The Institute

Meșteșuguri

Un NOD pe Splaiul Unirii NOD este cel mai mare makerspace din București, va fi lansat anul acesta, în cadrul Romanian Design Week și se află în incinta fabricii Industria Bumbacului, cunoscută și pentru Atelierul de Producţie, care activează tot aici, de câţiva ani.

Ca majoritatea makerspace-urilor, proiectul NOD a apărut dintr-o nevoie, aceea a unui grup destul de mare de designeri, arhitecţi și alţi creativi de a avea un spaţiu echipat, unde să își poată lucra proiectele, un spaţiu special dedicat nevoilor lor profesionale. Comunitatea formată în mare parte din arhitecţi s-a conturat la Casa Lupu ca un spaţiu alternativ de lucru, unde s-a dezvoltat o serie de de proiecte și start-up-uri: The Plot, Tegmark, Wolfhouse Productions și asociaţia Calup.

“Asociaţia Calup se încadrează foarte bine la categoria de proiecte realizate de «makeri», de unde provine de fapt și numele, Calup înseamnă kitt, care era unitatea minimă de intervenţie în casele valoroase ale Bucureștiului, cu scopul reactivării lor”, mi-a povestit Tamina Lolev, coordinator NOD. Principalii “beneficiari” ai spaţiului vor fi creativii: designeri de mobilă, de fashion sau bijuterie, arhitecţi, ineventatori, inovatori și makeri, mici antreprenori, iar targetul următor pe care și-l propun cei de la NOD, pe măsură ce se vor dezvolta: toţi cei care doresc să experimenteze plăcerea de a crea, de a pune în practică idei și de a lucra manual.

Up. Start-Up Povestea spaţiului NOD are legătură și cu ediţia de anul trecut a Romanian Design Week, când, cu puţin timp înaintea evenimentului, The Plot a organizat o campanie numită Start Up Design, un opencall pentru tinerii designeri, cu scopul de a-i susţine să își transforme ideea în business.

032 — Numărul 16

Rezultatul s-a concretizat în câteva proiecte de business, precum Planscaler - producţie kituri de aeromodele la scară 1:2, 1:3, Kaptura de aer, studio de design de obiect și Dume de mestecat - producţie ludică de sintagme și design grafic.

“Cocluzia Start-Up Design a fost conștientizarea nevoii de spaţiu și instrumente pentru oameni care doresc să construiască, să creeze, într-o piaţă de design românesc care începe să crească”, a mai completat Tamina. “În noiembrie, după câteva luni de brainstorming, redactam proiectul pentru NOD Makerspace și îl prezentam mai întâi prietenilor pentru feedback și apoi unor

Obiectivele Nod pe termen lung • Completarea unei palete largi de cursuri și workshopuri care să susţină realizarea proiectelor, cu accent pe partea financiară; • Funcţia de incubator pentru potenţialele business-uri create în cadrul comunităţii; • Dezvoltarea complexului de hale de pe Splaiul Unirii, fosta Industrie a Bumbacului, într-un cluster creativ de ateliere de design, tehnologice și de manufactură, spaţii multifuncţionale pentru evenimente, expoziţii, workshopuri.

Atelier deschis Pe lângă discuţia despre importanţa orelor de lucru manual în școli și o abordare orientată către practică pe care sistemul de învăţământ ar putea sau ar trebui să o adopte, apariţia atâtor proiecte de co-working și makerspace în ultima perioada în România dovedește în primul rând că există comunităţi creative puternice coagulate în jurul unor interese și mentalităţi, dar mai ales valori comune și că antreprenoriatul creativ este în creștere în România, cu potenţialul de a deveni o forţă economică ce nu mai poate fi ignorată.

Pentru asta este însă nevoie de colaborare, de proiecte și idei noi generate în comun, de o anumită mentalitate și atitudine faţă de ideea de sursă deschisă și faţă de conceptul de competiţie. Pregătirile pentru o societate care se bazează pe informaţii, idei și inovaţie se fac în spaţii deschise.

Tamina Lolev

coordinator NOD

Crezi că educaţia ar trebui să fie orientată câtre o zona mai practică?

Absolut. Principalul defect al învăţământului românesc este că nu îi motivează pe tineri să își realizeze ideile pe care le au. O dată cu dezvoltarea tehnologiei digitale, toţi vor ști să dea “swipe” cu un singur deget pe o tabletă în loc să își folosească mâinile pentru a fabrica ceva.

Ce alte spaţii similare aţi urmărit sau vizitat și le-aţi da ca exemple de bune practici?

Am urmărit o serie de makerspace-uri din SUA, dar nu există unul în mod special care ne-a impresionat.

Am încercat mai degrabă să înţelegem tipologiile și cum funcţionează fiecare. Am urmărit și modele financiare. Am vizitat Betahaus în Berlin, unde am studiat funcţionarea unui hub cu makerspace.

companii, pentru a obţine sprijin logistic și financiar. Proiectul s-a conturat repede, el fiind coordonat de Florin (The Plot) și de mine (Wolfhouse Productions) și susţinut de echipele din spatele acestor entităţi. Spaţiul a fost găsit cu ajutorul Alexandrei (Atelierul de Producţie), iar din decembrie a început șantierul la hala de pe Splaiul Unirii 160”, mi-a mai povestit Tamina.

Am vizitat și noi spaţiul, când era încă un mare șantier, și am descoperit aici mulţi tineri

extrem de încrezători și optimiști, așa că ne așteptăm ca energia creativă pe care o va genera acest loc să fie una importantă pentru București, proiectul având potenţialul de a deveni un incubator pentru o comunitate open-source.

“Dintotdeauna am fost niște creatori, de la foc, la adăpost, la circuite și nave spaţiale. Dorinţa de a îmbunătăţi lumea în care trăim există în noi de la începuturi.

Credem că acum un nou tip de makeri a apărut: antreprenorii însetaţi de a construi lucruri mai bune și mai inteligente aduc la un loc metode și tehnologii noi, reunindu-se în comunităţi creative. Cum această mișcare crește pe zi ce trece, aceștia au nevoie de un spaţiu în care să inoveze, un spaţiu cu acces la educaţie specifică, un spaţiu proiectat special pentru ei. Acest spaţiu se va contura la NOD Makerspace. O comunitate nouă va fi creată, start-up-urile și business-urile în creștere vor lucra cot la cot pentru a-și transforma ideile în realitate”, a concluzionat Tamina.

Numărul 16 — 033