Rjvmf 6 (4) 2017

Anul II / Vol. 2/ Nr. 6 (4) 2017

REVISTĂ EDITATĂ ÎN PARTENERIAT CU EDITURA

Editura Etna este înscrisă în Societatea Editorilor Români.

Acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS ) la poziția 241 şi de Colegiul Medicilor din România (CMR)

ACREDITATĂ DE

Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology www.rjvmf.innovationinhealth.ro

1E5DITE CR EMC

CHIRURGIE ȚESUTURI MOI

TEMA EDIȚIEI

B.A. Vițălaru, D. Crînganu, Raluca Crînganu

4th 25 mai 2018, ora 19.00, București Daca aveti proiecte, produse, servicii inovatoare si doriti sa va aflati printre nominalizatii editiei din 2018 si, de ce nu, printre premiantii Galei, va invitam sa ne trimiteti informatiile la adresa redactia@innovationinhealth.ro.

De asemenea, daca doriti sa va aflati printre partenerii si sustinatorii Galei 2018 si doriti sa consultati oferta noastra de servicii de promovare, va rugam sa ne scrieti la redactia@innovationinhealth.ro pana la data de 31 noiembrie 2017.

8 www.innovationinhealth.ro.

ORGANIZATOR

MEDICINA VETERINARĂ - SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ANTICHITATE (II)

C

ontinuăm în acest număr cu incursiunea noastră în medicina umană și veterinară practicate la civilizațiile antice și ne oprim asupra egiptenilor, fenicienilor și hitiților.

Regiunile aflate de-a lungul Nilului au fost unite în anul 3300 î. Hr. în două regate, Egiptul de Sus și Egiptul de Jos, unificate mai apoi de către faraonul Menes în anul 3100 î. Hr. Scrierea hieroglifă a apărut în anul 3200 î.Hr. și a fost folosită în opere literare, istorice, filozofice, religioase și științifice.

Din scrierile grecilor, rezultă că la egipteni religia era zoolatră (practicau cultul animalelor), aceștia din urmă îngrijind cu deosebită atenție crocodilii, pisicile, șerpii, păsările, berbecii, acordându-le onoruri divine și considerându-le animale sacre.

Cele mai numeroase date privind creșterea animalelor și îngrijirea celor bolnave, relația om-animale, diverse ritualuri le avem din mormintele faraonilor și din mormintele zidite ale aristocrației numite mostabe. Aceste morminte erau împodobite cu statui, animale mumifiate, inscripții, basoreliefuri, ceramice, papirusuri, tăblițe pictate ce reprezentau scene din viața de zi cu: oameni lucrând la câmp, îngrijind animalele sau ajutându-le să nască.

Egiptenii au domesticit și crescut numeroase specii de animale, ei foloseau pășunatul, stabulația, distribuiau sarea în alimentație, monta supravegheată, ameliorau prin încrucișări rasele de animale, se ocupau cu îngrășatul bovinelor, marcajul lor pe umărul drept cu fierul roșu, executau ecornarea și practicau obstetrica veterinară. Castrarea taurilor era practicată în mod curent, egiptenii distingând: bovine de reproducție (tauri și vaci) și bovine de serviciu (tauri castrați).

Păsările domestice erau crescute în curți speciale și se practica îngrășatul gâștelor cu boluri de făină. Oile și caprele erau crescute la fel ca și taurinele. Cămilele nu sunt prea des menționate, prezența lor fiind atestată de găsirea unui cap de cămilă din argilă provenind din dinastia a I-a , precum și de o mențiune în Biblie care arată că printre animalele primite de Avraam în dar de la faraoni erau și camile. Calul nu a fost cunoscut până la cucerirea lor de hicsoși în secolul VIII î.Hr. Acesta a fost întrebuințat numai pentru război.

Egiptenii au fost, după documentele grecești, părinții medicinei. Toți zeii lor aveau atribute de vindecători. Zeul primordial a fost Atum, din care se vor naște toți zeii egipteni: Ra – zeul soare, Shu (aerul) și Tefnut (umezeală), Geb (pământul) și Nut (cerul), Osiris, Isis, Seth și Nephtthhys. În vechiul Egipt existau o medicină mistică și una laică.

Medicina mistică cuprinde: - medicina magică (vrăjitorească) în care vrăjitorii și pacienții lor cred în niște spirite benefice sau malefice pe care le cheamă sau le alungă; - medicina mistică se referă la faptul că atât starea de sănătate, cât și cea de boală sunt influențate de două categorii de zei: zei cosmici și zei vindecători.

Dintre zeii cosmici, îl reamintim pe Toth, poate cel mai fascinant zeu din istoria omenirii. Era zeul cunoștințelor, cunoșwtea formulele secrete ale vindecării tuturor bolilor, care știa să vindece suferinzii. Toth cunoștea, ne spun izvoarele istorice, “doza” de lumină care, pătrunzând în adâncurile trupului uman, dăruia vindecare sau revigora țesuturile.

Era o știință specială, pe care preoții o practicau în camere anume construite, astfel încât lumina soarelui să nu ajungă decât filtrată în culorile spectrului. Pacientul era întins pe un altar și asupra lui se revărsa un flux combinat de culori spectrale obținut prin filtre speciale, în funcție de diagnosticul pus de preoții vindecători: galben, violet și turcoaz pentru disfuncții sexuale, roșu și galben pentru rinite alergice, albastru sau violet pentru circulația defectuoasă a sânge-

E D I T O R I A L

Dragoș Marius CHIRIAC, Redactor-șef

E D I T O R I A L

lui. Astfel, ne spune istoria, preoții egipteni obțineau vindecări spectaculoase atât fizice, cât și mentale. Tratamentul bolilor cu ajutorul luminii se numește colorpunctură, medicul neurolog Peter Mendel afirmând că fiecare culoare a spectrului este într-o strânsă relație cu sănătatea organismului, cu “starea de bine” și, deci, poate fi folosită pentru reechilibrarea organismului.

- Bess și soția sa Tuertis patronau nașterea deci obstetrica.

Zeii vindecatări (medici) puteau vindeca diferite boli: - Imhotep, fiul lui Thot și al zeitei Sekhmet. Este un personaj istoric real, era medic, arhitect vestit și ministru al faraonului Zoser. Construiește prima piramidă în trepte în anul 2800 î.Hr., este divinizat de egipteni ca zeu al medicinei (echivalentul lui Asklepios la greci). Era socotit zeu mântuitor și tămăduitorul tuturor bolilor. Bolnavii erau sfătuiți să doarmă în templul zeilor, aflând în vis boala de care suferă și remediul ei.

- Zeița Sekhmet, mama lui Imhotep, era patroana chirurgiei.

Medicina empirico-laică consta în aplicarea unor leacuri empirice și ca exemplu putem aminti mestecarea boabelor de ricin și înghițirea lor cu bere în caz de constipație, folosirea la spălat a pastei Snabu, cauterizarea mușcăturilor de câini.

Herodot, părintele istoriografiei, relatează că Egiptul era plin de medici, fiecare îngrijind un anumit tip de boală: de ochi, de dinți și pentru bolile ce nu aveau un anumit loc precizat.

Practicienii erau preoți (sahmet) și medici laici (sun), ei făceau parte dintr-o pătură socială superioară, fiind apreciați în tot bazinul mediteranean.

Educația medicilor se făcea în școli speciale atașate templelor, medicii fiind recompensați prin avantaje sociale și bunuri. Erau considerați intermediari între zeul Thot și bolnavi, fiind obligați să păstreze secretul practicii medicale. Egiptenii considerau că respirația este actul esențial al vieții. Ei credeau că aerul intră pe nas și prin ochi, fiind transportat apoi în corp printr-un sistem de canale. În afară de aer, egiptenii credeau că mai exista două sufluri: - cel al vieții, care intra prin urechea dreaptă și cel al morții, care intra prin urechea stângă.

Ficatul era considerat rezervor general de sânge , de unde era împins de inimă în vase.

Egiptenii descriau diferite boli digestive: gastrita, ulcerul, pentru care recomandau pansamente gastrice cu praf de calciu și făină de roșcove. În infecțiile căilor respiratorii, practicau inhalația cu vapori de rășină și smirnă, combăteau constipația cu ulei de ricin, iar în teniaze foloseau fierturi de sâmburi de bostan.

Egiptenii practicau și chirurgia, curățau plăgile și le pansau cu fâșii de pânză îmbibate în smirnă și ulei de eucalipt. Deschideau abcese, fiind primii care au suturat plăgile, înțelegând rolul drenului în supurații. Imobilizau fracturile cu atele de bambus fixate cu benzi de pânză.

Nu practicau amputarea, deoarece considerau că omul trebuie să se prezinte la Osiris, în împărăția morților, cu corpul întreg. Tratau bolile de ochi cu pomezi și colire. Cunoșteau și bolile infecțioase cum ar fi: tuberculoza, răspândită în acea perioadă (Tutankamon, Ramses al II-lea),variola (mumia lui Ramses al V-lea păstrează pe față urme de pustule variolice), lepra era de asemenea răspândită, egiptenii fiind primii care au introdus izolarea bolnavilor.

Stomatologia era practicată de specialiști. Caria dentară era frecventă și se consideră a fi provocată de un vierme care găurește dintele așa cum fac viermii unor fructe. Se practică plombarea cariilor cu ciment făcut din pulbere de piatră și pământ de Nubia, iar dinții mobili se imobilizau cu fire de aur. Cu practica veterinară se ocupau preoții, preotul Aha-Nekht, o implora pe zeița Sekhmet pentru ca ea să-l ajute în tratamentul vitelor bolnave. Descifrarea scrierii cuneiforme, realizată de Grotefend în anul 1802 și a scrierii hieroglifice de către Champollion în anul 1822, a permis descifrarea mărturiilor scrise (papirusuri) în Egipt.

Cel mai valoros papirus este Papirusul Ebers, redactat în anul 1550 î.Hr., achiziționat de Ebers, la Luxor și publicat în anul 1875. Lung de 20 de metri și lat de 30 cm., acest papirus este o adevărată enciclopedie de medicină și farmacologie care sintetizează cele mai vechi cunoștinte empirice din acest domeniu. Din lucrările clasice cunoaștem câteva amănunte în legătură cu tehnica farmaceutică de acum 2000-3000 ani din Egipt. Rețetele egiptene sunt compuse după aceleași principii care se aplică și în zilele noastre. Rețeta cuprindea indicații privind forma galenică corespunzătoare medicamentului prescris, tehnica de preparare (zdrobire, măcinare, fierbere, strecurare, amestecare în vederea obținerii ingredientelor cărora urma să li se dea forma galenică dorită), precum și indicații cu privire la momentul admi-

E D I T O R I A L

nistrării medicamentelor. Nu lipsesc rețetele criptice, secrete, ingredientele lor fiind indicate simbolic “lacrima lui Isis”, “până lui Thot”.

Prepararea medicamentului se făcea exclusiv de către medic, calificat pentru o asemenea activitate. Hieroglifa (pictograma) medic (în limba egipteană “sun”), se compune din trei elemente: un om șezând, o lanțetă și un vas farmaceutic. Ea reprezintă pe acela care vindecă și prepară medicamentul.

Administrarea medicamentelor nu diferă nici ea prea mult de cea actuală, egiptenii folosind o gamă variată de forme galenice cum ar fi: prafurile, pilulele, macerațiile, decocturile, cataplasmele, colirele, inhalațiile, unguentele, supozitoarele, fumigațiile, soluțiile apoase, uleioase și alcoolice. Se foloseau curent decocturi sedative și antiflogistice din mușețel și mentă ca și speciile laxative și purgative ca ricinul, rodia, curmalele, smochinele.

Medicii egipteni cunoșteau acțiunea diuretică a cepei de mare, usturoiul și rodia erau folosite ca leacuri vermifuge, macul, cânepa indiană, mandragora și măselarița erau incluse între sedative, somnifere și stupefiante. Smirna și rășinile aromatice s-au întrebuințat atât la aplicarea medicațiilor prin fumigație, cât și ca substanțe aromatice conservante la îmbălsămarea cadavrelor.

De o foarte mare importanță istorică a fost descoperirea, în anul 1889, în ruinele de la Kahun, a unui papirus cunoscut sub numele de “Papirusul veterinar de la Kahun”, document egiptean de terapeutică veterinară, datând din epoca faraonului Amenemhat al II-lea (18501800 î.Hr.). Papirusul a fost tradus mai întâi de egiptologi, apoi de medici și medici veterinari, întâmpinându-se mari greutăți la interpretarea lui, în special referitor la termenii de specialitate. Acest papirus este scris cu hieroglife și 40% din acest document este distrus.

Textul are patru capitole, fiecare capitol având un titlu care începe cu reprezentarea unui cap de vită sau a unui ochi. Titlul celui de-al doilea capitol, care este cel mai bine conservat, este intitulat “Știința vindecării cu referire la scurgeri”. În text este descrisă simptomatologia, după care urmează diagnosticul și, în încheiere, este indicată terapia. Terapia prevedea inițial comunicarea cu animalul bolnav pe cale verbală, printr-o formulă magică, apoi în a doua parte, terapia prevedea intervenții cu caracter rațional (luarea de sânge, masaje cu plante medicinale, aplicații cu fierul înroșit). În final, este dat prognosticul, adică o judecată estimativă asupra evoluției bolii, de genul: se va însănătoși și va trăi sau va muri. În același papirus este descris și timpanismul acut la taurine, învățăcelul fiind sfătuit cum să facă o explorare rectală și ce valoare terapeutică are golirea rectului de fecale.

Valoarea acestui document ne permite să înțelegem, datorită felului rațional de redactare, că nu este un produs de medicină populară, ci un text expus sistematic de o gândire științifică dintr-un mediu cu o înaltă dezvoltare culturală. Se știe că în Egipt a existat o medicină scrisă a omului, ale căror norme trebuia urmate obligatoriu de cei ce o practicau.

Papirusul de la Kahun demonstrează că medicii veterinari practicau după textele bătrânilor înțelepți, medicina veterinară fiind practicată de două etaje intelectuale: - unul era medicul filozof (preotul) care întotdeauna dădea indicații; - celălalt era practicianul, cel care executa.

S-a mai descoperit un tratat de patologie a calului ce cuprinde indicații terapeutice inspirate din medicina omului.

Civilizația feniciană s-a dezvoltat între anii 3000 – 1300 î. Hr. Ei au inventat scrierea alfabetică cu 22 de semne, preluate de greci și romani. În Siria, la Ras-Chaura s-a descoperit un mic tratat de hipiatrie în zece părți, remarcabil prin indicațiile terapeutice.

Către sfârșitul mileniului III, începutul mileniului II î. Hr., triburi de indo-europeni s-au stabilit în centrul Podișului Anatoliei, fondând un vast imperiu în actuala Turcie. Erau mari crescători de cai și mari războinici. În Anatolia, orașul Hatusas, a fost descoperit un tratat scris de Kikkuli privind dresajul și aclimatizarea cailor. Tot de la hititi, în anul 1400 î.Hr., provine și un text veterinar referitor la știința vindecării cailor. Din el s-a putut traduce un tratament ce utiliza plante medicinale introduse în nările cailor. (va urma)

S U M A R

169

EDITORIAL

MEDICINA VETERINARĂ SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ANTICHITATE (II)

198

Dragoș Marius Chiriac

174

SPECIAL GUEST

DE CE TREBUIE REZERVAT MEDICILOR VETERINARI DREPTUL DE A ADMINISTRA O FARMACIE VETERINARĂ?

Lescai Daniel

206

Cristi Matură

178

ORIGINAL ARTICLE

SINDROM DE PICĂ STEREOTIP LA O PISICĂ DOMESTICĂ URMAT DE TREI EPISOADE DE OCLUZIE INTESTINALĂ ÎNTR-UN INTERVAL DE CINCI LUNI

218

CHIRURGIA RADICALĂ ȘI ABORDAREA MULTIMODALĂ ÎN FIBROSARCOMUL FELIN

AUTOVACCIN SAU TEHNICI CHIRURGICALE ÎN PAPILOMATOZA BOVINELOR? Dan Eugen Gîscă, Andrei Tudose, Ana Tudose

SIMPLE SURGICAL LIGATION AND MANAGEMENT OF AN INTRAOPERATIVE COMPLICATION FOR TREATMENT OF PATENT DUCTUS ARTERIOSUS IN TWO BICHON DOGS

224

Ciprian Ober, Iuliu Scurtu, Lucia Bel, Cosmin Peștean, Sidonia Bogdan, Vlad Luca, Liviu Oana

190

REVIEW

Cristea Anca, Dima Anda

Lescai Daniel

184

RAŢIONAMENT CLINIC ŞI MANAGEMENT CHIRURGICAL ÎN CAZUL UNEI UROLITIAZE LA UN CÂINE MONORHID CU SPONDILOZĂ ŞI HIPERPLAZIE DE PROSTATĂ CONCURENTE

CLINICAL CASE

UN CAZ DE SARCOM MUSCULAR CU EVOLUŢIE RAPIDĂ, PENTRU CARE S-A REALIZAT HEMIPELVIECTOMIE PARŢIALĂ, LA CÂINE

230

UP-TO-DATE

GUVERNUL A ADOPTAT ORDONANȚA DE URGENȚĂ NR. 70/2017 PRIVIND PROFESIUNEA DE MEDIC VETERINAR MĂSURI PENTRU EFICIENTIZAREA ACTIVITĂȚII DE PREVENIRE ȘI GESTIONARE A PESTEI PORCINE AFRICANE, PRECUM ȘI A ALTOR BOLI INFECTO-CONTAGIOASE

Lescai Daniel

COORDONATOR REVISTĂ Dr. Gabriela GEORGESCU REDACTOR-ȘEF Dragoș Marius CHIRIAC

Anul II / Vol. II / Nr. 6 (4/2017)

ABONAMENTE ȘI PUBLICITATE MULTIMEDIA BUSINESS CORPORATION

E-mail: redactia@innovationinhealth.ro Web: www.innovationinhealth.ro Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

COMITET EDITORIAL Șef lucr. Dr. Daniel Constantin LESCAI SENIOR EDITORI Șef lucr. Dr. Eusebiu Viorel ȘINDILAR Prof. Univ. Dr. Viorel ANDRONIE Șef lucr. Dr. Alexandru VIȚĂLARU Prof. Univ. Dr. Gheorghe SOLCAN Asist univ. Dr. Florentina Prof. Univ. Dr. Nicolae STARCIUC DARABAN-BOCĂNEȚI (REPUBLICA MOLDOVA) Asist. univ. Dr. Mariana GRECU Prof. Univ. Dr. Alexandru ȘONEA Asist. univ. Dr. Răzvan Nicolae MĂLĂNCUS Conf. Univ. Dr. Alexandru DIACONESCU Asist. univ. Dr. Jelena SAVICI Conf. Univ. Dr. Olimpia IACOB Dr. Ruxandra Otilia CRISTEA Conf. Univ. Dr. Narcisa Geanina MEDERLE Dr. Anca CRISTEA Conf. Dr. Aurelian PAȘCA Dr. Anda DIMA Conf. Univ. Dr. Violeta-Elena SIMION Dr. Dan Eugen GÎSCĂ Șef lucr. Dr. Ciprian OBER Dr. Florin LECA ISSN: 2537 – 4095 Dr. Cristina PREDA ISSN-L: 2537 – 4095 Dr. Ana TUDOSE Dr. Andrei TUDOSE ISSN (online): 2558 - 9318 Dr. Iosif VASIU www.rjvmf.innovationinhealth.ro

Copyright © 2017 Multimedia Business Corporation Drepturile de autor pentru articolele și fotografiile publicate aparţin exclusiv Multimedia Business Corporation. Reproducerea, totală sau parţială, și sub orice formă, tipărită sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face numai cu acordul scris al MBC. Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor aparţine în întregime autorilor.

Persoanele intervievate răspund de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar, de informaţiile incluse în machete.

SISTEMUL DE CONTORIZARE INTELIGENTĂ A ENERGIEI ELECTRICE “ENERGSYS” Sistemul ENERGSysTM, de măsurare inteligentă a energiei electrice, a fost dezvoltat de către Electromagnetica SA începând cu anul 2004, fiind un sistem de concepţie şi fabricaţie integral românească.

Peste 50.000 consumatori casnici şi mici agenţi economici

Partenerul dumneavoastră de încredere

SPECIAL GUEST

Dr. Cristi MĂTURĂ

C

DE CE TREBUIE REZERVAT MEDICILOR VETERINARI DREPTUL DE A ADMINISTRA O FARMACIE VETERINARĂ?

O să încep prin a le reaminti celor care uită (uneori medici veterinari fiind…. cel puțin așa atestă diploma lor de studii universitare - Nota Bene!) că medicina veterinară este singura profesie prezentă pe întreg lanțul de la fermă până la masa pe care se pune mâncarea oamenilor, alimente ce asigură sănătatea populației acestei țări!

Pentru că este necesară aprovizionarea sigură și de calitate a proprietarilor de animale cu medicamente de uz veterinar, este necesară și obligatorie o Independență Profesională a medicilor veterinari – farmaciști sau clinicieni.

PREAMBUL Pentru un medic veterinar există câteva reglementări care stau la baza profesiei. Una dintre aceste reglementări se regăsește în STATUTUL Medicului Veterinar (publicat în Monitorul Oficial nr. 676/16.09.2014, Art. 1, lit. m) - Registrul unic al cabinetelor medicale veterinare cu sau fără personalitate juridică - document oficial şi public gestionat de Biroul executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Veterinari. În acel act sunt înregistrate: - toate unităţile medicale veterinare de asistenţă, cu sau fără personalitate juridică, cu drept de funcţionare în România; - farmaciile veterinare şi punctele farmaceutice veterinare, dacă acţionariatul este format exclusiv din medici veterinari sau este constituit altfel, ca urmare a modificărilor legislative ulterioare.

Conform Legii nr. 160/1998, Art. 4 “Profesiunea de medic veterinar are exclusivitate în următoarele domenii de competenţă: a) sănătatea animalelor; b) sănătatea publică veterinară şi igiena produselor animaliere şi de origine animală; c) inspecţia şi controalele veterinare de frontieră; d) supravegherea şi diagnosticul de laborator veterinar; e) controlul igienei furajelor; f) coordonarea identificării şi înregistrării animalelor; f) coordonarea identificării şi înregistrării animalelor, cu excepţia ecvinelor; (la data 30.06.2006 Art. 4, litera F. din capitolul I modificat de Art. II din Ordonanța de Urgență nr. 49/2006) g) instruirea şi educaţia veterinară continuă; h) testarea, înregistrarea şi autorizarea producerii şi comercializării produselor de uz veterinar şi ale altor materii care pot influenţa starea de sănătate a animalelor; i) comercializarea cu amănuntul şi utilizarea produselor biologice, antiparazitare de uz special şi medicamentelor de uz veterinar; j) consultanţă şi audit veterinar”.

Pentru cei care înca nu au aflat, acest articol din legea noastră a fost contestat la Curtea Constituțională (“Contestație privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. i) din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, ridicată de Asociaţia

SPECIAL GUEST

Naţională a Distribuitorilor de Produse de Uz Veterinar din România în Dosarul nr. 3.754/2/CAF/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, excepţie care constituie obiectul Dosarului nr. 1.733D/2015 al Curţii Constituţionale).

Ei bine, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ a emis urmatoarea decizie: (DECIZIA nr. 511 din 04 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 lit. i) din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar): …“Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia Naţională a Distribuitorilor de Produse de Uz Veterinar din România în Dosarul nr. 3.754/2/CAF/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 4 lit. i) din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizie definitivă şi general obligatorie. …Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”. …Pronunţată în şedinţa din data de 04 iulie 2017, dar… publicată în Monitorul Oficial (Partea I) nr. 799 din 10 octombrie 2017 …la cateva zile după publicarea controversatei (cel puțin…, dar și împotriva profesiei de medic veterinar - Nota Bene!) Ordonanțe de Urgență nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar.

Ce spune, printe altele, această ordonanță? Păi spune așa: La articolul 4, litera i) se modifică și va avea următorul cuprins: i) prescrierea produselor medicinale veterinare; (Vă reamintesc ce prevedea litera i: “comercializarea cu amănuntul şi utilizarea produselor biologice, antiparazitare de uz special şi medicamentelor de uz veterinar; ca parte a Art. 4 “Profesiunea de medic veterinar are exclusivitate în următoarele domenii de competenţă…” - Nota Bene!).

Articolul 37 se modifică și va avea următorul cuprins: “(1) Produsele medicinale veterinare se comercializează numai din depozite farmaceutice veterinare, puncte farmaceutice veterinare și farmacii veterinare.

(2) Înființarea și funcționarea depozitelor farmaceutice veterinare, a farmaciilor veterinare și a punctelor farmaceutice veterinare se realizează conform prevederilor legislației aplicabile în vigoare; în cazul în care acestea se înființează în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, o cotă din capitalul social poate fi deținută de un medic veterinar, indiferent de mărimea acestei cote. (fantastic…nu?)

(3) Activitatea din cadrul farmaciilor veterinare și punctelor farmaceutice veterinare este coordonată de medici veterinari cu drept de liberă practică.

(5) Produsele medicinale veterinare, a căror comercializare cu amănuntul nu este interzisă prin lege, pot fi comercializate cu amănuntul prin farmacii veterinare și puncte farmaceutice veterinare, fie pe baza de prescripție, fie fără prescripție, după caz; lista produselor medicinale veterinare care se

SPECIAL GUEST

comercializează pe bază de prescripție, precum și cerințele de comercializare a acestora se stabilesc de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

(10) Proprietarii ori deținătorii de animale pot deține și administra numai acele produse medicinale veterinare care sunt dobândite legal, fie prin achiziție pe bază de prescripție, fie prin achiziție fără prescripție, după caz, sub supravegherea medicului veterinar”.

Unui medic veterinar, ca mine de exemplu, îi este foarte greu să înțeleagă și să accepte astfel de modificări, fără să se întrebe ce ascund ele, de fapt, și unde se va ajunge cu “ciuntirile” acestea dintr-o lege specială: Și fac aici referire la Legea nr. 160/1998, pentru cei care s-ar putea să nu știe sau să uite că avem asa ceva: LEGEA MEDICULUI VETERINAR! Plecând de la aceste evidențe și premise, fiecare dintre noi ar trebui să analizeze, să-și ofere un răspuns, eventual să deschidă ochii bine la ceea ce…urmează!

Nu o să ma opresc aici cu citarea reglementărilor, ci vă invit să mergem și…”mai sus”… în reglementările Uniunii Europene (dacă tot “facem parte” din ea) și să vedem câteva lucruri legate de acest subiect. O să încep, în acest sens, cu niște prevederi - cuprinse în Hotărârea din 05 iunie 2007, Rosengren și alții, C‑170/04, Rep., p. I‑4071, punctul 49, emisă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene - care privesc medicii veterinari și circulația medicamentului, prevederi la fel de valabile în cazul medicilor veterinari și medicamentului de uz veterinar: “În această privință, în cazul în care subzistă incertitudini cu privire la existența sau la importanța unor riscuri pentru sănătatea persoanelor, este necesar ca statul membru să poată adopta măsuri de protecție fără să trebuiască să aștepte ca realitatea acestor riscuri să fie pe deplin demonstrată. În plus, statul membru poate adopta măsuri care să diminueze, cât mai mult posibil, riscul pentru sănătatea publică, inclusiv, mai precis, riscul pentru aprovizionarea sigură și de calitate a populației cu medicamente”. În acest context, trebuie subliniat caracterul cu totul special al medicamentelor de uz veterinar, efectele terapeutice ale acestora distingându‑le în mod substanțial de celelalte mărfuri!! Efectele terapeutice menționate au drept consecință faptul că, în cazul în care sunt consumate fără să fie necesar sau în mod incorect de către animale, medicamentele pot dăuna grav sănătății atât a animalelor, cât și indirect, dar implicit, a oamenilor, fără ca aceștia să fie în măsură să își dea seama de aceasta în momentul administrării lor. Pentru cei care nu știu, legislația europeană prevede în mod foarte clar că este, în special, permis unui stat membru să evalueze, în cadrul unei marje de apreciere rezonabile, dar suficiente, dacă există un asemenea risc în ceea ce privește producătorii și comercianții en-gros de produse farmaceutice. Motivul este că aceștia ar putea aduce atingere independenței medicilor veterinari salariați prin faptul că îi incită să promoveze medicamentele pe care ei înșiși le produc sau le comercializează. De asemenea, un stat membru poate aprecia dacă administratorii care nu au calitatea de medici veterinari riscă să aducă atingere independenței medicilor veterinari salariați prin faptul că îi incită să vândă medicamente a căror stocare nu mai este rentabilă sau dacă acești administratori riscă să procedeze la reduceri ale cheltuielilor de funcționare care sunt de natură să afecteze modalitățile în care medicamentele sunt distribuite cu amănuntul.

SPECIAL GUEST

Ținând seama de posibilitatea recunoscută statelor membre de a decide cu privire la nivelul de protecție a sănătății publice, acestea pot impune ca medicamentele să fie distribuite de medici veterinari care se bucură de o independență profesională reală. Nu se poate nega faptul că, asemenea altor persoane/profesii, un medic veterinar are ca obiectiv obținerea de profit.

Totuși, în calitate de medic veterinar profesionist, acesta nu administrează farmacia în scop exclusiv economic, ci și dintr-o perspectivă profesională.

Interesul său privat legat de realizarea unui profit este, astfel, temperat de formarea sa, de experiența sa profesională și de răspunderea care îi revine. Și aceasta, deoarece o eventuală încălcare a normelor legale sau deontologice pune în pericol nu numai valoarea investiției sale, ci și propria-i existență profesională.

Spre deosebire de medicii veterinari, “nemedicii veterinari” nu au, prin definiție, o formare, o experiență și o răspundere echivalente. În aceste condiții, trebuie să se constate că aceștia nu prezintă aceleași garanții precum cele oferite de medicii veterinari.

De asemenea, având în vedere posibilitatea recunoscută statelor membre de a stabili nivelul de protecție a sănătății publice pe care doresc să o asigure, acestea pot impune ca - asemenea cu biologii și farmaciștii umani de exemplu - analizele medical-veterinare de laborator si recomandările privind utilizarea medicamentelor de uz veterinar să fie efectuate de medici veterinari care se bucură de o independență profesională reală. Statele membre au, de asemenea, posibilitatea de a adopta măsuri susceptibile să elimine sau să reducă riscul de a aduce atingere acestei independențe, în măsura în care o astfel de atingere ar fi de natură să afecteze sănătatea publică și calitatea serviciilor medicale și medical-veterinare. Un stat membru poate, totodată, aprecia, în cadrul marjei sale de apreciere, că deținerea de către persoane fără specializare în medicina veterinară a peste 49% din părțile sociale și din drepturile de vot ale unei societăți comerciale care exploatează laboratoare de analize de medicină veterinară și farmacii veterinare poate reprezenta un risc pentru sănătatea publică, în special pentru calitatea serviciilor medicale veterinare.

Având în vedere că nu s‑a demonstrat faptul că o măsură care ar restrânge libertatea garantată la articolul 43 CE, alta decât interdicția ca o persoană fără specializare în medicina veterinară să dețină mai mult de 49% din părțile sociale și din drepturile de vot ale unei astfel de societăți, ar permite asigurarea, la fel de eficient, a nivelului urmărit de protecție a sănătății publice, astfel de dispoziții naționale sunt de natură să asigure realizarea obiectivului urmărit și nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea lui.

Pe de altă parte, astfel de dispoziții sunt, de asemenea, proporționale cu obiectivul urmărit, dat fiind că, asigurând în același timp menținerea independenței medicilor veterinari în exercitarea puteriilor de decizie, acestea permit si o anumită deschidere a societăților comerciale (care exploatează farmacii veterinare și/sau laboratoare de analize medical-veterinare) spre capitalurile externe în limita a 49% din capitalul social al acestora.

Concluzia :Prin capitalul majoritar deținut de profesioniști se asigură o independență profesională reală și un nivel de protecție a sănătății publice normal într-o țară care deja este supusă “bombardamentului“ cu produse “second-hand” sau “dublu-standardizate”!!!

ORIGINAL ARTICLE

Stereotypical pica syndrome in a domestic cat resulting in three episodes of enteral occlusion during a five months period

SINDROM DE PICĂ STEREOTIP LA O PISICĂ DOMESTICĂ URMAT DE TREI EPISOADE DE OCLUZIE INTESTINALĂ ÎNTR-UN INTERVAL DE CINCI LUNI STEREOTYPICAL PICA SYNDROME IN A DOMESTIC CAT RESULTING IN THREE EPISODES OF ENTERAL OCCLUSION DURING A FIVE MONTHS PERIOD Lector Univ. Dr. Lescai Daniel Facultatea de Medicină Veterinară-Universitatea “Spiru Haret” Daisy-Vet, Bucureşti Recieved: October 2017 Accepted: October 2017

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Lect. univ. dr. Daniel Lescai, lescaicd@yahoo.com

REZUMAT

Cite this article: D. Lescai.

Stereotypical pica syndrome in a domestic cat resulting in three episodes of enteral occlusion during a five months period.

Rom J Vet Med Pharm.

2017; Vol. II 6(4): 178-183.

Cazul este bazat pe o succesiune de trei episoade de ocluzie intestinală produse de corpi străini ingeraţi de un motan domestic, în vârstă de opt ani, supraponderal. Faptul ieşit din comun este reprezentat de atracţia inexplicabilă pentru un tip de jucărie oferit clienţilor unui lanţ de magazine la o anumită valoare a bonului fiscal. Aceste jucării sunt sub forma unor personaje de desen animat, strumpfi, cu o dimensiune de 3-4 centimetri, iar perioada în care sunt produse episoadele de ocluzie coincid cu perioada în care se desfăsoară respectiva campanie de marketing, aprilie-septembrie. Pe scurt, se produce un episod iniţial de ocluzie intestinală, urmat de un al doilea la distanţă de patru luni, acesta fiind urmat de un al treilea episod la distanţă de aproximativ o lună. În toate cazurile, obiectul ce a cauzat ocluzia este un fragment de jucărie de material plastic, fiind considerat a reprezenta capul acestor personaje de desene animate. Fiecare episod de ocluzie este remediat prin enterotomie, gradul de dificultate crescând de la o intervenţie la alta. În ciuda recomandării de scoatere din mediul de viaţă al felinei a obiectelor similare, se ajunge la un număr de trei enterotomii în decurs de aproximativ cinci luni.

CUVINTE-CHEIE:

178

enterotomie, ocluzie intestinală, sindrom de pică, pisică, strumpf

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

D. Lescai Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

ABSTRACT This presentation is based on three episodes of enteral occlusion in a male cat, eight years old, overweight, following foreign body ingestion. What is so special about this case is the inexplicable attraction to a specific toy type, which is offered to the clients of a supermarket network. These toys have the shape of well known cartoon characters, The Smurfs, having 3-4 centimeters in lenght and the occlusion episodes are superimposed on the marketing campaign, from april to september. In short, there is a first occlusion episode, followed by a second one after four months and a third one, a month after the last one. In all cases the foreign object guilty for the enteral occlusion is in the shape of the head of these Smurfs. Each occlusion is followed by an enterotomy procedure, the second and the third one, being considerably more difficult than the first one. Even though there has been issued a strong recommendation to keep the toys away from the reach of the cat, there is a final, until the documentation of this case, of three enteral occlusion caused by the same type of object.

KEYWORDS:

enterotomy, enteral occlusion, pica syndrome, cat, smurf

INTRODUCERE

Sindromul de pică este caracterizat de ingestia voluntară a unor materiale necomestibile. Cazul acestui sindrom de pică este dominat de atracţia inexplicabilă către un anumit tip de obiect, sub forma unor mascote de 3-4 centimetri înăltime, reprezentând personaje din desene animate, Strumpfii. Acest sindrom de pică se conturează de abia după cea de a doua ocluzie intestinală produsă de un fragment de astfel de jucărie. Dacă primul episod ar fi fost accidental, iar al doilea o coincidenţă, apariţia celui de al treilea episod trădează deja o stereotipie prin natura obiectului ingerat şi care produce ocluzia. În toate cazurile, ocluzia este produsă în segmentul duodeno-jejunal. Perioada în care sunt observate aceste episoade repetitive este din aprilie până în septembrie, adică perioada în care a existat o campanie de marketing prin oferirea acestor Strumpfi clienţilor unui lanţ de magazine ce aveau o anumită valoare a bonului fiscal. Au fost realizate trei intervenţii chirurgicale de remediere a ocluziilor intestinale.

MATERIALE ŞI METODE

Pacientul este un motan castrat, în vârstă de opt ani, rasă comună, de aproximativ 8 kilograme.

Prima prezentare la consultaţie, în legătură cu acest caz, are loc în data de 24 aprilie. Starea generală este bună, normoterm, episoade sporadice de vomă, apetit prezent, fără sensibilitate abdominală şi cu biochimie sanguină şi hemoleucogramă fără modificări semnificative. Terapia axată pe reducerea simptomelor digestive nu dă rezultate, în următoarele 24 de ore se produce deshidratare, apariţia stării de depresie şi anorexia. Este recomandată o examinare radiologică abdominală ca urmare a informaţiei că s-ar fi jucat şi ar fi dezmembrat Strumpfi. Imaginea radiolo-

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

gică nu este sugestivă şi, în contextul clinic, este recomandată o laparatomie exploratorie. Această procedură conduce la observarea unei distensii a lumenului intestinal sub presiunea unui corp străin a cărui deplasare este posibilă doar prin taxis. Se realizează o enterotomie în apropierea acestui corp străin şi acesta este extras. După realizarea lavajului, pentru o vindecare optimă a locului intervenţiei, se realizează omentalizare. Recuperarea este corespunzătoare, iar pacientul işi reia activităţile obişnuite. A fost emisă recomandarea de a elimina din locurile accesibile jucăriile similare sau obiectele ce prezintă atracţie pentru pacient. În data de 22 august, pacientul se prezintă cu o simptomatologie similară celei din aprilie. Iniţial este suspicionat un sindrom aderential care ar fi putut urma primei intervenţii abdominale. Aspectul radiologic este confuz, cauzat în principal de masa adipoasă abdominală care limitează spaţiul în care organele abdominale sunt dispuse. Pentru că starea generală o impune, se ia decizia unei noi laparatomii. Este observat mai întâi aspectul general abdominal şi, mai ales, cel intestinal. Locul precedentei enterotomii este identificat şi evaluat pentru o vindecare corespunzătoare. Este observat că, la o distanţă de 2-3 centimetri, proximal de precedenta enterotomie, există un corp străin cu efect obstructiv. Acesta este deplasat la o distanţă de 5-6 centimetri proximal de prima intervenţie şi este realizată o a doua enterotomie. După exteriorizarea corpului străin se realizează enterorafie în două straturi, folosind fir resorbabil polifilament 4/0. Este apoi realizat lavaj abdominal, se verifică etanşeitatea plăgii operatorii intestinale şi permeabilitatea segmentului intestinal, iar vindecarea are loc în condiţii optime, pacientul revenind, încă o dată, la activităţile obişnuite.

179

ORIGINAL ARTICLE

Stereotypical pica syndrome in a domestic cat resulting in three episodes of enteral occlusion during a five months period

Figura 1. Aspect radiologic preoperator în cazul primei obstrucții intestinale În data de 26 septembrie, proprietarii se prezintă la consultaţie cu dorinţa expresă de realizare a unei noi intervenţii chirurgicale deoarece “au recunoscut semnele” unei ocluzii intestinale şi

refuză investigaţiile suplimentare. Cea de a treia intervenţie abdominală este dominată, de această dată, de prezenţa a cel putin trei zone adezionale mezentero-mezenterice, entero-mezenterice şi epiplono-intestinale. Acestea conduc la posibilitatea unor viitoare episoade de volvulus, obstrucţii sau alte modificări de topografie abdominală. În acelaşi timp, permeabilitatea lumenului intestinal este compromisă de prezenţa unui alt corp străin. Înainte de a extrage, prin enterotomie, acest din urmă corp străin, se procedează la neutralizarea adeziunilor deja constatate, în vederea reducerii riscului unor afecţiuni ce derivă din prezenţa acestora. Se produc şi discontinuităţi mezenterice minore care sunt remediate fără dificultate şi se pot observa reduse sângerări superficiale la nivel intestinal, în locurile în care au existat aderenţele.

Doar după aceste manopere se procedează la cea de a treia enterotomie pentru extragerea corpului străin. La fel ca în situaţiile precedente, acesta este reprezentat de fragment din acelaşi tip de jucărie.

Locul celei din urmă ocluzii este la distanţă de locul enterotomiilor precedente şi nu este influenţat de prezenţa adeziunilor. Şi de această dată pacientul se recuperează corespunzător.

REZULTATE ŞI DISCUŢII Figura 2. Locul reținerii corpului străin și realizarea enterotomiei

180

În cazul acestui motan, repetitivitatea episoadelor de ocluzie intestinală ridică semne de întrebare, mai ales că sunt produse de acelaşi tip de corp străin. Din acest considerent, este tratat

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

D. Lescai Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

precum un sindrom de pică stereotip. Atracţia faţă de jucăriile de tip Strumpf este interesantă dar, în acelaşi timp, lipsită de o explicaţie. Faptul ca sunt ingerate (voluntar/involuntar) fragmente de dimensiuni capabile să compromită permeabilitatea lumenului intestinal, nu justifică doar un comportament ludic. Existenţa altor pisici în aceeaşi casă poate conduce la o oarecare competiţie pe obiecte, hrană şi alte resurse şi doar aşa ar putea fi explicată ingestia accidentală/voluntară a acestor obiecte necomestibile.

O altă problemă decurge din accesul la astfel de jucării. Dacă primul episod este produs pe fondul neglijenţei şi a unor experienţe trecute care nu trezesc suspiciuni faţă de un astfel de comportament, cel de a doilea episod şi cel de al treilea se produc după ce accesul la astfel obiecte a fost restricţionat. Acest lucru însemnând fie că au fost depozitate din timp, fie că au fost căutate în mod special.

Dacă cea de a doua intervenţie gaseşte vindecată corespunzător plaga operatorie precedentă, de la nivel intestinal, cea de a treia intervenţie este cu un grad crescut de dificultate ca urmare a adeziunilor mezentero-mezenterice, entero-mezenterice şi dintre marele epiploon şi intestinul subţire. Distrugerea acestor legături patologice este indicată pentru prevenirea unor stări patologice derivate, precum obstrucţia/ocluzia intestinală, volvulus sau alte modificări topografice. Acest timp operator este mai lung şi mai dificil decât cel propriu-zis de extragere a corpului străin prin enterotomie şi apoi enterorafie. Dacă după prima intervenţie a fost decisă realizarea unei omentalizări, la cea de a doua şi de a treia intervenţie acest lucru nu s-a mai realizat, deoarece existenţa a mai multor astfel de zone ar fi compromis mişcările fiziologice ale intestinului sau ar fi condus la modificări topografice intestinale.

Fiecare intervenţie de remediere ce urmează precedentei presupune o serie de modificări de protocol chirurgical. Dacă în prima intervenţie poate fi realizată omentalizarea, în cea de a doua aceasta nu mai este de dorit ca urmare a existenţei deja a unei legături omento-intestinale. La cea de a treia intervenţie, prezenţa adeziunilor poate contribui la limitarea mișcărilor fiziologice intestinale şi necesită remediere. Adeziunile la nivel abdominal sunt comune în urma intervenţiilor chirurgicale. De aceea, în cazul unor intervenţii abdominale succesive, prezenţa acestora trebuie luată în calcul de la început.

Aspectul radiologic abdominal este dominat de limitarea spaţiului ocupat de viscerele abdominale prin faptul că există o masă adipoasă abdominală extrem de bine reprezentată. Iar acest lucru, în corelaţie cu eventualele aderenţe, poate contribui la o patologie obstructivă intestinală subsecventă.

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Figura 3. Omentalizare la nivelul enterorafiei

Figura 4. Locul celei de a doua obstrucții, la aproximativ 3 cm de prima (este vizibil efectul omentalizării) În urma tuturor intervenţiilor, pacientul se recuperează corespunzător. De remarcat este decizia proprietarilor de a refuza investigaţii suplimentare la cel de al treilea episod ocluziv, considerând că manifestările sunt similare şi ca atare şi patologia este identică.

CONCLUZII

Episoadele succesive de ocluzie intestinală sunt produse prin ingestia unor fragmente de jucării ce sunt de acelaşi tip, susţinând stereotipia acestui sindrom de pică atipic. Atracţia faţă de Strumpfi ar putea fi datorată unei competiţii pe resurse în

181

ORIGINAL ARTICLE

Stereotypical pica syndrome in a domestic cat resulting in three episodes of enteral occlusion during a five months period

Figura 5. Aspect radiologic înaintea celei de a doua intervenții. Țesut adipos consistent reprezentat interiorul locuinţei în care sunt deţinute mai multe pisici. Totuși, ce ramâne neexplicat este modul în care motanul reuşeşte să găsească de încă două ori acelaşi tip de jucărie chiar şi după ce au fost retrase din zonele în care ar avea acces facil.

Fiecare intervenţie chirurgicală presupune un protocol diferit faţă de precedenta, în lumina modificărilor depistate sau probabile în perioada postoperatorie. De aceea, cea de a doua enterotomie nu beneficiază de omentalizare, iar cea de a treia presupune distrugerea unor legături patologice de tip adeziuni.

De menţionat că fiecare corp străin produce un blocaj la nivel intestinal în mod independent de

locul unei precedente enterotomii, unde, desigur, se produce o stenoză consecutivă. Enterorafia în dublu strat elimină posibilitatea ca adeziunile să se fi produs ca urmare a contactului unor zone de mucoasă intestinală cu suprafeţele organelor învecinate.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

Figura 6. Aderențe mezentero-mezenterice și cea de a treia obstrucție intestinală

182

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

D. Lescai Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 7. Leziuni mezenterice după distrugerea aderențelor, aderențe înca prezente și corpul străin în lumenul intestinal

Figura 8. Aspect final al enterorafiei

Bibliografie 1. Papazoglou, Lysimachos & Rallis, Tim, Intestinal Foreign Bodies in Dogs and Cats. Compendium (Yardley, PA). 25, (2003).

2. Lescai Daniel, Anestezie şi tehnici chirurgicale la animale,

CV

Șef Lucr. Dr. Daniel Constantin LESCAI EDUCAȚIE ȘI FORMARE: 10.2007-10.2011. Doctor în Medicina Veterinară. Calificare: Medicină veterinară, Patologie chirurgicală. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, Facultatea de Medicină Veterinară, Iași, România.

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ: 01.10.2016 – prezent. Șef lucrări doctor la Universitatea Spiru

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

2017.

3. Karen Tobias, Spencer Johnson, Veterinary surgery: small animal, 2012.

Haret - Facultatea de Medicină Veterinar. Specialitățile predate: Anesteziologie și propedeutică chirurgicală; 01.04.2016-prezent. Șef clinică la Daisy-Vet, București. Organizarea activității medical-veterinare, recrutare, managementul performanței, traininguri de personal, Mentoring; 20.10.2014-12.2015. Expert formator în medicina veterinară la Salvavet Comimpex SVS, București. Activități de predare în medicina veterinară (teorie și practică) pentru asistenții veterinari – program educațional al Uniunii Europene (cod project – POSTDRU/164/2.3/S/138337). 75 studenți.

COMPETENȚE DE COMUNICARE: - Mai 2014. Certificat de Formator în activități de predare acordat de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (România); - Septembrie 2011 – Februarie 2012. Curs de Practitioner de Programare Neurolingvistică (București, România); - 13.05.2004. Certificat de Psihopedagogie eliberat de Universitatea de Știinte Agronomice și Medicină Veterinară (București, România); - Lector pentru diverse congrese veterinare, seminarii, întâlniri științifice.

183

ORIGINAL ARTICLE

Simple Surgical Ligation and Management of an Intraoperative Complication for Treatment of Patent Ductus Arteriosus in Two Bichon dogs

SIMPLE SURGICAL LIGATION AND MANAGEMENT OF AN INTRAOPERATIVE COMPLICATION FOR TREATMENT OF PATENT DUCTUS ARTERIOSUS IN TWO BICHON DOGS Ciprian Ober*1, Iuliu Scurtu*2, Lucia Bel1, Cosmin Peștean3, Sidonia Bogdan1, Vlad Luca1, Liviu Oana1 1Department of Surgical Techniques, University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Romania; 2Department of Internal Medicine, University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Faculty of Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Romania; 3Department of Anesthesiology and Intensive Care, University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Romania

OPEN ACCES JOURNAL

Corresponding author: Ciprian A. Ober. Department of Surgical Techniques, University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3-5 Mănăştur Street, Cluj-Napoca, 400372, Romania, ciprian.ober@usamvcluj.ro; Phone: +40(0)264596384; Fax.: +40(0)364816130

Recieved: October 2017 Accepted: October 2017

ABSTRACT

Cite this article: C. Ober, I.Scurtu, Lucia Bel, C. Peștean, Sidonia Bogdan, V. Luca, L. Oana.

Simple Surgical Ligation and Management of an Intraoperative Complication for Treatment of Patent Ductus Arteriosus in Two Bichon dogs.

Rom J Vet Med Pharm.

2017; Vol. II 6(4): 184-189.

The objective of the study was to assess the procedure steps, complications, and short-term outcome in two Bichon dogs with patent ductus arteriosus (PDA) treated by surgical ligation (SL). Moderate hemorrhage occurred in one dog that underwent PDA ligation. Hemorrhage resulted from perforation of the caudomedial aspect of the ductus while attempting to expose the tips of the dissecting forceps. Hemorrhage was controlled by clamping the two edges of the ductus, suturing and applying a hemostatic clip. Surgery via thoracotomy was at the end successful in both dogs in which it was attempted. Complete PDA closure was achieved in both dogs. No residual ductal flow was detected after the surgery. Although technically demanding and with potential fatal complications, simple surgical ligation of PDA can still be a reliable technique in dogs.

KEYWORDS:

INTRODUCTION

Bichon dog; echocardiography; patent ductus arteriosus; silk ligation

Patent ductus arteriosus is the most common congenital heart defect seen in dogs, accounting for 25% to 30% of congenital malformations (Buchanan, 2001; Detweiler and Patterson, 1965). Patent ductus arteriosus is seen more commonly in purebred dogs, with a predilection for female Poodles, Keeshonds, Maltese, Bichon Frises, Yorkshire terriers, Cocker spaniels, Pekingese, collies, Shelties, Pomeranians, Welsh corgis, and other breeds, that have an established predisposition for this congenital defect (Buchanan, 2001), with a heritable basis established in poodles and Welsh corgis

184

(Oswald and Orton, 1993; Patterson, 1965).

The heritable defect is hypoplasia and segmental asymmetry of the ductus muscle mass that results in failure of ductus contraction (Buchanan, 2001; Buchanan and Patterson, 2003). Patent ductus arteriosus (PDA) occlusion is the most commonly performed cardiovascular surgery in dogs (Van Israel et al., 2002; McCaw and Aronson,1984; Ackerman et al., 1978). Traditionally this is performed by intercostal thoracotomy and ligation of the PDA (Birchard et al., 1990; Breznock et al., 1971).

The potentially fatal complication of ductal tearing during surgical dissection (Hunt et al.,

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

C. Ober, I.Scurtu, Lucia Bel, C. Peștean, Sidonia Bogdan, V. Luca, L. Oana Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

2001) and patient discomfort associated with thoracotomy are of concern (Borenstein et al., 2004). We report here the technique for simple surgical ligation of PDA occlusion in one dog and the management of the intraoperative complication in one other dog.

We report a technique for minimally invasive, thoracoscopic PDA occlusion in dogs using hemoclips and outcome in 5 dogs.

MATERIALS AND METHODS

Surgical ligation of PDA was performed in 2 Bichon dogs presented to the Faculty of Veteri-

A

nary Medicine Cluj-Napoca. Dogs weighted 2.5 kg and 4.3 kg and aged 6 months and 1.5 years respectively. Both dogs were females. Animals were asymptomatic to their owners at initial presentation, exhibiting only mild exercise intolerance and stunted growth. Physical examination revealed a continuous murmur at the left heart base and a precordial thrill was also identifird.

Femoral pulses were hyperkinetic because of low diastolic pressure caused by shunting of blood through the ductus during diastole. The PDA was confirmed by echocardiography (Fig. 1 A,B). No other congenital defects was identified.

Figure 1.

A. Short axis view at the level of the heart base. Color flow map identified a turbulent jet in the pulmonary artery.

B. Continuous wave Doppler in pulmonary artery revealed the “saw tooth” pattern.

B Vol II - Nr. 6 (4/2017)

185

ORIGINAL ARTICLE

Simple Surgical Ligation and Management of an Intraoperative Complication for Treatment of Patent Ductus Arteriosus in Two Bichon dogs

Anesthesia was performed using conventional techniques. Arterial pressure was measured using a Doppler device. Dogs were positioned in right lateral recumbency with a towel beneath the chest to separate the ribs and lift the heart toward the surgeon. Ligation was performed via thoracotomy in the left 4th intercostal space visualizing the left vagus nerve courses over the ductus arteriosus that serves as an anatomic landmark for identification of the defect. The vagus nerve was isolated at the level of the ductus and gently

retracted with one suture (Fig 2 A). The ductus arteriosus was isolated by blunt dissection without opening the pericardium (Fig 2 A).

Standard surgical correction of left-to-right patent ductus arteriosus was accomplished by ligation. Heavy (0) silk ligatures were passed around the ductus using right-angled forceps (Fig 2 B,C). The ductus arteriosus was closed by slowly tightening and tying each silk ligature. In the other case, closure of the defect was performed both with silk and also a hemostatic clip (Fig 2D).

A

B

C

D

Figure 2. Patent ductus arteriosus ligation. (A). The vagus nerve was isolated by sharp dissection at the level of the ductus and gently retracted with a suture; the patent ductus arteriosus was isolated by blunt dissection without opening the pericardium. Dissection of the caudal ductus was accomplished by passing right-angled forceps behind the ductus parallel to the transverse plane; dissection of the cranial aspect of the ductus was accomplished by angling the forceps caudally approximately 45 degrees; dissection was completed by passing the forceps medial to the ductus in a caudal to cranial direction (B, C). Ligatures were passed around the ductus. the ductus arteriosus was closed by slowly tightening and tying the ligature (D). Postoperative radiograph with hemostatic clip placed supplementary in 6 months old Bichon female dog.

186

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

C. Ober, I.Scurtu, Lucia Bel, C. Peștean, Sidonia Bogdan, V. Luca, L. Oana Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

RESULTS

Moderate hemorrhage during dissection of the ductus occurred in the 6 months old Bichon female dog. Hemorrhage resulted from small perforation of the cranio-medial aspect of the ductus while attempting to expose the tip of the right-angled forceps. As soon as bleeding commenced, the dissection was stopped and firm pressure applied to the bleeding point. The assistant maintained pressure on the bleeding site while the surgeon applied tangentially two vascular clamps across the ductus. Simple ligation of the one longer edge of the patent ductus arteriosus was feasible after the rupture had occurred. On the other edge a hemostatic clip was applied successfully. The patent ductus arteriosus was closed with pledget-buttressed continuous mattress sutures oversewn with a simple continuous pattern (6.0 polidioxanone round needle). Thoracic drains were placed in both dogs. The dogs recovered without complications. The thoracic drains were removed after 24 hours and subsequent recovery was uneventful (Fig. 3 A, B).

A

et al., 2005). Patent ductus arteriosus ligation is curative in the majority of cases when it is performed at an early age (<6 months of age) (Bureau et al, 2005; Van Israel et al., 2003).

Mitral regurgitation and secondary myocardial failure are generally reversible after surgery; in one study, their presence did not predict long-term survival (Bureau et al., 2005). In another study, the presence of congestive heart failure increased the risk of postoperative mortality (Goodrich et al., 2007). Complete resolution of even severe mitral regurgitation is possible. Secondary changes may not be entirely reversible in older animals, particularly in large-breed dogs (Goodwin and Lombard, 1992). Patent ductus arteriosus closure is still indicated in these animals because it will be associated with significant palliation. In animals with secondary myocardial failure, angiotensin-converting enzyme inhibitor, or β-adrenergic blocker therapy, or both can be considered after surgery to slow or reverse myocardial remodeling.

Rupture of the ductus arteriosus or great vessels during dissection, resulting in severe

B

Figure 3. Uneventful recovery for both dogs

DISCUSSION

Surgical mortality rates of 0% to 7% have been reported in retrospective studies involving 50 or more dogs (Birchard et al., 1990; Buchanan, 1994; Bureau et al., 2005; Goodrich et al., 2007; Hunt et al., 2001). Mortality rates approaching 0% are achievable by experienced surgeons even when higher risk cases are included (Buchanan, 1994; Bureau

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

hemorrhage, is the most serious complication associated with patent ductus arteriosus ligation and the most common cause of operative mortality (Birchard et al., 1990; Buchanan, 1994; Bureau et al., 2005; Hunt et al., 2001).

Small ruptures, especially those on the back side of the ductus, often respond to gentle tamponade but enlarge and worsen if the dissection is continued. We considered a mo-

187

ORIGINAL ARTICLE

Simple Surgical Ligation and Management of an Intraoperative Complication for Treatment of Patent Ductus Arteriosus in Two Bichon dogs

derate rupture in our case, which was not very difficult to be managed by rapid closure using two vascular clamps and suturing.

The patent ductus arteriosus can be closed with three or four wide-biting buttressed mattress sutures across the ductus (Orton, 2012). This option closes the ductus and provides an added tamponade effect to control hemorrhage. The advantage of this method is that it is safer than dividing the ductus.

The disadvantage is the risk of significant residual shunt flow after surgery is higher (Orton, 2012). Alternatively, the patent ductus arteriosus can be divided between vascular clamps and oversewn. In this case, the ductus is isolated between two deeply placed tangential vascular clamps and divided. The open ends of the ductus are then closed with pledget-buttressed continuous or interrupted mattress sutures oversewn with a simple continuous pattern. This method assures complete correction of shunt flow but is more technically demanding. The method was successfully performed in our case.

Residual ductal flow after patent ductus arteriosus ligation has been reported (Goodrich et

al., 2007; Stanley et al., 2003), however in the author’s experience it is rarely hemodynamically significant. Small amounts of residual flow are not unexpected given the diameter and wall thickness of most patent ductus arteriosus. Unless it can be clearly demonstrated that residual flow is hemodynamically important, additional procedures to treat it are unwarranted. Whereas surgical division of the patent ductus arteriosus eliminates residual flow after surgery, the additional risk associated with surgical division is not justified to prevent typical trivial to mild residual flows associated with uncomplicated surgical ligation.

The techniques described in this report permits simple ligation of ductus in small breed dogs of varying ages. In the event of moderate or serious hemorrhage, ductus ligation with or without a supplementary hemostatic clip might be life saving.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

References 1. Buchanan JW: Prevalence of cardiovascular disorders. In Fox PR, Sisson D, Moïse NS, editors: Textbook of canine and feline cardiology, ed 2, Philadelphia, 1999, Saunders, p 457.

2. Detweiler DK, Patterson DF: The prevalence and types of cardiovascular disease in dogs. Ann N Y Acad Sci 127:481, 1965.

3. Oswald GP, Orton EC: Patent ductus arteriosus and pul- monary hypertension in related Pembroke Welsh Corgi dogs. J Am Vet Med Assoc 202:761, 1993.

4. Patterson DF: Congenital heart disease in the dog. Ann NY Acad Sci 127:541, 1965.

Buchanan JW: Patent ductus arteriosus morphology, pathogenesis, types and treatment. J Vet Cardiol 3:7, 2001.

5. Buchanan JW, Petterson DF: Etiology of patent ductus arteriosus in dogs. J Vet Intern Med 17:167, 2003.

6. Van Israel N, French AT, Dukes-McEwan J, et al: Review of left-toright shunting patent ductus arteriosus and shortterm outcome in 98 dogs. J Small Anim Pract 43:395–400, 2002.

7. McCaw D, Aronson E: Congenital cardiac disease in dogs. Mod Vet Pract 65:451–457, 1984.

8. Ackerman N, Burk R, Hahn AW, et al: Patent ductus arteriosus in the dog: a retrospective study of radiographic,epidemiologic, and clinical findings. Am J Vet Res 39:1805–1810, 1978.

9. Birchard SJ, Bonagura JD, Fingland RB: Results of ligation of patent ductus arteriosus in dogs: 201 cases (1969–1988). J Am Vet Med Assoc 196:2011–2013, 1990.

10. Breznock EM, Wisloh A, Hilwig RW, et al: A surgical method for correction of patent ductus arteriosus in the dog. J Am Vet Med Assoc 158:753–762, 1971.

11. Hunt GB, Simpson DJ, Beck JA, et al: Intraoperative hemorrhage during patent ductus arteriosus ligation in dogs.Vet

188

Surg 30:58–63, 2001.

12. Borenstein N, Behr L, Chetboul V, et al: Minimally invasive patent ductus arteriosus occlusion in 5 dogs.

Vet Surg. 33:309-13, 2004.

13. Birchard SJ, Bonagura JD, Fingland RB: Results of ligation of patent ductus arteriosus in dogs: 201 cases (1969– 1988). J Am Vet Med Assoc 196:2011, 1990.

14. Buchanan JW: Patent ductus arteriosus. Semin Vet Med Surg Sm Anim 9:168, 1994.

15. Bureau S, Monnet E, Orton EC: Evaluation of survival rate and prognostic indicators for surgical treatment of left-to-right patent ductus arteriosus in dogs: 52 cases (1995–2003). J Am Vet Med Assoc 227:1794, 2005.

16. Goodrich KR, Kyles AE, Kass PH, Campbell F: Retrospec- tive comparison of surgical ligation and transarterial cath- eter occlusion of treatment of patent ductus arteriosus in two hundred and four dogs (1993–2003). Vet Surg 36:43, 2007.

17. Van Israel N, Dukes-McEwan J, French AT: Long-term follow up of dogs with patent ductus arteriosus. J Sm Anim Pract 44:480, 2003.

18. Goodwin JK, Lombard CW: Patent ductus arteriosus in adult dogs: clinical features of 14 cases. J Am Anim Hosp Assoc 28:349, 1992.

19. Orton C: Cardiovascular System, In Tobias K and Johnston S editors, Veterinary Surgery-Small Animal, 2012, Elsevier/ Saunders, Riverport Lane St. Louis, Missouri, pag. 1827.

20. Stanley BJ, Luis-Fuentes V, Darke PGG: Comparison of the incidence of residual shunting between two surgical techniques used for ligation of patent ductus arteriosus in the dog. Vet Surg 32:231, 2003.

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

C. Ober, I.Scurtu, Lucia Bel, C. Peștean, Sidonia Bogdan, V. Luca, L. Oana Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

CV

Șef lucr. Dr. Ober Ciprian-Andrei DEPARTMENT OF SURGERY, FACULTY OF VETERINARY MEDICINE, CLUJ NAPOCA, ROMANIA AREA OF INTEREST Orthopaedics, neurosurgery, abdominal wall defects reconstruction Main research: prosthetic materials in abdominal wall defects *30 September -31 December 2004 Erasmus-Socrates” scholarship in University of Hohenheim, Stuttgart, Germany **1 - 20 February 2011 Trainee at the Equine Veterinary Hospital DeMorette, Brussels, Belgium.

EDUCATION AND TRAINING 1 October 2002 - 1 July 2005 - Pedagogy graduate education Levels 1 and 2 , USAMV Cluj Napoca, Faculty of Veterinary Medicine, 3-5 Calea Manastur Street, 400372, Romania 01 October 2005 - 31 January 2007 - MSci (Master), Veterinary Medicine, Specialisation: Small animal stomatology, USAMV Cluj Napoca, Faculty of Veterinary Medicine WORK EXPERIENCE 01 October 2007 - at present time - Lecturer, Department of General Surgery, Faculty of Veterinary Medicine

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Main activities and responsibilities- Providing clinical instruction to undergraduates (semester 5, 6, 7, 11 and 12) of the Faculty of Veterinary Medicine.

Coordination of students in the final year for their dissertation thesis in receiving the veterinary degree of DVM. Anesthesiology and surgical techniques: initiate the students in anesthesiology, intensive care and general propedeutics, surgical anamnesis and diagnosis, aetiology, pathogenesis, evolution and consequences of surgical acts.

Surgical techniques: supply information regarding surgical techniques of the body regions, collecting the biopsies for laboratory exams in case of oncologic surgeries, elements of plastic and reconstructive surgery.

Daily surgical activities in clinic for the the animals arriving at the General Surgery Department Coordinator of the Surgery Clubs of veterinary students.

UASMV Cluj Napoca, Faculty of Veterinary Medicine, Calea Manastur, 400372, Nr. 3-5, Romania 01 October 2007 - present time- Member in the Emergency Unit of the Veterinary Hospital inside the Faculty of Veterinary Medicine.

Emergency care organised in 24 hour shifts.

Coordination of students activities inside the Hospital; permanent communication with the departments of pathology, internal medicine, radiology, dermatology, reproduction and infectious disease.

UASMV Cluj Napoca, Faculty of Veterinary Medicine, 3-5 Calea Manastur Street, 400372, Romania BOOKS 1.Liviu Ioan Oana, Cosmin Petru Pestean, Ciprian Andrei Ober, Ghid de anestezie si analgezie veterinara (Veterinary Anesthesia and Analgesia Guide), 2011, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca.

2. Liviu Ioan Oana, Ciprian Andrei Ober, Cosmin Petru Pestean, Tehnici Chirurgicale la animale (Surgical Techniques in Animals), 2012, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

3. Liviu Ioan Oana, Cosmin Petru Pestean, Florin Beteg, Ciprian Andrei Ober, Propedeutica Chirurgicala Veterinara (Veterinary Surgical Propedeutics), 2013, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

189

CLINICAL CASE

A case of a fast growing muscular sarcoma and subsequent partial hemipelvectomy in a dog

UN CAZ DE SARCOM MUSCULAR CU EVOLUŢIE RAPIDĂ, PENTRU CARE S-A REALIZAT HEMIPELVIECTOMIE PARŢIALĂ, LA CÂINE A CASE OF A FAST GROWING MUSCULAR SARCOMA AND SUBSEQUENT PARTIAL HEMIPELVECTOMY IN A DOG Lector Univ. Dr. Lescai Daniel Facultatea de Medicină Veterinară-Universitatea “Spiru Haret” Recieved: September 2017 Accepted: September 2017

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Lect. univ. dr. Daniel Lescai, lescaicd@yahoo.com

REZUMAT Este urmărită şi detaliată evoluţia unui sarcom muscular, la un mascul Beagle care, în final, este supus unei intervenţii de hemipelviectomie parţială, în vederea creşterii şanselor de supravieţuire şi îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă. Dubiul privind natura exactă a sarcomului este, însă, un element central al acestui caz. Analizele succesive realizate în urma biopsiei şi intervenţiei de hemipelviectomie parţială nu oferă un diagnostic definitiv. De abia dupa ultima analiză imunohistochimică şi dupa decesul animalului, evaluarea datelor medicale strânse îndreaptă diagnosticul către un hemangiosarcom. Acest din urmă fapt, ca rezultat al gândirii critice medicale şi a studiului unor cazuri similare, întregeşte imaginea acestui caz şi explică de ce, în urma unor investigaţii succesive, realizate în timpul vieţii animalului, nu s-a punctat definitiv diagnosticul. Perioada de supravieţuire, de la debutul clinic până la deces, este de 95 de zile, încadrabilă statistic pentru perioada estimată în cazul hemangiosarcoamelor.

CUVINTE-CHEIE:

Cite this article: D. Lescai.

A case of a fast growing muscular sarcoma and subsequent partial hemipelvectomy in a dog.

Rom J Vet Med Pharm.

2017; Vol. II 6(4): 190-197.

hemipelviectomie, sarcom/hemangiosarcom muscular, imunohistochimie, CT contrast, câine

ABSTRACT This is the case of a canine muscular sarcoma, in a Beagle male, followed by a subtotal hemipelvectomy in order to increase survival chances and to improve quality of life. The doubt regarding the true nature of the sarcoma is a key element of this case. Succesive testing following incisional biopsy and hemipelvectomy operation, do not pinpoint the definitive diagnostic. Only after the last test, the immunohistochemical analisys and after the animal is deceased, the assessment of all medical data produce the hypothesis of a hemangiosarcoma. This last fact, as a result of clinical critical thinking, along with the study of similar cases, may explain why, after succesive testing, during dog`s life, one could not pinpoint the exact nature of the sarcoma. Survival time, from first clinical signs until death is 95 days, within statistical survival time for hemangiosarcomas.

KEYWORDS:

190

hemipelvectomy, muscular sarcoma/hemangiosarcoma, immunohistochemestry, contrast CT, dog

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

D. Lescai Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

INTRODUCERE

Sarcomul muscular este parte a unui grup mai mare denumit, în limba română, sarcoame ale ţesuturilor moi - STM (în limba engleză, STS - sarcomas of soft tissues) şi afectează ţesutul conjunctiv extrascheletic, de origine mezodermică. STM reprezintă un procent apropiat de 15% din tumorile cutanate şi subcutanate şi 35% din tumorile splenice la câine. Clasificarea în funcţie de localizare, grad şi stadiu STM este cea care capătă cea mai mare atenţie, iar avansul în imunohistochimie poate aduce un plus de precizie în identificarea acestora.

Cazul prezentat este al unui câine, din rasa Beagle, în vârstă de 7 ani și necastrat, ce iniţial a fost prezentat la veterinar şi tratat pentru o afecţiune strict ortopedică, urmând ca evoluţia ulterioară să conducă spre un diagnostic de sarcom muscular şi, apoi, intervenţie chirurgicală. Relevanţa acestui caz derivă din semnele nespecifice iniţial, urmate de un cortegiu de manifestări clinice în cascadă ce au presupus realizarea unor investigaţii de tipul CT (computer tomograf cu substanţă de contrast), biopsie incizională, urmate de hemipelviectomie, examen histopatologic, imunohistochimic. Ca urmare, lipsa unor semne elocvente încă de la început, apariţia unor complicaţii, evoluţia scurtă, necesitatea unor tehnici avansate de diagnostic, precaritatea unor astfel de cazuri documentate, conduc către o experienţă utilă în ceea ce înseamnă practica medicală veterinară din România.

În acelaşi timp în care exprimarea patologică este una dramatică şi care produce confuzii şi complicaţii, diagnosticul parcurge etape ce implică un număr apreciabil de specializări. Este vorba de medicul veterinar clinician, medicul veterinar ce realizează examinările radiologice şi cele de computer tomograf (CT), medicul veterinar specializat în morfopatologie şi, nu în ultimul rând, laboratorul care realizează examenul imunohistochimic.

Dintre numeroasele tipuri de STM se detaşează hemangiosarcomul, acesta găsindu-şi locul în acest caz ca urmare a următoarelor revelaţii retrospective. Ipoteza se axează pe posibilitatea existenţei unui hemangiosarcom cutanat/subcutanat, nedepistat şi cunoscut a putea avea implicări în musculatura profundă.

Baza este reprezentată de faptul că hemangiosarcoamele sunt tumori ce originează în endoteliul vascular. În mod uzual, sunt localizate cavitar şi sunt foarte agresive. Mai puţin comună este originea în capilarele subcutanate sau ale structurilor de ţesut moale profunde, precum muşchii. Locurile predilecte sunt membrele posterioare, prepuţul şi abdomenul.

Ruperea acestor vase de sânge, tumorizate, duce la apariţia hematoamelor, echimozelor şi peteşiilor. Rate mari de metastazare sunt observate la tumorile profunde sau invazive.

Stadiul dermal (I) este reprezentat de tumori mici şi acestea au un prognostic mai bun decât cele hipodermice (stadiul II) şi cele musculare

Figura 1. Prima radiografie, realizată la debutul semnelor clinice, ce descoperă o artrită ce nu era cauza şchiopăturii iniţiale

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

191

CLINICAL CASE

A case of a fast growing muscular sarcoma and subsequent partial hemipelvectomy in a dog

profunde (stadiu III). Tumorile musculare sunt de dimensiuni mari, nu au o afinitate anatomică şi sunt asociate cu o supravieţuire redusă.

Având în vedere că acest tip de hemangiosarcom se întâlneşte mai des la câinii cu piele depigmentată şi păr scurt, de culoare deschisă, această ipoteză capătă o formă acceptabilă şi poate explica dubiul rezultat din examinările avansate şi lipsa unui diagnostic histopatologic definitiv şi concludent. Ca urmare, aspectul clinic iniţial poate trece neobservat şi poate complica sever evoluţia următoare. Ca atare, ar fi fost necesară o investigare şi a ţesutului cutanat şi subcutanat ce părea afectat iniţial de coloraţia sanguinolentă iniţială şi care era considerată rezultatul creşterii în dimensiuni a masei musculare tumorizate.

MATERIALE ŞI METODE

Figura 2. Creşterea în dimensiuni a masei musculare, hemibazin şi coapsă dreaptă şi deficitul locomotor asociat.

Figura 3. Aspectul zonei mediale a coapsei înainte de realizarea biopsiei incizionale. Posibil debut al hemangiosarcomului cutanat/ subcutanat

192

Pacientul este un mascul necastrat, rasa Beagle, 7 ani. Prima vizită la veterinar este realizată în data de 29.04.2017, ca urmare a unei şchiopături semnalate la nivelul membrului posterior drept. Sunt administrate antiinflamatorii nesteroidiene, de tipul robenacoxibului, timp de patru zile, cu rezultate suboptimale. În data de 02.05.2017 se realizează o examinare radiologică ce relevă o efuziune la nivelul genunchiului drept şi se consideră că este vorba despre o artrită şi o posibilă leziune ligamentară incompletă. În data de 05.05.2017, în urma rezultatelor nesatisfăcătoare ale terapiei medicamentoase şi a concluziilor radiologice, se procedează la realizarea artrocentezei, lavajului articular şi administrarea intratecală a unui glucocorticoid, în vederea reducerii inflamaţiei locale. Se adaugă în terapie o combinaţie de acid clavulanic şi amoxicilină, fiind continuat şi robenacoxibulul. În data de 10.05.2017 este semnalată prezenţa unui edem distal la genunchiul drept. Pacientul este normoterm, fără modificări hematologice sau biochimice.

Edemul se reduce semnificativ prin aplicare de comprese reci şi masaj. Totuşi, acesta persistă până în data de 15.05.2017 când se asociază şi cu o creştere în dimensiuni a masei musculare a coapsei drepte, iar în data de 18.07.2017 manifestările clinice sunt dublate de o stare generală modificată, reducerea apetitului, vociferări şi urlete, scăderea dorinţei de deplasare şi de interacţiune. Deplasarea se face fără utilizarea membrului posterior drept, care este susţinut în extensie posterioară şi sprijin pe suprafaţa dorsală a degetelor. Modificarea dramatică a stării clinice conduce la realizarea unui examen computer tomograf cu substanţă de contrast.

Urmarea examenului este prelevarea unei probe de ţesut prin biopsie incizională la nivel

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

D. Lescai Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

muscular. La momentul realizării pregătirii în vederea biopsiei se poate observa prezenţa unor peteşii la nivel medial al coapsei drepte.

Proba este trimisă în vederea examinării histopatologice. În mod neasteptat, în data de 22.05.2017, pacientul manifestă mai puţine semne de durere şi îşi recapătă o parte din apetit. În data de 30.05.2017 este confirmată prezenţa unei tumori mezenchimale maligne (sarcom slab diferenţiat/rabdomiosarcom).

Ca urmare a acestui rezultat se procedează la amputarea membrului afectat prin realizarea hemipelviectomiei parţiale. Evoluţia ulterioară este una pozitivă, cu o îmbunătăţire a tonusului, a dorinţei de interacţiune şi vindecare corespunzătoare a plăgii operatorii. În data de 29.06.2017 este semnalată o distensie abdominală care, în data de 01.07.2017 este confirmată a fi cauzată de o masă abdominală. În aceeasi zi este remis şi rezultatul imunohistochimic pentru masa tumorală eliminată inițial - sarcom slab diferenţiat/fibrosarcom. În data de 05.07.2017, celiotomia exploratorie relevă afectare peritoneală și retroperitoneală. În data de 28.07.2017 este solicitată şi realizată eutanasia ca urmare a multiplicării formaţiunilor tumorale abdominale şi deprecierii majore a stării generale.

Figura 4. Extras sugestiv din examinarea CT cu substanţă de contrast

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Debutul insiduos, lipsit de specificitate, este unul care maschează complet diagnosticul şi nu oferă indicii faţă de evoluţia dramatică ulterioară. Practic, de la momentul iniţierii procedurilor medicale şi până la deces este o perioadă încadrată între 29.04.2017 şi 28.07.2017.

Retrospectiv, semnele unei algii localizate la nivel de membru posterior drept şi afectarea locomotorie debutează cu câteva zile înainte de 29.04.2017, iar terapia cu antiinflamatorii nesteroidiene nu îmbunătăţeste semnificativ situaţia. Nici chiar lavajul articular şi plasarea de dexametazonă la nivel articular nu conduc la diminuarea semnaleticii. Apariţia unui edem distal corelat cu lipsa unor modificări hematologice şi biochimice, dar cu reducerea acestuia prin masaj şi comprese reci, marchează mai degrabă o modificare circulatorie proximală a membrului posterior drept. Durerea crescândă, apreciată ca urmare a creşterii în dimensiuni a grupelor musculare ale coapsei, vocalizările severe şi deficitul locomotor conduc către o patologie total diferită faţă de cea luată în considerare, suspicionată radiologic şi clinic. Nevoia unui diagnostic aprofundat conduce către realizarea unei examinări de tip computer tomograf, la care se adaugă substanţă de contrast. Acest examen concluzionează că musculatura flexoare

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Figura 5. Aspect intraoperator cu realizarea biopsiei musculare din straturile macroscopic normale

193

CLINICAL CASE

A case of a fast growing muscular sarcoma and subsequent partial hemipelvectomy in a dog

Figura 6. Diferenţă majoră între straturile musculare superficiale şi profunde. Este notat aspectul modificat al musculaturii profunde.

Figura 7. Radiografie obţinută imediat după realizarea hemipelviectomiei parţiale

194

este tumefiată, heterogenă ca aspect şi încărcare neomogenă a vascularizaţiei cu contrast. Limfocentrii iliaci par măriți în volum, fără afectarea popliteului. Acest rezultat este suficient pentru a proceda la următorul pas necesar în diagnostic.

Acest pas este reprezentat de biopsia incizională la nivel muscular.

Această procedură se realizează în data de 19.05.2017, în aceeasi zi cu realizarea examinării CT. Pentru aceasta, se adoptă o abordare pe la nivelul medial al coapsei.

Zona medială a coapsei este afectată de peteşii extinse ca arie. Sunt recoltate fibre musculare din stratul superificial, cu aspect macroscopic normal. Pentru următoarele prelevări se depăşeşte primul strat muscular medial al coapsei şi se pătrunde subfascial pentru a descoperi zona de ţesut cu un aspect modificat. Rezultatul acestor prelevări este că ţesutul muscular are o structură distorsionată sever de o populaţie omogenă de celule neoplazice fusiforme sau ovale, cu nuclei alungiţi, având morfologie malignă (anizocarioză, nuclei eucromatici, nucleoli evidenţi, mitoze atipice). Ca atare, este emisă o interpretare histopatologică de tumoră mezenchimală malignă (sarcom slab diferenţiat/rabdomiosarcom). În acelaşi timp, este sugerată necesitatea unui examen imunohistochimic pentru clarificări de diagnostic. Totuşi, în atare condiţii, este indicată citoreducţia chirurgicală a masei tumorale.

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

D. Lescai Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 8. Aspectul zonei de interes postoperator De remarcat este evoluţia imediat următoare biopsiei incizionale. Chiar dacă aspectul şi funcţia membrului nu sunt modificate, din punct de vedere clinic starea pacientului este îmbunătăţită în sensul reducerii, din punct de vedere subiectiv, a senzaţiei dureroase, o îmbunătăţire a apetitului şi a dorinţei de deplasare.

Intervenţia chirurgicală este, de fapt, o amputare a membrului posterior drept, la care se adaugă hemipelviectomia parţială. Această intervenţie este una agresivă şi este realizată ca ultim resort şi urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi limitarea invazivităţii tumorii depistate. Manopera chirurgicală a decurs fără complicaţii şi marginile observate macroscopic corespundeau aşteptărilor iniţiale, neîntâlnind pe traseu ţesut modificat.

Pentru următoarele 48 de ore este menţinut un dren ce diminuează producţia locală de lichide tisulare. După îndepărtarea drenului, este constatată o acumulare de fluid sanguinolent pentru încă 7-10 zile, diminuându-se progresiv din punct de vedere cantitativ şi fiind eliminate, la interval de 2-3 zile, prin puncţie.

Postintervenţional, pacientul se recuperează bine, acceptă medicaţia, prezintă apetit bun, se deplasează spontan, ceea ce indică o îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Figura 9. Radiografie latero-lateral ce subliniază dezvoltarea unei mase abdominale Cu toate acestea, în data de 29.06.2017, fără alte manifestări clinice, se poate observa o distensie abdominală şi o variaţie a masei corporale, de la 11,7 kg la 12,2 kg, în decurs de 12 ore. Este recomandat un examen radiologic şi ecografic abdominal în data de 01.07.2017, moment în care se observă o masă

195

CLINICAL CASE

A case of a fast growing muscular sarcoma and subsequent partial hemipelvectomy in a dog

Figura 10. Aspectul pacientului în ziua radiografiei ce relevă masa abdominală abdominală de dimensiuni mari. În aceeasi zi, în data de 01.07.2017, este primit şi rezultatul imunohistochimic. Acesta relevă următoarele: Vimentina-cca. 80% celule neoplazice sunt marcate pozitiv la nivel citoplasmatic. Desmina-celulele neoplazice sunt difuz negative. Fibrele musculare striate sunt difuz pozitive. Alpha smooth actin-celulele neoplazice sunt negative. Ţesutul muscular din jurul vaselor de sânge este intens pozitiv. Mioglobina-celulele neoplazice sunt negative. Concluzia: este vorba despre un sarcom slab diferenţiat/fibrosarcom. Acest încă prezent dubiu, chiar și după acest examen, provoacă frustrare, dar reflectă situaţiile reale întalnite în practica uzuală.

Intervenţia chirurgicală exploratorie relevă o afectare peritoneală și retroperitoneală, către pelvis. După această intervenţie şi până în data de 28.07.2017, evoluţia este una nefavorabilă, când se recurge, în lipsa altor alternative, la realizarea eutanasiei.

Având în vedere, în continuare, rezultatele analizelor histopatologice şi aspectul tumoral macroscopic, este de specificat că, din punct de vedere retrospectiv, aspectul cutanat şi subcutanat înainte de realizarea biopsiei incizionale poate conduce la o ipoteză de lucru neluată în seamă iniţial. Această ipoteză se axează pe posibilitatea existenţei unui hemangiosarcom cutanat/subcutanat, nedepistat şi cunoscut a putea avea implicări în musculatura profundă.

Baza este reprezentată de faptul că hemangiosarcoamele sunt tumori ce originează în endoteliul vascular. În mod uzual, sunt localizate cavitar şi sunt foarte agresive. Mai puţin comună este originea în capilarele subcutanate sau ale struc-

196

turilor de ţesut moale profunde, precum mușchii.

Locurile predilecte sunt membrele posterioare, prepuțul si abdomenul. Ruperea acestor vase de sânge, tumorizate, duce la apariţia hematoamelor, echimozelor şi peteşiilor. Rate mari de metastazare sunt observate la tumorile profunde sau invazive. Stadiul dermal (I) este reprezentat de tumori mici şi au un prognostic mai bun decât cele hipodermice (stadiul II) şi cele muscular profunde (stadiu III). Tumorile musculare sunt de dimensiuni mari, nu au o afinitate anatomică şi sunt asociate cu o supravieţuire redusă. Având în vedere că acest tip de hemangiosarcom se întâlneşte mai des la câinii cu piele depigmentată şi păr scurt, de culoare deschisă, această ipoteză capătă o formă acceptabilă şi poate explica dubiul rezultat din examinările avansate şi lipsa unui diagnostic histopatologic definitiv şi concludent. Ca urmare, aspectul clinic iniţial poate trece neobservat şi poate complica sever evoluţia următoare. Ca atare, ar fi fost necesară o investigare şi a ţesutului cutanat şi subcutanat ce părea afectat iniţial de coloraţia sanguinolentă iniţială şi care era considerată rezultatul creşterii în dimensiuni a masei musculare tumorizate.

Un alt aspect semnificativ este reprezentat de intervenţia chirurgicală de amputare a membrului afectat împreună cu hemipelviectomia parţială pe aceeaşi parte. Această intervenţie nu este una uzuală, este agresivă în abordare şi este folosită pentru a maximiza şansele de evitare a unei invazii nedepistate macroscopic. Pentru această intervenţie, punctele cheie sunt reprezentate de prevenirea unei hemoragii masive ca urmare a prezenţei în zona arterei iliace externe, a ramurilor sale, dar şi alte ramificaţii, limitarea durerii prin secţionarea corespunzătoare a nervului sciatic şi îndepărtarea adecvată a planului osos de la nivelul pelvisului. Este aleasă hemipelviectomia parţial din raţiuni conservatorii şi pentru o mai bună recuperare postoperatorie, lucru care se şi întâmplă. Notabilă este producţia locală de lichid postperator, semnificativ cantitativ şi întins pe o perioadă de 7-10 zile.

După îndepărtarea drenului, au fost necesare puncţii de evacuare a lichidului acumulat. Poate fi discutată oportunitatea menţinerii o perioadă mai mare de timp a unui astfel de dren pentru o evacuare mai facilă a acumulărilor. Având în vedere evoluţia ulterioară, cu apariţia masei abdominale la distanţă relativ scurtă în timp, este de luată în considerare şi posibilitatea ca lichidul să fi fost prezent ca urmare a dezvoltării rapide şi majore a tumorii secundare. Spre deosebire de tehnica recomandată pentru osteotomie, prin folosirea frezelor circulare, a fost folosit dispozitivul Gigli. Secţiunile osoase obţinute sunt corespunzătoare.

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

D. Lescai Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

CONCLUZII

Supravieţuirea, din momentul apariţiei primelor semne, până la deces este de 95 de zile.

Aceasta este o perioadă care se încadrează în tabloul statistic de supravieţuire ca urmare a diagnosticului de hemangiosarcom.

Atât examinarea morfopatologică, cât şi cea imunohistochimică indică prezenţa unui dubiu în stabilirea unui diagnostic precis: sarcom slab diferenţiat/fibrosarcom. Acest dubiu pare să conducă mai degrabă la ipoteza că formaţiunea tumorală depistată ar fi mai degrabă un stadiu III de hemangiosarcom. În lumina retrospectivă a datelor acumulate, este posibil ca hematomul subcutanat observat iniţial în apropierea zonei de realizare a biopsiei incizionale să fie, de fapt, debutul sau stadiul I al unui hemangiosarcom cutanat/subcutanat. Întrebarea în acest caz este dacă observarea din timp a acestor semne ar fi putut prelungi viaţa sau sau ar fi putut creşte şansele unei evoluţii favorabile. Răspunsul este doar teoretic, dar primează faptul că apariţia semnelor cutanate este concomitentă cu apariţia semnelor musculare. Ca urmare, invazia musculară era deja produsă, iar evoluţia ulterioară ar fi fost similară.

Intervenţia chirurgicală de hemipelviectomie parţială este laborioasă, agresivă. Totuși,

recuperarea se produce optim, dar pentru o perioadă scurtă, imediat următoare, calitatea vieţii fiind una rezonabilă.

Complexitatea cazului a necesitat implicarea unui număr semnificativ de medici veterinari pentru realizarea tehnicilor imagistice (radiografii clasice, CT cu substanţă de contrast), a examinărilor morfopatologice şi imunohistochimice, a evaluărilor oncologice, a intervenţiilor chirurgicale şi a terapiei paliative.

Acest caz este şi un exemplu bun de analiză retrospectivă si subliniază importanţa însuşirii şi împărtăşirii experienţei practice în vederea optimizării asistenţei medicale veterinare la animalele de companie cu afecţiuni oncologice.

MENŢIUNI

O reverenţă colegială faţă de următorii medici veterinari ce au contribuit la acest caz: Dr. Anca Cristea (evaluare oncologică), Dr. Teodoru Soare (evaluare histopatologică şi imunohistochimică), Dr. Florin Grosu (evaluare imagistică).

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

Bibliografie 1. Heidi Ward, Leslie E. Fox, Maron B. Calderwood-Mays, Alan S. Hammer, Guillermo Couto, Cutaneous hemangiosarcoma in 25 dogs: a retrospective study, Journal of Veterinary Internal Medicine, volume 8, Issue 5, 2008.

2. Jonathan P. Bray, Hemipelvectomy: Modified surgical technique and clinical experiences from a restrospective study, Veterinary surgery, volume 43, issue 1, 2014

CV

Șef Lucr. Dr. Daniel Constantin LESCAI EDUCAȚIE ȘI FORMARE: 10.2007-10.2011. Doctor în Medicina Veterinară. Calificare: Medicină veterinară, Patologie chirurgicală. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, Facultatea de Medicină Veterinară, Iași, România.

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ: 01.10.2016 – prezent. Șef lucrări doctor la Universitatea Spiru

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

3. Kirpensteijn J, Rutterman GR, BSAVA Manual, 2003.

4. Kramer A., Walsh PJ, Sequin B., Hemipelvectomy in dogs and cats: technique overview, variations and description, Vet Surg., Jul 37(5):4139, 2008.

5. Patricia C. Schultheiss, A retrospective study of visceral and non-visceral hemangiosarcoma and hemangiomas in domestic animals, J Vet Diagn Invest 16:522-526, 2004.

Haret - Facultatea de Medicină Veterinar. Specialitățile predate: Anesteziologie și propedeutică chirurgicală; 01.04.2016-prezent. Șef clinică la Daisy-Vet, București. Organizarea activității medical-veterinare, recrutare, managementul performanței, traininguri de personal, Mentoring; 20.10.2014-12.2015. Expert formator în medicina veterinară la Salvavet Comimpex SVS, București. Activități de predare în medicina veterinară (teorie și practică) pentru asistenții veterinari – program educațional al Uniunii Europene (cod project – POSTDRU/164/2.3/S/138337). 75 studenți.

COMPETENȚE DE COMUNICARE: - Mai 2014. Certificat de Formator în activități de predare acordat de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (România); - Septembrie 2011 – Februarie 2012. Curs de Practitioner de Programare Neurolingvistică (București, România); - 13.05.2004. Certificat de Psihopedagogie eliberat de Universitatea de Știinte Agronomice și Medicină Veterinară (București, România); - Lector pentru diverse congrese veterinare, seminarii, întâlniri științifice.

197

Clinical decision making and surgical management in the case of urinary litiasis in a monorchid dog with concurrent spondilosis and prostate hiperplasia

CLINICAL CASE

RAŢIONAMENT CLINIC ŞI MANAGEMENT CHIRURGICAL ÎN CAZUL UNEI UROLITIAZE LA UN CÂINE MONORHID CU SPONDILOZĂ ŞI HIPERPLAZIE DE PROSTATĂ CONCURENTE CLINICAL DECISION MAKING AND SURGICAL MANAGEMENT IN THE CASE OF URINARY LITIASIS IN A MONORCHID DOG WITH CONCURRENT SPONDILOSIS AND PROSTATE HIPERPLASIA Lector Univ. Dr. Lescai Daniel Facultatea de Medicină Veterinară-Universitatea “Spiru Haret” Daisy-Vet, Bucureşti Recieved: October 2017 Accepted:October 2017

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Lect. univ. dr. Daniel Lescai, lescaicd@yahoo.com

REZUMAT Cite this article: D. Lescai.

Clinical decision making and surgical management in the case of urinary litiasis in a monorchid dog with concurrent spondilosis and prostate hiperplasia.

Rom J Vet Med Pharm.

2017; Vol. II 6(4): 198-204

Aceasta este o prezentare de caz al cărui subiect este un golden retriever, mascul monorhid, în vârstă de 10 ani, având o patologie ce prezintă simptomatologie confuză. Este un exemplu elocvent pentru un raţionament clinic în urma cumulării rezultatelor mai multor investigaţii, la un exemplar dintr-o rasă cunoscută pentru expresia redusă a semnelor de durere. Pacientul este examinat succesiv, de două ori, până să se recomande examinarea radiologică. În urma acesteia, originea manifestărilor clinice (deplasare greoaie, inapetenţă, frisoane, dezechilibru) este pusă pe seama modificărilor osteoarticulare. Cu toate acestea, imaginile radiografice surprind şi o litiază urinară (renală, la nivelul vezicii urinare şi uretrală). Suplimentar, din aspectul radiologic şi din examinarea clinică este observată şi o hiperplazie de prostată. Astfel, posibilele focare de durere şi simptomatologia pot fi puse pe seama mai multor afecţiuni concurente, necesitând o abordare complexă şi atentă, centrată pe soluţionarea problemelor acute şi cu potenţial de agravare. Tratamentul chirurgical luat în seamă este cel ce vizează realizarea uretrostomei scrotale şi a orhidectomiei în vederea prevenirii unei obstrucţii urinare iminente, urmând ca restul afecţiunilor să suporte un management medicamentos şi nutriţional.

CUVINTE-CHEIE:

198

uretrostomă scrotală, obstrucţie urinară, spondiloză, durere, câine

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

D. Lescai Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

ABSTRACT This is a case presentation of a male golden retriever, 10 yo, monorchid with confusing clinical signs. This is a relevant exemple of clinical reasoning after gathering of multiple investigations results, having as subject a breed well known for its uncommon low expression of pain. The dog is successively phisically examined untill it is referred for radiographic assessment. Subsequently, pain origin is considered to be of osteoarticular nature (low appetite, difficulty walking, twitching, imbalance). As incidential findings one can count renal, urinary bladder and uretral uroliths and a hiperplastic prostate. Though, pain origin can now be considered any of this concurrent pathology, requiring a complex approach, centered on acute ones and on potentially severe. Surgical approach consists of scrotal urethrostomy and castration in order to prevent an imminent urethral obstruction and medical and nutritional management of all other clinical problems.

KEYWORDS:

INTRODUCERE

scrotal urethrostomy, urinary obstruction, spondylosis, pain, dog

Cazul clinic prezentat este al unui golden retriever, mascul de 10 ani, monorhid. Acesta a suferit o orhidectomie unilaterală la nivelul unui testicul reţinut abdominal, în primul an de viaţă.

Nu se cunoaşte motivul pentru care masculul a ramas cu testiculul descins pe poziţie, dar a primit recomandare de a nu fi folosit la montă.

Până la examinarea chirurgicală, câinele a fost consultat, în două rânduri succesive, de medici veterinari diferiţi ce au emis diagnostice de suspiciune ce vizau aspecte locomotorii, neurologice, genitale şi urinare. Unele examinări ecografice din trecut, saptămâni sau luni în urmă, evidenţiau prezenţa unei litiaze la nivelul vezicii urinare. Având aceste suspiciuni, au fost solicitate examinări radiologice.

Motivele ce au condus proprietarii către consultaţia veterinară au fost legate de dificultăţi în deplasare, greutate la ridicare şi la urcarea scărilor, inconstant apatie şi lipsa poftei de mâncare, dificultăţi la defecare. Iniţial, primul diagnostic de suspiciune a fost de natură locomotorie şi neurologică, fiind suspicionate o spondiloză şi un sindrom de coadă ecvină.

Ulterior, ca urmare a solicitării unei alte opinii, este emis şi diagnosticul de hiperplazie de prostată fiind şi recomandată examinarea radiologică. Aceasta din urmă relevă, pe lângă o spondiloză toraco-lombară, lombo-sacrată, stenoză a canalului medular la nivel lombar, dimensiunile apreciabile ale prostatei şi prezenţa atât la nivel renal, vezical, cât şi uretral, mai ales pe traiectul osului penian, a unei multitudini de uroliţi, de diferite dimensiuni. În niciuna dintre consultaţiile precedente nu au fost semnalate probleme de evacuare a urinei.

Ulterior acestor investigaţii, se ia decizia realizării unei uretrostome scrotale, a castrării şi a

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

menţinerii sub management medicamentos a celorlalte stări concurente.

MATERIALE ŞI METODE

Momentul examinării chirurgicale este ulterior examinării radiologice. Câinele este normoterm, cu masă musculară cu tendinţă la atrofie, palpare uşoară a eminenţelor spinoase lombare, durere la palparea paravertebrală lombară, dificultăţi la urcarea scărilor, reflexe prezente, dar atenuate la nivelul membrelor posterioare, tuşeu rectal dureros la momentul palpării prostatei şi sensibilitate abdominală. Nu sunt obţinute date anamnetice cu privire la urinare, dar, la momentul probelor locomotorii, se produce urinare spontană. Se pot observa astfel semne de strangurie, fără hematurie. În vederea prevenirii unei obstrucţii uretrale, ce - în contextul actual şi având în vedere diagnosticele precedente - ar putea fi observată cu dificultate, se ia decizia realizării unei uretrostome scrotale ce să prevină o astfel de posibilitate.

Preoperator, biochimia sanguină nu relevă modificari importante, hemoleucograma este în parametri normali. Decizia realizării uretrostomei are în vedere faptul că, în urma acesteia, episoadele de durere acută vor fi în continuare aceleaşi. Deosebirea constă în diminuarea posibilităţilor de producere a unei obstrucţii uretrale, mai ales la nivelul uretrei din zona osului penian, unde deja există o aglomerare de uroliţi. În acest fel, scad riscurile unei agravări rapide a stării generale produse de imposibilitatea eliminării urinei. În acest caz, oricare dintre diagnosticele precedente este susţinut de examinarea clinică, radiologică, ecografică şi hematologică. Există evidenţa unei patologii la nivelul articulaţiilor intervertebrale, există şi evidenţa unei prostate mărite în volum, iar episoadele de durere acută pot fi produse ca

199

CLINICAL CASE

Clinical decision making and surgical management in the case of urinary litiasis in a monorchid dog with concurrent spondilosis and prostate hiperplasia

Figura 1. Radiografie a zonei pelvine a pacientului urmare a deplasării uroliţilor între rinichi şi vezica urinară, producând colici renale frecvente. Deosebirea dintre diferitele momente de acutizare a durerii, având în vedere natura lor, este dificilă,

dar este mai probabilă producerea acestora ca urmare a stimulării dureroase la nivel visceral nefro-ureteral. Realizarea uretrostomei perineale nu va reduce frecvenţa acestor episoade de co-

Figura 2. Incidența latero-laterală a pacientului

200

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

D. Lescai Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 3. Orhidectomia cu ablaţia pungii testiculare lică renală-ureterală, dar va favoriza eliminarea naturală pe la nivelul uretrei. Ca urmare a realizării orhidectomiei, va fi influenţată evoluţia hiperplaziei prostatite în sensul reducerii influenţei

hormonale testiculare. Dificultăţile locomotorii urmează să suporte evoluţia obişnuită, aceasta fiind controlată medicamentos. Dificultatea intervenţiei este dată de imposibilitatea cate-

Figura 4. Identificarea uretrei

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

201

CLINICAL CASE

Clinical decision making and surgical management in the case of urinary litiasis in a monorchid dog with concurrent spondilosis and prostate hiperplasia

Figura 5. Vizualizarea celor două catetere la nivelul uretrostomei terizării uretrale din timpul pregătirii operatorii.

Chiar şi cu catetere de diametru redus, trecerea de zona osului penian este imposibilă, ceea ce susţine necesitatea unei uretrostome preventive,

obstrucţia urinară fiind un eveniment extrem de probabil. Lipsa cateterizării uretrale contribuie la creşterea gradului de dificultate prin sporirea efortului de identificare a lumenului uretral.

Figura 6. Aspectul uretrostomei la 10 zile postoperator

202

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

D. Lescai Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Uretra este abordată prin plaga operatorie rezultată în urma orhidectomiei unilaterale cu ablaţia pungii testiculare. Identificarea uretrei are loc pe faţa ventrală a penisului şi, înainte de realizarea inciziei longitudinale, aspectul uretral este unul de tip inflamator hemoragic, probabil ca urmare a mişcării frecvente a uroliţilor la acest nivel. Acest aspect este susţinut şi de hemoragia rezultată în urma inciziei longitudinale la nivelul uretrei. După această incizie iniţială se încearcă dislocarea uroliţilor de la nivelul uretrei peniene şi cateterizarea prin orificiul uretral realizat. În urma acestei manopere a fost posibilă permeabilizarea pentru cateter a porţiunii uretrale de la nivelul osului penian şi s-a procedat la cateterizare retrogradă, de la nivelul meatului urinar până în vezica urinară. Inciza uretrală este adaptată, fiind realizată pe o lungime de 3,5-4,5 cm. iar calibrul uretral şi permeabilitatea sunt verificate prin introducerea suplimentară a unui cateter de diametru mai mare decât cel iniţial.

Având suportul oferit de cele două catetere, se realizează sutura cu fir 3/0 a deschiderii nou realizate. Calibrul astfel verificat, al uretrostomei, oferă o indicaţie pentru evoluţia ulterioară şi se poate concluziona că riscul unei obstrucţii este mai scăzut decât înainte de momentul operator, iar intervenţia în cazul unui astfel de eveniment este mult uşurată. În acelaşi timp, aşa cum este bine cunoscut, creşte însă riscul unor infecţii retrograde ca urmare a reducerii lungimii uretrale. Înainte de finalizarea intervenţiei, la nivelul uretrostomei este plasat un cateter care să menţină orificiul deschis şi care să asigure drenajul urinei în cazul unei posibile obstrucţii ca urmare a inflamaţiei locale postoperatorii sau a eliminării unui urolit de dimensiuni mari. Cateterul este ancorat în vecinătatea uretrostomei prin metoda “chinese finger trap”. Postoperator, este adoptat un tratament cu antibiotice, analgezice şi protectoare hepatice. Dupa 10 zile, firele de sutură sunt îndepărtate, plaga operatorie este în proces de vindecare normal, orificiul este deschis şi pot fi observate, intermitent, formaţiuni litice eliminate pe la acest nivel.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Existenţa unor stări patologice din sfere diferite, care produc o simptomatologie similară, la o primă vedere, fără investigaţii suplimentare, pot conduce la un diagnostic şi un tratament cel puţin incomplet, dacă nu chiar ineficient. Rezultatul este, cu siguranţă, o suferinţă prelungită şi o insatisfacţie a proprietarului. Ceea ce, însă, produce confuzie suplimentară este interpretarea în afara contextului clinic a rezultatelor unor investigaţii. În principal, ar fi vorba despre imaginile radiografice care conduc, împreună cu

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

dificultăţile locomotorii şi deprecierea aspectului masei musculare, la un diagnostic principal de spondiloză, sindrom de coadă equina. Simptomatologia susţine acest aspect, dar, în acelaşi timp, maschează alte elemente clinice. Mărimea prostatei contribuie la un al doilea focar dureros şi este de luat în seamă, mai ales că, în acest caz, există o situaţie specială: monorhidia. Este de anticipat o hiperfuncţie testiculară, în decursul vieţii, în urma orhidectomiei unilaterale, care să conducă la o influenţă sporită asupra prostatei. Şi, totuşi, aceste prime diagnostice contribuie la eludarea atenţiei de la un al treilea focar de durere: urolitiaza. Aceasta a fost depistată în trecut pe cale ecografică şi confirmată radiologic la momentul prezentării la consultul pentru o opinie suplimentară. Radiologic, pot fi observate formaţiuni minerale atât la nivel renal, vezical, cât şi uretral (zona osului penian). Pentru că nu a fost evaluată funcţia urinară şi nu au fost semnalate astfel de semne din partea proprietarilor, gravitatea a fost subevaluată. Retrospectiv, din datele anamnetice, poate fi aproximat debutul unor deficienţe locomotorii. Totuşi, au fost observate şi episoade acute, evident cu deplasare greoaie, frisoane, depreciere a stării generale.

Este foarte posibil ca aceste episoade să fi fost greşit atribuite unei probleme locomotorii, fiind în realitate episoade de colică renală/ureterală în care durerea este manifestată acut, de intesitate considerabilă, şi care pot produce o astfel de stare de colaps. După parcurgerea distanţei dintre rinichi şi vezica urinară colicile încetează, iar starea pacientului se ameliorează, rămânând cu deficitul locomotor anterior unor astfel de episoade. Acest lucru este important de stabilit din cel putin perspectiva uretrostomei preventive. Uretrostoma, chiar dacă este realizată, va reduce riscul unui blocaj uretral, dar nu va scădea frecvenţa episoadelor de colică renală/ ureterală şi nici nu va contribui la diminuarea suferinţei cauzate de degenerările articular/ vertebrale. Acesta este un aspect deosebit de important de comunicat proprietarilor, ale căror aşteptări trebuie calibrate faţă de complexitatea şi coexistenţa stărilor patologice. În lipsa unei astfel de comunicări anterioare, postoperator, episoadele de colică renală/ureterală pot conduce la insatisfacţie, comunicare dificilă şi complianţă redusă. Postoperator, la distanţă de 2-3 zile, pacientul prezintă o stare generală depreciată, se deshidrataează, refuză mâncarea şi apa, scade în greutate, prezintă frisoane şi o redusă dorinţă de interacţiune. Doar susţinerea cu fluide, analgezice şi antispastice conduce, după 3 zile de tratament la o recuperare satisfăcătoare.

Cistita postoperatorie, observată ecografic, nu ar putea explica o astfel de manifestare. Plaga

203

CLINICAL CASE

Clinical decision making and surgical management in the case of urinary litiasis in a monorchid dog with concurrent spondilosis and prostate hiperplasia

operatorie a fost mereu cu un aspect bun, cu o vindecare în limite fiziologice. Ca urmare, este coerentă aprecierea conform căreia un alt episod de colică renală/ureterală s-a suprapus cu perioada de recuperare postoperatorie, lucru ce trebuie corect identificat şi abordat terapeutic.

CONCLUZII

Având în vedere stările patologice coexistente, medicul veterinar poate realiza un raţionament clinic care să conducă la acţiuni eficiente ce pot să prevină sau să îmbunătăţească starea pacientului. Acest lucru este dificil de realizat ca urmare a succesiunii elementelor ce reies în urma investigaţiilor. Practic, acordarea unei atenţii sporite uneia dintre modificări poate produce ignorarea unor pericole iminente. Elementul comun al acestor stări patologice coexistente (locomotorie, urinară, genitală) este durerea.

Identificarea exactă a focarului dureros este greoaie, mai ales în succesiune, existând momente în care durerea este de origine vertebrală, apoi de origine urinară şi/sau genitală sau momente de suprapunere.

Din acest considerent, realizarea uretrostomei preventive pare a fi cea mai eficientă soluţie.

Aceasta, prin realizarea iniţială a orhidectomiei, reduce influenţa hormonală asupra prostatei şi asigură premisele unei diminuări a dimensiunilor acesteia în viitor. În acelaşi timp, ca

obiectiv principal, este redusă probabilitatea unei obstrucţii uretrale, ce ar fi fost iminentă, aşa cum a fost constatat la momentul cateterizării preoperatorii. În continuare, producţia de noi uroliţi este supusă unui management nutriţional. Rămâne în plan secund evoluţia afecţiunii locomotorii al cărei prognostic este rezervat.

Un alt aspect esenţial, în afara deosebirii dintre stările patologice şi stabilirii unei stadializări din punctul de vedere al gravităţii şi posibilităţilor de producere a unei urgenţe, este comunicarea cu proprietarul. Acesta trebuie informat asupra tuturor aspectelor ce decurg din complexitatea şi coexistenţa stărilor patologice şi întărirea faptului că intervenţia chirurgicală este una preventivă, nu curativă, iar celelalte stări (episoade de colică renală/ureterală, urolitiază, prostatomegalia, deficitul locomotor) vor mai persista un timp. Ceea ce se urmăreşte prin uretrostoma este reducerea riscului unei obstrucţii uretrale ce ar fi putut fi observată tardiv, aşa cum semnele de disurie de până la prezentare au scăpat atenţiei proprietarilor şi nu au fost observate la consultaţiile anterioare.

Vindecarea este corespunzătoare, iar pacientul se întoarce la activităţile obişnuite.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

Bibliografie 1. Arun, Anand & Singh, Sachneet Singh & Kiranjeet, Singh & Mahajan, S.K. & Sangwan, Vandana. (2012). Scrotal urethrostomy in dogs. Indian Veterinary Journal. 89. 126-128.

2. Daniel Lescai, Anesteziologie si tehnici chirurgicale la animale, 2017

CV

Șef Lucr. Dr. Daniel Constantin LESCAI EDUCAȚIE ȘI FORMARE: 10.2007-10.2011. Doctor în Medicina Veterinară. Calificare: Medicină veterinară, Patologie chirurgicală. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, Facultatea de Medicină Veterinară, Iași, România.

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ: 01.10.2016 – prezent. Șef lucrări doctor la Universitatea Spiru

204

3. Dennis J. Chew, Patricia A. Schenck, Obstructive uropathy and nephropathy, Canine and feline Nephrology and urology, second edition, 2011.

4. Smeak DD, Urethrotomy and urethrostomy in the dog, Clin Tech Small Anim Pract, (2000) 15(1):25-34, 2000.

Haret - Facultatea de Medicină Veterinar. Specialitățile predate: Anesteziologie și propedeutică chirurgicală; 01.04.2016-prezent. Șef clinică la Daisy-Vet, București. Organizarea activității medical-veterinare, recrutare, managementul performanței, traininguri de personal, Mentoring; 20.10.2014-12.2015. Expert formator în medicina veterinară la Salvavet Comimpex SVS, București. Activități de predare în medicina veterinară (teorie și practică) pentru asistenții veterinari – program educațional al Uniunii Europene (cod project – POSTDRU/164/2.3/S/138337). 75 studenți.

COMPETENȚE DE COMUNICARE: - Mai 2014. Certificat de Formator în activități de predare acordat de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (România); - Septembrie 2011 – Februarie 2012. Curs de Practitioner de Programare Neurolingvistică (București, România); - 13.05.2004. Certificat de Psihopedagogie eliberat de Universitatea de Știinte Agronomice și Medicină Veterinară (București, România); - Lector pentru diverse congrese veterinare, seminarii, întâlniri științifice.

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Editura Etna este înscrisă în Societatea Editorilor Români.

Acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) la poziția 241 şi de Colegiul Medicilor din România.

CONTACT EDITURA ETNA Str. Anton Pann nr 18A, ap 1, Sector 3, Cod 030796, București Tel: +40727317800 E-mail: tarabic_octavia@yahoo.com

www.etna.ro

REVIEW

Wide surgical excision and multimodal approach in feline fibrosarcoma

CHIRURGIA RADICALĂ ȘI ABORDAREA MULTIMODALĂ ÎN FIBROSARCOMUL FELIN WIDE SURGICAL EXCISION AND MULTIMODAL APPROACH IN FELINE FIBROSARCOMA Cristea Anca1, DVM, Dima Anda2, DVM Vet Medical Center – Bucureşti Recieved: October 2017 Accepted: October2017

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Cristea Anca, Vet Medical Center, Phone: +(40)756056485, email: office@ClinicaTaVeterinara.ro

REZUMAT Fibrosarcomul este unul dintre cele mai frecvente tumori maligne întalnite la pisici, fiind asociat cu inflamația cronică produsă de diferite tratamente injectabile iritante.

Scopul acestui articol este de a sublinia importanța chirurgiei radicale și a tratamentului multimodal în vindecarea sau prelungirea perioadei de recurență. Abordarea chirurgicală ideală presupune excizarea formațiunii în bloc cu margini de 5cm de jur împrejurul formațiunii vizibile macroscopic și 2 planuri anatomice în profunzime. Tratamentele multimodale se referă la utilizarea unor metode complementare de terapie, respectiv chimioterapie ante-operator pentru micșorarea tumorii și/sau electrochimioterapie, radioterapie și imunoterapie, ori combinații ale acestora post-operator în cazul tumorilor incomplet excizate.

CUVINTE-CHEIE:

fibrosarcom, citologie, chirurgie radicală, chirurgie reconstructivă, chimioterapie, electrochimioterapie

ABSTRACT Cite this article: Cristea Anca, Dima Anda.

Wide surgical excision and multimodal approach in feline fibrosarcoma.

Rom J Vet Med Pharm.

2017; Vol. II 6(4): 206-216.

Fibrosarcomas are amongst the most common malignant tumors diagnosed in cats. They have been associated with chronic inflammation produced by different types of injections. The aim of this article is to emphasize the importance of aggressive surgery, as well as the one of multimodal approach in either curing or obtaining longer remissions for this type of cancer. The ideal surgical approach requires wide and complete en bloc excision with 5cm margins all around the visible tumor and 2 anatomical planes deep.

The multimodal approach consists of chemotherapy before surgery in order to reduce the tumor volume and/or electrochemotherapy, radiotherapy and immunotherapy or different combinations of these after surgery with incomplete margins.

KEYWORDS:

206

fibrosarcoma, cytology, wide surgical excision, reconstructive surgery, chemotherapy, electrochemotherapy

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Cristea Anca, Dima Anda Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

PREZENTARE CLINICĂ

Fibrosarcoamele feline sunt forme de cancer infiltrative și puternic invazive local, cu origine mezenchimală, care afectează țesutul conjunctiv și epiderma.

Fibrosarcomul felin poate să ia forma unui singur nodul de consistență dură sau poate avea aspect multinodular, fiind deseori imobil, nedureros și neulcerat. De obicei, apariția lor este asociată cu factori iatrogeni, fibrosarcomul dezvoltându-se în zonele în care li s-au adminstrat tratamente injectabile pisicilor: zona interscapulară și zona dorsală a gâtului sau zona flancului (>90% din cazuri).

Singurele asocieri dovedite între fibrosarcomul felin și vaccinarea s-au facut în cazul adjuvanților din vaccinurile antirabice și cele anti-FeLV (virusul leucemiei feline)¸ însă sunt incriminate practic toate tratamente injectabile iritante de tipul substanțelor medicamentoase uleioase sau a antibioticelor cu eliberare prelungită. Reacția organismului la aceste substanțe se traduce printr-o paniculită granulomatoasă, care apare la câteva săptămâni de la administrarea stimulului inflamator. Leziunile inflamatorii pot să dispară în timp (maxim 2-3 luni) sau pot suferi o transformare malignă, proces care poate dura între 4 luni și 12 ani, în medie 1-3 ani.

COMPORTAMENTUL BIOLOGIC

Fibrosarcomul felin este o tumoră malignă cu o capacitate foarte mare de infiltrare și de invazie locală, rareori metastatică în lim-

fonoduri sau la distanță (pulmonar). Studiile efectuate până în prezent demonstrează faptul că diseminarea microscopică atinge o rază de 3 sau 4cm de jur împrejurul formațiunii și minim un strat în profunzime, aspecte de care se ține cont în planificarea chirurgicală după principii oncologice, respectiv margini de siguranță de 5cm măsurate de la exteriorul tumorii vizibile și 2 planuri în profunzime. De la această regulă fac excepție pisicile obeze, grăsimea fiind considerată un conductor slab de celule tumorale, în cazul lor fiind suficientă îndepărtarea unui strat de 3cm de grăsime din planul profund.

DIAGNOSTIC ȘI STADIALIZARE

În stabilirea unui diagnostic este necesar să se țină cont de istoricul pacientului (tratamente anterioare, produsele biologice utilizate pentru vaccinare, respectiv cu/fără adjuvanți, momentul apariției), de examenul clinic (dimensiunea formațiunii, mobilitatea și consistența acesteia) și de examenele paraclinice, respectiv o puncție aspirativă, care poate exclude în primul rând alte tipuri de formațiuni de tipul chisturilor, abceselor sau al mastocitoamelor şi poate indica un sarcom de țesut moale. Având în vedere caracterul citologic slab exfoliativ al sarcoamelor, absența fibroblastelor și a caracterelor de malignitate din probele examinate citologic face de multe ori necesară confirmarea histopatologică a tumorilor. Se recomandă recoltarea probelor prin biopsie incizională sau cu ajutorul acelor

Foto 1.

Aspect citologic – puncţie aspirativă: tumoră slab exfoliativă - rare celule fusiforme

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

207

REVIEW

Wide surgical excision and multimodal approach in feline fibrosarcoma

Foto2.

Aspect citologic – puncţie aspirativă: în această imagine se pot observa celule multinucleate, nucleii dispuşi excentric, citoplasma efilată, slab delimitată, anizocitoză şi anizocarioza marcante şi o mitoză atipică – întâlnită relativ rar în astfel de probe

Foto 3.

Aspect citologic – puncţie aspirativă: celulă multinucleată (8 nuclei), anizocitoză, anizocarioză

Foto 4 și 5. Aspect citologic – puncţie aspirativă: celule fusiforme, efilate şi rotunde, raport nucleu/citoplasmă crescut, nucleoli evidenţi cu trocar. Biopsiile excizionale (scoaterea întregii formațiuni fără margini de siguranță) este contraindicată, fiind asociată unui prognostic negativ din pricina recurențelor agresive.

208

După confirmarea sarcomului, este necesară stadializarea lui. În acest sens, sunt recomandate radiografiile de torace (3 incidențe: dorso-ventral și ambele laterale) sau teste su-

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Cristea Anca, Dima Anda Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

perioare de imagistică (de tipul tomografiilor computerizate) pentru a exclude diseminarea metastatică. Tomografiile s-au dovedit a fi utile inclusiv în planificarea intervenției chirurgicale și/sau a tratamentelor peri și post-operatorii.

DIAGNOSTICUL CITOLOGIC

Aspectele citologice din fibrosarcom: Fiind o tumoră slab exfoliativă, în mod obișnuit se pot identifica rare celule fusiforme sau ușor alungite, de diferite mărimi, cu dispunere individuală, cu citoplasma slab diferențiată, bazofilă și redusă cantitativ. Celulele pot prezenta multinucleere, iar nucleii sunt dispuși excentric. Nucleolii sunt în general evidenți (1-2/celula). Mitozele anormale sunt rare.

TRATAMENT

Tratamentul de primă intenție recomandat în cazul fibrosarcoamelor feline presupune chirurgie radicală. Chimioterapia nu este recomandată ca metodă unică de tratament, putând fi inclusă doar în abordările terapeutice multimodale. În terapia neoadjuvantă pot fi utilizate medicamente citostatice, precum: doxorubicină, carboplatină, ciclofosfamidă și vincrisitină, însă există doar studii restrânse și pe un număr mic de animale care atestă utilitatea lor, tradusă prin reducerea volumului tumoral și prelungirea timpului de recurență în cazul exciziilor incomplete. În cazul pacienților monitorizați în clinică am putut observa reducerea dimensiunilor tumorale

în aproximativ 50% din cazurile care au urmat protocoale chimioterapice în acest sens, volumul tumorilor scăzând în medie cu 2,5cm.

Selecția pacienților s-a făcut după criterii de volum (tumori >5cm), aderență la țesuturile adiacente (tumori imobile, de obicei multinodulare)și localizare imposibil de abordat chirurgical cu margini optime.

PROTOCOL PRE-OPERATOR

Pacientul oncologic trebuie evaluat ante-operator prin consult clinic, analize de sânge, investigații imagistice (examen radiologic, examen ecografic), examen cardiologic şi analize de urină. Ulterior, se stabilește scorul A.S.A. (American Society of Anesthesiologists) și se alege protocolul anestezic.

Pacientul se va tunde pe o suprafață de 10-15 cm excentric de marginile vizibile sau palpabile ale formaţiunii. Dacă pacientul este cooperant, acest lucru se poate realiza fără sedare. Se evaluează din nou formațiunea: dimensiune, consistență, aderență la țesuturile profunde, modificări ale pielii-ulcerație/ supra-infecție. Se conturează cu un marker marginile vizibile/palpabile ale tumorii, se măsoară distanțele de siguranță și se stabilește tehnica de chirurgie reconstructivă ce va fi folosită pentru închiderea plăgii operatorii. Este indicat ca proprietarul să fie informat de aspectul post-operator (sutură cutanată de dimensiuni mari).

PROTOCOL ANTE-OPERATOR EVALUAREA FORMAȚIUNII ȘI EFECTUAREA MĂSURĂTORILOR

Figura 1. Ema, femelă sterilizată, europeană, 15 ani, fibrosarcom cu diametrul de 6 cm, localizat pe peretele lateral al toracelui

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Figura 2. Marcic, mascul castrat, europeană, 16 ani, recidivă fibrosarcom cu diametrul de 6 cm la 2 luni de la o biopsie excizională (exicizarea formaţiunii fără margini de siguarnţă). Formaţiunea actuală s-a dezvoltat pe ţesutul cicatriceal. S-au desenat marginile de 5 cm de jur-împrejurul tumorii în planificarea unei noi intervenţii, urmată de electrochimiotearpie

209

REVIEW

Wide surgical excision and multimodal approach in feline fibrosarcoma

Figura 3. Milka, femelă castrată, rasa europeană, 6 ani, fibrosarcom cu diametrul de 6,5 cm, localizat în partea stângă a flancului

ASEPTIZAREA ȘI MARCAREA ZONEI DE INTERES CHIRURGICAL

Figura 4. Katze, mascul castrat, europeană, 10 ani, fibrosarcom cu diametrul 3,2 cm, localizat în partea dreaptă a flancului. Linia continuă reprezintă un diametru de 3,5 cm de jur-împrejurul tumorii (minimul recomandat) şi linia punctată reprezintă cei 5 cm ideali

PROTOCOL CHIRURGICAL

Excizia fibrosarcomului după principii oncologice se face în bloc și implică margini de 5 cm de jur-împrejur, măsurate de la exteriorul formațiunii în lateral și în profunzime (sau minim 2 straturi anatomice situate în profunzime).

Este foarte important ca prima manoperă chirurgicală să se realizeze după norme oncologice, deoarece prima abordare chirurgicală oferă șanse de vindecare.

După ce pacientul este anesteziat iar zona de interes chirurgical este pregătită aseptic, se repetă măsurătorile și se marchează cu un creion steril zona decelabilă macroscopic, precum și marginea de siguranță. Se realizează incizia cutanată și se identifică structurile din profunzime. Folosirea electrocauterului în chirurgia oncologică este un subiect con-

210

Figura 5. Marcic, evaluarea preoperatorie, desenarea formaţiunii şi a marginilor de siguarnţă

troversat. Cu toate că este util în controlul micro-hemoragiilor și scurtează timpul operator, cauterizarea pe linia de incizie poate influenţa aspectul histopatologic al marginilor.

Acest lucru este riscant atunci când, în cadrul intervenţiei, nu s-au putut respecta normele oncologice recomandate. În ceea ce privește pensa bipolară, aceasta nu prezintă restricții de folosire în actul chirurgical oncologic. În funcție de localizare, se vor exciza în bloc structuri precum: strat de grăsime, fascie musculară, țesut muscular sau structuri osoase.

Este de preferat ca vasele de sânge să fie ligaturate pentru a evita diseminarea celulelor tumorale atât local, cât și la distanță (recidivă sau metastază). Manipularea țesuturilor se realizează astfel încât traumatizarea lor să fie minimă.

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Cristea Anca, Dima Anda Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

OPERATOR

Figura 7. Katze - aspect post-excizie (strat de grăsime și strat muscular zona abdominală)

Figura 6. Excizia în bloc a formațiunii cu strat de grăsime de 3 cm în profunzime și țesut muscular (zona toracală)

Figura 9. Marcic - Reconstrucția țesuturilor profunde – perete muscular

Figura 8. Ema - Reconstrucția țesuturilor profunde – perete muscular

Figura 10. Katze - Reconstrucția țesuturilor profunde – perete muscular

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Figura 11. Ema - Orientarea suturii

211

REVIEW

Wide surgical excision and multimodal approach in feline fibrosarcoma

Figura 12. Katze - Orientarea suturii

Figura 13. Marcic - Orientarea suturii

Figura 15. Katze - Aspectul suturii finale

Figura 14. Ema â&#x20AC;&#x201C; Aspectul suturii finale.

Figura 16. Marcic - Aspectul suturii finale

212

Figura 17. Milka - Aspectul suturii finale

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Cristea Anca, Dima Anda Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Formațiunea excizată se trimite în întregime către laboratorul de histopatologie pentru evaluarea marginilor.

Pentru a evita contaminarea plăgii, instrumentarul și câmpul operator sunt înlocuite, iar chirurgul se pregătește aseptic pentru următorul timp operator, respectiv reconstrucția zonei de interes.

Primul pas în chirurgia reconstructivă este reprezentat de redarea caracteristicilor morfo-funcționale pentru țesuturile profunde abordate în prealabil și eliminarea cavităților care ar putea favoriza apariția seroamelor post-operator. În acest sens, se poate realiza apropierea prin sutură sau folosirea tehnicilor avansate (flaps muscular), evitând apariția tensiunii pe linia de sutură.

Având în vedere faptul că felinele prezintă o structură a pileii suficient de elastică, de cele mai multe ori sutura marginilor chirurgicale nu presupune utilizarea flaps-urilor cutanate.

Marginile plăgii vor fi afrontate, urmărind liniile de minimă tensiune cutanată din zona de interes, folosind pense Backhaus pentru a orienta sutura finală. Primele puncte de sutură sunt amplasate în centrul plăgii, urmând ca apoi să se continuie sutura către extremitățile stabilite anterior, corectând defectul „dogear” ce apare la finalul plăgii. În cazul în care plaga operatorie are dimensiuni ample, iar

marginile acesteia nu pot fi afrontate direct și elasticitatea cutanată este redusă, se recurge la folosirea tehnicilor avansate de reconstrucție cutanată. Se folosesc incizii cutanate de reducere a tensiunii situate în apropierea liniei de sutură (paralele, punctate) sau se recurge la folosirea flaps-urilor cutanate (monopediculare, bipediculare, plastie H, plastie V-Y, de rotație, de transpoziție).

Pacienţii sunt chemaţi la recontrol în zilele 1, 3 şi 7 de la interevenţia chirurgicală, urmând ca firele să fie scoase în decurs de încă 7 zile.

Recontrolul oncologic se va face la fiecare 3 luni în primii 2 ani, urmând ca următoarele recontroale să fie programate la 6 luni sau la nevoie.

PROTOCOL POST-OPERATOR

Evaluarea durerii se realizează folosind grila „Feline acute pain scale” și se folosește terapia multimodală (opioide, NSAIDS, instilare anestezic local).

Antibioterapia profilactică se instituie intra și post-operator.

Plaga este monitorizată zilnic, urmărind viabilitatea țesuturilor, apariția de secreții și caracteristicile acestora, prezența sau absența seroamelor/hematoamelor, inflamația locală, tensiunea la nivelul suturii și eventuale dehiscențe.

EVOLUŢIA PACIENŢILOR DUPĂ INTERVENŢIILE CHIRURGICALE

Figura 18. Katze, 7 zile post-operator

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

213

REVIEW

Wide surgical excision and multimodal approach in feline fibrosarcoma

Figura 19. Katze, 14 zile post-operator

Figura 20. Katze, 28 de zile post-operator

Figura 21. Milka, 20 zile post-operator

Figura 22. Porcu, mascul castrat, europeană, 7 ani, formaţiunea măsura iniţial 7,5 cm. A urmat protocol de chimioterapie ante-operator şi volumul formaţiunii a scăzut cu 2,5 cm. La o săptămână de la încheierea protocolului s-a excizat formaţiunea localizată în flanc, cu margini de 5 cm.

Aspect post-operator la 7 zile de la intervenţia chirurgicală

Hrănirea pacientului în recuperare este un aspect ce nu trebuie neglijat, în cazul în care felina nu prezintă apetit hidric și alimentar se va recurge la montarea sondelor de hrănire (esofago-gastrice, de obicei). În situația în care tumorile prezintă celule slab diferențiate (high grade) și/sau dimensiunea formațiunilor face imposibilă excizarea lor cu marginile recomandate, vor fi necesare tratamente complementare de tipul: radioterapiei, electrochimioterapiei, imunoterapiei.

Recontrolul oncologic se va efectua lunar în primele 3 luni, ulterior la fiecare 3 luni în primul an şi din 6 în 6 luni sau la primul semn de recidivă în anii următori.

Electrochimioterapia este o tehnologie medicală relativ nouă, care se bucură de o popularitate din ce în ce mai mare în rândul oncologiei veterinare, fiind o metodă accesibilă de tratament și utilizată cu succes în Europa și America de Nord.

Această terapie presupune utilizarea impulsurilor electrice în scopul permeabilizării

214

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Cristea Anca, Dima Anda Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

membranelor celulelor tumorale, fenomen ce permite pătrunderea anumitor agenți citostatici (cisplatina și bleomicina) în celulele tumorale, provocându-le moartea. În absența impulsurilor electrice, agenții citostatici administrați intralezional nu au capacitatea de a penetra celulele tumorale.

Studiile efectuate până în prezent sugerează rezultate comparabile în tumorile incomplet excizate în care s-a utilizat această terapie adjuvantă cu cele în care au fost posibile intervenții chirurgicale cu margini de 5cm de jur împrejur și 2 straturi în profunzime. În cazul fibrosarcoamelor feline se recomandă două ședințe de electrochimioterapie, la interval de 7 zile, la o săptămână de la intervenția chirurgicală cu margini incomplete.

Pacienții se anesteziază general. Zona în care se va aplica tratamentul se pregătește steril.

Se administrează cisplatina (în concentrație de 0,5mg/ml), în doză de 0,3ml/cm2 pe linia de sutură, 3 cm de jur împrejur și aproximativ 1,5cm în profunzime. După 5-10 minute de la administrarea citostaticului se aplică impulsurile electrice din cm în cm, cu o intensitate de 1.350 V. Toxicitatea asociată chimioterapiei este minimă în cazul administrării intralezionale a agenților citostatici. Administrarea pe cale generală a cisplatinei la pisici este total contraindicată, provocându-le deces. Efectele secundare care pot apărea după ședințele de electrochimioterapie sunt. în principal. de natură inflamatorie în zona tratată, fiind asociate uneori cu edem local și durere moderată.

Durerea se poate combate cu medicamente antiinflamatorii nesteroidiene. Ca și efecte secundare generale, pacienții pot fi apatici și pot refuza hrana timp de 4-5 zile. În cazul acestora se pot utiliza stimulenți de apetit de tipul mirtazepinei.

IMUNOTERAPIA

În 2013 a fost lansat imunomodulatorul Oncept IL-2, conceput pentru a reduce riscul recurenţei şi/sau pentru prelungirea timpului de remisiune. Vaccinul face parte din terapia multimodală care include chirurgie radicală +/- radio- sau electrochimioterapie.

O cură de tratament presupune administrarea a 6 doze de interleukină, primele 4 doze administrându-se la o săptămână distanţă şi ultimele două din 2 în 2 săptămâni. O doză se împarte în 5 seringi, care se adminstreză în puncte separate din jurul cicatricei.

Oncept IL-2 nu este momentan disponibil în România. În prezent, se studiază rezultatele combinării imunoterapiei cu electrochimioterapia. În rezultatele unui studiu efectuat pe 71 de pisici, s-a demonstrat prelungirea perioadei de recurenţă în cazul utilizării terapiei multimodale, respectiv intervenţie chirurgicală, radioterapie şi imunoterapie ~730 zile versus ~240 zile în cazul intervenţiilor şi radioterapiei.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

Bibliografie 1. Fossum T W, Dewey C W, Horn C V, Johnson L A, MacPhail M C, Radlinsky G M, Schulz K, Willard D M, Small Animal Surgery Fourth Edition, Elsevier, 2013.

2. Kudnig S & Seguin B, Veterinary surgical oncology, WileyBlackwell, 2013.

3. Tobias K M, Manual of small animal soft tissue surgery, WileyBlackwell, 2012.

4. Anestesia for the pet practitoner 3rd edition, Banfield Pet Hospital, 2010.

5. Pavletic M M, Atlas of Small Animal Wound Management and Reconstructive Surgery, Wiley-Blackwell, 2010.

6.Davis K, Hardie E, Lascelles D, Hansen B,http://www.vetfolio. com/surgery/feline-fibrosarcoma-perioperative-management.

7. Liptak JM, Forrest LJ. Soft tissue sarcomas, Withrow and MacEwen’s Small Animal Clinical Oncology. 4th edition, Saunders Elsevier, 2006.

8. David J. Argyle, Malcolm J. Brearley, Michelle M. Turek, Decision Making in Small Animal Medicine, Wiley Blackwell, 2008.

9. Oncept-IL2 - http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/ document_library/EPAR_-_Summary_for_the_public/ veterinary/002562/WC500146034.pdf.

10. Natasa Tozon, Ursa Lampreht Tratar,Katarina Znidar,Gregor Sersa,Justin Teissie,Maja Cemazar - Operating Procedures of the Electrochemotherapy for Treatment of Tumor in Dogs and Cats.

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

11. Enrico P Spugnini, Sylvie M Renaud, Sabrina Buglioni, Francesca Carocci, Emanuele Dragonetti, Raffaele Murace, Pierluigi Cardelli, Bruno Vincenzi, Alfonso Baldi, Gennaro Citro, Electrochemotherapy with cisplatin enhances local control after surgical ablation of fibrosarcoma in cats: an approach to improve the therapeutic index of highly toxic chemotherapy drugs, Journal of Translational Medicine 2011.

12. Carolyn J. Henry, Mary Lynn Higginbotham, Cancer Management in Small Animal Practice, Elsevier Health Sciences, 2009.

13. Brian Wilcock, Anne Wilcock, Katherine Bottoms, Feline postvaccinal sarcoma: 20 years later, Can Vet J. 2012.

14. Kevin N. Woodward, Origins of Injection-Site Sarcomas in Cats: The Possible Role of Chronic Inflammation—A Review, ISRN Vet Sci. 2011.

15. Jourdier TM, Moste C, Bonnet MC, Delisle F, Tafani JP, Devauchelle P, Tartaglia J, Moingeon P., Local immunotherapy of spontaneous feline fibrosarcomas using recombinant poxviruses expressing interleukin 2 (IL2), Gene Ther. 2003 (PubMed).

16. Hartmann K, Day MJ, Thiry E, Lloret A, Frymus T, Addie D, et al.

Feline injection-site sarcoma ABCD guidelines on prevention and management. J Feline Med Surg. 2015;17:606–13.

215

REVIEW

Wide surgical excision and multimodal approach in feline fibrosarcoma

CV

Dr. Anca CRISTEA Dr. Anca Cristea este medicul coordonator şi membru fondator al clinicii Vet Medical Center, clinică veterinară deschisă în 2011 în Bucureşti. Cu o puternică înclinaţie în domeniul Oncologiei Veterinare şi cu absolvirea cursurilor de specializare în oncologie la Şcoala Europeană de Studii Veterinare Avansate (ESAVS), dr. Anca Cristea şi-a dezvoltat o serie de aptitudini în diagnosticul de laborator al afecţiunilor curente întâlnite în practica veterinară. În luna octombrie 2017 a început cursuri de specializare în medicină internă în Marea Britanie, care se vor concretiza cu obţinerea unui certificat post-universitar la finalul anului 2019. În iunie 2016 a urmat cursuri de Electrochimioterapie în Franţa, de unde a şi adus în premieră în ţară această tehnologie modernă şi inovatoare, utilizată în special ca terapie complementară în tratamentul cancerelor de piele greu de abordat chirurgical.

216

Autor a numeroase publicaţii destinate atât proprietarilor de animale, cât şi medicilor veterinari, speaker pe afecţiuni oncologice în cadrul conferinţelor locale sau naţionale, dr. Anca Cristea pregăteşte continuu programe educaţionale ce vizează diagnosticul şi tratamentul cancerului la animalele de companie. În 2010 şi 2011 a finalizat două externshipuri în cadrul Clinicii Veterinare de Referinţă în Oncologie (VRCC) în Laindon-Marea Britanie şi în Clinica de Oncologie a Facultăţii de Medicină Veterinară din Edinburgh– Scoţia, urmând în 2013 şi 2014 cursurile de oncologie ale Şcolii Europene de Studii Veterinare Avansate din Luxemburg. Începând cu 2011 a participat anual la numeroase congrese, conferinţe și workshopuri internaţionale din Austria, Germania, Spania, Marea Britanie şi Turcia şi este membră activă în organizaţii europene de profil, precum: ESVONC (European Society of Veterinary Oncology) şi VSSO (Veterinary Society of Surgical Oncology).

Dr. Anda DIMA Absolventă a Facultății de Medicină Veterinară București, promoția 2011. În timpul studenției a fost voluntar în cadrul mai multor clinici din București, unde a observat cazuistica animalelor de companie și și-a conturat pasiunea pentru chirurgia țesuturilor moi. După absolvire, a lucrat în două clinici din București, iar din august 2013 face parte din echipa de medici din Clinica Vet Medical Center. În cadrul Clinicii Vet Medical Center a descoperit chirurgia oncologică și reconstructivă, aceste două domenii devenind ramuri profesionale de maxim interes în care se perfecționează. În acest sens, a participat la numeroase conferințe și congrese. Pentru a aprofunda tehnici chirurgicale reconstructive, a colaborat cu DVM Gilles Dupré și DVM Laurent Findji în cadrul workshop-ului FECAVA „Skin flaps” (Viena, iunie 2016).

Pe viitor, dorește să își perfecționeze abilitățile chirurgicale în cadrul unei clinici de referință din Marea Britanie.

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

NEXT ISSUE: NUTRITION & BEHAVIOUR DISEASES

BOLI DE NU ȘI COMPORTRIȚIE TAMENT

NUMĂRUL URMĂTOR: BOLI DE NUTRIȚIE ȘI COMPORTAMENT

SUBMITTING ARTICLES!

For submitting scientific articles, please read & respect the instructions for authors.

The instructions for authors can be found at http://www.rjvmf.innovationinhealth.ro/instructions-for-authors/

THE DEADLINE FOR SUBMITTING THE ARTICLES FOR NUTRITION & BEHAVIOUR DISEASES ISSUE IS 20 NOVEMBER 2017.

You can submit articles at http://www.rjvmf.innovationinhealth.ro/submmit-article/ or you can send your articles together with pictures, tables 217 Vol II - Nr. or6 (4/2017) graphics at redactia@innovationinhealth.ro.

REVIEW

Autovaccin or surgical techniques in bovine papillomatosis?

AUTOVACCIN SAU TEHNICI CHIRURGICALE ÎN PAPILOMATOZA BOVINELOR? AUTOVACCIN OR SURGICAL TECHNIQUES IN BOVINE PAPILLOMATOSIS? Dan Eugen Gîscă1, Andrei Tudose2, Ana Tudose3 1 Cabinet Medical Veterinar Individual, Localitatea Vânători, Județul Galați, strada Bradului nr. 41; Cabinet Medical Veterinar Individual, Localitatea Mihail Kogălniceanu, Județul Galați; 3 Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Galați, strada Cezar nr. 8 bis

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Dan Eugen Gîscă Phone: 0723.510.751, e-mail: c_mv@windowslive.com

Recieved: October 2017 Accepted: October2017

REZUMAT Papilomatoza bovină este o boală infecțioasă, contagioasă. Se cunosc patru tipuri de virusuri care produc leziuni cutanate. Două dintre ele provoacă papiloame la nivelul capului și gâtului bovinelor. Virusurile au o rezistență mare în mediul înconjurător, unde pot supraviețui săptămâni sau luni, fiind protejate de țesut. Papilomavirusul este prezent pe scară largă la bovine. Bovinele sunt principala sursă de rezervor natural de infecție, dar și frânghiile (căpestrele) ori instrumentarul pot fi surse de infecție importante.

CUVINTE-CHEIE:

bovine, papilomatoză

ABSTRACT

Cite this article: D.E. Gîscă, A. Tudose, Ana Tudose.

Autovaccin or surgical techniques in bovine papillomatosis?

Rom J Vet Med Pharm.

2017; Vol. II 6(4): 218-223.

Warts are caused by infection with the contagious bovine papillomavirus. Four types of the virus are known to produce skin lesions. All have been described as hardy. Two of the viral types cause most of the warts found on the head and neck of cattle. They will survive in the environment for weeks or months if protected by pieces of tissue such as a shed wart or bits of tissue on a halter. Papillomavirus is widely distributed in cattle. Cattle are the main source and natural reservoir of infection by the virus; but ropes (halters) and instruments can serve as a potential source of infection.

KEYWORDS:

INTRODUCERE

cattle, papillomatosis

Papilomatoza bovină este o boală infecțioasă, cu evoluție benignă, ce afectează bovinele de diferite vârste. Se manifestă clinic prin procese papilomatoase unice sau multiple, localizate pe piele sau mucoase. Acestea, uneori, se pot generaliza. Papilomatoza este produsă de un număr relativ mare de viru-

218

suri cu dimensiuni cuprinse între 40 și 55 nanometri (nm), simetrie icosaedrică, ce conțin ADN dublu catenar, încadrate în 16 genuri. (2)

MATERIALE ȘI METODE

Vaci de lapte, ablația formațiunii tumorale și prepararea unui autovaccin.

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

D.E. Gîscă, A. Tudose, Ana Tudose Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

DISCUȚII

Transmisibilitatea bolii a fost demonstrată în anul 1892 de Lübke și, mai târziu, de Royere în 1902. Descrierea clincă a bolii a fost făcută în anul 1913 de către Wirsching, pentru ca în anul 1959 Rosenberger să evidențieze anticorpii, iar în anul 1963 Lvey și colaboratorii să pună în evidență agentul etiologic. (1) Virusul pătrunde în organism prin microleziuni cutanate, multiplicându-se inițial în celulele epiteliale locale. Acidul nucleic viral se integrează în genomul celular, inducând o proliferare de tip tumoral a celulelor epiteliale și conjunctive. (2) Clinic, sunt mai susceptibili vițeii până la vârsta de 2 ani, dar afecțiunea poate fi întâlnită și la animalele adulte. În funcție de localizare, distingem o formă cutanată (Fig 1, 2, 3), o formă mamară (Fig 4, 5) și o formă genitală, cu localizare pe mucoasa penisului (Fig 6) și pe pielea vulvară la femele.

Din punctul de vedere al numărului, papiloamele pot fi unice sau multiple, așa cum se poate observa din figuri.

Tratament. Extiraparea chirugicală a papilomului atunci când este unic, iar localizarea acestuia ne permite acest lucru. Dacă avem o papilomatoză multiplă cu localizare mamară, se recomandă extirparea mai multor papiloame (Fig. 7, 8), în vederea preparării unui atovaccin prin mojarare și glicerinare (Fig. 9).

Tehnica chirugicală presupune realizarea unei anestezii cu: xylazină 0,2 mg/kg i.v, și infiltrație locală cu procaină (Fig. 10, 11, 12), incizia pielii de jur împrejur, dilacerarea pielii în vederea izolării formațiunii tumorale (Fig. 13, 14, 15, 16), excizarea formațiuni (Fig. 17, 18, 19, 20), sutura pielii cu fir monofilament resorbabil 2/0 în puncte separate (Fig. 21, 22, 23).

Cu rezultate bune în papilomatoza mamară multiplă am folosit și preparatul THERANEKRON, în doză de 5-10 ml s.c.

Autovaccinul poate fi administrat subcutanat, în mai multe reprize, în doză de 5 ml în ziua 1, 12, 14 și 18, iar unii autori au abținut rezultate bune cu doar două administrări la interval de 10 zile.

Figura 1

Figura 2

Figura 3

Figura 4

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

219

REVIEW

Autovaccin or surgical techniques in bovine papillomatosis?

Figura 5

Figura 6

Figura 7

Figura 8

CONCLUZII

Tratamentul chirugical poate să fie singura opțiune atunci când avem un singur papilom.

Putem să recurgem la tratament chirugical și autovaccin atunci când avem papiloame mul-

220

tiple cu localizare mai ales pe glanda mamară.

Se poate încerca tratamentul cu THERANEKRON (atunci când este disponibil) și, dacă nu există rezultate satisfăcătoare, se va recurge la celelalte metode prezentate.

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

D.E. GĂŽscÄ&#x192;, A. Tudose, Ana Tudose Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 9

Figura 10

Figura 11

Figura 12

Figura 13

Figura 14

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

221

REVIEW

Autovaccin or surgical techniques in bovine papillomatosis?

Figura 15

Figura 16

Figura 17

Figura 18

Figura 19

222

Figura 20

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

D.E. Gîscă, A. Tudose, Ana Tudose Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 22

Figura 21

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

Bibliografie 1. Radu Moga Mânzat ,,Boli virotice și prionice ale animalelor” Editura Brumar.

2. Tudor Perianu ,,Tratat de boli infecțioase ale animalelor, Viroze și boli prionice” Vol. II, Editura Unversitas 2012.

Figura 23

CV

Dr.Dan Eugen GÎSCĂ - absolvent al U.S.A.M.V. - Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti, promoţia 1998; - În perioada Iunie 1999- Decembrie 1999 a lucrat la o fermă de vaci de lapte, unde a pus la punct un program de reducere a incidenţei mamitelor subclinice;

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

- Din anul 2000 și până în prezent lucrează în cadrul Cabinetului Medical Veterinar Individual din localitatea Vânători, judeţul Galaţi; - În anul 2012 primește, în cadrul Congresului A.M.V.A.C., diploma de excelență pentru contribuția avută la apariția primei ediții a Ghidului de chirurgie a aparatului genital la mamiferele domestice; - În anul 2013 a făcut parte din echipa care a operat în premieră o leoaică de la Grădina zoologică Galați (un Hamartom ce cântărea 6 kg); - În anul 2014 susţine public teza de doctorat intitulată : „Studiul comparativ al afecțiunilor podale produse de unele bacterii Gram negative nesporogene la bovinele crescute în mari colectivități și ferme mici”, teză coordonată de Domnul Prof.

Univ. Dr. Iulian Țogoe; - Domenii de interes: chirurgia animalelor de rentă, chirurgia țesuturilor moi.

223

UP-TO-DATE

GUVERNUL A ADOPTAT ORDONANȚA DE URGENȚĂ NR. 70/2017 PRIVIND PROFESIUNEA DE MEDIC VETERINAR În ședința din 05 Octombrie 2017, Executivul a aprobat o Ordonanță de Urgență (O.U.G.) pentru modificarea şi completarea Legii nr.160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar. Vă prezentăm, mai jos, O.U.G. nr. 70.2017 ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României, intrând în vigoare de la 10 octombrie 2017.

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ PENTRU MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA LEGII NR. 160/1998 PENTRU ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIUNII DE MEDIC VETERINAR

Având în vedere prevederile Directivei 2013/55/ UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul

224

Sistemului de informare al pieţei interne („Regulamentul IMI”), - luând în considerare faptul că preluarea directivei menţionate asigură condiţii necesare şi obligatorii în realizarea armonizării legislaţiei privind recunoaşterea calificărilor profesionale, ţinând seama de faptul că termenul pentru transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2013/55/UE a fost stabilit pentru data de 18 ianuarie 2016,

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

- având în vedere scrisoarea Comisiei Europene C(2016) 2500/23 final din 23 martie 2016, prin care a fost transmisă autorităţilor române punerea în întârziere în Cauza 2016/0228 pentru neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2013/55/UE, prin care Comisia Europeană a invitat autorităţile române să îi comunice, până la data de 23 mai 2017, măsurile naţionale adoptate în acest sens, - ţinând cont de faptul că, în scrisoarea menţionată, Comisia Europeană atrage atenţia asupra sancţiunilor financiare pe care le poate impune Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în temeiul art. 260 alin.

(3) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi pe care Comisia le va aplica astfel cum se prevede în Comunicarea sa din 11 noiembrie 2010 privind punerea în aplicare a art. 260 alin. (3) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, - luând în considerare că prezenta ordonanţă de urgenţă a Guvernului îşi propune să transpună legislaţia comunitară și să creeze cadrul organizatoric necesar pentru aplicarea măsurilor necesare recunoaşterii titlurilor oficiale de calificare în profesia de medic veterinar, - ţinând cont de necesitatea adoptării, în regim de urgenţă a prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, având în vedere consecinţele negative cu privire la posibilitatea exercitării profesiei de medic veterinar pe teritoriul României, - în condiţiile în care netranspunerea dispoziţiilor Directivei 2013/55/UE conduce la nerecunoaşterea sau recunoaşterea neconformă cu normele europene obligatorii a acestor calificări profesionale, ceea ce este de natură a restrânge exercitarea dreptului la liberă circulaţie a persoanelor, - libertate fundamentală consacrată la nivelul Uniunii Europene în art. 45-53 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat de România, - având în vedere scrisoarea Comisiei Europene C(2015) 3352 final de somare suplimentară în Cauza 2014/4096, referitoare la incompatibilitatea anumitor restricții din cadrul dreptului românesc, privind structura acţionariatului farmaciilor veterinare, cu prevederile Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne, - luând în considerare punctul de vedere al Comisiei Europene din data de 23 noiembrie 2016, transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene la Cauza C-297/16 CMVRO, potrivit căruia libertatea de stabilire, în special principiul proporționalității astfel cum este definit la art. 15 alin. (3) din Directiva 2006/123/CE, se opune unei cerințe prin care se instituie obligativitatea organizării numai ca persoane juridice a farmaciilor veterinare și punctelor farmaceutice veterinare, - în vederea evitării riscului iminent al declanşării unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

de stat membru, potrivit art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, - având în vedere faptul că Guvernul este abilitat din punct de vedere constituţional să asigure îndeplinirea obligaţiilor României faţă de Uniunea Europeană şi existenţa unei situaţii iminente de declanşare a procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, - întrucât aceste elemente anterior menţionate vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articol unic – Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 24 martie 2014, se modifică şi se completează după cum urmează: Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 2. – (1) Profesia de medic veterinar se exercită, pe teritoriul României, în condiţiile prezentei legi, de către persoane fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în medicina veterinară, după cum urmează: - cetăţeni ai statului român; - cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European, respectiv al Confederaţiei Elveţiene, denumit în continuare stat membru; - străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei în calitate de membri de familie ai unui cetățean român; - persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 3, 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de către unul dintre statele membre.

Medicii veterinari prevăzuţi la alin. (1) lit b)-e), care exercită profesia de medic veterinar în România, au obligaţia de a se informa la Colegiul Medicilor Veterinari cu privire la legislaţia din domeniul veterinar, precum şi cu privire la prevederile Statutului medicului veterinar şi ale Codului de deontologie medical - veterinară şi să aibă cunoştinţele de limba română necesare.

Verificarea cunoştinţelor lingvistice se limitează la cunoaşterea limbii române ca limbă oficială în România.

Colegiul Medicilor Veterinari poate efectua verificarea cunoştinţelor de limba română numai după emiterea conform normelor europene a cardului profesional

225

UP-TO-DATE

european de medic veterinar, sau, după caz, numai după recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de medic veterinar; în aprecierea cunoştinţelor de limba română, Colegiul Medicilor Veterinari ţine cont de durata activităţii care urmează a fi desfăşurată.

Hotărârile Colegiului Medicilor Veterinari cu privire la verificarea cunoştinţelor de limba română pot fi atacate de medicii în cauză la instanţa de contencios administrativ. În cazul unor suspiciuni justificate rezultate din evaluarea documentelor prezentate cu privire la legalitatea și autenticitatea înscrisurilor, precum și a altor date și informații prezentate, Colegiul Medicilor Veterinari poate solicita autorităţilor competente ale statului membru emitent o confirmare a autenticităţii certificatelor şi a titlurilor de calificare de medic eliberate de acesta, precum şi, după caz, confirmarea faptului că medicul titular îndeplineşte condiţiile minime de formare prevăzute de normele europene pentru calificarea profesională dobândită de acesta în statul membru emitent. În cazul unor suspiciuni justificate rezultate din evaluarea documentelor prezentate cu privire la legalitatea și autenticitatea înscrisurilor, precum și a altor date și informații prezentate, Colegiul Medicilor Veterinari poate solicita autorităţilor competente din statele membre de stabilire să furnizeze orice informaţie relevantă pentru legalitatea stabilirii şi buna conduită a prestatorului de servicii, precum şi absenţa unor sancţiuni disciplinare sau penale cu caracter profesional.

Colegiul Medicilor Veterinari colaborează cu autorităţile competente omoloage din statele membre și, în calitate de operator de date cu caracter personal, efectuează, în aplicarea prezentei legi, prelucrări de date cu caracter personal, cu respectarea reglementărilor legale privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv în cazul schimbului de informații realizat prin Sistemul de informare al pieţei interne - IMI. Medicii veterinari, cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, precum şi medicii veterinari cetăţeni ai statelor membre, care exercită profesia de medic veterinar în România, au aceleaşi drepturi şi obligaţii cu privire la exercitarea acesteia ca şi medicii veterinari membri ai Colegiului Medicilor Veterinari.”

După articolul 2 se introduc trei noi articole, art. 21 – 23, cu următorul cuprins: „Art. 21. - (1) Deţine titlul oficial de calificare medic veterinar absolventul cu diploma de licenţă de «doctor medic veterinar» eliberată de o instituţie de învăţământ superior de medicină veterinară acreditată din România, care îndeplineşte condiţiile minime de formare pentru profesia de medic veterinar prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 469/2015 pentru aprobarea criteriilor minime obligatorii de autorizare şi acreditare pentru programele de studii universitare de Medicină, Medicină dentară, Farmacie, Asistenţă medicală generală, Moaşe, Medicină veterinară, Arhi-

226

tectură, care transpune Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005 și modificată prin Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2013, denumită în continuare Directiva.

Deţine titlul oficial de calificare medic veterinar, absolventul cu diplomă, certificat sau cu alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de medicină veterinară recunoscute de statele membre, care îndeplinesc condiţiile minime de formare pentru profesia de medic veterinar prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 469/2015, conform certificatului de conformitate eliberat de autoritatea competentă din statul membru de origine.

Titlurile oficiale de calificare în medicina veterinară obţinute în afara României şi a statelor membre se echivalează potrivit legii; excepţie de la aceste prevederi fac titlurile oficiale de calificare în medicina veterinară care au fost recunoscute de unul dintre statele membre.

Colegiul Medicilor Veterinari este autoritatea competentă pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de medic veterinar, obţinute în unul dintre statele prevăzute la alin. (2) şi alin.

(3), pentru eliberarea certificatelor de conformitate în scopuri profesionale, în vederea recunoaşterii de către statele membre a titlurilor de calificare în profesia de medic veterinar, eliberate de instituţii de învăţământ superior, pentru recunoaşterea titlului de medic veterinar specialist, pentru gestionarea dosarelor din IMI şi emiterea cardului profesional european în cazul în care dispoziţii adoptate la nivelul Uniunii Europene vor prevedea această emitere, pentru înregistrarea medicilor veterinari şi a unităţilor medicale veterinare, precum şi pentru dezvoltarea profesională continuă din domeniul veterinar, cu respectarea legislației în vigoare.

Recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare permite accesul în România la aceeaşi profesie cu cea pentru care persoana solicitantă este calificată în statul membru de origine, precum şi exercitarea activităţilor profesionale pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români.

Instituţiile de învăţământ superior din România acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu care au programe de studii universitare de medicină veterinară trebuie să respecte condiţiile minime de formare profesională pentru calificarea de medic veterinar prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.

469/2015.

Art. 22. - (1) Pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de medic veterinar, Colegiul Medicilor Veterinari se asigură că toate cerinţele, procedurile şi formalităţile legate de accesul la aspecte reglementate de prezenta lege pot fi în-

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

deplinite de la distanţă şi prin mijloace electronice, în condiţiile legislaţiei în vigoare, şi informează inclusiv prin mijloace electronice despre toate cerinţele, procedurile şi formalităţile privind accesul la aspecte reglementate ale profesiei de medic veterinar în România; Colegiul Medicilor Veterinari poate solicita ulterior copii certificate, în cazul în care există suspiciuni justificate rezultate din evaluarea documentelor prezentate cu privire la legalitatea și autenticitatea înscrisurilor, precum și a altor date și informații prezentate, şi atunci când este strict necesar.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul desfăşurării stagiilor profesionale sau a procedurilor de evaluare a cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei profesionale relevante.

Art. 23. – Colegiul Medicilor Veterinari adoptă proceduri proprii, specifice, în condițiile legii, pentru încurajarea dezvoltării profesionale continue şi se asigură că medicii veterinari din România au posibilitatea să-şi actualizeze cunoştinţele, abilităţile şi competenţele pentru a-şi exercita profesia în mod sigur şi eficient, în concordanță cu noile descoperiri din domeniu.”

La articolul 4, litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins: „i) prescrierea produselor medicinale veterinare.”

Articolul 37 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 37. - (1) Produsele medicinale veterinare se comercializează numai din depozite farmaceutice veterinare, puncte farmaceutice veterinare și farmacii veterinare. Înfiinţarea şi funcţionarea depozitelor farmaceutice veterinare, a farmaciilor veterinare şi a punctelor farmaceutice veterinare se realizează conform prevederilor legislației aplicabile în vi-

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

goare; în cazul în care acestea se înființează în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o cotă din capitalul social poate fi deținută de un medic veterinar, indiferent de marimea acestei cote.

Activitatea din cadrul farmaciilor veterinare şi al punctelor farmaceutice veterinare este coordonată de medici veterinari cu drept de liberă practică.

Depozitele farmaceutice veterinare, farmaciile veterinare şi punctele farmaceutice veterinare funcţionează în baza autorizaţiei/înregistrării sanitare - veterinare emise de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin direcţiile sanitare - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Produsele medicinale veterinare, a căror comercializare cu amănuntul nu este interzisă prin lege, pot fi comercializate cu amănuntul prin farmacii veterinare și puncte farmaceutice veterinare, fie pe baza de prescripție, fie fără prescripție, după caz; lista produselor medicinale veterinare care se comercializează pe bază de prescripție, precum și cerințele de comercializare a acestora se stabilesc de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Produsele biologice de uz veterinar se comercializează prin unități autorizate sanitar - veterinar.

Produsele medicinale veterinare care conţin substanţe din categoria stupefiante, psihotrope, precum şi produse medicinale veterinare care conţin substanţe aflate sub control naţional sunt utilizate şi se administrează doar de către medicii veterinari, atât la sediul unităților de asistență medicală veterinară, cât și în condiții de teren; medicul veterinar întocmește și păstrează un registru de evidență a acestor produse medicinale veterinare,

227

UP-TO-DATE

care este prezentat organelor de control sau de inspecție, la solicitarea acestora.

Utilizarea produselor medicinale veterinare este în responsabilitatea medicului veterinar; unităţile medical-veterinare pot comercializa cu amănuntul numai acele produse medicinale veterinare pe care le folosesc în actul medical, a căror comercializare cu amănuntul nu este interzisă prin lege și care sunt înregistrate în registrul de consultații și tratamente.

Este interzisă comercializarea cu amănuntul online a produselor medicinale veterinare cu timp de așteptare, a produselor medicinale veterinare altele decât cele cu timp de așteptare, dar care se eliberează pe bază de prescripție medicală veterinară, fără dovada acesteia, a produselor imunologice, a produselor care conțin substanțe din categoria psihotrope, stupefiante, precum și a produselor medicinale veterinare care conțin substanțe aflate sub control național; în cazul în care, prin legislația europeană, comercializarea cu amănuntul online a produselor medicinale veterinare este altfel reglementată, prevalează prevederile legislației europene.

Proprietarii ori deținătorii de animale pot deține și administra numai acele produse medicinale veterinare care sunt dobândite legal, fie prin achiziție pe baza de prescripție, fie prin achiziție fără prescripție, dupa caz, sub supravegherea medicului veterinar.”

După articolul 41 se introduce un nou articol, art. 411, cu următorul cuprins: „Art. 411. - (1) Colegiul Medicilor Veterinari informează autorităţile competente din toate celelalte state membre cu privire la un medic veterinar care deţine titlul de calificare prevăzut la pct.

5.4.2 din anexa V la Directivă, căruia i s-a restrâns sau interzis de către autorităţile sau instanţele judecătoreşti naţionale să desfăşoare activităţile profesionale, pe teritoriul României, chiar şi cu caracter temporar.

Colegiul Medicilor Veterinari transmite informaţiile prevăzute la alin. (1) prin alertă în cadrul IMI cel târziu în termen de trei zile de la data adoptării deciziei de restrângere sau interzicere, în întregime sau în parte, a exercitării unei activităţi profesionale de către medicul veterinar în cauză; aceste informaţii cuprind: - identitatea profesionistului, respectiv datele cu caracter personal necesare identificării profesionistului, conform legislației în vigoare; - profesia în cauză; informaţii cu privire la autoritatea sau instanţa naţională care adoptă hotărârea privind restrângerea sau interdicţia; - sfera de aplicare a restricţiei sau interdicţiei şi perioada în cursul căreia se aplică restricţia sau interdicţia.

228

Cel târziu în termen de trei zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, Colegiul Medicilor Veterinari informează autorităţile competente ale tuturor celorlalte state membre, prin alertă în cadrul IMI, despre identitatea medicilor veterinari care au solicitat recunoaşterea unei calificări în temeiul Directivei şi în cazul cărora instanţele au constatat ulterior că au făcut uz, în acest context, de titluri falsificate de calificare profesională.

Atunci cand expiră o interdicţie sau o restricţie prevăzută la alin. (1), Colegiul Medicilor Veterinari informează fără întârziere autorităţile competente din celelalte state membre, menţionând data expirării şi orice altă schimbare ulterioară a respectivei date.

Colegiul Medicilor Veterinari informeză în scris medicii veterinari faţă de care se trimit alerte altor state membre cu privire la deciziile de alertă, concomitent cu declanşarea şi derularea procedurii de alertă a celorlalte state membre.

Medicii veterinari prevăzuţi la alin. (5) au posibilitatea de a contesta decizia privind aplicarea alertei, potrivit legislaţiei naţionale în vigoare sau pot solicita Colegiului Medicilor Veterinari rectificarea unei astfel de decizii. În cazul în care alerta transmisă celorlalte state membre se dovedeşte a fi neîntemeiată, medicul veterinar în cauză poate obţine despăgubiri legate de orice prejudiciu cauzat de aceasta; în aceste cazuri, decizia privind alerta poate conţine precizarea că face obiectul unor proceduri iniţiate de către profesionist.

Datele privind alertele pot fi prelucrate în IMI atât timp cât sunt valabile; alertele vor fi şterse în termen de trei zile de la data adoptării deciziei de revocare sau de la expirarea interdicţiei sau restricţiei prevăzute la alin. (1).”

Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune prevederile art. 2 alin. (2), art. 3 alin. (3), art. 4 alin.

(1), art. 8 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (6), art. 22, art.

50, art. 53, art. 56 alin. (2) şi (2a), art. 56a alin. (1) lit. (f) şi alin. (2) – (7) şi art. 57a alin. (1) şi (2) din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005, modificată prin Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieţei interne (“Regulamentul IMI”), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 28 decembrie 2013.

PRIM–MINISTRU MIHAI TUDOSE

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Autori................................................................

Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

PARTENERUL DUMNEAVOASTRĂ DE ÎNCREDERE

CORPURI DE ILUMINAT CU LED PENTRU CASNIC LEC Cu o carcasa din policarbonat, rezistenta mecanic si cu o durata de functionare mai mare decât cea a becurilor traditionale, gama Lec se remarca printr-o fiabilitate crescuta. Acest tip de lampa electrica de iluminare este un înlocuitor direct al becurilor cu filament si al celor fluorescente compacte

IGREGO

Originalitatea si inovatia, eleganta si simplitatea formei sunt caracteristicile care au stat la baza dezvoltarii Igrego. De la interioare cu influente minimaliste, la interioare cu influente industriale, Igrego se va încadra perfect în orice spatiu, fiind montat atât individual, cât si mai multe corpuri interconectate.

DOMINO Domino este un corp de iluminat care se integreaza perfect în at mosfera unui birou sau a unui centru comercial. Are un design simplu si elegant si asigura iluminatul într-un mod eficient si de durata.

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

www.electromagnetica.ro

229

UP-TO-DATE

MĂSURI PENTRU EFICIENTIZAREA ACTIVITĂȚII DE PREVENIRE ȘI GESTIONARE A PESTEI PORCINE AFRICANE, PRECUM ȘI A ALTOR BOLI INFECTO-CONTAGIOASE Conform unui comunicat de presă guvernamental, posturile de inspecție la frontieră se vor organiza și vor funcționa în structura direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, a decis Guvernul, într-una din ședințele sale din luna octombrie. Se urmărește astfel, asigurarea unei reacţii prompte în situaţii cu risc epidemiologic ridicat, cum este pesta porcină africană, precum și eficientizarea controalelor efectuate cu privire la produsele de origine animală importate.

Guvernul a aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă (OUG), o serie de măsuri pentru organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în vederea eliminării riscurilor asupra sănătății animalelor și siguranței alimentelor, având în vedere contextul epidemiologic actual. În imediata apropiere a României evoluează boli infecto-contagioase majore, precum pesta porcină africană, boala limbii albastre, dermatoza nodulară bovină care reprezintă un pericol pentru starea de sănătate a efectivelor de animale din țara noastră și pot produce pagube economice semnificative.

Modificările introduse prin OUG aprobată recent vizează gestionarea cu responsabilitate a acțiunilor de prevenire a introducerii pestei porcine africane pe teritoriul național, cu impact deosebit de grav asupra industriei alimentare. De asemenea, organizarea posturilor de inspecție de frontieră în structura direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene contribuie la eficientizarea activității de preluare, transport și distrugere a produselor de origine animală și non-animală.

Potrivit actului normativ, direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene

230

preiau de la Agenția Națională Sanitar Veterinară și pentru Suguranța Alimentelor (A.N.S.V.A.) activitatea punctelor de inspecție de frontieră, personalul aferent acestora, patrimoniul posturilor de inspecție de frontieră stability pe baza situațiilor financiare și se subrogă în toate drepturile și obligațiile ce decurg din raporturile juridice ale instituției cu terți legate de domeniul de activitate al inspectorilor de frontieră în care A.N.S.V.S.A. este parte.

O altă măsură prevede înființarea unei singure categorii de circumscripții, respectiv circumscripțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale, prin reorganizarea circumscripțiilor sanitar-veterinare zonale și a circumscripțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor din structura direcţiilor sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. Noua structură preia atribuțiile, posturile și personalul acestora.

Prin uniformizarea și completarea atribuțiilor, se asigură eficientizarea activității realizate la nivel local de către serviciile de stat sanitar-veterinare, prin: diversificarea acțiunilor specifice și a serviciilor oferite cetățenilor, gestionarea și analizarea corespunzătoare a informațiilor privind sănătatea

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

animalelor și siguranța alimentelor, reducerea costurilor generate de funcționarea sediilor actuale, de asigurare a logisticii și de deplasare a personalului de specialitate implicat în efectuarea controlului oficial.

Controalele oficiale în fermele/exploatațiile de animale și în unitățile care dețin alimente de origine animală vor fi efectuate de către medicii veterinari din această nouă structură, respectiv din circumscripțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Prin constituirea circumscripțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale se va asigura implementarea imediată a recomandărilor Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) din cadrul Comisiei Europene, care vizează organizarea și funcționarea unui nou sistem de control în domeniul producției primare a produselor de origine animală, coroborat cu numărul mare și specificitatea diversă a operatorilor din domeniu.

Totodată, având în vedere importanța cercetării în identificarea de soluții în domeniu, ordonanța de urgență stabilește atribuţii ale A.N.S.V.S.A. referitoare la coordonarea şi finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare în sistemul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Astfel, A.N.S.V.S.A. va elabora programe proprii de cercetare-dezvoltare sectoriale și va iniţia, gestiona şi participa la programe naţionale şi internaţionale de cercetare-dezvoltare, pentru o abordare integrată și fundamentată științific a activității specifice.

De asemenea, se completează atribuțiile A.N.S.V.S.A. cu privire la elaborarea, negocierea şi semnarea de documente tehnice bilaterale în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor încheiate la nivel departamental sau tratate internaţionale, în domeniile de competenţă ale Autorității, în conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele, pentru simplificarea formalităților și accelerarea procedurilor necesare demarării exporturilor de animale și produse alimentare.

Vol II - Nr. 6 (4/2017)

O altă noutate constă în introducerea celei de-a treia funcții de vicepreședinte – subsecretar de stat în conducerea A.N.S.V.S.A.. Și aceasta, pentru a asigura o gestionare mai eficientă a sistemului de control oficial sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor. Astfel, se consolidează capacitatea instituției de a preveni si neutraliza amenințările globale asociate lanţului alimentar, cu scopul de a proteja sănătatea publică.

Concret, este vorba despre o ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe.

De asemenea, în aceeași ședință, Executivul a aprobat și o ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr.160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar.

Un alt act normativ aprobat de Guvern a fost o HOTĂRÂRE privind transmiterea unor imobile aflate în domeniul public al statului, din administrarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor-Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a municipiului Bucureşti în administrarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor-Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară.

231

TALON DE ABONAMENT Doresc să mă abonez Varianta electronică:

q Abonament pentru 1 an (6 numere) - 200 RON (cu toate taxele incluse) q Abonament pentru 2 ani (12 numere) - 350 RON (cu toate taxele incluse)

Varianta print:

q Abonament pentru 1 an (6 numere) - 350 RON (cu toate taxele incluse) q Abonament pentru 2 ani (12 numere) - 500 RON (cu toate taxele incluse) * Studenții și pensionarii beneficiază de 50% reducere

REVISTĂ CREDITATĂ CU 15 PUNCTE ANUAL PENTRU ABONAMENTELE PLĂTITE Nume:................................................................................... Prenume: ...................................................................................................

Dna

Dl

Dra

Adresă domiciliu: ..................................................................................................................................................

Municipiu: ........................................................................ Sect.: ................ Judeţ:............................................................ Oraş:............ ..................................................... Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ...................

Telefon:............................................................................. Număr atestat de liberă practică.................................................................

Specialitate ........................................................................................

student

rezident

medic specialist

medic primar

Competenţă ............................................................................... Denumire instituţie: .......................................................

Domeniu de activitate:

Privat

Public

Secţie: ................................................................................................. Funcţie: ......................................................................

Specialitate: ................................................................. Adresă instituţie: ............................................................................ .................................................... Municipiu: ....................................................Sect.: ........... Judeţ:................................. Oraş:............ ..................................................... Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ................... ............................ Telefon: .......................................... Mobil: ......................................................

E-mail: ........................................................................ Web: ...................................................................................................

CUI instituţie: Plătitor de TVA:

da

nu

Factură - vă rugăm să completaţi cu coordonatele necesare emiterii facturii: Denumire persoană: ...................................................... Denumire instituţie: ..................................................................

Adresa pentru primirea revistelor:

Domiciliu

Instituţie Data:

/

/

Semnătură:…..………….….......…

După completare, vă rugăm să trimiteţi talonul însoţit de dovada efectuării plăţii scanate la adresa de email redactia@innovationinhealth.ro. Mulţumim!

Adeverinţa pentru abonarea la revistă se eliberează în maximum 5 zile lucrătoare de la exprimarea solicitării dvs., după efectuarea plății

!

Plata abonamentului se va efectua prin mandat poştal sau prin ordin de plată ori transfer bancar pe coordonatele: SC MULTIMEDIA BUSINESS CORPORATION SRL SEDIUL SOCIAL: SPLAIUL INDEPENDENTEI NR. 273, SECTOR 6, BUCUREȘTI CUI: 36470399, J40/11437/2016 CONT IBAN RON: RO34BACX0000001342496001 BANCA: UNICREDIT BANK, SUCURSALA RAHOVA

PORTOFOLIU n R eviste știinţifice și de informare in domeniul sanitar și veterinar, ce oferă un conţinut editorial de actua­litate la cel mai înalt nivel, realizate în parteneriat cu profesori doctori renumiţi în domeniu, KOL, având girul societăţilor, asociaţiilor și instituţiilor importante din România Reviste științifice dedicate profesioniștilor din domeniul veterinar

Reviste științifice dedicate profesioniștilor din domeniul sanitar

n Organizare de evenimente științifice și de premiere dedicate profesioniștilor din sistemul sanitar și veterinar

n Realizare ghiduri medicale, proiecte speciale, cărți, broșuri, materiale și produse dedicate targetului dvs. n E-mailing - creare și trimitere de newslettere personalizate n Creaţie & DTP - servicii complete de grafică computerizată pentru realizarea de publicaţii, cărți, ghiduri, vizualuri, materiale promoționale, invitații, bannere, roll-up-uri, pliante, flyere etc. (project management, concept, layout, realizare grafică) n Realizare website-uri. n Realizare cursuri online dedicate specialistilor din domeniul sanitar și veterinar

www.innovationinhealth.ro

BUCURESTI, CALEA RAHOVEI 266-268, SECTOR 5, COD 050912 TEL: 021 404 21 81; FAX: 021 404 21 89; E-MAIL: RADU.IONESCU@ELECTROMAGNETICA.RO WWW.ELECTROMAGNETICA.RO

FURNIZARE ENERGIE ELECTRICĂ PENTRU CONSUMATORII ELIGIBILI S.C. ELECTROMAGNETICA S.A., societate de tradiție pe piața din România, cu o vechime în activitatea de furnizare energie electrică de 14 ani, vă poate asigura furnizarea de energie electrică în condiții avantajoase.

Oferta de furnizare, condițiile contractuale și persoanele de contact se află pe pagina de internet: http://www.electromagnetica.ro/led/furnizare. php?ik_sub=33&ik_comp=11&ik_tip=6