220411 RO.A&D #1188

ZI DE ZI #1188 luni, 11 aprilie 2022

NEWS CONNECTIONS & SIGNIFICANCES

contrastului dintre motiv

competitiveintelligence.ro

Pentru spa contacta For advertising space in the newsletter, contact Pour l'espace publicitaire dans le bulletin, contactez

heraldcons@gmail.com

RO.A&D = S.E.T. (MI * EMT * ME) S.E.T. = SIMPLU MI = MAI INFORMAT

Trimite comentariile, propunerile

ME = MAI EFICIENT Page 2 of 102

MBDA SYSTEMS

Page 3 of 102

#we-rock-on-the-same-ROAD #suntem-pe-același-drum MBDA SYSTEMS ................................................................................................ 3 . INTERVIURILE RO.A&D

... ...................................................... 9

TOP5 interviuri RO.A&D ......................................................................................... 9 . COMPETITIVENESS .ro

... .................................................. 10

TOP COMPETITIVITATE (6) ................................................................................ 10 . AERONAUTICĂ

... .................................................... 11

AEROTEH: SVP ................................................................................................... 11 Programul Avion multirol al Forţelor Aeriene Române, F-16 ................................. 12 Programul: modernizare IAR-99 ........................................................................... 12 Revitalizarea şi modernizarea aeronavelor IAR-99, M.Ap.N. ............................ 12 AEROTEH S.A. - 448560 ...................................................................................... 12 Textron Aviation Defense LLC .............................................................................. 13 ARGENTINA – T-6 AIRCRAFT SUSTAINMENT ............................................... 13 RACR-AIS „Serviciul de informare aeronautică“ ................................................... 14 . DRONE/ANTI-DRONE

... ...................................................... 14

Proiecte prioritare de cercetare-dezvoltare ........................................................... 14 Sistemul ULTRA - 20 VTOL Multirol .................................................................. 14 Sistemul ţintă ULTRA - 20 V2............................................................................ 14 . ARME DE FOC & MUNIȚIE

... .................................................. 15

Program: Sistem armament individual tip NATO ................................................... 15 Program: Arma de asalt cal 5,56 mm cu muniţia aferentă .................................... 15 Program: Modernizare sistem artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul sistem artilerie antiaeriană cu capacități CRAM .................................. 15 Cugir ..................................................................................................................... 15 Au crescut salariile după protestele de la fabricile de armament din Cugir: 4.900 de lei brut de la 1 aprilie .................................................................................... 15 Ce a spus ministrul Economiei, înainte de a ajunge la Uzina Mecanică Sadu ...... 16 Florin Spătaru, după o vizită la Uzina Mecanică Sadu: ......................................... 16 Industria de apărare din România a fost concepută după principiul roţilor dinţate .......................................................................................................................... 16 Romtehnica S.A. – 472771 ................................................................................. 16 Romtehnica, buget 2022 ................................................................................... 16 Contracte SEAP - Autoritate contractantă ......................................................... 20 . CYBER & ITC

... .................................................... 21

Program: Sistem de război electronic mobil .......................................................... 21 Program: Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR .................................... 21 Page 4 of 102

Program: Sistem UAS tactic-operativ clasa I ........................................................ 21 Program: Sistem UAS tactic-operativ clasa II ....................................................... 21 Program: Sistem de securitate și apărare cibernetică ........................................... 21 Program: TPS-77 .................................................................................................. 21 Radar tridimensional cu distanță mare de descoperire, mobil ........................... 21 Directoratul Național de Securitate Cibernetică .................................................... 22 European Union Agency for Cybersecurity (ENISA) ............................................. 22 . NAVAL

... ...................................................... 23

Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională” .............................. 23 New(s) Connections&Significances ................................................................... 23 Costul de transport din Marea Neagră, inclusiv pentru țițeiul și motorina importate de România, a urcat de peste 10 ori. .................................................................... 24 . DEFENCE TRADE & RESOURCES

... ............................................... 26

Ucraina vs. România ............................................................................................. 26 . DEFENCE INDUSTRY NETWORKING . NATO

... .............................................. 48 ... ...................................................... 51

Insights.................................................................................................................. 52 NATO – news now! Click on photos! ................................................................. 52 . UNIUNEA EUROPEANĂ

... .................................................... 53

Fondului European de Apărare - regulament ........................................................ 55 EU Annual Reports on export of conventional arms ............................................. 56 Preşedinta Comisiei Europene avertizează Ungaria ............................................. 58 Nu demult aliat al lui Orbán în disputa cu UE,....................................................... 58 . DECIZIONAL

... ...................................................... 60

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, conferință de presă la Alba Iulia, ................. 61 Florin Spătaru: Fabricile de armament din Cugir au comenzi asigurate pentru câteva luni. ....................................................................................................................... 61 Agenda ședinței Guvernului din 11 aprilie 2022 .................................................... 61 Ședința Guvernului din 11 aprilie 2022 ................................................................. 62 Ministrul Vasile Dîncu, la Serviciul de noapte cu M.Țoghină ................................. 62 Gabriel Păun, eliberare functie.............................................................................. 63 Cătălin Mihai Micu, SSdS la MEdu ....................................................................... 63 Dan-Dragoș Drăgan, SdS la MEng ....................................................................... 63 Parc industrial VGP PARK ARAD ......................................................................... 64 Agenția Națională pentru Resurse Minerale.......................................................... 64 . RO ... A&D ... Stock Exchange ... Fin

... .................................................... 65

Cursul de schimb: euro, liră sterlină, USD, gr. aur ................................................ 65 BVB - industria aeronautică .................................................................................. 66 Raport preț aur/argint ............................................................................................ 67 Page 5 of 102

Natural Gas Futures Overview (USA) ................................................................... 67 Gaze naturale ....................................................................................................... 68 Cotațiile BRM pentru Gaze Naturale ................................................................. 68 Cotații Energie Electrică ........................................................................................ 69 Aluminum Futures Overview (UK) ......................................................................... 70 Brent Oil Futures Overview (UK) ........................................................................... 70 Produse Petroliere ................................................................................................ 71 . INVESTIȚII & FUZIUNI & ACHIZIȚII

... ................................................. 72

O nouă fabrică se va construi în România, ........................................................... 72 Ioan Niculae vine în premieră cu niște detalii incredibile: ...................................... 72 OMV a vândut combinatul Doljchim la fier vechi ............................................... 72 Insights.................................................................................................................. 72 . MacroE

... ....................................................... 73

Mişu Negriţoiu: ...................................................................................................... 73 Lumea în derivă: modelul de economie se schimbă, ......................................... 73 Amnistie de 10 mld. euro: ..................................................................................... 74 iertarea datoriilor transportatorilor, un venit „ratat“ de 10 mld. euro de către stat. .......................................................................................................................... 74 Agenţia internaţională de rating Fitch .................................................................... 74 a reconfirmat ratingul României la „BBB minus” şi a menţinut perspectiva negativă .......................................................................................................................... 74 . RESURSE, chiar și de idei

..................................................... 75

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ............................................. 75 Insights.................................................................................................................. 76 . EVENIMENTE

... ..................................................... 78

EXPO & CONFERINȚE ........................................................................................ 78 Aprilie 2022 ....................................................................................................... 78 Mai 2022............................................................................................................ 78 Iunie 2022.......................................................................................................... 79 Iulie 2022 ........................................................................................................... 79 August 2022 ...................................................................................................... 79 Septembrie 2022 ............................................................................................... 79 Octombrie 2022 ................................................................................................. 79 Noiembrie 2022 ................................................................................................. 79 Decembrie 2022 ................................................................................................ 80 Februarie 2023 .................................................................................................. 80 Martie 2023 ....................................................................................................... 80 Mai 2023............................................................................................................ 80 . OPINII/ANALIZE

... ....................................................... 81 Page 6 of 102

Ce nu stiati despre UCRAINA. .............................................................................. 81 Adevaratul motiv al razboiului! ........................................................................... 81 The One Belt One Road Initiative for Ukraine ................................................... 83 How important is Ukraine on the New Silk Road? ............................................. 84 European Silk Road Summit 2022 .................................................................... 85 New collaboration seeks more volumes between China-Russia ....................... 85 Middle Corridor joint venture to be established in 2023 ..................................... 86 The impact of the war in Ukraine on rail freight ................................................. 88 The Ukraine War From Russia's Perspective ....................................................... 88 . SONDAJE ... POLLS

... ..................................................... 89

ROMANIA: national parliament voting intention, 29.03.2022 ................................ 89 Insights.................................................................................................................. 90 . SINDICATE

... .................................................... 93

Problemele din industria de apărare, în atenţia Prefecturii Braşov ....................... 94 . OSINT

... ...................................................... 94

INFORADAR ......................................................................................................... 94 . RESPONSABILITATE ORGANIZAȚIONALĂ ... ................................................. 95 Decizia … și culoarele tribunalelor ........................................................................ 95 . COMPETITIVE INTELLIGENCE

... .............................................. 96

HERALD INSIGHTS: SVP .................................................................................... 96 Participă la prezentarea entitățile A&D ale județului ............................................. 98 Alege județul cu un click .................................................................................... 98 Precizează entitățile A&D ale județului .............................................................. 98 . TIMPUL: Aliat sau Neprieten?

... ................................................. 100

informații .......................................................................................................... 100 COVID-19 - Romanian Economic Impact Monitor ............................................... 100 Coronavirus - Covid-19 - Pandemie .................................................................... 101 . DIVERSE

... .................................................... 101

RO.A&D remember last week ............................................................................. 101

Page 7 of 102

DISCLAIMER: THE NEWS & INTERVIEWS REFLECT ONLY THE VIEWS OF THE AUTHOR & INTERVIEWEES, NOT OF HERALD INSIGHTS FIECARE ȘTIRE ȘI INTERVIU REPREZINTĂ DOAR PUNCTUL DE VEDERE AL AUTORULUI ACESTEIA ȘI A INTERVIEVATULUI, IAR LINK-UL CONDUCE LA SURSA ORIGINALĂ ȘI LA FORMA INTEGRALĂ A ARTICOLULUI. Conținutul acestui newsletter este destinat să ofere un ghid asupra subiectelor de interes pentru domeniul de activitate A&D. Pentru căutarea și identificarea circumstanțelor specifice se recomandă consultanța de specialitate asigurată de Herald Insights.

The contents of this newsletter is intended to provide a guidance on topics of interest to the A&D industry. For the searching and the identifying specific circumstances it is recommended the expert advice provided by Herald Insights.

În newsletter sunt folosite traducerile electronice oferite de Google Translate.

Pentru claritate deplină, consultați textul original al articolului.

Materialele publicitare sunt puse la dispoziție de partea contractantă și nu reprezintă punctul de vedere al editorului acestui newsletter.

Ideile și opiniile autorilor articolelor și materialelor video semnalate în acest newsletter nu reprezintă punctul de vedere al RO.A&D Project. Dorim doar să fiți cât mai bine informați despre diversitatea de idei, interese și evenimente care ar putea să influențeze activitatea Dvs.

Page 8 of 102

TOP5 interviuri RO.A&D După numărul de vizionări CLICK pe foto pentru vizualizare:

646 522 512 453

RO.A&D #727

Neculai Banea: IAR SA - mereu pregătită pentru performanță, 2020

RO.A&D #891

Cristian Spulbăr: o retrospectivă 2020 a S. AVIOANE Craiova SA

RO.A&D #880

Cătălin Nae: o retrospectivă 2020 a activității I.N.C.A.S. București

RO.A&D #1000

Interviu Ioana Țigănescu, fondator MEDIAUNO, cu ocazia apariției #1000 al RO.A&D Project

394

RO.A&D #897

Mircea Mihai Obreja: ''Juristul Business Partner al Anului 2020'' Gala ACJSFB Toate interviurile pot fi vizionate AICI. Sunteți invitați să participați la interviurile RO.A&D și să vă prezentați punctele de vedere referitoare la cele mai importante subiecte A&D. Contactați-ne la heraldcons@gmail.com

Page 9 of 102

TOP COMPETITIVITATE (6) https://www.youtube.com/channel/UC38x6s-bLWCR8JNH9rhmKAg

top competitiveness TOP20 DEFENSE MANUFACTURERS

by Defense Revenue 2000 - 2020

TOP ROMÂNIA Decision Makers for RO.A&D Industry January 1st, 1990 - October 31st, 2021

TOP ROMÂNIA National parliament voting intention January 1st - October 26th, 2021

TOP15 producători de energie electrică • •

criterii: cifra de afaceri • profit număr angajați

Ministerul Economiei: Industria de apărare TOP25 • •

criterii: cifra de afaceri • profit număr angajați

INDUSTRIA AERONAUTICĂ TOP24 • •

criterii: cifra de afaceri • profit număr angajați

Sursa datelor economice românești: datele publice ale Ministerului Finanțelor.

Aprecierea Dvs este importantă.

Abonează-te la TOP competitiveness (RO.A&D Project .ro) pentru a afla de noul videoclip sau interviu.

Page 10 of 102

AEROTEH: SVP

Page 11 of 102

Programul Avion multirol al Forţelor Aeriene Române, F-16 Contract G2G: Portugalia, SUA

1

direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/f16 https://www.dsca.mil/major-arms-sales/romania-weapons-equipment-and-support-f-16-block-15-mlu-aircraft

Programul: modernizare IAR-99 Revitalizarea şi modernizarea aeronavelor IAR-99, M.Ap.N.

direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/modernizare-iar-99

AEROTEH S.A. - 448560 Vă pune la dispoziție facilitățile moderne ale unui Laborator de încercări pentru echipamentele motoarelor de aviație.

Vezi detaliile la AEROTEH SVR prezentate într-un clip video.

1

Program prioritar cu contract de achiziție în derulare

Page 12 of 102

Textron Aviation Defense LLC ARGENTINA – T-6 AIRCRAFT SUSTAINMENT

https://www.dsca.mil/press-media/major-arms-sales/argentina-t-6-aircraftsustainment

dsca .mil PDF Version Press Release - Argentina 22-03 CN.pdf Media/Public Contact pm-cpa@state.gov Transmittal No 22-03 WASHINGTON, April 8, 2022

The State Department has made a determination approving a possible Foreign Military Sale to the Government of Argentina of T-6 Aircraft Sustainment and related equipment for an estimated cost of $73 million. The Defense Security Cooperation Agency delivered the required certification notifying Congress of this possible sale today.

The Government of Argentina has requested to buy follow-on sustainment and support of their T-6 Texan aircraft fleet, to include the following aircraft hardware and software modifications and support: major and minor modifications include airframe and avionics improvements for reliability and integration of training munitions and external fuel tanks; aircraft and engine support equipment, components, consumables, spare parts and repair/return; publications and technical documentation; heavy maintenance support; other U.S. Government and contractor engineering, technical, and logistical support services, and related elements of program support. The estimated total cost is $73 million.

This proposed sale will support the foreign policy goals and national security objectives of the United States by improving the security of a major Non-NATO ally that is a force for political stability and economic progress in South America. It is in the U.S. national interest to assist Argentina in developing and maintaining a strong and ready selfdefense capability.

The proposed renewal of T-6 aircraft support will provide the Government of Argentina with the capability to meet current and future threats by revitalizing Argentina’s trainer aircraft capabilities and to aid in the overall development of a professional pilot corps.

Argentina is committed to modernizing its military and will have no difficulty absorbing the additional sustainment into its armed forces.

The proposed sale of this equipment and support will not alter the basic military balance in the region.

The principal contractor will be Textron Aviation Defense, Wichita, KS. There are no known offset agreements proposed in connection with this potential sale.

Implementation of this proposed sale may require the assignment of additional U.S. Government and/or U.S. contractor representatives to Argentina to support program and financial management reviews.

There will be no adverse impact on U.S. defense readiness as a result of this proposed sale.

This notice of a potential sale is required by law. The description and dollar value is for the highest estimated quantity and dollar value based on initial requirements. Actual Page 13 of 102

dollar value will be lower depending on final requirements, budget authority, and signed sales agreement(s), if and when concluded.

RACR-AIS „Serviciul de informare aeronautică“ Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ordin privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor nr. 1.785/2020 pentru aprobarea Reglementării Aeronautice Civile Române RACR-AIS „Serviciul de informare aeronautică“, ediția 4/2020 Nr. 317 din 24-Martie-2022 M. Of. Partea I nr. 346 din 08 Aprilie 2022

Proiecte prioritare de cercetare-dezvoltare direcția generală pentru armamente .ro Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM)

Sistemul ULTRA - 20 VTOL Multirol https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/sistemul-ultra-20-vtol-multirol

Sistemul ţintă ULTRA - 20 V2 https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/sistemul-tinta-ultra-20-v2

Page 14 of 102

Program: Sistem armament individual tip NATO ministerul apărării naţionale .ro https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare

Program: Arma de asalt cal 5,56 mm cu muniţia aferentă direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/arma-de-asalt-5-56-mm

Program: Modernizare sistem artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul sistem artilerie antiaeriană cu capacități CRAM ministerul apărării naţionale .ro https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare

Cugir Au crescut salariile după protestele de la fabricile de armament din Cugir: 4.900 de lei brut de la 1 aprilie https://www.g4media.ro/au-crescut-salariile-dupa-protestele-de-la-fabricile-dearmament-din-cugir-4-900-de-lei-brut-de-la-1-aprilie.html

g4media .ro 9 APRILIE 2022 • REDACȚIA • 1.664 VIZUALIZĂRI • 4 COMENTARII

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a declarat vineri, la Alba Iulia, că nivelul de salarizare a crescut „corespunzător” la fabricile de armament din Cugir – unde în februarie angajaţii au încetat lucrul timp de mai multe zile din cauza veniturilor foarte mici – astfel încât, potrivit acestuia, un salariu mediu este de la 1 aprilie de „4.900 de lei brut”, informează Agerpres. „Nivelul de salarizare a crescut corespunzător, bineînţeles în limitele legii bugetului care a fost adoptat, dar avem o creştere mai mare pentru categoria de personal cu ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Page 15 of 102

Ce a spus ministrul Economiei, înainte de a ajunge la Uzina Mecanică Sadu https://www.gorjexpress.ro/ce-a-spus-ministrul-economiei-inainte-de-a-ajunge-lauzina-mecanica-sadu/

gorj express .ro 8 aprilie 2022 Gorj Express IS

... „Este nevoie urgent de investiții în industria de apărare. Curând vom aproba în Guvern toate HG-urile privind alocarea bugetelor societăților din industria de apărare şi aştept de la manageri planurile investiționale pentru dezvoltare. 200 de milioane de lei am bugetat anul acesta doar pentru industria de apărare şi îmi doresc să-i investim pe toți în proiecte sustenabile şi profitabile. În acelaşi timp, ca ministru al economiei voi sprijini şi voi promova construcția unei linii metalurgice de procesare a cuprului, astfel încât materia primă să fie prelucrată la noi în țară”, ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Florin Spătaru, după o vizită la Uzina Mecanică Sadu: Industria de apărare din România a fost concepută după principiul roţilor dinţate https://www.stiripesurse.ro/amp.php?article_id=2333675

știri pe surse .ro Autor: Remus Vlad, Redactor Publicat: 08-04-2022 18:17 Actualizat: 08-04-2022 19:31

... ”Industria de apărare din România a fost concepută după principiul roţilor dinţate, iar eliminarea unei roţi ar duce la blocarea întregului angrenaj. Sadu este una dintre uzinele mecanice cu tradiţie din ţara noastră care produce muniţie şi care trebuie săşi păstreze activitatea, angajaţii şi producţia la capacitate maximă. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Romtehnica S.A. – 472771

2

Romtehnica, buget 2022 Guvernul României Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2022 al Companiei Naționale „Romtehnica“ - S.A., aflată în coordonarea Ministerului Apărării Naționale Nr. 480 din 06-Aprilie-2022 M. Of. Partea I nr. 346 din 08 Aprilie 2022 2

Romtehnica în 2020: cifra de afaceri 13,4 milioane RON; profit: -66,27 milioane RON; datorii: 1520 milioane RON; angajați: 82. CAEN: 4614 - Intermedieri în comerțul cu mașini, echipamente industriale, nave și avioane. President of the Board of Directors and General Director – Nicolae NASTA. http://www.romtehnica.com.ro/site/

Page 16 of 102

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI pe anul 2022 - mii lei Nr. Propuneri an rd. curent (2022)

INDICATORI 0

1

1

2 3 VENITURI TOTALE (Rd. 1 = Rd. 2 + 1 Rd. 5) Venituri totale din exploatare, din care: 2

2

a) subvenţii, conform legale în vigoare b) transferuri, conform legale în vigoare Venituri financiare

I.

II

4 72.988 15.633

prevederilor 3 prevederilor 4 5

57.355

CHELTUIELI TOTALE (Rd. 6 = Rd. 7 + 6 Rd. 19) 1 Cheltuieli de exploatare (Rd. 7 = Rd. 8 7 + Rd. 9 + Rd. 10 + Rd. 18) din care: A. cheltuieli cu bunuri şi servicii 8

70.950

B. cheltuieli cu impozite, taxe şi 9 vărsăminte asimilate C. cheltuieli cu personalul, (Rd. 10 = Rd. 10 11 + Rd. 14 + Rd. 16 + Rd. 17) din care: C0 Cheltuieli de natură salarială(Rd. 11 11 = Rd. 12 + Rd. 13) C1 cheltuieli cu salariile 12 C2 bonusuri

2 III IV 1 2 3

15.250 3.233 250 10.289 8.918 8.058

13

860

C3 alte cheltuieli cu personalul, din 14 care: cheltuieli cu plăţi compensatorii 15 aferente disponibilizărilor de personal C4 Cheltuieli aferente contractului de 16 mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete C5 cheltuieli cu contribuţiile datorate de 17 angajator D. alte cheltuieli de exploatare 18

354

Cheltuieli financiare

662

355 1.478

19

55.700

REZULTATUL BRUT 20 (profit/pierdere)(Rd. 20 = Rd. 1-Rd. 6) IMPOZIT PE PROFIT CURENT 21 IMPOZIT PE PROFIT AMÂNAT 22 VENITURI DIN IMPOZITUL PE 23 PROFIT AMÂNAT

2.038

Page 17 of 102

382

- mii lei Nr. Propuneri an rd. curent (2022)

INDICATORI 0

1 4 5

V

1 2 3 4

5

2 SPECIFIC

3 UNOR 24

IMPOZITUL ACTIVITĂŢI ALTE IMPOZITE NEPREZENTATE LA 25 ELEMENTELE DE MAI SUS PROFITUL/PIERDEREA NETA A 26 PERIOADEI DE RAPORTARE (Rd. 26 = Rd. 20-Rd. 21-Rd. 22 + Rd. 23-Rd. 24-Rd. 25), din care: Rezerve legale 27

1.656

110

Alte rezerve reprezentând facilităţi 28 fiscale prevăzute de lege Acoperirea pierderilor contabile din anii 29 precedenţi Constituirea surselor proprii de 30 finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi Alte repartizări prevăzute de lege 31

Profitul contabil rămas după 32 deducerea sumelor de la Rd. 27, 28, 29, 30, 31(Rd. 32 = Rd. 26-(Rd. 27 la Rd. 31)> = 0) 7 Participarea salariaţilor la profit în 33 limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă 8 Minimuum 50% vărsăminte la bugetul 34 de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care: a) - dividende cuvenite bugetului de stat 35 6

9

4

b) - dividende cuvenite bugetului local

36

c) - dividende cuvenite altor acţionari

37

Profitul nerepartizat pe destinaţiile 38 prevăzute la Rd. 33 - Rd. 34 se Page 18 of 102

1.546

165

856

856

690

- mii lei INDICATORI 0

1

2

Nr. Propuneri an rd. curent (2022) 3

4

repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare VENITURI DIN FONDURI 39 EUROPENE CHELTUIELI ELIGIBILE DIN 40 FONDURI EUROPENE, din care a) cheltuieli materiale 41 b) cheltuieli cu salariile 42 c) cheltuieli privind prestările de servicii 43

VI VII

d) cheltuieli cu reclamă şi publicitate 44 e) alte cheltuieli 45 VIII SURSE DE FINANŢARE A 46 INVESTIŢIILOR, din care: 1 Alocaţii de la buget 47 alocaţii bugetare aferente plăţii 48 angajamentelor din anii anteriori IX CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII 49 X DATE DE FUNDAMENTARE 1 Număr de personal prognozat la finele 50 anului 2 Număr mediu de salariaţi total 51 3

4

5

6

7

8 9

Câştigul mediu lunar pe salariat 52 (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *) Câştigul mediu lunar pe salariat 53 (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Legii anuale a bugetului de stat**) Productivitatea muncii în unităţi 54 valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd. 2/Rd. 51) Productivitatea muncii în unităţi 55 valorice pe total personal mediu recalculată conform Legii anuale a bugetului de stat Productivitatea muncii în unităţi fizice 56 pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoană) Cheltuieli totale la 1000 lei venituri 57 totale (Rd. 57 = (Rd. 6/Rd. 1)x1000) Plăţi restante 58 Page 19 of 102

1.995

1.995 89 88 8.207

7.700

178

177

972 0

- mii lei INDICATORI 0

1 2 10 Creanţe restante

Nr. Propuneri an rd. curent (2022) 3 59

4 10.300

Contracte SEAP - Autoritate contractantă Dată actualizare: 06.04.2022 Număr contracte: 65 Valoare ≈ 1.553.537.885 RON PRODUS „Sistem de senzori tereștri telecomandați -UGS” (CAN1070349) RF-7800H150W Transit Case System,RF-7800W Class System HCLOS,RF-7850M Dismount System,Stație radio HARRIS 7800V-HH, 5W,Echipament radio releu 7800W-OU500 si Stație radioreleu RF 7800W HCLOS (CAN1070286) Piese de schimb si subansamble specifice radarelor TPS-79 (R) - Gap Filler (CAN1070299)

RON 11.123.133

67.270.375

7.139.553

Page 20 of 102

BENEFICIAR

AALLZZ

Program: Sistem de război electronic mobil ministerul apărării naţionale .ro https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare

Program: Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/sisteme-c4i https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare

Program: Sistem UAS tactic-operativ clasa I ministerul apărării naţionale .ro https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare

Program: Sistem UAS tactic-operativ clasa II direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/sistem-uas

romtehnica .com http://www.romtehnica.com.ro/site/import/

Program: Sistem de securitate și apărare cibernetică ministerul apărării naţionale .ro https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare

Program: TPS-77 direcția generală pentru armamente .ro Radar tridimensional cu distanță mare de descoperire, mobil https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/tps-77 Page 21 of 102

Directoratul Național de Securitate Cibernetică https://dnsc.ro/

European Union Agency for Cybersecurity (ENISA) https://www.enisa.europa.eu/news

Page 22 of 102

Programului de multifuncțională”

înzestrare

esențial

„Corvetă

http://www.romtehnica.com.ro/site/import/

romtehnica .com Inițiat la 26.02.2018

New(s) Connections&Significances Iniţierea procedurii specifice de achiziţie pentru atribuirea acordului-cadru de furnizare a produsului „Corvetă Multifuncţională” MApN Comunicatul nr. 4 din 01-03-2018

NEWS: Program INSTANȚA

desch.

ÎCCJ

05.01.2021

6869/2/2019

ÎCCJ

11.05.2021

47/2/2020

ÎCCJ

15.02.2021

2879/1/2020/a17

DOSAR

TERMEN

17.06.2022 12.10.2022 ÎNCHIS8 08.04.2021

3

STADIU 3;4;5 Recurs Recurs 6 Cu sesizarea CCR

ÎCCJ: • 4113/2/2019 (închis); • 21131/3/2019 (închis); • 2879/1/2020 (închis cu sesizarea Curții Constituționale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin.5 din Legea nr. 101/2016 Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor); • 2879/1/2020/a1 (închis cu sesizarea Curții Constituționale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) teza finală din Legea nr. 554/2004, Legea contenciosului administrativ); 4 Alte instanțe: • CAB 4113/2/2019/a1 (28.08.2019 respinge cererea); • CAB 21131/3/2019/a1 (12.12.2019 respinge cererea); • TB 21131/3/2019 (01.10.2020 restituirea către reclamantă a cauţiunii în valoare de 47.000 euro; Dispune restituirea către reclamantă a cauţiunii în valoare de 139.500 euro); • CAB 21131/3/2019 (13.07.2020 nefondat); • CAB 4113/2/2019 (02.12.2020 respinge plângerea ca inadmisibilă); • CAB 6869/2/2019 (08.07.2020 respinge cererea); • CAB 47/2/2020 (15.12.2020 respinge cererea) 5 CCR: http://ccrsearch.ccr.ro:65080/#/bpmInstanceView?domainId=74&moduleId=8 6 ÎCCJ: Vezi și CAB 47/2/2020 (amânat, recurs la ÎCCJ) 7 RO.A&D: la 05.07.2021 dosarul 2879/1/2020/a1 nu apărea pe website-ul ÎCCJ 8 ÎCCJ Detalii soluţie: Admite cererea formulată de recurenta-reclamantă Damen Schelde Naval Shipbuilding BV. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) teza finală din Legea nr. 554/2004. Definitivă. Pronunţată astăzi, 08 aprilie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Page 23 of 102

ÎCCJ

28.10.2020

2879/1/20209

CCR

31.05.2021

1852D/2021

ÎNCHIS10 08.04.2021 -

Cu sesizarea CCR Dosar în fază de raport

Curtea Constituțională a României 11

Costul de transport din Marea Neagră, inclusiv pentru țițeiul și motorina importate de România, a urcat de peste 10 ori. https://www.profit.ro/bloomberg/costul-de-transport-din-marea-neagra-inclusivpentru-titeiul-si-motorina-importate-de-romania-a-urcat-de-peste-10-ori-prima-deasigurare-superioara-pretului-de-inchiriere-a-navelor-20669416

profit .ro Costurile de transport al mărfurilor în Marea Neagră, inclusiv în cazul produselor petroliere importate de România, devin prohibitive, prima de risc de război, care include și pericolul reprezentat de minele în derivă, depășind prețul plătit de clienți pentru închirierea navelor, care a explodat la rândul său. Companiile de asigurări percep un tarif de 10% din valoarea carenei, practic valoarea ca activ a navei, numai ca primă de risc de război, susțin patru surse de pe piață, citate de Bloomberg: Agenția ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ... .

RO.A&D: la 05.07.2021 dosarul 2879/1/2020 nu apărea pe website-ul ÎCCJ ÎCCJ Detalii soluţie: Respinge cererea de suspendare a judecăţii recursului formulat de reclamanta Damen Schelde Naval Shipbuilding BV împotriva încheierii de şedinţă din 03 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IX – a contencios administrativ şi fiscal. Respinge recursul formulat de reclamanta Damen Schelde Naval Shipbuilding BV împotriva încheierii de şedinţă din 03 iunie 2020 ca inadmisibil. Admite recursul formulat de reclamanta Damen Schelde Naval Shipbuilding BV împotriva deciziei nr.1149 din 13.07.2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IX – a contencios administrativ şi fiscal. Casează în parte decizia atacată şi admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.

51 alin.5 din Legea nr. 101/2016. Definitivă. Pronunţată astăzi, 08 aprilie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei 11 CCR: http://ccrsearch.ccr.ro:65080/#/bpmInstanceView?domainId=74&moduleId=8 9

10

Page 24 of 102

Page 25 of 102

Ucraina vs. România https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/russia/

cia: the world factbook .gov Competitive background Ucraina a fost centrul primului stat slav estic, Kyivan Rus, care în secolele al Xlea și al XI-lea a fost cel mai mare și mai puternic stat din Europa. Slăbită de certurile interne și de invaziile mongole, Kyivan Rus a fost încorporată în Marele Ducat al Lituaniei și în cele din urmă în Commonwealth-ul polonolituanian. Moștenirea culturală și religioasă a Rusiei Kyivan a pus bazele naționalismului ucrainean în secolele următoare. Un nou stat ucrainean, Hetmanatul cazac, a fost înființat la mijlocul secolului al XVII-lea, după o revoltă împotriva polonezilor. În ciuda presiunii continue moscovite, Hetmanatul a reușit să rămână autonom timp de peste 100 de ani. În ultima parte a secolului al XVIII-lea, cea mai mare parte a teritoriului etnografic ucrainean a fost absorbită de Imperiul Rus. După prăbușirea Rusiei țariste în 1917, Ucraina a atins o perioadă scurtă de independență (1917-1920), dar a fost recucerită și a îndurat o dominație sovietică brutală care a generat două foamete forțate (1921-22 și 1932-33) în care au murit peste 8 milioane. În al Doilea Război Mondial, armatele germane și sovietice au fost responsabile pentru încă 7 până la 8 milioane de morți. Deși Ucraina și-a dobândit independența în 1991 odată cu dizolvarea URSS, democrația și prosperitatea au rămas evazive, deoarece moștenirea controlului de stat și a corupției endemice a oprit eforturile

Principatele Țării Românești și Moldovei - timp de secole sub suzeranitatea Imperiului Otoman Turc - și-au asigurat autonomia în 1856; au fost legați de facto în 1859 și uniți oficial în 1862 sub noua denumire de România. Țara și-a câștigat recunoașterea independenței în 1878. Sa alăturat Puterilor Aliate în Primul Război Mondial și a dobândit noi teritorii - în special Transilvania - în urma conflictului. În 1940, România s-a aliat cu puterile Axei și a participat la invazia germană a URSS din 1941. Trei ani mai târziu, depășită de sovietici, România a semnat un armistițiu. Ocupația sovietică de după război a dus la formarea unei „republici populare” comuniste în 1947 și la abdicarea regelui. Guvernarea de zeci de ani a dictatorului Nicolae CEAUSESCU, care a preluat puterea in 1965, iar statul său polițienesc de Securitate a devenit din ce în ce mai opresiv și draconic prin anii 1980. CEAUSESCU a fost rasturnat si executat la sfarsitul anului 1989. Fostii comunisti au dominat guvernul pana in 1996 cand au fost scosi de la putere. România a aderat la NATO în 2004 și la UE în 2007.

Page 26 of 102

de reformă economică, privatizare și libertăți civile.

Un protest pașnic în masă, denumit „Revoluția Portocalie”, în ultimele luni ale anului 2004, a forțat autoritățile să răstoarne alegerile prezidențiale trucate și să permită un nou vot monitorizat la nivel internațional care a adus la putere o listă reformistă sub Viktor IUSȘCHENKO. Cercetele interne ulterioare din tabăra IUSCHENKO i-au permis rivalului său Viktor Ianukovici să revină la alegerile parlamentare (Rada), să devină prim-ministru în august 2006 și să fie ales președinte în februarie 2010. În octombrie 2012, Ucraina a organizat alegeri Rada, criticate pe scară largă de Observatorii occidentali sunt viciați din cauza utilizării resurselor guvernamentale pentru a favoriza candidații partidului de guvernământ, a interferenței cu accesul la mass-media și a hărțuirii candidaților din opoziție. președintele Ianukovici Retragerea asupra unui acord comercial și de cooperare cu UE în noiembrie 2013 - în favoarea unor legături economice mai strânse cu Rusia - și utilizarea ulterioară a forței împotriva studenților, activiștilor societății civile și a altor civili în favoarea acordului a dus la o perioadă de trei luni. ocuparea de protest a pieței centrale din Kiev. Folosirea violenței de către guvern pentru a destrăma tabăra de protest în februarie 2014 a dus la lupte împodobite, zeci de morți, condamnări internaționale, un acord politic eșuat și plecarea bruscă a președintelui în Rusia. Noile alegeri din primăvară i-au permis președintelui prooccidental Petro POROSHENKO să preia mandatul în iunie 2014; el a fost succedat de Volodymyr ZELENSKY în mai 2019. și alți civili în favoarea acordului au dus la o ocupare de trei luni de protest a pieței centrale din Kiev. Folosirea violenței de către guvern pentru a destrăma tabăra de protest în februarie 2014 a dus la lupte împodobite, zeci de morți, condamnări internaționale, un acord politic eșuat și plecarea bruscă a președintelui în Rusia. Noile alegeri din Page 27 of 102

primăvară i-au permis președintelui prooccidental Petro POROSHENKO să preia mandatul în iunie 2014; el a fost succedat de Volodymyr ZELENSKY în mai 2019. și alți civili în favoarea acordului au dus la o ocupare de trei luni de protest a pieței centrale din Kiev. Folosirea violenței de către guvern pentru a destrăma tabăra de protest în februarie 2014 a dus la lupte împodobite, zeci de morți, condamnări internaționale, un acord politic eșuat și plecarea bruscă a președintelui în Rusia. Noile alegeri din primăvară i-au permis președintelui prooccidental Petro POROSHENKO să preia mandatul în iunie 2014; el a fost succedat de Volodymyr ZELENSKY în mai 2019. Noile alegeri din primăvară iau permis președintelui pro-occidental Petro POROSHENKO să preia mandatul în iunie 2014; el a fost succedat de Volodymyr ZELENSKY în mai 2019. Noile alegeri din primăvară i-au permis președintelui pro-occidental Petro POROSHENKO să preia mandatul în iunie 2014; el a fost succedat de Volodymyr ZELENSKY în mai 2019.

La scurt timp după plecarea lui Ianukovici la sfârșitul lunii februarie 2014, președintele rus PUTIN a ordonat invadarea Peninsulei Crimeea a Ucrainei, pretinzând în mod fals că acțiunea a fost de a proteja etnicii ruși care locuiesc acolo. Două săptămâni mai târziu, a avut loc un „referendum” privind integrarea Crimeei în Federația Rusă. „Referendumul” a fost condamnat ca ilegitim de guvernul ucrainean, UE, SUA și Adunarea Generală a ONU (UNGA). Ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, 100 de membri ai ONU au adoptat rezoluția 68/262 a Adunării Generale a ONU, respingând „referendumul” ca nefondat și invalid și confirmând suveranitatea, independența politică, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. La mijlocul anului 2014, Rusia a început să furnizeze proxy în două dintre provinciile din estul Ucrainei cu forță de muncă, finanțare, și materiale care au condus la un conflict armat cu guvernul ucrainean care continuă până Page 28 of 102

în prezent. Reprezentanții din Ucraina, Rusia și republicile proxy nerecunoscute ale Rusiei au semnat Protocolul și Memorandumul de la Minsk în septembrie 2014 pentru a pune capăt conflictului. Cu toate acestea, acest acord nu a reușit să oprească luptele sau să găsească o soluție politică. Într-o încercare reînnoită de a atenua ciocnirile în curs, liderii Ucrainei, Rusiei, Franței și Germaniei au negociat un pachet de măsuri ulterioare în februarie 2015 pentru a pune în aplicare acordurile de la Minsk. Reprezentanții din Ucraina, Rusia, republicile proxy nerecunoscute ale Rusiei și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa se întâlnesc, de asemenea, în mod regulat pentru a facilita punerea în aplicare a acordului de pace. Până la începutul lui 2022, mai mult de 14, La 24 februarie 2022, Rusia și-a escaladat conflictul cu Ucraina, invadând țara pe mai multe fronturi, în ceea ce a devenit cel mai mare atac militar convențional asupra unui stat suveran din Europa de la al Doilea Război Mondial. Invazia a primit o condamnare internațională aproape universală și multe țări au impus sancțiuni Rusiei și au furnizat, de asemenea, ajutor umanitar și militar Ucrainei. Invazia a creat, de asemenea, cea mai mare criză de refugiați din Europa de la al Doilea Război Mondial. Până la 5 aprilie, peste 4,28 milioane de persoane au fugit din Ucraina, iar aproximativ 7,1 milioane de persoane au fost strămutate în interior. La 2 aprilie au fost raportate peste 3.455 de victime civile.

Pretenții maritime mare teritorială: 12 nm zona economică exclusivă: 200 nm platforma continentală: 200 m sau până la adâncimea de exploatare

mare teritorială: 12 nm zonă învecinată: 24 nm zonă economică exclusivă: 200 nm platou continental: 200 m adâncime sau până la adâncimea de exploatare

Resurse naturale minereu de fier, cărbune, mangan, gaz petrol (rezerve în scădere), cherestea, natural, ulei, sare, sulf, grafit, titan, gaze naturale, cărbune, minereu de magneziu, caolin, nichel, mercur, fier, sare, teren arabil, hidroenergie cherestea, teren arabil Page 29 of 102

Populația 43.528.136 (est. 2022) comparație între țară și lume: 35

18.519.899 (est. 2022) comparație între țară și lume: 65 21.230.362 (est. Iulie 2021) Rata de crestere a populatiei Rata de crestere a populatiei -0,5% (est. 2022) -1,09% (est. 2022) comparație între țară și lume: 225 comparație între țară și lume: 231 -0,38% (estimare în 2021) Rata de nastere Rata de nastere 9 nașteri/1.000 de locuitori (est. 2022) 8,76 nașteri/1.000 de locuitori (est. 2022) comparație între țară și lume: 203 comparație între țară și lume: 207 8,39 nașteri / 1.000 populație (est. 2021) Rata mortalității Rata mortalității 13,77 decese/1.000 de locuitori (est. 15,26 decese/1.000 de locuitori (est.

2022) 2022) comparație între țară și lume: 6 comparație între țară și lume: 2 11,99 decese / 1.000 populație (est.

2021) Grupuri etnice Ucraineană 77,8%, rusă 17,3%, belarusă români 83,4%, maghiari 6,1%, romi 0,6%, moldovenească 0,5%, tătară din 3,1%, ucraineni 0,3%, germani 0,2%, alți Crimeea 0,5%, bulgară 0,4%, maghiară 0,7%, nespecificat 6,1% (2011 estim.)

0,3%, română 0,3%, poloneză 0,3%, Notă: populațiile de romi sunt de obicei evreiesc 0,2%, altele 1,8% (2001 est.) subestimate în statisticile oficiale și pot reprezenta 5-11% din Populația României Rata migrației nete -0,26 migrant(i)/1.000 populație (est. -4,36 migranți/1.000 de locuitori (est.

2022) 2022) comparație între țară și lume: 115 comparație între țară și lume: 195 -0,2 migranți / 1.000 populație (est.

2021) Sănătate Cheltuieli curente de sănătate Cheltuieli curente de sănătate 7,1% (2019) 5,7% (2019) 5,6% (2018) Densitatea medicilor Densitatea medicilor 2,99 medici/1.000 populație (2014) 2,98 medici / 1.000 populație (2017) Densitatea patului de spital Densitatea patului de spital 7,5 paturi/1.000 de locuitori (2014) 6,9 paturi / 1.000 populație (2017) Cheltuieli cu educația 5,4% din PIB (2019) 3,3% din PIB (2018) comparație între țară și lume: 47 comparație între țară și lume: 137 3,1% din PIB (2017) Economie Privire de ansamblu economică După Rusia, Republica Ucraineană a România, care a aderat la UE la 1 fost cea mai importantă componentă ianuarie 2007, a început tranziția de la economică a fostei Uniuni Sovietice, comunism în 1989 cu o bază industrială producând de aproximativ patru ori mai în mare parte învechită și un model de mult decât cea a republicii de rang producție nepotrivit nevoilor următor. Solul său negru fertil a țării. Câștigurile macroeconomice ale Page 30 of 102

reprezentat mai mult de o pătrime din producția agricolă sovietică, iar fermele sale au furnizat cantități substanțiale de carne, lapte, cereale și legume altor republici. De asemenea, industria sa grea diversificată a furnizat echipamente unice, cum ar fi țevi de diametru mare și aparate de foraj vertical, precum și materii prime pentru site-urile industriale și miniere din alte regiuni ale fostei URSS. La scurt timp după independență, în august 1991, guvernul ucrainean a liberalizat majoritatea prețurilor și a ridicat un cadru legal pentru privatizare, dar rezistența pe scară largă la reformă în cadrul guvernului și al legislativului a blocat în curând eforturile de reformă și a dus la unele retrageri. Producția până în 1999 a scăzut la mai puțin de 40% din nivelul din 1991. Instituțiile din afara - în special FMI a încurajat Ucraina să accelereze ritmul și domeniul de aplicare al reformelor pentru a stimula creșterea economică. Oficialii guvernului ucrainean au eliminat majoritatea privilegiilor fiscale și vamale într-o lege bugetară din martie 2005, aducând mai multă activitate economică din marea economie subterană a Ucrainei. Din 2000 până la mijlocul anului 2008, economia Ucrainei a fost dinamică, în ciuda tulburărilor politice dintre premier și președinte. Economia s-a contractat cu aproape 15% în 2009, printre cele mai proaste performanțe economice din lume. În aprilie 2010, Ucraina a negociat o reducere de preț la importurile de gaze rusești în schimbul prelungirii contractului de închiriere al Rusiei asupra bazei sale navale din Crimeea.

Economia Ucrainei, dominată de oligarhi, a crescut lent din 2010 până în 2013, dar a rămas în urma egalelor din regiune și printre cele mai sărace din Europa. După ce fostul președinte Ianukovici a fugit din țară în timpul Revoluției demnității, economia Ucrainei a intrat în criză din cauza anexării Crimeei de către Rusia, a conflictului militar în partea de est a țării și a unui război comercial cu Rusia, care a dus la

României au început abia recent să stimuleze crearea unei clase de mijloc și să abordeze sărăcia larg răspândită din România. Corupția și birocrația continuă să pătrundă în mediul de afaceri. În urma crizei financiare globale, România a semnat un pachet de asistență de urgență de 26 de miliarde de dolari de la FMI, UE și alți creditori internaționali, dar PIB-ul sa contractat până în 2011. În martie 2011, România și FMI/UE/Banca Mondială au semnat un Acord preventiv de 24 de luni, în valoare de 6,6 miliarde USD, pentru a promova disciplina fiscală, pentru a încuraja progresul în reformele structurale și pentru a consolida stabilitatea sectorului financiar; nu au fost extrase fonduri. În septembrie 2013, autoritățile române și FMI/UE au convenit asupra unui acord standby de continuare, în valoare de 5,4 miliarde de dolari, pentru a continua reformele. Acest acord a expirat în septembrie 2015 și nu au fost extrase fonduri. Progresul în reformele structurale a fost inegal, iar economia este încă vulnerabilă la șocurile externe.

Creșterea economică a revenit în perioada 2013-17, determinată de exporturile industriale puternice, de recolte agricole excelente și, mai recent, de politicile fiscale expansioniste în 2016-2017 care aproape au dublat de patru ori deficitul fiscal anual al Bucureștiului, de la +0,8% din PIB în 2015 la - 3% din PIB în 2016 și aproximativ -3,4% în 2017. Industria a depășit alte sectoare ale economiei în 2017. Exporturile au rămas un motor al creșterii economice, condus de comerțul cu UE, care reprezintă aproximativ 70% din comerțul României. Cererea internă a fost principalul motor, datorită reducerilor de taxe și creșterilor mari ale salariilor care au început anul trecut și urmează să continue în 2018.

O populație îmbătrânită, emigrarea forței de muncă calificate, evaziunea fiscală semnificativă, asistența medicală insuficientă și o slăbire agresivă a pachetului fiscal compromit creșterea pe

Page 31 of 102

o scădere cu 17% a PIB-ului. , inflația la termen lung și stabilitatea economică a aproape 60% și scăderea rezervelor României și reprezintă principalele valutare. Comunitatea internațională a vulnerabilități ale economiei. început eforturile de stabilizare a economiei ucrainene, inclusiv un pachet de asistență FMI din martie 2014 în valoare de 17,5 miliarde de dolari, dintre care Ucraina a primit patru plăți, cel mai recent în aprilie 2017, ceea ce duce la aproximativ 8,4 miliarde de dolari. Ucraina a făcut progrese în ceea ce privește reformele menite să facă țara prosperă, democratic și transparent, inclusiv crearea unei agenții naționale anticorupție, revizuirea sectorului bancar, instituirea unui sistem transparent de rambursare a TVA și o transparență sporită în achizițiile publice. Dar sunt necesare mai multe îmbunătățiri, inclusiv combaterea corupției, dezvoltarea piețelor de capital, îmbunătățirea mediului de afaceri pentru a atrage investiții străine, privatizarea întreprinderilor de stat și reforma funciară. Cea de-a cincea tranșă a programului FMI, evaluată la 1,9 miliarde de dolari, a fost amânată la jumătatea anului 2017 din cauza lipsei de progres în ceea ce privește reformele restante, inclusiv ajustarea tarifelor la gaze la nivelurile de paritate la import și adoptarea unei legislații care înființează o instanță independentă anticorupție. instituirea unui sistem transparent de rambursare a TVA și o transparență sporită în achizițiile publice. Dar sunt necesare mai multe îmbunătățiri, inclusiv combaterea corupției, dezvoltarea piețelor de capital, îmbunătățirea mediului de afaceri pentru a atrage investiții străine, privatizarea întreprinderilor de stat și reforma funciară. Cea de-a cincea tranșă a programului FMI, evaluată la 1,9 miliarde de dolari, a fost amânată la jumătatea anului 2017 din cauza lipsei de progres în ceea ce privește reformele restante, inclusiv ajustarea tarifelor la gaze la nivelurile de paritate la import și adoptarea unei legislații care înființează o instanță independentă anticorupție. instituirea unui sistem Page 32 of 102

transparent de rambursare a TVA și o transparență sporită în achizițiile publice. Dar sunt necesare mai multe îmbunătățiri, inclusiv combaterea corupției, dezvoltarea piețelor de capital, îmbunătățirea mediului de afaceri pentru a atrage investiții străine, privatizarea întreprinderilor de stat și reforma funciară. Cea de-a cincea tranșă a programului FMI, evaluată la 1,9 miliarde de dolari, a fost amânată la jumătatea anului 2017 din cauza lipsei de progres în ceea ce privește reformele restante, inclusiv ajustarea tarifelor la gaze la nivelurile de paritate la import și adoptarea unei legislații care înființează o instanță independentă anticorupție. și reforma funciară. Cea de-a cincea tranșă a programului FMI, evaluată la 1,9 miliarde de dolari, a fost amânată la jumătatea anului 2017 din cauza lipsei de progres în ceea ce privește reformele restante, inclusiv ajustarea tarifelor la gaze la nivelurile de paritate la import și adoptarea unei legislații care înființează o instanță independentă anticorupție. și reforma funciară. Cea de-a cincea tranșă a programului FMI, evaluată la 1,9 miliarde de dolari, a fost amânată la jumătatea anului 2017 din cauza lipsei de progres în ceea ce privește reformele restante, inclusiv ajustarea tarifelor la gaze la nivelurile de paritate la import și adoptarea unei legislații care înființează o instanță independentă anticorupție.

Ocuparea Crimeei de către Rusia în martie 2014 și agresiunea rusă în curs de desfășurare în estul Ucrainei au afectat creșterea economică. Odată cu pierderea unei părți majore a industriei grele a Ucrainei în Donbas și violența continuă, economia s-a contractat cu 6,6% în 2014 și cu 9,8% în 2015, dar a revenit la o creștere scăzută în 2016 și 2017, ajungând la 2,3% și 2,0% , respectiv, pe măsură ce reformele cheie au luat loc. Ucraina a redirecționat, de asemenea, activitatea comercială către UE în urma implementării unui acord bilateral de liber schimb profund și cuprinzător, înlocuind Rusia ca cel mai mare partener comercial al său. O Page 33 of 102

interdicție a comerțului comercial cu teritorii controlate de separatiști la începutul anului 2017 nu a afectat sectoarele industriale cheie ale Ucrainei atât de mult pe cât era de așteptat, în mare parte din cauza condițiilor externe favorabile. Ucraina a revenit pe piețele internaționale de datorii în septembrie 2017, PIB real (paritatea puterii de cumpărare) 516,68 miliarde dolari notă: datele sunt în dolari 2017 (est. 2020) notă 538,33 miliarde dolari: datele sunt în dolari 2017 (est. 2019) 521,52 miliarde dolari notă: datele sunt în dolari 2017 (est. 2018) notă: datele sunt în dolari 2010 comparație între țară și lume: 40 Rata de creștere reală a PIB-ului 3,24% (est. 2019) 3,41% (est. 2018) 2,48% (est. 2017) comparație între țară și lume: 92 PIB real pe cap de locuitor Notă de 12.400 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2020) Notă de 12.800 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2019) Notă de 12.300 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2018) notă: datele sunt în dolari 2010 comparație între țară și lume: 121 PIB (cursul de schimb oficial) 155,082 miliarde USD (est. 2019) Rata inflației (prețuri de consum) 7,9% (est. 2019) 11% (est. 2018) 14,4% (est. 2017) notă: Excluzând teritoriile ocupate temporar din Republica Autonomă Crimeea, orașul Sevastopol și o parte din zona de operațiuni antiteroriste Evaluări de credit Evaluare Fitch: B (2019) Evaluare Moody's: B3 (2020) Evaluare Standard & Poors: B (2019) PIB - compoziție, pe sector de origine

PIB real (paritatea puterii de cumpărare) 556,07 miliarde dolari notă: datele sunt în dolari 2017 (est. 2020) notă 578,39 miliarde dolari: datele sunt în dolari 2017 (est. 2019) 555,47 miliarde dolari notă: datele sunt în dolari 2017 (est. 2018) notă: datele sunt în dolari 2010 comparație între țară și lume: 37 Rata de creștere reală a PIB-ului 4,2% (est. 2019) 4,54% (est. 2018) 7,11% (est. 2017) comparație între țară și lume: 71 PIB real pe cap de locuitor Notă de 28.800 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2020) Notă de 29.900 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2019) Notă de 28.500 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2018) notă: datele sunt în dolari 2010 comparație între țară și lume: 67 PIB (cursul de schimb oficial) 249,543 miliarde USD (est. 2019) Rata inflației (prețuri de consum) 3,8% (est. 2019) 4,6% (est. 2018) 1,3% (est. 2017) comparație între țară și lume: 163

Evaluări de credit Evaluare Fitch: BBB- (2011) Evaluare Moody's: Baa3 (2006) Evaluare Standard & Poors: BBB(2014) PIB - compoziție, pe sector de origine

Page 34 of 102

agricultură: 12,2% (est. 2017) industrie: 28,6% (est. 2017) servicii: 60% (est. 2017) PIB - compoziția, după utilizare finală consumul gospodăriilor: 66,5% (est.

2017) consum guvernamental: 20,4% (est.

2017) investiții în capital fix: 16% (est. 2017) investiții în stocuri: 4,7% (est. 2017) exporturi de bunuri și servicii: 47,9 % (est. 2017) importuri de bunuri și servicii: -55,6% (est. 2017) Produse agricole porumb, grau, cartofi, seminte de floarea soarelui, sfecla de zahar, lapte, orz, soia, rapita, rosii Industrii cărbune, energie electrică, metale feroase și neferoase, mașini și echipamente de transport, produse chimice, procesare alimentară Rata de creștere a producției industriale 3,1% (est. 2017) comparație între țară și lume: 100 Forță de muncă 16,033 milioane (est. 2017) comparație între țară și lume: 33 Forta de munca - dupa ocupatie agricultură: 5,8% industrie: 26,5% servicii: 67,8% (2014) Rată de șomaj 8,89% (est. 2019) 9,42% (est. 2018) notă: lucrători înregistrați oficial; număr mare de lucrători neînregistrați sau subangajați comparație între țară și lume: 135 Șomaj, tineri 15-24 de ani total: 19,3% bărbați: 19,8% femei: 18,5% (est. 2020) comparație între țară și lume: 83 Populația sub pragul sărăciei 1,1% (est. 2019)

agricultură: 4,2% (est. 2017) industrie: 33,2% (est. 2017) servicii: 62,6% (est. 2017) PIB - compoziția, după utilizare finală consumul gospodăriilor: 70% (est.

2017) consum guvernamental: 7,7% (est.

2017) investiții în capital fix: 22,6% (est.

2017) investiții în stocuri: 1,9% (est. 2017) exporturi de bunuri și servicii: 41,4 % (est. 2017) importuri de bunuri și servicii: -43,6% (est. 2017) Produse agricole porumb, grâu, lapte, semințe de floarea soarelui, cartofi, orz, struguri, sfeclă de zahăr, rapiță, prune/solduri Industrii mașini și echipamente electrice, asamblare auto, textile și încălțăminte, mașini ușoare, metalurgie, produse chimice, procesare alimentară, rafinare a petrolului, minerit, cherestea, materiale de construcție Rata de creștere a producției industriale 5,5% (est. 2017) comparație între țară și lume: 50 Forță de muncă 4,889 milioane (est. 2020) comparație între țară și lume: 80 Forta de munca - dupa ocupatie agricultură: 28,3% industrie: 28,9% servicii: 42,8% (2014) Rată de șomaj 3,06% (est. 2019) 3,56% (est. 2018)

comparație între țară și lume: 41 Șomaj, tineri 15-24 de ani total: 17,3% bărbați: 17,9% femei: 16,5% (est. 2020) comparație între țară și lume: 94 Populația sub pragul sărăciei 23,8% (est. 2018)

Page 35 of 102

Coeficientul indicelui Gini distribuția venitului familiei 26,1 (2018 estim.)

28,2 (2009) comparație între țară și lume: 167 Venitul sau consumul gospodăriei în procente cel mai mic 10%: 4,2% cel mai mare 10%: 21,6% (est. 2015) Buget venituri: 29,82 miliarde (est. 2017) cheltuieli: 31,55 miliarde (est. 2017) notă: acesta este bugetul planificat, consolidat Excedent bugetar (+) sau deficit (-) -1,5% (din PIB) (est. 2017) comparație între țară și lume: 92 Datorie publica 71% din PIB (est. 2017) 81,2% din PIB (est. 2016) notă: datoria publică totală de 64,5 miliarde USD este formată din: datoria publică internă (23,8 miliarde USD); datoria publică externă (26,1 miliarde USD); și garanții suverane (14,6 miliarde USD)

comparație între țară și lume: 49 Impozite și alte venituri 26,6% (din PIB) (est. 2017) comparație între țară și lume: 108 An fiscal an calendaristic Soldul contului curent -4,124 miliarde USD (estimat 2019) -6,432 miliarde USD (estimat 2018) comparație între țară și lume: 179 Exporturi 60,67 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2020) 63,56 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2019) 59,18 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (est. 2018) comparație între țară și lume: 52

Coeficientul indicelui Gini distribuția venitului familiei 36 (2017 estim.)

28.2 (2010) comparație între țară și lume: 95 Venitul sau consumul gospodăriei în procente cel mai mic 10%: 15,3% cel mai mare 10%: 7,6% (est. 2014)

venituri: 62,14 miliarde (estimare 2017) cheltuieli: 68,13 miliarde (estimare 2017) Excedent bugetar (+) sau deficit (-) -2,8% (din PIB) (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 125 Datorie publica 36,8% din PIB (estimare 2017) 38,8% din PIB (estimare 2016) notă: definită de Tratatul de la Maastricht al UE ca datorie publică generală brută consolidată la valoarea nominală, aflată la sfârșitul anului în următoarele categorii de datorii publice : valută și depozite, valori mobiliare, altele decât acțiunile, cu excepția instrumentelor financiare derivate și împrumuturi; sectorul administrației publice cuprinde subsectoarele: guvernul central, guvernul de stat, administrația locală și fondurile de securitate socială comparație de țară cu lumea: 145 Impozite și alte venituri 29,3% (din PIB) (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 84 An fiscal an calendaristic Soldul contului curent - 11.389 miliarde USD (estimare 2019) - 10,78 miliarde USD (estimare 2018) comparație de țară cu lumea: 194 93,01 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (est. 2020) 114,311 miliarde USD (estimare 2019) 110,685 miliarde USD (estimare 2018) 105,188 miliarde USD (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 41

Page 36 of 102

Exporturi - parteneri Rusia 9%, China 8%, Germania 6%, Polonia 6%, Italia 5%, Turcia 5% (2019) Exporturi - mărfuri porumb, uleiuri din semințe de floarea soarelui, fier și produse din fier, grâu, cabluri izolate, rapiță (2019) Importurile 62,46 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2020) 76,07 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2019) 70,56 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (est. 2018) comparație între țară și lume: 51 Importuri - parteneri China 13%, Rusia 12%, Germania 10%, Polonia 9%, Belarus 7% (2019) Importuri - mărfuri petrol rafinat, mașini, medicamente ambalate, cărbune, gaze naturale (2019) Rezerve de schimb valutar și aur 18,81 miliarde USD (31 decembrie 2017 estimat) 15,54 miliarde USD (31 decembrie 2016 estimat) comparație între țară și lume: 61 Datorii - externe 117,41 miliarde USD (est. 2019) 114,449 miliarde USD (est. 2018) comparație între țară și lume: 51 Rate de schimb grivne (UAH) per dolar american 28,10001 (est. 2020) 23,7 (est. 2019) 27,80499 (est. 2018) 21,8447 (est. 2014) 11,8867 (est. 2013) Comunicații Telefoane - linii fixe total abonamente: 3.314.263 (2020) abonamente la 100 de locuitori: 7,94 (2020 est.)

comparație între țară și lume: 39

Exporturi - parteneri Germania 22%, Italia 10%, Franța 7% (2019) Exporturi - mărfuri mașini și piese de vehicule, cabluri izolate, petrol rafinat, tablouri electrice de control, scaune (2019) 104,16 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2020) 136,091 miliarde USD (estimare 2019) 127,553 miliarde USD (estimare 2018) 117,292 miliarde USD (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 39 Importuri - parteneri Germania 19%, Italia 9%, Ungaria 7%, Polonia 6%, China 5%, Franța 5% (2019) Importuri - mărfuri mașini și piese de vehicule, petrol brut, medicamente ambalate, cabluri izolate, echipamente de difuzare (2019) 44,43 miliarde USD (estimare la 31 decembrie 2017) 40 miliarde USD (estimare la 31 decembrie 2016) comparație de țară cu lumea: 43 117,829 miliarde USD (estimare 2019) 115,803 miliarde USD (estimare 2018) comparație de țară cu lumea: 50 lei (RON) per dolar american 4,02835 (est. 2020) 4,31655 (est. 2019) 4,0782 (est. 2018) 4,0057 (est. 2014) 3,3492 (est. 2013)

Telefoane - linii fixe abonamente totale: 3,025 milioane (2020) abonamente totale: 3,38 milioane abonamente la 100 de locuitori: 15,72 (est. 2020) abonamente la 100 de locuitori: 15,8 (estimare 2019) comparație de țară cu lumea: 43

Page 37 of 102

Telefoane - mobil celular total abonamente: 53.977.690 (2020) abonamente la 100 de locuitori: 129,3 (2020 est.)

comparație între țară și lume: 29 Sisteme de telecomunicații evaluare generală: piața telecomunicațiilor din Ucraina continuă să se confrunte cu provocări rezultate din anexarea Crimeei de către Rusia și tulburările din regiunile estice; piața de telecomunicații în curs de dezvoltare a atras investitori internaționali din Rusia, Turcia și Azerbaidjan; planul guvernamental pune accent pe îmbunătățirea liniilor interne interne, a conexiunilor internaționale și a unui sistem național mobil-celular; operatorii care trec de la serviciile 3G la 4G, dar unele zone încă folosesc 2G; Servicii LTE disponibile în orașe; Rețelele FttP preiau platformele DSL; planul aprobat de guvern în 2020 pentru migrarea 5G, iar operatorul dezvoltă capabilități IoT; îmbunătățirea cerințelor de licențiere pentru operatori și reforme pozitive pentru utilizatori; importator de echipamente de difuzare din China (2020) intern:Teledensitatea liniei fixe este de aproape 8 la 100; expansiunea sistemului de telefonie mobil-celulară a încetinit, în mare parte din cauza saturării pieței care acum este de puțin peste 129 de telefoane mobile la 100 de persoane (2020) internațional: prefix de țară 380; punct de aterizare pentru cablul strâmtorii Kerci care leagă Ucraina de Rusia; 2 noi linii interne interne fac parte din sistemul TAE cu fibră optică și 3 legături ucrainene au fost instalate în proiectul TEL de fibră optică care conectează 18 țări; serviciul internațional suplimentar este furnizat de cablul submarin de fibră optică ItaliaTurcia-Ucraina-Rusia (ITUR) și de un număr necunoscut de stații terestre din

Telefoane - celulare mobile abonamente totale: 22,592 milioane (2020) abonamente totale: 22.671 milioane abonamente la 100 de locuitori: 117,4 (est. 2020) abonamente la 100 de locuitori: 106 (estimare 2019) comparație de țară cu lumea: 54 Sisteme de telecomunicații evaluare generală: sectorul telecomunicațiilor din România beneficiază de concurența bazată pe infrastructură; îmbunătățirea rapidă a serviciilor interne și internaționale, în special a serviciilor mobilecelulare; sectorul fibrelor este unul dintre cele mai puternice din Europa; Guvernul a asigurat finanțare UE pentru extinderea conexiunii în bandă largă în zonele rurale; operatorii investesc în îmbunătățirea capacității rețelelor; testarea operatorilor IoT; importator de echipamente de radiodifuziune din vecinii UE (2020)

intern: teledensitatea la linie fixă este de aproximativ 16 telefoane la 100 de persoane; piața de telefonie mobilă deservită de patru operatori de rețele mobile; teledensitate mobil-celular peste 117 telefoane la 100 de persoane (2020) internațional: codul țării - 40; punct de aterizare pentru cablul submarin Diamond Link Global care leagă România de Georgia; stații terestre prin satelit - 10; schimburile digitale, internaționale, cu apelare directă funcționează în București (2019) notează:pandemia COVID-19 continuă să aibă un impact semnificativ asupra lanțurilor de producție și aprovizionare la

Page 38 of 102

sistemele de satelit Intelsat, Inmarsat și Intersputnik .pandemia COVID-19 continuă să aibă un impact semnificativ asupra lanțurilor de producție și aprovizionare la nivel global; din 2020, unele aspecte ale sectorului telecomunicațiilor au cunoscut o scădere, în special în producția de dispozitive mobile; mulți operatori de rețea au amânat upgrade-urile infrastructurii; progresul către implementarea 5G a fost amânat sau încetinit în unele țări; cheltuielile consumatorilor pentru servicii și dispozitive de telecomunicații au fost afectate de pierderile de locuri de muncă pe scară largă și de restricția corespunzătoare a veniturilor disponibile; natura crucială a serviciilor de telecomunicații ca instrument pentru muncă și școală de acasă a devenit evidentă și a primit sprijin din partea guvernelor Mass-media de difuzare Peisajul media al Ucrainei este dominat de instituțiile de știri deținute de oligarhi, care sunt adesea motivate politic și sunt în dezacord între ele și/sau cu guvernul; în timp ce sondajele sugerează că cei mai mulți ucraineni primesc în continuare știri din surse media tradiționale, rețelele de socializare sunt o componentă crucială a diseminării informațiilor în Ucraina; aproape toți politicienii și liderii de opinie ucraineni comunică cu publicul prin intermediul rețelelor sociale și mențin cel puțin o pagină de socializare, dacă nu mai multe; acest lucru le permite comunicarea directă cu publicul, iar știrile apar adesea pe Facebook sau Twitter înainte de a fi preluate de instituțiile de știri tradiționale.

Televiziunea ucraineană este sursa principală de știri; cele mai mari rețele naționale sunt controlate de oligarhi: TRK Ukraina este deținută de Rinat Akhmetov; Studio 1+1 este deținut de Ihor Kolomoyskyy; Inter este deținută de Dmytro Firtash și Serhiy Lyovochkin; și canalele StarlightMedia (ICTV, STB și Novyi Kanal) sunt deținute de Victor

nivel global; din 2020, unele aspecte ale sectorului telecomunicațiilor au cunoscut o scădere, în special în producția de dispozitive mobile; mulți operatori de rețea au amânat upgrade-urile infrastructurii; progresul către implementarea 5G a fost amânat sau încetinit în unele țări; cheltuielile consumatorilor pentru servicii și dispozitive de telecomunicații au fost afectate de pierderile de locuri de muncă pe scară largă și de restricția corespunzătoare a veniturilor disponibile; natura crucială a serviciilor de telecomunicații ca instrument pentru muncă și școală de acasă a devenit evidentă și a primit sprijin din partea guvernelor

Mass-media difuzată un amestec de posturi TV publice și private; există 7 posturi de televiziune publică (2 naționale, 5 regionale) care utilizează transmisie terestră și 187 posturi TV private (dintre care 171 oferă acoperire locală) care utilizează difuzare terestră, plus 11 posturi publice de televiziune care utilizează transmisie prin satelit și 86 posturi TV private care utilizează transmisie prin satelit. ; Radiodifuzor public de stat operează 4 rețele naționale și posturi regionale și locale, având în total 20 posturi de radio publice prin difuzare terestră plus 4 posturi publice de radio prin satelit; există 502 posturi de radio private operaționale care utilizează transmisie terestră și 26 de posturi de radio private care utilizează transmisie prin satelit

Page 39 of 102

Pinchuk; un set de canale de știri de 24 de ore au, de asemenea, afilieri politice clare: guvernul pro-ucrainean Channel 5 și Pryamyi sunt legate de președintele Petro Poroșenko; 24 este deținut de politicieni din opoziție, dar nu proruși; UA: Suspilne este un post public de televiziune sub umbrela Companiei Naționale Publice de Radiodifuziune a Ucrainei; deși este adesea lăudat de experții mass-media pentru acoperirea echilibrată, este în urmă în popularitate; Radio ucraineană, legată instituțional de UA: Suspilne, (2021) Codul de țară pe internet .ua Utilizatori de internet total: 29,47 milioane (est. 2021) procente din populație: 58,89% (est.

2019) comparație între țară și lume: 31 Broadband - abonamente fixe total: 7.769.401 (2020) abonamente la 100 de locuitori: 18,62 (est. 2020) comparație între țară și lume: 26 Comunicații - notă un cod de sortare pentru a gestiona rapid volume mari de corespondență a fost creat pentru prima dată în Ucraina (pe atunci parte a Uniunii Sovietice) în anii 1930; sistemul de cod poștal sofisticat, format din trei părți (numărlitera-număr), denumit „index”, a fost primul cod poștal din lume; sistemul a funcționat bine și a fost în uz din 1932 până în 1939, când a fost întrerupt brusc Transporturi Sistemul național de transport aerian număr de transportatori aerieni înregistrați: 14 (2020) inventar de aeronave înmatriculate operate de transportatori aerieni: 126 trafic anual de pasageri pe transportatorii aerieni înregistrați: 7.854.842 (2018) trafic anual de marfă pe transportatorii aerieni înregistrați: 75,26 milioane mt-km (2018)

Codul țării internetului .ro Utilizatori de internet total: 15,49 milioane (2021) procente din populație: 78,46% (est.

2020) comparație între țară și lume: 47 total: 15.165.890 la sută din populație: 70,68% (estimare iulie 2018) Abonament fix în bandă largă total: 5,685 milioane (2020) abonamente la 100 de locuitori: 29,55 (est. 2020) comparație între țară și lume: 31 total: 5.277.700 abonamente la 100 de locuitori: 24,68 (estimare 2019)

Sistemul național de transport aerian număr de transportatori aerieni înregistrați: 8 (2020) inventar al aeronavelor înregistrate operate de transportatori aerieni: 60 trafic anual de pasageri pe transportatorii aerieni înregistrați: 4.908.235 (2018) trafic anual de marfă pe transportatorii aerieni înregistrați: 2,71 milioane mt-km (2018)

Page 40 of 102

Prefixul codului de țară pentru înmatricularea aeronavelor civile UR Aeroporturi total: 215 (2018) comparație între țară și lume: 26 Aeroporturi - cu piste asfaltate total: 108 peste 3.047 m: 13 2.438 până la 3.047 m: 42 1.524 până la 2.437 m: 22 914 până la 1.523 m: 3 sub 914 m: 28 (2013) Aeroporturi - cu piste neasfaltate total: 79 1.524 până la 2.437 m: 5 914 până la 1.523 m: 5 sub 914 m: 69 (2013) Heliporturi 9 (2013) Conducte 36720 km gaz, 4514 km petrol, 4363 km produse rafinate (2013) Căile ferate total: 21.733 km (2014) ecartament standard: 49 km ecartament 1,435 m (49 km electrificat) (2014) ecartament larg: 21.684 km ecartament 1,524 m (9.250 km electrificat) (2014) comparație între țară și lume: 12 Drumuri total: 169.694 km (2012) asfaltat: 166.095 km (include 17 km de drumuri expres) (2012) neasfaltat: 3.599 km (2012) comparație între țară și lume: 32 Căi navigabile 1.672 km (majoritatea pe râul Nipru) (2012) comparație între țară și lume: 46 Marina comercială total: 409 după tip: vrachier 1, container 1, marfă generală 84, petrolier 15, altele 308 (2021) comparație între țară și lume: 48 Porturi și terminale Port(e) maritim principal(e): Feodosiia, Chornomorsk,

Prefixul codului de țară pentru înregistrarea aeronavelor civile YR Aeroporturi total: 45 (2013) comparație de țară cu lumea: 95 Aeroporturi - cu piste pavate total: 26 peste 3.047 m: 4 2.438 până la 3.047 m: 10 1.524 până la 2.437 m: 11 sub 914 m: 1 (2017) Aeroporturi - cu piste neasfaltate total: 19 914 - 1,523 m: 5 sub 914 m: 14 (2013) Heliporturi 2 (2013) Conducte 3726 km gaz, 2451 km petrol (2013) Căile ferate total: 11.268 km (2014) gabarit standard: 10.781 km gabarit 1.435-m (3.292 km electrificat) (2014) gabarit îngust: 427 km gabarit 0.760-m (2014) gabarit larg: 60 km gabarit 1.524-m (2014) comparație de țară cu lumea: 23 Drumuri total: 84.185 km (2012) asfaltat: 49.873 km (include 337 km de autostrăzi) (2012) neasfaltat: 34.312 km (2012) comparație de țară cu lumea: 59 Căi navigabile 1.731 km (include 1.075 km pe Dunăre, 524 km pe ramuri secundare și 132 km pe canale) (2010) comparație de țară cu lumea: 45 Marina comercială total: 121 după tip: marfă generală 11, petrolier 6, altele 104 (2021) comparație între țară și lume: 81 total: 120 după tip: marfă generală 11, petrolier 7, alte 102 (2020) Porturi și terminale

Page 41 of 102

Mariupol, Mykolaiv, Odesa, Port(e) fluvial Yuzhne: Herson, Kiev (râul Nipru), Mykolaiv (râul Pivdennyy Buh) Energie Acces la curent electric electrificare - populație totală: 100% (2020) Electricitate - producție 153,6 miliarde kWh (est. 2016) comparație între țară și lume: 26 Electricitate - consum 133,2 miliarde kWh (est. 2016) comparație între țară și lume: 28 Electricitate - exporturi 3,591 miliarde kWh (est. 2015) comparație între țară și lume: 39 Electricitate - importuri 77 milioane kWh (est. 2016) comparație între țară și lume: 103 Electricitate - capacitate de generare instalată 57,28 milioane kW (est. 2016) comparație între țară și lume: 20 Electricitate - din combustibili fosili 65% din capacitatea totală instalată (est.

2016) comparație între țară și lume: 120 Electricitate - din combustibili nucleari 23% din capacitatea totală instalată (est.

2017) comparație între țară și lume: 4 Electricitate - din hidrocentrale 8% din capacitatea totală instalată (est.

2017) comparație între țară și lume: 125 Electricitate - din alte surse regenerabile 3% din capacitatea totală instalată (est.

2017) comparație între țară și lume: 128 Țiței - producție 32.000 bbl/zi (est. 2018) comparație între țară și lume: 61 Țiței - exporturi 413 bbl/zi (est. 2015) comparație între țară și lume: 79 Țiței - importuri 4.720 bbl/zi (est. 2015) comparație între țară și lume: 76 Țiței – rezerve dovedite

port (e) principal (e): Constanta, port (uri) fluvial Midia : Braila, Galati (Galați), Mancanului (Giurgiu), Tulcea (Dunarea) Acces la electricitate electrificare - populație totală: 100% (2020) Electricitate - producție 61,78 miliarde kWh (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 47 Electricitate - consum 49,64 miliarde kWh (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 49 Electricitate - exporturi 11,22 miliarde kWh (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 18 Electricitate - importuri 4,177 miliarde kWh (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 45 Electricitate - capacitate de producție instalată 23,94 milioane kW (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 38 Electricitate - din combustibili fosili 47% din capacitatea totală instalată (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 156 Electricitate - din combustibili nucleari 6% din capacitatea totală instalată (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 20 Electricitate - de la hidrocentrale 29% din capacitatea totală instalată (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 70 Electricitate - din alte surse regenerabile 19% din capacitatea totală instalată (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 44 Țiței - producție 70.000 bbl / zi (estimare 2018) comparație de țară cu lumea: 46 Țiței - exporturi 2.076 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 70 Țiței - importuri 145.300 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 38 Țiței - rezerve dovedite

Page 42 of 102

395 milioane bbl (1 ianuarie 2018 estimat) comparație între țară și lume: 49 Produse petroliere rafinate productie 63.670 bbl/zi (est. 2017) comparație între țară și lume: 77 Produse petroliere rafinate - consum 233.000 bbl/zi (est. 2016) comparație între țară și lume: 53 Produse petroliere rafinate - exporturi 1.828 bbl/zi (est. 2015) comparație între țară și lume: 105 Produse petroliere rafinate importuri 167.000 bbl/zi (est. 2015) comparație între țară și lume: 37 Gaze naturale - producție 19,73 miliarde cu m (2017 estim.) comparație între țară și lume: 31 Gaze naturale - consum 30,92 miliarde cu m (2017 estim.) comparație între țară și lume: 30 Gaze naturale - exporturi 0 cu m (est. 2017) comparație între țară și lume: 206 Gaze naturale - importuri 12,97 miliarde cu m (est. 2017) comparație între țară și lume: 25 Gaze naturale - rezerve dovedite 1.104 trilioane cu m (1 ianuarie 2018 est.) comparație între țară și lume: 24

Militar și Securitate Forțele militare și de securitate Forțele armate ale Ucrainei (Zbroyni Syly Ukrayiny, ZSU): Forțele terestre (Sukhoputni Viys'ka), Forțele navale (Viys'kovo-Mors'ki Syly, VMS), Forțele aeriene (Povitryani Syly, PS), Forțele de asalt aerian (Desantno -shturmovi Viyska, DShV), Forțele Ucrainene de Operațiuni Speciale (UASOF), Forțele de Apărare Teritorială (Rezerve); Ministerul Afacerilor Interne: Garda Națională a Ucrainei, Serviciul de Stat de Grăniceri al Ucrainei (inclusiv Garda de Frontieră Maritimă) (2021)

600 milioane bbl (estimare 1 ianuarie 2018) comparație de țară cu lumea: 42 Produse petroliere rafinate producție 232.600 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 47 Produse petroliere rafinate - consum 198.000 bbl / zi (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 58 Produse petroliere rafinate - exporturi 103.000 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 44 Produse petroliere rafinate importuri 49.420 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 81 Gaz natural - producție 10,87 miliarde m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 40 Gaz natural - consum 11,58 miliarde m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 45 Gaz natural - exporturi 22,65 milioane m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 53 Gaz natural - importuri 1,218 miliarde m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 59 Gaz natural - rezerve dovedite 105,5 miliarde m3 (estimat la 1 ianuarie 2018) comparație de țară cu lumea: 50 Emisiile de dioxid de carbon din consumul de energie 72,07 milioane Mt (estimare 2017) Forțele Armate ale României: Forțele Terestre, Forțele Navale, Forțele Aeriene; Ministerul Afacerilor Interne: Jandarmeria Română (2021)

Page 43 of 102

Cheltuieli militare 2% din PIB (2021 est.)

4% din PIB (2020 est.)

2,1% din PIB (estimare 2020) 3,4% din PIB (2019) 1,8% din PIB (2019) 3,1% din PIB (2018) 1,8% din PIB (2018) 3,1% din PIB (2017) 1,7% din PIB (2017) 3,6% din PIB (2016) 1,41% din PIB (2016) comparație între țară și lume: 19 comparație de țară cu lumea: 60 Punctele forte ale personalului militar și al serviciilor de securitate aproximativ 200.000 de trupe active Armata României are aproximativ 67.000 (125.000 de Armată; 25.000 de Forțe de personal în serviciu activ (50.000 de Aeropurtate/Aeriene de Asalt; 2.000 de forțe terestre; 7.000 de forțe navale; Forțe de Operațiuni Speciale; 10.000 de 10.000 de forțe aeriene) (2021) Marine; 40.000 de Forțe Aeriene); nota de aproximativ 50.000 de persoane Gărzii Naționale (2021) - la începutul lui 2022, guvernul ucrainean a anunțat planuri de a adăuga 100.000 de personal în forțele armate pe parcursul a trei ani Inventare și achiziții de echipamente militare armata ucraineană este echipată în mare inventarul Forțelor Armate Române este parte cu sisteme de arme mai vechi alcătuit în mare parte din sisteme de rusești și sovietice; din 2010, a importat armament din epoca sovietică și mai cantități limitate de arme din mai multe vechi produse pe plan intern; există, de țări europene, precum și din Canada, asemenea, un amestec mai mic de SUA și Emiratele Arabe Unite; Ucraina echipamente de origine occidentală are o industrie largă de apărare capabilă primite în ultimii ani din țările europene și să construiască sisteme terestre din din SUA (2021) epoca sovietică și să întrețină și să modernizeze avioane de luptă din epoca sovietică, precum și sisteme de apărare antirachetă și aeriană (2021) Desfăşurări militare 250 Republica Democratică Congo până la 120 Polonia (NATO) (2021) (MONUSCO) (oct. 2021) notă - Ucraina contribuie cu aproximativ 500 de militari la brigada militară comună Lituania, Polonia și Ucraina (LITPOLUKRBRIG), care a fost înființată în 2014; brigada are sediul în Polonia și este formată dintr-un stat major internațional, trei batalioane și unități specializate Vârsta și obligația serviciului militar recrutarea obligatorie desființată în 2012, conscripția încheiată în 2006; 18 ani dar reintrodusă în 2014; 20-27 de ani pentru serviciu voluntar pentru bărbați și pentru serviciul militar obligatoriu; femei; toți membrii încadrați ai militarilor Obligația de serviciu în recrutare este de (inclusiv femeile) contractează pentru un 12 luni (2021) termen inițial de serviciu de 5 ani, cu Page 44 of 102

notă(e) - armata ucraineană are un termene ulterioare succesive de 3 ani amestec de conscriși (14.000 de recrutați până la vârsta de 36 de ani (2021) în 2021) și soldați profesioniști cu contracte; femeile pot face voluntariat și au servit în forțele armate ucrainene din 1993; din 2021, femeile reprezentau aproximativ 15-20% din militari; la sfârșitul anului 2021, guvernul ucrainean a început să solicite femeilor între 18 și 60 de ani care sunt apte pentru serviciul militar și care lucrează într-o gamă largă de profesii să se înregistreze în forțele armate ale Ucrainei.

Militară - notă România a devenit oficial membră a NATO în 2004 România își desfășoară propria misiune de poliție aeriană, dar din cauza agresiunii ruse în regiunea Mării Negre, aliații NATO au trimis detașamente de luptători pentru a spori Forțele Aeriene Române din 2014.

România găzduiește o diviziune multinațională NATO (Divizia Multinațională Sud-Est; a devenit operațională în 2017) și un cartier general de dimensiunea unei brigăzi, ca parte a prezenței avansate adaptate a NATO în partea de sud-est a Alianței.

Terorism Grupuri teroriste Notă Statul Islamic al Irakului și ashSham (ISIS): apar detalii despre istoria, obiectivele, conducerea, organizarea, zonele de operare, tactici, ținte, arme, dimensiunea și sursele de sprijin ale grupului (grupurilor) în Anexa-T Probleme transnaționale Tratatul de delimitare a graniței din 1997 Litigii - internaţionale cu Belarus rămâne neratificat din cauza CIJ a decis în mare măsură în favoarea cererilor financiare nerezolvate, a blocării României în disputa sa înaintată în 2004 demarcației și a reducerii securității cu privire la delimitarea frontierei frontierei; delimitarea graniței terestre cu maritime a Insulei Zmiyinyy/Serpilor Rusia este completă, iar demarcarea a (Șerpilor) și a Mării Negre, administrată început în 2012; disputa privind granița de Ucraina; România se opune dintre Rusia și Ucraina prin strâmtoarea redeschiderii de către Ucraina a unui Kerci și Marea Azov este suspendată din canal de navigație de la granița cu cauza ocupării Crimeei de către Dunăre prin Ucraina până la Marea Rusia; Ucraina și Moldova au semnat un Neagră acord de delimitare oficial a graniței lor în 1999, dar granița nu a fost demarcată din cauza dificultăților Moldovei cu regiunea Page 45 of 102

separatistă a Transnistriei; Moldova și Ucraina operează posturi vamale comune pentru monitorizarea tranzitului de persoane și mărfuri prin regiunea transnistreană a Moldovei, care rămâne sub auspiciile unei misiuni de menținere a păcii mandatate de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, formată din trupe moldovenești, transnistrene, ruse și ucrainene; CIJ a decis în mare măsură în favoarea României în disputa sa înaintată în 2004 cu privire la delimitarea frontierei maritime a Insulei Zmiyinyy/Serpilor (Șerpilor) și a Mării Negre, administrată de Ucraina; România se opune redeschiderii de către Ucraina a unui canal de navigație de la granița cu Dunăre prin Ucraina până la Marea Neagră Refugiați și persoane strămutate în interior IDP-uri: 1.461.700 (violențe separatiste sponsorizate de ruși în Crimeea și estul Ucrainei) (2021); 6,48 milioane (invazie rusă), conform ONU (2022); notă – totalul invaziei mai recente poate reflecta o dublă numărare, deoarece este imposibil să se determine câți dintre cei recent PID pot include și IDP din violențele anterioare susținute de Rusia în Crimeea și estul Ucrainei apatrizi: 35.875 (jumătatea anului 2021); notă - cetățenii fostei URSS care aveau reședința permanentă în Ucraina au primit cetățenia la independența Ucrainei în 1991, dar unii au ratat această fereastră de oportunitate; persoanele sosite după 1991, tătarii din Crimeea, etnicii coreeni, persoanele cu pașapoarte sovietice expirate și persoanele fără documente au dificultăți în obținerea cetățeniei ucrainene; în urma căderii Uniunii Sovietice în 1989, mii de tătari din Crimeea și descendenții acestora deportați din Ucraina sub regimul STALIN s-au întors în patria lor, unii fiind apatrizi, iar alții deținând cetățenia Uzbekistanului sau a altor foste republici sovietice; un acord bilateral din 1998

Refugiați și persoane strămutate în interior refugiați (țara de origine): 654.825 (Ucraina) (din 5 aprilie 2022) apatrizi: 314 (la jumătatea anului 2021) notă: 9.519 sosiri estimate de refugiați și migranți (ianuarie 2015-februarie 2022) Traficul de persoane situația actuală: traficanții de persoane exploatează victime interne și străine din România și români din străinătate; România rămâne o țară sursă primară pentru victimele traficului sexual și prin muncă în Europa; Bărbații, femeile și copiii români sunt supuși muncii forțate în agricultură, construcții, hoteluri, producție, servicii casnice, sex comercial, cerșetorie și furt forțat; România este o țară de destinație pentru un număr limitat de victime ale traficului de persoane străine, inclusiv migranți din Africa, Europa și Asia de Sud și de Sud-Est, exploatate în industria construcțiilor, hotelurilor și procesării alimentare :Lista de supraveghere de nivel 2 — România nu îndeplinește pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului, dar depune eforturi semnificative în acest sens; guvernul a identificat mai multe victime ale traficului în perioada de raportare, a participat la

Page 46 of 102

între Ucraina și Uzbekistan a simplificat mai multe investigații internaționale și a procesul de renunțare la cetățenia desfășurat campanii de uzbecă și de obținere a cetățeniei conștientizare; cu toate acestea, ucrainene autoritățile au investigat, au urmărit penal și au condamnat mai puțini traficanți; funcționarii complici la infracțiunile de trafic, în special cu minori din casele guvernamentale sau centrele de plasament, nu au fost urmăriți penal; Finanțarea guvernamentală a serviciilor pentru victimele traficului de copii a rămas inadecvată (2020) Droguri ilegale Droguri ilegale o țară de tranzit pentru traficul ilicit de o țară sursă pentru canabis droguri în Uniunea Europeană datorită poziționării sale în mijlocul mai multor rute importante de trafic în Europa de Vest, porturi de pe Mările Negre și Azov, rute fluviale extinse și granițe poroase de nord și de est; Cocaina din America de Sud se deplasează prin porturile și aeroporturile ucrainene; laboratoarele de amfetamine și metamfetamine aprovizionează piața locală

Page 47 of 102

Austrian Aeronautics Industries Group AAI RO.A&D #838

Austrian Defence Industry Association ADIG RO.A&D #838

Austrian Defence & Security Industry ASW RO.A&D #837

AGORIA Aeronautics, Space, Security & Defence Industries ASSDI RO.A&D #840

Belgian Security and Defence Industry BSDI RO.A&D #839

Bulgarian Defence Industries Association BDIA RO.A&D #842

Association of the Aerospace Manufacturers ALV

Defence and Security Industry Association of the Czech Republic DSIA RO.A&D #850

RO.A&D #843

Croatian Defense Industry Competitiveness cluster CDICC RO.A&D #843

Cyprus Chamber of Commerce and Industry CCCI

Danish Defence and Security Industries Association FAD

Arab Organization for Industrialization AOI RO.A&D #844

Estonian Chamber of Commerce and Industry EESTI

Estonian Defence Industry Association EDIA

AeroSpace and Defence Industries Association of Europe ASD RO.A&D #836

Association of Finnish Defence & Aerospace Industries AFDA

Groupement des Industries de Construction et Activités Navales GICAN

Groupement des Industries Françaises Aéronautiques et Spatiales GIFAS

Groupement des Industries Françaises de Défense Terrestre GICAT

German Aerospace Industries Association BDLI

German Electrical and Electronic Manufacturers' Association ZVEI

Federation of German Security and Defence Industries BDSV

Hellenic Manufacturers of Defence Material Association SEKPY

HASDIG - Hellenic Aerospace & Defence Industries Group HASDIG

Defence Industry Association of Hungary MVS

Federation of Aerospace Enterprises in Ireland FAEI

Italian Industries Federation for Aerospace, Defence and Security AIAD

Canadian Association of Defence and Security Industries CADSI

Croatian Chamber of Economy HGK

Page 48 of 102

European Network of EURODEFENSE RO.A&D #848

Association of Italian Space Companies AIPAS

Federation of Security and Defence Industries of Latvia FSDI

Lithuanian Defence and Security Industries Association LDSIA

Nacionalinė Gynybos Pramonės Asociacija NGPA

Malta Enterprise

The Netherlands Defence Manufacturers Association NIDV

Norwegian Defence and Security Industries Association FSI

Polish Chamber of National Defence Manufacturers PIPROK

Association of Polish Aviation Industry APAI

Association of Defense Business, Weaponry and New Technologies DANOTEC

Portuguese Association of Space Industries PROESPAÇO

Portuguese Platform for Defence Industries idD

Romanian Business Association of the Military Technique Manufacturers

Romanian "Defence Industry" Employers' Organization

Romanian Helicopter Industry Association ARIE RO.A&D #841

Romanian Shipbuilders Association RO.A&D #1104

Association of Romanian Aeronautical Companies OPIAR

Association of Defence Industry of the Slovak Republic ADISR

Chamber of Commerce and Industry of Slovenia CCIS

Spanish Association of Defence, Aeronautics, Security and Space Technology Companies - TEDAE

Association of Defence Suppliers Companies AESMIDE

Swedish Security and Defence Industry Association SOFF

Turkish Defense and Aerospace Industry Manufacturers Association - SASAD RO.A&D #883

National Defense Industrial Association NDIA

Aerospace Industries Association AIA

American-Central European Business Association ACEBA RO.A&D #932

American-Czech Business Council ACBC RO.A&D #932

US-Hungary Business Council USHBC RO.A&D #932

American-Lithuanian Business Council ALBC RO.A&D #932

US-Poland Business Council USPBC RO.A&D #932

American-Romanian Business Council AMRO RO.A&D #932

Page 49 of 102

Page 50 of 102

NATO MEMBER COUNTRIES LINKS ALBANIA (2009) DENMARK (1949) ICELAND (1949) NETHERLANDS (1949) SLOVAKIA (2004)

BELGIUM (1949) ESTONIA (2004) ITALY (1949) NORTH MACEDONIA12 SLOVENIA (2004)

CANADA (1949) GERMANY (1955) LITHUANIA (2004) POLAND (1999) TURKEY (1952)

CROATIA (2009) GREECE (1952) LUXEMBOURG (1949) PORTUGAL (1949) UK (1949)

CZECH Rep (1999) HUNGARY (1999) MONTENEGRO (2017) ROMANIA (2004) USA (1949)

NATO

NATO NOW

NEWSROOM

NATO Secretary General Jens Stoltenberg

Deputy Secretary General Mircea Geoană NEWS / twitter

NATO Spokesperson Oana Lungescu

NEWS / twitter

12

BULGARIA (2004) FRANCE (1949) LATVIA (2004) NORWAY (1949) SPAIN (1982)

2020

Page 51 of 102

twitter

Insights NATO – news now! Click on photos! https://www.newsnow.co.uk/h/?search=NATO&lang=a&searchheadlines=1

https://www.g4media.ro/sua-trimit-ucrainei-peste-12-000-de-sisteme-antiblindate-1400-de-sisteme-antiaeriene-si-sute-de-drone-kamikaze.html

Page 52 of 102

European Commission

The Commissioners

Press corner

PRESIDENT(2019-2024)

High Representative/ Vice-President

Executive Vice-President Digital Age

Ursula von der Leyen NEWS / twitter

Josep Borrell Fontelles NEWS / twitter

Margrethe Vestager NEWS / twitter

COMMISSIONER Economy

COMMISSIONER Energy

COMMISSIONER Transport

Paolo Gentiloni NEWS / twitter

Kadri Simson NEWS / twitter

Adina Vălean NEWS / twitter

COMMISSIONER Internal Market Thierry Breton NEWS / twitter

COMMISSIONER Health and Food Safety Stella Kyriakides NEWS / twitter

COMMISSIONER Crisis Management Janez Lenarčič NEWS / twitter

European Parliament

SEDE

ITRE

President European Parliament Roberta METSOLA NEWS / twitter

President SEDE Nathalie LOISEAU NEWS / twitter

President

Page 53 of 102

ITRE Cristian-Silviu BUŞOI NEWS / twitter

President European Council Charles Michel NEWS / twitter

Chief Executive European Defence Agency

Jiří Šedivý NEWS / twitter

Chairman EUMC Gl. Claudio Graziano NEWS / twitter

FIREARMS DIRECTIVE

COORDINATED ANNUAL REVIEW ON DEFENCE (CARD)

PERMANENT STRUCTURED COOPERATION (PESCO)

EUROPEAN DEFENCE FUND (EDF)

Page 54 of 102

Capability Development Plan (CDP)

RESEARCH & TECHNOLOGY

INDUSTRY ENGAGEMENT

ACCESS TO EU FUNDING

PERMANENT STRUCTURED COOPERATION (PESCO)

DEFENCE INDUSTRY AND SPACE

Fondului European de Apărare - regulament

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021R0697&from=EN

Page 55 of 102

EU Annual Reports on export of conventional arms https://webgate.ec.europa.eu/eeasqap/sense/app/75fd8e6e-68ac-42dd-a078f616633118bb/sheet/c46723c7-59ed-4fb1-8359-df628f626d9a/state/analysis

europa .eu

Page 56 of 102

Page 57 of 102

Preşedinta Comisiei Europene avertizează Ungaria că plata gazelor naturale ruseşti în ruble înseamnă încălcarea sancţiunilor https://www.g4media.ro/presedinta-comisiei-europene-avertizeaza-ungaria-ca-platagazelor-naturale-rusesti-in-ruble-inseamna-incalcarea-sanctiunilor.html

g4media .ro 8 APRILIE 2022 • REDACȚIA • 72.865 VIZUALIZĂRI • 41 COMENTARII

Plata gazelor naturale ruseşti în ruble încalcă sancţiunile impuse de Uniunea Europeană (UE) Moscovei, iar dacă Ungaria îşi va respecta promisiunea de a plăti gazele naturale provenite din Rusia în ruble, va încălca sancţiunile, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vineri, pentru CNN. ”Am făcut o analiză a decretului lui Putin, iar cazul legal este foarte clar. Ceea ce ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Nu demult aliat al lui Orbán în disputa cu UE, cel mai influent politician al Poloniei, Jaroslaw Kaczynski se separă de liderul maghiar: „Dacă Orbán nu vede ce s-a întâmplat în Bucea, să meargă la un oftalmolog” https://www.g4media.ro/nu-demult-aliat-al-lui-orban-in-disputa-cu-ue-cel-mai-influentpolitician-al-poloniei-jaroslaw-kaczynski-se-desparte-de-liderul-maghiar-daca-orbannu-vede-ce-s-a-intamplat-in-bucea-sa-m.html

g4media .ro 9 APRILIE 2022 • COSMINA FERNOAGĂ • 9.399 VIZUALIZĂRI • 35 COMENTARII

Guvernele Poloniei și Ungariei au format una dintre cele mai puternice alianțe din ultimii doisprezece ani, mai ales în disputa pe care premierul Ungariei, Viktor Orbán, și-a asumat-o deschis cu liderii Uniunii Europene. Orbán avea susținere în demersul frondei sale din partea câtorva politicieni conservatori din Europa, Jaroslaw Kaczynski – președintele Partidului Lege și Justiție din Polonia (PiS) numărându-se printre aceștia.

Războiul devastator deschis de Rusia în Ucraina schimbă complet prietenia pe care Polonia o arăta Ungariei, după ce Viktor Orbán a dat semnale că nu se împotrivește ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Page 58 of 102

Page 59 of 102

România știri A&D

Klaus IOHANNIS

Florin CÎȚU

Ion Marcel CIOLACU

Nicolae-Ionel CIUCĂ

Președinte România

Președinte Senat

Președinte Camera Deputaților

Prim Ministru

NEWS / twitter

NEWS / twitter

NEWS / twitter

NEWS / twitter

Florin SPĂTARU Ministru economie

Vasile DÎNCU Ministrul apărării

Adrian CÂCIU Ministrul finanțelor

Sorin GRINDEANU Ministrul T&I

NEWS / twitter

NEWS / twitter

NEWS /

NEWS / twitter

Marcel-Ioan BOLOŞ iMinistrul I&PE

Marcel-Ioan BOLOŞ Ministrul C&I&D

Marius BUDĂI Ministrul muncii

Mugur ISĂRESCU Guvernatorul BNR

NEWS / twitter

NEWS / twitter

NEWS / twitter

NEWS /

Declaratii de avere si interese la încetarea mandatului Întâlnire de lucru între miniștrii Apărării și Economiei13 Strategie, Apărare, Industrie. De la strategia de apărare la industria națională14 Promoting competitiveness is essential in Romania. Let's do it!

10.03.2022: În câteva cuvinte, totul despre starea și viitorul industriei de apărare cu capital de stat.

RO.A&D: foarte interesant, din perspectiva celor anilor trecuți de la eveniment. Un eveniment de excepție organizat de NSC 09.09.2015.

13 14

Page 60 of 102

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, conferință de presă la Alba Iulia, după vizitele de la Cugir și Abrud https://alba24.ro/live-video-ministrul-economiei-florin-spataru-conferinta-de-presa-laalba-iulia-dupa-vizitele-de-la-cugir-si-abrud-910783.html

alba24 .ro vineri, 08.04.2022 Redactia Alba24.ro

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, susține vineri, 8 aprilie, o conferință de presă la Alba Iulia. Acesta a ajuns de miercuri în județul Alba, unde a efectuat mai multe ședințe și vizite de lucru la Uzina Mecanică și Fabrica de Arme Cugir, respectiv la Societatea Cupru Min Abrud.

La conferința de presă organizată la sediul PSD Alba Iulia participă, alături de ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Florin Spătaru: Fabricile de armament din Cugir au comenzi asigurate pentru câteva luni.

Sunt purtate discuţii cu MApN pentru livrarea de 'produse noi' https://m.defenseromania.ro/florin-spataru--fabricile-de-armament-din-cugir-aucomenzi-asigurate-pentru-cateva-luni_615889.html

defense romania .ro 08 apr, 14:36 scris de DefenseRomania Team

...

Florin Spătaru a susţinut că, în prezent, Ministerul Economiei are 'discuţii tehnice' cu Ministerul Apărării Naţionale, astfel încât să poată să fie oferite 'produse noi' către Armată şi să fie asigurate, în consecinţă, locurile de muncă. Întrebat dacă există cel puţin un contract încheiat la Cugir cu Ministerul Apărării Naţionale, Florin Spătaru a spus că atât la ROMTEHNICA, cât şi la ROMARM sunt 'proiecte de contract care urmează să fie finalizate'.

'Cred că este important pentru cele două fabrici să îşi continue activitatea, să aibă ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Agenda ședinței Guvernului din 11 aprilie 2022 https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-proiectele-deacte-normative-incluse-pe-agenda-edintei-guvernului-romaniei-din-11-aprilie-2022

guvern .ro I. PROIECTE DE HOTĂRÂRE DE GUVERN PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Sănătății https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/04/HG-28.pdf

Page 61 of 102

Ședința Guvernului din 11 aprilie 2022 https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-actelenormative-aprobate-in-edinta-guvernului-romaniei-din-11-aprilie-2022

guvern .ro I. HOTĂRÂRE DE GUVERN 1. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății Cei 2.000 de specialiști angajați în perioada stării de alertă declarată în contextul pandemiei COVID-19 în direcțiile de sănătate publică și în serviciile de ambulanță vor putea fi menținuți în sistemul de sănătate.

Prin Hotărârea aprobată astăzi de Guvern, a fost stabilit cadrul legal pentru organizarea examenelor în vederea ocupării posturilor pe perioadă nedeterminată pentru personalul angajat pe perioada stării de alertă pe cele 2.000 de posturi aprobate pentru personalul contractual din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului Bucureşti și al serviciilor de ambulanță județene și Serviciului de Ambulanță Bucureşti – Ilfov.

De asemenea, documentul aduce o serie de modificări ale structurii organizatorice în vederea eficientizării activității și a creșterii capacității administrative a Ministerului Sănătății. În cadrul ministerului se va înființa o structură de specialitate în vederea implementării reformelor și de monitorizare a stadiului de îndeplinire a țintelor și jaloanelor cu privire la Planul Național de Redresare și Reziliență, mecanism prin care România poate accesa fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Ministrul Vasile Dîncu, la Serviciul de noapte cu M.Țoghină http://www.romaniaactualitati.ro/integral_ministrul_vasile_dincu_la_serviciul_de_noapte_cu_mtoghina-168070

românia actualități .ro RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (5 aprilie, ora 00:05) - Emisiunea: "Serviciul de noapte" - Realizator: Maria Țoghină

Page 62 of 102

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină. Foto: Alexandru Dolea

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a vorbit , la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, despre mai multe teme de actualitat, precum relația cu partenerii strategici în cadrul NATO, programul de înzestrare a armatei, noile amenințări și războiul în era digitală.

Mai jos, textul integral al emisiunii, transcris de Agenția de presă RADOR: Luni, 4 aprilie, Alianța Nord-Atlantică a împlinit 73 de ani de existență. În același timp, pentru țara noastră prima duminică din luna aprilie este ziua NATO, marcând astfel apartenența României la organizație și importanța acesteia pentru securitatea noastră. În contextul noilor evoluții din proximitatea României, dar și pe fondul recentei crizei COVID, autoritățile sunt preocupate ca ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Ediția integrală a emisiunii "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, poate fi urmărită, VIDEO, în link-ul de ma jos: https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos/5308080659211080

Gabriel Păun, eliberare functie

Primul-Ministru Decizie privind încetarea calității de consilier onorific al prim-ministrului acordate domnului Gabriel Păun Nr. 270 din 08-Aprilie-2022 M. Of. Partea I nr. 351 din 08 Aprilie 2022

Cătălin Mihai Micu, SSdS la MEdu Primul-Ministru Decizie privind numirea domnului Cătălin Mihai Micu în funcția de subsecretar de stat la Ministerul Educației Nr. 271 din 08-Aprilie-2022 M. Of. Partea I nr. 351 din 08 Aprilie 2022

Dan-Dragoș Drăgan, SdS la MEng

Primul-Ministru Decizie privind numirea domnului Dan-Dragoș Drăgan în funcția de secretar de stat la Ministerul Energiei Nr. 272 din 08-Aprilie-2022 M. Of. Partea I nr. 351 din 08 Aprilie 2022 Page 63 of 102

Parc industrial VGP PARK ARAD Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Ordin privind acordarea titlului de parc industrial Societății VGP PARK ARAD S.R.L. Nr. 475 din 29-Martie-2022 M. Of. Partea I nr. 350 din 08 Aprilie 2022

Agenția Națională pentru Resurse Minerale Ordin privind aprobarea unor licențe de concesionare pentru exploatare și a unor licențe de dare în administrare pentru exploatare Nr. 57 din 29-Martie-2022 M. Of. Partea I nr. 349 din 08 Aprilie 2022

Page 64 of 102

220,00

LEI/gr

AUR Y21

Page 65 of 102

31.12.2022

17.12.2022

03.12.2022

USD Y21

31.12.2022

17.12.2022

03.12.2022

19.11.2022

05.11.2022

22.10.2022

08.10.2022

24.09.2022

07.04.22 4,9426 5,9371 4,5378 281,2279

19.11.2022

05.11.2022

22.10.2022

08.10.2022

GBP Y22

24.09.2022

10.09.2022

27.08.2022

13.08.2022

30.07.2022

16.07.2022

06.04.22 4,9447 5,9339 4,5304 281,0938

10.09.2022

27.08.2022

13.08.2022

GBP Y21

30.07.2022

16.07.2022

02.07.2022

18.06.2022

04.06.2022

21.05.2022

05.04.22 4,9431 5,9149 4,5019 279,4986

02.07.2022

18.06.2022

04.06.2022

EURO Y22

21.05.2022

07.05.2022

23.04.2022

09.04.2022

04.04.22 4,9437 5,8850 4,4875 278,1553

07.05.2022

23.04.2022

09.04.2022

EURO Y21 26.03.2022

4,8500

26.03.2022

Aur gr.

12.03.2022

US Dollar

12.03.2022

Lira sterlină

26.02.2022

Euro

26.02.2022

5,3500

12.02.2022

29.01.2022

15.01.2022

6,3500

12.02.2022

29.01.2022

300,00

15.01.2022

LEI 01.01.2022

3,8500

01.01.2022

Cursul de schimb: euro, liră sterlină, USD, gr. aur 08.04.22 4,9419 5,9298 4,5455 282,3543

http://www.bnro.ro/default.htm

6,0112

5,8500

4,9492

4,5714

4,3500

USD Y22

290,00 293,9846

280,00

270,00

260,00

250,00

240,00

230,00

AUR Y22

grafice HERALD INSIGHTS în baza datelor istorice BNR

0,00

Page 66 of 102

250,00

200,00

150,00

100,00

50,00 03.12.2022

19.11.2022

05.11.2022

22.10.2022

08.10.2022

24.09.2022

10.09.2022

27.08.2022

13.08.2022

30.07.2022

16.07.2022

02.07.2022

18.06.2022

04.06.2022

21.05.2022

07.05.2022

23.04.2022

09.04.2022

26.03.2022

31.12.2022

300,00

31.12.2022

350,00 17.12.2022

TBM

17.12.2022

03.12.2022

RORX

19.11.2022

05.11.2022

22.10.2022

08.10.2022

24.09.2022

IARV

10.09.2022

27.08.2022

13.08.2022

30.07.2022

16.07.2022

AVIO

02.07.2022

18.06.2022

04.06.2022

21.05.2022

ARS

07.05.2022

23.04.2022

09.04.2022

12.03.2022

26.02.2022

Y2021

26.03.2022

12.03.2022

mil. euro

26.02.2022

12.02.2022

29.01.2022

15.01.2022

01.01.2022

MIL EUR0

12.02.2022

29.01.2022

15.01.2022

250,00

01.01.2022

BVB - industria aeronautică herald insights .ro

AEROSTAR Bacău (ARS), AVIOANE Craiova (AVIO), IAR Ghimbav (IARV), Romaero (RORX), Turbomecanica (TBM):

Valoare totală de piaţă: 398,58 milioane euro Valoarea totală de piață BVB ind aviație

430,00

410,00

390,00

370,00

350,00

330,00

310,00

290,00

270,00

Raport preț aur/argint https://goldprice.org/gold-silver-ratio.html 15

gold price .org

Natural Gas Futures Overview (USA) https://www.investing.com/commodities/natural-gas

investing .com

15

RO.A&D: Raport preț aur/argint = un indicator al stabilității internaționale

Page 67 of 102

Gaze naturale16 https://www.brm.ro/cotatii-gaze-naturale/

bursa română de mărfuri .ro

Cotațiile BRM pentru Gaze Naturale

16

Pretul mediu ponderat a fost calculat ca medie ponderata dintre cantitatile si preturile gazelor naturale livrate in luna de referinta, in baza contractelor incheiate pe termen mediu si lung, si cantitatile livrate in urma tranzactiilor incheiate pe piata Intrazilnica si pentru Ziua Urmatoare.

Cotațiile pentru Piețele En-Gross de Gaze Naturale sunt calculate în mod automat de către platformele de tranzacționare, respectiv GasForward, GasForward CCP, SPOT și Echilibrare, la finalul zilei de tranzacționare, asigurând astfel informarea în timp real a participanților cu privire la modificările zilnice ale prețului pentru produsele de interes. Aceste informatii le gasiti pe paginile distincte aferente pietelor.

Page 68 of 102

Cotații Energie Electrică https://www.brm.ro/cotatii-energie-electrica/

bursa română de mărfuri .ro

Page 69 of 102

Aluminum Futures Overview (UK) https://www.investing.com/commodities/aluminum

investing .com

Brent Oil Futures Overview (UK) https://www.investing.com/commodities/brent-oil

investing .com

Page 70 of 102

Produse Petroliere https://www.brm.ro/cotatii-produse-petroliere/

17

bursa română de mărfuri .ro

Cotațiile din Ringul Produselor Petroliere, pe Piața la Disponibil administrată de BRM, se stabilesc de către Comisia de Cotare în fiecare zi de vineri, în urma ședințelor de tranzacționare încheiate cu adjudecare, derulate în săptămâna anterioară publicării acestora. Intervalul săptămânal de referință cuprinde ziua de vineri a săptămânii anterioare, luni, marți, miercuri și joi a săptămânii curente.

Cotațiile sunt calculate și sunt valabile doar pentru tranzacțiile efectuate, respectiv contractele încheiate pe piețele Bursei Române de Mărfuri, în următoarele condiții: pret in lei pe tona, fara accize si TVA; livrare franco beneficiar în centrul țării; termen de plată maxim 30 de zile de la livrare; tranzacțiile folosite au ca obiect cantități semnificative (cca 500 tone); siguranța tranzacțiilor; pentru cantități mai mari, în urma licitațiilor de pe BRM, pot rezulta discounturi.

17

Page 71 of 102

O nouă fabrică se va construi în România, https://playtech.ro/2022/o-noua-fabrica-se-va-construi-in-romania-angajarile-vorexploda-odata-cu-aparitia-ei-unde-va-fi-si-ce-va-face/

playtech .ro Burghelea Cătălina 13:00 09.04.2022

Veste bună pentru români. Apare o nouă fabrică în țara noastră, ce va crea foarte multe locuri de muncă. Investiția se ridică la sute de milioane de euro și se va întinde pe 15 hectare. În ce județ al României va fi contruită uzina și ce domenii de activitate va avea? Compania a făcut mare anunț.

Apare o nouă fabrică în România O companie austriacă va deschide o fabrică importantă în România. Investiția se ridică la 400 de milioane de euro, fiind pregătit un plan de parc industrial. Clădirea va fi uriașă și va ocupa 15 hectare.

Austriecii de la Syn Trac construiesc un parc industrial la aproximativ 20 de kilometri de Arad, în comuna Ghioroc. Aici se vor ansambla tractoare. Prezența acestei uzine ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Ioan Niculae vine în premieră cu niște detalii incredibile: OMV a vândut combinatul Doljchim la fier vechi și a tăiat tot, ca să nu mai poată folosi cineva vreun utilaj. https://stirileromanilor.ro/ioan-niculae-vine-in-premiera-cu-niste-detalii-incredibileomv-a-vandut-combinatul-doljchim-la-fier-vechi-si-a-taiat-tot-ca-sa-nu-mai-poatafolosi-cineva-vreun-utilaj

știrile românilor .ro Redacția ȘtirileRomânilor 7 iulie 2020 Eveniment 11,665 Vizualizari

Ioan Niculae vine în premieră cu niște detalii incredibile, de acum mai bine de zece ani, ale “afacerii Doljchim”, combinatul chimic din Craiova care a fost demolat la șase ani de la privatizare. Niculae spune că a negociat îndelung cu austriecii cumpărarea combinatului, se ajunse la un acord, dar pe ultima sută de metri OMV s-a răzgândit și a preferat să vândă la fier vechi combinatul deși omul de afaceri spune că oferise triplu pentru preluare. Iar austriecii au cerut imperios să fie tăiate toate utilajele care ar fi putut fi ulterior folosit de alte fabrici chimice din România, ca piese de schimb. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Insights https://epitesti.ro/stiri/se-opreste-activitatea-la-dacia-angajati-de-pe-mai-multe-sectiivor-ramane-la-domiciliu

Page 72 of 102

Mişu Negriţoiu: Lumea în derivă: modelul de economie se schimbă, se reduce de la o economie globală la nişte economii regionale cu alţi indicatori şi alte direcţii. Sunt atâtea necunoscute încât ne-am întrebat dacă macroeconomia – inflaţia, dobânzile şi economisirea, fluxurile comerciale – mai contează https://www.zf.ro/eveniment/zf-live-misu-negritoiu-lumea-deriva-modelul-economieschimba-reduce-20711115

ziarul financiar .ro Autor: Alexandra Matei 09.04.2022, 15:51 8827

Mişu Negriţoiu: Sunt atâtea necunoscute încât ne-am întrebat dacă macroeconomia mai contează. Toate aceste echilibre sunt suspendate ♦ Rusia nu va mai face parte dintr-o economie globală liberă, aşa cum era cunoscută până acum ♦ Toate echilibrele macro pe care ne bazam în trecut sunt suspendate ♦ Asistăm la o deglobalizare rapidă şi asta va afecta nivelul bunăstării tuturor. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Page 73 of 102

Amnistie de 10 mld. euro: iertarea datoriilor transportatorilor, un venit „ratat“ de 10 mld. euro de către stat. Şi iată de ce este România codaşa Europei la taxare, cu doar 28% din PIB venituri fiscale https://www.zf.ro/eveniment/amnistie-de-10-mld-euro-iertarea-datoriilortransportatorilor-un-20725614

ziarul financiar .ro Autor: Adelina Mihai 10.04.2022, 10:10 3707

186.000 de şoferi lucrează în domeniul transporturilor internaţionale şi au venituri lunare brute de 2.600 de euro pe lună, însă statul ia taxe şi impozite doar pentru 480 de euro din această sumă (salariul minim). ♦ Amnistia fiscală oferită transportatorilor şi companiilor de construcţii duce la neîncasarea de către stat a unor venituri de 10 miliarde de euro pentru ultimii cinci ani, potrivit estimărilor ZF ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Agenţia internaţională de rating Fitch a reconfirmat ratingul României la „BBB minus” şi a menţinut perspectiva negativă https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/agentia-internationala-de-rating-fitch-areconfirmat-ratingul-20730547

ziarul financiar .ro Autor: Alexandru Nanu 09.04.2022, 10:56 1886

Agenţia internaţională de rating Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României la „BBB minus” şi a menţinut perspectiva negativă în data de 8 aprilie 2022.

Ratingul „BBB-” acordat României este susţinut de apartenenţa la UE şi de fluxurile de capital din UE care susţin investiţiile şi stabilitatea macro-economică, precum şi de indicatori de PIB pe cap de locuitor, guvernanţă şi dezvoltare umană care sunt peste ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Page 74 of 102

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) PNRR ȘTIRI LA MINUT https://mfe.gov.ro/pnrr/

18

20.04.2021 RO.A&D: ar fi util dacă un oficial MApN ar explica corelația dintre aceste 10 noi Programe de înzestrare și deja existentele Programe de înzestrare promovate de Direcția Generală pentru Armamente, de mulți ani, pe website-ul oficial: https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare# Și care sunt prezentate pe larg în capitolele RO.A&D cu trimitere directă la datele furnizate de Direcția Generală pentru Armamente.

06.05.2021:: https://www.youtube.com/watch?v=IpGggG_LmGk 18

Page 75 of 102

Insights Golf-Masters showdown begins as Woods's comeback comes to thundering end

By Reuters - 1 hour ago

By Steve Keating AUGUSTA, Ga. (Reuters) -Scottie Scheffler and Cameron Smith set off in what is expected to be a final round Green Jacket showdown at the Masters on Sunday, while...

China’s refineries cut April throughput, lift product exports amid weaker local demand

By Hellenic Shipping News - 30 minutes ago

China’s refineries are to slash throughput in April and lift oil product exports from initial plans to compensate for falling domestic demand due to COVID-19 lockdowns, refiners...

NYMEX Henry Hub May remains near 13-year highs on supply concerns

By Hellenic Shipping News - 30 minutes ago

After settling at its highest price in over a decade on April 7, the NYMEX Henry Hub prompt-month contract largely kept its gains in April 8 trading, as a widening storage deficit...

Biden will speak to Modi as U.S. warns India on imports of Russian energy

By Reuters - 6 hours ago 37

By Nandita Bose WASHINGTON (Reuters) -President Joe Biden will meet virtually with Indian Prime Minister Narendra Modi on Monday, the White House said, at a time when the United...

Russian Oil Continues To Flow To India And China

By Oilprice.com - 22 hours ago

It has been exactly six weeks since Russia invaded Ukraine, with no end in sight to one of humanity's biggest existential crises in modern times. In response to Russia's unprovoked...

Tesla May Start Mining Lithium as Musk Cites Battery Metal Cost

By Bloomberg - Apr 08, 2022 6

(Bloomberg) -- Nearly two years after Tesla (NASDAQ:TSLA) Inc. outlined a plan to dig for lithium, its chief Elon Musk signaled that the electric car giant might start doing so,...

Oil prices settle up 2%, post weekly loss on stockpile releases

By Reuters - Apr 08, 2022 13

By Arathy Somasekhar HOUSTON (Reuters) -Oil prices rose 2% on Friday but notched their second straight weekly decline after countries announced plans to release crude from their...

Oil Prices in 2nd Weekly Slip as Emergency Stockpile Release Eases Supply Fears

By Investing.com - Apr 08, 2022

By Yasin Ebrahim Investing.com – Oil prices settled higher Friday, but slipped to another weakly defeat after countries agreed to release millions of barrels from their emergency...

Palladium jumps 11% as London market blocks sale from Russian refineries

By Reuters - Apr 08, 2022 3

By Seher and Dareen (Reuters) - Palladium rose 11% on Friday on renewed supply concerns after trading in the metal from Russian refineries was suspended in London over Moscow's...

Tight Oil Markets Are Sending Fuel Margins Through The Roof

By Oilprice.com - Apr 08, 2022

Page 76 of 102

The oil price rally has really cooled down over the past two weeks, with oil prices declining to levels last seen prior to Russia's invasion of Ukraine. Brent oil (CO1:COM) prices...

Edible Oil Supply Chain Under Heavy Stress

By Hellenic Shipping News - Apr 08, 2022

The edible oil trade’s supply chain is under heavy stress, as a result of the war in Ukraine, with prices on the rise and a subsequent food crisis on the horizon. In its latest...

Significant deceleration’ to stunt demand

By Hellenic Shipping News - Apr 08, 2022

World GDP is forecast at 3.3% for 2022, down from 5.8% in 2021 and with little improvement predicted for 2023. That’s on the back of displacement and destruction – “two massive...

US natural gas storage reverses flow as final draw drops stocks below 1.4 Tcf

By Hellenic Shipping News - Apr 08, 2022

US natural gas storage flipped back to withdrawal mode in the week ended April 1, widening the deficit and delaying the start to injection season as Henry Hub futures held firmly...

Singapore MPA steps in to curb bunker fuel quality issues

By Hellenic Shipping News - Apr 08, 2022

The Maritime and Port Authority of Singapore has taken steps to ensure the fuel contamination issue, which has so far impacted dozens of ships that bunkered at the city-state, does...

G7 nations vow to expedite efforts to curb Russian oil, coal dependence

By Hellenic Shipping News - Apr 08, 2022

G7 nations aim to expedite efforts to cut reliance on Russian energy, including phasing out and banning Russian coal imports and cutting Russian oil dependency, leaders said in a...

OPEC+ crude production falls as sanctions take bite out of Russia: S&P Global survey

By Hellenic Shipping News - Apr 08, 2022

Crude oil production by OPEC and its allies fell in March from February for the first time in more than a year, the latest S&P Global Commodity Insights survey found, contributing...

2022 predictions: GlobalData identifies the 20 themes with the most impact on the oil and gas industry in 2022

By Hellenic Shipping News - Apr 08, 2022

Companies in the oil and gas sector have the most chance of success when they invest in the right themes. According to GlobalData, hydrogen, liquefied natural gas (LNG), and...

Germany should explore domestic oil and gas reserves to ‘stand on its own feet’: minister

By Hellenic Shipping News - Apr 08, 2022

Germany should explore its domestic oil and gas reserves in the North Sea, Finance Minister Christian Lindner was quoted as saying on Wednesday, as Europe’s biggest economy looks...

Russian oil output could fall 4%-5% on month in April: Novak

By Hellenic Shipping News - Apr 08, 2022

Russian Deputy Prime Minister Alexander Novak said April 7 that Russia’s April oil output could fall 4%-5% on the month due to financial and logistical difficulties. Russia has not...

Page 77 of 102

EXPO & CONFERINȚE Aprilie 2022 09.04.-12.04.2022 11.04.-13.04.2022 12.04.-14.04.2022 13.04.-13.04.2022 21.04.-22.04.2022 25.04.-27.04.2022 25.04.-27.04.2022 25.04.-29.04.2022 26.04.-29.04.2022

27.04.-29.04.2022 27.04.-29.04.2022 27.04.-30.04.2022 29.04.-01.05.2022

April 2022 April 2022 April 2022

wildlife.fair - The Event for hunting and nature, Nuremberg, Germany Aerospace & Defense Supplier Summit Seattle, WA USA PROWINTER, Bolzano, Italy Conferinţa “Antreprenoriat fără gen”, - ediţia a X-a -, Bursa, București, România Reitsportmesse Stuttgart, Stuttgart, Germany IMDEX Asia Singapore Rotorcraft Asia & Unmanned Systems Asia Singapore HANNOVER MESSE, The biggest transformation since industrialization, Germany C2ISR Week Conference The Global Airborne Intelligence and C2 Community's Annual General Meeting, London, United Kingdom Smart Manufacturing & Monitech Taiwan, Taipei, Taiwan ADAS 2022, Manila, Philippines AERO Friedrichshafen - International Trade Show for General Aviation, Friedrichshafen, Germany Camp Villmark (formerly VILLMARKSMESSEN) - The Scandinavian Game Fair presenting Hunting, Shooting, Fishing and Outdoor Life, Lillestrom, Norway ISNR, Abu Dhabi, United Arab Emirates AEROMART CHINA, Shenzhen, China, People's Republic DSA - Defence Services Asia Exhibition and Conference, Kuala Lumpur, Malaysia

Mai 2022 03.05.-05.05.2022 10.05.-12.05.2022 10.05.-12.05.2022 11.05.-15.05.2022 17.05.-18.05.2022 17.05.-19.05.2022 17.05.-19.05.2022 18.05.-20.05.2022 18.05.-20.05.2022 23.05.-25.05.2022 25.05.-26.05.2022

INTERPOLITEX TASHKENT, Tashkent, Uzbekistan IDEB 2022, Bratislava, Slovakia INDO PACIFIC International Maritime Exposition, Sydney, Australia International Aerospace & Defense Exhibition IADE 2022, Djerba-Zarzis, Tunisia ASEC22, Nairobi, Kenya Airportshow - Airport Build & Supply Exhibition, Dubai, United Arab Emirates IFSEC, London, United Kingdom Black Sea Defense, Aerospace and Security (BSDA) Romania KIHE 2022, Almaty, Kazakhstan EBACE - European Business Aviation Convention & Exhibition, Geneva, Switzerland 8th International Workshop on Numerical Modelling in Aerospace Sciences, “NMAS 2022” Bucharest, at INCAS Page 78 of 102

25.05.-28.05.2022 26.05.-29.05.2022 31.05.-02.06.2022 May 2022 May 2022 May 2022 May 2022

KADEX - International exhibition of Arms and Technologies, Nur-Sultan, Kazakhstan PFERD Wels, Wels, Austria SIL Barcelona Congress, Logistics, Transport, Intralogistics and Supply Chain in Southern Europe China Sport Show - China International Sporting Goods Show, Shanghai, China, People's Republic CIDEX - China International Defense Electronics Exhibition, Beijing, China, People's Republic Space Tech Expo USA, Pasadena, United States of America IDEB - International Defence Exhibition Bratislava, Bratislava, Slovakia

Iunie 2022 01.06.-02.06.2022 13.06.-17.06.2022 13.06.-17.06.2022 15.06.-16.06.2022 20.06.-25.06.2022 22.06.-25.06.2022

CANSEC 2022, Ottawa, Canada EUROSATORY 2022, Paris, France BIEMH 2022, Bilbao, Spain Competitive Europe 2022, Politico, online, Brussels Interschutz, Hannover, Germany Innovation and Leadership in Aerospace (ILA) Germany

Iulie 2022 18.07.-22.07.2022

Farnborough UK

August 2022 29.08.-01.09.2022

Defence & Security 2022, Bangkok, Thailand

Septembrie 2022 01.09.-03.09.2022 04.09.-07.09.2022 06.09.-08.09.2022 06.09.-08.09.2022 06.09.-09.09.2022 14.09.-15.09.2022 21.09.-25.09.2022 27.09.-30.09.2022

ArmSecurity 2022, Yerevan, Armenia ATSO IRAQ 2022, Baghdad, Iraq ADEX 2022, Baku, Azerbaijan SECUREX 2022, Baku, Azerbaijan International Defense Industry Exhibition (MSPO) Poland AMRO Business Mission to Romania Africa Aerospace & Defense (AAD) City of Tswane, South Africa Arms and Security XVIIIș Kyiv, Ukraine

Octombrie 2022 05.10.-08.10.2022 10.10.-12.10.2022 18.10.-11.10.2022 19.10.-21.10.2022 25.10.-28.10.2022

DEFINDEX, Bishkek, Kyrgyzstan ISNR 2022, Abu Dhabi, United Arab Emirates NBAA-BACE Orlando, FL, USA Future Forces Forum, Prague, Czechia SAHA EXPO 2022, Istanbul, Turkey

Noiembrie 2022 02.11.-05.11.2022

Indo Defence 2022, Jakarta, Indonesia Page 79 of 102

15.11.-18.11.2022

MATELEC - International Exhibition of Electrical and Electronic Equipment, Madrid, Spain

Decembrie 2022 06.12.-08.12.2022

GDA 2022, Mishref, Kuwait City, Kuwait

Februarie 2023 20.02.-24.02.2023

IDEX & NAVDEX 2023, Abu Dhabi, United Arab Emirates

Martie 2023 02.03.-05.03.2022 09.05.-11.05.2023

IWA OutdoorClassics - High performance in target sports, nature activities, protecting people, Nuremberg, Germany DEFEA 2023, Athens, Greece

Mai 2023 09.05.-11.05.2023

DEFEA 2023, Athens, Greece

Page 80 of 102

Ce nu stiati despre UCRAINA. Adevaratul motiv al razboiului! https://www.facebook.com/Subiectiv.RazvanDumitrescu

facebook .com 05.04.2022 Răzvan Dumitrescu – Subiectiv

Cine crede ca “denazificarea” a fost motivul pentru care PUTIN a plecat la razboi si ca existenta Batalionului AZOV, considerat fascist, a declansat ditamai razboiul, sa se intrebe cat de logic e sa pleci la o lupta de sute de miliarde de dolari pentru o unitate militara care numara doar 900 de oameni!

Miza reala: UN TRILION DE DOLARI!!!

Restul tine de capacitatea de a face corect diferenta intre PRETEXT si MOTIV! DIFERENTA DINTRE PRETEXT SI MOTIV! V-am promis aici analiza care ne spune cine cu cine se bate de fapt in Ucraina si pentru ce anume!

Aveam in 1999 o discutie cu un consultant politic din SUA, despre cat de interesati ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Ma opresc deocamdata aici.

Page 81 of 102

Page 82 of 102

The One Belt One Road Initiative for Ukraine http://www.ukrpolitic.com/wp-content/uploads/2019/06/UP_vol_4_Kyianytsia.pdf April 24, 2019

... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Page 83 of 102

How important is Ukraine on the New Silk Road? https://www.railfreight.com/specials/2022/02/25/how-important-is-ukraine-on-thenew-silk-road/?gdpr=accept

rail freight .com Published on 25-02-2022 at 06:30 Due to the Russian military attacks in Ukraine, rail freight on transit through the country is currently suspended. Freight trains running on the main ChinaEurope corridor – via Kazakhstan, Russia and Belarus – run as usual, operators report on Thursday 24 February. Some say that Ukraine is not that relevant for New Silk Road volumes. How true is this?

Looking at the numbers, Ukraine is indeed handling a very minor share of the total rail freight volumes between China and Europe. According to RZD Logistics, which presented the overall picture at the European Silk Road Summit in Amsterdam last December, transit through Ukraine accounted for 2 per cent of the westbound container traffic volumes on the New Silk Road in 2021.

Improving reputation Although this percentage may seem small, volumes have been on the rise. Ukraine has attempted to re-establish its position on the New Silk Road for the last ten years. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Din cauza atacurilor militare rusești din Ucraina, transportul feroviar de marfă în tranzit prin țară este în prezent suspendat. Trenurile de marfă care circulă pe principalul coridor China-Europa – via Kazahstan, Rusia și Belarus – circulă ca de obicei, informează joi, 24 februarie, operatorii.

Unii spun că Ucraina nu este atât de relevantă pentru volumele Noului Drum al Mătăsii. Cât de adevărat este acest lucru?

Analizând cifrele, Ucraina gestionează într-adevăr o parte foarte mică din volumele totale de transport feroviar de marfă dintre China și Europa. Potrivit RZD Logistics, care a prezentat imaginea de ansamblu la Summitul european privind Drumul Mătăsii de la Amsterdam din decembrie anul trecut, tranzitul prin Ucraina a reprezentat 2% din volumul traficului de containere spre vest pe Noul Drum al Mătăsii în 2021. Îmbunătățirea reputației Deși acest procent poate părea mic, volumele au fost în creștere. Ucraina a încercat să-și restabilească poziția pe Noul Drum al Mătăsii în ultimii zece ani. În cele din urmă, a existat puțină încredere în țară ca regiune de tranzit, industria transportului feroviar de marfă a considerat-o în cea mai mare parte instabilă din punct de vedere politic, o reputație pe care încerca din răsputeri să o conteste.

Acest efort a început să fie răsplătit în ultimii ani. Din ce în ce mai mulți operatori au început călătoriile de încercare prin Ucraina și cu un rezultat pozitiv. Țara s-a dovedit a fi mai puțin instabilă din punct de vedere politic și foarte dispusă să crească volumele care trec prin teritoriul său. De fapt, ministerul infrastructurii investea foarte mulți bani pentru modernizarea rețelei feroviare, anticipând rolul său tot mai mare.

Importanță pentru China și Europa În ianuarie 2022, președintele chinez Xi Jinping a subliniat importanța Ucrainei pentru BRI a Chinei în ianuarie 2022. Într-o notă pe care a trimis-o președintelui ucrainean, el a subliniat cât de importantă este "dezvoltarea parteneriatului strategic China-Ucraina pentru țara sa și, respectiv, pentru Drumul Mătăsii".

De asemenea, Slovacia și Ungaria au fost dispuse să dezvolte în continuare fluxurile de trafic.

Ruta prin Ucraina este deosebit de benefică pentru țările din Europa Centrală și de Est, iar Ungaria și Slovacia sunt porți perfecte pentru aceste piețe. Ungaria a anunțat recent o investiție Page 84 of 102

de 12,4 miliarde de forinți maghiari (aproximativ 35 de milioane de euro) în regiunea Záhony, regiunea care se învecinează cu Ucraina. În septembrie 2021, guvernul slovac s-a angajat că dorește să sprijine dezvoltarea rutei prin Ucraina și Slovacia prin Dobra. Acesta ar fi dispus să sprijine financiar traficul de tranzit, cu aproximativ 200 de euro pe container. Aceasta este o măsură care probabil nu va fi realizată având în vedere situația actuală, a comentat Martin Koubek de la Metrans, una dintre țările care urmăresc în mod activ ruta prin Ucraina.

Obstacole în calea succesului Potențialul țării a fost în cea mai mare parte în traficul spre vest, din China în Europa. Primul tren spre est a plecat abia în octombrie 2021. Acesta a plecat de la terminalul de containere Lisky din Kiyv la Xi'an și a fost considerat o evoluție semnificativă din punct de vedere istoric, deoarece nu au existat trenuri de export din țara est-europeană în China înainte.

Unul dintre obstacolele pentru traficul spre est au fost regulile stricte atunci când vine vorba de traficul de tranzit prin Rusia, care urmează ca o țară de tranzit pe rută. Pentru tranzitul prin Rusia, trebuie aplicat un sigiliu la frontiera rusă, urmărind încărcătura până când părăsește Rusia. Acest sigiliu nu era încă disponibil la toate punctele de trecere a frontierei.

Un alt obstacol în calea spre succes este starea actuală a infrastructurii. În ciuda pașilor de dezvoltare, țara se confruntă în continuare cu probleme cu infrastructura sa, nepermițându-i să crească mai mult. "În prezent, nu putem folosi pe deplin factorul poziției noastre geografice, deoarece infrastructura noastră feroviară și portuară este încă depășită", a declarat ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, în octombrie.

Instabilitate politică din nou Cu toate acestea, toate aceste obstacole ar fi putut fi depășite în timp dacă stabilitatea politică ar fi fost într-adevăr menținută. Dar, așa cum se pare acum, încrederea în securitatea traseului a dispărut pentru moment. Trenurile pot circula, dar fără clienți nu există cerere, iar tot traficul va fi redirecționat către coridorul principal, prin Rusia.

European Silk Road Summit 2022 https://www.silkroadsummit.eu/

New collaboration seeks more volumes between China-Russia https://www.silkroadsummit.eu/news/2021/11/15/new-collaboration-seeks-morevolumes-between-china-russia/

silk road summit .eu 15.11.2021 Transport volumes between mainland China and Russia have growth potential.

The same applies to the volumes between Chinese and Russian Far East ports with an extension to rail. TransContainer aims to boost them even more with a memorandum of understanding with two Chinese rail companies.

Page 85 of 102

The Shanghai and Hubei rail platforms will be TransContainer’s new partners, and their cooperation will be in effect as of December 2021. “The partnership with Shanghai and Hubei Province rail platforms will enlarge our presence on the Chinese market and will promote further boost of cargo transportation volume between Russia and China as well as transit cargo transportation volume,” explained Vladimir Khlutkov, Asia-Pacific business development director at TransContainer.

Block trains ready to depart ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Volumele de transport între China continentală și Rusia au potențial de creștere. Același lucru este valabil și pentru volumele dintre porturile din Orientul Îndepărtat Chinez și Rusia, cu o extindere la calea ferată. TransContainer își propune să le stimuleze și mai mult printr-un memorandum de înțelegere cu două companii feroviare chineze.

Platformele feroviare din Shanghai și Hubei vor fi noii parteneri ai TransContainer, iar cooperarea lor va intra în vigoare din decembrie 2021. "Parteneriatul cu platformele feroviare din Shanghai și provincia Hubei ne va extinde prezența pe piața chineză și va promova creșterea în continuare a volumului de transport de mărfuri între Rusia și China, precum și a volumului de transport de mărfuri de tranzit", a explicat Vladimir Khlutkov, director de dezvoltare a afacerilor Asia-Pacific la TransContainer.

Trenuri bloc gata să plece Memorandumurile de înțelegere vor avea rezultate tangibile foarte curând. Mai exact, acordul dintre TransContainer și Orient Silk Road Transport Service Inc. din Shanghai va "stipula cooperarea în domeniul transporturilor feroviare de la Shanghai la Rusia și înapoi", a declarat TransContainer.

Cei doi parteneri au deja planuri pentru trei trenuri lunare de bloc care vor pleca din Shanghai în Rusia. Dacă totul se dezvoltă pozitiv atunci, acest număr va crește substanțial. "Datorită cooperării cu platforma feroviară din Shanghai, vom trimite până la 3 trenuri de bloc încărcate cu mărfuri chinezești pe lună. Dacă tendința rămâne pozitivă, numărul trenurilor de bloc poate fi mărit până la 10-15 trenuri de bloc pe lună", a subliniat Khlutkov.

Porturile din Orientul Îndepărtat, de asemenea, să crească Tendința pe care companiile o investesc în porturile din Orientul Îndepărtat rusesc pentru a crește volumele de transport feroviar de marfă în drum spre Europa este confirmată încă o dată de mutarea TransContainer. Al doilea memorandum de înțelegere a fost semnat între companie și Wuhan Trans Best Supply Chain Technology Co., Ltd., o companie de logistică feroviară din provincia Hubei, și vizează tocmai acest lucru.

Cele două companii vor colabora pentru a stimula transportul multimodal între porturile chineze și rusești din Pacific. Numărul de servicii de lansare nu este încă cunoscut; cu toate acestea, colaborarea indică cererea și potențialul pe care serviciile multimodale îl vor avea de-a lungul Noului Drum al Mătăsii.

Middle Corridor joint venture to be established in 2023 https://www.railfreight.com/beltandroad/2022/04/07/middle-corridor-utlc-to-beestablished-in-2023/

rail freight .com Published on 07-04-2022 at 12:32

Page 86 of 102

The establishment of a Middle Corridor joint venture has been confirmed by Gaidar Abdikerimov, secretary-general of the Trans-Caspian International Transport Route association (TITR). A Joint Venture between Georgia, Azerbaijan, Turkey, and Kazakhstan is in the pipeline and will probably be officially ready in the beginning or middle of 2023.

Abdikerimov confirmed the news during the RailFreight Summit Special Edition. “Yes, ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Înființarea unei societăți mixte coridorul mijlociu a fost confirmată de Gaidar Abdikerimov, secretarul general al Asociației Rutelor de Transport Internațional Trans-Caspică (TITR). Un jointventure între Georgia, Azerbaidjan, Turcia și Kazahstan este în curs de desfășurare și va fi probabil gata oficial la începutul sau mijlocul anului 2023.

Abdikerimov a confirmat vestea în timpul RailFreight Summit-ul ediție specială. "Da, un jointventure este oficial în curs de realizare, dar ar trebui să așteptăm cel puțin până la sfârșitul anului.

Cel mai probabil, însă, compania va fi oficială la începutul anului 2023", a spus el.

O astfel de asociere în participațiune va adăuga valoare coridorului mijlociu, deoarece va "facilita procesele de transbordare și va facilita trecerea prin diferite țări și modalități", a adăugat Abdikerimov.

Fond La 31 martie, patru țări – Georgia, Azerbaidjan, Turcia și Kazahstan – au semnat o declarație cvadrilaterală privind dezvoltarea coridorului de transport internațional trans-caspian, menită să consolideze cooperarea și să sporească potențialul de tranzit al țărilor de-a lungul coridorului.

Declarația a subliniat importanța cooperării dintre țările de-a lungul rutei și a investițiilor în dezvoltarea infrastructurii pentru integrarea coridorului de transport trans-caspian în sistemul de transport internațional. Una dintre priorități este creșterea avantajului competitiv al liniei de cale ferată Baku-Tbilisi-Kars (BTK) în transportul euro-asiatic și accelerarea implementării lucrărilor de creștere a capacității acestei linii.

Anterior, Batyr Kotyrev, inginer șef și șef al Departamentului de Politică Tehnică al KTZ, compania feroviară de stat din Kazahstan, a declarat, de asemenea, că se desfășoară activități juridice și diplomatice pentru a crea un joint-venture prin unirea administrațiilor feroviare din Azerbaidjan, Georgia și Kazahstan.

Page 87 of 102

The impact of the war in Ukraine on rail freight Webinar by RailFreight & Nieuwsblad Transport https://www.youtube.com/watch?v=-r4JScXnfvA

railfreight 1.722 de vizionări 1 mar. 2022

The Ukraine War From Russia's Perspective https://www.youtube.com/watch?v=MkrLUFAcjH0

caspian report19 531.669 de vizionări 10 apr. 2022

19

CaspianReport, Baku, Azerbaijan. We try to make sense of an increasingly complicated world by cutting through the noise and analysing geopolitical trends. https://www.facebook.com/CaspianReport/

Page 88 of 102

ROMANIA: national parliament voting intention, 29.03.2022 https://www.politico.eu/europe-poll-of-polls/romania/

politico .eu

PSD

PNL

AUR

USR

UDMR

Minorități

Ion ILIESCU 1990-1992 1997-2000

Ion C. BRĂTIANU 1875-1891

Claudiu TÂRZIU George SIMION

2019 - present

Dacian CIOLOȘ & Dan BARNA 2020-2021

Markó BÉLA 1993-2011

Varujan VOSGANIAN 1992-1995

Marcel CIOLACU NEWS - twitter

Nicolae Ionel CIUCĂ NEWS - twitter

George SIMION NEWS - twitter

Cătălin DRULĂ NEWS - twitter

Hunor KELEMEN NEWS - twitter

Varujan PAMBUCCIAN NEWS - twitter

Parliamentary parties: • PSD: Partidul Social Democrat (Social Democratic Party) • PNL: Partidul Național Liberal (National Liberal Party) • AUR: Alianța pentru Unirea Românilor (Alliance for the Unity of Romanians) • USR: Uniunea Salvați România (Save Romania Union) • UDMR: Uniunea Democrată Maghiară din România (Democratic Alliance of Hungarians in Romania) • Minorități: parliamentarians representing national minorities

Page 89 of 102

Insights

Oficial, Nicolae Ciucă este noul președinte al PNL Video Replica00:24

VIDEO Ciucă, despre acuzaţiile de plagiat: Să lăsăm instituţiile să-şi prezinte concluziile, după care o să iau o…

Agerpres00:07

VIDEO Ciucă: Candidatul la prezidenţiale din partea PNL va fi nominalizat de partid Agerpres00:07

Ciucă, despre acuzaţiile de plagiat: Să lăsăm instituţiile să-şi prezinte concluziile și o să iau o decizie Replica00:04

Nicolae Ciucă a fost fugărit de presă, ca să răspundă la atacurile lui Florin Cîțu Replica00:04

VIDEO | Florin Cîțu a plecat din sala unde era Congresul PNL înaintea discursului premierului Nicolae Ciucă Libertatea22:47 Sun, 10 Apr

Rareș Bogdan anunță că 'revoluția de catifea' din PNL a luat sfârșit: 'Partidul merge spre generalul Ciucă!'

Stiripesurse.ro22:24 Sun, 10 Apr

Cu 1.120 de voturi „pentru”, Nicolae Ciucă este noul președinte al PNL PressHub22:17 Sun, 10 Apr

Ludovic Orban: Iohannis a fost cel care l-a propus pe Ciucă. Nu a apărut peste noapte Ciucă şef la PNL Stiripesurse.ro22:04 Sun, 10 Apr

Congresul PNL: Când Nicolae Ciucă îi mulțumea lui Florin Cîțu, acesta plecase deja din sală Digi2421:59 Sun, 10 Apr

VIDEO. Culisele Congresului care l-a făcut pe Nicolae Ciucă președintele PNL Digi2421:59 Sun, 10 Apr

VIDEO | Ciucă: Investiţiile sunt cel mai puternic medicament pentru economie în situaţie de criză Universul.net21:54 Sun, 10 Apr

Nicolae Ciucă: MCV nu se mai justifică. Așteptăm și o decizie pozitivă pentru aderarea la Spaţiul Schengen Universul.net21:54 Sun, 10 Apr

Bobby Păunescu: „Nicolae Ciucă a fost o decizie foarte înțeleaptă a PNL, am încredere în deciziile premierului” Realitatea.net21:44 Sun, 10 Apr

Page 90 of 102

Cum a comentat Rareş Bogdan schimbarea lui Florin Cîţu din funcţia de preşedinte al PNL cu Nicolae Ciucă Libertatea21:36 Sun, 10 Apr

EXCLUSIV | Orban ironizează o posibilă candidatură a lui Ciucă la prezidenţiale. „Ciucă este expandable. E un import…

Romania TV20:58 Sun, 10 Apr

Nicolae Ciucă, la Congresul PNL: Nu am nici experienţa dumneavoastră în politică şi nici nu vreau să par ceea ce nu sunt Universul.net20:53 Sun, 10 Apr

Nicolae Ciucă a câștigat alegerile din PNL pe care nu putea să le piardă. Marele absent de la Congresul liberalilor Observator News20:47 Sun, 10 Apr

Dan Motreanu: Avem nevoie de un lider precum Nicolae Ciucă Stiripesurse.ro20:42 Sun, 10 Apr

Liderii coaliției de guvernare, conferință de presă comună. Nicolae Ciucă, proaspăt ales președinte al PNL, și liderul…

Gândul20:40 Sun, 10 Apr

Cristian Tudor Popescu, analiză dură a Congresului PNL: „Generalul a dus o luptă deloc uşoară cu propria persoană.…

Romania TV20:38 Sun, 10 Apr

EXCLUSIV | Ludovic Orban, prima reacţie după ce Nicolae Ciucă a fost ales preşedinte PNL. „Iohannis şi-a pus în…

Romania TV20:27 Sun, 10 Apr

Reportaj. Liberalii s-au încolonat în spatele lui Ciucă. PNL va avea un singur centru de comandă. Ce nu s-a văzut la TV …

Adevărul20:25 Sun, 10 Apr

Emilia Șercan, după numirea lui Nicolae Ciucă la conducerea PNL: ”A atins culmea supremă a ipocriziei mai repede decât…

Ziare.com20:24 Sun, 10 Apr

FOTOREPORTAJ. La Congresul PNL, generalul Ciucă „a luptat” singur și a câștigat.

Cuvântul „valori” apare de 36 de ori…

Libertatea20:14 Sun, 10 Apr

În noul PNL condus de generalul Ciucă, femeile lipsesc cu desăvârșire / Până și eterna Raluca Turcan a dispărut din…

Group 4 Media20:14 Sun, 10 Apr

Miron Mitrea: „Până acum a fost liniște în coaliție. Ciucă era partenerul PSD. Acum, că e președintele PNL, devine…

Realitatea.net20:12 Sun, 10 Apr

Proaspăt ales preşedinte al PNL, Nicolae Ciucă vorbește despre prezidențiale:...

Turnul Sfatului20:08 Sun, 10 Apr

PNL își stabilește astăzi noul președinte. Premierul Ciucă este singurul candidat Turnul Sfatului20:08 Sun, 10 Apr

Miron Mitrea: „PNL nu mai produce lideri, așa că, au trecut la import. Ciucă este președinte!”

Realitatea.net19:52 Sun, 10 Apr

Nicolae Ciucă a devenit, oficial, noul președinte al Partidului Național Liberal. „Nu vreau să par ceea ce nu sunt" Știrile PRO TV19:41 Sun, 10 Apr

Ciucă, despre acuzaţiile de plagiat: Să lăsăm instituţiile să-şi prezinte concluziile, după care o să iau o decizie Financial Intelligence19:40 Sun, 10 Apr

Page 91 of 102

Emilia Șercan, răspuns pentru Nicolae Ciucă: „A atins culmea supremă a ipocriziei mai repede decât orice politician…

Libertatea19:24 Sun, 10 Apr

Emilia Șercan: „Generalul Nicolae Ciucă a atins culmea supremă a ipocriziei mai repede decât orice politician versat”.…

Podul.ro18:36 Sun, 10 Apr

Theodor Paleologu, despre PNL sub Ciuca: Tot ce atinge Iohannis se duce de rapa.

AUR sau USR au unele asemanari Aktual2418:33 Sun, 10 Apr

Mândria președintelui PNL, Nicolae Ciucă. Europa apreciază România Impact.ro18:28 Sun, 10 Apr

Ciucă: “Generozitatea şi empatia românilor au impresionat pe toată lumea” Money.ro18:16 Sun, 10 Apr

Ciucă l-a repus pe Dan Drăgan secretar de stat la Ministerul Energiei la mai puțin de o lună după ce l-a demis Profit.ro18:03 Sun, 10 Apr

https://pnl.ro/

Page 92 of 102

Știri: SINDICATE

News: UNION

Bogdan Hossu preşedinte Confederaţia Sindicală "Cartel Alfa"

Dumitru Costin preşedinte Blocul Naţional Sindical (BNS)

NEWS - twitter

NEWS - twitter

Doru PUIU preşedinte Federația Națională Sindicală Solidaritatea Metal (FNSSM) NEWS - twitter

Constantin Bucuroiu preşedinte Alianţa Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA) NEWS - twitter

European Trade Union Federations

Sorin Leonard Bărăscu preşedinte Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR Frăţia) NEWS - twitter

Dumitru Pârvulescu preşedinte Federaţia Naţională Mine Energie (FNME) NEWS - twitter

International Association of Machinists and Aerospace Workers NEWS - twitter

NEWS - twitter

Page 93 of 102

Problemele din industria de apărare, în atenţia Prefecturii Braşov https://bzb.ro/stire/problemele-din-industria-de-aparare-in-atentia-prefecturii-brasova173465

bună ziua brașov .ro Autor: Radu COLȚEA Publicat la 06 aprilie 2022

Sindicaliştii au prezentat marţi o listă de revendicări

Liderii locali ai Cartel ALFA Braşov, au fost invitaţi marţi, 5 aprilie, de prefectul judeţului, Cătălin Văsii, la şedinţa Comisiei de Dialog Social, pentru a prezenta principalele doleanţe ale salariaţilor din judeţul nostru, membri ai sindicatului amintit.

Cu această ocazie, preşedintele Filialei Braşov a Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel ALFA, Fănică Gabor, a depus o listă de revendicări sindicale, acestea urmând a fi transmise la Bucureşti către prefect.

Printre altele, sindicaliştii au solicitat măsuri adecvate pentru gestionarea preţurilor la energie, dar şi majorarea urgentă a salariului minim pe economie. De asemenea, ei ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

OSINT = Open Source Intelligence Sau în limba română: Informații din Surse Deschise (ISD).

INFORADAR

https://inforadar.mapn.ro/index.php Page 94 of 102

Decizia … și culoarele tribunalelor NEWS ÎCCJ DAMEN SCHELDE NAVAL

MApN

Ministerul Economiei

NAVAL Group

Romarm

Romtehnica

NEWS alte instanțe AIRBUS HELICOPTERS

DAMEN SCHELDE NAVAL

MApN

Ministerul Economiei

NAVAL Group

Romarm

Romtehnica

https://twitter.com/incdfp

Page 95 of 102

HERALD INSIGHTS: SVP

Page 96 of 102

RO.A&D: ALEGE JUDEȚUL !

PRECIZEAZĂ SOCIETĂȚILE A&D DIN ACEL JUDEȚ!

DISCOUNT 75%

Page 97 of 102

CLICK PE JUDEȚ APOI COMPLETEAZĂ SOCIETĂȚILE A&D DE PE RAZA ACELUI JUDEȚ

Participă la prezentarea entitățile A&D ale județului Alege județul cu un click Precizează entitățile A&D ale județului

ALEGE ALT JUDEȚ ȘI REIA PROCEDURA CU CÂT MAI MULTE EXEMPLE, CU ATÂT MAI MULTE ȘANSE DE A BENEFICIA DE DISCOUNTUL DE 75%

Page 98 of 102

Page 99 of 102

informații TELVERDE - 0800.800.358 românii aflați în străinătate: +4021.320.20.20

COVID-19 - Romanian Economic Impact Monitor https://econ.ubbcluj.ro/coronavirus/

ubb-fsega .ro TOATE DATELE DE INTERES – LA MINUT

Page 100 of 102

Coronavirus - Covid-19 - Pandemie https://coronavirus.jhu.edu/map.html

johns hopkins university .edu hartă interactivă, click pe link să aveți datele cele mai recente: news coronavirus

RO.A&D remember last week UN PROIECT INDEPENDENT Click to open one by one

https://issuu.com/heraldcons distribuitor HERALD INSIGHTS www.competitiveintelligence.ro

PROMOTE YOUR INTERESTS! Consultanță S.E.T. prin Competitive Intelligence.



Te rog gândește-te la mediul în care vor trăi copiii și nepoții noștri.

Tipărește acest document sau oricare altul doar dacă este chiar necesar!

Mulțumesc!

Page 101 of 102

Page 102 of 102