxa]a\ em Varyujan Ysganoani vebi nman marxgaoin goanqi & hamaonqi m; cyoyutoan me` 0agadacragan iraxar'yutoyunneryu ,dyutoyun baryunagyk cirq m;$ )y,# aolazan yu papa,yun pyvanxagyutoamp cirq;# [es grnar 'e/qen vaor xnel* hekinagi badmi[i varbedyutoan & ykpercagan badmyutoan m; vaveracragan veragazmyutoan hanxeb a/a`a]yk hedaqrqryutoan .nyrhiv$

+yu0en Negri[ Ere,aoi m; a[qeryv xidva\ Fyq.ani qakaqi hao hamaonqi `erm ngaracryutoamp m; sgsyk syuon cirqi ;nter]ykner; zarmanqyv bidi desnen# te meg =`en moyusin an]nelyv glaonana cirqi desykagan xa.d; & veb; gharsdana haroyuravyr hi.arjan gerbarneryv* vera\velyv badmyutoan ykpercaganyutoamp xry.mva\ ardagarc yrmnangari m;$ Qertyk Varyujan Ysganoan; aon bidi bade jamanagi mecyv# anyr bidi hakyrxe qnarercagan sarsyu/ m; & ;n\aoe .arjyunyutoyun & vibercagan vehyutoyun$ Pa]a/va\ [=# yr syuon >.yugneryu cirq; ‚yr aos@r gsgsi xebi wa/q; danyk ir 0anabarh;ƒ y[ he/avyr abacaoin xa/na hao jykyvyurxi inqnyutoyun; pnyry. cryutoyunneren meg;$ Syuon cirq; tertelyv \anyta]anq badmva\qneryun# ;ndaniqneryu badmyutoyuneryun# yrynq asdva\a.n[oan vehyutoamp gngaracren daracryutoyun m; xebi y[ te avedoa] ergir m;# aol xebi mah;# xebi Syuriy anabadner; & Anadyliaoi le/ner; mylecnyk mah;# xebi xiagneryv le]yun anver` 0anabarhner;$ Iryq aox badmyutoan ykpercagan xrvac m;n =# & cyh em# te ver`iver`y \anyta]a adyr* /yumanalezyu cryki m; crqi mi`y]yv$

6/2009

7

m;$ Cirq; pazmativ a/asbelagan & ,yrhrxavyr lyusabsagyv @jdva\ herysner yune]yk xoyu]aznaveb ‚=bybeaƒ m; ghanxisana$ )gyun cri[yv crva\ & Šty/nig Varyujanin hamar Garabedi ,yrhyurxner‹-yv le]yun aos veb; ghanxisana na& hekinagi cragan hasyunyutoan aba]yuo] m;$

>defan Agypoan 6(-agan tvaganneryu sgizp;# Fyq.ani qakaqi haogagan cerezmanadan me` ere,a m; glser qani m; haoeryu zryuo]ner;$ Marxig# yrynq azad ,yselyu hamar gbahvdein xamparani m; me`$ Anyn] badmyutoyunner; miajamanag &‰ a/asbelagan en &‰ 0.marid$ Aosbes gsgsi 2(-rx xaryu a/a`in ]ekasbanyutoan# in[bes na& gymyunisdagan var[agarci dag cdnvyk /yumanahaoeryu yu /yumana]ineryu masin pa]a/ig veb m;$ Syuon veb; crelyv Varyujan Ysganoan .ahe] inqzinqin hed p/na\ craz;$ Ev [em gasga\ir# te bidi .ahi na& ir ;nter]ykneryun hed p/na\ craz;$

Bedrys <yrasan0oan Aos cirq; ganxraxa/na na& haoy] badmyutoan amenen ]avali & aroyunali xrvacin$ 1915-i ]ekasbanyutoyun;# ir pylyr 0oyukavyryumneryv# yrynq miaon haoeryun [en veraperir# lav amra]va\ = vibercagan ;nxhanyur ga/yu]va\qin$ Aox haoeryu masin haoyu m; cra\ cirq m;n =# yr hyusyv enq# te bid crave y[ miaon haoeryu hedaqrqryutoyun;$

8

6/2009

Hyria G;rbea Hama/yd gerbyv amwywelyv* ,ysq; ;ndaniqi m; badmyutoan masin =# jamanagagi] hednyrxi m; gykme Š..yugner‹ havaqelyv verabadmva\$ :ndaniq; /yumanahao ;ndaniq m;n =# yryu na,niner; 0an[]an 1915-i ]ekasbanyutoyun;# zyr tyurqer; gherqen$ Zyud cragan a/yumyv anarxoyunaved bidi ;lla vebi masin ,ysag]yutoyun; sahmanawagvi ŠEkav# te% [ekav‹ har]yv$ >.yugneryu cirq; inqnin arjeqavyr = ir y0yv# xara.r`ani m; pyurmyunq; arda]ylelyu ima]yutoamp$ Cl,avyr herys;* Garabed; & badmi[; miasin ghamaxren abrela'& m;# yr in[ yr [awyv y[ aol in[ =# ete y[ ..n`alyu# aon =* badmelyu arvesd;# panavyr gerbyv avanxyuot; wy,an]elyu arvesd;$ >.yugneryu cirq; tkti vra cri ga/ne panavyr gerbyv# eraj.dyutoan & nyuonisg hyda/yutoan mi`y]yv wy,an]va\ avanxyuot

Gabriela Geyrgi.yr >.yugneryu cirq; gngaracre hri yu sri madnva\# aroan me` ,ekxva\# miaon hreaneryu xem na]isdneryu cyr\a\ Hylyqayustin hamemadvyk zancva\aoin p/nacakt & pna`n`yum 0an[]a\ a.,arh m;$ Im gar\iqyv# min[& Der-Zyr danyk mahvan oyt .r`anagneryu ngaracryutoyun; ghanxisana y[ miaon /yumanagan# aol& hama.,arhaoin craganyutoan badmyutoan me` crva\ amenen ]n]yk =`eren meg;$ Xanteagan xjy,aoin* 'oyutabad badgera]mamp# badmi[; ;nter-

]yki a[qeryun a/`& gpere manramasnyren ngaracrva\ sarsawe]nyk badgerner$ Gar\es# te mer a[qeryv gdesnenq Ewradi aroyunatata, `yureryu eresin lyka]yk xiagner;# aqsyroalner; yrynq nyuon `yuryv gwyr'en hace]nel iren] \arav;# hivanxyutoyunneren hoyu\va\ & ]aven g/a]a\* verabrelyu hamar sadga\ genxanineryv & nyuonisg harazadneryu xiagneryv snvel sdibva\ gma,qa]a\ marxy]# zancva\aoin cerezmanner; nedva\ mahamer'ner;# p/naparva\ & cazanapar ,ekanxamva\ giner;# mdragyv \e\va\# yk`-yk` aorva\# gydyrva\ gam yrbes sdryug va0a/va\ ere,aner;$ Sagaon 1915-i sarsawneryu 0amwan# yr ,le] aveli qan meg miliyn goanq# bidi [avardi$ Y0irner; bidi .aryunagin$‹

Wayul {ernat ŠI darperyutoyun Hylyqayusti# 1915-i Haoy] }ekasbanyutoan ‚erp Eridtyurqeryu ga/avaryutoyun; gydyre] .yur` 1#5 miliyn haoƒ masin hamemadapar qi[ crve]av$ Avelin# Hidlerin yrbes Šner.n[man‹ cl,avyr akpoyur \a/aoa\ 2(-rx xaryu nman a/a`in eke/n; a.,arha-qakaqagan bad0a/neryv a/aos@r sagavativ ergirneryu gykme miaon 0an[]va\ = yrbes ]ekasbanyutoyun$ }ekasbanyutoan har]; yu.axryutoan arjana]av ver`in jamanagners* Nypeloan mr]anag; sdanalen gar0 jamanag a/a` _rhan Wamyuqi zvi]eriagan tertin dva\ har]azryuo]in me` ;ra\ haodararyutoan# +lif >afaqi cirqeryu par'ra]yu]a\ akmyugi &

hadgabes tyurq azcaonamyli m; gykme haoazci lracryk Hranx Dinqi sbanyutoan hed&anqyv$ Gareli =# yr badahagan [= aon# te a/aos@r badmagan aos ykpercyutoan; anxraxar'yk \anrag.i/ veberyu hekinagneryu me\ mas; cermanalezyu hreaner =in$ Gmda\em Fran] Verfeli Myusa daki qa/asyun @rvan & +dgar Hilsenrati Ver`in mdqi badmyutoan;$ I ver`y# aox pa]adreli er&yuot m;n =^ havaqagan travman gryk haoer; angaryk =in crel iren] abra\ sarsawneryu masin# min[ xaravyr hala\anqner; & na]isdneryu gykme pna`n`man sba/naliq;# hreaner; xar'yu] .ad zcaoyun & yuri.neryu havaqagan da/abanqneryu hanxeb$ |anyt ;llalyv 1915-i ]ekasbanyutoan har]in veraperyk craganyutoan;# grnam ;sel# te cragan desangoyunen Varyujan Ysganoani hadyr; amenen a[qi zarnykn =$ >.yugneryu cirq; hianali gerbyv crva\ =# hama.,arhaoin arjeq nergaoa]nyk* inqnyutoyun sahmanyk cirq m;n = & miajamanag xas m; mer ar'agacirneren .aderyun hamar$‹

Menq gdarpervinq y[ aon in[yv enq# aol aon me/oalneryv zyrs oyuraqan[oyurs gykpa ;sa\ = me\ haors* Garabed;

1/2009

9

ŠHao cyunaoin cammaoi =nercian‹ ]yu]ahanxes;

H

yulis 1-19-; Qlyuj-Nawyqaoi Arvesdi tancaranin me` pa]ve]av /yumanahao ngar[yuhi Azadyuhi Varxyuqa-<yrenoani ŠHao cyunaoin cammaoi =nercian, ,yracryv ]yu]ahanxes;$ Aos a/ityv ŠArarad‹ hradarag[yutoyun; lyuos ;n\aoe] ngar[yuhyu sdek\acyr\yutoyunneryun nvirva\ albym;$ Albym; g;nxcrge garc m; arvesdacedneryu# arvesdi qnnaxadneryu# crykneryu dbavyryutoyunner; Azadyuhi Varxyuqa-<yrenoani an™navyryutoan & ir sdek\acyr\yutoyunneryu veraperoal# na& ngar[yuhyu hra.ali a.,adanqneren .ad m; nmyu.ner$ Albymin me` iren] gar\iqner; & dbavyryutoyunner; ™ca\ en hamalsaranagan xasa,ysner Negyi]a L;wtyoyu# Aleqsandra ?yus# Livia Dr;gyo* Qlyuj-Nawyqaoi Azcaoin Arvesdi tancarani dn@ren# arvesdi qnnaxad Nemet Jyulia# cryk Sarcis Seloan# Qlyuj-Nawyqaoi ŠBabe.-Byliao‹ hamalsarani agaxemigys# qimiaoi fagyuldedi wryfesyr Iynel Haodyuq# arvesdi qnnaxad* Miqaela Byqyu# lracryk ?yuqsandra Hyurezian# Cermaniaoen Gatrin Starq$

Gerbarvesdi aolapanyutoyunner Azadyuhi Varxyuqa-<yrenoani ]yu]ahanxes;

10

1/2009

Ver`ers# Byudawe.ti ?yumanagan M.agyutaoin gexryni me`# Byudawe.ti Hao M.agyutaoin :ngeryutoan a`ag]yutoamp# pa]ve]av Qlyujen ngar[yuhi Azadyuhi Varxyuqa-<yrenoani 66 `ranergyv a.,adanqneryu ]yu]ahanxes;$ }yu]ahanxesin nerga =in Hyuncariy myd ?yuminiy xesban Iyn Dynqa# m.agyutaoin ,yrhrxagan Andreo Dyryban]yu# in[bes na& darper ergirneryu xivanacidagan marmini nergaoa]yu]i[ner$ ~ranergyv gadarva\ a.,adanqner; ;nxhanyur a/mamp teqnig desangoyune g; ngadvin amenen xjvar; & bahan`gyd;# qani yr anynq gentax-

ren midqi# zca]myunqi hama/yutoyun & vsdahyutoyun# sagaon na& ™e/qeryu# yryn] mi`y]yv cyuoneryu hrabyuor; gdara\vi$ ~ranergyv sdek\acyr\yk /yumanagan ngari[neryu me`# darineryu ;nta]qin a/an™na]a\ en \acyumyv hao qani m; me\ ngari[ner$ Pavagan = hi.el Artyur Gargyurymin Verynaoi gam Hrand Avacoani anyunner;$ Anyn] gadara\ `ranergyv a.,adanqner; teqnig desagede avardva\ en$ A.,adanqner; lavacyuon cyr\er ngadvele zad# cnahadva\ en & cyunaoin gyxyv# yr gp,e me\ hyuzagan & mdaoin =nerciaoe$ Qlyuj]i anvani ngar-

[yuhi Azadyuhi Varxyuqa-<yrenoan;# ergyu dasnamoage aveli gzarca]ne aos ngar[agan janr; & ]yu]ahanxesneryu haktanagneryu haryusd ]ang m; yunenalyv# .aha\ = hanryutoan na& ergri yu ardasahmani masnaced qnnaxadneryu hamagranq;$ An sdyuoc & 0.marid gerbyv g.aryunage /yumanagan arvesdi hao ngari[neryu cyr\;* zarca]nelyv yu harsda]nelyv ir nera.,arh;* ampyk` meg hnacyuon qakaqagrtyutoan armadneryu me` bahbanva\ cyunaoin erwnerancneryv$ Azadyuhi Varxyuqa-<yrenoani arvesd; le]va\ havadyv yu xragan li]qyv# ngar[agan darper ™&eryu# c\ana,.eryu yu cyuoneryu @cnyutoamp# .r`abadin gner.n[e lyg qnqyuo. zca]yumyunqaonyutoyun m;$ Pylyr a/arganer; & er&yuotner; ngar[yuhin gxide miaon arvesdi desangoyune# .yun[ yu hyci gyu da anyn] yu gar\es diezeragan azxe]yutoan m; .nyrhiv amen in[ gnyuonana ir isg =yutoan hed$ |akig;# 0a,ryk t/[yunner;# le/ner; nyuonisg qaraor; & aos amenen al ver cyoyutoyun yuni cidag]yutoan a[q;# yr glanelyv aos ampyk`;* .aka,va\

angek\ abryumneryv# gergne arvesdi hra.ali sdek\acyr\yutoyunner$ Sagaon Varxyuqa-<yrenoani hamar gerbarvesdi badgera]yum; na& panasdek\agan maqryutoan ;nxc\va\ vi0ag m;n =$ Erpemn hanxisavyr yu \anra,yh# erpemn grqyd gam .qek# cyuoner; nerxa.nag gerbyv gmr]in lyuosi 0a/acaotyumi hed$ Azadyuhi Varxyuqa-<yrenoan; gr]a\ = iren hadyug y0yv m;* yura,yutoyun; xar™nel gerbarvesdi sdek\acyr\yutoyun$ Ngar[yuhiin a.,a-

danqner; cyoyutoan# goanqi ngadmamp yune]a\ havadqi# ceke]gyutoan yu 0.maridi meg ampyk`yutoyun ggazmen$ Aos ,da]yumen# ngar[agan ir yujen i haod gyu ca ngar[yuhiin dakanx;# ;ndroal bad.a0yutoamp Šsrpabadgerner‹# yrynq ;nxmi.d gmnan marxy] hycineryu me`$ Hamalsaranagan wryfesyr# dyqtyr* ALEQSANDRA ?YUS

1/2009

11

Haogagan _rer; Dyumbr;veni me`

D

yumbr;ven qakaq; yurpat @rv;ne dynagan zcesd hacva\ =r# qakaqin me` Haogagan _rer; sgsele i ver# amen dari ampyk` ergri haoer; xebi iren g™ce$ Dek; badahagan [= ;ndrva\# manavanx yr Dyumbr;veni me` gcdnvi haogagan amenen me\ da0ar;$ 2((9t^-; nyuonbes pa]a/yutoyun [ekav# ampyk` ergri haroyuravyr haoer; ergyu @rva hamar Dyumbr;ven jamane]an# yrbeszi masnag]in aos dynagadaryutoan$ Haogagan _reryu a/a`in mas; nvirva\ =r simwyziyumi m;# yryun masnag]e]an ergri tancaranneryu dn@renner# na& hyu.ada,dagi m; pa]man ararykyutoan$ Haogagan _reryu a/a`in eregyn avardve]av Dyumbr;veni Gexrynagan Hrabaragin me`* Harri Xavitoani gadarmamp hamercyv m;$ Ergryrx @r;# ham;ngav Syurp Mariami Dynin hed & qakaqi haogagan da0arin me` jykvve]an haroyuravyr havada]oalner & pylyrn al gwawacein masnag]il mi&nyuon aden# aos dyni a/ityv madyu]va\ ba.dynagan badaracin$ ŠAos dynagadaryutoan gyu cam yrqan yr garenam$ Es in™ .ad lav gzcam# yryvhed& ghasgnam in[bes meg; yr bzdigyutene me\]a\ = egeke]vy qyv# wasd m; yr haoeryu hamar havadq; me\ .ans m;n = hama,;mpvelyu & ver`abes .ans m;n =# yrbeszi menq ;nxyunvinq# harcvinq & sirvinq mer .r`abadin gykme# yryvhed& aon ™&yv in[bes menq gharcenq havadq;# & in[ ™&yv mer nbasd; pera\ enq /yumen azci badmyutoan; & qakaqagrtyutoan;# aonbes g;ne yr menq pylyrs miasin yura,ananq Dyumbr;veni aos dynagadaryutoamp‹#- ;sav ?yumaniy Haoy] Miyutoan na,acah Varyujan Ysganoan$ Dyumbr;veni Haogagan _rer; avardve]an .apat ges@rin* .qertyv m;# yryun masnag]e]an haroyuravyr marxig$

12

1/2009

IULIE - AUGUST 2009

Evenimente \n imagini PUBLICA ÞIE BILINGVÃ A UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA

Consiliul Judeţean Cluj şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, au organizat la 1 iulie 2009 expoziţia de pictură (tehnică mixtă) a artistei AZADUHI VARDUCA HORENIAN. Intitulată „Energie cromatică armeană“, expoziţia a fost deschisă în Sala Atelier a Muzeului de Artă ClujNapoca în perioada 1-19 iulie 2009. În cadrul vernisajului a fost lansat catalogul artistei Azaduhi Varduca Horenian intitulat „Energie cromatică armeană“.

Vineri, 14 august, Harry Tavitian a susţinut un concert la Dumbrăveni.

Recitalul a fost prilejuit de organizarea Zilelor Armenilor din Dumbrăveni cu ocazia praznicului Adormirii Maicii Domnului - hramul Catedralei ArmeanoCatolice din oraş.

Sute de credincioşi ortodocşi armeni şi nu numai au venit din toate colţurile ţării la Hramul Bisericii Hagigadar (16 august). Fiecare a venit cu credinţa că la Hagigadar orice rugăciune îndreptată către Dumnezeu este ascultată, iar dorinţele le sînt împlinite. Numele bisericii, Hagigadar, înseamnă în limba armeană „împlinitoare de dorinţe”.

7-8/2009

13

Mai mult decît literaturq Paul CERNAT:

E

laborată pe parcursul cîtorva ani, Cartea şoaptelor – principala revelaţie literară a anului 2009 condensează, pornind de la biografia şi ascendenţa familială a autorului ei, experienţa tragică a unui popor într-o tulburătoare naraţiune fabulatorie. Ea mobilizează deopotrivă valenţele poetului liric, ale povestitorului, ale istoricului politic şi ale liderului comunitar Varujan Vosganian, absorbind ca un polipier poveştile de viaţă şi, prin intermediul lor, istoria recentă a armenilor pe care România i-a „adoptat“ după marele exod ce a urmat Genocidului din 1915, iar comunismul i-a împrăştiat, din nou, în cele patru zări.

Carcaterul de epopee modernă apare marcat inclusiv prin numărul de 12 capitole – echivalente celor 12 cînturi… În tot cazul, formula narativă răstoarnă convenţiile cu care romanul modern ne-a obişnuit. Naratorul se identifică total autorului de pe copertă, şi toate sau aproape toate personajele volumului sînt deplin identificate cu modele reale. Faptul este exprimat inclusiv prin numeroasele expoziţii de fotografie cu care Varujan Vosganian şi-a „dublat“, în turneele sale de lansări prin ţară, textul Cărţii şoaptelor. Cu toate acestea, nu avem de-a face cu o scriere „memorialistică“ stricto sensu. „Memoria“ ce asigură substanţa cărţii de faţă nu e decît în mică măsură cea strict personală, a copilului Varujan Vosganian sau a „bătrînilor armeni ai copilăriei sale“ din Focşanii anilor ’60. E vorba, în primă şi ultimă instanţă, despre memoria identitară a armenilor din secolul XX, reconstituită deopotrivă istoric şi fantasmatic, artistic, pe baza mărturiilor scrise sau orale dar şi cu ajutorul… imaginaţiei. Nu avem de-a face nici cu o scriere „istoricodocumentară“, deşi toate datele despre istoria armenilor din secolul XX au fost minuţios valorificate de autor pe baza arhivelor comunităţii şi a mărturiilor

14

7-8/2009

istoriografice disponibile. Pe de altă parte, nu avem de-a face nici (doar) cu o ficţionalizare mitologizantă a istoriei armenilor pornind de la cazul particular al unor familii, deşi paginile combină adesea, meşteşugit, realismul magic sudamerican cu metaficţiunea poematică.

Distincţiile tradiţionale dintre „memorialistică“ şi „ficţiune“, dintre „real“ şi „fantasmatic“ sau dintre „subiectivitate“ şi „obiectivitate“ se dovedesc inoperante în situarea volumului (care integrează amintitele opoziţii într-o sinteză superioară): „Cartea şoaptelor nu este o carte de istorie ci una a stărilor de conştiinţă.

De aceea ea devine translucidă şi paginile ei sînt transparente. E drept că în Cartea şoaptelor sînt multe date precise menţionînd chiar ziua, ora şi locul. (…) Lucruri de acest fel s-au întîmplat întotdeauna oamenilor de pretutindeni. De fapt, Cartea şoaptelor rămîne aceeaşi pentru orice timp, ca un coral de Johann Sebastian Bach…”

Naratorul şi scriptorul acestei cărţi construite simfonic (experienţa muzicală a autorului îşi spune din plin cuvîntul!), cu lait-motive, crescendo-uri şi descrescendo-uri, cu ecouri, corespondenţe la distanţă şi contrapuncte, a căutat de fapt să amplifice, cu instrumentele literaturii, „şoaptele“ unui neam străvechi care nu a putut, decenii de-a rîndul, să-şi strige suferinţa. Nu există, la noi, multe scrieri înrudite tipologic cu Cartea şoaptelor.

Excepţie fac, poate, unele romane ale lui Paul Goma, Cocoşul decapitat al lui Eginald Schlatner, volumul poematic Triumful paparudei de Ioana Ieronim sau Întoarcerea huliganului de Norman Manea, unde însă accentul cade asupra identităţii individuale. Varujan Vosganian a ales, oricum, o formulă compoziţională foarte grea, pe care numai prozatorii de vocaţie o pot „duce“ fără să eşueze patetic. Din fericire, a găsit tonul just într-un amestec de evocare sobră şi de lirism bine tem-

Varujan VOSGANIAN, „Cartea şoaptelor“, Editura Polirom, Colecţia „Fiction Ltd.”, Iaşi, 2009, 530 p. perat, reuşind o compatibilizare aproape perfectă între constituenţii ansamblului: senzaţionalele poveşti biografice ale „bătrînilor armeni ai copilăriei“, supravieţuind cvasiclandestin în Focşaniul comunizat, absorb, pas cu pas, o istorie „mare“ ce începe cu masacrele comise de Abdul Hamid la sfîrşitul secolului XIX, coboară în cele şapte cercuri ale infernului din 1915-1918, trece prin exodul de după, prin subteranele luptelor „la toate capetele“ pentru independenţă şi ale Operaţiunii „Nemesis“ (acţiune „teroristă“ vizînd asasinarea liderilor turci care au ordonat Genocidul), străbate anii ce au urmat adoptării armenilor refugiaţi de către guvernul Brătianu, apoi istoria secretă a masoneriei armene din România, a armatei generalului Dro, a partidului naţionalist Daşnak (aliat conjuntural Germaniei hitleriste pentru eliberarea Armeniei de sub sovietici) şi a Frontului Armenilor, formaţiune-satelit a Patridului Comunist de după 1944, pentru a ajunge la noul exod din anii stalinismului: fie către Armenia, la iniţiativa diversionistă a Uniunii Sovietice, fie către

America, pentru cei care ştiau deja că totul e pierdut... Amplificate de fabulaţie, ridicate la puterea unui stil melifluu şi artist, încărcat de farmecul şi mirodeniile Orientului, biografiile recuperează Istoria sustrăgîndu-se atît documentarismului facil, de tip „istorie romanţată“, cît şi tezismului rudimentar. Puţinele momente în care nivelul scade întrucîtva sînt cele în care documentalul nu e suficient topit în plasma evocării artistice sau în care lirismul nu e suficient de bine dozat. În schimb, reflecţiile meta ale scriptorului (care aduce la suprafaţă Cartea, fiind şi primul ei cititor) imprimă volumului o necesară dimensiune de meditaţie moralsimbolică, împletită în chip natural cu episoadele narate. Ale filei două feţe, cele două fotografii de pe verso-ul copertelor – harta traseelor Genocidului din 1915 şi o imagine sepia, „retro“ din Focşanii interbelici – sintetizează spiritul cărţii careşi conţine la tot pasul propriul comentariu. Căci fotografia privită ca mijloc de apărare/conservare a memoriei, constituie un motiv recurent şi o emblemă.

Fotografiile – cu poveştile dindărătul lor - prilejuiesc pagini de autentică elevaţie, ca şi secvenţele care „monografiază“, savuros, ritualul cafelei, vechile prăvălii de dulciuri, mirosurile „încărcate de memorie“ sau ritualurile înţeleptului, artistului, atipicului bunic Garabet Vosganian (personajul central al Cărţii şoaptelor şi „călăuza“ ei). Pornind de la fetişurile vîrstei dintîi, autorul reuşeşte să transpună Focşanii copilăriei şi adolescenţei într-o lume ficţională coerentă, populată cu personaje greu de uitat, transformînd orăşelul moldovean într-un „nod de reţea“ şi într-o răspîntie a istoriei universale. O lume şi o atmosferă în care fuzionează, firesc, ceva din tîrgurile sadoveniene, din Metopolisul lui Ştefan Bănulescu şi din

Lansare la Craiova, vorbe=te scriitorul Nicolae Breban

Drohobîci-ul lui Bruno Schulz. Secvenţele despre fotografierea de către un armean a lui Nicolae Iorga, ucis de legionari în pădurea Strejnic, se suprapun, aproape fantastic, peste o imagine fotografică mai veche de la Vălenii de Munte (unde fotograful apare alături de istoric).

Aproape fantastice par, de asemenea, nu puţine biografii evocate, unele echivalente cu nişte excelente microromane: spre exemplu, povestea unchiului Sahag Şeitanian, supravieţuitor al infernului deportărilor din 1915 către deşertul mesopotamian Deir-ez-Zor (adevărată odisee a ororii) şi „salvat“ de un arab care va încerca să-l islamizeze. Sau povestea marelui negustor Hartin Fringian, refugiat la o stînă din munţii Vrancei, printre partizani, în anii prigoanei staliniste; refuzînd realitatea, septuagenarul scăpătat se încăpăţînează să-şi lase, prin testament, muncitorilor şi binefăcătorilor săi averea enormă (ignorînd faptul că fusese de mult confiscată de comunişti) şi – octogenar – revine ca vînzător de nuci la poarta bisericii ar-

mene din Bucureşti, fără a renunţa la iluziile sale testamentare... Pregnantă este şi istoria dramatic-aventuroasă a fanatizatului Misak Torlakian - unul dintre membrii operaţiunii „Nemesis“, luptător fără odihnă din Armenia în America şi din Germania la Stalingrad, via Constanţa şi Focşani. Dar simpla listare a istoriilor de viaţă şi a momentelor literare de vîrf ar ocupa, lejer, spaţiul unui întreg articol…

Primatul iluziei asupra realului constituie una dintre supratemele acestui volum ce amestecă bulversant vîrstele, perspectivele, cronologiile, făcînd salturi în spaţiu şi timp, traversînd toate mediile sociale posibile, dilatînd detalii sau panoramînd ansambluri. „Fresca“ istorică e trecută printr-o prismă rotitoare, transformată în caleidoscop şi reconfigurată întro Carte totală, unde perspectiva proaspătă, inocentă a copilului „ales“ descoperă „bătrîneşte“ lumea prin intermediul „bătrînilor“ săi (bunicii Garabet Vosganian şi Setrak Melichian, unchiul Sahag Şeitanian, clopotarul Arşag, orbul Minas ş.cl.), a prietenilor acestora (Anton Merzian, Vrej Papazian, Ştefănucă Ibrăileanu…), a vînzătorilor de dulciuri Angheluţă şi Bobârcă şi a altor personaje episodice (de la istoricul H. Dj. Siruni la unchiul Levon Harutiunian, deportat în Siberia şi emigrat în America), fiecare – portretizat eficient, din cîteva linii sau prin istorii mai ample. Avem de-a face, în acest sens, cu o carte a bătrîneţii, dar şi a îmbătrînirii Istoriei (pe care copilul Varujan o găseşte deja îmbătrînită, pe cale de a se destrăma), o carte în care personajele principale nu sînt doar oamenii ci şi iluzia, degradarea, eşecul, moartea, supravieţuirea, rezistenţa, speranţa, memoria…

7-8/2009

15

I

ELLIAN WILLIAMS, galezul care a contribuit la cauza armeană mai mult decît majoritatea armenilor

ncredibil dar adevărat.

Ellian Williams, din Ţara Galilor, a realizat mai mult pentru armeni decît majoritatea armenilor, în ciuda faptului că nu are origini armeneşti sau legături prin alianţă cu aceştia. Pentru tot efortul său el nu a primit încă nici o recunoaştere.

Majoritatea armenilor, cu excepţia unui grup mic din Londra, nu ştiu încă de existenţa lui.

El s-a implicat prima oară în cauza armenilor în 1998 cînd o cunoştinţă l-a rugat să se ocupe de aducerea Corului Bisericii Armeneşti la Eisteddfod, un festival cultural din Ţara Galilor. Acest fapt l-a determinat să înfiinţeze grupul galez „Solidaritate faţă de Armenia“. Pe 24 aprilie 2001 Williams a organizat prima comemorare a genocidului armean în Templul Păcii, situat la Cardiff, Ţara Galilor. Apoi a reuşit să convingă Adunarea Naţională a Ţării Galilor să recunoască oficial genocidul armean, în octombrie 2002, şi a organizat un eveniment special de comemorare în clădirea Adunării Naţionale. La eveniment a participat şi ambasadorul Armeniei în Marea Britanie.

Datorită eforturilor sale, Consiliul Ţinutului Gwynedd a devenit în martie 2004 primul din Marea Britanie care a recunoscut genocidul armean. În octombrie 2004, Williams a organizat o întîlnire oficială între primul ministru al Republicii Nagorno-Karabagh (Artsakh) şi preşedintele Adunării Naţionale, în acest fel ajutînd la confirmarea statutului Artsakh-ului.

Doi ani mai tîrziu Williams a reuşit să convingă majoritatea membrilor Adunării Naţionale să sprijine moţiunea cu privire la genocidul armean/asirian. În ianuarie 2007 el a organizat Comemorarea Hrant Dink în Parlamentul Britanic. De asemenea a făcut lobby pen-

16

7-8/2009

John Torossian, Ellian Willims şi ambasadorul Armeniei la Londra, Vahe Gabrielyan, lîngă monumentul Genocidului inaugurat la Cardiff în 2007.

tru moţiunea cu privire la genocidul armean în Camera Deputaţilor, unde s-au strîns 182 de semnături ale membrilor Parlamentului.

Pe 3 noiembrie 2007, la inaugurarea monumentului din Cardiff închinat genocidului armenilor, la care au contribuit Williams şi John Torosyan, purtătorul de cuvînt al Adunării Naţionale i-a criticat pe turci în discursul său. Huliganii turci au încercat să întrerupă solemnul eveniment; cîteva luni mai tîrziu aceştia au vandalizat monumentul. Întorcîndu-ne la moţiunea înaintată în Camera Deputaţilor prin aceasta se cere ca Turcia să returneze mai mult de 2000 de biserici şi monumente religioase armenilor, asirienilor şi sirienilor. Prin moţiune se mai cere ca guvernul britanic să recunoască nimicirea etnică produsă în rîndul acestor minorităţi după 1915 (acest fapt a fost recunoscut de curînd şi de prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan). Moţiunea are deja sprijinul a 23 de membri ai Parlamentului Britanic.

Armenii din Statele Unite ar trebui să urmeze exemplul lui Williams şi să înainte o rezoluţie asemănătoare Congre-

sului. Ar fi imposibil ca membrii Congresului să se opună unei moţiuni care cere returnarea lăcaşelor de cult proprietarului lor de drept - Patriarhia Armeană din Istanbul. Aşa o lege ar merge dincolo de simpla recunoaştere a genocidului, prin încercarea de a recupera unele dintre pierderile masive suferite de armeni.

Armenii din Europa ar putea intenta un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, căutînd să facă dreptate prin recuperarea imediată a bisericilor şi monumentelor religioase înapoi la Patriarhia Armeniei. E de neînţeles cum aceste biserici (cele rămase intacte) au fost transformate în moschee, depozite şi clădiri pentru locuinţe - şi nimeni nu face nimic în acest sens! Ne putem doar imagina scandalul care ar fi creat dacă Guvernul german ar mai avea în proprietate chiar şi o singură sinagogă confiscată de nazişti în timpul Holocaustului!

De aceea, tot respectul meu pentru domnul Williams, al cărui spirit justiţiar ar trebui să îi „molipsească“ şi pe armenii de pretutindeni. de Harut SASSOUNIAN The Armenian Weekly

DESPRE PRINCIPIILE DE LA MADRID ŞI „VÎNZAREA“ KARABAGH-ULUI

}n aceast[ perioad[ ]n care negocierile privind rezolvarea conflictului armeano-azer cunosc o efervescen\[ f[r[ precedent, iar mediatorii Grupului de la Minsk al OSCE vorbesc tot mai insistent despre iminen\a ]ncheierii unui acord de principiu ]ntre Armenia =i Azerbaidjan, opinia public[ armean[ ]=i manifest[ ]ngrijorarea cu privire la soarta Karabaghului. Dup[ un r[zboi victorios =i o pace relativ[ de peste 15 ani, nu mul\i ]=i mai imagineaz[ Karabaghul ca f[c]nd parte din Azerbaidjan. De la ]ncheierea armisti\iului ]ncoace ]n Karabagh a crescut o nou[ genera\ie care nu a cunoscut domina\ia azer[. }n Armenia a crescut o nou[ genera\ie c[reia Karabaghul i s-a ]nf[\i=at ca al doilea stat armenesc.

Pentru to\i ace=tia epoca sovietic[ este istorie =i nu exist[ o ]ntoarcere la o situa\ie pe care nu au cunoscut-o. Chiar =i pentru mul\i dintre cei mai ]n v]rst[ independen\a de facto a Karabaghului este o cucerire pl[tit[ cu s]ngele voluntarilor =i nu poate fi obiect de tocmeal[ diplomatic[.

Dar iat[ c[ marile puteri – troika ruso-franco-american[ – preseaz[ prin reprezentan\ii lor ]n Grupul de la Minsk.

Unisonul prin care se exprim[ cei trei copre=edin\i ai Grupului de la Minsk spulber[ specula\iile cu privire la concuren\a – ]n special ruso-american[ – ]n chestiunea Karabaghului (chipurile americanii vr]nd s[ pacifice, iar ru=ii s[ a\]\e). E limpede c[ =i la Washington, =i la Moscova, =i la Paris pacea ]n Karabagh este un lucru dezirabil, dac[ nu chiar prioritar.

V[zut[ din cele trei capitale, pacea trebuie negociat[ =i impus[ pentru stabilitatea intereselor strategico-economice ale marilor puteri. Armonia pozi\iilor celor trei puteri ]n chestiunea Karabaghului a fost exprimat[ public =i f[r[ echivoc la cel mai ]nalt nivel, prin declara\ia comun[ a pre=edin\ilor Obama, Medvedev =i Sarkozy cu ocazia summit-ului G8. Declara\ia celor trei suna ca un dictat: pacea trebuie ]ncheiat[ pe baza Principiilor de la Ma-

drid. Cu alte cuvinte, p[r\ile nu mai au loc de manevr[ la masa negocierilor: ori accept[ documentul propus la Madrid, ori pacea este compromis[. Iar a doua variant[ deschide calea celor mai sumbre scenarii.

Principiile avansate ]n documentul propus de mediatorii Grupului de la Minsk ]n noiembrie 2008 la Madrid trebuie, a=adar, s[ stea la baza unui acord de pace ]ntre Armenia =i Azerbaidjan. Documentul de la Madrid se vrea o solu\ie de compromis care s[ fie digerabil[ at]t la Baku, c]t =i la Erevan =i la Stepanakert.

Dar la Baku autorit[\ile vorbesc doar despre integritatea teritorial[

a Azerbaidjanului =i refuzul categoric de a vedea un Karabagh independent. Iar documentul de la Madrid ar satisface, chipurile, preten\iile de baz[ ale Azerbaidjanului. }n schimb, la Erevan autorit[\ile tac. Sau comenteaz[ foarte pu\in. Se aud doar vocile opozi\iei =i opiniei publice.

Pentru aproape to\i cei care nu s]nt angrena\i la guvernare, acceptarea Principiilor de la Madrid tr[deaz[ interesele na\ionale. Este motivul pentru care chiar Federa\ia Revolu\ionar[ Armean[ Da=nak\utiun, partid din coali\ia de guvernare, a trecut ]n opozi\ie. Chiar =i Levon Ter-Petrosian, cel care a fost nevoit s[ demisioneze din func\ia de pre=edinte pentru c[ ]n 1997 acceptase un plan de pace mult mai defavorabil armenilor dec]t cel avansat ast[zi, condamn[ cu vehemen\[ amnezic[ politica extern[ a pre=edintelui Serj

Sarksian. Din toate p[r\ile este cerut[ demisia ministrului de externe Edvard Nalbandian. Pare c[ toat[ opinia public[ este ]n alert[: dup[ ce a furat alegerile =i a ]n[bu=it ]n s]nge protestul popular, regimul ilegitim al pre=edintelui Sarksian se preg[te=te s[ sacrifice interesele \[rii ]n fa\a preten\iilor turce=ti =i s[ v]nd[ Karabaghul, doar ca s[ se men\in[ la putere, sus\in opozan\ii. Acceptarea Principiilor de la Madrid ca baz[ a unui acord de pace ar fi, a=adar, pre\ul pe care regimul de la Erevan ar fi gata s[-l pl[teasc[ pentru a se men\ine la putere prin bun[voin\a marilor puteri. }ntruc]t Principiile de la Madrid nu ar fi altceva dec]t un document al ced[rii Karabaghului. +i totu=i, detaliile arat[ c[ acuzele isterice la adresa negociatorilor armeni s]nt expresia fie a unei abord[ri superficiale, fie a dorin\ei de revan=[ politic[. Iar nu mul\i s]nt cei care cunosc bine detaliile negocierilor. Unul dintre ace=tia este Vartan Oskanian, fost reprezentant al Armeniei la negocierile cu privire la Karabagh (]nc[ de la ]nceputul negocierilor, din timpul pre=edintelui Levon TerPetrosian) =i ministru de externe timp de zece ani (1998-2008, pe timpul mandatelor pre=edintelui Robert Kocearian). Interviul acordat de Vartan Oskanian postului Radio Free Europe (102 FM Erevan) pe 1 august este edificator ]n privin\a mai multor chestiuni externe =i interne, inclusiv ]n ceea ce prive=te stadiul actual al negocierilor =i implica\iile Principiilor de la Madrid. Detaliile oferite =i judec[\ile la rece exprimate de Vartan Oskanian fac lumin[ asupra cursului negocierilor mediate de OSCE =i risipesc acuza\iile emo\ionale la adresa diploma\iei armene.

7-8/2009

Vartan MARTAIAN

17

PROFESORUL A+GIAN DIN NOU PE „SCENA LUMII“ Venerabilul Academician profesor doctor Berdj A=gian, un adev[rat simbol al lumii =tiin\ifice rom`ne=ti, interna\ionale, dar =i al comunit[\ii noastre, revine ]n aten\ia speciali=tilor =i nu numai cu o nou[ carte intitulat[ Mirifica =i tragicomica scen[ a lumii. Volumul, deosebit de interesant, realizat ]n colaborare cu prof. dr. ing. Ion Constantinescu de la catedra de Rezisten\a Materialelor a Universit[\ii Politehnice din Bucure=ti, cuprinde teme foarte incitante de larg interes, mai ales pentru speciali=ti. Persoane =i personalit[\i din cadrul =i din afara normalului, Moarte clinic[, moarte cerebral[ =i moarte biologic[ sau Despre bazele neuropsihologice ale meloterapiei constituie teme ce trebuiesc neap[rat parcurse =i analizate de c[tre speciali=ti.

Interesant este faptul c[ autorii abordeaz[ ]n volum =i studii despre istoria filozofiei (cum ar fi Eseuri inedite legate de antonimia sacru-profan ]n filozofia lui Mircea Eliade, Incon=tientul ]n concep\ia filozofilor Carl Gustav Jung =i Lucian Blaga sau despre Filozofia pl[cerii =i a nepl[cerii). Alte capitole la fel de interesante =i sugestive (Cunoa=te-te pe tine ]nsu\i, Norocul =i ghinionul ]n via\a oamenilor sau G]nduri despre prostia omeneasc[) cuprind concepte pe c]t de logice

18

7-8/2009

pe at]t de juste =i pline de ]nv[\[minte.

Merit[ ]ntrodus aici un foarte scurt citat: „... ast[zi situa\ia prostiei ]n lume este mult mai grav[, deoarece se =tie c[ Prostia =i Nebunia s]nt dou[ Entit[\i perfect distincte, Nebunia fiind o boal[ cu nenum[rate forme de manifestare dintre care marea majoritate se pot trata sau, cel pu\in, i se pot ameliora simptomele. Deci pentru Nebunie =i Nebuni se poate face ceva, dar pentru Prostie =i Pro=ti nu!

Dar s[ fim optimi=ti! Pentru a ne putea descurca ]n via\a de zi cu zi lucrurile s]nt extrem de simple: Pro=tii s]nt neferici\i =i sufer[ pentru ce nu au, iar de=tep\ii s]nt ferici\i =i se bucur[ de ceea ce au – este vorba de atitudine. Cel care se consider[ de=tept =i este nefericit ]nseamn[ c[ nu =tie ce s[ fac[ cu mintea pe care o are, at]ta c]t[ este, mai mult[ sau mai pu\in[.

Concluzia este ]mbucur[toare – depinde de fiecare ]n parte dac[ va fi Prost sau De=tept, dac[ va fi Fericit sau Nefericit. Trebuie s[ =tie doar ce vrea! Aceast[ condi\ie este u=or sau greu de ]ndeplinit?

Depinde de fiecare.“ S]nt mai mult dec]t relevante ]n\eleptele cuvinte ale distinsului profesor.

Poezia, filozofia, cosmogonia ocup[ =i ele un rol important ]n viziunea autorilor asupra vie\ii. Profesorul Berdj A=gian se

P

rimul „Salon de carte, presă şi muzică” a avut loc la Centrul Internaţional de Conferinţe „Casino Sinaia“, în perioada 6-9 august. Editura Ararat a fost prezentă cu ultimele apariţii editoriale şi cu publicaţiile Ararat şi Nor Ghiank.

apleac[ cu o aten\ie parc[ avataric[ asupra operelor lui Mihai Eminescu tras]nd o paralel[ ]ntre marele poet =i un alt titan, poetul persan Omar Khayyam. Capitolul Concep\ii cosmogonice =i filozofice ]n catrenele lui Omar Khayyam =i ]n poezia lui Mihai Eminescu ilustreaz[ perfect teoriile de mai sus. Nu putea lipsi, desigur, un capitol special din aceast[ carte, anume Mihai Eminescu =i armenii din Moldova, ]n care s]nt analizate ]n detaliu rela\iile marelui poet cu etnia noastr[.

Deci, iat[ un perfect melanj dintre psihologie, psihiatrie, filozofie, poezie, dar =i umor. Da, a\i citit bine pentru c[ ]n carte profesorul A=gian (ajuns =i la v]rsta memorialisticii) insereaz[ c]teva capitole inedite str[b[tute de fiorul unor amintiri mai vesele sau mai triste, care i-au marcat cumva existen\a. Feerica via\[ de student =i Farmecul amintirilor din c[t[nia studen\easc[ s]nt momente de via\[ asupra c[rora autorul se opre=te cu nostalgie. La fel =i un alt capitol intitulat Moment inedit la o coad[ la ou[, unde umorul absurd adev[rat din vremea dictaturii este analizat =i din punct de vedere psihologic.

Volumul merit[ cu siguran\[ citit, nu numai de speciali=ti ]n domeniu, dar =i de cei care doresc s[ aprofundeze pe c]t se poate tainele insondabile ale sufletului uman.

Prin acest volum profesorului Berdj A=gian (o adev[rat[ legend[ ]n via\[ a comunit[\ii noastre) =i-a f[cut singur un cadou \in]nd cont c[ domnia sa a ]mplinit recent 85 de ani. }l felicit[m =i noi al[turi de to\i cona\ionalii no=tri =i nu numai!

Eduard ANTONIAN

manga-badanegan

Ancam m;# erp arxar eu imasdyun xadauyr Yu.inaran nsda\ =r xahli0;# oangar\ badyuhan=n srdabada/ g†innao akauni m;# yryun g; oedabnx=r seu anck;$ Sarsawa\ t/[yun; nsde]au xadauyrin \yungi vrao eu ba.dbanyutiun akerse]$ Œ Xadauyr#- xime] Yu.inaraoin#- an@tyutiun; ;ng0a\ = in\i$ Me\ han]anq = an@tii ™e/q=n ,lel anyr snyunx;$ Ed dyur in™ akaunin$ Œ Aos an@cnagan# mahi sarsyu/yv xykxy`yun t/[yun; im ba.dbanyutean; xime]#- a/arge] Yu.inaran#- mi%t= xyun [es desnar# yr im bardqs = [oan™nel in™ hauada]yk arara\in iren hy.ydyk t.namin$ Aueli me\ y0ir = vdancyua\ tyol; zrgel @cnyuten=n$ Œ Pao] xadauyr# amen arara\ Carnan eregyo m; x/an .emin nsda\ zryo] g†;n=inq# erp aos x=bq; badahe]au$ Aos x=bq=n edq# es [em my/nar aon carnan irigyun;$ |i\e/nag; pyon .ina\ =r mer srahin a/asdak;$ Am=n dari a.nan g†ertar# carnan; ed gyu car eu anyr pyon; mi.d waga\ =r mer srahin a/asdak;$ Eu caryun; g; pa]yu=r eu mer sirder; g; pa]yu=in# erp an zyuart 0i[yv m; g; oaodnyu=r mer ciukin m=` mer daniqin dag$ Eu ahauasig# nyr=n carnan hed veraxar™a\ =r ir pyon;$ Haugit a\a\ =r# 0yud hana\ =r yu ampyk` @r; yura, 0i[yv g; t/=r yu geragyur g; per=r 0yuderyun$ Aon irigyun al egau# yr g; badmem# gdyu]yv; geragyur perau 0yuderyun hamar$ )yuder; 0;u0;ualyv xekin gdyu]ner; xyurs hane]in pyon=n$ Aox jamanag in[b=s ekau anyn]m= m=g;# g; tyu=r anyn]m= am=n=n zcyo.;# gam am=n=n an@tin# a0abare]# aueli xyurs ™cve]au pyon=n eu ingau var$

yudelyv =# yr g†abri$ Et= zrges arara\; geragyur=n# anmi`ab=s g; xaxri anyr geanq;$ Akaunin ,naoelyv# xyun mahi g; madnes in™ yu ™acyugners$ Œ Xyun .ad imasdyun g; ,@sis# yv anck# pao] qyu a/`eux pa] en ma/anis xyu/ner;$ Cnao# ver]yur in[ g†yuzes* eknigi mis# varazi mis$ Eu yuri. in[ g†yuzes ;s=# g; gadarem qyu gamqx$ Œ Xadauyr#- badas,ane] anck;#- qani yr aoxqan g; sir=s aox akaunin# wy,ar=n; qyu marmin=x dyur aonqan mis# yrqan g; g./= akaunin$ Œ Aoy# hima arxar = qyu gamqx# srdahyjar ;sau Yu.inaran#- siryv gyu dam im marmin=s wy,aren;$ Eu oangar\ xahli0i a/asdak=n g.e/q m; ga,yue]au$

Maor; 0[a]# yu var t/au 0yudi edeu=n$ Pao] 0i.x aox vaorgoanin# yurg= yur t/au m=g=n mer gadyun# 0yud; a/au yu wa,au$ Œ Wi‰.d# wi.d#- ver t/anq amenqs# isg \i\e/nag; syur \k;rdalyv ingau gadyui edeu=n# anyr .yur`; trt/alyv yu gd]aharelyv# pao] [ekau$ Gadyun wa,au mdau amparin dag;$ Eu aos amen aon-

Yu.inaran akaunin xrau njari m; vrao# isg mius njarin vrao* ir marmin=n wert m;# pao] akaunin \anr g; g./=r$ Nyr=n gdre] wert m; eu akaunin xar™eal \anr =r$ Grgin nyranyr werter gdre] xrau eu sagaon akaunin aueli yu aueli \anr g; g./=r$ Aon jamanag Yu.inaran ir ampyk` hy.ydyua\ marminyv elau gancne]au njarin vrao$ Œ Es Inxran em#- ™aone] anck;#diezerqi i.,an; eu akaunin* hyur Acnii ycin$ Menq eganq qyu a/aqinyutiunx wyr™elyu$ Oauidenagan wa/qyv zarxare]ir qezi# yv Yu.inara# yryvhedeu qyu isg marminyvx ,k0a]ir wyqrig akaunin eu qyu geanqyvx wrge]ir t.namin$ Au^ Isahagean ‚hnxgagan zryo]ƒ b=s arac gadaryue]au# yr angareli =r pan m; ;nel$ |i\e/nag; xe/ \krdalyv g; bddyu=r amparin .yur`;# isg menq* ere,aners# m=g-m=g waod a/a\# g; bd;dyu=inq amparin dag;# min[eu gadyun xyurs egau yu wa,au xyun[; lizelyv$ |i\e/nag; barab gadyun yr desau zil ™aonyv \krda] yu t/au# i`au xima]i \a/in 0iuki vrao$ Aondek lyu/ m=g gykmi qa.yue]au$ Meo m†al desanq qari gdyri m; b=s var ingau$ Vaze]inq# desanq \a/in dag;# me/a\# inga\ =r$ Carnan irigyun m;n =r# yr aos x=bq; badahe]au$ >ad dariner an]a\ en# pao] es [em my/nar y[ aos x=bq;# y[ al carnan irigyun;# erp es a/a`in ancam ima]ao# yr \i\e/nagin maorn al maor =# yu sirdn al sird = in[b=s mer;$ Hyvh^ Tyumanean ?yuzanna Saryu,anean Craganyutoyun-4

7-8/2009

19

Gymidas -14( Hyxva\; crva\ = Gymidasi \nnxoan 1((-amoagi a/tiv

G

es bidi mnar hao jykyvyurxi verelqi taw;* ete xarer; [panaoin iren] ;nxerq; & [barzein wy.ineryu dag takva\ hao jykyvyurxi hycegan can™er;$ Yukin Carecin Srvan™doan]; pa]av* sgselyv yrynel hao jykyv;rxagan harsdyutoyunner; wladagneryu dag$ An ekav# yr haodnapere] Sasyun]i Xavit; xareryu my/a]yutoan \y]en & 0ampan harte] panaserneryu# yrynq Manyug Apekoanen min[& Ar.ag {ybanoan bidi caoin er&an hanel hao fylqlyr; ir pazmazan eresneryu me` & in[-yr hao jykyvrxagan panasdek\yutoyun; yuner hmaoi[ yu .qek$ Xarer; hamr averagner ™ca\ =in aon vehawa/ can™en# yr hao 0ardarabedyutoyunn =r ir zmaoleli nmyu.neryv$ Hamesd hao 0ardarabedi m;* Tyrys Tyramanoan# bidi vi0ager qagel anyn] lezyun & a.,arhin badmel hao jykyvyurxin xry.ma\ inqnadib ceke]gyutoyun; qareryun vra$ Cidnaganneryu yuri. ,yump m;* Carecin Hyvsewoanen min[& Sirarwi Der Nersesoan# bidi car a.,arhin nergaoa]nelyu hao jykyvyurxi nva0a\ wa/q; arvesdi yuri. cedni m; vra# yr hao manrangar[yutoyunn =r$

20

6/2009

Gymidas bidi cdner hao jykyvyurxi hycin anmi`agan ardahaodyutoan]# aosinqn ir erceryun me`$ |na\ 1869-in Gyudinaoi me` & ganyu,en yrp mna]a\* pa,d; zaon nede] C&yrcoan 0emaran & zaon l\e] a/aqelyutoan m;# yr xbry]agan crasekanneren gsgser ampyk` qa/yrx xar dqnyutoan me` bahelyv zaon# & yr bidi ;nxhadver 1915-in [ara.yuq baomanneryu dag* erp xe/ ir yujeryun lryutoan me` =r an# yrbeszi ir a[qer; ;nxmi.d wagele a/a` qsan dariner [ar[arvi pyujarani m; angoyun;$ Ev sagaon Gymidas wa/qyv bsage] aox a/aqelyutoyun;* haga/ag ,yuteryun# zyrs mi.d yune]av qaoleryun a/`&# & haga/ag hala\anqneryun# yryn] ha0a, n.avag ekav$ Gymidasi goanqyv yu cyr\yuneyutoamp zpakykner; g.varin anyr dek; 0.xelyu aden hao eraj.dyutoan badmyutoan me`$ Hao eraj;.dagan vakemi avanxyutoyunner; haodnapery%k m; bedq = sebel zaon# te hao jykyvrxagan erc; cri a/nyk m; yu xa.nagyk m;# hao erc; barz dara\y%k m; hanxisa]av an# te eraj.dyutoan yusyu]i[ yu hamercneryu kegavar# erci%[

bedq = sebel zaon# te ercahan$ Vakvan ir gensacir; gariq [yuni .wytelyu$ Gymidas aox pylyrn al =r# & me\ =r aox pylyrin me` al$ Hao eraj.dyutoyun; ir akavakoal & bk\va\ vi0agen wrgelyu & anyr barc&elyu hamar hin @reryu vsem ir barzyutoyun;# hao ercin hyusg w.ranqner; gyryusde wrgelyu & hao eraj.dyutoamp yc&yryk seryunx m; has]nelyu hamar# hao jykyvyurxin sire]nelyu hamar ir erc; & hao eraj.dyutoan hanxeb cnahadanqyv dycyrelyu hamar na& yuri. jykyvyurxner* miag marxyu m; goanq; pavagan [=r$ Ev sagaon Gymidas aox pylyr a.,adanqneryun miancamaon l\ve]av & clyu, hane] pylyrn al$ )i.x =* xajan baracaner; ;nxhade]in anyr cyr\yuneyutoyun; amenen ,anxava/ bahyu m;# erp an ir sdek\acyr\yutoan amenen pekmnavyr hancrvanin =r hasa\# pao] in[ yr an gadare]# & in[ yr tykyu]# pavagan en yrbeszi Gymidas .arq; an]ni haoy] badmyutoan me\ /ahviraneryun & hao jykyvyurx; anyr \nnxoan haroyuramoag; badrvag ;ne aos dari ancam m; &s ,ynarhelyu hamar anyr a0oyunneryun a/`&$ H^ )^ SIRYUNI

{

<AKAKYUTOAN XIGDAD:

lsyk a.agardneryun ximyk yusyu]i[i dynyv* EAHG-i Minsgi ,yumpi e/ana,acahyutoan ergirneryu kegavarner; Haoasdanin yu Adrbe0anin hyrxyre]in lyu\yum m; cdnel Le/naoin Karapaki ,nxrin$ Idalagan Aqyuila qakaq; deki yune]a\ Me\ Yutnoagi cacatajykyvi ‚8-1( Hyulisƒ ver`in @r; na,acahner Baraq _bamaoi# Niqyla Sarqyzii & Dmitri Medved&i hrabaraga\ hamadek haodararyutoyun; g;se hed&oal;^

ŠMenq* EAHG-i Minsgi ,yump; hamana,acahyk ergirneryu Œ Fransa# ?yusasdanoan xa.nyutoyun & Amerigaoi Mia]oal Nahancner Œ na,acahners ghaodararenq mer han'na/yutoyun;* a`ag]elyu Haoasdani yu Adrbe0ani kegavarner; karapakoan hagamardyutoan garcavyrman Himnaxryuotneryu ver`nagan m.agman har]yv$ Mer mi`nyrxneryun han'narare]inq Haoasdani & Adrbe0ani na,acahneryun nergaoa]nelyu 2((7 tvi Madridi wasdatyukti tarma]va\ darperag m;# yr ghanxisana Himnaxryuotneryu ver`in '&agerbyum;$ Haoasdani & Adrbe0ani na,acahneryun ghyrxyrenq lyu\el mna]a\ dara'aonyutoyunner; & ver`a]nen Himnaxryuotneryu masin hama'aonyutoyun;* in[; bidi yurvac\e hamabarwag lyu\yum m;$‹ Ev aosbes gdesnenq in[bes karapakoan har]yv ergarad& panag]aoin cyr\;nta]i ;nta]qin a/a`in ancam; ;llalyv Minsgi ,yumpi e/ana,acahyutoyun; gazmyk ergirneryu y[ te syvyragan xivanacedner# aol& aox ergirneryu kegavarner; hanxes gyucan hamadek haodararyutoamp m;# yr gbaryunage y[ te bkdyr yu ,yusawykagan '&agerbyumner# aol g,ysi garcavyrman yry.agi pana'&eryu masin# min[ haodararyutoyun; ananyun has]eader m; [yuni# aol has]eacrva\ = yukkagi Haoasdani yu Adrbe0ani na,acahneryun$ Ad wasdyren pa] namag m;n =* has]eacrva\ Serj Sarcsoanin & Ilham Ali&in# yryv _bama# Sarqyzi & Medved&

a/a`inneryun [en ,nxrer# aol anyn]me gbahan`en ,akakyutoyun gnqel$ Grnanq crete liyvin hamyzva\ ;llal# te Haoasdan; yu Adrbe0an; sgzpyunqaoin hama'aonyutoyun m; gnqelyun myd en# qan erp&=$ Te& ,akakyutoyun; gar\es te myd = qan erp&=# haoeryus hamar ga% arxoyq yura,analyu iragan bad0a/ m;$ Pylyrs ,akakyutoyun gyuzenq# pao] i%n[ cnyv$ Veraxa/nanq 1997 tvagani a.nan;$ Aon adenva na,acah L&yn Der-Bedrysoan; ir jykyvyurx; hycepanyren gbadrasder Ad;rbe0ani hed havanagan annbasd ha.dyutoan hamar$ Der-Bedrysoan ‚yr hao-adrbe0anagan baderazmi a/a`in isg @reren hamyzva\ =r#

te haoer; [en grnar haktagan xyurs calƒ ;nxyuna\ =r EAHG-i a/a`arga\ ,akakyutoan wyulaoin \racir m;$ Sagaon \racir; gna,adeser miaon yry. qaoler# yrynq bedq = hance]nein entaxragan ,akakyutoan m;* a/an] era.,avyrelyu Le/naoin Karapaki haoyutoan anvdancyutoyun; & pa] yuki tyknelyv baderazmi versgsman hamar$ Aon adenva var[abed ?yperd Qy[aroani & ba.dbanyutoan na,arar Vazcen Sarcsoani gykme bardvykaganyutoan me` mekaxrvyk Der-Bedrysoan; sdibva\ ekav hrajaragan dal qani m; amis aveli yu.* 3 Wedrvar 1998-in$ Anyr hednyrx ?yperd Qy[aroan; dramac\yren haga/ag xirqyry.yum ;nxyune]

6/2009

21

panag]yutoyunneryu sekanin .yur` & na,acahagan ir ergyu manxatneryu ;nta]qin hama/yren bnxe] hao-adrbe0anagan hagamardyutoan watetaoin lyu\yum m; cdnelyu anhraje.dyutoan vra$ Arxar&# Qy[aroan bnxe]# yr Le/naoin Karapaki ver`nagan garcavi0ag; i sgzpane na,adesva\ ;lla ,akakyutoan y&= \racri me`$ L&yn Der-Bedrysoani hrajaraganin hance]yu]a\ EAHG-i ,akakyutoan \racir; ;nxhanyur ci\eryv gna,adeser aon# in[ yr gna,adesen aos@rva madridoan sgzpyunqner;# aon =* 1ƒ Le/naoin Karapaki .yur` cdnvyk cravva\ dara\qneren haogagan yujeryu xyurs peryum; & aox .r`anneryu veraxar'; Adrbe0ani verah;sgykyutoan dag# 2ƒ jamanagavyr garcavi0ag m; Le/naoin Karapakin hamar* anvdancyutoan & inqnaga/avarman era.,iqneryv# 3ƒ Le/naoin Karapak; Haoasdanin gabyk ]amaqaoin mi`an]q m;# 4ƒ hanraqvei 0anabarhyv Le/naoin Karapaki ver`nagan garcavi0agi yry.yum;# 5ƒ wa,;sdaganneryu veraxar';# 6ƒ anv;dancyutoan mi`azcaoin era.,iqner# nera/oal ,akakabah a/aqelyutoyun m;$ Veryn.oal ve] sgzpyunqner; yunin nyuon tyuol ged;# in[bes an]oalin a/a`argva\ \racrern al^ [en na,adeser Le/naoin Karapaki ver`nagan garcavi0ag;$ Sagaon# i darperyutoyun an]oal \racreryu# madridoan wasdatyukt; g,ysi hanraqvei 0anabarhyv xrs&yrvyk ar]a,ahaoyutoan inqnyry.man iravyunqi masin# in[; gareli = xidel yrbes hao panacna]neryu gar&yr nva0yum m;$ Sagaon i%n[ bidi badahi pa,arcelagaoin .r`anneren haogagan yujeryu xyurs peryumen edq# ete ergyu gykmer; [hama'aonvin Le/naoin Karapaki ver`anagan garcavi0agi .yur`$ Bidi versgsi% baderazm;$ Y%v bidi gase]ne g/ivneryu havanagan verap/ngyum m;$ Isg nman s]enari baracaoin# in[bisi%n bidi ;lla haogagan yujeryu mardavaragan xirq;$ Nyuon;# in[-

22

6/2009

bisin =r 1992-in# erp Karapaki haoer; gcdnvein adrbe0anagan @kagi me`$ Sagaon ngadi yunenalyv aos@rva sba/azinyutoyunneryu harva\aoin garykyutoyun;# i darperyutoyun 1992 tvin diryk iravi0agin# aos@r nman s]enar; zyud inqnasbanyutoyun ghanxisana Le/naoin Karapakin hamar$ Ev ad grna n.anagel# te karapakoan /azma0agad; iren] aroyun; tawa\ hao gamavyrner; izyur zyhve]an$ Hazaravyr zyhva\ner# yrbeszi amen in[ veraxa/na 1992-en a/a` diryk iravi0agin^ s]enar m;# zyr Haoasdani me` qi[er; grnan ;nxyunil$ Sagaon qakaqaganyutoan me` ,aker; aol pan gtelaxren$ Gyvgasi ,akaka]yum; gp,e me\ deryutoyunneryu .aheren$ Minsgi ,yumpi /yus# fransa]i & ameriga]i hamana,acahneryu miaperan haodararyutoyunner; gaba]yu]en# te Mysgvaoi# Warizi & Va.ingtyni hamar Le/naoin Karapaki me` ,akakyutoan hasdadyum; y[ miaon ]angali# aol& a/a`naoin har] xar'a\ =$ Ereq maoraqakaqen xidva\* ,akakyutoyun; bedq = telaxrvi me\ deryutoyunneryu /azmavaragan & dndesagan .aheryu gaoyunyutoan abahyvman hamar$ Me\ Yutnoagi cacatajykyvi a/i-

tyv na,acahner _bamaoi# Sarqyzii & Medved&i hamadek haodararyutoyun; mian.anagyren g,ysi karapakoan har]yv ereq deryutoyunneryu xirqyry.yumneryu nerxa.nagyutoan masin$ Isg ereq na,acahneryu haodararyutoyun; ghn[e xigdadi m; nman^ ha.dyutoyun; bedq = gnqel madridoan himnaxryuotneryun hama'aon$ Aol ,ysqyv# aol&s gykmer; panag]yutoyunneryu sekani .yur` man&relyu azadyutoyun [yunin^ gam g;nxyunin Madridi me` a/a`argva\ wasdatyukt;# gam ,akakyutoyun; h@xs g]nxi$ Agnhaod xar'av# yr me\ deryutoyunner; anna,axeb 0n.yumner gpane]nen hao-adrbe0anagan hama'aonyutoyun m; 'e/q perelyu hamar$ )n.yumner* a/an] telaxranqi^ Š?yusasdani xirqyry.yum; hagamardyk gykmeryun xekadyms m; telaxrel; [=$ ?yusasdan; bidi sadare ]anga]a\ lyu\yum# yr 'e/ndyu bidi ;lla gykmeryun‹# g;’se ardaqin har]eryv Gremli ,yrhrxadyu m;$ Sagaon gykmeryun bedq = 'e/ndyu ;llan madridoan himnaxryuotner;# yrynq ipr te arxara]i wy,zi`yum m;n en* helsinqoan sgzpyunqneryun hama'aon^ /azmagan yujin [ximel;# bedyutoyunneryu dara\qaoin am-

Minsgi ,yumpi hamana,acahner;$

pyk`aganyutoyun; & jykyvyurxneryu inqnyry.man iravyunq;$ Sagaon aos wy,zi`man me` oyuraqan[oyur gykm gdesne aon# in[ 'e/ndyu = iren# gam aon# in[ gyuze desnel$ Er&ani ardaqin cyr\y] na,araryutoan ananyun akpoyur m; g;ser# te madridoan himnaxryuotner; wasdyren gabahyven Le/naoin Karapaki anga,yutoyun;* na,adeselyv ar]a,ahaoyutoan inqnyry.yum; hanraqvei 0anabarhyv$ Moyus gykme# Ilham Ali& gcdne# te ;nta]ig panag]yutoyunner; Šaveli ,ysdyumnali]‹ en# sagaon hama/yren gbnxe# yr Karapak; erpeq anga, bidi ;lla$ Aon aden i%n[n = ,ysdyumnali] Ali&in hamar$ A%on# yr ipr Sarcsoan badrasd = deki dal 0n.yumneryun & sahmanawagel Karapaki anga,yutoan iragan he/angarner;$ In[&=# Baqyu erpeq hrajare]av par'ra'aon grgnelyu aon# te badrasd = /azmagan yujyv zavtel Le/naoin Karapak;# ete panag]yutoyunneryu mi`y]yv aon [veraxa/na Adrbe0ani sahmanneren ners$ Ipr te iravyunq yuni ad ;nelyu* hanyun bedyutoyunneryu dara\qaoin ampyk`aganyutoan sgzpyunqin$ Isg aon aden i%n[

gxa/nan moyus ergyu sgzpyunqner;* /azmagan yujin [ximel; & jykyvyurxneryu inqnyry.man iravyunq;$ Ad aon gedn =# yur mi`nyrxner; bedq = ]yuo] dan iren] varbedyutoyun; & xivanacidagan lara,aka]yutoyun ;nelyu garykyutoyun;* sahmanelyu hamar# te yrn = inqnavaryutoan aon magarxag;# yur gver`ana Adrbe0ani dara\qaoin ampyk`aganyutoyun; & gsgsi Le/naoin Karapaki anga,yutoyun;$ Sagaon aox sahmanyum; agntartyren grna hykma]riv ;llal inqnyry.man sgzpyunqi gira/man & hanraqvei gazmagerbman baracaoin$ Qani yr hanraqvei aden Le/naoin Karapaki jykyvyurx; grna qveargel h@cyud anga,yutoan$ Anbaoman Šanga,yutoyunn‹ al bedq = n.vi qveatertigin me`# aolabes Šinqnyry.yum‹-; gxa/na lyg Šyry.yum‹ & [i harcvir inqnyry.man iravyunq;$ Ev aosbes gdesnenq# te wasdyren anhnar = miajamanag pavararel pylyr ereq sgzpyunqner;$ Miaon /azmagan yujin [ximel;’ anhamadekeli [= moyus sgzpyunqneryun hed# sagaon Baqvi kegavarneryu /azma.yun[ haodararyutoyunner; zryoin ghavasare]nen aos sgzpyunq;$ Isg ete

Baqyun badrasd [= ‘;nxyunelyu hanraqvei anga,amed arxoyunq; & hrajarvelyu /azmagan cyr\ykyutoyunneren# y%v bidi gase]ne adrbe0anagan panagi na,ahar'agyum;$ Syvyrapar tet& zenqeryv zinva\ qani m; hazar ,akakabah zinvyrne%r;$ Yu.acrav = na& xivanacidagan 0agadi vra deki yune]yk zarca]yumneryu ngadmamp haoasdanoan hasaragyutoan ar'acanq;$ Aojm na,acah Serj Sarcsoani hertn =* bardvykaganyutoan me` mekaxrvelyu$ >ader; madridoan wasdatyukti ;nxyunyum; gxiden yrbes anverabah gabidyuloa]ia$ Pylyr gykmeren ghn[en ardcyr\na,arar +xvarx Nalpanxoani hrajaragan; bahan`yk 'aoner$ Karapakoan har]in gavelna na& Tyurqiy hed mer'e]man qakaqaganyutoan 'a,ykyum;# in[; al aveli gavre na,acahi & ardcyr\na,arari jykyvrxaganyutoyun;$ Tyurqiy gykme Haoasdani Šnvasda]yumen‹ edq egav Me\ Yutnoagi cacatajykyvi ver`in @rva Šxigdad;‹$ Aonyuamenaoniv# [enq grnar miamid ;llal & er&agaoel aon# te hnaravyr = karapakoan hagamardyutoyun; anver` sa/e]nel$ Anga,# te in[bes bidi avardvi hnaravyr baderazm m;# y[ yq g]anga nyren desnel hazaravyr zyher te‰ /azma0agadi vra & te‰ /mpagy\va\ pnagavaoreryun me`$ Miajamanag [enq grnar ;llal miamid & er&agaoel# te hnaravyr = ,akakyutoyun 'e/q perel a/an] wy,zi`man$ Sagaon aosdek [awazan] gar&yr = y&= hama'aonacri gira/man me,anizm;$ Ar]a,ahaoyutoan hamar amenen me\ vdanc; y&= wy,zi`man \racri ;nxyunyum; [=# aol& aox \racri gykmnagal gerbyv gira/yum;* i nbasd Adrbe0anin$ Ev aosdek haogagan badmagan dara\qi m; 0agadacir; ga,va\ = me\ deryutoyunneren anvdancyutoan amyur era.,iqner sdanalyu hao xivanacedneryu yunagyutenen$ VARXAN MARTAOAN

6/2009

23

²ñ¹Ûá±ù ³ßݳÝÁ ÏÉÇÝÇ §ýáõïµáɳÛÇÝ ¹Çí³Ý³·ÇïáõÃ۳ݦ ß³ñáõݳÏáõÃÛáõÝÁ

г۳ëï³ÝÇ »õ ÂáõñùdzÛÇ ²¶ ݳ˳ñ³ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ÙÇç»õ ³åñÇÉÇ 22-Ç Ñ³Ù³Ó³Ûݳ·ÇñÁ ·ñ»Ã» ÝáõÛÝ ¿, ÇÝã áñ س¹ñÇ¹Û³Ý ëϽµáõÝùÝ»ñÁ` Ý»ñùÇÝ û·ï³·áñÍÙ³Ý Ñ»ñÃ³Ï³Ý Ù»é³Í ÷³ëï³ÃÕûñ: º²ÐÎ ØÊ-Ç Ñ³Ù³Ý³Ë³·³ÑÇ ¹»ñáõÙ Ø»ÃÛáõ ´ñ³Û½³ÛÇ Ññ³Å»ßïÇ ³ÛóÁ ï³ñ³Í³ßñç³Ý, ÇÝãå»ë ÙÇßï, »Õ»É ¿ ÷áùñ-ÇÝã ³ÕÙÏáï, ÷áùñÇÝã ³Ýѳٳå³ï³ë˳Ý, ÙÇ Ëáëùáí, áã ÙÇ Ýáñ µ³Ý, »Ã» ѳßíÇ ã³éÝ»Ýù ²¹ñµ»ç³ÝÇÝ ÈÔÐ ÑÇÝ· ßñç³ÝÝ»ñÇ, áñáß Å³Ù³Ý³Ï ³Ýó ݳ»õ Ùݳó³Í »ñÏáõëÇ ³Ýѳå³Õ ѳÝÓÝÙ³Ý ³éÝãáõÃÛ³Ùµ ä»ïù³ñïáõÕ³ñáõÃÛ³Ý Ýáñ §ÇÙå»ñ³ïÇíÁ¦: ä³ñ½³å»ë Ñ»ï³ùñùÇñ ¿, û ³Ûë ³Ý·³Ù ä»ïù³ñïáõÕ³ñáõÃÛáõÝÇó áí å»ïù ¿ Ñ»ñùÇ ´ñ³Û½³ÛÇ ³ë³ÍÝ»ñÁ: ØÇ ÏáÕÙÇó ϳñ»ÉÇ ¿ ѳëÏ³Ý³É ³Ù»ñÇϳóÇ ¹Çí³Ý³·»ïÇÝ. »Ã» ݳ Çñáù ½µ³Õ»óÝÇ ²¹ñµ»ç³ÝáõÙ ²ØÜ ¹»ëå³ÝÇ å³ßïáÝÁ, ³å³ Ýñ³Ý å³ñ½³å»ë ³ÝÑñ³Å»ßï ¿ ѳݹ»ë ·³É áñå»ë §´³ùíáõÙ Çñ»Ýó Ù³ñ¹Á¦: ÆëÏ Ñ³ÝáõÝ ¹ñ³ ºñ»õ³Ýáõ٠ϳñ»ÉÇ ¿ ³ë»É ÇÝã å³ï³ÑÇ: ¸ñ³Ï³Ý ÏáÕÙÝ ³ÛÝ ¿, áñ г۳ëï³ÝáõÙ »õ ÈÔÐ-áõÙ í³Õáõó ¹³¹³ñ»É »Ý Ù»Ïݳµ³Ý»É ϳ٠ÝáõÛÝÇëÏ Éë»É ´ñ³Û½³ÛÇ Ñ³Ûï³ñ³ñáõÃÛáõÝÝ»ñÁ, ÇÝã ãÇ Ï³ñ»ÉÇ ³ë»É ²¹ñµ»ç³ÝÇó Ù³ëÇÝ, áñÁ ѳ÷ßï³ÏáõÃÛ³Ùµ ÁݹáõÝ»ó §Ýáñ¦ ·³Õ³÷³ñÁ` ÏñÏÇÝ ³ÛÝ Ý»ñϳ۳óÝ»Éáí áñå»ë í»ñçÇÝ ³ïÛ³ÝÇ ×ßÙ³ñïáõÃÛáõÝ: ØÇÝã¹»é

24

6/2009

³ñ¹»Ý ´³ùíáõÙ ¿É Ñëï³Ï ·Çï»Ý, áñ ïËñ³Ñéã³Ï س¹ñÇ¹Û³Ý ëϽµáõÝùÝ»ñÇ í»ñ³µ»ñÛ³É áã ÙÇ Ñ³Ù³Ó³Ûݳ·Çñ ãÇ ëïáñ³·ñíÇ: ¸»é ³í»ÉÇÝ, ÆÉѳ٠²ÉÇ»õÇÝ ÃáõÛÉ ã»Ý ï³ å³ï»ñ³½Ù ëÏë»É, Áݹ áñáõÙ, ÃáõÛÉ ã»Ý ï³ Ñ»Ýó ³ÛÝ Ñáí³Ý³íáñÝ»ñÁ, áñáÝù ߳ѳ·ñ·éí³Í »Ý ·³½³ï³ñÝ»ñÇ »õ ݳíóï³ñÝ»ñÇ ÝáñÙ³É ·áñͳéÝٳٵ: ²Û¹ Ù³ëÇÝ µ³½ÙÇó ·ñí»É »õ Ëáëí»É ¿, áõëïÇ, ÏñÏÝí»Éáõ ϳñÇù ãϳ: γñ»ÉÇ ¿ ³ë»É, áñ س¹ñÇ¹Û³Ý ëϽµáõÝùÝ»ñÇ ßáõñç Ëáë³ÏóáõÃÛáõÝÝ»ñáí ¿É ³í³ñïí»ó ³Ù³éÁ, áñÝ ³Ûë ï³ñÇ µ³í³Ï³ÝÇÝ É³ñí³Í ¿ñ »õ Çñ³¹³ñÓáõÃÛáõÝÝ»ñáí ѳñáõëï: ÜÙ³Ý ù³Õ³ù³Ï³Ý ³ÏïÇíáõÃÛáõÝ, Ù»ñ ϳñÍÇùáí, ݳ˳ï»ëíáõÙ ¿ ݳ»õ ³ßݳÝÁ. º²ÐÎ ØÊ-áõÙ ²ØÜ-Á »õ è¸-Á Ý»ñϳ۳óÝáÕ Ñ³Ù³Ý³Ë³·³ÑÝ»ñÇ ÷á˳ñÇÝáõÙÁ, Âáõñùdzг۳ëï³Ý ýáõïµáɳÛÇÝ Ë³ÕÁ, øÇßÝ»õáõÙ ê³ñ·ëÛ³Ý-²ÉÇ»õ Ñ»ñÃ³Ï³Ý Ñ³Ý¹ÇåáõÙÁ: ÖÇßï ¿, í»ñçÇÝë ³é³ÛÅ٠ѳñó³Ï³ÝÇ ï³Ï ¿, ë³Ï³ÛÝ, ³Ù»Ý³ÛÝ Ñ³í³Ý³Ï³ÝáõÃÛ³Ùµ, ѳݹÇåáõÙÁ ÝáõÛÝ ³ñ¹ÛáõÝùÁ

Ïáõݻݳ, ÇÝã-áñ ݳËáñ¹Ý»ñÁ: ÆëÏ ï³ñ³Í³ßñç³ÝáõÙ ³ßÝ³Ý ·É˳íáñ Çñ³¹³ñÓáõÃÛáõÝÁ ϳñáÕ ¿ ¹³éÝ³É ýáõïµáÉÇÝ Ý»ñϳ ·ïÝí»Éáõ Ýå³ï³Ïáí Âáõñùdz Ù»ÏÝ»Éáõó г۳ëï³ÝÇ Ý³Ë³·³ÑÇ Ññ³Å³ñí»ÉÁ: гÛÃáõñù³Ï³Ý ѳñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñÁ ÏÙÝ³Ý ÝáõÛÝ §û¹áõ٠ϳËí³Í¦ íÇ׳ÏáõÙ, »Ã» ²Ýϳñ³ÛÇÝ ãѳçáÕíÇ Çñ Ù»ç áõÅ ·ïÝ»É »õ Ññ³Å³ñí»É Õ³ñ³µ³ÕÛ³Ý Ñ³Ï³Ù³ñïáõÃÛ³ÝÁ ÙÇç³Ùï»Éáõó: ²í»ÉÇ å³ñ½ ³ë³Í, §å³ë¦ Ïï³ ÂáõñùdzÝ, ѳϳé³Ï ¹»åùáõÙ ýáõïµáɳÛÇÝ ¹Çí³Ý³·ÇïáõÃÛáõÝÁ ϳí³ñïíÇ, ³Û¹å»ë ¿É ãëÏëí»Éáí: àã Ù»ÏÇ Ñ³Ù³ñ ·³ÕïÝÇù ã¿, áñ г۳ëï³ÝÇ »õ ÂáõñùdzÛÇ ²¶ ݳ˳ñ³ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ÙÇç»õ ³åñÇÉÇ 22-Ç Ñ³Ù³Ó³Ûݳ·ÇñÁ ·ñ»Ã» ÝáõÛÝ ¿, ÇÝã áñ س¹ñÇ¹Û³Ý ëÏÕµáõÝùÝ»ñÁ` Ý»ñùÇÝ û·ï³·áñÍÙ³Ý Ñ»ñÃ³Ï³Ý Ù»é³Í ÷³ëï³ÃÕûñ, áñáÝù ÁݹáõÝí»É »Ý ²ØÜ-Ç, ºØ-Ç »õ è¸-Ç Ñ³Ý¹»å áõÝ»ó³Í áñáß å³ñï³íáñáõÃÛáõÝÝ»ñÇó »ÉÝ»Éáí: ²ßݳÝÁ ݳ»õ ϳñáÕ ¿ áñáß Ñ³í³ë³ñ³ÏßéáõÃÛáõÝ Ñ³ëï³ïí»É Æñ³ÝáõÙ, áñÁ ÙÇÝã ³Ûëûñ ç»ñÙáõÙ ¿ ݳ˳·³Ñ³Ï³Ý ÁÝïñáõÃÛáõÝÝ»ñÇó Ñ»ïá: ºÃ»

ѳÝϳñÍ µ³ñ»÷áËÇãÝ»ñÇÝ Ñ³çáÕíÇ ÏñÏÝ»É 1979 Ãí³Ï³ÝÇ Ñ»Õ³÷áËáõÃÛáõÝÁ, ³å³ ¹³ ³Ù»Ý»õÇÝ ãÇ Ý߳ݳÏáõÙ, áñ Æñ³ÝÁ ÏÁÝóݳ ÅáÕáíñ¹³í³ñáõÃÛ³Ý ×³Ý³å³ñÑáí` ³Û¹ ï»ñÙÇÝÇ ³ñ»õÙïÛ³Ý ÁÝϳÉٳٵ: ö³ëïáñ»Ý, ѳñ»õ³Ý »ñÏñáõÙ å³Ûù³ñÝ ÁÝóÝáõÙ ¿ áã û ·³Õ³÷³ñÝ»ñÇ, ³ÛÉ Ñá·»õáñ ³é³çÝáñ¹Ç å³ßïáÝÇ Ñ³Ù³ñ: ²ÛÝå»ë áñ, »Ññ³ÝáõÙ áãÇÝã ãÇ ÷áËíÇ, »õ ÙÇ³Ï µ³ÝÁ, áñÇ Ñ»ï ²ØÜ-Á ϳñáÕ ¿ ÑáõÛë»ñ ϳå»É, ³ÛÝ ¿, áñ Æñ³ÝÝ, Çëϳå»ë, Ïë³Ñٳݳ÷³ÏíÇ Ë³Õ³Õ ÙÇçáõϳÛÇÝ Íñ³·ñáí: ÂáõñùdzÛáõÝ Ïß³ñáõݳÏíÇ §¾ñ·»Ý»Ïáݦ ·áñÍÁ, ë³Ï³ÛÝ ÏÉÇÝ»Ý Ý³»õ ùñ¹³Ï³Ý ËݹÇñÁ ÉáõÍ»Éáõ ßáõñç ¾ñ¹áÕ³ÝÇ Íñ³·ÇñÁ ÏÛ³ÝùÇ Ïáã»Éáõ ÷áñÓ»ñ: ì»ñçÇÝë ùÇã ѳí³Ý³Ï³Ý ¿` ùñ¹»ñáí µÝ³Ï»óí³Í áÕç ²ñ»õ»ÉÛ³Ý ²Ý³ïáÉÇ³Ý ÙdzÛÝ

ϳé³í³ñáõÃÛ³Ý ÏáÕÙÇó ½ÇçáÕáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ¿ ëå³ëáõÙ` ÇÝùݳí³ñáõÃÛáõÝ Ñ³ëï³ï»Éáõ ó³ÝÏáõÃÛ³Ý Ù³ëÇÝ Ñ³Ûï³ñ³ñ»Éáõ ѳٳñ, ÇëÏ ¹ñ³ÝÇó Ñ»éáõ 㿠ݳ»õ øñ¹ëï³ÝÇ ëï»ÕÍáõÙÁ` г۳ëï³ÝÇ Ñ³Ù³ñ ³Ûëï»ÕÇó µËáÕ µáÉáñ µ³ó³ë³Ï³Ý Ñ»ï»õ³ÝùÝ»ñáí: лÝó ³Û¹ ¹»åùáõÙ Ù»½ ëå³ëáõÙ ¿ Çñ³¹³ñÓáõÃÛáõÝÝ»ñÇ ïѳ×, »Ã» ã³ë»Ýù ³í»ÉÇÝ, ½³ñ·³óáõÙ: ²ÛÝå»ë áñ, г۳ëï³ÝÇ Ñ³Ù³ñ µáÉáñ ¹»åù»ñáõÙ ³í»ÉÇ É³í ÏÉÇÝÇ, »Ã» ²Ýϳñ³Ý ùñ¹³Ï³Ý ËݹÇñÁ ÉáõÍÇ ³ÛÝå»ë, ÇÝãå»ë ѳñÏ ¿ ѳٳñáõÙ, ³ÛëÇÝùÝ` Å³Ù³Ý³Ï ³é Å³Ù³Ý³Ï Ñ³ñÓ³ÏáõÙÝ»ñ ϳ½Ù³Ï»ñå»Éáí »õ ø²Î-Ç é³½Ù³Ï³Û³ÝÝ»ñÁ ·Ý¹³ÏáÍ»Éáí: гۻñÁ »ñµ»ù ãå»ïù ¿ Ùáé³Ý³Ý, áñ 1915 Ãí³Ï³ÝÇÝ Çñ»Ýó áãÝã³óñ»É »Ý ùñ¹³Ï³Ý çáϳïÝ»ñÇ Ó»éù»ñáí... ÆÝã í»ñ³µ»ñáõÙ ¿ íñ³óéáõë³Ï³Ý ѳñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇÝ,

³å³ ³ÏÝѳÛï í³ïóñ³óáõÙ ãÇ ³ÏÝϳÉíáõÙ. ÏñÏÇÝ ÏÉÇÝ»Ý ³·ñ»ëdzÛÇ Ù»ç ÷á˳¹³ñÓ Ù»Õ³¹ñ³ÝùÝ»ñ, ë³ÑÙ³ÝÝ»ñÇ Ë³ËïáõÙ »õ ÝÙ³Ý Ï³ñ·Ç §Ù³ÝñáõùÝ»ñ¦: ØÇ˳ÛÇÉ ê³Ñ³Ï³ßíÇÉÇÝ Ñ»ñÃ³Ï³Ý ³Ý·³Ù ϵáÕáùÇ ²ñ»õÙáõïùÇÝ, Ïëï³Ý³ ܲîú-Ç »õ ²ØÜ-Ç ³ç³ÏóáõÃÛáõÝÁ, áñáÝó ³ñ¹»Ý ìñ³ëï³ÝÁ ãÇ Ñ»ï³ùñùñáõÙ, ³í»ÉÇ Ï³ñ»õáñ ¿ ѳٳñíáõÙ èáõë³ëï³ÝÇ Ñ»ï ѳñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ï³ñ·³íáñáõÙÁ, áñÁ ãÇ å³ïñ³ëïíáõÙ Ó»éùÇó µ³ó ÃáÕÝ»É ·³½Ç ϳ÷áõÛñÁ: South Stream-Ç »õ Nabucco-Ç ßáõñç Ëáë³ÏóáõÃÛáõÝÝ»ñÁ ϳñáÕ »Ý ÙÇÝã»õ ï³ñí³ í»ñç ï»õ»É` û»õ ³Û¹ ѳñóáõ٠ݳ˳å»ë Ñݳñ³íáñ ã¿ ÇٳݳÉ, û ѳݷ³Ù³ÝùÝ»ñÝ ÇÝãå»ë Ϲ³ë³íáñí»Ý: γñÇÝ» î»ñ-ê³Ñ³ÏÛ³Ý PanARMENIAN.Net

§È»éݳÛÇÝ Ô³ñ³µ³ÕÇ Ñ³Ï³Ù³ñïáõÃÛ³Ý Ï³ñ·³íáñÙ³Ý Ù³ëÇÝ Ëáë³ÏóáõÃÛáõÝÝ»ñÁ Ùáï³Ï³ ß³µ³ÃÝ»ñÇ ÁÝóóùáõÙ ÑÇÙÝí³Í »Ý ÙdzÛÝ ½³Ý³½³Ý »Ýó¹ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ íñ³, ù³ÝÇ áñ ÏáÝÏñ»ï ï»Õ»ÏáõÃÛáõÝÝ»ñ ãÏ³Ý ³ÛÝ Ù³ëÇÝ, û Ù»½ ÇÝã ¿ ëå³ëíáõÙ¦,- ºñ»õ³Ýáõ٠ϳ۳ó³Í Ù³ÙÉá ³ëáõÉÇëÇÝ Ñ³ÛïÝ»É ¿ Ð³Û Ñ»Õ³÷áË³Ï³Ý ¸³ßݳÏóáõÃÛáõÝ Ïáõë³ÏóáõÃÛ³Ý ù³Õ³ù³Ï³Ý ѳñó»ñáí Ð³Û ¸³ïÇ Î»ÝïñáÝ³Ï³Ý ·ñ³ë»ÝÛ³ÏÇ Õ»Ï³í³ñ ÎÇñá سÝáÛ³ÝÁ: Üñ³ Ëáëùáí, º²ÐÎ ØÇÝëÏÇ ËÙµÇ Ñ³Ù³Ý³Ë³·³Ñ »ñÏñÝ»ñÁ ó³ÝϳÝáõÙ »Ý, áñå»ë½Ç г۳ëï³ÝÝ áõ ²¹ñµ»ç³ÝÁ ÙÇÝã»õ ÑáÏï»Ùµ»ñÇ 14-Á ѳٳӳÛÝ»Ý ëϽµáõÝùÝ»ñÇ Ñ»ï: Üáñ³óí³Í ëϽµáõÝùÝ»ñ ³é³ÛÅÙ ãϳÝ, ¹ñ³Ýù ÏáÕÙ»ñÇÝ ÏÝ»ñϳ۳óí»Ý ë»åï»Ùµ»ñÇ í»ñçÇÝ: §ØÇçÝáñ¹ »ñÏñÝ»ñÁ ëå³ëáõÙ »Ý, áñ г۳ëï³ÝÝ áõ ²¹ñµ»ç³ÝÁ ѳí³ÝáõÃÛáõÝ ï³Ý

ÑÇÙÝ³Ï³Ý ëϽµáõÝùÝ»ñÇÝ »õ ¹ñ³Ï³Ý å³ï³ëË³Ý ï³Ý, ë³Ï³ÛÝ ÏáÕÙ»ñÇó »õ áã Ù»ÏÇÝ ³Û¹ ëϽµáõÝùÝ»ñÁ Ó»éÝïáõ ã»Ý: àã ºñ»õ³ÝÁ, áã ¿É ´³ùáõÝ ã»Ý ó³ÝϳÝáõ٠ѳٳӳÛÝ»É Ø³¹ñÇ¹Û³Ý ëϽµáõÝùÝ»ñÇÝ, å³ñ½³å»ë áã áù ãÇ ó³ÝϳÝáõÙ ³ñï³ë³Ý»É §á㦠µ³éÁ, ù³ÝÇ áñ ¹³ ÏÁݹáõÝíÇ áñå»ë ѳßïáõÃÛ³Ý ·Ý³Éáõ` »ñÏñÇ ãϳÙáõÃÛáõݦ,- ³ë»É ¿ ÎÇñá سÝáÛ³ÝÁ: ܳ ݳ»õ Ýᯐ ¿, áñ ²¹ñµ»ç³ÝÁ »ñµ»ù å³ßïáݳå»ë ãÇ Ñ³Ûï³ñ³ñ»É, áñ Çñ»Ý Ó»éÝïáõ »Ý ³Û¹ ëϽµáõÝùÝ»ñÁ »õ áñ ÇÝùÁ ѳٳӳÛÝ ¿ È»éݳÛÇÝ Ô³ñ³µ³ÕÇ Ï³ñ·³íÇ׳ÏÇÝ ²¹ñµ»ç³ÝÇ Ï³½ÙÇó ¹áõñë: §ÆÝãáõ Ñ»Ýó ÑáÏï»Ùµ»ñÇ 14-Á±: àñáíÑ»ï»õ ÙÇçÝáñ¹ »ñÏñÝ»ñÁ ó³ÝϳÝáõÙ »Ý µ³í³ñ³ñ»É ÂáõñùdzÛÇ å³Ñ³ÝçÝ»ñÁ, áñÁ ѳÛï³ñ³ñ»É ¿, áñ ѳÛ-Ãáõñù³Ï³Ý ë³ÑÙ³ÝÁ ãÇ µ³óíÇ, ÙÇÝã»õ áñ ãϳñ·³íáñíÇ Õ³ñ³µ³ÕÛ³Ý Ñ³Ï³Ù³ñïáõÃÛáõÝÁ¦,- Ýᯐ ¿ ݳ`

³í»É³óÝ»Éáí, áñ Ñ»Ýó ¹³ ¿É å³ï׳éÝ ¿ ³ÛÝ µ³ÝÇ, áñ ѳÛÃáõñù³Ï³Ý ѳñ³µ»ñáõÃÛáõÝÝ»ñÇ Ï³ñ·³íáñÙ³Ý ·áñÍáõÙ áã ÙÇ ³é³çÁÝóó ãÇ ·ñ³ÝóíáõÙ: ê»ñÅ ê³ñ·ëÛ³ÝÁ ê»ñµÇ³ÛÇ Ý³Ë³·³Ñ ´áñÇë î³¹ÇãÇ Ñ»ï ѳٳï»Õ Ù³ÙÉá ³ëáõÉÇëÇÝ ºñ»õ³Ýáõ٠ѳÛï³ñ³ñ»É ¿, áñ г۳ëï³ÝÇ »õ ÂáõñùdzÛÇ ýáõïµáÉÇ ³½·³ÛÇÝ Ñ³í³ù³Ï³ÝÝ»ñÇ å³ï³ëË³Ý Ñ³Ý¹ÇåáõÙÁ ¹Çï»Éáõ ѳٳñ Âáõñùdz ÏÙ»ÏÝÇ ÙdzÛÝ »Ã» ѳÛÃáõñù³Ï³Ý ë³ÑÙ³ÝÁ µ³óíÇ Ï³Ù ¿É ÏáÕÙ»ñÁ г۳ëï³ÝÇ ³å³ßñç³÷³ÏÙ³Ý Ý³Ë³ß»ÙÇÝ ÉÇÝ»Ý: ²² 2010 ݳËÁÝïñ³Ï³Ý ÷áõÉÇ ßñç³Ý³ÏÝ»ñáõ٠г۳ëï³ÝÇ »õ ÂáõñùdzÛÇ ýáõïµáÉÇ ³½·³ÛÇÝ Ñ³í³ù³Ï³ÝÝ»ñÇ å³ï³ëË³Ý Ñ³Ý¹ÇåáõÙÁ Ïϳ۳ݳ ÑáÏï»Ùµ»ñÇ 14-ÇÝ ´áõñë³ÛáõÙ ²Ã³ÃáõñùÇ ³Ýí³Ý Ù³ñ½³¹³ßïáõÙ:

à±í ³é³çÇÝÁ ÏÑñ³Å³ñíÇ Ø³¹ñÇ¹Û³Ý ëϽµáõÝùÝ»ñÇó` г۳ëï³±ÝÁ, û± ²¹ñµ»ç³ÝÁ

6/2009

PanARMENIAN.Net

25

In[y%u `yur g]ykvi Varxava/in Qrisdyneyutoan .r`anin nyr# ceke]ig veraimasdavyrman entargva\ = aos dyn;# pa]adryutoamp# te in[yu Qrisdysi Bao\a/agerbyutoyun; ggy[vi Varxava/$ Cricyr Dat&a]in g;se# yr aos dyn; Varxava/ ganvanenq# yryvhed& in[bes varx; gygyn jamanag ir waoln yu pyuor; [yuni & bao\a/ g.yka yu gpyuri# erp gygyn; gpa]vi# aonbes al Qrisdys; min[& ir asdva\aoin =yutoyun; ]yuo] dal; marxgaoin gygyni me` wagva\ =r & bao\a/agerbyutoan aden 0a/ace]av yu pa]ve]av$ Varxava/; yrbes Asdkig xi]yuhyun & Vahacnin nvirva\ dyn# nyuon aox siry ardahaodyutoyunn =$ In[ gveraperi `yur ]ykelyun# ga,va\ = yur & in[bes gxidargvin ararykyutoyunner;$ Ete ver]nenq qakaqaoin mi`avaor;# aba pnaganapar yrqan marx; gdrva\ = hyken yu pnyutenen# m.agyutaoin ,zva\q; yu ,ekatoyuryum; aonqan aveli me\ g;lla$ Aos masin aveli manramasn gbadmen azcac;racedner;$ :sd .arjagan dymari# Bao\a/agerbyutoan dyn; grna n.vil Hyulis 28-en _cysdysi 1-i mi`agaoq;# ;sd egeke]agan @ra]yuo]i# qani yr aox dyn; Zadigi hed ggabvi# yr; nyuonbes .arjagan dyn =$ Jykyvyurx; Varxava/; avanxapar gdyne Hyulisi 3-rx giragi

@r;$ Aosinqn# anga, egeke]agan dyne# jykyvyurx; Švarx&yr g;ne‹ yry.agi @r & aox baomanavyrva\ = anyv# yr Hyulisin Arecag; ghasni ama/aoin .r`ani ir zenitin# in[; Haogagan le/na.,arhin me` gyukeg]ver era.di ™&yv$ ~yur ]ykel; na& \isagan# mycagan imasd yuner* an™r&ner Šperelyu‹ nbadagyv$ Badahagan [= na&# yr M.y Syurp Garabedi# Hyvhannes Mgrdi[i# Ekiaoi hed gabva\ yu,dacna]yutoyunner; 0i.x dyni aden ggadarvein & i lryumn ameni yunein na& an™r&aperyutoan imasd$ Aosinqn* dyn; & \eser; gabva\ en jykyvrxagan @ra]yuo]i# pnyutoan .r`awyuleryu hed$ Aonbes yr# animasd en ,ysag]yutoyunner; aox \eser; yrbes hetanysagan \es merjelyu veraperoal$ Nmanabes animasd = na& dara\vyk hagaxryutoyun;# te nergaoen wy,axrvinq an]oal$ Marxgyutoyun; mi.d a/a` gerta$ Menq bedq = ver]nenq aon in[ gensyunag =# ;ngalenq anyr imasd;# ,yrhyurx;# bahbanenq aon & .arjvinq a/a`# in[bes varva\ en mer imasdyun na,niner;$

Y[in[ [i grnar he/a]nel Swoyu/q; Haoasdanen

Y[in[ [i grnar he/a]nel Swoyu/q; Haoasdanen$ Swoyu/q; haoyutoan amenen hzyr Šzenqeren‹ megn =$ Aox masin Sdewanagerdi me` lracrykneryun ;sa\ = xerasanyuhi Arsine <an`oan;$ ŠIpr& haogagan Swoyu/qi nergaoa]yu]i[ gcdnem# yr Haoasdani yu yk` a.,arhi haoer; bedq = hamagarcen iren] qaoler; mer a/`& \a/a]a\ pazyum ,nxirner; lyu\elyu hamar$ Aos@r haogagan lybbin gsadare Haoasdani .aher; mi`azcaoin asbarezi me`‹#;sa\ = Arsine <an`oan;$ Xerasanyuhin n.a\ =# yr aonbisi dbavyryutoyun m; sdek\va\ =# yr y[ te swoyu/q; g]anga ,atarel haraperyutoyunner; haoreniqi hed# aol Haoasdan; .ahacrc/va\ [= cyr\a\el Swoyu/qi gaber;$ Š:sd is# aos@r iragan vdanc; gp,i y[ te Tyurqiaoen# gam Adrbe0anen aol mezme$ Menq min[& @rs [enq gr]a\ hsdag miasnagan xirqyry.yum m.agel a/a]qaoin har]eryu .yur`$ Swoyu/q; y[ meg gasga\ [yuni# yr anyr ™cykaganyutoan gexryn; Haoasdann =‹#- haodarara\ = xerasanyuhin$

26

7-8/2009

Armen Hagypoan ŠHaoy] a.,arh‹ ‚gr0adyumneryvƒ

>nyrhve]av ŠDarva lavacyuon swoyu/qahao /ejisyri mr]anag;‹

H^ H^ Swoyu/qi na,arar Hranyu.

Hagypoan; ;nxyuna\ = ŠYsge \iran‹ mi`azcaoin wa/adyni masnagi] swoyu/qahao ginycyr\i[ner; yu xerasanner;$ Na,arar; yk`yuna\ = hoyurer;# nergaoa]yu]a\ = na,araryutoan cyr\yuneyutoyun; & \racrer;# haoreniq-swoyu/q cyr\ag]yutoan zarca]man bedagan qakaqaganyutoyun;$ Par™r cnahadelyv ŠYsge \iran‹ mi`azcaoin ginywa/adyni xer; Haoasdani m.agyutaoin goanqen ners# na,arar; hyuos haodna\ =# yr abacaoin &s aon ir yuryuon dek; gyunena y[ miaon Haoasdani# aol& yk` a.,arhi hao ginycyr\i[neryu goanqin me`$ Ginywa/adyni dn@ren Haryutoyun <a[adroan ir & wa/adyni masnagi]neryu anyune .nyrhagalyutoyun haodna\ = Hranyu. Hagypoanin* Haoreniq-swoyu/q cyr\ag]yutoan zarca]man ylyrdi me` gadara\ haorenanver cyr\yuneyutoan & wa/adyn; a`ag]elyu badrasdagamyutoan hamar yu na,ararin nvire] a.,arhin me` abryk haoer; ,yrhrxan.yk dakanxavyr arvesdaced Ara Sarcsoani

hekinaga\ macakate gdav;$ ŠYsge \iran‹ 6-rx mi`azcaoin ginywa/adyn; avardva\ = Hyulis 18-in & 5 mi`azcaoin joyurineryu anxamner; hrabaraga\ en aos darva haktyk filmeryu anyunner;$ Mi`azcaoin ,akargaoin filmeryu mr]yuoti ŠYsge \iran‹ cl,avyr mr]anag; drva\ = vra] /ejisyr Geyrgi _va.viliin* ŠMoyus aw;‹ .arjangarin hamar$ Hadyug* ŠAr\ate \iran‹ mr]anag; han™n;va\ = leh /ejisyr Mi,al ?ysaoin* ŠQer\va\q‹ ginyngari hamar$ Joyurii na,acah; ir gykme hadyug mr]anag sahmana\ = Tyurqiaoen ham.enahao /ejisyr _z0an Alwerin* ŠA.yun‹ .arjangari hamar$ ŠHaogagan hamaonabadger‹ haogagan .arjangarneryu mr]yuoti cl,avyr mr]anagagir; Arga Manyugoann =* ŠSiryv & era,dacidyutoamp‹ .arjangari hamar$ Joyurii diblym; drva\ = L&yn Qalantarin* ŠGyvgasi azcaganyuhin‹ ginyngari & Frederig Baleg0oanin* ŠMer a.,arh;‹ .arjangarin hamar$ M.agyuoti na,araryutoan & ŠYsge \iran‹ wa/adyni gykme

Aleqsandra Avacoan

Hyuncaragan ŠArmenia‹ amsacrin me` hradaragva\ ŠHycyu badyuhanner‹* amerigahao dakanxavyr fydylracryuhii nyr cirq;‹ H^ |yuligoani hyxva\en gdekegananq# te fydylracryuhi Aleqsandra Avacoanin anyun; haga/ag yr .ad \anyt anyun m; [= Haoasdani me`# sagaon anyr ŠHaoasdanin vera\nyunx;‹ 22 =`ny] /ebyrdaji dbacryutoyun; 2((4-in „Naţional Geografic” amsacrin me`* me\ yu.axryutoan & `ermyutoan arjana]a\ = manavanx haoeryu gykme$ An dagavin 1955-en ga.,adag]i aos hampavavyr amsacrin & mi&nyuon aden Noyu-Oyrqi „Contact Press images” lradvagan cyr\agalyutoan avac anxamneren =$ Ver`in 25 darineryu ;nta]qin an eka\ = a.,arhi zanazan wytyrgali] deker; & Šyrsa]a\ =‹ badmyutoan gar&yracyuon baher;* in[bes ŠBe/lini badi qanxyum;‹# ŠHzbyllahi cakdnaranner;‹# na& 1988-i Sbidagi & Coyumrii ergra.arj;$ Fydylracryuhiin hamar [awazan] xjvar eka\ = a/a`in ancam

himnva\ ŠManta.oan‹ ar™anig; han™nva\ = nyrasdek\ ginyagyumpi ;ndrva\ na,acah# wa/adyni cl,avyr hyvanavyr ŠViva SelM^D^S^‹ ;ngeryutoan dn@ren ?alf Oirigoanin$ ŠYsge \iran‹ mi`azcaoin wa/adyni avarden hedy amwywi[ asyulisin na,araryutoan nergaoa]yu]i[ Hagyp Asadroan; n.a\ =# yr H^ H^ swoyu/qi na,araryutoan sahmana\ ŠDarva lavacyuon swoyu/qahao /ejisyr‹ ŠYsge \iran‹ hadyug mr]anagin yu badvacrin arjana]a\ = iranahao /ejisyr Varyuj Qarim-Masihin# wa/adyni ŠHaogagan hamaonabadger‹ ,akargaoin .arjangarneryu .arqin me` nergaoa]yu]a\ ŠGasga\‹ .arjangarin hamar$ Ngadi yunenalyv# yr mr]anagagir; [=r gr]a\ jamanil wa/adynin# mr]anag; anyr ghan™nvi# erp an ao]ele Er&an# dekega]yu]a\ = Hagyp Asadroan;$ Marieda Maganoan ŠAzc‹ Armenwres

cdnvelyv Haoasdan nergaoa]nel aoxqan me\ [awsi aked m;$ Aonyuhed& qani m; ancam xar™oal ao]elelyv Haoasdan 2((4-in gr]a\ =# aos ancam iragana]nel vera\nva\ ergir; nergaoa]nyk /ebyrdaj;$ Aleqsandra Avacoan; \na\ = Noyu-Oyrq# sagaon nergaois gabri Va.ingtyn$ Maor;* Dyryti Drisdan; cryk & xerasanyuhi eka\ =# isg haor;* Ara Avacoan; ,mpacir# pemaxri[ & myntajyk$ ŠIn\i hamar hedaqrqragan = ,y[;nxydner haktaharel;# gamyur`ner & sahmanner an]nil;$ Gyuzem cidnal# te i%n[ ggadarvi moyus gykm;^^^‹ - g;se Aleqsandra Avacoan;$ Erp parxa]an ar&elq & ar&myudq haraperyutoyunner;# an gar&yr ngada\ = mahmedagan a.,arhi me` ir wyr™a/yutoyun; nergaoa]nel a.,arhin cirqyv m;$ Cirq; pajnva\ = 6 maseryu^ 1^ Bakesdin]iner;# 2^ Iran;# 3^ Gexrynagan Asian & Gyvgas;# 4^ Symalian# 5^ Syuxan; & 6^ Hzbyllah;# & ŠAmerigoan fydyoi‹ gykme arxen isg arjana]a\ = Šdarva lavacyuon lyusangar[aoin cirqeren meg;‹ didkysin$

7-8/2009

27

Zamqa# 17 @cysdyd 2((9