Predica de pe Munte Matei 5:1-48 1 Isus, văzând mulțimile, s-a suit pe munte. Și, după ce a șezut jos, ucenicii Lui au venit la El. 2 Și deschizându-Și gura, i-a învățat, zicând: 3 Fericiți cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor. 4 Fericiți sunt cei ce plâng, căci aceia vor fi mângâiați. 5 Fericiți sunt cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul. 6 Fericiți sunt cei ce flămânzesc și însetează după dreptate, căci aceia se vor sătura. 7 Fericiți sunt cei milostivi, căci ei vor căpăta milă. 8 Fericiți cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu. 9 Fericiți sunt cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați copii ai lui Dumnezeu. 10 Fericiți sunt cei prigoniți pentru dreptate, căci a lor este Împărăția cerurilor. 11 Fericiți veți fi voi când, din pricina Mea, vă vor ocărî oamenii, vă vor prigoni și vor zice tot felul de lucruri rele împotriva voastră, mințind. 12 Bucurați-vă și veseliți-vă, căci răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot așa i-au prigonit pe prorocii care au fost înaintea voastră. 13 Voi sunteți sarea pământului; dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce va fi sărată? Nu mai este bună de nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni. 14 Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate fi ascunsă. 15 Nici oamenii nu aprind o lumânare și o pun sub obroc, ci o pun pe sfeșnic; și ea luminează tuturor celor din casă. 16 Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri. 17 Nu credeți că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit n-am venit să stric, ci să împlinesc. 18 Adevărat vă spun că, până nu va trece cerul și pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slove din Lege, până nu se vor împlini toate. 19 Așadar, oricine va strica una din aceste porunci, cele mai mici, și va învăța pe oameni așa, va fi chemat cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar oricine le va împlini și va învăța pe alții așa, acela va fi chemat mare în Împărăția cerurilor.
1
Predica de pe Munte
20 Căci vă spun că, dacă dreptatea voastră nu va întrece dreptatea cărturarilor și fariseilor, nu veți intra în Împărăția cerurilor. 21 Ați auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu ucizi; și oricine va ucide, va fi pedepsit de judecată. 22 Vă spun însă că oricine se mânie pe fratele său fără motiv va fi pedepsit de judecată; și oricine va zice fratelui său: „Nebunule”, va fi pedepsit de sobor; iar oricine va zice: „Nebunule”, va fi pedepsit de focul gheenei. 23 Așadar, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 Lasă darul tău acolo, înaintea altarului, și du-te, împacă-te mai întâi cu fratele tău și apoi vino și adu darul tău. 25 Înțelege-te repede cu potrivnicul tău, cât ești cu el pe cale, ca nu cumva potrivnicul să te dea în mâinile judecătorului, și judecătorul să te dea în mâinile ofițerului și să fii aruncat în temniță. 26 Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti ultimul ban. 27 Ați auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu comiți adulter; 28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a și comis adulter cu ea în inima lui. 29 Și dacă ochiul tău cel drept te face să smintești, scoate-l și leapădă-l de la tine; căci este mai bine pentru tine să piară unul din mădularele tale și nu să fie aruncat tot trupul tău în gheenă. 30 Și dacă mâna ta cea dreaptă te face să te smintești, taie-o și leapădă-o de la tine; căci este mai bine pentru tine să piară unul din mădularele tale și nu să fie aruncat tot trupul tău în gheenă. 31 S-a zis: „Oricine își va lăsa nevasta, să-i dea o scrisoare de divorț.” 32 Dar Eu vă spun că oricine își lasă nevasta, afară de pricina desfrânării, o face să comită adulter; și oricine se căsătorește cu cea divorțată comite adulter. 33 Ați auzit din nou că s-a zis celor din vechime: „Să nu juri strâmb, ci să țină înaintea Domnului jurămintele tale.” 34 Dar Eu vă spun: Să nu jurați nicidecum, nici pe cer, căci este scaunul de domnie al lui Dumnezeu. 35 Nici pe pământ, căci este așternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, căci este cetatea marelui Împărat. 36 Nici pe capul tău să nu juri, pentru că nu poți face un fir de păr alb sau negru. 37 Ci vorbirea voastră să fie: Da, da; Nu, nu; căci orice este mai mult decât acestea vine din rău. 38 Ați auzit că s-a zis: „Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”. 39 Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviți celui rău; ci oricui te lovește peste obrazul drept, întoarce-i și pe celălalt. 40 Și dacă vrea cineva să te dea în judecată și să-ți ia haina, lasă-i și mantaua. 41 Și oricine te va sili să mergi o milă, mergi cu el două. 42 Dă-i celui ce-ți cere, și nu te întoarce de la cel ce vrea să se împrumute de la tine. 43 Ați auzit că s-a zis: „Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău.” 44 Dar Eu vă spun: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc; 45 Ca să fiți fii ai Tatălui vostru care este în ceruri, căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46 Dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți? Nu fac și vameșii la fel? 47 Și dacă salutați numai pe frații voștri, ce faceți mai mult decât ceilalți? Nu fac și vameșii la fel? 48 Fiți, dar, desăvârșiți, precum și Tatăl vostru care este în ceruri este desăvârșit.
Matei 6:1-34 1 Luați seama să nu faceți milostenia voastră înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei; altfel nu veți avea nicio răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri. 2 De aceea, când faci milostenie, nu suna din trâmbiță înaintea ta, cum fac ipocriții în sinagogi și în ulițe, ca să fie slaviți de oameni. Adevărat vă spun că și-au primit răsplata. 3 Tu însă, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta ta; 2
Predica de pe Munte
4 pentru ca milostenia ta să fie în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti. 5 Și când vă rugați, nu fiți ca ipocriții, căci lor le place să se roage stând în picioare în sinagogi și la colțurile ulițelor, ca să fie văzuți de oameni. Adevărat vă spun că și-au primit răsplata. 6 Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta, închide ușa și roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti. 7 Iar când vă rugați, nu folosiți cuvinte deșarte, cum fac păgânii; căci ei cred că vor fi ascultați pentru multă vorbărie. 8 Nu vă asemănați dar cu ei, căci Tatăl vostru știe de ce aveți nevoie, mai înainte ca să-I cereți voi. 9 Rugați-vă dar așa: „Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău!” 10 Vie Împărăția Ta. Facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. 11 Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi. 12 Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. 13 Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Căci a Ta este Împărăția, puterea și slava, în veci. Amin. 14 Căci, dacă iertați oamenilor greșelile lor, și Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta vouă. 15 Dar dacă nu iertați oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre. 16 Și când postiți, nu fiți triști ca ipocriții, căci își strice fețele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că și-au primit răsplata. 17 Tu însă, când postiști, unge-ți capul și spală-ți fața; 18 Ca să nu te arăți oamenilor că postești, ci Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti. 19 Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le strică molia și rugina și unde hoții sapă și le fură. 20 Ci strângeți-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură. 21 Căci unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta. 22 Lumina trupului este ochiul; deci, dacă ochiul tău este curat, tot trupul tău va fi plin de lumină. 23 Dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Așadar, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare este întunericul acela! 24 Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul și va iubi pe celălalt, sau se va lipi de unul și va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona. 25 De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați de viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca sau ce veți bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Nu este viața mai mult decât hrana, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea? 26 Uitați-vă la păsările cerului: ele nu seamănă, nici nu seceră, nici nu strâng în hambare; și totuși Tatăl vostru ceresc le hrănește. Nu sunteți voi cu mult mai buni decât ele? 27 Care dintre voi, chiar dacă se îngrijorează, poate adăuga un cot la statura sa? 28 Și de ce vă îngrijorați de îmbrăcăminte? Uitați-vă cum cresc crinii câmpului: nu trudesc, nici nu torc. 29 Și totuși vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei. 30 Așadar, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este și mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor? 31 De aceea, nu vă îngrijorați, zicând: „Ce vom mânca? Sau ce vom bea? Sau cu ce ne vom îmbrăca?” 32 (Căci toate aceste lucruri le caută neamurile;) căci Tatăl vostru ceresc știe că aveți trebuință de toate aceste lucruri. 33 Căutați însă mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 34 Nu vă îngrijorați, dar, de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale ei. Ajunge zilei nenorocirea ei.
3
Predica de pe Munte
Matei 7:1-29 1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați. 2 Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura din nou. 3 Și de ce privești paiul din ochiul fratelui tău, și nu te uiți la bârna din ochiul tău? 4 Sau cum vei zice fratelui tău: „Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău!”, și iată că ai o bârnă în ochiul tău? 5 Ipocritule, scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea limpede să scoți paiul din ochiul fratelui tău. 6 Nu dați câinilor lucrurile sfinte și nu aruncați perlele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă și să vă sfâșie. 7 Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide. 8 Căci oricine cere, primește; și cine caută, găsește; și celui ce bate, i se va deschide. 9 Sau care om este acela dintre voi, căruia, dacă fiul său îi cere pâine, îi va da o piatră? 10 Sau dacă îi cere un pește, îi va da un șarpe? 11 Dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer? 12 De aceea, tot ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel; căci aceasta este Legea și Prorocii. 13 Intrați pe poarta cea strâmtă, căci largă este poarta și lată este calea care duce la pierzare, și mulți sunt cei ce intră pe ea. 14 Fiindcă strâmtă este poarta și îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o găsesc. 15 Păziți-vă de prorocii mincinoși, care vin la voi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. 16 Îi veți cunoaște după roadele lor. Se culeg oare struguri din spini sau smochine din mărăcini? 17 Tot așa, orice pom bun aduce roade bune, dar pomul rău aduce roade rele. 18 Pomul bun nu poate aduce roade rele, nici pomul rău nu poate aduce roade bune. 19 Orice pom care nu aduce rod bun este tăiat și aruncat în foc. 20 De aceea, după roadele lor îi veți cunoaște. 21 Nu oricine-Mi zice: „Doamne, Doamne!”, va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri. 22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne, n-am prorocit noi în Numele Tău și n-am scos noi draci în Numele Tău și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?” 23 Și atunci le voi mărturisi: Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi, cei ce lucrați fărădelegi. 24 De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le face, îl voi asemăna cu un om înțelept, care și-a zidit casa pe stâncă. 25 Și a căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile și au bătut în casa aceea, și ea n-a căzut, pentru că era temelie pe stâncă. 26 Și oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le face, va fi asemănat cu un om nebun, care și-a zidit casa pe nisip. 27 Și a căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile și au bătut peste casa aceea, și ea s-a prăbușit; și mare a fost prăbușirea ei. 28 După ce a terminat Isus aceste cuvinte, norodul era uimit de învățătura Lui. 29 Căci îi învăța ca unul care are autoritate, nu ca scribii.
4