Prof. Ungureanu Andreea, Prof. Coandă Ileana Grădiniţa P.P. “Floare Albastră”, Craiova

Prof. Ungureanu Andreea/Prof. Coandă Ileana Grădiniţa P.P. “Floare Albastră”, Craiova

Titlul: „Educaţie prin mişcare”

Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează: Domeniul sportiv Tipul de proiect: local Aplicantul:Grădiniţa P.P. “Floare Albastră”, Craiova

ARGUMENT

Trăim într-o lume în care tehnologia a acaparat mare parte din activităţile cotidiene de zi cu zi, fapt care a generat o scădere considerabilă a activităţilor fizice atât în rândul copiilor,cât şi al adulţilor. Viaţa modernă ne predispune pe toţi, mari şi mici la sedentarism-prea mult timp petrecut în faţa calculatorului, a televizorului, a gadget-urilor. Putem interveni asupra acestei realităţi prin educaţie, prin atragerea copiilor şi a părinţilor în activităţi care implică multă mişcare. Un copil care se joacă, aleargă, face mişcare este un copil sănătos, capabil să facă faţă cu succes eforului intelectual.

Pornind de la premisa că activităţile de educaţie fizică au un rol important asupra dezvoltării complexe a copilului, dorim ca prin activităţile proiectului educativ „Educaţie prin mişcare”să încurajăm atât copiii,cât şi ceilalţi factori educaţionali să acorde mai mult timp mişcării, practicării unor jocuri, sporturi adaptate vârstei preşcolare. Temele propuse în cadrul proiectului vor facilita întelegerea beneficiilor pe care le are mişcare pentru sănătatea noastră şi necesitatea includerii ei în rutina de zi cu zi

SCOP:

Stimularea interesului pentru mişcare în vederea asigurării unei dezvoltări fizice armonioase şi prevenirii unor comportamente dăunătoare sănătăţii.

OBIECTIVE:

-privind preşcolarii: * Dezvoltarea deprinderilor şi calităţilor prin implicarea în activităţi de mişcare variate * Dezvoltarea respectului faţă de sine, a încrederii în forţele proprii şi a curajului,a cooperării, a spiritului de echipă.-privind cadrele didactice: * Integrarea activităţii de educaţie fizicăşi a jocurilor de mişcareîn alte catedorii de activităţi desfăşurate în grădiniţăpe parcursul anului şcolar 2020-2022;

* Adaptarea mediului educaţional pentru a răspunde nevoilor de mişcare ale tuturor copiilor.

GRUP ŢINTĂ:

BENEFICIARI DIRECTI: → prescolarii carora li se adreseaza proiectul; BENEFICIARI INDIRECTI:→cadrele didactice

→ parinti

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR: ”Sănătate prin mişcare”- întrecere sportivă ”Mingea prin tunel”- traseu aplicativ RESURSE UMANE

Prescolari

Directorul gradinitei Cadrele didactice ale gradinitei Parintii prescolarilor

Modalităţi de evaluare:

 evaluări curente:convorbiri, activităţi specifice, fotografii,  evaluări intermediare:concursuri sportive, realizarea unor spaţii personalizate, rapoarte de evaluare intermediară prezentate în consiliul profesoral,  evaluări finale:portofolii, participare la concursuri sportive stabiliteîn prezentul proiect educativ, expoziţie cu fotografii, prezentare Power Point, diseminarea rezultatelor, articole în ziar, afişarea programului la avizierul grădiniţe, rapoarte de evaluare finală prezentate în consiliul de administraţie şi în cadrul comisiei metodice.

MONITORIZAREA PROIECTULUI

Modalităţi de evaluare specifice fiecărei activităţi(chestionare,concursuri sportive,fotografii, schimburi de păreri, opinii); Înregistrări video de la toate tipurile de activităţi desfăşurate; Realizarea unui album cu fotografii care surprind aspecte din activităţile demarate în cadrul proiectului.H.

REZULTATE:

-Formarea şi dezvoltarea deprinderii de practicare zilnică a exerciţiilor fizice; -Cultivarea spiritului de echipă şi a atitudinii de fair-play; -Îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ prin integrarea activităţilor de mişcare în programul de activităţi; -Implicarea activă a părinţilor în activităţile desfăşurate în cadrul proiectului educativ.

DISEMINAREA PROIECTULUI:

Diseminarea proiectului se va realiza în cadrul întâlnirilor cu părinţii copiilor, în cadrul comisiilor metodice şi a cercurilor pedagogice; Popularizarea proiectului se face prin participarea la dezbateri/ sesiuni de comunicări, publicarea de articole tematice în reviste de specialitate; Elaborarea şi distribuirea de pliantecare să informeze comunitatea cu privire lascopul, obiectivele şi activităţile proiectului.

IMPACTUL PROIECTULUI:

Grupurilor ţintă:-creşterea interesului copiilor pentru activităţile demişcare, -dezvoltarea stimei de sine, a încrederii în forţele proprii, a cooperării, a spiritului de competiţie. Comunităţii şcolare: -stimularea împărtăşirii exemplelor de bună practică, -valorificareaexperienţei dobândite prin desfăşurarea activităţilor stabilite în cadrul proiectului în activitatea didactică viitoare. Partenerilor:-creşterea gradului de implicare în rezolvarea unor probleme care vizează sănătatea copiilor, -implicarea în promovarea unui stil de viaţă sănătos, bazat pe mişcare.

Bibliografie:

 Epuran Valentina – „Jocuri de mişcare” ,Bucureşti , I.E.F.S. 1973  Zapletal Milos – „Mica enciclopedie a jocurilor” ,Bucureşti , Editura Sport –Turism , 1980.

MODALITĂŢI DE REALIZARE A ACTIVITĂŢILOR SPECIFICE DOMENIULUI PSIHOMOTRIC

Prof. Înv. Preşc. Dănănău Cristina Grădiniţa cu P.P. „Sfânta Lucia” Craiova

Sunt binecunoscute influenţele pozitive pe care le au practicarea exerciţiilor fizice şi a sportului încă de la vârste cât mai fragede. Iată de ce se impune acordarea atenţiei cuvenite organizării şi desfăşurării acestor activităţi cu copiii de 3-6 ani. Frenezia mişcărilor la copiii de vârstă preşcolară derivă dintr-o necesitate reală. Activităţile lor motorii sunt necesare nu doar pentru dezvoltarea fizică, dar şi pentru evoluţia intelectului. Controlul respiraţiei, descoperirea independenţei şi a interdependenţei fiecărei părţi a corpului, deosebirea între stânga şi dreapta, recunoaşterea secvenţelor spaţio-temporale sunt etape fundamentale pentru a se înţelege pe sine şi lumea înconjurătoare. Cunoaşterea propriului

corp este indispensabilă pentru ca micuţii să poată acţiona şi cerceta, pentru a cunoaşte ceea ce este în jurul lor. Toate acestea sunt elemente importante în dezvoltarea inteligenţei, în dezvoltarea psihologică şi afectivă. Prin practicarea unui sport, copilul are ocazia să combine diverse comportamente, pe care cu greu le-ar fi putut face în alt context. Ca obiect de studiu, educaţia fizică şi sportul urmăresc dezvoltarea armonioasă a organismului, îmbunătăţirea stării de sănătate, creşterea indicilor morfo-funcţionali, înarmarea cu cunoştinţe, priceperi şi deprinderi motrice cât mai variate, la formarea caracterului şi profilului moral al preşcolarilor exprimate prin voinţă, curaj, spirit combativ, stăpânire de sine, punctualitate, respectul adversarului etc. Conform Curriculumului în vigoare, domeniul psihomotric are două dimensiuni: Dezvoltare fizică: - Dezvoltarea motricităţii grosiere - Dezvoltarea motricităţii fine - Dezvoltarea senzorio-motorie Sănătate şi igienă personală: - Promovarea sănătăţii şi nutriţiei - Promovarea îngrijirii şi igienei personale - Promovarea practicilor privind securitatea personală Domeniul psihomotric în arealul activităţilor din grădiniţă acoperă coordonarea şi controlul mişcărilor corporale, mobilitatea generală şi rezistenţa fizică, abilităţile motorii şi de manipulare de fineţe, ca şi elemente de cunoaştere. Activităţile prin care preşcolarii pot fi puşi în contact cu acest domeniu sunt activităţile care implică mişcare corporală, având ca obiect abilităţi psihomotorii, ca şi activităţile care pot avea drept rezultat o mai bună supleţe, forţă, rezistenţă sau ţinută. ► Activităţile de educaţie fizică În grădiniţă, educaţia fizică cuprinde un ansamblu de acţiuni, acte şi activităţi motrice care contribuie la instruire şi educaţia copiilor preşcolari.În cadrul activităţilor de educaţie fizică în învăţământul preşcolar trebuie avute în vedere următoarele obiective cadru menţionate în

Noul Curriculum: • Formarea/dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative; • Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însuşite; • Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate a copiilor. Structura activităţii de educaţie fizică presupune succesiunea în timp a unor anumite etape, potrivit obiectivelor urmărite, iar particularităţile activităţii sunt determinate de următorii factori: • Prezenţa a două teme într-o activitate, astfel: o temă de învăţare sau de consolidare a unei deprinderi motrice de bază şi o temă de educare a unei calităţi motrice, având ca mijloc de realizare un joc de mişcare, sau cea de-a doua temă poate să fie de consolidare a unei deprinderi motrice însuşite anterior şi să se realizeze tot prin joc de mişcare sau parcurs aplicativ sau ştafetă. • Necesitatea pregătirii organismului copiilor pentru efort, prin utilizarea variantelor potrivite de mers, alergare, precum şi dozarea lor corespunzătoare şi alternarea lor cu exerciţiile de respiraţie. • Acţionarea asupra dezvoltării fizice armonioase a organismului copiilor prin exerciţiile segmentare prezente în activitate.

• Solicitarea permanentă a priceperilor şi deprinderilor însuşite (predate anterior) şi formarea altora noi. • Revenirea obligatorie a organismului copiilor după efortul depus, prin intermediul unui joc de mişcare liniştitor sau al unor exerciţii de respiraţie executate din deplasare sau de pe loc. • Mijlocul fundamental şi preponderent folosit în toate activităţile de educaţie fizică este exerciţiul fizic care stimulează nu numai respiraţia, ci şi circulaţia sanguină, care întăreşte şi dezvoltă sistemul muscular şi osos şi realizează puntea de legătură între gândire şi acţiune. • Executând regulat exerciţii fizice corespunzătoare vârstei, copiii îşi perfecţionează o serie de deprinderi motrice de bază şi utilitar-aplicative necesare în viaţă: mersul, alergarea, săritura, echilibrul, căţărarea, aruncarea şi prinderea etc. Deprinderile motrice sunt forme concrete de activitate motrică, care au la bază stereotipuri dinamice, realizate prin legături temporale în scoarţa cerebrală motorie. • Însuşirea deprinderilor motrice necesită un anumit nivel al calităţilor motrice şi le influenţează pe acestea, deoarece calităţile motrice sunt însuşiri ale organismului uman, care se dezvoltă pe parcursul vieţii, dar se pot educa printr-un proces special de instruire. Calităţile motrice pot fi: de bază (viteza, îndemânarea, rezistenţa, forţa) şi specifice ( cele implicate în practicarea unor ramuri de sport sau în exercitarea unor profesii). Jocul de mişcare este activitatea preferată de copii, indiferent că este organizat de educatoare sau este spontan, creat de copii.Prin jocul de mişcare se permite favorizarea dezvoltării deprinderilor motrice de bază, a calităţilor motrice, a deprinderilor şi priceperilor morale şi de voinţă. Parcursurile aplicative constituie un mijloc eficient de dezvoltare şi consolidare a deprinderilor şi calităţilor motrice; ele se pot organiza în activităţi de evaluare, sub formă de joc, cu o temă care să le integreze armonios. De asemenea, este foarte indicat să îi obişnuim pe copii să facă gimnastică de înviorare. Este o activitate agreată de copii deoarece are un caracter recreativ. Eficienţa gimnasticii de înviorare creşte atunci când exerciţiile se desfăşoară în aer liber sau cu fereastra deschisă. Un rol important în dezvoltarea fizică şi dezvoltarea dorinţei de mişcare îl au plimbările, drumeţiile, excursiile, dar şi concursurile, serbările, întrecerile sportive În activităţile de educaţie fizică, cadrul didactic poate utiliza următoarele metode didactice: ► A. Metode de comunicare orală - : povestirea (însoţeşte demonstraţia), descrierea (utilizată în prezentarea unui exerciţiu fizic; precizează mişcările, ritmul şi durata acestora şi însoţeşte demonstraţia), explicaţia (facilitează însuşirea unor noi elemente, deprinderi motrice, procedee tehnice şi se realizează concomitent cu demonstraţia), instructajul (precizează sarcinile de lucru clarifică regulile impuse şi respectarea lor cu stricteţe), problematizarea (copilul caută soluţii, încearcă, inovează). ► B. Metode intuitive: - presupun executarea sau prezentarea în faţa copiilor a mişcării ce urmează a fi însuşită, asigurând percepţia şi formarea unor reprezentări corecte: demonstrarea directă (constă în executarea de către educatoare, în faţa copiilor, a deprinderii ce urmează a fi însuşită) şi demonstrarea cu ajutorul imaginilor (desenele, diapozitivele, planşele pot înfăţişa imagini fixe sau dinamice ale tuturor categoriilor de deprinderi; se corelează cu demonstrarea directă). ► C. Metode bazate pe acţiune: exersarea (este metoda prin care copilul efectuează conştient şi repetat exerciţiul predat sub supravegherea şi îndrumarea educatoarei),

exersarea globală (presupune executarea de către copii a deprinderii predate în totalitatea sa, respectând succesiunea mişcărilor, amplitudinea, direcţia, ritmul, pauza, intensitatea; se poate realiza sub formă de jocuri dinamice, parcursuri aplicative, ştafete), exersarea fragmentată (presupune exersarea unor fragmente dintr-un exerciţiu mai dificil, ori de câte ori se constată greşeli sau dificultăţi în exersarea globală), exersarea independentă ( la recomandarea educatoarei sau din proprie iniţiativă, copilul exersează independent, individual sau în grup deprinderile motrice). ► D. Metode de corectare a greşelilor de execuţie: intervenţia verbală (se face pe scurt, precis, în termeni adecvaţi), intervenţia prin gestică (este rapidă, expresivă şi mai ales oportună), intervenţia nemijlocită asupra copilului (se intervine direct, cu tact, realizând „trecerea” copilului prin mişcare; se analizează cauza deficienţei în execuţie – teamă, dificultate) ► E. Metode de asigurare şi sprijin : cadrul didactic sprijină copilul în procesul de învăţare şi îi asigură permanent integritatea corporală; asistenţa copiilor în timpul exersării, asigurarea (intervine prin susţinerea copilului cu ambele mâini sau cu o mână, în caz de dezechilibrare, cădere, alunecare), ajutorul şi sprijinul ( se acordă mai ales în faza de învăţare şi în cazul copiilor ce întâmpină dificultăţi) ► F. Metode de verificare şi evaluare: probele de control (sunt structuri motrice reprezentative, planificate periodic), testele (probe de verificare standardizate, omologate, foarte precise care permit determinarea obiectivă a rezultatului având o scară de apreciere a valorilor înregistrate), activităţi practice globale (concursurile, jocurile dinamice care vizează nivelul stăpânirii conţinutului predat) etc. ► G. Algoritmizarea – presupune învăţarea elementelor unei deprinderi motrice şi respectarea schemei operaţionale în succesiunea logică a elementelor deprinderii, exerciţiului.

În concluzie, MIŞCAREA constituie un punct principal al domeniului psihomotric, iar derularea tuturor tipurilor de activităţi descrise în acest material favorizează capacităţile de comunicare şi creativitate, reduce agresivitatea şi inhibiţia, dezvoltă psihic şi fizic preşcolarul, previne labilitatea emoţională, modelează temperamentul şi atitudinile, constituind un fundament solid pentru personalitatea în formare a copilului de vârstă preşcolară.

Bibliografie:

 Educaţia timpurie şi specificul dezvoltării copilului preşcolar, PRET, Bucureşti, 2008;  Dragomirescu Georgetea, Kun Suzana, Bojin Elena - Metodica educaţiei fizice în grădiniţa de copii, editura Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti, 1977 ;