CPSF_229

COLECลขIA POVESTIRI

STIINTIFICO-FANTASTICE MIHU DRAGOMIR

TRIMISUL DACILOR P R E ลข U L 1 LEI

MIHU DRAGOMIR

TRIMISUL DACILOR WSCUTiND IN MORSE CUTIA CU TRANZISTOR! Coleclia

.Povesfiri

şfiinfifîco-fanfasfica'

E DITATADE REVISTA ŞTIINŢAI

51

I

TEHNICA" Anul X -

Nr. 229 -

1 îunie 1964

>

Povestirea „Trimisul dacilor" face parte din lu­ crările postume ale lui Mihu Dragomir; „Discutînd în morse" a apărut în revista „Gazeta literară", anul X, nr. 36 (495), din 5 septembrie 1963 ; „Cutia cu tranzistori", în „Gazeta literară", anul XI, nr. 16 (526), din 16 aprilie 1964, iar poezia „Salahor ce­ resc" a fost luată din volumul „Cele mai frumoase poezii", Editura tineretului, 1963.

Coperta desen: VICTOR WEGEMANN

S-A STINS O FLACĂRĂ stăteam lîngă catafalcul poetului, cutremurat de această sfîşietoare şi absurdă frîngere în plin zbor. îmbibat de acorduri fu­ nebre, aerul din încăpere căpătase parcă o altă consistenţă, strîn-

Desen TI A

de PELTZ.

" ; i

gîndu-mi inima în cleştele unui refren obsedant; „N-am să-1 mal i văd pe Mihu..." Ş i atunci, cu luciditatea stranie şi intermitentă ] a durerii, mi-am amintit de povestirea lui „Pe lungimea de undă ; a Cosmosului", de muzica aceea venind nu se ştie de unde ca ] să vestească astronavigatorilor că nesfîrşita scoică a universului j vibrează de gînduri şi sentimente asemănătoare celor omeneştL ; Şi atunci, cu lipsa de logică a clipei, ml-am spus că făpturile ex- ! traterestre în a căror existenţă crezuse poetul ascultă poate su- | netele grave ale „Requiemului" şi înţeleg că undeva s-a stins Q 1 flacără...

J ;

o flacără. Nimic nu mi se pare mai definitoriu pentru Miliu Dragomir, pentru talentul său fecund şi polivalent. S-a scris şi se va scrie despre ce a adus el poeziei, istoriei literare, publi­ cisticii noastre. In acest ceas al amintirii cernite vreau să evoc pasiunea lui statornică pentru încleştarea de lumini şi umbre a Necunoscutului, pentru plăsmuirile „deocamdată fantastice" ale viitorului, în care credea fără şovăire. îndrăgostit de marile creaţii universale ale literaturii ştiinţifico-fantastice, Mihu Dragomir şi-a legat numele de traducerea primelor două volume de opere alese ale lui H. G. Wells. Şi nu pot să uit că pe masa Iul de lucru se afla începutul celui de-al treilea volum, promis editurii pentru mijlocul acestei veri, care nu-1 va mai vedea bătînd drumurile ţării, aşa cum îi plăcea atît de mult s-o facă. De altfel, printre proiectele sale apropiate f i ­ gurau un nou volum de povestiri şi o antologie a literaturii de anticipaţie romîneşti dinainte de 1944.

Dar Mihu Dragomir n-a fost niciodată preocupat doar de pro­ pria sa activitate. Urmărind cu un interes neştirbit creaţia ori­ ginală, el ştia să încurajeze cu vorba sau cu condeiul tinerii care-şi încercau aripile în văzduhul magic al fantasticului-ştiinţific. R e ­ feratul preaentat de el la una dintre şedinţele secţiei de litera­ tură pentru copii şi tineret a Uniunii scriitorilor constituie un exemplu pilduitor în această privinţă.

E încă prea devreme, durerea ne e încă prea proaspătă pent m a putea hotărî locul pe care-1 va ocupa Mihu Dragomir într-o viitoare istorie a literaturii ştiinţifico-fantastice romîneşti. Şl ad­ miratorii poetului nu trebuie să considere aceste rînduri mîhnite drept o încercare de a-1 smulge de pe tărîmul afirmării lui celei mai notorii. Căci Mihu Dragomir a fost poet prin excelenţă şi în proza lui de anticipaţie, despre care se poate spune, aşa cum spunea cîndva Jean Marccnac despre poezie : Funcţia ci spe­ cifică este de a lansa, înaintea înfăptuirilor omului, cuvintele de aur ale imaginaţiei şi ale speranţei".

Ion Hobana

MIHU DRAGOMIR

TRIMISUL DACILOR Coboi'îsem din m i c u l t r e n f o r e s t i e r p e la a m i a z ă , d a r p e ? peronul gării Anineş începuse să însereze. Valea strimtă a \ Grădiştei se ferea întotdeauna de soare şi mai ales i a c u m , toamna, lumina nu pătrundea decît cîteva ore. în g a r ă j m ă a ş t e p t a E m i l . N u m - a l ă s a t nici s ă r ă s u f l u şi m - a m t r e - / zit p e l o c o m o t i v a c a r e îşi u r m a d r u m u l p î n ă în f u n d u l văii, | la e x p l o a t a r e a forestieră de sub Grădiştea Muncelului. i — Ai un noroc e x t r a o r d i n a r , m i - a spus, zvîrlindu-mi \ g e a m a n t a n u l pe movila de cărbuni din tenderul locomotivei. 1 Ai picat aici î n t r - u n m o m e n t unic. P e n t r u nimeni altul n-aş \ fi v e n i t la A n i n e ş , d a r p e n t r u tine...

1 —

Ce s-a î n t î m p l a t ? Ai m a i făcut v r e o d e s c o p e r i r e ?

|

Emil lucra pe şantierul vechii Sarmizcgetusa de trei ^ a n i . R ă m î n e a şi d u p ă c e ş a n t i e r u l s e î n c h i d e a , c a a c u m , î n J t o a m n ă . .Cu u n a n î n a i n t e i e r n a s e în c a b a n e l e m u n c i t o r i l o r ^ f o r e s t i e r i , u r c î n d m a i în f i e c a r e zi s u s , î n v e c h e a c e t a t e .

J — O descoperire, s p u i ? Sînt cel m a i norocos o m din | l u m e , m ă , î n ţ e l e g i t u ? N i m e n i , n i m e n i n - a f ă c u t p î n ă a c u m '\ o asemenea descoperire. Poate doar Schliemann... Dar nu.J n u se p o a t e f a c e nici u n fel de c o m p a r a ţ i e I E l n-a găsit d e - j c î t n i ş t e z i d u r i , c u m a v e m şi n o i d e s t u l e . . . ;j L o c o m o t i v a z d r ă n g ă n e a d i n t o a t e ş u r u b u r i l e , şi t r e b u i a i să strigăm pentru a ne auzi. Şedeam îngrămădiţi, într-o j c ă l d u r ă u c i g ă t o a r e , cinci inşi, m e c a n i c u l , fochistul, noi d o i j şi şeful d e t r e n . T o t i îl c u n o ş t e a u p e E m i l c a p e u n u l d e - a l î lor, şi f a p t u l c ă m ă p r i m i s e r ă şi p e m i n e p e l o c o m o t i v ă i s e j d a t o r a n u m a i lui. E m i l n u e r a u n arheolog de cabinet, c a r e | d ă c î t e v a zile t î r c o a l e u n o r r u i n e şi a p o i se î n c h i d e în b i - 1 bliotccă p e n t r u a scrie lungi consideraţii, în genere compi-• late d u p ă alţii. E l se confundase c u v i a ţ a m u n c i t o r i l o r d i n j m u n t e şi s e i n s t a l a s e a c o l o p e t i m p î n d e l u n g a t , s o c o t i n d c ă | n u m a i aşa p o a t e să afle m a i m u l t decît se ştiuse pînă a t u n c i i despre daci. j

—

D a r ce-ai găsit, omule, spune o dată I

Mi-a zîmbit, făcîndu-mi cu ochiul tepta, probabil, să r ă m î n e m singuri.

— Meştere, dă-i T r e b u i e să u r c sus

către

bătaie, să a j u n g e m în s e a r a asta.

ceilalţi.

încă

pe

Aş­

lumină.

— C a m greu, tovarăşu' profesor, răspunse mecanicul.

C e - o să fie d a c ă v ă u r c a ţ i miine ? P i e t r o a i e l e v ă a ş t e a p t ă , n u le f u r ă n i m e n i .

— Nu-i v o r b a de pietroaie în s e a r a asta. D ă - i bătaie, că f a c c i n s t e cu o g l a j ă de r ă c h i c . D a c ă a j u n g e m la t i m p , o d a u a c u m , d a c ă a j u n g e m după ce s-a întunecat, o dau peste o săptămînă. Bine ?

—

Bine.

Şi locomotiva a fluierat lung, i n t ă r î t î n d u - s e pe şinele î n g u s t e şi i n s t a b i l e . E m i l p r i v e a p r i n m i n e , u n d e v a , c u u n surîs ciudat pe buze.

A m ajuns cînd încă nu se întunecase de-a binelea. E m i l a s t r i g a t c a n t i r i i e r u l u i s ă t r e a c ă î n c o n t u l lui o s t i c l ă d e r a ­ chiu p e n t r u m e c a n i c , m i - a zvirlit, din d r u m , g e a m a n t a n u l pe f e r e a s t r a c a b a n e i u n d e l o c u i a şi m - a t r a s d e m i n ă c ă t r e t r e p ­ tele de l e m n c a r e d u c e a u sus, spre vîrful m u n t e l u i .

— E noapte. Emile, nu se m a i vede nimic. L a s ă pe mîine, ce naiba ! N u - i m a i bine s ă - m i povesteşti m a i întîi ce-ai găsit ?

— Sus e încă ziuă, nu sînt copaci. legi, t r e b u i e să vezi c h i a r a c u m 1

Hai,

trebuie,

înţe­

D e fapt, î n c e p u s e m s ă u r c ă m şi m i - a m d a t s e a m a , după t o n u l c u c a r e î m i v o r b e a , c ă nu-1 m a i p o t î n t o a r c e d i n d r u m . îl c u n o ş t e a m , doar, destul de bine.

— S-a —

Dar ce-ai întors Am

găsit, o m u l e ?

către mine,

găsit un

oprindu-se

o clipă :

om.

Tîmpicle mi se acopcriseră deja de sudoare, haina de piele se î n g r e u n a s e pe umeri, inima îmi b ă t e a tot m a i tare, şi n u e r a m d e fel d i s p u s s ă d e z l e g p a r a b o l e l e l u i .

— U n o m ? A trebuit să urci o m ? N u e r a u destui jos, în s a t ?

pînă sus ca să găseşti

Emil urca, sprinten. S-a mai întors vească, apoi n-a mai vorbit nimic.

o dată,

să

mă

un pri­

A m u r c a t aşa, gifîind din ce în ce m a i t a r e , î n c ă v r e u n sfert de o r ă . S e î n t u n e c a s e d e - a binelea. P ă d u r e a se înfiora uşor de o z b a t e r e de vînt. M - a m oprit o clipă să răsuflu.

E m i l e r a n e b u n d e - a b i n e l e a . î n ţ e l e g , în g e n e r a l , p a s i u n i l e , d a r să u r c i pînă la S a r m i z c g e t u s a în plină n o a p t e mi se

p ă r e a c ă î n t r e c e o r i c e . Ş i m ă c a r d c - a r fi f o s t v a r ă ! A m ţ i t p e f r u n t e o p i c ă t u r ă d e p l o a i e $i a m s t r i g a t : —

Emil, plouă. Hai

Nul —

vedeam,

dar

înapoi, cu nu m a i

l-am

auzit

nu

prea

sim­

merg. departe :

Mai a v e m cîteva minute. E mai mult d r u m înapoi. Hai!

C e e r a să fac ? A m u r c a t , c u m a m putut, pină cînd a m s i m ţ i t c ă ploaia se î n t e ţ e ş t e . A m ridicat p r i v i r e a . în f a ţ ă a r d e a o l u m i n i ţ ă . A j u n s e s e m la p r i m u l s a n c t u a r .

P e t e r a s a s a n c t u a r u l u i , p l o a i a c ă d e a d e a s ă , în t o a t ă voia.

P l o u a s e , p r o b a b i l , şi c u o zi s a u d o u ă î n a i n t e , d e o a r e c e p i ­ c i o r u l se a f u n d a l e s n e in p ă m î n t .

—

Moş

Teoadere,

deschide,

sint

eu...

A m i n t r a t , l e o a r c ă d e p l o a i e , în c a b a n a p a z n i c u l u i , i n i m a b ă t î n d n e b u n e ş t e . î n c a b a n ă e r a c a l d şi l i n i ş t e .

cu

— C r e d c ă nu m a i v r e i s ă u r c ă m , i - a m spus, î n f u r i a t , lui E m i l . Ţ i - a m s p u s c ă e s t e o n e b u n i e . Ş i m ă c a r d a c ă m i - a i fi e x p l i c a t . C e s î n t m i s t e r e l e a s t e a ?

E m i l privea pe fereastră, cu acelaşi zîmbet ciudat. M-a l ă s a t să b o m b ă n c s c , să m ă d c s c a l ţ , să m ă c u i b ă r e s c lîn^ă s o b ă , a p o i , p r i v i n d m a i d e p a r t e în n o a p t e a p l o i o a s ă , a î n ­ căput să v o r b e a s c ă : — Eşti înţelegi ?

al

doilea

om

— C e vrei să spui ? asta o ştiu din şcoală.

S-a

care

vei

Pe-aici

vedea

sînt

destule

întors spre mine, cu o privire

— Nu milenii !

un

urmaş

L - a m privit, înnebunise ?

fără

al

dacilor,

să

înţeleg

ci

un

dac tipuri

adevărat. de

daci,

halucinată. un

mare

dac

de

lucru.

acum Nu

două cumva

— L - a m găsit azi. T r e b u i a să c o b o r p e n t r u a - m i lua o a ­ m e n i şi u n e l t e d e l u c r u p e n t r u d e b l o c a r e a p e ş t e r i i în c a r e l - a m g ă s i t şi a m d a t p e s t e n o t a t e l e f o n i c ă p r i n c a r e m ă a n u n ţ a i r ă vii a i c i . Ţ i e îţi d a t o r e z p r o f e s i u n e a d e a r h e o l o g , tu m a i î n d r u m a t c ă t r e ea a t u n c i cînd e r a m încă nehotărît.

M - a m g î n d i t c ă m e r i ţ i s ă fii p r i m u l c a r e îl v a v e d e a p e acest dac...

Un

— E m i l e , i a r t ă - m ă , nu p o ţ i s ă v o r b e ş t i c e v a m a i l i m p e d e ? d a c în c a r n e şi o a s e , s p u i ? U n o m v i u ?

— N i i e viu. Şi totuşi este noşti o m u l din T o l u n d ?

—

Nu. E

vreun

om

un o m

în c a r n e

şi o a s e .

Cu­

preistoric?

— E u n o m d e a c u m d o u ă m i l e n i i , c a şi d a c u l m e u . A f o s t g ă s i t c u c î ţ i v a a n i în u r m ă în m l a ş t i n i l e T o l u n d , din

Danemarca. menilor s-au

do

azi de

intact,

n-am

în

sau

decît

ca

sau

la

oa­

sculpturi.

Frenoiogii

craniu. ar

orico

chipul

aztece.

după

dormi sau

văzut

bine

acum

desene

omului ar

mai

pînă

egiptene

figura

c a şi c î n d

zile,

intact,

văzut doar

şi m u m i i l e

cîteva

aici. la

am

aceea

reconstitui

om păstrat mai

vremea

păstrat pot

păstrat

P r i c e p i ? Noi

de pe

Ni

1-a

Mlaştina

îmbălsămare.

Dar

fi m u r i t

Tolund.

Şi

acum

Sarmizcgetusa.

î n c e p u s e m s ă î n ţ e l e g şi t o t u ş i e r a m î n c ă î n f i o r a t d e dul

a

un nu­

că

Emil

—

Vrei

A

venit

nu

mai

să-mi

este stăpin

explici

lîngă mine,

paznicului,

şi-a

totul

pe nervii mai

în

cuibărindu-se

aprins

o

ţigară

gin-

lui.

amănunt ? în

zeghea

a

început

şi

de

berbece

să

poves­

tească.

— năm

Ştii bine

treagă ţine. s-a

cit

de puţine

urme

avem

de

la

daci.

cu g r e u , bob cu bob, cîte o n o u ă m ă r t u r i e . ni s e p a r e

De

cînd

am

o comoară

fără

început

mă

să

preţ.

în­

foarte

pu­

Obiecte,

ocup

de

cetăţile

î n f i p t în m i n t e o î n t r e b a r e : D e c e n u g ă s i m

cropolă ? gii,

Aceste

mai

făceau

vii

cetăţi

decît

dacii

cu

ale

orice

morţii

morţii

urme lor ?

sînt

de

pentru

cetate

îi a r d e a u .

dace

mi

nici o

ne­

noi,

locuită

Adu­

O oală

arheolo­

cîndva.

Şi cenuşa ?

O

Ce

arun­

c a u în v î n t ? Mi se p ă r e a n e f i r e s c . T r e b u i a s ă e x i s t e , u n d e v a , răspîndite

prin

urnele

cenuşa

că

cu

aceste

ci în

tot

ţinutul celor

necropole

locuri

erau

cit m a i

acesta,

necropole

incineraţi. M - a m aşezate

ferite. Nu

nu

în

puteau

unde

gîndit,

odihneau

la

început,

apropierea

oraşelor,

fi, t o t u ş i , l a

distanţe

p r e a m a r i , d e o a r e c e a r fi î n g r e u n a t p r e a m u l t c e r e m o n i a cinerării.

Dacii

aveau

aşezările

principale

în

munţi,

r a t e ca nişte cuiburi de vulturi, ferite de posibilele Cu

ce

erau

rîurilor.

legate

printre

Necropolele

ele

trebuie

aceste

să

fie,

aşezări ?

deci,

pe

atacuri.

Prin

văile

cursul rîurilor.

Şi c u m apele şi-au s c h i m b a t c u r s u l în d o u ă mii de ani, adresat

geologilor.

curs

Grădiştei. Nu

al

vremea

aceea

Sarmizcgetusa.

Cu

de

unde

Şi

aici,

chiu te

cu

vai

am

mira,

dar

Grădiştea

izvorăşte în

jurul

azi,

reconstituit

ci

fostului

nu

chiar izvor,

m-am vechiul

izvora

de

aici,

am

in­

căţă­

pe din

început

să fac s ă p ă t u r i p e n t r u ă găsi n e c r o p o l a . E r a m atît de c o n ­ vins de e x i s t e n ţ a ei, încît m i - a m neglijat a p r o a p e t o a t e ce­ lelalte

lucrări,

am

stat

şi i a r n a ,

după

cum

ştii.

Astă-vară,

a m găsit p r i m a u r n ă . S p u n „ p r i m a " d e o a r e c e t r e b u i e să g ă ­ s e s c şi a l t e l e , d e ş i p î n ă a c u m î n c ă n - a m g ă s i t . D i n p ă c a t e , t e r e n u l i n c a r e a m g ă s i t - o f u s e s e s p ă l a t d e p l o i , şi u r n a e r a a p r o a p e d e s c o m p u s ă . N - a m p u t u t identifica nici un rest de 8

c e n u ş ă . D o a r resturi de oase, care, deşi m î n c a t e de u m C ' ' ' z e a l ă , p a r a fi t o t u ş i a r s e . Ş t i a m c ă n u v o i c o n v i n g e p e n i m e n i c u a s e m e n e a a r g u m e n t e şi a m t ă c u t . A m c ă u t a t m n i d e p a r t e . Ş i a s t ă z i a m găsit. N u n e c r o p o l a , ci c e e a c e t r e b u i e s ă fi f o s t l o c u l i n c i n e r ă r i i , a l t a r u l . P e ş t e r a e r a s u b c u r s u l r i u l u i , î n ţ e l e g i , o s ă p a s e r ă ei s u b r i u , p e n t r u a fi m a i f e r i t ă s a u p e n t r u c ă rîul e r a c o n s i d e r a t sfînt. A m d a t la o p a r t e u n b o l o v a n şi a m s i m ţ i t o p u t e r n i c ă a r o m ă d e r ă ş i n ă . M - a m p l e c a t s ă v ă d , şi... A c o l o e s t e o î n c ă p e r e c a m de t r e i pe t r e i , c u p e r e ţ i i şi p a r d o s e a l a d i n p i e t r e l u s t r u i t e . I n m i j l o c , p e u n fel de a l t a r de l e m n , se a f l ă el. N - a m p u t u t s ă v ă d p r e a b i n e şi t o t u ş i a m v ă z u t . S t ă a ş e z a t p e p a r t e a d r e a p t ă , c u p i c i o a r e l e u ş o r a d u s e d e la g e n u n c h i , c u m î n a d r e a p t ă s u b c ă p ă t î i şi c u c e a s t i n g ă a d u s ă î n f a ţ ă , r e z e m a t ă d e o l a n c e .

L a c a p , c a u n fel d e t r e p i e d , s î n t a l t e t r e i l ă n c i . E g o l , d o a r l a î n c h e i e t u r a m i i n i i şi l a g l e z n e a r e u n f e l d e b a n d a j e . S t ă c a şi c î n d a r d o r m i , d a r p a r c ă e s t e g a t a s ă s a r ă d i n s o m n ş i să z b o a r e . Da, să z b o a r e , asta este poziţia corpului. T o a t u î n c ă p e r e a m i r o a s e p u t e r n i c a r ă ş i n ă . O, c u m a ş fi s ă r i t î n ă ­ u n t r u . . . D a r s t i n c a p ă r e a d i n t r - o s i n g u r ă b u c a t ă , şi a p o i m - a m gîndit că aerul de a f a r ă va aduce d e s c o m p u n e r e a . A m a s t u p a t la loc, a m u m p l u t c r ă p ă t u r i l e c u m a m p u t u t m a i b i n e şi a m a l e r g a t j o s , s ă a d u c o a m e n i , s ă d e b l o c ă m p e ş t e r a .

D a r p o a t e c ă t r e b u i e să c h e m n i ş t e m e d i c i . C r e d c ă el e s î c îmbălsămat după o metodă necunoscută, a dacilor. Doamne, c u m a m să pot d o r m i în n o a p t e a asta ?

— L - a i v ă z u t b i n e . E m i l , n u e s t e o î n c h i p u i r e ? P o a t e în peşteră era un buştean oarecare. S a u este o fostă capelă a d a c i l o r , şi o m u l t ă u n u e s t e d e c î t o s t a t u i e . . .

— N u , t r e b u i e să fie un o m , l - a m v ă z u t ! U n o m t r e c u t p r i n suliţi, d u p ă obiceiul d a c , p e n t r u a-i d u c e o solie lui Z a l m o x e . C u m d e v o r fi c ă z u t s o r ţ i i a s u p r a l u i ? ...Danor nu bănuia ce sorţi vor cădea asupra lui în dimi­ n e a ţ a cînd a j u n s e s e la p o a l e l e m u n t e l u i sfînt. îl c o n d u s e s e u n o ş t e a n t î n ă r , încins d o a r cu u n b a l t a g , d u p ă c a r e se v e ­ d e a c ă f a c e p a r t e din g a r d a s a n c t u a r e l o r . V e n i s e , c ă l a r e , in s a t u l î n d e p ă r t a t al lui D a n o r , se s f ă t u i s e c u cei t r e i t a r a b o s t e s ai l o c u l u i şi a p o i s e c o n v o c a s e s f a t u l o a m e n i l o r l i ­ beri. S a r m i z c g e t u s a a v e a nevoie de u n tînăr ce nu cunoscuse nici f e m e i a , nici războiul. M a i m u l t n u s-a spus în f a ţ a a d u ­ nării. Nici nu e r a nevoie. Cînd S a r m i z c g e t u s a a v e a nevoie d e u n o m , s a u de toţi o a m e n i i u n u i sat, t r e b u i a u să se d u c ă .

A u a p r i n s f o c u l î n m i j l o c u l s a t u l u i şi a u c i o c n i t c î t e o c a n ă

cu vin nou încă fierbind. Apoi toate cănile celor zece

flăcăi

dintre care urma

să fie t r a s la s o r t i cel c e t r e b u i a

plece

la

au

Sarmizcgetusa

t e l e , în î n t u n e r i c ,

fost

aşezate

înapoia

grămadă,

bătrînilor.

Unul

să

unele

peste

dintre

a l u a t o p i a t r ă , a t r e c u t - o d e t r e i o r i p r i n f l ă c ă r i şi a cat-o

peste spate. C a n a c a r e

avea spătura

dica pe cel ales de s o a r t ă . C a n a zi, m a i c ă - s a

l-a

sărutat

oşteanul

cu baltagul

oşteanul

l-a

— în

nevoie

călărit

cetatea

a plecat,

vrut

alături

de el. D a c ă

două

de

la

zile

şi

intrarea

va trebui,

două văii.

nopti

Au

îti f a c i

pînă

oprit,

timp

au

cît

iar.

Cînd

în

nesimţit,

văi

era

vestind

telui sfînt. Oşteanul

încă

noapte

dimineaţa,

au

a descălecat,

şi a î n c e p u t

să-l

şi n u m a i ajuns n-a

la f e l . C î n d a u t e r m i n a t ,

unde

parcă

tat, ca

intra

d e clopoţel. In Ia

o c h i , şi i - a

privit

în c e r , s-a

vale

pe

mai

pentru

por­

se

un

al­

mun­

de cinepă

de

întrebat

ni­

de sus, de acolo

auzit

a pătruns

Danor,

au

cerul poalele

a scos şaua

ţesale. Danor

m i c şi a f ă c u t muntele

la

ajuns

oşteanul

s u i t în c e t a t e şi a v o r b i t c u m a i m a r i i lui, a p o i

Oşteanul

de dar

altul.

cînd

nit

pe cal

in­

doua

s ă - ş i ia fluierul,

s-a

bise,

A

oprit:

N-ai

Au

apoi

A

arun­

mai mare

f u s e s e a lui D a n o r .

pe frunte,

de bronz.

cea

al­

tarabostes

sunet

prima

rază

prima

oară

de

argin­

de

soare.

drept

în

vorbit:

—

A bătut dimineaţa. Sîntem

Şi

a pornit

să

aşteptaţi.

urce.

î n c u r a j a t de v o r b ă , D a n o r a c u t e z a t să î n t r e b e : —

Şi caii ?

O ş t e a n u l l-a p r i v i t — acum

Nu

te

îngriji

ai o s i n g u r ă

că face însoţitorul Pădurea ce

treceai

nu de

mirat: de

treburile

Danor.

Tu,

şi s ă f a c i c e e a

ce

devezi

tău.

se î n t i n d e a

brîul

altora,

treabă : să asculţi

ei,

decît

privirea

la poalele urca

liberă

muntelui.

După

pînă

unde

sus,

întîlnea, uimită, coloanele albe ale s a n c t u a r e l o r , ca o c o r o a n ă aşezată de o m î n ă tea

muntelui

sfînt.

deprinsă Aşezate

cu m ă r e ţ i a , pe trei

acolo, sus, pe

terase,

sanctuarele

l u c e a u o r b i t o r în p r i m e l e r a z e ale zilei, î n t î m p i n î n d c a r e în v ă i î n c ă

nu se

frun­ stră­

lumina,

aşezase.

In s a n c t u a r u l cel m a r e , d e pe p r i m a t e r a s ă , s - a u o p r i t .

O ş t e a n u l i-a f ă c u t s e m n să s t e a l î n g ă el, a l ă t u r i de p r i m a c o l o a n ă , d e l î n g ă m a r g i n e a t e r a s e i , d e u n d e se v e d e a t o a t ă v a l e a G r ă d i ş t e i , p î n ă la c o t i t u r a d u p ă c a r e se î n ş i r u i a u f o r ­ turile de apărare. A mai răsunat o lovitură molatică, într-un c l o p o t n e v ă z u t d e b r o n z , şi d i n t u r n u l d e l î n g ă s a n c t u a r a u

10

ieşit, c î t e u n u l , tinerii u c e n i c i ai m u n t e l u i sfînt. T ă c u ţ i , aşezat cîte trei lîngă fiecare coloană.

s-au

S o a r e l e încă n u se vedea, d a r l u m i n a roşcată, filtrată p r i n t r e p ă d u r i l e m u n t e l u i d i n f a ţ ă , ii b ă t e a i n f a ţ ă . C ă m ă ­ ş i l e a l b e d e i n p ă r e a u v i o l e t e şi c î t e o r a z ă f u g a r ă j u c a p e b a l t a g e l e de bronz. Apoi, din turn au m a i r ă s u n a t trei lo­ v i t u r i , p o a r t a c e a m a r e d e l e m n s - a d e s c h i s şi u n b ă r b a t voinic, cu barbă scurtă, neagră, purtînd căciula îngustă, de piele de viţel, a t a r a b o ş t i l o r din sfatul r e g a l , a păşit prin­ t r e coloanele s a n c t u a r e l o r , pînă la p r a g u l din fund. Acolo s - a o p r i t , s - a î n t o r s c u f a ţ a c ă t r e v a l e şi, u r c î n d c e l e t r e i trepte de piatră care închideau sanctuarul, a ridicat mîinile către înălţimi, vorbind cu o voce înceată, dar melodioasă : —

Zalmoxe

— Zalmoxe mişcaţi.

ne

trimite

e soarele,

şi

azi

lumina

murmurară

lui

oştenii,

nepieritoare... rămînînd

ne­

C h i a r în clipa a c e e a , cînd vîntul f l u t u r a uşor m î n e c i l e c ă m ă ş i i de in a preotului, a u s u n a t din n o u clopotele de b r o n z , şi s o a r e l e s - a a r ă t a t , c a a d u s d e e l e , î n p r o f u n z i m e a văii, l u m i n î n d din plin s a n c t u a r u l .

D e pe celelalte t e r a s e , n e v ă z u t e de aici, se a u z e a u m u r ­ m u r e l e : „ Z a l m o x e e s o a r e l e ! " şi s u n e t e l e c l o p o ţ e i l o r n e v ă ­ z u ţ i . V î n t u l a d u c e a m i r o s l e g ă n ă t o r d e r ă ş i n ă a r s ă , şi o p a c e n e c u n o s c u t ă p î n ă a t u n c i u m p l u i n i m a Iui D a n o r .

Intrat în rîndurile păzitorilor templului, Danor a tre­ b u i t s ă î n v e ţ e t o a t e t a i n e l e s a c r e . A l u c r a t , m a i întîi, în a t e l i e r e l e d e a r m e , t o p i n d b r o n z u l şi f i e r u l , m i ş c î n d f o a l e l e şi b ă t î n d c u c i o c a n e l e g r e l e c a r e m l ă d i a u m e t a l u l p î n ă îl f ă c e a u f o i ţ e s u b ţ i r i c a f r u n z a . A î n v ă ţ a t s ă u s u c e şi s ă î m ­ pletească m a ţ e l e berbecilor sacrificaţi, făcîndu-le corzi de a r c şi p r a ş t i e . A î n v ă ţ a t s ă s o c o t e a s c ă z i l e l e şi c e t e l e l o r p e pietrele s a n c t u a r u l u i r o t u n d , în mijlocul c ă r u i a a r d e a n e ­ c o n t e n i t f o c u l s a c r u , p e c a r e îl v e g h e a r e g e l e , î n f i e c a r e noapte, înaintea revărsării zorilor. A purtat baltagul de b r o n z al g ă r z i l o r şi a î n v ă ţ a t s ă r e t e z e c u e l , d i n t r - o l o v i ­ t u r ă , ţeasta berbecului adus la sacrificiu. A î n v ă ţ a t toate a s t e a f ă r ă s ă v o r b e a s c ă , f ă r ă s ă î n t r e b e şi f ă r ă s ă i s ă r ă s ­ p u n d ă , p r i v i n d şi f ă c i n d c e e a c e f ă c e a o ş t e a n u l c a r e il adusese.

Pină într-o dimineaţă cînd, nul l-a dus în f a ţ a p r e o t u l u i .

înaintea

răsăritului,

— D a n o r , ai a p u c a t d o u ă v e r i pe m u n t e l e sfînt. t e - a u ales bine. Ţi s-a împlinit timpul cînd trebuie să

11

oştea­ Sorţii alegi.

A i privit răsăritul din toate sanctuarele, în a f a r ă de cel p o ­ dit c u s o a r e l e , f r a t e l e n o s t r u şi g i n d u l lui Z a l m o x e . V r e i s ă r ă m î i aici, pe m u n t e l e sfînt, s a u v r e i s ă i n t r i în o a s t e a regelui ?

Danor —

tăcea.

Ai înţeles puterea

Danor

dădu

din

noastră ?

cap.

— Ai d r e p t u l să vorbeşti, î n t r e b a r e . T e - a i gîndit la ea ?

acum.

Poţi

întreba,

o

singură

D a n o r d ă d u din nou din c a p .

—

Vorbeşte.

Privind — multe

în

ochii

Puterea arme ?

preotului,

noastră

n-ar

Danor

fi m a i

vorbi:

mare

dacă

am

—

Da.

—

De ce nu a d u c e m sclavii să ne facă a r m e ?

face

mai

P r e o t u l s e î n c r u n t ă şi r ă s c o l i c u b ă ţ u l d e c o r n î n v a t r ă .

B ă m a s e apoi pe gînduri m u l t timp. Tîrziu, ridică privirea către Danor : — Ş t i i m u l t e şi p u i î n t r e b ă r i î n d r ă z n e ţ e . peşte nu p e n t r u că v o r oamenii, ci p e n t r u că m o x e . î n v ă ţ ă t u r a muntelui sfînt nu trebuie v ă i . O ş t i m n u m a i noi, şi o voin ţ i n e n u m a i este m a i p u t e r n i c c a noi p e n t r u că face ceea Noi însă nu vom lucra niciodată cu sclavi. Ei t r u a r a t şi s e m ă n a t , p e n t r u c ă r a t u l p i e t r e l o r patul depozitelor. I a r tu, Danor, vei r ă m î n e tele sfînt.

Metalul se to­ aşa vrea Zal­ să coboare in noi. R o m a n u l ce întrebi tu. sînt buni pen­ şi p e n t r u s ă ­ aici, la m u n ­

A d o u a zi, D a n o r a fost t r e c u t în p e ş t e r i l e p r e o ţ i l o r .

V r e m e d e o t o a m n ă şi o i a r n ă a a m e s t e c a t r ă ş i n i l e p e n t r u s a n c t u a r e , singur, nescoţînd nici o vorbă. Apoi i s-au dat l e m n e l e p e n t r u r u g u r i , pe c a r e le î m b i b a c u răşini. N u m a i c o b o r a în s a n c t u a r e , p r i m e a r ă s ă r i t u l din g u r a p e ş t e r i l o r , m i n c a t u r t e l e d e m e i şi f r i p t u r a d e o a i e c a r e i s e l ă s a u î n f a ţ a p e ş t e r i i , b e a a p ă d i n i z v o r u l d e a l ă t u r i şi s e g î n d e a .

L a ce se g î n d e a ? A l ă t u r i , în celelalte peşteri, se a u z e a u bocănituri înfundate, dintr-un cuptor ieşea m e r e u fum. Se c o c e a u o a l e m a r i , î n c a r e a r fi î n c ă p u t u n o m . O a l e l e e r a u trimise apoi în cetate.

C î n d s-a r i d i c a t i a r n a , D a n o r a fost c h e m a t i a r l a —

A i din n o u v o i e să pui o î n t r e b a r e , D a n o r .

Danor —

Dădu

12

tăcea.

Ai înţeles din

răspunsul

c a p în

semn

la întrebarea că

n-a

înţeles.

cea

preot.

Vorbeşte.

veche.

—

Ai

Dădu

şi

acum

din

cap

aceeaşi în

întrebare ?

semn

afirmativ.

— Sorţii nu te-au ales bine, Danor. Nici soarele s a r e t o t d e a u n a . V e i m a i fi t r a s o d a t ă l a s o r ţ i . pra

Nici atunci lui.

Danor

n-a

înţeles

ce

sorţi

se

nu

coboară

ră­ asu­

A înţeles abia cînd, intr-o noapte luminată de Gebeleizis, a u fost adunaţi, în s a n c t u a r u l cel mic, toţi tinerii c a r e t r e c u s e r ă prin î n v ă ţ ă t u r a m u n t e l u i sfînt. P e focul din v a t r ă s - a t u r n a t r ă ş i n ă d e j e r t f ă , şi D a n o r a î n ţ e l e s c ă c i n e v a t r e b u i e s ă f i e a r u n c a t î n s u l i ţ i p e n t r u a d u c e s o l i e lui Z a l ­ m o x e . M a r e l e p r e o t a c o b o r î t î n s a n c t u a r . D a n o r îl v e d e a p e n t r u p r i m a d a t ă . S e s p u n e a c ă el e s t e însuşi Z a l m o x e , s a u u n u c e n i c a l l u i , ş i e r a s i n g u r u l c a r e il p u t e a c h e m a p e r e g e sus, în p e ş t e r a din v î r f u l m u n t e l u i sfînt, u n d e t r ă i a f ă r ă m î n c a r e şi f ă r ă a p ă , a s c u l t î n d s e m n e l e v r e m i i şi p o r n i n d p l o i l e şi v î n t u r i l e .

Regele şedea lingă v a t r ă , alături de m a r e l e preot. E r a î m b r ă c a t în c ă m a ş ă de in, încins c u un b r î u lat de fir de a r g i n t , l a c a r e a t î r n a vm p u m n a l l u n g şi s u b ţ i r e . P e c a p p u r t a c ă c i u l ă de in î n ă l b i t , i a r în p i c i o a r e o p i n c i b ă t u t e c u ţinte de b r o n z strălucitor. Ş e d e a cu mîinile la piept, privind în flăcările vetrei. M a r e l e p r e o t i-a întins m î n a , regele şi-a s c o s p u m n a l u l d e l a b r î u şi i l - a d a t . P r e o t u l l - a p r i v i t l u n g , c u m s t r ă l u c e a în l u m i n a p u t e r n i c ă a L u n i i , apoi a m u r m u r a t invocarea c ă t r e Gebeleizis. L - a trecut prin foc, m u r m u r î n d m e r e u c e v a neînţeles, apoi, cu un strigăt sălbatic, s-a întors c ă t r e c e i a d u n a ţ i şi a î n f i p t p u m n a l u l i n p ă m î n t , p î n ă l a prăsele. cu un gest viguros, neaşteptat —

Război,

au

murmurat

preoţii

şi

Ia u n

bătrîn.

gărzile.

R e g e l e ş i - a l u a t m î i n i l e d e Ia p i e p t ş i a p u s u n g e n u n c h i la p ă m î n t , în faţa m a r e l u i preot. A c e s t a a întins mîinile a s u p r a c a p u l u i şi a m u r m u r a t , î n c e t , d a r a u z i n d u - s e î n t o t sanctuarul: —

Război...

E r a u în totul t r a g ă sorţii.

zece

tineri

asupra

cărora

urmau

să

se

U n u l d i n t r e p r e o ţ i a f ă c u t u n s e m n şi p r i m u l d i n t r e t i ­ neri s-a apropiat. P r e o t u l a întins mîinile, cu palmele fă­ c u t e p u m n , şi t i n ă r u l a a l e s u n a d i n t r e e l e . P r e o t u l a d e s ­ chis palma. E r a

goală. A

venit

al doilea, şi p a l m a

tot goală. Al treilea, la fel. D a n o r e r a al şaselea A p r i v i t d r e p t în ochii p r e o t u l u i şi a î n t i n s c u

a

rămas

Ia r î n d . hotărîre

13

amîndouă patmc.

mîinile.

în

Fără

fiecare

era

să

vrea,

cîte

un

preotul

arşic

Preotul

a

închis

era

arătîndu-i ce

rost

una

dintre

goală. S-a arşicul.

avea

să

palme,

întors

Danor

către

a

apoi

ochii.

Vorbele

decît o

a

cu

ambele

lustruit,

durat

rege,

închis

vorbească?

deschis

miel,

cele cu c a r e se t r ă g e a u sortii. T o t u l n - a Palma

a

de

din clipă.

deschis-o

palmele

Ştia.

iar.

întinse,

Bănuia,

n-aveau

ce

Dar

căuta

aici,

In m u n t e l e s f î n t . T r e b u i a s ă f i e t r a s î n s u l i t i .

A

îngenuncheat

cum

in

Lunii,

pînă

cînd

şi s - a

lăsat

dus către

de

faţa

regelui

şi

îl n ă p ă d e ş t e m i r o s u l d e r ă ş i n ă

două

s-a

simţit

mănunchiuri

apucat

rămas

de

peştera

unde

de

şapte

cîte

a

aşa,

arsă pentru subţiori.

trebuia zile,

să

simţind

mulţumireai Sa

ridicat

aştepte

cînd

urma

timp să

fie

sacrificat.

A

d o u a zi, s o r b i n d a p a a m e s t e c a t ă

lăsat

în

faţa

peşterii,

s-a

hotărît.

cu m i e r e din

Va

fugi.

I

se

ulciorul

păruse,

la

î n c e p u t , c ă t o t u l e s t e s i m p l u , m ă r e ţ şi p u t e r n i c a i c i , p e

mun­

tele

sanc­

sfînt.

tuarelor.

Era Dar

mîndru de

orice î n t r e b a r e ?

ce

văi, împotriva

cîte

zece

cîte

un

fusese

voiau

război,

romanului,

p e zi, c î n d

atelier,

care

aJes

tăcere,

Dacă

din

săbii

că

această

ar

de

s-ar

aşa

ce

fi

fi d a t

pentru

care

aşternca

cum

îl v o i a u

se m u l ţ u m e a u

putut

arme

gărzile

se

face

tuturor

în

peste şi

să

cei bată

fiecare

satelor ?

sat

Ei

t e m e a u , deşi n-o s p u n e a u n i c i o d a t ă . S e t e m e a u , de c i n e ? cine, mai că

rău

alţii,

decît

carpii,

voiseră

să

de romani ? î n c ă

plecaseră,

se

supună

de

mult,

orbeşte

nu

înţelegea,

departe,

acestor

porunci

m u n t e l e sfînt. Şi a c u m , arşicele pe c a r e p r e o t u l numai

pentru

soartei, va

s-ar

el. fi

Nu

soarta

plecat.

în

îl

alesese,

faţa

ci

oamenilor,

dar

pentru

ştia

că

nu

hotărîte

de

le

pregătise

preoţii.

în

niciodată.

faţa Mîine

fugi.

L-au

prins înainte

de a a j u n g e în v a l e . M u n t e l e

era

ţ e s a t cu gărzi, nu se p u t e a face nici o m i ş c a r e . L - a u faţa marelui ca

pe

o

—

T c ai

vrea.

Dar to

se De

preot, c a r e i-a

sălbăticiune

Nu

vei

pentru

putem

ridicat

privit

în

mult,

sorţii,

Ia Z a l m o x e ,

ceilalţi

vei

fi

un

prea

sol

ca

multe.

soarta

nici o

şi

pînă

Nu

te

to

solie.

acum.

Nu

u c i d e , ai f o s t a l e s d e s o a r t ă . V e i r ă m î n e s o l , d e ş i n u - ţ l

dăm-

—

ştii

Dar

dăm

nici

o

viaţă,

Dancr.

şi n u - ţ i

putem

14 nici

în

d u p ă ce l-a

rară: împotriva

ajunge

toţi

lăsa

vorbit,

în­

dus

solie.

Nu

Marele rămase o

soarta

m-a

ales,

ci

preot, neobişnuit să clipă pe gînduri.

voi. audă

alt

glas

decît

al

lui,

—

ştiu

Voiam gică

să

ce te

gincleşti,

învăţăm

Danor.

şi m a i

Ai

învăţat

multe,

să

a c i f r e l o r şi c h i a r m a i m u l t . G î n d u l

şi a l ţ i i , şi a u

pierit. A r m e l e sînt taine

le-au

mîna

dat

pe

sclavilor,

şi

multe

pătrunzi tău

la

ma­

mai

avut

l-au

ale cerului.

sclavii

le-au

noi.

taina

Romanii

întors

contra

lor. Noi n u v r e m să f a c e m la fel. A u z i c e e a ce n - a m a i nici

un

om

pînă

acum.

Dar

vei

muri,

şi u n

mort

b e ş t e n i c i o d a t ă . N e p u t e m î n ţ e l e g e şi c u r o m a n i i , c u m mai

înţeles.

Cu

sclavii,

însă, nu

ne

vom

înţelege

auzit

nu

vor­ ne-am

niciodată.

Sînt p r e a mulţi. A c u m se v a porni războiul. P o a t e v o m pieri, dar

poate

vom

birui, sîntem

birui. Dacă

prea

sclavii

Obosit de cît vorbise, m a i făcu un A

semn

doua

să-l

zi

au

arme,

nu

vom

putea

mult ca oricînd, marele

preot

putini. ducă

de

dimineaţă,

acolo.

cînd

a

sorbit

apa

amestecată

cu

m i e r e , a simţit o m o l e ş e a l ă p l ă c u t ă în tot corpul. „ S ă

dorm

—

dorm,

s - a g î n d i t — şi l a n o a p t e v o i î n c e r c a i a r s ă f u g . S ă

să d o r m . . . Cît de d e p a r t e sînt Nu s-a cînd

carpii?"

mai trezit niciodată.

prima

suliţă

i-a

A

străbătut

gemut

doar,

pieptul.

Pe

f ă r ă să

ştie,

celelalte

două

n u Ie-a m a i s i m ţ i t . A c o l o , în p e ş t e r a u n d e g î n d i s e , i - a u zat rugul. L - a u

aşezat gata

de p l e c a r e , cu o suliţă în

c a p e o r i c e sol. A u p o t r i v i t oglinzile de a r a m ă c a r e

aşe­ mînă,

trebuiau

s ă p r i n d ă p r i m e l e r a z e a l e s o a r e l u i şi s ă a p r i n d ă r u g u l , I-au

lăsat s i n g u r cele trei zile cît c e r e a A

d o u a zi, î n s ă , r e g e l e

cîmpie.

Veniseră

veşti

a trebuit

despre

să plece

apropierea

în g r a b ^

unor

m i s e d e r o m a n i , şi f o r t u r i l e d i n c î m p i e t r e b u i a u tărite. Preotul a rămas

cum

f u s e s e şi p î n ă

spre

triburi

tri­

grabnic

în­

a î n c h i s p e ş t e r a şi a p l e c a t c u c e i l a l ţ i .

singur,

apoi

ritualul.

Danor

atunci...

...Ne-am trezit tîrziu, dimineaţa, osteniţi de veghere.

Ploaia

ce

simţea

rău,

—

Să

Atunci — colo

prinsese

totuşi

la

s-a

urcuş

ne

adusese

îmbrăcat

în

grabă.

febră.

Emil

se

mergem... a intrat

Dom'

paznicul.

profesor,

veniţi

să

vedeţi.

A

luat

Aproape

de

creasta

muntelui

ceva

foc,

sus.

Am trîmbă — aprins cl.

ne

fugit subţire

afară. de

Rugul, a urlat rugul.

ieşea

o

şi s o a r e l e

15

fum.

Emil. S-a

deschis peştera

a

A fugit ca un nebun pînă sus. Abia m - a m c ă ţ ă r a t după L - a m găsit î n g e n u n c h e a t lîngă o stîncă de unde venea

un miros slab de răşină arsă. In peşteră nu mai rămăsese decît u n m o r m a n de cenuşă. Cînd au v r u t să deblocheze peştera, s-a prăbuşit. N-au mai găsit nimic.

— O fi f o s t u n r u g ceva..., a m c ă u t a t să-l

p u r şi s i m p l u . E m i l , f ă r ă consolez.

nimic

alt­

M - a p r i v i t c a ş i c î n d n u m ă v e d e a şi a c o b o r î t . N - a m a i vorbit n i m ă n u i despre descoperirea lui. E u a m î n c r e d i n ţ a t - o hîrtiei acum, cînd E m i l s-a lăsat convins că totul a fost d o a r o h a l u c i n a ţ i e a lui. E r a e x t e n u a t de c e r c e t ă r i .

DISCUTÎND IN MORSE Venisem abia de două zile la Predeal, în concediu, şi, bineînţeles, încă nu reuşisem să m ă

desprind

de

atmosfera

obişnuită a serviciului unde lucram. Spun „ l u c r a m " deoa­ rece, a c u m aproape f ă r ă voia m e a , a m început să m ă gindesc tot m a i insistent la u n t r a n s f e r . Descoperind acest nou şi u i m i t o r d o m e n i u , m ă s i m t a t r a s c ă t r e e l c u o f o r ţ ă i r e z i s ­ t i b i l ă . C r e d , d e a l t f e l , c ă o r i c i n e a r fi f o s t î n l o c u l m e u . . .

D a r să e x p u n , m a i întîi, faptele.

N u cunoşteam prea bine Predealul.

Nu-1 c u n o s c nici a c u m . V i l a în c a r e f u s e s e m c a z a ţ i e u şi s o ţ i a m e a se a f l a u n d e v a , la m a r g i n e a o r a ş u l u i . C h i a r din s p a t e l e ei î n c e p e a p ă d u r e a . A m fost fericit de a c e a s t ă î n t î m p l a r e . Oraşul n u m ă a t r ă g e a . A m d a t o r a i t ă p r i n c e n t r u şi m - a m lămurit.

E s t e c a u n m i c c a r t i e r al B u c u r e ş t i u l u i . E u v e n i s e m p e n t r u munte, nu pentru ascensiuni, desigur, deoarece nu m - a m că­ ţ ă r a t niciodată pe o stîncă — înălţimea îmi dă ameţeli — , c i p e n t r u a e r . M e d i c u l î m i d ă d u s e şi o f o r m u l ă c a r e , n u ştiu de ce, m i - a s u r î s : aerosol de p ă d u r e .

E r a c u v r e o o r ă înainte de a se însera.

Aş

— M a i e d e s t u l ă v r e m e p î n ă Ia m a s ă , i - a m s p u s da o raită pe-aici, pe lingă casă. Vii cu m i n e ?

soţiei.

— Trebuie să-mi termin romanul — îmi răspunse ea.

A ş a î m i r ă s p u n d e , d e a l t f e l , î n f i e c a r e zi. ' î n t o t d e a u n a a r e de t e r m i n a t cîte un r o m a n , chiar d a c ă nici n - a început să-l citească.

16

— rem

să

Bine, m ă duc singur. Trec mai m e r g e m la m a s ă î m p r e u n ă .

tîrziu

— Da, cred că pînă atunci termin neapărat să-l termin, ca să-l încep pe Cînd a m

ajuns la uşă, m - a

—

De

ce

—

Pe

vremea

—• L a —

nu-ţi

munte

N-are

iei h a i n a asta?

Nu

un

rost. L a

te

iau.

şi r o m a n u l . celălalt.

Ba­

Trebuie

strigat: de

ploaie?

vezi

cum

străluceşte

nu poţi să te încrezi în

nici

să

soarele?

soare.

revedere.

A m urcat, pe o mică potecă, printre brazi. Deodată, m i - a m adus a m i n t e c ă u i t a s e m a c a s ă o l u c r a r e pe c a r e cei de la serviciu desigur c ă o c ă u t a u disperaţi. D a , îmi a d u ­ c e a m bine a m i n t e , o l u a s e m a c a s ă , c u d o u ă zile înainte de plecare, pentru a o t e r m i n a . L u c r a s e m pînă noaptea tîrziu.

Mi s-a m a i î n t î m p l a t să plec în concediu lăsînd unele lu­ c r ă r i n e t e r m i n a t e şi, î n loc s ă m ă r e c r e e z , m - a m c h i n u i t t o t timpul g î n d i n d u - m ă cîte alte lucrări se pot î m p o t m o l i din cauza m e a . De atunci, m ă s t r ă d u i a m să aduc absolut totul l a zi î n a i n t e d e p l e c a r e . Ş i a c u m . . . T r e b u i a s ă d a u n e a p ă r a t un telefon, să-i anunţ unde a m lăsat dosarul. D a r c u m vor r e u ş i s ă i n t r e în a p a r t a m e n t ? N - a v e a m î n c o t r o , e r a m silit s ă m ă r e p e d î n a p o i Ia B u c u r e ş t i , s ă r e z o l v a c e a s t ă n e p l ă c u t ă p r o b l e m ă . Apoi, deodată, n - a m m a i fost sigur că o lăsasem a c a s ă . P a r c ă t o t u ş i o d u s e s e m l a b i r o u şi i-o d ă d u s e m lui...

C u i i-o d ă d u s e m ? V e d e a m în f a ţ a o c h i l o r d o s a r u l a l b a s t r u spălăcit ba pe m a s a din s u f r a g e r i e , b a in s e r t a r u l b i r o u l u i m e u , ba în m î n a dactilografei, ba...

A m t r e c u t pe lingă o c a b a n ă m i n u s c u l ă , în f a ţ a c ă r e i a cîţiva turişti, c a r e probabil atunci coborîseră de pe munte, b e a u b e r e . M - a m g î n d i t s ă b e a u şi e u , d a r c î n d a m v ă z u t f o r m a s t i c l e l o r a m r e n u n ţ a t . C i n e n a i b a a i n v e n t a t şi b e r e a caramel ? O socotesc de-a dreptul îngrozitoare !

V a să zică — m i - a m spus, continuîndu-mi d r u m u l — lu­ c r a r e a se află la... U n d e se află ? C u cît m ă s i l e a m s ă - m i a m i n t e s c , d o s a r u l d e v e n e a d e u n a l b a s t r u şi m a i s p ă l ă c i t . î l vedeam pretutindeni şi nicăieri.

Mi-am impus calmul.

N - a v e a nici un rost să m ă f r ă m î n t atît chiar de la î n c e p u ­ t u l c o n c e d i u l u i . M - a m g î n d i t s ă d a u a d o u a zi u n t e l e f o n la B u c u r e ş t i , să aflu m a i întîi d a c ă î n t r - a d e v ă r n u p r e d a s e m n i m ă n u i l u c r a r e a şi d u p ă a c e e a s ă i a u o h o t ă r î r e .

Acum

am

ieşit

să

mă

plimb

—

mi-am

spus.

'Abia a t u n c i m i - a m d a t s e a m a c ă î n c e p u s e să p l o u ă . D e f a p t n u e r a p l o a i e , ci o b u r n i ţ ă m ă r u n t ă şi d e a s ă . P r o b a b i l că

17

pornise

mai

de mult.

Urcasem

în

neştire

şi n u

mai

ză-

r e a m nici u r m ă de potecă. Peisajul e r a de j u r î m p r e j u r a c e ­ laşi. S e a r a c o b o r a văzînd cu ochii, sau p o a t e c ă nu e r a d e cit burniţa cenuşie c a r e întuneca totul. A m făcut cîţiva paşi î n d r e a p t a şi î n s t i n g ă , d a r n u - m i d ă d e a m d e l o c s e a m a dincotro venisem. M ă a f l a m pe o m i c ă pajişte, într-o linişte d e s ă v î r ş i t ă , î n t r e r u p t ă d o a r de vîjîitul m o n o t o n al cetinii b ă t u t e d e b u r n i ţ ă . P l o a i a m ă u d a s e d%-a b i n e l e a şi m i - a m a m i n t i t d e c e e a c e î m i s p u s e s e soţia m e a la p l e c a r e . A v u ­ sese — pentru a cita o a r ă ? — dreptate. D a r această r e c u ­ n o a ş t e r e n u - m i f o l o s e a la n i m i c , î n c e p u s e să b a t ă u n v î n t uşor, care scutura m e r e u coroanele brazilor, împiedicîndu-mă să m ă a d ă p o s t e s c de ploaie. P e m ă s u r ă ce se î n t u n e c a d e ­ v e n e a m şi m a i f u r i o s p e m i n e î n s u m i şi p e s o ţ i a m e a .

— T r e b u i a s ă - m i fi d a t p u r şi s i m p l u nu s f a t u r i ! P o f t i m ! A c u m ce-i de făcut ?

haina

de

ploaie,

C u m m ă î n v î r t e a m de colo-colo, izbindu-mă de t r u n c h i u ­ rile brazilor, in timp ce întunericul devenea tot m a i c o m ­ pact, a m zărit deodată o licărire roşietică de lumină. Con­ vins c ă este de la o casă s a u de la o c a b a n ă , a m g r ă b i t p a ­ sul. M - a m m a i î m p i e d i c a t de c î t e v a ori de brazi, d a r p î n ă la u r m ă a m a j u n s î n t r - o m i c ă p a j i ş t e — p o a t e c ă e r a t o t pajiştea în c a r e n i m e r i s e m c e v a m a i î n a i n t e — în f a ţ a unei clădiri ale c ă r e i c o n t u r u r i n u - m i a p ă r e a u cu claritate, din cauza întunericului. M - a m apropiat. L u m i n a roşietică venea d e Ia u n f e l d e f e l i n a r a ş e z a t d e a s u p r a u n e i u ş i m a s i v e d e metal. Clădirea era un mic bloc ciudat, n u m a i cu p a r t e r , după cîte r e u ş e a m să disting. A c u m , cînd povestesc această întîmplare, m ă m i r că n - a m a s e m ă n a t - o de la bun î n c e p u t cu un cavou. D a r atunci nu m i - a trecut prin minte să fac a c e a s t ă a p r o p i e r e . U ş a de m e t a l e r a î n t r e d e s c h i s ă şi, i m pingînd-o fără greutate, a m intrat înăuntru. Nimerisem în­ t r - o î n c ă p e r e de p r o p o r ţ i i m o d e s t e , u n fel de hol. Ţ i n î n d încă m î n a pe clanţă, a m b ă t u t în uşă.

—

E c i n e v a aici ? —

Nu

mi-a

răspuns

a m spus, destul de

D e s i g u r , nici n u m ă g î n d e a m să m a i p l o a i a c a r e s e î n t e ţ e a şi a b i a a c u m î m i s î n t d e u d . A m f ă c u t c î ţ i v a p a ş i şi a m —

E

cineva

tare.

nimeni. ies a f a r ă . A u z e a m d ă d e a m s e a m a cît î n t r e b a t din nou :

aici ?

N u m i - a răspuns, din nou, decît

tăcerea.

I n h o l e r a o c ă l d u r ă p l ă c u t ă , şi l i n i ş t e . S u s , Ia m u c h i l e d i n t r e t a v a n şi p e r e ţ i p i l p î i a o l u m i n o z i t a t e r o ş i e t i c ă , a s e ­ m e n e a celei de a f a r ă . Deşi slabă, lumina de ajuns incit să disting t o a t e obiectele din j u r . N u e r a u , de altfel, p r e a m u l t e .

18

D r e p t în m i j l o c u l î n c ă p e r i i se a f l a u n fel de m ă s u ţ ă , de f a p t o iîiie s e m i c i r c u l a r ă , lată de două palme, aşezată pe nişte p i c i o a r e subţiri, în i n t e r i o r u l s e m i c e r c u l u i e r a instalat un s c a u n înalt ca de dentist, cu spatele la uşă. Cînd m-am a p r o p i a t d e m ă s u ţ ă , a m d e s c o p e r i t c ă p e s u p r a f a ţ a ei e r a u dispuse n e n u m ă r a t e butoane. A m atins, fără să vreau, unul d i n t r e e l e , şi l u m i n o z i t a t e a r o ş i e t i c ă a d e v e n i t p e n t r u o c l i p ă mai puternică.

—

E cineva

aici? —

a m î n t r e b a t din

nou.

N i c i u n r ă s p u n s . A m p r i v i t d i n n o u i n j u r u l m e u şi a b i a a t u n c i a m o b s e r v a t c ă în nici u n p e r e t e n u e x i s t a v r e o u ş ă , în a f a r ă de a c e e a prin c a r e i n t r a s e m . Mi s-a p ă r u t c ă în p e ­ r e t e l e opus uşii disting p e r v a z u l unei f e r e s t r e , d a r , cînd m - a m apropiat, a m văzut că este o simplă r a m ă metalică, m ă r g i n i n d o s u p r a f a ţ ă netedă, ca de material plastic.

Deodată m i - a t r e c u t prin minte ideea că nimerisem int r - u n a d i n a c e l e c o c h e t e c o n s t r u c ţ i i î n stil r o m î n e s c p e c a r e scrie, cu litere m a r i : P E R I C O L D E M O A R T E . Şi d e d e s u b t : C U R E N T D E Î N A L T A T E N S I U N E . L e v ă z u s e m , d i n Ioc î n l o c , î n p a r c u r i l e ş i p e s t r ă z i l e d i n S i n a i a şi a d m i r a s e m i d e e a celor c a r e au hotărît să t r a n s f o r m e aceste instalaţii utilitare în mici o p e r e de a r h i t e c t u r ă . D a r ,acum nu m a i e r a cazul s ă a d m i r , şi î n c ă d i n i n t e r i o r , o a s e i n e n e a c o n s t r u c ţ i e . M - a m r e p e z i t s p r e u ş ă şi a m t r a s c u p u t e r e d e c l a n ţ ă . Totul î n c e ­ p u s e să ia f o r m a î n l ă n ţ u i t ă a u n u i vis u r î t . C l a n ţ a nici nu se clintea. C i n e v a închisese uşa.

A m b ă t u t , a m strigat, d a r f ă r ă nici u n r e z u l t a t . E r a c a şi c î n d m ă a f l a m a c o l o d e - o v e ş n i c i e . G î f î i n d — î m i a u z e a m c h i a r bătăile speriate ale inimii — , m - a m aşezat pe scaunul d i n f a ţ a c i u d a t e i m e s e şi, m a ş i n a l , a m s c o s o ţ i g a r ă . A t u n i i m i - a m d a t s e a m a c ă în j u r u l m e u nu m a i e r a t ă c e r e . D i n ­ t r - u n c o l ţ a l î n c ă p e r i i r ă s u n ă o ţ î r î i l u r ă , c a şi c î n d un g r e ­ i e r e s - a r fi a s c u n s î n t r - u n m i c r o f o n n e v ă z u t . D i n a l t c o l ţ îi r ă s p u n s e u n a l t u l , a p o i a l t u l ş i , în c î t e v a c l i p e , î n c ă p e r e a e r a ca un stup de greieri. (Ştiu că nu există stupi de greieri, d a r a c e a s t ă i m a g i n e m i - a v e n i t î n m i n t e a t u n c i , şi n - a r e n i c i u n r o s t s - o î n l o c u i e s c . P o a t e c ă r e d ă m a i b i n e s t a r e a me.T do spirit.) Deşi se a m e s t e c a u , ţ î r î i t u r i l e n u se c o n f u n d a u î n ­ tre

ele.

anumită —

Fiecare

Tir —

— Grum bariton.

—

19

greier,

ca

să

mă

exprim

astfel,

utiliza

o

tonalitate.

Dong

ţîîr — — —

ţîrr, parcă

gruum dooo —

—

întreba

gruum,

dongon,

un glas

răspundea

intervenea

un

subţire. un

glas

altul.

do

Şi din nou — ţîîr — g r u u m — dooog — î n t r - o s u c c e ­ siune neîntreruptă, sărind pe toate notele gamei. N u c u m v a a s i s t a m la c o n c e r t u l u n o r i n s t r u m e n t e n e c u n o s c u t e ?

Eram p r e a b u i m ă c i t p e n t r u a - m i m a i p u n e î n t r e b ă r i şi a c ă u t a r ă s p u n s u r i l o g i c e . M - a m n ă p u s t i t d i n n o u l a u ş ă şi a m b ă ­ tut cu pumnii, urlind din r ă s p u t e r i .

Deodată, printre ţîrîiturile care îmi scrijilau creierul, a m auzit un glas o m e n e s c , u n glas f ă r ă v r e o intonaţie precisă : — Am

Nu

este

rămas

stăpînul! încremenit.

Cineva, deci, m ă

supraveghea.

— A l o ! E s t e cineva aici ? — a m î n t r e b a t n u m a i e r a m în s t a r e să g ă s e s c a l t e c u v i n t e .

—

Nu este stăpînul, —

repetă

vocea

din

nou.

Nici

necunoscută.

Ş i i a r : ţ î î r — g r u u u m — d o o . C l a r , c a şi c u m atunci nici nu f ă c u s e m a l t c e v a , a m descifrat ţîrîiturile. n e a u în a l f a b e t u l M o r s e : N u e s t e s t ă p î n u l I

pînă Spu­

In t i m p u l s e r v i c i u l u i m i l i t a r a m f o s t t r a n s m i s i o n i s t ş i c u n o ş t e a m destul de bine folosirea alfabetului M o r s e . Reflc^ x e l e , î n d e p ă r t a t e u n t i m p de p e p r i m u l p l a n al a t e n ţ i e i , din cauza altor preocupări, îmi reveniseră brusc. M - a m aşezat d i n n o u p e s c a u n şi a m î n c e p u t s ă a s c u l t s t r a n i a d i s c u ţ i e c a r e se d e s f ă ş u r a în î n c ă p e r e a slab l u m i n a t ă de licăririle roşietice.

— A m rezolvat tare, dar n-am cum p a u la discuţie).

e c u a ţ i i l e , — s p u n e a o v o c e . ( C e r ier-i să n u m e s c altfel ţîrîiturile c a r e partici­

— H a , h a , h a I — îi r ă s p u n s e o a l t ă v o c e , ţ î r î i n d c r i s ­ talin. M e r e u vorbeşti despre ecuaţii. De unde scoţi b a r b a ­ r i s m e l e a s t e a ? C r e d c ă este u n c u v î n t lipsit de sens. E u n substantiv n e u t r u ? U n ecuaţ, două e c u a ţ i i ? A ş a trebuie să fie. î m i p l a c s u b s t a n t i v e l e n e u t r e . M ă d i s t r e a z ă . H a , h a , h a .

E r a m a i mult decît ciudat acest rîs telegrafic, e x p r i m a t î n s e m n a l e s c u r t e şi l u n g i . C a şi c u m c i n e v a ş i - a r e x p r i m a sentimentele prin figuri geometrice.

— N e plictiseşti cu g r a m a t i c a ta, interveni altcineva. N u înţeleg de ce stăpînul te m a i lasă să vorbeşti. Şi vorbeşti p r e a mult, m a i m u l t ca noi toţi.

—

Nu

e stăpînul!

—

— E un elev, e un m e a lecţie este despre

răsună

S e a u z i u n d e c l i c şi v o c e a — Dar —

20

Cuantele din nou

din

nou

elev. Trebuie cuante.

vocea

să-l

continuă:

reprezintă... răsună

Tăcere. V-am

vocea

omenească:

spus că nu

e

stăpînul.

omenească.

învăţăm.

Prima

—

E

—

U n elev, doi elevi. S u b s t a n t i v

un

elev.

—

Este

ora

ii

un

e^c»-.

— Am

răguşit. Nişte ulei

—

puterea

La

masculin...

20,15...

10,

suprasaturat...

Ia p u t e r e a

10 ! N u m a i

aşa...

V o c i l e î n c e p u s e r ă s ă v o r b e a s c ă t o a t e d e o d a t ă şi î m i e r a din c e în c e m a i g r e u s ă le u r m ă r e s c . S e n z a ţ i a de t e a m ă î m i d i s p ă r u s e . M ă g î n d e a m c ă i n t r a s e m p r o b a b i l î n t r - u n fel de fonotecă a cine ştie cărui m a n i a c . Mi~am aprins, zîmbind, ţ i g a r a , aşteptînd s ă v ă d c u m se v a t e r m i n a această ciudată aventură. \ N - a m t r a s , î n s ă , d e c î t u n s i n g u r f u m , şi un ţ î r î i t nic ca de sonerie a r ă s u n a t în î n c ă p e r e : — F u m de cancerigenă.

ţigară ! Necunoscutul

Fulgerător, m-a cuprins din d e s p r e mine, nu e r a m , deci, în P o a t e că...

fumează.

puter­

Nicotină

este

nou spaima. Se vorbea nici u n fel da f o n o t e c ă .

N - a m r e u ş i t s ă - m i d u c g î n d u l p î n ă Ia c a p ă t , d e o a r e c e c i n e v a m i - a s m u l s ţ i g a r a d i n m î n ă . A m î n t o r s c a p u l şi a m v ă z u t , în l u m i n a r o ş i e t i c ă , u n fel de p ă i a n j e n l u c i t o r , m e ­ talic, ridicîndu-se spre tavan. Ţinea între gheare ţi­ gara mea.

— Necunoscutul e bolnav, — spuse sonerie. Pregătiţi-1 pentru consultaţie.

vocea

cu

ţîrîit

de

A l a r m a t d e c u r s u l p e c a r e îl l u a u î m p r e j u r ă r i l e , a m v r u t să m ă ridic de pe scaun. D a r nişte b r a ţ e puternice, deşi le s i m ţ e a m cu degete delicate, m - a n ţinut locului. î n t r - o clipă, a m fost înlănţuit de scaun. Gleznele picioarelor, în­ cheieturile mîinii, gîtul îmi e r a u prinse în fire subţiri, uşor e l a s t i c e , ţ i n î n d u - m ă n e m i ş c a t p e s c a u n u l î n a l t şi, d e f a p t , destul de comod.

—

Pulsul!

—

86 ! —

—

—

Tensiunea !

comandă

răspunse

soneria.

imediat

un

ţîrîit

S i m ţ e a m c u m sînt pipăit, cercetat, m e d e n i e de a p a r a t e n e v ă z u t e .

—

subţire.

adulmecat

de

o

su­

Plămînii I

Luminozitatea roşietică scăzu simţitor, apoi se stinse c o m p l e t , în t i m p ce, în r a m a de m e t a l pe c a r e o v ă z u s e m în peretele din faţă, începu să a p a r ă o pată, m a i întîi c e ­ nuşie, apoi din ce în ce m a i a l b ă . Şi, c a pe u n e c r a n de c i ­ n e m a t o g r a f , a p ă r u r ă n i ş t e p l ă m î n i , c a r e se u m f l a u şi se dezumflau încet, ca nişte vietăţi obosite. Nu-i văzusem

21

n i c i o d a t ă , d a r a m ştiut c ă e r a u p l ă m î n i i m e i . C e fel de r a z e foloseau a c e s t e fiinţe, c a r e v o r b e a u in alfabetul. M o r s e ? N u ş t i u şi i n c l i p a a c e e a n i c i n u m ă i n t e r e s a . M ă c u p r i n s e s e o t e r o a r e rece. N u e r a nici o g l u m ă , d e v e n i s e m prizonierul u n o r o a m e n i invizibili şi p e r i c u l o ş i .

—

Perfect

—

Păcat,

sănătos 1 —

răspunse

soneria.

Mai

departe.

Stomacul.

M i - a m v ă z u t , p e e c r a n u l albicios, şi s t o m a c u l , c a o c a ­ m e r ă de m i n g e de fotbal pe j u m ă t a t e dezumflată. Apoi fi­ c a t u l , c u n i m i c deosebit d e c o n f r a ţ i i lui m a i m a r i întîlniţi în frigiderele m ă c e l ă r i i l o r . Ţîrîiturile care vorbeau despre gramatică, despre ecua­ ţii, d e s p r e ulei î n c e t a s e r ă . N u se m a i a u z e a u d e c î t c o m e n ­ z i l e s o n e r i e i şi n i ş t e r ă s p u n s u r i s c u r t e , c a a l e u n o r a s i s t e n ţ i perfecţi, comentind imaginile de pe e c r a n .

Deodată,

una

—

Apendicele

—

Unde ?

dintre este

ţîriituri e x c l a m ă : inflamat!

Arată-mi.

P e ecran a p ă r u bietul m e u apendice, ca un vierme n e ­ putincios, strins din t o a t e p ă r ţ i l e de alte o r g a n e c a r e v o i a u s ă - l d e a d e o p a r t e şi s ă - i o c u p e l o c u l .

— ton

Da. Pregătiţi poruncitor.

operaţia,

—

spuse

soneria,

cu

acelaşi

E c r a n u l s e c o l o r ă şi m a i p u t e r n i c i n a l b , l u m i n o z i t a t e a roşietică se r e a p r i n s e . A m î n c e p u t să m ă zbat. Deşi t o t u l e r a absurd, deşi în j u r u l m e u n u v e d e a m pe n i m e n i , m ă c u ­ prinsese o frică de m o a r t e . D a c ă această sonerie provoca, totuşi, o operaţie ? Nu, trebuie şă scap din acest c o ş m a r .

M - a m s m u c i t în t o a t e s e n s u r i l e , c ă u t î n d s ă m ă e l i b e r e z .

— Necunoscutul găiată.

—

spuse

— Hei, lăsaţi-vă de glume, — am d r u m u l ! C e n a i b a se î n t î m p l ă aici ?

răcnit

—

Ai

auzit?

—

nu

stă

liniştit,

întrebă

aceeaşi

o

voce

eu.

piţi­

Daţi-mi

voce.

— A m auzit, — r ă s p u n s e soneria. î n timpul operaţiei nu se v o r b e ş t e . P e n t r u m i n e , o p e r a ţ i a este u n f l e a c . N u - m i t r e ­ buie decît zece minute.

—

Dar

nu

vreau,

— Anestezie părtaţi hainele.

—

totală,

am —

ţipat

ordonă

eu.

La

soneria.

d r a c u !...

Imediat.

înde­

Urlînd disperat, fără să mai pot pronunţa v r e u n cuvînt a n u m e , a m simţit în a e r m i r o s u l c l o r o f o r m u l u i . î n c o r d î n du-mi toate puterile, a m reuşit să-mi eliberez un braţ, dar, p e c î n d îl r i d i c a m , a m î n c e p u t s ă p l u t e s c , c o n f u n d î n d u - m ă

22

cu luminozitatea roşietică. Departe, ca d u h u l u i , se a u z e a tirîitul soneriei. .

din

înălţimile

văz­

M-ani trezit instalat î n t r - u n fotoliu comod. C i n e v a îmi s c h i m b a s e h a i n a u d ă d e p l o a i e şi a c u m e r a m î m b r ă c a t î n t r - o h a i n ă c ă l d u r o a s ă de c a s ă . I n v o l u n t a r , a m dus m î n a c ă t r e r e ­ giunea apendicciui.

— Fii cineva. cu

fără

grijă,

nu

s-a

întîmplat

nimic,

îmi

A m întors capul. Alături de m i n e şedea un o m părul alb, d a r cu figura distonant de tînără.

—

Ai

—

î n t r - a d e v ă r . Nu înţeleg...

trăit

cîteva

—

Vei înţelege imediat. Bei o cafea ?

—

Cu mare plăcere.

—

O ţigară ?

—

Mulţumesc.

momente

spuse scund,

neplăcute...

Ş i . b î n d o c a f e a s t r a ş n i c ă şi f u m î n d — Mărăşeşti —, am ascultat explicaţia prin care trecusem.

singura ţigară bună straniilor întimplări

— Nu este decit o întrunire de maşini cibernetice, m - a lămurit noua mea cunoştinţă. înţelegi, fiecare maşină are un anumit program, o anumită memorie. Pentru a evita a c e a s t ă specializare u n i l a t e r a l ă , m - a m gîndit să c o n e x e z m a l m u l t e m a ş i n i , l ă s i n d - o pe f i e c a r e cu specificul ei, d a r s t a b i ­ lind î n t r e ele o serie de legături, m a i s i m p l e sau m a i c o m ­ p l i c a t e . A r fi c a o s c h e m ă r e d u s ă , e x t r e m d e p r i m i t i v ă — deşi, pe de altă p a r t e , e x t r e m de a v a n s a t ă — , a c r e i e r u l u i o m e n e s c . Din p ă c a t e , f i e c a r e m a ş i n ă o c u p ă un loc c o n s i d e ­ r a b i l şi p e n t r u a a d u n a m a i m u l t e s p e c i n l i t ă t i a r t r e b u i s ă c l ă d i m u n fel d e b l o c - t u r n , şi î n c ă n - a r fi d e a j u n s . C l ă ­ d i r e a p e c a r e ai v i z i t a t - o f ă r ă v o i e î n g l o b e a z ă ş a p t e m a ş i n i c i b e r n e t i c e . P e m i n e m ă i n t e r e s e a z ă m o d u l în c a r e e l e s e v o r i n f l u e n t a r e c i p r o c . D e p i l d ă , un m a t e m a t i c i a n c a r e e s t e ş i m e l o m a n , şi p a s i o n a t d e s p o r t s t a b i l e ş t e o m u l ţ i m e d e l e ­ g ă t u r i î n t r e a c e s t e d o m e n i i , în a f a r ă d e l e g ă t u r i l e c u n e n u ­ m ă r a t e alte d o m e n i i ale vieţii de t o a t e zilele. C u m se v o r c o m p o r t a însă maşinile cu specialităţi diferite puse să lu­ c r e z e u n a l î n g ă a l t a şi î n l e g ă t u r ă u n a c u a l t a ? V o r î n ­ v ă ţ a u n e l e d e la a l t e l e ? C u m s e v a m a n i f e s t a i n f l u e n t a l o r reciprocă ? Este o problemă e x t r e m de i m p o r t a n t ă , cred eu, p e n t r u viitorul ciberneticii. Din păcate...

—

Dar soneria aceea care vorbea

atît de

—

Chiar

vorbesc. Prin

despre

asta

voiam

să-ti

poruncitor... împreju-

23

r ă r i p e c a r e n u Ie c u n o s c , d e o a r e c e î m i s c a p ă m e c a n i s m u l l o r , m a ş i n a s p e c i a l i z a t ă î n m e d i c i n ă a a j u n s s ă Ie d o m i n e pe toate celelalte. A c u m , ansamblul este ca un o m cu o s o l i d ă p r e g ă t i r e î n l i n g v i s t i c ă , î n m e c a n i c ă , î n m a t e m a t i c ă şi în alte c î t e v a domenii, d a r a c ă r u i profesiune p r i n c i p a l ă r ă m î n e totuşi medicina. înţelegi ?

—

Da...,

—

am

răspuns

eu,

neconvins.

— A m înregistrat, clipă de clipă, toate procesele de in­ fluenţare reciprocă. D a r n - a m reuşit să înţeleg c u m de a a j u n s s ă Ie d o m i n e p e c e l e l a l t e . A c u m m ă g i n d c s c s ă l e s e p a r , p e n t r u a u r m ă r i ce m a i r ă m î n e în f i e c a r e din a c e a s t ă v i a ţ ă în c o m u n .

— Dar dumitale I

asta înseamnă

că

maşinile

rămîn,

t o t u ş i . Ia

voia

— B i n e î n ţ e l e s , deşi, pe de a l t ă p a r t e , d u p ă c u m ai v ă z u t , s e p o t m a n i f e s t a şi i n d e p e n d e n t . O r i c u m , v a t r e b u i s ă f a c imposibilă, de a c u m înainte, p ă t r u n d e r e a involuntară a cuiva î n a c e a s t ă c a s ă c i b e r n e t i c ă . C î n d v o r a f l a c e i d e Ia A c a d e m i e ce s-a întîmplat... De fapt, semnalul de a l a r m ă a sunat tot timpul de cînd ai i n t r a t acolo. D a r eu ieşisem pentru o c l i p ă şi n u l - a m auzit...

—

Neglijenţă ?

Ciberneticianul

am dădu

întrebat din

eu.

cap,

afirmativ.

— H m ! a m continuat, mustrător, neglijenţele pot avea u r m ă r i g r a v e . . . D a r fii f ă r ă g r i j ă , n - a m s ă p o v e s t e s c n i ­ mănui întîmplarca...

E l îndepărtă, cu un gest, propunerea m e a .

— Nu-i v o r b a d e s p r e asta... T r e b u i e să v ă d d a c ă c u m v a maşinile au deschis singure uşa. O b s e r v î n d u - m ă m i n e făcînd această operaţie de sute de ori, poate că d e v e n i t şi e l e c u r i o a s e .

—

E

—

Nu

cu

Omul spuse:

putinţă ?

ştiu...

— Dar... pească ? mă

—

Ti-a

—

Te

nu pe au

Poate

dacă privi fost

că

maşinile zimbind,

da... dumitale

începeau

îşi a p r i n s e

încă

să

mă

căsă­

o ţigară

şi-mi

frică?

cred !

— G r e u vei Şi pe m i n e m - a

găsi un chirurg mai bun ca maşina operat de apendicită. E un maestru...

*

mea.

Cred că, după această expunere sumară a faptelor, oricine îmi v a da d r e p t a t e p e n t r u c ă a m î n c e p u t să m ă gîn-.

24

dese la t r a n s f e r . S ă e x i s t e o a s e m e n e a a c t i v i t a t e , să poţi p a r t i c i p a l a e a şi s ă n - o f a c i ? A r fi o c r i m ă . A ş p u t e a fi î n t r e b a t : ce a m eu comun cu cibernetica ? A m . Profesiunea mea este una dintre cele mai ingrate, mai migăloase, mai lipsite d e s a t i s f a c ţ i i , d a r şi u n a d i n t r e c e l e m a i u n i v e r s a l v a l a b i l e . S î n t c o n t a b i l , şi b i n e c u v î n t e z clipa c î n d m i - a m ales a c e a s t ă p r o f e s i u n e , c a r e î m i v a a j u t a s ă p ă t r u n d şi a c o l o , u n d e s t ă p î n e ş t e c i b e r n e t i c a , şi o r i u n d e .

P e n t r u a încheia, t r e b u i e să r e d a u s c u r t a discuţie p u r t a t ă cu soţia m e a pe a c e a s t ă t e m ă . D u p ă ce i-am povestit — e x a g e r î n d puţin, ca orice povestitor — t o a t ă întîmplarea, ea a o f t a t şi m i - a spus: —

Ce

păcat

—

De

ce?

că

n-am

fost

eu

acolo...

— T r e b u i e să fie g r o z a v de i n t e r e s a n t să t e o p e r e z e o m a ş i n ă c i b e r n e t i c ă . . . I n o r i c e c a z , a ş fi f o s t p r i m a f e m e i e din lume... C a î n t r - u n roman.

CUTIA CU TRANZISTORI Crivăţul se potolise de vreun sfert de oră şi acum, deşi z ă p a d a scirţîia strident sub paşii m e i , p ă r e a c ă aerul se î n c ă l z i s e b r u s c . C u o zi î n a i n t e n i n s e s e a b u n d e n t , a ş a c ă n u se m a i a u z e a u nici t r o n c ă n i t u r i l e prietenoase ale t r a m v a i e ­ lor de noapte. E r a acea o r ă a nopţii cînd regreţi toate certurile pe c a r e le-ai avut cu prietenii sau m a i ales cu necunoscuţii.

Nu m ă g r ă b e a m spre casă, deoarece m ă aşteptau multe o r e d e l u c r u . D a c ă z i u a p o t l u c r a c h i a r şi î n s i l ă , n o a p t e a nu concep să lucrez decît ceea ce îmi face într-adevăr plăcere. M e r g e a m încet, c o m p a r î n d scîrţîifura produsă de f i e c a r e p a s c u p r e c e d e n t a . N u v o i a m s ă m ă g î n d e s c la l u c r u , d a r g î n d u r i l e m i s e î n v î r t e a u t o t u ş i î n j u r u l lui, d e ş i Ia o o a r e c a r e d e p ă r t a r e , c a n i ş t e s a t e l i ţ i c u t o t u l a r t i f i c i a l i .

Deodată, dintr-un gang îngust — ca atîtea ganguri ale literaturii romantice — a m auzit un plîns. U n plîns smiorcăit, c a do b ă i e ţ a ş p i e r d u t , s a u de p i s i c ă . P e v r e m e a a s t a ? M - a m oprit, c e r c e t î n d c u p r i v i r e a j u r î m p r e j u r . N u se z ă r e a alt-

25

ceva decît zăpada selor, întunecate.

—

Cine

—

Eu...

—

Unde

—

Aici,

uşor

plînge ?

albăstruie

—

am

şi z i d u r i l e

bocnă

ale

ca­

vedeam

pe

ni­

întrebat.

eşti? chiar

la

intrarea

A m f ă c u t un pas în meni. Plînsul încetase. m-ai

gangului.

gang,

—

Nu

—

Nu,

—

Nu

—

Unde ?

—

Nu ştiu ce-i aia d r e a p t a

dar

tot

nu

găsit?

băiete. sînt

Nu

băiete.

La

te

văd.

Sînt

dreapta

aici, sau

chiar la

Ia

intrare.

stingă ?

şi s t î n g a . E u

s i n t Ia

intrare.

C e n a i b a , m i - a m z i s , s ă fie u n c o p i l a t î t d e m i c ? C î t p a l m a ? S a u v r e o pisică v o r b i t o a r e ? N u e r a însă nici u n a , nici alta, e r a o cutie paralelipipedică, albă, ca un a m b a l a j obişnuit de c o f e t ă r i e . Cînd a m a t i n s - o cu piciorul, a d i c ă de fapt a m călcat-o, a scos un ţipăt.

—

Vai,

mă

doare...

Şi, ca o placă de patefon, a inceput să m o r m ă i e oare, odoare, sudoare, ardoare...

—

Tu

— Eu... adineaori...

delirant:

plîngeai ?

Te

rog

ridică-mă.

Am

mai

fost

călcat

şi

A m r i d i c a t , b i n e î n ţ e l e s , c u t i u ţ a şi a m v î r î t - o s u b p a l t o n , Ia p i e p t . S m i o r c ă i a , c a . . . N u - m i v i n e s ă s p u n „ c a o c u t i e " .

A r rîde orice cititor de mine. D u p ă cîteva clipe, cutia a î n c e p u t să bîzîie, pe un ton vesel : —

Căldură...

dură,

ură...

B u c u r o s c ă a m in sfîrşit o a l t ă p r e o c u p a r e d e c î t a c e e a care m ă aştepta acasă, am grăbit pasul. Nu locuiam prea d e p a r t e , î n c î t a m a j u n s r e p e d e . A m î n d e p ă r t a t c u un g e s t h o t ă r î t m a l d ă r u l d e h î r t i i c a r e t r o n a p e b i r o u şi a m i n s t a l a t c u t i a , ca s-o c e r c e t e z m a i î n d e a p r o a p e . N u a v e a n i m i c d e o ­ sebit. P ă r e a construită dintr-un material plastic banal. Una d i n t r e s u p r a f e ţ e l e m a r i e r a a l c ă t u i t ă d i n t r - o g r i l ă , c a un m i c difuzor, D i n ă u n t r u , se a u z e a un tors u ş o r ca al unei m i ţ e m u l ţ u m i t e de s o m n u l ei.

— T e pomeneşti că a m găsit o pisică electronică, m - a m gîndit. De fapt, de m u l t voiam s ă - m i c u m p ă r o a s e m e n e a p i s i c ă , p e c a r e o p u t e a i u i t a î n c h i s ă în c a s ă f ă r ă nici o grijă. Cu un gest r e f l e x , a m m i n g î i a t cutia, s p e r i n d s ă simt moliciunea felină a unei blăniţe.

—

26

Cine-i ?

—

a

răsunat

un

glas

adolescent.

nu

— Eu... te-am m a i ştii ?

— taţi !

adus

Vai I Căldura

la

îmi

mine

acasă...

toropise

toţi

—

Nu face nimic. Te simţi bine ?

—

Excelent... Adică...

îngheţai

in

gang...

tranzistorii I Mă

ier­

Şi c u t i a î n c e p u t din nou să se s m i o r c ă i e .

— Poate ţi-e f o a m e ? — a m întrebat-o, o întrebare pros­ tească, fără îndoială, dar n - a m găsit nimic altceva mai bun.

— Mi-era ideile...

doar

frig...

Ştii,

cînd

e

frig

parcă

îmi

pier

— F i r e ş t e , i - a m spus, aşa se întîmplă... Organismul... în definitiv ce eşti ? P i s i c ă ?

Cutia chicoti îndelung, ca un clopoţel. Apoi tuşi de d o u ă o r i , c a p e n t r u n-şi d r e g e g l a s u l .

Eu

Dar vreo

— S p e r c ă n u m - a i s c ă p a t de î n g h e ţ p e n t r u a m ă insulta. sint poet.

A m c o n s i d e r a t î n d e l u n g cutia. M ă rog, de ce n u ? atîţia poeţi cu o înfăţişare chiar m a i modestă!

— cu...

îmi

pare

bine

de

cunoştinţă.

Şi

de

mult

vă

Sînt

ocupaţi

—' P e n t r u a s t a a m f o s t c r e a t . Ş i d i n a c e a s t ă c a u z ă a m fugit de la c r e a t o r u l meu.

—

Ai f u g i t ? Nu înţeleg. T e poţi

deplasa?

— N u , d a r a m p r o f i t a t de clipa c î n d el şi-a scos n u ş i l e d i n b u z u n a r şi m i - a m d a t d r u m u l î n z ă p a d ă . F i e fi, m i - a m z i s , d a r t r e b u i e s ă t e r m i n o d a t ă .

— Pari tărîre...

— — n-am

necăjit

rău.

Ca

să

D a c ă ai ş t i . . . D u m n e a t a N e v o i e ? Nu ce face.

ajungi

la

aşa, din cînd

Şi se î n t î m p l ă des să n - a i c e f a c e ?

—

Foarte

rar.

—

O

pe

—

Pe

Cutia

zi ?

zi,

de

exemplu?

Poate

pe

an...

scoase

un

strigăt

o

de

Tuşi

din

Eşti

—

Ştiu

nou,

şi

Dacă

ho­

în cînd...

Cînd

şi o a m e n i

care

continuă:

deci de acord eu...

asemenea

izbîndă.

— M i - a m închipuit eu, zise ea, c ă e x i s t ă n u c o n s u m ă î n f i e c a r e zi p o e z i e I —

mă­ ce-o

ai n e v o i e de poezii ?

prea. Doar

—

dată

şi

să

spui

rămîn că

Ia

aparţii

dumneata? altcuiva...

— E s t e un abuz I E u sînt poet. N u trebuie să depind n i m e n i ! Nimeni n-are dreptul să-mi ceară ceva.

do

27

—

U i t e c ă ş t i e şi a s t a , — m - a m

gîndit eu. Apoi, cu

voce

tare: —

Totuşi,

spuneai...

—

Iţi

povesti

voi

totul,

şi

ai

să

mă

c r e a t ă cu un a n în u r m ă . T a t ă l m e u —

înţelegi. parcă

la oameni, n u ? — şi-a pus, e drept, toată a r t a în mea.

Sînt

cea

laboratorul medici, încă

Iui.

eram

mică

Şi

rebusişti,

nu

zeam

mai

ce

şi

n-are

bucătari,

gata,

dar

profesorul

de-aia

de-a

din

elegantă

acolo? să

un

cîte

Cînd

ceva,

Ce vrea Poate

n-a

tot

sumedenie.

ăsta?

radio... D a r

din

matematicieni,

pricep

în j u r u l m e u : —

prichindelul

bunicilor,

o

fost

spune

construcţia

făptură

Maşini

bibliotecari,

începusem

vorbindu-se noaptea

scoată

mai

Am

aşa se

fost

au­

să mai

o

jucărie

aşa.

Am

în­

g h i ţ i t m a i î n t î i o g r o a z ă de n o ţ i u n i , şi a ş t e p t a m c u i n i m a gură — de-a

nu ştiu ce înseamnă expresia asta, dar

g a t a , şi î m i p l a c e —

să văd

ce comandă

am mi

se v a

A m fost sortit să fiu poet. L a î n c e p u t m i r a plăcut. S e cît

de colo

Kimam

că

vorbesc

altfel

bogate, pline, cu consoană gradul este

decît

maşinile

cu o voluptate nebună. Scoteam întîi... m ă

un

fleac

început

rog

pe

troducea

In

ce

pot

fiecare

de

da

rime

eu.

asonante

cu

încetul,

profesorul

depărtării

mai

vorbeam

de

a

îmi

in­

sau... în

fie­

să-i declam tot ceea ce strînsesem. Noaptea, cînd noi, maşinile,

de

Eminescu

c a r e zi a l t c e v a . Ş i m ă l ă s a s i n g u r , p î n ă s e a r a , c î n d m ă 1 între

meu.

categorii:

Iui

Dat,

dimineaţă,

o fişă: Iarna, sau culoarea

al

da.

vedea

jurul

rimele pe

de sprijin, compuse,

dicţionarul

lîngă

teroarea.

din

la

primit-o

punea

rămîneani

ale noastre.

Toţi

vor­

b e a u o m e n e ş t e . N u m a i e u a p u c a m c î t e u n c u v î n t şi î n c e p e a m să-I

toc:

joc,

supărare, am

De

atita

f ă c u t o t u m o a r e la t r a n z i s t o r i i r i m e l o r şi

stoc,

chiştoc...

Rîdeau

toţi

de

mine.

toate

poeziile îmi ieşeau c a o înşiruire de r i m e , unele moase,

dar

mineaţă tema

care

s-a

nu-1 m a i

supărat

„profesor".

sfîrşitul. I - a m

mulţumeau

de-a

Nici

binelea.

n-a

îmi

introdus-o

asta, „ce s-or" ? — ce noi

a plecat ţipînd: — tomat...

28

Nu

mai

Pe

face

spune... Mi-a

bine,

că

sunat asta

o

Ce

este

răspuns. Ce s-or

face

întrerupt

parale...

am

Auzi!

—

di­

chiar

(rima

tensiunea

ă s t a îl t r a n s f o r m m î i n e două

fru­

Azi

introdusese

întrerupt!

Rimă bogată, i-am

le v o m

foarte

profesor.

citit p o e z i a : „ P r o f e s o r , b ă t e - s - o r

ş t i a m de la E m i n e s c u ) , ce s-or..." M - a ei, d u p ă

pe

în coşar

„Ce

s-or"!

şi au­ El

c r e d e a c ă nu-1 a u d . î m i i n t r e r u p s e s e , d o a r , t e n s i u n e a . D a r

cu

cu

Şi,

partea

cînd

m-a

care luat

transformat

—

îmi

rămăsese

seara că

el

neîntreruptă

în buzunar, nu

se

ocupă

cu

gindul

de

am

auzit

de

asemenea

a

mă

tot. da

Ia

fleacuri

—•

a m fugit. Ţ i - a m spus c u m . A ş a că... sînt salvat. M a i ales că d u m n e a t a n-ai nevoie de poezie decît o dată pe an... A m tot timpul să meditez. îţi voi da o poezie anuală csva a-ntîia...

— E i n t e r e s a n t ă , deşi tristă, povestea dumitale, — î - a m răspuns. Dar, iartă-mă, vorbeai despre o hipertrofiere a t r a n z i s t o r i l o r de r i m e . V ă d c ă n u le î n t r e b u i n ţ e z i de loc...

— Aici este mica m e a fraudă. Profesorul m - a construit n u m a i p e n t r u r i m e . A ş a ii p l ă c e a I u i . D a r e u , î n t r e t i m p , a m descoperit versul alb. Aşa că... Nu-ţi plac versurile mele ?

— a

N-am

auzit

încă

nici

— D a r pînă acum^ c e - a m fost în v e r s u r i a l b e !

Am —

unul! făcut ?

Toată

povestea

l u a t c u t i a i n m i n ă şi a m î n c e p u t s - o

noastră

pipăi.

Ce v r e i ? — a ţipat poetul. Stai că a m un poem

care...

D a r e u g ă s i s e m î n t r e r u p ă t o r u l , şi p o e t u l a t ă c u t . p u s p e u n r a f t a l b i b l i o t e c i i şi a m t r a s m a l d ă r u l d e în f a ţ ă . C ă p ă t a s e m o p o f t ă n e b u n ă de l u c r u . . .

L-am hîrtii

5 ianuarie 1964 0*0

SALAHOR CERESC Cînd coboram pe Marte, Păminiul răsărea.

Cu puls egal, albastru, prin codrii deşi de stea oislea pierdut, în ceruri rămas atît : un număr.

Dar raza lui ca şoimul mi se-agăţa de umăr.

Voi nu ştiaţi, dar noaptea — în fiecare noapte — trec, unul după altul, văzduhurile şapte, şi. săgctînd din vîrhil stelarului meu turn, cobor in cer, la munca de salahor nocturn.

Prin tufele şerpoase tăcînd ca nişte rune, în noaptea-ntrelăiată contrar de două lune. prin vîntul ce nu-şi află nici martori, nici auzuri, cobor şi scrum, de secoli, în alini şi talazuri.

Acolo stau ji rîcîi cu fri<j,ul alb pe gene, prin mutele canale tăcînd, prepămintene, poate-oi găsi vreo cifră, vreun prag tocit, vreo urmă din tot ce-a fost planeta rămasă-n cer o urnă.

Acolo stau şi rîcîi ve-un glob al nimănuia. poate-oi găsi tiparul ce-a zămislit statuia

pe-o insulă-n Pacific, şi cfwia ce deschide planetele-ntrebării din Anzi şi piramide.

Ce luptă tace-nscrisă în roşiile riduri ?

Ce greu venin de soare, ce năvăliri de viduri, ce cosmic scrum al morţii văzduhul l-a cernut ?

Planeta e, din leagăn, pustie, sub cer mut ?

Eu nu ştiu. încă nu ştiu.

Dar ştiu că-n mări de spatii va trebui, ca miine, să-mi văd la faţă fraţii, strălimpezindu-mi ochii de aşteptare grei.

Ce Soare vă-ncălzeşte, necunoscuţii ' Vă simt o clipă numai, cînd toate-n iuru-mi dorm, cu chipul mie-asemeni dar vag, aeriform...

De ce nu smulgeţi bolta din grelele pecetii. făcînd un semn din Vega sau vînătid Tau Ceti ? ...Şi noapte după noapte. cînd stele cresc, descresc, eu mă cobor la munca de salahor ceresc. planetele de-a rîndul scurmînd, prin văi de ger. $i. cînd cobor, Pămîntul Tăsare-albastru-n cer.

NOŢIUNI DE GEOLOGIE

ORIZONTAL : 1) Ştim(ă care se ocupă cu studiul evoluţiei fizice ţi organice a scoarţei globului terestru — A cunoaşte. 2) Cea mal veche eră din istoria Pămintului, caracterizată prin apariţia primelor vieţuitoare — Metal dut, care a inceput să fie prelucrat încă din epoca preistorică a omenirii. 3) Riu in Suedia —• Simbolul manganului — A doua perioadă a erei paleozoice, cind apar şi se dezvoltă never­ tebratele marine. 4) Linie imaginară care uneşte mai multe puncte de pe glob avînd aceeaşi presiune atmosferică medie, şi căreia ii cores­ pund o floră şi o faună asemănătoare — Particulă in graiul ardelean —• Tudot Şoimaru. 5) Constelaţie apropiată sistemului nostru solar — Balaur, reptilă monstruoasă din basme, asemănătoare in imaginaţia populară cu uriaşele reptile din mezozoic. 6) Strigătul bacantelor — Oraş în regiunea Banat. 7) Oameni cu înaltă calificare, printre care sint şi cei care studiază bogăţiile şi sedimentele terestre — Localitate in Nigeria. 8) Fluviu in Ţările de Jos — Lanţ de munţi în Creta — Partea rezistentă a corpului unui animal, pe baza căreia s-a putut reconstitui forma şi dimensiunile animalelor dispărute astăzi de pe planeta noastră. 9) Sedimente din epoca paleogenă. 10) Perioadă o erei secundare, caracterizată prin depuneri nuisive de calcar — Specie de frasin cu lemn roşu deschis. 11) Untd dintre simţuri — Nota diapazonului — Vibraţie acustică. 12) Globul pămtntesc din punct de vedere astronomic — Subiecte.

VERTICAL: 1) Mare învăţat italian de h a cărui naştere se sărbătoresc 400 de ani — Tulpină aeriană fără flori şi frunze a unei plante. 2) Procesul de transformare a scoarţei terestre care se desfă-

31

şoară în sute şi milioane de ani prin acţiunea agenţilor externi — Cunoscut medic din secolul trecut. 3) Interjecţie — Ansamblu de fe­ nomene geologice datorită cărora se formează relieful urcatului. 4) Lampă (mold.) — Notă muzicală veche. 5") Sportul nostru popular — Totalitatea vieţuitoarelor care constituie fauna şi după ale căror fosile geologii stabilesc condiţiile de viaţă din difetitele epoci din Utoria Pămintului. 6) George Coşhuc — Mers pe jumătate — Are cei 7 ani de-acasă. 7) Numele morarului legendar, care se spune că ar fi înfiinţat oiaşul Iaşi — Animale din mările calde ale căror colonii for­ mează adesea insule. 8) Mică planetă — Litera X. 9) Totalitatea plantelor care trăiesc pe un anumit teritonu al globului într-o pe­ rioadă geologică dată — Literă cirilică — Udrea Teodorescu. 10) Tub scurt de oţel — Apăsare pe care o exercită atmosfera asupra solului şi care influenţează dezvoltarea faunei şi florei. 11) Perioadă geologică caracterizată prin mari prăbuşiri ale scoarţei terestre, care au dat naşteie actualelor mări şi oceane — Culoare. 12) Pomadă (mold.) — Depuneri care au avut loc în toate perioadele geologice, dînd naştera la diferite tipuri de roci.

P. lONAŞCUj

-o«o-

IN MEZOZOIC (4—7)

REPTILE

FOSILE

(6-9;

oz

DIN

ERA

PRIMARA

(SS)

RlR

DEZLEGAREA JOCURILOR DIN NUMĂRUL 228 TREI TITANI: 1 — Shakespeare ; 2 — Pete ; caprese ; 3 — Napoli ; anne ; 4 — Ar ; lua ; aed ; 5 — Vise ; Venus ; 6 — O c ă r i ; mc ; tu ; 7 — Stihie ; 8 — C t ; livrea ; 9 — Dialog ; zie ; 10 — Abjuraţie ; w i ; 11 — Vi ; jiu ; cil ; 12 — Ila ; e s t i v a l e ; 13 — Davy ; stabili.

DIN C E R C E T Ă R I L E L U I G A L I L E I : P-la-n-în-c-l-in-a-t

Plan

T i p a r u l e x e c u t a t la Combinatul poligrafie „Casa Scînteii"

Abonali-vă la revista „Ştiinjă şi tehnică" — publicaiie lunară editată de C C , al U-T M. şi Consiliul pentru răspîndirea cunoştinlelor cultural-ştiintificeAbonamentele se primesc de către oficiile poştale, factorii po­ ştali şi difuzorii voluntari din în­ treprinderi şi instituţii pînă la data de 18 ale fiecărei luni, cu deservirea în luna următoare.

Revista se găseşte de vînzare la toate chioşcurile pentru difu­ zarea presei şi debitele O C . L .

IUNIE 1964 41 007^