Ioan Ladoşi, preşedinte APCPR: „Sunt speranţe că, în următorii ani, virusul pestei porcine africane va putea fi combătut”

Ioan Ladoşi, preşedinte APCPR:

„Sunt speranţe că, în următorii ani, virusul pestei porcine africane va putea fi combătut”

În doar câţiva ani, virusul pestei porcine ar putea să nu mai fi e un pericol pentru industria cărnii de porc de la nivel global, graţie unui nou vaccin testat cu succes la Centrul pentru Bolile Animalelor din Plum Island din SUA.

Până atunci însă, boala continuă să decimeze efectivele de animale din întreaga lume. Pentru sectorul de creştere a porcilor din România, pierderile depăşesc 900 de milioane de euro, în condiţiile în care producţia internă acoperă doar 25-30% din necesarul de consum.

Fără o implicare din partea autorităţilor responsabile, în România, perspectivele sunt sumbre şi vom rămâne dependenţi de importul de carne de porc o perioadă lungă de timp, spune Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Câte focare de pestă porcină africană mai sunt active pe teritoriul României?

Conform informării ANSVSA, la data de 02.09.2021 mai sunt active 631 focare de pestă porcină africană, din care 13 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii comerciale de tip A, fi ind afectate un număr de 178.976 de porcine (animale afectate din focarele active).

Care este situaţia privind efectivele de porcine din România? Cât de mult s-a redus efectivul-matcă?

Pe fondul evoluţiei PPA şi a pieţei defavorabile, efectivele de porci şi scroafe sunt în scădere şi tot mai multe ferme îşi încetează activitatea. În prezent, producţia internă de carne de porc asigură numai 25-30% din necesarul de consum.

Un nou vaccin împotriva virusului pestei porcine africane a fost dezvoltat în SUA. Rezultate promiţătoare au înregistrat şi alte variante create de experţii chinezi sau vietnamezi. Dau aceste reuşite speranţe că, în curând, PPA nu va mai fi un pericol pentru sectorul suin?

Oamenii de ştiinţă din China, SUA, Anglia, Vietnam sunt implicaţi în programe ample de cercetare pentru a realiza un vaccin împotriva virusului PPA.

Centrul de Boli pentru Animale din Plum Island a dezvoltat un vaccin împotriva virusului PPA cu efi cienţă dovedită la animalele expuse la 28 de zile după inoculare, atât în doze mici cât şi în doze mari. Niciunul din vaccinurile experimentale anterioare nu s-a dovedit a fi cu adevărat efi cient, deoarece există o protecţie limitată în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi tulpini, iar antigenele şi gradul de virulenţă diferă de la o tulpină la alta, se arată în studiul preluat de o publicaţie a Societăţii Americane pentru Microbiologie.

În unele ţări s-a ajuns la faza de testare a vaccinului dar, în prezent, nu există niciun vaccin omologat împotriva virusului şi disponibil pentru utilizare. Informaţiile privind rezultatele testărilor din mai multe ţări dau speranţe că, în următorii ani, virusul va putea fi combătut. Oamenii de ştiinţă din România contribuie în vreun fel la eforturile de creare a unui vaccin efi cient împotriva PPA?

În anul 2019, o delegaţie a MADR condusă de ministrul Agriculturii din acea vreme, Petre Daea, a efectuat o vizită în Vietnam în cadrul căreia a fost stabilită şi o colaborare a specialiştilor din domeniul sanitar veterinar pe tema vaccinului contra virusului PPA. Nu sunt disponibile date despre astfel de colaborări româno-vietnameze. Cât de important este ca autorităţile să contorizeze cât mai rapid numărul de porci crescuţi în gospodăriile populaţiei?

După cum se cunoaşte, există multe necorelări în datele statistice disponibile la nivel naţional, ceea ce reprezintă un mare impediment în elaborarea politicilor de dezvoltare a sectorului. În acest an, se desfăşoară Recensământul General Agricol care va pune în evidenţă numărul de animale şi structura exploataţiilor agricole.

Sursa: date operative MADR

Carnea de porc rămâne în topul preferinţelor românilor, reprezentând peste 50% din consum. Însă, pe masa consumatorilor ajunge tot mai puţină carne românească, în condiţiile în care s-a triplat numărul de porci importaţi din Ungaria, Slovacia sau Germania, iar carnea din Spania, Germania şi din alte state UE au invadat piaţa internă.

Cum arată producţia actuală de carne de porc în raport cu consumul intern?

În 2020, producţia totală de carne de porc în viu a fost de 643.000 de tone, iar consumul de pe piaţa internă a fost de 732.000 de tone de carne. Anul trecut, numărul de carcase obţinute a fost de peste 3,7 milioane. În primul semestru din 2021, s-au înregistrat aprox. 1,73 milioane de carcase, fi ind la un nivel similar cu rezultatele din primul semestru al anului trecut.

Care este consumul anual de carne de porc din România şi de unde importăm pentru a acoperi necesarul? La cât ajung importurile?

Din analiza sondajelor privind preferinţele de consum în România rezultă că s-a păstrat preferinţa pentru carnea de porc, aceasta reprezentând peste 50% din consumul total de carne. Scăderea producţiei de carne de porc în perioada 2016-2020, triplarea numărului de porci proveniţi din ţări ca Ungaria, Slovacia sau Germania şi care sunt abatorizaţi la noi şi invadarea pieţei cu carne provenită din Spania, Germania sau din alte state UE, aduc pe masa consumatorului tot mai puţină carne românească, chiar dacă este prima în preferinţe.

Mai sunt producătorii dispuşi să repopuleze fermele sau să dezvolte noi afaceri în acest domeniu?

Fermierii din sectorul comercial care au fost afectaţi de virusul PPA, sacrifi când mii şi zeci de mii de animale sau cei care au avut pierderi fi nanciare din cauza interdicţiilor succesive de mişcare a animalelor fi ind în zone de protecţie sau de supraveghere, nu mai sunt dispuşi să rişte. O mare incertitudine este creată şi de faptul că nu avem rezultate/ concluzii ale anchetelor epidemiologice ce trebuiau efectuate pentru identifi carea cauzelor care au dus la apariţia focarelor PPA. Sunt şi alte riscuri determinate de faptul că HG 1214/2009 privind despăgubirile nu acordă despăgubiri pentru animalele moarte până la momentul declarării focarului şi nici pentru pagubele colaterale care sunt foarte mari şi trebuie suportate de fermier. De fermieri noi nici nu poate fi vorba când nu există niciun fel de protecţie şi implicare a autorităţilor.

Sursa: date operative MADR

Din 2017, de la apariţia virusului pestei porcine africane pe teritoriul României, pierderile estimate sunt de peste 900 milioane de euro în condiţiile în care fermele mai asigură doar 25-30% din necesarul de carne de porc pentru consum intern.

Se vorbeşte despre elaborarea unei Legi a Porcului de către MADR şi ANSVSA. Cum vedeţi măsurile prezentate în acest proiect?

În ultimii patru ani s-au lansat proiecte de acte normative care nu au avut nicio fi nalizare şi nici nu au fost adoptate alte măsuri pentru a controla, combate şi eradica boala. Numai în anul 2020 au existat două proiecte de acte normative cu scopul reglementării condiţiilor de creştere şi circulaţie a porcinelor din exploataţiile necomerciale şi comerciale care au avut opt variante cu modifi cări şi care nu au fost adoptate. În anul 2021 există deja 3 variante de ordonanţe de urgenţă puse în dezbatere publică şi care nu se fi nalizează.

Deşi târziu, APCPR salută depunerea la Parlament a unui proiect de Lege privind exploataţiile de creştere a suinelor şi de combatere a pestei porcine în România care vrea să reglementeze tipurile de exploataţii de porcine, obligaţiile şi responsabilităţile operatorilor şi măsurile obligatorii de biosecuritate, strategia de management privind vânătoarea porcilor mistreţi, neutralizarea subproduselor de origine animală, circulaţia porcilor, autorităţile responsabile şi atribuţiile ce le revin şi, nu în ultimul rând, campaniile de conştientizare.

Problema difi cilă este că aplicarea legislaţiei existente sau fi nalizarea proiectelor de acte normative privind reglementarea creşterii porcilor sunt evitate de autorităţi. E vorba de măsuri nepopulare şi chiar dacă situaţia actuală a adus şi enorme pierderi economice, constatăm că sunt mai importante voturile/efi cienţa electorală.

Cum colaboraţi cu autorităţile în ceea ce priveşte proiectele iniţiate pentru protejarea crescătorilor de animale şi redresarea sectorului suin? Există la nivelul Guvernului un plan de redresare a sectorului?

Reprezentanţii APCPR au participat în ultimii ani la toate întâlnirile şi grupele de lucru din MADR, ANSVSA sau la dezbaterile din Comisiile parlamentare pentru fi nalizarea legislaţei referitoare la creşterea porcilor, combaterea PPA, sprijinul pentru reproducţie sau pentru alte decizii privind sectorul. Asociaţia a înaintat autorităţilor, până la cel mai înalt nivel, peste 150 intervenţii în susţinerea intereselor fermierilor din exploataţiile comerciale. Rezultatele sunt slabe şi este evident că, practic, nu există nicio viziune/program/strategie privind viitorul sectorului de creştere a porcilor.

Cum au evoluat preţurile la carnea de porc şi animale vii anul acesta?

Preţurile de vânzare a porcilor în anul 2021 s-au menţinut la niveluri foarte scăzute înregistrând în trim. I al anului 2021 o scădere de 13,6 % comparativ cu trim. IV al anului 2020, şi de 35% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020. Preţul mediu plătit fermierilor în trim I 2021 a fost de 4,7 lei/kg viu, cu 20% mai mic decât costul mediu de producţie. În săptămâna 32 din acest an, preţul plătit fermi-

30 de ani de pasiune pentru lucrul făcut aşa cum trebuie

În cei 30 de ani de activitate, TRANSAVIA a construit pas cu pas o afacere solidă, integrată vertical, bazată pe cele mai bune practici şi cele mai stricte protocoale, care astăzi numără 29 ferme de creştere a păsărilor, localizate în 8 judeţe din România, 4 ferme de producţie vegetală, o fabrică de nutreţuri combinate, 3 abatoare de ultimă generaţie şi o fabrică de procesare a cărnii.

Florentina CIOBANU

2021 este an aniversar pentru TRANSAVIA. Care a fost evoluţia companiei în aceşti 30 de ani?

Tulia Căşvean (Director Relaţii Publice şi Comunicare): Sărbătorirea celor 30 ani de activitate TRANSAVIA este o ocazie de a onora viziunea pe care compania a fost clădită încă de la început: îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor, asigurând hrană sustenabilă, sănătoasă şi sigură, de la bob la furculiţă. Pasiunea pentru lucrul făcut mereu aşa cum trebuie se regăseşte în toate eforturile celor aproximativ 2.100 de angajaţi ai noştri, care creează carnea de pui cea mai sănătoasă, pur naturală şi cu cel mai bun grad de siguranţă alimentară de pe piaţă, contribuind astfel la un viitor mai sănătos.

La 30 de ani de la înfi inţare, TRANSAVIA este una dintre cele mai reputate afaceri de familie româneşti, liderul local al industriei de carne de pui, o companie care contribuie direct la consolidarea industriei alimentare din România, cu investiţii majore şi constante în tehnologii de ultimă generaţie, în modernizare, în extinderea capacităţilor de producţie şi în crearea locurilor de muncă cu impact direct în economia locală şi în cea naţională.

Tot ce am construit ne ajută ca în 2021, la 30 de ani de la înfi inţare, să producem în doar câteva zile ceea ce în 1991 produceam într-un an întreg. Mai mult, am reuşit ca în fi ecare secundă a anului trecut, să vindem câte 8 kilograme de carne de pui, o performanţă care

înseamnă depăşirea ştachetei ambiţioase de 100.000 de tone anual.

Toate aceste lucruri ne obligă să ducem mai departe încrederea, grija şi responsabilitatea pe care ne-am asumat-o: Well made in Romania.

Ce a contribuit la succesul de care se bucură compania astăzi?

T.C.: Reuşita în industria noastră nu înseamnă să fi i ales doar o dată, ci de fi ecare dată. Fiind conştienţi de acest lucru, încă de la început am avut o viziune clară a afacerii, bazată pe pasiune, pe perseverenţă şi pe cei mai buni oameni.

Longevitatea şi puterea companiei TRANSAVIA se datorează în mare parte faptului că întotdeauna am înţeles şi anticipat clar nevoile consumatorilor pentru produse de calitate, sănătoase, sustenabile. Am combinat acest lucru cu pasiunea noastră pentru calitate şi cu capacitatea noastră de a ne organiza, de a ne adapta şi de a inova.

Eforturile constante de a ne menţine mereu în preferinţele consumatorilor sunt recunoscute de numeroasele premii naţionale şi internaţionale şi de certifi cările care garantează lucrul bine făcut de toţi angajaţii noştri: Global G.A.P. Integrated Farm Assurance, ISO 22000, FSSC 22000, BRC 8 A+, Halal, Mc Donald’s SQMS, SWA, SMETA, RTRS Responsible SOY, Furnizor al Casei Regale a României.

Produsele şi brandurile noastre spun şi ele foarte bine povestea succesului nostru: calitate constantă şi gust desăvârşit.

Care au fost direcţiile de dezvoltare pe care v-aţi axat în ultimii ani? T.C.: Toate acţiunile noastre, fi e că vorbim despre investiţii, inovaţii sau parteneriate, au la bază o evaluare a impactului generat atât faţă de mediu, cât şi faţă de societate. În urma acestei evaluări stabilim clar paşii pentru acţiunile concrete, pentru a avea impact pozitiv pe întreg lanţul valoric.

În spiritul unei economii circulare, am venit cu o inovaţie, cu o abordare craft, propunând consumatorilor gama Puiul Libertan. Această nouă gamă refl ectă cele mai bune practici acumulate în cei 30 de ani de experienţă: selectat cu pricepere din rasele de pui cu creştere lentă, Libertan este un pui crescut cu acces la aer liber 63 zile, cu grijă şi responsabilitate, urmând protocoalele de creştere lentă şi sustenabilă, departe de zona urbană, într-un mediu natural şi protejat. Pe lângă siguranţă, cele mai bune practici de bio-securitate şi sustenabilitate, Puiul Libertan este o alegere sănătoasă pentru fi ecare masă cu gust, indiferent dacă se optează pentru pui grill, pulpe, aripioare, piept dezosat sau fi cat, pipote şi inimi ori amestecuri pentru ciorbă.

O altă axă importantă de dezvoltare este cea a parteneriatelor noastre construite pe încredere şi pe atenţia pe care o acordăm standardelor de calitate, unul dintre ele fi ind cel cu McDonald’s.

Cum aţi marcat/marcaţi această aniversare?

T.C.: Am ales să marcăm cei 30 de ani de la înfi inţare printr-o campanie nouă de comunicare integrată: „Crescut cum vrem noi, gătit cum vrei tu”. Campania surprinde faptul că toate eforturile noastre de a face puiul exact aşa cum trebuie, după cele mai stricte standarde de calitate, oferă consumatorilor siguranţa, confortul şi libertatea de a se bucura de reţete savuroase, preparate oricum doresc ei, acasă sau în curte, cu familia sau cu prietenii.

Una dintre valorile noastre de bază, respectul, înseamnă şi grija pentru viitor, pentru cum contribuim la bunăstarea generaţiilor viitoare. Astfel, pentru noi, această aniversare este mai mult decât un moment în care ne sărbătorim trecutul. Este o şansă de a privi spre viitor şi de a modela ce vom face în următorii 30 de ani. Bazându-ne pe această abordare durabilă, am devenit prima companie românească ce îşi asumă la nivel internaţional angajamente faţă de producţia sustenabilă, devenind, imediat după lansare, co-semnatară a Codului de Conduită al UE cu privire la practicile responsabile comerciale şi de marketing în sectorul alimentar.

Care sunt obiectivele pe care vi le-aţi propus pentru următorii ani?

T.C.: Ca lideri de piaţă, vom continua misiunea noastră de a educa cu privire la calitatea produselor şi la standardele de siguranţă alimentară promovând transparenţa şi onestitatea în comunicarea de marketing şi vom fi modele pentru industrie în ceea ce priveşte scăderea amprentei ecologice şi dezvoltarea durabilă. Vom continua să facem investiţii în extinderea capacităţii de producţie şi achiziţii care să ne consolideze poziţia în piaţă. Un alt obiectiv pentru următorii ani este să ne consolidăm poziţia şi în afara ţării, intrând în pieţe noi şi continuând exporturile către ţările în care suntem deja prezenţi.