201125 RO.A&D #861

Page 2 of 61

Page 3 of 61

#we-walk-on-the-same-ROAD #suntem-pe-același-drum . AERONAUTICĂ

... ....................................................... 8

AEROTEH: SVP ..................................................................................................... 8 BVB - industria aeronautică .................................................................................. 10 Programul Avion multirol al Forţelor Aeriene Române, F-16 ................................. 11 AEROTEH S.A. - 448560 ...................................................................................... 11 . DRONE/ANTI-DRONE

... ....................................................... 12

Proiecte prioritare de cercetare-dezvoltare ........................................................... 12 Sistemul ULTRA - 20 VTOL Multirol .................................................................. 12 Sistemul ţintă ULTRA - 20 V2............................................................................ 12 . ARME DE FOC & MUNIȚIE . CYBER & ITC

... ................................................... 12 ... .................................................... 13

Securing Your Wherever, Whenever Workforce ................................................... 13 Keeping Up: Security Risks in Today’s Hyper-connected World ....................... 13 BHARAT ELECTRONICS LIMITED and TERMA ................................................. 14 Agreement for the radar for phase ii of Indian coastal surveillance system project .......................................................................................................................... 14 Rheinmetall ........................................................................................................... 16 New Mission Master – Armed Reconnaissance system .................................... 16 . NAVAL

... ...................................................... 18

Programul de înzestrare esențial Corvetă multifuncțională ................................... 18 Să înțelegem mai bine ....................................................................................... 18 Insights.................................................................................................................. 18 . RACHETE

... ..................................................... 20

Programul Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare ........................................... 20 HSAM, PATRIOT .............................................................................................. 20 Să înțelegem mai bine ....................................................................................... 20 Livrare accelerată pentru România. Proces de producție mai rapid cu un an pentru Patriot ................................................................................................................ 20 Programul Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare ......................... 20 HIMARS ............................................................................................................ 20 Programul Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă ...................... 21 Să înțelegem mai bine ....................................................................................... 21 MBDA Missile Systems ......................................................................................... 21 Mbda Italia investe a Bacoli 62,40 mln in ricerca e innovazione ........................ 21 . VEHICULE PENTRU LUPTĂ

... ................................................ 22 Page 4 of 61

Programul Transportor blindat pentru trupe 8x8 Piranha V ................................... 22 Să înțelegem mai bine ....................................................................................... 22 . COMERȚUL PENTRU APĂRARE

... ............................................... 23

Fiecare cu tigla lui pe casa…. ............................................................................... 23 . DEFENCE INDUSTRY NETWORKING . SOLUȚII TEHNOLOGICE

... ............................................... 23 ... .................................................. 24

DACIA MILITARY INDUSTRY: SVP ..................................................................... 24 Dacia Military Industry ........................................................................................... 26 . NATO

... ...................................................... 26

. UNIUNEA EUROPEANĂ

... .................................................... 28

EU Defence Package: Defence Procurement and Intra-Community Transfers Directives .............................................................................................................. 29 PART I: EU Defence Package: Policy context and way forward ....................... 29 The costs of non-europe in the defence field..................................................... 31 Să înțelegem mai bine ....................................................................................... 39 Offset agreement ............................................................................................... 39 Îndrumări pentru achizițiile publice cooperative în domeniul apărării și al securității .......................................................................................................................... 39 Să înțelegem mai bine ....................................................................................... 40 . DECIZIONAL

... ...................................................... 42

Rectificarea bugetului de stat ................................................................................ 42 Rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat ................................................. 42 Secretarul de stat Simona Cojocaru ..................................................................... 43 Întrevedere cu ambasadorul Statelor Unite Mexicane la București ................... 43 Toma-Bogdan Costreie, eliberare functie.............................................................. 43 . FINANȚE

... ....................................................... 44

Cursul de schimb: euro, liră sterlină, USD, gr. aur ................................................ 44 Indicatori monetari – octombrie 2020 .................................................................... 45 . INVESTIȚII & FUZIUNI & ACHIZIȚII

... .................................................. 46

OLX Global BV intenționează să preia Kiwi Finance SRL .................................... 46 . MacroE

... ........................................................ 47

Minuta şedinţei de politică monetară a CA al BNR din 12 noiembrie 2020 ........... 47 . RESURSE, chiar și de idei

... .................................................... 52

MApN, Dezmembrări SRL. Dotările armatei, vândute la fier vechi ........................ 52 . EVENIMENTE

... ..................................................... 53

Academician Henri Coandă .................................................................................. 53 . TOP SKILLs

... ..................................................... 55

Răzvan BOGORODIȚĂ......................................................................................... 55 . COMPETITIVE INTELLIGENCE

... ............................................... 56 Page 5 of 61

HERALD INSIGHTS: SVP .................................................................................... 56 . TIMPUL: Aliat sau Neprieten?

... ..................................................... 58

informații ............................................................................................................ 58 Coronavirus - Covid-19 - Pandemie ...................................................................... 58 Buletin de presă .................................................................................................... 59 24 noiembrie, ora 13.00 ........................................................................................ 59 Simularea unui virus ............................................................................................. 59 Funcționează distanțarea fizică? ....................................................................... 59 . DIVERSE

... ...................................................... 60

RO.A&D remember ............................................................................................... 60

Page 6 of 61

DISCLAIMER: THE NEWS REFLECT THE VIEWS OF THE AUTHOR, NOT OF HERALD INSIGHTS FIECARE ȘTIRE REPREZINTĂ DOAR PUNCTUL DE VEDERE AL AUTORULUI ACESTEIA, IAR LINK-UL CONDUCE LA SURSA ORIGINALĂ ȘI LA FORMA INTEGRALĂ A ARTICOLULUI. Conținutul acestui newsletter este destinat să ofere un ghid asupra subiectelor de interes pentru domeniul de activitate A&D. Pentru căutarea și identificarea circumstanțelor specifice se recomandă consultanța de specialitate asigurată de Herald Insights.

The contents of this newsletter is intended to provide a guidance on topics of interest to the A&D industry. For the searching and the identifying specific circumstances it is recommended the expert advice provided by Herald Insights.

În newsletter sunt folosite traducerile electronice oferite de Google Translate.

Pentru claritate deplină, consultați textul original.

Materialele publicitare sunt puse la dispoziție de partea contractantă și nu reprezintă punctul de vedere al editorului acestui newsletter.

Page 7 of 61

AEROTEH: SVP

Page 8 of 61

Page 9 of 61

0,00

Page 10 of 61

160,00 140,00

120,00

100,00 80,00

60,00

40,00 20,00 02.12.2020

18.11.2020

04.11.2020

21.10.2020

07.10.2020

23.09.2020

09.09.2020

26.08.2020

12.08.2020

29.07.2020

15.07.2020

01.07.2020

17.06.2020

03.06.2020

20.05.2020

06.05.2020

22.04.2020

08.04.2020

25.03.2020

30.12.2020

180,00

30.12.2020

200,00 16.12.2020

TBM

16.12.2020

02.12.2020

RORX

18.11.2020

04.11.2020

21.10.2020

07.10.2020

23.09.2020

IARV

09.09.2020

26.08.2020

12.08.2020

29.07.2020

15.07.2020

AVIO

01.07.2020

17.06.2020

03.06.2020

20.05.2020

ARS

06.05.2020

22.04.2020

08.04.2020

11.03.2020

26.02.2020

12.02.2020

29.01.2020

15.01.2020

01.01.2020

MIL EUR0

25.03.2020

11.03.2020

mil. euro

26.02.2020

12.02.2020

29.01.2020

15.01.2020

150,00

01.01.2020

BVB - industria aeronautică Herald Insights

AEROSTAR Bacău (ARS), AVIOANE Craiova (AVIO), IAR Ghimbav (IARV), Romaero (RORX), Turbomecanica (TBM):

Valoare totală de piaţă: 260,21 milioane euro Valoarea totală de piață BVB ind aviație

310,00

290,00

270,00

250,00

230,00

210,00

190,00

170,00

Programul Avion multirol al Forţelor Aeriene Române, F-16 Contract G2G: Portugalia, SUA https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/f16 https://www.dsca.mil/major-arms-sales/romania-weapons-equipment-and-support-f-16-block-15-mlu-aircraft

Lockheed Martin Corp.

Pratt and Whitney

BAE Systems Inc.

NORTHRUP GRUMMAN AEROSPACE SYSTEMS REDONDO BEACH

BOOZ ALLEN HAMILTON ENGINEERING SERVICES

SNAP-ON INC.

DATA LINK SOLUTIONS LLC

VIASAT INC.

ELBIT SYSTEMS OF AMERICA

AEROSTAR S.A.

AEROTEH S.A. - 448560 Vă pune la dispoziție facilitățile moderne ale unui Laborator de încercări pentru echipamentele motoarelor de aviație.

Vezi detaliile la AEROTEH SVR prezentate într-un clip video.

Page 11 of 61

Proiecte prioritare de cercetare-dezvoltare Direcția Generală pentru Armamente din MApN Sistemul ULTRA - 20 VTOL Multirol https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/sistemul-ultra-20-vtol-multirol Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM) Sistemul ULTRA-20 VTOL Multirol este destinat pentru utilizarea în domeniul ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) cât şi în domeniul cadastrului general, sistemul fiind dotat cu senzori interschimbabili.

Platforma aeriană ULTRA-20 VTOL Multirol se află în faza de prototip, în trimestrul trei din anul 2020 fiind programate teste operaţionale.

Sistemul ţintă ULTRA - 20 V2 https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/sistemul-tinta-ultra-20-v2 Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM) Sistemul ţintă ULTRA-20 V2 este destinat diversificării posibilităţilor de antrenament în cadrul exerciţiilor de trageri reale sau simulate cu sistemele de rachete HAWK din dotarea SMFA şi KUB din dotarea SMFT. Proiectul a fost dezvoltat la cererea SMFA, beneficiarul final fiind poligonul Capu Midia.

Arsenal Reșița

CARFIL

Fabrica de Arme Cugir

Fabrica de Pulberi Făgăraș

IOR

PIROCHIM VICTORIA

ROMARM

Romtehnica

TOHAN

UM Cugir

UM Mija

UM Orăştie

UM Plopeni

UM Sadu

UPS Dragomirești

Page 12 of 61

Securing Your Wherever, Whenever Workforce Keeping Up: Security Risks in Today’s Hyper-connected World www.forcepoint.com 1/3

Dispozitivele mobile și aplicațiile bazate pe cloud care permit echipelor să lucreze oriunde au fost un avantaj pentru productivitatea, agilitatea și inovația afacerii. Cu toate acestea, acest mod de lucru prezintă o provocare pentru echipele de securitate cibernetică: securizarea dispozitivelor mobile care accesează aplicații cloud care stochează date sensibile în afara controlului soluțiilor de securitate locale.

Este o provocare care devine din ce în ce mai critică pe măsură ce companiile continuă să adopte software-as-a-service (SaaS) la o rată fără precedent. Și ridică mari întrebări pentru echipele de securitate: → Cum asigurăm ceea ce compania nu controlează sau nici chiar nu deține? → Cum ne putem proteja împotriva scurgerilor de date intenționate și neintenționate de la utilizatorii care accesează aplicații cloud de la o varietate de dispozitive, inclusiv de la cele personale?

Răspunsul scurt?

Concentrați-vă pe securizarea oamenilor și protejarea acestora împotriva compromisurilor, deoarece ei utilizează cloud-ul din orice locație și de pe orice dispozitiv.

Acest ghid evidențiază provocările de securitate și lacunele de vizibilitate cu care se confruntă echipele de securitate cibernetică și ce pot face ele pentru a diminua riscul într-o lume hiperconectată.

Page 13 of 61

Punctul orb de securitate în lumea BYO Echipa dvs. de securitate ar fi de acord probabil cu faptul că starea ideală include angajații care utilizează dispozitive ce sunt deținute și administrate de compania dvs. și aplicații care sunt găzduite în propriul dvs. centru de date.

Cu toate acestea, un astfel de scenariu devine din ce în ce mai rar.

Tendințele arată că starea reală se duce către un mediu BYO1-totul, angajații sau departamentele lor furnizând propriile dispozitive, acces la internet, aplicații și multe altele.

Această creștere a dispozitivelor mobile combinată cu creșterea aplicațiilor bazate pe cloud pentru orice, de la e-mail la gestionarea relațiilor cu clienții și raportarea financiară - a creat noi zone cu probleme pentru echipele de securitate.

BYO = Build Your Own BYOD = Bring Your Own Device

BYO World = Construiește-ți propriul mediu BYOD = Adu-ți propriul dispozitiv

Shadow IT In big organizations, shadow IT (also known as embedded IT, fake IT, stealth IT, rogue IT, feral IT, or client IT) refers to information technology (IT) systems deployed by departments other than the central IT department, to work around the shortcomings of the central information systems.

Shadow IT systems are an important source of innovation, and shadow systems may become prototypes for future central IT solutions.

On the other hand, shadow IT solutions increase risks with organizational requirements for control, documentation, security, reliability, etc.

IT-ul din umbră În organizațiile mari, Shadow IT(cunoscut și sub numele de IT încorporat, IT fals, IT stealth, IT necinstit, IT sălbatic sau IT client) se referă la sistemele de tehnologie informațională (IT) utilizate de alte departamente decât departamentul IT central, pentru a înlătura neajunsurile sistemelor centrale de informații.

Sistemele Shadow IT sunt o sursă importantă de inovație, iar sistemele Shadow pot deveni prototipuri pentru viitoarele soluții IT centrale.

Pe de altă parte, soluțiile Shadow IT cresc riscurile față de cerințele organizaționale pentru control, documentare, securitate, fiabilitate etc.

BHARAT ELECTRONICS LIMITED and TERMA Agreement for the radar for phase ii of Indian coastal surveillance system project https://www.terma.com/press/news-2020/radar-agreement-for-indian-coastalsurveillance-system-project/ 2020-11-23:

Bharat Electronics Ltd has chosen Terma, once again, for Phase II of the Coastal Surveillance System being established by BEL for the Indian Coast Guard.

• BEL will make the SCANTER 2001 radars in India under Transfer of Technology from Terma • The project will provide additional Technology transfer to BEL

1

BYO = Build Your Own; BYO World = Construiește-ți propriul mediu

Page 14 of 61

•

46 radars in Phase I, progressively manufactured by BEL, are already deployed and operational and an additional 38 number of radars to be further manufactured and deployed by BEL for CSS Phase II of the program • Boost to the “Make in India” campaign New Delhi, India, 20 November 2020- We are pleased to announce that Bharat Electronics Ltd has chosen Terma, once again, for Phase II of the Coastal Surveillance System being established by BEL for the Indian Coast Guard. The selection only reiterates our position as a market leader in coastal surveillance radars.

The Coastal Surveillance System of Indian Coast Guard is aimed at covering the entire Indian coastline in two phases. While Phase I has been successfully established with the network of 46 SCANTER 2001 radar sites, Phase II will cover up the gaps and strengthen it with 38 more SCANTER 2001 radar sites.

“Continuing our well-established partnership from Phase I into Phase II, Terma will be providing additional technology transfer to BEL for manufacturing the radars required for CSS Phase II project. Most of the modules/spares etc. will be made by BEL and its vendors in India. The complete installation/commissioning and life cycle support of the radars is also going to be undertaken by BEL,” explains Anupam Mathur, Vice President & General Manager, Terma Asia Pacific. He continues: “Terma understands India’s call for self-reliance and its move towards ‘Make-in-India’ and ‘Atmanirbhar Bharat’ (self-reliant India) and thereby extends its support by adapting to the country’s demand and offering Transfer of Technology (ToT). We are proud of the trust shown by the Indian Coast Guard and BEL in Terma and are looking forward to a successful and strong partnership.”

Terma

radar

installed on Chennai lighthouse as part of Phase I in 2012 More than six decades of experience in radars Terma has been manufacturing radars for more than six decades with an annual delivery of more than 100 radars a year for the last 10 years.

Terma’s Coastal Surveillance solution helps protecting coastlines and in the maritime domain. Our Coastal Surveillance solution is based on our world-renowned family of SCANTER radars which detects targets at a range exceeding IALA advanced requirements.

Our radar can separate multiple (non-cooperative) surface and air targets in close proximity, in all weather conditions (sea states), which is important for SAR missions in low visibility, but also to protect the natural resources from illegal fishing, track and control foreign vessels, and fight criminals wanting to get access to the territorial waters or the main land.

Page 15 of 61

With the completion of Phase II of the project, Terma will have more than 100 operational land-based radar sites in India.

About us The Denmark based high-tech Terma Group develops products and systems for defense and non-defense security applications; including command and control systems, radar systems, self-protection systems for aircraft, space technology, and aerostructures for the aircraft industry.

Terma works closely with national defense forces, public authorities, and international organizations around the world. Through these relationships, Terma has gained indepth knowledge of and insight into our customers' working environments and an equally deep understanding of their challenges and needs.

Rheinmetall New Mission Master – Armed Reconnaissance system https://www.rheinmetall-defence.com/en/rheinmetall_defence/public_relations/news/latest_news/index_25536.php

rheinmetall defence .com 24 Nov 2020

Enhanced situational awareness and frontline fire support Rheinmetall's game-changing Mission Master Autonomous - Unmanned Ground Vehicle (A-UGV) family has just gained a new member: the Mission Master – Armed Reconnaissance. Equipped with intelligence-gathering technology and a Rheinmetall Fieldranger remote-controlled weapon station (RCWS), the new Armed Reconnaissance module is designed to collect tactical intelligence in the area of operations while providing frontline fire support whenever necessar Crewless recon missions maximize troop security Autonomous robotic vehicles offer countless advantages, including in a reconnaissance context. The Mission Master – Armed Reconnaissance is designed to execute high-risk scouting missions and deliver a real-time common operating picture without putting soldiers in danger. Since an enormous volume of data is gathered during missions of this type, Rheinmetall’s new A-UGV is equipped with resilient, highly reliable systems. Its payload consists of long-range EO/IR sensors, a surveillance radar, a 360° full ring camera, a laser rangefinder and a laser designator to identify potential threats. To further enhance the line of sight for the sensors while keeping a concealed posture, the reconnaissance payload is installed on a 3.5-metre expandable mast with a tilting mechanism. This convenient feature allows for increased and safe transportability on any platform, even a CH-53 or CH-47 Chinook.

The Armed Reconnaissance module also features radio-agnostic architecture, which means it can accommodate any type of radio that customers may need. The bidirectional communication system permits clear exchanges with HQ and other AUGVs, giving commanders greater situational awareness. When engaging enemy forces, the Rheinmetall Fieldranger Light 7.62 mm RCWS will provide much more firepower than the usual man-carried section weapon. Engagement of targets is remote-controlled, never autonomous.

Safe operation at all times As with the other modules of the Mission Master family, the Armed Reconnaissance owes its autonomous functions to the Rheinmetall PATH autonomous kit (A-kit).

Proven, agnostic, trusted and highly autonomous, PATH is designed to enable military vehicles to operate in unmanned mode, freeing up soldiers for other duties and keeping them out of immediate danger. The A-kit provides a wide range of teleoperation options for the Mission Master, including a tablet, smartwatch, soldier system, and single-hand Page 16 of 61

controller. These devices enable full access to advanced PATH features such as follow-me, convoy and autonomous navigation modes. Each control mode incorporates multiple layers of protection to ensure that the vehicle operates safely at all times. Moreover, Rheinmetall is committed to keeping a man in the loop in all kinetic operations, assuring that a human decides when to open fire, never a machine.

A comprehensive Mission Master family The new Armed Reconnaissance module is the latest addition to the modular Mission Master family, widely acclaimed for its all-terrain manoeuvrability and ability to keep troops safe when deployed in harm’s way. The Cargo module can carry over half a ton of supplies, relieving the burden on troops keeping them fresh. The Fire Support modules boost the combat power of dismounted units, while the Rescue module autonomously evacuates casualties and carries specialized equipment for medical interventions in the field. In addition, every single module is equipped with a Blue Force tracking system that is fully compatible with NATO standards.

Like all members of the Mission Master family, the Armed Reconnaissance version is already networked to the Argus soldier system and Rheinmetall Command and Control Software, which can be installed in any user’s battle management system.

Power of the Wolf Pack The addition of the Armed Reconnaissance to the Mission Master suite turns Rheinmetall’s groundbreaking Wolf Pack concept into a reality. The Wolf Pack consists of multiple Mission Master vehicles efficiently operating as a team in order to accomplish missions of all types, including zone surveillance, reconnaissance, target position transfer and slew-to-cue. All units communicate with each other and use artificial intelligence to maintain the total situational awareness necessary for carrying out their missions.

A genuine force multiplier, the entire Wolf Pack can be managed by a single operator from anywhere using the LTE network, SATCOM, or military cloud. It is an intuitive concept that enables one operator – rather than multiple uncoordinated operators – to focus on the overall mission rather than managing all the tasks of each A-UGV. As Rheinmetall continues to develop new modules for the Mission Master family, the Wolf Pack’s range of capabilities will only increase, significantly improving the military’s ability to achieve overmatch against increasingly capable enemies.

Page 17 of 61

Programul de înzestrare esențial Corvetă multifuncțională http://www.romtehnica.com.ro/site/import/

ROMTEHNICA .com Să înțelegem mai bine NEWS INSTANȚA

DOSAR

TERMEN

Curtea de Apel Bucureşti Curtea de Apel Bucureşti ÎCCJ

4113/2/2019 47/2/2020 21131/3/2019

25/11/2020 15/12/2020 20.01.2021

PE ROL PE ROL PE ROL

STADIU

Curtea de Apel Bucureşti Tribunalul Bucureşti

21131/3/2019 21131/3/2019

12/10/2020 01/10/2020

Curtea de Apel Bucureşti

6869/2/2019

08/07/2020

ÎCCJ Curtea de Apel Bucureşti Curtea de Apel Bucureşti

913/1/2020 21131/3/2019/a1 4113/2/2019/a1

13/05/2020 12/12/2019 20/08/2019

Depus recurs 01.10.2020 ÎNCHEIERE, cu recurs până la 16.10.2020 Respinge cererea, cu drept de recurs la CAB ÎNCHIS ÎNCHIS ÎNCHIS

Insights Newport News shipyard wins $2.2 billion contract for Navy's Columbia class sub modules stripes.com November 24, 2020

Page 18 of 61

Page 19 of 61

Programul Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare HSAM, PATRIOT Contract G2G https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/hsam-patriot

Direcția Generală pentru Armamente din MApN Să înțelegem mai bine RAYTHEON TECHNOLOGIES NEWS

LOCKHEED MARTIN NEWS

ROMAERO S.A. NEWS

https://www.dsca.mil/major-arms-sales/romania-patriot-air-defense-system-and-related-support-and-equipment

Livrare accelerată pentru România. Proces de producție mai rapid cu un an pentru Patriot https://www.defenseromania.ro/romania-sisteme-patriot_606530.html

defense romania .ro DefenseRomania Team 24 noi 2020 / 16:18

Pentru prima dată, o echipă de ingineri și manageri de proiect de la Raytheon Technologies a livrat un sistem de apărare antiaeriană și anti-rachetă Patriot în numai doi ani, cu un an mai puțin decât durata obișnuită de producție.

La cererea autorităților române, care au solicitat un termen de livrare de 24 de luni pentru prima unitate de tragere, echipa Raytheon a accelerat procesul de producție, precizează Raytheon Missiles and Defense.com. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Programul Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare HIMARS Contract G2G https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/himars

Direcția Generală pentru Armamente din MApN

LOCKHEED MARTIN2 NEWS

RAYTHEON TECHNOLOGIES3 NEWS

L3HARRIS TECHNOLOGIES4 NEWS

https://www.dsca.mil/major-arms-sales/romania-high-mobility-artillery-rocket-systems-himars-and-related-support-and

Lockheed-Martin in Grand Prairie, Texas and Camden, Arkansas; lansatoarele HIMARS și muniție Raytheon: sistemul de conducere a focului AFATDS 4 HARRIS – stațiile radio 2 3

Page 20 of 61

Programul Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă http://www.romtehnica.com.ro/site/import/

ROMTEHNICA .com Să înțelegem mai bine RAYTHEON TECHNOLOGIES5 NEWS

MBDA Missile Systems Mbda Italia investe a Bacoli 62,40 mln in ricerca e innovazione Mbda Italia investește 62,40 milioane în cercetare și inovare în Bacoli https://www.ildenaro.it/mbda-italia-investe-a-bacoli-6240-mln-in-ricerca-einnovazione-dal-mise-3412-milioni-previste-27-assunzioni/ ildenaro.it 24 noiembrie 2020

Il ministro dello Sviluppo economico Stefano Patuanelli ha firmato i decreti che autorizzano tre accordi di programma e di sviluppo e due accordi per l’innovazione tra il Mise e le Regioni Campania, Lombardia e Sicilia. L’obiettivo e’ quello di favorire la competitività del territorio e l’occupazione attraverso gli investimenti delle imprese in progetti di investimento produttivi e di ricerca e sviluppo di rilevante impatto tecnologico. Per la realizzazione di prodotti e processi produttivi innovativi – spiega una nota del Mise – sono previsti investimenti complessivi pari a circa 146 milioni di euro, di cui 30 milioni circa dedicati a progetti di ricerca, a sostegno dei quali il Mise mette a disposizione circa 61 milioni di euro di agevolazioni. .. ... citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul ...

Ministrul dezvoltării economice, Stefano Patuanelli, a semnat decretele care autorizează trei acorduri de program și dezvoltare și două acorduri de inovare între regiunile Mise și regiunile Campania, Lombardia și Sicilia. Scopul este de a încuraja competitivitatea teritoriului și ocuparea forței de muncă prin investiții de afaceri în proiecte de investiții productive și cercetare și dezvoltare cu un impact tehnologic semnificativ. Pentru crearea de produse inovatoare și procese de producție - explică o notă din Mise - sunt planificate investiții totale de aproximativ 146 milioane de euro, din care aproximativ 30 de milioane sunt dedicate proiectelor de cercetare, în sprijinul cărora Mise pune la dispoziție aproximativ 61 milioane de euro subvenții. În special, două proiecte care implică companii din Campania au fost autorizate pentru acordurile de program și dezvoltare.

Primul implică consolidarea lanțului de aprovizionare ...

Al doilea proiect constă din investiții în capital și imobilizări necorporale pentru liniile de producție legate de frecvența radio, sisteme de comandă și control, lansatoare, unități de ghidare, sisteme de navigație și control, funcționale pentru transformarea tehnologică și digitală a proceselor și activități de cercetare și dezvoltarea care vizează introducerea unor tehnologii mai 5

Raytheon: sistemul de conducere a focului AFATDS

Page 21 of 61

avansate. Proiectul a fost prezentat de MBDA Italia Spa și va fi realizat la șantierul de producție Bacoli din Napoli.

Costurile totale ale proiectului se ridică la aproximativ 30,15 milioane de euro, din care 7,87 milioane finanțate de Mise. Proiectul este asociat cu o creștere a numărului de angajați de 24 de noi angajați.

Programul Transportor blindat pentru trupe 8x8 Piranha V https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/piranha-5

Direcția Generală pentru Armamente din MApN Să înțelegem mai bine GDELS MOWAG NEWS

Uzina Mecanică București SA NEWS

PRO OPTICA SA

Page 22 of 61

NEWS

ELBIT / ELMET INTERNATIONAL SRL NEWS

Fiecare cu tigla lui pe casa…. https://www.rumaniamilitary.ro/fiecare-cu-tigala-lui-pe-casa

romania military .ro George GMT 25 noiembrie 2020 - 6:00

Finlanda pune bani multi in joc pentru o modernizare masiva a fortelor sale armate si dupa corvete, racheta anti-nava Gabriel cu totii ne uitam la procedura alegerii unui nou avion multirol, inlocuitor al F/A-18 Hornet.

Bani multi, competitori alesi pe spranceana: Lockheed, Boeing sau Dassault, nume de referinta atat in istoria aviatiei militare cat si pentru viitorul ei. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

AeroSpace and Defence Industries Association of Europe ASD

AGORIA Aeronautics, Space, Security & Defence Industries ASSDI

Arab Organization for Industrialization AOI

Austrian Aeronautics Industries Group AAI

Austrian Defence Industry Association ADIG

Austrian Defence & Security Industry ASW

Belgian Security and Defence Industry BSDI

Bulgarian Defence Industries Association BDIA

Croatian Chamber of Economy HGK

Croatian Defense Industry Competitiveness cluster CDICC

Defence and Security Industry Association of the Czech Republic DSIA

The European Network of EURODEFENSE

Romanian Helicopter Industry Association ARIE

Page 23 of 61

DACIA MILITARY INDUSTRY: SVP

Page 24 of 61

℃

Page 25 of 61

Dacia Military Industry DMI vă propune Sistemul inteligent de scanare a temperaturii corpului uman, la nivel individual și de grup TERMOGUARD DMI-C este utilizat în lupta pentru prevenirea și combatarea răspândirii infecției cu virusul SARS-Cov-2 și pentru creșterea capacității de răspuns la situații de criză Vizitează DMI SVP și vizionează clipul video.

NATO MEMBER COUNTRIES LINKS ALBANIA (2009) DENMARK (1949) ICELAND (1949) NETHERLANDS (1949) SLOVENIA (2004)

BELGIUM (1949) ESTONIA (2004) ITALY (1949) NORWAY (1949) SPAIN (1982)

BULGARIA (2004) FRANCE (1949) LATVIA (2004) POLAND (1999) TURKEY (1952)

CANADA (1949) GERMANY (1955) LITHUANIA (2004) PORTUGAL (1949) UK (1949)

CROATIA (2009) GREECE (1952) LUXEMBOURG (1949) ROMANIA (2004) USA (1949)

CZECH Rep (1999) HUNGARY (1999) MONTENEGRO (2017) SLOVAKIA (2004)

NATO

NATO NOW

NEWSROOM

NATO Secretary General Jens Stoltenberg NEWS

Deputy Secretary General Mircea Geoană NEWS

NATO Spokesperson Oana Lungescu NEWS

40 links for specific news

Page 26 of 61

Page 27 of 61

European Commission

The Commissioners

Press corner

PRESIDENT(2019-2024)

High Representative/ Vice-President

Executive Vice-President Digital Age

Ursula von der Leyen NEWS

Josep Borrell Fontelles NEWS

Margrethe Vestager NEWS

COMMISSIONER Economy

COMMISSIONER Energy

COMMISSIONER Transport

Paolo Gentiloni NEWS

Kadri Simson NEWS

Adina Vălean NEWS

COMMISSIONER Internal Market Thierry Breton NEWS

COMMISSIONER Health and Food Safety Stella Kyriakides NEWS

COMMISSIONER Crisis Management Janez Lenarčič NEWS

European Parliament

SEDE

ITRE

President European Parliament David-Maria SASSOLI NEWS

President SEDE Nathalie LOISEAU NEWS

President

Page 28 of 61

ITRE Cristian-Silviu BUŞOI NEWS

President European Council Charles Michel NEWS

Chief Executive European Defence Agency

Jiří Šedivý NEWS

Chairman EUMC Gl. Claudio Graziano NEWS

65 links for specific news EU Defence Package: Defence Procurement and IntraCommunity Transfers Directives https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2020/654171/EPRS_STU(20 20)654171_EN.pdf

Parlamentul European 19-10-2020

PART I: EU Defence Package: Policy context and way forward 2. Evaluations ofthe EU defence package Evaluations carried out by the EU institutions and also by independent researchers point to the potential benefits of strengthened EU cooperation and integration of defence markets. Yet, 10 years since the European Commission tried to regulate defence procurement with the 2009 EU defence package, there is still no single European defence market. The Defence Procurement Directive and the IntraCommunity Transfers Directive, which aimed to help develop the defence equipment market to increase competition, reduce duplication and reduce prices, have had limited results according to the European Commission evaluations. This section reviews the key evaluations of the two directives being examined, carried out by the EU institutions and other think tanks and academic researchers.

2.1. Evaluating the Defence Procurement Directive For companies in the defence and security industry, the adoption and implementation of the Defence Procurement Directive meant that there would most likely be an increase in invitations to tender in the fields of defence and security. It also meant that companies would be required to cope with new demands and requirements, for example, on their capacity to handle sensitive information and guarantee security of supply. However, the 2016 European Commission evaluation of this directive argued Page 29 of 61

that the objectives of the directive had been achieved only to a partial extent and pointed to some intra-EU factors compromising its implementation. The evaluation highlighted that, while between 2011 and 2015, the Defence Procurement Directive had led to a more than twofold increase in the value of defence and security contracts published EU-wide and awarded, when it came to competition and in the rules on transparency and equal treatment, the degree of application of the directive remaineduneven across Member States. This means that the increase in competition, transparency and non-discrimination in the implementation of the directive was also uneven across Member States6. In addition, the evaluation found that a very high volume of procurement expenditure was still made outside the directive, in particular when it came to the procurement of high-value, strategic, complex defence systems.

On cross-border procurement penetration, the same evaluation found that around 10% of the value of contracts awarded under the directive had been won directly by foreign companies, while the total value of indirect cross-border awards in 2011-2015 equalled roughly 40% of the total value of contracts awarded under the directive (€12.44 billion).

In order to secure competition, transparency and equal treatment, the evaluation recommended that guidance be provided on the application of some of these provisions7. The European Commission has since issued two guidance notices – the latest one on cooperative defence procurement8, adopted in May 2019 –the implementation of which is evaluated in the annexed research paper. The challenges uncovered were also borne out by evaluations conducted by the expert community.

Their findings included: uneven application of the directive across Member States, continued 'unjustified use of negotiated or single source procedures'9, defence tenders and purchases being designated as 'sensitive or not released for unjustified reasons'10, and significant amounts of defence procurement still taking place outside of the directive, particularly 'the procurement of high-value, strategic, complex weapons systems'11. In terms of facilitating the participation of SMEs in the defence market, the European Commission evaluation found that 27.9% of contracts were won by firms whose bids also included SMEs. In terms of market share, these contracts accounted for 6.1% of the total value of contracts in the sample for the 2011-2015 period. In around 10 % of contract award notices under the directive (which accounts for about 42% of overall procurement under this directive, equivalent to almost €4 billion), the contracting authorities stated that some share of the awarded contract was likely to be 6

Evaluation: Report from the Commission to the European Parliament and the Council on the implementation of Directive 2009/81/EC on public procurement in the fields of defence and security, to comply with Article 73(2) of that Directive, COM(2016) 762 final, Brussels, 30.11.2016; and Commission Staff Working Document, Evaluation of Directive 2009/81/EC on public procurement in the fields of defence and security, Accompanying the document Report from the Commission to the European Parliament and the Council on the implementation of Directive 2009/81/EC on public procurement in the fields of defence and security, to comply with Article 73(2) of that Directive, SWD(2016) 407 final, 30 November 2016.

7 European Commission, Report from the Commission to the European Parliament and the Council on the implementation of Directive 2009/81/EC on public procurement in the fields of defence and security, to comply with Article 73(2) of that Directive {SWD(2016) 407 final}, COM(2016) 762 final, 30 November 2016, pp. 4-6.

8 Commission notice on guidance on cooperative procurement in the fields of defence and security (Defence and Security Procurement Directive 2009/81/EC), OJ C 157, 8.5.2019, pp. 1-9.

9 E. Anderson, Evaluation of the functioning and impact of the EU Defence and Security Public Procurement Directive (2009/81/EC) across 20 EU states, Transparency International UK, 2016.

10 European Commission, 'Report from the Commission to the European Parliament and the Council on the implementation of Directive 2009/81/EC on public procurement in the fields of defence and security, to comply with Article 73(2) of that Directive', COM(2016)762 final, 2016.

11 M. Trybus and L.R.A. Butler, 'The Internal Market and National Security: Transposition, Impact, and Reform of the EU Directive on Intra-Community Transfers of Defence Products', Common Market Law Review, Vol. 54(2), 2017, pp. 403-442.

Page 30 of 61

subcontracted to third parties. Overall, however, the use of the subcontracting provisions had been negligible12. The European Commission evaluation also pointed to the fact that there was no incentive for Member States to use these provisions since there was no guarantee that local companies would participate. While these provisions soughtto open supply chains for the award of specific contracts, it was considered that using this form of competitive subcontracting would generate several legal and administrative problems. Overall, the European Commission evaluation concludedthat '[t]he analysis conducted on the state of Europe's defence industry, based on the available data, shows that it is difficult to conclude that overall the EDTIB has fundamentally changed in the period 2011-2015 as a result of the introduction of the Directive'13. Accordingly, it was not possible to establish a causal link between the effects of the directive and developments in the EDTIB five years after the transposition deadline. Some of the problems identified result from external factors. These include Member States'budgets, the emergence of new competitors on non-EU markets, and technological developments. Experts have also argued that this integration will enable the Europe to retain a competitive European defence technological and industrial base (EDTIB) in light of declining defence budgets. The assessment of the European Defence Agency (EDA), for example, argues that defence budget cuts, insufficient synchronisation of budget cycles, and lack of harmonisation of requirements (rather than the malfunctioning of the directive per se) have led to problems with the launch of defence cooperation initiatives14. The integration of European defence procurement and facilitation of greater equipment transfers is expected to contribute significantly to bringing about economic benefits, particularly for EU taxpayers15. Such benefits would result from the reduced cost of equipment, increased competitiveness of European industries and the ensuing job generation, and incentives for innovation in EU defence capabilities. An integrated European defence market 'allows for economies of scale and learning, greater competition and transparency'. In contrast, insufficient integration in EU defence is therefore likely to incur economic and strategic costs because of limited interoperability between national capabilities16. The business community for its part noted the absence of a genuine level playing field, which it considered to be the only practical way to establish fair competition in the EU defence market. It also maintained that the directive had not been used sufficiently, not so much because of its content, but rather because of lack of clarity regarding the application of the directive in government-to-government business, procurement by an agency or in subcontracts.

To remedy theseproblems, it called for the Defence Procurement Directive to be clarified and refined, but did not go as far as to suggest amending the directive17.

The costs of non-europe in the defence field http://www.iai.it/sites/default/files/CSF-IAI_noneuropedefence_april2013.pdf 12

Ibid., p. 7.

European Commission, Report from the Commission to the European Parliament and the Council on the implementation of Directive 2009/81/EC on public procurement in the fields of defence and security, to comply with Article 73(2) of that Directive {SWD(2016) 407 final}, COM(2016) 762 final, 30 November 2016, p. 6.

14 'Commission notice on guidance on cooperative procurement in the fields of defence and security (Defence and Security Procurement Directive 2009/81/EC)', C/2019/3290, OJ C 157, 8.5.2019, pp. 1-9.

15 M. Trybus, Buying Defence and Security in Europe: The EU Defence and Security Procurement Directive in Context, Cambridge University Press, 2014.

16 V. Briani, The costs of non-Europe in the defence field. Moncalieri, Centre for Studies on Federalism and Instituto Affari Internazionali, 2013.

17 Federation of German Security and Defence Industries/ Bundesverband der Deutschen Sicherheitsund Verteidigungsindustrie, BDSV Position Paper on the European Commission's Defence Action Plan, November 2016, pp. 10-12.

13

Page 31 of 61

aprilie 2013

Page 32 of 61

Page 33 of 61

Page 34 of 61

2.3 Offsets18 The expression “offset” indicates Industrial compensations designed to alleviate the cost of procurement of armaments or defence products. Offsets are requested as part of the contract and received from the buyer by the supplier in different forms, usually as parallel economic activities which will vary depending on the needs of the buyer and what the supplier is or considers itself able to offer. They generally aim to force a relocation of economic activities from the supplier country to the buyer. Offsets can then take the form of co-production 18

Expresia „compensare” indică compensații industriale menite să atenueze costurile de achiziție a armamentului sau a produselor de apărare. Compensările sunt solicitate ca parte a contractului și primite de cumpărător de la furnizor sub diferite forme, de obicei ca activități economice paralele care vor varia în funcție de nevoile cumpărătorului și de ceea ce furnizorul este sau se consideră capabil să ofere. Ele urmăresc, în general, să forțeze o mutare a activităților economice din țara furnizoră către cumpărător. Compensațiile pot lua apoi forma unor acorduri de coproducție,

Să nu uităm că este un studiu din 2013

Page 35 of 61

agreements, under which the product is constructed or assembled in part in the recipient country, or a production license, which allows the purchasing country to produce the goods locally, on license.

However, offsets are not necessarily related to defence or security industry, and may also be required in the form of Research and Development or technical assistance, including through the creation of joint ventures.

Offsets can be divided into three categories. The offsets directly related to the product or service purchased (direct offsets) amount to 40% of the offset required in Europe, while those not related to the product or service purchased (indirect offsets) count for approximately 35%. Also required are offsets in the civil sector, amounting to 25% of the total value of the European offset. A 2007 EDA study estimated the total value of offset agreements in Europe as between €4 and €6 billion in 2006. Between 1993 and 2006 in Europe, nearly three-quarters of the offset agreements had a value equal to or greater than that of the main contract.

The effects of offset policies are controversial.

Most economists believe that offsets are a clear source of inefficiency in the defence market, because they lead to a suboptimal allocation of resources, and create a clear distortion of the market.

Others see offsets as a legitimate form of industrial policy, also useful for addressing employment problems in times of crisis, or to allow industry players to access third country defence markets that are normally closed, benefiting both sides.

For example, a British study in 1996 found that the obligation to provide industrial offsets had led to the discovery of new industrial partners in six out of eleven case studies, and in all six cases the respondents claimed to want to continue the relationship in the future.

Moreover, offsets are a widely common tool of industrial policy useful to develop

conform cărora produsul este construit sau asamblat parțial în țara beneficiară, sau o licență de producție, care permite țării achizitionatoare să producă bunurile la nivel local, sub licență. Cu toate acestea, compensările nu sunt neapărat legate de industria de apărare sau cea de securitate și pot fi necesare și sub formă de cercetare și dezvoltare sau asistență tehnică, inclusiv prin crearea de asocieri în participație.

Compensările pot fi împărțite în trei categorii.

Compensările legate direct de produsul sau serviciul achiziționat (compensări directe) se ridică la 40% din compensarea necesară în Europa, în timp ce cele care nu au legătură cu produsul sau serviciul achiziționat (compensări indirecte) sunt de aproximativ 35%. De asemenea, sunt necesare compensările în sectorul civil, în valoare de 25% din valoarea totală a compensării europene. Un studiu EDA din 2007 a estimat valoarea totală a acordurilor de compensare în Europa între 4 și 6 miliarde de euro în 2006. Între 1993 și 2006 în Europa, aproape trei sferturi din acordurile de compensare au avut o valoare egală sau mai mare decât cea a contractul principal.

Efectele politicilor de compensare sunt controversate.

Majoritatea economiștilor consideră că compensările sunt o sursă clară de ineficiență pe piața apărării, deoarece conduc la o alocare suboptimă a resurselor și creează o distorsiune clară a pieței.

Alții consideră compensările ca o formă legitimă de politică industrială, utilă și pentru soluționarea problemelor de ocupare a forței de muncă în perioade de criză sau pentru a permite jucătorilor din industrie să acceseze piețele de apărare ale țărilor terțe care sunt în mod normal închise, beneficiind ambele părți.

De exemplu, un studiu britanic din 1996 a constatat că obligația de a oferi compensări industriale a dus la descoperirea de noi parteneri industriali în șase din cele unsprezece studii de caz și, în toate cele șase cazuri, respondenții au susținut că doresc să continue relația în viitor.

Page 36 of 61

a weak industrial sector by benefitting from a more developed foreign industrial base’s technologies and know-how.

Consequently, it is difficult to quantify whether the offset policies effectively have an impact on the European defence market, either in monetary terms or in terms of market efficiency and, if so, what this impact is.

What we do know is that industrial offsets are as much the norm in the European market as they are in the global one.

Nonetheless, in this respect, the European Commission's assessment is clear: offsets “can distort and hinder the functioning and integration of European defence markets. Therefore, the ultimate goal is to create certain market conditions ... where the practice is no longer necessary”. Consensus for this position comes from the United States, whose industrial policy officially considers offsets as economically inefficient - but then requires the involvement of a US company for each supply contract to the US government, which is undoubtedly an offset-like practice.

Industrial offsets are also explicitly prohibited by the Agreement on Government Procurement of the World Trade Organization, although these regulations are subject to exceptions for cases of security similar to those provided for by Article 346, with similar results of general non-compliance.

Therefore, the elimination of offsets can be considered as a long-term goal, not achievable in the short term (official EU position as well).

In 2008 the EDA introduced another voluntary Code of Conduct on industrial offsets, which applies also to contracts under Article 346. The Code of Conduct is only intended to mitigate the negative impact of the offsets, to ensure that it benefits the European defence industrial base, and to introduce transparency measures. Countries signing the Code of

Mai mult, compensările sunt un instrument larg răspândit de politică industrială util pentru dezvoltarea unui sector industrial slab, beneficiind de tehnologiile și know-how-ul unei baze industriale străine mai dezvoltate. În consecință, este dificil de cuantificat dacă politicile de compensare au efect efectiv pe piața europeană de apărare, fie în termeni monetari, fie în termeni de eficiență a pieței și, dacă da, care este acest impact.

Ceea ce știm este că compensările industriale sunt la fel de obișnuite pe piața europeană ca și pe cea globală.

Cu toate acestea, în acest sens, evaluarea Comisiei Europene este clară: compensările „pot denatura și împiedica funcționarea și integrarea piețelor europene de apărare. Prin urmare, scopul final este de a crea anumite condiții de piață ... unde practica nu mai este necesară”. Consensul pentru această poziție provine din Statele Unite, a căror politică industrială consideră oficial compensările ca fiind ineficiente din punct de vedere economic - dar apoi în fapt este necesară implicarea unei companii americane pentru fiecare contract de furnizare către guvernul SUA, ceea ce este, fără îndoială, o practică asemănătoare compensării.

Compensările industriale sunt, de asemenea, interzise în mod explicit de Acordul privind achizițiile publice ale Organizației Mondiale a Comerțului, deși aceste reglementări fac obiectul unor excepții pentru cazurile de securitate similare cu cele prevăzute la articolul 346, cu rezultate similare ale nerespectării generale. Prin urmare, eliminarea compensărilor poate fi considerată ca un obiectiv pe termen lung, care nu poate fi atins pe termen scurt (poziția oficială a UE, de asemenea). În 2008, EDA a introdus un alt Cod de conduită voluntar privind compensările industriale, care se aplică și contractelor în temeiul articolului 346. Codul de conduită este destinat doar pentru a atenua impactul negativ al compensărilor, pentru a se asigura că aceasta aduce beneficii bazei industriale europene de apărare, și să introducă măsuri

Page 37 of 61

Conduct undertake not to claim industrial compensation for a value greater than 100% of the contracts in question, and to ensure that such compensation contributes to the growth of the industrial base and aerospace technology. In addition, the Agency has set up a page on its website in which countries that have signed the Code have published details of their policies regarding industrial compensation, including the compensation rate and the types of compensation accepted, thus introducing a minimum of transparency with regard to this aspect of national industrial policies.

de transparență. Țările care semnează Codul de conduită se angajează să nu solicite compensații industriale pentru o valoare mai mare de 100% din contractele în cauză și să se asigure că o astfel de compensație contribuie la creșterea19, atât a bazei industriale naționale, cât și a tehnologiei aerospațiale. În plus, Agenția a creat o pagină pe site-ul său web în care țările care au semnat codul au publicat detalii despre politicile lor privind compensarea industrială, inclusiv rata de compensare și tipurile de compensare acceptate, introducând astfel un minim de transparență în ceea ce privește la acest aspect al politicilor industriale naționale.

… citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …

RO.A&D: nu pot să nu remarc că studiul este realizat de autori dintr-o țară care are o industrie de apărare dezvoltată și competitivă. Datorită situației, a indusriei lor care exportă, autorii consideră inevitabil mai lesne că offsetul poate îngreuna desfășurarea contractelor de export ale firmelor din țara lor. Dacă autorii ar fi fost dintr-o țară în care industria de apărare nu este competitivă pe plan extern, iar forțele armate trebuie să apeleze la importuri pentru înzestrarea lor, cu siguranță că autorii ar fi înclinat balanța spre importanța contractelor care prevăd offset, ca o metodă simplă, sigură și eficientă de: • a dezvolta baza industrială națională; • a conecta industria națională la piața externă; • a suporta mai ușor presiunea concurențială; • a reduce din negativul balanței naționale comerciale; • a aduce investiții directe străine din țara furnizoare; • a crește interesul strategic al țării furnizoare ca în țara importatoare, unde își are investiții datorită offsetului, situația strategică să fie echilibrată, cât mai îndepărată de potențiale conflicte; • a scădea din presiunea financiară pe care o suportă contribuabilul.

Cred că aceste idei se pot aplica într-o oarecare măsură și pentru industria de apărare din România, unde tendința decizională pune din ce în ce mai mult accent pe contractele de import tip G2G pentru tehnica militară în detrimentul contractelor de import cu clauze de offset.

Ambele variante sunt legale, dar evident cu alte consecințe pentru economia națională, în timp ce forțele armate își realizează aceeași înzestrare oricare din variante ar fi aleasă.

Ajungând în acest punct, ar mai trebui subliniat că în timp ce în Europa, se impune o limită de 100% pentru offset din valoarea contractului de import de tehnică militară, iar legislația românească impune un minim de 80% pentru offset din valoarea importurilor, tendința decizională este ca offsetul să fie identificat preponderent cu soluții de întreținere (mentenanță) a produselor importate, care la o estimare grosieră nu cred că depășesc 10% din valoarea contractelor de import și evident nu sprijină dezvoltarea bazei industriale naționale și conectarea acesteia la piețele, proiectele și programele internaționale de fabricație/producție.

De aceea este destul de confuz faptul că în discursul public din țara noastră se cam amestecă/confundă noțiunea de achiziție cu cea de investiție. Două noțiuni economice evident diferite, dar care dacă ar fi valorificate cât mai eficient împreună în luarea deciziilor strategice pentru economia națională, cred că ar inclina din nou balanța în favoarea contractelor de achiziții din import a produselor de apărare, cu clauze de offset.

19

Page 38 of 61

Să înțelegem mai bine Offset agreement https://www.youtube.com/watch?v=SxqWbQvWSxM

Defense offset agreements are arrangements in which the seller of a product or service agrees to buy products or services from its client as an inducement.These agreements are legal trade practices in the aerospace and military industries, but seen by some as protectionist and distorting of competition.Offset agreements often involve trade in military goods and services and are alternatively called: industrial compensations, industrial cooperation, offsets, industrial and regional benefits, balances, juste retour or equilibrium, to define mechanisms more complex than counter-trade.Counter-trade can also be considered one of the many forms of defense offset, to compensate a purchasing country. … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …

Îndrumări pentru achizițiile publice cooperative în domeniul apărării și al securității https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2019.157.01.0001.01.ENG&toc=OJ:C:2019:157:TOC

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52019XC0508(01)&from=EN

Page 39 of 61

Să înțelegem mai bine Unde este menționată Directiva 2009/81/CE în legislația românească: • Ordonanța de urgență nr. 55/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității - Guvernul României, MOR I nr. 549 din 02.07.2018 • Strategia națională în domeniul achizițiilor publice din 27.10.2015 - Guvernul României, MOR I nr. 881 din 25.11.2015 • Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică - Parlamentul României, MOR I nr.

574 din 01.08.2014 • Ordonanța de urgență nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora - Guvernul României, MOR I nr. 480 din 28.06.2014 • Ordonanța de urgență nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității - Guvernul României, MOR I nr. 932 din 29.12.2011 • Ordonanța de urgență nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora - Guvernul României, MOR I nr. 461 din 30.06.2011 • Anexele nr. 1 și 2 la Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 1.017/2019 privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a Documentației standard de atribuire a contractului de achiziție publică/sectorială de produse, precum și a modalității de completare a anunțului de participare/de participare simplificat, din 20.02.2019 - Agenția Națională pentru Achiziții Publice, MOR I nr. 215 din 19.03.2019

Page 40 of 61

Page 41 of 61

România știri A&D

Klaus IOHANNIS NEWS

Robert CAZANCIUC NEWS

Marcel CIOLACU NEWS

Ludovic ORBAN NEWS

Președinție

Senat

Camera Deputaților

Guvern

Virgil POPESCU Ministrul economiei NEWS

Nicolae CIUCĂ Ministrul apărării NEWS

Florin CÎȚU Ministrul finanțelor NEWS

Mugur ISĂRESCU Guvernatorul BNR NEWS

Rectificarea bugetului de stat Guvernul României Ordonanță de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 Nr. 201 din 23-Noiembrie-2020 M. Of. Partea I nr. 1130 din 24 Noiembrie 2020

Rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat Guvernul României Ordonanță de urgență pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 Nr. 202 din 23-Noiembrie-2020 M. Of. Partea I nr. 1131 din 24 Noiembrie 2020

Page 42 of 61

Secretarul de stat Simona Cojocaru

Întrevedere cu ambasadorul Statelor Unite Mexicane la București https://www.mapn.ro/cpresa/16827_intrevederea-secretarului-de-stat-pentru-politicade-aparare,-planificare-%C8%99i-rela%C8%9Bii-interna%C8%9Bionale-cuambasadorul-statelor-unite-mexicane-la-bucure%C8%99ti

Ministerul Apărării Naţionale .ro Nr. 382 24.11.2020

Marți, 24 noiembrie, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a avut o întrevedere, la sediul Ministerului Apărării Naționale, cu ambasadorul Statelor Unite Mexicane în România, Jose Guillermo Ordorica Robles.

Pe timpul întrevederii au fost abordate subiecte care au vizat, în principal, stadiul relațiilor bilaterale în domeniul apărării și perspectivele de dezvoltare a acestora, în special în domenii de interes comun precum cel naval și educațional.

Totodată, cei doi oficiali au abordat și aspecte privind evoluțiile mediului internațional de securitate, în contextul pandemic actual.

Toma-Bogdan Costreie, eliberare functie Primul-Ministru Decizie privind încetarea la cerere a exercitării, cu caracter temporar, prin detașare, de către domnul Toma-Bogdan Costreie a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Agenției Naționale de Administrare Fiscală Nr. 388 din 23-Noiembrie-2020 31.08.2012: Administratorul special al Oltchim a demisionat 23.02.2016: Opt membri ai Consiliului National al Audiovizualului (CNA) s-au intalnit, luni, cu reprezentantii ANAF pentru a discuta despre evacuarea televiziunilor grupului Intact 28/02/2019: Directorul din AEP care a început să controleze cum a cheltuit PSD banii de la stat, dat afară. Reacția Opoziției Page 43 of 61

165

Page 44 of 61

30.12.2020

30.12.2020

16.12.2020

02.12.2020

5

16.12.2020

18.11.2020

04.11.2020

5,25

02.12.2020

18.11.2020

21.10.2020

07.10.2020

23.09.2020

09.09.2020

26.08.2020

12.08.2020

20 nov.2020 4,8730 5,4535 4,1103 246,6747

04.11.2020

21.10.2020

07.10.2020

23.09.2020

09.09.2020

26.08.2020

29.07.2020

15.07.2020

01.07.2020

17.06.2020

03.06.2020

19 nov.2020 4,8729 5,4549 4,1193 246,0390

12.08.2020

29.07.2020

15.07.2020

01.07.2020

17.06.2020

03.06.2020

20.05.2020

06.05.2020

22.04.2020

08.04.2020

25.03.2020

18 nov.2020 4,8725 5,4533 4,1033 247,2070

20.05.2020

06.05.2020

22.04.2020

08.04.2020

Lei/gr.

25.03.2020

Aur gr.

11.03.2020

US Dollar

26.02.2020

Lira sterlină

11.03.2020

12.02.2020

29.01.2020

Euro

26.02.2020

12.02.2020

4,5

15.01.2020

6

29.01.2020

265 01.01.2020

Lei

15.01.2020

4

01.01.2020

Cursul de schimb: euro, liră sterlină, USD, gr. aur 23 nov.2020 4,8732 5,4820 4,1013 246,1113

4,8750

4,75

4,5316

4,25

205

24 nov.2020 4,8703 5,4738 4,0980 239,0541

http://www.bnro.ro/default.htm

5,7552

5,75

5,5

EURO Y19

EURO Y20

GBP Y19

GBP Y20

USD Y19

USD Y20

271,0003

245

225 AUR Y19

AUR Y20

185

grafice HERALD INSIGHTS în baza datelor istorice BNR

Indicatori monetari – octombrie 2020 https://www.bnro.ro/page.aspx?prid=18676

Banca Națională .ro 24.11.2020

Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2020 un sold de 469 279,6 milioane lei. Aceasta a crescut cu 1,8% (1,6% în termeni reali 1) faţă de luna septembrie 2020, iar în raport cu octombrie 2019 s-a majorat cu 16,0% (13,5% în termeni reali).

Activele externe includ: credite acordate nerezidenţilor; depozite plasate la nerezidenţi; titluri de natura datoriei deţinute (emise de nerezidenţi); acţiuni deţinute şi alte participaţii de capital la nerezidenţi; aurul monetar.

Pasivele externe includ resursele atrase de la nerezidenţi: depozite; titluri de natura datoriei emise pe pieţele externe. Începând cu decembrie 2014, conform noilor standarde statistice internaţionale (SEC 2010), alocările de DST de la FMI sunt incluse în pasive externe. ***se calculează prin scăderea din activele interne a pasivelor interne (cu excepţia elementelor componente ale masei monetare M3).

Activele interne includ: credite acordate rezidenţilor; titluri de natura datoriei deţinute (emise de rezidenţi); acţiuni deţinute şi alte participaţii de capital la rezidenţi.

Pasivele interne (exceptând elementele componente ale masei monetare M3) includ resursele atrase de la rezidenţi: depozite cu durată iniţială mai mare de doi ani (inclusiv depozitele rambursabile după notificare la mai mult de trei luni); titluri de natura datoriei cu maturitate mai mare de doi ani emise pe piaţa internă; capital şi rezerve.

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna octombrie 2020 cu 0,6% faţă de luna septembrie 2020 (0,4% în termeni reali), până la nivelul de 279 172,6 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 69,0% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 1,2%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,0% în totalul creditului neguvernamental, a scăzut cu 0,8% (exprimat în euro, indicatorul a scăzut cu 0,9%).

Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 4,1 sută (1,8% în termeni reali), pe seama creșterii cu 7,4% a componentei în lei (5,1% în termeni reali) şi a scăderii cu 2,7% a componentei în valută exprimată în lei (scăderea a fost de 5,0% dacă indicatorul este exprimat în euro).

Creditul guvernamental a crescut în luna octombrie 2020 cu 3,5% faţă de luna septembrie 2020, până la 138 924,1 milioane lei. În raport cu octombrie 2019, acesta a crescut cu 26,3% (23,6% în termeni reali).

Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna octombrie 2020 cu 1,8% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 404 121,1 milioane lei și cu 15,4% (12,8% în termeni reali) faţă de aceeași lună a anului trecut.

Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 64,7% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 2,1% față de luna septembrie 2020, până la 261 317,3 milioane lei, şi cu 14,1% (11,6% în termeni reali) faţă de octombrie 2019.

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 2,8% față de luna anterioară, până la 146 042, milioane lei, iar faţă de luna octombrie 2019 au înregistrat o creştere de 15,8% (13,3% în termeni reali).

Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au crescut cu 1,2% (până la 115 275,3 milioane lei) față de luna precedentă și cu 12,1% (9,7% în termeni reali) faţă de luna octombrie a anului trecut.

Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 35,3% în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, s-au majorat cu 1,1% faţă de luna septembrie 2020, ajungând până la nivelul de 142 803,9 milioane lei (exprimate în Page 45 of 61

euro, acestea s-au majorat cu 1,0%, până la 29 297,3 milioane euro). Comparativ cu luna octombrie 2019, indicatorul a crescut cu 17,7%, exprimat în lei și cu 14,8%, dacă este exprimat în euro.

Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 1,7% faţă de luna septembrie 2020, până la 103 700,3 milioane lei; exprimate în euro, acestea au crescut cu 1,6%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 17,6% și de 14,8%, dacă indicatorul este exprimat în euro.

Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, s-au diminuat până la nivelul de 39 103,6 milioane lei, înregistrând o scădere de 0,3% faţă de luna septembrie 2020 (-0,4% când indicatorul este exprimat în euro). Comparativ cu octombrie 2019, acest indicator, exprimat în lei, s-a majorat cu 17,7% (dacă este exprimat în euro, creșterea a fost de 14,9%).

OLX Global BV intenționează să preia Kiwi Finance SRL CONSILIUL CONCURENŢEI ANALIZEAZĂ PRELUAREA KIWI FINANCE SRL DE CĂTRE OLX GLOBAL BV http://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2020/11/analiza-OLX-Kiwinov-2020.pdf

Consiliul Concurenței .ro Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care OLX Global BV intenționează să preia societatea Kiwi Finance SRL. Kiwi Finance SRL desfășoară activități auxiliare intermedierilor financiare, în principal, intermediere de credite.

OLX Global BV, parte din grupul OLX care aparține grupului Naspers, este prezent în România pe piața de anunțuri online prin intermediul platformelor „olx.ro”, „autovit.ro” și „storia.ro”. În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această tranzacție trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei. Autoritatea de concurență va evalua operaţiunea în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege. ... citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul ...

Page 46 of 61

Minuta şedinţei de politică monetară a CA al BNR din 12 noiembrie 2020 https://www.bnro.ro/Minuta-sedintei-de-politica-monetara-a-Consiliului-de-administratie-alBancii-Na%c8%9bionale-a-Romaniei-din-12-noiembrie-2020-22092.aspx

Banca Națională .ro Data publicării: 24 noiembrie 2020

În data de 12 noiembrie 2020, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României s-a întrunit într-o ședință, la care au fost prezenți următorii membri: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație. În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Potrivit evaluării membrilor Consiliului, cele mai recente date și informații indică o redresare mai consistentă a economiei pe parcursul verii decât cea anticipată în ședința din luna august, susținută de programele guvernamentale și de măsurile de politică monetară ale BNR, care se va întrerupe însă probabil spre finele anului, sau chiar se va inversa ușor, similar evoluțiilor pe plan european, sub impactul noului val pandemic și al restricțiilor de mobilitate asociate.

S-a arătat că rata anuală a inflației a scăzut în septembrie la 2,45%, de la 2,68% în august, iar în octombrie la 2,24% – vizibil sub nivelul prognozat și ușor sub valoarea de 2,58% de la finele trimestrului II –, în principal ca urmare a ieftinirii mult peste așteptări a legumelor și fructelor. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a rămas, în schimb, stabilă în trimestrul III, la 3,7%, și a scăzut doar marginal în octombrie, la 3,6%, în linie cu previziunile, în condițiile unor divergențe minore la nivel structural; astfel, evoluțiile de pe segmentul alimentelor procesate au fost ușor dezinflaționiste, preponderent pe seama unui efect de bază, în timp ce subcomponenta serviciilor a generat mici influențe de sens opus, inclusiv pe fondul relativei slăbiri a leului în raport cu euro, sensibil mai temperată, însă, decât cea evidențiată în regiune. În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că persistența a rămas un determinant important al comportamentului inflației de bază, observând că dinamica recentă a inflației CORE2 ajustat și așteptările inflaționiste pe termen scurt continuă să fie marcate de presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali din perioada prepandemie. Relevante au fost considerate, de asemenea, redresarea consistentă a cererii de consum pe parcursul verii și dinamica înaltă a costurilor salariale, precum și influențele, în ușoară diminuare totuși, venite din perturbări/constrângeri pe partea ofertei și din creșteri de costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus. S-a apreciat că toate acestea, împreună cu Page 47 of 61

decalajele temporale inerente explică întârzierea evidențierii la nivelul inflației de bază a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată deschis în trimestrul II. În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că, așa cum s-a anticipat, economia a suferit o contracție severă în trimestrul II – de 10,3% în termeni anuali și 11,9% în termeni trimestriali –, implicând coborârea abruptă a gapului PIB în teritoriul negativ, de la valoarea substanțial pozitivă din trimestrul I. S-a remarcat că, într-o proporție covârșitoare, contracția este atribuibilă cererii interne, al cărei recul a fost provocat cvasi-integral de scăderea amplă a consumului gospodăriilor populației, în principal pe seama achizițiilor de servicii – afectate puternic de măsurile de distanțare socială instituite în contextul stării de urgență. În schimb, formarea brută de capital fix a continuat să crească ușor în termeni anuali, contrar așteptărilor, pe fondul majorării investițiilor în utilaje și al rezilienței activității în construcții, iar dinamica anuală a consumului administrației publice a rămas la un nivel de două cifre, deși s-a redus față de trimestrul anterior.

Impactul contracționist al exportului net a fost mult mai modest decât cel al absorbției interne, dar substanțial din perspectivă istorică și doar marginal inferior celui din trimestrul I, au observat membrii Consiliului, în condițiile în care comprimarea masivă a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o vizibil pe cea a importurilor, determinând și o reamplificare a dinamicii anuale a soldului negativ al balanței comerciale. Deficitul de cont curent a continuat totuși să scadă în raport cu perioada similară a anului anterior, ca urmare a ameliorării considerabile a evoluției în termeni anuali a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, pe seama veniturilor din participații la capital și a intrărilor de fonduri europene.

Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit, în baza celor mai recente date și evaluări, că economia va recupera probabil în semestrul II o proporție mai mare din contracție decât se anticipa în luna august, în condițiile unei redresări mai consistente în trimestrul III – în pofida performanțelor mai slabe ale agriculturii –, care se întrerupe însă sau chiar se inversează ușor în ultimele luni ale anului, în contextul reacutizării pandemiei și al instituirii de noi restricții, mai puțin severe totuși decât cele din primăvară. Evoluția implică o resorbire mai consistentă a deficitului de cerere agregată în semestrul II 2020, față de prognoza precedentă, pe seama restrângerii acestuia cu peste două treimi în trimestrul III și a staționării lui în trimestrul următor la o valoare ușor inferioară celei anticipate anterior – perspectivă caracterizată totuși prin mari incertitudini, în contextul extinderii la nivel european a valului pandemic și a măsurilor restrictive asociate.

Potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, redresarea economică din trimestrul III se prefigurează a fi inegală din perspectivă structurală, au observat membrii Consiliului, consumul privat conturându-se drept un determinant important – după contribuția decisivă adusă la contracția severă din trimestrul anterior –, în timp ce aportul formării brute de capital fix ar putea fi modest, ulterior evoluției peste așteptări din precedentele trei luni. Și în cazul exportului net este posibilă o contribuție pozitivă, dată fiind comprimarea ușoară a deficitului balanței comerciale în iulie-august față de aceeași perioadă a anului trecut, ca efect al atenuării vizibil mai pronunțate a declinului în termeni anuali a exporturilor, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor de bunuri și servicii. Pe acest fond, deficitul de cont curent și-a reaccelerat scăderea față de perioada similară a anului trecut, beneficiind și de continuarea ameliorării balanței veniturilor primare, în principal pe seama diminuării ieșirilor de dividende distribuite și de profituri reinvestite. Acoperirea deficitului de cont curent cu fluxuri de capital autonom și-a reluat însă tendința de înrăutățire, au atenționat unii membri ai Consiliului, în condițiile scăderii ample a investițiilor străine directe.

Membrii Consiliului au remarcat că pe piața muncii efectele adverse ale crizei pandemice au fost relativ limitate până acum, inclusiv în raport cu așteptările, în Page 48 of 61

condițiile repornirii activității în numeroase sectoare după începerea relaxării graduale a restricțiilor, dar și ca urmare a extinderii măsurilor de sprijin guvernamental vizând păstrarea relațiilor de muncă. Astfel, efectivul salariaților din economie și-a stopat practic scăderea în iunie, iar rata șomajului BIM și-a încetinit ascensiunea în intervalul mai-iulie, pentru ca în august-septembrie să consemneze chiar ușoare corecții descendente, ajungând la 5,2%. Rata locurilor de muncă vacante a continuat totuși să se reducă relativ alert în trimestrul II, însă inegal la nivel sectorial, piața muncii devenind astfel mai relaxată, dar în condițiile unor schimbări structurale, relevate inclusiv de creșterea interesului de angajare al firmelor care desfășoară activități esențiale sau compatibile cu distanțarea socială. În aceste condiții, după ce a frânat puternic în perioada stării de urgență ca urmare a apelului extins la șomaj tehnic, creșterea anuală a câștigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat în iunie-iulie și a rămas neschimbată în august, media ei pe primele două luni ale trimestrului III urcând astfel în apropierea valorilor înregistrate în lunile premergătoare șocului pandemic. În perspectivă apropiată, piața muncii ar putea însă resimți impactul deteriorării situației epidemiologice, chiar dacă unele rapoarte și sondaje de specialitate au evidențiat la începutul toamnei o ușoară îmbunătățire a intențiilor de angajare. Este totuși de așteptat ca efectele adverse să fie atenuate de caracterul mai puțin stringent al actualelor restricții, precum și de măsurile de sprijin guvernamental, potențial prelungite, au considerat membrii Consiliului. În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că acestea au continuat să se amelioreze, sub impactul celor trei scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară efectuate în perioada martie-august și pe fondul lichidității furnizate instituțiilor de credit de către banca centrală, de natură să permită finanțarea corespunzătoare a economiei reale și a sectorului bugetar, în condiții de relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro. Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au continuat în ultimele luni tendința descendentă, deși relativ încetinită și marcată recent de unele mici oscilații, iar randamentele titlurilor de stat și-au prelungit mișcarea descrescătoare, atingând în cazul maturității de zece ani valori minime ale ultimilor 4 ani. La rândul său, rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienților nebancari a continuat să scadă în trimestrul III, coborând în septembrie la minimul ultimilor aproape 3 ani. Totodată, IRCC și-a accentuat descreșterea în ultimul trimestru al anului curent, caracteristicile indicelui rămânând însă o sursă de incertitudini în ceea ce privește funcționarea mecanismului de transmisie a politicii monetare, au semnalat unii membri ai Consiliului.

Fluctuațiile recente ale raportului schimb leu/euro – antrenate de creșterea aversiunii globale față de risc în contextul noului val pandemic, dar și de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilității finanțelor publice –, au fost totuși sensibil mai modeste decât cele din regiune. Membrii Consiliului au reiterat că păstrarea încrederii în moneda națională, în condițiile adâncirii deficitelor gemene, constituie un element central al conducerii politicii monetare în acest an, presupunând o reducere graduală și sustenabilă a ratelor dobânzilor pe piața monetară și a celor la creditele în lei. În același timp, s-a convenit că perspectiva finanțelor publice și creșterea, în contextul electoral, a incertitudinilor asociate acesteia sunt de natură să amplifice presiunile asupra primei de risc suveran, cu potențiale consecințe asupra volatilității cursului de schimb al leului, implicit asupra inflației și în final asupra costurilor de finanțare și ritmului redresării economiei.

S-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat ușor creșterea în septembrie, după schimbarea de direcție din luna august, ajungând la 4,0%, de la 3,6% în iulie, în condițiile revigorării creditării în lei, îndeosebi pe segmentul societăților nefinanciare, inclusiv cu sprijinul programului IMM Invest România. Au fost evidențiate și influențele stimulative ale trendului general Page 49 of 61

descrescător al ratelor dobânzilor, reflectate și de prelungirea creșterii robuste, doar ușor încetinite, a împrumuturilor în lei pentru locuințe. Dinamica anuală a creditului în valută a continuat însă să se adâncească în teritoriul negativ, în principal pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, ponderea în total a componentei în lei urcând astfel la 68,6% – recordul perioadei post-ianuarie 1996. A fost semnalată și tendința de accelerare a expansiunii masei monetare în august-septembrie, corelată în principal cu dinamizarea cheltuielilor bugetare excedentare, implicând și o foarte ușoară scădere a ponderii depozitelor în valută în acest interval. În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că în contextul noii prognoze, pattern-ul anticipat al inflației se modifică doar pe orizontul apropiat de timp, când coboară vizibil sub nivelurile previzionate anterior.

Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să scadă la 2,1% în decembrie 2020 – față de 2,7% în proiecția precedentă –, și la 2,0% la finele primului trimestru al anului viitor, dar apoi să urce și să se mențină pe orizontul relevant pentru politica monetară în proximitatea punctului central al țintei, similar previziunilor anterioare.

Totodată, s-a observat că responsabile de decelerarea mai pronunțată a inflației pe orizontul scurt de timp sunt evoluțiile recente și cele anticipate de pe segmentul LFO, atribuibile producțiilor peste medie obținute la unele categorii de legume și fructe, dar și potențialei slăbiri a cererii, pe fondul restricțiilor de funcționare a unor sectoare în contextul noului val pandemic. Acțiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă probabil inflaționistă începând cu primul semestru al anului viitor, în principal pe seama unor efecte de bază, dar și în contextul liberalizării în luna ianuarie 2021 a pieței energiei electrice, al cărei impact inflaționist ar putea fi chiar mai mare decât cel anticipat, au considerat unii membri ai Consiliului. S-a apreciat că influențe peste așteptări în sens ascendent ar putea veni și din cotații ale unor mărfuri agroalimentare și din costuri asociate măsurilor de prevenire a infectării cu virusul SARS CoV-2, precum și din perturbații în lanțurile de producție/aprovizionare și din comportamentul de stabilire a prețurilor al unor agenți economici – toate de natură a afecta evoluția inflației de bază.

Presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali vor începe probabil să se evidențieze ușor din trimestrul IV 2020, devenind pregnante doar de la mijlocul anului viitor, au convenit membrii Consiliului. Alături de caracterul gradual al manifestării efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, determinante pentru întârziere sunt persistența inflației de bază și creșterea amplă a costurilor salariale în acest an, anticipată a se corecta în 2021. Pe orizontul apropiat de timp, influențe dezinflaționiste notabile vor decurge însă din dinamica prețurilor importurilor, inclusiv pe fondul evoluției probabile a cursului de schimb al leului, precum și din efecte de bază asociate scumpirii unor alimente procesate, mai ales a cărnii de porc, au sesizat membrii Consiliului.

Pe acest fond, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va scădea probabil doar ușor la finele acestui an, la 3,3%, similar previziunilor anterioare, pentru ca apoi să cunoască o corecție descendentă consistentă, coborând în a doua parte a anului viitor și rămânând ulterior sub punctul central al țintei, la valori marginal inferioare celor anticipate anterior. Inflația de bază ar putea dovedi totuși o persistență relativ mai accentuată pe orizontul proiecției, implicit o senzitivitate mai redusă la deviația negativă a PIB, au opinat unii membri ai Consiliului.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, s-a observat că noile evaluări indică o contracție mai estompată a economiei în anul curent decât cea anticipată în august, pe fondul influențelor stimulative venite din programele guvernamentale și din condițiile monetare, dar și o creștere economică ceva mai modestă în 2021, în contextul noului val pandemic și al refacerii ceva mai temperate a cererii externe. Perspectiva face probabilă o încetinire sensibilă a restrângerii deficitului de cerere agregată după Page 50 of 61

comprimarea consistentă din semestrul II 2020, implicând închiderea acestuia ceva mai târziu decât s-a anticipat anterior.

Incertitudinile asociate noii perspective continuă să fie extrem de ridicate, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, și de natură a induce riscuri în dublu sens la adresa evoluției viitoare a inflației, în contextul noului val pandemic, dar mai ales în absența, în conjunctura electorală actuală, a programului bugetar pentru anul 2021, care să prefigureze coordonatele viitoare ale politicii fiscale și ale celei de venituri.

Au fost evocate creșterea în intensitate a pandemiei pe continentul european și posibila prelungire a noului val, dar și anunțurile privind disponibilitatea în viitorul apropiat a unui vaccin eficace, precum și caracterul mai puțin sever al actualelor restricții de mobilitate, alături de capacitatea crescută a populației și a agenților economici de a-și adapta comportamentul la criza de sănătate.

S-a considerat că, prin potențialul impact exercitat asupra venitului disponibil real și a sentimentului de încredere a populației, acestea induc riscuri mixte la adresa consumului gospodăriilor – anticipat să-și slăbească substanțial ritmul în trimestrul IV 2020, sau chiar să se comprime în termeni anuali, dar să își reia apoi ferm trendul de redresare și să revină în 2021 la o valoare semnificativ pozitivă.

Incertitudini mari caracterizează și evoluția viitoare a investițiilor, a căror creștere este așteptată să se tempereze în trimestrul IV 2020, dar să rămână pozitivă pe ansamblul anului – inclusiv cu sprijinul programelor și măsurilor guvernamentale –, și să se reaccelereze ușor în 2021. S-a arătat că perspectiva este totuși condiționată de cererea de consum și de cea externă, implicit de funcționarea lanțurilor internaționale de producție, dar și de situația veniturilor/profiturilor firmelor și de încrederea investitorilor, precum și de viteza de recuperare a țărilor de origine a investițiilor străine - toate potențial afectate mai durabil de recrudescența pandemiei. În schimb, o absorbire consistentă, începând cu 2021, a fondurilor europene alocate țării noastre prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate la nivelul UE ar fi de natură să antreneze o dinamizare chiar peste așteptări a investițiilor, au subliniat membrii Consiliului. În perspectivă mai îndepărtată, aceasta ar putea fi impulsionată și de eventuala relocare în România a unor capacități de producție retrase de companii europene de pe alte continente – condiționată însă de ameliorări interne în planul infrastructurii, al predictibilității cadrului legislativ și al digitalizării economiei.

Membrii Consiliului au discutat îndelung situația finanțelor publice și incertitudinile mari asociate perspectivei acesteia, inclusiv în context electoral, de natură să inducă riscuri la adresa evoluțiilor și stabilității macroeconomice, pe un orizont mai mare de timp. Sau exprimat îngrijorări legate de creșterea amplă, posibil peste așteptări, a deficitului bugetar în acest an, sub impactul crizei pandemice și al măsurilor de sprijin adoptate, precum și ca efect al majorării unor cheltuieli cu caracter permanent, cu repercusiuni asupra execuțiilor bugetare viitoare, precum și asupra necesarului și costului finanțării. În acest context, s-a apreciat a fi însă foarte posibilă inițierea în viitorul apropiat a necesarei consolidări bugetare, de natură să inducă, la rândul ei, riscuri la adresa actualei prognoze a evoluțiilor macroeconomice, inclusiv prin intermediul caracteristicilor și etapizării măsurilor de corecție implementate. S-a argumentat din nou în favoarea concentrării acestora la nivelul cheltuielilor curente, în vederea minimizării efectelor adverse asupra redresării și potențialului de creștere a economiei pe termen mediu, precum și pentru prevenirea unei agravări a dezechilibrului extern.

Preocupantă a fost considerată și poziția externă a economiei, în condițiile continuării creșterii în acest an a deficitului comercial ca pondere în PIB, precum și ale deteriorării structurii finanțării acestuia, pe fondul comprimării severe a investițiilor străine directe, cu implicații asupra dinamicii datoriei externe. Au fost evidențiate, totodată, riscurile considerabile la adresa economiilor zonei euro, implicit a cererii externe, induse de Page 51 of 61

noul val pandemic și de măsurile tot mai restrictive instituite, remarcându-se însă, concomitent, redresarea solidă, peste așteptări, a activității economice la nivel global și european imediat după contracția amplă din trimestrul II al acestui an. În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente ale BNR. Astfel calibrată, conduita politicii monetare este de natură să susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de 2,5% ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare. În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50%; totodată, a hotărât menținerea la 1,00% a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 2,00% a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%. Date fiind evoluția creditului în valută și nivelul adecvat al rezervelor valutare, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5% de la 6% începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2020. Măsura vizează inclusiv continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene și ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene.

MApN, Dezmembrări SRL. Dotările armatei, vândute la fier vechi https://www.national.ro/social/mapn-dezmembrari-srl-dotarile-armatei-vandute-la-fiervechi-703478.html

național .ro 24 noiembrie 2020 Autor:Claudia Marcu

Ministerul Apărării face bani din vânzarea navelor, avioanelor și blindatelor Ministerul Apărării Naționale a lansat operațiunea ”Marea reciclare”, al cărei obiectiv este vânzarea la fier vechi a tehnicii de luptă, de la blindate, nave și avioane, până la muniție, rachete și torpile. Unele dintre activele dezmembrate vor merge și la companiile din industria de apărare, care le vor utiliza pe post de piese de schimb. În termen de ... ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Page 52 of 61

Academician Henri Coandă https://en.wikipedia.org/wiki/Henri_Coand%C4%83 decedat 25 noiembrie 1972, București

Page 53 of 61

https://www.youtube.com/watch?v=P78Ie41ndSo&feature=emb_logo

https://www.youtube.com/watch?v=n7Yk5ldTdWs&feature=emb_logo

Page 54 of 61

Vezi toate datele în publicația on-line RO.A&D TOP SKILLs În acest capitol vă supunem atenției firme, specialiști, care vă pot fi parteneri, consultanți sau angajați. Herald Insights îi recomandă. Sunt oportunități de TOP. Așteptăm propunerile Dvs.

Răzvan BOGORODIȚĂ Răzvan BOGORODIȚĂ Open for new opportunities , +40.740.315.990 LinkedIn Cod ROADTOPSKILLS001BR

Răzvan Bogorodiță este absolvent al Facultății de Mecanică din cadrul Universității Dunărea de Jos Galați și are o diplomă de Master în Managementul Afacerilor Internaționale în cadrul Academiei de Studii Economice București.

Cu aproape 24 de ani de experiență domeniul relațiilor comerciale internaționale în diferie industrii, siderurgică, carbon, aluminiu, ciment, Răzvan Bogorodiță și-a început activitatea ca inginer în cadrul Combinatului Siderurgic Galați în 1995. Între 2004 – 2017 a ocupat diferite funcții în grupul Elsid & Electrocabon, de la Director Comercial al Elsid SA până la cea de Președinte al Consiliului de Aministrație Electrocarbon SA. Între 2018 – 2019 a activat ca Manager de dezvoltare pentru Europa de Est al companei Rain Carbon.

Page 55 of 61

HERALD INSIGHTS: SVP

Page 56 of 61

RO.A&D TV: Urmărește cele mai noi video clipuri A&D

Page 57 of 61

informații TELVERDE - 0800.800.358 românii aflați în străinătate: +4021.320.20.20

Coronavirus - Covid-19 - Pandemie https://coronavirus.jhu.edu/map.html

Johns Hopkins University - USA hartă interactivă, click pe link să aveți datele cele mai recente:

news coronavirus

Page 58 of 61

Buletin de presă https://gov.ro/ro/media/comunicate/buletin-de-presa-24-noiembrie-2020-ora-1300&page=2 24 noiembrie, ora 13.00

Guvern România ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...

Simularea unui virus Funcționează distanțarea fizică? https://www.youtube.com/watch?v=KAYSk7BD_oI

Page 59 of 61

RO.A&D remember Click to open one by one

distribuitor HERALD INSIGHTS www.competitiveintelligence.ro

PROMOTE YOUR INTERESTS!

Consultanță S.E.T. prin Competitive Intelligence.



Te rog gândește-te la mediul în care vor trăi copiii și nepoții noștri.

Tipărește acest document sau oricare altul doar dacă este chiar necesar!

Mulțumesc!

Page 60 of 61

Page 61 of 61