Delia Stăniloiu - A... B... RARE

Reeditare electronică cu acceptul direct al autorului Delia Stăniloiu realizată de Ioan Muntean

Reproducerea - integrală sau parţială - a lucrării şi difuzarea ei pe cale electronică sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului şi pentru scopuri necomerciale.

Delia Stăniloiu

A... B... RARE (în paletă rogvaiv de culoare)

Editura DOCUCENTER Bacău, 2012

A... B... RARE

Redactor: Lenuş Lungu Design coperţi: pictor Julian Radu Editarea şi Corectura: Ioan Muntean Tehnoredactare: Biblioteca Cronopedia (http://lenusa.ning.com)

Reproducerea – integrală sau parţială – a lucrării şi difuzarea sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului şi pentru scopuri necomerciale.

ISBN: 978-606-8246-88-8

Tipărit la Docucenter sacan.print.copy Tel./fax: 0234570889 www.docucenter.ro

~2~

Delia Stăniloiu

În loc de prefaţă

Ion Iancu Vale Cunoscută prin poezia ei de factură clasică, cu vers amplu, rimat în care abundă figura de stil originală şi puternică cât şi mesajul real, nedisimulat, Delia Stăniloiu, vrea să ne surprindă acum cu altceva, pornind chiar de la titlul derutant şi inedit cu care startează prezentul său demers literar.

Văzute, dar nu citite, poeziile din noua carte „A... B...

RARE (în paletă rogvaiv de culoare)” par creaţii în vers liber, alb, impregnate de jocuri coloristice şi înfoliate într-o exprimare lapidară de flash lingvistic.

Dar nu este deloc aşa, căci în momentul în care te apleci spre lecturare, rămâi zălog universului pe care poeta ~3~

A... B... RARE

îl descoperă prin poemele şi versurile sale, scurte dar penetrante şi cu trimiteri spre meditaţie şi analiză. Nici un cuvânt din aceste versuri şi clinchet cromatic, în afara celor de legătură, nu sunt aşternute aleatoriu, doar de dragul de a face poezie, aşa cum din păcate se practică acum.

Se poate observa, însă că Delia Stăniloiu nu se poate elibera de condiţia sa de „absolvent” al „şcolii” de poezie în dulcele stil clasic, nu puţine fiind poemele din această carte, în care să nu se facă prezentă prozodia.

Revenim în cele din urmă cu notaţia că în aceste „aberări” actul artistic nu este decât un pretext de a da viaţă mai mult decât aforistic, curcubeului (rogvaiv) de introspecţie şi de disecţie existenţială cu care Stăniloiu Delia se confruntă, şi îl propune atenţiei noastre.

Convingeţi-vă!

~4~

Delia Stăniloiu

NISIPUL Nisipul sărutat fierbinte de razele soarelui se răcoreşte benefic în valurile mării.

Numai mie sub căldura surâsului tău nu-mi ajung niciodată lacrimile.

EU SUNT Eu sunt o stea îndepărtată din galaxia de pe Ning pe care n-o vezi niciodată m-aprind tresar şi-apoi mă sting. ~5~

A... B... RARE

DEFINIŢII Cultura bucătăria minţii Inteligenţa talentul ideii Matematica poezia raţiunii Muma pădurii o zână ieşită la pensie Înţelepciunea Îngăduinţa bătrâneţii

~6~

Delia Stăniloiu

DOAR GÂNDUL... doar gândul meu singur aleargă hai-hui stăpân tuturora supus nimănui.

LUNA Regina zărilor în asfinţit în seara asta a murit.

Indiferentă la regretul meu ea a plecat pe drumul greu al înoptării.

~7~

A... B... RARE

POEZIE SUBSTANTIVALĂ Stâncă vînt singurătate mare val imensitate vis fioruri delicate om cuvânt eternitate eu tu ubicuitate.

~8~

Delia Stăniloiu

PAŞI DE CUVINTE Sunt fila albă aşernută sub paşii tăi de cuvinte.

Absenţa lor Nopţi negre de aşteptare. Ţi-aştept trecerea cum timpul transformarea pietrei în nisip.

Uneori, sărăcită de vre-o speranţă mă trezesc dimineaţa filă albă.

~9~

A... B... RARE

PICTURI Dimineaţa în zori te pictez doar cu flori. Înainte de nouă cu nectar şi cu rouă.

Când e soare pe cer în penel pun mister.

Iar afară de-i nor te pictez doar cu dor.

Către seară-n amurg când chemările curg creionez să te-alinţi doar săruturi fierbinţi. Însă noaptea târziu niciodată nu ştiu ce penel ~ 10 ~

Delia Stăniloiu

ce culori folosesc până-n zori când aş vrea să pictez altceva şi pictez dar mereu toate au chipul tău.

TE-ATING Te-ating eşti uşa tainică deschisă spre-o lume care se arată suavă tandră e o lume nebănuită niciodată.

Mă doare dorul tău năvalnic surâsul tău mă răcoreşte ca ploile de vară repezi ~ 11 ~

A... B... RARE

mirată simt că-n mine creşte un dor aflat întîia oară.

Să ardem dar pe-acelaş rug visat şi netrăit vreodată e-un gând statornic care-mi ţine dorinţa în gând ferecată.

Acoperă-mi sufletu-nsingurat cu privirea ta arzătoare azi aflu că nu am uitat cum din dragoste se şi moare.

~ 12 ~

Delia Stăniloiu

TE ŞTIU...

Te ştiu de când prima pereche divină a devenit imperfectă şi raiul lor interzis.

Deşi drumurile noastre sunt etern paralele am simţit din prima clipă că vei fi păcatul meu de moarte.

~ 13 ~

A... B... RARE

METAMORFOZĂ Minotaurul ținea copita adînc înfiptă în carnea mea.

Nu simțeam durere doar încordare.

Vedeam cum carnea devine alunecoasă transparentă abia acum durerea a năvălit sub forma unui ireparabil deja întâmplat Şi-n clipa aceea meduza care eram a știut că am fost cîndva om. ~ 14 ~

Delia Stăniloiu

POT FI Pot fi pentru tine orice tic-tac-ul timpului hoinar neantul în doze controlabile tăcerea purtată de vânt şi aşezată pe tabla de şah a vremii în dimineţi când totul pare static adierea de pe frunte semănând cu sărutul mamei sau chiar îmbrăţişarea iubitei visate pot veni pot pleca pot fi stepa în care doar copita calului se mai afundă arşiţa ce-ţi topeşte gerul din suflet când tăcerile bubuie în timpanul tău noapte sau zi ~ 15 ~

A... B... RARE

zvon sau certitudine orice.

Astăzi însă nu sunt decât cuvîntul ce-ţi bate în tâmplă de la distanţa dintre două computere.

MULŢUMESC Mulţumesc mâinilor care au ştiut s-adune sufletul spart în mii de cioburi.

Mulţumesc surâsului ivit pentru ochi lacuri de neputinţă şi disperare.

Mulţumesc gestului libelulă bătută de vânt şi tăcerii din clipa ultimă a mărturisiri.

Mulţumesc...

~ 16 ~

Delia Stăniloiu

CHIPUL TĂU Chipul tău mi-a rămas agăţat de vârful degetelor când obosit de-atâta căutare ţi-ai plecat fruntea mâinilor mele.

Când ameţiţi de atâta lumină ochii mei s-au plecat ruşinaţi.

Azi, mâinilor mele le e uşor să-ţi atingă sufletul.

~ 17 ~

A... B... RARE

ÎNTÂMPLARE N-a fost decât o pată de-ntuneric în care inimile noastre se-ntâlneau zi de zi. noi am definit-o simplu iubire.

~ 18 ~

Delia Stăniloiu

ŢIN OCHI-NCHIŞI Ţin ochi-nchişi ca să păstrez lumina cu ea voi merge doar cu tine într-un vis vis ce credeam demult că l-am ucis dacă-i deschid îmi invadezi retina.

~ 19 ~

A... B... RARE

RUGĂMINTE Iarnă lasă-mi în cojoace visurile să se joace lasă să se-nalţe zborul inimii nu-i lua fiorul când speranţa se preface că are inima caldă dar în gheaţă mi se scaldă.

~ 20 ~

Delia Stăniloiu

OPINIA PUBLICĂ Opinia publică, m-a tras azi de urechi; neruşinat-o! mi-a ţipat cu litere de-o şchioapă cu caracter aldin, cum ai îndrăznit să-ţi expui gîndurile tale nud aşa în faţa lumii? şi eu, am îndraznit am îndrăznit, cu ochii închişi fiindcă, furasem toată lumina unei zile de iarnă a unei adieri ca o promisiune am îndrăznit, strângând în palmă o gingaşă speranţă... opinia publică? nu-mi pasă... astăzi lăuntric, sunt, cea mai frumoasa.

~ 21 ~

A... B... RARE

PUNCTUL MEU SENSIBIL Ai un punct sensibil, în privire mi-a zis într-o zi, gaiţa de tristeţe,hlizindu-se.

M-am uitat în oglinda anotimpului meu şi aveam într-adevăr, un punct sensibil.

L-am ascuns cum am putut mai bine; după un zîmbet de circumstanţă, după o renunţare, era însă, prea mare şi de fiecare dată, se vedea câte un colţişor.

Am renunţat m-am prins cu mîinile-amândouă de toartele zilei ce venea şi mi-am spus: nimeni nu-i perfect.

~ 22 ~

Delia Stăniloiu

HOTĂRÂRE Am plâns azi pentru ultima oară am ucis prin uscare lacrimi şuvoi vorbe nerostite mă lupt cu ideile ca un samurai sunt o stâncă de temeri un univers de mirări ochii văd doar ce vor ei să vadă pe trup mi se prelinge visarea în braţe port speranţa ca pe un prunc sprijin aripa de coama zării curând mă va duce spre alte cetăţi vis în aşteptare.

~ 23 ~

A... B... RARE

EŞTI Eşti o boare sărată de vânt stai la marginea visului într-o stare de început ca o uimire.

Pari o negaţie ce Zgârie zarea prins în transcendent stai prăvălit într-o ploaie de stele glasul tău mut tulbură liniştea cotidianului ucigând iubiri-clişeu gândul meu abia te percepe ca pe o pată inestetică. vinovată obişnuinţa stă aplecată-ntr-o rână zâmbind sarcastic. privesc spre niciunde sperând imagini mereu aşteptate niciodată venite.

~ 24 ~

Delia Stăniloiu

UNEORI uneori eşti lumina neaşteptată din nopţi de zmoală răsărită de după un nor cînd nu mai speri să regăseşti cărarea.

Alteori cred că doar mi se pare.

~ 25 ~

A... B... RARE

FATA CARE POARTĂ-N SUFLET NUFERI Fata care poartă-n suflet nuferi Ţi-a împodobit zorii a sechestrat luna a spart noaptea în bucăţi să-ţi lumineze calea.

Fata care poartă-n suflet nuferi Ţi-a pus covor Bătăile inimii să-ţi fie drumul lin cu vârful degetelor ţi-a sărutat părul Apoi, în zori a plecat cu promisiunea Să fie prezentă în toate clipele tale.

~ 26 ~

Delia Stăniloiu

MĂRGĂRITARE DIN PRIMA ZĂPADĂ Mărgăritare din prima zăpadă Se-opresc în cascadă La tine pe pleoape Vrând parcă Să-mi stea mai aproape Şi-n goana nebună Şi plină de lene A fulgilor reci Te face cu gândul să pleci La iernile-n care Înotai prin catrene.

Dau buzna pe gene Te face moşneag Şi prind să horească întruna Şi parcă alene Sărută privirea Întoarsă spre iarnă Cu drag.

Margăritare Din prima zăpadă Se-opresc în cascadă La tine pe pleoape...

~ 27 ~

A... B... RARE

DACĂ AI FII Dacă ai fi un bulgăre de soare te-aş pune în fereastră şi-n fiecare dimineaţă m-aş închina ţie.

Dacă ai fi Hyperion te-aş aştepta-n pridvor şi-n fiecare noapte m-aş închina ţie.

Tu însă, nu eşti decât un bulgărede-ntuneric şi pentru asta mă închin ţie.

~ 28 ~

Delia Stăniloiu

PALMELE MELE Palmele mele au acoperit cerul să nu mai vezi stelele palmele mele au acoperit pământul să nu mai vezi oamenii dar ochii tăi de antracit au privit prin palmele mele.

SACRIFICIU Mi-aş smulge inima din piept şi-aş pune-o-n pragul casei tale inima mea, ar arde ca o făclie şi ţi-ar lumina noaptea calea. apoi dimineaţa ar murii asemeni luceafărului de noapte.

~ 29 ~

A... B... RARE

PLOUĂ PERFID Plouă perfid de două zile plouă în casă închid visate idile cu iz de rouă.

Soare defunct unde mai eşti nu te zăresc astăzi pun punct unei poveşti vreau să trăiesc Nu-i nimeni pe-alei totu-i pustiu şi plouă, tot plouă Doar ochii tăi mă-ndeamnă să-ţi fiu o dragoste nouă.

~ 30 ~

Delia Stăniloiu

ABERARE Craterul din mine mărăcini şi jar joc de iele nopţi la pândă felinar.

Zgomotul din oase lungi tălăngi de var joc al întîmplării boltă lampadar.

~ 31 ~

A... B... RARE

CERCURI CONCENTRICE Mii de cercuri concentrice risipesc zidirea începutului se-mprăştie în mii de cuvinte aşchii ascuţite.

Ochii tăi sfredelesc înţelesuri pierdute de tine uitate de tine ştiute.

Doar timpul cade-ntomnat frunze uscate...

~ 32 ~

Delia Stăniloiu

EŞTI AŞA Eşti aşa cum te închipuiam uneori cred că eşti propria-mi plăsmuire vii din lumea mea şi totuşi de departe în tine regăsesc totul ŞI nimic din ceea ce caut cine eşti?

~ 33 ~

A... B... RARE

TENSIUNE Furtună, ard toată de jarul privirilor tale sunt scrum.

Mi-e dor de mângâierea cuvintelor picurate-n suflet cu dulcea otravă venită odată cu ele Iubire sunt încă la prima descoperire ce duce-n abis unde n- am ajuns încă am rămas agăţată de-o stâncă prejudecată.

~ 34 ~

Delia Stăniloiu

Frigul tăcerilor ce vor venii va fi greu ca etenitatea şi doar foşnetul frunzelor ne va putea lecuii de zbuciumul strâns de trudă de chin iluzii cucută venin.

~ 35 ~

A... B... RARE

AM ŞTIUT am ştiut dintotdeauna că în mine, sălăşuieşte şi o altă fiinţă altfel, nu ar exista atâtea contradicţii şi atâtea sfâşieri între mine şi mine.

LĂSAŢI MÂINILE Lăsaţi mâinile să se odihnească cu tandreţe pe fruntea copiilor voştri e poate, unica şansă ca lumea să devină mai pură...

~ 36 ~

Delia Stăniloiu

OCHII NEGRI Ochi-ţi negrii arme albe cu ei ai să mă omori aruncând priviri în salbe care-mi dau mereu fiori.

OCHII TĂI Ochii tăi două lacuri de-ntuneric în care inima mea sfărâmată se vindecă.

~ 37 ~

A... B... RARE

CERTITUDINE Te iubesc demult de când am citit prima oară cu inima cuvântul IUBIRE. Aveai ochi negri şi părul ca noaptea apoi vântul mi te-a adus din soare şi frunzele verii le aveai pe toate în priviri.

Am tresăltat de bucurie şi am cântat din toate păsările cerului şi am ştiut că eşti TU. Azi inima mea bate şi-mi spune c-ai venit bună dimineaţa! eternitate.

~ 38 ~

Delia Stăniloiu

INTENŢIE Am vrut să te făuresc din lumină să-ţi spun soarele-n păr şi verdele apelor liniştite în priviri.

Am pornit la drum noaptea să găsesc totul neatins dar în graba mea nu m-am ales decît cu un bulgăre de-ntuneric.

Am vrut să te făuresc din lumină Şi te-am creeat din întuneric Bulgărele meu de noapte, lumina mea...

~ 39 ~

A... B... RARE

MÂINILE TALE Mâinile tale pot cuprinde-n ele întreg pământul şi cerul cu noian de stele Cu gesturi tandre îmi mîngâie obrajii fierbinţi şi ochii albaştri ce te privesc cuminţi.

Mâinile tale dau muzicii sens măreţie culoare transformă durerea-n uitare ele prin gesturi vorbesc Mâinile tale ce mult le iubesc.

~ 40 ~

Delia Stăniloiu

CÂND ZÂMBEŞTI Când zîmbeşti potop de stele se deprind din părul tău când zâmbeşti lumea-ntreagă e frumoasă şi cu ea e frumoasă ziua-n care m-ai privit cu... nepăsare.

Când zâmbeşti potop de stele se desprind din părul tău şi din ele băiat rău mi-am făcut şirag mărgele.

Când zîmbeşti potop de stele se desprind din părul tău băiat rău cu dinţi de perle şi superbe pietricele când zîmbeşti voi fura zâmbetul tău.

~ 41 ~

A... B... RARE

OCHII TĂI, JERBE DE-NTUNERIC Dintr-un început mi-am zmuls inima din piept şi ţi-am dat-o. În locul ei am pus un cactus drept pază ca nimeni să nu poată intra în lăcaşul fără inimă al inimii mele.

Drept recompensă pentru supremul gest mi-ai dăruit două adâncuri abisale două jerbe de-ntuneric Ochii tăi.

~ 42 ~

Delia Stăniloiu

SEARA-N AMURG Seara-n amurg visele curg zvonuri rumori în paşi uşori se duc şi vin iernii preaplin.

Seara-n amurg vise ce curg mă cern mă ning mister în seară parfum de vară Seara-n amurg cu dor parcurg nostalgii dureri de azi de ieri tainice-acorduri nordice fiorduri Seara-n amurg...

~ 43 ~

A... B... RARE

CU PICURI Cu picuri în suflet a toamnă târzie ucisele vise mi-aduc azi solie.

Zăpadă brumată se-aşează pe tâmplă în mine uitate mirări se întîmplă. Şi stau siderată mă pierd în visare ferestrele-s albe de ger şi uitare.

~ 44 ~

Delia Stăniloiu

TRECERE Mai vine o zi mai pleacă un vis ne mai trădează un prieten ne mai recunoaşte un duşman ne mai cade un dinte mai completăm colecţia de renunţări şi decepţii... ce plină e viaţa nu credeţi?

~ 45 ~

A... B... RARE

PROIECT În anu-acesta care vine n-am să mă las deloc tristeţii chiar dacă primăvara vine şi pleacă primăvara vieţii.

~ 46 ~

Delia Stăniloiu

CADENŢĂ Mă dor toate lucrurile care nu cuvântă tăcerea lor mă înspăimântă şi cliplele grele mă umilesc lovind în tâmplele mele Ploaia ce undă-n cadenţă asfaltul îmi picură-n suflet din tot înaltul otravă clipelor goale şi reci.

Mi-e dor de cea care-am fost şi-mi fac din trecut adăpost.

Din toate cele risipite nefăcute sau nerostite. ~ 47 ~

A... B... RARE

exist.

Tăceri şi umbre lumini filtrate-n nuanţe sumbre şi gânduri ce vin de nicăieri netulburate dureri şi tăceri.

Unde eşti soare prietene de dragul tău mi-aş trage copilăria mai spre tâmplă să nu mă mai doară tot ce se-ntîmplă Şi să privesc cu mirare şi vis hieraticul dor ce-mi zace acuma ucis.

~ 48 ~

Delia Stăniloiu

PRELUDIU PENTRU O CLIPĂ-N DOI O clipă pentru noi, De mii de ani, doar nouă destinată, Uitată-n colburi de milenii Şi regasită azi, de noi.

Trecut-au secoli peste ea Oameni de rînd, de geniu şi mişei, Dar clipa A rămas în crusta ei Nebănuită, Neştiută, Nesperată.

Am regăsit-o noi. Şi-am consumat-o simplu Şi candid. Şi-n clipa asta, Am petrecut esenţa unui început, Care n-a fost; căci, tot în clipa asta, A rămas pierdut Doar, în dorinţa moastră.

O clipa pentru noi, De mii de ani Doar nouă destinată, O clipă petrecută simplu Şi... uitată.

~ 49 ~

A... B... RARE

TU EŞTI Eşti o gingaşă floare cu ţepi ascuţiţi care muşcă şi doare.

Parfumul tău m-ameţeşte mă-mbată de rămân otrăvită viaţa toată.

Fascinată privesc şi nu ştiu s-o cultiv s-o distrug mi-e prea greu să aleg ştie sufletul meu...

Sunt şi eu ca oricare un biet om cu nevoie de floare.

~ 50 ~

Delia Stăniloiu

VARA A TRECUT Vara a trecut.

Pe asfaltul mut, Au rămas doar ploi, Frunze si noroi.

Bate vântul iar Şi din calendar, Zilele cu soare, Rând pe rând, dispar.

Vara a trecut, Visul a trecut Şi-acum între noi, Grindină-i şi ploi..

~ 51 ~

A... B... RARE

VIS Raza de lună stăruie-n gene ferestre spre lume se-nchid alene leagănă-n perne tarziul nopţii dorul îl cerne cântă poeţii miroase a vis a uitare mai stăruie-o clipă şi totul dispare zorii încet bat la fereastră ritm menuet floarea albastră din vis s-a deschis şi dansează retina mi-e trează.

~ 52 ~

Delia Stăniloiu

DIN DEPĂRTĂRI Din depărtări zvon de iubire de vis flori de cais miros delicat dorința-mi aprinde.

Colbul uitării scuturat îndelung alungă tristețea pe dată mă-mpinge la tine s-ajung.

Cânte viori și țimbale lumii să spună că inima mea este beată de lună.

~ 53 ~

A... B... RARE

SPERANŢA AŞTEPTĂRILOR MELE Speranţa aşteptărilor mele a murit într-o sâmbătă pentru a renaşte într-o zi de luni.

Am regretat-o dar n-am plîns-o era o speranţă păgână fără teamă şi mai ales fără nume.

Speranţa aşteptărilor mele renăscută într-o zi de luni se numeşte Încredere.

~ 54 ~

Delia Stăniloiu

ZIUA BUNĂ POEŢI Ziua bună poeți mi-ați adus dimineți cu lumini pe cărarea bătută ades rătăcită pierdută.

Azi sunt rănită un spin îmi tulbură poezia puțin.

Rămîn să petrec în a viselor casă când amurgul din suflet se lasă.

Mâine nu știu de-am să plec de-am să viu de-i curând ori târziu.

Azi îmi iau bun rămas și v-o spun cu tristețe în glas.

Ziua bună poeți... ~ 55 ~

A... B... RARE

O, NICI NU ŞTIU...

O, nici nu ştiu de câte ori am strâns în lacrimă comori şi am însăilat vreun vis ce până-n zori l-am şi ucis Apoi cu pumnii strânşi uşor am plâns în taină câte-un dor pe care-n zori l-am renegat când prea grăbit tu ai plecat O, nici nu ştiu de câte ori.

~ 56 ~

Delia Stăniloiu

DECEPŢIE Ai pus în mine un ocean de vise şi ai fugit lăsându-mi porţile inimii toate deschise.

TRISTEŢE Tristeţe nume de bărbat cu o prestanţă-n amintire m-am prefăcut că te-am uitat.

Dar iată azi te regăsesc prezent la mine în privire. ~ 57 ~

A... B... RARE

DEMARCAŢIE De o parte tu de cealaltă eu între noi tăceri cu furtuni şi cu ploi. o uimire că eşti rătăcit în poveşti şi firesc fiindcă sunt ancorată-n cuvînt.

E un zid între noi aş putea să-l dărâm cu un gest o chemare ai putea să-l sfărâmi cu-n cuvânt alinare.

Dar n-o faci şi nici eu şi-ntre noi nu e nici o cărare.

~ 58 ~

Delia Stăniloiu

CU PICIOARELE-NSÂNGERATE Cu picioarele-nsângerate calc pe cioburile iubirii fără să-mi pese că inima geme sub paşii mei.

Lacrimi spală obrajii printre ele zâmbesc zorilor ca unei promisiuni vis în aşteptare

~ 59 ~

A... B... RARE

CE DEVREME – CE TÂRZIU Ce devreme murim ce târziu învăţăm ne lovim ne rănim şi trăim. Învăţăm să iubim Într-un zbor ne-nălţăm ne trădăm suferim şi uităm...

Mai apoi, câte unul din noi mai plecăm câte-un pic să murim.

~ 60 ~

Delia Stăniloiu

PAŞI Paşi uşori, paşi monotoni, paşi în cadenţă, paşi, ca ploaia în vehemenţă.

Paşii mei, paşii lui, paşii orişicui.

Nebune drumuri neştiute, paşi ce duc gândurile mele tăcute.

Cu voi o lume pleacă şi vine alta nouă, paşi, pentru mâinile mele amândouă, vă cunosc după umblet şi va ştiu chemarea. tot cu voi, îmi duc azi, resemnarea.

~ 61 ~

A... B... RARE

BUTADĂ Plouă mereu, tot plouă şi seara e tristă ca sufletul meu.

Cu nasu-n batistă stau şi ascult al ploii tumult Şi plouă mereu şi seara e tristă, şi sufletul meu, e-n batistă...

~ 62 ~

Delia Stăniloiu

ÎNGER FĂRĂ ARIPI Sunt îngerul fără aripi aruncat din lumină pe pământ şi condamnat la iubire.

Iubesc efemerul până dincolo de înţelegere şi poate de aceea nici nu mai plâng lumina eternul. Închid fărâma de dumnezeire rămasă în mine în tainiţe adânci de suflet şi aştept până dincolo de răbdare şi înţelegere o nouă zi o nouă şansă

~ 63 ~

A... B... RARE

PRIZONIERĂ Prizonieră în păcatul primordial muşc cu sete mărul.

Dincolo de graţiile Din suflet Se vede cerul visat Neatins. Întind spre el braţe din care cresc ramuri şi flori.

Nu simt durere numai dorinţă de evadare.

Secundele bat cu ciocane grele în tâmpla mea clopot treaz.

Eliberarea mi se pare utopică. ~ 64 ~

Delia Stăniloiu

EŞTI STRIGĂTUL Eşti strigătul disperării mele ecou azi te invent să te reneg din nou.

CU UN CUVÂNT Cu un cuvânt. m-ai ridicat la stele în toamna-ntâi a primului meu vis, apoi brutal m-ai aruncat din ele tot cu-n cuvânt cu care m-ai ucis.

~ 65 ~

A... B... RARE

VRAJBĂ Între noi troian de gînduri vrăjmaşe în care distanţa-ndoielii e parcursă de teama lupilor neputinţei şi a crivăţului prejudecată.

~ 66 ~

Delia Stăniloiu

NICI NU Nici nu te-am cunoscut şi ai plecat că uneori mă-ntreb dacă exişti cu-adevărat.

De-atâta gând de tine obosesc te caut şi te strig nu te găsesc.

Oriunde m-aş întoarce e un zid şi ziua este noapte şi-n mine este vid.

~ 67 ~

A... B... RARE

BALADĂ MONOTONĂ De peste-ocean şi mai departe mă-nterbi ce fac de mai exist răspunsul vine într-o carte un pic mai trist.

Mai… fantezist.

Ce mai fac? mai păcălesc o zi cu o noapte dormită pe jumătate sperând că astfel intru-n eternitate Adaug un grad la salariu renunţ la un dinte sunt maestră-n aduceri aminte Mă interesez de câte-o modă nouă mai fac salariul pe din două cu te miri cine şi nu-mi pasă de-i rău sau bine Închid ochii iarna ~ 68 ~

Delia Stăniloiu

să-mi păstrez vara în priviri nu mă mai tem de amintiri croşetez, desenez fac cumpărături pun murături şi fac dulceaţă mă bucur sau scutur (după caz) de fiecare dimineaţă Nu mă îmbăt cu apă dar nici cu vin cos nasturii unui bărbat străin Mai serbez câte o zi şi ignor alte treisute şi ceva mă bucur de copiii altora mai dau un telefon mai curăţ un palton într-un cuvânt mă străduiesc să trăiesc monoton

~ 69 ~

A... B... RARE

ASCULTĂ Ascultă chemările nopţii sunt inimile mele toate câte bat pentru tine. Învăluie-mă-n taina nopţii ca într-o mantie de iubire.

Aşteaptă-mă poate vom găsi un loc unde niciodată nu e prea târziu.

~ 70 ~

Delia Stăniloiu

DEPOZIT DE VORBE Am găsit cândva într-o carte un depozit imens de vorbe şi... atât.

Citindu-le mă gândeam ce pline de sensuri sunt tăcerile uneori.

~ 71 ~

A... B... RARE

NECONCORDANŢĂ În mine totul se întâmplă prea încet iar în afara mea prea repede.

Aşa se explică de ce sunt totdeauna obosită de acest dute-vino.

~ 72 ~

Delia Stăniloiu

MI-E DOR UNEORI Mi-e dor uneori de mine însămi e mult de când plimbările lungi prin visele mele făceau totul să pară posibil.

Mi-e dor uneori de cea care puteam fi şi-mi pare chiar rău că din această pricină n-am cunoscut-o niciodată pe cea care sunt. Şi pentru că nimic spectaculos nu se mai întîmplă mă consolez cu mine cea de toate zilele.

~ 73 ~

A... B... RARE

REZISTENŢĂ Să trăieşti e un mijloc de rezistenţă, pe care nu-l pedepseşte legea, poate doar viaţa.

PREMONIŢIE Am ştiut că în mine sălăşuieşte şi o altă fiinţă.

Altfel, nu ar exista atâtea contradicţii între mine şi mine.

~ 74 ~

Delia Stăniloiu

SĂ DORMI, SĂ MORI Să dormi să mori a fi sau a nu fi se pare că nu s-a mai schimbat nimic de la Hamlet şi până azi.

~ 75 ~

A... B... RARE

DECLARAŢIE DE AVERE Am o mulţime de prieteni ce populează peisajul existenţei mele renunţarea singurătatea tristeţea tăcerile de tot felul. Înţelegeţi sper de ce nu mă mai pot risipii în nimic altceva.

~ 76 ~

Delia Stăniloiu

DACĂ DE CE Dacă e linişte de ce mă tem şi binele de ce mă doare De-s fericită de ce mă întristez şi viaţa însăşi parcă moare Şi dacă nu mai vreau nimic de ce nimic nu mi-e de-ajuns De ce-mi pun totuşi întrebări dacă nu mai aştept răspuns.

~ 77 ~

A... B... RARE

ÎNSINGURARE Pledul nopţi-mi îmbracă umerii zgribuliţi îmi sprijin tâmpla pe geana-nserării în tăcerea grea şi plină de sensuri.

Să dorm în braţele-nţelepciunii este singura dorinţă.

Din când în când lupii dezamăgirilor urlă infernal în urechi răsuflarea lor otrăvită îmi dau fiori de ghiaţă.

~ 78 ~

Delia Stăniloiu

Strâng pledul pe umeri singurul tovarăş şi mă refugiez într-o călătorie imaginară cu soare perpetuu.

Pun razele lui scut între mine şi lupi şi zâmbesc primăverii din suflet.

~ 79 ~

A... B... RARE

URĂSC PERFECŢIUNEA Urăsc perfecţiunea, cu sete, cu furie, cu ajutor din afară, cu toată fiinta.

Nu sunt o maşină, sunt om.

Trăirile băgate-n tipare mă ucid.

Iubesc imperfecţiunea, de oriunde; din trupul meu, din firea mea, din trăirile mele, din vorbele mele, asta mă deosebeşte de restul lumii şi de diversitatea universului.

~ 80 ~

Delia Stăniloiu

Nu vreau ca oamenii să fie toţi frumoşi, perfecţi, să aibă greutatea ideală, să spună numai lucruri previzibile, ce urâtă ar fi viaţa.

Urăsc perfecţiunea, iubesc căţeii şchiopi cu atîta sinceritate în privire.

Dacă dumnezeu a putut ierta imperfecţiunea noastră din iubire, noi de ce nu putem? nici măcar nu vreau un răspuns. urăsc perfecţiunea şi... atât.

~ 81 ~

A... B... RARE

FLASH-URI Albul de-argint Suflete pure iernii colind ...

Copacii de sticlă Fragil privesc Neaua ce pică ...

Natura e-n alb A iernii culoare Risipă, splendoare. ...

Păsări în crîng Triluri ce frîng Albe tăceri ...

Larimile mele Porumbei mesageri Inimilor voastre. ...

~ 82 ~

Delia Stăniloiu

Inexorabil timpul Ciopleşte cu migală Pe chipul meu mereu. ...

Brad împodobit Crăciun dăruit Cu ler geruit. ...

Delicat papirus alb pai de orez ochi alungiţi ... lună argintată fior prelungit lacrimă uitată ...

Afabile secunde timpul animă uitare sublimă ...

~ 83 ~

A... B... RARE

Din trenul rapid imagini despicate ochi de călător ...

Seara-n pădure în sufletul bradului glasul viorii ... În mâna olarului în lutul moale salvarea-nsetatului ...

Un cer zâmbitor sub lacrimi trecăoare zile de vară.

~ 84 ~

Delia Stăniloiu

AUTUMNALĂ Vînturile, din toate părţile, au smuls frunzele, ducîndu-le departe.

Pomii, dezbrăcaţi de culoare par sumbre schelete fără nici un rost., mărturia verii trecute.

Linişte.

Tulburătoare linişte... nici păsări nu-s. În locul lor, din lumina verii ca o abandonare, n-a mai ramas decît, cerul.

Cu fructele lui; reci luminoase şi imposibil de cules.

~ 85 ~

A... B... RARE

În toată aceasta dezolare, doar, crizantemele au supravieţuit despletite, suave şi... impudice, răspîndind în jurul lor, parfum din vremi uitate, din alte toamne, în care, ca şi-n aceasta, murea cîte un dor.

~ 86 ~

Delia Stăniloiu

PE BRAŢELE DEPĂRTĂRII Pe braţele depărtării ca pe braţele unui iluzoriu pom de Crăciun, aşez iluzii poletie cu speranţe. În legănarea vântului când braţele se unduiesc speranţele-mi sunt legănate doar eu sunt departe departe

~ 87 ~

A... B... RARE

TANDREŢE O, de câte ori nu mi-am plecat fruntea copilăriei mele regăsindu-mă. şi toată puzderia de stele o culegeam într-un paner ca pe merele roşii doar întindeam mâna.

MI-AM TRAS COPILĂRIA Mi-am tras copilăria mai spre tine căci ghioceii sufletului meu rămăsese neculeşi de atâtea primăveri.

~ 88 ~

Delia Stăniloiu

ACCIDENT O piatră nebună a nimerit în fereastra sufletului tău şi a spart-o.

Prin spărtură vîntul a pătruns rece şi nemilos.

Am acoperit fereastra cu trupul meu dar vântul a trecut prin mine ca prin neant Doamne, cum să opresc vântul? cu sufletul îmi spune ecoul.

~ 89 ~

A... B... RARE

NIHIL NIHIL Paşi obositi suflet obosit.

Aştept liniştea acestui anotimp să-mi odihnesc zbaterea să-ţi aud chemarea.

Nu întinde mîna Nu da drumul gestului păstrează speranţa opreşte visul aşteaptă!

~ 90 ~

Delia Stăniloiu

Va veni o zi cînd toate temerile vor sta zălogite în zîmbetul meu către tine poarta deschisă punte întinsă aşteaptă-mă!

Creează-mă din propria ta dorinţă şi din întreaga mea neputinţă.

Si totul va fi posibil şi totul va fi uşor chiar şi trecerea marea trecere.

~ 91 ~

A... B... RARE

CUVINTELE cuvintele, ciocănesc în uşa gândului meu, sfioase ca şcolarii în prima zi de şcoală.

Apoi, ele se aşează cuminţi unele lângă altele, asemeni literelor în abecedar.

Cuvintele... gingaşe siluete Dacă am putea să le păstrăm Mereu copii.

~ 92 ~

Delia Stăniloiu

ŞTAŢI CĂ În adâncul ochilor tăi, Văd liniştea albului de iarnă Ce mă va cuprinde, Într-un aproape. Şi cuminte-mi pun capul, Pe tâmpla-nserării ştiu, că de acum înainte, dorurile toate vor creşte-n preajma noastră ca în fereastră roşii muşcate.

~ 93 ~

A... B... RARE

DECEMBRIE Deşi-n decembrie frunze cad mereu cum cad mii de vise ucise în sufletul meu dar ţie decembrie deloc nu-ţi e greu.

IANUARIE Semeţ şi rece aşa cum vine aşa şi trece.

Ne-aduce speranţe şi pleacă cu ele lăsând în februarie şi bune şi rele.

~ 94 ~

Delia Stăniloiu

ACEASTA SUNT EU Aceasta, sunt eu. În codru e sufletul meu cu umbre și soare, poteci de dorințe și vise frunze uscate ce zac răvășite – orgolii ucise – În codru-ai intrat neliniștit purtat de cântec de cântec vrăjit. Şi ochii tăi negri roteau în orbite contrast de încrederi și temeri răsuciri răsucite.

Pășeai înainte ușor și frunze uscate din mine-ți foșneau sub picior.

~ 95 ~

A... B... RARE

Iar tu ascultai gîndindu-te poate că-n codrul acesta ce-ți cîntă cu-atâta pătimire și dor și tu vei ajunge odată, o frunză uscată.

Dar pășeai înainte mereu sub ploaia încrederii surâsului meu.

~ 96 ~

Delia Stăniloiu

TOAMNA ASTA Toamna asta mi-a rămas agăţată de un vis şi uitat într-o dimineaţă odată cu primii zori.

NU MĂ MAI SATUR Nu mă mai satur privindu-te cum calci stingher prin sentimentele mele ca un elefant într-un magazin cu porţelanuri.

Un gând ghiduş mă îndeamnă să-ţi spun: eliberaţi locul se filmează... ~ 97 ~

A... B... RARE

DESCHIDE Deschide-ţi inima oarbă să mă poţi vedea să mă descoperi încet încet fără grabă fără teamă.

Alungă-mi ştimele urâtului şi ale tristeţii iar eu voi deschide poarta ferecată spre tărâmul în care vom merge în echilibru pe vise.

Imagini fugare ne vor copleşii se vor naşte pruncii speranţei şi ai dorinţei şi pentru o clipă vom fi eterni.

~ 98 ~

Delia Stăniloiu

PLOUĂ-N APRILIE Plouă-n aprilie plouă mereu cu degete ude ne bate-n fereşti tu Primăvară în sufletul meu nu mai eşti...

Plouă-n aprilie molcom mohorât Şi creşte în mine ca o ciupercă imensul urât Plouă-n aprilie necontenit aprilie-i singur de vină că n-am mai primit un strop de lumină.

~ 99 ~

A... B... RARE

TE-AM ÎNCUIAT Încuiat ermetic în inima mea în tăcere ai zburat cu prima adiere de vânt a unei primăveri pasagere te-am căutat în toate întrebările nepuse şi nerăspunse târziu te-am regăsit într-un magazin de antichităţi trecuse mult de ora închiderii doar tu te încăpăţînai să aştepţi refluxul.

~ 100 ~

Delia Stăniloiu

CUVINTE Cuvinte care tac Cuvinte care ţipă Cuvinte care-ţi fac Dintr-o visare, aripă.

Cuvinte care dor Cuvinte care plâng Cuvinte ce uşor Te fac năuc, nătâng.

Cuvinte ce clădesc Cuvinte ce dărâmă Tot ele te compun Fărâmă cu fărâmă.

~ 101 ~

A... B... RARE

DIMINEŢI Dimineţile cu sufletul răscolit de-atîtea adieri diamantine mă-nfior şi aştept să mă-mpresoare gândul de tine.

TANDREŢE Tandreţea floare gingaşă Am regăsit-o ieri Presată într-un ierbar Încă din verile trecute.

~ 102 ~

Delia Stăniloiu

PRIMĂVARA Primăvara Ghiduşă Zgreabţănă la uşă Nu o primesc Mi-e teamă Că se destramă Şi greşesc.

~ 103 ~

A... B... RARE

CUPRINS NISIPUL_____________________________________ 5 EU SUNT ____________________________________ 5 DEFINIŢII ____________________________________ 6 DOAR GÂNDUL... _____________________________ 7 LUNA _______________________________________ 7 POEZIE SUBSTANTIVALĂ ______________________ 8 PAŞI DE CUVINTE ____________________________ 9 PICTURI ___________________________________ 10 TE-ATING __________________________________ 11 TE ŞTIU... __________________________________ 13 METAMORFOZĂ _____________________________ 14 POT FI _____________________________________ 15 MULŢUMESC _______________________________ 16 CHIPUL TĂU ________________________________ 17 ÎNTÂMPLARE _______________________________ 18 ŢIN OCHI-NCHIŞI ____________________________ 19 RUGĂMINTE ________________________________ 20 OPINIA PUBLICĂ_____________________________ 21 PUNCTUL MEU SENSIBIL______________________ 22 HOTĂRÂRE _________________________________ 23 EŞTI ______________________________________ 24 UNEORI____________________________________ 25 FATA CARE POARTĂ-N SUFLET NUFERI _________ 26 MĂRGĂRITARE DIN PRIMA ZĂPADĂ _____________ 27 DACĂ AI FII _________________________________ 28 PALMELE MELE _____________________________ 29 SACRIFICIU_________________________________ 29 PLOUĂ PERFID______________________________ 30 ABERARE __________________________________ 31 CERCURI CONCENTRICE _____________________ 32 EŞTI AŞA___________________________________ 33 TENSIUNE__________________________________ 34 AM ŞTIUT __________________________________ 36 LĂSAŢI MÂINILE _____________________________ 36 OCHII NEGRI________________________________ 37 ~ 104 ~

Delia Stăniloiu OCHII TĂI __________________________________ CERTITUDINE _______________________________ INTENŢIE __________________________________ MÂINILE TALE_______________________________ CÂND ZÂMBEŞTI ____________________________ OCHII TĂI, JERBE DE-NTUNERIC _______________ SEARA-N AMURG ____________________________ CU PICURI _________________________________ TRECERE __________________________________ PROIECT ___________________________________ CADENŢĂ __________________________________ PRELUDIU PENTRU O CLIPĂ-N DOI _____________ TU ESTI ____________________________________ VARA A TRECUT ____________________________ VIS________________________________________ DIN DEPĂRTĂRI _____________________________ SPERANŢA AŞTEPTĂRILOR MELE ______________ ZIUA BUNĂ POEŢI ___________________________ O, NICI NU ŞTIU... ____________________________ DECEPŢIE __________________________________ TRISTEŢE __________________________________ DEMARCAŢIE _______________________________ CU PICIOARELE-NSÂNGERATE ________________ CE DEVREME – CE TÂRZIU ____________________ PAŞI ______________________________________ BUTADĂ ___________________________________ ÎNGER FĂRĂ ARIPI ___________________________ PRIZONIERĂ ________________________________ EŞTI STRIGĂTUL ____________________________ CU UN CUVÂNT _____________________________ VRAJBĂ____________________________________ NICI NU ____________________________________ BALADĂ MONOTONĂ _________________________ ASCULTĂ __________________________________ DEPOZIT DE VORBE _________________________ NECONCORDANŢĂ __________________________ MI-E DOR UNEORI ___________________________ REZISTENŢĂ________________________________ PREMONIŢIE________________________________ SĂ DORMI, SĂ MORI _________________________ DECLARAŢIE DE AVERE ______________________ ~ 105 ~

37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 49 50 51 52 53 54 55 56 57 57 58 59 60 61 62 63 64 65 65 66 67 68 70 71 72 73 74 74 75 76

A... B... RARE DACĂ DE CE ________________________________ 77 ÎNSINGURARE ______________________________ 78 URĂSC PERFECŢIUNEA ______________________ 80 FLASH-URI _________________________________ 82 AUTUMNALĂ ________________________________ 85 PE BRAŢELE DEPĂRTĂRII _____________________ 87 TANDREŢE _________________________________ 88 MI-AM TRAS COPILĂRIA ______________________ 88 ACCIDENT _________________________________ 89 NIHIL NIHIL _________________________________ 90 CUVINTELE_________________________________ 92 ŞTAŢI CĂ___________________________________ 93 DECEMBRIE ________________________________ 94 IANUARIE __________________________________ 94 ACEASTA SUNT EU __________________________ 95 TOAMNA ASTA ______________________________ 97 NU MĂ MAI SATUR ___________________________ 97 DESCHIDE _________________________________ 98 PLOUĂ-N APRILIE ___________________________ 99 TE-AM ÎNCUIAT______________________________100 CUVINTE ___________________________________101 DIMINEŢI ___________________________________102 TANDREŢE _________________________________102 PRIMĂVARA ________________________________103 CUPRINS___________________________________104

~ 106 ~

Administraţie Cronopedia MANAGER: Lenuş Lungu REDACTOR-ŞEF: Ioan Muntean REDACTIOR: Mihaela Sauciuc REDACTIOR: Delia Dtăniloiu Procesare şi suport IT Ioan Muntean