Issuu

De la crestere la selectie: adevarul despre ospitalitatea din Romania

O crestere care nu se simte

In panelul 1, Simona Constantinescu, Presedintele Federatiei Industriei Hoteliere din Romania, a oferit, din perspectiva FIHR si a contextului European, din datele HOTREC, una dintre cele mai importante chei de lectura ale anului. La nivel european, turismul continua sa avanseze moderat, cu cresteri de ocupare de pana la 2% si dinamici ceva mai accelerate pe ADR. Romania urmeaza acelasi trend, cu o crestere a gradului de ocupare si o rata medie de aproximativ 109 euro.

Si totusi, paradoxul este evident: cresterea exista, dar nu se simte. Motivul este simplu – inflatia cumulata (aprox. 49% in perioada 2020–2025) a depasit cresterea tarifelor hoteliere (aprox. 42%).

Diferenta nu este statistica, ci structurala: marjele operatorilor sunt erodate, iar presiunea pe profitabilitate este reala.

In plus, dinamica pietei este deformata de doua fenomene majore:

• cresterea accelerata a unitatilor de cazare

• explozia segmentului de apartamente in regim hotelier.

In orase precum Bucuresti, Brasov sau Sibiu, in anumite perioade, aproape jumatate din innoptari sunt in afara hotelurilor clasice, ceea ce dilueaza indicatorii traditionali si schimba radical competitia.

2025: anul in care consumatorul a apasat frana

Daca la nivel macro cifrele sunt „acceptabile”, la nivel operational mesajul antreprenorilor este mult mai dur: 2025 este primul an post-pandemie in care cererea reala scade.

Scaderi de:

• 7,5% in septembrie pe sosiri de turisti romani

• 6,3% in august – cea mai importanta luna pentru turism

• 4% in iunie–iulie.

In paralel, industria restaurantelor si cafenelelor resimte aceeasi tendinta:

• bonuri medii mai mici

• consum mai prudent

• clienti prezenti, dar mai putin dispusi sa cheltuiasca. Nu este o criza clasica. Este o schimbare de comportament. Clientul nu a disparut. A devenit mai atent.

Simona Constantinescu

Adrian Voican, coproprietar Hostel Bazart Vama Veche, Vicepresedinte ANAT, Presedinte APDT Prahova, a descris 2025 fara menajamente: „noi anul acesta, va spun dur si deschis, suntem in recesiune, in turism”, in conditiile in care scaderile pe turismul intern au devenit vizibile tocmai in lunile cheie. „Baza turismului din Romania este clientul si turistul intern. De acolo ne facem banii”, a spus el, explicand de ce orice contractie a consumului local se simte imediat si brutal in operare.

Radu Savopol, cofondator al lantului de cafenele 5 to go si Presedinte al Organizatiei Patronale a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania (HORA), a confirmat aceeasi presiune si din perspectiva restaurantelor si cafenelelor. „Ai senzatia ca restaurantele sunt pline, dar media de bon este mai mica”, a rezumat el schimbarea de comportament a clientului. Dincolo de vreme, de starea pietei sau de costurile volatile ale materiilor prime, concluzia lui a fost clara: businessurile sunt sub buget, iar 2025 este prima oara in ultimii ani cand 5 to go este pe minus fata de plan.

Litoralul: studiu de caz pentru un model epuizat

Litoralul romanesc concentreaza poate cel mai bine tensiunile actuale.

Desi statistic judetul Constanta apare pe plus (sustinut artificial de evenimente punctuale), realitatea operationala este diferita:

• turism concentrat aproape exclusiv in weekend

• scadere severa in timpul saptamanii

• dependenta aproape totala de turistul roman.

Mai grav, modelul de crestere bazat pe majorari succesive de pret a ajuns la limita.

Adrian Voican a vorbit fara cosmetizare despre scaderile reale si despre modelul care si-a atins limitele. Despre Vama Veche a spus direct: „a fost cea mai groaznica vara a Vamii Vechi”, explicand ca majorarile succesive de pret nu au mai putut fi absorbite de piata. Solutia nu a venit dintr-o alta crestere, ci dintr-o intoarcere la esenta: „oamenii au incercat sa reinventeze Vama”, sa reduca preturi, sa readuca muzica live, sa refaca atmosfera si sa justifice din nou consumul prin experienta.

Exemplul Vama Veche este relevant:

• ajustari drastice de pret (de la 25 lei la 10 lei pentru o bere)

• reinvestire in experienta si concept

• incercare de reintoarcere la „esenta produsului”.

Concluzia este clara: piata nu mai accepta cresterea fara valoare adaugata.

Castigatorii tacuti: luxul, brandurile, locatia si strategia

Intr-un context general tensionat, exista si segmente care performeaza.

1. Segmentul luxury

Hotelurile de lux continua sa creasca, sustinute de un client mai putin sensibil la pret si orientat spre experienta completa. Exemplele din zona montana arata clar:

• schimbarea targetului duce la schimbarea completa a performantelor

• cererea pentru wellness si retreat este in crestere

• oferta este insuficienta.

2. Hotelurile afiliate la branduri internationale

Avantajele sunt evidente:

• acces la sisteme de distributie globale

• programe de loialitate

• incredere din partea clientilor internationali.

3. Locatiile strategice

Hotelurile de aeroport sau cele conectate la infrastructura de mobilitate au inregistrat cresteri constante, alimentate de:

• cresterea traficului aerian

• nevoia de eficienta in business travel.

Adrian Voican

Radu Savopol

Valentin Calcan, proprietarul Hotelului Pestera Wellness & Spa si Presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Dambovita, a vorbit despre transformarea Hotelului Pestera si despre mutarea deliberata spre luxury si wellness. „Tipul de client s-a schimbat complet”, a spus el, iar de aici au venit si rezultatele: „din august pana incoace si previziunile pe mai departe sunt foarte bune si foarte optimiste”. Mesajul lui pentru investitori a fost direct: zona de luxury leisure la munte este inca o nisa cu potential, chiar daca presupune costuri operationale foarte mari.

Pe partea de investitii, Alin Popa, CEO Novum Invest (Hotel Ibis Bucharest Politehnica, Novum by the Sea Luxury Resort Olimp), a explicat felul in care grupul Novum a intrat in ospitalitate dinspre real estate, cu o logica „matematica, inginereasca”, si cu accent pe incoming, infrastructura si conectivitate. „Credem foarte mult in perspectiva acestui incoming”, a spus el, justificand atat investitia din Olimp, cat si proiectul amplu pe care il au in lucru in Sinaia. Pentru el, cheia urmatorilor ani sta in legatura dintre infrastructura si capacitatea Romaniei de a atrage turisti straini in mod consistent.

Din zona de hotelarie afiliata la branduri internationale, Daniela Anastasescu, General Manager Hilton Garden Inn Bucharest Airport, a explicat avantajul locatiilor strategice si al unui brand global intr-un moment de piata fragil. Despre Hilton Garden Inn Bucharest Airport, ea a rezumat foarte bine avantajul produsului: „location, location, location”, sustinut de cresterea traficului aerian si de nevoia de eficienta in business travel. In plus, „afilierea cu Hilton aduce incredere in standarde si in servicii”, iar aceasta incredere continua sa conteze.

Valentin Calcan

Daniela Anastasescu

Alin Popa

Tot in zona Bucurestiului, Razvan Lazarescu, General Manager Hotel Caro, a aratat ca exista businessuri care cresc chiar si intr-un an dificil, atunci cand mixul de produs este corect, iar locatia este valorificata inteligent. Despre Hotelul Caro din Bucuresti, el a spus simplu: „am avut un an extraordinar”, cu „mai mult de 35%” crestere pe partea de evenimente si cu recorduri de ocupare in toamna. Pentru 2026 ramane „optimist moderat”, dar cu o concluzie clara: tariful si capacitatea de a monetiza inteligent cererea vor conta mai mult decat volumul in sine.

Marea problema: nu aducem turisti straini

Romania ramane blocata intr-o dependenta critica de turismul intern.

Din aproximativ 25 de milioane de nopti de cazare:

• sub 2,2 milioane sunt generate de turisti straini.

Comparativ:

• Polonia depaseste 7 milioane.

Mai mult, Romania nu apare in top 50 destinatii turistice globale, in ciuda cresterii generale a turismului international (1,5 miliarde de turisti la nivel global), a pus pe tapet la conferinta Claudia Tapardel, Presedintele Women in Transport & Tourism Association, perspectiva internationala si vulnerabilitatea majora a Romaniei.

Fara incoming, fara brand de destinatie si fara competitivitate reala, cresterea este limitata structural.

Adevaratele provocari: nu costurile, ci sistemul

Dincolo de contextul economic, panelul 1 a scos la suprafata probleme sistemice majore:

1. Lipsa datelor reale

Fara raportare corecta, nu exista strategie, nici politica publica coerenta.

2. Deficitul de competente

Cele mai mari lipsuri sunt in:

• digital (PMS, CRM, revenue management)

• customer service

• zona culinara.

3. Fragmentarea industriei

Lipsa de asociere reala reduce capacitatea de negociere si influenta.

4. Instabilitatea legislativa

Schimbari fiscale in plin sezon, reglementari depasite si lipsa de predictibilitate afecteaza direct performanta.

Un adevar incomod: cresterea nu mai vine din piata, ci din strategie

Poate cea mai importanta concluzie a panelului este aceasta: nu mai suntem intr-o piata care creste natural. Suntem intr-o piata care selecteaza.

Vor rezista si vor creste:

• business-urile care isi inteleg cifrele

• cele care isi definesc clar targetul

• cele care investesc in experienta, nu doar in produs

• cele care isi construiesc propria cerere (nu o asteapta).

2026: anul deciziilor curajoase

Daca 2025 a fost anul ajustarii, 2026 va fi anul deciziilor

Industria nu mai are luxul de a amana:

• profesionalizarea

• digitalizarea

• asocierea

• orientarea catre incoming.

Diferenta nu o vor face conditiile de piata, ci capacitatea de adaptare.

Razvan Lazarescu

Claudia Tapardel

Industria ospitalitatii intr-o noua era: de la crestere haotica la selectie, pozitionare si competivitate reala

Daca panelul 1 al HoRes Conference 2025 Turism a pus diagnosticul –presiune pe costuri, scadere de consum, incertitudine –, panelul 2 a mers mai departe si a spus raspicat ceea ce multi evita: nu mai este vorba despre o perioada dificila, ci despre o schimbare de paradigma. Industria ospitalitatii nu mai creste „din inertie”.

Cresterea de pana acum s-a oprit.

De aici inainte, se va castiga sau se va pierde strategic.

Consumatorul nu mai cauta „gust”, ci „valoare”

Una dintre cele mai puternice schimbari identificate in panel este mutatia profunda in comportamentul clientului.

Daca pana recent:

• gustul era criteriul principal

• experienta venea implicit, astazi, ordinea s-a inversat.

Calin Ionescu, CEO Sphera Franchise Group (KFC, Pizza Hut, Taco Bell), a punctat schimbarea-cheie in comportamentul clientului: „pe locul 1 e convenience, pe 2 este value for money si pe 3 este gustul”.

Aceasta schimbare spune totul despre starea pietei.

Clientul:

• este mai precaut

• compara mai mult

• cauta optimizare, nu rasfat. Nu inseamna ca nu mai consuma. Inseamna ca nu mai consuma impulsiv.

Cresterea a fost o iluzie. Profitul spune adevarul

Cifrele din industrie confirma brutal realitatea:

• crestere de ~8% in 2024 versus 2023

• dar doar ~2,6% real, dupa inflatie

• profitul in restaurante: de la 13% in 2023 → 7% in 2024. Mai mult:

• insolventele au crescut cu ~40% in prima jumatate din 2025 versus 2024

• estimarea: scaderi de peste 10% in 2025.

Mesajul este clar: industria nu mai este in crestere. Este in stagnare accelerata, cu tendinta de contractie.

Radu Tanase, cofondator Shoteria si Director Executiv HORA, a facut la conferinta aceasta radiografie a segmentului de restaurante. „Industria s-a oprit efectiv”, a spus el, iar explicatia lui a mers dincolo de taxe si costuri: lipsa de pozitionare si copierea conceptelor continua sa fragmenteze si sa canibalizeze piata

Problema nr. 1: nu stim sa ne pozitionam

Poate cea mai dura concluzie din panel nu tine de taxe sau costuri, ci de mentalitate: industria romaneasca sufera de lipsa de identitate.

Simptomele:

• copierea conceptelor

• suprasaturarea segmentelor (fine dining, pizza etc.)

• lipsa diferentierii reale.

Rezultatul:

• investitii mari

• performanta slaba.

In Bucuresti, dar si in alte orase:

• restaurantele nu esueaza din cauza designului

• nici din cauza meniului, ci pentru ca: nu stiu exact cui se adreseaza si de ce exista.

Calin Ionescu

Radu Tanase

Noul front: fast casual si „premium light”

In acest context, doua segmente se desprind ca fiind castigatoare:

1. Fast casual

• raspunde nevoii de value + viteza

• echilibreaza pret si experienta.

2. Premium light

• alternativa la fine dining

• experienta rafinata, dar accesibila.

Aceste doua zone vor absorbi cea mai mare parte din crestere in urmatorii ani a afirmat la conferinta Tinu Sebesanu, Managing Partner Trend Hospitality

Hotelaria: doua piete diferite, doua realitati

Panelul a confirmat o ruptura clara in hotelarie:

✔ Business & international

• stabil

• predictibil

• mai putin afectat.

✖ Leisure local

• in scadere

• vulnerabil la inflatie

• dependent de puterea de cumparare.

Forecast-ul este direct: hotelurile bazate pe clientul roman leisure vor avea cel mai mult de suferit in 2026, este concluzia lui Stefan Balaur, COO Continental Hotels, care a punctat la conferinta si aceasta ruptura clara dintre segmente.

O veste buna (in sfarsit): Airbnb incetineste

Dupa ani de crestere agresiva, segmentul apartamentelor:

• se maturizeaza

• incetineste

• posibil chiar sa scada.

Daca legislatia va interveni, presiunea pe hoteluri se poate reduce. Dar nu suficient pentru a compensa restul problemelor

Adevarul care doare: nu suntem competitivi

Poate cea mai sincera concluzie a panelului: turismul romanesc nu este competitiv

Nu mai avem avantajele istorice:

• forta de munca ieftina → a disparut

• preturi mici.

Si atunci intrebarea devine critica: de ce ar alege un turist Romania?

Raspunsul nu mai poate fi:

• „pentru ca e mai ieftin”

• „pentru ca avem potential”, ci trebuie sa fie:

• experienta

• destinatie

• diferentiere.

Tinu Sebesanu

Stefan Balaur

Cheia reala: destinatia, nu hotelul

Un insight esential din panel: hotelul este pe locul 4 in decizia clientului.

Ordinea reala este:

1. tipul de vacanta

2. destinatia

3. zona

4. hotelul.

Cu alte cuvinte: nu putem creste hoteluri fara sa crestem destinatii.

Exemplele sunt deja evidente:

• Sibiu

• Oradea

• in curand, Timisoara.

Investitia in destinatie produce rezultate in 5–10 ani, lipsa ei blocheaza tot ecosistemul - a fost concluzia la conferinta a lui Calin Ile, Senior Partner Premier Hospitality. In aceste conditii, 2026 trebuie sa devina anul in care industria „sa creasca destinatiile” si sa introduca accelerat digitalizarea. „Ori accesam, ori vom pierde trenul”, a avertizat el.

Entertainment-ul devine noua moneda

Un alt insight extrem de valoros: turistul nu mai vine sa stea. Vine sa faca.

Asta inseamna:

• experiente

• viata de noapte

• evenimente

• activitati.

Hotelul singur nu mai este suficient. Trebuie integrat intr-un ecosistem. Durata medie de sedere (ex.: 1,7 nopti in Iasi) spune totul: nu retinem turistul pentru ca nu ii dam motive sa ramana.

a adus in discutie aceasta tema foarte importanta pentru orasele regionale: retentia turistului si construirea unui ecosistem local. „Un turist, atunci cand ajunge in Iasi, are nevoie de lucruri de facut”, a spus ea, introducand ideea de entertainment drept „cuvant cheie” pentru hotelieri si pentru intreaga destinatie. Tot ea a vorbit deschis despre dependenta de evenimente private si despre semnele de prudenta deja vizibile in zona corporate.

Alecsandru-Ionut Blandu, fondator Kronstadt Hospitality Expert si General Manager al hotelului Casa Viorel din Poiana Brasov, a confirmat din teren, din operare montana, aceeasi schimbare de consum: „nota medie e in scadere”, dar clientul continua sa caute facilitati, calitate si experiente care justifica alegerea.

Dora Morhan

Calin Ile

Din Iasi, Dora Morhan, Business Relations Manager Pleiada Boutique Hotel & Spa,

Alecsandru-Ionut Blandu

Viitorul: de la wellness la healthness

O schimbare majora vine si din zona de produs:

• wellness nu mai este suficient

• apare conceptul de health tourism / healthness.

Clientul nu mai vrea:

• relaxare

ci:

• regenerare fizica si mentala

• longevitate.

Hotelurile care vor intelege asta:

• vor creste revenue per client

• vor atrage un public premium, a deschis la conferinta Alexandru Savu, Marketing Coordinator

Technogym Romania, aceasta directie de viitor care a rezonat foarte bine cu restul discutiilor

2026: anul filtrarii

Toate vocile din panel converg spre aceeasi concluzie: 2026 va fi un an greu. Dar nu pentru toti.

Va fi anul in care:

• unele business-uri vor disparea

• altele vor face saltul.

Criza nu distruge industria. O curata.

Concluzia pe care industria trebuie sa o accepte

Nu mai suntem intr-o perioada in care:

• orice concept functioneaza

• orice locatie se umple

• orice investitie se recupereaza.

Suntem intr-o perioada in care:

• conteaza pozitionarea

• conteaza strategia

• conteaza executia.

Industria ospitalitatii din Romania nu mai are nevoie de optimism. Are nevoie de luciditate.

Cine face cu adevarat bani in ospitalitate - radiografia performantei reale din turismul romanesc, pe baza datelor oficiale

Dupa doua paneluri care au explicat tensiunile si directiile pietei, festivitatea de premiere a adus dovada concreta. Nu perceptii, nu zvonuri, nu PR, ci cifre oficiale. Clasamentele HoRes Recognition Awards au fost construite pe baza datelor Ministerului Finantelor pentru 2024, luand in calcul atat cifra de afaceri, cat si profitabilitatea, cu un filtru esential: banii sa provina din operational.

„Nu cifra de afaceri conteaza. Nici profitul. Ci combinatia dintre ele”, a fost una dintre concluziile cheie ale acestui moment. Cu alte cuvinte, performanta reala inseamna capacitatea de a genera cerere si de a o transforma in profit, nu doar in volum, si, esential, profit generat din operational, nu din tranzactii sau imobiliare.

Alexandru Savu

Hotelaria: un joc al marilor jucatori, dar nu numai

Clasamentul hotelier confirma un lucru clar: piata este dominata de grupuri puternice, dar nu este inchisa.

In hotelarie, liderul absolut a fost Societatea Companiilor Hoteliere Grand S.R.L., care a urcat de pe locul 2 pe locul 1, fata de editia precedenta a HoRes Recognition Awards. Reprezentand compania, Camelia Buburuz a spus simplu si corect: „e vorba de munca multa, e vorba de strategie si cred ca strategia noastra functioneaza in a investi in oameni, in a livra servicii excelente”.

Ana Hotels S.R.L. a ramas in top, confirmand ca se poate investi si performa simultan, iar Continental Hotels S.A. a reconfirmat forta unui grup cu acoperire nationala - „Nu pot decat sa spun multumesc si sa le multumesc colegilor din cele opt orase”, a spus Stefan Balaur la premiere, transformand trofeul intr-o recunoastere a consistentei. Acelasi clasament a adus in prim-plan si jucatori dinamici sau segmente in crestere. Nemo Investment Vehicle S.A. a confirmat forta Radisson Blu Hotel in Bucuresti. Sinaia S.A. a readus pe scena potentialul unei destinatii care are inca multe de spus. Societatea de Tratament Balnear si Recuperare a Capacitatii de Munca „T.B.R.C.M.” S.A. a confirmat revenirea puternica a balnearului, Liviu Ghiocel dedicand premiul „colegilor din cele 13 complexe balneare”. Cheile Gradistei S.R.L. a validat forta muntelui si a cererii bine monetizate, Alin Gerbacea numind distinctia „incununarea eforturilor colegilor mei”. Apex Alliance Property 4 S.R.L. a fost reprezentata de Claudia Stan, care a ridicat premiul pentru Hotelul The Marmorosch Bucharest, Autograph Collection, si care a rezumat perfect relatia dintre cifre si echipa: „in spatele tuturor cifrelor stau oamenii”. Phoenicia Express S.R.L. si Perla Majestic S.A. au demonstrat, prin prezenta simultana in clasament, ca grupurile puternice pot livra performanta pe mai multe companii din acelasi portofoliu.

Societatea Companiilor Hoteliere Grand SRL

Ana Hotels SRL Continental Hotels SA

Nemo Investment Vehicle SA Sinaia SA

T.B.R.C.M. SA

Cheile Gradistei SRL

Restaurantele: dominatia QSR... dar nu totala In restaurante, tabloul a fost si mai clar. Premier Restaurants Romania S.R.L. a dominat clasamentul, confirmand forta modelului QSR bine executat.

US Food Network S.A., reprezentand KFC si forta Sphera Franchise Group, a reconfirmat puterea grupurilor multi-brand. Calin Ionescu a primit distinctia cu modestie si realism: „in spatele unui CEO, in general, este o echipa. Singur nu poate sa faca treburile”, dar a punctat si o tema importanta pentru viitor: nevoia unor clasamente care sa poata surprinde mai bine forta consolidata a grupurilor Set-Corporation S.R.L. – Mesopotamia – a fost una dintre cele mai bine primite prezente ale evenimentului, tocmai pentru ca reprezinta un brand autohton care concureaza cu succes colosii internationali. Gabriel Tataringa a rezumat simplu: „sunt rezultatele unei munci imense in spate”.

Strong MND Corporation S.R.L. – Spartan – a validat, la randul lui, capacitatea unui brand romanesc de a scala coerent, Catalin Dumitriu subliniand ca premiul apartine „clientilor nostri”, „angajatilor nostri” si tuturor colaboratorilor care fac experienta posibila zi de zi. Intr-un top dominat de QSR, City Grill Group a transmis un semnal esential pentru piata. Prin Blue Restaurant S.R.L. si Bogdan Restaurante S.R.L., grupul a demonstrat ca restaurantul clasic nu a murit si ca performanta se poate obtine si in afara modelului de quick service, atata vreme cat exista operare riguroasa, concept clar si executie buna. Ridicand premiile pentru cele doua firme din grup, Vera Mitu a vorbit despre „o munca extraordinara”, despre „inovatie” si despre „dorinta de a fi cat mai buni in fiecare zi”.

Bancar S.A. a aratat ca o companie poate traversa o schimbare majora si poate ramane in joc, investind mai departe in turism, iar Dnata Catering S.R.L. a reconfirmat forta unei operari specializate.

US Food Network SA & American Restaurant System

Concentrarea puterii: grupurile fac diferenta

Un alt insight major: mai multe grupuri apar cu doua companii in top:

• Phoenicia Hotels

• City Grill Group

• Sphera Franchise Group.

Acest lucru confirma o tendinta clara: viitorul nu este al unitatilor individuale. Este al grupurilor

Concluzia unei editii care a spus adevarul pe nume

HoRes Conference 2025 Turism a reusit ceva rar: sa puna laolalta analiza, experienta din teren si dovada financiara. Dincolo de optimismul necesar oricarei industrii, evenimentul a aratat ca ospitalitatea romaneasca a intrat intr-o faza de maturizare fortata. Nu mai este suficient sa ai potential. Nu mai este suficient sa fii prezent in piata. Nu mai este suficient sa deschizi.

Trebuie sa stii exact cui te adresezi, ce vinzi, ce experienta creezi, cum iti citesti cifrele si cum iti aperi marja. Trebuie sa intelegi destinatia, nu doar produsul. Trebuie sa accepti ca 2026 nu va fi anul in care orice concept functioneaza, ci anul in care se va vedea cine are strategie, cine are echipa si cine poate executa constant. Dupa cum a reiesit din toate vocile prezente la eveniment, industria nu mai are nevoie de optimism gol. Are nevoie de luciditate, de profesionalizare, de asociere, de digitalizare si de curajul de a lua decizii incomode, dar necesare.

Pe 13.11.2025, la Hotel Caro Bucuresti, editia a X-a in format fizic a HoRes Conference a fost full house. Tema evenimentului – „Viitorul unitatilor turistice: strategii si tendinte pentru 2026, pe baza analizei anului 2025” – s-a dovedit mai actuala ca oricand. Speakerii Simona Constantinescu, Radu Savopol, Adrian Voican, Valentin Calcan, Calin Ile, Radu Tanase, Stefan Balaur, Calin Ionescu, Tinu Sebesanu, Claudia Tapardel, Alin Popa, Daniela Anastasescu, Razvan Lazarescu, Alecsandru-Ionut Blandu, Dora Morhan, Alexandru Savu au aratat, fiecare din unghiul sau, ca viitorul ospitalitatii nu va mai apartine celor care asteapta piata, ci celor care o construiesc.

Iar premiile HoRes Recognition Awards au pus in lumina exact acest tip de performanta: rezultate, consistenta si asumare. Clasamentele au fost realizate pe baza indicatorilor financiari, luand in considerare atat cifra de afaceri, cat si profitabilitatea companiilor din industria ospitalitatii (cod CAEN hoteluri si cod CAEN restaurante) pentru anul 2024. In acelasi timp, am analizat structura veniturilor, pentru a ne asigura ca rezultatele provin din activitatea operationala – din ospitalitate reala, nu din tranzactii sau venituri conjuncturale. Apoi am mers mai departe, dincolo de cifre. Ne-am uitat la povestea din spate, la modul in care antreprenorii si managerii au reusit sa mentina echilibrul intre profit, calitate si viziune, deci au fost deopotriva importante rezilienta si felul in care echipele au reusit sa transforme provocarile in crestere sustenabila, curajul de a inova si implicarea in comunitatea industriei. In final, au fost premiate

acele companii care au ales sa-si asume vizibilitatea si sa impartaseasca experienta din spatele rezultatelor in articole in revista HoRes sau in interviuri video HoRes.

Pentru HoRes, performanta in ospitalitate inseamna o combinatie rara intre rezultate, consistenta si asumare publica. Iar premiile HoRes Recognition Awards sunt dedicate exact celor care le-au reunit pe toate trei: Societatea Companiilor Hoteliere Grand S.R.L., Ana Hotels S.R.L., Continental Hotels S.A., Nemo Investment Vehicle S.A., Sinaia S.A., Societatea de Tratament Balnear si Recuperare a Capacitatii de Munca “T.B.R.C.M.” S.A., Cheile Gradistei S.R.L., Apex Alliance Property 4 S.R.L., Phoenicia Express S.R.L., Perla Majestic S.A., US Food Network S.A., Set-Corporation S.R.L., Blue Restaurant S.R.L., Strong MND Corporation S.R.L., Bancar S.A., Dnata Catering S.R.L., American Restaurant System S.A., Bogdan Restaurante S.R.L.

HoRes Conference 2025 Turism a fost, in esenta, un exercitiu de adevar. Iar adevarul acestui moment este simplu: piata nu mai creste din inertie. Piata selecteaza. Cei care vor intelege asta la timp vor construi viitorul. Ceilalti vor ramane doar cu nostalgia unei perioade in care parea suficient sa fii acolo.

Dnata

Catering

SRL

Bancar SA