Paradisul cărților

Au bonheur des livres Automne 2014 Paradisul Cﾄビﾅ｣ilor Toamna 2014

Le mot de l'Institut français Chers lecteurs et amis de l'Institut français de Roumanie, chers passeurs de culture, La saison du livre s'est ouverte cet automne avec le concours des Plus beaux livres de Roumanie ou Cele mai frumoase cărţi, auquel était invitée en tant que présidente du jury, Corinne Trovarelli, Chef de fabrication des éditions Flammarion en France. Puis, la salle Elvire Popesco et le Centre St Pierre St André ont eu l'honneur d'accueillir Julia Kristeva qui s'est fait l'écho d'une Europe des cultures, moments auxquels vous êtes venus assister en nombre. Cette saison s'est poursuivie au Musée National d'Art Contemporain où vous avez retrouvé ou découvert le Petit Nicolas, – que vous pourrez maintenant appeler Micuţul Nicolas ! – un Nicolas à taille humaine, en trois dimensions, pour se fondre dans les illustrations de Sempé et rire à la gouaille enfantine de Goscinny. Et, savez-vous que le Roumanie participe pour la deuxième année consécutive au Prix Goncourt, ou Choix roumain de la Liste Goncourt – Lista Goncourt Alegerea Studenţilor români ? Le 30 octobre, vous sera annoncée la décision des jurys, ou, qui des 15 ouvrages de la liste aura été choisi par un jury de soixante-dix étudiants de vos universités. Enfin, que serait le livre français en Roumanie sans la participation de l'Institut français à la foire du livre Gaudeamus où vous pourrez rencontrer les auteurs Gwenaëlle Aubry et Hélène Grémillon. Sans oublier les ateliers kyra_média, fruit de la collaboration entre nos services et ceux de la librairie française de Bucarest, Kyralina ; l'exposition Hommage à Capitaine Conan qui dure depuis avril dernier et qui voyage et voyagera à travers la Roumanie jusqu'en 2015.

A très vite pour de nouvelles lectures !

Christophe Gigaudaut Directeur de l'Institut français de Roumanie

Literatura franceză contemporană respiră în voie Pornind de la titlul unui cunoscute conferinţe a lui Julien Gracq şi răsucindu-l, putem spune că literatura franceză contemporană respiră în voie în lumea cărţii româneşti. Şi aceasta datorită lăudabilei iniţiative a Institutului francez Lista Goncourt – Alegerea studenţilor români care focalizează atenţia publicului cititor de la noi asupra celor mai recente romane franceze şi dă o nouă dimensiune cărţii franceze contemporane. Respiră în voie datorită unei echipe de studenţi din toate colţurile ţării care citesc, dezbat şi votează, din lista întocmită de Academia Goncourt, un singur roman, alegerea lor. Întâlnire ideală între romanul francez şi cititorul român, care girează atât calitatea volumului ales, cât şi succesul lui pe piaţa de carte românească. Însăşi alegerea studenţilor a fost cea care a însufleţit opţiunea noastră de a publica romanul lui Sorj Chalandon Al patrulea zid, distins cu acest premiu în 2013 şi care a însemnat o izbândă editorială.

Importanţa şi reuşita acestui proiect sunt fără tăgadă. A doua ediţie se află în desfăşurare, o nouă alegere este în curs de finalizare, un nou roman francez contemporan va ieşi de sub tipar şi va fi cunoscut de cititorii români. Iar demersul nu se va opri aici atâta timp cât literatura franceză contemporană, trecând din decizia de valoare şi gust a studenţilor în corpul material al cărţii şi ajungând, în cele din urmă, la cititorii noştri continuă să respire în voie.

Denisa Comănescu Director Humanitas Fiction şi preşedinte de onoare al juriului Goncourt român

16 octobre – 19h Deschiderea Salonului European de Bandă Desenată

18 octobre – 10h Atelier de desen pe sol pentru copii de 6-9 ani MNAC

25 octobre – 10h Atelier de serigrafie pentru copii de 8-12 ani MNAC

28 octobre – 18h Rencontre avec Frédéric Verger Librairie Cartea de nisip, Timisoara

29 octobre – 14h Rencontre avec Frédéric Verger Université de Craiova – Salle Dragan

Programme . Program L

Ma Me

J

V

S

D

18h Lansarea în română a Micuţului Nicolas de Goscinny şi Sempé, urmată de un cocktail oferit de Paris Bakery MNAC

31 octobre – 15h Rencontre avec Frédéric Verger Université de Bucarest – Lectorat de français, salle 402

1er novembre – 10h Atelier de lectură cu Raluca Dincă, traducătoarea cărţii Micuţul Nicolas pentru copii de 6-10 ani MNAC

15h Şedinţă de lectură de fragmente din Micuţul Nicolas şi cocktail oferit de Paris Bakery urmat de proiecţia filmului Micuţul Nicolas, în cadrul Festivalului de Film Francez Atriumul Institutului Francez şi sala de cinema Elvire Popesco

Rencontre avec Hélène Grémillon (en bilingue français-roumain) / Întâlnire cu Hélène Grémillon (bilingv franceză-română) Librairie Humanitas Cismigiu /

13 20

14 21

15 22

16 23

17 24

18 25

19 26

Librăria Humanitas Cişmigiu

22 novembre – 11h Atelier pratique et l'heure du conte avec Amandine Banescu Stand du GADIF - Romexpo

27 3

28 4

29 5

30 6

31

1

7

2

8

9

12h30 Lansarea traducerii în română a romanului lui Hélène Grémillon Confidentul, urmată de o şedinţă de autografe Stand Humanitas – Romexpo

10 17 24

11 18 25

12 19 26

13 20 27

14 21 28

15 22 29

16

15h30

23

Table ronde « Les femmes et la littérature » Avec Gwenaëlle Aubry, Hélène Grémillon et d'autres femmes auteurs

30

30 octobre – 13h Conférence de presse pour l'annonce du Choix roumain de la liste Goncourt 2014 Le Wine Bar du Bistrot Français

20 novembre – 18h

2 novembre – 10h Atelier de scriere de povestioare pentru copii de 8-12 ani MNAC

3 novembre – 12h Rencontre avec Frédéric Verger Université Transilvania de Brașov / Faculté de Lettres, salle TII2

8 novembre – 15h30 Gouters philo avec Mihai Fuiorea Médiathèque de l'Institut français de Bucarest

Légende . Legendă Salon européen de la bande dessinée Salonul european de Bandă Desenată Liste Goncourt – Le Choix roumain Lista Goncourt/Alegerea studenţilor români Les ateliers pour enfants Ateliere pentru copii Gaudeamus

Salle Cupola, Romexpo

23 novembre – 11h Numériludique avec Gabriela Anchidin Stand du Gadif - Romexpo

12h Lansarea romanului Nimeni de Gwenaëlle Aubry urmată de o şedinţă de autografe Alături de Magdalena Marculescu, Svetlana Cârstean Standul editurii Trei – Romexpo

16h30 Anunţul oficial al laureatului Alături de Denisa Comănescu, Christophe Gigaudaut şi studenţii Universităţii din Bucureşti Romexpo

24 novembre – 15h Rencontre avec Gwenaëlle Aubry Université de Bucarest Lectorat de français salle 402

29 novembre – 10h30 Fais ton calendrier de l'avant avec Amandine Banescu Librairie Kyralina

Sommaire . Sumar Choix roumain de la liste Goncourt . Lista Goncourt / Alegerea studenţilor români

6

Adrien Bosc, Constellation, Stock

10

Kamel Daoud, Meursault, contre-enquête, Actes Sud

12

Grégoire Delacourt, On ne voyait que le bonheur, Jean-Claude Lattès

14

Pauline Dreyfus, Ce sont des choses qui arrivent, Grasset

16

Clara Dupont Monod, Le roi disait que j'étais diable, Grasset

18

Benoît Duteurtre, L'ordinateur du paradis, Gallimard

20

David Foenkinos, Charlotte, Gallimard

22

Fouad Laroui, Les tribulations du dernier Sijilmassi, Julliard

24

Gilles Martin-Chauffier, La femme qui dit non, Grasset

26

Mathias Menegoz, Karpathia, P.O.L

28

Éric Reinhardt, L'amour et les forêts, Gallimard

30

Emmanuel Ruben, La ligne des glaces, Rivages

32

Lydie Salvayre, Pas pleurer, Seuil

34

Joy Sorman, La peau de l'ours, Gallimard

36

Éric Vuillard, Tristesse de la terre, Actes Sud

38

Les invités de l'automne . Invitaţii toamnei

40

Le Petit Nicolas . Micuţul Nicolas

42

Capitaine Conan . Căpitanul Conan

43

Gwenaëlle Aubry

44

Hélène Grémillon

45

Les Plus beaux livres de Roumanie . Cele Mai Frumoase Cărţi

46

6

Choix roumain de la liste Goncourt Lista Goncourt / Alegerea studenţilor români

Premiul Goncourt Mică notă de uz universal: Academia Goncourt înfiinţată în 1903, se compune din 10 membri permanenţi şi este, până azi condusă de personalităţi marcante din lumea literelor. Huysmans (Liturghia neagră, Polirom; În răspăr, Univers), Colette (Curtezana, Humanitas), Edmonde Charles-Roux (Coco Chanel, Rao) sunt doar câţiva. Din 1903, în fiecare an, la începutul lunii septembrie, Academia selecţionează cele mai reprezentative romane din peisajul literar francez la momentul celebrei „toamne literare” care se deschide la sfârşitul lunii august. Selecţia Academiei nu depăşeşte niciodată 15 titluri care, în timpul dejunurilor luate „La Drouant”, sunt discutate, comparate, dezbătute, adorate, judecate, detestate.

Lista se scurtează pe măsură ce săptămânile trec şi, la începutul lui noiembrie, după o ultimă reuniune, cei zece membri dau verdictul.

Câteva premii Goncourt celebre: Andreï Makine în 1995, Testamentul Francez (Polirom, 2002); Michel Houellebecq în 2010, Harta şi teritoriul (Polirom, 2013); Patrick Modiano în 1978, Strada dughenelor întunecoase (Univers, 1981), Marcel Proust în 1919 şi mulţi alţii.

8

Liste Goncourt

Lista Goncourt / Alegerea studenţilor români Un proiect ce are ca scop punerea în valoare a relaţiilor culturale contemporane franco-române din domeniul literaturii, Lista Goncourt/Alegerea studenţilor români, ajunge în 2014 la cea de-a doua ediţie.

Sub patronajul celebrei Academii Goncourt, Lista Goncourt/Alegerea studenţilor români are un principiu de bază simplu: un juriu format din studenţi la literatură franceză ai universităţilor din România decernează premiul celui mai bun roman francez pornind de la lista primei selecţii a Academiei Goncourt, comunicată pe 4 septembrie 2014. Gândit ca un motor de colaborare interuniversitar la scară naţională, acest premiu are ca scop pregătirea unei noi generaţii de critici ai literaturii franceze contemporane şi deschiderea publicului larg către marii autori ai acestei literaturi. În 2013, juriul prezidat de către Gabriela Adameşteanu a ales câştigător romanul Al patrulea zid de Sorj Chalandon, publicat ulterior la editura Humanitas Fiction.

9

A doua ediție Prima ediţie a cunoscut un succes atât de important încât anul acesta şi alte universităţi doresc să se alăture Listei Goncourt/Alegerea studenţilor români.

La selecţia din România participă şapte departamente de literatură franceză din şapte universităţi ale ţării: Braşov, Bucureşti, Craiova, Cluj, Iaşi, Sibiu şi Timişoara, constituind un juriu de 10 studenţi fiecare.

Pe 30 octombrie, cei 7 preşedinţi ai celor 7 jurii se vor reuni la Bucureşti alături de Denisa Comănescu, directoarea editurii Humanitas Fiction şi preşedinte al juriului din 2014, Frédéric Verger, Premiul Goncourt pentru debut din 2014 si patronul spiritual al Listei Goncourt/Alegerea studenţilor români de anul acesta, pentru a dezbate şi alege laureatul ce va fi anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, la ora 13, la Wine Bar, urmată de un prânz la Bistrot français, organizat de Institutul francez, la care vor lua parte membrii juriului. În paginile următoare, veţi descoperi Lista Goncourt din 2014 cu impresii ale juriilor din toată ţara, la graniţa dintre interpretare, emoţie şi ucenicie, o epopee a lecturii.

10

Liste Goncourt

Adrien Bosc Constellation / Stock Cu cât oracolul este mai precis, cu atât mai puţin îi dăm crezare, asta e povestea Casandrei. Iar când este aflat, orice gest de împotrivire duce spre înfăptuirea lui, zbaterea, întoarcerea din drum fac parte din joc, iată care e lecţia oracolului din Delphi, căci nimeni nu scapă de propriul destin.

Plus l'oracle est précis, moins on l'écoute, telle est la leçon de Cassandre. Et quand il est entendu tout geste contraire concourt à son accomplissement, se débattre, rebrousser chemin fait partie du jeu, telle est la leçon de l'oracle de Delphes, car nul n'échappe à son destin.

27 octombrie 1949. Noul avion al companiei Air France, Constellation, lansat de către extravagantul domn Howard Hughes, întâmpină la bordul lui treizeci şi şapte de pasageri.

28 octombrie, avionul nu mai răspunde turnului de control. Constellation s-a pogorît spre insula Santa Maria din arhipelagul Azore. Niciun supravieţuitor. Întrebarea lui Adrien Bosc, în acest prim roman ambiţios, nu e atât cum, ci de ce? Ce înlănţuire de cauzalităţi infime, puse cap la cap, au pripit avionul înspre muntele Redondo? Ce hazard obiectiv, noţiune atât de dragă suprarealiştilor, determină necesitatea acestui mormânt de oţel? Şi cine sunt pasagerii? Dacă îl cunoaştem pe Marcel Cerdan, pugilistul celebru şi iubitul lui Edith Piaf, dacă ne amintim de Ginette Neveu, prodigioasa violonistă al cărei Stradivarius va fi regăsit la câţiva ani după accident, autorul dă existenţelor lor siderale un loc în aglomeraţia de astre, în constelaţia destinelor lor.

11

Adrien Bosc s-a născut în 1986, la Avignon şi este fondatorul editurii Éditions du Sous-Sol care publică revistele Feuilleton şi Desports. Constellation este primul său roman pentru care a primit premiul literar al vocaţiei Marcel Bleustein-Blanchet pentru debut, în 2014.

© Benjamin Colombel, 2014

Un roman inspiré d'un fait divers, décrivant une catastrophe aéronautique : le crash de l'avion « Constellation ». Une narration construite du point de vue des victimes dont les émotions fortes semblent authentiques et inaltérées – en tout cas, bouleversantes pour le lecteur.

Răzvan TODORAN, Braşov

La mort n'est pas la fin d'une histoire. Constellation n'est pas seulement un roman du rappel, Adrien Bosc montre le fait que les Supernovae et les Naines

La parole aux étudiants

blanches font partie du même ciel.

Mădălina TÂNJALĂ, Cluj-Napoca

Histoires anonymes d'un voyage sans retour où le destin est conté avec une humble poésie. L'espace d'une lecture une constellation de vies humaines qui se sont endormies brutalement renaissent doucement pour faire place à un bel hommage.

Jury de l'Université de Iaşi

Une enquête poétique sur le crash de l'avion « Constellation » et sur les vies de quarante-huit passagers.

Cerasela PÉCHIER, Sibiu

Constellation... histoire tragique d'un amour ?!... Peut-être ! Hasard ?!... C'est plus logique ! Destin ?! Ça c'est sûr !

Alexandra PATULATU, Timişoara

12

Liste Goncourt

Kamel Daoud Meursault, contreenquête / Actes Sud Astăzi, M'ma e încă în viaţă, dar la ce bun?

Arabul rămâne arabul, Dumnezeu rămâne Dumnezeu. Fără nume, fără iniţiale.

Albastrul salopeţii şi albastrul cerului. Doi necunoscuţi cu două poveşti pe o plajă nesfârşită. Care e mai adevărată?

Aujourd'hui, M'ma est encore vivante, mais à quoi bon !

L'Arabe est l'Arabe, Dieu est Dieu. Pas de nom, pas d'initiales. Bleu de chauffe et bleu du ciel. Deux inconnus avec deux histoires sur une plage sans fin. Laquelle est la plus vraie ? © D.R.

El este fratele arabului ucis de un oarecare Meursault a cărui crimă ne este povestită întrun roman celebru al secolului al XX-lea. După şaptezeci de ani, într-un bar din Oran, unde se mistuie în singurătate, frământat de gândul unei ţări care l-a dezamăgit şi de mânia împotriva necesităţii unui dumnezeu, Haroun nu se poate resemna cu anonimatul fratelui lui. El va înapoia numele arabului mort pe o plajă din pricina oboselii şi insolaţiei.

Moussa îşi merită propria poveste, scrisă de la dreapta la stânga.

Roman omagiu în formă de contrapunct la Străinul lui Albert Camus, Meursault, contreenquête, joc ameţitor al dublurilor şi aparenţelor, evocă chestiunea identităţii şi complexitatea noţiunii de moştenire ce condiţionează prezentul.

13

Kamel Daoud s-a născut în 1970 la Mostaganem şi a urmat studii de literatură franceză.

Este jurnalist la publicaţia Quotidien d'Oran şi autorul mai multor povestiri reunite în culegerea Le Minotaure 504, distinsă cu premiul Mohammed Dib. Meursault, contre-enquête este primul lui roman, încununat cu Premiul celor cinci continente şi François Mauriac.

Un témoignage du frère de l'Arabe de L'Étranger (Albert CAMUS) : une mise en scène ingénieuse, docte et subtile, sans faire d'histoire, de la question de l'identité algérienne. Un bon sujet choisi pour son premier roman et traité d'une manière exemplaire par Kamel Daoud.

Ramona HĂRŞAN – Adelina BARBU, Braşov Meursault, contre-enquête - Au-delà du drame historique ou personnel, une délicieuse ironie constitue la surprise de chaque page de ce livre qui semble réunir, en signe d'hommage et en même temps d'opposition, l'essentiel des grandes œuvres de Camus. Ironie qui se mêle à une écriture faite d'amertume, de fureur, de regrets et parfois de pitié, mais aussi de haine et surtout d'amour, dans un style qui, tout en se confondant, à une première lecture, avec celui du grand écrivain, parvient néanmoins à une autonomie complète, par une capacité supérieure de réconciliation de ces deux paradoxes fondamentaux que sont la mort et la vie humaines.

Larisa BOTNARI, Bucarest

La parole aux étudiants

Dès le titre, un Camus palimpseste. Quand même, l'intention de Kamel Daoud est de faire sortir son lecteur du monde de L'Étranger et de l'inviter dans celui de son roman. Encore une fois, le monde arabe et l'Occident se rencontrent dans ce roman pour créer le cadre propice d'une confession qui cache, derrière le silence, la douleur d'un frère cadet qui a vécu sous le signe du double, avec une mère oppressante, en cherchant l'assassin de son frère. Le frère, oui, il est l'Arabe de l'histoire de Camus.

Aida DUMA, Cluj-Napoca

Roman intéressant, complexe, profond : Haroun tue et se libère sans procès de la mort de son frère.

Gabriela TUDOSIE, Craiova

Meursault contre-enquête ou comment donner une vie à l'Arabe anonyme de Camus ?

Adelina MICLEA, Timişoara

14

Liste Goncourt

Grégoire Delacourt On ne voyait que le bonheur / Jean-Claude Lattès O viaţă, şi eram bine plasat ca să o ştiu, valorează între treizeci şi patruzeci de mii de euro.

O viaţă. Colul uterin în sfârşit la zece centimentri, respiraţia sacadată, naşterea, sângele, lacrimile, bucuria, durerea, prima baie, primii dinţi, primii paşi, cuvintele noi, căzătura de pe bicicletă, aparatul dentar, teama de tetanos, fetele, trădările, binele făcut, dorinţa de a schimba lumea.

Une vie, et j'étais bien placé pour le savoir, vaut entre trente et quarante mille euros.

Une vie ; le col enfin à dix centimètres, le souffle court, la naissance, le sang, les larmes, la joie, la douleur, le premier bain, les premières dents, les premiers pas ; les mots nouveaux, la chute de vélo, l'appareil dentaire, la peur du tétanos, les blagues, les cousins, les vacances, les potes, les filles, les trahisons, le bien qu'on fait, l'envie de changer le monde.

Construit în formă de triptic, On ne voyait que le bonheur dă glas poveştii unui agent de asigurări, care tot estimând şi indemnizând vieţile altora începe să problematizeze valoarea propriei lui vieţi şi ne antrenează în teritoriile cele mai intime ale umanităţii.

Acţiunea romanului se desfăşoară în nordul Franţei, apoi în Mexic pentru ca în al treilea tablou să se dezbăreze de orice geografie şi a ne cufunda în primejdioasa lume a adolescenţei, lume ce adăposteşte cele mai mari temeri şi cele mai mari promisiuni.

15

Grégoire Delacourt, născut în 1960 la Valenciennes, este autorul romanelor ce au cunoscut un succes mondial, Lista dorinţelor mele şi Primul lucru la care ne uităm (La première chose qu'on regarde). Cu On ne voyait que le bonheur semnează neîndoielnic cel mai puternic roman al său, cel mai personal, despre violenţa din vieţile noastre şi despre iertare. © Bruno Charoy

Un roman touchant, émouvant et très personnel, bouleversant par endroits, sur des thèmes assez usés, dont l'enjeu reste cependant quelque peu conformiste et conventionnel, mais qui pousse à l'introspection.

Ramona HĂRŞAN – Adelina BARBU, Braşov Un titre plein de promesses qui présente au contraire, l'histoire sombre et désespérée d'une famille vue à travers toutes les petites choses qui la constituent. Roman passionnant, bien rythmé avec une fin qui est tout simplement incroyable.

Mara GHERENDI, Cluj-Napoca

Même si la question du bonheur est subjective, cette lecture nous amène à réfléchir à l'importance de la vie et à la fin du roman on s'interroge : « Qu'est-ce que le bonheur ? ». En plus, le roman parle du pardon, se pardonner soi-même

La parole aux étudiants

et pardonner aux autres, de la découverte du bonheur à travers les apparences de la vie et de la redécouverte des vraies valeurs comme l'amour familial. Pour citer le narrateur : « ceux qui nous aiment peuvent nous tuer ». C'est un roman qui bouleverse.

Alina SOLNITA, Craiova

Un roman qui prend presque la forme d'un journal intime où simplicité, justesse, sensibilité, force, introspection et intimité riment à l'unisson. Une lecture à la fois bouleversante et prenante où l'enfance blessée laisse place au pardon.

Jury de l'Université de Iaşi

On ne voyait que le bonheur : prenant corps et âme, naviguant du chiffre au mot, il est là.

Aniela TOMA, Timişoara

16

Liste Goncourt

Pauline Dreyfus Ce sont des choses qui arrivent / Grasset & Fasquelle Aş vrea să mă arunc din înaltul secretelor mele. În privinţa genealogiilor, tăcerea le oblăduieşte.

Secretele de familie, este crezul ei, trebuie să rămână secrete. Altfel ce s-ar alege de familii?

Regulile jocului nu trebuie încălcate.

J'aimerais me jeter du haut de mes secrets.

Au sujet des généalogies, le silence protège. Les secrets de famille, c'est sa conviction, doivent rester des secrets. Sinon, que deviendraient les familles ? Il ne faut pas transgresser les règles du jeu.

1945. Una din parohiile cele mai înstărite ale Parisului. Întreaga aristocraţie, lumea politică şi cea a artiştilor s-au strâns în jurul sicriului ducesei Natalie de Sorrente. Această femeie, atât de elegantă, răzbate vremea războiului într-un mod destul de straniu, căci poartă cu ea un secret. Un secret pe care ceilalţi şi l-au împărtăşit în taină. Astfel de lucruri se mai întâmplă (Ce sont des choses qui arrivent) şi-au şoptit oamenii cu îngăduinţă.

Aşadar, iată războiul, Al Doilea Război Mondial, cel al lui Natalie de Sorrente. În vremea când filiaţia stabilea soarta atâtor oameni, cum va întâmpina această femeie atât de firavă dezvăluirea originilor ei?

Chestiunile familiale sunt lucruri care se ţin sub tăcere. Literatura zugrăveşte lucruri ce se povestesc. În acest roman în care ironia este aidoma vălmăşagului timpului, Pauline Dreyfus destăinuie o bucată din drama Franţei.

17

Pauline Dreyfus, scriitoare şi jurnalistă, se naşte în anul 1969. Este autoarea romanului Immortel, enfin, publicat de editura Grasset în 2002 şi laureat al Premiului Deux Magots. Ce sont des choses qui arrivent este al doilea ei roman, plăzmuit într-un stil înţepător şi dulce deopotrivă.

© JF Paga, Grasset 2014

D'un côté, l'intrication compliquée des destins de l'aristocratie française qui cherche un abri confortable à Cannes face aux nazis. De l'autre, la guerre individuelle d'une aristocrate, Natalie de Sorrente, et ses inquiétudes au regard de ses origines juives.

Alexandru FUNIERU, Braşov

Un roman de la souffrance qui envisage le péril et la vengeance du silence.

Mădălina TÂNJALĂ, Cluj-Napoca

La parole aux étudiants

Un roman tissu de sujets complexes, la guerre n'étant que le prétexte pour mettre en scène le spectacle dont l'acteur principal est la nature humaine. Voilà la réalité illustrée par le roman : l'être humain réagit au moment où l'attaque est contre lui ; l'origine devient un problème pour l'être humain seulement s'il est question de son origine ; le reste, ce sont des choses qui arrivent.

Aida DUMA, Cluj-Napoca La question sensible et émouvante des origines est ici traitée de façon intimiste et poétique. Le contexte de la seconde guerre mondiale nous est aussi présenté d'une façon peu habituelle.

Jury de l'Université de Iaşi

Le portrait d'une femme de l'aristocratie française pendant le deuxième chaos mondial.

Madalina PANDURU, Sibiu

18

Liste Goncourt

Clara Dupont Monod Le roi disait que j'étais diable / Grasset & Fasquelle Şi tu, Alienor, te văd renăscând, floare otrăvitoare ce te deschizi pe un morman de şteahuri. Noaptea se aşterne, iar tu ca o iroasă îţi dezvălui adevăratul chip. Jocul înşelător este în firea familiei tale. Devii un şarpe, o poftă, un trup ce se arată privilor desfrânate.

Et toi, Aliénor, je te vois renaître, fleur vénéneuse qui s'ouvre sur un tas d'immondices. La nuit tombe et, comme Mélusine, tu révèles ton vrai visage. Le double jeu est une constante de ta famille. Tu deviens un serpent, un appétit, un corps offert aux yeux porcins. Încă din secolul al XII-lea, Aliénor d'Aquitaine este legendă. A fost descrisă liberă, vrăjitoare, cuceritoare, regele mă credea diavol, după vorbele episcopului de Tournai...

Clara Dupont Monod preia această figură mitică şi imaginează primii săi ani pe tronul Franţei alături de Ludovic al VII-lea şi povestea iubirii lor imposibile.

Vocile lor, punct şi contrapunct, se succed pentru a contura portretul incisiv al unei regine ambiţioase şi firave, blânde şi nemiloase.

De la nunta regală la cea de-a două cruciadă, de la cântul trubadurilor la freamătul armelor, se ridică un Ev Mediu luminos care îşi pregăteşte năpârlirea.

Le roi disait que j'étais diable, roman al complementariilor şi contrariilor, face să se răsfrângă într-o oglindă dublă placiditatea şi sângele înfierbântat, credinţa şi păgânismul, cântecul pios şi dansul bacanal, vrăjitoarea şi cavalerul.

19

Clara Dupont Monod, născută în 1973 la Paris, este o jurnalistă şi scriitoare franceză. Le roi disait que j'étais diable este cel de-al şaselea roman al său, care nu părăseşte universul Evului Mediu, principală sursă de inspiraţie a lumii romaneşti a Clarei Dupont Monod.

© JF Paga, Grasset 2014

Une histoire racontée par deux voix indépendantes : celle d'une femme au caractère fort et celle d'un homme que l'amour a fait perdre en dignité. Un morceau d'histoire du Moyen Âge, exemplairement transformé en conte, par une écriture forte et touchante.

Bianca POPA – Adelina BOGZOIU, Braşov

La lecture de ce roman m'a fait passer de la tristesse à la joie, de la tranquillité à

La parole aux étudiants

la colère.

Alexandra CARSTEA, Craiova

Un roman dense, poétique et spectaculaire qui nous introduit dans l'univers du roi Louis VII et d'Aliénor d'Aquitaine. Les personnages entament une polyphonie où les valeurs sociales se disputent, s'échangent et se reflètent jusqu'à l'hallucination. L'amour et la lutte deviennent les deux grandes options d'un monde brouillé.

Anamaria LUPAN, Cluj-Napoca

L'auteur reprend une légende mythique en mêlant Histoire et fiction. Le lecteur replonge dans la période médiévale.

Jury de l'Université de Iaşi

Le roi disait que j'étais diable ou traité médiéval sur la psychologie d'un couple.

Un dialogue monologué ou un monologue dialogué ?!

Aniela TOMA, Timişoara

20

Liste Goncourt

Benoît Duteurtre L'ordinateur du paradis / Gallimard

Lumea veche era acolo, pretutindeni, precum un decor ce adăposteşte o alta cu totul nouă. Iar Simon Laroche se simţea, el însuşi, ca un personaj din vechime pierdut într-o lume străină.

Le vieux monde était là, partout, comme un décor abritant un monde entièrement nouveau. Et Simon Laroche se sentait luimême comme un personnage ancien, perdu dans une foule étrangère.

Ajuns la porţile raiului, Simon Laroche, proaspăt decedat, ia cunoştinţă de normele de igienă şi securitate stabilite de cealaltă lume pentru viaţa veşnică.

Pe pământ, un proiect de pedepsire a uzului de imagini pornografice face ravagii, iar Simon, înalt funcţionar, respectabil, se teme că escapadele sale de pe internet vor fi dezvăluite.

Totuşi, doar o frază, înregistrată fără ştirea lui, îl va arunca într-un angrenaj coşmaresc. În această societate aproape imaginară, în care sistemele se dereglează, în care femeile şi bărbaţii se războiesc neîncetat, doi tineri de la periferie opun o rezistenţă ambiţioasă dar neînsemnată ordinii stabilite.

Paradisul tehnologic devine coşmar, viaţa privată, piele de sagri, iar lumea de dincolo nu este, în cele din urmă, decât o lume calchiată după cea terestră.

21

Benoît Duteurtre este autorul mai multor romane de inspiraţie uneori autobiografică, alteori, de pură fantezie. Este laureatul Premiului Médicis în 2001 pentru romanul Voyage en France şi al Premiului scriitorilor din sud pentru Les pieds dans l'eau. În acest

Catherine Hélie © Editions Gallimard

ultim roman, în selecţia pentru acordarea Marelui Premiu al Academiei franceze şi recompensat deja cu Frunza de aur a oraşului Nancy, Benoît Duteurtre reînnoadă cu o fantezie în care realismul şi ficţiunea

La parole aux étudiants

se îmbină pentru a desluşi mai bine prezentul.

Une vision satirico-tragique sur le monde contemporain, qui vit (rit, pleure, souffre, aime, hait etc.) et meurt dans un espace virtuel, celui de l'internet. Audelà de tout cela, l'auteur pose des questions sur la condition humaine et des dilemmes moraux qui la traversent.

Răzvan TODORAN, Braşov

Dans un monde où notre vie dépend de l'ordinateur, un hasard informatique peut avoir des conséquences malheureuses.

Andreea POLIAC, Cluj-Napoca

Le Roman de Benoît Duteurtre a changé ma manière de voir.

Alexandra CARSTEA, Craiova

22

Liste Goncourt

David Foenkinos Charlotte / Gallimard O persoană se află pe malul mării./ Pictează./ Deodată, o bucată muzicală îi vine în minte./ Când începe a o fredona.../ Îşi dă seama că bucata se acordă întocmai.../ Cu ce încearcă să aştearnă pe pânză./ Un text se formează în mintea ei./ Şi începe să îl cânte cu propriile-i cuvinte./ Iar şi iar./ Cu o voce puternică până când pictura se săvârşeşte.

Catherine Hélie © Editions Gallimard

Une personne est assise au bord de la mer. / Elle est en train de peindre. / Tout à coup, un air lui traverse l'esprit. / Quand elle commence à le fredonner… / Elle se rend compte que l'air s'accorde exactement… / Avec ce qu'elle essaye de coucher sur le papier. / Un texte se forme dans sa tête. / Et elle commence à chanter avec ses propres mots. / Encore et encore. / D'une voix forte jusqu'à ce que la peinture semble achevée.

Acest roman retrasează viaţa lui Charlotte Salomon, artistă plastică evreică, moartă la douăzeci şi şase de ani, la Auschwitz. După o copilărie marcată de o tragedie familială, Charlotte este ostracizată treptat de către nazişti din toate sferele societăţii germane. Apoi, trăieşte o iubire fondatoare înainte de a trebui să părăsească tot pentru a se refugia în sudul Franţei. Exilată, Charlotte întreprinde compoziţia unei opere picturale autobiografice de o modernitate fascinantă, întreaga ei viaţă.

Portret captivant al unei femei excepţionale, evocarea unui destin tragic, Charlotte este deopotrivă istoria unei căutări. Cea a unui autor urmărit de imaginea unei artiste şi care pleacă în căutarea ei.

23

David Foenkinos, născut în 1974, este autorul mai multor romane dintre care Inversion de l'idiotie : de l'influence de deux Polonais, Le potentiel érotique de ma femme şi La Délicatesse.

Charlotte este cel de-al treisprezecelea roman al lui, în cursă şi pentru Premiul Renaudot.

Un ensemble de croquis et de brouillons poétiques dans lequel la fascination de Foenkinos envers Charlotte nous conduit dans un Musée d'art et d'histoire du Judaïsme, une brochure de son exposition dans la poche. Cette brochure, c'est le livre même qu'il lui a consacré, une sorte de Singspiel semblable à l'image de La jeune fille et la mort de Schubert.

Oana-Liana MĂRTIŞCĂ – Bianca JINGA, Braşov Composée de lignes dures, de phrases denses, concentrées grâce à la richesse des mots et à l'harmonie qui lie les différents champs sémantiques récurrents, l'écriture de Charlotte trahit une hâte où les ornements ne trouvent plus leur place, mais où l'important c'est justement cette nécessité de se faire entendre.

C'est, donc, la hâte d'une vie à laquelle on n'accorde plus que le délai d'une pièce de théâtre.

Alice RĂDUŢĂ, Bucarest Roman qui présente l'histoire bouleversante d'une jeune femme juive confrontée à une période noire de l'histoire. Un cœur brisé qui fait connue

La parole aux étudiants

toute sa vie dans sa création artistique.

Mara GHERENDI, Cluj-Napoca

Évocation d'une quête artistique exceptionnelle et commémoration d'une vie engloutie prématurément par la machine infernale nazie, le dernier roman de David Foenkinos est un touchant tombeau consacré à Charlotte Salomon. Une biographie inédite que cet écrivain-enquêteur-pèlerin nous propose à travers une écriture décantée, sans fioritures, hachée, expéditive, régie par l'urgence de corriger l'oubli que l'Histoire a injustement assigné à cet esprit créateur remarquable.

Alexandra IONEL, Cluj-Napoca

Un portrait surprenant de la vie de Charlotte Salomon, une peintre allemande d'origine juive qui résume sa vie dans une œuvre picturale autobiographique.

Iunia DIACONU VINTILA, Craiova

24

Liste Goncourt

Fouad Laroui Les tribulations du dernier Sijilmassi / Julliard Fiecare dimineaţă va fi asemenea precedentei şi a celei care va urma, asemenea tuturor dimineţilor lumii. Ne hrănim puţin dar sănătos, cu legume adunate din grădina de zarzavaturi, cu fructe luate din pomi, cu lapte şi curmale. Nu ne este teamă să rămânem în nemişcare, timp de ore întregi.

Chaque matin ressemblerait au précédent, à celui qui viendrait, à tous les matins du monde. On se nourrit peu, mais sainement, de légumes cueillis au potager, de fruits pris sur l'arbre, de lait, de dattes. On ne craint pas de rester immobile, des heures durant.

Adam Sijilamssi, inginer marocan, decide într-o bună zi să pună capăt modului său de viaţă occidental. Se va descotorosi de ţoalele astea de inginer, îndopat cu lapte de la liceul francez din Casablanca. Îşi va goli mintea de toată învălmăşeala de fragmente de literatură franceză care îi complică viaţa. Va redeveni marocanul autentic, cel care nu ar fi trebuit nicicând să înceteze a fi. Şi aşa pleacă (pe jos) spre satul natal. Însă aici nimeni nu înţelege de ce un inginer din Casablanca ar veni să se închidă în casa dărăpănată a familiei sale.

Este nebun? Sau un profet?

Fouad Laroui ne îmbarcă într-o aventură palpitantă şi picarescă dincolo de care se ridică una din marile întrebări ale veacului nostru: cine ar putea distruge zidul, zidul pe care forţe obscure îl ridică între Orient şi Occident.

25

Fouad Laroui, inginer şi economist de profesie, profesor de literatură la Universitatea din Amsterdam, romancier de expresie franceză, poet neerlandez, editorialist şi critic literar, se naşte la Oujda în 1958.

Printre alte scrieri, apărute la editura Julliard, este autorul romanelor: La Femme la plus riche du Yorkshire (2008), Le jour ou Malika ne s'est pas mariée (2009) şi L'Étrange affaire du pantalon de Dassoukine (2012) care a primit premiul Goncourt pentru nuvelă.

« Qu'est-ce que je fais ici ? » Voilà la question qui conduit au secret de l'existence, selon l'ingénieur casablancais Sijilmassi qui redécouvre volontairement la lenteur de la vie de ses aïeuls, et qui prend la décision de rejeter le style de vie occidental : la vitesse, la précarité des relations avec les autres (même avec sa femme), l'absurde de l'existence moderne dépourvue de toute joie de vivre.

Alexandru FUNIERU, Braşov

De nos jours, l'Occident représente un espace utopique auquel tout le monde

La parole aux étudiants

aspire. Voilà, toutefois, un roman qui prône la redécouverte du Maroc, le retour aux origines, un texte qui rend hommage à la civilisation et à la culture arabes, tellement riches et mystérieuses.

Dora MĂNĂSTIRE, Cluj-Napoca

Les tribulations du dernier Sijilmassi de Fouad Laroui est un livre complexe, qui marque le lecteur et le fait réfléchir à deux des questions clés de sa vie : « Qui suis-je ? » et « Que fais-je ? ». C'est une sorte de « tribulation de la conscience ».

Melania PETCUSIN, Craiova

Occident et Orient, deux cultures, deux façons de vivre la vie et d'être au monde. Les tribulations du narrateur amènent aussi le lecteur à s'interroger sur son temps et sur sa société.

Jury de l'Université de Iaşi

26

Liste Goncourt

Gilles Martin Chauffier La femme qui dit non / Grasset & Fasquelle Oh, lady Macbeth, recitiţi clasicii. Cameliile nu au parfum. Amintiţi-vă deviza lui Marguerite Gautier: „Iubesc strugurii îngheţaţi căci nu au gust, bărbaţii bogaţi căci nu au inimă şi cameliile pentru că nu au parfum.”

Oh, lady Macbeth, relisez les classiques. Les camélias n'ont pas d'odeur. Rappelez-vous la devise de Marguerite Gautier : « J'aime les raisins glacés car ils n'ont pas de saveur, les hommes riches car ils n'ont pas de cœur et les camélias parce qu'ils n'ont pas d'odeur. » O femeie ieşită din comun, inspirată de bunica autorului îşi reaminteşte şi povesteşte incredibila ei existenţă.

1938. Atunci când destinul Europei este pe cale să se năruie, un velier englez acostează în Île aux Moines, insulă bretonă. La bordul lui, Charles Evans şi fiica lui Marge. Tânăra engleză întâlneşte doi bretoni, pe Blaise şi prietenul lui Mathias. Se va căsători cu Blaise, însă singură din pricina războiului, va deveni amanta lui Mathias, iar Mathias, tatăl veritabil al fiului ei. Acest triunghi amoros străbate un sfert de secol în care mica şi marea istorie se împletesc. În care citim laşitatea şi oportunismul bărbaţilor dar şi grandoarea lor.

Iar Marge, jucăuşă şi îndrăzneaţă, vicleană, tolerantă şi liberă povesteşte alegerile şi trădările lor, înfrângerile şi victoriile, bucuriile şi mâhnirile. Va fi făcut din viaţa ei o sărbătoare galantă. Viaţa ei a încarnat o anumită idee a societăţii franceze. Marge la marginea convenţiilor. Marge în centru destinelor tuturor.

27

Redactor şef al publicaţiei Paris Match şi romancier, Gilles Martin Chauffier, a publicat la editura Grasset mai multe romane între care: Une Affaire embarrassante (1995, Premiul Freustié), Les Corrompus (1998, Premiul Interallié), Silence, on ment (2003, Premiul Renaudot al liceenilor) şi Paris en temps de paix (2011). © JF Paga, Grasset 2014

« Il avait l'allure d'un ours mais il attaquait en chat, frappait en lion et filait en renard. » - Une femme forte est sans doute une femme qui sait dire non. Un trio amoureux, un enfant illégitime, l'Histoire, la Bretagne, l'amour de son pays… Voilà ce que Marge, originaire de l'Île aux Moines, doit traverser, dans le tumulte de la seconde guerre mondiale.

Bianca JINGA - Oana-Liana MĂRTIŞCĂ, Braşov Marge Evans brosse avec minutie et avec une ironie cuisante sa petite histoire familiale et la grande histoire de la France entre 1938 et 1966. La première réitère un scénario plutôt conventionnel, celui du triangle amoureux – Marge épouse Blaise de Méaban, et prend pour amant son meilleur ami, Mathias Gauvain – avec une « péripétie » supplémentaire qui hantera toute l'existence de la narratrice : le dangereux secret de l'enfant bâtard. Le deuxième versant de cette remémoration constitue une relecture sans fard, sans ambages,

La parole aux étudiants

démystifiante, de l'histoire politique et militaire française récente, avec ses grandeurs et ses abîmes, avec ses antagonismes profonds : résistance versus collaborationnisme, pétainisme versus gaullisme, revendications colonialistes versus ralliements tiers-mondistes.

Alexandra IONEL, Cluj-Napoca

La femme qui dit non, Marge, est l'archétype d'une héroïne anglaise.

Iunia DIACONU VINTILA, Craiova L'histoire d'une femme intrépide et libre qui se mêle à l'histoire de l'Europe.

Cerasela PÉCHIER, Sibiu La femme qui dit non - un roman parlant des acrobaties d'une âme féminine lors de la seconde guerre mondiale.

Isabela IVAN, Timişoara

28

Liste Goncourt

Mathias Menegoz Karpathia / P.O.L Astfel s-au născut pădurile Korvanyei pe munţii aceştia de ruină, de cenuşă şi de morţi căci ele cresc într-un pământ îmbibat de sânge şi de ură prin puterea a tot ce se îndârjeşte să iubească şi să trăiască.

C'est ainsi que, sur ces montagnes de ruines, de cendres et de morts sont nées les forêts de la Korvanya : elles poussent sur un sol gorgé de sang et de haine par la force de tout ce qui s'y acharne à vivre et à aimer.

Un castel fortificat pe malul unui lac, înconjurat de munţi şi de păduri adânci...

Iată visul contelui Alexander Korvanyi. În 1833, căpitanul maghiar părăseşte subit armata imperială pentru a o lua de soţie pe tânăra austriacă, Cara von Amprecht şi a se stabili alături de ea, la marginile imperiului, pe pământul strămoşilor lui.

Departe de folclorul gotic, Transilvania anului 1833 este un mozaic complex, un tărâm caleidoscopic populat de maghiari, saxoni şi valahi. De la un sat la altul, se vorbeşte maghiară, germană sau română. Sunt practicate diverse religii, iar oamenii sunt supuşi altor istanţe.

Descoperind frumuseţile şi pericolele pădurilor transilvane, Alexander şi Cara se dezvăluie unul altuia şi ating împreună frontierele nesigure ale puterii şi ale crimei.

Loti a descris India fără englezi. Mathias Menegoz a vrut să arate Transilvania fără vampiri, cu mult mai frumoasă şi complexă decât imaginea impusă de un folclor denaturat.

Karpathia este un roman în care se apleacă asupra manierei de cristalizare a miturilor, în acest tărâm straniu şi fascinant.

29

Mathias Menegoz s-a născut în Franţa, în 1968 dintrun tată normand şi o mamă şvabă. După studii în domeniul ştiinţelor la Paris şi un doctorat la Universitatea Paris V, realizat în laboratoarele de neurochimie ale Colegiului Franţei (Collège de France), el va abandona cercetarea ştiinţifică pentru a se dedica © Hélène Bamberger

scriiturii. Karpathia este primul lui roman.

Une démarche massive, assez charmante, explorant la Transylvanie du XIX

e

siècle à travers un jeu d'ombre et de lumière qui accorde l'imaginaire romantique à l'approche historique, un effort visant à ressaisir et traduire en matière romanesque l'esprit de l'ancienne Europe de l'Est. Ramona HĂRŞAN, Braşov e

S'intéresser à la Transylvanie du XIX siècle est un risque assez grand pour un début littéraire. Mais Mathias Menegoz assume ce risque et réussit à écrire une

La parole aux étudiants

captivante fresque historique qui nous montre un jeune officier dont la passion pour le passé et l'ambition déclenchent le désastre.

Daniel GHERASIM, Cluj-Napoca Un roman historique qui nous plonge dans les réalités de la Transylvanie dans les années 1830. Le lecteur se trouve devant un magnifique tableau qui prend sens au fil des phrases et au fur et à mesure que l'auteur présente les nombreux et divers personnages qui jouent chacun un rôle bien précis.

Jury de l'Université de Iaşi Karpathia. Ou Korvanyia - un roman sur une mytho-géographie roumaine mifictionnisée mi-vraie. Une négation sans égal de l'esthète Menegoz pour son public.

Ramona MALITA, Timişoara

30

Liste Goncourt

Éric Reinhardt L'amour et les forêts / Gallimard

Nimic nu e mai îngrozitor decât duritatea suprafeţelor plane, decât tangibilul suprafeţelor dure, decât obstacolul ecranelor ce se ridică.

Prefer adâncimea, ceea ce se poate pătrunde, în care este posibil să te înfunzi, să te ascunzi: iubirea şi pădurile, noaptea, toamna, întocmai ca dumneavoastră.

Rien n'est pire que le dur des surfaces planes, que le tangible des surfaces dures, que l'obstacle des écrans qui se dressent, sauf si des films y sont projetés. Je préfère le profond, ce qui peut se pénétrer, ce en quoi il est envisageable de s'engloutir, de se dissimuler : l'amour et les forêts, la nuit, l'automne, exactement comme vous.

La început, Bénédicte Ombredanne a vrut să-l întâlnească pentru a-i mărturisi cât de mult i-a schimbat viaţa ultimul lui roman. O viaţă pe care o va depăna mai apoi făcându-i confidenţe scriitorului, alunecând în melancolie, povestindu-i o zi nebună, de răzvrătire, trăită cu doi ani mai devreme, ca reacţie la agresiunile neîncetate ale soţului ei. Cea mai frumoasă zi din întreaga ei existenţă, dar şi începutul pierzaniei.

Povestire puternică şi emoţionantă a unei emancipări feminine, L'amour et les forêts este un text fascinant în care voinţa de a fi liber se ridică împotriva urâţirii.

31

Éric Reinhardt, născut la Nancy în 1965, este un romancier şi dramaturg francez. Ultimele lui două romane, Cendrillon şi Le Système Victoria, au cunoscut un succes important. L'amour et les forêts, cel mai recent roman al său face parte din selecţiile oficiale ale premiilor Goncourt, Renaudot, Médicis şi Jean Giono.

Catherine Hélie © Editions Gallimard

L'auteur nous offre une toute autre perspective d'une madame Bovary moderne : une quête impossible de la liberté, le désir irréalisable de s'échapper aux contraintes sociales et aux faux semblants, à travers le bonheur de l'écriture.

Oana-Liana MĂRTIȘCĂ – Bianca JINGA, Brașov

Tel un tableau de Van Eyck, où la réalité est superposition de couches successives de détails et de couleurs, Éric Reinhardt construit le roman d'une réalité de la superposition de couches successives de beauté. La beauté est accumulation d'inventé, l'inventé est entassement de couches de réel et d'écriture-broderie. L'amour et les forêts s'enlise dans l'écriture pharamineuse

La parole aux étudiants

d'un travestissement fondu dans la perfection d'un mandala.

Norela FERARU, Bucarest Un grand désir d'émancipation féminine s'affirme dans le dernier roman d'Éric Reinhardt. Révolte d'une femme qui connaît un amour fulgurant et autoréférentialité sont mises ensemble dans une toile romanesque qui ne cesse d'éblouir le lecteur.

Dora MĂNĂSTIRE, Cluj-Napoca

Une femme soumise, incapable d'échapper à son destin, comme une héroïne racinienne.

Cerasela PÉCHIER, Sibiu

Un magnifique mélange d'amour et le conte sombre d'une femme éperdue.

Madalina PANDURU, Sibiu

32

Liste Goncourt

Emmanuel Ruben La ligne des glaces / Rivages Nu eşti în Marea Baronie a lui Lothar. Nici într-o Thaaraconta de anticar. Nu eşti doar la frontiera Europei, eşti la hotarul viselor tale, în largul unei copilării-arhipelag, la câţiva paşi de Zynteria... Fă un efort, Samuel, încearcă să îţi aminteşti... Adu-ţi aminte de acel tărâm pe care îl inventaseşi... da, în ziua căderii zidului.

Tu n'es pas dans la Grande Baronnie de Lothar. Ni sur une Thaaraconta d'antiquaire. Tu n'es pas seulement à la frontière de l'Europe, tu es à la frontière de tes rêves, au large d'une enfance archipélagique, à quelques encablures de la Zyntarie . . . Fais un effort, Samuel, essaie de te souvenir . . . Remémore-toi ce pays que tu avais inventé . . . oui, le jour de la chute du Mur. Un tânăr diplomat, Samuel Vidouble, este trimis într-o ţară misterioasă din zona Balticii orientale, despre care nu cunoaşte nimic. Încă de la sosirea la ambasada Franţei, i se dă sarcina de a cartografia teritoriul pentru a propune o delimitare a frontierelor maritime ale statului. Pe parcursul călătoriilor, descoperirilor, întâlnirilor şi neizbândelor, călăuzit de Lothar Kalters, un prieten lingvist şi de Néva o tânără vrăjitorescă, înţelege că această misiune este imposibilă şi dă uitării treptat sarcina lui, subjugat unei melancolii care nu face decât să însufleţească iarna.

Această explorare romanescă într-atât îndrăzneaţă cât unică a limitelor continentului, ne dăruieşte, într-un stil extrem de imagistic, o satiră tulburătoare a diplomaţiei, cu stiva ei de intrigi geopolitice, precum şi tablouri de mare frumuseţe ale ruinelor şi tragediilor istoriei.

33

Din discuţiile personajelor se ţes pagini de o frumuseţe rară care ne arată adevăratul scop al acestei povestiri personale şi ambiţioase: o interogaţie asupra hotarelor mişcătoare ce separă realitatea de imaginaţie.

Emmanuel Ruben este un geograf şi scriitor născut în 1980, la Lyon. La ligne des glaces este al treilea lui roman. © Tina Merandon

Les frontières maritimes de la Grande-Baronnie – pays imaginaire, « une miette d'Europe » – que Samuel, jeune diplomate français, auraient dû tracer, constituent le prétexte pour une « guerre » psychologique. Les combattants sont, tour à tour, le pragmatisme, la mélancolie, enfin l'inquiétude d'être nulle part dans le monde.

Alexandru FUNIERU, Braşov

Le Nord où se brisent les idées toutes faites. Sous le prétexte de cartographier la région, le héros d'Emmanuel Ruben déchiffre une carte géopolitique, mais aussi la carte du tendre. Amitié, diplomatie, amour, voyages se mélangent dans une écriture poétique qui parle des limites intérieures et extérieures des pays et

La parole aux étudiants

de l'homme.

Collectif, Cluj-Napoca

Ce livre est une invitation au voyage, à la découverte, où nous nous engageons avec le personnage principal et narrateur, Samuel Vidouble, un jeune diplomate qui part en expédition dans un lieu mystérieux de la Baltique. C'est une quête d'identité à travers des paysages où les gens coexistent sans limites territoriales exactes. Et c'est un journal intime où l'on retrouve tous les souvenirs, toutes les pensées et les craintes du narrateur.

Alina SOLNITA, Craiova Les pérégrinations d'un jeune diplomate nous mènent vers des descriptions magnifiques et poétiques. Une mission qui reste toutefois pleine de mystères.

Jury de l'Université de Iaşi

34

Liste Goncourt

Lydie Salvayre Pas pleurer / Seuil Vorbim tare (ca să vezi de ce spaniolul are mereu impresia că are de-a face cu surzi), se fumează, se râde, sunt beată, ne spunem tu fără să ne cunoaştem. Şi în acel jaleo, în acea zarvă, ce cuvânt formidabil, scumpa mea, zarvă! În acea zarvă de discuţii, de izbucniri în râsete, de me cago en Dios, aruncate la fiecare cuvânt şi de clinchete de pahare ciocnite, deodată o voce gravă şi uşor palpitantă se ridică.

© Hermance Triay

On parle fort (allez savoir pourquoi l'Espagnol pense qu'il a toujours affaire à des sourds), on fume, on rit, je suis soûle, on se dit tu sans se connaître. Et dans ce jaleo, dans ce brouhaha, quel mot formidable, ma chérie !, dans ce brouhaha des discussions, des éclats de rire, des me cago en Dios lancés à tout propos et tu tintin des verres entrechoqués, une voix tout à coup se lève, une voix grave et légèrement palpitante . . .

Două voci se împletesc.

Cea revoltată a lui Bernanos, martor direct al Războiului Civil spaniol, care denunţă teroarea exersată de naţionalişti, cu binecuvântarea bisericii, împotriva răilor săraci. Şi cea consolantă a lui Montse, mama naratoarei care a şters tot din amintirea ei, mai puţin zilele încântătoare ale insurecţiei libertariene.

Două voci şi două viziuni care rezonează în mod straniu cu prezentul şi care plămădesc arta romanescă a lui Lydie Salvayre în toată puterea ei, între violenţă şi lejeritate, între brutalitate şi fineţe într-o proză când impecabilă, când stâlcită cu vrere.

35

Lydie Salvayre, scriitoare franceză de origine spaniolă, s-a născut în 1948, în sudul Franţei.

Ea a obţinut premiul Hermès pentru roman de debut cu La Déclaration, premiul Novembre pentru La Compagnie des spectres şi premiul François Billetdoux pentru BW. Cărţile ei sunt traduse în douăzeci de limbi, iar unele au fost adaptate în spectacole teatrale. Pas pleurer a obţinut premiul salonului de carte de la Nancy, în 2014.

La vie d'une « mauvaise pauvre » sur fond de guerre civile espagnole. Des destins menés par les idéologies politiques de l'époque ; enfin, la vie et la mort, décidées par l'illusion de trouver une nouvelle vie, meilleure.

Bianca POPA – Adelina BOGZOIU, Braşov Lydie Salvayre réunit la voix de Georges Bernanos avec celle de Montse, la mère de la narratrice, pour peindre le tableau d'une Espagne déchirée par la guerre civile de 36. S'exprimant dans un mélange savoureux de français et d'espagnol, Montse raconte la vie rurale des années trente pleine de misère et la manière dont les Espagnols ont réagi aux idées nouvelles.

Daniel GHERASIM, Cluj-Napoca Le roman de Lydie Salvayre est un pari gagné par l'auteur qui parvient à nous offrir un roman à deux voix, qui se fondent harmonieusement dans une même réalité : la guerre civile en Espagne.

La parole aux étudiants

Elle superpose l'histoire de la jeunesse catalane de sa mère et le témoignage de Georges Bernanos, la joie de vivre et l'horreur devant la mort. Tous les sentiments humains : l'amour, la révolte, le sacrifice, la haine, la honte coexistent dans une langue qui palpite, « le fragnol ».

Ana Maria COMAN, Craiova Deux voix se mêlent ensemble pour revenir sur l'Histoire et mieux l'éclairer.

Nous sommes face à un récit bouleversant et émouvant, plein de sensibilité et d'humilité.

Jury de l'Université de Iaşi

Pas pleurer est un roman où se déclenche une guerre de la mémoire, où se mélange le passé et le présent et où deux vies se combinent dans un seul événement.

Denisa GOICOVICI, Timişoara

36

Liste Goncourt

Joy Sorman La peau de l'ours / Gallimard Doamna Yucca găseşte între labele mele unicul refugiu posibil pentru corpul ei hipertrofiat, se uită pe sine, e nesperat, deodată vulnerabilă şi minusculă între braţele mele. Strângând-o la pieptul meu în întunecimea îmbălsămată şi caldă a cuştii, m-am văzut om înfrânat şi animal poticnit, bestialitate pierdută şi evidenţă dispăruta, m-am văzut îndepărtat de viaţa mea, om invizibil şi fiară incertă, m-am văzut poftind în zadar.

Madame Yucca trouve entre mes pattes le seul refuge possible à son corps démesuré, elle s'abandonne, c'est inespéré, soudain vulnérable et minuscule dans mes bras.

La serrant contre moi dans l'obscurité embaumée et chaude de ma cage, je me suis vu homme entravé et animal empêché, bestialité perdue et évidence disparue, je me suis vu bander en vain.

Naratorul, hibrid monstruos născut din împreunarea unei femei cu un urs, îşi povesteşte destinul nefericit. Abandonând treptat orice trăsătură umană pentru a lua aparenţa unei fiare, este vândut unui ursar, apoi unui organizator de lupte cu animale, traversează oceanul pentru a ajunge într-un circ, unde leagă prietenii cu alte creaturi ieşite din comun, înainte de a ajunge la o gradină zoologică.

Cu acest roman în formă de basm, care exploreză graniţa subţire şi îngrijorătoare dintre umanitate şi bestialitate, Joy Sorman ne invită la o călătorie unică într-o piele de urs. Un mod de a ne deregla simţurile şi de a purta o privire nouă şi tulburătoare asupra realităţii oamenilor.

37

Joy Sorman, scriitoare şi jurnalistă, se naşte în 1973. Este recompensată cu premiul Flore pentru primul roman, Boys, boys, boys şi cu premiul François Mauriac al Academiei Franceze, pentru Catherine Hélie © Editions Gallimard

Comme une bête, acordat în 2012.

Un esprit humain dans une peau de bête, contraint à vivre plutôt en lui-même que parmi les autres. Une image extérieure, un peu dérangeante, de l'humanité vue comme une foule cruelle et incapable de comprendre et d'accepter la différence.

Bianca POPA – Adelina BOGZOIU, Braşov

Un accouplement contre-nature entre un ours et une jeune femme ne peut que mal finir ; pourtant, lorsque le résultat de cette relation est une âme humaine à l'apparence d'une bête, le lecteur devient le témoin des souffrances d'un esprit rationnel et sensible censé vivre dans « la peau de l'ours ».

Dora MĂNĂSTIRE, Cluj-Napoca Le roman-parabole de Joy Sorman montre avec éloquence que le règne animal

La parole aux étudiants

ne détient pas l'exclusivité en matière de férocité !

Alexandra IONEL, Cluj-Napoca À la frontière entre humanité et bestialité, l'auteur nous propose un nouveau regard sur le monde si complexe de l'humain. Expérience surprenante, ce livre est fait pour les lecteurs anticonformistes.

Jury de l'Université de Iaşi

Un conte fantastique et subtil qui pose des questions sur l'humanité et la bestialité.

Cerasela PÉCHIER, Sibiu

La peau de l'ours : deux vies en une. Un monde bivalent – deux êtres différents et en même temps un seul. Le mi-homme mi-ours.

Calin POPET, Timişoara

38

Liste Goncourt

Éric Vuillard Tristesse de la terre / Actes Sud Să-l privim. Noaptea e albă. Şopteşte-mi ce trebuie să scriu. Nu, te rog, nu-mi mai arăta chipul tău, nu mă mai privi. Pământul e trist, corpul e singur. Nu mai văd nimic. Iar tu, tu eşti acolo biet rege care a tras o carte proastă.

Regardons-le. La nuit est blanche. Souffle-moi ce qu'il faut écrire. S'il te plaît, ne me montre plus ton visage, ne me regarde pas. La terre est triste, le corps est seul. Je ne vois plus rien. Et toi, tu es là, pauvre roi ayant pioché la mauvaise carte.

Credem că reality show-ul este ultimul avatar al spectacolului dedicat maselor? Ne înşelăm amarnic. Este chiar originea. Creatorul lui a fost Buffalo Bill, realizatorul faimosului Wild West Show.

Figură mitică a cuceririi Vestului Sălbatic, Buffalo Bill şi-a întreţinut propria legendă prin reprezentaţiile în care se punea pe sine însuşi în scenă, alături de indieni adevăraţi şi rejuca scenele de bătălie. Spectacolul său, care face turul Statelor Unite şi al Europei, îmbină realitatea cu mitul şi provoacă fervoare în rândul spectatorilor. Însă în spatele acestui decor-realitate în hârtie, se ascunde o realitate mult mai tragică, cea a unui popor martirizat, înjosit, exploatat, expus, umilit, condamnat să joace la nesfârşit propria-i distrugere chiar de chiar cei care au provocat-o.

39

Éric Vuillard, născut în 1968, la Lyon este scriitor şi cineast.

Romanul său Conquistadors e recompensat cu Grand prix littéraire du Web şi cu premiul Ignatius J. Reilly, în 2010. Primeşte, de asemenea, premiul Franz-Hessel, în 2012 şi premiul ValeryLarbaud, în 2013 pentru două povestiri publicate de editura Actes Sud, La bataille d'Occident şi Congo. © Melania Avanzato

Une invitation à réfléchir, une fois de plus, sur la conquête de l'Ouest américain par l'homme blanc et sur la disparition d'une culture : celle des Amérindiens. Le spectacle Wild West Show est un mélange de réalité et de mythe. Derrière ce décor, se cache une réalité dure, celle d'un peuple-martyr – les Indiens condamnés à jouer leur propre tragédie, devant leurs oppresseurs.

Maria MARINA, Braşov Éric Vuillard fait que la réalité et le spectacle qui met en scène cette réalité se réunissent dans le même contexte, celui de son roman. Sous le signe du succès sera toujours caché celui de la tragédie. Sur la terre, le bien et le mal, le beau et le laid coexistent, et l'homme sera toujours d'un côté ou de l'autre, c'est cela que

La parole aux étudiants

Tristesse de la terre essaie de montrer.

Aida Duma, Cluj-Napoca

Tristesse de la terre est un vrai poème qui traite d'une manière très émouvante des aspects de la vie quotidienne, en s'appuyant sur des faits réels qui se sont déroulés dans le passé, mais qui ont beaucoup influencé le présent.

Comme le titre même l'indique, le roman reflète une tristesse profonde qui touche beaucoup le lecteur. « La terre est triste, le corps est seul. Je ne vois plus rien. Et toi, tu es la, roi pauvre, ayant pioché la mauvaise carte. » Georgiana BUTU, Craiova Nous assistons à la déconstruction d'un mythe. C'est la face cachée et tragique des origines du divertissement de masse qui est révélée dans ce roman.

Jury de l'Université de Iaşi

40

Les invités de l'automne Invitaţii toamnei

42

Les invités de l'automne

Le Petit Nicolas . Micuţul Nicolas L'Institut français, les Editions Arthur et Jumatatea Plina s'associent pour vous présenter Le Petit Nicolas ou… Micuţul Nicolas Le Petit Nicolas, un petit garçon impertinent, joyeux et amusant, qui nous entraine dans ses aventures quotidiennes en compagnie d'une galerie de personnages aussi spectaculaires qu'ordinaires. Retrouvez-le dans une série d'historiettes dans lesquelles nous nous reconnaissons tous.

Institutul Francez, Editura Arthur şi Jumătatea plină vă prezintă Le Petit Nicolas sau… Micuţul Nicolas.

Micuţul Nicolas, un băieţel impertinent, amuzant şi jucăuş, ne antrenează cu umor şi tandreţe în aventurile sale cotidiene, acompaniat de o galerie de puşti care mai de care mai spectaculoşi.

O serie de povestioare în care ne vom recunoaşte cu toţii.

Prima aventură a Micuţului Nicolas apare în 1959 în ziarul francez Sud-Ouest Dimanche.

René Goscinny inventează un « limbaj de puşti », iar Jean-Jacques Sempé desenează cu tandreţea-i binecunoscută o multitudine de copilaşi minusculi care se agită. Un erou s-a născut.

René Goscinny, scriitorul cărţii Micuţul Nicolas, este cel mai cunoscut şi mai iubit scenarist francez de bandă desenată. Albumele sale Asterix, Iznogoud şi Lucky Luke stau la temelia benzii desenate europene.

Jean-Jacques Sempé, minunatul desenator al Micuţului Nicolas, este unul dintre cei mai cunoscuţi desenatori umorişti din lume. Micuţul Nicolas a fost publicat în 40 de ţări, iar albumele cu desene umoristice în peste 20 de ţări. În cadrul Salonului European de Bandă Desenată Program de vizitare: Miercuri – Duminică : 10:00-18:00

43

Capitaine Conan . Căpitanul Conan Afin de mettre en lumière le roman de Roger Vercel, l'Institut français de Roumanie a réalisé une exposition itinérante. Intitulée „Hommage au Capitaine Conan”, cette exposition vous plonge dans le Bucarest de Roger Vercel, celui des années 1918 – 1919, grâce aux descriptions de l'auteur et à une riche documentation.

Căpitanul Conan a fost distins în 1934 cu prestigiosul premiu Goncourt, iar în 1996 a inspirat filmul cu acelaşi titlu regizat de Bertrand Tavernier.

Primul Război Mondial se apropie de sfîrşit. Detaşamentul locotenentului Conan din Armata franceză de la Dunăre aşteaptă într-o pădure de pe malul bulgar al fluviului.

Trimişi în România, oamenii lui Conan, frustraţi că, după patru ani de război şi de acţiuni îndrăzneţe, nu mai primesc nici un fel de misiuni de luptă, intră în conflict cu justiţia militară. Locotenentul Norbert, prietenul lui Conan, va ancheta, în calitate de comisar raportor, faptele unor militari care nu par dispuşi să accepte că violenţa pe care războiul o justifică se transformă, pe timp de pace, în crimă. „În ciuda armistiţiului şi a eliberării României, Armata de la Dunăre va rămîne mobilizată timp de mai multe luni. Soldaţii ei sînt încazarmaţi la Bucureşti şi întîmpină dificultăţi în readaptarea la legile vieţii civile. Acesta este fundalul romanului Căpitanul Conan...

Descrierile sînt precise, căci, pentru a povesti, scriitorul s-a bizuit pe propriile lui amintiri, consemnate în carnete pe care le-a ţinut de-a lungul întregului război tocmai pentru a putea reconstitui în amănunt aceste instantanee ale Istoriei. Solida lui documentaţie ne permite ca, citind Căpitanul Conan, să întreprindem o adevărată călătorie în timp.”

Exposition: Alliance français de Constanta : 03 oct. - 27 oct. 2014

Institut français de Iasi : 8 nov. - 23 nov. 2014

Université de Craiova : 03 oct. - 16 oct. 2014

Lectorat de français de Sibiu : à partir du 19 novembre 2014

Alliance française de Ploiesti : 22 oct. - 10 nov. 2014

Alliance française de Brasov : 26 nov. - 8 déc. 2014

Librairie Carturesti - Verona, Bucarest : 29 oct. - 18 nov. 2014

Alliance français de Pitesti : 10 déc. 2014 - 14 jan. 2015

44

Les invités de l'automne

Gwenaëlle Aubry Personne . Nimeni Gwenaëlle Aubry va fi

„Un tată care se străduieşte să se transforme pe sine în nimic. O fiică ce

prezentă la Bucureşti între

transformă nimicul la loc în tată. Există atîtea cărţi despre mamă în literatura

22-25 noiembrie la târgul

universală. Aceasta este una dintre cărţile tatălui. Un abecedar al complicatei

de carte Gaudeamus.

iubiri filiale şi paterne, transformat într-o adevărată bijuterie stilistică.”

Svetlana Cârstean „Dacă tata ar fi trăit, spune Virginia Woolf în Jurnal, n-aş fi scris nici un cuvînt.

Pentru că tata n-a reuşit să trăiască niciodată cu adevărat, pare să spună Gwenaëlle Aubry în Personne, a trebuit să încep să scriu. Romanul familial şi, mai ales, figura Tatălui retează sau, dimpotrivă, autorizează fantasma scriitoricească. A deveni scriitoare înseamnă pentru Gwenaëlle Aubry a da o voce unui părinte pierdut în propria-i nevroză, înseamnă a dialoga cu eurile lui multiple, înseamnă a-l autoriza să existe măcar după moartea sa fizică. Iar acest dialog – care ne implică şi pe noi, fie că citim, fie că scriem – s-ar putea numi Nimeni aşa cum foarte bine s-ar putea numi Noi, toţi.”

Simona Sora „Un apreciat profesor de Drept lasă moştenire un manuscris în care, povestinduşi boala (un sindrom maniaco-depresiv), şi-a căutat identitatea pierdută. Boala la transformat într-un „nimeni”, dar comentariul profund, nuanţat, al fiicei, îl recompune, din măştile, ordonate alfabetic. Două voci, două vieţi decalate, efortul de a ascunde suferinţa, de a atinge sau de a păstra normalitatea. O carte tulburătoare, pasionantă, impecabil scrisă, despre legături indestructibile de familie, despre graniţa incertă dintre literatură şi proiecţiile psihice.”

Gabriela Adameşteanu Gwenaëlle Aubry (n. 1971) este scriitoare, traducătoare a lui Plotin, doctor în filosofie, cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique. A publicat şase romane, în prezent fiind autor Mercure de France. Personne a apărut în 2009 şi a fost recompensat cu Premiul Femina. A figurat în selecţiile finale pentru premiul Academiei Franceze şi premiul Médicis. Cel mai recent roman al său, Partages (2012), s-a regăsit de asemenea pe lista lungă pentru Premiul Goncourt.

Romanul Personne a fost tradus în zece limbi, iar ediţia din Statele Unite a

© Stéphane Haskell

beneficiat de prefaţa lui Rick Moody, autorul binecunoscutului roman The Ice Storm.

45

Hélène Grémillon Le Confident . Confidentul Un adevărat fenomen editorial, romanul de debut al scriitoarei franceze Hélène

Hélène Grémillon va fi

Grémillon a devenit bestseller imediat după apariţie, în 2010, fiind tradus până

prezentă la Bucureşti între

în prezent în 27 de ţări. Confidentul a fost încununat în Franţa cu numeroase

19-22 noiembrie la târgul

premii, printre care Lauriers Verts de la Forêt des Livres – Prix du Premier

de carte Gaudeamus.

Roman (2010), Prix Palissy (2011), Prix Emmanuel Roblès (2011), Prix Montalembert (2011) şi Prix Jeune Talent Littéraire des Clubs de Lecture SaintGermain-en-Laye (2011), în Germania primind Euregio-Schüler- Literaturpreis (2013).

Paris, 1975. După tragicul accident în care-şi pierde mama, tânăra editoare Camille Werner descoperă printre misivele previzibile un plic ciudat. În el, o scrisoare de câteva pagini, relatând întâmplări din copilăria unor necunoscuţi.

O eroare a poştei, sau poate o scăpare a expeditorului anonim, crede Camille.

Dar primul plic e doar începutul unui şir de scrisori care, filă cu filă, deapănă povestea a două iubiri imposibile şi a nenumărate vieţi sfărâmate. Încetul cu încetul, Camille înţelege că teribila taină pe care vrea să i-o împărtăşească autorul anonim o priveşte chiar pe ea. În acest roman, care are suflul marilor istorisiri, Hélène Grémillon asociază pasiunea cu suspansul psihologic, într-un admirabil stil literar.

Scriitoarea franceză Hélène Grémillon s-a născut în 1977 la Poitiers. După studii de filologie şi istorie, se lansează în presă (lucrează pentru Le Figaro şi L'Avantscène cinéma) şi în regia de scurtmetraj. În 2010 debutează cu romanul Confidentul (Le confident) – o poveste în care pasiunile şi întâmplările dramatice se înlănţuie pe fundalul tulbure al Franţei ameninţate şi apoi ocupate de nazişti –, în aceeaşi măsură un mare succes de public şi de critică. Cartea, tradusă până în prezent în 27 de ţări, a fost distinsă cu cinci premii importante în Franţa şi cu Euregio-Schüler-Literaturpreis (2013) în Germania. În 2012, Hélène Grémillon îşi publică cel de-al doilea roman, Garsoniera (La Garçonnière), care se bucură de acelaşi succes.

©Claude Gassian

La Garçonnière Ce roman est inspiré d'une histoire vraie. Les événements se déroulent en Argentine, à Buenos Aires. Nous sommes en août 1987, c'est l'hiver. Les saisons ne sont pas les mêmes partout Les êtres humains, si.

Prochainement en roumain.

46

Les invités de l'automne

Cele mai frumoase cărţi „Cele mai frumoase cărţi din România 2014” este un proiect realizat de Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură.

Proiectul formează o platformă de dezbatere pe tema designului de carte, atât pentru profesionişti din lumea editorială, cât şi pentru designeri, graficieni independenţi şi publicul larg, oferind un cadru de apreciere şi o perspectivă internaţională. Activitatea centrală este un concurs naţional de design de carte, finalizat cu o expoziţie a celor mai frumoase cărţi din România.

Institutul Francez este partener al acestui eveniment din 2013 şi contribuie la îmbogăţirea lui cu un invitat de specialitate din lumea cărţilor frumoase franceze. În 2013, Géraldine Lay (fabricantă la Actes Sud) a fost prezentă în cadrul acestui eveniment, iar anul acesta, Corinne Trovarelli de la Flammarion.

Institutul Francez este mândru să susţină această iniţiativă, una ambiţioasă şi a cărei finalitate nu înseamnă doar ideea conceperii unei cărţi-instrument de lectură, ci şi obţinerea unei cărţi ca măiestrie profesională, ca obiect artistic.

Un workshop cu un specialist francez este prevăzut pentru luna decembrie.

Laureaţii acestei a treia ediţii, anunţaţi pe 6 octombrie la UNAgaleria din Bucureşti, au fost: Premiul I: Serii. Multipli. Realisme. – Nicu Ifoveanu, Grafică Radu Manelici, Asociația pentru Artă Ilfoveanu Premiul II: Mickey pe Dunăre – Cristian Dârstar, Alexandru Berceanu, Bandă desenată Cristian Dârstar, design Sorina Vasilescu, Jumătatea Plină Premiul III: Carte de activități și colorat cu desene de Dan Perjovschi – Monotremu (artist duo) în cadrul proiectului Minitremu, Design Monotremu, desene Dan Perjovschi, Minitremu Iar Institutul Francez a fost şi el încununt cu Premiul pentru cel mai bun partener!

Médiathèques. Horaires : Bucarest mardi, mercredi, vendredi: 10h00 – 18h00 jeudi: 10h00 – 20h00 (de mai à octobre) samedi: 10h00 – 14h00 Cluj lundi : 13h00 – 18h00 mardi, mercredi, vendredi : 10h00 – 18h00 jeudi : 13h00 – 20h00 samedi : 10h00 – 13h00 la médiathèque est ouverte au public un samedi sur deux, le premier et le troisième samedi du mois

Organizatori institutionali

Iasi lundi, mardi, vendredi : 11h00 - 18h00 mercredi : 11h00 – 20h00 jeudi : 11h00 – 19h00 samedi : 10h – 14h00 Timisoara Lundi, mercredi, vendredi : 10h00 – 18h00 mardi, jeudi : 14h00 – 20h00 samedi : 10h00 – 14h00

Parteneri strategici

www.institutfrancais.ro

Librairie Française Kyralina Str. George Enescu nr. 8, Bucarest Tél : +40 31 428 7436 E-mail : info@kyralina.ro

Parteneri

Du lundi au samedi : de 10h à 20h et le dimanche : de 12h à 18h http://www.kyralina.ro

Coordonare proiect:

Chloé Becqueriaux Traducere:

Norela Feraru Visual:

Daphné Becqueriaux

Parteneri media

Concept şi realizare grafică:

Concept Machine Tipar:

Arta Grafică Mulţumiri profesorilor coordonatori, lectorilor, şi membrilor juriului

Cu sprijinul

Le Choix roumain de la liste Goncourt Lista Goncourt / Alegerea studenţilor români

Le Salon européen de la bande dessinée Salonul european de bandă desenată Le Petit Nicolas . Micuţul Nicolas

Capitaine Conan . Căpitanul Conan Bertrand Tavernier Centenaire de la première guerre mondiale Centenarul Primului Război Mondial

Gaudeamus Hélène Grémillon Gwenaëlle Aubry