CPSF_286

286

COIICTIA

„POVESTIRI

ŞTIINTIFICO-FANTASTICE"

STANISLAW

lEM

Istoria calculatorului numeric care a luptat împotriva ŞTEFAN balaurului

ZAfDES

fl

MIE DE Ol

mmmm

Colecţia „POVESTIRI ŞTIINTIFiCO-FANTASTICE' edifată de revista

• lehnica

A n u l XII 15 octombrie 1966

Noii noştri autori ştefan Zaides sa n&scut in anul 19.te. la Bucureşti. A absolvit Facultatea de (iirept din Bucureşti. In 1052, a început să lucreze ca reporter la „Scintcia pio­ nierului".

Este un frecvent colaborator al revis­ telor pentru copii. A scris: povestiri, schiţe, nuvele, scenete despre şi pentru copii. Din 19C0 este iredactor şef-adjunct la „Scînlcia pionierului".

In lf)63 i se publică volumul de schiţe şi povesliri intitulat „Lanţul viu".

«Inoă din copilărie m-a pasionat Wells, ne declară Ştefan Zaides. De ase­ menea — bătrînul Verne. O pasiune pu­ ternică manifest pentru povestirea şi ro­ manul poliţist, mai ales cînd acest gen se întrepătrunde... prieteneşte cu fantas­ ticul. In prezent lucrez la o astfel de nu­ velă, de mai largă respiraţie, al cftrcl titlu probabil va fi „Zeul timpului".

Cit priveşte colecţia de povestiri ţtllnţifico-fantastice, o citesc incit du la Pi"'' Coperta-deten : DUDA VOIVOZEANUj mul său număr.»

Redactor lltarar: A D R I A N R O O O Z ^ Portret: A L E X A N D R U DIACONUJ

Preztntaraa flrqflcaiCORNLI. PANiUVCJ

Istoria calculatorului numeric care a luptat împotriva balaurului * m

UJ

< (/)

< h-

A fost odată p e o planetă numită Cyhera un rege, Poleander Partohon, mare războinic care, fiind un admirator al strate­ giei moderne, aprecia mai mult decît orice artă a războiului cibernetica.

Regatul său era înţesat de maşini gînditoare, căci Poleander le semănase pretutindeni unde putea ; şi nu numai în observatoarele astronomice sau în şcoli dăduse monarhul poruncă să fie instalaţi mici creieri electronici, dar şi în pie­ trele caldarîmurilor, unde cu o voce puternică avertizau pe trecători să nu se împiedice; regele pusese să fie agăţate ase­ m e n e a dispozitive pe stîlpi, pe ziduri sau în pomi — pentru a-ţi putea găsi oriunde drumul —, pe nori ca să vestească ploaia; le urcase pe munţi şi le plantase în văi; într-un cuvînt, era cu neputinţă să mergi prin Cybera fără să dai la tot pasul de vreo maşină gînditoare.

Era plăcut să trăieşti pe acea pla­ netă, căci regele, nemulţumindu-se să perfecţioneze prin ciber­ netică tot ce se afla acolo, schimbase cu ajutorul legilor lui cursul întregii vieţi. Astfel, în regatul său au fost fabricaţi ci' Fragment din culegerea de povestiri „Basme ale roboţilor".

tercrabi şi ciberviespi zumzăitoare, ba chiar cibermuşte, pe care păianjenii mecanici le prindeau atunci cînd erau prea multe.

Vîntul zbura prin ciberjrunzişul ciberboschetelor, ciberflaşnetele şi cibercimpoaiele revărsau valuri de cibermuzică, dar dacă de aceste instalaţii civile nu se ducea lipsă, de cele mili­ tare gemea planeta, căci monarhul era un falnic războinic şi un vajnic comandant. în beciurile palatului său, regele avea un calculator stra­ tegic de o îndrăzneală de-a dreptul extraordinară; mai avea, în afara unor divizii de cibermitraliere, de mică importanţă, enor­ me cibertunuri şi tot felul de alte arme, ca şi arsenale pline de explozibil.

O singură grijă îi tulbura regelui fericita existenţă şi-l făcea să sufere enorm: n-avea nici un adversar, nici cel mai mic vrăjmaş, şi nimeni nu voia să-i atace regatul, ceea ce ar fi îngăduit teribilului curaj al regelui, gîndirii lui stra­ tegice, ca şi, de altfel, eficacităţii de-a dreptul prodigioase a ciberarmelor sale să se manifeste în mod strălucitor.

In lipsă de duşmani şi de agresori veritabili, regele dădu ordin ingi­ nerilor săi să construiască vrăjmaşi sintetici, împotriva cărora se războia şi întotdeauna ieşea victorios. Şi, cum campaniile şi bătăliile lui erau năprasnice, populaţia suferea destule pagube.

Supuşii săi murmurau ori de cîte ori un număr prea mare de ciberduşmani le distrugeau oraşele şi satele, cînd inamicul ar­ tificial îi stropea cu foc lichid şi chiar îşi îngăduiau să-şi ex­ prime nemulţumirea atunci cînd regele în persoană, trecînd la atac spre a-i salva, zdrobea adversarul sintetic şi, în fruntea ciber trupelor, prefăcea în cenuşă tot ce-i stătea în cale.

Veni însă o zi cînd suveranul fu sătul de jocurile lui răz­ boinice pe planetă şi cînd decise să şi le ducă pe meleaguri mai îndepărtate.

Ajunsese să viseze războaie şi conflagraţii cosmice. Şi, deoarece planeta lui avea un mare satelit, cu totul pustiu şi sălbatic, regele îşi obligă supuşii să plătească un mare impozit p e n t m obţinerea fondurilor necesare construirii unei întregi armate pe acel satelit şi pentru ca astfel să poată fi deschis un nou teatru de operaţii militare.

Supuşii săi plătiră de bunăvoie chiar şi impozitul, socotind că de acum înainte regele Poleander n u - i va mai elibera cu cibertumirile sale şl că nu-şi va mai experimenta armele deasupra capetelor şi caselor lor. Cu chiu, cu vai, inginerii regali construiră pe satelit o minunată maşină de calculat, care, la rîndul ci, tre­ buia să producă tot felul de trupe şi de arme automate.

Regele

s e apucă imediat să controleze fwicţionarea acestei maşini şl să-i pună la încercare puterea.

Intr-o zi îi transmise telegrafic ordinul să efectueze un electrosalt, căci era curios să verifice dacă era adevărat, după cum spuneau inginerii, că maşina ştie să facă orice. Dacă ştie să facă totul, gîndea regele, atunci va putea să şi sară. Or, se întîmplă că, din pricina perturbaţiilor de pe linie, mesajul a fost niţeluş deformat şi că, în loc de ordinul efectuării unui electrosalt, maşina primi dispoziţia construirii unui electrobalaur, dispoziţie pe care o execută cît se poate de bine.

Monarhul purta în acest timp o nouă campanie pentru eliberarea unor provincii regale cucerite de nişte cibermercenari; el şi uitase cu desăvîr.'^ire ordinul dat calculatorului electronic, cînd de pe satelit ^iriaşi meteoriţi începură să cadă pe planetă; mare fu surprinderea regelui văzînd cum o ase­ menea stîncă se prăbuşeşte pesta o aripă a palatului şi-i dis­ truge o splendidă colecţie de ciber-hiper-servo-regulatori.

Dar surpriza făcu îndată loc furiei regale, şi Poleander telegrafia calculatorului şi-l întrebă cum de îndrăzneşte să se comporte astfel. Dar maşina nu-i ma.i răspunse, căci dispăruse înghiţită de balaur, care îşi făcuse din ea coadă.

Regele trimise în grabă pe satelit o întreagă expediţie ar­ mată, în fruntea căreia puse un alt calculator numeric,, foarte îndrăzneţ şi el, pentru a extermina balaurul.

Dar, vai'. izbucni un imens fulger, se auzi o mare explozie şi pas de-a mai rămas vreo urmă din calculator şi din expediţie; electrobalaurul nu se lupta în joacă, ci cît se poate de serios, şi nutrea cele mai negre gînduri împotriva regatului şi regelui. Şi monarhul expedie pe satelit generali-ciberali, colonei-ciberali şi, la sfîrşit de tot, trimise un ciberisim, care nici el nu făcu nimic altceva decît să prelungească puţin bătălia, pe care regele o urmărea printr-o lunetă instalată pe terasa palatului.

Dragonul creştea văzînd cu ochii, iar satelitul se micşora tot mai mult, deoarece monstrul îl devora bucată cu bucată, îngrăşîndu-se.

Suveranul şi supuşii săi îşi dădeau seama că treburile merg prost şi că atunci cînd sub picioarele electrobalaurului nu se va mai afla nici o piatră el se va prăbuşi, desigur, pe planetă şi se va arunca asupra lor. Regele era tare îngrijorat, dar nu vedea nici o scăpare şi nici nu ştia ce poate face. Să trimită maşini, nu era bine, căci ele dispăreau.

Să se ducă el însuşi, nici aşa nu era bine fiindcă dragonul îl înspăi- i

mînta.

Deodată, în toiul nopţii, regele auzi agitîndu-se apa­ ratul telegrafic instalat în camera sa de culcare. Era un aparat regal, cu totul şi cu totul de aur, cu ac de diamant şi care era legat cu satelitul.

Suveranul se ridică dintr-un salt şi alergă într-un suflet în timp ce aparatul ţăcănea, semnal după sem­ nal, tic-tic-tic-tic, transmiţînd următoarea telegramă : „Elec­ trobalaurul comunică printr-un mesaj intersideral că Polean­ der Partobon trebuie să spele putina cît mai degrabă, căci balaurul are de gînd să se urce pe tron!".

Regele se îngrozi şi, tremurînd din toate măd^ilarele, alergă aşa cum se găsea, numai în cămaşa de noapte de hermijiă şi în papuci, tocmai în subteranele palatului, unde zăcea bă­ trînul şi foarte înţeleptul calculator strategic.

Pînă atunci nu-i mai ceruse sfatul pentru că se certase cu el din pricina unei operaţii militare, dar acum regele nu se mai gîndea la nici o gîlceavă : voia să-şi salveze tronul şi viaţa !

Conecta calculatorul şi, înainte ca lămpile acestuia să se încălzească bine, regele strigă : — Calculatorul meu, dragul meu, iată despre ce este vorba, electrodragonul vrea să mă răstoarne de pe tron, să mă alunge din regat, salvează-mă şi spune ce trebuie să fac spre a-l în­ vinge.

— O c l i p ă , îi răspunse calculatorul, mai întîi trebuie să-mi dai dreptate în cealaltă afacere.

De altfel, vreau să nu mă mai numeşti altfel decît Mare Hatman Numeric şi, prin urmare, poţi să mi te adresezi, spunîndu-mi „Ferromagneticitatea Ta".

— Bine, bine, te numesc Mare Hatman şi accept tot ce vei voi, dar salvează-mă.

Maşina zumzăi, murmură, tuşi şi spxise : — E foarte simplu. Trebuie să construieşti un electrobalaur mai puternic decît acela aflat pe satelit. El va doborî pe acesta, îi va zdrobi toate vertebrele electrice, şi astfel ne vom atinge scopul.

— Ah! E grozav, exclamă regele. Dar eşti tu în stare să-ml stabileşti planul acestui dragon ?

— Va fi un superdragon, spuse calculatorul.

Nu numai că ştiu să-i alcătuiesc planurile, ci pot chiar să-l creez.

Aşteaptă numai o clipă. Măria Ta ! Şi imediat porni să mormăie, să bubuie, să scînteieze, construind ceva în măruntaiele lui, şi un fel de gheară uriaşă, e l c c -

trică şi strălucitoare, începu să iasă dintr-un orificiu deschis în flancul său, cînd regele strigă : — Bătrîne calculator, opreşte ! ' — Cum mi te adresezi ? Eu sînt Marele Hatman Numeric.

— Ah, e adevărat, zise regele, Ferromagneticitatea Ta, elec­ trobalaurul pe care-l fabrici îl va învinge pe celălalt, dar, c u siguranţă, îi va lua locul, şi atunci cum îl vom mai alunga ?

— Fabricînd un altul, unul şi mai puternic, explică maşina.

— Ba nu ! în aceste condiţii te rog să nu mai faci nimic.

Ce-mi trebuie să am pe satelit nişte balauri din ce în ce mai teribili cînd eu nu-i vreau de loc.

— Asta-i cu totul altceva, replică maşina, de ce nu mi-ai spus-o de la început ? Vezi cît de prost te exprimi ? !

Aşteaptă... trebuie să mă gîndesc. Şi maşijia bubui, zumzăi, murmură şi, în sfîrşit, dregîndu-şi glasul, declară : — S ă fie creat un antisatelit cu un antidragon... aceştia să fie plasaţi pe orbita satelitului (în acel moment ceva trosni în maşină), să te gheinuieşti şi să cînţi : „Sînt un robot tine­ rel, de apă nu mă tem de fel, căci acolo unde-i apă sar cu paşii mei de-o şchioapă.

Cu acest grozav sistem, de nimica nu mă tem. Ha-ha-ha şi tra-la-la!"

— Vorbeşti ciudat, zise regele. Ce legătură are antisatelitul cu acest cîntec despre tînărul robot ?

— Ce robot ? întrebă maşina.

Ah! am greşit, mi se pare că înăuntrul meu nu-i ceva în regulă, probabil că mi-a sărit undeva ceva. Regele prinse, aşadar, să caute defecţiunea şi găsi o lampă filată ; după ce o înlocui cu una nouă, întrebă maşina cum trebuie să procedeze cu antisatelitul.

— Care antisatelit ? întrebă calculatorul, care între timp uitase totul. Habar n-am de nici un antisatelit... aşteaptă, tre­ buie să mă gîndesc.

Murmură, zumzăi şi spuse: Trebuie să fie creată o teorie generală de luptă împotriva electrodragonilor, în care dragonul satelitar va constitui un caz particular.

E foarte uşor de rezolvat.

— Păi atunci creează o astfel de teorie, zise regele.

— Pentru asta trebuie să creez, mai întîi, tot felul de electrodragoni experimentali.

— A, nu! îţi foarte mulţumesc, strigă regele.

Un balaur vrea să-mi ia tronul. Ce-o să se întîmple dacă faci o întreagă armată

de dragoni

?!

— Crezi ? In cazul ăsta să recurgem la un alt mijloc.

Să aplicăm varianta strategică a metodei aproximaţiilor succesi­ ve. Du-te şi telegrajiază dragonului că vei renunţa la tron cu condiţia ca el să execute trei operaţii matematice joarte simple...

Monarhul telegrafie, şi dragonul acceptă. Regele se întoarse la calculator.

— Acum transm.ite-i prima operaţie pe care trebuie s-o efectueze : să se dividă prin el însuşi!

Regele se execută.

Electrodragonul se împărţi prin sine însuşi, dar, cum într-un electrodragon nu se c%iprinde decît un singur electrodrago7i, el rămase pe satelit şi astfel nu surveni nici o schimbare.

— Ah! n - o i rezolvat nimic, strigă regele, alergînd atît de repede în beci încît îşi pierdu papucii, balaurul s-a divizat prin sine însuşi, dar, cum unu se cuprinde în unu o singură dată, nimic nu s-a schimbat.

— N-are nici o însemnătate, am făcut-o intenţionat, de­ clară maşina.

A fost o operaţie care distrage atenţia.

Acum spune dragonului să-şi extragă rădăcina pătrată!

Regele telegrafie satelitului, şi balaurul se apucă să tragă şi să extragă; şi trase şi extrase atît de bine încît începu a se ondula din cap pînă-n picioare; gîfîia, tremura, dar deodată se linişti şi reuşi să-şi extragă propria-i rădăcină pătrată.

Regele se întoarse la calculator : — Balaurul a gîfîit, a tremurat, ba chiar a scîrţit, dar şi-a extras rădăcina pătrată şi continuă să mă ameninţe '. ii strigă din prag. Ce-i de făcut, bătrîne calc... adică Ferromagneticita­ tea fa ?

— iVit te descuraja, îi zise maşina, spune-i acum să se scadă din el însuşi.

Regele o întinse în camera de culcare, telegrafie, iar dra­ gonul începu să se scadă din el însuşi; la î n c e p u t îşi sustrase coada, apoi labele, pe urmă corpul şi la sfîrşit, cînd îşi dădu seama că ceva nu-i în regulă, ezită, dar din catLza. elanului iniţial scăderea continuă, aşa că balaurul îşi sustrase şi capul şi rămase zero, adică nimic; nu mai exista nici un electro­ dragon '.

— Ura.' Nu mai există nici un electrodragon! strigă vesel regele, alergînd în beciurile palatului. îţi mulţumesc, bătrîne 8 -——— .

calculator... îţi mulţumesc... te-am surmenat... odihna...

Imediat am să te deconectez.

— Ba nu, dragul meu, replică maşina. Mi-am şi acum neticitatea

vrei

să mă deconectezi Ta ? Asta-i

foarte

îţi făcut

meriţii i treaba, j

şi să nu-mi mai spui Ferromagurît.

In consecinţă,

dragul

]

meu, \

mă voi transforma eu însumi într-un electrodragon, te voii alunga din regat şi voi guverna, cu siguranţă, mai bine d e c î t j tine, căci, oricum, mă consultai întotdeauna pentru treburile \ importante şi, prin urmare, în realitate eu eram cel c a r e ] domnea.

J Zumzăind, mormăind şi încingîndu-se, începu să se trans-l forme în electrodragon; electroghcare arzînde au şi prins să-il iasă din coaste cînd regele, cu respiraţia tăiată de spaimă, îşi'\ smulse din picioare încălţările, se aruncă asupra calculator^^-1 Iui şi, izbindu-l

cu papucii,

începu

să-i spargă

la î n t i n i p l a r e î|

lămpile.

Maşina zumzăi, tuşi jşi se încurcă în program.

In loc J de „electrodragon" se metamorfoză conform cuvîntului „elec- • f r o g u d r o n " . Apoi, horcăind din ce în ce mai încet, calculatorul • s e prefăcu sub ochii regelui într-o enormă masă lucitoare de • electrogudron neagră ca şi cărbunele, care continuă să sfîrîie ţ pînă ce toată electricitatea îi ieşi în scînteieri albastre. Şi, uluit, '| regele Poleander se pomeni înaintea unei mari băltoace dej smoală...

1 Monarhul oftă uşurat, îşi puse papucii şi se întoarse în\ camera regală. D e atunci însă s-a .schimbat mult: peripeţiile'; prin care trecuse i-au făcut spiritul mai puţin războinic.

Bunul \ rege Poleander Partobon avu parte de o viaţă lungă, dar ] pînă la sfîrşitxd zilelor lui nu se mai ocupă decît de opere decibernetică civilă şi niciodată nu se mai juca de-a ciberrăz-1 boiul. 'ţ în româneşte de : •

AEHBIAN ROGOZ şi TEOPIL ROLt, 1

-090-

ŞTEFAN ZAIDES

o MIE DE

mmmm 1.

ÎNVINS

P e s t e întreaga sală sc aşternuse o tăcere de gheaţă. Elita oamenilor de ştiinţă, celebrităţi cunoscute în cinci continente, r e f u z a s e s ă - i r ă s p u n d ă . I a t ă d e c e A l f o n s o A r l s o n îşi s t r î n s e hîrtiile, le înghesui nervos în m a p a verde, despre care o presă î n t r e a g ă s e î n t r c c u s e î n a j u n să f a c ă fel şi f e l d e p r e s u p u n e r i , şi, a r u n c î n d o p r i v i r e u c i g ă t o a r e c ă t r e j u r i u l m a r e l u i C o n g r e s , părăsi tribuna.

T r e z i n d u - s e p e c u l o a r u l c e l l u n g şi l u m i n a t v i o l e n t c a r e m ă r g i n e a m a r e a s a l ă de ş e d i n ţ e p e u n a d i n l a t u r i l e s a l e , A l f o n s o A r l s o n s e opri, sfîrşit; v o i a să p r i n d ă , s t r ă b ă t î n d p r i n uşa p e care o închisese furios în spatele său, z g o m o t u l unor e v e n t u a l e discuţii pornite de somităţile jignite de purtarea sa.

D a r nici m ă c a r r ă s p l a t a a c e a s t a n - o p r i m i .

P o r n i a g a l e p e c u l o a r . P a ş i i săi rari şi î n t i n ş i r ă s u n a u c i u ­ dat pe lespezile mari din marmură, sfărîmînd liniştea aceea enervantă din Palatul Ştiinţei. Cînd trecu prin uşile uriaşe, i s e p ă r u că p r o p r i a - i f i g u r ă , r e f l e c t a t ă î n s t i c l e , îşi r î d e b a t - j 10

j o c o r i t o r d e el. Ş i a t u n c i , î n t o r c î n d f a ţ a c ă t r e p a l a t u l p e c a r e t o c m a i îl p ă r ă s i s e , a r u n c ă u n : „Ei bine, domnilor, ne vom mai întîlni!", p e c a r e î n s ă n i m e n i nu-1 a u z i şi c ă r u i a n i m e n i j i u - i dădu vreo atenţie. „ C a d i l l a c " - u l m a s i v îl a ş t e p t a , p r i m u l î n l i n i a n e s f î r ş i l ă d e m a ş i n i c a r e s e r î n d u i s e r ă î n c u r t e . D e m a r ă b r u s c şi s e pierdu pe şosea.

N u reuşise.

2. ÎNVIEREA — Alfonso Arlson!... Alfonso Arlson !... Nu ştiu de unde şi p a r c ă t o t u ş i c u n o s c d e u n d e v a n u m e l e acesta... D a , da, î l c u n o s c f o a r t e taine ! S e p r e a p o a t e să fie c a m m u l t ă v r e m e d e atunci, d a r s e p a r e că u n d e v a , c î n d v a m - a m î n t î l n i t c u acest om.

Profesorul Wood se mai uită o dată pe cartea de vizită t r i m i s ă d e n e c u n o s c u t u l c a r e s o l i c i t a să fie p r i m i t . D a r p e t i c u l mic de carton, de o nuanţă discretă roz-pal, flexibil, n - a v e a t i p ă r i t d e c î t a c e s t e d o u ă c u v i n t e : Alfonso Arlson.

— P o f t e ş t e - 1 , totuşi..., reuşi, î n c e l e d i n u r m ă , p r o f e s o r u l s ă s e s m u l g ă d i n l u m e a g î n d u r i l o r î n c a r e îl c u f u n d a s e n u ­ m e l e ciudatului vizitator.

— S e v e d e că î m b ă t r î n e s c , s u r i s e p r o f e s o r u l , a l t f e l d e u n d e p ă r e r i l e astea... c i u d a t e , ca s ă f o l o s e s c t e r m e n u l ce l - a m a s o ­ ciat d e î n d a t ă l u i A r l s o n , d e a p r i v i c u s u s p i c i u n e v i z i t a u n u i n e c u n o s c u t . . . S a u , m ă rog, a u n u i t i p al c ă r u i n u m e î m i s p u n e totuşi ceva ?

W o o d s e s c u l ă d e la b i r o u , f ă c u c î ţ i v a p a ş i p e c o v o r u l u r i a ş , r e v ă r s a t î n î n c ă p e r e ca o m i c ă p o i e n i ţ ă v e r d e p e s t e m a r o n r o ş c a t u l p a r c h e t u l u i , îşi a r a n j a p u ţ i n ţ i n u t a , a p o i s e p r e g ă t i să-şi întîmpine oaspetele. î n b i r o u p ă ş i u n i n d i v i d î n a l t , c o s t e l i v , cu o p r i v i r e c e n u ş i e şi r e a şi c u o f a ţ ă u r î ţ i t ă şi m a i m u l t d e u n z î m b e t v o i t p r i e ­ t e n e s c . O m u l p ă r e a s ă n u aibă m a i m u l t d e 4 8 — 5 0 d e a n i .

P e c î n d W o o d îi r ă s p u n d e a la s a l u t , i n d i v i d u l s e a ş e z ă c o m o d î n t r - u n f o t o l i u m a i î n a i n t e s ă - l fi p o f t i t g a z d a şi, î n f r u n t î n d uluirea profesorului — ameţit pentru o clipă de gestul lipsit d e p o l i t e ţ e al v i z i t a t o r u l u i — , îl p o f t i el p e W o o d să s e a ş e z e .

— N u d e alta, p r o f e s o r e , dar... v r e a u să v ă p l i c t i s e s c cît m a i p u ţ i n . Şi r î s e s t r î m b , s c o t o c i n d c u p r i v i r e a l u i rece, c e . : ,11

Tiuşie şi i n s i s t e n t ă î n c ă p e r e a . S î n t a p r o a p e s i g u r că p u t e m vorbi nestingheriţi, profesore ! i se adresă Arlson.

— Da... D e s i g u r . . . , s e g r ă b i s ă - l a s i g u r e W o o d . D e ş i , d o m ­ n u l e , n u v ă d ce s e c r e t e atît d e f o r m i d a b i l e aţi a v e a s ă - m i î m ­ părtăşiţi...

A r l s o n rîse.

— C u l m e a e, p r o f e s o r e , că n - a m d e g î n d s ă v ă d e z v ă l u i n i c i u n s e c r e t , ci... Şi din nou privirile sale periară rapid încăperea.

— ...Ci, s p u n e a m , s ă - m i î m p ă r t ă ş i ţ i d v . mie t o t c e e a c e a v e ţ i d e g î n d s ă l ă s a ţ i p o s t e r i t ă ţ i i . M ă refer, b i n e î n ţ e l e s , l a c e e a ce n - a ţ i a ş t e r n u t încă p e h î r t i e .

Wood înţelegea din ce în ce m a i puţin scopul vizitei c i u ­ d a t u l u i m u s a f i r — da, a c u m p u t e a p e d r e p t c u v î n t s ă - l c a ­ l i f i c e c i u d a t ! — şi o b s e r v a d i n c e î n c e m a i m u l t că n u ş t i e c u m s ă s e p o a r t e c u el.

Reuşi cu greu să spună : — P o a t e v r e ţ i s ă fiţi m a i e x p l i c i t , d o m n u l e . . .

— Arlson... Alfonso Arlson, profesore... N u m e l e m e u chiar v ă e s t e cu t o t u l n e c u n o s c u t ?

Wood îl măsură atent cu privirea — poate p e n t r u prima d a t ă d e c î n d A r l s o n î i c ă l c a s e p r a g u l b i r o u l u i — şi, c o m p l e t nedumerit, clătină din cap : — T r e b u i e s ă r e c u n o s c , d o m n u l e A r l s o n , că, d e ş i n u m e l e d v . m i s e p a r e c u n o s c u t , n u ş t i u u n d e , c î n d şi î n ce î m p r e j u ­ rări n e - a m văzut. Dacă sînteţi bun, rupeţi cîteva clipe d i n t i m p u l dv. şi lămuriţi-mă.

P e s t e faţa colţuroasă a lui Arlson trecu repede o umbră ş i p r i v i r i l e s a l e d e v e n i r ă d i n t r - o d a t ă p a r c ă m a i r e c i şi m a i cenuşii.

— A v e ţ i memorie... scurtă, d o m n u l e Wood, rosti el sar­ castic. N u s-ar z i c e d u p ă a r t i c o l e l e e l o g i o a s e p e c a r e p r e s a vi le închină de aproape patru decenii. Dar v ă voi face t o ­ tuşi hatîrul de a v ă aminti cînd şi în ce împrejurări a m avut onoarea să v ă întîlnesc...

S e a ş e z ă şi m a i c o m o d î n f o t o l i u l î n c ă p ă t o r î n c a r e s e p o f t i s e s i n g u r î n c ă d e l a s o s i r e şi, ţ i n t u i n d u - 1 p e W o o d cu o privire care-l fascina, începu : — S e î m p l i n e s c azi, p r o f e s o r e , 20 d e a n i d e l a m e m o r a ­ b i l u l C o n g r e s . . . D a r c e zic e u ! . . . D e l a u r i a ş u l C o n g r e s al b i o l o g i l o r . C e l ţ i n u t l a C o r n w a l l t e d ş i p e care, d u p ă c u m 12 .

î m i s p u n e m e m o r i a m e a , c a r e n u m - a î n ş e l a t n i c i o d a t ă !, c u onoare l-aţi condus. Ei bine ?

W o o d tresări. P a r c ă d e u n d e v a , d i n a d î n c u l e u - l u i său, s e r i d i c a t o t m a i clară, d a r f o r m i d a b i l d e î n c e t o a m i n t i r e . . .

Spuse totuşi: — F i ţ i b u n şi c o n t i n u a ţ i . C e v a p a r c ă î n c e p s ă - m i a m i n t e s c .

— Mda. (Arlson surîse maliţios). S e vede... Amintirile î n ­ c e p s ă v ă r e v i n ă . . . Ei b i n e , d o m n u l e profesor, la a c e l C o n ­ g r e s s-a î n s c r i s c u o c o m u n i c a r e şi u n i l u s t r u n e c u n o s c u t . . .

U n i n d i v i d tînăr, l i p s i t d e t i t l u r i r ă s u n ă t o a r e . . . a c a d e m i c e . . . .şi p e c a r e j u r i u l — onorabilul juriu pe care-l prezidaţi — 1-a r e s p i n s .

P e chipul profesorului trecu o lumină. îşi amintea. Da, a c u m îşi a m i n t e a clar d e i n c i d e n t u l a c e l a p e n i b i l . V r u s ă r e ­ c u n o a s c ă t o a t e a c e s t e a , d a r A r l s o n nu-1 m a i asculta. U r a î i j u c a î n p r i v i r i şi p a l o a r e a f e ţ e i s a l e c o l ţ u r o a s e e r a şi m a i e v i ­ dentă. Continuă : — ...Atunci a m h o t ă r î t , cu o r i c e preţ, să p ă t r u n d î n sală...

— c u orice preţ, fiţi a t e n t ! — şi s ă - m i ţin r e f e r a t u l î n f a ţ a o n o r a b i l u l u i C o n g r e s la c a r e v e n i s e c r e m a b i o l o g i l o r d e p e P ă m î n t . D a r dv., p r o f e s o r e , v - a ţ i o p u s c î n d a m răzbit l a t r i ­ b u n a v o r b i t o r i l o r . „ D o m n i l o r , r e f e r a t u l a fost r e s p i n s d e j u ­ riu. N - a fost c u p r i n s p e o r d i n e a d e zi... T î n ă r u l a c e s t a e n e ­ bun..." s î n t c u v i n t e l e dv., p r o f e s o r e W o o d , da ? C u v i n t e c a r e v o i a u s ă d e t e r m i n e a d u n a r e a a c e e a de s a v a n ţ i să n u - m i d e a a s c u l t a r e . Ş i a t u n c i , p r o f e s o r e , s-a r i d i c a t u n s a v a n t i t a l i a n , B e r l o t t i . . . cu o b a r b ă colilie... care, r î z î n d , a s p u s : ,,E t i m p u l n o s t r u liber, d o m n i l o r , e p a u z a n o a s t r ă ; p u t e m d i s p u n e d e e a c u m v r e m . . . E u zic s ă - l a s c u l t ă m !"

— Şi v-am... ascultat! ? spuse Wood.

— D a , m - a ţ i a s c u l t a t . D a r la j u m ă t a t e a r e f e r a t u l u i t o t d v . v - a ţ i a d r e s a t d i n n o u sălii, i n c i t î n d - o să n u - m i m a i d e a a s c u l ­ t a r e : „E n e b u n , d o m n i l o r , n - a u z i ţ i ce s u s ţ i n e ? F o l o s i r e a g e ­ n e l o r m u m i f i c a t e ! ! ! E n e b u n . . . N e p i e r d e m v r e m e a cu u n n e b u n ? !".

— B i n e , dar a v e a m p e r f e c t ă d r e p t a t e , iar ca p r e ş e d i n t e al juriului... Ei b i n e , c r e d că e r a d e d a t o r i a m e a s ă a t r a g a t e n ­ ţia... să v ă î m p i e d i c să c o n t i n u a ţ i su.sţinerea u n o r i n e p ţ i i î n f a ţ a u n e i a s e m e n e a a s i s t e n ţ e , s ă - m i fie c u i e r t a r e c u v i n t e l e .

A r l s o n z v î c n i d i n f o t o l i u , şi W o o d , l u a t p e n e a ş t e p t a t e , t r e ­ sări şi s e ridică şi el.

13

— A ş a că...

— Inepţii, p r o f e s o r e , d a ? Ei b i n e , î n a c e l e c l i p e a m j u r a t s ă v ă u c i d p e toţi. P e t o ţ i c e i c a r e m - a ţ i j i g n i t î n m o d n e j u s ­ tificat. A m j u r a t să v ă u c i d a j u t a t t o c m a i d e r e z u l t a t e l e e x p e ­ r i e n ţ e l o r m e l e . Dar...

W o o d s i m ţ i că cel d i n f a ţ a sa e r a î n t r - a d e v ă r n e b u n şi o s u d o a r e r e c e îi n ă p ă d i f r u n t e a ; s e r e t r a s e î n s p a t e l e f o t o l i u l u i .

— ...Dar v o i fi p l i n d e g r i j ă f a ţ ă d e o m e n i r e , p r o f e s o r e , şi ulterior a m hotărît să n u ucid pe nici unul dintre voi fără a-i cere, î n p r e a l a b i l , u l t i m e l e m e s a j e ce a r e d e a d r e s a t u m a ­ nităţii...

W o o d rîse. î n sfîrşit s e t r e z i s e , s a u c r e d e a că s-a trezit d i n a c e s t j o c p e r i c u l o s la c a r e s e p r e t a c i u d a t u l s ă u m u s a f i r , ş i zise : — D o m n u l e A r l s o n . . . D a c ă v ă v e ţ i ţ i n e d e c u v î n t şi n e v e ţ i u c i d e , a ş a c u m aţi a m e n i n ţ a t , a j u t a t d e r o d u l e x p e r i e n ­ ţ e l o r a n u n ţ a t e a t u n c i , la C o n g r e s , u i t e , e u v ă d a u c u v î n t u l m e u că nici m ă c a r p o l i ţ i a n - a m s-o a n u n ţ şi a m s ă a ş t e p t , c u ­ rios, s ă f i u u c i s de a s e m e n e a v i e t ă ţ i . . . i m p o s i b i l e !

A r l s o n se î n d r e p t ă s p r e u ş ă .

— N u glumesc, W o o d ! Aşadar, nu vreţi să-mi încredinţaţi n i m i c p e n t r u p e r i o a d a c î n d n u v e ţ i m a i fi. B i n e . E u m i - a m făcut datoria de a vă aviza. Salutare ! g t r ă b ă t u cu p a ş i m a r i d r u m u l c ă t r e ieşire, apoi b r u s c se' î n t o a r s e , s e u i t ă ţ i n t ă la p r o f e s o r , fără s ă m a i s p u n ă o v o r b ă , îşi l u ă c a r t e a d e v i z i t ă d e p e b i r o u şi ieşi.

3. MESAJUL Wood tăia trandafiri în grădina din spatele vilei. Grădina­ rul, G i b b s , îl u r m a cu c o ş u l e ţ u l î n c a r e p u n e a f l o r i l e şi, d i n cînd în cînd, se m i n u n a singur de rezultatele muncii sale : — O, d o m n u l e p r o f e s o r ! D a r p e t a l e l e florii ă s t e i a s î n t d e o t r a n s p a r e n ţ ă !... O b s e r v a ţ i n u m a i c e n u a n ţ ă d e alb !... Ş i c e p a r f u m !... O, o a d e v ă r a t ă s p l e n d o a r e !...

W o o d rîdea. . — Mister Gibbs, eşti un adevărat îndrăgostit de m u n c a d u m i t a l e ! M ă b u c u r . Ş i să ş t i i că ai d r e p t a t e : f l o r i l e a c e s t e a de trandafiri sînt într-adevăr frumoase !

G i b b s z î m b e a fericit. î l ştia p e p r o f e s o r d e o s e b i t d e z g î r c i t c u l a u d e l e , şi f a p t u l că a c e s t a c e d a s e t o t u ş i ş i - i a p r e c i a s e f l o ­ r i l e îl m ă g u l e a .

14

S e îndreptau acum spre locul în care profesorul avea de g î n d să î n c e r c e s ă c u l t i v e c i u p e r c i , c î n d c e v a v î j î i p r i n a e r şi c ă z u p e s t e f l o r i l e d i n c o ş u l e ţ u l p u r t a t d e g r ă d i n a r . Era o s ă ­ g e a t ă d i n l e m n g r o s o l a n cioplită. V î j î i t u l e i îl a u z i s e şi p r o f e ­ s o r u l şi c î n d o zări î n f i p t ă î n coş, cu u n b i l e ţ e l î n f ă ş u r a t p e e a , rîse : — Ia vezi, Gibbs, p e s e m n e că e u n b i l e ţ e l d e d r a g o s t e f i e d e la o a d m i r a t o a r e d e - a m e a , fie de la... R î d e a şi, cu f o a r ­ fecă de tăiat trandafiri în mină, arăta spre mesajul sosit î n ­ t r - u n m o d atît d e c u r i o s . Şi, c u m d u m n e a t a ai v r e o t r e i z e c i şi c e v a d e a n i m a i p u ţ i n d e c î t m i n e , î n c e a r c ă d u m n e a t a î n ­ tîi, îl î n c u r a j a p r o f e s o r u l .

D a r , c u m n u î m p ă r t ă ş e a d e loc v e s e l i a p r o f e s o r u l u i , G i b b s d e s f ă c u b i l e t u l cu m i ş c ă r i repezi, c u r i o a s e şi, c u o c h i i m ă r i ţ i d e n e d u m e r i r e , i-1 î n t i n s e l u i W o o d .

W o o d l u ă b i l e t u l , îl citi şi apoi îl m a i citi o d a t ă c u g l a s tare: — „Tot nu v-aţi gîndit, profesore, să-mi încredinţaţi ceva?

Mîine la ora aceasta, totul va fi prea tîrziu".

F ă r ă să v r e a , W o o d s e u i t ă Ia c e a s : e r a ora 17,30.

Apoi zări faţa grădinarului, t e a m a care începea să i se z u ­ g r ă v e a s c ă a c e s t u i a î n p r i v i r i şi s e h o t ă r î să r u p ă b i l e t u l .

— P r o s t i i , G i b b s , c i n e ş t i e ce p i e r d e - v a r ă a f ă c u t o glumă... Ş i i n t r ă î n casă.

4. GIBBS E ACOSTAT Omul se plimba de mai bine de un sfert de ceas prin faţa casei. G i b b s îl v ă z u s e d i n c a m e r a lui. Ş i c u m î n t î m p l a r e a d i n g r ă d i n ă îl m a i ţ i n e a î n c ă s u b v r a j a ei c i u d a t ă , iar el, G i b b s , m a i î n d e p l i n e a şi r o l u l d e p o r t a r , i e ş i p e a l e e a m a r e , f r u m o s p r u n d u i t ă , şi cu u n m e r s a g a l e o a p u c ă s p r e p o a r t ă . O m u l c a r e - i a t r ă s e s e a t e n ţ i a nici nu-1 zări b i n e p e G i b b s şi s e ş i î n d r e p t ă s p r e a c e s t a . E r a u n t i p î n a l t şi n u prea, cu o f a ţ ă g a l b e n - m ă s l i n i e , b o l n ă v i c i o a s ă parcă, şi cu u n p ă r n e g r u , l u c i o s şi s î r m o s c a r e - i i ş e a i c i - c o l o d e s u b p ă l ă r i a m a r e , m e x i c a n ă . P u r t a o c ă m a ş ă c o l o r a t ă , în carouri, iar p a n t a l o n i i săi de o culoare albastră spălăcită spuneau de ajuns despre p r o p r i e t a r u l lor.

O m u l s e î n d r e p t ă , a ş a d a r , s p r e G i b b s şi, c u u n p u t e r n i c a c c e n t s t r ă i n , i s e a d r e s ă î n e n g l e z e ş t e . L a î n c e p u t , G i b b s nici 15

n u î n ţ e l e s e p r e a b i n e c e i s e s p u n e . S u p ă r a t că s t r ă i n u l s e apucase cu ambele mîini de grilele porţii — gest ce i se p ă r e a p r e a d i n c a l e a f a r ă , ca o m a n i f e s t a r e a u n e i f a m i l i a r i ­ t ă ţ i d e n e s u p o r t a t — , îşi î n c o r d a s e t o a t ă a t e n ţ i a l a c e e a c e f ă c e a o m u l ş i m a i p u ţ i n la c e e a c e s p u n e a . D e f a p t s t r ă i n u l a c e s t a c i u d a t s e a p u c a s e d e g r i l e l e p o r ţ i i î n a ş a fel d e p a r c ă ar fi a v u t d e g î n d să sară gardul, s a u să v a d ă cît d e rezistente s î n t g r i l e l e , s a u m a i ş t i u e u c e ; î n o r i c e caz n u t r ă d a p r i n nimic dorinţa de a se adresa cuiva.

— T e r o g s ă r e p e ţ i t o t c e - a i s p u s şi... fii m a i c o r e c t î n pronunţie, n - a m înţeles nimic I îl repezi p u ţ i n Gibbs.

Străinul zîmbi — avea un zîmbet enigmatic, oriental, care-i u r î ţ e a şi m a i m u l t c h i p u l c a d a v e r i c ş i - i a ş t e r n e a î n p r i v i r i o l u m i n ă ciudată, care te-nfiora. Ochii lui luceau şi a v e a u o a n u m e fixitate, încît, privindu-i, t e cutremurai : parcă v e d e a i ochii unui mort.

— D o m n este rugat spune mie : profesor întors din p l i m ­ bare ? Venit din servici ? Profesor acas ?

V o r b e a ca u n m e c a n i s m , şi, i n d i f e r e n t d e c e e a c e s p u n e a , p r i v i r e a - i c i u d a t ă e r a a c e e a ş i , d e p a r c ă p u ţ i n i - a r fi p ă s a t că întreabă despre purtările cuiva căruia i se c u v e n e a mai m u l t respect.

F u r i a l u i G i b b s d e v e n i s u b i t v i z i b i l ă şi a n t i p a t i a s a p e n ­ t r u s t r ă i n u l a c e s t a e x t r a o r d i n a r d e p r o s t c r e s c u t îi p ă t r u n s e în cuvinte : — Ia m î i n i l e d e p e g r i l a j m a i î n t î i ! A p o i fă b i n e ş i s p u n e c i n e eşti, d e c e t e t o t î n v î r ţ i p e aici d e - u n s f e r t d e c e a s şi.

Ia u r m a u r m e i , d e c e m a m a d r a c u l u i i n t e r e s e a z ă p e - o f i i n ţ ă nenorocită ca tine persoana profesorului ? !

Gibbs urmări efectul vorbelor sale pe figura omului, dar a c e s t a r ă m a s e i m p a s i b i l . Ca şi c u m n i m i c n u s-ar fi p e t r e c u t , îl auzi repetînd : — D o m n este rugat spune mie : profesor întors din p l i m ­ bare ? Venit din servici ? Profesor acas ? î n v r e m e ce r e p e t a î n t r e b ă r i l e - i n e g h i o a b e , c a r e - l s c o s e s e r ă p e Gibbs din proverbiala sa linişte, măsliniul se apucă m a i v î r t o s d e g r i l e l e d e o ţ e l ale porţii, t r ă g î n d d e e l e d e p a r c ă ar fi v r u t , î n t r - a d e v ă r , s ă le î n c e r c e t r ă i n i c i a .

G r ă d i n a r u l îl v ă z u c r i s p î n d u - s e t o t şi c ă u t î n d s ă l ă r g e a s c ă distanţa între grile — probabil în dorinţa d e a se strecura î n ă u n t r u p e a c o l o — şi, a p l e c î n d u - s e , r i d i c ă l i n i ş t i t d i n p o 16

t e c ă f u r t u n u l . î l î n d r e p t ă v i z i b i l s p r e c i u d a t u l v i z i t a t o r şi, m a i î n a i n t e d e a a p ă s a p e d e c l a n ş a t o r u l d e a p ă , îi s p u s e : — C a r ă - t e , c ă t e - m b ă i e z d e - o r r î d e şi c u r c i l e d e t i n e ! î n ­ tinde-o !

D a r m ă s l i n i u l r ă m a s e m a i d e p a r t e indifei'ent. Şi, c o n t i n u î n d s ă t r a g ă d e g r i l e , î n c e p u d i n n o u cu p r o n u n ţ a t u - i a c c e n t mexican: — D o m n e s t e r u g a t s p u n e mie...

G r ă d i n a r u l î n s ă nu-1 m a i l ă s ă s ă - ş i d e b i t e z e iar s t u p i d e l e î n t r e b ă r i . D e g e t u l s ă u s c a p ă r ă p e d e c l a n ş a t o r , şi j e t u l p u t e r n i c d e a p ă s e izbi d e p i e p t u l n e c u n o s c u t u l u i , îl t r î n t i la p ă m î n t ş i - l î m b ă i e b i n e , a ş a c u m G i b b s i-o p r o m i s e s e c î t e v a c l i p e î n a ­ inte.

M a i întîi, z ă p ă c i t , m ă s l i n i u l s e z b ă t u n e p u t i n c i o s o v r e m e s u b p u h o i u l d e apă. A p o i s e ridică şi, ţ e a p ă n c a u n s o m n a m ­ b u l , s e î n d r e p t ă s p r e p a r t e a o p u s ă a străzii. P î n ă a c o l o n u r ă z b e a j e t u l g r ă d i n a r u l u i , iar l u i G i b b s , n u s e ş t i e d e c e , t o a t ă p o v e s t e a î n c e p u să i s e p a r ă d e o s e b i t d e i l a r ă ; i z b u c ­ n i n d î n rîs, p o c i n d c u v i n t e l e ca şi n e f e r i c i t u l s ă u i n t e r l o c u t o r , i se adresă : — D o m n e s t e r u g a t v i n ă iar d a c ă b a i e plăcut... Ş i - l p r i v i p e s t r ă i n , care, p e s t e d r u m , s e a c i u i s e l i n g ă u n g a r d , l a f e l d e e n i g m a t i c ca m a i î n a i n t e . Ş i n e b u n s ă fie, î n c e t ă G i b b s s ă rîdă, şi t o t s-ar c o m p o r t a a l t f e l d u p ă o b a i e r e c e şi n e p r e v ă ­ z u t ă . D a r ă s t a p a r c ă ar fi u n r o b o t ! P t i u !

S e î n t o a r s e c u s p a t e l e şi s e a p u c ă d e s t r o p i t f l o r i l e . C e l m u l t î n t r - o j u m ă t a t e d e c e a s a v e a să s e î n t o a r c ă p r o f e s o r u l , ş i g r ă d i n a r u l ş t i a că b ă t r î n u l u i îi p l a c f l o r i l e i m e d i a t d u p ă c e - a u fost u d a t e . G i b b s p a r c ă îl şi a u z e a s p u n î n d Ca d e o b i c e i : „ F l o r i l e rid, n u a l t c e v a , G i b b s ! R î d d e f e r i c i t e c e s î n t că a u p r i m i t o băiţă..." Era o b u c u r i e c o p i l ă r e a s c ă , d a r a c ă r e i m a n i f e s t a r e îl î n c ă l z e a p e G i b b s m a i m u l t d e c î t o l a u d ă meşteşugit aruncată, sortită să-l flateze. S e obişnuise, d e z e c e ani d e c î n d e r a l a p r o f e s o r , c u f e l u l a c e s t u i a d e a-l lăuda. Profesorul aprecia întotdeauna calitatea lucrului făcut ş i n u p e c e l c a r e - l î n f ă p t u i s e . A ş a e r a el, şi l u i G i b b s i s e p ă r e a c h i a r că e s t e m a i b i n e , c ă o m u l c a r e p r i m e a , i n d i r e c t , laudele profesorului a v e a o dublă satisfacţie : p e aceea că a s c o s d i n m î i n i l e s a l e u n a s e m e n e a l u c r u şi p e a c e e a că el, ş i n u a l t c i n e v a , e cel c a r e 1-a f ă u r i t .

T e r m i n a s e d e u d a t f l o r i l e şi, î n t o r c î n d u - s e i a r ă ş i la p o a r t ă s ă î n c h i d ă apa, îl zări d i n n o u p e n e f e r i c i t u l „ î m b ă i a t " t r ă -

YT

g î n d cu n ă d u f d c c e l e d o u ă g r i l e c e n t r a l e a l e porţii. E x a s p e ­ rat, G i b b s u i t ă că a r e f u r t u n u l în m î n ă . S e r e p e z i la p o a r t ă şi l o v i cu s e t e , c u f o a r f e c ă d e t ă i a t t r a n d a f i r i i , d e g e t e l e î n ­ drăzneţului crispate pe grile.

O m u l îşi d e z l i p i la r e p e z e a l ă m î i n i l e d e p e g a r d şi s e r e ­ t r a s e cu u n p a s , d a r n u m a i a t î t : n u - ş i m a n i f e s t ă î n nici u n f e l d u r e r e a ce t r e b u i e s-o fi s i m ţ i t şi n i c i n u i s e z u g r ă v i , î n v r e u n fel o a r e c a r e , î n p r i v i r i m i r a r e a p e n t r u c e l e î n t î m p l a t e .

A c e a s t a s p o r i furia l u i G i b b s , p o t o l i t ă p e n t r u u n m o m e n t d e r e t r a g e r e a o m u l u i , ş i - l f ă c u să r ă s u c e a s c ă c h e i a î n p o a r t ă şi s-o d e s c h i d ă . M ă s l i n i u l îl a ş t e p t a , ţ e a p ă n , p r i v i n d u - 1 a ş a c u m G i b b s s e o b i ş n u i s e d e j a şi n e s c h i ţ î n d v r e u n g e s t a n u m e .

P ă r e a că c i n e v a îl h i p n o t i z a s e ş i - l l ă s a s e a s t f e l , prostit, î n m i j ­ locul d r u m u l u i .

C î n d a j u n s e l î n g ă s t r ă i n , G i b b s ridică f o a r f e c ă s ă - l m a i i z b e a s c ă o d a t ă ; p e n e a ş t e p t a t e însă, m ă s l i n i u l s e r e p e z i la el şi î n m î n a lui luci u n casse-tHe, cu c a r e îl izbi î n m o a l e l e c a p u l u i . Ca u n s a c d e p a i e G i b b s s e g r ă m ă d i p e t r o t u a r .

5. MOARTEA Maşina zăbovi puţin în faţa porţii, apoi se auzi claxonul ei ca u n c l i n c h e t d e c l o p o ţ e l . Şi d i n n o u , d u p ă o s c u r t ă v r e m e , c a u c i u c u r i l e ei fîşîiră u ş o r p e p r u n d i ş . A p o i î n c e t a r ă . S e m a i a u z i d o a r p o r t i e r a p o c n i n d uşor, şi d u p ă o c l i p ă p r o f e s o r u l p ă ş i p r a g u l v i l e i . P r i v i r e a sa c o n t r a r i a t ă s p u n e a că c e v a n u - i în regulă.

S e d u s e p î n ă î n s u f r a g e r i e , zări m a s a n e a ş e z a t ă şi, m i r a t , strigă menajera : — M i s s L a n g e ! M i s s L a n g e ?!...

C e v a f o ş n i d i n c o l o d e uşă, p e c o r i d o r u l s p r e b u c ă t ă r i e , şi,. b ă n u i n d că m i s s L a n g e a a u z i t c h e m a r e a sa şi v i n e , p r o f e s o ­ rul s e a ş e z ă g r e o i î n t r - u n f o t o l i u . Era obosit. L u c r a s e t o a t ă d i m i n e a ţ a , şi, c o l a c p e s t e p u p ă z ă , c î n d să p l e c e , p e s c ă r i l e i n s t i t u t u l u i a fost d i n n o u a c o s t a t d e d o m n u l a c e l a c a r e - l v i z i t a s e î n t r - u n c h i p a t î t d e ciudat, r ă s c o l i n d a m i n t i r i c e p ă ­ liseră de mult.

— Tot n-aveţi să-mi încredinţaţi nimic, profesore ? se s t r î m b a s e o m u l la el.

V r u s ă - l r e p e a d ă , apoi c u t r e i e r ă p i a ţ a cu p r i v i r i l e , c ă u ­ t î n d u n p o l i ţ i s t s ă - i î n c r e d i n ţ e z e p e o b r a z n i c u l şi b i z a r u l p e r ­ s o n a j , dar, c u m s e î n t î m p l ă a d e s e a , n u z ă r i p e n i m e n i .

Atunci i se adresă nepoftitului: — S î n t e ţ i c i u d a t de... n e p o l i t i c o s , d o m n u l e . D i n n o u m i - a p ă r e ţ i în c a l e ?!

Necunoscutul zîmbi: — Din nou, profesore. N u - m i dă pace conştiinţa că peste o o r ă n u v e ţ i m a i fi o f i i n ţ ă vie, iar e u n u m ă a f l u încă î n p o ­ s e s i a u l t i m e l o r d v . cercetări, p e care, d e s i g u r , doriţi s ă l e lăsaţi omenirii.

— Ştiţi că ceea ce spuneţi, domnule, v-ar putea duce în f a ţ a u n u i c o m p l e t d e j u d e c a t ă ?... P e n t r u a m e n i n ţ a r e şi ş a n t a j ?

Necunoscutul zîmbi iarăşi: — N - a v e ţ i martori, domnule profesor. Sînteţi o persona­ l i t a t e , c e - i d r e p t , d a r n u m a i s p u s e l e d v . n - a r fi d e a j u n s . Ş i apoi la c e v - a r a j u t a ? T o t v e ţ i m u r i . V - a m s p u s d o a r d o r î n d u l t r e c u t : a ţ i fost c o n d a m n a t şi v e ţ i pieri. A s t a - i tot.

N i m e n i şi n i m i c n u v a î m p i e d i c a e x e c u t a r e a s e n t i n ţ e i d a t e .

D a r să n u p i e r d e m v r e m e a ; v ă r e p e t : n - a v e ţ i s ă - m i î n ci-edinţaţi n i m i c ?

P e n t r u î n t î i a o a r ă d u p ă l a n ţ u l î n t i m p l ă r i l o r cu a c e s t n e ­ c u n o s c u t , p r o f e s o r u l î n c e p u să s e t e a m ă . P e n t r u î n t î i a o a r ă o b s e r v ă , n e l i n i ş t i t , că s i g u r a n ţ a d i n v o r b e l e o m u l u i d i n f a ţ a s a n u - i p u r şi s i m p l u s i g u r a n ţ a i n c o n ş t i e n t ă a n e b u n u l u i . . . Ş i tot p e n t r u î n t î i a o a r ă s e g î n d i că s - a r p u t e a ca a m e n i n ţ a ­ r e a n ă s t r u ş n i c u l u i p e r s o n a j să s e î m p l i n e a s c ă .

C ă u t î n d să s c a p e d e a c e s t i n s o l e n t , s p u s e : • — N - a m v r e m e d e p i e r d u t , d o m n u l e ! Ş i fii a t e n t : d e - a i c i , v o i m e r g e d i r e c t l a p o l i ţ i e . B u n ă ziua, d o m n u l e !

S e u r c ă î n m a ş i n ă ş i porni. î i p l ă c e a s ă c o n d u c ă s i n g u r .

C o l e g i i c h i a r îl î n t r e b a u : „ D e c e n u ţii u n ş o f e r ?" D a r W o o d p r e f e r a s ă n u r ă s p u n d ă . C e s ă fi s p u s ? C ă n u - i p l a c e să fio c u c i n e v a î n m a ş i n ă p e d r u m u l d e la i n s t i t u t la v i l ă ? C ă - i p l a c e s ă r ă m î n ă s i n g u r cu g î n d u r i l c s a l e şi că, d e fapt, t o t u l i se sedimenta în m e m o r i e în aceste cîteva minute cîte făcea d e la i n s t i t u t a c a s ă ? N - a v e a rost...

U ş a d i n s p r e b u c ă t ă r i e s e d e s c h i s e u ş o r şi u n i n d i v i d cu o f a ţ ă g r o t e s c ă , m ă s l i n i e , c u c a s e - t c t e - u l cu c a r e - l l o v i s e p e grădinar încă în mînă, se îndreptă spre profesor. Instinctiv, W o o d s e ridică. P r i v i c i u d a t a a p a r i ţ i a şi, m a i î n a i n t e să a p u c e el să rostească v r e u n cuvînt, măsliniul începu să întrebe : — D o m n este rugat spune mie : profesor întors din p l i m ­ b a r e ? Ve...

19

U i m i t , n ă u c i t d e c e e a ce i s e î n f ă ţ i ş a o c h i l o r , p r o f e s o r u l r ă s ­ punse automat: — D a , e u s î n t p r o f e s o r u l . Profc... „ P r o f e s o r u l W o o d " m a i v o i s e să a d a u g e c î n d m ă s l i n i u l s e p r ă b u ş i a s u p r a l u i şi c a s s e - t e t e - u l îl izbi n e c r u ţ ă t o r î n cap.

W o o d c ă z u î n a p o i î n fotoliul î n care, n u m a i c u o c l i p ă înainte, o aşteptase zadarnic pe miss Lange.

M ă s l i n i u l îl a ş e z ă î n p o z i ţ i e n o r m a l ă , s e d ă d u a p o i c î ţ i v a paşi îndărăt şi-l e x a m i n a o clipă cu privirea. Era bine. S e î n t o a r s e şi, de d u p ă cel d e - a l d o i l e a f o t o l i u d i n î n c ă p e r e , t r a s e u n arc şi o s ă g e a t ă . A r m ă a r c u l p u t e r n i c , d i n b a m b u s , ochi şi t r a s e . S ă g e a t a z b î r n î i uşor, ca o a l b i n ă p r i n aer, şi s e î n ­ fipse în pieptul lui Wood, în partea stingă. U n val de sînge i se revărsă profesorului pe cămaşă, se prelinse pe pantaloni şi p e f o t o l i u , s e lăţi p e p o d e a . C a p u l îi c ă z u g r e u p e u m ă r u l s t î n g şi o s p u m ă r o z a l i e îi înflori p e b u z e .

M ă s l i n i u l p r i v i o v r e m e la v i c t i m a sa, apoi s e a p r o p i e , îl e x a m i n a cu a c e l a ş i a e r i n d i f e r e n t cu c a r e f ă c e a totul, îşi l u ă a r c u l şi ieşi.

6. AL DOILEA CONDAMNAT Profesor Mortimer — Theodor Robert Mortimer ter­ m i n a s e p a r t i d a de golf. O l a n d e z u l v a n E v e r s îl b ă t u s e şi, p o a t e d e a m ă r ă c i u n e a î n f r î n g e r i i , p o a t e d i n c i n e ş t i e c e altă p r i c i n ă , p r o f e s o r u l s i m ţ i s e n e v o i a să ş a d ă . S e l u n g i s e î n t r - u n ş e z l o n g p e t e r a s ă şi, p r e f ă c î n d u - s e că a aţipit, c a s ă fie l ă s a t î n p a c e , r ă m a s e î n t r - o d u l c e şi o d i h n i t o a r e a m o r ţ i r e . C o p a c i i f r e m ă t a u la c î ţ i v a p a ş i d e el şi norişorii n e g r i , c a r e a l e r g a u d e j a b e z m e ­ tici p e c e r u l p î n ă a t u n c i s e n i n , p r e v e s t e a u p l o a i a . U n c h e l n e r s e a p r o p i e cu p a ş i u ş o r i d e ş e z l o n g u l b ă t r î n u l u i s a v a n t . Ţ i n e a î n m î n ă o s t i c l ă d e v^hiski e n g l e z e s c — „ B a l l a n t i n e s " — şi, p e o t a v ă a r g i n t i e , u n p a h a r . S e opri o v r e m e l î n g ă M o r t i m e r , d a r c u m s a v a n t u l n u schiţă, c a d e obicei, g e s t u l c u n o s c u t , s ă - i t o a r n e , c h e l n e r u l s e î n d e p ă r t ă . îŞi abia i n t r ă el î n r e s t a u r a n t , că afară s e d e z l ă n ţ u i p l o a i a . Era o p l o a i e r e p e d e , c u p i c u r i m a r i şi î n t r - o clipă p ă m î n t u l s e a c o p e r i cu o p î n z ă n e l i n i ş t i t ă d e apă.

— P l o u ă s t r a ş n i c , l e s p u s e c h e l n e r u l c o n f r a ţ i l o r săi c a r e s t ă t e a u l î n g ă bar, plictisiţi, î n a ş t e p t a r e a c l i e n ţ i l o r .

20 •

U n u l căscă l u n g , fără nici o j e n ă şi, î n d r e p t î n d u - s e s p r e Ş fereastră, bolborosi : j — M i - e s o m n al dracului... A s e a r ă a m fost cu Rozi^ a m f ă - j c u t - o l a t ă şi a c u m pic d e somn... ;| P r i v i p r i n g e a m u l u r i a ş c u m . p l o u ă , apoi s e u i t ă la M o r ţ i - i mer, rămas neclintit în şezlong, p e terasă. Figura aspră a b ă - j t r î n u l u i , cu n a s u l m a r e , c ă r n o s , c u p l e o a p e l e g r e l e î n c h i s e f| o d i h n e a g a l b e n ă şi n e p ă s ă t o a r e ; p ă r u i alb, p u ţ i n c a m l u n g , \ a t î r n a p e s t e s p e t e a z a ş e z l o n g u l u i , iar p i c i o a r e l e m a s i v e a l e s a - ' v â n t u l u i , c u p a n t a l o n i i c a d r i l a ţ i d e golf, s e p r o p t e a u c o m o d ^ p e - u n fotoliu. ' i — F e r i c i t M o r t i m e r al tău, R o b e r t , s e a d r e s ă d e astă d a t ă c o l e g u l u i său, d o a r m e u n d e - i v i n e şi c î n d îi v i n e . P u n p a r i u p e 10 d o l a r i că şi l a institut... s a u l a U n i v e r s i t a t e . . . s a u l a laborator... d a c ă i s e f a c e s o m n s e - n t i n d e şi, g a t a , a ş i a d o r m i t , i C ă s c ă iar, p r e l u n g .

— ...Pe c î n d u n u i p î r l i t ca m i n e n u - i e s t e î n g ă d u i t ă vo-'; l u p t a t e a a c e a s t a n e v i n o v a t ă . Iar el, u i t e , a tras o d u ş c ă d e ; Vvhiski, ca de obicei, şi a c u m sforăie.

R o b e r t , c h e l n e r u l n e g r u , s e a p r o p i e şi e l de f e r e a s t r ă .

— B a n - a t r a s n i c i o d u ş c ă ca de obicei... S e v e d e c ă b ă t r î n u l u i i - a fost t a r e s o m n ori p o a t e că 1-a m o l e ş i t g r o z a v p l o a i a asta...

C ă s c ă şi el.

J •— M - a m m o l i p s i t d e la tine, M a c . :J — S e v e d e , r î s e Mac; N u m a i că eu... 'j M a c tresări, s e ridică p e v î r f u r i ş i - ş i p r o p t i n a s u l de sti-'j clă f e r e s t r e i . P r i v i o v r e m e a t e n t î n g r ă d i n ă , apoi r e v e n i l a ' p o z i ţ i a d i n a i n t e şi, p l e s c ă i n d n e m u l ţ u m i t d i n l i m b ă , s p u s e : — S ă m ă ia d r a c u ' d a c ă m a i p i e r d v r e o n o a p t e ! F a c ă R o z i | c e - o ş t i ! A m î n c e p u t s ă v ă d n ă l u c i . C h i a r a c u m m i s-a nă-'j zărit că e cineva în grădină, între boschete !

— C r e d că ai d r e p t a t e , M a c ; n u m a i p i e r d e n o p ţ i l e , altfel rişti să... Ş i f ă c u u n g e s t s e m n i f i c a t i v l î n g ă t î m p l a l u i M a c * D a , da, asta rişti ! Ş i î n c e p u s ă rîdă. j M a c rîse şi el, a p o i s e d u s e la b a r şi, t u r n î n d u - ş i u n w h i s k i l d i n sticla b ă t r î n u l u i , îl s o r b i d i n t r - o d a t ă . \ — N - a r e g u s t u r i r e l e b ă t r î n u l , R o b e r t ! f ă c u el, m u l ţ u m i t . \ „Ballantines" e o m a r c ă p e c i n s t e şi m i s e p a r e c ă - i v i n e d i r e c t ! din Anglia, nu ? \ — , 21

R o b e r t a p r o b ă d î n d d i n cap. A p o i i e ş i p e t e r a s ă , c o b o r î c î t e v a t r e p t e şi, d u p ă ce p r i v i o v r e m e cerul, s e î n t o a r s e : — P l o a i a a stat, M a c , dar t e r e n u l n u m a i e b u n d e golf.

A ş a că azi...

— Relache... rîse strîmb Mac. O b e r c h e l n e r u l şi d i r e c t o r u l c l u b u l u i t ă i f ă s u i a u l a o m a s ă şi m î n a d i r e c t o r u l u i î n s c r i a î n t r - o h î r t i e cifre d u p ă cifre. P r e ­ g ă t e a u m e n i u l p e n t r u b a n c h e t u l d e a d o u a zi : d-1 M o r t i m e r î m p l i n e a 65 d e ani şi p r i e t e n i i a v e a u s ă s e b u c u r e d e s ă r ­ b ă t o a r e a a c e a s t a l a m a s a lui.

C î n d sfîrşiră, s e r i d i c a r ă şi o b e r c h e l n e r u l î i a t r a s e ş e f u l u i atenţia : — P l o a i a a stat, d o m n u l e d i r e c t o r .

D i r e c t o r u l e r a u n o m u l e ţ g r a s şi chel, cu p ă r u l şi f a ţ a roşcată. Era î m b r ă c a t î n n e g r u , şi c ă m a ş a albă, cu g u l e r tare, s c o t e a şi m a i m u l t î n e v i d e n ţ ă s t a c o j i u l pielii. S e î n d r e p t ă s p r e t e r a s ă şi, î n c ă î n a i n t e d e a p ă ş i p r a g u l , îl zări p e b ă ­ t r î n u l M o r t i m e r î n ş e z l o n g ; faţa l u i s e f ă c u d i n t r - o d a t ă şi m a i stacojie : — R o b e r t ! răcni el d e s e c u t r e m u r a r ă f e r e s t r e l e . R o b e r t , c u m d e - a i p u t u t s ă - l laşi p e d o m n u l M o r t i m e r aşa, fără u n p l e d , ceva... ? !

A p o i s e î n d r e p t ă , b o d o g ă n i n d , s p r e t e r a s ă şi, c u u n m e r s l i n , g r e u b ă n u i t la u n o m r o t o f e i ca el, s e a p r o p i e , c u l i s t a m e n i u l u i p e n t r u a d o u a zi î n m î n ă , d e ş e z l o n g u l b ă t r î n u l u i .

T u ş i uşor, m i ş c ă u n s c a u n , dar, c u m b ă t r î n u l s a v a n t n u d ă d u v r e u n s e m n că s-ar fi trezit, d i r e c t o r u l s e i m p a c i e n t ă .

Voia o aprobare grabnică a meniului — oricum, alimentele t r e b u i a u n e î n t î r z i a t c o m a n d a t e — şi s a v a n t u l n u s e m a i t r e ­ zea.

D i r e c t o r u l n u d i s c u t a s e d e p r e a m u l t e ori cu M o r t i m e r , d a r a c e s t u i a îi m e r g e a n u m e l e că e t a c i t u r n şi o m u l e ţ u l u i n u p r e a îi v e n e a la î n d e m î n ă s ă - l t r e z e a s c ă . î ş i l u ă t o t u ş i i n i m a în dinţi: — D o m n u l e p r o f e s o r , îl a t i n s e el uşor, î n s ă p r o f e s o r u l n i c i nu dipi.

Directorul înconjură şezlongul, dar cînd ajunse în spatele b ă t r î n u l u i zări o b u c a t ă d e l e m n cu p e n a j la c a p ă t î n f i p t ă î n p î n z a ş e z l o n g u l u i şi p o a t e c h i a r î n s p a t e l e s a v a n t u l u i . L e m ­ n u l e r a atît d e b i n e a n c o r a t î n c î t n u c ă z u a t u n c i c î n d d i 22

l e c t o r u l s e l o v i d e el. T r e s ă r i şi, f ă r ă s ă - ş i d e a s e a m a c e f a c e , strigă cu vocea lui piţigăiată : — D o m n u l e Mortimer ! D o m n u l e Mortimer ! ! şi-l zgudui bine pe savant.

Zadarnic.

La strigătele alarmate ale directorului, alergară într-un s u f l e t R o b e r t şi M a c .

— C e s-a î n t î m p l a t , d o m n u l e d i r e c t o r ?

— Profesorul Mortimer... o săgeată...

Mac apropie o tăviţă argintie de buzele bătrînului. Nici o abureală.

Mortirrier era m o r t .

7. INSPECTORUL DUX Stătea la o m.-isă, într-un colţ ferit al barului. Avea 52 d e ani, t r e i z e c i d e a n i d e s e r v i c i u î n p o l i ţ i a c r i m i n a l ă şi o grămadă de afaceri dintre cele mai încurcate, pe care le re­ z o l v a s e ca n i m e n i altul. D a c ă n - a r fi fost a t î t d e b u n p r i e t e n c u B a c c h u s , ar fi a j u n s d e m u l t i n s p e c t o r - ş e f . E l însă, d e c î t e ori n u p r e a a v e a c e f a c e s a u , d i m p o t r i v ă , a v e a p r e a m u l t d e l u c r u şi v o i a s ă s e l i m p e z e a s c ă c u e l î n s u ş i — c u m îi p l ă c e a s ă s p u n ă —, v e n e a şi s e î n f u n d a aici, l a „Rumba", barul acesta cu aspect e v i d e n t de tavernă. î l cunoşteau toţi şi-i c u ­ n o ş t e a p e toţi. A ş a că ori de c î t e ori v e n e a aici — şi v e n e a d e s t u l d e d e s •—, o b i ş n u i ţ i i l o c a l u l u i ş t i a u c u p r e c i z i e că d a c ă n u î n t r - o zi, a t u n c i n e g r e ş i t î n trei s a u p a t r u î n c h i s o a r e a o r a ­ ş u l u i a v e a să g ă z d u i a s c ă p e a u t o r u l u l t i m u l u i furt s a u o m o r .

A c u m D u x e r a l a al ş a s e l e a p a h a r d e w h i s k i şi d e s e n a s e pe u n colţ de ziar o g r ă m a d ă de s e m n e cabalistice. î n t r e a c e s ­ tea se puteau deosebi, mai mici sau mai mari, o m u l ţ i m e de s ă g e ţ i d e d i f e r i t e tipuri. D u x l e m ă s u r a d i n o c h i — p e n t r u a c î t a o a r ă ? — c î n d p i c o l u l d e la b a r s o s i î n f u g ă s ă - l a n u n ţ e c ă d o m n u l s e r g e n t F o o l l e r îl r u g a s ă v i n ă u r g e n t la t e l e f o n .

S e sculă alene, se îndreptă spre telefon, dar abia făcu doit r e i p a ş i şi s e î n t o a r s e d e o d a t ă , p a r c ă a b ă t u t d e u n g î n d .

S e o p r i î n p i c i o a r e l a m a s a u n d e s t ă t u s e şi o c h i i l u i î n c e p u r ă s ă p r i v e a s c ă d i n n o u cu o s p o r i t ă a t e n ţ i e d e s e n e l e f ă c u t e î n d i m i n e a ţ a a c e e a . Ş i p o a t e ar m a i fi s t a t a ş a c i n e ş t i e cît d a c ă p i c o l u l n u s-ar fi r e î n t o r s , a l a r m a t , s ă - i r e p e t e i n s p e c ­ t o r u l u i că d o m n u l s e r g e n t F o o l l e r îl r o a g ă s ă p o f t e a s c ă u r ­ g e n t la t e l e f o n .

23

— B i n e , o s ă vin... f ă c u D u x .

D a r p i c o l u l o m a i p ă ţ i s e , aşa că ţ i n u s ă - i p r e c i z e z e l u i Dux: — D o m n u l e inspector, sergentul Fooller m i - a promis o c h e l f ă n e a l ă stra.şnică d a c ă n u m ă î n t o r c l a t e l e f o n cu d v .

D u x rîse : — S e r i o s ? A ş a a zis ? S p u n e - i d o m n u l u i s e r g e n t că b ă t a i a e s t e p e d e p s i t ă d e lege...

S e î n d r e p t ă t o t u ş i c ă t r e bar şi luă r e c e p t o r u l . I m e d i a t a u z i glasul lui Fooller.

— D o m n u l i n s p e c t o r ? V ă t e l e f o n e z d e la C l u b u l „ P a r i ­ zian".

D u x căscă p l i c t i s i t : — D a , şi ? D o a m n a L o m m e r , s o ţ i a d i r e c t o r u l u i , a l u a t i a r luminai ?

F o o l l e r i z b u c n i n e m u l ţ u m i t în r e c e p t o r : — Nu, d o m n u l e inspector. Ceva m u l t mai grav. S a v a n t u l M o r t i m e r a fost u c i s cu o s ă g e a t ă .

— Cu o s ă g e a t ă ? ! l ă s ă D u x s ă - i s c a p e . A p o i r ă m a s e o c l i p ă m u t de m i r a r e .

C e i d i n l o c a l f ă c u r ă d e o d a t ă l i n i ş t e , şi o m u l ţ i m e d e c a p e t e s e î n t o a r s e r ă s p r e bar. D u x z ă r i m u l ţ i m e a d e o c h i c a r e î l f i x a u şi s e d e z m e t i c i .

— B i n e , v i n acolo. D a , a c u m .

N i c i n u s e m a i î n t o a r s e s ă - ş i i a p ă l ă r i a . O p o r n i aşa.

U n g a z e t a r d e la „ N i g h t " îi ţ i n u c a l e a : — Ceva nou, d o m n u l e inspector? Aţi pomenit de o săgea­ tă ? ! D i n n o u o c r i m ă î n g e n u l a s a s i n ă r i i l u i W o o d ?

D a r D u x îi t ă i e a v î n t u l c u u n g e s t s c u r t : — N - a m timp. Ş i se a r u n c ă î n l i m u z i n a sa n e a g r ă , m a r e , c a r e d e m a r ă brusc.

Copacii se înşiruiau milităreşte în dreapta şi în stingă ma­ şinii, c a r e z b u r a p e a u t o s t r a d ă . I n d i c a t o r u l d e v i t e z ă a r ă t a a p r o a p e o s u t ă d e m i l e l a oră, d a r D u x nici p o m e n e a l ă s ă î n c e t i n e a s c ă . C î n d şi c î n d s c o t e a d e la p i e p t u n m i c f u r t u n g a l b e n ş i - ş i v î r a u n u l d i n t r e c a p e t e î n g u r ă . S u g e a . Era i n ­ v e n ţ i a l u i — „ a p a r a t u l Dux". C e l ă l a l t c a p ă t al f u r t u n u l u i s e pierdea în interioriil costumului într-un recipient plat cu whiski. Aparatul devenise de acum cunoscut. Colegii rîdeau.

24 .

D u x r î d e a şi el c î n d i s e v o r b e a d e „ i n v e n ţ i a " sa. N u m a i ş e f u l n - a rîs c î n d i s-a s p u s d e s p r e n o u a i s p r a v ă a l u i D u x .

L - a c h e m a t la e l î n b i r o u şi 1-a poftit să ş a d ă . D u x a b ă n u i t i m e d i a t d e c e a fost c h e m a t . M a i a l e s c î n d l - a v ă z u t p e şef f o i n d u - s e î n c u r c a t p e s c a u n , n e ş t i i n d c u m să î n c e a p ă d i s c u ţ i a , î i e r a p e n i b i l . Ş e f u l , o m subţii-e, n u p r e a s e v î r a î n s u f l e t e l e

) j ' j j i

subalternilor ; mai ales î n ale celor capabili, pe umerii cărora I s e afla î n t r e a g a t e v a t u r ă p o l i ţ i e n e a s c ă . Or, D u x e r a t o c m a i j u n u l d i n t r e a c e ş t i a , c a r e d u c e a u g r e u l , şi p e c a r e ş e f u l îi \ a p r e c i a şi îi r e s p e c t a . !

D u x r î s e î n s i n e a s a d e î n c u r c ă t u r a ş e f u l u i ; ca s ă - l a j u t e , j făcu să-i apară ciudatul furtun din care trase cîteva î n g h i - j ţituri. Ş e f u l îl p r i v i d i s p e r a t . l — Ce-i acela, D u x ?

J — U n furtun, rîse D u x , nu se vede ?

1| — Şi... şi p e n t r u c e e... la c e îţi f o l o s e ş t e ? \ D u x r î s e d i n n o u . D e astă d a t ă d i n t o a t ă i n i m a . ;.< — N u t e m a i p r e f a c e , boss! ( A ş a îi s p u n e a el ş e f u l u i , c u • c a r e s e c u n o ş t e a d e a t î t a a m a r d e ani şi cu c a r e f u s e s e p r i e t e n | n e d e s p ă r ţ i t cîtă v r e m e a c e s t a r ă m ă s e s e b e c h e r ) . D ă - o - n c o l o d e } t r e a b ă , N i c k , d o a r p e n t r u asta... p e n t r u f u r t u n u l a c e s t a m i r a - | c u l o s m - a i c h e m a t , c e d r a c u ' ! I n t r ă î n s u b i e c t şi z i - m i c e | ai p e i n i m ă ! N u m ă s u p ă r . H a i !

I Şeful izbucni: - A z v î r l e tubul, f u r t u n u l . . . a p a r a t u l ăsta, D u x , că n u ş i t u 5 c e - ţ i fac ! Ce d r a c u ' ţ i - a v e n i t ? Ş t i e o l u m e că î n f u n z i b a - i r u r i l e z i l e î n şir, că b e i î n t r - u n a . . . N u - ţ i a j u n g e ? I n v e n t a ş i ; a c u m şi b l e s t e m ă ţ i a asta ? ! ; D u x r î s e iar şi ş e f u l s e î n f u r i e d e - a b i n c l e a .

J — Ş i m a i a s t î m p ă r ă - t e odată, n u m a i r î d e ca p r o s t u l ! . . . i N i c k s e ridică şi î n c e p u s ă s e p l i m b e , s t a c o j i u d e s u p ă - l rare, p r i n b i r o u : j — A d i n e a u r i a m fost c h e m a t la t e l e f o n d e M a l l e t t i , p a t r o - ; n u l lui „Night". Ş t i i ce m i - a s p u s ? !

— Că are să s c r i e î n f i ţ u i c a lui d e s p r e , , a p a r a t u l D u x " .

— Exact. :1 — •— — — 25

i

Şi?

C u m ,,şi" ?

C e i-ai r ă s p u n s ?

L - a m rugat să nu

i scrie. S - a

comportat

însă

atît

i deş

o b r a z n i c că î m i v e n e a s ă - l fac porc. M - a l ă s a t să î n ţ e l e g c ă î m i f a c e u n hatîr, că...

— L a s - o - n c o l o , N i c k . D o a r n u m a i ai 25 d e ani, ai ş c o a l a v i e ţ i i , ce n a i b a ? N u t r e b u i a s ă - l r o g i p e p o r c u l ăla. A u z i ?

L a s ă - 1 să s c r i e !

— L - a ş fi lăsat e u î n a l t e î m p r e j u r ă r i , d a r a c u m . . . D e c î n d c u a s a s i n a r e a p r o f e s o r u l u i Wood... î n ţ e l e g i ? L u m e a o s ă zică...

— Lasă-1 s ă scrie, N i c k ! C e - o să" z i c ă l u m e a ! Lasă-1 s ă s c r i e ! î n d e f i n i t i v , D u x n u - i u n f i t e c i n e , n u ? şi r î s e iar.

— A i î m b ă t r î n i t , D u x , şi tot c o p i l ă r o s ai r ă m a s . N u u i t a c ă t e a p r o p i i d e v î r s t a p e n s i o n ă r i i , iar c a s t a g i u î n p o l i ţ i e p o ţ i c e r e d e p e a c u m s ă fii p e n s i o n a t . V r e i s ă t e c u p r i n d ă b r u s c „dorinţa" a c e a s t a , D u x ?

I n s p e c t o r u l s e ridică şi el. N u m a i r î d e a . Cuty a s p r e i s e a d u n a r ă î n j u r u l gurii, la c o l ţ u r i l e ochilor, p e f r u n t e . S e g î r b o v i s e d i n t r - o d a t ă şi p ă ş e a g î n d i t o r p r i n b i r o u , tîrşîit, b ă t r î neşte. î n t r - u n rînd s e opri l î n g ă s c a u n u l l u i N i c k ş i - l b ă t u p e u m ă r p r i e t e n e ş t e . F a ţ a i s e d e s t i n s e iar, recăpătîndu-.şi a s ­ p e c t u l ei t i n e r e s c , e n e r g i c .

— N - a i n i c i o grijă, N i c k . î n c ă p u ţ i n şi p u n e u c a p ă t a f a ­ cerii ă s t e i a cu s ă g e ţ i l e . . . Cît p r i v e ş t e „ i n v e n ţ i a " m e a , ş i r î s e iar, ce să-i faci ! ? Ia-o şi tu în g l u m ă . Iar celor din jur e x p l i c ă - l e tot î n g l u m ă : H o l m e s a v e a m a n i a p i p e i , D u x o a r e p e a c e e a a w h i s k i u l u i . . . Ei, ce zici, m e r g e ? Ş e f u l s e ridică. E r a m a i v e s e l .

— E ş t i u n d r a c b ă t r î n , D u x . B i n e , o să v ă d ce p o t f a c e .

D a r fii atent, b ă i a t u l e , şi d e s c u r c ă o d a t ă i ţ e l e n e b u l o s u l u i a s a ­ s i n a t al l u i W o o d . V e z i , p o a t e afli c e v a d i s c u t î n d c u g r ă d i ­ n a r u l p r o f e s o r u l u i încă o d a t ă .

Dux surîse la amintirea discuţiei din biroul şefului. Puse f u r t u n u l „ a p a r a t u l u i " la loc, î n b u z u n a r , şi v i r ă s c u r t la s t î n g a , p e o a l e e c u c a s t a n i . D r u m u l î n g u s t d u r ă p u ţ i n , şi i n s p e c t o r u l îşi opri m a ş i n a l î n g ă c e a a p o l i ţ i e i , cu c a r e s o s i s e s e r g e n t u l Fooller.

Sergentul era pe terasă. îi ţineau tovărăşie chelnerul R o ­ b e r t — c u f a ţ a n e a g r ă şi g r a s ă , l u c i o a s ă d e t r a n s p i r a ţ i e —; şi d i r e c t o r u l c e l b o n d o c .

— Hello, Fooller ! Hello, mister L o m m e r ! Hello, Robert 1 îi s a l u t ă D u x .

26 :

î i c u n o ş t e a p e toţi c e i d e Iată. P e d i r e c t o r îl c u n o s c u s e u l t i m u l , c î n d cu a c c i d e n t u l cu l u m i n a i al d o a m n e i L o m m e r , i a r p e R o b e r t îl ş t i a d e la b a r u l „îngerul de aur", u n d e n e g r u l s e r v i s e u n şir d e ani.

F o o l l e r îl p u s e î n g r a b ă la c u r e n t cu c e l e p e t r e c u t e . A p o i D u x îi p r i v i l u n g p e cei de faţă şi, p a r c ă s f i d î n d u - i , s c o a s e iar f u r t u n u l a p a r a t u l u i s ă u şi sorbi c u n e s a ţ .

— V - a ş r u g a f o a r t e m u l t , li s e a d r e s ă el, să p ă r ă s i ţ i p e n t r u c î t e v a c l i p e t e r a s a . Şi p e d u m n e a t a , F o o l l e r ! — îl c o n c e d i e el şi p e s e r g e n t . Ş i c î n d îi v ă z u p l e c a ţ i î n c e p u s ă - l e x a m i n e z e p e Mortimer.

S ă g e a t a s e m a i afla î n c ă înfiptă în s p a t e l e o m u l u i şi D u x o c l ă t i n ă p u ţ i n să v a d ă cît d e m u l t p ă t r u n s e s e în t r u p u l c e l u i a s a s i n a t . C ă u t ă apoi p e j o s u r m e de s î n g e , d a r n u erau.

P l o a i a s p ă l a s e tot. î l s t r i g ă p e R o b e r t şi n e g r u s e î n f i i n ţ a

; i • i ! i

! ] l i ]

imediat.

I — R o b e r t , îl r u g ă i n s p e c t o r u l , fii b u n şi a d u - m i o s f o a r ă ţ n u prea groasă. Dar repede ! !

R o b e r t d i s p ă r u î n d a t ă şi p e s t e p u ţ i n s e î n t o a r s e cu c e e a 1 c e i se c e r u s e . î Prin fereastră, directorul L o m m e r privea cu interes înde- ţ l e t n i c i r i l e c i u d a t e ale lui D u x . L î n g ă el, f r e m ă t î n d n e r v o s , se.j afla F o o l l e r . P r i v e a u a m î n d o i c u m D u x , cu a j u t o r u l n e g r u l u i , î prindea de speteaza şezlongului sfoara cerută. Apoi întinseră-| sfoara, p a r a l e l cu s ă g e a t a , s p r e parc. \ L o m m e r n u s e p u t u a b ţ i n e şi r e m a r c ă : !

— Ciudat om in.'ipectorul dumitale. mister Fooller. A c u m * d e c e s-o fi a j u t î n d el c u n e g r u l şi n u cu d u m n e a t a ! ? j F o o l l e r îl p r i v i p e s u b s p r î n c e n e , apoi lăsă s ă - i s c a p e , î n - j c i u d a t , p r i n t r e dinţi : ^ — T e bănuie.^pe d u m n e a t a , m i s t e r L o m m e r , şi m - a l ă s a ţ i s ă t e s u p r a v e g h e z ! Ş i p r i v i să v a d ă e f e c t u l r ă s p u n s u l u i s ă u . j O m u l e ţ u l s e f ă c u a l b la f a ţ ă şi î n c e p u s ă s e b î l b î i e c u | vocea lui piţigăiată : i — C e - c e aţi s p u - s p u s , m i - m i s t e r F o o l l - l l e r ? i D a r F o o l l e r e r a şi el c o n t r a r i a t d c p u r t a r e a lui D u x . A ş a | că, c e v a m a i p o t o l i t , îl r u g ă p e d i r e c t o r : \ — V ă rog, n u v ă i m p a c i e n t a ţ i , că s e v a l ă m u r i t o t u l î n - ' j dată. j

(CONTINUARE

IN NUMĂRUL

VIITOR)

J 27

POŞTA REDACŢIEI LOZNEANU STELIAN (Dorohoi) Povestirea dv. e încă prea schematică, reprezentînd de lapt un amalgam de locuri comune, de naivităţi şi de idei neverosimile (finalul). Dacă ţinem însă seama că a fost scrisă de un elev în clasa a X-a, e a poate fi considerată ca fiind un exerciţiu necesar şi încurajator.

CONSTANTIN PASCU (Cluj) In afara unor observaţii de a m ă ­ nunt pe care vi le v o m comunica într-o scrisoare, schiţa dv. în care polemizaţi cu Wells ni se pare interesantă, deşi nu sîntem d e acord cu punctul dv. de vedere. Ideea călătoriei în tim,p imaginată de, scriitorul lenglez este, după opinia noastră, o idee fecundă m ă c a r pentru literatura ştiinţifico-fantastică, deşi ar exista şi unele teme­ iuri ştiinţifice care ar pleda în favoarea ei (după cum v o m arăta într-un număr viitor al Colecţiei). N u tot ceea c e astăzi pare i m p o ­ sibil rămîne ca atare şi în viitor. O dovedeşte altă idee wellsiană — cavoritul, care a fost socotit pur şi simplu absurd pînă cînd savanţii au intuit existenţa gravitonilor.

FLORIN PATAPIE (Iaşi) Ceea ce ne-aţi trimis nu e rău ca î n ­ ceput. Aşteptăm să v e d e m c u m vi se va dezvolta talentul.

VICTOR ŞTEFĂNESCU (Costineşti) Fantezia dv. remarcabilă nu e întrecută decît de graba cu care doriţi să vă exprimaţi, de imde o acţiune pasionantă invadată de hăţişurile unui stil prolix, de o claritate aproximativă şi adesea stîngaci. Merită să reflectaţi şi la faptul paradoxal că sînteţi m a i convingător cînd abordaţi episoadele misterioase din antichitatea Egiptului decît atunci cînd vă ocupaţi de problemele m.ai reale ale unei anticipaţii moderne.

D e altfel, de/.nodămîntul ales de dv., deşi aşa trebuie să fie în g e ­ neral, lasă totuşi, tot din pricina grabei cu care l-aţi expediat, i m ­ presia unei soluţii „Deux e x machina". Vă v o m comunica într-o scrisoare observaţiile noastre de amănunt.

SOCACIU ADRIAN (Braşov) După cum doriţi, în curînd veti avea prilejul ,să citiţi în colecţie lucrări de Wells şi Lem. N e puteţi trimite povestirile dv. dactilografiate la două rînduri, pe o singură parte a filei, în cîte două exemplare.

GELU TUDORONIU (Sibiu) Lucrarea dv. „Sfîrşitul piraţilor cosmici" este scrisă cu un anumit nerv epic, ceea ce dovedeşte că aveţi talent, dar acţiunea povestirii se desfăşoară confuz şi haotic.

In ceea ce priveşte tema aleasă, dv. n-aţi făcut decît să proiectaţi în Cosmos nişte obişnuite şi terestre aventuri piratereşti.

DUMITRU SPRINCEANA (Galaţi) Paginile pe care ni le-aţi trimis n e - a u edificat asupra posibilităţilor dv. literare. Fiind b î n tuit de mari probleme filozofice (ceea ce pentru orice scriitor con­ stituie un mediu fecund), dv. aţi reuşit să scrieţi un eseu (poate cam prea retoric). Acţiunea propriu-zisă a „romanului" e însă anemică.

28

Vă propunem să vă limitaţi l a început la genul scurt, iar ideile filo­ zofice să apară firesc în acţiune.

STOICA D A N (corn. Ghirdovcni) Povestirea „Gana" denotă aceleaşi deficienţe pe care le-am menţionat tov. Gelu Tudoroniu.

Dacă „Sfîrşitul piraţilor cosmici" are o acţiune m a i antrenantă decît „Gana", lucrarea dv. dovedeşte în schimb o mai mare atenţie (deşi încă insuficientă) pentru stil.

NICULICI ION CONSTANTIN (Drăgtăneşti), ION VANGHELE (Ploieşti), ION DOIIBESCU (Cimpulung-RIusccl) Deocamdată n-aţi reuşit să ieşiţi din şabloanele genului. Mai încercaţi.

- o « o -

Vnii cititori ne propun să publi­ căm nu numai adresele acelora care au jascicule ale Colecţiei în plus, dar şi pe ale celor cu broşuri în minus. Deoarece numărul aces­ tora din urmă este foarte mare, cuprimînd pe toţi noii prieteni ai publicaţiei noastre, ne vom limita şi de acum înainte să-i semnalăm doar pe cei care au numere în plus. Altminteri, ar însemna să ră­ pim din fiecare fasciculă cîteva pa­ gini, ceea ce, fireşte, n-ar fi in in­ teresul nimănui.

FRED LEINWEBER. Bucnreşti-6. Aleea Zînelor 18, Bloc B, scara B, et. II, ap. 27 (are în pliis numerele 1, 4, 5, 15-83, 150, 179281).

CERGĂ VIOREL, Graiova. str.

Reforma Agrairă 1 A (are în plus numerele 5-H, 17, 18, 80, 78).

LIVIU ŞUTEU, Braşov, str.

Uranus 10, Sc. B, ap. 11 (60, 73, 75, 81, 102, 106, 181, 187, 261).

DUMITRU VASILICA, Boto­ şani, str. Marchian 6«. Bl. A-7, Sc. B, ap. 16 (1-2, 4-282).

Stereofonie...

programul

1 şi 2.

YOLANDA BANCU, Bucu­ reşti, str. 13 Decembrie, nr. 12, et. 1, ap. 8. tel.: 55..37.96 (1-28J). lOAN DRĂGOI, com. Vulcan, nr. 273, Braşov (18,21 în 2 exem­ plare, 22-24, 37, 43, 55, 97, IIK. 126. 129, 138, 116, 216, 225. 22'J. 240, 212, 257. 258, 274).

29

Crocomobilul

de NICOL.AE AŞCIU

DE AZI SI D£ DSMUlî

Primul miting de aviaţie a avut loc în România la 18 octombrie 1909. Pe hipodromul Băneasa a evoluat atunci, între alţii, şi cele­ brul pilot şi constructor de avioa­ ne Louis Bleriot, invitat special cu acest prilej.

•

în Japonia s-a construit un obiectiv fotografic cu focarul si­ tuat la o distanţa do 5 200 mm.

Cu ajutorul acestui obiectiv se poate fotografia un om aflat la o distanţă de 5 km de aparat.

•

Gheţarii din Norvegia, care în trecut scădeau în înălţime cu un centimetru pe30an, din 1962 au în­ ceput su crească. In 11 luni înăl­

ţimea lor a cresiut în medie cu circa 1,20 m.

In 1486, portughezul Bartolomco Diaz a descoperit în partea de sud a Africii un cap care intra adînc în mare. El l-a numit Capul Furtunilor. Mai tîrziu i s-a spus Capul Bunei Speranţe.

La Capul Bunei Speranţe, co­ răbiile se opreau ca să-şi com­ pleteze rezervele de apă. Atunci navigatorii care plecau în India lăsau la mal, sub o piatră mare, diferite scrisori. Corăbiile care sa întorceau în Europa ridicau scri­ sorile şi le împărţeau celor cărora erau adresate.

Piatra care a servit drept prima

cutie poştală se păstrează şi i, tăzi.

as-

.ito acustice. Enigma a r ă m a s iiedezlegată.

î n 1832, un „autobuz" făcea curse între Londra şi Birmingham, EI avea 50 de locuri : 28 pe aco­ periş şi 22 în interior. l,a o dis­ tantă de 100 do puşi Sn fata vehi­ culului mergea un om caro tinc.i ziua un stegulct roşu, liir noaph un felinar cu cure Hcmnull/.u jx-ii tru a utruge uteutlu iilclonllui asupra... primejdiei.

In oraşul Ispahan din Iran se află o geamie străveche cu mina­ rete înclinate. Aceste turnuri do cîte 15 m înălţime se clatină foarte uşor de îndată ce cineva începe să urce pe scara în spirală. Dar cel mai interesant este că se lea­ gănă nu numai minaretul în care urci, ci şi celălalt, chiar dacă în momentul acela nu se află nimeni în el.

Enigma minaretelor din Ispa­ h a n a atras atenţia inginerilor şi arhitecţilor angajaţi să restaureze geamia. P e n t r u a dezlega taina, ci au ascultat pietrele din cons­ trucţie cu cele mai perfecţionate

N i i V B engleză de cercetări „Discdvcry" a efectuat o serie de c e r I ni geofizice pe fundul il Iloşii.

Printre altele, I ' iiillţilii au descoperit la o

•

.

— Vo rog să trageţi

Hiliuclmo

de

2 000 m un

curent

do apA cnldă cu o temperatură (le ci'ii. 40"C. Oamenii de ştiinţă < ' ( ) i i , s l ( l i M r t că originea acestei tcrmoc'enlnile submarine ar li cxi.stcnţu unui mare număr de crăpaiiu'l pa fundul mărti prin care căldui'ii din udincul l'ămintului se împrăţitio In Jur. Aceasta contri­ buie la (IcpliiNiircu energică a magmei d(' sub conllnenlul afri­ can. Din nceustă cauză, Peninsula Arabică ae depărtează în flecare an de Africa cu cea. 1 cm. De la apariţia omului pe Pămînt — p e ­ O uzină din Birmingham a reu­ rioadă intimă în istoria planetei şit să fabrice tuburi trase s-au din alu­ noastre — Africa ţ;i Asia de­ miniu una cu diametrul părtat de alta cu interior peste 10 de k m3. microni şi pereţii de 1/10 m i -

in jaţa ca na ujuiuje

jurxunul.

ele C. TABACU 31

croni. Un milion do asemenea tu­ buri încap într-un degetar, iar dintr-o tonă de aluminiu se poate obţine o lungime, de astfel do tu­ buri, egală cu distanţa dintre Pă­ mînt şi Lună.

meşte răspunsul imprimat de un carton.

Pe aeroporturile mari au fost introduse săli de aşteptare mobile, din care pasagerii intră direct în avion. Sala, în formă de autobuz, In gara Waterloo din Londra cu dimensiunile de 17X4,8 m şi au fost instalaţi roboţi care răs­ o greutate de 34 de tone, este in­ pund la diferite întrebări puse de stalată pe un şasiu eu roţi. înăl­ călători în legătură cu mersul ţimea sălii poate fi reglată. Salatrenurilor. Robotul a fost astfel autobuz este pusă în miş­ construit încît să poată răspunde care de două motoare de cîte 170 la peste 120 de întrebări. La nu­ C P. In ea funcţionează un bufet mai şapte secunde după ce pasa­ gerul a pus întrebarea, el pri-^ şi o cabină pentru personalul de - o c oservire.

-

Citiţi in numărul viitor al Colecţiei povestirea lui JEROME K. JEROME

Tiparul executat Ia Combinatul poligrafic „Casa Scînteii"

OCTOMBRIE 1966 PREŢUL 1 LEU

41007

O

BĂUTURĂ

Ş/ PENTRU

EXCELENTĂ RECONFORTANTĂ COPII