Page 1

Joi, 8 iunie 2006

Bani&afaceri Supliment editat de ziarul

Ce-]i trebuie s` fii broker

Ploaie de agen]ii Impozit pe \n Rela]ii Publice avoca]i

Nici prea mult` [coal`, nici prea mul]i bani de investit. Calit`]ile \nn`scute reprezint` cheia succesului \n aceast` meserie. 06

Cum orice companie are nevoie de comunicare pentru a-[i crea o imagine [i a promova serviciile, umbrela erei PR-ului las` mult loc de extindere. 06

Societatea civil` profesional` cu r`spundere limitat` constituit` prin asocierea a cel pu]in doi avoca]i pl`te[te 16% pe profit. 03

TAXAREA ROMÅNULUI }INE SUS COLOANA VERTEBRAL~ A BUGETULUI

Via]a micului patron dup` noul Cod fiscal BANI DE VACAN}~

Liber la dividende — Dan ODAGIU

 Vara este sezonul \n care companiile listate pe burs` distribuie dividende. DAC~ |N ANII 1996-2000 mul]i dintre cet`]eni au primit dividendele acas` prin po[t`, \ntre timp lucrurile s-au mai schimbat. Multe firme nu mai distribuie ace[ti bani prin po[t`, ci prin b`nci sau vireaz` banii \n contul personal. Pentru a fi siguri c` ve]i primi banii cuveni]i, trebuie s` lua]i leg`tura cu direc]ia ac]ionariat a companiei respective. Dac` nu a]i primit dividende \n anii trecu]i, pute]i s` v` interesa]i cu aceast` ocazie dac` firma \n cauz` a mai dat dividende, iar dac` a mai acordat, cum pute]i s` intra]i \n posesia lor. Nu societatea va bate la u[a dumneavoastr` s` v` \nm\neze banii cuveni]i, ci dumneavoastr` trebuie s` v` interesa]i de drepturile pe care le ave]i \n calitate de ac]ionar. |n plus, e posibil ca num`rul de ac]iuni la care considera]i ini]ial c` ave]i dreptul s` mai fi crescut \n ultimii ani. E posibil ca societatea s` fi inclus \n capitalul social profitul din anii trecu]i [i s` ave]i dreptul la ac]iuni gratuite. 02 Acestea pot fi v\ndute apoi pe pia]a de capital [i deci pot fi transformate u[or \n bani.

 Cum va fi traiul nostru fiscal dup`

1 ianuarie 2007, cînd vor deveni aplicabile noile prevederi ale Codului fiscal? — Doru CIREA{~ CLASA MIJLOCIE, atît de dorit` [i men]ionat` în discursurile guvernan]ilor, va sta la baza cre[terilor de taxe [i impozite, pe care statul [i le dore[te la buget. Un calcul sumar arat` c` româ-

nul mijlociu, cu dou` ma[ini în curte, proprietar al unui apartament de patru camere [i al unui loc de cas`, patron al unei microîntreprinderi cu nou` angaja]i, va avea serioase b`t`i de cap de anul viitor. Ceea ce îl va trage în jos s\nt noile prevederi refe-

ritoare la impozitarea microîntreprinderilor [i care vor lovi profitabilitatea afacerii sale. Pe plan personal, patronul-contribuabil va trebui s` scoat` mai mul]i bani atît pentru ma[inile sale, cît [i pentru casa în care locuie[te. Ghinionul lui dac` î[i va pune problema s` vînd` pachetul de ac]iuni de]inut de mai bine  04-05 de un an, pentru c` din 2007 impozitul va fi de 16%.

Ma[inile, carburant pentru buget

Dividendele pe ac]iuni



Petrolexportimport

Impozitele pentru autoturismele cu motoare sub 1,6 litri vor fi dublate, iar pentru ma[inile cu capacitate cilindric` ridicat` vor fi pl`tite taxe de minimum 800 de lei. Fiecare 200 de cm cubi \n plus vor \nsemna al]i bani da]i.

Denumire firm`

Dividend brut (lei) 31,75

Comvex

3,15

Turbomecanica

1,09

Uztel Ploie[ti

0,714

BRD

0,3089

Sursa: Bursa de Valori Bucure[ti INFO_COTIDIANUL

|nchirierile auto se dubleaz` Ac]iunile Google [i Coca-Cola vor fi „cump`rate” pe BVB

PIA}A ROMÂNEASC~ a autoturismelor de închiriat se cifreaz` la un milion de euro. Valoarea s-ar putea ridica la dou` milioane de euro dup` 1 ianuarie 2007. Compus` din apro-

ximativ 1.000 de ma[ini, pia]a de rent-a-car din România a[teapt` un reviriment \n momentul \n care vom fi inclu[i \n blocul actual al

celor 25 de state membre ale UE. „La ora actual`, pia]a rent-a-car este subdezvoltat`, cu o cifr` de afaceri de aproximativ un milion de euro, poten]ialul de cre[tere fiind îns` imens“, a spus Dudy Perry, directorul general adjunct 07 al companiei New Kopel România.

INVESTITORII de la burs` vor putea s` „cumpere” ac]iunivedet` gen Google, Coca-Cola sau Mercedes. „Vom constitui un produs care se preteaz` la anumite aplica]ii. Deci noi dorim, \n fapt, crearea unui mecanism care s`

fac` posibil` listarea de ac]iuni-vedet` gen Google, Coca-Cola sau Mercedes la BVB”, declar` Septimiu Stoica, actualul pre[edinte al Bursei de Valori Bucure[ti (BVB). |n fapt, este vorba despre cump`rarea de la

BVB a unor certificate de depozit emise de o banc`, certificate care se sprijin` pe acest tip de ac]iuni. Actuala conducere a BVB ne anun]` c` acest lucru 03 va deveni realitate cel t\rziu \n anul 2007.


Joi, 8 iunie 2006  Bani&afaceri

02

Microinvesti]ii

ac]iuni gratuite la 1.000 de]inute vor primi ac]ionari B`ncii Transilvania. Ei vor mai putea subscrie 15% din cele de]inute.

509



CINE DE}INE AC}IUNI LA COMPANII ARE ACUM BANI DE VACAN}~

A venit vremea dividendelor  Petrolexport-

Valoarea dividendelor pe ac]iuni

import Bucure[ti acord` un dividend de 31,75 lei (317.500 de lei vechi) la o ac]iune de]inut`.

Nr. Denumire firm`

— Dan ODAGIU VARA ESTE DE REGUL~ sezonul \n care companiile listate la Bursa de Valori Bucure[ti sau pe fosta pia]` Rasdaq distribuie dividende ac]ionarilor s`i pentru anul financiar 2005. A[a c` pute]i \ncasa bani frumo[i dac` ave]i ac]iuni la o societate care acord` \n acest an dividende. Bani buni de concediu.

Dividend brut (lei)

1. Alro Slatina

0,1369

2. Aerostar Bac`u

0,44

3. BRD

0,3089

4. Bermas Suceava

0,1256

5. Carbochim

0,0847

6. Ceramic` Ia[i

0,18

7. Comelf Bistri]a

0,0797

8. Comvex

3,15

9. Ductil

0,042

10. Gaoy Gastrom

0,042

11. MJ Maillis România

0,1

12. Oil Terminal

0,0054

13. Petrolexportimport

31,75

14. Prodplast Bucure[ti

0,035

15. Rulmen]i B\rlad

0,1966

16. SIF Banat-Cri[ana

0,05

17. SIF Moldova

0,067

Interesa]i-v` la direc]ia ac]ionariat

18. SIF Transilvania

0,05

19. SIF Muntenia

0,06

Dac` \n anii 1996-2000 mul]i dintre cet`]eni au primit dividendele acas` prin po[t`, trebuie s` [ti]i faptul c` \ntre timp lucrurile s-au mai schimbat. Multe firme nu mai distribuie ace[ti bani prin po[t`, ci prin b`nci sau vireaz` banii \n contul personal. A[a c` ar fi bine, pentru a fi siguri c` ve]i primi banii cuveni]i, s` lua]i leg`tura cu direc]ia ac]ionariat a companiei respective. Dac` nu a]i primi dividende \n anii trecu]i, pu-

20. SIF Oltenia

0,06

21. Petrom

0,013

22. Socep Constan]a

0,0032

23. Turbomecanica

1,09

24. Uztel Ploie[ti

Romånii cu ac]iuni la o firm` trebuie s` se intereseze de dividende la direc]ia ac]ionariat. te]i s` v` interesa]i cu aceast` ocazie dac` firma \n cauz` a mai dat dividende, iar dac` a mai acordat, cum pute]i s` intra]i \n posesia lor. E bine de [tiut faptul c` nu societatea va bate la u[a

dumneavoastr` s` v` \nm\neze banii cuveni]i, ci dumneavoastr` trebuie s` v` interesa]i de drepturile pe care le ave]i \n calitate de ac]ionar. |n plus, e posibil ca num`rul de ac]iuni la care

considera]i ini]ial c` ave]i dreptul s` mai fi crescut \n ultimii ani. E posibil ca societatea s` fi inclus \n capitalul social profitul din anii trecu]i [i s` ave]i dreptul la ac]iuni gratuite.

TIMI {LICARU

Dividende sub form` de ac]iuni gratuite Exist` pe pia]a de capital o serie de companii care \n loc de bani au acordat ac]iuni gratuite. Acestea pot fi v\ndute apoi pe pia]a de capital

0,714 SURSA: BURSA DE VALORI BUCURE{TI

[i deci pot fi transformate u[or \n bani. |n num`rul viitor din „Bani&Afaceri“ vom prezenta lista societ`]ilor care au acordat ac]iuni gratuite [i ce trebuie s` face]i pentru a intra \n posesia lor. PUBLICITATE

 Afaceri la cheie

Cum s`-]i faci o fabric` de p\ine Necesar ini]ial:  60.000 de euro  o cl`dire de m`rime

medie  achizi]ionarea unor

utilaje care s` respecte standardele europene de calitate  5 angaja]i

Condi]ii pentru pornirea afacerii:  produc]ia minim` –

3.000 de p\ini/zi  contracte pentru cump`rarea gr\ului materie prim`  posibilitatea de desfacere a produsului \n mod constant

Necesar pentru profit mare:  investi]ie de 100.000 de euro  surs` sigur` de materie prim`

 depozit modern  produse diversificate  o re]ea de magazine pen-

tru distribu]ia produselor Cel mai profitabil este s` se construiasc` o brut`rie de la zero. Investi]ia este mai mic` dec\t pentru modernizarea unei brut`rii vechi care trebuie ref`cut` \n totalitate, de la refacerea cl`dirii, p\n` la cump`rarea de utilaje noi, performante. |n acest fel, o brut`rie nou` este mai ieftin` pentru c` este sigur c` \ndepline[te condi]iile UE [i nici nu mai trebuie aruncate utilajele vechi.

Avantaje:  Amortizarea investi]iei – 7 ani  Rata profitabilit`]ii – 5%  Proprietarul poate utiliza bani \n avans, pentru c` f`ina achizi]ionat` poate fi pl`tit` [i dup` 30-60 de zile, \n timp ce banii pentru p\ine s\nt \n general \ncasa]i pe loc

Dezavantaje:  Num`rul brut`riilor de pe pia]` este deja foarte mare, put\nd asigura de cinci ori necesarul de p\ine al României. De aceea, c\nd stabile[te locul fabricii de p\ine, investitorul trebuie s` se orienteze c`tre o zon` \n care s\nt c\t mai pu]ine astfel de unit`]i


Bani&afaceri  Joi, 8 iunie 2006

03

Investi]ii mari

din lichiditate a pierdut Bursa de Valori Bucure[ti \n luna aprilie 2006 fa]` de luna similar` din 2005.

30,11%



 Flash bancar

BUCURE{TIUL VREA S~ REINVENTEZE JOCUL LA BURS~

Cum vine Google la BVB  Investitorii de

la burs` vor putea s` „cumpere“ ac]iuni-vedet` gen Google, Coca-Cola sau Mercedes cel mai devreme \n 2007.

 Raiffeisen Bank a lansat Raiffeisen Online pentru persoane fizice, serviciul de Internet banking, care ofer` clien]ilor acces nonstop la conturile lor, oriunde s-ar afla. Lansat la sf\r[itul lunii mai, la acest serviciu au apelat p\n` \n prezent peste 1.000 de clien]i, care folosesc serviciul cel mai des s` fac` diverse pl`]i. Serviciul este disponibil indiferent de zi sau or`, prin intermediul oric`rui computer ce \ndepline[te condi]iile tehnice [i este conectat la Internet.  De la lansarea opera]iunilor pe pia]a din România, în ianuarie 2006, ING Lease România, companie care apar]ine uneia dintre cele mai mari societ`]i de leasing din Europa, ING Lease, a încheiat contracte de finan]are în valoare de peste 30 de milioane de euro, av\nd ca obiect achi-

— Dan ODAGIU „VOM CONSTITUI un produs care se preteaz` la anumite aplica]ii. Deci noi dorim \n fapt crearea unui mecanism care s` fac` posibil` listarea de ac]iuni-vedet` gen Google, Coca-Cola sau Mercedes la BVB“, declar` Septimiu Stoica, actualul pre[edinte al Bursei de Valori Bucure[ti \n revista „Investi]ii&Profit“. |n fapt este vorba despe cump`rarea de la BVB a unor certificate de depozit emise de o banc`, certificate care se sprijin` pe acest tip de ac]iuni.

zi]ia de echipamente industriale, utilaje de construc]ii, camioane [i ma[ini grele. ING Lease România ofer` gama complet` de produse: leasing imobiliar (finan]`ri pentru birouri, depozite, unit`]i [i puncte de lucru), leasing pentru procurarea echipamentelor (camioane, utilaje de mare tonaj, echipamente electronice, alte bunuri mobile) [i leasing pentru ma[ini.  Pentru a veni \n \nt\mpinarea nevoilor clien]ilor s`i, Bancpost aduce schimb`ri semnificative \n condi]iile de finan]are a companiilor mijlocii. Astfel, clientul are la dispozi]ie dou` variante de credit, o linie de credit revolving [i un credit pe afacere non-revolving. Suma maxim` ce poate fi acordat` este de p\n` la 20% din cifra de afacere \nregistrat` de companie \n anul anterior.

 Taxe [i impozite

Impozit pe profitul avoca]ilor

Cum vine Google \n ringul bursier

Septimiu Stoica, pre[edintele BVB, este optimist cu privire la viitorul bursei.

Practic, un investitor de la Bursa de Valori Bucure[ti nu va putea s` cumpere ac]iuni gen Google, Coca-Cola sau Mercedes de pe pia]a de capital dec\t dac` aceste firme ar dori s` fie listate la bursa din România. Ceea ce este imposibil. Dar, pentru c` exist` \ntotdeauna un dar, se vor putea cump`ra certificate de depozit care au la baz` acest tip de ac]iuni. „O mare entitate bancar` din România, adic` o banc`, cump`r` ac]iuni Google sau Mercedes de pe marile pie]e de capital pe care le imobilizeaz` la un custode. Apoi emite la r\ndul ei certificate de depozit pe pia]a local`, care au la baz` aceste ac]iuni“, ne explic` Septimiu Stoica mecanismul acestui nou joc. |ns` pentru a se putea realiza o asemenea opera]iune trebuie g`sit` banca interesat` s` fac` jocul. |n plus, banca trebuie s` analizeze foarte bine situa]ia, deoarece ac]iunile cump`rate trebuie s` fie unele cunoscute [i cu poten]ial de cre[tere.

certificatelor de depozit va sc`dea \n România. De aceea e foarte important de analizat ac]iunile care vor fi cump`rate [i pe baza c`rora banca respectiv` va elibera certificatele de depozit.

se va putea face hedging pe cele dou` pie]e“, mai zice pre[edintele BVB. Tot Domnia sa ne l`mure[te [i cum st` treaba cu hedgingul. „Dac` aceste ac]iuni s\nt pe pia]a din România mai ieftine dec\t \n str`in`tate, atunci banca va putea s` v\nd` ac]iunile pe care le de]ine pe pia]a de afar` [i va cump`ra \n contrapartid` certificate de depozit de pe pia]a din România. Sau dac` certificatele de depozit s\nt mai scumpe \n România, atunci va cump`ra ac]iuni de afar` [i va vinde noi certificate pe pia]`“, ne l`mure[te cum st` treaba cu hedgingul pe Google Septimiu Stoica.

Hedging pe Google Chiar dac` situa]ia prezentat` de noi mai sus pare pu]in de domeniul fantasticului, actuala conducere a BVB ne anun]` c` situa]ia prezentat` va deveni realitate cel t\rziu \n 2007. Mai mult, sus]ine c` se va putea face [i headging pe aceste certificate. „Matematic, pre]ul ac]iunilor pe cele dou` pie]e nu va fi identic. Va exista un pre] al ac]iunilor \n cauz` la bursa unde s\nt listate [i un alt pre] al certificatelor de la BVB. {i atunci

Ce se \nt\mpl` acum Automat ne punem \ntrebarea care este stadiul

TIMI {LICARU

acestui nou joc. „Cred c`, p\n` la finalul anului, vom termina regulamentul [i apoi vom c`uta s` g`sim banca doritoare s` cumpere ac]iuni, respectiv s` elibereze certificatele. {i afar` se \nt\mpl` la fel. Numai c` pe pie]ele dezvoltate se v\nd certificate de depozit pe ac]iuni ale unor firme din Europa de Est. La noi situa]ia va fi invers“, ne anun]` \n finalul discu]iei pre[edintele Bursei de Valori Bucure[ti. Domnia sa recunoa[te faptul c` noul regulament va trebui aprobat [i de Comisia Na]ional` a Valorilor Mobiliare (CNVM). „Nu cred c` vom avea probleme cu CNVM-ul pe aceast` tem`. Este nevoie ca pia]a de capital din România s` fie mai dinamic` [i mai atractiv`“, spune Stoica.

AV|ND |N VEDERE c` potrivit prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea [i exercitarea profesiei de avocat, modificat` [i completat` prin Legea nr. 255/2004, societatea civil` profesional` cu r`spundere limitat` constituit` prin asocierea a cel pu]in doi avoca]i definitivi [i afla]i \n exerci]iul profesiei are personalitate juridic` [i patrimoniu propriu, atunci conform prevederilor art. 1 coroborate cu prevederile art. 5 alin.(1) din Legea contabilit`]ii nr. 82/1991, republicat`, aceasta are obliga]ia s` aib` contabilitatea \n partid` dubl` [i s` \ntocmeasc` situa]ii financiare anuale. Deoarece potrivit prevederilor art. 51 alin.(3) din Legea nr. 51/1995 modificat` [i completat` „societ`]ile civile profesionale cu r`spundere limitat` s\nt supuse regimului impozit`rii pe profit“, atunci acestea s\nt

obligate la plata impozitului pe profit, conform prevederilor titlului II din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. Potrivit prevederilor art. 67 alin.(1) din Codul fiscal, veniturile sub form` de dividende definite potrivit art. 7 pct. 12 din Codul fiscal coroborat cu prevederile art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societ`]ile comerciale, republicat`, se impun cu o cot` de 16% din suma acestora. Obliga]ia calcul`rii [i re]inerii impozitului pe veniturile sub form` de dividende revine persoanelor juridice o dat` cu plata dividendelor c`tre ac]ionari sau asocia]i. Termenul de virare a impozitului este p\n` la data de 25 inclusiv a lunii urm`toare celei \n care se face plata. |n cazul dividendelor distribuite termenul de plat` este p\n` la 31 decembrie a anului respectiv.

Cum cumperi ac]iuni Google de la BVB

 Mituri demolate ra `tu g e l Ia

Ce c\[tig`m

SSIF

Cum p`r` de d certifica epoz te it

BVB Prime[te certificate pe GOOGLE

Ac ]io na rG OO GL E

UE va refuza produsele noastre — Doru CIREA{~

Vinde certificate

BANC~

Investitor

INFO_COTIDIANUL

|ntrebarea care se pune „este cum c\[tig`m bani pe certificatele de depozit“. „De regul` exist` o coresponden]` \ntre ac]iuni [i certificatele de depozit, care au la baz` aceste ac]iuni. Spre exemplu, dac` exist` elemente pozitive [i ac]iunile respective cresc pe pie]ele de afar`, atunci va cre[te [i valoarea certificatelor de depozit tranzac]ionate la Bursa de Valori Bucure[ti“, ne mai spune Septimiu Stoica. |n schimb, dac` ac]iunile scad afar` atunci [i valoarea

Acces 24/7 la contul din banc`

Cump`r` ac]iuni GOOGLE

WALL STREET

ADERAREA LA UE nu va duce la dispari]ia produselor tradi]ionale române[ti, iar acestea vor putea fi inclusiv exportate în spa]iul comunitar. Potrivit Ministerului Integr`rii Europene, la negocieri, România a ob]inut recunoa[terea [i protec]ia denumirilor de origine [i geografice pentru mai multe tipuri de b`uturi (palinc`, ]uic`, horinc`, tur]), pentru iaurt, ca[,

ca[caval, magiun, cîrna]i, pl`cint`, covrigi etc. Pentru aproape 60 de tipuri de brînz` [i produse lactate de vac`, oaie, capr` [i bivoli]`, produse prin tehnologii tradi]ionale, au fost acordate derog`ri de la normele sanitar-veterinare europene. Aceasta înseamn` c` produc`torii vor beneficia de excep]ii de la cerin]ele comunitare stricte privitoare la securitatea alimentar`.


Joi, 8 iunie 2006  Bani&afaceri

04

Bani \n buzunar

reprezint` cota de impozitare a c\[tigurilor din ac]iunile v\ndute la burs`, indiferent de vechimea de]inerii acestora.

16%



MINISTRUL FINAN}ELOR, SEBASTIAN VL~DESCU, NU A UITAT PE NIMENI |N PROIECTUL S~U

Bani&afaceri  Joi, 8 iunie 2006

05

Bani \n buzunar

de centimetri cubi capacitate cilindric` a autovehiculelor este unitatea de m`sur` pentru calculul impozitului datorat.

200



DE COD FISCAL. |N PREMIER~, BURSA A AMENIN}AT C~ VA INTRA |N GREV~

Noul Cod fiscal va schimba

din 2007 regulile jocului

 Ultimele

Echidistan]`

modific`ri aplicate Codului fiscal vor strica echilibrul precar în care se g`se[te clasa mijlocie din România.

 „Pentru locuin]ele cu suprafe]e de pîn` la 150 de metri p`tra]i nu se majoreaz` nimic, iar pentru o Dacie, într-adev`r, se va pl`ti dublu, asa cum se discuta. Asta înseamn` c` ne ducem, pe an, de la 210.000 la 490.000 lei vechi“, spune ministrul Finan]elor, Sebastian Vl`descu, despre opera sa fiscal`. Acesta spune c` nimeni nu a fost \ncurajat, dar nici nu a fost descurajat. „Nu sus]inem un anume domeniu. Am sus]inut toate domeniile printr-o cot` de impozitare unic` [i sc`zut`“, spune Vl`descu.

— Doru CIREA{~ |N MARE, ultimele prevederi elaborate de Finan]e, care înc` nu au primit avizul definitiv al Parlamentului, prev`d o majorare a impozitelor pl`tite la nivel local pentru bunurile imobiliare, fie c` vorbim despre ma[ini, iahturi, case sau terenuri. Aceste modific`ri îl vor afecta pe exponentul clasei mijlocii din România, prin prisma propriet`]ilor de]inute. Pentru micul întreprinz`tor, Codul fiscal va reprezenta o lovitur` mai serioas`, deoarece nu va mai fi posibil` plata impozitului pe venit, variant` preferat` de majoritatea micilor întreprinz`tori. Problematic` va fi [i lipsa de rentabilitate a pl`]ii salariilor pentru angaja]i pe microîntreprinderi înfiin]ate de ace[tia. Va fi mult mai pu]in convenabil` plata unui impozit de 16% pe profitul microîntreprinderii, constituit de altfel din salariile primite de angajatul care [i-a înfiin]at-o, dec\t 3% pe venituri situate la acela[i nivel. Potrivit profesorului Daniel D`ianu, de[i capitalul pare mai pu]in impozitat, nu este chiar a[a. Codul fiscal este mai împov`r`tor, spune Marian Petre Milu], pre[edintele Uniunii Na]ionale a Patronatului din România (UNPR). „|n 20032004 se luau 25% pe profit [i 5% pe dividende, în 2005, profitul s-a impozitat cu 16%, iar dividendele cu 10%, iar anul acesta [i profitul, [i dividendele se impoziteaz` cu 16%“, spune acesta. De la an la an s-a ajuns ca banii produ[i de o firm` s` fie impozita]i cu 32%, pe cînd în 2003 se duceau la stat doar 30%.

Ma[ina Impozitul pe ma[in` va fi determinat prin înmul]irea fiec`rei grupe de 200 de centimetri cubi cu sume cuprinse între 7 [i 50 de lei. |n prezent, impozitele auto sînt calculate prin înmul]irea fiec`rei grupe de 500 de centimetri cubi, cu sume cuprinse între 7 [i 8,6 lei. Proiectul propune ca impozitul redus de 7 lei s` fie calculat doar pentru autoturismele cu o capacitate cilindric` de pîn` la 1.600 de centimetri cubi inclusiv, [i nu pentru autoturismele de pîn` la 2.000 de centimetri cubi ca în prezent. Aceasta înseamn` c` impozitul pentru autoturisme cu o capacitate cilindric` de pîn` la 1.600 de centimetri cubi inclusiv va urca pîn` la 56 de lei, dublu fa]` de impozitul maxim de 28 de lei

Fiecare leu investit \n confort semnific` un alt leu tax` la stat. achitat acum. Pentru autoturisme cu o capacitate cilindric` între 1.601 [i 2.400 de centimetri cubi inclusiv, impozitul va fi cuprins între 240 [i 360 de lei. S` lu`m cazul în care doi membri ai familiei au fiecare ma[ina sa, una cu o

capacitate de peste 2.000 cm, celalalt` imediat sub aceast` cilindree. Potrivit prevederilor actuale, impozitul de plat` este de 3,6 lei în cazul primei ma[ini (7,2 lei pentru fiecare 500 cmc) [i, respectiv, 23,2 lei (5,8 lei la fiecare 500 cmc p\n` la 2.000 cmc).

|n total, pentru parcul auto al familiei impozitul de plat` anual este de 59,2 lei. De la 1 ianuarie ma[inile cu o cilindree peste 2.000 cmc se va pl`ti 15 lei pentru fiecare 200 cmc sau frac]iune peste 2.000 cmc, deci impozitul de plat` pentru prima ma[in`

Codul a adus aproape de grev` Bursa  Modific`rile Codului fiscal îi nemul]umesc pe investitorii de la Bursa de Valori Bucure[ti. Ace[tia s-au gîndit zilele trecute chiar la posibilitatea unei greve. Circa 200 dintre ei au semnat o list` pe Internet pentru a intra în „grev`“ [i a nu tranzac]iona nimic. Ac]iunea de protest a acestora a fost generat` de obliga]ia de vânzare a participa]iilor mai mari de unu la sut` la SIF-uri, delistarea societ`]ilor [i modific`rile Codului fiscal. Investitorii s\nt nemul]umi]i deoarece, prin noua lege, impozitele pe câ[tigul de capital (din

tranzac]iile cu valori mobiliare) au fost aliniate la 16%. P\n` acum, la BVB erau impozitate cu 16% investi]iile pe termen scurt [i unu la sut` investi]iile pe termen mai mare de un an. Investitorii sus]in c` alinierea impozitului la 16% nu se justific` at\t timp c\t ministrul Finan]elor nu le d` o explica]ie clar` asupra necesit`]ii alinierii acestor impozite la un nivel unic. Potrivit directorului general al BVB, Stere Farmache, persoanele fizice rezidente reprezint` 45,6% din totalul investi-

torilor, persoanele juridice rezidente – 21,3%, persoanele fizice nerezidente – 6,7%, iar persoanele juridice nerezidente – 26,4%.

va fi de 165 de lei. Pentru a doua, de cilindree mai mic`, se va pl`ti 7 lei pe fiecare 200 cmc, deci în total 70 de lei. |n consecin]`, pentru ambele ma[ini, dup` 1 ianuarie 2007, impozitul local va fi de 235 de lei.

Proprietatea imobiliar` Modific`ri au fost aduse [i impozitelor pl`tite la nivel local pentru propriet`]ile imobiliare. Pentru locuin]ele cu o suprafa]` mai mare de 150 de metri p`tra]i, valoarea impozabil` se va majora cu cîte 10% pentru fiecare 100 de metri p`tra]i sau frac]iune din ace[tia. Valoarea impozabil` a cl`dirii se determin`, ca [i în prezent, prin înmul]irea suprafe]ei construite, exprimat` în metri p`tra]i, cu valoarea impozabil` corespunz`toare. Ulterior, se face o ajustare în func]ie de rangul localit`]ii [i de zona în care este amplasat` cl`direa, prin înmul]irea cu un coeficient de corec]ie. Noile prevederi majoreaz` atît valo-

rile pe metru p`trat, cît [i coeficien]ii de ajustare în func]ie de amplasarea cl`dirii. Valoarea impozabil` pentru un metru p`trat dintr-o cl`dire cu cadre din beton armat, c`r`mid` ars` [i utilit`]i va cre[te de la 631 de lei la 669 de lei. Coeficien]ii cu care se înmul]e[te valoarea calculat`, conform metodei men]ionate, vor fi dubla]i în majoritatea cazurilor. |n cazul unei cl`diri în zona A a unei localit`]i de rang zero, coeficientul va cre[te de la 1,3 la 2,6. Concret, s` presupunem c` este vorba despre un apartament de patru camere în Bucure[ti cu o suprafa]` de peste 100 metri p`tra]i [i de un teren intravilan tot în Bucure[ti cu o suprafa]` de 500 mp. Noul Cod fiscal prevede o valoare de impozitare de 530 de lei pentru fiecare metru p`trat al unei locuin]e situate în categoria sus-men]ionat`. Pentru o suprafa]` de 100 mp, valoarea de impozitare total` a apartamentului va fi de 53.000 de lei, aceasta

fiind multiplicat` cu 1,2 (valoare corespunz`toare unei locuin]e situate în cartier mediu din Bucure[ti). |n final rezult` o valoare de impozitare de 63.600 de lei. La aceasta se aplic` o cot` de impozitare care poate atinge 1%, stabilit` de Consiliul Local. |n final, micul proprietar va pl`ti 636 de lei pe an. |n noua form` a Codului fiscal, valoare de impozitare a apartamentului de o sut` de metri p`tra]i cre[te la 66.900 de lei multiplicat cu 2,4, deci la 160.500 de lei. Luînd în calcul un impozit de 1,5%, rezult` c` anul viitor va fi pl`tit pentru acest apartament 2.400 de lei, deci un spor de 1.764 de lei. Pentru teren prevederile actuale stabilesc un impozit de 0,49 lei pentru fiecare metru p`trat. |n cazul unui teren de 500 de metri p`tra]i, cu destina]ia de construc]ii, situat într-o zon` relativ bun` a Bucure[tiului, va fi de plat` suma de 245 de lei. Noile prevederi stabilesc un impozit de 6.148 lei/ha pentru aceea[i zon` luat` anterior în calcul, ceea ce înseamn` c` pentru un lot de cas` de 500 mp se vor pl`ti 307 lei, deci cu 60 de lei mai mult decît în acest an. Dac` întreprinz`torul a vîndut o proprietate în valoare de 50.000 de euro, ob]inut` mai recent de trei ani [i care figureaz` în registrul notarial la o valoare de 30.000 de euro, ca [i în acest an [i în 2007 va fi aplicat un impozit pe diferen]a c\[tigat` de 16%, respectiv va trebui pl`tit un impozit de 11.200 de lei.

V\nzarea titlurilor se impoziteaz` O alt` modificare important` se refer` la regimul ac]iunilor sau titlurilor de]inute mai mult de un an. Dac` în prezent v\nzarea acestora este impozitat` cu 1%, de anul viitor cota de impozit aplicat` va fi de 16%. Practic, în cazul în care micul ac]ionar î[i va vinde ac]iunile, spre exemplu, în valoare de 10.000 de euro, cu un cî[tig de 10%, el va avea de plat` 525 de lei în plus fa]` de acest an, respectiv diferen]a de impozitare aplicat` cî[tigului de 1.000 de euro înregistrat.

Diferen]ele dintre impozitele pl`tite pentru ma[inile modeste [i cele de lux vor cre[te substan]ial.

Firma Cea mai important` modificare care va afecta firma micului nostru întreprinz`tor va fi cea referitoare la trecerea obligatoriu la impozitul pe profit, de la cel pe venit din prezent, pentru care se poate opta. Influen]a se va sim]i [i asupra cheltuielilor cu salariile ale firmei. S` presupunem c` firma respectiv` are nou` angaja]i pl`ti]i pe microîntreprinderile înfiin]ate de ace[tia.

„Majorarea taxelor prin noul Cod fiscal nu e (n.r. – o m`sur`) liberal`. Taxa pe viciu creeaz` o mare problem`, din cauza evaziunii.“ — Sebastian Bodu, [eful Agen]iei Na]ionale de Administrare Fiscal` La o cifr` de afaceri de 100.000 de euro în 2005, impozitul de plat` era 3% din venituri, deci întreprinz`torul nostru patron pl`te[te în prezent 3.000 de euro. Dup` 1 ianuarie, luînd în calcul o rat` a profitului net de 30% în industria respectiv`, impozitul de plat` va fi 4.800 de euro, deci un spor de 1.800 de euro,

respectiv 6.300 de lei. Pe l\ng` aceast` pierdere patronul va trebui s` pl`teasc` cheltuieli cu asigur`rile sociale de aproximativ 40% din salariile acordate. La un fond anual de salarii de 86.400 de euro acesta va pl`ti statului 34.560 de euro.

S\nt [i plusuri Asocia]ia Oamenilor de Afaceri din România apreciaz` c` noul Cod fiscal ar trebui s` r`mîn` neschimbat în urm`torii trei ani. Proiectul propune dou` m`suri care îi avantajeaz`, spun oamenii de afaceri, respectiv reducerea contribu]iilor pentru asigur`rile sociale [i men]inerea cotei de 16% pentru impozitarea profitului. AOAR critic` îns` libertatea dat` primarilor de a cre[te taxele locale, decît în cazul în care folosesc banii pentru dezvoltarea comunit`]ii pe care o conduc. În ceea ce prive[te impozitarea microîntreprinderilor, oamenii de afaceri cred c` România ar trebui s` urmeze modelul ungar. În ]ara vecin`, întreprinz`torii care cî[tig` anual sub 100.000 de euro pl`tesc o cota mic` de impozit, iar cei care cî[tig` peste acest nivel s\nt impozita]i cu cot` unic`.

Profitul reinvestit ar trebui neimpozitat Potrivit conducerii Partidul Conservator, profitul reinvestit de întreprinz`tori nu ar trebui impozitat. „Noi avem trei propuneri [i ]inem la acestea: una se refer` la necesitatea neimpozit`rii profitului reinvestit; alta la

reducerea la 9% a TVA la produsele alimentare de baz`; [i cea de-a treia, care vine în sprijinul clasei de mijloc, se refer` la impozitarea microîntreprinderilor. Mai concret, conservatorii

nu s\nt de acord cu ideea Ministerului Finan]elor de modificare a sistemului de impozitare a microîntreprinderilor [i impunerea unei cote unice de 16% pe profit. Este necesar` men]i-

nerea sistemului actual prin care microîntreprinderile s` poat` opta fie pentru impozitarea cu 3% a cifrei de afaceri, fie cu 16% a profitului, spune [eful partidului, Dan Voiculescu.

Mai mul]i factori de corec]ie vor aduce taxe mai mari la buget 2,6

lei/mp

669

lei/ha

7.404

0,9 68 Corec]ia impozitului \n func]ie de ora[ [i amplasare

Valoarea de impozitare a metrului p`trat de locuin]`

127 Impozitul aplicat terenului intravilan pentru construc]ii INFO_COTIDIANUL


Joi, 8 iunie 2006  Bani&afaceri

06

Bani&idei

|n Occident, companiile mari [i medii acord` o aten]ie deosebit` crizelor de imagine.



PIA}A ESTE DINAMIC~ {I DISPONIBIL~

Ploaie de agen]ii noi \n PR

ANDREEA T~NASE

Dup` modelul multina]ionalelor, firmele autohtone de PR vor s` p`r`seasc` balconul pentru scen`.

 Cu un capital de pornire \n jur de

50.000 de euro, experien]` [i conexiuni \n domeniu po]i demara un start-up \n rela]ii publice. — Lidia IONI}~ „S|NT DIN CE \n ce mai multe companii care p\n` acum nu [tiau ce \nseamn` rela]iile publice, dar care \ncep s` \n]eleag` c` PR-ul le deosebe[te pe pia]`, iar folosirea PR-ului determin` succesul unei companii“, a declarat pentru „Cotidianul“ Gabriel P\slaru, vicepre[edinte ARRP (Asocia]ia Român` a Profesioni[tilor \n Rela]ii Publice) [i director general al agen]iei de rela]ii publice Perfect Ltd. Except\nd brandurile interna]ionale, care au o personalitate deja format`,

companiile române[ti abia acum \ncep s` \[i fac` loc pe pia]`. „|n acest context, \n care orice companie are nevoie de comunicare pentru a-[i crea o imagine pentru a se comunica [i a-[i promova serviciile, au ap`rut multe agen]ii de PR care au recunoscut aceast` oportunitate de business“, spune Ioana Lucescu, specialist PR la Hook Communication. |n prezent, pia]a este \mp`r]it` \n divizii de PR ale marilor agen]ii, agen]ii de PR specializate, independente, [i agen]ii care ofer`, pe l\ng` alte servicii, [i servicii de rela]ii publice.

Cu c\t \ncepi Suma minim` cu care se poate porni o agen]ie de PR este de 50.000 de euro, suma acoperind perioada de [ase luni, spun speciali[tii. Bine\n]eles, banii s\nt necesari, dar nu suficien]i. „F`r` experien]` [i networking, nu se poate“, declar` Ioana Lucescu. „Practic, orice specialist \n PR care are deja o experien]` pe pia]` \[i poate lansa o agen]ie de PR, dar pentru a lansa o asemenea agen]ie trebuie s` te bazezi pe o expertiz` \n domeniu, pe un networking care s` te ajute s` participi la licita]ii [i s` ob]ii proiecte. Cea mai u[oar` cale de a deschide o asemenea agen]ie este s` ai proiecte \nc` din prima zi. Apoi restul vine din networking, din recomand`ri, din participarea la licita]ii. {i, bine\n]eles,

proiectele bine duse la cap`t vor aduce new business \n agen]ie.“ Pe de alt` parte, varianta pe cont propriu nu reprezint` \n sine o solu]ie viabil`, \n condi]iile \n care pia]a se dezvolt` din ce \n ce mai rapid. „Dup` 1 ianuarie 2007, va fi din ce \n ce mai greu s` rezi[ti. Ast`zi nu te mai po]i dezvolta \n pa[i mici, trebuie s` ai o dezvoltare accelarat` \nc` de la \nceput. |]i trebuie expertiz` \n domeniu, dar [i managerial`, ai nevoie de un capital mai consistent [i o echip` \n jurul c`reia s` dezvol]i afacerea“, spune Lauren]iu Ni]`.

„Pia]a romåneasc` de PR este \n consolidare, ceea ce ar putea constitui o oportunitate pentru antreprenorii autohtoni.“ — Lauren]iu Ni]`, Managing Partner Free Communication

|n cre[tere Potrivit lui P\slaru, explozia site-urilor de companie reprezint` un barometru foarte bun al st`rii \n care se afl` rela]iile publice de la

noi, un indicator al dezvolt`rii domeniului [i concluzia c` \ncepe s` i se acorde importan]a cuvenit`. De ase-

menea, num`rul de conferin]e, simpozioane [i evenimente, mult mai mare \n acest an dec\t \n al]ii, reprezint` tot un semnal al evolu]iei domeniului. |n ceea ce prive[te num`rul agen]iilor de PR, acesta „va cre[te, pentru c` se constat` existen]a unui num`r tot mai mare de absolven]i de la an la an, specializa]i pe acest domeniu, care s\nt angaja]i de companii pe func]ia de PR, dar care \[i vor dori mai devreme sau mai t\rziu business-ul lor \n domeniu“, mai spune P\slaru. „Faptul c` anual cre[te num`rul agen]iilor specializate (conform topurilor de profil realizate de mai multe trusturi de pres`) arat` c` este o industrie dinamic`“, spune Lauren]iu Ni]`, Managing Director la Free Communication.

 Culoar liber la oportunit`]i

Ce-]i trebuie ca s` te faci broker — Mihai NICU} PESTE TOT CITIM c` pia]a de capital se dezvolt`, auzim de noi societ`]i care intr` la cota bursei sau de ac]iuni distribuite salaria]ilor fostelor companii de stat, ac]iuni care se valorific`, de regul`, prin burs`. Jocul v\nzare-cump`rare presupune \ns` existen]a unui

intermediar, numit Societate de Servicii de Investi]ii Financiare (SSIF). La ea se duce oricine vrea s` v\nd` sau s` cumpere ac]iuni, pentru ca, mai apoi, societatea s`-[i desemneze brokerii s` fac` tranzac]iile. Cum pia]a cre[te, e evident c` [i interesul pentru profesia de broker cre[te. Aceast` meserie poate fi deci avut` \n vizor de cei

care-[i \ncep o carier`. Dar ce-]i trebuie ca s` te faci broker [i cum ajungi s` \nv\r]i ac]iuni pe pia]a de capital? „Primul pas este s` se angajeze la un SSIF. Apoi trebuie s` urmeze un curs pentru a deveni agent de investi]ii financiare. Dureaz` cam o s`pt`m\n` [i cost` cam [ase milioane de lei vechi, cheltuial` suportat` \ns` de SSIF. Dup` aceea, va trebui s` promoveze un examen, iar din comisia de examinare face parte [i un reprezentant al Comisiei Na]ionale a Valorilor Mobiliare. Dup` care va de]ine un atestat [i o autoriza]ie de agent de investi]ii financiare“, ne-a declarat

Iulian Panait, director la firma de consultan]` KTD Invest.

300 de euro leaf`, \n medie De[i pare ciudat, nu e nevoie de studii superioare ca s` ajungi broker. Totu[i, o triere exist` la momentul angaj`rii. „Este vorba despre ni[te calit`]i native: rezisten]` la stres, vitez` de reac]ie, abilit`]ile de comunicare, capacitatea de a sesiza diferen]ele“, spune Marius Plugaru, director la SSIF Iebatrust. El mai adaug` [i capacitatea de a lucra cu softul [i, ca avantaj, cunoa[terea limbii engleze. Pia]a \ncepe s` cear` tot mai mai mul]i brokeri, iar salariile

nu s\nt chiar de aruncat, cel pu]in nu pentru \nceput. “|ntre 1998 [i 2001, pia]a nu s-a prea dezvoltat. Nu erau at\]ia absolven]i. Acum asist`m la un val foarte mare de agen]i”, spune Plugaru. Potrivit mai multor voci din pia]`, salariul unui broker se \nv\rte la nivelul mediu a 300 de euro lunar. Exist`, bine\n]eles, [i excep]ii, \n care salariatul poate c\[tiga chiar aproape c\t cel care l-a angajat, dac` omul este chiar ceea ce-i trebuie directorului societ`]ii. Nu trebuie \ns` \n]eles c` totul vine dintr-o dat`. “Un broker se formeaz` \n doi-trei ani”, spune Plugaru.


Bani&afaceri  Joi, 8 iunie 2006

07

Auto

milioane de euro valoreaz` contractele de leasing opera]ional \ncheiate de New Kopel România \n anul 2005.

8



PIA}A ACTUAL~ ESTE |NC~ SUBDEZVOLTAT~

Aderarea va dubla pia]a \nchirierilor de ma[ini  Pia]a româneasc` a autoturismelor

Sixt New Kopel, deschiz\nd deja dou` birouri rent-a-car în Bucure[ti [i c\te unul în Ia[i, Constan]a [i Bac`u. „P\n` la sf\r[itul anului, vom deschide sucursale la Timi[oara, Cluj, Sibiu [i Bra[ov. Vom oferi servicii mai bune pentru c`, în mod nea[teptat pentru o ]ar`

de închiriat se cifreaz` la un milion de euro. Valoarea s-ar putea ridica la dou` milioane de euro dup` 1 ianuarie 2007. — Florin CEPRAGA COMPUS~ DIN aproximativ 1.000 de ma[ini, pia]a de rent-a-car din România a[teapt` un reviriment \n momentul \n care vom fi inclu[i \n blocul actual al celor 25 de state membre ale Uniunii Europene. „La ora actual`, pia]a rent-a-car este subdezvoltat`, cu o cifr` de afaceri de aproximativ un milion de euro, poten]ialul de cre[tere fiind îns` imens“, a spus Dudy Perry, directorul general adjunct al companiei New Kopel România. „Din p`cate, firmele mari din domeniu, Hertz [i Avis, au doar c\te 100-120 de ma[ini, ceea ce este mult sub cererea pie]ei. Dar cred c` în 2007 pia]a se va dubla cu siguran]`“, a spus Perry. Andreea T`nase, coordonator de marketing din cadrul Hertz România, a declarat c` ritmul de cre[tere de p\n` acum al pie]ei, cifrat la 15% anual, atrage \nc` noi juc`tori. „Exist` c\teva companii importante care s\nt sus]inute de branduri interna]ionale puternice [i un mare num`r de juc`tori mici care au o capacitate redus` de a oferi servicii de calitate la standard interna]ional [i de

Schimb`ri interna]ionale  Recent, Budget Rent a Car a fost v\ndut` c`tre Cendant Group, proprietarul Avis, dup` ce a c`zut sub inciden]a Legii falimentului. Compania Hertz a fost v\ndut` de Ford c`tre un consor]iu de investitori financiari în 2005. De asemenea, Volkswagen Group a v\ndut Europcar unui grup francez de investi]ii.

a-[i construi un brand local“, a spus T`nase. Pia]a de \nchirieri auto \n România depinde \n mare m`sur` de clien]ii din str`in`tate sau de \nchirierile auto efectuate de reprezentan]ii locali ai diferitelor companii str`ine ce desf`[oar` afaceri \n România. Reprezentantul Hertz se a[teapt` \ns` la modific`ri importante pe termen mediu [i lung. „Aderarea României la Uniunea European` va determina maturizarea pie]ei, a[a cum s-a \nt\mplat \n celelalte ]`ri est-europene cu economie mai dezvoltat`, Polonia, Cehia, Ungaria sau Slovenia. O dat` cu maturizarea pie]ei vor ap`rea modific`ri \n prezen]a competitorilor pe pia]`, prin consolidarea pozi]iei francizelor marilor companii interna]ionale [i cu dispari]ia multor companii locale care activeaz` \n prezent pe pia]a româneasc`“, a sus]inut T`nase.

„Aderarea României la Uniunea European` va determina maturizarea pie]ei, a[a cum s-a \nt\mplat \n celelalte ]`ri est-europene.“ — Andreea T`nase, coordonator de marketing Hertz România

|nc` un concurent Recent, pia]a are un nou competitor, Sixt New Kopel, în urma parteneriatului încheiat de firma israelian`, care ofer` leasing opera]ional auto \mpreun` cu unul dintre liderii mondiali ai pie]ei rent-a-car, Sixt AG. Compania î[i propune o cot` de pia]` de 34% pentru acest an. „Am intrat pe acest segment pentru c` pia]a româneasc` are un poten]ial mare. |n România activeaz` doar c\teva companii interna]ionale specializate \n \nchirierea de ma[ini [i multe firme locale care au infrastructur` logistic` redus`. Din aceast` cauz`, standardele de calitate s\nt reduse, iar pre]urile practicate s\nt mari“, a declarat Perry.

Urmeaz` extinderea New Kopel a achizi]ionat licen]a Sixt pentru România, compania astfel format`,

Pia]a rent-a-car din România a[teapt` s`-[i ia zborul dup` integrare.

 Nout`]i \n grila de start

 VW d` bani grei ca s`-[i dea angaja]ii afar`

Constructorul auto german Volkswagen (VW) a \mbun`t`]it oferta privind pl`]ile compensatorii acordate angaja]ilor germani care vor accepta s` renun]e rapid la locurile lor de munc`. Compania este dispus` s` ofere p\n` la 250.000 de euro pentru angaja]ii cu vechime, transmite Reuters. Valoarea pl`]ilor variaz` \n func]ie de salariul actual [i de perioada de munc`. Nivelul minim este de 95.000 de euro, se arat` \ntr-o scrisoare a VW, trimis` c`tre cei 85.000 de angaja]i

germani. Propunerea ini]ial`, \naintat` de constructor la sf\r[itul anului trecut, prevedea pl`]i compensatorii \ntre 60.000 [i 175.000 de euro, dar nu a determinat o reac]ie semnificativ` din partea lucr`torilor. VW a consim]it, \n anul 2004, s` nu conce-

dieze nici un angajat din Germania p\n` la sf\r[itul anului 2011, iar sindicatul IG Metall, care reprezint` majoritatea angaja]ilor VW din aceast` ]ar`, a solicitat companiei s` prezinte un plan detaliat de reorganizare, \nainte de a decide \n privin]a renegocierii acordului \n cauz`. Cel mai mare constructor auto din Europa a anun]at c` ar putea disponibiliza p\n` la 20.000 de angaja]i \n Germania, ca parte a strategiei de reorganizare, al c`rei scop este cre[terea competitivit`]ii automobilelor [i componentelor fabricate, dar nu a oferit detalii \n privin]a planului.

 Fondatorul Daewoo, condamnat la \nchisoare Kim Woo-choong, fondatorul [i fostul pre[edinte al grupului Daewoo, a fost condamnat la zece ani de \nchisoare, pentru fraud` [i delapidare, \n cel mai mare scandal financiar din Coreea de Sud, potrivit cotidianului „Financial Times“. De asemenea, Kim va trebui s` pl`teasc` o amend` de zece milioane de woni [i s` returneze suma de 21.448 de miliarde de woni (22 de miliarde de dolari), potrivit deciziei instan]ei din Seul. Procurorii au solicitat, anterior, condamnarea la 15 ani de \nchisoare [i \napoierea a

care se afl` în plin proces de dezvoltare economic`, serviciile nu s\nt foarte bune, iar pre]urile s\nt foarte mari“, consider` reprezentantul New Kopel România. „S\ntem al`turi de New Kopel \n Israel de trei ani [i colaborarea noastr` s-a dovedit a fi una de succes. Dorim s` fim al`turi de New Kopel [i \n România, o pia]` mare [i important` din Europa, cu un poten]ial de afaceri considerabil“, a spus Detlef Krehan, vicepre[edintele Sixt. Pe l\ng` serviciile rent-a-car, Sixt New Kopel \[i propune s` vin` [i cu pachete fly-drive, clien]ii av\nd posibilitatea s` \nchirieze o ma[in` la aeroport, dup` aterizarea \n România. New Kopel a intrat în România \n septembrie 2005 pe pia]a leasingului opera]ional [i a încheiat p\n` în prezent contracte de leasing pentru mai mult de 1.000 de autovehicule cu Pepsi, Alka, Tuborg, Elite sau Cargil. Valoarea contractelor se ridic` la opt milioane de euro.

aproape 25 de miliarde de dolari. Fondatorul Daewoo, \n v\rst` de 69 de ani, a fost re]inut de poli]ie \n luna iunie 2005, la \ntoarcerea din Coreea de Sud. El a fost acuzat de fraude contabile \n valoare de 20.000 de miliarde de woni, finan]`ri ilegale de 9.800 de miliarde de woni [i de deturnarea unor fonduri de 19.000 de miliarde de woni. „O sentin]` sever` nu poate fi evitat`, \ntruc\t Kim nu a respectat etica corporatist` [i a \nc`lcat legea, determin\nd falimentul Daewoo“, a declarat judec`torul Hwang Hyun-ju. Daewoo a devenit a doua mare companie din Coreea de Sud.


Joi, 8 iunie 2006  Bani&afaceri

08

Pe val

miliarde de euro reprezint` totalul activelor ABN Amro \n România la 31 martie 2006.

1,3



Raluca Mandache  1999: a absolvit Facultatea de Rela]ii Economice Interna]ionale  2001: intr` \n Programul MBA româno-canadian

STUDEN}II BUNI PLEAC~ DE PE B~NCILE {COLII LA B~NCILE COMERCIALE

„Colec]ionarea de diplome nu te ajut` \n carier`“  {i-a \nceput

ABN Amro Bank: pozi]ia de Marketing Manager, de]inut` p\n` atunci de o expat` care urma s`-[i \ncheie mandatul \n c\teva s`pt`m\ni. A fost o oportunitate uria[` [i mi s-a acordat o [ans` unic`. Pre[edintele de atunci al b`ncii avea \ncredere \n oamenii tineri, care aveau o alt` viziune asupra lucrurilor [i care doreau s` se lanseze. P\n` la urm`, cred c` am avut noroc, pe care am [tiut \ns` cum s` construiesc“, spune Mandache. Ulterior, \n urma diverselor reorganiz`ri din cadrul organiza]iei, a fost numit` Head of Communications. „M` ocup de tot ce ]ine de comunicarea de brand, imagine [i PR pentru \ntreaga banc`, precum [i de marketing pentru divizia corporate.“ |ntrebat` care ar fi calit`]ile unui manager de succes, Mandache spune c` e nevoie \n primul r\nd de vi-

cariera ca translator. Acum traduce din olandez` \n român` imaginea ABN Amro. {i are succes. — Florin CEPRAGA

„Evident, am avut mult de \nv`]at. Aveam no]iuni teoretice, dar \n practic` lucrurile nu erau exact cum citisem eu \n c`r]i.“ „Diferen]a esen]ial` pe care o percep \ntre tinerii manageri români [i colegii lor din str`in`tate, \n special din ]`rile vestice, cu pie]e mature, este legat` de implicarea personal` [i dorin]a de reu[it` pe care o au.“ — Raluca Mandache

PRIMUL S~U JOB a fost acela de traduc`tor de limba francez`, c\nd o firm` de turism a anun]at c` dore[te s` angajeze pe cineva care s` traduc` din francez` \n român` un regulament de func]ionare [i o bro[ur`. A acceptat oferta pentru c` voia s`-[i exerseze cuno[tin]ele. „Am ob]inut o burs` Tempus \n anul trei de facultate, a[a c` nu mi-a fost foarte greu. Chiar era o bun` ocazie s`-mi exersez cuno[tin]ele“, poveste[te Mandache. A urmat apoi un job part-time de translator de limb` englez`. A lucrat \nc` din primul an de facultate, dar numai joburi part-time. „Am fost mereu o student` dedicat`, prea responsabil` uneori. Doream s` am numai rezultate bune. A[a c` alegeam numai acele joburi care \mi permiteau s` lucrez f`r` s` \mi afecteze studiul“, spune Mandache. |n ultimul an de facultate s-a angajat la o companie distribuitoare de produse parafarmaceutice. „Perioada aleas` nu era \ns` cea mai potrivit`. Anul universitar era pe sf\r[ite [i to]i colegii ne preg`team pentru licen]`. M-am hot`r\t \ns` s` \ncerc, pentru c` dup` licen]` competi]ia pentru un job ar fi fost mult mai mare.“ Primul job \n cadrul acestei companii a fost cel de Assistant Manager, iar dup` c\teva luni a fost numit` pe pozi]ia de Marketing Executive. „Evident, am avut mult de \nv`]at. Aveam no]iuni teoretice, dar \n practic` lucrurile nu erau exact cum citisem eu \n c`r]i“, relateaz` Mandache.

de angaja]i 700 cuprinde personalul ABN Amro România \n cele 20 de sucursale. ziune, s` fac` ast`zi ceea ce al]ii vor face poate peste cinci ani. „De asemenea, trebuie s` fie un bun lider pentru echipa cu care lucreaz` [i s` [tie s`-[i motiveze subordona]ii. {i nu \n ultimul r\nd s` aib` mult umor!“.

Cum ar fi fost dac`... Relaxarea unui manager de succes: \ntr-o pia]` aglomerat`, Mandache face popas la Vene]ia.

Cu MBA-ul \n carier` |nc` de c\nd a absolvit facultatea [i-a dorit s` urmeze Programul MBA Româno-Canadian. Timp de doi ani s-a preg`tit pentru admitere, apoi a candidat. A fost acceptat` [i a hot`r\t s` renun]e la job [i s` se concentreze full-time asupra studiului. „O perioad` chiar am \ncercat s` urmez [i [coala [i s`-mi p`strez [i serviciul. Dar am dorit s` acord importan]a [i timpul cuvenit Programului, a[a c` decizia de a renun]a la job a venit natural“, sus]ine Mandache. „Am considerat c` absolvirea unui MBA m-ar fi ajutat s`-mi consolidez cuno[tin]ele practice deja acumulate, s`-mi

\mbun`t`]esc abilit`]ile manageriale [i, evident, s` ob]in un job mai bun ulterior“, spune actualul director de PR& Marketing la ABN Amro despre avantajele acestui program \n plan profesional. „Dup` ce am absolvit, ca [ef` de promo]ie, am avut mai multe oferte foarte interesante de joburi, oferte pe care probabil nu le-a[ fi avut \nainte de absolvirea MBA-ului. Cred \ns` c` depinde de fiecare persoan` dac` [i cum va folosi cuno[tin]ele acumulate. S\nt convins` c` doar «colec]ionarea» de diplome nu ajut` foarte mult \n carier`.“

Drumul spre banc` |n mod tradi]ional, institu]iile bancare ofer` condi]ii [i pachete de angajare

mult mai bune dec\t media pie]ei muncii. A[a se face c` majoritatea absolven]ilor unui MBA vizeaz` ob]inerea unui job \ntr-o banc`. „Eu doream s`-mi dezvolt cariera \n marketing [i comunicare, iar, structural, eram tipul organizat [i orientat spre cifre. Mi-am dat seama c` a face marketing [i comunicare pentru o banc` este varianta \n care a[ putea combina cele dou` aspecte de mai sus“, a ad`ugat Mandache. Dup` ce a absolvit MBA-ul a trimis CV-uri [i scrisori de inten]ie c`tre mai multe companii, \n principal c`tre institu]ii financiare. A primit r`spuns de la mai multe companii. A urmat perioada de interviuri. „Cea mai interesant` a fost oferta celor de la

Echilibru managerial \ntre via]a personal` [i cea profesional`  „Lucr\nd \ntr-o institu]ie bancar` interna]ional`, \n permanen]` intru \n contact cu manageri din alte ]`ri“, spune Mandache. „Diferen]a esen]ial` pe care o percep \ntre tinerii manageri români [i colegii lor din str`in`tate, \n special din ]`rile

vestice, cu pie]e mature, este legat` de implicarea personal` [i dorin]a de reu[it` pe care o au. Managerii români, mai ales cei de succes, din pozi]ii-cheie, acord` o importan]` foarte mare jobului, performan]ei, vie]ii profesionale \n general, de cele mai multe ori \n detrimentul celei personale. Am observat c` \n celelalte ]`ri, managerii s\nt mai pu]in dispu[i s`-[i «sacrifice» via]a personal`.

S\nt mai motiva]i de realizarea unui echilibru \ntre cele dou`. Ca stil managerial, cred c` [i \n România, \n principal \n cazul companiilor multina]ionale, se tinde spre o descentralizare a ierarhiei, spre un stil managerial mai relaxat, \n care [eful [i subordonatul formeaz` o echip`, au obiective comune [i interdependente, s\nt evalua]i ca performan]` [i s\nt motiva]i s` aib` rezultate c\t mai bune.“

Raluca Mandache are \n plan s`-[i \nceap` propria afacere \ntr-o perioad` de zece ani. „Cu siguran]` \mi voi conduce propriul business. Este o tendin]` tot mai des \nt\lnit` la cei cu o anumit` experien]` managerial` s`-[i doreasc` s` \ncerce s` pun` pe picioare o afacere proprie. Cred c` este normal s`-]i dore[ti asta, mai pu]ini au \ns` [i curajul s` \ncerce. |n mod clar, nu a[ vrea ca peste ani s` m` \ntreb «oare cum ar fi fost dac`...?». |n plus, este p`cat s` nu \ncerci s` fii propriul t`u st`p\n. Oric\t de bun manager ai fi, la sf\r[itul zilei e[ti angajat [i ai un [ef“, sus]ine oficialul b`ncii olandeze. Pe plan personal, sper` s` se implice mai mult \n diversele probleme sociale. „Din pozi]ia \n care s\nt acum, sus]in proiectele ini]iate de Habitat pentru Umanitate, UNICEF, precum [i un curs de cultur` bancar`, «Valori Europene», desf`[urat \n parteneriat cu Academia de Studii Economice din Bucure[ti. Anul acesta a fost [i primul an \n care ne-am implicat \n proiectul «Olimpiadele Comunic`rii». |n general, sus]in acele proiecte care au implica]ii \n timp, care \[i propun s` dep`[easc` anumite efecte punctuale. |ncrederea [i respectul membrilor comunit`]ii afecteaz` \ntreaga activitate a unei companii“, a concluzionat Mandache.


06.08.2006-Economic  

Ma[inile, carburant pentru buget ximativ 1.000 de ma[ini, pia]a de rent-a-car din România a[teapt` un reviri- ment \n momen- tul \n ca- re v...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you