Despina
oorriiggiinnii,, sseem mnniiffiiccaaţţiiee,, iissttoorriicc,, vvaarriiaannttee
Pictură de Matteo Arfanotti
colecţia
oorriiggiinneeaa nnuum meelloorr
originea numelor
Despina
2~
originea numelor
Despina
Despina origini, semnificaţie, istoric, variante Semnificaţiile numelui Despina Despre numele Despina Numele de fată Despina este de origine greacă (Δεσποινα, Деспина - macedoneană) şi înseamnă doamnă. Numele Despina derivă din cuvintele „despot, despotism, despoţie”. În greacă veche „despotes” (format probabil din „dems”, înrudit cu lat. „domus”, cu sensul de „casă”) însemna iniţial „stăpân al casei”. Încă răspândit în toate regiunile ţării, prenumele feminin Despina poate fi pus în legătură cu substantivul comun „despotism”, dar şi cu adjectivul „despot”. Reluat din istorie de aproape un secol, prenumele feminin Despina este strâns înrudit cu substantivul despot, (despotism, despoţie), sau cu numele persoană Despot (supranume al domnului Moldovei Ioan Iacob Eraclid care pretindea că se trage din neamul despoţilor din Samos). ~3
originea numelor
Despina
Prin urmare, semnificaţia numelui Despina este „stăpână, doamnă”, specialiştii considerându-l un corespondent al numelui de băiat Despot, ce a căpătat semnificaţia de „tiran”, întrucât acest conducător avea puteri nemărginite asupra poporului său. De la „despotes”, cu sufixul „nia” se formează „despotnia”, devenit despoina „stăpână, doamnă”, folosit mai ales pentru a desemna soţia şi fiica unui despot. Pronunţat în greacă modernă despoina şi folosit mai ales pentru soţia şi fiica unui despot, cuvântul intră în limba română, unde i se schimbă accentuarea. Despina poate avea şi sensul de „Lady, amantă”. Despina în sine nu este un nume, ci o calitate. Aşa se numeau femeile de rang princiar sau de viţă domnească. Era atributul lor în anii de demult, arătatâd ca purtătoarea este în drept să fie stăpână. Ajuns în România, cuvântul s-a răspândit căpătând atributul unui nume. De exemplu, dacă pe o prinţesă de neam grec o chema Maria, cei de la curte I se adresau ei cu atributul „Despina Maria”. Însoţind la început numele personale feminine, Despina, al cărui sens nu mai era cunoscut, începe să fie folosit independent, ca nume de persoană. Având în vedere că Despina este şi nume calendaristic, prezenţa lui în onomastica noastră poate fi explicată şi fără a 4~
originea numelor
Despina
mai apela la faza intermediară de substantiv comun. În acest sens pledează formele Daspina (atestata în documentele ţării Româneşti de la jumătatea sec 16), Dos-pina, Odespa, Despa care probabil nu sunt străine de influenţa slavă. În onomastica noastră, înţelesul actual al numelui este de „doamna”, „stăpâna”, folosit cu precădere ca un atribut al politeţii. Se întâlneşte ca prenume al domniţelor, cum ar fi Despina Miliţa, soţia lui Neagoe Basarab. Sub forma actuală, prenumele de Despina este atestata în secolul al XVI-lea, unde se mai întâlnesc şi forme ca: Despinian, Despa, Despe, Despan, Odespa, Dospina, Doschin, Doschinul (folosit şi ca prenume masculin), Despescu, Dospinescu şi altele. În mitologia greacă Despina a fost o nimfă, fiica lui Neptun şi al lui Demeter.
Celebritati cu numele de Despina Despina Elena (sotia lui Neagoe Basarab, Doamna Miliţa Despina) Maria Despina, soţia lui Radu cel Frumos, a căror fiică a fost mama lui Bogdan, domn al Moldovei (1504 – 1517). ~5
originea numelor
Despina
Despina Calea, soacra lui Matei Basarab Despina se poate referi şi la: Despina Delios (o regină a frumuseţii din Lynn, Massachusetts, SUA) Despina Pavlou (profesoară) Despina Vandi (cîntăreaţă de origine greacă) Mileva Olivera Lazarevic (cca. 1373 - a murit după 1444), prinţesă sârbă Se poate referi, de asemenea, la: Despoina, o cifră în mitologia greacă Despina (satelit), satelit al planetei Neptun Despina, un personaj din opera Così fan tutte de Mozart „Despoina”, un cântec de Nikos Karvelas
6~
originea numelor
Despina
Despina Miliţa, soţia lui Neagoe Basarab, întruparea unui mit medieval „Doamnele veacului al XVI-lea ştiu să lupte pentru domnie, să poruncească oştilor, să pedepsească duşmanii, să cârmuiască ţara şi să judece. Doamna se amestecă în toate şi, când domnul cade, ea e gata să joace rolul lui, aşa cum s-a întâmplat cu Despina lui Neagoe, Elena lui Petru Rareş, Chiajna lui Mircea Ciobanul, Ruxandra Lăpuşneanului”, declara marele istoric Nicolae Iorga. Proaspăta întronizare a lui Neagoe Basarab a adus la lumină noi informaţii despre familia sa şi mai ales despre activitatea de mecenat desfăşurată de soţia domnitorului muntean, Despina Miliţa. Pe Neagoe Basarab şi viitoare să soţie, i-a legat de la bun început, un fapt mai puţin obişnuit şi anume originea lor controversată: copii naturali sau vlăstare domneşti. Nici astăzi ipotezele nu sau clarificat. Astfel, Despina Miliţa era fiica despotului Iovan Brancovici care, în 1493 a fost asociat la conducerea statului de fratele său, Gheorghe, despot al Sremului. Călugărirea lui Gheorghe în 1496 va face ca Sremul să fie condus de Iovan, până la moartea acestuia, în anul 1502. Dintr-o primă căsătorie, ori mai degrabă din legătura nelegitimă cu Donca, la o dată încă neprecizată, s-a născut o fată „cu un nume dublu”, cum ~7
originea numelor
Despina
consideră istoricul Radu Ciobanu, Despina Miliţa. Din a doua căsătorie, Iovan a avut cu Elena Ielenca, alte două fiice, pe Maria şi Elena – ultima devenind soţia lui Petru Rareş, domnitorul Moldovei. În septembrie 1512, Neagoe Basarab a ajuns domn al Ţării Româneşti afirmând că era fiu de domn, nu de boier, astfel încât nu i se putea contesta ocuparea tronului, căci el respecta una dintre cerinţele principale ale legii succesorale din Muntenia, adică să fie os domnesc, chiar dacă era sau nu, legitim. Despre căsătoria lui Neagoe Basarab cu Despina Miliţa, adică nepoata de frate a lui Maxim, mitropolitul Munteniei în timpul voievodului Radu cel Mare (1495-1508), s-a spus că a fost o alianţă dinastică între un descendent al Basarabilor şi o urmaşă a despoţilor sârbi, fapt ceea ce a contribuit la creşterea prestigiului statului românesc de la sud de Carpaţi, la început de veac XVI. Atât în pomelnicul Mănăstirii Kruşedol din Srem, cât şi în acela al Tismanei, soţia lui Neagoe apare îndată după el, ca „Despina Doamna”, denumire pe are o întâlnim în hrisoave, mărturii şi danii din ţară şi străinătate. Ceea ce este important de ştiut rămâne faptul că „despina” nu reprezintă un nume, ci un calificativ atribuit domniţelor sârbeşti, aşa cum „despotoviţa” înseamnă soţie de despot. Îndeobşte, fetele despoţilor sârbi măritate printre străini „au fost chemate” de către cei din preajma lor „Despina”, prin schimbarea apelativului în nume propriu.
8~
originea numelor
Despina
I.C. Filitti considera că, numele adevărat al soţiei lui Neagoe vodă a fost Elena şi acest nume nu se găseşte decât pe un patrafir dăruit Mănăstirii Xenofon de la Athos, iar data căsătoriei celor două vlăstare domneşti este menţionată atât la 1504, cât şi la 1509, însă evenimentul a avut loc, cu certitudine, „peste Dunăre”. Familia Brancovici, care era înrudită cu toate marile familii aristocratice şi domnitoare din sud-estul Europei, cu precădere şi Cantacuzinii, s-a îngrijit să-şi educe fiicele cât mai bine. Astfel, Despina, alături de însuşirea bunelor maniere impuse unei aristocrate, se pare că a dobândit şi o vastă cultură, demonstrată prin corespondenţa ei, ca şi prin daniile în cărţi făcute ctitoriei Craioveştilor de la Bistriţa. Acestea au constituit singura zestre, având în vedere că în anul 1502, când a murit Iovan Brancovici, văduva lui, Elena, s-a măritat cu Iovanis Berislav, declarându-se singura moştenitoare, iar regele Ungariei, Vladislav al II-lea, a consfinţit actul. În aceste condiţii, în anul 1504, călugărul Maxim a fost silit să plece din Serbia către Ţara Românească, luându-le cu el pe mama sa, Anghelina şi pe nepoata sa, Despina. Această tânără cultivată, cu o personalitate viguroasă, cu grijă ascunsă pentru a nu-i umbri din farmecul feminin, de o frumuseţe deosebită, Despina Miliţa i-a câştigat inima lui Neagoe. Este indubitabil faptul că acest contract matrimonial ~9
originea numelor
Despina
nu s-a bazat pe interese materiale, ci numai pe o pornire sentimentală a lui Neagoe, deoarece Despina Miliţa şi familia sa aduceau atunci, din sudul Dunării, nu bogăţii şi ranguri princiare, ci „lacrimile exilatului, grefate pe o ancestrală capacitate de rezistenţă şi luptă împotriva cotropitorului”, cum consideră istoricul Radu Ciobanu. Iată cum descrie Nicolae Iorga, nunta şi căsnicia celor două mari personalităţi ale lumii medievale româneşti, din care au rezultat şase copii: „Neagoe Basarab, domnul Ţării Româneşti, luă, desigur după suirea sa pe tron, pe acea Despina sau Miliţa, care e unul din cele mai curate chipuri de doamne române. Foarte evlavioasă, iubind ca şi Neagoe clădirile, juvaerele, cărţile preţioase – aceste două însuşiri sunt întrunite de închipuirea poporului în legenda care o face să-şi vândă podoabele ca să se poată mântui clădirea mânăstirii de la Argeş, bună soţie şi duioasă mamă, ea nu-şi dezminţea neamul înalt din care se cobora... Nici Despina însă, n-avu zile fericite. Fiii ei, Ioan şi Petru, fiica Anghelina, muriseră în vârstă fragedă. După 9 ani de căsătorie, se stingea şi soţul ei, încă tânăr. Fiul, Teodosie, dezbrăcat de moştenirea lui, murea la Constantinopol, fără să fi putut avea măcar mângâierea că i-a adormit în braţe. Apoi, ea fugi în lume, rătăcind multă vreme prin Ardeal, dezbătându-se cu datornicii unui soţ risipitor pentru lucrurile frumoase. Două fete ale ei se aflau lângă dânsa, Stana şi Ruxandra, şi cea mai mică era aşa de 10 ~
originea numelor
Despina
frumoasă şi înţeleaptă, încât amândoi domnii români de atunci, începură, ca în poveştile cu fata de împărat, război pentru dânsa, în 1525”. Dacă Despina Miliţa nu a reuşit să dea naştere unei adevărate dinastii pentru fiicele sale, surorile lui Neagoe Basarab, cumnatele ei, Vlădaia şi Marga, prin descendenţii lor, au fost străbunele unor mari domnitori munteni: Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu, în timp ce vara ctitorului Mănăstirii Argeşului, Maria, măritată cu Şerban Banul, a fost străbuna domnitorilor Radu Şerban şi Şerban Cantacuzino. Astfel, prin faptelor lor – „Învăţăturile către fiul său, Theodosie” şi Mănăstirea de la Curtea de Argeş, dar şi prin mărturiile descendenţilor în veacurile ce au urmat, Neagoe Basarab şi Miliţa Despina au căpătat în secolul al XVI-lea, în cronici, întruparea unui mit înfrumuseţat de legenda aurită a Evului Mediu românesc, „Balada Meşterului Manole”. Educaţia şi educarea copiilor a fost una dintre preocupările de bază ale femeilor din Ţara Românească, în secolul al XVI-lea. Bună soţie şi duioasă mamă, Nicolae Iorga considera că „Despina lui Neagoe a dat o creştere bună şi băieţilor şi fetelor”. La aceasta a venit să completeze educaţia „coconilor” domneşti, un adevărat manual de pedagogie, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”. ~ 11
originea numelor
Despina
Nu acelaşi cuvinte le putem folosi şi despre o parte din populaţia Ţării Româneşti de atunci: tâlharii, criminalii, cei care aplicau forţa şi maltratarea faţă de proprii copii şi neveste şi în special despre „femeile uşoare” – descrise de călătorii străini în operele lor sau „incestuoşii” - cei care încălcau normele morale şi sanitare – având „relaţii nepotrivite” cu persoane de acelaşi sex – aceştia fiind aspru criticaţi de Neagoe Basarab prin intermediul „Învăţăturilor” sale: „Iar dacă va fi intrat în inima ta urgisirea şi iubirea de fraţi, tu-ţi ado aminte că pentru aceasta vei fi dat în mâinile diavolului, pizmaşii săi şi va fugi de la tine şi aceia.” Ctitorie a Craioveştilor datând din anul 1497, Mănăstirea Bistriţa a reprezentat un remarcabil centru cultural, lăcaşul de cult aflându-se în atenţia directă a Doamnei Despina. Aici au fost copiate importante scrieri bisericeşti, cartografiate manuscrise valoroase greceşti, slavoneşti şi româneşti, adevărate „lucrări de caligrafie care pot sta alături cu acelea din Neamul Moldovei”. Totodată, în cei nouă ani de domnie, Neagoe sprijinit de Doamna Despina - a desfăşurat o culturală vastă, ctitorind şi donând, nu doar Românească, ci şi în Serbia, la Constantinopol mănăstirile de pe Muntele Athos.
Basarab activitate în Ţara sau către
Acest demers a fost posibil datorită calităţii de moştenitor atât al tradiţiei voievozilor români cât şi celei a despoţilor sârbi, cu care era înrudit Neagoe, prin soţia sa, Miliţa Despina. „Cu dânsa împreună va începe, întrebuinţând argintari de la Sibiu – 12 ~
originea numelor
Despina
Ioan şi Celestin, apoi Ludovic Rohrer, lucrul la fundaţia sa scumpă şi mult iubită de la Argeş”, ctitorie pentru care Doamna Despina îşi va vinde o parte dintre bijuteriile personale pentru a putea fi terminată şi târnosită în timp util. După moartea soţului ei, în anul 1512, cât şi a fiului lor, Theodosie, decedat la Constantinopol şi „dezbrăcat de moştenirea sa”, destinul Despinei a fost unul tragic. Ea fuge în lume, rătăcind multă vreme în Ardeal, luptânduse cu datornicii soţului său. Era însoţită de Stana şi Ruxandra, fiicele ei şi chiar dacă Ruxandra va deveni doamna Ţării Româneşti şi a lui Radu de la Afumaţi, Despina va rămâne tot la Sibiu, unde o aflăm în anul 1528. Va reveni în ţară abia la 17 noiembrie 1541, la botezul lui Marco, nepotul său, şi fiul lui Radu Paisie cu Ruxandra. În 1545, pierderea domniei de către ginerele său o aruncă din nou în pribegie, Doamna Despina ajungând iarăşi la Sibiu, unde va muri de ciumă, la 30 ianuarie 1554, după ce în prealabil se călugărise, numindu-se Platonida. Mitropolitul ţării, Anania, „a mers de i-a adus oasele”, spune Iorga, „punându-le în gropniţa Argeşului, de unde le-a dat afară restauratorul clădirii, Lecomte de Nouy”. În cele din urmă, necropola de la Curtea de Argeş va adăposti şi trupurile familiei lui Neagoe Basarab, nu doar pe al ~ 13
originea numelor
Despina
său: fiii - Ioan şi Petru, fiica - Anghelina – morţi înainte de „a se găti” biserica, mama - Neaga – dar lângă biserică, o altă fiică, Doamna Stana a lui Ştefăniţă, domnul Moldovei, nepotul lui Ştefan cel Mare, Preda – fratele domnitorului muntean şi nu în ultimul rând, Doamna Despina şi, ginerele său, Radu de la Afumaţi. sursa: Mirela Mateescu
14 ~
originea numelor
Despina
Despina Doamna, o viaţă cu puţină fericire şi multe lacrimi Fiică de despot, soţie, mamă şi soacră de domnitor S-au împlinit de curând 500 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a Sfântului Voievod Neagoe Basarab. În scurta viaţă şi mai scurta domnie ce i-au fost date să trăiască, i-a stat alături Despina Miliţa, coborâtoare din neamul despoţilor sârbi. Unul dintre cele mai frumoase chipuri de domniţe ale istoriei noastre, Despina a fost fiică de despot, soţie, mamă, soacră şi cumnată de voievod şi a trecut la Domnul îmbrăcată în haină monahală, cu numele Platonida. În anul 1504, la Curtea Domnească a lui Radu cel Mare din Târgovişte, se refugia mitropolitul Maxim Brancovici, cărturar cunoscut al vremii, împreună cu mama sa, Anghelina, şi cu nepoatele sale Elena şi Despina Miliţa. Ambele s-au căsătorit cu domnitori români: Despina cu Neagoe Basarab, iar Elena (zisă şi Cătălina) cu Petru Rareş.
~ 15
originea numelor
Despina
Pe Despina Miliţa, tânărul jupan, mare postelnic şi vătaf de vânători la acea vreme, Neagoe o va lua în căsătorie după anul 1504, aşadar după vârsta de 22 de ani. Din această căsătorie avea să se nască primul fiu, botezat Theodosie, nume unic în pomelnicul domnesc al Ţării Româneşti. Acestuia, tatăl său îi va dedica monumentala operă a „Învăţăturilor”. După el au urmat alţi cinci copii: Ioan (botezat după numele bunicului său, Iovan Brancovici), Petru, Anghelina (după numele mamei lui Maxim Brancovici), Stana şi Ruxandra, ambele soţii de domni, prima a lui Ştefăniţă-Vodă al Moldovei, iar mezina a lui Radu de la Afumaţi. Nicolae Iorga descrie atmosfera în care au fost educate tinerele vlăstare domneşti la Curtea Domnească după anul 1512, când Neagoe Basarab a ocupat tronul Ţării Româneşti: „În palatul lui Neagoe şi al Despinei, însă, copiii lor sunt crescuţi în norme stricte bizantine ale evului mediu, în camere închise, supt îngrijirea deosebită şi ideală a tatălui. Numele, al Marelui Teodosie, al lui Teodosie Caligraful de mai târziu, n-a fost ales cine ştie cum Teodosie nu s-a chemat nici un Domn al nostru”. Tabloul votiv din ctitoria voievodală de la Curtea de Argeş arată că Teodosie şi Stana au fost copiii cei dintâi născuţi ai lui Neagoe Basarab şi ai Despinei Doamna.
„Unul dintre cele mai curate chipuri de doamne române” Nicolae Iorga o descrie pe Despina Miliţa drept „unul dintre cele mai curate chipuri de doamne române. Foarte 16 ~
originea numelor
Despina
evlavioasă, iubind ca şi Neagoe clădirile, juvaierele, cărţile preţioase, bună soţie şi duioasă mamă, ea nu-şi dezminţea neamul înalt din care se cobora”. În timpul domniei, Neagoe Basarab şi Despina Doamna, iubitori de artă, au strâns o colecţie impresionantă de obiecte religioase de mare preţ, printre care Constantin Gane numără „Evanghelii de aur, căţui de argint, sfeşnice, cruci, inele, paftale, ceşti, toate podoabele ce se puteau culege sau face la noi sau aiurea”. Podoaba cea mai de preţ a rămas, însă, biserica de la Curtea de Argeş. Legenda spune că Doamna Despina, pentru a săvârşi această costisitoare biserică, şi-ar fi vândut toate bijuteriile pe care le avea moştenite din casa domnitoare a Serbiei. La scurt timp după moartea lui Neagoe Basarab, petrecută la 15 septembrie 1521, Despina, retrasă undeva în apropierea Sibiului, ţine să mulţumească sibienilor printr-o scrisoare, pentru faptul că i-au dat de ştire despre ocuparea tronului Ţării Româneşti de către fiul său Teodosie: „Şi iată am înţeles - scrie văduva Despina - ce mi-aţi scris graţia voastră şi bună veste miaţi dat a cunoaşte despre fiul meu, că i-a dat Dumnezeu Ţara Românească”. A fost o bucurie efemeră, însă, deoarece tânărul Theodosie a fost chemat de turci la Poartă, pentru a fi recunoscut, şi nu s-a mai întors. Aceste fapte se întâmplau la începutul anului 1522, iar „Doamna nu fusese lăsată să-şi întovărăşească fiul, care se stânse acolo între străini”, notează Iorga.
~ 17
originea numelor
Despina
După trecerea prematură la cele veşnice a fiului său, Despina a comandat o icoană în care este reprezentată Maica Domnului purtând pe braţe trupul Mântuitorului coborât de pe Cruce. În partea stângă a icoanei, în depărtare, „Despina făcu să se zugrăvească însăşi cernita sa fiinţă, purtând pe braţe copilul încoronat care nu mai era acuma printre cei vii”. Dinu C. Giurescu remarca „durerea cu care Despina, văduva lui Basarab Neagoe, îşi plânge pe fiul ei Theodosie mort prea timpuriu”: „Intensitatea sentimentului omenesc este sugerată de o reprezentare iconografică unică în aria sud-est europeană: Despina, ţinându-şi în braţe feciorul, este înfăţişată alături de Maria, plângând pe Iisus mort. Iar într-o vreme când moartea lovea în primul rând pe copii, părinţii lăsau poruncă să fie îngropaţi alături de cei pe care-i pierduseră prea de timpuriu, ca cel puţin astfel să fie împreună. Aşa aflăm o serie de morminte, cu oasele celor mici alături de cei în vârstă, mărturii tăcute ale unor dureri de zeci de mii de ori trăite”. Nicolae Iorga avea să remarce dramele prin care a trecut Despina Miliţa, despre care spunea că „n-avu zile fericite”: „Doi fii ai ei, Ioan şi Petru, o fiică, Anghelina, muriră în vârstă fragedă. După nouă ani de căsătorie, se stingea şi soţul ei, încă tânăr. Singurul fiu al ei rămas în viaţă, Teodosie, desbrăcat de moştenirea lui, muria la Constantinopol, fără să fi putut avea 18 ~
originea numelor
Despina
măcar mângâiere că i-a adormit pe braţe. Apoi ea fugi în lume, rătăcind multă vreme prin Ardeal, desbătându-se cu datornicii unui soţ risipitor pentru lucrurile frumoase”.
Sibiul găzduieşte trei văduve de domnitori români În 1525, pentru mâna fiicei sale celei mici, Ruxandra, s-a purtat, „ca în poveştile cu fata de Împărat”, război între domnitorul Ţării Româneşti Radu de la Afumaţi şi Ştefăniţă Vodă al Moldovei. Biruitor a ieşit domnul muntean, iar nunta a avut loc în mai-iunie 1526. Învinsul, Ştefăniţă Vodă, a luat în căsătorie pe Stana, cealaltă fiică a Despinei cu Neagoe Basarab. Având ambele fiice măritate cu domnitori de dincolo de Carpaţi, un Basarab şi un Muşatin, Despina Doamna a continuat să locuiască în Ardeal, la Sibiu. Soarta celor două fiice rămase în viaţă nu a fost mai blândă decât a sa. În anul 1527 moare Ştefăniţă şi Stana rămâne văduvă, iar în anul 1529 moare şi Radu de la Afumaţi, lăsând-o văduvă pe Ruxandra. Domniţele rămase singure se refugiază alături de mama lor la Sibiu şi, astfel, oraşul ardelean găzduieşte trei văduve de domnitori români în acelaşi timp.
„O, maică Platonida, rătăcind de-a lungul zidurilor unei vechi mănăstiri” Ruxandra, „fiind încă tânără şi frumoasă”, se mărită a doua oară, „tot c-un Domn muntean şi tot cu un Basarab, Radu Paisie”. De data aceasta, Despina Doamna părăseşte Sibiul, pentru a locui la Curtea Domnească a ginerelui său. Revine, astfel, în Ţara Românească, după 20 de ani de pribegie. „Printre anii 1541 şi 1545 o aflăm în Bucureşti, unde nu mai găseşte din ~ 19
originea numelor
Despina
splendorile-i de altădată, decât un locşor în Curtea Domnească, o cameră a ei anume, în care, singură şi amărâtă, urmează a-şi plânge morţii”, notează Constantin Gane. Radu Paisie este mazilit în 1545, iar Despina Doamna hotărăşte să lepede grija lumească şi să îmbrace haina monahală. Cea care fusese fiica unui Despot sârb, soţie, mamă şi soacră de Domn român, era acum „o maică, Platonida, rătăcind de-a lungul zidurilor unei vechi mănăstiri, rememorând poate în bătrâna ei minte puţina fericire şi multele lacrimi de care a avut parte în viaţă, rememorând faptele războinice ale Despoţilor sârbi, cele bisericeşti ale lui Neagoe Basarab şi cele lumeşti ale frumoaselor ei domniţe”. Avea să revină în Sibiul pribegiei sale, unde a murit răpusă de ciumă, la 30 ianuarie 1554, iar cronicarul sas nota: „A lăsat aşa de mari bogăţii după dânsa la Sibiu, încât i s-a făcut o înmormântare măreaţă”. sursa: documentar de Alexandru Briciu
20 ~
originea numelor
Despina
Doamna Maria Despina Doamna Maria Despina (n. aprox. 1440 – d. 11 mai 1500, Suceava). Soţia domnului muntean Radu cel Frumos (1462–1475, cu întreruperi), mama ultimei soţii a lui Ştefan cel Mare (1457– 1504). Considerată a fi fost o prinţesă sârbă sau albaneză (Ştefan Gorovei subliniază legătura cu Gjergj Aranite Comnen, demonstrând posibilitatea paternităţii acestuia), s-a căsătorit cu Radu cel Frumos cu care a avut o fiică, Maria Voichiţa. La 24 noiembrie 1473, domnul Moldovei Ştefan cel Mare atacă Ţara Românească, domnul muntean fuge, lăsând în mâna invadatorului familia şi tezaurul ţării. Maria Despina şi fiica ei nevârstnică sunt capturate şi duse în Moldova. Evenimentul este redat de două scrieri contemporane – Letopiseţul anonim al Moldovei, care relatează că „…a luat şi pe doamna lui Radul voievod şi pe fiica lui, care-i era singura născută şi toate comorile lui şi toate veşmintele lui şi toate steagurile lui”, şi de Cronica moldo-germană: „…atunci a luat Ştefan voievod castelul şi a pătruns cu forţa înăuntru şi a luat lui Radul voievod pe soţia lui şi pe unica lui fiică, cu toată oastea şi mari comori”. Din 1478, odată cu căsătoria fiicei sale cu domnul Moldovei, Maria Despina devine soacra marelui voievod, fiind tratată ca atare. ~ 21
originea numelor
Despina
Nu se ştie cu certitudine dacă s-a retras la mănăstire, dar se cunoaşte faptul că a fost înmormântată în straie de călugăriţă, după un obicei sârbesc. Acelaşi letopiseţ afirmă că „în anul 7008 [1500], luna mai 11, luni, a răposat roaba lui Dumnezeu, Maria Despina, doamna domnului Radul voievod, domnul Ungrovlahiei, care fusese adusă de Ştefan voievod, atunci când luase cetatea Dâmboviţei, pe care a îngropat-o cu cinste în mănăstirea lui de la Putna. Veşnica ei pomenire”. Maria Despina a murit în 1500, fiind înmormântată la Putna. Bibliografie: George Marcu (coord.), Enciclopedia personalităţilor
feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2012
22 ~
originea numelor
Despina
Despina Camino – Descatusare
~ 23
originea numelor
Despina
Despina Camino – Liliacul
24 ~
originea numelor
Despina
Hanim Sultan - Despina
Colecţia „originea numelor” a Bibliuotecii Cronopedia se constituie din reeditări în format electronic ale unor materiale achiziţionate sau selecţionate de pe internet prelucrate şi adaptate de Ioan Muntean
Reproducerea - integrală sau parţială - a lucrării şi difuzarea ei pe cale electronică sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului şi pentru scopuri necomerciale.
~ 25
originea numelor
Despina
26 ~