Romanian - The Reality of Hell

Realitatea Iadului Și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Matei 10:28

Pentateuh și Istorie Căci un foc s-a aprins în mânia Mea și va arde până la adâncimile locuinței morților, va mistui pământul cu roadele lui și va aprinde temeliile munților. Deuteronomul 32:22 Nenorocirile Locuinței Morților m-au înconjurat, cursele morții m-au împreunat. În strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul și am strigat către Dumnezeul meu; El mi-a auzit glasul din Templul Lui și strigătul meu a ajuns la urechile Lui. 2 Samuel 22:6-7

Poezie Poți oare să-L descoperi pe Dumnezeu prin cercetare? Poți oare să-L descoperi pe Cel Atotputernic până la desăvârșire? El este înalt ca cerurile; ce poți face tu? Este mai adânc decât Locuința Morților; ce poți ști tu? Iov 11:7-8 Locuința morților este descoperită înaintea Lui și nimicirea nu are nicio acoperire. Iov 26:6 Cei răi vor fi predați în Locuința Morților și toate neamurile care uită pe Dumnezeu. Psalmul 9:17 Căci nu-mi vei lăsa sufletul în Locuința Morților și nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă stricăciunea. Psalmul 16:10 Necazurile Locuinței Morților m-au înconjurat, cursele morții m-au prins. Psalmul 18:5 Să-i apuce moartea și să se pogoare vii în Locuința Morților, căci răutatea este în locuințele lor și printre ei! Psalmul 55:15 Căci mare este îndurarea Ta față de mine și mi-ai izbăvit sufletul din adâncul Locuinței Morților.

Psalmul 86:13 Mă înconjurau necazurile morții, și m-au apucat chinurile iadului; am găsit necaz și întristare.

Psalmul 116:3

Realitatea Iadului Și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Matei 10:28 Dacă mă voi sui în ceruri, Tu ești acolo; dacă îmi voi face patul în Locuința Morților, iată, Tu ești acolo. Psalmul 139:8 Căci buzele femeii străine picură ca fagul de miere, și gura ei este mai netedă decât untdelemnul; dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri. Picioarele ei coboară la moarte, și pașii ei ajung în Locuința Morților. Proverbe 5:3-5 Ascultați-mă dar acum, copii, și luați aminte la cuvintele gurii mele! Nu vă abateți inima spre căile ei și nu vă rătăciți pe cărările ei. Căci mulți a doborât a doborât, mulți oameni puternici au fost uciși de ea. Casa ei este calea spre Locuința Morților, coborârea în cămările morții. Proverbe 7:24-27 Femeia nebună este gălăgioasă, este neînfricată și nu știe nimic. Căci șade la ușa casei sale, pe un scaun, în locurile înalte ale cetății, ca să cheme pe călătorii ce umblă pe drumurile lor drepte. Cine este neînfricat să se întoarcă aici! Cât despre cel lipsit de pricepere, ea îi zice: „Apele furate sunt dulci și pâinea mâncată pe ascuns este plăcută!” Dar el nu știe că acolo sunt morții și că oaspeții ei sunt în adâncurile iadului. Proverbe 9:13-18 Locuința morților și pieirea sunt înaintea Domnului: cu cât mai mult inimile fiilor oamenilor! Calea vieții este cea mai înaltă pentru cel înțelept, ca să se ferească de locuința morților, care este jos.

Proverbe 15:11,24 Nu opri copilul de la mustrare, căci dacă îl vei bate cu nuiaua, nu va muri. Îl vei bate cu nuiaua și îi vei izbăvi sufletul din Locuința Morților. Proverbe 23:13-14 Locuința morților și nimicirea nu sunt niciodată pline, tot așa ochii omului nu sunt niciodată sătui.

Proverbe 27:20

Profeție De aceea, Locuința Morților s-a lărgit și și-a deschis gura fără măsură; și slava, mulțimea, fastul și cel ce se bucură de ei se vor pogorî în el. Isaia 5:14 Locuința morților se mișcă din adâncul pământului din cauza ta, ca să te întâmpine la venirea ta; scoală pentru tine pe morți, pe toți mai marii pământului; ridică de pe tronurile lor pe toți împărații neamurilor. Totuși, tu vei fi coborât în locuința morților, în fundul gropii. Isaia 14:9,15 Pentru că ați zis: „Am făcut un legământ cu moartea și avem o înțelegere cu Locuința Morților; când va trece urgia cea năprasnică, ea nu ne va ajunge, căci ne-am făcut minciunile un adăpost și ne-am ascuns sub neadevăr. Legământul vostru cu moartea va fi desființat și legământul vostru cu Locuința Morților nu va dăinui; când va trece urgia cea năprasnică, veți fi călcați în picioare de ea.” Isaia 28:15,18 Te-ai dus la împărat cu mir, ți-ai mărit miresmele, ți-ai trimis solii departe și te-ai smerit până la Locuința Morților. Isaia 57:9 Am făcut neamurile să se cutremure de vuietul căderii lui, când l-am aruncat în Locuința Morților cu cei ce se pogoară în groapă; și toți copacii Edenului, cei mai aleși și mai frumoși din Liban, toți cei ce beau apă, se vor mângâia în adâncurile pământului. Și ei s-au pogorât împreună cu el în Locuința

2

Realitatea Iadului Și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Matei 10:28 Morților, la cei ce au fost uciși de sabie, și cei ce erau brațul lui, care locuiau la umbra lui în mijlocul neamurilor. Ezechiel 31:16-17 Cei puternici dintre cei viteji îi vor vorbi din mijlocul Locuinței Morților, împreună cu cei ce-i ajută: „S-au pogorât, zac netăiați împrejur, uciși de sabie. Nu vor adormi împreună cu cei viteji care au căzut dintre cei netăiați împrejur, care s-au pogorât în Locuința Morților cu armele lor de război; își pun săbiile sub capetele lor, dar nelegiuirile lor vor fi pe oasele lor, măcar că erau o groază pentru cei viteji în țara celor vii.” Ezechiel 32:21,27 Chiar dacă ar săpa în Locuința Morților, mâna Mea îi va lua de acolo; chiar dacă s-ar sui în ceruri, de acolo îi voi pogorî. Amos 9:2 Și a zis: „În necazul meu am strigat către Domnul și El m-a auzit; din pântecele Locuinței morților am strigat și Tu mi-ai auzit glasul.” Iona 2:2 „Ba chiar, pentru că se lasă păcălit de vin, este un om mândru și nu stă acasă, își mărește pofta ca iadul, este ca moartea și nu se poate sătura, ci adună la el toate neamurile și îngrămădește la el toate popoarele.” Habacuc 2:5

Evanghelii și Faptele Apostolilor „Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său fără temei va fi pedepsit de judecată; și oricine va zice fratelui său: «Nebunule», va fi pedepsit de sobor; dar oricine va zice: «Nebunule», va fi pedepsit de focul gheenei. Dacă ochiul tău cel drept te face să strice, scoate-l și leapădă-l de la tine; căci este de folos pentru tine să piară unul din mădularele tale, și nu să fie aruncat tot trupul tău în gheenă. Și dacă mâna ta cea dreaptă te face să strice, taie-o și leapădă-o de la tine; căci este de folos pentru tine să piară unul din mădularele tale, și nu să fie aruncat tot trupul tău în gheenă.” Matei 5:22,29-30 Și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Matei 10:28 „Și tu, Capernaume, care ești înălțat până la cer, vei fi coborât până în Locuința Morților; căci dacă minunile care s-au făcut în tine s-ar fi făcut în Sodoma, ea ar fi rămas în picioare până în ziua de azi.”

Matei 11:23 Și Eu îți spun că tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea și porțile Locuinței Morților n-o vor birui. Matei 16:18 Și dacă ochiul tău te face să strice, scoate-l și leapădă-l de la tine. Mai bine îți este să intri în viață cu un singur ochi, decât să ai amândoi ochii și să fii aruncat în gheena focului. Matei 18:9 Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Căci cutreierați marea și uscatul ca să faceți un prozelit; dar, odată ce ați ajuns, îl faceți de două ori mai fiu al iadului decât voi înșivă. Șerpi, puiet de vipere, cum puteți scăpa de osânda iadului? Matei 23:15,33 „Și dacă mâna ta te face să strice, taie-o; mai bine este pentru tine să intri în viață șchiop, decât să ai amândouă mâinile și să mergi în gheenă, în focul nestins.” Marcu 9:43,45,47

3

Realitatea Iadului Și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Matei 10:28 „Și tu, Capernaume, care ești înălțat până la cer, vei fi aruncat până în iad.” Luca 10:15 Vă voi spune însă de cine să vă temeți: Temeți-vă de Acel care, după ce a ucis, are putere să arunce în gheenă. Da, vă spun: Temeți-vă de El.” Luca 12:5 Și în Locuința Morților, fiind în chinuri, Și-a ridicat ochii și a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui. Luca 16:23 Fiindcă nu vei lăsa sufletul meu în locuința morților și nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă stricăciunea. El, văzând mai dinainte, a vorbit despre învierea lui Hristos, spunând că sufletul lui n-a fost lăsat în locuința morților și trupul lui n-a văzut stricăciunea. Faptele Apostolilor 2:27,31

Epistole și Apocalipsa Și limba este un foc, o lume a fărădelegii. Tot așa este limba printre mădularele noastre, că spurcă tot trupul și aprinde cursul firii, și este aprinsă de focul gheenei. Iacov 3:6 Căci, dacă Dumnezeu n-a cruțat pe îngerii care au păcătuit, ci i-a aruncat în iad și i-a dat în lanțuri de întuneric, ca să fie păstrați pentru judecată, 2 Petru 2:4 Eu sunt Cel ce trăiesc. Am fost mort și iată că Eu sunt viu în vecii vecilor. Amin. Și am cheile Locuinței Morților și ale morții. Apocalipsa 1:18 Și m-am uitat, și iată un cal palid; și numele celui ce ședea pe el era Moartea, și Locuința Morții îl urma. Și li s-a dat putere peste a patra parte a pământului, ca să ucidă cu sabie, cu foamete, cu moarte și cu fiarele pământului. Apocalipsa 6:8 Marea a dat înapoi pe morții care erau în ea; moartea și Locuința Morților au dat înapoi pe morții care erau în ele. Și au fost judecați fiecare după faptele lui. Și moartea și Locuința Morților au fost aruncate în iazul de foc. Aceasta este moartea a doua. Apocalipsa 20:13-14

Apocrife Mâinile Mele te vor acoperi, ca să nu vadă copiii tăi iadul. 2 Ezra 2:29 Poate că mi-ai zice: „Niciodată n-am coborât în adâncuri, nici în iad, nici nu m-am suit în cer.” 2 Ezra 4:8 Rădăcina răului este pecetluită de la tine, slăbiciunea și molia sunt ascunse de tine, iar stricăciunea a fugit în iad ca să fie uitată: 2 Ezra 8:53 Căci El biciuiește și are milă, El pogoară în Locuința Morților și ridică din nou pe oameni: și nimeni nu poate scăpa de mâna Lui. Tobit 13:2 Căci Tu ai putere asupra vieții și a morții; Tu călăuzești până la porțile iadului și te scoți din nou. Înțelepciunea lui Solomon 16:13

4

Realitatea Iadului Și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Matei 10:28 Dar ei au dormit același somn în noaptea aceea, care a fost într-adevăr insuportabil și care a venit asupra lor din adâncurile iadului inevitabil. Înțelepciunea lui Solomon 17:14 Calea păcătoșilor este netezită cu pietre, dar la capătul ei este groapa iadului. Eclesiastul 21:10 O rugăciune a lui Isus, fiul lui Sirah. Îți voi mulțumi, Doamne și Împărate, și Te voi lăuda, Dumnezeule, Mântuitorul meu! Laud Numele Tău, căci Tu ești apărătorul și ajutorul meu și mi-ai păzit trupul de pieire, de lațul limbii clemețitoare și de buzele care spun minciuni și mi-ai fost ajutorul împotriva potrivnicilor mei. M-ai izbăvit, după mulțimea îndurărilor Tale și după mărimea Numelui Tău, de dinții celor ce erau gata să mă devoreze și din mâinile celor ce căutau viața mea și de multele necazuri pe care le aveam; de sufocarea focului din toate părțile și din mijlocul focului pe care nu l-am aprins; din adâncul pântecelor iadului, de o limbă necurată și de cuvintele mincinoase.

Prin învinuirea dată împăratului, din limbă nedreaptă, sufletul meu s-a apropiat de moarte, viața mea era aproape de iadul de jos. M-au înconjurat din toate părțile și nu era nimeni care să mă ajute; am așteptat ajutorul oamenilor, dar nu era nimeni. Atunci m-am gândit la îndurarea Ta, Doamne, și la faptele Tale din vechime, cum izbăvești pe cei ce nădăjduiesc în Tine și îi izbăvești din mâinile vrăjmașilor. Eclesiastul 51:1-8 Anania, Azaria și Misael, binecuvântați pe Domnul! Lăudați-L și-L preaînălțați în veci! Căci ne-a izbăvit din locuința morții, ne-a izbăvit din mijlocul cuptorului și al flăcării arzătoare, din mijlocul focului ne-a izbăvit! Rugăciunea lui Azaria 1:66

Enoh Și în zilele acelea, pământul va da înapoi ce i-a fost încredințat, și Șeolul va da înapoi ce a primit, și Locuința Morților va da înapoi ce datorează. Enoh 51:1

Cărțile pierdute ale Bibliei Evanghelia după Nicodim 13 1 Doamne Isuse și Tată, care ești Dumnezeu, și învierea și viața morților, dă-ne voie să vestim tainele Tale, pe care le-am văzut după moarte, aparținând crucii Tale; căci jurăm pe numele Tău.

2 Căci le-ai oprit slujitorilor Tăi să descopere lucrurile tainice, care au fost săvârșite prin puterea Ta divină în iad.

3 Când am fost așezați cu părinții noștri în adâncul iadului, în negura întunericului, deodată a apărut culoarea soarelui ca aurul și o lumină puternică de culoare purpurie luminând locul.

4 Imediat după aceasta, Adam, tatăl întregii omeniri, împreună cu toți patriarhii și profeții, s-a bucurat și a spus: „Această lumină este autorul luminii veșnice, care a promis să ne înalțe în lumina veșnică.”

5 Atunci Isaia, prorocul, a strigat și a zis: „Aceasta este lumina Tatălui și a Fiului lui Dumnezeu, conform profeției mele, când eram viu pe pământ.”

6 Țara lui Zabulon și țara lui Neftali, dincolo de Iordan, un popor care umbla în întuneric, a văzut o mare lumină; și pentru cei ce locuiau în ținutul umbrei morții, lumina a răsărit. Și acum El a venit și ne-a luminat pe noi, cei ce zăceam în moarte.

7 Și pe când ne bucuram cu toții de lumina care strălucea asupra noastră, tatăl nostru Simeon a venit printre noi și, felicitând toată adunarea, a zis: „Slăviți pe Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu!”

5

Realitatea Iadului Și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Matei 10:28 8 Pe care L-am luat în brațe când eram prunc în Templu și, mișcat de Duhul Sfânt, I-am zis și am mărturisit: „Acum au văzut ochii mei mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumină spre luminarea neamurilor și slava poporului Tău Israel.”

9 Toți sfinții care erau în adâncul iadului, auzind aceasta, s-au bucurat și mai mult.

10 După aceea a ieșit unul ca un mic pustnic și a fost întrebat de toată lumea: „Cine ești tu?”

11 La care el a răspuns: „Eu sunt glasul celui ce strigă în pustie, Ioan Botezătorul și prorocul Celui Preaînalt, care a mers mai înainte de venirea Lui ca să-I pregătească calea și să dea poporului Său cunoștința mântuirii, spre iertarea păcatelor.”

12 Și eu, Ioan, când L-am văzut pe Isus venind la mine, fiind mișcat de Duhul Sfânt, am zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, iată Cel ce ridică păcatele lumii.”

13 Și l-am botezat în râul Iordan și am văzut Duhul Sfânt pogorându-se peste el în chip de porumbel și am auzit un glas din cer, care zicea: „Acesta este Fiul Meu iubit, în care Îmi găsesc plăcerea.”

14 Și acum, pe când mergeam înaintea Lui, am coborât aici ca să vă anunț că Fiul lui Dumnezeu ne va vizita din nou și, precum zorii de sus, va veni la noi, cei care suntem în întuneric și în umbra morții.

Evanghelia după Nicodim 14 1 Dar când primul om, părintele nostru Adam, a auzit aceste lucruri, că Isus a fost botezat în Iordan, l-a chemat pe fiul său, Set, și i-a zis: 2 Spune fiilor tăi, patriarhilor și profeților, toate lucrurile pe care le-ai auzit de la Mihail, arhanghelul, când te-am trimis la porțile Raiului, ca să-L rogi pe Dumnezeu să-mi ungă capul când eram bolnav.

3 Atunci Set, apropiindu-se de patriarhi și profeți, a zis: „Eu, Set, când mă rugam lui Dumnezeu la porțile Paradisului, l-am văzut pe îngerul Domnului, Mihail, apărându-mi și spunând: «Sunt trimis la tine de la Domnul; sunt numit să prezidez peste trupurile omenești».”

4 Îți spun, Set, nu te ruga lui Dumnezeu cu lacrimi și nu-L implora să-ți dea untdelemnul din pomul milostivirii, cu care să-l ungi pe tatăl tău, Adam, pentru durerea lui de cap; 5 Pentru că nu vei putea să o obții în niciun fel până în ziua și vremurile de pe urmă, adică până nu vor trece cinci mii cinci sute de ani.

6 Atunci Hristos, Fiul cel mai milostiv al lui Dumnezeu, va veni pe pământ ca să învie trupul omenesc al lui Adam și, în același timp, să învie trupurile morților, iar când va veni, va fi botezat în Iordan.

7 Apoi, cu untdelemnul milei Sale, El îi va unge pe toți cei care cred în El; iar untdelemnul milei Sale va continua pentru generațiile viitoare, pentru cei care se vor naște din apă și din Duhul Sfânt pentru viața veșnică.

8 Și când, în acel moment, cel mai milostiv Fiu al lui Dumnezeu, Hristos Iisus, va coborî pe pământ, El îl va introduce pe tatăl nostru Adam în Paradis, la pomul milei.

9 Când au auzit toți patriarhii și profeții toate aceste lucruri de la Set, s-au bucurat și mai mult.

Evanghelia după Nicodim 15 1 În timp ce toți sfinții se bucurau, iată că Satana, prințul și căpetenia morții, i-a zis prințului iadului: 2 Pregătiți-vă să-L primiți pe Însuși Isus din Nazaret, care se lăuda că este Fiul lui Dumnezeu, și totuși era un om cu frică de moarte și a zis: „Sufletul Meu este întristat de moarte”.

3 Pe lângă asta, mi-a făcut multe rău mie și multor altora; căci pe cei pe care i-am orbit și șchiopătat și pe cei pe care i-am chinuit cu mai mulți demoni, i-a vindecat prin cuvântul său; da, iar pe cei pe care ți i-am adus morți, i-a luat cu forța de la tine.

4 La aceasta, prințul iadului i-a răspuns Satanei: „Cine este acel prinț atât de puternic și totuși un om care se teme de moarte?”

5 Căci toți puternicii pământului sunt supuși puterii mele, pe care i-ai supus prin puterea ta.

6

Realitatea Iadului Și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Matei 10:28 6 Dar dacă este atât de puternic în natura sa umană, îți afirm cu adevărat că este atotputernic în natura sa divină și nimeni nu se poate împotrivi puterii sale.

7 Așadar, când a spus că se teme de moarte, a vrut să te prindă în cursă, și va fi o nenorocire pentru tine în veacuri.

8 Atunci Satana, răspunzând, a zis stăpânitorului iadului: „De ce te-ai îndoit și te-ai temut să-L primești pe Isus din Nazaret, proștașul tău și al meu?”

9 Cât despre mine, l-am ispitit și i-am întărit pe bătrânii mei, evreii, cu zel și mânie împotriva lui?

10 Am ascuțit sulița pentru suferința lui; am amestecat fiere și oțet și i-am poruncit să le bea; am pregătit crucea ca să-l răstignesc și cuiele ca să-i străpungă mâinile și picioarele; și acum că moartea lui este aproape, îl voi aduce aici, supus atât ție, cât și mie.

11 Atunci prințul iadului a răspuns: „Mi-ai spus chiar acum că mi-a luat cu sila morții.”

12 Cei care au fost ținuți aici până când vor trăi din nou pe pământ, au fost luați de aici, nu prin propria lor putere, ci prin rugăciuni făcute către Dumnezeu, iar Dumnezeul lor atotputernic i-a luat de la mine.

13 Cine este deci Isus din Nazaret, care, prin cuvântul Său, a luat morții din mine, fără să mă rog lui Dumnezeu?

14 Poate că este același care mi l-a luat pe Lazăr, după ce era mort în patru zile, și era atât de duhoareasc, cât și putrezit, și pe care l-am avut în stăpânire ca pe un mort, dar l-a adus la viață prin puterea Sa. 15 Satana, răspunzând, i-a zis prințului iadului: „Este același om, Isus din Nazaret.”

16 Când a auzit aceasta, stăpânitorul iadului i-a zis: „Te jur pe puterile mele și ale tale să nu mi-L aduci.”

17 Căci când am auzit de puterea cuvântului Său, am tremurat de frică și toți cei nelegiuiți din ceata mea s-au tulburat în același timp; 18 Și n-am putut să-l reținem pe Lazăr, dar s-a scuturat și, cu toate semnele de răutate, a plecat îndată de la noi; și chiar pământul, în care era pus trupul neînsuflețit al lui Lazăr, l-a scos imediat viu.

19 Și știu acum că El este Dumnezeu Atotputernic, care a putut săvârși astfel de lucruri, care este puternic în stăpânirea Sa și puternic în natura Sa umană, care este Mântuitorul omenirii.

20 Nu aduceți, deci, pe omul acesta aici, căci el va elibera pe toți aceia pe care îi țin în temniță pentru necredință și legați cu lanțurile păcatelor lor și îi va duce la viața veșnică.

Evanghelia după Nicodim 16 1 Și pe când Satana și prințul iadului vorbeau astfel unul cu altul, deodată s-a auzit un glas ca de tunet și ca de vuiet de vânturi, zicând: „Ridicați-vă porțile, prinți! Ridicați-vă, porți veșnice, și va intra Împăratul Slavei.”

2 Când a auzit prințul iadului aceasta, i-a zis Satanei: „Pleacă de la mine și ieși din locuințele mele; dacă ești un războinic puternic, luptă-te cu Regele Slavei. Dar ce ai tu de-a face cu el?”

3 Și l-a alungat din locuințele lui.

4 Și prințul le-a zis ofițerilor săi nelegiuiți: „Închideți porțile de aramă ale cruzimii și întăriți-le cu zăvoare de fier și luptați cu vitejie, ca să nu fim luați captivi.”

5 Dar când toată ceata sfinților a auzit aceasta, au vorbit cu glas tare de mânie către prințul iadului: 6 Deschideți-vă porțile, ca să intre Împăratul Gloriei.

7 Și divinul profet David a strigat zicând: „Nu am profețit eu cu adevărat, când eram pe pământ, și nu am spus: O, de lăudați oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui și pentru lucrările Lui minunate față de copiii oamenilor?”

8 Căci El a sfărâmat porțile de aramă și a rupt zăvoarele de fier. I-a luat din cauza nelegiuirii lor și din cauza nedreptății lor sunt asupriți.

9 După aceasta, un alt prooroc, și anume sfântul Isaia, a vorbit la fel tuturor sfinților: „Nu v-am proorocit eu pe bună dreptate când eram viu pe pământ?”

7

Realitatea Iadului Și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Matei 10:28 10 Morții vor trăi și vor învia cei din mormintele lor și se vor bucura cei din pământ, căci roua care vine de la Domnul le va aduce izbăvire.

11 Și am zis în alt loc: „Unde este biruința ta, moarte? Unde este boldul tău, moarte?”

12 Când au auzit toți sfinții aceste lucruri spuse de Isaia, au zis prințului iadului: „Deschide acum porțile tale și ia zăvoarele tale de fier, căci vei fi legat și nu vei mai avea putere.”

13 Atunci s-a auzit un glas puternic, ca un tunet, care zicea: „Ridicați-vă porțile, prinți! Înălțați-vă, porți ale locuinței morților, și va intra Împăratul slavei!”

14 Prințul iadului, percepând același glas repetat, a strigat ca și cum n-ar fi știut: „Cine este acela Împărat al Gloriei?”

15 David i-a răspuns prințului iadului și a zis: „Înțeleg cuvintele acelui glas, pentru că le-am rostit prin duhul său. Și acum, așa cum am spus mai sus, îți spun, Domnul este puternic și puternic, Domnul puternic în bătălie: El este Regele Gloriei și El este Domnul în cer și pe pământ; 16 El S-a uitat în jos ca să audă gemetele prinșilor de război și să elibereze pe cei osândiți la moarte.

17 Și acum, tu, prinț murdar și împuțit al iadului, deschide-ți porțile, ca să poată intra Regele Gloriei; căci el este Domnul cerului și al pământului.

18 Pe când vorbea David aceste cuvinte, Domnul cel puternic S-a arătat în chip de om și a luminat locurile care fuseseră dintotdeauna întunecate.

19 Și a rupt lanțurile care mai înainte nu puteau fi rupte; și cu puterea Sa neînvinsă i-a cercetat pe cei ce zăceau în întunericul adânc din cauza nelegiuirii și în umbra morții din cauza păcatului.

Evanghelia lui Nicodim 17 1 Moartea cea nelegiuită și cruzii ei slujitori, auzind aceste lucruri, au fost cuprinsi de frică în fiecare împărăție a lor, când au văzut claritatea luminii, 2 Și Hristos Însuși S-a arătat deodată în locuințele lor; de aceea au strigat și au zis: „Suntem legați de tine; pari să plănuiești să ne provoci rușinea înaintea Domnului.”

3 Cine ești tu, care nu ai niciun semn de stricăciune, ci doar acea înfățișare strălucitoare care este o dovadă deplină a măreției tale, de care totuși pari să nu iei în seamă?

4 Cine ești tu, atât de puternic și atât de slab, atât de mare și atât de mic, un om josnic și totuși un soldat de rangul întâi, care poate comanda sub forma unui slujitor, ca un soldat de rând?

5 Regele Gloriei, mort și viu, deși odată junghiat pe cruce?

6 Care zăceai mort în mormânt și ai coborât viu la noi, și în moartea ta toate făpturile au tremurat și toate stelele s-au mișcat, și acum ai libertatea ta printre morți și provoci tulburare legiunilor noastre?

7 Cine ești tu, care eliberezi captivii ținuți în lanțuri de păcatul strămoșesc și îi aduci în libertatea lor de dinainte 8 Cine ești tu, care răspândești o lumină atât de glorioasă și divină peste cei care au fost orbiți de întunericul păcatului?

9 În același fel, toate legiunile de demoni au fost cuprinse de aceeași groază și, cu cea mai supusă frică, au strigat și au zis: 10 De unde vine, o, Isuse Hristoase, că ești un om atât de puternic și glorios în măreție, atât de strălucitor încât să nu ai nicio pată și atât de pur încât să nu ai nicio vină? Căci acea lume de jos a pământului, care ne-a fost mereu supusă și de unde am primit tribut, nu ne-a trimis niciodată un astfel de om mort, nu a trimis niciodată asemenea daruri prinților iadului.

11 Cine ești, așadar, tu, care cu atâta curaj intri în lăcașurile noastre și nu numai că nu te temi să ne ameninți cu cele mai mari pedepse, dar te străduiești și să-i eliberezi pe toți ceilalți din lanțurile în care îi ținem?

12 Poate că tu ești acel Isus, despre care Satana tocmai i-a vorbit prințului nostru, că prin moartea pe cruce aveai să primești puterea morții.

13 Atunci Regele Gloriei, călcând în picioare moartea, l-a apucat pe prințul iadului, l-a lipsit de toată puterea sa și l-a luat cu el pe tatăl nostru pământesc, Adam, spre slava sa.

8

Realitatea Iadului Și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Matei 10:28 Evanghelia după Nicodim 18 1 Atunci prințul iadului l-a luat pe Satana și, cu mare semnificație, i-a zis: „O, prinț al distrugerii, autorul înfrângerii și exilării lui Beelzebub, batjocura îngerilor lui Dumnezeu și detestat de toți oamenii drepți! Ce te-a îndemnat să acționezi astfel?”

2 Ai vrut să-L răstigni pe Regele Gloriei și, prin nimicirea Lui, ne-ai făcut promisiuni de mari avantaje, dar ca un nebun nu știai ce plănuiai.

3 Căci iată acum că Iisus din Nazaret, cu strălucirea dumnezeirii Sale glorioase, pune pe fugă toate puterile oribile ale întunericului și ale morții; 4 El a dărâmat închisorile noastre de sus până jos, a dat drumul tuturor captivilor, a eliberat pe toți cei legați și toți cei ce odinioară gemeau sub greutatea chinurilor lor ne insultă acum și suntem gata să fim învinși de rugăciunile lor.

5 Domeniile noastre nelegiuite sunt subjugate și nicio parte a omenirii nu mai este sub supunerea noastră, dar, pe de altă parte, toate ne sfidează cu îndrăzneală; 6 Deși, înainte, morții nu îndrăzneau niciodată să se comporte insolent față de noi și nici, fiind prizonieri, nu se puteau veseli vreodată.

7 O, Satan, prinț al tuturor celor răi, părinte al celor nelegiuiți și abandonați, de ce ai încercat această ispravă, văzând că prizonierii noștri au fost până acum întotdeauna lipsiți de cea mai mică speranță de salvare și viață?

8 Dar acum niciunul dintre ei nu mai geme vreodată și nici nu se vede vreo lacrimă pe fețele lor.

9 O, prințe Satan, mare păzitor al regiunilor infernale, toate avantajele pe care le-ai dobândit prin copacul oprit și prin pierderea Paradisului, le-ai pierdut acum prin lemnul crucii; 10 Și toată fericirea ta s-a stins atunci, când L-ai răstignit pe Isus Hristos, Împăratul Gloriei.

11 Ai acționat împotriva propriului tău interes și a meu, așa cum vei înțelege în curând din acele chinuri mari și pedepse infinite pe care ești pe cale să le suporți.

12 O, Satan, prinț al tuturor relelor, autor al morții și izvor al oricărei mândrii, ar fi trebuit mai întâi să investighezi crimele rele ale lui Isus din Nazaret și atunci ai fi descoperit că nu era vinovat de nicio vină vrednică de moarte.

13 De ce ai îndrăznit, fără temei sau dreptate, să-L răstignești și ai adus în ținuturile noastre un om nevinovat și drept, pierzând astfel pe toți păcătoșii, nelegiuiții și nedrepții din întreaga lume?

14 În timp ce prințul iadului vorbea astfel cu Satana, Regele Gloriei i-a zis lui Beelzebul: „Prințul iadului, Satana, prințul va fi supus stăpânirii tale pentru totdeauna, în locul lui Adam și al fiilor săi drepți, care sunt ai mei.”

Evanghelia după Nicodim 19 1 Atunci Isus Și-a întins mâna și a zis: „Veniți la Mine, toți sfinții Mei, care ați fost creați după chipul Meu, care ați fost condamnați de pomul fructului oprit și de diavol și de moarte; 2 Trăiește acum prin lemnul crucii mele; diavolul, prințul acestei lumi, este biruit și moartea este învinsă.

3 Atunci, îndată, toți sfinții s-au unit sub mâna Dumnezeului Celui Preaînalt; și Domnul Isus l-a apucat pe Adam de mână și i-a spus: Pace ție și tuturor urmașilor tăi drepți, care sunt ai mei.

4 Atunci Adam, aruncându-se la picioarele lui Isus, i s-a adresat cu lacrimi, cu un glas smerit și cu o voce tare, zicând: 5 Te voi preamări, Doamne, căci m-ai înălțat și n-ai făcut pe vrăjmașii mei să se bucure de mine.

Doamne, Dumnezeul meu, am strigat către Tine și Tu m-ai vindecat.

6 Doamne, Tu mi-ai scos sufletul din locuința morților, m-ai ținut viu, ca să nu mă cobor în groapă.

7 Cântați Domnului, toți sfinții Lui, și lăudați-L, când vă aduceți aminte de sfințenia Lui! Căci mânia Lui ține o clipă, și viața este în bunătatea Lui.

9

Realitatea Iadului Și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Matei 10:28 8 În același fel, toți sfinții, închinați la picioarele lui Isus, au spus într-un glas: „Tu ai venit, Mântuitorule al lumii, și ai împlinit toate lucrurile pe care le-ai vestit mai dinainte prin lege și prin sfinții Tăi profeți.”

9 Tu i-ai mântuit prin crucea Ta pe cei vii și Te-ai pogorât la noi, ca prin moartea crucii să ne izbăvești de iad și prin puterea Ta de moarte.

10 O, Doamne, așa cum ai pus steagurile gloriei Tale în cer și ai ridicat semnul răscumpărării Tale, chiar crucea Ta pe pământ! tot așa, Doamne, pune semnul victoriei crucii Tale în iad, pentru ca moartea să nu mai aibă stăpânire.

11 Atunci Domnul, întinzându-Și mâna, a făcut semnul crucii peste Adam și peste toți sfinții săi.

12 Și apucându-l pe Adam de mâna dreaptă, s-a înălțat din iad, iar toți sfinții lui Dumnezeu l-au urmat.

13 Atunci, regele proroc David a strigat cu îndrăzneală și a zis: „Cântați Domnului o cântare nouă, căci El a făcut lucruri minunate; dreapta Lui și brațul Lui cel sfânt I-au adus biruința!”

14 Domnul Și-a făcut cunoscută mântuirea, Și-a arătat dreptatea înaintea ochilor neamurilor.

15 Și toată mulțimea sfinților a răspuns, zicând: „Această cinste se cuvine tuturor sfinților Lui! Amin!

Slavă Domnului!”

16 După aceea, prorocul Habacuc a strigat și a zis: „Tu ai ieșit pentru mântuirea poporului Tău, pentru mântuirea poporului Tău.”

17 Și toți sfinții au zis: „Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului, căci Domnul ne-a luminat pe noi. Acesta este Dumnezeul nostru în vecii vecilor; El va domni peste noi în vecii vecilor.

Amin.”

18 În același fel, toți profeții au rostit lucrurile sacre ale laudei Sale și L-au urmat pe Domnul.

Evanghelia după Nicodim 20 1 Atunci Domnul, ținându-l pe Adam de mână, l-a dat arhanghelului Mihail; și acesta i-a condus în Rai, plin de milă și slavă; 2 Și doi bărbați foarte bătrâni i-au întâlnit și au fost întrebați de sfinți: „Cine sunteți voi, care încă nu ați fost cu noi în iad și trupurile voastre v-au fost puse în Paradis?”

3 Unul dintre ei a răspuns: „Eu sunt Enoh, care a fost mutat prin cuvântul lui Dumnezeu; și omul acesta care este cu mine este Ilie Tișbitul, care a fost mutat într-un car de foc.”

4 Aici am fost până acum și n-am gustat moartea, dar acum suntem pe cale să ne întoarcem la venirea Anticristului, înarmați cu semne și minuni divine, pentru a ne angaja cu el în luptă și pentru a fi uciși de el la Ierusalim și pentru a fi luați din nou de vii în nori, după trei zile și jumătate.

5 Și în timp ce sfântul Enoh și Ilie povesteau acestea, iată că a venit un alt bărbat într-o înfățișare jalnică, purtând semnul crucii pe umeri.

6 Și când L-au văzut toți sfinții, I-au zis: „Cine ești tu? Căci fața Ta este ca a unui hoț și de ce porți crucea pe umeri?”

7 La care el, răspunzând, a zis: „Bine ziceți, căci am fost un hoț care a săvârșit tot felul de rele pe pământ.”

8 Și iudeii m-au răstignit împreună cu Isus; și am văzut lucrurile uimitoare care s-au întâmplat la creație, la răstignirea Domnului Isus.

9 Și am crezut că El este Creatorul tuturor lucrurilor și Regele Atotputernic; și m-am rugat Lui, zicând: Doamne, pomenește-Ți de mine când vei veni în împărăția Ta. 10 El a luat imediat aminte la rugăciunea mea și mi-a zis: „Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu mine în Rai.” 11 Și mi-a făcut acest semn al crucii, spunând: „Ia aceasta și du-te în Paradis; și dacă îngerul care este paznicul Paradisului nu te va primi, arată-i semnul crucii și spune-i: Iisus Hristos, care este acum răstignit, m-a trimis aici la tine.”

10

Realitatea Iadului Și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Matei 10:28 12 După ce am făcut aceasta și i-am spus îngerului care este paznicul Paradisului toate aceste lucruri, iar el le-a auzit, el a deschis imediat porțile, m-a introdus și m-a așezat la dreapta în Paradis, 13 zicând: „Rămâneți puțin aici, până va intra Adam, tatăl întregii omeniri, cu toți fiii lui, care sunt sfinții și drepții slujitori ai lui Isus Hristos, care a fost răstignit.”

14 Când au auzit toate aceste povești de la tâlhar, toți patriarhii au zis într-un glas: „Binecuvântat fii Tu, Dumnezeule Atotputernic, Părintele bunătății veșnice și Părintele îndurărilor, care ai arătat o asemenea favoare celor care erau păcătoși împotriva Lui și i-ai adus în mila Paradisului și i-ai pus în mijlocul proviziilor Tale cele mari și spirituale, într-o viață spirituală și sfântă. Amin.”

S-a coborât în iad, a treia zi a înviat din morți; Din Crezul Apostolilor Căci Domnul zice: „Veți fi ca oile în mijlocul lupilor.” Petru, răspunzând, a zis: „Dar dacă lupii vor sfâșia oile?” Isus i-a zis lui Petru: „Oile să nu se teamă de lupi după moarte. Nici voi să nu vă temeți de cei ce vă ucid și care după aceea nu mai au ce să vă facă; ci temeți-vă de Cel ce, după ce veți muri, are putere să arunce și sufletul și trupul în focul gheenei.” 2 Clement către Corinteni 3:2

Cărțile uitate ale Edenului Atunci Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Adam și i-a zis: „O, Adame, în ceea ce spui: «Du-mă într-o țară unde este odihnă», nu este o altă țară decât aceasta, ci este Împărăția cerurilor, unde numai odihnă există. Dar tu nu poți intra în ea acum, ci numai după ce judecata ta va trece și se va împlini.

Atunci te voi face să te sui în Împărăția cerurilor, pe tine și sămânța ta cea dreaptă; și îți voi da ție și lor odihna pe care o ceri acum. Și dacă ai zice: «Dă-mi din Apa Vieții ca să beau și să trăiesc», nu se poate întâmpla astăzi, ci în ziua în care Mă voi coborî în iad și voi sparge porțile de aramă și voi zdrobi în bucăți împărățiile de fier. Atunci, în îndurarea mea, voi mântui sufletul tău și sufletele celor drepți, ca să le dau odihnă în grădina Mea. Și aceasta se va întâmpla când va veni sfârșitul lumii.” 1 Cartea lui Adam și Eva 42:1-6 Dumnezeu i-a zis și lui Adam: „Vezi focul acesta aprins de Satana în jurul peșterii tale; vezi minunea aceasta care te înconjoară; și să știi că te va înconjura atât pe tine, cât și pe sămânța ta, când vei asculta de porunca lui; că te va lovi cu foc; și că vei coborî în iad după ce vei muri.” 1 Cartea lui Adam și Eva 45:9 Atunci Domnul Dumnezeu i-a zis lui Adam: „Adame, te temi de căldura focului pentru o noapte, dar cum va fi când vei locui în iad?” 1 Cartea lui Adam și Eva 49:4 Întrucât, atunci când am mâncat din pom, El m-a alungat din grădină în această țară străină și m-a lipsit de natura mea strălucitoare și mi-a adus moartea. Dacă, așadar, aș face aceasta, El îmi va tăia viața de pe pământ și mă va arunca în iad și mă va chinui acolo mult timp. 1 Cartea lui Adam și Eva 71:2 Atunci Adam și-a lăsat binecuvântarea să se pogoare peste Set și peste copiii săi și peste toți copiii copiilor săi. Apoi s-a întors către fiul său Set și către Eva, soția sa, și le-a spus: „Păstrați acest aur, această tămâie și această smirnă, pe care Dumnezeu ni le-a dat ca semn; căci în zilele care vor veni, un potop va copleși întreaga creație. Dar cei care vor intra în corabie vor lua cu ei aurul, tămâia și smirna, împreună cu trupul meu; și vor pune aurul, tămâia și smirna, împreună cu trupul meu, în mijlocul pământului. Apoi, după mult timp, cetatea în care se găsesc aurul, tămâia și smirna împreună cu trupul meu, va fi jefuită. Dar când va fi jefuită, aurul, tămâia și smirna vor fi luate în

11

Realitatea Iadului Și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Matei 10:28 considerare împreună cu prada care este păstrată; și nimic din ele nu va pieri, până când va veni Cuvântul lui Dumnezeu, făcut om; când regii le vor lua și Îi vor oferi aur ca semn al faptului că este Rege; tămâie, ca semn al faptului că este Dumnezeul cerului și al pământului; și smirnă, ca semn al patimii Sale. Aur, de asemenea, ca semn al învingerii Sale asupra lui Satana și a tuturor dușmanilor noștri; tămâie ca semn că El va învia din morți și va fi înălțat mai presus de lucrurile din cer și de lucrurile de pe pământ; și smirnă, ca semn că El va bea fiere amară și va simți durerile iadului de la Satana. Și acum, Set, fiul meu, iată că ți-am descoperit taine ascunse, pe care Dumnezeu mi le-a descoperit. Păzește porunca mea, pentru tine și pentru poporul tău. 2 Cartea lui Adam și Eva 8:16-20 Și am măsurat tot pământul, munții lui și toate dealurile, câmpiile, copacii, pietrele, râurile, toate lucrurile existente le-am scris, înălțimea de la pământ până la al șaptelea cer și în jos până la iadul cel mai de jos și la locul judecății și la iadul cel mare, deschis și plângător. Secretele lui Enoh 40:9 I-am văzut pe cei care țineau cheile și pe paznicii porților iadului stând în picioare, ca niște șerpi mari, cu fețele ca niște lămpi stinse, cu ochii de foc și cu dinții ascuțiți, și am văzut toate lucrările Domnului, cum sunt drepte, în timp ce lucrările omului sunt unele bune, iar altele rele, și în lucrările lor sunt cunoscuți cei ce mint în răutate. Secretele lui Enoh 42:1 Și sfârșitul lui a fost pieirea și a ajuns în iad. Căci cine sapă o groapă fratelui său va cădea în ea, și cine întinde curse va fi prins în ele. Istoria lui Ahicar 7:58

12