CPSF_283

COLECŢIA

„POVESTIRI

ŞTIINţlFICO-FANTASTICE"

CAZUL COMANDORULUI de

IGOR

ROSOHOVATSKI

Colecfia

„POVESTIRI ŞTIIWTIFICO FANTASTICE" editată

de

revista

• lehnica Anul XII 1 septembrie 1 9 6 6

Redactor literar: A D R I A N R O G O Z Î Coperta-desen: V I C T O R W E O i M A N N « Preientarea grafică: CORNEL DANELIUC '••

,,Mă r o g . s ă inli-e, — îşi zise K a n t o v . S ă i n t r e , j Tutuaa...

D e ş i s u n ă c a m c i u d a t : a n c i i e î a t o r - a p ă r ă t o r . î n sfir-^ şit...".

Nici u r m ă din p r i v i r e a aceea do u n c a l m tradiţional. B u - z e l e n u s(^ s t r î n . s ; î n l r - u n r i c t u . s s e m n i f i c a t i v . N i m i c d i n t o a t e i acestea... Nimic, nimic... ; A n c l u - i a i c i i i l - a p ă r u t o r s-a aplecat, căci altfel risca să s t r ă - l p u n g ă c u ci',iul t a v a n u l . C a m e r a e r a î n a l t ă d e a p r o a p e p a t r u j metri ! jj ,.R d i n ă i j t i a — t ' î n d i K a n t o v ş i s i m ţ i c u m î l a p u c ă f u r i n . | N - a m c e r u t n i c i o d a t ă să fiu t r a t a t cu u n t a c t d e o s e b i t , d a r î n ţ c a z u l d e f a ţ ă d u m n e a l o r a r fi p u t u t s ă s e m a i g î n d e a s c ă . . . ' ' .

1 O

voce

—

Aveţi

plină,

—

O

să-nii

rugăminte.

o

pronunţie pimoţi Aş

vreo

avea

o

d i s t i n c t ă '• întrebare ?

| |

rugăminte,

•— A m î n ţ c l t s . V i ;;e v a d a a l t a p ă r ă t o r . D a r s ă ş t i ţ i c ă e u aş p u t e a să v ă ră.'ipund la î n t r e b ă r i .

— C e - a ţ i r e u ş i t s ă e l u c i d a ţ i p î n ă a c u m în c a z u l m e u ?

şi; 1

O c l i p ă d e t ă c e r e . D a r şi a t î t a a fost d e a j u n s p e n t r u a' spune multe.' ; „Nimic b u n — conchise Kantov. F ă p t u r a asta are reacţiile ţ i n s t a n t a n e e . M i - a r fi r ă s p u n s i m e d i a t " . l — P r i m u l c a z s-a c o n s t a t a t l a d o u ă z e c i şi ş a p t e a p r i l i e , l a | u n o m cu care navigatorul dumneavoasti'ă vorbise cu două-'j sprezece ore mai inainte. j S u r p r i n s e î n d o i a l a l u i K a n t o v ş i .se v ă z u n e v o i t s - o ri.si-ii pcască : j —

S-a

stabilit

cu

precizie.

|

K a n t o v îşi a m i n t i e c r a n e l e î m p î n z i t e d e p e t e m ă r u n t e , p i c ă - 1 t u r i l e a l b ă s t r i i ce a t î r n a u d e c r u c i u l i ţ e l e d i v i z i u n i l o r . O c a - j m e r ă d e e p u r a r e , a p o i a l t a şi î n c ă u n a . . . D u ş u l e n e r g e t i c , d u ş u l | ionic, baia condiţionată, filtrul magnetic... Iar dincolo de p e r e -

ţii n a v e i — i e r b u r i v e r z i m i r o s i n d a i a r b ă şi p ă d u r i c u f r e a - j m ă t d e p ă d u r e . . . D a r el n u - i l ă s a p e b ă i e ţ i s ă i a s ă , îi g o n e a j d i n t r - o c a m e r ă î n a l t a . . . Ş i a c u m ă s t a zice... C e n a i b a ? ! ] Privirea mînioasă a comandorului a încremenit pe uşa îndă­ rătul căreia a dispărut gigantul. ,,Te-ai s u p ă r a t ? C u atît m a i bine. T e - a i obişnuit să rezolvi t r e b u r i l e o a m e n i l o r î n l o c u l lor...". , Iritat, K a n t o v n u p u t e a să î n l ă n ţ u i e faptele în o r d i n e ş i | a p o i s ă l e s i n t e t i z e z e şi s ă v a d ă c e - o i e ş i d e - a i c i . C o n e c t a a p a - | r a t e l e d e c o n d i ţ i o n a r e şi a r u n c ă cît c o l o , c u o l o v i t u r ă d e | p i c i o r , f o t o l i u l ce s t ă t e a g a t a s ă s e î n d o a i e s e r v i a b i l c a s ă i a j f o r m a corpului său. Ţ ă c ă n i de p a t r u ori la r î n d cu r e g u l a t o r u l ! v i d c o f o n u l u i şi-şi p r o i e c t ă i m a g i n e a p e p e r e t e : ] — V r e a u să vorbesc cu Consiliul. | Văzu faţa imperturbabilă a operatorului de serviciu. | „ I m p e r t u r b a b i l ă c a î n t o t d e a u n a " — îşi zise. O r î c î t s e s t ă - ] p î n e a , v o c e a l u i e r a m a i v i o l e n t ă d e c î t a r fi v r u t s ă fie : ' — Rog Consiliul să-mi n u m e a s c ă un alt apărător. U n omJl O p e r a t o r u l se a ş t e p t a , n a r e - s e , să a u d ă e x a c t a s t a , a ş a că ş avea replica gata pregătită : j — Ş i e l t o t o m se n u m e ş t e . \ — Se numeşte... r e p e t ă fără să v r e a K a n t o v , d î n d vocii i sale o intonaţie ironică.

O p e r a t o r u l se înfurie : — D a , o m u l se n a ş t e şi n u se s i n t e t i z e a z ă i n t r - u n l a b o r a t o r . ; D a c ă a c e a s t ă d e o s e b i r e d e p r i n c i p i u v ă s a t i s f a c e , m ă r o g . {A\ p r o n u n ţ a t e x p r e s i a „de p r i n c i p i u " cu acelaşi ton cu care K a n - : tov rostise „se numeşte".) D a r dacă îmi veţi s p u n e că e o j m a ş i n ă , d e ş i m a ş i n a a c e a s t a a r e şi p i e s e p r o t e i n i c e , a m s ă v ă : r ă s p u n d c ă e a î n ţ e l e g e şi s i m t e m u l t m a i m u l t d e c î t n o i . Ş i | încă ceva n u lipsit de i m p o r t a n ţ ă — obiectivitate absolută... î „ N u e f u r i o s — îşi zise K a n t o v . M i m e a z ă f u r i a , s o c o t i n d c ă * aşa m - a r putea convinge mai uşor". !

— D e g e a b a v-aţi s u p ă r a t pe Consiliu, l u m ă operatorul, i Cazul neglijenţei în c a r a n t i n ă e cercetat de opt a n c h e t a t o r i - • a p ă r ă t o r i . Ş a s e d i n t r e ei s e o c u p ă d e m e d i c i i p o s t u l u i d e ca-.j r a n t i n ă , u n u l d e m e d i c u l n a v e i şi u n u l d e d u m n e a v o a s t r ă . ; D u p ă p ă r e r e a m e a . nici n - a ţ i p u t e a găsi a p ă r ă t o r m a i b u n . ^ „ P o a t e e a . c r e a t u r a a s t a , s ă î n ţ e l e a g ă şi s ă s i m t ă , a ş a c u m ; zici t u , m a i m u l t d e c î t n o i . D a r ce, e u p e n t r u e a a m z b u r a t j în C o s m o s ? P e n t i u e a m i - a m p u s d e s u t e d e o r i v i a ţ a î n p r i - \ m e j d i e ? P e n t r u e a m i - a m p i e r d u t t i m p u l şi, o d a t ă c u e l , J p e cei d r a g i , p r i e t e n i i , c o n t e m p o r a n i i ? D a , c o n t e m p o r a n i i ; \ abia a c u m a m p ă t r u n s cu a d e v ă r a t înţelesul acestui cuvînt. Ş i | t u v r e i ca d u p ă t o a t e a s t e a s ă m ă j u d e c e e a ?" l — Să r e v e n i m la r u g ă m i n t e a mea. ']

• P e n t r u o clipă, p e iaţa o p e r a l o i u l u i r.păru o expresie dc perplexitate.

— Voi raporta Consiliului rugămintea dumneavoastră.

—

Mă

numesc

Pavel

Petrovici.

K a n t o v s t r î n s e c u p u t e r e m i n a o s o a s ă şi r e c e şi p e n t r u î n t i i a o a r ă d e m a i m u l t e zile î n c o a c e se simţi n r a i s i g u r p e s i n e .

N o u l a n c h e t a t o r - a p ă r ă t o r îi p l ă c u d e la p r i m a v e d e r e . S l a b şi d o ş i r a t , a v e a m e r s u l e n e r g i c , s ă l t ă r e ţ , i a r mi.şcările lui e r a u lepezi. U n u l ca ăsta, d a c ă se a p u c ă de o treabă, nu-şi piei'de vremea degeaba, — L u a ţ i l o c , îl i n v i t ă comandorul.

Vru să î m p i n g ă fotoliul, d a r n u m a i a p u c ă . A b i a se g î n d i la a s t a . c ă f o t o l i u l ieşi s i n g u r d i n t r - o f i r i d ă şi s e o p r i d i n a ­ intea lui Pavel Petrovici. „ L u a - v - a r n a i b a d e o b i e c t e s e r v i a b i l e !" — î n j u r ă î n g î n d K a n t o v . C î t e o d a t ă , în c a m e r a h o t e l u l u i d e c a r a n t i n ă se s i m ţ e a ca u n o m f ă r ă mîini.

P a v e l P e t r o v i c i .se t r î n t i î n f o t o l i u ş i p u s e u n p i c i o r p e s t e altul.

— A m luat cunoştinţă de statele d u m n e a v o a s t r ă de servi­ c i u , z i s e , s f r e d e l i n d u - 1 c u p r i v i r e a p e K a n t o v . .Şi m - a m c o n v i n s că sînteţi un o m cu m u l t ă experienţă.

K o n t o v nu-şi p u t u t d a s e a m a ce semnificaţie d ă d e a a p ă r ă ­ t o r u l e x p r e s i e i ,.cu m u l t ă e x p e r i e n ţ ă " .

— Faptele sînt însă de necontestat. Navigatoiul dumnea­ voastră a m u r i t de asfixie-T la o j u m ă t a t e de s ă p t ă m î n ă d u p ă ce a p ă r ă s i t n a v a . D o u ă s p r e z e c e o r e m a i tîi'ziu, s i m p t o m e l c a c e l e i a ş i b o l i a u a p ă r u t l a m e d i c u l c a r c î 1-a c o n s u l t a t . A ş a a izbucnit epidemia.

R ă m a s e o v i ' e m o t ă c u t , a ş t e p t î n d obiecţiile lui K a n t o v . R ă ­ suflă o d a t ă a d î n c , îşi s c h i m b ă poziţia, încruci,şîndu-şi p î c i o a i r l e î n t r - a l t f e l , i a r f o t o l i u l î ş i s c h i m b ă şi e l f o r m a , — N a v a a s t a t în c a m e r a d e r e c e p ţ i e a s a t e l i t u l u i o p t zile.

Trei zile m a i m u l t , la c e r e r e a d u m n e a v o a s t r ă . D e c e ?

P a v e l P e t r o v i c i s e u i t a u n d e v a î n t r - u n colţ. P o a t e îi e r a ti^uiiă să v a d ă confuzia d e p e f a ţ a lui K a n t o v .

— A m holăjît să r e p e t ă m ciclul de epurart-. i ă.spunse celălalt.

— V ă îngrijora ceva ?

— Nu. — Deci

intuiţie ?

—

o m ă s u r ă de prevedere în plus şî-atîta

—

Se p u t e a ca navigatorul să n u

—

Nu,

nu

tot.

fi î n c h e i a t c i c l u l ?

cred...

. . N a v i g a t o r u l p u t e a s ă fi p ă r ă s i t c a m e r a m a i i n a i n ţ p d e a s e a p r i n d e b e c u l d e c o n t r o l — -se g î n d i K a n t o v . D a r d u p ă a c e e a s-a m a i f ă c u t o verificare..."

Anchetatorul-apărător scoase din b u z u n a r un magnetofon, îl j u c ă d e d o u ă o r i î n p a l m ă , a p o i îşi f r e c ă c u d o u ă d e g e t e l o b u l u r e c h i i ; raîinile l u i n u s e p u t e a u l i n i ş t i c u n i c i u n c h i p . ..A. s t r ă b ă t u t u n d r u m a t î t d e î n ' i r o z i t o r i n C o s m o s — s e g î n d i P a v e l Petrovici. Şi iată r e z u l t a t u l : cele m a i b u n e d i n t r e i n f o r m a ţ i i l e o b ţ i n u t e s - a u î n v e c h i t , i a r el e s t e a c u z a t d e o c r i m ă din cele m a i grave. Aş v r e a să cred că c nevinovat, d a r c u m altfel s-ar p u t e a e x p l i c a i z b u c n i r e a e p i d e m i e i ?" Zise a p o i : — Ştiţi, azi e m e c i m a r e d e fotbal...

— A m s ă m ă u i t n e a p ă r a t , a c c e p t ă .jocul K a n t o v N - a m m a i v ă z u t de m u l t un meci.

şi z î m b i :

Z î m b e t u l a c e s t a îl f ă c u p e a p ă r ă t o r s ă p r i c e a p ă a d e v ă r a t a stare de spirit. ,.Eu u n u l t e c r e d " — v r u să zică, d a r n u p u t u să m i n t ă .

S ă r i d i n f o t o l i u c a ş i c î n d a r fi f o s t c a t a p u l t a t d i n c a b i n a u n e i n a v e şi s t r î n s e c u p u t e r e , c a p e v r e m u r i , m î n a c l i e n t u l u i s ă u : — Fiţi fără grijă. Voi face tot ce-mi va sta în p u t e r e . lui

In

cîteva

secunde,

escalatorul

îl ciusc l a

ieşirea

clin

hotel.

F ă c u o c h i i r o a t ă ş i s c o a s e v i d e o f o n u l p o r t a t i v . , . C e - o fi f ă cînd N a d i a ? " — se inti'ebă îngrijorat.

D e d i m i n e a ţ ă , soţia lui avu.sese u n acces de t u s e cu f l e g m ă a b u n d e n t ă . A ş a î n c e p e a d e obicei a s f i x i a - T . î n 98 d e c a z u r i d i n t r - o sută, b o a l a a v e a u n sfîrşit m o r t a l .

iii —

Bună

ziua,

Tată !

—

M ă b u c u r că te văd, Piotr. S - a - n l î m p l a t

—

l)v

(t

O privire tatea : — O, v ă d

ceva ?

i i t ' b u i a s ă s e fi i n l i i i i p l a i / scurtă că

te-ai

pe

sub

sprîncene.

exprimînd

curiozi­

emancipat !

P i e l e a u s c a t ă d i n j u r u l o c h i l o r s-a s t r î n s în c u t e aidoni.. c r ă p ă t u r i l o r d e pe p î n z a u n u i t a b l o u cînd ai i m p r e s i a u n e o r i c ă o c h i i t a b l o u l u i t e u r m ă r e s c . î ş i zi.se : „ N - a r e d e c î t d o i a n i ş i d e j a . . . D e a l t f e l , d a c ă ţ i n e m c o n t d e t o t c e .s-a î n r e g i s t r a t în m e m o r i a lui, a r e o m i e s a u zece mii de ani..."

— Tată,

am

fost

la

comandorul

Kantov...

P i o t r îşi zise l a r î n d u - i : „ C u r i o a s e fiinţe şi o a m e n i i ă ş t i a !

T a t a , b u n ă o a r ă , n - a r e nici r o e n t g e n v i z i u n e , nici g a m a v i z i u n e şi n i c i t e l e p a t o a m p l i f i c a t o r i şi, c u t o a t e a c e s t e a , p a r c ă d e s c i ­ frează s t a r e a m e a d e spirit. A m i m p r e s i a u n e o r i c ă aici n u e vorba n u m a i de experienţă..."

— Ştiu. Ţi-a refuzat asistenţa.

—

Da. Tată.

—

Te-ai

—

N u . D a r cazul lui e foarte

— Te-ai \—

Vrea

să-1 a p e r e

un om născut

de

natură.

supărat ? complicat.

supărat ?

î n cazul lui se cere o obiectivitate

.,De ce m i n t e ? " S t a r e a c ă u t a o ieşire.

— Te-ai supărat?

de iritare

absolută.

mocnită

de cîteva

zile

,.Şi t o t u ş i n i c i cliiar T a t a n u p o a l e s ă î n ţ e l e a g ă . . . D e alliTiînteri n-are nici o vină". Apoi cu glas tare : — L-au jignit. Tată. îi simt durerea.

—

Totuşi n u v r e a ca tu să te amesteci în treburile lui.

Iritarea —

sporea

Nu e numai

mereu. treaba lui.

— Ce vrei ? ..Oare se v a eschiva iar de la u n r ă s p u n s — Tată, dă-mi

voie să p ă t r u n d

în focarul

direct?" epidemici.

„Poate că u n d e v a în blocurile d e asociaţii s-au făcut c o n t a c t e g r e ş i t e ? P r e a m u l t ă e m o t i v i t a t e !"

— De ce?

unele

— Dovada nevinovăţiei comandorului Kantov trebuie cău­ tată acolo.

P i o t r o b s e r v ă c u m T a t ă l u i s ă u îi t r e m u r a r ă b u z e l e , r e ţ i n î n d c u v i n t e l e p e c a r e m a i t î r z i u l e - a r fi r e g r e t a t . „ E p r e a irascibil azi". C u u n uşor efort d e voinţă, Piotr conecta o r g a ­ nele de gamaviziune. Se uita atent la Tatăl său, d a r în acelaşi t i m p se g î n d e a şi l a K a n t o v , şi l a m i s t e r i o s u l a g e n t a l bolii ? „Microbiologii ..Nu pot să-1 ,,Văd că pe hi-

pofiza Tatei apare o licărire viole­ tă. Nu e normal.

Cauza ? Să se fi inflamat ţesutul din jurul fibrelor nervoase care duc la hipofiză ? Să văd dacă nu sînt şi alte tulburări".

acuz

pe

comandor

că m - a refuzat. e fiul epocii Dar

dacă

ajuta, a r fi pot

sale.

n u l-aş

dacă

supăra,

m-aş

vina

colosală.

privi

El

mea Eu

nepărti­

n i t o r şi ş t i u c e î n ­ semnătate

are..."

mi-au comunicat că agentul seamă­ nă c u nişte stafilococi obişnuiţi, dar are cili. Cilii ti permit să se de­ plaseze singur.

Co­ cii obişnuiţi nu au acea.stă posibilita­ te. Nu asta o fi cauza evoluţiei im­ petuoase a bolii?"

— C o n t i n n i n d să t e « i m e s t e c i i n t r e b u r i l e l u i , t e [jcţi a . ş t e p t a la s u r p r i z e n e p l ă c u t e , îi s p u s e T a t ă l p e u n t o n i s c o d i t o r .

„Pentru mine asta n-are nici o importanţă. Pen­ tru ei înseamnă foarte mult, dar pentru mine — ni­ mic- Nici nu meri­ tă să mă gîndesc la asta. Mult mai multă importanţă prezintă licărirea violetă dc pe hipofiză. Cînd Tata se înfurie, licărirea e mai intensă..." îndrăzni — Nu —

.,Lui K a n t o v i-a venit foarte greu şi s - a s i m ţ i t j i g ­ nit. Şi totuşi s-a ţinut bine.

Se p a r e că m î n d r i a se încadrează şi ea într-o aspiraţie su­ perioară. E o idee interesantă. Şi d a ­ că se v a confirma, va trebui să-mi formez şi e u u n astfel de senti­ ment".

,.E posibil ca vreo specie de coci să fi trecut printr-o mutaţie.

Trebuie cercetate formele apropiate.

Atunci .SY; va pu­ tea stabili specia de origine.

Dar pentru aceasta cel mai merg colo".

bine e CM însiimi

să a-

să-i amintească :

Aştept

un răspuns.

se produse

Tată.

o intensificare

a furiei.

Omul

zise obosit :

M ă rog,..

P i o t r s e a p r o p i e d e e l . E r a o p r i v e l i ş t e b i z a r ă c e a p e cav<o o f e r e a u ei d o i : g i g a n t u l b o n o m , r a d i i n d d e forţă, şi t i m u l obosit, cu trăsăturile feţei p u t e r n i c p r o n u n ţ a t e .

— T a t ă , eşti b o l n a v .

— D e ce crezi ?

— V ă d . U n ţesut inflamat îţi apasă p e fibrele nervoase.

P r o b a b i l c ă - ţ i vîjîie m e r e u u r e c h i l e şi d e v i i i i a s c i b i l fără m o t i v . D a c ă î m i d a i v o i e , v o i c o n c e n t r a u n f a s c i c u l dc- c n t T g i e şi v o i l i c h i d a inflamaţia. „El «vede». D e ce m ă m i r ? N u i - a m d a i e u însumi posibilit i i t e a s ă <'Vadă-> asta ?"

Tatăl cu totul resimţea depinde mele".

A r fi

ş t i a c ă c e e a c e 1-a i m p r e s i o n a t î n m o d n e p l ă c u t e r a altceva. Şi, ca să-şi biruie furia tot m a i m a r e ce o faţă d e sine însuşi, îşi zise : ..Desigur, dispoziţia m e a şi d e s t a r e a o r g a n i s m u l u i m e u . Dispoziţia, n u şi actele v r u t c a a c e s t a s ă fie î n t o t d e a u n a

ade\'ăiul.

IV — U n d e îl p o t g ă s i p e p r o f e s o r u l — Acolo ! şi m î n a se î n t i n s e b r u s c , i n d i c î n d f u n d a t i n c a l c u l e , o m u l n i c i nu-<şi s ă l t ă c a p u l .

8

Saukalnis ?

direcţia.

Cu­

P a v e l Petrovici însă n u pleca. îl d u r e a u picioarele şi-i vîj''a capul : „Centrul acesta s e a m ă n ă cu o casă d e n e b u n i — i,i zise. M i i d e o a m e n i atinşi d e o idee fixă".

— P î n ă n u - m i e x p l i c a ţ i c u m p o t s ă d a u de p r o f e s o i u l S a u ­ kalnis. n u plec de-aici, declară ferm, cu oaiccine imper­ tinenţă.

O m u l se uită la el îngîndurat, lăsîndu-şi anevoie t r e a b a ş i î n t r e b î n d u - s e c e - o fi v r î n d o b r a z n i c u l ă s t a . D a r i a t ă c a ochii i se l u m i n a r ă puţin. Zise : — U r c a ţ i l a e t a j u l u r m ă t o r , uşa a d o u a pe d r e a p t a .

P a v e l P e t r o v i c i î m p i n s e u ş a , clar e a n u s e d e s c h i s e . A p ă s ă } ^ b u t o n u l soneriei şi auzi vocea u n u i a u t o m a t : — P r o f e s o r u l S a u k a l n i s a plecat în T a n g a n i c a , la b i o s t a ţ i a n u m ă r u l ş a p t e . R e v i n e p e s t e d o u ă zile. C e s ă - i c o m u n i c ?

V i z i t a t o r u l .scuipă î n g î n d şi t o t în g î n d t r a s e o î n j u r ă t u r ă .

Ocoli escalatorul şi u r c ă în liftul rapid. A b i a cînd se v ă z u î n -•-•tradă, î ş i t r a s e r ă s u f l a r e a ş i c h e m ă l a v i d e o f o n c l i n i c a . Doc­ torul Luserski nu-i răspunse îndată. Faţa lui cu gura larg des­ chisă zîmbea pe ecran, — S e s i m t e m a i b i n e , fiţi liniştit. S e p a r e c ă n u e a s f i x i e - T .

—

Aş putea

—

Da, desigur.

s-o

văd?

"•K-t"'

'

Pavel Petrovici puse mîna pe maneta galbenă a diapazoan e l o r , şi p e e c r a n u l v i d c o f o n u l u i . î n locul feţei z î m b i t o a r e a medicului, a p ă r u o faţă d e femeie, slăbită, cu riduri adinei.

— Nadia ! fost

O c h i i s e f ă c u r ă m a r i şi s e a v î n t a i ă s p r e e!, c a ş i c î n d a r f i mîini şi n u ochi.

— Ci/m te simţi?

— M a i bine, s c u m p u l e . A t u n c i n e - a m s p e r i a t c u foţii d e ­ geaba. N u e r a asfixie-T. Şi tu ? Ţi-ai făcut vreo părere ?

Clătină din cap : — V a trebui să zbor fesor.

E a 1-a î n ţ e l e s : —

Fii liniştit.

în Tanganica,

M ă simt

destul

S e u i t a l a e l şi z î m b e a . Z î m b e a

de

pe

uruiele

D r u m b u n ! îi u r ă

pro­

bine.

şi el, u i t î n d u - s c

S e u i t a u u n u l l a a l t u l ş i •-r . u î i i d c a u l a a c e l a ş i se m a i g î n d e a şi la K a n t o v .

— L a r e v e d e r e ! zise b ă r b a t u l .

-

unui

l a ca.

lucru. D a r el

femeia.

Pavel Petrovici îşi stăpîni u n suspin, c o m u t ă videofonul şi a b i a d u p ă a c e e a oftă. A p o i f ă c u c o m a n d a l a s t a ţ i i ' şi r ă m a a e în aşteptare.

D u p ă cîteva m i n u t e , o u m b r ă se lăsă v e r t i g i n o s lîngă el şi în clipa u r m ă t o a r e g r a v i p l a n u l rotund, sejnănînd c u o batis-

feră, îşi scoase a m o r t i z o a r e l e şi-şi descliise p r i m i t o r u ş a . P a v e l P e t r o v i c i s e l ă s ă î n f o t o l i u şi s i m ţ i p e r n e l e d e l a s p a t e u m p l î n du-se cu aer. Fotoliul se clătină, luînd o poziţie cît m a i comodă p e n t r u pasager. A s t a î n s e m n a că a n a l i z a t o a r e l e c o m u n i c a s e r ă deja dispozitivului d e calcul datele p r i v i n d g r e u t a t e a , î n ă l ţ i ­ m e a şi c o n f o r m a ţ i a p a s a g e r u l u i . î n o b l o n u l c a r e a c o p e r e a p a ­ n o u l d e c o m a n d ă a p ă r u o d e s c h i z ă t u r ă şi d i n e a r ă s ă r i c a o c i u p e r c ă t u b u l e ţ u l u n u i d i c t a f o n , o p r u i d u - s e la g u r . i lui P a v e l Petrovici.

A n c h e t a t o r u l c o n f i r m ă d i r e c ţ i a şi i n d i c ă v i t e z a . A u t o m a t u l întrebă î n c ă o d a t ă : — Scuzaţi, cu ce v i t e z ă ?

— Maximă.

— Vă r o g s ă l u a ţ i o doză d e a e d i n ă ş i s ă v ă p u n e ţ i c e n ­ tura suplimentară.

Pavel Petrovici refuză aedina, d a r trebui să-şi p u n ă a doua centură d e s i g u r a n ţ ă .

U ş a se închise şi î n acelaşi m o m e n t p e e c r a n u l c e n t r a l a p ă r u o p a t ă de l u m i n ă . P u l s î n d , p a t a l a n s ă o r a z ă s p r e u n e c r a n lateral. P a v e l P e t r o v i c i s i m ţ i o m a r e g r e u t a t e umplîndu-i c o r p u l c u p r i n s de răceală. „ N u e p r i m a şi nici u l t i m a o a r ă " — îşi zise ş i în clipa u r m ă t o a r e îşi p i e r d u c u n o ş t i n ţ a . C î n d îşi v e n i în f i r e , d i n a i n t e a o c h i l o r d ă n ţ u i a u c e r c u r i g a l b e n e ş i roşiL — C o m a n d a a fost e x e c u t a t ă , spuse a u t o m a t u l . A ţ i s u p o r t a t z b o r u l la c o t a o p t d o u ă / . e c i ş i u n u d u p ă t a b e l a W e n z e l . V ă r o g u i t a ţ i - v ă pe e c r a n u l din stînga şi luaţi cîteva tablete.

U n t u b d i n m a t e r i a l p l a s t i c s e a p r o p i e d e g u r a l u i şi d e îndată c e - ş i d e s f ă c u b u z e l e îl s e r v i c u n i ş t e t a b l e t e . C e r c u r i l e g a l b e n e şi r o ş i i d i s p ă r u r ă . P r i n p a t r u l a t e r u l u ş i i ce s e d e s c h i ­ d e a v ă z u r e l i e f u l c u i e r b u r i î n a l t e şi p a l m i e r i s c u n z i . N u d e ­ p a r t e d e locul a t e r i z ă r i i se î n ă l ţ a t r u n c h i u l u n u i b a n a n i e r d e vreo z e c e m e t r i , c u c i o r c h i n i g r e i d e f r u c t e . N u - i v e n e a să creadă c ă p l a n t a a c e a s t a n u e r a n i c i c o p a c ş i n i c i m ă c a r u n a r b u s t , ci d o a r o i a r b ă p e r e n ă . C e r u l e r a d e n s ş i l a s c i v . „ A l b a s t r u .sus şi v e r d e j o s " — cită P a v e l P e t r o v i c i v e r s u r i l e lui B a g r i ţ k i şi coborî din graviplan. S e convinse că a p a r a t u l e x e c u t a s e î n t o c m a i c o m a n d a şi-1 a d u s e s e e x a c t l a b i o s t a ţ i e , aflată î n a p r o p i e r e d e D a r - e s - S a l a m , p e m a l u l o c e a n u l u i . î n î n t î m p i n a r e a lui veni u n m u l a t r u cu o cas^â portocalie pe cap.

— S î n t a n c h e t a t o r a l C o n s i l i u l u i şi v r e a u s ă - 1 v ă d p e p r o ; fcsorul Saukalnis, spuse P a v e l Petrovici. F a ţ a zimbitoare a m u ­ latrului l u ă u n a e r de i m p o r t a n ţ ă .

— P o f t i ţ i . A m să v ă c o n d u c .

10 .

î l g ă s i r ă p e p r o f e s o r pe ţ ă r m . T o c m a i s e p r e g ă t e a să iasă în l a r g la b o r d u l u n e i ş a l u p e .

— N-aţi p u t e a s ă m a i z ă b o v i ţ i o o r ă ? î l r u g ă p r o f e s o i - u l pe Pavel Petrovici. C a să răspund la întrebările d u m n e a v o a s ­ tră, rni-ar trebui m a i mult timp.

— Nu p o t . r ă s p u n s e a n c h e t a t o r u l . M ă a ş t e a p t ă u n om, şi c u fiecare m i n u t î n p l u s o m u l a c e s t a r ă m î n e s u b p o v a r a unei acuzaţii.

P r o f e s o r u l f ă c u c u i v a u n s e m n c u m î n a , a r ă t î n d c ă plecarea va trebui amînată puţin.

— I l a i s ă s t ă m u n d e v a l a u m b r ă , îl p o f t i p e v i z i t a t o r .

V r e m e d e c î t e v a m i n u t e , p r o f e s o r u l r ă m a s e t ă c u t , chib­ zuind. Mai întrebă o dată : — A ş a d a r , v r e ţ i s ă ş t i ţ i d a c ă c a r a n t i n a b i o l o g i c ă a unei nave d e tipul .,V-911" prezintă garanţii a b s o l u t e ?

Apoi chemă la videofon Biblioteca principală a comunica­ ţiilor cosmice, ceru s ă i se a r a t e nişte s c h e m e şi p u s e cîteva î n t r e b ă r i . D u p ă a c e e a s e r i d i c ă ş i , cu v i d e o f o n u l a t î r n a t de p i e p t , p r o i e c t ă s c h e m e l e p e n i s i p . R ă m a s e î n d e l u n g neclintit, s t u d i i n d u - l o . V î n t u l s e j u c a î n p ă r u l l u i , a r u n c î n d ş u v i ţ e pe f r u n t e , c a ş i c î n d a r fi v r u t s ă - i a c o p e r e z b î r c i t u r i l e . O b s e r v î n d p r i v i r e a î n t r e b ă t o a r e a a n c h e t a t o r u l u i , p r o f e s o r u l îl linişti : — î m i a m i n t e s c b i n e d e a c e l t i p d e c o n s t r u c ţ i e . Aş vrea î n s ă s ă p i e c i z e z c e v a . M ă g î n d e s c că p e n t r u c l i e n t u l dumnea­ v o a s t r ă , d u p ă c u m î m i d a u e u s e a m a , ar fi m a i b i n e dacă aş r ă s p u n d e ,,nu". V a t r e b u i însă s ă r ă s p u n d ,,da". D a c ă toate c o n d i ţ i i l e c a r a n t i n e i s î n t r e s p e c t a t e , i n f e c ţ i a n u t r e c e de cel d e - a l d o i l e a î n v e l i ş a l n a v e i . C o n s t r u c ţ i a e i a v e a m u l t e lipsuri, d a r în p r i v i n ţ a asta...

— V ă m u l ţ u m e s c , p r o f e s o r e . L a r e v e d e r e ! P a v e l Petrovici s e r i d i c ă d e j o s ş i , s c u t u r î n d u - ş i n i s i p u l d e p e h a i n e , se i n ­ el i i p t ă s p r e g r a v i p l a n . U i t a s e ş i d e p r o f e s o r , ş i d e Tanganica, c î t e v a c l i p e m a i t î r z i u s e a f l a l a s u t e d e k i l o m e t r i depăr­ tare d e Africa. D a r ducea p e pantaloni nisipul ei.

O m u l acesta, care e r a geolog şi chimist, se* m ă n a foarte mult cu Kantov. S e vede treaba că anii înde­ lungaţi d e zbor lăsaseră asupra a m î n d u r o r a aceleaşi amprente.

A ş a încep s ă s e m e n e c u t i m p u l soţii între ei.

La u n m i n u t d u p ă c e f ă c u s e r ă c u n o ş t i n ţ ă , P a v e l Petrovici şi a n a l i z a s e î n ce a n u m e c o n s t a a s e m ă n a r e a l o r . Umerii uşor l ă s a ţ i î n j o s , m u ş c h i i p i e p t u l u i ş i ai s p a t e l u i b o m b a ţ i , dezvol-

n

taţi peste măsură,

pielea de un bronz

portocaliu,

ochii

mereu'

mijiţi, obişnuiţi cu încordarea.

Privirea cîntăritoare, cir-J c u m s p e c t ă : cine eşti tu ? la ce m ă pot a ş t e p t a de la tine ? Şi ce-i d e o s e b e a p e u n u l d e c e l ă l a l t , p e g e o l o g u l şi c h i - ; mistui Istoţki dc comandorul K a n t o v ? F o r m a nasului sau aj g u r i i ? N a s u r i l e l e a v e a u d e o s e b i t e , d a r g u r i l e li s e a s e m ă - j n a u : cu

buzele strînse,

parcă

încremenite.

Istoţki

avea

părul S

c e v a m a i î n c h i s la c u l o a r e şi f r u n t e a p u ţ i n m a i b o m b a t ă . M a i i m u l t e z b î r c i t u r i . P r o b a b i l c ă f a ţ a lui e r a m a i m o b i l ă . D e a.se- < m e n e a , b ă r b i a g e o l o g u l u i n u o r a o.soasă c a a l u i K a n t o v , ci m a i i plină, cu o g r o p i ţ ă la mijloc. i D a r mai era o deosebire — cea mai

importantă. Pavel

Pe- ;

t r o v i c i o s i m ţ e a , dai- n - o p u t e a d e f i n i . î n c e p u s e s ă s e î n f u r i e pe sine însuşi.

P e b i r o u s e a p i i n s e u n b e c şi s e a u z i u n s e m n a l . I s t o ţ k i a p ă s ă pe o clapă, deschizînd a u t o m a t uşa. C a m e r a spaţioa.să deveni deodată neîncăpătoare : intrase Piotr.

Istoţki se u i t ă m i r a t Petrovici o preveni : —

Dînsul e colegul

l a el, c u

o întrebare

pe

î ' l j ,|

buze. Pavel ] ,s i

meu.

„ C e m a i a s i s t e n ţ i a u a z i a n c h e t a t o r i i !'' — î ş i z i s e g e o l o g u l , | u i l î n d u - s e plin d e respect la mîinile g i g a n t u l u i . ( D e o d a t ă P a v e l P e t r o v i c i îşi d ă d u s e a m a î n ce c o n s t a p r i n - l c i p a l a d e o s e b i r e d i n t r e g e o l o g ş i c o m a n d o r u l K a n t o v . N u î n '. c u l o a r e a p ă r u l u i şi nici în t r ă s ă t u r i l e feţei... E r a u n a m ă n u n t l a p a r e n t insignifiant : Istoţki avea haina înclieiată n e g l i j e n t ; d e j s u b e a i e ş e a c ă m a ş a în c a r o u r i g a l b e n e . î n d a t ă îşi a m i n t i c ă j haina acuzatului K a n t o v era încheiată cu fermoarul pînă sub ' bărbie. ] — V ă r o g s ă - m i v o r b i ţ i de.spre c o m a n d o r . C e fel d e o m e ? J zise P a v e l Petrovici.

F a ţ a lui Lstoţki se însufleţi, apoi se î n t u n e c ă , o g l i n d i n d u - i j c o n f u z i a . . . î ş i s c h i m b a e x p r e - s i a a ş a c u m î n t r - o zi d e v a r ă m a r e a îşi s c h i m b ă c u l o a r e a . î n cele d i n u r m ă , g e o l o g u l h o t ă r î să | ia lucriu-ile în g l u m ă : | —

Intrebaţi-mă

ceva mai

uşor.

:

P a v e l P e t r o v i c i s e u i t ă la el c u o p r i v i r e s t ă r u i t o a r e , f ă r ă ] a scoate o vorbă. Istoţki încercă să se apere : j — Ce poţi s p u n e despre u n o m ? B a încă despre u n u l aşa c u m e c o m a n d o r u l nostru ? Daca a m să spun că e inteligent, c u r a j o s , c u o m a r e p u t e r e d e v o i n ţ ă , a s t a se î n ţ e l e g e d e l a s i n e . D a c ă n u e r a a ş a , a r fi d e v e n i t o a r e c o m a n d o r ?

M î n a lui Istoţki, p a r c ă desprinsă de restul corpului, tot î n c h e i a şi d e s c h e i a f e r m o a r u l h a i n e i . î n a d î n c u l o c h i l o r l u i r ă s ă r e a u şi p l e s n e a u c a n i ş t e b a l o a n e de s ă p u n a m i n t i i i l o , a m i n t i r i la care n i m e n i n u cuteza să atenteze.

12 . '

\ { \ | I | j \

P a v e l P e t r o v i c i ş t i a a c u m c e n u v a p u t e a a f l a d e la I s t o ţ k i . | R ă n i î n e a de v ă z u t ce va izbuti să afle F i e şi

—

aşa, zise a n c h e t a t o r u l .

mine nu m ă interesează personajul intimităţi. Pentru mine

| Eu

şi

pe|

ca a t a r e şi m a i ştiu e u

ceş

e important

nu

sînt

să ştiu un

scriitor

s i n g u r l u c r u :\

d a c ă ştia să fie sever.

Pavel

Petrovici nu

i era

sigur

că Istoţki

între-î

va înţelege

barea. D a r geologul o înţelese şi se aplecă p u ţ i n înainte, uitîn- 1 d u - s e în ochii tirichetatorului, ca să se convingă dacă a p r i c e p u t ] l

bine. Celălalt se g r ă b i să precizeze : —

Ş i î n c ă c e v a . . . M i s-a

s p u s că la cei care pleacă în

ruri lungi dorul Pămîntului După

expresia

zbo-î î

creşte enorm...

de pe faţa

lui Istoţki îşi d ă d u

seama

că

a]

comis o g r e ş e a l ă ; sărise p e s t e cal. D a r să d e a î n d ă r ă t e r a p r e a | I

tîrziu.

G u r a lui Istoţki schiţă o s t r î m b ă t u r ă ochii

ironică. N u m a i

gura,|

nu.

—

Dumneavoastră

neavoastră" „Poate

d o r i ţ i s ă ştiţi..., î n c e p u , şi acest

suna

că

„dumneavoastră,

e bine

că

s-a

înfuriat"

—

care

n-aţi

„dum-;

fost

îşi zise P a v e l

ş i s e u i t ă la P i o t r . F a ţ a g i g a n t u l u i r ă m a s e l a f e l d e

acolo", \

Petrovici J impertur-] ţ

babilă şi binevoitoare.

— Bine, zise Istoţki, p a r c ă vreţi

se aflaţi

cîte ceva

despre

voastră

n-aţi visat niciodată

numim

„fraţi

întru

pe

un

dor

ton

de renunţare.

şi s e v e r i t a t e . . .

Dacă|

Dumnea-I

s ă - i î n t i l n i ţ i p e c e i p e c a r e n o i îi |

raţiune" ? Ei bine,

închipuiţi-vă

cum

îi 1

doresc cei trimişi să-i caute. B a încă d u p ă luni şi l u n i d e zbor ; prin pustiul negru, împînzit

de nişte p r ă p ă d i ţ i de asteroizi şi |

de meteoriţi...

-.^

Istoţki a r u n c ă o privire lui P a v e l Petrovici, lui Piotr.;; —

Şi

iată-ne

pe

planeta

aceea.

O

planetă

cu

"^1

atmosferă:

rarefiată. Cu un m a r e procent dc metan. Un amestec aproape i în clocot. î n c e p u s e r ă m

să n e o b i ş n u i m şi să n u n e m a i facem ;

s p e r a n ţ e . Şi, a ş a c u m se î n t î m p l ă în r o m a n e ,

deodată...

Pira-^

mide... Da, a m văzut piramide. înalte de vreo şaptezeci-optzeci j de

metri,

sonde.

La

de

o formă

regulată

ireproşabilă.

Am

trimis

p o a l e l e p i r a m i d e l o r se v e d e a u nişte orificii ce

n a u cu ieşiri din tuneluri. C o m a n d o r u l roboţii de informare,

faupă

a ordonat

tele-'^^

semă-1

să t r i m i t e m 1

c e p r o g r a m e l e a u f o s t e p u i z a t e , am i

î n c e p u t să t a t o n ă m . A u t r e c u t ore, s u t e de ore... N u n e - a r ă s - ^ puns

nimeni.

î

.cp13 oa bniA oIasrttîuopt nţakcîrniic ănt uas-nui ine gl m uuf oriai'si.t alm ut air ni m ît niirşisil ee a:rmo ăb o ţpiei - ei nx tpel rol roact uotroi r. i i As că ie.ş t îişai dau e - 1j||

— Cei şase roboţi a u p ă t r u n s prin şase tuneluri în inte­ riorul planetei. Pereţii tunelurilor erau luminescenţi.

Erau acoperiţi cu nişte ornamentaţii savante din plăcuţe ovale de mozaic, semănînd cu carapacea broaştei ţestoase. Roboţii au luat p r o b e de p e pereţi şi le-au analizat compoziţia. Plăcuţele e r a u a l c ă t u i t e d i n colonii d e miciobi. D e altfel, s e p u t e a c a l o c u i t o r i i r a ţ i o n a l i a i p l a n e t e i s â li f o l o s i i m i c r o b i p e n t r u t e n cuirea tunelurilor. î n sfîrşit, p r i m u l r o b o t a c o m u n i c a t că t u n e l u l p r i n c a r e î n a i n t a e l s - a î n f u n d a t . A i c i m o z a i c u l era a l t f e l , a v e a a l t d e ­ sen, î n loc d e plăcuţe, pe p e r e ţ i scînteiau nişte p u n c t u l e ţ e cît o g ă m ă l i e d e a c . E r a u şi e l e a l c ă t u i t e t o t d i n m i c r o b i , d a r d e o a l t ă -specie.

L a o o r ă şi j u m ă t a t e d u p ă p r i m u l , al doilea r o b o t a c o m u ­ n i c a t că şi t u n e l u l lui s-a î n f u n d a t . P a t r u z e c i d e m i n u t e m a i tîrziu a r a p o r t a t acelaşi l u c r u şi al treilea robot, apoi şi cei­ lalţi. L a capătul fiecărui lunel sclipeau orbitor „gămălii d e a c " .

I a t ă u n a m ă n u n t interesant. L a u n u l d i n t r e roboţi s-a p r o ­ dus o defecţiune la sistemul d e iluminat. Reparînd defecţiunea, el ş i - a a p r i n s d e cîteva ori reflectoarele. E i bine, d u p ă cîteva m i n u t e , peretele tunelului a început să clipească în acelaşi ritm, repetind m o m e n t e l e de aprincicrc a reflectoarelor. P u t e » fi o s i m p l ă c o i n c i d e n ţ ă . A m c o m a n d a t r o b o ţ i l o r s ă r e p e t e m a ­ n e v r a . Şi d i n n o u , ca u n ecou, în t o a t e cele şase t u n e l u r i p e r e ţ i i s - a u l u m i n a t şi s - a u î n t u n e c a t î n ritn-iut î n c a r e s - a u a p r i n s şi s - a u stins reflectoarele. Ş t i ţ i l a ce n e - a m g î n d i l ? E i b i n e , n o i îi c ă u t a m p e E i şi î n t c a t e a v e a m i m p r e s i a că v e d e m o m a i i i f e s i a r e a a c t i v i t ă ţ i i L o r .

T î n ă r u l nostru biolog A n t o n s-a l u g a t d e c o m a n d o r să-i p e r ­ m i t ă să plece în r e c u n o a ş t e r e cu tancheta. M - a m r u g a t şi e u .să m ă l a s e s ă - 1 însoţesc. C o m a n d o r u l a . s p u s : nu.

A m repetat semnalele, aşteptînd răspunsul dintr-o clipă în alta. P î n ă la u r m ă ni s-a p ă r u t că ni se r ă s p u n d e p r i n tros­ n e t u l fulgerelor globulare d e culoare liliachie care a p ă r u s e r ă în atmosfera planetei.

E r a m porniţi sâ n e î m p o t r i v i m . A m c e r u t să a p e l ă m la Purgatoriu. C o m a n d o r u l tergiversa lucrurile. E r a convins că a r e d r e p t a t e şi s p e r a c ă t i m p u l o v a d o v e d i .

A m încercat să forţăm Purgatoriul. L - a m pîndit pe coman­ d o r cînd a ieşit d i n cabină^ l - a m încercuit şi l - a m î n d e p ă r t a t d e l î n g ă u ş ă . A î n ţ e l e s t o t u l m a i î n a i n t e d e a a u z i reveKdi7 cările noastre.

C i b e r n e t i c i a n u l S e m i o n o v 1-a f ă c u t „ b i r o c r a t cosmic". A n t o n a d a t d e înţeles că, d a c ă n u i se v a p e r m i t e să plece în recunoaştere în tuneluri, v a face lucrul acesta fără permisiune. E u a m făcut aluzie la oamenii pentrtl care U n i ­ versul e diviziat în paragrafe.

14 .

Nu

era

un

comandorul, tre

Purgatoriu tot

nu

veritabil, pentru

ne-a

spus

ce

crede

că partea despre

cealaltă,

din­

fiecare

noi.

Stătea

înfuria

imperturbabil

şi n c

asculta

cu

atenţie.

Ceea

ce

m a i m u l t e r a că a r ă t a cît se p o a t e d e firesc şi n u

c î t u ş i de

puţin. îl interesa,

d e s p r e el şi nu fele din

într-adevăr,

să ştie ce c r e d e m

s-a î n t r i s t a t , p e n t r u că e r a c o n v i n s că

Statut

potrivit

cărora

ne

poza

acţiona

erau

pe

noi

paragra­

deplin

înte­

meiate.

Atunci Anton, ieşindu-şi din —

Să

alegem

I s-au —

a l ă t u r a t şi alţii. C o . m a n d o r u l

E

dreptul

situaţia

fire, a s t r i g a t :

alt c o m a n d o r !

dată,

d o u ă z i l e de

vostru.

Dar,

prevăzută

de

în

a zîs :

conformitate

paragraful

cu

A - 7 , eu

Statutul,

în

dreptul

la

am

deliberare. Aşa că p î n ă n u trece acest t e r m e n

un

om

nu

voastie Se

va părăsi

şi

să

vă

gindi.se

nava. Vă

vedeţi

bine. în

rog să vă întoarceţi

de

două

la

nu

Nici

p u t e ţ i a l e g e a l t c o m a n d o r şi n u p u t e ţ i a n u l a o r d i n u l m e u .

locurile

treabă ! zile n o u ă

ne-a

mai

trecut

furia,

i a r î n c e a d e - a t r e i a zi p e r e ţ i i u n u i a d i n t r e t u n e l u r i ,

rccepţio-

nindu-ne

- n e - a u

răspuns

semnalele cu

o altă

—

o sciicina

schemă.

a

sislcimiUii

Copiaseră

M/HW

simboluiile

noastre,

le ( i i s p u s e s e r ă î n t r - a l t fel. C e n t r u l s a u ceea ce l u a m centru — o pată albă luminoasă ce s e m ă n a Nu

cu

o

—

dar

drept

— se afla la periferia

a

ceva

cînd

nostru,

mînecă.

pricepu.serăm

Semionov,

noi

mai

nimic,

ciberneticianul

a zis :

Aceasta

e

schema

unui

tunel.

Aşa

au

înfăţişat

ei

tu­

nelul.

Ceilalţi

au

ridicat

—

să

le

Hai

imaginăm

noi

o b i e c ţ i i , şi a t u n c i

transmitem

şi

atunci

schema

o să

vă

el a p;-opus : tunelului

convingeţi

aşa

cum

ne-o

singuri.

D e d a t a aceasta a m v ă z u t clar că S e m i o n o v a v e a d r e p t a t e : o irrragine

a

tunelului

cenţi,

repetată

de

copie

reflectată

a

seră

nimic.

mii

pc- t o : ( t ă dc

întinderea

.n-i. D a r

semnalelor

pereţilor

aceasta

noastre,

la

era

lumines­

iară.'ji

care

eî

doar

nu

o

adăuga-

C o m a n d o r u l s-a î n c u i a t în c a b i n ă î m p r e u n ă cu S e m i o n o v , şi vreme Au

de

o zi şi o n o a p t e

elaborat

acelor

un

fiinţe

aproape

că

program

de

semnale

necunoscute

de

a

nu

i-am

bazîndu-se

reflecta

şi d o

a

văzut pe

de

loc.

însuşirea

repeta

infor­

maţiile.

Am

o b ţ i n u t u n o a r e c a r e s u c c e s la c e a d e - a t r e i z e c i şi

emisie. Ca

şi m a i

u n ecou, d a r din părţi care puteau

15

înainte,

reacţia

lor

toate informaţiile fi f o l o s i t e p e n t r u

semăna

foarte

ei a l e s e s e r ă răspuns.

doua

mult

numai

cu

acele

Convorbirea „începem

arăta cam

aşa :

emisia. P r i m i ţ i ?"

„Primim". „Unde

vă

„Tunelurile

i aflaţi ? Tunelurile

d u c la voi ?"

i

duc".

j

„ T u n e l u r i l e se î n f u n d ă . P o a t e că acolo sînt nişte p e r e ţ i ^ d e s p ă r ţ i t o r i . C a să a j u n g e m la voi, t r e b u i e să t r e c e m p r i n ei ?" : „Se înfundă".

J . „ D a r u n d e vă aflaţi? D a c ă m ă s u r ă m d r u m u l cu î n ă l ţ i m e a i celei m a i m a r i d i n t r e p i r a m i d e l e voastre, cîte s e g m e n t e din a c e s t e a s î n t p î n ă la voi ?" „Tuneluri". „Ce formă

aveţi ? Ce formă

au

locuinţele

în c a r e

staţi ?" ;

„Tuneluri".

j

Şi m a i d e p a r t e , la toate î n t r e b ă r i l e n o a s t r e n e - a u r ă s p u n s cu u n singur simbol — „Tuneluri".

C a să fiu s i n c e r , î m i z i c e a m a t u n c i c ă o r i ei, o r i n o i n - a m priceput ceva din sistemul de simboluri. Dar comandorul gind e a altfel. El g h i c e a d e j a c u m s t a u l u c r u r i l e şi a şi l u a t m ă s u r i în consecinţă. In felul acesta n e - a salvat v i a ţ a la toţi. N u , n u

| : \ \ ; ]

la toţi...

I

I s t o ţ k i îşi a m i n t i c ă n u e r a s i n g u r şi-i f ă c u u n s e m n d i n c a p l u i P a v e l P e t r o v i c i , c a ş i c î n d a r fi v r u t s ă z i c ă : a s t a e . . .

— C o m a n d o r u l a î n t r e b a t c i n e i-a l u a t în p r i m i r e p e cei doi roboţi care s-au înapoiat din tuneluri. îi luase în p r i m i r e Semionov. Ciberneticianul a dat asigurări că roboţii au trecut p r i n t o a t ă p r o c e d u r a d e c a r a n t i n ă şi că a c u m s t ă t e a u în e o n i pai-timentul de bagaje, într-o c a m e r ă izolată, a d ă u g i n d că

I \ î i \ l i

n i m e n i n u s-a a t i n s d e ei. A u i t a t n u m a i s ă s p u n ă că, v e r i f i - j cînd u ş a camerei, a p u s m î n a pe ea. | C o m a n d o r u l s-a î n c u i a t iar în c a b i n ă , d e r î n d u l acesta i m - | p r e u n ă cu A n t o n , biologul. A m v ă z u t p e u n u l dinti-e e c r a n e l e ' d e c o n t r o l a p r i n z î n d u - s e n i ş t e b e c u r i şi a c u l c a m e r e i d e v a r i a - ' ţie a g i t î n d u - s e p e p a n o u : c o m a n d o r u l şi biologul c o n e c t a u m i - 1 c r o s c o a p e l e cu m e z o n i şi cu n e u t r o n i , e l e c t r o f o r e z e l e , a n a l i z a - | t o a r e l e d e fracţii... i A n t o n a ieşit din c a b i n a c o m a n d o r u l u i b u i m ă c i t . La î n t r e - ' bările noastre răspundea laconic : „Imediat, imediat, aştep- J taţi..." D e s i g u r însă că se g î n d e a cu încoi-dare la ceva, se s t r ă - 3 d u i a să î n ţ e l e a g ă n u ştiu ce.

I Apoi a u r m a t o n o u ă „convorbire" cu locuitorii planetei. \ Comandorul a transmis : \ „ D a c ă v - a m înţeles bine, v ă af}aţi în t u n e l u r i ? ' \ l s-a

răspuns :

j

„Tuneluri". „Sau

în a f a i a

16

j tunelurilor?"

.j

— _ _ \1

C o m a n d o r u l l e - a a r ă t a t dii'ei'ite figuri geometrice? — u n t r i ­ u n g h i , u n c e r c — , d a r ei a u r ă s p u n s c u u n s i n g u r d e s e n , c a r e voia să spună : „Tuneluri". „ A v e ţ i corpul în f o r m ă

do tunel ?"

„Tuneluri". „Unde

locuiţi ?"

„Tuneluri". Şi atunci, pe telcecranul dc control a a p ă i u t clar c o n t u ­ rată ipoteza comandorului transmisă pe pereţii tunelurilor. A m văzut i m a g i n e a m ă r i t ă de cîteva mii de ori a microbilor des­ c o p e r i ţ i p e ,.plăcuţe" şi „ g ă m ă l i i " .

Drept răspuns, pe pereţii tunelurilor au apărut milioane de imagini identice.

Comandorul şi n e - a s p u s :

ne-a

convocat

în

C.G.

—

consiliu

general

— A ş a d a r , este clar p e n t r u toată l u m e a că aceste fiinţe sînt nişte colonii de m i c r o o r g a n i s m e . A n t o n p r e s u p u n e că în ceea ce p r i v e ş t e nivelul d e d e z v o l t a r e ele se află u n d e v a la m i j l o c î n t r e o m şi f u r n i c ă . E o c o m p a r a ţ i e , d e s i g u r , f o a r t e i n e ­ xactă, d a r în situaţia d a t ă n u se poate găsi ceva exact. D a c ă j u d e c ă m d u p ă posibilităţile d e p r e l u c r a r e a informaţiilor, se p a r e c ă e l e .sînt c a p a b i l e m a i c u r î n d s ă i m i t e d e c î t s ă d e a d o v a d ă d e i n i ţ i a t i v ă şi d e s p i r i t c r e a t o r . P e s c h e m a l o r a u m a r ­ c a t c u o p a t ă locul u n d e se află „ g ă m ă l i i l e " — a ş a le v o m n u m i d e o c a m d a t ă . D a c ă l u ă m d r e p t l a u n ă i p o t e z a l u i A n t o n şi f a ­ c e m o a n a l o g i e cu fui-nicile, p u t e m p r e s u p u n e că a c e s t e e x e m ­ p l a r e sînt cele m a i i m p o r t a n t e , sînt m ă t c i l c , în v r e m e ce a c e l e a din „plăcuţe" îndeplinesc funcţia de lucrătoare, procurînd ener­ gia şi s u b s t a n ţ e l e n e c e s a r e vieţii. T o t o d a t ă e posibil ca „ g ă m ă ­ liile" s ă î n d e p l i n e a s c ă şi r o l u l u n o r „ c e l u l e a l e c r e i e r u l u i " .

T o a t e a c e s t e a v o m c ă u t a s ă l e l ă m u r i m . .Şi-a î i i i . o r s î n c e t c a p u l , c ă u t î n d .să n e p r i v e a s c ă p e f i e c a r e î n o c h i . si a u i ' i n a t : -— V ă p r e v i n î n c ă o d a t ă c ă t r e b u i e r e s p e c t a t c u c e a m a i m t i r e s t r i c t e ţ e p a r a g r a f u l A 7 •— p r u d e n ţ ă a b s o l u t ă .

Avem de-a face cu nişte fiinţe cu u n alt m p d de p r e l u c r a r e a infor­ m a ţ i i l o r , c u alte însuşiri. A t î t a v r e m e cît n - a m o b ţ i n u t d a t e m a i complete despre m o d u l lor de viaţă, vă interzic să pără­ siţi n a v a şi s ă a t i n g e ţ i obiectele p e c a r e r o b o ţ i i le v o r a d u c e din afară ; n u e voie să v ă atingeţi nici de roboţi.

U l t i m a p a r t e a o r d i n u l u i s - a d o v e d i t a fi f o s t d e p r i s o s .

N - a u t r e c u t n i c i d o u ă z e c i şi p a t r u d e o r e , şi t e l e e m i s i u n i l e d i n toate cele şase tuneluri a u încetat brusc. A m o r d o n a t robo­ ţilor să se întoai-că, d a r ei n - a u e x e c u t a t o r d i n u l .

— Ş a s e r o b o ţ i deodată..., a zis S e m i o n o v , c l ă t i n î n d sceptic d i n cap. E c e v a ce n u s e a m ă n ă cu nişte defecţiuni obişnuite. Şi nici a intenţii b u n e n u aduce. M a i curînd înclin să cred că e i a u d i s t r u s r o b o ţ i i .sau i - a u c a p t u r a t î n v r e u n fel.

. 17

S e m i o n o v a v e a o b i c e i u l s ă - i î m p u n g ă c u d e g e t u l p e cei c u c a r e v o r b e a , c a ş i c u m a s t a a r fi d a t g r e u t a t e a r g u m e n t e l o r sale. Ei b i n e , c î n d a r ă t ă t o r u l lui l u n g s-a î n f i p t î n p i e p t u l m e u , a m b ă g a t d e s e a m ă c ă a v e a u n g l i i a v î n ă t ă , c a ş i c î n d a r fi f o s t strivită.

— M i se p a r e c ă t e - a i l o v i t la d e g e t e tot î m p u n g î n d u - ţ i i n t e r l o c u t o r i i , a m g l u m i t e u , şi S e m i o n o v s-a u i t a t f ă r ă să v r e a la a r ă t ă t o r u l s ă u , i a r a p o i şi la c e l e l a l t e d e g e t e . T o a t e a v e a u unghiile vinete, ca nişte pietiicele d e lazurit. Şi, ştiţi, p r i m u l D a . e l , şi a b i a m a i a m i n t i t poate că a doi roboţi. Şi d e la

c a r e a d a t a t e n ţ i e a c e s t u i l u c r u a fost el. a p o i d o c t o r u l şi c o m a n d o r u l . S e m i o n o v şi-a p u s m î n a p e u ş a c a m e r e i u n d e se a f l a u cei b u n î n c e p u t şi-a p r o p u s să v a d ă ce-i cu ci.

I s t o ţ k i î n g h i ţ i d e c î t e v a o r i î n s e c , şi P a v e l P e t i ' o v i c i î i t i n s e p a h a r u l c u a p ă d e p e m a s ă , d a r g e o l o g u l îl r e f u z ă . o privire p i e r d u t ă se uita u n d e v a î n l r - u n colţ. P e faţa P i o t r se o g l i n d e a t e a m a d e cele ce a v e a să a u d ă a c u m .

în­ Cu lui

— In locul roboţilor a m v ă z u t pe e c r a n d o u ă g r ă m e z i d e s i ă r i m ă l u r i . în schimb, pereţii încăperii scînteiau in felurite c u l o r i , c a şi c î n d a r fi f o s t b ă t u ţ i î n d i a m a n t e şi r u b i n e .

V ă d a ţ i s c a m a c ă p r i m u l l u c r u p e c a r e 1-a f ă c u t S e m i o n o v a f o s t s ă s e i z o l e z e . î m p r e u n ă c u el a r ă m a s . î n c i u d a d i s p o ­ ziţiilor comandorului, doctorul.

C o m a n d o r u l n u p u t e a face n i m i c : î n s i t u a ţ i a c a i e .se c r e e a s e . p a r a g r a f e l e S t a t u t u l u i d ă ­ d e a u m e d i c u l u i î m p u t e r n i c i r i largi. Cît d e s p r e ceilalţi m e m b r i ai c x p o d i ţ i o i , c o m a n d o r u l le-a i n t e r z i s să a t i n g ă u ş a c a b i n e i u n d e S C al'l.i b o l n a v u l , S e m i o n o v ş i d o c t o r u l p r i m e a u h r a n a c u t r a n s p o r t o n i l : p . i r 1 < a t r a n s p o r ţ i l u l u i imv pAt i'ui i t k i i î n c a b i n ă e r a d e f i e c a r e d a t ă d e t a ş a t ă şi d i s t r u s ă .

D u p ă cîteva ore, doctorul a c o m u n i c a t că toate r e m e d i i l e de caic dispunea erau ineficace. Nimic nu-i afecta pe microbi.

Fiinţele crae au rezistat în condiţiile de pe această p l a n e t ă d e v e n i s e r ă i n v u l n e r a b i l e . S t a r e a lui S e m i o n o v se î n r ă u t ă ţ e a , t e m p e r a t u r a se r i d i c a s e , a p ă r u s e r ă s î m p t o m e d e sufocare...

P a v e l P e t r o v i c i îi f ă c u u n s e m n d i s c r e t l u i P i o t r : a s f i x i a - T începea cu o u ş o a r ă sufocare, care lua r a p i d propoi-ţii.

—

Oriei l de

ciudat

ar

părea,

doctorul

i a S e m i o n o v , D e a l t f e l , şi c i b e r n e t i c i a n u l

nu

s-a

molipsit

m a i b i n e , s p a s m e l e d i n glt î - a u t r e c u t . C a a m i n t i r e rămas numai

pe care nu-1 scotea

colegului nostru

din

putea

deget

că era

—

amintire

prematur

de

prin

la n u

ştiu

au

titan cine

să ne b u c u r ă m : boala

să recidiveze cu o n o u ă

posibil ca ea să se m a n i f e s t e

18

a bolii

unghiile învineţite. Şi încă ceva : inelul de

— s-a p u l v e r i z a t .

Ne dădeam seama

de

a î n c e p u t s ă -se s i m t ă

accese.

virulenţă,

era

în lot acest timp, c o m a n d o r u l e r a s u m b r u

şi t a c i t u r n . M - a '

c h e m a t şi m i - a o r d o n a t s ă t a t o n e z c u u l t r a s u n e t e l e ş i c u r a z e l e i mezonice

pereţii încăpeiii

unde

se aflau

două

grămăjoare

de j

sfărîmături metalice — resturile roboţilor. închipuiţi-vă

starea

raza

j de pe scala

me-l

zomicroscopului a început să deseneze nişte pete, arătînd

ero-J

ziunile formate

m e a cînd

verde

p e p e r e ţ i i î n c ă p e r i i şi coloniile d e m i c r o b i

stalate acolo. A m încercat să folosim î m p o t r i v a lor d u ş u l

in-| ionici

şi diferite lichide, d a r n - a a j u t a t n i m i c . î n locul coloniilor tru.se a p ă r e a u

altele. Se h r ă n e a u

cu metal

di.s-i

şi se d e z v o l t a u

în

m e d i u l m e t a l i c m a i r e p e d e d e c î t .se d e z v o l t ă b a c t e r i i l e p e a g a r .

Comandorul freze

structura

îl z o r e a

pe Anton,

microbilor.

tul că biologul nostru

cunoştea

piintr-un

de transmisii

întreg

lanţ

care

Ceicelările

se străduia

erau

.să

îngreunaie

obiectul n u m a i de la de pe un ecran

desci-|

de

fap­

distanţă,' pe

altul.|

A r e c u r s la m i c r o m a n i p u l a t o a r e , d a r acestea n u ofereau o pre-J cizie p r e a m a r e în a n a t e m i z a r e a

microbilor.

'i

î n acelaşi timp, c o m a n d o r u l se sfătuia m e r e u cu S e m i o n o v | prin videofon. încercau să elalxireze u n plan de comunicare

cUj

„centrii cerebrali" ai microbilor din tuneluri.

S-au

trimis

acolo

alţi

doi roboţi.

apărut din nou pereţii scînteietori roboţii

trimişi m a i înainte

Pe

1

ecranele

noastre

au {

căptuşiţi cu „plăcuţe". Din,;

în t u n e l u r i

n u mai rămăsese

nici;

u r m ă , în s c h i m b , în u n e l e locuri d e p e pereţi ..plăcuţele" lua-; s e r ă p r o p o r ţ i i şi .scînteiau m a i p u t e r n i c .

Comandorul a

unui

'

a transmis imaginea astronavei, apoi pe aceea J

lunel. care

lor le e r a b i n e

cunoscută.

Le-a arătat

a t u n c i c î n d d i s p a r e i m a g i n e a n a v e i , d i s p a r e şi a c e e a a

că j

tunelu-;i

lui, c e e a «e t r e b u i a sâ în.semne : „ M a i î n a i n t e d e a d i s t r u g e

\o\i'.

n a v a . v o r fi d i s t r u s e t u n e l u r i l e " .

T i m p de trei ore neîntrerupt folosind

clementele

deja

'i a emis

verificate

luminoa.se,;!

ale „alfabetului"

rînd altele noi. D a r „convorbirea" n u cam

semnale

avea

şi

elabo-'

consistenţă.

Iată

ce-mi mai amintesc din această convorbire :

ş t

„ P e n t r u a v ă înmulţi, aveţi nevoie de m e t a l ?" „Metal".

\

„Dar noi nu putem mai

avem

să vă lăsăm decît obiectele de care

nevoie. Răspundeţi-ne

dacă

veţi

fel încît n i m e n i d i n t r e v o i s ă n u r ă m î n ă î n Spera

poale că prin

putea

face

în

nul aşa-

astronavă".

n u ştiu ce linii d e c o m u n i c a ţ i i ,

necu-j

n o s c u t e n o u ă , ei îşi v o r p u t e a r e c h e m a h o a r d e l e d i n n a v ă . D a r ' făcea

lucrul

acesta

mai degrabă

deoarece

unul

dintre

grafele Statutului cerea ca în cazul unei întilniri cu fiinţe d a u s e m n e de raţiune să se întreprindă totul p e n t r u

i

unor contacte paşnice.

, 19 Ei

au

răspuns : „Metal".

para­ care

realizarea^ % }

C u acelaşi c u v î n t a u r ă s p u n s la t o a t e celelalte î n t r e b ă r i .

Trei ore m a i tîrziu, a m î n d o i roboţii noştri au a m u ţ i t p e n t r u totdeauna.

Lstoţki s e u i t ă , n u s e ş t i e d e ce, la d e g e t e l e s a l e şi zise c u un aer distrat : — Cînd îmi a m i n t e s c a c u m de toate acestea, m i se p a r e că ..raţiimca" pe care le-o atribuiam noi m i c r o b i l o r e r a i n e x i s ­ tentă ; prea a r d e a m de d o r i n ţ a de a o v e d e a peste tot m a n i festîndu-se. R ă s p u n s u r i l e lor n u e r a u decît o coincidenţă pro­ v o c a t ă d e d e f o r m a r e a s e m n a l e l o r n o a s t r e ,şi d e r e f l c c l a r e a l o r pc pereţii tunelurilor.

P a v e l Petrovici lovi într-o d o a r ă cu degetele în speteaza r ^ l n l i u l n i . si I s t o ţ k i îşi d ă d u s e a m a că se a b a t e de l a f i r u l relatării sale.

— Trebuia luată nt-întir/iat o hotărîrr. Microbii din n a v ă c o n t i n u a u să se înmulţ(>ască. A t u n c i c o m a n d o r u l i-a o r d o n a t lui S e m i o n o v să p r e ' - ţ ă t e a s c ă genhasul.

—

Genhasul ?

— A p a r a t u l a v e a u n i n d e x , d a r n o i îi s p u n e a m g e n h a s — f ^ e u e r a t o r u l dc h a o s , C î n d v a a fost c e a m a i p u t e r n i c ă a i ' m ă a cosmonauţilor care explorau alte planete. Aparatajul de bază e r a m o n t a t p e n a v ă , o c u p î n d c a m o c i n c i m e d i n s u p r a f a ţ a ei.

C o s m o n a u ţ i i l u a u cu ei p i s t o a l e l e cu î n c ă r c ă t u r ă şi u n r e c e p t o r p e n t r u comenzile date de creierul cibernetic al genhasului," Creierul cibernetic avea o m e m o r i e vastă, în care e r a u în­ r e g i s t r a t e m i l i a r d e d e r i t m u r i c a r a c t e r i s t i c e f i i n ţ e l o r vii. El dirija m a n i p u l a t o a r e l e c a r e e x a m i n a u o b i e c t u l s u p u s distru-g e r i i — fie d e la d i s t a n ţ ă , cu a j u t o r u l a n a l i z e i s p e c t r a l e şi a locaţiei, fie d i r e c t , s t a b i l i n d r i t m u l c a r a c t e r i s t i c r e s p e c t i v . A p o i d ă d e a o c o m a n d ă s i s t e m u l u i e x e c u t i v şi c r e a f l u x u r i d e i m ­ pulsuri din diverse particule nucleare. Dirijînd ritmul impulsu­ rilor, p e r t u r b a r i t m u l f u n d a m e n t a l al obiectului, p r o v o c a h a o s şi o b i e c t u l se d e z a g r e g a i n e v i t a b i l . D e altfel, g e n h a s u l p o a t e fi f o l o s i t ş i c a stimulator.

C î n d S e m i o n o v a raportat că aparatul e gata, c o m a n d o r u l a convocat u n C.G. de zece minute...

A b i a a c u m , P a v e l Petrovici b ă g ă de s e a m ă că tot t i m p u l cît a v o r b i t I s t o ţ k i n u i-a s p u s n i c i o d a t ă c o m a n d o r u l u i p e n u m e , c a şi c î n d e l a r fi e x i s t a t p e n t r u d î n s u l n u m a i c a o p e r s o a n ă oficială, n u şi c a o m .

— S e m i o n o v şi doctorul asistau la C.G. de la distanţă, prin i n t e r m e d i u l videofcnului. De fapt Consiliul n - a v e a nici u n r o s t : a v e a m oare de făcut vreo alegere ? Dar comandorul ţinea să respecte p a r a g r a f u l respectiv din Statut. Şi a a v u t d r e p ­ t a t e : cineva a ridicat totuşi obiecţii. Şi acesta a fost S e m i o ­ n o v . O b i e c t a n u î n g e n e r a l î m p o t r i v a folosirii g e n h a s u l u î , ci

20 ^ ^

î m p o t r i v a folosirii flvixui'ilor d e n e u t i ' o n i , p e c o n s i d e r e n t u l c ă i a c e ş t i a a r d i s t r u g e d e l'apt t o a t e c o l o n i i l e d e m i c r o b i d e p e j planetă. ' — P u t e m încerca să folosim fluxuri cu o forţă d e pene- i traţie m a i mică, a p r o p u s el. | — N - a v e m timp d e experienţe, i-a replicat comandorul.

I Semionov

n u se dădea bătut :

— A t u n c i m a i întîi d e c o l ă m şi a c ţ i o n ă m g e n h a s u l colo d e limitele atmosferei planetei.

— Asta cere timp, a zis intransigent comandorul.

j de din- | | j

N u l - a m v ă z u t n i c i o d a t ă p e S e m i o n o v a ş a d e r e v o l t a t şi furios. A început s ă ţipe, zicînd c ă n o i , oamenii, r e c u n o a ş t e m n u m a i civilizaţiile care se.qraănă cu a noastră, că, n e g î n d î n v o r b e antropomcM-fismui, îl p r - o m o v â m î n p r a c t i c ă . L - a f ă c u ţ i p e c o m a n d o r h o m o ş o v i n i s t . N e - a p r e v e n i t c ă v o m distruge''.* n i ş t e f i i n ţ e d e s p r e c a r e n u ş t i m m a i n i m i c şi c a r e s e putea .| s ă fi a j u n s l a u n î n a l t g r a d d e d e z v o l t a r e . | Comandorul a trecut cu vederea epitetele supărătoarei şi a zis : | — E u cred că, afară d e d u m n e a t a , e limpede p e n t r u toţii c ă d u m n e a t a ş i A n t o n v - a ţ i î n ş e l a t . C a t>ra;l d e d e z v o l t a r e , î fiinţele acestea sînt m u l t inferioare furnicilor. C î t despre capa-1 citatea d e a reflecta semnalele, această însuşire o a r e şi n a t u r a l anorganică. D a r ecoul e r a socotit o fiinţă v i e n u m a i î n poveşti, i î n cazul d e faţă a v e m d e - a face c u u n ecou aparte, p e c a r e : l - a m p u t e a d e n u m i e c o u selectiv... D i n p ă c a t e , n - a v e m posibili-; tatea s ă c o n t i n u ă m cercetările. N - a v e m t i m p nici m ă c a r p e n t r u ' discuţii d e prisos. F i e c a r e m i n u t d e întîrziere face s ă s p o r e a s c ă riscul. Şi d u m n e a t a vrei ca, d e dragul ipotezelor dumitalo,: să p u n e m în j o c viaţa o a m e n i l o r şi informaţiile obţinute ? Şi, f ă r ă a m a i a ş t e p t a r ă s p u n s u l l u i S e m i o n o v , a c o m a n d a t : i — Execută

ordinul !

ţ

P a v e l P e t r o v i c i îşi s ă l t ă c a p u l şi s e u i t ă î n ochii l u i | I s t o ţ k i , c a ş i c u m l - a r fi î n t r e b a t : ş i n u l - a e x e c u t a t ? j — Semionov a acţionat genhasul. Cred că e r a într-o stare | asemănătoare cu aceea a aviatorului care a aruncat p r i m a j b o m b ă atomică. î n acelaşi timp a m început să n e p r e g ă - | t i m d e s t a r t . N i m e n i d i n t r e n o i , a f a r ă d e c o m a n d o r şi d e | Semionov, n u m a i v e d e a m p e ecran tunelurile. N e imagi-'j n a m î n s ă p e r f e c t d e b i n e c e p u t e a s ă fi r ă m a s a c o l o : p e - | reţii muţi, care n - a v e a u să m a i ră.spundă niciodată la niclj u n fel d e semnale.

I A n t o n o v a verificat c u a j u t o r u l i n d i c a t o a r e l o r c u raztej dacă nava e r a bine sterilizată. | Comandorul a cemsultat paragrafele Statutului şi i - a | permis doctorului să iasă d i n „detenţiune" dacă el consi-l

^ 21 I

d e r ă l u c r u l a c e s t a lipsit d e pericol. D o c t o r u l a zis că nici S e m i o n o v n u m a i e bolnav, că u n g h i i l e v i n e t e sînt numai o c o n s e c i n ţ ă a bolii. D a r c o m a n d o r u l i-a o r d o n a t c i b o r n e t i cianului să m a i r ă m î n ă în cabină. Făcea asta m a i d e g r a b ă pentru u n plus de siguranţă, fiindcă Statutul n u cuprindea nici u n p a r a g r a f c u p r i v i r e la , , u n g h i i l e v i n e l e " . D o c t o r u l i - a spus că . S e m i o n o v se află i i i l r - o g r e a s t a r e d e d e p r e s i u n e p.iliieă .şi că a r t r e b u i .să stea p r i n t i - e o a m e n i , d a r c o m a n d o r u l (.ia neînduplecat.

A p o i , î n t r - o b u n ă zi, v i d e o f o n u l d i n c a b i n a l u i S e m i o ­ n o v n - a r ă s p u n s l a a p e l . S e m i o n o v s-ii o t r ă v i t . . .

Moartea lui l-a afectat foarte muU pe comandor.

A ajuns pînă acolo încît şi-a p u s de d o u ă ori viaţa în joc f ă r ă a fi f o s t n e v o i e s - o f a c ă , d e ş i l u c r u l a c e s t a e r a c a t e ­ goric interzis de u n p a r a g r a f special al S t a t u t u l u i .

I s t o ţ k i î n t î l n i p r i v i r e a lui P a v e l P e t r o v i c i şi t ă c u , s i l i n du-se să-şi aducă aminte de ceva.

— A, da... M - a ţ i m a i î n t r e b a t d a c ă d u c e a m u l t dorul P ă m î n t u l u i , al o a m e n i l o r . Ei bine, d u p ă t o a t e întinderile a s t e a lipsite d e v i a ţ ă şi d u p ă m i c r o b i i aceia .,raţionali"...

—

Am

înţeles,

interveni

Piotr.

G e o l o g u l îşi zise s u r p r i n s : „ C e p o ţ i t u s ă î n ţ e l e g i ?"

N u b ă n u i a c ă P i o t r i - a r fi p u t u t v e d e a i m a g i n i l e ce r ă s ă ­ r e a u î n c r e i e r - u l .său : p e n t r u a c e a s t a e r a s u f i c i e n t .să c o n e c ­ teze telepatoamplificatoarele. D a r gigantul n-a făcut lucrul a c e s t a . Ş i g e o l o g u l s - a r fi m i r a t î n c ă ş i m a i m u l t d a c ă a r fi a f l a t d e ce n - a făcut-o...

VI „Acum

ştiu

că :

P r i m u l caz d e a s f i x i e - T s-a î n r e g i s t r a t la u n o m cu care a stat de vorbă navigatorul. î n al doilea r î n d : a g e n t u l asfixiei-T e i m u n la douăziaci d e m i i d e p r e p a r a t e m e d i c i n a l e d i n c e l e m a i puter­ nice ; asta e tot ce au putut medicii să probeze pînă acum. î n al t r e i l e a r î n d : deşi s-a folosit g e n h a s u l , o parte dintre microbi ar fi p u t u t rezista. î n al p a t r u l e a r î n d : p r i n t r e m e m b r i i echipajului, dorul P ă m î n t u l u i a devenit insuportabil. Cînd s-au văzut iar pe P ă m î n t , cosmonauţii se gîndeau, fireşte, n u la respectarea c a r a n t i n e i , ci c u m s ă p ă r ă s e a s c ă m a i d e g r a b ă n a v a . P u t e a oare K a n t o v să-i reţină, să-i silească să execute toate condiţiile

22

carantinei ?

M ă g i n d e s c la K a n t o v

m o a r t e a lui

Semionov.

Mai

sînt

De

ce

aproape De

şi

cîteva

asfixia-T la

ce

doi

apărut

după

aparatele

devenit el

după

întrebări :

a

ani

aşa cum a

de

la

navigator

zborul

la

pe

postul

aşa

de

tîrziu,

planetă ?

de

carantină

au

arătat

că

n a \ a e r a perfect sterilizată ?"

Pavel

Petrovici

fapte

şi

le

nimic

nou.

punsul

cîntări

dispuse îşi

la

din

într-o

zise :

nou

altă

Oricum

ultimele

două

o

în

minte

toate

ordine.

Nu

fi

pentru

fost,

întrebări,

aceste

descoperi

trebuie

a să

însă

găsi

răs­

ştiu

mai

m u l t e d e s p r e a g e n t u l bolii". P e n t r u o clipă v ă z u cu ochii m i n ţ i i c o n t u r u r i l e clădirii p e c a r e u r m a s-o —

Zburăm

Pavel toate în

la

aparenţele, lui

—

Mă

duci

—

E-n

tot

îl

întrebă

luă

în

copiii, formă era

şi-a

deconectat

şi l e - a

Piotr.

şi îşi zise : , , D u p ă

telepatoamplificatoarele

conectat

acum.

De

ce?"

acolo ? se

aşa

n-avem

organ

el

Istoţki

regulă,

călătorie îl

viziteze.

medicală ?

Petrovici se întoarse spre gigant

camera

dar_

Baza

oferi

de

mult

de

braţe

pe

un

Piotr.

in

îndoiesc

ca

în

că

va

aparatul

fi

de

o

zbor,

mers.

Pavel

Petrovici

înveliş protector

plasat

Mă

confortabilă

umăr

sînt

luaţi

şi c o n e c t a g r a v i i a l o r u l .

Acest

şi p u t e a

aşa

ser\i

nu

cum

numai

jjentru

de­

etaje,

din

plasări. în

di'pjrl.ire

material

plastic,

din

Discul

foi.

deasupra

.iparu

un

tlisc

metal

şi

sticlă,

era

suspendat

Pămîntului,

Aceasta

era

Baza

mobilă

Microtaiologul-şef seră

anevoie

Profesorul niţă,

nu

această

se

la

dar

Pavel

—

Ei

bine,

torul

său

profitat care

o să şi de

m-am

şi

nu!

tot

aşa

dreptul

la

pe

o

masiv, mulţumit

pregătea

Mracek

scoase

Ochii

lui

zise la de

să-1 invoc, ceva mari

pe eu

de

metri mată.

doi

pătrijn-

un

locţiitor,

pare

uitau

la

astea.

la

altci­

Dumnea­ —

considera al

rău,

între

buf­

categoric :

locţiitorul

Puteţi

de

primească

trimită

ton

anchetator îmi

profil

să

figurile

intermediar se

prăjitură

pojghiţă Cei

cu

să-i

d a r v a t r e b u i să r ă s p u n d e ţ i la î n t r e b ă r i l e suspin.

o

medical,

nimeni.

prea

infinit.

meu

cu

cincizeci

cu

Centrului

Cunosc

trimiteţi

vreo

bărbat se

Petrovici

multe

său.

el

ne

jenat

a

un

nici

vizitatori

la

primea

Mracek,

neva, voastră

nu

mai

semănînd

acoperit

adjunctul

arătă

oră

fiind

e u

la

că

aju­

am

Consiliului, dragă

şi pe

profesore,

noastre. un

nerăbdători

geamăt la

cei

doi

şi

un

vizii-

tatori. „ A r e o c h i i l ă r g i ţ i d i n p r i c i n a s t i m u l a t o r i l o r , îşi z i s e P a v e l .P_e t. r23 ovici. A c u m , p e r s o n a l u l u i de la C e n t r u l m e d i c a l n u - i a r d e

(Se s o m n . D a r ţ o a l ă c o m p a s i u n e a m e a în evitarea u n o r întrebări d e prisos".

se

p o i t c

exprlmti

numai

Zise : — A m să v ă p u n d o u ă î n t r e b ă r i , profesore, d u p ă c a r e oricine d i n t r e asistenţii d u m n e a v o a s t r ă , s a u cliiar u n rotaotinformator, v a face completările necesare. M ă interesează s ă ş t i u d a c ă u n o m a p u t u t să p o a r t e f o a r t e liniştit în et b l e s t e m a t e l e a s t e a d e b a c t e r i i v r e m e c!x' d o i a n i . făr-ă a b ă n u i că e b o l n a v V — Boala e o stare a organismului deja luptă, zise r e p e d e pj-ofesorul.

— Doi a n i , îi a m i n t i Pavel Petrovici.

Profesorul trebă : — C e fel —

Un

înţelese de

om

cosmonaut.

că şi

nu

va

scăpa

aşa

ang.ijat

în

lesne.

în­

de

unde ?

într-o

astronavă.

în

doi

ani

de

zbor.

A n c h e t a t o r u l se aştepta ca profesorul să-i r ă s p u n d ă d e î n d a t ă , d a r M r a c e k r ă m a s e tăcut. F ă r ă să-1 p r i v e a s c ă pe P a v e l P e t r o v i c i , d ă d e a d i n c a p m laet e u g m d u r i l e c'c-l f r ă mîntau.

— La întrebarea dumneavoastră trebuie să răspund t o t u ş i : „ D a , p u t e a " , zise el s o l e m n , r i d i c î n d u - ş i a r ă t ă t o r u l .

V ă i m a g i n a ţ i ce î n s e a m n ă vitalitatea m i c r o b i l o r ? A ţ i auzit de starea latentă ? Toată viaţa, în corpul nostru stau ascunse s u t e d e s p e c i i d e m i c r o b i g e n e r a t o r i d e boli, şi n o i l i a b a r n - a v e m d e ei. P î n ă şi u n m i c r o b a t î t d e a c t i v c a a g e n t u l a s f i x i e i - T , a f l a t în c o n d i ţ i i p r i e l n i c e , p o . i t e s t a a s c u n s fără s ă s e î n m u l ţ e a s c ă . A p r o p o : l i t e r a l m e n t e î n u l t i m e l e oi-e a m c o n s t a t a t că el p o a t e f o r m a spori. I a r sporii m i c r o b i l o r s î n t g r e u d e d e s c o p e r i t în o r g a n i s m , c h i a r şi la o a n a l i z ă m i n u ­ ţ i o a s ă . M a i m u l t , m i c r o b u l p u t e a s ă s e fi p ă s t r a t n u î n s t a r e f i n i t ă , ci î n „ s c h i ţ ă " , c a o e r o a r e s a u u n a d a o s l a o , , î n r e g i s ­ t r a r e " din acizii nucleici ai celulelor. î n acest c t w : este aproape imposibil de observat microbul.

Pavel Petrovici vru să zică : ,,Mulţumesc, m i - a ţ i r ă s p u n s cu prisosinţă la a m b e l e î n t r e b ă r i " , cek se pornise pe vorbit :

piofesore, dar Mra­

— Acest coc n e o b i ş n u i t d i s p u n e de u n m e c a n i s m de a d a p ­ t a r e i r e p r o ş a b i l . A ş z i c e c ă e c e v a c;^ r . - a r p u t e a asemui n u m a i c u a c l i i p t a b î l i t a t e a u n e i fiinl.e r a ţ i o n a l e .

— C u m ? făcu fără să v r e a Pavel tise de cele spuse de Istoţki...

Mracek zîmbi : —

O

comparaţie

neavoastră,

oare

monocelulară,

24

fără

şi

asta

Petrovici.

nimic

mai

nu

perfecţiunea

sisteme

e

mult.

complexe

de

îşi

si

dum­

O

fiinţă

care

totuşi

Gîndiţi-\;'i însăşi ?

apărare,

amin­

se a p ă r ă împotriva celor mai puternice remedii cunoscute m e d i c i n e i . î n c e p e m o e n e r g o t e r a p i e , şi m i c i o b u l lormea/ă s p o r i : i n t r o d u c e m î n s î n g e t i n o a z ă , şi m i c r o b u l secretează u n ferment special, care o dizolvă; clătim bine gîtul b o l ­ n a v u l u i c u a n t i b i o t i c e , şi m i c r o b u l s e r e t r a g e d i n celulele d e la s u p r a f a ţ ă în cele aflate dedesubt, totdeauna la o a s e m e n e a profunzume încît soluţia nocivă să nu-l ajungă.

Coboară tot m a i adînc, paralizează cu toxine centrii ner­ v o ş i l o c a l i şi a c e ş t i a n u m a i e m i t s e m n a l e . B o l n a v u l nu simte nici o durere, organismul n u angajează lupta... Fie­ c a r e s p e c i e a r e s t r a t e g i a şi t a c t i c a sa, c e a î n c a u z ă însă a r e o tactică a p a r t e . E î n t o t d c a i m a g a t a să se a d ă p o s t e a s c ă î n d ă r ă t u l u n u i ficut, s ă s e t r a n s f o r m e î n s p o i i , ş t i e s ă s e ,,deghizeze" rapid, ca un veritabil artist I P e suportul calendarului se aprinse un beculeţ, lumin î n c l o t ă b l i ţ ă p e c a r e e r a u î n s c r i s e c î t e v a c u v i n t e şi a c e l e c e a s o r n i c u l u i d e - a l ă t u r i . P r o f e s o r u l se u i t ă la calendar, la acele c e a s o r n i c u l u i şi f a ţ a lui e x p r i m ă spaima.

—

M-am

luat cu vorba

şi s î n t a ş t e p t a t .

Azi a v e m

o

con­

sfătuire a secţiei. L a r e v e d e r e ! î n a n t i c a m e r ă vă aşteaptă u n robot de la seviciul d e informaţii. El vă v a răspunde la celelalte întrebări.

Salut I Nu tuia

apucară

se

bine

luminară.

diferite

să

iasă

Apărură

din

camere.

Consfătuirea

în anticameră greier ridicat pe

îi î n t î m p i n ă lăbuţele din

vedea

un

—

Aş

cabinet,

imaginile

aces­

aflaţi

în

u n robot care s e m ă n a cu u n s p a t e . P e p i e p t u l s ă u p l a t se

număr.

Mandibulele

antenelor

dau

pe

o

pereţii

oameni

începuse.

vrea

să

cînd

unor

raită

la

se

legănau

clinici,

îi

uşor.

spuse

Pavel

Petrovici.

— Clinici, r e p e t ă robotul cu o voce s u a v ă de femeie. Din p i e p t îi ieşi t u b u l u n u i r e f l e c t o r , a p o i ţ î ş n i o r a z ă , şi p e r e ­ tele pe

dispăru. o

Pe

locul

autobrancardă,

peretelui

sprijinit

în

apăru

un

mîini.

salon.

Mîinile

P a r c ă cerea ceva, n - a v e a aer suficient, nările spasmodic, faţa i se învineţise.

A l t s a l o n . O f e m e i e . O c h i i îi i e ş i s e r ă d i n sfîşietor, pe

tînăr

Petrovici

— D e s t u l ! aise ecran se stinse.

înghiţind

simţi

aerul

spasme

răguşit

(SFIRŞITUL

: . 25,

i

bolnav

tremurau. se

umflau

orbite.

Ţipa

sălbatic...

I a t ă şi u n nisip...

Pavel

Un îi

şi

în

ca

gît.

imaginile

IN NUMĂRUL

un Se

peşte

sufoca

dispărură, VIITOR)

aruncat şi

el.

peretele-

CONTEMPORANUL NOSTRU JULES VERNB Aparilia siriiultană a zece dhilrc ''clc mai (into.\cute romane ale l u i J i d e s V e r n e i n p o p u l a r a c o l e c ţ i e i . i v i o clc p c c h e ( t i r a j : %m m i l i o n de e x e m p l a r e ) c o n s t i t u i e încă o m ă r t u r i e a a u d i e n ţ e i de care se b u c u r ă m a r e l e s c r i i t o r j r a n c e z i n r i n d u l u n u i p u b l i c foarte larg. yl.şa c u m au a r ă t a t n u m e r o ş i , c o m e n t a t o r ' : , a c e s t fapt se d a i o r e ş t e i n p r i m u l rind p e r m a n e n ţ e i u m a n e a u n o r personaje ca P h i l e a s Fogg, c ă p i t a m d N e m o , P a g a n e l , R i b u r , Dick Sand, d o c t o r u l .Sarra.sin, M a t l h i a s .Sa)idorf...

N u p n i e m fi i n s ă de acord cu v e c i l e care s u s ţ i n că a n t i c i p a ţ i i l e ;H'r;iicuc nu d e v e n i t caduce .şi n e i n t e r e s a n t e p e mă.stira t r a d u c e r i i lor in i^iaţă.

C r e d e m , d i m p o t r i v ă , cu u n factor i m p o r t a n t al s u c c e s i d u i operei l u i .fules V e r n e e s t e t o c m a i p o s i b i l i t a t e a p e care o oferă de a p u n e aUilnri o s e a m ă dc p r e v i z i u n i î n d r ă z n e ţ e şi r e a l i z ă r i l e t e h n i e a - ş t i i n ţ i f i c e c o r e s p t n r . a l o n r e . O a m e n i i s i n i şi v o r fi t o t ­ d e a u n a d o r n i c i să cunoa.'^cu i m a g i n e a despre riitor a predec^s o r i l c r m a i m u l t sau m a i p u ţ i n î n d e p ă r t a ţ i —- ca ş i , de altfel, a contemporanilor.

P r i n t r e c e l e c î t e v a a n t i c i p a ţ i i v e i i i i e n e care nu r e : i \ l a t pînă a c u m a s a l t u l u i r e a l i t ă ţ i i se n u m ă r ă şi zboru! e i r e u m l u n a r al u n e i c o s m o u a v e c u echipnj. l U t i u i e l e \nerr\e nh- c o s m o n a u t icii 071 apropiat i n s ă s i m ţ i t o r ziua iu care o m u l va da ocol p a l i d u l u i n o s t r u s a t e l i t şi v a p u n e apoi p i c i o r u l pc suprafaţa l u i lipsită de v i a ţ ă . E m o m e n t i d , d e c i , .să a r u n c ă m o scurtă p r i v i r e asupra celor două r o m a n e care au s l i r u i t s e n z a ţ i e cu u n secol in u n n ă : D e l a P ă n i i n t l a L u n ă şi Iti j u r u l

Lunii.

Ideea s t r ă p u n g e r i i c u i r a s e i g r a v i t a ţ i e i c u u n o b u z r e p r e z i n t ă p r i m a s o l u ţ i e t.eoreiieă v a l a b i l ă a p r o b l e m e i p ă t r u n d e r i i i n s p a ţ i u l c o s m i c . Dacă m i p u n e m la socoteală născocirile naive ale Secolului al X V I l - l e a ' , s i n g u r a încercare anterioară l u i Lucian din Samosala îl pune pe eroul său din JIcaromenipp u l e 's Scriitorul W ' r n e sau degrec a f u n d a m e n t a o a r e c u m ş t i i n ţ i f i c z b o r u l de la călătoria dincolo de nori să-şi prindă de umeri o aripă P«ieă mpajură i n t laşi Luna u n ăde iivultur. a p a r ţ Iar i n e Domlngo l u i EdgarGonzales, A l l n n eroul Poc.cărţii DarluimGodwin ijlocul pOmul r e c o nîni z aLună, t de îşiel săvîrşeşte î n p o v e sascensiunea t i r e a NcaM n u i l a i runul i t i m jcîrd j l a r edea lebede unui cu' i ajutorul sălbatice,H dresate anume a n s P h asâa lzboare l e s t e împreună. un... balon.

26

27

ca idcea i u i Jnli'\ WTIIC rc])r^':inld prima soluţie u p n . b l e m e i ai (Uscuiic.

I n i r - u d e i m r , s-ar putd.a c o n s t r u i (cel. puliu pc h/rlic) ini hin capabil s ă - ş i trinvlu obuzul în L u n ă , după c u m s-ar p u t e a descoperi o „ p u l b e r e " care sâ d e z v o l t e j o r ţ a n e c e s a r ă . Dar un a s e m e n e a mijloc ar e x c l u d e p r e z e n t a u n u i o r g a n i s m c i t de c i t e v o l u a t în i n t e r i o r u l v e h i c u l u ­ lui cosiiiie.

P e n t r u că i n t i m p u l m i ş c ă r i i sale p r i n ţ e a v a t u n i d u i , o b u z u l ar trece aproape i n s t a n t a n e u de la O la 16 k i l o m e t r i p e secundă a < l e l e r a ţ i e dc ş a i i e c i de mii de ori superioară a c c e l e r a ţ i e i a t r a c ţ i e i P ă m î n t u l u i . B a r b i c a n e , N i c h o l l s şi Michel A r d a n ar j i < i n t ă r i t , la capătul c u r s e i , t r e i - p a t r u t o n e j i e c a r e şi această c r e ş t e r e ultrarapidă a g r e u t ă ţ i i lor ar fi a v u t acelaşi efect ca a t u n c i cind s-ar fi aflat m i în i n t e r i o r u l o b u z u l u i , ei in SiiHiiciiiii

teoretica

faţa l u i !...

I n t e r e s a n t e s t e că in p a r t e a a doua a c i c l u l u i , î n juri.il L u n i i . apare şi mijlocul adcci:at intr-adevăr zborului cosmic : rache­ t e l e , pe care cei trei c o s m o n a u ţ i le folosesc insă n u m a i p e n t r u a d e s p r i n d e o b u z u l d i n î m b r ă ţ i ş a r e a a t r a c ţ i e i l u n a r e .şi a-l face să recadă pe P ă m î n t . .Se pare ca această a n t i c i p a ţ i e s e c u n d a r ă l-a in.spirat

totuşi

pe

Ţiolkovski,

mare

şi mărturisit

admirator

al scriitorxdui francez.

In p a g i n i l e care u r m e a z ă , vă p r e z e n t ă m c î t e v a r e p r o d u c e r i d}ipu i l u s t r a ţ i i l e o r i g i n a l e ale r o m a n e l o r D e l a P ă m î n t l a L u n ă şi î n j u r u l L u n i i , î n s o ţ i t e de i m a g i n i ale înfăptuiriler co.şmon a u t i c i i c o n t e m p o r a n e . P r i v i n d u - l e , să nu i d t ă m că le d e s p a r t e u n secol şi că î n s u ş i .Jules V e r n e s p u n e a , cu i n c o m p a r a b i l a m o d e s t i e a omuUd de g e n i u : „Tot ceea ce i n v e n t e z , t o t ceea ce nă.'icocesc va r ă m î n e mai prejos de a d e v ă r , p e n t r u că va iJeni o zi în care c u c e r i r i l e şiihiţc) Ic ror i n t r e i ' c pe cele ale imagi­ naţiei".

ION HOBANA Ilustraţiile din romanele lui Jules Verne „De Ia Terre â Ia Lune" şi „Autour de la Lune" aparţin Iui £ m i l e B o y a i d şi lui A. de Neuville, fiind gravate de Hîldibrond ; ele au fost reproduse după ediţia franceză din 1920.

Desenele cate înfăţişează zborul real în Cosmos au fost lăcute de Aurel Buiculescu după diferite materiale documentare.

1 . Lansarea obuzului-vagon imaginat de scriitorul francez şi a unei cosmonave moderne (pag. 27).

2. Cabina proiectilului lansat spre Lună, din romanul Iui Jules Verne ; interiorul cosmonavei sovietice „Vostok" (pag. 29).

3. Barbicane, Michel Ardan, Nicholls şi animalele lor în stare de imponderabilitate (pag. 30) ; pilotul-cosmonavit Aleksei Leonov, zburind în spaţiul cosmic alături de nava „Voshod-2" (pag. 31).

4. „Recuperarea" proiectilului jules-vernian şi amerizarea uneia dintre capsulele americane „Gemini" (pag. 32).

29

30

3T

Tiparul executat la Combinatul poligrafic „Casa Soînteii"

A b o n a l i - v ă la revisfa . Ş f i i n i ă şi t e h n i c ă " — p u b l i c a ţ i e lunară e d i f a t ă d e C C . al U - T - C . şi Consiliul pentru răspîndirea c u noştinleior cultural-ştiintificeAbonamentele se p r i m e s c d e c ă t r e oficiile poştale, factorii p o ­ ştali şi difuzorii v o l u n t a r i din î n ­ t r e p r i n d e r i şi instituţii p î n ă la d a t a d e 2 5 a l e f i e c ă r e i luni, cu d e s e r v i r e a î n luna u r m ă t o a r e .

Revista se găseşte d e v î n z a r e la t o a t e c h i o ş c u r i l e p e n t r u d i f u ­ z a r e a presei şi d e b i t e l e O . C . L .

m PREŢUL 1 LEU

41007

LU

t— O. UJ