REVISTA 9

1/19/2015

Prietenul adevărat este acela care te sfătuieşte de bine, nu acela care-ţi laudă nebuniile” ANTON PANN

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “ANTON PANN“ BRĂILA

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

Colectivul de redacţie Dincă Nicoleta - redactor şef Georgescu Iulia Anton Gina Anghel Oana Ciupală Corina

Colaboratori Munteanu Dorina Buzea Laurentiu Ursachi Rodica Grama Vasilica Cireaşă Mihaela Gurcenco Violeta Anton Alexandru

2

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

3

Prof. Gina Anton ISTORIA NUMELUI ȘCOLII

7

iunie 2007.

Ultimul Consiliu Profesoral din acest an școlar. Doar o săptămână ne mai despărțea de Liceul Pedagogic care ne găzduise doi ani școlari, cât timp a durat reconstrucția școlii noastre. Eram nerăbdători cu toții să ne întoarcem în școala noastră nouă. Ordinea de zi avea două puncte: situația la sfârșit de an școlar și propuneri pentru numele școlii. Cel de-al doilea punct pe ordinea de zi era foarte important pentru mine. Simțeam că e misiunea mea de a face ceva pentru această școală după șapte ani de activitate profesională.

M-am documentat pentru a afla despre viața și activitatea lui Anton Pann, pentru a mă prezenta cu un argument puternic în fața colegilor. Trebuia să-i conving că cel mai potrivit nume pentru școala noastră era numele marelui cărturar și folclorist rom, Anton Pann. Emoțiile erau din ce în ce mai mari. Nu eram sigură că voi avea susținerea colegilor. Singurele persoane care știam că mă suștin necondiționat erau consilierul de imagine al școlii, doamna profesor de franceză, Cici Mihaela Bolovan și doamna învățător Florentina Sevastian.

Venise timpul propunerilor. Prima propunere: doamna profesor Marin Maria propune, Ion Penescu.

Doamna director, Tincuța Burlacu, propune Bogdan Petriceicu Hașdeu. Urmează propunerea mea, Anton Pann. După prezentarea argumentelor începe votul secret. Emoțiile cresc și mai mult. Se așterne o liniște deplină. Începe numărătoarea votului. VICTORIE!!!! Anton Pann – 11 voturi, Bogdan Petriceicu Hașdeu – 5 voturi, Ion Penescu – 1 vot și o abținere. Dezicia a fost luată. Școala cu clasele I-VIII nr.9 Brăila se va numi Școala cu clasele I-VIII Anton Pann Brăila.

Anul școlar 2007-2008. După multe demersuri am obținut Hotărârea Consiliului Local Municipal Brăila.

Nu ne mai rămânea decăt să ne pregătim de botezul școlii. Între timp, în luna februarie 2008, conducerea școlii a fost preluată de către doamna profesor Cici Mihaela Bolovan după demisia doamnei director Tincuța Burlacu. Era pusă în situația faptului împlinit acela de a organiza cel mai important eveniment din viața școlii – Botezul. Și pentru că se apropia cu pași repezi ziua de 8 Aprilie – Ziua Internațională a romilor, devenită ,, Sărbătoarea etniei romilor din România” nici că se putea mai bine să organizăm acest eveniment decât în această zi. 8 Aprilie 2008. Sărbătoare mare pentru școala noastră. Școala ,,va îmbrăca straie noi!” Musafiri de seamă ne-au trecut pragul școlii. Directorul scolii, Cici Mihaela Bolovan, a adresat tuturor celor prezenti urarea de "Bun venit!" Printre cei prezenti la eveniment s-au aflatat doamna Inspector școlar general, Liliana Tudoran, doamna inspector școlar de imagine, Maria Stefan, domnul inspector școlar de religie Florin Grecu, doamna Roxana Dediu, inspector școlar pentru minorități, domnul Ilie Dincă, secretarul general al asociației Partidei Romilor "Pro - Europa", domnul col (r) Bartu Buzea, președintele "Asociației Naționale a Veteranilor de Razboi" si mulți alții.

Doamna Inspector școlar general a "nasit" școala cu "daruri" ce se fac fiecarui prunc la botez: grâu pentru belșug, mărar pentru creștere ușoară, agheazmă pentru sfințirea trupurilor și a sufletelor, busuioc pentru curățire, bani pentru cele lumești și necesare bunului trai și ou pentru ușurimea tuturor activităților pe care școala le va desfășura. De asemenea, a dăruit școlii un certificat de botez, decizia ISJ cu privire la numele școlii, dar a și recitat o poezie de Anton Pann. "Încercăm să schimbăm mentalitățile față de etnia romă, romii nu înseamnă numai dans și cântece. Avem și oameni de cultură și un exemplu în acest sens este Anton Pann. Școala nr. 9 este prima instituție școlară din România care pune în evidență, prin numele său, legătura dintre etnia romă și educație", a precizat domnul Ilie Dincă.

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

4

A urmat slujba de sfințire a școlii, ținută de un sobor de preoți. S-a continuat cu ceremonia de dezvelire a bustului lui Anton Pann și cu un program artistic susținut de elevii școlii. Sfârșitul a fost marcat prin "Hora voioșiei".

Rămas bun “Nu pot”, bun venit “Voi reuşi”!

Prof. Oana Anghel Într-o zi de septembrie în care căutam idei pentru noul an şcolar, am găsit o poveste. Era povestea lui “Nu pot”. O poveste deosebită, o activitate care am ştiut de la prima citire că va fi pe placul elevilor mei şi că va fi un bun punct de plecare în acest an nou în care avem nevoie de încrederea că nimic nu este imposibil. Avem multe de învăţat, multe par greu de rezolvat, dar trebuie să pornim la drum spunându-ne: “voi încerca şi voi reuşi!”. Acesta a fost gândul care m-a convins că trebuie să-mi implic elevii în derularea acestui proiect propus de Asociaţia pentru Educaţie, Formare Profesională şi Leadership – Rămas bun “Nu pot”, bun venit “Voi reuşi”.

Am pornit activitatea de la o discuţie legată de “neputinţele” noastre. Fiecare copil a scris apoi pe o hârtie lucruri pe care credea că nu le pot face. Am făcut şi eu acelaşi lucru. Le-am închis apoi într-o cutie... Nimeni nu ştia ce se va întâmpla în continuare cu acea cutie. Au început să întrebe şi să dea răspunsuri, idei: să o ascundem în dulap, să o aşezăm undeva, în clasă, să ne amintească de tot ce credem noi că nu vom reuşi să realizăm. Am propus altceva, urmărind ideea poveştii de la care pornise proiectul. Şi am confecţionat o... Cruce.

Au intuit repede continuarea activităţii noastre. Am ieşit în curtea şcolii, am făcut rost de o lopată şi lam îngropat pe Nu pot! Pentru că din discuţia noastră reieşise clar că nu este adevărat, că nu există lucruri pe care să nu le putem face, doar lucruri mai grele, care uneori ne sperie. Dar suntem datori să încercăm de fiecare dată. Şi ce este mai frumos decât să poţi spune la final “Am reuşit!”!

Au trecut câteva luni de atunci, ne apropiem de sfârşitul primului semestru al clasei întâi. “Ne-am luptat” cu litere, cuvinte, cu spaţii care uneori păreau prea mici pentru a scrie acolo pentru prima dată o literă, cu şiruri de numere din ce în ce mai mari, cu tot felul de semne... Nimic nu a fost uşor. Dar a fost frumos. Şi ştiţi ce? În clasa noastră nu a mai existat “Nu pot”!

Jocuri sportive

Copacul dorințelor

Proiectul ZEP

Tehnica EBRU

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

6

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

7

“ Elevii cls a VIII -a a Şcolii Gimnaziale “Anton Pann”, au primit cel mai frumos cadou de la ,,Moş Nicolae”, pe măsura muncii depuse: premiul III, la Concursul Naţional ,,Noi şi Chimia!” desfăşurat la Colegiul Naţional ,,Ana Aslan”din Brăila în dată de 16 decembrie 2014. Concursul a avut ca scop atragerea elevilor către studiul chimiei. Prin această participare elevele noastre au

conştientizat importanţa unui concurs şcolar şi cât de prezentă este chimia în viaţa nostră.

Felicitări elevelor Popa Sybel, Matei Adriana, Tătăranu Florentina. În clasamentul celor 300 şcoli participante, Şcoala Anton Pann ocupă locul 56. Sperăm ca această experienţă să rămână o tradiţie astfel încât şi celelalte generaţii să împărtăşească acelaşi succes.

Echipa şcolii a fost coordonată de prof. Gurcenco Violeta-Gianina.

Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila Proiect cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin POS Mediu În cadrul acestui proiect elevii şcolii noastre şi- au demonstrat creativitatea şi îndemânarea, deprinderea de lucru în echipă confecţionând obiecte din materiale reciclabile având ca tematică „Crăciunul ECO”. La această activitate au participat elevii claselor I, III, IV-B, VIII.

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

8

MANAGER AL ȘCOLII INCLUZIVE – O PROVOCARE A EDUCAȚIEI ACTUALE CE ESTE ȘCOALA INCLUZIVǍ?

Prof. Cici – Mihaela Bolovan Director Școala Gimnazială „Anton Pann”

ș

coala incluzivă este unitatea de învățământ în care se asigură o educație pentru toți copiii și reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare.

Copiii din aceste unități de învățământ beneficiază de toate

drepturile și serviciile sociale și între ei să nu aibă nici o educaționale conform principiului importanță. În cadrul scolii „resursa urmează copilul”. incluzive, variatele necesități ale elevilor trebuie recunoscute și rincipiul fundamental al trebuie căutată o soluție pentru școlii incluzive este acela că toți fiecare dintre ele ținând cont de copiii trebuie să învețe împreună stilurile și de ritmurile diferite de oriunde este posibil acest lucru, învățare iar diferențele care pot exista

P

.

ȘCOALA GIMNAZIALǍ “ANTON PANN” – MODEL DE ȘCOALǍ INCLUZIVǍ Școala Gimnazialǎ „Anton Pann” situatǎ in cartierul Lacu Dulce din Brǎila este o școalǎ care, din punct de vedere al populației școlare a fost și este menitǎ a se transforma, printr-un management specific și de calitate, ȋn școalǎ incluzivǎ.

Acest lǎcaș de ȋnvǎțǎmȃnt oferǎ educație unui numǎr de 402 elevi și cursanți, ȋnscriși ȋn ȋnvǎțǎmȃntul de masǎ și ȋnvǎțǎmȃntul „A doua șansǎ”, din care un procentaj de 70% aparțin etniei rrome. Printre aceștia se numǎrǎ, de asemenea, 12 elevi cu cerințe educaționale speciale. Dupǎ cum se poate observa din aceste informații, populația școlarǎ se bucurǎ de o diversitate etnicǎ, culturalǎ, de vȃrstǎ, de sex, intelectualǎ și chiar de religie, rar ȋntȃlnitǎ ȋn școlile din județ. Școala resimte impactul zonei ȋn care se aflǎ – săracǎ din punct de vedere economic, nu oferă

elevilor oportunităţi de dezvoltare personalǎ, majoritatea familiilor au probleme sociale și nivelul de pregătire foarte scăzut. Astfel, dezideratele școlii și ale comunitǎții sunt: Diminuarea absenteismului și a abandonului școlar; Creșterea calitǎții actului educațional; ∙Monitorizarea relațiilor ȋntre populația școlarǎ majoritarǎ și cea minoritarǎ, ȋn scopul prevenirii actelor de discriminare sau segregare; ∙Crearea unui spațiu intercultural care acceptǎ, insereazǎ și reelaboreazǎ semnificațiile culturale ale membrilor diferitelor comunitǎți ȋn contact.

Ca urmare, a fost nevoie ca școala sǎ ofere elevilor condiții și deschideri ȋn scopul asigurǎrii participării la educație tuturor celor vulnerabili la excludere și marginalizare. Este o abordare

strategică desemnată să faciliteze succesul învățării pentru toti copiii. Școala trebuie sa fie accesibilă, de calitate și sǎ-și îndeplineascǎ menirea de a se adresa tuturor copiilor, a-i transforma în elevi și a-i deprinde și abilita cu elementele esențiale necesare integrării lor sociale.

Educația incluzivă furnizatǎ elevilor ȋn aceastǎ școalǎ presupune un proces permanent de îmbunătățire a instituției școlare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de învățământ a tuturor elevilor din cadrul comunității. Școala este deschisǎ, prietenoasǎ, o școalǎ în care se urmărește flexibilizarea curriculumului, calitatea predării-învățării, evaluarea permanentă și parteneriatul educațional.

MANAGEMENTUL ȘCOLII INCLUZIVE – CONDIȚIE SINE QUA NON ȊN DEZVOLTAREA UNITǍȚII ȘCOLARE Managementul școlii incluzive este cel ce imprimǎ direcțiile de dezvoltare ale școlii, avansate fațǎ de evoluția comunitǎții locale șireprezintă valorile, practicile, principiile, sistemul de lucru adoptat într-o școală și, prin intermediul căruia, cadrele didactice, elevii, mediatorul școlar, personalul administrativ, părinții, comunitatea, resursele de toate tipurile, curriculumul, provocările și reușitele sunt gestionate astfel încât școala, prin tot ceea ce face, va reuși să răspundă celor mai

multe dintre nevoile și asteptările elevilor săi.

Așadar, consider cǎ liderul dinamic și managementul eficient al schimbǎrii constituie condițiicheie în efortul de a atinge un grad înalt de incluziune socialǎ și educaționalǎ, efort depus de directorul cu o concepție clarǎ asupra educației incluzive, concepție transmisǎ în egalǎ mǎsurǎ și profesorilor. Ȋn școala pe care o reprezint, aceastǎ concepție este prezentǎ în activitatea cotidianǎ a directorului și profesorilor, precum și în comportamentul acestora fațǎ de elevi, pǎrinți și cadre didactice.

Concepția se bazeazǎ pe valorile școlii și pe preocuparea generalǎ de a oferi elevilor mai mult sprijin și mai multe posibilitǎți de realizare. În majoritatea cazurilor, conceptul de incluziune este strâns legat de conceptul de dezvoltare a școlii, reflectând un angajament puternic pentru îmbunațirea standardelor educaționale pentru toți elevii.

Dezvoltarea școlii „ȋn spirit incluziv” impune un stil de conducere și management care: sǎ ofere o conducere eficientǎ care încurajeazǎ și implicǎ toți factorii în analizacriticǎ și schimbarea mentalitǎților și practicilor curente ; sǎ faciliteze elaborarea unor politici, sisteme și structuri constructive, ce dezvoltǎ punctele tari, susțin o dezvoltare continuǎ șicreeazǎ sisteme transparente în cadrul cǎrora rolurile și responsabilitǎțile sunt

clar definite, iar alocarea resurselor necesare se face în mod echitabilși corect; sǎ includǎ conceptul de incluziune în planul de dezvoltare școlarǎ, ceea ce permite folosirea practicilor incluzive la orice nivel, prin precizareaobiectivelor, precum și prin alocarea responsabilitǎților șiresurselor necesare pentru a atinge rezultatele propuse; sǎ promoveze reflecția și dezvoltarea profesionalǎ sistematicǎ a cadrelor didactice, fapt care încurajeazǎ și susține ideea cǎ dezvoltarea

incluzivǎ este un proces continuu de rezolvare a problemelor în care sunt implicate toate cadrele didactice, un proces în cadrul cǎruia sunt luatemǎsuri concrete pentru a asigura participarea pǎrinților/ tutorilor legali șielevilor; sǎ susținǎ procesul de evaluare și de autoevaluare într-o culturǎ în cadrul cǎreia adulții, elevii și familiile acestora sunt încurajați sǎ vorbeascǎ deschis atât despre succesele lor cât și despre problemele cu care se confruntǎ .

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

10

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ȊN MANAGEMENTUL ȘCOLII INCLUZIVE Se constatǎ astfel cǎ indicatorii vizibili ai bunelor practici în conducere și management includ: 1.concepție și o strategie clarǎ de dezvoltare a incluziunii, puse în practica de toți profesorii din școala, sub îndrumarea fermǎ a directorului; 2.un stil managerial deschis și accesibil care vizeazǎ cooptarea cadrelor didactice și a elevilor în adoptarea deciziilor la nivelul școlii; 3.o buna cunoaștere a elevilor de cǎtre toate cadrele didactice ; 4.utilizarea eficientǎ a personalului și a resurselor școlii pentru a susține și a extinde șansele la educație ale copiilor, cu accent pe rezultatele elevilor și oferind modalitǎți inovatoare și flexibile de obținere a acestora;

5.preocuparepentru monitorizarea impactului acestor inovații asupra elevilor, atât la nivel individual, cât și de grup;

6.utilizarea datelor referitoare la frecvența, participare la activitǎți extrașcolare și la rezultatele obținute pentru a evalua procesul de incluziune și pentru a stabili prioritǎțile viitoare; 7.prioritǎți clar formulate de comun acord și bine înțelese de

întregul personal, incluse într-un plan de dezvoltare realist; 8.încrederea în eficiența parteneriatelor cu alte instituții care sprijinǎ copiii și familiile; 9.eforturi ȋn sensul implicǎrii active a pǎrinților și a altor membri ai comunitǎții pentru a contribui la creșterea eficienței procesului de predare-învǎțare; 10.stabilirea unor proceduri care sǎ asigure faptul cǎ opiniile pǎrinților sunt luate în considerare când este necesar.

Concluzionȃnd, putem spune cǎ școala incluzivǎ nu-i implicǎ numai pe copiii cu CES sau pe cei de altǎ etnie; ea este de fapt o realitate și recunoașterea faptului cǎ fiecare copil este unic.

Școala incluzivǎ ne demonstreazǎ, așadar,cǎ suntem unul, dar nu unul și același.

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

Aflarea veștii în ce privește calificarea noastră la faza națională a olimpiadei de limba rromani avea sa ne ducă pe culmile succesului la care nu speram să fim într-un timp atât de scurt. În perioada 7-11 Aprilie 2014, împreună cu elevele Onicel Raluca și Ciupercă Andreea, ambele în clasa a VIII-a ne-am deplasat în județul Tulcea, plini de speranță și incredere în forțele noastre unde urma să se desfășoare faza națională.

8 Aprilie 2014, o zi cu dublă semnificație pentru etnia noastră, Ziua Internațională a Rromilor și proba scrisă la Olimpiada Națională de limba rromani. O zi cu mari emoții atât pentru mine cât și pentru elevele mele, mai ales pentru Raluca care participa pentru prima dată la faza naționala. Pentru ele era un mod de a se familiariza cu un examen național pe care urmau să îl susțină în vară. Trei ore păreau a fi o așteptare care nu se mai termina. Emoțiile pe care le aveau erau și asupra mea, amintindu-mi de perioada în care participam în calitate de elev la aceeași olimpiadă. Mă aflam în mijlocul profesorilor de limba rromani care nu demult îmi erau modele și care îmi deveniseră colegi.

Felicitările pentru rezultatele obținute la multele olimpiade la care am participat erau înlocuite cu felicitările pentru realizarea mea de a deveni profesor. Captivați de amintirile plăcute din anii anteriori emoțiile parcă dispăruseră și timpul trecu mai repede. Cele trei ore trecuseră iar acum urma rezolvarea subiectului împreună cu elevele mele pentru a ne

convinge dacă ne așteptăm la vreun premiu. Șansele erau mari și încrederea noastră de asemenea. Aşteptările noastre sau adeverit. Raluca reușise să

obțină premiul al III-lea iar Andreea o notă bună dar care o departajase de ultima mențiune cu 20 de sutimi. Eram totuși fericiți că obținusem un premiu care ne clasa pe podium și care ne promitea calificarea la faza internațională.Vestea că am fost acceptați la faza internațională ne-a bucurat și mai mult. Așadar urma să participăm în perioada 11-14 iunie 2014 la Brasov alături de alte 4 țări participante:Serbia, Croația, Bulgaria și Republica Moldova.

Participarea la această olimpiadă internațională avea să fie cea mai mare realizare a mea și implicit a școlii. Concurența se anunța a fi una acerbă iar pregătirea Ralucăi trebuia să atingă cote maxime într-un timp foarte scurt având în vedere că nu participase la pregatirea lotului carea avusese loc cu o săptămână inainte de olimpiadă. Și de data aceasta am obținut o mentiune care ne facea să ne simțim mândri de eforturile noastre depuse. Locul IV însemna foarte mult pentru noi ținând cont că au participat cei mai buni elevi din 5 tări, elevi cu tradiție în ce

11

privește participarea la faza internțională.Ne-am întors în școală mândri de rezultatele noastre,fiind felicitați fiecare de colegii săi.

Nu după mult timp realizările noastre începeau a fi uitate, până într-o zi de decembrie când am fost anunțați că vom fi premiați de către Guvernul Romaniei, Consiliul Județean Brăila cât și de Consiliu Local Municipal. Luna decembrie avea să fie întradevăr luna cadourilor. Am retrăit emoțiile pe care le aveam atunci când eram premiat ca elev la Parlamentul Romaniei. Disciplina Limba rromani se afla pe același piedestal cu alte discipline.

Județul Brăila, singurul județ care a preluat modelul premierii de către Guvernul Romaniei, a dat dovadă de recunoaștere a meritelor acestor olimpici, dovedind încrederea pe care le-o acordă, stimululându-i astfel în vederea obținerii performanțelor.

Multumesc tuturor persoanelor care au avut încredere în mine, tatălui meu care m-a învațat să vorbesc limba rromani înaintea limbii române și nu în ultimul rând mamei mele fără de care nu aș fi reușit să învăț limba literară rromani și fără de care nu aș fi ajuns în postura în care mă aflu, profesor în școala în care i-am fost elev.

Prof.Alexandru Anton

BUCURIE DE VARĂ Vara a sosit Și pe toți ne-a –nveselit, Copacii au înflorit Și pădurea a-nverzit.

GÂND DE PRIMĂVARĂ Sunt o pasăre trunchiată, Fără aripi ca să pot zbura...

Plutesc în vânt Purtată de leagănul copilăriei, În al salcâmilor parfum.

Copilașii strigă tare: „Vară, anotimp frumos, Nimic nu e mai minunat Decât un cer luminat!”

prof. Iulia GEORGESCU

CIOBOTĂ ROXANA, clasa a VI-a

TRISTEȚE ...

Priveam cerul pe care se adunau grămezi amețitoare de nori suri. Păreau niște balauri fricoși cu gurile deschise, târându-se greoi deasupra pământului. Vântul lovea sălbatic nucii bătrâni ca niște pui golași ce se aplecau neputincioși. Stropi reci de ploaie se năputiră peste natura veștedă. Porumbul tremura în haina lui zdrențuită. Floarea –soarelui zâmbea strâmb dintr-un colț de grădină unde fusese uitată. Printre straturile subțiri de brumă argintie de unde fuseseră scoși cartofii, mânca o cioară boabe de porumb. O vrăbiuță ciripea speriată adăpostindu-se zgribulită sub streașina casei. Deodată, o viforniță păgână a început... Totul era așa de trist...

IONIȚĂ FLORENTINA, clasa a VII-a B

CLOPOȚELUL DE ARGINT A sosit primăvara cu șiroaie de lumină aurie...

De sub zăpadă, și-a desprins din gluga lui cea verde capul un clopoțel de argint. Era un ghiocel ce venea să vestească cel dintâi sosirea primăverii. Când a ridicat ochii spre cerul luminos îi venea să strige de bucurie, dar nimeni nu l-ar fi auzit... Dar dacă totuși l-ar fi auzit cineva, i-ar fi povestit despre zilele petrecute sub zăpadă, care păreau nesfârșite. Era nerăbdător să iasă, să salute lumea, să vorbească cu rândunicile. Însă nimeni nu-l băga în seamă, toți erau cuprinși de agitația zilelor de primăvară.

IONIȚĂ FLORENTINA, clasa a VII-a B

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

13

DRAGI-MI SUNT...

TOAMNĂ

Dragi-mi sunt: mama, tata, fratele, verișorii, mătușile, unchii, bunicii, mamaia și mămăiuțul.

Mama - o rază de soare ce mă luminează protectoare. Tata, ca un preot bun, mă învață tot ce-i bun. Fratele cel fericit e mereu smerit.

Verișorii stele-nvățăturii pun. Mătușile și unchii aduc hazul tot mereu. Bunicii amândoi mă învață despre tot , așa cum pot. Mamaie e cea înțeleaptă, mămăițul , deși-i mort, vede tot ce pot.

Pascu Ana, Clasa a VII-a B

În răcoarea dimineții, pădurea părea de aramă, poleită de razele timide ale soarelui.Toamna târzie își îngrămădea norii negri și mișcători deasupra muntelui. Pe pământul amorțit cad miresme stinse și frunze veștejite. Vântul adie ușor prin livezi, împărtășind arime dulci și amărui. Toamna se sfârșește pe nesimțite, ascunzând tainic mistere. Câmpiile și grădinile se usucă lăsând în urmă poverile grele. Vin nopțile răcoroase,iar frigul se lasă ușor, spulberând tainele ascunse ale toamnei.

JOCUL DE RUBIN Sunt un pitic. Nu știu cum, dar când m-am apropiat de rubin m-a cuprins în interiorul său. Am încercat să ies, dar nu am reușit. Lumea este roșie și gigantică. Am o presimțire ciudată. Oh...nu!!!! Era cât pe-aci!

Un om era să mă calce. Sunt o norocoasă. Mam așezat lângă perete, pe margine și mâna mi-a pătruns afară din rubin. Am reușit! Am ieșit! Ce bucurie!!!

CIOBOTĂ ROXANA, clasa a VI-a

BRADUL DE CRĂCIUN Bradul, brăduțul, acolo sus L-a prins înghețat, acolo l-am adus I-am pus steluțe și-un glob colorat Turte, fundițe, bomboane am agățat.

Creangă te-apleacă noi te-am împodobi Cu ciocolată și zeci de jucării I-am pus steluțe și-un glob colorat.Turte, fundițe, bomboane am agățat.

Pe Moșul l-am așteptat Noaptea târziu s-a arătat Cadouri multe mi-a lăsat De sub brad mi le-am luat. ȘERBAN N. ALINA MARIA, clasa a V-a A

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

14

BUCURIILE IERNII Viorel Cristea Mihai, clasa a III-a A Afară ninge liniştit, Fulgii mari şi des plutesc.

Pe pământ se-aşterne-n grabă Un strat mare de zăpadă.

Grivei sare după sănăii Tare-ar vrea să intre-n joc!

Latră, zburdă, se avântă Dar copiii nu-l ascultă.

Mare bucurie,mare!

Se aud copii pe coasta.

Saniuţele pornesc Şi în vale se opresc.

Ba şi omul de zapadă Cu căciula pe-o ureche Îi priveşte cu ochi vii Pe aceşti ştrengari hazlii.

EARTH`S SONG The Earth is sad But cannot cry Although it suffers For so long time.

The air is poisoned By gas and fumes, The water is no longer good The ice is melting At the Poles, Because of the pollution Which we cause.

We cut the trees And don`t plant others!

We dirt the waters And don`t clean them, either.

We should remember That we have one Earth!

We should protect it And always love it from our heart.

Chivu Luciana, Clasa a VIII -a

Şi târziu, pe înserate, Cu obraji aprinşi ca focul, Se intorc înfriguraţi Și adorm chiar … nemâncați.

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

15

Oare de ce imi iubesc mama, casa ,familia ,pretenii ? Sunt obligata sa ii iubesc sau asta simt cu adevarat? Este o senzatie intradevar placuta sau doar o gluma proasta? Chiar sunt sentimente adevarate?

Oricum orice s-ar intampla vreau sa ma las pacalita de aceste adieri de placere ,deoarece in momentul de fata ei sunt cele mai importante lucruri si finite din viata mea si, nu inteleg de ce nu am putea sa simtim mult mai mult decat este permis doar este planeta mea si eu sunt propietarul,sau poate ar fi ilegal? Doar ca stiu sa reciclez, si sa nu arunc gunoaie pe jos, nu inseamna ca iubesc, ca simt cu adevarat, totusi acestea nu tin de educatia primita? Deci orice “iubitor” de planeta care ajuta doar cu privirea minte pe ceilalti, si mai ales pe el.

In primul rand ,trebuie sa iubesti fara sa fii obligat fara conditii fara lucuri cerute in schimb asta e iubirea un respect echilibrat intre cei doi . In cazul nostru planeta oferindu-ne resurse pentru a traii , locuri de exploatat iar noi, sa venim cu un surplus de ajutor cand ,ramane fara resurse sau sa protejam, cand ceva este pe cale de dispartie.

Fiind sigura ca nu v-am captat atentia cu adevarat ,si dorinta de a afla mai mult sa fiarba in corpul dumneavoastra, sa privim problema din alta perspectiva . Asa cum mama tine de asemenea la curatenia din casa sau chiar tu , un pusti de 12-14 ani esti preocupat numai de camera ta. Nu ea, iti priveste fiecare nopate nedormita suferind din primele lectii ale vietii sau pedepsele primite de la parinti? Asa ca, si cel mai mic detaliu schimbat din locul lui te deranjeaza grozav, stiind ca e al tau si nimeni nu are dreptul de a atinge ce este in posesia ta . Asa ca ,hai sa combinam casa mare, fiind planeta si camera ta fiind mica dar,amandoua au o valoare emotionala neexplicabila in cuvinte. Un exemplu original, ar fi un geam spart ,te ingrozeste nu ? Dar hai sa comparam cu totii copaci taiati verdeata taiata tot ce e verde sa nu mai fie,amintirile de cand erai mic sfasiate si aruncate cu indiferenta ar semana cu toate animalele ucise si exploatate fara mila pornind de la o pisica mica domestica pana la cel mai de temut tigru sau leu din salbaticie. Parchetul cel frumos lacuit , pamantul rupanduse in doua ,cutremure teribile iar, ce iti e mai drag sa se asemene cu disparitia oxigenului .Toate acestea se rezuma la o camera murdara distrusa , asa ca o camera murdara o planeta distrusa.

Si cel mai trist, e atunci cand te gandesti ca noi suntem adevaratii factorii care distrug totul fara mila si totusi devenim deodata revoltati atunci cand ne dam in vorba de un vechi lucru care a fost al nostru si nu mai este. Si daca ar disparea planeta ne-ar pasa, cu ce scop ar spune altii,dar adevarul este ca si ea este a noastra nu noi o exploatam fara nicio problema, nu noi ne folosim de frumusetile ei fara sa ne cera cineva ceva in schimb? Dar noi nu ,ne obosim doar sa stricam crezand ca e singurul scop al nostru .

Oricum eu, iubesc planeta albastra pentru ca e casa mea ,aici m-am nascut am dreptul sa o ingrijesc si sa ma folosesc de ea in acelasi timp. Imi iubesc planeta deoarece un loc mai echilibrat in toate nu exista ,o iubesc pentru ca este a mea.

Prof. Popa Sybel Andreea Clasa a VIII-a

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

Activitatea “Who am I, who you are?”

16

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

Activitatea BIO VILAGE LILLIES, ROSES, DAISIES, TULIPS WE LOVE ALL OF THEM APPLE, PEAR, ORANGE, KIWI, THEY ARE FRESH AND GREAT. WE LOVE THEM FROM OUR HEART COME WITH US TO THE NATURE’S FARM. MILK AND HONEY FOR GOOD HEALTH BIO FOOD WE LIKE BIO LIFE IS OUR WAY LET’S BE HAPPY EVERY DAY.

Primarul satului BIO

Steagul satului BIO

17

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

18

Devinettes pour les enfants

Prof. Grama Vasilica Devinette n°1 Je suis tout mou, Je porte ma maison sur le dos, J'aime manger de la salade.

Devinette n°2 J'ai un bouchon sur la tête, Je suis vert, jaune ou rouge, Avec moi, tu fais de beaux coloriages.

Devinette n°3 On me tient avec les doigts, Avec mes dents je peux être dangereux, Je coupe le papier.

VIRELANGUES – Les chaussettes de l’archiduchesse sont-elles sèches ? Archisèches !

– Si mon tonton tond ton tonton, ton tonton sera tondu.

– Suis-je bien chez ce cher Serge ?

– Natacha n’attacha pas son chat Poucha qui s’échappa. Cela fâcha Sacha qui chassa Natacha.

– Seize jacinthes sèchent dans seize sachets sales – Ton thé t’a-t-il ôté ta toux ? disait la tortue au tatou.

– Mais pas du tout, dit le tatou, je tousse tant que l’on m’entend de Tahiti à Tombouctou.

– Oui, mon thé m’a ôté ma toux – L’assassin sur son sein suçait son sang sans cesse … Ciel ! Si ceci se sait ces soins sont sans succès.

– Je dis que tu l’as dit à Didi, ce que j’ai dit jeudi.

– Zazie causait avec sa cousine en cousant.

– Je veux et j’exige du jasmin et des jonquilles. Ou : Je veux et j’exige Jésus chez Zachée. Ou : – Je veux et j’exige d’exquises excuses – La jolie rose jaune de Josette jaunit dans le jardin.

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

19

Prof. Cireaşă Mihaela

Apparue en 1880 sous la plume du geographe Onesime Reclus pour decrire la communaute linguistique et culturelle que la France constituait avec ses colonies, la francophonie s'est aujourd'hui affranchie de cette connotation coloniale pour designer deux realites differentes mais complementaires.

Dans son acception la plus large, elle englobe l'ensemble des actions de promotion du francais et des valeurs qu'il vehicule sans consideration des pays dans lesquels elles s'inscrivent. Au sens institutionnel - on l'ecrit alors avec un f majuscule - elle qualifie l'organisation internationale qui regroupe les 56 Etats et gouvernements qui ont choisi d'adherer a sa Charte.

QU'EST-CE QUE LA FRANCOPHONIE , EXACTEMENT? La francophonie est un phenomene politique ,social,geographique et culturel qui se manifeste par le contrast des elements humains : sensibilite ,la raison intuitive , la raison destructive et la volonte .Aujourd'hui , dans cet organisation sont quelque quarante - deux Etats ,rassemblant environ 400 millions des hommes qu'ont decide de creer un nouveaux cote universel.

HYMNE À LA FRANCOPHONIE e suis né en Europe, en France Moi en Océanie Je suis né en Afrique

J

Francophonie Mélodie Francophonie C'est ma vie

De pays différents Mais nos mots et nos chants jouent à la même ronde Ecoutez dans le vent

Et moi en Amérique Je suis né en Asie Nous sommes tous des enfants du Monde

J'ai grandi en Europe en France Moi en Océanie J'ai grandi en Afrique

Francophonie Mélodie Francophonie C'est ma vie

De pays différents Mais nos mots et nos chants jouent à la même ronde Ecoutez dans le vent

Et moi en Amérique J'ai grandi en Asie Nous sommes tous des enfants du Monde

Francophonie Poésie Francophonie Pour la vie.

Paroles et musique: Philippe RICHARD (France) Arrangements: Alex FOUQUET (Canada)

Impactul opţionalului “Efectele practicării artelelor marţiale asupra sănătăţii” “Artele marţiale nu înseamnă doar luptă, ci construirea caracterelor” Prof. Buzea Laurentiu Opionalul propus in cadrul Scolii Gimnaziale “Anton Pann” Braila pentru aria curriculara Educatie fizica si sport, la inceput a fost o curiozitate, dar cu trecerea timpului a devenit o curiozitate si mai mare.

Artele martiale promoveaza sanatatea printre milioanele de practicanti.

Beneficiile acestui sport includ imbunatatirea starii de sanatate si a echilibrului interior, ele nu promoveaza violenta si sunt folosite ca terapie pentru tinerii cu inclinatii agresive.

Artele martiale traditionale

includ, de obicei, elemente de meditatie, exercitii de respiratie si au loc intr-un mediu condus de disciplina si respect pentru ceilalti.

Practicantii incepatori au dezvoltat incredere, cei timizi au reusit recastigarea respectului de sine prin participarea la exercitii.Copii cu inclinatii spre violenta si delicventa au inregistrat o imbunatatire a comportamentului.

Principalele obiective in practicarea artelor martiale sunt:

1.Marirea capacitatii motrice generale si specifice a elevilor necesare desfasurarii activitatilor sportive in practicarea artelor martiale.

2.Utilizarea eficienta a procedeelor tehnice si a actiunilor tactice specifice practicarii artelor martiale.

3.Favorizarea dezvoltarii trasaturilor de personalitate si de integrare in activitatile sportive organizate in scoala si in activitatea independenta.

Scopul final al artelor marţiale este să nu fie nevoie să le utilizezi.

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila

21

Prof. Corina Ciupală

pţionalul de Educație Interculturală se adresează tuturor școlilor care doresc sa fie școli incluzive, dar în mod special se adresează școlilor în care populația elevilor se caracterizează prin diversitate etnică.

Principiile interculturalității, urmăresc recunoașterea diferențelor culturale, dezvoltarea identităților specifice, încurajând și dialogul intercultural.

O

Aceste principii sunt permanent prezente atât în curriculum, cât și în ethosul școlii noastre.

Acest optional se desfășoară începând cu anul școlar 2010- 2011 la ciclul primar. Am pornit de la idea că un copil (la fel ca și un adult) trebuie să înțeleagă, că cei din jurul său sunt altfel, dar totodată sunt personae asemănătoare lui. Dacă acest lucru este înțeles încă din copilărie, atunci problemele legate de conviețuirea și

interacțiunea cu oameni diferiți, pot fi prevenite.

Educația are o influență cu atât mai mare, cu cât începe mai timpuriu. Un om învață cel mai ușor în copilărie, atunci când nu i s-au format prejudecăți și stereotipiuri.

Elevii vor avea ocazia să-și dea seama că și ceilalți sunt la fel, deși există și trăsături prin care diferă, trăsături care îi particularizează și îi fac să fie mai valoroși, pentru un viitor mai bun împreună.

Conținutul cursului este împărțit în două părți mari:prima parte prezintă individual grupuri entice atât de pe teritoriul județului nostru cât și de pe teritoriul țării.

Partea a doua prezintă teme care abordează integrat problematica diversității entice.

Activitățile propuse au rolul de a-I ajuta pe elevi să cunoască obiceiuri și tradiții diferite, să înțeleagă că diveritatea culturală este este o sursă și nu o barieră, sa cunoască eroi, personalități ai comunității locale, cât și elemente de istorie a comunității.

Educația interculturală este esențială, în primul rând pentru stabilitatea societății și șansele ei de dezvoltare durabilă, pentru că ne învață cum sa trăim unii cu alții, dar și în al doilea rând, pentru că promovează egalitatea, respectul și deschiderea spre comunicare cu ,,celălalt’’.

Cultivand valori precum respectful față de celălalt, toleranță față de diversitate, școala este în măsură să fructifice bogăția potențială a multiculturalității fără a anula identitatea niciunei culturi.