?Y U MA NI Y H AO Y} M I Y UTOAN E R GL E Z V OAN AM S AT E RT
D A R I 5 9 T I V 3 ( 1 9 5 1) M A R D 2 ( ( 9
>DEFAN AGYPOAN
=` 3
nergao a]yu] ŠOpere‹‹ hava qa \yo i me` lyuos desa \ ergyu hadyrner;
M
<MPACRAGAN
ia]oal Nahancneryu na,acahi tegna\yu Baraq _bamaoi na,;ndragan garca,ys; ekav Yes, we can ‚Aoy# grnanqƒ$ Na,;ndragan ar.avi ;nta]qin _bama pazmativ ,ysdyumner dvav* nera/oal Haoy] }ekasbanyutoyun; 0an[nalyu ,ysdyum;$ I darperyutoyun ir na,yrxneryun# na,acahi tegna\yu _baman hsdagyren ardahaodve]av ;selyv# te inq g0an[na Haoeryu }ekasbanyutoan anj,deli badmagan wasd;$ Aojm 2((9-i Mard amisn =$ Caliq amsva sgizpin na,acah Baraq _bama bidi ao]ele Tyurqia$ Arxen gan yry. azxan.anner# te Va.ingtyni var[agazm; mdaxir = heda'celyu ]ekasbanyutoan har]yv yry.yum gaoa]nelyu bah;* NAT_-i miag mahmexagan anxam Tyurqiy hed haraperyutoyunner; [alegy\elyu hamar$ _rva cyr\nagan .aher; ‚aosinqn ahapeg[yutoan xem baderazam;# Iraqi yu Afkansdani me` diryk iravi0ag;ƒ gbahan`en aoxbes cyr\el$ Menq [enq snvir aon badranqyv# te ir ba.dyn; sdan'nelen lyg qani m; amis an] na,acah Baraq _baman .yudyv ]ekasbanyutoan ,nxir; bidi v0/e$ Sagaon anyr mandat; xe/ nyr sgsav$ Mer a/`& [yrs dari ga$ Ev# y%v cide# gareli = ceke]ig @r m; ameriga]ineryu aonqan sira\ Yes, we can garca,ys; bidi crave na& haoeryu sirder;* Mia]oal Nahancneryu gykme ]ekasbanyutoan 0ana[yumen edq$
2
3/2009
PYVANXAGYUTOYUN GE?LAOI HAOGAGAN TANCARANI :NGERAG}YUTOAN VERAHIMNYUM =` 4 VARYUJAN YSGANOAN ;ndrve]av AAG-i ,ysnag =` 5 XEBQER YU XEMQER Nbasd; Zyr :n\aoe] =` 6-7 ?yumanahao; Hao Cirqin <A{ADYUR APYVOAN =` 8 Π\nnxoan 2(( amoag
Supliment limba rom`n[
INGA +I ANU+ LA EUROVISION 2009 p. 9 Diploma\ie turco-armean[: <BOMB{> SAU FOC DE PAIE? p. 10-11 Istoria unei vie\i sub comunism p. 12 Lansarea proiectului A.R.C.A. Ac\iuni de Regenerare a Comunit[\ii Armene (din Dumbr[veni) p. 13 Lucrările la Muzeul Aznavour avanseaz[ p. 14 manga-badanegan =` 15 CEKANGARI{ APCAR BALTAZARI MAHVAN 1(( AMOAG ‚188(-19(9ƒ =` 16-17 Arvesd; ,akakyutoyun hasdadelyu mi`y] =` 18 ARDASANEL# TE% {ARDASANEL =` 19-21 ԱՄՆ ՆԱԽԱԳԱՀԻ ԱՊՐԻԼԻ 24-Ի ՈՒՂԵՐՁՆ ԻՐԵՐԻ ԴՐՈՒԹՅՈՒՆԸ ՉԻ ՓՈԽՈՒՄ =` 22 ARTYUR APRAHAMI hertagan haktanag; =` 23
ŠNYR GOANQ‹IN AN"NAGAZM: MIQAOEL SDEWAN-CAZAZOAN Œ ,mpacr^ ;nxh^ qardyukar MADLEN DER-KYUGASOAN Œ ,mpacir VARXAN MARTAOAN Œ ,mpacir MIHAOIL GEYRGIYU Œ lyusangari¿[ MARIAM BYSTAN)OAN Œ meqenacryuhi
COLECTIVUL «NOR GHIANK»
MIHAI STEPAN-CAZAZIAN – secretar-general de redacþie MADLEN TER-GHUKASIAN – redactor VARTAN MARTAIAN – redactor MIHAI GHEORGHIU – fotoreporter MARIAM BOSTANGIAN – dactilografã-operatoare
REDAC|IA: Bucure=ti, Bd. Carol I, nr. 43, sector 2, tel./ fax. 314.67.83 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÅ: HźULESCU MIHAI TIPARUL: S.C. ARARAT srl.
I.S.S.N. 1221-9169
>DEFAN AGYPOAN
nergaoa]yu] ŠOpere‹ havaqa\yoi me` lyuos desa\ ergyu hadyrner;
Mard 1(-in# Byuqre.i Art-marq badgerasrahi me` Wyli/ym hradarag[yutoyun; gazmagerbe] haoazci cryk >defan Agypoani hekinaga\ Erger cra.ari ergyu hadyri .nyrhanxes;$ Hekinagi nergaoyutoamp deki yune]a\ mi`y]a/yumin elyuot yune]an _bservatyryul Qyultyural hanxesi dn@rinyuhi* digin Qarmen My.at;# craqnnaxad +yu0en Negri[; & Wyli/ym hradarag[yutoan nergaoa]yu]i[ Daniel Qristea +naqen$ 1947 tvin \nva\ +defan Agypoani anxranig veb; eka\ = Qartea /ym;neasq; hradarag[yutoan lyuos ;n\aoa\ }ayumi @r;$ Ha`yrx cirqer; eka\ en Tav.oa Taqen ‚veb# Qartea ?ym;neasq; 1981t^# Wyli/ym 2((4t^ƒ# Tybit ‚veb; +minesqyu hradarag[yutoyun* 1983t^# Wyli/ym* 2((5t^# Qriteriyn* 1989t^ cermaneren tarcmanyutoyun; arjana]av Byuqre.i Crykneryu :ngerag]yutoan mr]anaginƒ# Ekelyutoyunneryu xasacirq; ‚ar'ag; Qartea /ym;neasq; hradarag[yutoyun* 1984t^# Hyumanitas* 1993t^; arjana]av Crykneryu Miyutoan mr]anaginƒ# Sara ‚veb; +minesqyu hradarag[yutoyun* 1987t^# Waideia* 1991t^# Wyli/ym* 2((6t^ƒ# Cra/yumner Syxymen ‚ar'ag; +minesqyu hradarag[yutoyun* 1993t^ƒ# Hanrabedyutoyun; ga/awnapemin vra ‚tadryn; Qartea /ym;neasq; hradarag[yutoyun* 2(((t^; arjana]av Byuqre.i Crykneryu :ngerag]yutoan mr]anaginƒ# Frig ‚ar'ag; Wyli/ym hradarag[yutoyun* 2((3t^ƒ$
3/2009
3
GE?LAOI HAOGAGAN TANCARANI :NGERAG}YUTOAN VERAHIMNYUM
T
ransilvaniy hao cakyuti cl,avyr gexryn Ge/laoi me` ‚na,gin Armenybylisƒ deki yune]av Haogagan Tancarani :ngerag]yutoan verahimnman & veragazmavyrman jykyv;$ Jykyvin 31 masnagi]ner; ;ndre]in 7 hycie gazmva\ hycapar'yutoyun^ badvy na,acah* Transilvaniy hao gatylig havada]oalneryu hyc&yr hyviv Syqa[ qahana +ndre# cidagan dn@ren* Mir[a Tivadar# veragancni[tancaranaced* Oaqybyvi[ Miqly.# var[agan dn@ren* Debre]eni Sabyl[# qardyukaryuhi & mi`azcaoin gaberyu badas,anadyu* Qristina Wywa# ha.vabah* Bere]qi +qaterina# can'abah* ?af Maria$ Yry.yum ;nxyunve]av# yr ;ngerag]yutoan anxamneryu daregan anxamav0ar; ;lla 5( leo$ }anga]ykner; grnan anxamacrvil v0arelyv daregan nyuon 5( leo anxamav0ar;$ Nyr veragenxana]va\ ;ngerag]yutoan nbadagn = nyuon;* in[bes =r na& 19(4 tvin$ Transilaviy haoy] m.agyutaoin ja/ancyutoyun; & arjeqner; bahbanelyu nbadagyv# 2(-rx xaryu sgizpin haoaqakaq Ge/laoi
4
3/2009
me` g\nver a.,arhi haogagan a/a`in hanraoin yu anga, tancaran;$ Haoazci pazmacidag mdavyraganner Gabryu. Za,ar; & Syngyt Qri.tyf; a/a`innern =in# yr ghavaqein haoy] m.agyutaoin ja/ancyutoyun;$ 1895 tvin# Armenia terti =`eryun me` Merza Goyulan a/a` gqa.er haogagan tancaran sdek\elyu cakawar;$ 19((-in Clyuji me` deki yune]a\ Transilvaniy tancarani pa]man a/ityv# nyuon Merza Goyulan gazmagerba\ =r haogagan ]yu]anmyu.neryu senoag$ 23 Hygdemper 19(4 tvin deki yune]av a/a`in ba.dynagan hanxibyum;# erp a/a` qa.ve]av Haogagan Tancarani :ngerag]yutoyun sdek\elyu cakawar; & ;ndrve]av tancarani gazmagerbman gymide$ Gazmagerbman gymiden havaqe] nviradvyutoyunner;* ]yu]axrveliq a/arganer & xramagan cyumarner$ Ghavaqvin pazmativ ]yu]anmyu.ner* 'e/acirner# manrangarner# cirqer# lyusangarner# egeke]agan irer# harsanegan zcesdner & aoln$ 19 Wedrvar 19(5-in# Ge/laoi qakaqabedarani me\ srahin me`* qakaqi er&elineryu nergaoyutoamp deki yune]av Haogagan Tancarani :ngerag]yutoan himnaxir jykyv;$ Jykyvin pa]man ,ysqyv hanxes egav Bedagan hamalsarani wryfesyr Msq0oan;# yr ir 0a/; ardasane] haoeren lezvyv$ Hedy ;ndrve]av tancarani hycapar'yutoyun;# isg dn@reni ba.dyn; sdan'ne] wryfesyr Syngyt Qri.tyf;$ Tancaran; pa]ve]av haogatylig varjarani .enqin me` ‚na,gin Laslyfi dyun;ƒ$ Tancaran; g.aryunage sdanal nvi-
radvyutoyunner & harsda]nel ir havaqa\yuner;$ Hygdemper 19(5-in# Ge/laoi \aoramas; ggazmagerbvin hnacidagan bekyumner# yryn] arxoyunqin ghaodnapervin tancarani havaqa\yuner; harsda]nyk hnyutoyunner$ Tancarani cyr\yuneyutoyun; ;nxhadve]av a/a`in a.,arhamardi ;nta]qin# erp ]yu]anmyu.ner; badsbarve]an$ Baderazmi avarden edq tancaran; veragazmavyrve]av & hin Armenybylisi ycin .aryunage] cyoyutoyun yunenal$ 1944-in# Ergryrx a.,arhamardi ;nta]qin# Hyuncariy m.agyuoti na,araryutoan hramanyv ]yu]anmyu.ner; gdekawy,vin Hyuncaria & gbahesdavyrvin vanqi m; me`$ Hedy# 1952-in# tancarani havaqa\yuner; gveraxa/nan ?yumania$ Arjeqavyr 'e/acirner; & cirqer; wy,axrve]an Clyuji bedagan ar,ivner;# isg mna]a\ haogagan irer; my/a]yutoan madn;ve]an Ge/laoi qakaqaoin tancarani bahesdaranneryun me`$ Verahimnva\ Haogagan Tancarani :ngerag]yutoan anxamneryun \anr a.,adanq & hama/ baoqar gsbase$ Bedq = .enq 'e/q perel# haodnaperel gyrsva\ ]yu]an;myu.neryu hedqer; & bahan`el anyn] veraxar';$ Sagaon a/aos@r hamaonqneren p/nacravva\ cyuoq; veraxar'nelyu masin @renq [ga$ Ge/laoi hao hamaonqi ]angyutoyun; tancarani veragancnyumn =$ Pyu/ m; transilvanahaoer badrasd en `anq [,naoel aos nbadagin hasnelyu hamar$ Isg menq pylyrs bardavyr enq anverabah a`ag]yutoyun ]yuo] dal anyn]$
VARYUJAN YSGANOAN
;ndrve]av AAG-i ,ysnag 21-22 Mardin Byuqre.i me` deki yune]a\ Azcaoin Azadagan Gyusag]yutoan ‚AAGƒ ardahert hamacyumari arxoyunqin# senadyr Varyujan Ysganoan sda]av amenen .ad 'aoner; ‚9((ƒ* gyusag]yutoan Qakaqagan Gexrynagan Poyuryi ‚QGPƒ anxam xa/nalyu hamar$ Miajamanag an ver;ndrve]av AAG-i wy,na,acah$ Isg QGP-i anxranig nisdi ;nta]qin# Varyujan Ysganoan n.anagve]av gyusag]yutoan ,ysnag$ Hi.e]nenq# te 12 Xegdemper 2((6 tvin Varyujan Ysganoan n.anagve]av dndesyutoan & a/&dyuri na,arar* var[abed Q;lin Wywesqyu T;ri[anyui kegavara\ ga/avaryutenen ners# isg aveli yu.* 2((7 tvi Abril 5-in deki yune]a\ ga/avaryutoan veragazmavyrman arxoyunqin xar'av dndesyutoan & finansneryu na,arar$
?yumaniy he/yusdadesaoin a/a`in gaoan; Mard 11-in# jam; 221( he/ar™age] Ararat .arjangar;
Mi`baderazmoan mdermig @raciri qnnargyum; Jeni Aqteroan# Ar.avir Aqteroan# Mihaoil Sepastian
abaven; gbadme 1915-i ykpercagan iraxar™yutoyunneryu masin# yryun zyh xar™an haoer;$ >arjangari iracyr\ykn = jamanagagi] anvani pemaxri[ Atym +gyoan$ +xvarx Saryoan ‚>a/l Aznavyurƒ ameriga]i pemaxri[ m;n =# yr gcdnvi Tyrynty & gyuze ngarahanel 1915-in _smanoan gaosryutoan .r`anin haoeryu xem iracyr\va\ ]ekasbanyutoan masin wasdacragan jabaven m;$ An gxime cryk & badmaced Aniin ‚Arwine <an`oanƒ aos na,ac\i iragana]man @cnelyu hamar# yrbes ,yrhrxadyu$ Anii yrxin* Raffin ‚Xavit Alweoƒ g@cne anyr Tyurqiy me` iragana]nelyu wasdacragan jabaven;$ Erp Raffin gwyr™e veraxa/nal Canada ngarahanva\ jabavenyv Xavit sban ‚Qristyfer Wlyumerƒ gp/ne zinq;$ He/yusdadesyutoamp jabaveni nergaoa]man pemaxri[n = Alewsandryu Ty[ilesgyu$ Hi.e]nenq# yr aos jabaven; ]yu]axrva\ = Byuqre.i me` canadagan# na& haogagan .arjangaraoin @reryu ;nta]qin$
ard 1(-in# jam; 18((-en sgsoal ?yumen M.agyuoti Instidyudin me` ‚?MIƒ deki yune]av ardagarc qnnargyum m;# mi`baderazmoan Šeridasarx seryunxi‹ ereq .ad gar&yr mdermig @racirneryu veraperoal$ Xjvar .nyrhagal ekyk ak`gan m;* Jeni Aqteroani @racir;# Ar.avir Aqteroani @racir;* veradbacrva\ ver`ers ,da]va\ hadyri m; me` & .ad ,ysva\ yu vi0argva\ Mihaoil Sepastianin @racir;$ Pylyrn al lyuos desa\ en 9(-aganneryun# ergar sbasva\ ;llalyv zryuo]neryu me`# panalii dag$ —e/narg; ?MI gykme vare] _ana Syu[yu & “Calea Victoriei” himnaxrami gykme >tefan Vianyu# yr na,apan m; ;nele edq# .ad mdermig zryuo] m; vare]in$ Ampyk` qnnargyum; grqyd ;llalyv d&e] 2 jam# isg masnagi]nern =in Liviyus {yq;rile# hamalsaranagan anvani qnnaxad m; & Mihaoil Sepastiani masin cirqi hekinag# hamalsaranagan asistend Oyulian Byuoqyu.# na& cragan qnnaxad Wayul {ernat$
J
M
3/2009
5
XEBQER YU XEMQER Nbasd; Zyr :n\aoe] ?yumanahao; Hao Cirqin
?
yumen hyki vra hao cirq dbelyu hamar eka\ 0iceryu garcin* yryn] masin ,yse]anq a/ityv m;# wyr'er eka\ en# nyuon aos hyken# haoeren crqer dbacrelyu na& ?yumaniy sahmanneren xyurs$ Anynq yr \anyt en hao an]oalin ?yumen Ergirneryu me`* ciden yr hao m.agyuotin pylyryvin ,yrt [mna]in ?yumaniy erpemni hao hamaonqner;$ Vga en haoeren 'e/acirner; zyrs anynq hama,mpe]in iren] akytadekineryu gykqi ,yu]eryun me` & manavanx anynq# yrynq ;nx@rinagve]an & \akgve]an nyuoniqn iren] egeke]ineryun hyvaniin dag$ Bedq [= zarmanal yuremn# yr anynq 'cde]an m.agyutaoin gaber hasdadel haogagan ardasahmani hed al$ Adyr al vganer; yusanykneryu aon pavagan ngadeli tivn =# yr cna] yusyum a/nel ardasahman & manavanx aon hao grtaranneryun me`# yrynq cyoyutoyun yunin Vienna# Wariz & Teydysia# in[bes na& aon wyr'er;# yr ekan sadarelyu hamar hao crqeryu dbacryutoan; ardasahmani me`$ Haoeren crqer dbva\ desnelyu aox mdahycyutoyun; a/a`in hertin yune]a\ en aganavyr aon [yrs haoer;# yrynq ?yumaniy hao goanqin me` &s xer gadara\ en darper .r`anneryu$ Jamanagacragan garcyv Bykys Sepasdoann =r a/a`in; anyn]me# yr mda\e] na&
6
3/2009
hao crqi masin$ Sepasdoan# yr na,yrx xaryu sgizp; hao xbryutoan] amenen aveli ;ndela]a\ haon =r syuon .r`anneryun me` & xivanacidagan a.,adanqneryu hmyud an' m; ;llalyv me\ xer gadara\ =r balqanoan .r`anneryu qakaqagan goanqen ners# 1813-in Byuqre.en ,yuos dale hedy H/ym# mi.d serd bahe] ir haraperyutoyunner; hao .r`anneryu hed# a`ag]elyv# @rinag# M,itaroanneryun* babagan aty/in gykme anyn] xem sarqva\ hala\anqneryun aden$ Aolabes al an sadare] M,itaroanneryun# aos ancam ipr& megenas$ Ir \a,qyv = dbva\ 1815-in Venedigi me` H^ Capriel Avediqoani ŠQeraganyutoyun haogagan‹ cirq;$ Ipr& megenas* hert; bidi car Manyug beoin$ H/[agavyr yusyu0yuq]in# yr 1813 carnan Byuqre.en ,yuos dale hedy bah m; mna]a\ =r Bra.yv & Sibiyu yu ange Vienna an]a\ hanxibelyu hamar Aleqsanxr A^ ]arin# a/it; yune]a\ = na& .wyum hasdadelyu Viennaoi M,itaroanneryun hed$ Ir ar,ivin me` gmnan M,itaroan] gykme iren yukkva\ ydanavyr yuker'ner & ir \a,qyv = yr anynq dbe]in 1816-in ŠHama/@d qeraganyutiun cakkiagan lezui‹$ >yur` ges xar hedy# 1868-in# ŠDakasa]yutiunq Cricyr Macisdrysi Bahlauyunuyo‹ hadyr; Venedigi me` Šdbacre]au \a,iuq Ferhati S^ F=rhatean fyq.an]uyo‹# badvagan
„
Hasnelyv an]oal xaryu ver`eryun# /yumanahao cakyut; nyr megenas m; &s gyuda han'in Cricyr B;o;cliyui# yr M,itaroan] na,gin a.agerd* xirqeryu hasav /yumen goanqi me`# & v0/apeg adoani aty/in vra &s [hrajare]av hao xbryutoan] hed ir gaben# brbde] hao an]oal; aon hykin vra & ir hedazydyutoyunner; crqyuogneryv al dbe]# yu xrxe] me\ cidnagan Ali.an; lyuos ;n\aoelyu 1896-in ŠGameni]# darecirq haoy] Lehasdani & ?yumaniy hauasd[iyo oavelua\yvq‹$
“
aon haoyun yryv grna mi.d bar\il Fyq.ani erpemni hao hamaonqin hed* ?yumaniy pyvanxag hao cakyut;$ Hasnelyv an]oal xaryu ver`eryun# /yumanahao cakyut; nyr megenas m; &s gyuda han'in Cricyr B;o;cliyui# yr M,itaroan] na,gin a.agerd* xirqeryu hasav /yumen goanqi me`# & v0/apeg adoani aty/in vra &s [hrajare]av hao xbryutoan] hed ir gaben# brbde]
ardasahman$ Asyn]me meg; Anxreas Pypyvi[ hao pji.gn =r# \acyumyv syu[ava]i$ An 185(-in Bylsy me` dbe] ŠArvesd ergaonage]yutean‹;# yr maqyur a.,arhaparyv crva\ a/a`in crqeren megn = & yr hedacaoin tarcmanva\ = na& /yumanereni$ Ergryrx; Asdva\adyur ~yunxn =r# nyuonbes pnig syu[ava]i# yr Bylis hasdadvele edq* a/&dragan goanqi nvirvelyv han-
hao an]oal; aon hykin vra & ir hedazydyutoyunner; crqyuogneryv al dbe]# yu xrxe] me\ cidnagan Ali.an; lyuos ;n\aoelyu 1896-in ŠGameni]# darecirq haoy] Lehasdani & ?yumaniy hauasd[iyo oavelua\yvq‹$
xer'# [my/]av na& hao m.agyuotn yu hao craganyutoyun;^ badga/eli aon nviradvyutoan gykqin# zyr dramaxre] ir anyunyv saner bahelyu hamar evrybagan hamalsaranneryu me`# hekinage] cirqer al# yrynq ir @reryu amenen v0id a.,arhaparyv .araxrva\ =in$ Hi.enq na& Sdewanys Balasanoan;# yr ir yusyum; M,itaroan] myd a/av hasdadvelyu hamar hedy Gyvgas# yusyu][agan ba.dynner vare] nyr Na,i`&ani# Tiflisi & +`mia\ni )emaranin
*** Aos .arqin me` [en mdner an.yu.d aon hao xemqer; yr megne]an nyuon aos aweren & hao lezvyv crqer hekinage]in yu dbacre]in
me`# in[bes & hekinage] ;ndir xasacrqer# yryn] me` yu.acrav dek gcrave haoy] badmyutoan nvirva\ ir ,k0amid hadyr;# erg* yryun vraoen ha`yrxagan qani m; seryunx ir na,niqneryun an]oal; 0an[]av$ An]ykagi hi.enq na& te ardasahmani me` haoeren crqer dbelyu wyr'er Transilvaniy haoern al ;rin# lyuos ;n\aoelyv a/avelabes haoeren lezvi yusyu]man crqer iren] isg varjaranneryun hamar$ In[ gveraperi aon m,itaroanneryun# yrynq aos aweren megne]an ertal xer gadarelyu hamar M,itaroan zyuoc @0a,neryun* Venedigi & Viennaoi me` & sadarelyu hao xbryutoan]* iren] hekinagyutoyunneryv# zan]a/ig tiv m; [en anynq$ Aox xemqeren a/a`in;* Sdewanys Coyuver Acyn]* hekinagn = aon @reryun hamar anna,;nta] a.,adanqi m;# yr ŠA.,arhacryutiun [yri] masan] a.,arhi‹ .arqn =r# isg Cricyr Cyvrigoan hampavavyr xar'av Ge/laoi & Ekisapetyubylsy nvirva\ ir menacryutoyunneryv# in[bes na& hyxva\neryu ergar .arqyv$ Nbasd;# zyr hao xbryutoan madyuo]in perin aon .r`anneryun me` abasdan cda\ haoer; manavanx ver`in zyuoc xareryu ;nta]qin# .ahegan =`eren megn = mer cakyutneryu badmyutoan aon \a/aoyutoyunneryun gykqin zyrs ;n\aoe]in anynq hoyur;ngal darrin$ H^ )^ SIRYUNI
3/2009
7
<A{ADYUR APYVOAN Π\nnxoan 2(( amoag
<
a[adyur Apyvoan hao nyr craganyutoan amenen n.anavyr crykn =$ An xrav jamanagagi] hao craganyutoan yu hao nyr cragan lezvin himqer;$ <a[adyur Apyvoan \na\ = 18(9t^ Qanaqe/ coyukin me`$ 1815-en sgsoal an +`mia\ni yusyumnarani me` syrve]av hinc dari & aba wy,axrvelyv Tiflis# ;nxyunve]av dekvyuon nyrapa] Nersesoan xbry];$
1828-in n.anagve]av Gatykigysi tarcman & cracir$ 1829t^-in Xyrbaden1 +`mia\in egav Xyrbadi hamalsarani yusyu][abed Frixri, Barryd;$ An mdaxir =r Araradi cacat; par™ranal & Apyvoann al n.anagve]av ar.avacna]yutoan tarcmani[$ Sebdemper 27-in anynq arxen Araradi vra =in & hyn al Apyvoan ]angyutoyun haodne] Barrydin* yusyum; .aryunagelyu Xyrbadi me`$ 183(-i a.nan; Apyvoan arxen Xyrbadi hamalsarani yusanyk =$ Apyvoan gyusyumnasire badmyutoyun# a.,arhacryutoyun# pnacidyutoyun# cermaneren# franseren# ladineren$ Aos a/arganeren zad Apyvoan gyusyumnasire na& mangavarjyutoyun & wilisywaoyutoyun$ Hys an g\anytana evrybagan craganyutoan yu arvesdin hed$ Ama/ner; g.r`acaoe ?iga & Wetersbyurg# gxide yusyumnagan ;nta]qi ga/yu]va\q;$ An gyusyumnasire nyuonbes & eraj.dyutoyun# mdaxir ;llalyv hedacaoin aon md]nel & hao xbry]neryu me`# parelavelyu hamar xbry]neryu me` yusyumna/yutoan magarxag;$ 1836-in Apyvoan gveraxa/na haoreniq$ Na,abes a.,adanq [cdnelyv# 1837-in an gsdana Tiflisi cava/agan yusyumnarani desyu[i ba.dyn;$ Aos ba.dyn; varelyv# an gwyr™e mangavarjagan nyr metyxner md]nel# sagaon ghanxibi hedamna] ba.dynoaneryu ;nxximyutoan;$ 1843-in Apyvoan gazadvi ba.dynen yu gn.anagvi Er&ani cava/agan xbry]i desyu[$ Apyvoani a/a`avyr cakawarner; sagaon y[ meg dek [;nxyunve]an$ 1848-i Abril 2-in# Apyvoan dyunen elav yu aol&s [veraxar™av$ Anyr anheda]man .yur` zanazan lyurer dara\ve]an$ Gasga\ner haodnve]an# te tyurqer taqyun sbanna\ en# gam ]aragan @,ranan anheda]yu]a\ = anyr* ngadi yunenalyv
8
3/2009
Apyvoani mangavarjagan a/a`axem a.,adanq;$ Aosbisyv# Apyvoan mer nyr craganyutoan himnaxirn = & me&nyuon aden hao a/a`adar mangavarjyutoan pnacava/i nviroal baoqaryk m;$ An gamyur` m; sdek\e] jykyvyurxi & craganyutoan mi`&$ Aox gamyur`; arxi# jykyvyurxin mad[eli hao lezyun =$ Miajamanag Apyvoan hamyzva\ =r# te craganyutoyun; bedq = @cdacyr\e jykyvrxagan panavyr sdek\acyr\yutoyun;* me\ dara\yum sdanalyu hamar$ Aos cakawarner; xem =in jamanagin diryk glasi]izmin$ Apyvoan ghed&er iragan goanq; arda]ylel craganyutoan me`# ir an]oalyv yu abaca he/an;garneryv* i he0yugs glasi]izmi cakawarneryu$ An gbnxer# te y[ meg hna]a\ ganyn [bedq = sahmanawage sdek\acyr\agan a.,adanq;# aosbisyv himq xnelyv hao nyr craganyutoan$ Sagaon aos cakawarner; baomanavyrva\ =in craparen he/analyv* yrxecrelyu hamar a.,arhapar; in[-yr jamanagin me\ ximaxryutoan ghanxiber$ Apyvoan a/a`in; ekav aos har]; ver hanyk; yu cyr\i an]av inq crelyv veber# badmva\qner# panasdek\yutoyunner$ Apyvoan cra\ = pylyr janreryv$ Iren gbadganin panasdek\yutoyunner# badmva\qner# erci\agan cyr\er# byemner# a/agneryu m.agyumner# in[bes ŠBarab va,di ,akaliq;‹ cirq;# badmva\qneren* ŠTyurqi ak`ig;‹# ŠA/a`in ser‹# ŠI.i harsaniq;‹ & aoln$ Sagaon anyr sdek\acyr\yutoan clyu,-cyr\y]; ŠVerq Haoasdani‹ badmagan vebn =$ Apyvoan cra\ = & xramadigagan erger in[bes ŠFeydyra gam yrxiagan ser‹# Š<akargyutoyun mangan]‹ & aoln$ An zpakva\ = & tarcmanyutoyunneryv# tarcmana\ = ar™ag# [awa\y yu xramadigagan cyr\er Goyteen# Hymerysen# ‚.aryunagyutoyun; 18 =`ƒ
INGA +I ANU+ LA EUROVISION 2009 Pe 12 mai, la Moscova, Armenia va participa la etapa semifinal[ a concursului Eurovision 2009. Armenia va concura ]n prima semifinal[, al[turi de Muntenegru, Cehia, Belgia, Belarus, Suedia, Andora, Elve\ia, Turcia, Bulgaria, Israel, Islanda, Macedonia, Rom`nia, Finlanda, Portugalia, Malta, Bosnia =i Her\egovina. Cealalt[ semifinal[ va avea loc pe 14 mai =i va fi disputat[ ]ntre Croa\ia, Irlanda, Letonia, Serbia, Polonia, Norvegia, Cipru, Slovacia, Danemarca, Slovenia, Ungaria, Azerbaidjan, Grecia, Lituania, Moldova, Albania, Ucraina, Estonia =i Olanda. Cei <patru mari>, Spania,
Germania, Fran\a =i Marea Britanie, s]nt califica\i direct pentru final[, lor al[tur]ndu-li-se Rusia, c]=tig[toarea edi\iei de anul trecut. Dup[ ce la edi\ia din anul trecut Armenia a fost reprezentat[ de Siru=o cu piesa <Kele, Kele>, acum este r]ndul surorilor Inga =i Anu= Ar=akian s[-i impresioneze pe europeni, cu c]ntecul <Djan, Djan>, ]ntr-o interpretare bilingv[ armeano-englez[. <Eurovision este ca o mas[. Dac[ ]i servi\i pe invita\i cu buc[t[rie tradi\ional[, nu toat[ lumea poate digera. Dar dac[ v[ prezentan\i c]ntecul cu un spectacol de dans, acesta va fi mai u=or de ]n\eles pentru Europa>, spune Anu= Ar=akian. Noi sper[m s[ plac[, s[ conving[ =i s[ ia c]t mai multe voturi. +i (de la noi) din Rom`nia!
Televiziunea Rom`n[, postul 1, a transmis miercuri 11 martie, la ora 22.10 filmul ARARAT.
Pelicula vorbe=te despre evenimentele tragice din 1915, ale c[ror victime au fost armenii, produc\ia apar\in]nd unuia dintre cei mai conving[tori realizatori contemporani, regizorul Atom Egoyan. Edward Saroyan (Charles Aznavour), un regizor american aflat în Toronto, dore=te s[ filmeze un documentar despre genocidul s[v]r=it, ]n 1915, ]mpotriva armenilor din Imperiul Otoman. El o abordeaz[ pe Ani (Arsinee Khanjian), scriitoare =i istoric, s[ îl ajute în acest proiect în calitate de consultant. Fiul lui Ani, Raffi (David Alpay), îi sprijin[ în acest demers realizînd o serie de filme documentare în Turcia. Cînd acesta încearc[ s[ se întoarc[ în Canada cu peliculele filmate, este re\inut de ofi\erul David (Christopher Plummer). Prezentarea filmului la TVR a fost realizat[ de regizorul Alexandru Tocilescu.
2009 MARTIE
PUBLICA ÞIE BILINGVÃ A UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA
Înalt Preasfinţiei Sale Arhiepiscop Dirayr Mardichian Primatul Eparhiilor Armene din România şi Bulgaria
Înalt Preasfinţia Voastră, La concursul trecut al Eurovizion, datorită participării active a fiilor noştri din diaspora, reprezentanţii Armeniei au reuşit să ocupe un loc între primii zece şi să asigure participarea Armeniei la următorul concurs Eurovizion. Următorul concurs-maraton al Eurovizion o să aibă loc în acest an pe data de 12 mai unde vor participa din partea Armeniei surorile Inga şi Anus Arşagian. Dînd importanţă acestui fapt, îndemnul nostru e ca în Eparhiile conduse de înalt Preasfinţia Voastră, preoţii să îndemne la rîndul lor pe credincioşii din comunităţile lor să ajute pe reprezentanţii ţării şi culturii noastre, care sînt persoane credincioase şi fiice de nădejde ale Sfîntului Scaun de la Ecimiadzin, pentru a ocupa un loc mai bun în clasamentul concursului-maraton. Rugîndu-ne la Dumnezeu, vă dorim sănătate şi împliniri în misiunea Voastră spirituală. Cu sărut de dragoste şi binecuvîntare, din-mpreună rugător, Karekin al II-lea, Catolicos al Tuturor Armenilor
3/2009
9
Diploma\ie turco-armean[
<BOMB{> SAU FOC DE PAIE?
Eduard Nalbandian: <Dac[ Armenia =i Turcia au voin\a politic[ =i inten\ia real[ de a-=i normaliza rela\iile bilaterale, atunci nimic nu le va putea ]mpiedica.>
Dup[ mai bine de un an de negocieri secrete ]ntre diploma\i turci =i armeni, negocieri purtate prin \[ri neutre (Elve\ia), dup[ un an 2008 ]n care pentru prima oar[ un pre=edinte al Turciei vizita Ani, capitala Armeniei bagratide, =i constata cu uimire ce aproape este Armenia cea de dincolo de Ahurian de capitala <bagra\ilor> (dup[ cum st[ scris pe panoul explicativ pentru consumul turi=tilor occidentali ne=tiutori =i oricum obi=nui\i cu semin\ii ca klingonienii sau romulanii), dup[ un an 2008 ]n care <diploma\ia fotbalului> p[rea c[ reu=e=te s[ fac[ mai mult chiar dec]t negocierile secrete, iat[ c[ prim[vara diplomatic[ a lui 2009, =i ]n special luna aprilie, se profileaz[ ca un posibil moment de referin\[ ]n rela\iile contemporane turco-armene. Data de 24 aprilie, c]nd noul pre=edinte american Barack Obama va avea ocazia fie s[-=i \in[ promisiunea r[spicat[ de a recunoa=te genocidul armean, promisiune nu o dat[ formulat[ ]n campania electoral[, fie s[ se al[ture listei politicienilor ce uzeaz[ cu senin[tate de minciuni electorale =i s[ le provoace armeano-americanilor o dezam[gire =i o frustrare pe m[sura a=tept[rilor, este cea care precipit[ agita\ia diplomatic[ ]n chestiunea rela\iilor turco-armene. Mult a=teptatul mesaj de 24 aprilie al lui Barack Obama va risipi incertitudinea privind schimbarea de stil ]n politica american[ inclusiv ]n ceea ce prive=te chestiunile de interes mai mult moral dec]t politic, cum este cea a recunoa=terii genocidului armean. +i totu=i, ]nc[rc[tura moral[ a chestiunii genocidului pare c[ se completeaz[ din ce ]n ce mai mult =i cu una de natur[ politic[. Dac[ din perspectiva Diasporei recunoa=terea genocidului reprezint[ prioritatea num[rul I, din perspectiva Erevanului supravie\uirea \[rii =i consolidarea pozi\iei sale regionale reprezint[ scopul prioritar c[ruia chestiunea genocidului
10
3/2009
]i este subordonat[. Dar, pe toat[ durata negocierilor cu turcii, Erevanul a sus\inut c[ nici nu poate fi vorba despre o renun\are la campania privind recunoa=terea interna\ional[ a genocidului, dar c[ Armenia este dispus[ s[ discute despre orice detaliu tehnic, inclusiv cel al controversatei comisii de istorici propuse de primul ministru turc Erdogan. }n paralel cu aceasta continu[ campania dus[ de organiza\iile armeano-americane care, chiar f[r[ o coordonare cu diploma\ia armean[, prin lobbyul lor de la Washington ]nt[resc pozi\ia Erevanului la masa negocierilor. Din perspectiva politicii turce=ti fa\[ de armeni, apropiata zi de 24 aprilie este privit[ ca un prag dincolo de care lucrurile nu vor mai fi la fel. Fie Obama va pronun\a cuv]ntul <genocid> =i Turcia se va sim\i ]nfr]nt[ =i nedrept[\it[, fie schimbarea de atitudine ]n politic[ promis[ de Obama nu ]i va privi =i pe armeni, iar Turcia se va sim\i ]nc[ o dat[ victorioas[ =i eliberat[ de obliga\ia de a oferi ceva la masa negocierilor cu Erevanul pentru a tempera vehemen\a armeneasc[ ]n chestiunea genocidului. }n acest moment temerile turce=ti privind mesajul din 24 aprilie al lui Barack Obama fac ca ]n presa turc[ s[ se vorbeasc[ despre o posibil[ surpriz[ pe care Ankara i-ar putea-o face Erevanului chiar ]n aprilie, prin stabilirea rela\iilor diplomatice =i deschiderea grani\ei. O <bomb[> politicodiplomatic[ ce ar trebui s[ ia prin surprindere ]ntreaga lume diplomatic[, ce ar trebui s[ trag[ covorul de sub picioarele lobbyului armeano-american =i care s-ar face ]n schimbul renun\[rii din partea Erevanului la insisten\ele privind recunoa=terea genocidului. +i atunci, unde mai este surpriza, dac[ Erevanul trebuie s[ renun\e ]n prealabil la chestiunea genocidului? Ceva nu se leag[. Doar dac[ scurgerile din presa turc[ nu s]nt livrate chiar de ministerul de externe de la Ankara pentru a testa reac\ia Erevanului. Adic[ <bomba> nu ar fi dec]t un foc de paie. }n buna tradi\ie a politicii Ankarei, de fiecare dat[ c]nd cre=te amenin\area <genocidar[> la Washington, o delega\ia parlamentar[ turc[ traverseaz[ oceanul pentru a-i convinge pe americani de caracterul nefondat al revendic[rilor armene=ti. +i, de fiecare dat[, americanii constat[ nu c[ <tezele> armene=ti ar fi nefondate, ci c[ rela\ia strategic[ a Americii cu Turcia este foarte important[ pentru interesele americane ]n regiune. Iar chestiunea genocidului devine nu
nefondat[, ci <neimportant[>. Nici de aceast[ dat[ regula nu a fost ]nc[lcat[ =i, la ]nceputul lui februarie, o delega\ie parlamentar[ turc[ a purtat negocieri cu membri ai Congresului american =i cu reprezentan\ii a 13 organiza\ii evreie=ti angajate ]n sus\inerea eforturilor Ankarei de z[d[rnicire a adopt[rii rezolu\iei genocidului. Se pare c[ emisarii turci nu s-au ]ntors foarte ]nc]nta\i de la Washington, mai ales ]n urma discu\iilor cu organiza\iile evreie=ti. Riscul ca Barack Obama s[ pronun\e cuv]ntul <genocid>, iar prin aceasta s[ ]ncurajeze eventuala adoptare a rezolu\iei genocidului ]n Congres este mare, dup[ cum o recunoa=te chiar ministrul de externe turc, Ali Babacan, ]ntr-un inteviu acordat cotidianului Zaman:
<Dup[ p[rerea dumneavoastr[, este posibil ca pe 24 aprilie ]n SUA s[ se produc[ evolu\ii nepl[cute pentru Turcia? Nu pot s[ spun c[ nu o s[ apar[ o problem[. Desigur, riscul apari\iei unei probleme se men\ine. }n timpul mitingului de la Van, primul ministru Erdogan a aten\ionat SUA c[ rela\iile strategice dintre cele dou[ \[ri vor fi foarte afectate.
Ei deja =tiau aceasta. Ce poate face Turcia ]n aceast[ situa\ie? Noi consider[m gre=it faptul ca o ter\[ \ar[, adic[ SUA, s[ se amestece ]n aceast[ chestiune, pre=edintele s[ dea o declara\ie sau Congresul s[ adopte o hot[r]re, c]nd noi ]n=ine dezbatem cu armenii toate aceste chestiuni.> Apoi Ali Babacan explic[ pozi\ia turc[ ]n chestiunea rezolu\iei, recunosc]nd, printre r]nduri, limitele capacit[\ii de persuasiune a Ankarei: <}n chestiunea rezolu\iei armene=ti noi nu vorbim cu americanii pe un ton amenin\[tor, cum c[ ]n cazul trecerii rezolu\iei ]n Congres vom lua =i noi contram[suri. Pur =i simplu le explic[m situa\ia ce domne=te ]n Caucazul de Sud. Rezolvarea problemelor dintre Turcia =i Armenia nu a fost niciodat[ at]t de aproape. Dup[ 1915, ]n acest moment, ne afl[m ]n etapa cea mai apropiat[ de un deznod[m]nt. Nu spun c[ am reglementat, dar ne apropiem ]n mod consecvent de o reglementare.> A=adar, pentru Ankara <amestecul> american printr-o eventual[ repara\ie moral[ f[cut[ armenilor compromite =ansa unic[ de normalizare a rela\iilor turco-armene, negocierile secrete afl]ndu-se ]n pragul unui deznod[m]nt fericit cu condi\ia ca nimeni din afar[ s[ nu strice <armonia> pe cale s[ se nasc[. Armonie vizibil[ ]ns[ doar la nivel de declara\ii generale, vagi, c]nd ambele p[r\i vorbesc despre <]nt]lniri constructive>, <pa=i consecven\i>, <voin\[ de a continua>. C]nd vine vorba despre lucruri concrete, pozi\iile celor dou[ p[r\i nu mai arat[ chiar at]t de armonioase. }ntr-un discurs \inut la Academia Francez[ de Diploma\ie, ministrul de externe armean, Eduard Nalbandian, a respins pozi\ia turc[ potrivit c[reia o eventual[ recunoa=tere a genocidului armean de c[tre pre=edintele american ar putea compromite procesul de normalizare ]n curs ]ntre Turcia =i Armenia. Invoc]nd ]nt]lnirile <constructive =i promi\[toare> pe care le-a avut cu omologul s[u turc, Ali Babacan, Nalbandian s-a ar[tat optimist cu privire la o apropiat[ normalizare a rela\iilor turco-armene, dar a subliniat c[ acest lucru nu se va ]nt]mpla cu pre\ul sacrific[rii realit[\ii istorice a genocidului armean. <Dac[ Armenia =i Turcia au voin\a politic[ =i inten\ia real[ de a-=i normaliza rela\iile bilaterale, atunci nimic nu le va putea
]mpiedica>, a declarat ministrul de externe armean. Adic[ nici <amestecul> american prin recunoa=terea genocidului. +i iat[ c[, cu numai dou[ luni ]nainte de data de 24 aprilie, efervescen\a diplomatic[ turco-american[ pare s[ ]ncline balan\a ]n favoarea nega\ionismului. Proasp[t instalata administra\ie de la Washington face din Turcia o destina\ie prioritar[ a diploma\iei americane. Pe 25-26 februarie viziteaz[ Turcia reprezentantul special al pre=edintelui american pentru Orientul Mijlociu, George Mitchell. Apoi, pe 6-7 martie vine la Ankara chiar secretarul de stat, Hillary Clinton, care anun\[ o vizit[ ]n Turcia a pre=edintelui american ]n persoan[ la ]nceputul lui aprilie. Dovad[ a importan\ei pe care Casa Alb[ o acord[ Turciei care, ]n mod nesperat, are ocazia s[-=i expun[ tezele privind chestiunea genocidului =i cea a rela\iilor cu Armenia nu numai ]n Congres =i ]n discu\iile cu lobyyul evreiesc din America, ci chiar la cel mai ]nalt nivel al administra\iei americane =i aceasta f[r[ nici un efort, f[r[ anticamer[ =i programare ]n audien\[. Motiv suficient at]t pentru turci, c]t =i pentru armeni s[ cread[ din ce ]n ce mai mult c[ Barack Obama ]=i va ]nc[lca promisiunea =i va evita cuv]ntul <genocid> ]n mesajul s[u de 24 aprilie. Cu at]t mai mult cu c]t Casa Alb[ refuz[ orice comentariu pe aceast[ tem[. Iar ministrul de externe turc, Ali Babacan, se arat[ foarte ]ncrez[tor dup[ vizita lui Hillary Clinton la Ankara: <Pot spune lini=tit c[ actuala administra\ie american[ ]n\elege opinia Turciei =i sensibilitatea sa ]n aceast[ chestiune. Nu avem nici o dificultate ]n a comunica ]n acest sens>. Cu alte cuvinte, secretatul de stat american i-a asigurat pe liderii turci c[ nu au nici un motiv s[ se team[ c[ Barack Obama =i-ar \ine promisiunea fa\[ de armeni. +i totu=i, presiunea se men\ine: notorii sus\in[tori ai armenilor, congresmenii Gerorge Radanovich, Mark Kirk, Frank Pallone =i Adam Schiff i-au trimis pre=edintelui Obama o scrisoare ]n care ]i amintesc de promisiunea f[cut[. Ace=tia i-au amintit pre=edintelui despre faptul c[ ]n 2006, pe c]nd era senator, i-a scris secretarului de stat din acea perioad[, Condolezza Rice, pentru a protesta ]mpotriva rechem[rii ambasadorului american la Erevan, John Evans, care
Lumea v[zut[ de Tigran Vardikyan (Revista Parev) ]nainte
dup[
Schimbare observat[ la frontiera armeano-turc[ dup[ vizita „istoric[“ a pre=edintului Abdullah GĂźl la Erevan
Ali Babacan:
<Rezolvarea problemelor dintre Turcia =i Armenia nu a fost nicodat[ at]t de aproape. Dup[ ]n 1915, ]n acest moment ne afl[m ]n etapa cea mai apropiat[ de un deznod[m]nt. Nu spun c[ am reglementat, dar ne propiem ]n mod consecvent de o reglementare.>
]ndr[znise s[ utilizeze termenul de <genocid>. <Nici un pre=edinte postbelic nu a venit la putere cu o mai bun[ ]n\elegere a faptelor istorice de genocid>, spune scrisoarea congresmenilor. <C[ este guvernul sudanez de ast[zi sau Imperiul Otoman de ieri, at]t autorii genocidurilor, c]t =i victimele trebuie s[ =tie c[ Statele Unite nu vor da ]napoi de la adev[r>. }ntre timp o nou[ rezolu\ie a fost avansat[ ]n Congres. Ini\iat[ de cei patru congresmeni mai sus aminti\i =i sus\inut[ de al\i 70 de colegi parlamentari, rezolu\ia, numit[ acum 252, este identic[ ]n formulare cu rezolu\ia 106, cea care fusese aprobat[ ]n 2007 de Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentan\ilor. Dar care a fost retras[ de pe ordinea de zi ]n urma presiunilor diploma\iei turce=ti =i a administra\iei Bush. <Lobbyul turcesc va cheltui milioane, a=a cum a f[cut =i ]n anii trecu\i. Vor argumenta c[ recunoa=terea genocidului va ]ntrerupe reconcilierea ]ntre Armenia =i Turcia =i c[ acesta nu este momentul potrivit. Adev[rul este c[, dup[ 94 de ani, dac[ acesta nu este momentul potrivit, nu =tiu c]nd ar mai putea fi momentul potrivit>, spune congresmenul Adam Schiff. Probabil c[ niciodat[. Poate c[ Barack Obama va face o echilbristic[ stilistic[ =i va evita cuv]ntul <genocid> ]n mesajul s[u din 24 aprilie. Dar c]t de mult =i-ar putea permite s[ fac[ presiuni asupra Congresului ]mpotriva rezolu\iei armene=ti f[r[ s[ par[ mult mai ipocrit dec]t predecesorii s[i de la Casa Alb[? Vartan MARTAIAN
3/2009
11
Săbii de paradă este romanul vieţii Valentinei Hacerian. Nu lipsit de legătură cu poeziile pe care autoarea le-a publicat pînă acum (prin privirea tandră adresată universului mic al copilăriei) cartea nu-şi propune să fie însă nici ficţiune, nici doar confesiune personală, ci aspiră la relevanţa mai amplă a Istoriei, fie şi în varianta micii istorii: „Cartea nu intenţionează să fie… amintiri, memorii… jurnal. Pe cine ar interesa copilăria, adolescenţa, maturitatea cuiva? Pe nimeni. Fiecare îşi are memoriile sale şi, vă mărturisesc: am depăşit vîrsta interesului pentru năzdrăvăniile lui Nică a lui Ştefan a Petrei şi vîrsta curiozităţilor. Cartea mea vrea să fie: Istorie. Sînt secvenţe din existenţa unor oameni, ale unor familii care au scăpat pur şi simplu celor desemnaţi să urmărească sorţi, momente, evenimente. Mă refer la oficialităţi ale timpului, dar şi la istorii şi istoriografi. Cine să se mai fi întrebat, în anii tulburi, amestecaţi, confuzi ce se întîmplă cu cei ce slujeau – prin forţa existenţei, regelui? (…) Noi, orfanii unui sincer, devotat, apreciat slujitor al regelui, ne-am strecurat între moarte şi viaţă…“ Lăsînd la o parte faptul că povestea lui Nică-al lui Ştefan a Petrei“ nu e chiar atît de irelevantă (unele spirite mari au văzut în ea „copilăria copilului universal“, alţii – nostalgia la fel de universală a Vîrstei de Aur), autoarea – fiică a unui ofiţer în armata Regală – este perfect îndreptăţită să depună o asemenea mărturie. Dar să nu lăsăm înşelaţi de aparenţe: umbra Amintirilor… lui Creangă se simte pretutindeni. Romanul autobiografic nu e lipsit de surprize (plăcute) şi trebuie să recunoaştem - Valentina Hacerian are ce povesti. Compoziţia e alertă, inventivă, pe alocuri amar-jucăuşă, fragmentată în secvenţe ce surprind „mărunţişuri“ ale vîrstei copilăriei şi adolescenţei pe fundalul unei istorii vitrege (Instaurarea comunismului, represiunea exercitată împotriva reprezentanţilor vechiului Regim, deportarea în Bărăgan a familiei). Ciocnirea dintre marea Istorie şi mica
12
3/2009
istorie e surprinsă fără emfază, cu o autenticitate plină de un enorm bun-simţ al relatării: „Într-o zi s-a anunţat că americanii au aflat de copiii acestei ţărişoare rătăcite undeva prin Europa şi că s-au gîndit să ne trimită… ajutoare. Au sosit nişte pachete simandicoase care dispăreau înainte de a fi desfăcute. Am primit şi noi – cele trei fete surori – o haină micuţă, în carouri, o pereche de pantofi care nu s-au potriit niciuneia şi un pieptene. A început să se distribuie lapte şi nişte biscuiţi cam săraţi. S-au întocmit liste cu cine are dreptul să primească lapte cald ce se prepara din praf într-o magazie din curtea şcolii. Deşi o iubeam sincer pe «doamna» care mi se părea dreaptă, atunci am început să ştiu ce e ura şi dispreţul. Cu o voce pe care nu i-o recunoşteam, ne-a anunţat – pe cele trei surori orfane – că nu figurăm pe lista îndreptăţiţilor să primească laptele şi biscuitul, fiind copii de… slujbaş al regelui. Şi apoi a continuat cu un ton răutăcios: – Aveţi bunici… şi vaci! De slujbaş, ce să spun, e adevărat, lucrase în Arsenalul marinei regale. Rana era atît de vie şi proaspătă, încît izbucneam des în plîns la şcoală… De ce erau pomeniţi bunicii n-am înţeles. Poate pentru că, uneori, bunicul se prefăcea că-l dor dinţii şi ne împărţea nouă feliuţa de pîine coaptă de bunica pe plită“ Teribil este episodul, concentrat, al procesului familiei Hacerian şi al deportării ulterioare în Bărăgan, cu evocarea, fugară dar greu de uitat, a cuplului Corneliu-Arlette (Coposu): „Asta mi-a povestit mama. Nu mai ştia dacă numele femeii era Arleta sau Arlet, dar i-a plăcut şi-l tot pomenea. N-am ştiut timp de peste treizeci de ani ale cui erau aceste nume. Corneliu şi Arlet“. Un întreg caleidoscop de evocări, amintiri de la diferite vîrste, cu salturi cronologice în toate direcţiile, se încheagă la capătul acestui roman, iar efectul de autenticitate este pregnant. Familia, părinţii, bunicii, surorile, detaliile „lumii prin care a trecut“, intimitatea chinuită a unei epoci greu lovite de istorie se perindă prin aceste pagini. Valentina Hacerian are instinct de prozatoare, ştie să surprindă amănuntul semnificativ, relatează firesc, schiţează din cîteva linii un caracter, o situaţie, o lume care se reţine, pornind de la observaţii (aparent) mărunte, cu o respiraţie foarte modernă a frazei şi un bun ritm interior al evocării: „Am iubit cîinii încă din copilărie. Şi în oraş şi la sat erau curţile pline de cîini. Uneori de-a dreptul memorabili. Bunicul îi boteza după cum băteau.. vînturile istoriei şi ale politicii: o căţea se numea Ana (şi bunicul
preciza: e Ana Pauker). Cîinii erau Groza, Hitler, Stalin, Posacu, Negru şi alţii. (...) Aşa era… Erau curţi, spaţii, grădini. În blocurile înghesuite de acum, traiul alături de animale – trebuie să recunoaşteţi – e puţin confortabil. Păi, cum vine asta? La una din scările blocului – mersi că nu e la mine – o locatară a aglomerat apartamentul de 2 camere cu 26 sau 36 de pisici şi cîini de toate rasele şi vîrstele făcînd viaţa vecinilor greu de suportat…“ Tăietura frazei, decupajul cinematografic, „deschiderile“ dialogate sau la prezent narativ ale capitolelor, secvenţialitatea jucată pigmentată de oralităţi, simţul concretului, plăcerea descripţiei, arată talent literar. Modernitatea (neostentativă) e, pe ansamblu, frapantă. Un talent poate insuficient „lucrat“, cu diluări şi sincope, dar real şi ataşant. Amintind, pe alocuri, de romanul memorialistic Potîrnichi lovite de vijelie al Liviei Isidor apărut anul trecut la Editura Compania, cartea de faţă şiar fi găsit lesne locul în seria nonficţională „Camil Petrescu“ iniţiată, cîndva, la Editura Ararat de prozatorul Bedros Horasangian şi, din păcate, abandonată. Suflul narativ este animat, în fiecare secvenţă a volumului de o emoţie care te prinde, te transpune în atmosfera unei lumi care a fost: „Ţi se poate face dor de toate – şi de unele la care nu te mai gîndeai şi de altele pe care părea că le-ai uitat, ba chiar de situaţii, clipe, obiecte reţinute fugar sau care, cînd s-au petrecut, n-au fost deosebit de plăcute. Revăd pereţii de lut şi balegă, îmboldiţi de mîinile nu foarte mari, dar energice şi muncitoare ale bunicii“. Şi încă: „Bine că aveam breton şi nu bucle! A fost singura dată cînd nam invidiat-o pe soră-mea… o Shirley Temple mai ştearsă… Care a fost avantajul meu? Întro zi, cînd eram cu tot alaiul pe bulevard, priviţi, admiraţi, invidiaţi, spre grupul nostru s-a repezit un bărbat cu o foarfece şi i-a tăiat o mînă de bucle lui Shirley. A fost o scenă cumplită, a apărut un poliţist şi militari care doreau să-l ajute pe tata. – Iertaţi-mă, a strigat intrusul – sînt un tată disperat, fetiţa mea s-a înecat în mare şi doresc să am această amintire, ca şi cum ar fi de la copilul meu“. Capitolul intitulat Retro este o mică bijuterie. Nu singura. Iatǎ şi o propoziţie definitorie pentru autoarea Valentin Hacerian: „Ochii copilului se amestecă lesne cu cei ai adultului din mine…“ Am citit Săbii de paradă cu bucuria descoperirii unei scriitoare genuine care merită atenţie. Cristina MANUK
Lansarea proiectului A.R.C.A. Ac\iuni de Regenerare a Comunit[\ii Armene (din Dumbr[veni) Asociaţia Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, în parteneriat cu Fundaţia Armeană Dumbrăveni, Primăria oraşului Dumbrăveni, Fundaţia Transylvania Trust şi Folkeuniversitetet – Norvegia, anunţă lansarea, la 1 aprilie 2009, a proiectului A.R.C.A. – Acţiuni de Regenerare a Comunităţii Armene (O colecţie muzeală organizată în cadrul Centrului Diversităţii Culturale, Dumbrăveni). Durata proiectului este de 16 luni, va fi implementat în perioada aprilie 2009 - iulie 2010 şi are o valoare financiară totală de 82.500 de Euro. Din acest total, 72.500 de Euro provin de la Fondul ONG din cadrul Mecanismului Financiar Spaţiul Economic European, ca urmare a rezultatului concursului de proiecte. Scopul proiectului îl constituie conservarea şi promovarea moştenirii culturale a minorităţii armene din Dumbrăveni, pentru transformarea oraşului într-o zonă de receptivitate turistică şi stimularea primelor iniţiative locale de creştere economică şi de coeziune socială prin cultură. Oraşul a fost fondat de comunitatea armenilor şi beneficiază de un patrimoniu mobil şi imobil valoros şi surprinzător, proiectul adresîndu-se în primul rînd comunităţii locale. Principala schimbare propusă de proiect este transformarea oraşului Dumbrăveni întro destinaţie culturală şi turistică, bazată mai ales pe recuperarea şi valorificarea patrimoniului cultural provenit din rîndul tuturor
comunităţilor etnice, ca spaţiu al dialogului intercultural. Implementarea proiectului este structurată pe două componente mari. Prima vizează restaurarea unor spaţii ale Castelului Apafi destinate colecţiei muzeale. Cea de-a doua componentă este înfiinţarea unei colecţii muzeale în Castelul Apafi care să valorifice patrimoniul cultural armean alcătuit din obiecte şi un bogat repertoriu textual şi imagistic deţinut, în mare parte, de comunitatea locală armeană. Aceasta va beneficia de un design expoziţional modern şi de o strategie de management a colecţiei muzeale cu accent pe importanţa vizitatorului. Intenţionăm ca întreg castelul să devină Centrul Diversităţii Culturale care va îndeplini urmatoarele funcţiuni: spaţiu de activităţi culturale: expoziţii, festivaluri, intervenţii culturale contemporane, performance, creaţie tradiţională şi contemporană, schimburi culturale şi programe de rezidenţă ale artiştilor; centru comunitar de exprimare a identităţilor culturale; centru educaţional şi de formare: dezvoltarea competenţelor şi a capacităţilor profesionale, programe de reconversie profesională etc.; muzeu al tradiţiilor minorităţilor naţionale; punct de atracţie turistică de nivel european; centru comunitar de conferinţe şi seminarii, incubatoare de proiecte. Pentru aceasta, în 2008, Consiliul Local al oraşului Dumbrăveni a hotarît înfiin-
ţarea Centrului cu sediul în incinta Castelului Apafi - cea mai veche şi mai valoroasă construcţie monument istoric de secol XVI din Dumbrăveni - judeţul Sibiu. Centrul va fi administrat printr-un parteneriat public-privat, iniţiativă extrem de rară în România. ***
Din punctul de vedere al politicilor culturale la nivel naţional şi european, iniţiativa se înscrie în contextul preocupărilor europene în domeniul Dialogului Intercultural şi al demersurilor Comisiei Europene către o Europă bazată pe cunoaştere. Asociaţia Reţeaua Naţională a Muzeelor din România este singura organizaţie naţională care reprezintă, protejează, oferă consultanţă şi dezvoltă proiecte şi programe pentru muzee, galerii şi colecţii şi care a iniţiat, în anul 2008, un proiect pentru atragerea de fonduri externe în vederea realizării primei colecţii muzeale armeneşti ce va fi organizată în cadrul Centrului Diversităţii Culturale, din interiorul Castelului Apafi din Dumbrăveni (Sibiu).
3/2009
13
+TIRI +TIRI +TIRI +TIRI +TIRI +TIRI 14
Concert la Paris
Compania de dans Yeraz a prezentat la jumătatea lunii martie, pe scena Cazinoului din Paris două spectacole intitulate Parfums d’Armenie. Au fost două ore de dans inspirate din teme tradiţionale şi legende populare armeneşti. Originalitatea spectacolului constă în îmbinarea dintre elemente clasice de dans cu scene de inspiraţie modernă. Dansul armenesc este reinventat dar păstrînd moştenirea unei arte mereu vii.
Timbru ]n memoria lui Monte
Poşta armeană Haypost a editat la Erevan o carte poştală în memoria lui Monte Melkonian (1957-1993) erou în războiul din Karabagh. Grafica este realizată de Harutiun Samuelian iar valoarea este de 240 de drami pe efigia lui Monte Melkonian. Seria a fost editată în 1200 de exemplare.
Lucrările la Muzeul Aznavour avanseaz[
Lucr[rile la Muzeul Charles Aznavour din Erevan avanseaz[ ]ntr-un ritm alert termen de finalizare fiind luna mai. Finan\at de guvernul armean Muzeul se afl[ ]n centrul capitalei armene l]ng[ Cascade. Construc\ia cl[dirii a ]nceput la sf]r=itul anului 2007 iar urm[toarea etap[ va fi aranjarea pieselor ce vor fi expuse ]n muzeu cu acordul lui Aznavour. Muzeul va mai dispune =i de o sal[ pentru recep\ii =i spectacole cu o capacitate de 180 de locuri. Dup[ statuia ridicat[ la Gumri =i Pia\a Aznavour din Erevan acest muzeu va onora pe unul dintre cei mai mari c]nt[re\i de origine armean[. Reamintim c[ de cur]nd Charles Aznavour a fost numit ambasador al Armeniei ]n Elve\ia.
3/2009
Medalie comemorativ[ Banca central[ a Ucrainei a emis o medalie comemorativ[ dedicate[ ]mplinirii a 650 de ani de la fondarea bisericii armene Surp Khaci (Sf]nta Cruce) din Crimeea. }ntr-un tiraj de 10.000 de exemplare =I av]nd valoarea de 10 krivnas aceast[ medalie de argint a fost emis[ ]n cadrul programului <Monumente ale Ucrainei> ca o dovad[ a leg[turilor culturale =I spirituale ale armenilor din Ucraina de-a lungul secolelor. Biserica Surp Khaci este ]n acest moment protejat[ de statul ucrainean.
manga-badanegan
_sgar Yuaold
Hsgao m; yuner me\# hra.ali bard=z m;$ Aoxbisi bard=z y[ m=g dek [gar$ Cyonzcyon anyu.ahyd \akigner; w/yua\ =in m.daxalar gana[neryu m=`$ Siryun t/[yunner; .aryunag g; \lyu;laoin yu g†erc=in \a/=-\a/ t/[gydelyv$ Caryun; pylyr \a/er; g; \a\gyu=in varxacyon yu 0ermag \akigneryv eu ere,aner; xbry]=n veraxa/nalyv* yura,-yura, g; ,akaoin anyn] sdyuerin dag$ Œ Yrqa„n lau = aosdek#- g†;s=in anynq$ Ere,aner; hsgao=n [=in va,nar# yryvhedeu an dan; [=r$ G†;s=in t= an ca]a\ = hiusis* ir paregamin qyv eu aoleus [bidi veraxa/nao$ Pao] ahauasig @r m; lyur dara\yue]au# t= h;sgan veraxar™a\ =$ Erp ere,aner; egan bard=z# hsgan sasdig parga]au eu by/a]^ Œ In[b=%s g; hamar™agiq yuri.i bard=z mdnel$ Aos bard=z; ims = eu in™m= zad m=gn al irauyunq [yuni @cdyuelyu ang=$ Eu an bard=zi .yur` par™r barisb m; .ine] eu xyu/in vrao cre]^ ŠYuri.in sewaganyutean abahyvyutiun; ,ancaryk; g; badjyui‹$ Hsgan sasdig esas=r =r# aosinqn irm= zad m=gyun [=r sirer eu m=gyu masin al [=r mda\er$ Aox @ryu;n= ere,aner; zrgyue]an iren] ceke]ig ,akadek=n$ Anynq [=in hauner wy.yd wyky]; eu d,yur g; nao=in bard=zi par™r barisbneryun eu cy] xyu/; desnelyv a„, g; qa.=in ;selyv^ Œ Yrqa„n lau =r# aondek bard=z;$
Caryun; egau# pnyutiun; zarxaryue]au gana[yut=nyv yu cyon;zcyon \akigneryv$ Pao] hsgaoin bard=zi ™iun; xe/ [=r halyua\$ T/[yunner [gaoin# yr erc=in# ere,aner [gaoin# yr yura, ,nxaoin yu ,akaoin$ Bard=z; lyu/ =r yu m/aol$ Œ Zarmanali =* in[y%u caryun; m@/]a\ = im bard=zs#- g†;s=r esas=r hsgan* xyurs naoelyv amry]i
badyuhan=n$ Caryun; [mdau anyr bard=z; eu par™r barisbneryu edeu=n an]au cna]$ Egau ama/;# an eus gar0 jamanagyv ners naoe]au# dekdek qi[ m; gana[ ereu]yu] yu nyonb=s cna]$ Aosb=s an]au dari m;$ Hsgaoin bard=z; m.dab=s ™me/ =r$ An g; zarmanar yu [=r hasg;nar bad0a/;$ Carnanaoin a/dyu m; hsgaoin ereu]au# t= ir badyuhanin dag g; nyuacen$ M@de]au# pa]au badyuhan; eu .ad yura,a]au$ Ad eraji.d [=r# yr g; nyuac=r# aol wyqrig ceke]ig t/[nag m; g; \lyu;lar bard=zin m=`$ >ad jamanag =r#
yr an t/[yuni ™aon [=r lsa\$ Hsgan clyu,; xyurs hane] badyuhan=n eu i„n[ desau$^^^ Gana[ caryun; ners mda\ =r ir bard=z;# \a/er; \akga\ =in# cyonzcyon \akigner; dara\a\ =in iren] anyu. pyor;$ Œ Ver`ab=„s# caryun; ega„u#par™r ™aonyv gan[e] hsgan eu i`au bard=z$ Aosdek an zarma]a\ ge]au# badi 0ekq=n ere,aner; ners mda\ =in eu par™ra]a\ \a/er;$ Bard=z; aonb=s yura,a]a\ =r sireli hiureryu calyv# yr sird; pa]yua\ =r gana[yv yu \akigneryv$ |a/er; yu \akigner; g; jbdaoin# isg t/[yunner; yura, g; \lyu;laoin$ Hra.ali desaran m;n =r$ Hsgan hia]a\ gancna\ =r eu [=r grnar he/a]nel aox ceke]ig badger=n$ Oangar\ an ngade]# yr wyqrig manyug m; gancna\ \a/in dag gyu lao$ An [=r grnar \a/; par™ranal$ Eu aox \a/; [=r ganan[]a\$ Hsgan hyuzyue]au eu anyr sird; mekma]au$ Œ Mit=% es aonb=s esas=r eka\ em# yr [em tyuladra\ ere,aner; mdnen im bard=zs#- ;sau an$ Aosyuhedeu es g; qanxem barisb; eu bard=z; g; xar™nem ere,aneryu m.dagan ,akadeki$ Hsgan m@de]au la]yk manyugin eu par™ra]nelyv anyr* nsde]yu] \a/i 0iukin# \a/; isgyon ganan[]au yu \akge]au$ Mangig; yura,analyv ™e/q; megne]# waryue]au hsgaoin viz; eu hampyure]$ Mius ere,aner;# yr hsgao=n va,nalyv wa,a\ =in# desnelyv aos pan; sird a/in eu grgin ners vaze]in$ Aox @ryu;n= ere,aner; amen @r gyu caoin bard=z$ Pari hsgan g; ,akar anyn] hed# g; zpake]n=r yu g; zyuar0a]n=r anyn]$ ?yuzanna Saryu,anean Craganyutiun - 4 15 3/2009
CEKANGARI{
APCAR BALTAZARI MAHVAN 1(( AMOAG ‚188(-19(9ƒ Gensacryutoyun & cyr\yuneyutoan jamanagacryutoyun 188(t^ - G\nvi Wedrvar 26-in# Byuqre.i me`# haoazci hamesd ;ndaniqi m; me`$ Haor;* Casbar Baltazar; manr ba.dynoa =r$ 1887-1891tt^ - Gha0a,e darragan xbry];$ 1891-1996tt^ - Gha0a,e Qantemir vyd; varjaran;$ Aon aden a[qi giona xebi c\angar[yutoyun; ir pnagan hagyumyv$ 1896-19(1tt^ - Byuqre.i cekarvesdi xbry]i grtaty.ag sda]yk a.agerd =$ 19(1-19(2tt^ - Xas;nta]ner; avardelen edq Grtyutoan & gryni na,arayutenen ty.ag ghao]e* grtyutoyun; ardasahman .aryunagelyu hamar# sagaon anyr hao]; pa]asagan badas,an gsdana$ 19(3t^ - G]yu]axre ir anxranig cyr\; ]yu]ahanxesi m; me`* Clyu,i varjyuot$ 19(4t^ - G]yu]axre Bistri]a vanq; ngar;$ 19(4-19(5tt^ - Hyxva\ner gcre Azcaoin gamq lracri soyunagneryun me`$
16
3/2009
– „Maica Domnului cu Iisus“, datat 1905, guaşă, dimensiuni 40, 5 x 32, 5, adjudecat la data de 9 februarie 2003 pentru suma de 946 euro. Asdva\amaor; Hisyusi hed 19(5 t^ gyua.# [awer; 4(#5 x 32#5 a0yurxyv va0a/va\ = 2((3 Wedrvar 9-in 946 evry
Legenda lui F[t Frumos– grafica Ceke]ig Arara\i legend; - crafiga
19(7t^ - Hyunvaren 14-en Wedrvar 5-; deki gyunena ir anhadagan ]yu]ahanxes;* 126 ngarneryv$ 19(8-19(9tt^ - Gveragancne Dr;g;.ani ‚Teleyrman marzƒ & _]etari ‚Byuqre.ƒ egeke]ineryu yrmnangarner;$ Grtyutoan & gryni na,araryutoan gykme gcyr\yukvi Hyurezi vanq;* yusyumnasirelyu hamar nerqin na,.angarneryu vi0ag;$ 19(9t^ - Gmasnag]i qani m; ]yu]ahanxesneryu$ Gsgsi hanxes cal Badmagan hyu.ar'anneryu han'najykyvi dekegacri =`eryun me`* hrabaragelyv /yumanagan .arq m; hin hyu.ar'anneryu yrmnangarneryu masin yusyumnasiryutoyunner$ G\racre megnil wariz# sagaon Sebdemper 26-in gmahana ir pnagaranin me`* srdi hivanxyutoan m; hed&anqyv$ 1936t^ - Maois 3(-en Hyunis 14-;# Byuqre.i qakaqaoin badgerasrah; ggazmagerbe Apcar Baltazarin nvirva\ ]yu]ahanxes$ 1956t^ - Craganyutoan & arvesdi bedagan hradarag[yutoyun; lyuos g;n\aoe Wetryu Qymarnesqyui gazma\ A^ Baltazar menacryutoyun;$ 1974t^ - Meridiane hradarag[yutoyun; lyuos g;n\aoe ?adyu Iynesqyui gazma\ Apcar Baltazar Œ cekarvesdagan zryuo]ner had;ndir;$ 198(-1981tt^ - Cekangar[i \nnxoan 1(( amoagi a/tiv# ?yumaniy Arvesdi Tancaran; ggazmagerbe hadyug ]yu]ahanxes$
– „Natură statică cu pepene galben“, ulei pe pînză, dimensiuni 21 x 19, 5, adjudecat la data de 8 iulie 2007 pentru suma de 4.000 euro. Angenxan pnyutoyun se,eryv# oyukanerg# [aper; 21 x 19#5 a0yurxyv va0a/va\ = 2((7 Hyulis 8-in 4((( evry
Casa din Str. Silvestru nr. 7 ]n care a locuit pictorul Silvestr wyky]i tiv 7 dyun;# yur abra\ = ngari[;
3/2009
17
ŠAzc‹ @raterti Mariam Myukxyusoani hyxva\en gdekegananq# te mer haorenagi] eraji.d# sdek\acyr\yk Ara C&yrcoan hama,mpa\ = a.,arhi 14 ergirneryu ‚Hyunasdan# Ameriga# Avsdralia# Lipanan# Siria# >ydlanda & aolƒ haodni eraji.dneryu* ,akakyutoan; nvirva\ \racri .r`anagen ners gy[ yukkelyv ŠMenq ;ndaniq enq# sire]e‰q mimoan]‹$ Gy[in mia]a\ en Amenaon Haoy] Gatykigys Carecin P^# H^H^ na,acah Serj Sarcsoan;# H^H^ m.agyuoti na,arar Hasmig Bykysoan;# H^H^ swoyu/qi na,arar Hranyu. Hagypoan;# H^H^ ardaqin cyr\eryu na,arar +xvarx Nalpanxoan;$ Ara C&yrcoan g;se# te ,akakyutoan .r`acaoyutoyun ‚tyu/neƒ m; sgsa\ en darper ergirneryu eraji.dner;* nbadag yunenalyv arvesdi mi`y]yv ,akakyutoyun hasdadel a.,arhi me`# baoqarelyv aos mi`y]yv me\acyuon [ariqi* baderazmi xem$ Ezrawagi[ hamer-
Arvesd; ,akakyutoyun hasdadelyu mi`y] c; gna,adesvi an]ga]nel Haoasdani me`$ |racri .r`anagnere ners ngarahanva\ = na& desahylyvag m;# yur darper ergirneryu eraji.dner gnvacen meg sdek\acyr\yutoyun m;$ |racir; giragana]nen avsdraliagan Š+s=n‹ & /yusagan ŠFavyrid‹ gazmagerbyutoyunner;$ Ara C&yrcoan ga.,adi na&
<A{ADYUR APYVOAN
darper lezyuneryv Haoy] Me\ eke/ni masin badmyk ŠAxana‹ erci ™aonacrman; vra$ Ercin me` darper azcyutoan erci[ner g0an[nan & gxadabarden Haoy] ]ekasbanyutoyun;$ Dasnmeg lezyuneryv ™aonacryutoyunner arxen tykargva\ en meg sgava/agyv# aojm bidi tykargvi ergryrx;$ |racir; sgsva\ = 2((3-2((4 tvaganneryun$ Na,aci\; na,a™e/na\ = ?ybert Nazaroan$ ŠAxana‹ erci deqsti hekinag; ameriga]i Xaniel Xeqern =# isg eraj.dyutoan hekinag;* Ara C&yrcoan;$ Hedaqrqragan =# yr erc; ™aonacrva\ = & tyurqeren$ Ara C&yrcoan gbadme# te erp tyurq eraji.din har]yu]a\ en# te [i va,nar arxoyq ir hamaergra]ineryu ar™acanqen# ;sa\ =# te 0.mardyutenen bedq [= va,nal$ An ;sa\ = na&# te @r m; Tyurqian bidi 0an[na Haoy] ]ekasbanyutoyun;# ete y[ a.,arh; g0n.e anyr$
<a[adyur Apyvoani gisanxrin# <^ Apyvoani anvan mangavarjagan hamalsarani a/`&
Π\nnxoan 2(( amoag
‚.aryunagyutoyun 8 =`enƒ
>illeren# ?yussyoen$ Cra\ = nyuonbes yukecragan agnargner$ Gar&yr en Apyvoani mangavarjagan cyr\er;$ Cra\ = na& yusyumnasiryutoyunner qrxeryu masin# tiflisahao gen]aki veraperoal# havaqa\ = hao & qrxagan fylqlyr;$ Sagaon ir goanqi @ryq .ad qi[ dbacrve]av anyr cyr\eren$ Anynq lyuos desan aveli yu.* mas-mas$ Ampyk`agan erger; dbacrve]an Apyvoani anheda]man 1((-amoagi gabag]yutoamp$ Apyvoani panasdek\yutoyunner; pazmazan en$ An cra\ = siraoin# haorenasiragan qa/oagner & aoln$ ŠVerq Haoasdani‹ badmagan veb; ghanxisana hao nyr craganyutoan himnaqar;$ Apyvoan aos veb; cra\ = 184(t^-in$ Dasnyut dari .aryunag# veb; ardacrvelyv yu ™e/qe-™e/q an]nelyv* me\ azxe]yutoyun cyr\a\ = mdavyragan hasaragyutoan vra$ Miaon 1858-in =# yr an Tiflis hradaragve]av yu sgizp xrav mer nyr craganyutoan;$ Apyvoan abre]av jamanaga.r`an m;# erp hao iraganyutoyun; hedamna] vi0agi me` =r$ Andeki avelyrx xasaganyutoyun; arcelq m;n =r hao cra-
18
3/2009
ganyutoan 0ampyun vra$ Jykyvyurxin anmad[eli =r crapar;# yr gcyr\a\ver dbacir a.,adyutoyunneryu me`$ Lyusavyragan .arjyum;# na& Apyvoan; an™amp baoqare]an md]nelyu ,ysag]agan lezyun iren] cryutoyunneryu me`$ Apyvoan xar™av hao nyr craganyutoan na,ahaor;$ Nyryutoyun; y[ miaon lezvagan =r# aol gveraperer na& pyvanxagyutoan & yciin# yrynq gp,ein nyr elagederen$ Apyvoan ghanxisana nyuonbes hao nyr mangavarjyutoan himnaxir;$ ARWIAR SAHAGOAN 1
Xyrbad# aojm Tartyu# +stynia
ARDASANEL# TE% {ARDASANEL
2((8
tvin tyurq & hao xivanacedneryu mi`& deki yune]an cakdni panag]yutoyunner* [ezyq ergirneryu me`# 2((8-in a/a`in ancam Tyurqiy na,acah m; ao]ele] mi`anaxaroan Haoasdani hyoagerd maoraqakaq Ani & zarmanqyv ina]av# te in[qan myd = A,yuroanen anxin cdnvyk aos@rva Haoasdani Hanrabedyutoyun;# 2((8-in Šfyudpyli xivanacidyutoyun;‹ gar\es# te gr]av ;nel avelin# qan nyuonisg cakdni panag]yutoyunner;$ Aox zarca]yumneryu ,yrabadgeri vra 2((9-i xivanacidagan caryun; & hadgabes Abril amis; hedzhede gyurvac\vi# yrbes .r`axar'aoin .r`an m; hao-tyurqagan jamanagagi] haraperyutoyunneryu hamar$ A/a`iga Abril 24-i @r; Œ erp Mia]oal Nahancneryu nyr;ndir na,acah Baraq _bama a/it; bidi yunena gadarel haoy] ]ekasbanyutoyun; 0an[nalyu na,;ndragan ar.avi ;nta]qin pazmi]a dva\ ir ,ysdyum;# gam xrjel aon & vit,ari hiastawyutoyun bad0a/el amerigahaoeryun Œ xar'av haotyurqagan haraperyutoyunneryu har]in .yur` \avalvyl xivanacidagan cyr\yuneyutoan
a.,yuja]man cyr\yn$ Baraq _bamaoi ergar sbasva\ 24 Abrili ardasaneliq yuker'; bidi warade anyry.yutoyun; & pylyrs bidi imananq* arxoy%q _bamaoi ,ysda]a\ qakaqaganyutoyun varelyu y0i wywy,yutoyun; gveraperi na& haoyutoan; mdahycyk har]eryun# te y[$ Ver`in .r`anin gar\es# te ]ekasbanyutoan har]i paryoagan eresag; hedzhede glrana na& qakaqagan eresagyv m;$ Ete Swoyu/qi desangoyunen ]ekasbanyutoan 0ana[yum; ghanxisana tiv 1 a/a`nahertyutoyun;# aba Er&ani desangoyunen ergri cyoad&yum; & dara\qa.r`anaoin anyr xirqi amrabnxyum; ghanxisana a/a`nahert nbadag;# yryun sdyraxasva\ = na& ]ekasbanyutoan har];$ Tyurqeryun hed varvyk panag]yutoyunneryu ;nta]qin Er&ani i.,anyutoyunner; gbnxen# te erpeq bidi xaxrin ]ekasbanyutoan mi`azcaoin 0ana[yum 'e/q perelyu `anqer;# sagaon Haoasdan badrasd = qnnargel de,nigagan y&= manramasnyutoyun* nera/oal Tyurqiy var[abed +rdykani a/a`arga\ badmapanneryu han'najykyv sdek\elyu vi0aharyuo] ,nxir;$
Zyucahe/apar g.aryunagvi amerigahao gazmagerbyutoyunneryu vara\ ar.av;* Va.ingtyni me` haogagan lybbii cyr\yuneyutoyun; amrabnxelyv# Er&ani xirq; tyurqeryun hed panag]yutoyunneryu sekanin .yur`$ Haoeryu hanxeb tyurqagan qakaqaganyutoan desangoyunen# Abril 24-i mydaga @r; gxidvi yrbes sahman m; yrme anxin iraxryutoyun; aol&s nyuon; bidi [;lla$ Gam _bama bidi ardasane Š]ekasbanyutoyun‹ pa/; & Tyurqia inqzinq bardva\ & anarxaryutoan entargva\ bidi zca# gam _bamaoi ,ysda]a\ qakaqagan bahva\qi wywy,yutoyun; bidi [veraperi na& haoeryun# isg Tyurqia ancam m; &s bidi 0a.age haktanagi ham; & Er&ani hed panag]yutoyunneryu sekanin .yur` bidi gar\ra]ne ir xirq;* inqzinq; azadva\ hamarelyv AMN-i gykme ]ekasbanyutoan 0ana[man sba/naliqen$ Aos bahyun Baraq _bamaoi ardasaneliq Abrili 24-i yuker'i hanxeb Angaraoi ergoyuk; hance]yu] anyr# te tyurqagan mamyulin me` g,ysvi Angaraoi gykme Er&anin madyu]veliq hnaravyr
3/2009
19
anagngali m; masin# yr ipr te bidi deki yunena Abrilin^ xivanacidagan haraperyutoyunneryu hasdadyum & sahmani pa]yum$ Ipr& te ad bidi ;lla qakaqagan yu xivanacidagan gao\agnaoin pegyum m;# yr anagngal bidi madyu]e xivanacidagan .r`anagneryun# yr bidi yujasba/ ;ne amerigahao lybbin# isg wy,aren; ipr& te Er&an; bidi hrajari ]ekasbanyutoan 0ana[man masin bnxyumneren$ Sagaon in[-yr pan dramapanagan [=# in[-yr dek dramapanyutoan tel; ggdrvi^ yu%r = arxoyq anagngal;# ete Er&an; bedq = na,abes hrajari ]ekasbanyutoan har]en$ Arxoy%q tyurqagan mamyul; cyr\iq m;n = Angaraoi ardaqin cyr\y] na,araryutoan 'e/qin# imanalyu hamar# te in[ hagazxe]yutoyun bidi yunena ba.dynagan Er&an; yry. zarca]yumneryu baracaoin$ In[bes arxen avanxyuot xar'a\ =# amen ancam# erp Va.ingtyni me` ga0i Š]ekasbanagan sba/naliq;‹# Angara isgyuon ,yrhrxaranagan badviragyutoyun m; gyukarge @vgianysi moyus aw;* ameriga]iner; hamyzelyu hamar# te haogagan bnxyumner; anhimn en$ Ev# in[bes mi.d# ameriga]iner; ghamyzvin y‰[ te haogagan Štezer;‹ anhimn en# aol yr AMN-Tyurqia /azmavaragan gab; .ad gar&yr = dara\qa.r`ani me` amerigoan .aheryun hamar$ Isg ]ekasbanyutoan har]; gxa/na
20
3/2009
y‰[ te anhimn# aol Šergryrxagan‹$ Aos ancam al ganyn; [,a,dve]av & Wedrvari sgzpin tyurqagan ,yrhrxaranagan badviragyutoyun m; panag]yutoyunner vare] AMN-i Cyngresi anxamneryu & ]ekasbanyutoan pana'&i ;nxyunman 'a,yke]man cyr\in me`# Angaraoin sadaryk hreagan 13 gazmagerbyutoyunneryu
nergaoa]yu]i[neryu hed$ Er&i te tyurq badviragner; .ad cyh [mna]in hadgabes hreagan gazmagerbyutoyunneryu nergaoa]yu]i[neryu hed vara\ iren] ,ysag]yutoyunneren$ Havanaganyutoyun;# yr Baraq _baman ardasane Š]ekasbanyutoyun‹ pa/; & aosbisyv qa`alere Cyngresi me` pana'&i ;nxyunyum; pavagan me\ =# in[bes g,ysdyvane Tyurqiy ardcyr\na,arar Ali Baba0an; Zaman @ratertin dva\ har]azryuo]i m; me`$ Aon har]yumin# te Šhnaravy%r =# yr Abril 24-in AMN-i me` gadarvi Tyurqiy hamar ana,yrj zarca]yum‹# Baba0an badas,ane]^ Š{em grnar ;sel#
te har] bidi [\aci$ |acman hnaravyryutoyun;# iharge# gbahbanvi‹$ Isg aon har]yumin# te ŠI%n[ grna ;nel Tyurqia aos iravi0agin me`‹# tyurq ardcyr\na,arar; badas,ane]^ ŠMenq s,al ghamarenq aon# yr erryrx ergir;# aosinqn AMN-;# aox har]i .yur` myde]yum xrs&yre# na,acah; haodararyutoyun ;ne gam Cyngres; yry.yum ;nxyune# erp inqners haoeryun hed gqnnargenq aox pylyr har]er;‹$ Hedy Ali Baba0an gpa]adre tyurqagan xirq; ]ekasbanyutoan pana'&i har]yv* anyukkagiyren ,ysdyvanelyv Angaraoi `anqeryu sahmanawag hamyz[yutoan;^ ŠHaogagan pana'&i har]yv menq ameriga]ineryun hed sba/nali] y0yv [enq ,ysir# te Cyngresi me` pana'&i ;nxyunelyu baracaoin menq al wy,aren; hagaqaoli bidi ximenq$ Barzabes anyn] gpa]adrenq Haravaoin Gyvgasin me` diryk iravi0ag;$ Nerga bahin menq haoeryun hed 1915-en i ver hancyu]alyu\man amenen myd hancrvanin enq$ {em ;ser# te garcavyre]inq# pao] hed&ykaganyren gmydenanq garcavyrman;‹$ Yusdi Angara haoeryu hanxeb amerigoan hnaravyr paryoagan wy,hadyu]yum;* ]ekasbanyutoan pana'&i ;nxyunyum; gxide yrbes ,ancari[ mi`amdyutoyun$ :sd tyurqeryun# cakdni panag]yutoyunner; er`anig hancyu]alyu\man .emin en# sagaon ergar sbasva\ arxoyunq; 'e/q bidi pervi miaon aon baomanyv# te yuri.ner;
[mi`amden yu avren tyurqhaogagan \nvyk Šnerxa.nagyutoyun;‹$ Sagaon Šnerxa.nagyutoan‹ n.yuolner; desaneli en miaon ba.dynagan* pyvanxagazyurg haodararyutoyunneryun me`# erp gykmer; g,ysin Šga/yu]ykagan hanxibyumneryu‹# Šhed&ykagan qaoleryu‹# Š.aryunagelyu gamqi‹ masin$ Sagaon# erp ,ysq; yry.agi ,nxirneryu masin =# ergyu gykmeryu xirqer; aol&s aonqan myd [en er&ar$ Haoasdani ardaqin cyr\eryu na,arar +xyuarx Nalpanxoan Warizi Xivanacidyutoan Agaxemiy me` elyuot m; yune]av & herqe] tyurqagan aon bnxyum;# te ipr AMN-i na,acahi gykme ]ekasbanyutoan hnaravyr 0ana[yum; grna ,y[;nxydel Tyurqia-Haoasdan mer'e]man cyr\;nta];$ Nalpanxoan lavadesyutoyun ardahaode] hao-tyurqagan haraperyutoyunneryu pnaganyne]man masin# sagaon .e.de]# te ad [bidi deki yunena haoy] ]ekasbanyutoan badmagan wasd; zyhaperelyu cinyv$ :sd anyr# ete Haoasdan & Tyurqia yunin qakaqagan gamq & erggykmani haraperyutoyunner; pnaganyne]nelyu iragan ]angyutoyun# aba y[in[ grna ,ancarel aox cyr\;nta];$ Y[in[# aosinqn* amerigoan Šmi`amdyutoyun;‹ & ]ekasbanyutoan 0ana[yum;$ Ev aha# 24 Abrilen miaon ergyu amis a/a`# tyurqamerigoan xivanacidagan e/yuze/; gar\es# te g.e/q; gteqe h@cyud j,dykaganyutoan;$ Va.ingtyni nyr var[agazm; Tyurqian gvera\e amerigoan xivanacedneryu Šyu,dacna]yutoan vaor‹-i$ Wedrvar 25-26-in Tyurqia ao]ele] Mer'avyr Ar&elqi har]eryv AMN-i na,acahi hadyug nergaoa]yu]i[ )yr0 Mit[el;$ Hedy# Mard 6-7-in
Angara jamane] bedqardyukaryuhi Hilari Qlintyn;# yr haodne]# te .yudyv* Abrili sgzpin Tyurqia bidi ao]ele an'amp na,acah Baraq _baman$ Aox amen; aba]yuo]n en aon me\ n.anagyutoan;# zyr Sbidag Dyun; gyuda Tyurqiy$ Aosbisyv# Tyurqia a/it; bidi yunena nergaoa]nelyu ]ekasbanyutoan har]i .yur` ir tezer; y[ miaon Cyngresen ners & hreagan lybbii nergaoa]yu]i[neryun# aol na& an'amp amerigoan var[agazmi kegavarin$ Baraq _bamaoi gaoanaliq ao]; Tyurqia amrabnxe] &‰ tyurqeryu &‰ haoeryu me` aon hamyzmyunq;# te Abril 24-in Baraq _bamaoi peranyv Š]ekasbanyutoyun‹ pa/; bidi [hn[e$ Manavanx# yr Sbidag Dyun; ghrajari y&= megnapanyutoyun ;nel aox noyutin .yur`$ Isg tyurq ardaqin cyr\eryu na,arar Ali Baba0an; cyh mna] Hilari Qlintyni ao]en^ ŠHancisd grnam ;sel# te amerigoan nerga var[agazm; g;mp/ne aos har]yv Tyurqiy gar\iq; & zcaoyunyutoyun;$ Aos yukkyutoamp hakyrxag]elyu xjvaryutoyunner [yuninq‹$ Aol ,ysqyv# havanapar ameriga]i bedqardyukaryuhin tyurq i.,anyutoyunner; havasdia]yu]# te [bedq = va,nan# yr Baraq _bama bidi harce haoeryun dva\ ir ,ysdyum;$ Aonyuamenaoniv# var[agazmi vra 0n.yum; gbahbanvi^ haoamed haodni cyngresaganner )yr0 ?adanyvi[;# Marq Qirq;# Franq Walyn; & Adam >if; na,acah _bamaoin yukarge]in namag m;# yryv ghi.e]nen dva\ ,ysdyumi masin$ Anynq na,acahin hi.e]yu]in# te 2((6 tvaganin# erp inq senadyr =r# cre] aon adenva bedqardyukaryuhi Qyndyli]a ?aosin* pykyqelyu hamar Er&ani me` ameriga]i xesban )yn +vansi hed gan[man xem
‚+vans; hed gan[ve]av# qani yr hamar'agve]av @cdacyr\el Š]ekasbanyutoyun‹ pa/;ƒ$ ŠHedbaderazmoan .r`anin y[ meg aol na,acah i.,anyutoan clyu, an]av ]ekasbanyutoan badmagan wasdi aveli ,yr ;mp/nyumyv‹# g;se cyngresaganneryu namag;$ Š:lla aos@rva Syudani ga/avaryutoyun; gam eregva _smanoan gaosryutoyun;# &‰ ]ekasbanyutoyun cyr\a\ner; &‰ anyn] zyher; bedq = imanan# te Mia]oal Nahancner; 0.mardyutenen ed [bidi genan‹$ Mard 17-in# veryn.oal [yrs cyngresaganneryu na,a'e/nyutoamp# Cyngresen ners nyr pana'& nergaoa]ve]av$ Nyr* tiv 252 pana'&; '&agerbmamp na,gin* tiv 1(6 pana'&en [i darperir$ ŠIn[bes an]oal darineryun al# tyurqagan lybbin miliynavyr dylar bidi \a,se$ Bidi bnxen# te ]ekasbanyutoan 0ana[yum; bidi ;nxhade HaoasdanTyurqia ha.de]yum; & te asiga harmar bah; [=$ ).mardyutoyunn aon =# yr 94 darie edq# ete asiga harmar bah; [=# [em cider erp bidi ;lla harmar bah;‹# g;se cyngresagan Adam >if;$ Havanapar* erpe‰q$
VARXAN MARTAOAN
3/2009
21
ԱՄՆ ՆԱԽԱԳԱՀԻ ԱՊՐԻԼԻ 24-Ի ՈՒՂԵՐՁՆ ԻՐԵՐԻ ԴՐՈՒԹՅՈՒՆԸ ՉԻ ՓՈԽՈՒՄ
Քանի դեռ չի հերքվել ցեղասպանության փաստը, ԱՄՆ-ի օրակարգում կմնա ճանաչման հարցը
Ն
ախագահ Բարաք Օբամայի առաջիկա մեկ ամսում Թուրքիա այցելելու ծրագիրը մարտի 7-ին Անկարայում հրապարակել էր պետքարտուղար Քլինթոնը: Դա լայն արձագանք գտավ ինչպես Թուրքիայում, այնպես էլ տարածաշրջանում, իսլամական աշխարհում, Եվրոպայում եւ ողջ Արեւմուտքում: Այցին տարբեր երկըրներում տալիս են տարաբնույթ մեկնաբանություններ: Սակայն, անկախ դրանց բնույթից, ԱՄՆ նախագահի պաշտոնակալության առաջին իսկ ամիսներին Թուրքիա այցելելու պատրաստակամությունն աննախադեպ երեւույթ է թուրք-ամերիկյան հարաբերությունների պատմության մեջ: Սա կարեւոր հանգամանք է Անկարայի համար: Ավելի քան կարեւոր է այն, որ նախագահ Օբամայի այցը կկատարվի ապրիլի 6-ինՙ նախքան Մեծ եղեռնի զոհերի հիշատակման օրը: Թեեւ նախագահ Բուշի օրոք թուրք-ամերիկյան հարաբերություններում առաջացած տարաձայնությունները վերաճել են հակասությունների, եւ պաշտոնական Վաշինգտոնը հրապարակավ բազմիցս կասկածի տակ է դրել Թուրքիայի հետ ռազմավարական համագործակցության նպատակահարմարությունը, այնուամենայնիվ, Անկարան Օբամայի այցին գերադասում է մոտենալ ԱՄՆ նախագահի ապրիլի 24-ի ամենամյա ուղերձի տեսանկյունից եւ առանցքային նշանակությունը տալիս է հենց այդ ուղերձին, որ չարտասանի ցեղասպանություն բառը: Այսպիսի մոտեցմամբ երկրորդ պլան են մղվում թուրք-ամերիկյան հակասությունները, կոնֆլիկտային հավելյալ պաշարի ստեղծման անխուսափելի հետեւանքով, ինչպես նաեւ մոռացության են տրվում տարածաշրջանային այնպիսի կարեւոր խնդիրներ, ինչպիսիք են Սիրիայի եւ Իրանի հետ ԱՄՆ-ի հարաբերությունները, որոնց բարելավումը տարածաշրջանում կստեղծեր լարվածության թուլացման նախադրյալներ: Հատկանշական է, որ Օբամայի այցը Հայոց ցեղասպանության տեսանկյունից գնահատելու Անկարայի
22
3/2009
մոտեցումը յուրացրել են նաեւ թուրքական մամուլն ու թուրք վերլուծաբանները: Դրանում համոզվելու համար կարելի է անդրադառնալ «Միլլիեթի» մեկնաբան Սեմիհ Իդիզի վերլուծականին, որտեղ նա ասում է. «Առաջիկա մեկ ամիսը խիստ ճակատագրական է լինելու, Օբամայի այցը կարող է անուղղակի ազդակ լինել ապրիլին Հայկական հարցի առնչությամբ սպասվող բացասական զարգացումների առումով»: Իդիզին լրացնում է «Բրուքինգ» ինստիտուտի Թուրքիայի փորձագետ Օմեր Թաշփընարը. «Օբաման որոշեց Թուրքիա մեկնել Եվրոպա նախատեսվող շրջայցի շրջանակում: Նրա վարչակարգն ակնկալիքներ ունի Թուրքիայից, հատկապես Աֆղանստանի հարցում: Ըստ երեւույթին աջակցություն է խնդրելու: Հավանաբար ԱՄՆ-ն Թուրքիայի աջակցությանը կդիմի Սիրիա-Իսրայել բանակցությունների հարցում: Ամեն տարի, ապրիլի 24-ին Սպիտակ տունն ուղերձ է հրապարակում: Չափազանց կարեւոր է լինելու դրա բովանդակությունը: Չի բացառվում, որ այդ հարցում Օբաման ժամանակ տա Թուրքիային: Նրա այցը Հայկական հարցի առումով կարող է դրական քայլ դառնալ»: Թուրքիայի նախկին արտգործնախարար Իլթեր Թուրքմենն անդրադառնալով Օբամայի նախատեսվող այցին, կարծիք է հայտնում, որ Աֆղանստանի հարցն անհամեմատ կարեւոր է, քան Իրաքի եւ Հայաստանի խնդիրները, իսկ «Միլլիեթի» մեկ այլ մեկնաբան Քադրի Գյուրսելն ավելացնում է. «Օբամայի այցը դրական է լինելու մի շարք առումներով: Այս այցը կարելի է համարել ապրիլի 24-ին ցեղասպանություն բառի օգտագործումից խուսափելու Օբամայի երաշխիքը»: Հիրավի Աֆղանստանում թալիբների դիմադրությունը ճնշելու համար Օբաման ամերիկյան զորքերը համալրելուց զատ դաշնակից երկրների զորքերիՙ թուրքականը ներառյալ, համալրման կարիք ունի: Ավելին, Իրաքից ամերիկյան զորքերի անխափան դուրսբերումը նույնպես կախված է դուրսբերմանն
աջակցելու, այսինքնՙ Մերսինի նավահանգիստն ամերիկացիներին տրամադրելու Թուրքիայի պատրաստակամությունից: Թեեւ ամերիկյան զորքերը կարելի է դուրս բերել նաեւ Պարսից ծոցով, սակայն այդ դեպքում ռազմանավերը ստիպված կլինեն շրջանցել ողջ Արաբական թերակղզին, ճանապարհը կերկարի, դրանից բացի դուրսբերման այլընտրանքային ուղի ամերիկացիները չեն ունենա: Ընդ որում, խնդիրը սոսկ ամերիկյան բանակի անձնակազմը չէ, այլ զենք ու զինամըթերքը, որի մի մասը տարածքն օգտագործելու դիմաց կարելի է զիջել Թուրքիային: Այլ կերպՙ ամենեւին էլ պարտադիր չէ, որ Օբամայի բանակցություններն ընթանան հենց Հայոց ցեղասպանության շուրջը: Ավելինՙ չի բացառվում, որ Ստամբուլում նախագահ Օբաման շոշափի Հայոց ցեղասպանությունը Թուրքիայում ճանաչելու հավանականությունը, կամ էլ հարցը սակարկի եւ որոշի ապրիլի 24-ին չարտասանել ցեղասպանություն բառը: Նախորդ նախագահները չեն արտասանել, սակայն առանց ցեղասպանություն բառն արտասանելու նրանք 1915-ի իրադարձությունները որակել են ցեղասպանություն, տալով դրանց ՄԱԿ-ի համանուն կոնվենցիային համապատասխան սահմանում: Այսինքնՙ ցեղասպանություն բառից խուսափելը Թուրքիայի համար իրերի դրությունը չի փոխում, ընդամենը ճանաչումն է հետաձգում, քանի որ անկախ Մեծ եղեռնի նկատմամբ որդեգրած դիրքորոշումից, Հայոց ցեղասպանության փաստը ո՛չ ԱՄՆ նախագահներն են հերքել, ո՛չ պետքարտուղարությունը, ո՛չ էլՙ Կոնգրեսը: Քանի դեռ փաստը չի հերքվել, ԱՄՆ-ի օրակարգում կմնան ցեղասպանության ճանաչման նախաձեռնությունները եւ այդ հարցը կշարունակի պահպանել իր դերն ու նշանակությունը թուրքամերիկյան հարաբերություններում:
ՀԱԿՈԲ ՉԱՔՐՅԱՆ Azc “@ratert# Er&an
ARTYUR APRAHAMI hertagan haktanag; M
ard 14-in# IBF varga\yv mi`in qa.aoin p/n]qamardig 29-amoa Artyur Apraham 9-rx ancam ;llalyv ba.dbane] a.,arhi a,yoani ir didkys; Filadelfiaoen 3(-amoa L;yuan Saomyni hed 12 /ayund d&a\ mr]abaoqari ;nta]qin* miavyrneryu a/avelyutoamp ‚118$1(9# 117$11(# 117$11(ƒ$ Artyur Apraham ‚Avediq Aprahamoanƒ \na\ = 198( Wedrvar 2(-in Er&an$ Wy,axrvelyv Cermania 2((6-in han™nelyv
cermaneren lezvi qnnyutoyun; ;nxyuna\ = Cermaniaoi qakaqa]iyutoyun$ Artyur Aprahami marzi[n = Yulli Vecner;# yr .ad dbavyrva\ ameriga]ii mr]elyuoten ;sa\ =* ŠAos ,ak; mezi hamar amenen arjeqavyr ,akn =r me\ a,yoanin xem mr]amardi 0ampyu vra‹$ Artyur Apraham Sagaon ,aki avardin ;sa\ =# te gyuzer nygayudyv haktel# pao] Saomyn; garyka]av ,yuos dal$ Harcanqners$ An avel]yu]a\ =# te marzi[in hed grgin bidi xide ,aki desacryutoyun;# yr ha`yrx ancam s,alner [;ne$ >lezvic-Hyl.taoni maoraqakaqin me` deki yune]a\ Apraham-Saomyn mr]amardin nbadag;# in[bes ;sa\ = ARD-i megnapan Henri Masq;n# ameriga]i Qelli Bavligi xem a/a`in mr]abaoqarn =$ N.enq nyuonbes# te Artyur Apraham Haoasdani Zinva\ Yujeryu ŠAnxranig _zanoan‹ .qan.ani xawnegir =$
Haoazci Apraham; ;nxxem Bismargi
J
amanagin# Bismarg; pyvanxag a.,arhin haodarare]# te ŠAmpyk` hao azc; in™ hamar meg cermana]i zinvyr m; [arjer‹$ Hra.qyv m;# aos@r hnaravyr ;llar# yr Bismarg; garykanar ir a[qern yu agan`ner; panal cet vaorgoanyv m;# lselyu yu desnelyu hamar hao azci zavag Apra-
ham;# an yr ir vizin ggre S^ +`mia\ni Amenaon Haoy] gatykigysi nvira\ ,a[; & ipr& a.,arhi p/n]qamardi a,yoan arxen inneryrx ancam ;llalyv par™r gbahe pyvanxag Cermaniy anyun;# badivn yu xry.;$ Dicran Mardigoan ?yumaniy Pj.gagan Hamalsarani yusanyk
Lyndyni me` gpa]vi ŠHaoasdan* M.agyuoti Ergir‹ ]yu]ahanxes;
A
.,arhah/[ag Tacavyragan a.,arhacragan ;ngeryutoan* Lyndyni Haod Warqi har&anyutoamp cdnvyk srahin me` pa]ve]av Mia]oal Tacavyryutoan me` HH xesbanyutoan gazmagerba\ ŠHaoasdan* M.agyuoti Ergir‹ Haoasdani lyusangarneryu & haogagan da/adesagneryun nvirva\ ]yu]ahanxes;$ }yu]ahanxesi pa]man ararykyutoan nerga =in MT ga/avaryutoan# dekagan inqnaga/a-
varman marminneryu# ga/avaragan cerades[yutoyunneryu nergaoa]yu]i[ner# Lyndyni me` havadarmacrva\ xesbanner & xivanacedner# arvesdi a.,arhi# in[bes na& hao hamaonqi anxamner$ Mi`y]a/man pa]man ,ysqyv hanxes egav ]yu]ahanxes; nergaoa]nyk Mia]oal Tacavyryutoan me` HH xesban Vahe Caprieloan;$ }yu]ahanxesi gazmagerbman ire] a`ag]yutoyun; pera\ en na& Pro Art ;ngeryutoyun;# HP:M
Lyndyni trasd; & HH azcaoin crabalad;$ }yu]ahanxesi @reryun gaoa]av na& Hai mi`naxaroan ™e/acreryun & haogagan da/adesagneryun nvirva\ xasa,ysyutoyun# yryun hanxes egan MT Lingylni Hamalsarani xasa,ys Xygd^ Qarylin Byuzyviyn & Pridanagan craxarani Qrisdyneagan & Epraoagan mer™avyr Ar&elqi pajanmyunqi vari[ Xygdyr Haor Vrej Nersisoan;$ ŠNyr _r‹
3/2009
23
Desaranner Goyumrien
Lyusangar* Andreea T;nase