City Break – Conacul familiei Bellu de la Urla]i

La o or\ de condus ma[ina, la 86 de kilometri de Bucure[ti, în localitatea prahovean\ Urla]i, pe fostele domenii ale familiei Bellu, se afl\ unul din cele mai frumoase conace din Muntenia, Conacul Bellu

De la m\rire la dec\dere! ......... .........

În încercarea mea de a descoperi mai multe lucruri pozitive despre zon\ viticol\ a jude]ului, parte a „Drumului Vinului”. România [i de a o portretiza mai comercialo/turistic, dar mai ales la La o intersec]ie, un mic indicator spre dreapta, singurul de altfel, insisten]a familiei mele, am hot\råt s\-i fac o vizit\ conacului cu nume anun]\ Conacul Bellu. La cap\tul drumului am dat de zidul alb [i foi[orul de cimitir. Auzisem/v\zusem/[tiam cåte ceva despre personalitatea ce str\juiesc intrarea pe domeniul Bellu. Am parcat, am scos aparatul complex\ a bogatei familii de aromåni, dar ce aveam s\ descop\r la de fotografiat [i m-am pus pe treab\. Am intrat în curtea muzeului [i cu cap\tul unui drum care nu anun]a nimic spectaculos, avea s\-mi legitima]ia ag\]at\ de gåt am dat s\ intru în muzeu. Aici alt\ mostr\ dep\[easc\ a[tept\rile. romåneasc\. ......... ......... Drumul Situa]ie

Vremea promitea s\ fie cald\ pentru acea perioad\ din an, a[a c\, Chiar dac\ ghidajul a fost profesionist, atât cel de la foi[or cât [i cel într-o duminic\, nu foarte de diminea]\ am pornit la drum spre Conacul de la conac – domeniul se împarte în dou\ entit\]i muzeale, Muzeul Bellu. Mi-am setat GPS-ul, mi-am luat cu mine o cafea [i am plecat spre Bellu, cu foi[orul care str\juie[te intrarea pe domeniu, având de o parte Urla]i. Am inaugurat ciotul de autostrad\ care leag\ acum capitala de casa paznicului [i de cealalt\ casa gr\dinarului [i Conacul Bellu – inadA3, autostrad\ pe care am p\r\sit-o la Gherghi]a [i am continuat apoi, verten]ele s-au ]inut lan]. Am explicat c\ reprezint una dintre cele mai pe DN1D, pân\ la Albe[ti-Paleologu [i mai departe, pe Drumul Jude]ean importante reviste de profil din Romania [i c\ ar fi în interesul adminis102C, pân\ la Urla]i. Pe parcursul c\l\toriei am avut senza]ia c\ dau tra]iei muzeului s\ m\ ajute s\ realizez un advertorial, dar am aflat cu timpul înapoi cu 30 de ani. Pe [osea, acelea[i vechi probleme, drumuri stupoare c\, pentru serviciul pe care voiam s\-l fac pro bono, trebuia nesemnalizate, acostamente periculoase peste care [oferi besmetici „s\ m\ adresez în scris", urmånd s\ a[tept (cine [tie cåt) aprobarea sau conduceau sinuciga[. Cred c\ se dau prea u[or carnetele de [ofer... respingerea cererii mele, dup\ care, în situa]ia unui r\spuns pozitiv, ar fi Peisagi[tii idilici zugr\vesc acest drum în culorile toamnei, [i poate a[a urmat o alt\ deplasare în vederea realiz\rii unui set de fotografii. Da, la [i trebuie, dac\ faci abstrac]ie de inerentele neajunsuri de care ai parte fosta Moschee Sf. Sofia din Istanbul, la Muzeul de Art\ Cicladic\ din la tot pasul, pe toat\ distan]a parcurs\. Drumul trece prin frumoasa Atena sau la Tate Britain din Londra, în toate, se pot face poze, dar nu [i

La Conacul Bellu din Urla]i ve]i avea parte de o atmosfera boem\ de secol XIX!

în conacul de la Urla]i. Nu! O fi vreo problem\ cu noi românii? Sau nu ne cunoa[tem interesul? Taxa de fotografiere este de 25 de lei, dar de fapt nu se poate fotografia în interior, nici în foi[or, nici în conac.

Fotograful

În muzeul Bellu sunt prezentate obiecte de o mare valoare, de la aparatele de fotografiat nem]e[ti sau fran]uze[ti utilizate de Alexandru Bellu, la covoarele oltene[ti, icoanele transilv\nene pictate pe sticl\, un ceas s\sesc împodobit cu flori, precum [i multe originale [i reproduceri dup\ fotografiile realizate de Alexandru Bellu. Muzele fotografului au fost tinere ]\r\nci costumate în straie populare. Vederea lor mi-a provocat o stare de admira]ie, uimire, bucurie, mul]umire..., mul]umirea celui care a descoperit comoara ascuns\ [i, adev\rul este c\ aceast\ fil\ de istorie este bine ascuns\, avånd în vedere c\ noi, românii, nu ne cunoa[tem îndeajuns propria istorie. Gândul mi-a fugit la Grigorescu, la ]\r\ncile lui [i la Matisse. Doar c\ ]\r\ncile lui Bellu sunt senzuale, de-a dreptul, miros a flori de cåmp [i au gånduri tainice. În alte fotografii sunt surprin[i oamenii satului precum Mo[ Ni]\, fluiera[ul, [i de asemenea peisajele din Valea Cricovului sau de pe Valea Mieilor.

De îndat\ ce treci pragul Conacului Bellu, dai de o alt\ lume:

Conacul Bellu

De la Muzeul Bellu, la cap\tul unui drum de pietri[ care [erpuie[te prin p\dure, printre arbori venerabili se afl\ Conacul Bellu, o cas\ alb\ cu pridvor [i stâlpi negri, înconjurat\ de un gard simplu din lemn. Privit peste gard, conacul nu impresioneaz\ neap\rat, poate [i din cauza l\st\ri[ului l\sat s\ creasc\ în voie [i care mascheaz\ o bun\ parte din construc]ie.

Actualul Conac Bellu este, de fapt, „Casa mic\", singura construc]ie care a mai r\mas în picioare [i care a sc\pat de cutremurul din 1940 [i de distrugerile comunismului. Din complexul de cl\diri de pe domeniul Bellu, care se întindea pe aproximativ 5 hectare, f\ceau parte „Casa mare", cu patru fa]ade diferite, „Cuhnia" sau buc\t\ria, o biseric\ [i „Casa mic\", ce a fost foarte bine restaurat\, cea care se viziteaz\ ast\zi. Conacul este înconjurat de o mic\ gr\din\, intim\, frumos aranjat\, cu mici alei, b\nci [i flori de toate felurile. Urcând sc\rile conacului – în grupuri de 5-7 persoane, a[a cum recomand\ actualele norme de igien\ sanitar\ – cu un accent puternic na]ional, ajungi în pridvor, în terasa pavat\ cu pietre de råu [i ghivece cu mu[cate. Intrarea are aerul [i mirosul vacan]elor la bunici, la ]ar\.

Dar, de îndat\ ce p\[e[ti în interiorul conacului, dai de o alt\ lume [i cultur\, una fran]uzeasc\/italieneasc\/nem]easc\ în care amprenta familiei Bellu e pus\ ap\sat, de parc\ to]i cei cu nume de Bellu ar fi cu tine, acolo, ca ni[te umbre, în fiecare înc\pere vizitat\, supraviegåndute ca nu cumva s\ strici ceva – în camere exist\ mobilier sculptat din nuc, stejar sau cire[, cu intarsii de esen]e africane, [ezuturi capitonate cu piele de Cordoba...

Podelele sunt acoperite de covoare din lân\, iar tavanele care las\ la vedere grinzile masive, dau înc\perilor un aer de fortifica]ie medieval\. Pe pere]i atårn\ tablouri semnate de marii pictori ai vremii, picturi de familie, litografii, ale unor autori precum Teodor Aman sau Carol Pop de Szathmary. Vitrinele sunt pline cu vase de por]elan, seturi de farfurii, tacâmuri [i halbe de bere bavarez\.

Sunt multe lucruri de v\zut, sufrageria, salonul turcesc, dormitorul, camera de lucru, salonul chinezesc, în care se afl\ obiecte deosebite de mobilier [i decor, cum ar fi râ[ni]a, piuli]a, papucii cu clopo]ei folosi]i la dansurile turce[ti, impresionanta bibliotec\ în care se afl\ exemplare de mare valoare ce au apar]inut bibliofilului Alexandru Bellu, un telefon Ericsson de la 1905, sc\rpin\toarea din salonul turcesc, o pianin\ veche cu „semitonuri" de abanos, precum [i un gramofon cu pâlnie de alam\ coclit\, dar care se afl\ într-o stare perfect\ de conservare.

Ceea ce ar putea face invidios si un designer industrial cu multe premii la activ, sunt cele dou\ jil]uri minimaliste, sculptate dintr-un lemn forjat, de esen]\ tare, ro[iatic\, care, prin modulare, devin scaune de rug\ciune.

Masa sculptat\ din sufragerie, preg\tit\ de oaspe]i, cu cele 8 scaune cu speteze înalte, privirile fixe ale familiei portretizate în tablourile de pe pere]i, mirosul de candel\, podeaua scår]åitoare [i vocea nazal\ a vreunui „Martinville, Au clair de la lune" ce iese din goarna gramofonului... toate, împreun\, descriu perfect atmosfera boem\ de secol 19, în care ilustra familie î[i ducea traiul.

Pe pere]i atårn\ tablouri semnate de mari pictori, vitrinele sunt pline cu por]elanuri fine, podelele sunt acoperite de covoare din lân\, iar tavanele care las\ la vedere grinzile masive, dau înc\perilor un aer de fortifica]ie medieval\.

Istorie

Conacul Bellu este considerat un monument reprezentativ al arhitecturii române[ti, unul din cele mai frumoase conace din Muntenia. Ceea ce putem vizita ast\zi este parte a unui complex arhitectonic ce dateaz\, se pare, din sec. al XIX-lea. Situat într-o zon\ pitoreasc\, înconjurat de un parc cu arbori b\trâni, conacul poart\ cu el multe pove[ti [i legende.

Foi[orul a fost reconstruit pornind de la un singur stâlp de sus]inere, dup\ vechile planuri [i fotografii, între anii 2008-2010, iar în 2011 a fost deschis publicului. Ast\zi el poveste[te despre Alexandru Bellu fotograful, iubitorul de art\ [i colec]ionarul de costume populare române[ti.

Alexandru Bellu s-a n\scut în 1850, în Bucure[ti, ca fiu al lui {tefan Bellu [i al Elisei {tirbei, fiica domnitorului Barbu {tirbei. Provenind dintr-

o familie de aromâni din Macedonia, stabilit\ în }ara Româneasc\, cu mul]i înainta[i de seam\, bancheri, mini[tri sau baroni ridica]i în rang de Imperiul Habsburgic, Alexandru Bellu a studiat în Fran]a [i Elve]ia. În Paris a fost introdus în lumea artelor de c\tre unchiul s\u George Bellu, cu nume fran]uzit Georges de Bellio, medic, iubitor de art\, cunoscut ca prieten al pictorilor impresioni[ti din Fran]a. În casa unchiului s\u l-a cunoscut pe Nicolae Grigorescu [i între cei doi s-a legat o prietenie puternic\, dat\ fiind [i pasiunea comun\ pentru lumea satului. A studiat dreptul, dar nu a profesat ci s-a dedicat pasiunilor lui, fotografia, numismatica, filatelia. A avut mai multe propriet\]i în Europa, în ]\ri precum Italia, Elve]ia, Fran]a, dar de multe ori se retr\gea în lini[tea casei de la Urla]i. S-a c\s\torit cu Alexandrina, originar\ din Urla]i. Au avut [apte copii, iar unul din ei, George, cedeaz\ conacul Academiei Române, în 1926, el retr\gându-se în casa gr\dinarului.

Alexandru Bellu, valoros om de cultur\, este considerat „precursorul artei fotografice din România”, recunoscut interna]ional ca artist fotograf, a ie[it cu aparatul de fotografiat în natur\, imortalizând „imagini de o frumoas\ poezie”, aici pe plaiuri române[ti. La un moment dat a autorizat tip\rirea de c\r]i po[tale dup\ fotografiile sale. Fotografiile sale cu ]\rani români au fost reproduse în albumul "La Roumanie en images", ap\rut la Paris, în 1919.

Un alt nume important al familiei Bellu, care trebuie amintit este Barbu Bellu, ministru al culturii în timpul lui Barbu Catargiu [i apoi ministru al justi]iei în timpul lui Nicolae Cre]ulescu, este cel care a donat terenul pe care ast\zi se întinde Cimitirul Bellu.

Epilog

La plecare, mi-am adus aminte de team building-ul pe care l-am f\cut, acum cå]iva ani, la cramele din zon\. De pe poiana din fa]a conacului se v\d cåmpurile cu planta]ie cu vie [i mi-am dat seama c\ ne afl\m într-o zon\ viticol\ de tradi]ie.

În subsolul conacului se afla pe vremuri o re]ea de crame. Crama cu arcade a supravie]uit timpurilor [i de]ine unelte specifice viticulturii, butoaie, amfore de p\strat vinul, iar o alt\ parte de cram\ a fost trans-

Adresa: Urla]i, strada Orzoaia de Sus, nr. 2, program de vizitare: mar]i-duminic\, de la 9 la 17, luni închis

format\ în lapidarium, unde sunt ad\postite fragmente de sculpturi, multe fiind aduse de Alexandru Bellu din c\l\toriile sale.

În loc de concluzie, vizita Conacului Bellu [i a domeniului care include [i Muzeul Bellu a meritat. A fost acel ceva care, atunci cånd vrei s\ emigrezi, te ]ine în loc, î]i d\ speran]\. Distrugerile provocate ansamblului boieresc de la Urla]i de c\tre comuni[ti [i de vremuri nu mai pot fi întoarse, dar ce a r\mas ne las\ s\ în]elegem, în oarecare m\sur\, dimensiunea neamului romånesc.

Anastasia Mayer ............ justcpr.ro