in
EDITATA' ,DE REVISTA '
ŞTIINŢA;
o •
CRIŞAN FĂGERAŞU
IUBIRE DIN ANUL 41.042 «
****
Coleclia .Povestiri şiimlifico-Wastica" 86
REZUMATUL CAPITOLELOR
PRECEDENTE
/n ctivtntut său introductiu, autorul iie-a vestit că, deţt trataţie tn anul 50.000, va lnlă(!i.a evenimente petrecute cu 9.000 (te ani îna inte de epoca lui, adică in anul 41.011. tn acel an, in mijlocul omenirii trăitoare pe ncnumăfaie planete, a (îţnit „Arca lui Noe", o rachetă plecată prin mileniul 9, da cure nu se mai ţtia nimic. Viteza mare a făcut ca timpul de pe bprdul ra chetei $1 cel de pe planete să nu fie acelaşi: In vreme ce pe Pămlnt şi pe celelalte planete au trecut 30.000 de ani, la bordul rachetei n-au trecut decit o mie. Ca rezultat, oamenii de pe „Arca lui Noe" — descendenţi ai navigatorilor cu care racheta îşi pornise zborul — sint oameni de „tip vechi", care, spre deosebire de oamenii anaiui 41.041. mai au obiceiul de a dormi, nu trăiesc pină la vlrsta de 400 de ani, nu slut saaanU cu 20 —30 da specialităţi. Această inferioritate [ace ca adaptarea lor tn mijtocul^noii ome niri să fie foarte dificilă, iar utiii chiar încearcă, fără suc^, să se sinucidă. Insă, datorită eforturilor Omenirii, ei işi găsesc IncHul cu Încetul calea: Tini lucrează la o uzină de microbi necesari digeUiei. iar Pit U ajută pe savantul Mils la cercetările sale. Salvarea ,yArc»i. lui Noe" ca .şi reeducarea supravieţuitorilor se datorase In mare mă sură lui Ols, un bărbat in virstă de 232 de ani, administrator al Pămintalui. care a devenit planetă de odihnă şi muzeu. Acesta se inte resează acum in mod special de Lu, o curajoasă supravieţuitoare de pe „Arcă", prietenă cu Pit,
3
(Conlinuaie
dSn numărul
CAPITOLUL
trecut)
XIX.
S t ă t e a u î n t i n ş i pe I a r b ă . Doi s o r i , cel a r t i f i c i a l , d e n o a p t f , c a r e | i n c n l o t u l fostei Liine ; l c a r e t o c m a i a p u n e a , $1 cel n a t u r a l , c u p r i n s d e fIScSrite r j s â r i t u l u i , l u m i n a u vnstiil p e i s a j d e m u n t e . T r a n d a f i r i a l b i , degi-avilicaji, 1n.il|i d e patrii-ciitci m e t r i , c u p e t a l e l e g r o a s e c i t u n b r a | de om, t o t t i ţ i i n e x p l i c a b i l d e f r a g i l i ţ l SUHVI, r ă p u n î i l e r l p r i n n e c o n t e n i t a lor e x p l o z i e d e m i r e s m e , s e l u a u la î n t r e c e r e cii b r a z i i a l b a ş t r i , a c ă r o r t u l p i n ă l u m i ' n e s c e n t ă , b ă t i n d in v e r d e , e r a intr-cin n e c o n t e n i t d i a l o g c u r a e e l e p a r c S i n r o f i t e In toc ale c e l o r doi s o r i . T o c m a i t r e c u s e ora d e n i n s o a r e . Muntif c o l f o r o s l $1 n e m l ţ c n t i e v o c a u o a p r i g ă l i n i ţ t e , n c t u l b u r a t & d e n i m e n i . Nici o m a ş i n ă d e z b u r a t n - a v c a voie s& p ă t r u n d S s u b 30.000 m in a c e a s t ă z o n ă , ca s ă nii s p e r i e p ă s ă r i l e , î n d e o s e b i s e n s i b i l e l e p r i v i g h e t o r i d e zi. c a r e c l n t a u aiscunse in p a l m i e r i s a u in flonrefl u r i a ş i l o r t r a n d a f i r i . Un v i n t i c e l c a l d f o ş n e a , p a r c ă g e n i i n d s u b p o v a r a m i i l o r d c m i r e s m e ale florilor ţi H e r i u n j e l o r a u r i t e , m a r i cil pumnul — polenul acestei vegetaţii e x a l t a t e . E r a u n u l d i n t r e c e l e m a l r e u ş i t e p a r c u r i d e pe g l o b . n u m r t „ R o m i n i a " , i n a m i n t i r e a r e p u b l i c i ) c o m u n i s t e c a r e e x i s t a s e c i n d v an pp ee « c e s t e m e l e a g u r i . Ei s t ă t e a u liilinţl pe i a r b ă , l&slnd s o a r e l e p r i n cripat ipal străpungă
din
depSrlări.
— T o t u ş i , s p u s e g î n d i t o r O l s , c i n c i s p r e z e c e î n c e r c ă r i d e siti d s r e î n s e a m n ă m u l t . Aş v r e a să ş t i u c a r e | i - e s t a r e a s u i l e l c a s c S . — C i n c i s p r e z e c e nu î n s e a m n ă m u l t , se î n c ă p ă ţ i n ă Lu m i i l l i l , t S - ş l ridice o c h i i . • E r a a d o u a o a r ă c î n d s t ă t e a d e v o r b ă cu O l s , a v e a i J i i i m ef o m u l a c e s t a p u t e r n i c v r e a s-o s a l v e z e d e s i n u c i d e r e ţi s-ci IO1II>I'IIM-A p e n t r u r c c i ş t i g a r e a m a i r a p i d ă a c e l o r l a l ţ i n i i u f r u g i a l l . Nii liidrA/iica i.^-l p r i v e a s c ă ; tofi o a m e n i i d i n j u r li p ă r e a u n i ş t e |lr(lll•^nr| n i i r l şl s t r ă l u c i t o r i , d e loc o a m e n i , u n fel d e o r g a n i s m e s i t p r r i o a r r , niull m a l p e r f e c t e , c a r e iji s c o t o c e s c l ă r ă d e l i c a l e | e sufletul şl l|l «tilrtinc «Iii
.—
d e iute g t n d u r t i e , i n c i t t ' - c l o r ! Îşi amintea de profesoara
pinS şi să m a i g i n d e ş l i în p r e z e n t » e i , s u p e r b a M a l u n i a , i a r a c u m , in
fafa
lui O l s , a v e a a c e e a ş i s e n z a ţ i e d e i n c t i e t a r e . — Nu e m u l t l r e p e t ă e a î n d ă r ă t n i c . 15 a " Î n c e r c a t , e d r e p t , d a r a p r o a p e 1.000 s-au j ! r c a d d p t a t , I n t r i n d in m u n c a . U n u l d i n t r e noi i ţl a j u n s i n c l a s a a 14-a I T i m ţ i - a I r l m i s , o d a l a cu c a d o u l a c e l a s u p e r b , o s c r i s o a r e f o a r t e f r u m o a s ă , iar P i t — a d ă u g ă &a jl m a i s l i n j e n i t ă —, P i t , ştii p r e a b i n e CC d e p a r t e a... — Ştiu, încuviinţă repede Ols, mi-a plăcut ţ! cutia aceea a r t i s t i c i p l i n ă d e m i c r o b i , p e c a r e m i - a t r i m i s - o T i m . Nu î n ţ e l e g I n s ă d e c« n u v r e i s ă pleci p c p l a n e t a Qiind, u n d e e n e v o i e d c t i n e . N u , n u t pr»> t e s t ă el, v ă z i n d c ă Lu v r e a s ă - l î n t r e r u p ă , l a s ă m ă s ă v o r b e s c : Inlol e g , ni!-l m a i i u b e ş t i . . . L u r ă m a s e eu f i g u r a î m p i e t r i t ă , f ă r ă să-i r ă s p u n d ă . — Vezi ? T a c l . _ n u p o ţ i s ă r ă s p u n z i n i m i c . Î n ţ e l e g e , L n , s t a r e i s u f l e t u l u i t ă u m ă î n g r i j o r e a z ă . Şi d e uceua a i u s t ă r u i t al!t d e m u l t c a s ă te e x p l i c i . A c e s t a e s i n g u r u l m o t i v . Allfcl d c ce l a - a j a m e s t e c a In v i a ţ a la 'i De a c e e a v r e a u să-tnJ ejtplicL Lu s e s u p ă r ă : - S i n t l u c r u r i c a r e n u s e pot e x p l i c a I m e d i a t , d i l a r d a c ă sin)!l c ă e x i s t ă un m o t i v . — I n s i s t din n o u ţ l d i n n o u s ă - m i s p u i p r e c i s ; c a r e e s t e >tarcA ta sufletească ? — Ti-am m a i s p u s c ă e g r e u d e e x p l i c a t . U i t e , fă o c a s ă şi o s* î n c e r c să-ti e x p l i c . O l s işi s m u l s e i m e d i a t d e la b r i u r e v o l v e r u l l u m i n e s c e c t . S c o a s e d i n toc c i t e v a foiţe m e t a l i c e şi, s c o b i n d p ă m i n l u l , p a s e i n t r e ele p u ţ i n h u m u s şi c o a j a d e s p r i n s ă d e pc un b r a d d e a l ă t u r i . M e ş t e r i a ş a v r e o z e c e m i n u t e , d e s c n i n d p l a n u l u n e i v i l e şi s u c i n d m e r e u c a d r a n u l r e v o l v e r u l u i . L a u r m ă , a p ă s ă iute pc u n b u t u n . Cu u n u r u i t d i n a d i n c u r i , o p o r ţ i u n e d c p a j i ş t e d i n f a t ^ l o r s e p u s e i n m i ş c a r e . S u b ocliii fcteî, p r i t i l r - u n p r o c e s d e c o m a n d ă şi t r a n s m u t a r e pe c a l e a u n d e l o r , p ă m î n t u l se r i d i c a s i n g u r , t r a n s î o r m i n d u - s e î n z i d u r i , in m e t a l e , in l e i n o , in m a t e r i i p l a s t i c e Şl l u î n d t r e p t a t . în m a r e , f u n n a p l a n u l u i i m p r o v i z a t d e O l s pe t o c u l r e v o l v e r u l u i . Nu t r e c u s e r ă d e c î t c i t e v a c l i p e . Pe l o c u l p i n ă a t u n c i p u s t i u M î n ă l ţ a , cu a d e v ă r a t r ă s ă r i t ă d i n p ă m l n t , o v i l ă cu d o u ă e t a j e . B i r n e l * m a r i dc b r a d l u m i n e s c e n t ii d ă d e a u u n a s p e c t c o c h e t . ~ P o f t i ţ i , v a r o g 1 s p u s e el s o l e m n , i n t r e b u i n ţ i n d p l u r a l u l , In vechea limbă mondială a P ă m î n i u l u i . Lu p ă t r u n s e î n ă u n t r u , r i z i n d s t i n j e n i t ă . O l s t n c h i s * u j a d u p ă el. s c u z i n d u - s e cu u n g e s t ; — D u p ă c u r a vezi, i n t e r i o r u l e d e s t u l d e s ă r ă c ă c i o s . N - a m a v u t t i m p ; o c a s ă s e r i o s c i z e l a t ă n i i - a r fi c e r u t p e p u ţ i n o J u m ă t a t e
o r ă . D a r e r a m g r ă b i t să-fi a i t u s t a r e a s u f l e t e a s c ă ; p o f t i m , f i - a m î n d e p l i n i t d o r i n f a , a c u m i n d c p l i n c ţ t c - o ţ l t u p e a m e a , l a fel d e i u t e . C h i a r n e c i z e l a t ; v o r b e ş t e - m i a ş a , n c ş i e f u î t , c u m e b a n c a a s t a pe caire l « i n v i t s ă ş e z i ; s p u n e - m i ce g î n d e ţ t i , ce s i m t l , d e c e nu vrei s ă p c p l a n e t a C i n d şi c e i n t e n | i i de viitor a l .
pleci
M a s i v şi h o t ă r i t . p a r c ă u m p l e a t o a t a o d a i a , şi Lu s i m j i că nici n u m a i p o a t e să r e s p i r e in f;i|a u r i a ş u l u i a c e s t a . — S ă . mergem totuşi alară, surise ea timid. Credeam că o să d u r e z e m a i m u l t f a b r i c a r e a c a s e i : a m v r u i u n r ă g a z ţ i . . . şl u n simbol. S e l u n g i r ă d i n n o u i n i a r b ă ; O l s , ca s a n u s t r i c e a s p e c t u l p e i s a j u l u i şi ca s ă f o l o s e a s c ă t o t u ş i e n e r g i a I r o s i t ă , e x p c d i e ca!.a p r i n v ă z d u h , la u n c e n t r u de o d i h n ă a ş c x a t p e c e l ă l a l t p o v i r n i ţ al m u n t e l u i , a p o i o i n v ă i u i pe Lu i n t r - o p r i v i r e p o n m c i l n a r e . — S i n t a b i a in c l a s a a 12-a, v o r b i ea i n c c t , la n i v e l u l c o p i i l o r d c 16 a n i . U i t e , in fata n o a s l r ă e r a p ă m i n t şi a a p ă r u t o v i l ă ţ i n - a m p u t u t s ă p r e v ă d c u m v a a r ă t a . L a U I e s t a r e a m e a s u f l e t e a s c ă . Nu pot s-o p r e v ă d . A m i m p r e s i a că voi tlnefi b u t o a n e l e d e c o m a n d ă , E u m i l i t o r . Î n c h i p u i e )î o m a r e nuiltjitie de o a m e n i c a r e u r m ă r e ş t e m u t a r e a u n e i p l a n e t e , şi i n t r e e i , rătiicit, u n c o p i l . Mai m i c . el nu v e d e p l a n e t a , nu v e d e d e c l t g e n u n i h i l o a m e n i l o r i n t r e c a r e s-a r ă t ă c i t . P a r t i d a se j o a c ă la u n nivel p r e a i n a t t p e n t r u m i n e , b u t o a n e l e d e c o m a n d i se atlă u n d e v a , dincolo de înţelegerea mea. — De s i g u r , a r ft s i m p l u , o b s e r v ă O l s , d a c a s u f l e t e l e v o a s t r e a r a v e a n e v o i e d o a r d c - u n b u t o i t şi d e cifiva a r h i t e c ţ i . N u c r e d i n s ă că s u f l e t u l o m u l u i va a j u n g e v r e r ) d a t ă in a c e a s t ă s i t u a j i e . -~ t n orice c a z , vei a v e a c e v a t i m p s ă v e z i c u m e v o l u e a z ă l u c r u r i l e . C r e d c ă m a i al de t r ă i ) v r e o 300 de a n i . V o r b i s e r î z î n d , cu u n r i s m i c , a d t n i r a t i v . şi t o t u ş i
necăjit.
— A, n u , r ă s p u n s e O l s s u r p r i n s , a m a b i a 235 a n i , n u - m i mai r ă m i n e d e t r ă i t d e c i t m a x i m u m 180, d i n t r e c a r e v r e o 15—20 a n i de bătrlncţe. — Şi m i e v r e o 50, cu l o t u l ! r i p o s t ă f a t a . P o a t e c-o să alumg s ă - m i i a u e x a m e n u l d e m a t u r i t a t e Ia v r e o 90 d e ani, t a m . i n b i n e î n a i n i e d e a m u r i . C r e z i c ă a s t a p o a i c s ă m ă l a s e n e s i m ţ i t o a r e ? Mi se î n v i r .
tesc t o a t e g i n d u r i l e in Ols
Cii|'.
zimbi.
— Ş t i i Ce m ă i n t r i g ă ? î n t r e b ă e a . Nu ş t i u c u m a ş p u t e a
fin
E c e v a . . . I n sfirşit... n i c i o d a t ă niî se v o r b e ş t e ia ş c o a l ă d e s p r e cum s a obţinut prelungirea
l
vieţii.
O l s SC d e z i ă n ţ u ! î n t r - u n r i s in h o h o t e . — Eşti p r e a m i c ă , r ă s p u n s e el d u p ă u n t i m p , ş l e r g i n d u - f | m i l c , î n c ă n a i a j u n s l a l e c | i a r e s p e c t i v ă . C o p i i l o r di- v i r a t a î n c ă nu II s e e x p l i c ă a s t a .
iair:-
voastră
Se l e m e a t o l u ţ l să nu d e ţ t e p t c vechiul complex de inferioritate in s u f l e t u l fiinfei s l a b e ţ i i u t e p i e r i t o a r e d i n f a | u s a , c a r e a b i a d e m a i a v e a 30 d e a n i de t i n e r e ţ e în f a f ă . A d ă u g ă d e c i , pc u n t o n c i t se p o a t e de serios : —
U i t e , u n e l e c h e s t i i o s ă ţî le s p u n ă M a l o n l a , în p a r t i c u l a r .
Ett,
c a o m a l e p o c i i m e l e , n u m ă J e n e z s ă le d i s c u t cu o r i c i n e , d a r n u ş t i u d a c ă tu... —
Nici
prevedea dea Sint
eu,
glăsui
panta
îndărăt.
Lu
pe c a r e
dirz,
simţind
va a l u n e c a
că, de
vreme
discuţia, acum
re
n-a
putut
nu mai poate
din neam de navigatori... nu m ă
impresionează
nimic...
P r i n a u r e o l a d e r a z e a l b e bătiiid in g a l b e n , c a r e c u p r i n d e a u lea liii L u , O l s v ă z u —
că o b r a z u l
ei a
Nu
dour
spunem
c e s ă s p u i c ă nu
in f u n d u l
niciodată te J e n e a z ă
ochitor cenuţii-albaştri
nici
uiiicar
minciuni
nimic cind
s i a c ă p i n ă şi a b s e n ţ a h a i n e l o r
un
prole-
licăr
glu
convenţionale.
v ă d c a ai r o ş i t ? A m
p i n z ă te
Lu îşi m u ş c a b u z e l e ţi vorbi
pie
roşit.
Noi n u n i i n l i n i n i c i o d a t ă , s p u s e el f o a r t e s c r t o s ţ l - v o i t
sornl, pustrind meţ.
să
N u uita că t o t u ţ i s t r ă m o ţ i i m e i se t r a g d i n m i l e n i u l 9 I
Dc
impre
ruşinează.
înciudată:
— D a , e a d e v ă r a t , n u m - a m p u t u t o b i ş n u i cu î m b r ă c ă m i n t e a a s t a d e u n d e I Mi se piare m e r e u că s i n t d e z b r ă c a t ă — şi i u t i m p ce Lu s p u n e a a s t a , O l s o b s e r v ă pînă dincolo de umeri. —
i
s-a
întins
E s i m p l u t e x c l a m ă e l , e a t i t d e s i m p l u , î n c î t nici
la
şcoală
nu se m a i e x p l i c ă , a ţ a
că
Toşeaţa
de
pe o b r a z
c u m î n ş c o a l a d e p e v r e m e a v o a s t r ă n u II s e
e x p l i c a e l e v i l o r d e c e s i n t î m b r ă c a ţ i cu h a i n e de p i n z ă . Î n a i n t e h a i n e l e erau
mijloace de a p ă r a r e contra frigului
rilor
şi
a tot ce vrei.
estetIcS-socială dantele
tot
ţi căldurii, contra
încetul cu încetul, ele a u c ă p ă t a t
mai
importantă.
n u a t i t ca s ă se a p e r e d e friK
Contesele,
si
zgirietu-
şi o
funcţie
zicem,
purtau
în b u d o a r e l e l o r , cit c a s ă
se
împodobească, —
Nu t e mal o s t e n i , îl opri L u , i i i | e l e g c ă m a i t i r z i u . c î n d clinwi
a î n c e p u t s ă fie r e g l a t ă , h a i n e l e ţ i - a u p i i : r d u t f u n c ţ i a p r a c t i c ă . T o t u ş i ! e greu nii.
să
te o b i ş n u i e ş t i
Omenirea
cu
un
lucru care a d u r u t
n u r e n u n ţ ă la n i m k
ţ i . . . nu ş t i u c u m
v r e o 30 d e
mile
să s p u n . . .
totuşi
eslctica... — Funcţia estetică
a s p o r i t | se î n v e r ş u n a
O l s , şi cea m o r a l ă
la
lei, ba a m a i r e a p ă r u t , a p r o a p e p r e d o m i n a n t ă , şl c e a p r a c t i c ă .
Estetic,
hainele vechi m ă r e a u farmecul
frunni-
ţ l m i s t e r u l c o r p u l u i , ii r e l i e f a u
s e ţ î l e şi îl a s c u n O e a u imperfeL|luni!c, El b i n e , r a z e l e n o a s t r e d e azi au a c e l a ş i rol, căci n u m a i s c r i i t o r i i f a n t a s t i c i işi p u t e a u î n c h i p u i că In vremea n o a s t r ă vor exista doar oameni frumoşi. Undele sint scl u i l r a n s p a r e n t e . i a u f o r m ă de f a l d u r i , v ă l u r i e t c , s t r i n s e pe c o r p s a u l a r g i , s u b ţ i a z ă s a u î n g r o a ş ă , d a u u n colorit m a l viu s a u m a i a t e -
nuat, sugerează ţi ascund
ansamblul frumos
al corpului, reliefează unele
părfi
a l t e l e , tn f u n c ţ i e d e g u s t u r i p e r s o n a l e , r n o d ă , f r u m u s e ţ e
c o r p u l u i o m e n e s c fi t o t c e vrei... — Asta înseamnă, interveni
a f ^
Lu cu
un
ziuibct mic
c ă p e r s o a n e l e c o n s i d e r a t e d e vot c a m a i f r u m o a s e d e o a r e c e r a z e l e le p r o t e j e a z ă m a i p u f l n .
ţl
stînjenlt,
'|
sint dezavantajate,
] 'i
O l s î n c e p u i a r s ă r i d a , privi in a l t ă p a r t e ţ i c o n t i n u ă : — O m u l u i p u t e a să-i fie r u t i n e d e o r g a n i s m u l Iul d o a r c i n d m a i î n f n i n f a s ă r ă c i a , liolite. I n t e m p e r i i l e , p r e j u d e c ă ţ i l e ,
j atunci ; viciile, |
i m o r a l i t a t e a ; n u uita că undele noastre de astăzi, p ă s t r i n d foloasele ) n e c e s a r e a l e m o r a l i t ă ţ i i , s p o r e s c Infinit f a r m e c u l ţ i f r u m u s e ţ e a p e i c a r e o i r a d i a z ă u n i t a t e a s u f l e t e a s c ă ţ l t r u p e a s c ă a fiinţei u m a n e . E ) ţ i p r a c t i c : u n d e l e e c o n o m i s e s c s u b s t a n ţ ă , n u au n e v o i e d e s p ă l a t , re¬ d u c t i m p u l d e „ î m b r ă c a t " ţl „ d e z b r ă c a t " la o s i m p l ă a p ă s a r e d e b u t o n , a d m i ţ i n d c ă c i n e v a v r e a „ s ă >e d e z b r a c e " . R a z e l e s i n t i z o l a t o a r e termice ţi antimicrobiene perfecte, lăsînd totuşi l a r g deschljl, p e n t r u o x i g e n a r e , a b s o l u t t o ţ i porii c o r p u l u i , In p l u s , ele fac v e t u s t
\ i : '
v e c h i u l c o s t u m i n t e r p l a n e t a r d c t i p s c a f a n d r u ; se l ă ţ e s c In f o r m e lu-
|
i n i n o - d i n a m i c e şl a j u t ă o m u l ru a l u t t c î c i n d z b o a r ă tn vid, i n j a f a r a r a c h e t e i , s ă - ţ i p ă s t r e z e o x i g e n în j u r , s ă d e s p i c e m a l i u t e m e d i u l i e x t e r i o r . De p i l d ă , c i n d a m s ă r i t d e p e P a m î n t pe r a c h e t a , în apăra¬ rea ta... \ Şl d e o d a t ă O l s se î n t r e r u p s e , i a r Lu s e sintţl r o ş i n d p î n ă la c ă i - ; ctie. Bărbatul de l i n g ă ea nu spusese „ î n a p ă r a r e a rachetei v o a s t r e " d In „ a p ă r a r e a t a " , — S p u n e a i c e v a d e s p r e p r e l u n g i r e a vieţii, I n g ă î m ă ea t i m i d , m a i mnlt ca să schimbe vorba.
? \ ; j
O l s , p u t e r n i c u l O l s , s c i n t i m i d a s e ţ i e l ; se s i m ţ e a m u l ţ u m i t c ă s e : p o a t e r e f u g i a i n t r - o d i z e r t a ţ i e ştiinţifică : — Ş o a r e c e l e , s p u s e el d i n s e n i n , t r ă i e ş t e 3 ani, d a r d e v i n e m a - ] t u r In 3 l u n i . L a fel, m a j o r i t a t e a raamiîerelor cheltuiesc prin c r e ţ - j t e r e c a m a d o u ă s p r e z e c e a p a r t e a vieţii. La o m î n s ă c r e ş t e r e a r e p r e - • z e n t a a p r o a p e J u m ă t a t e d i n v i a ţ ă : b ă r b a t u l c r e ş t e p i n ă la 2 0 — 2 3 - | d e a n i , d a r c o n s o l i d a r e a s i s t e m u l u i o s o s se t e r m i n ă p c la 3 0 . L a fel, p e p l a n s p i r i t u a l , u n om i ţ i t e r m i n a s t u d i i l e d c î n a l t ă c a l i f i c a r e a b i a ^ p e l a 30 d e a n i . O r v i r s t a d e m a x i m ă p u t e r e p s i h i c ă ţ l fizică e r a î n t r e 20 ţ i 30 d c a n i : a s t a s-a c o n s t a t a t ţ i i n s p o r t , ţ i în r e z i s t e n ţ a : psihică. î n s e m n a că omul n-a a p u c a t s ă c r e a s c ă bine, că a ţl Început
j
s ă î m b ă l r i n e a s c ă . A c u m i n s ă , l a o v i r s t ă d e 3(i0 d e a n i , nu f a c e m d e - ; c i t s ă n e s i t u ă m pe p l a n d e e g a l i t a t e tn d r e p t u r i cu ş o a r e c e l e , a d i c ă s ă î f a c e m c a f a z a d e c r e ţ t e r e s ă r e p r e z i n t e a b i a 1/12 din d u r a t a v i e ţ i i : ] r e s t u l d e 40 d e a n i î n s e a m n ă s u p l î n w n t u l c u c e r i t d c o m , f a v o a r e a d e j c a r e s e b u c u r ă el în
comparaţie cu celelalte
m a n i i l c r c . Ar fi t o s t f< ]
p S c a t ca u n o r g a n i s n i
atît de complex s ă se dezvolte n u m a !
pentru
a imbătrîni imediat. — Ai t r e c u t t o c m a i p e s t e p a r t e a cti p r i c i n a . . . — L u c r u l a c e r u t b ă t ă l i i d e zeci de mii d e n n i , c o n t i n u ă O l s , î n c ă d e p e v r e m e a s t r ă b u n i l o r l a i , d e ş i ci, p r o b a b i l , nu l-atr d a t i m p t i r t a n ţ ă . O d a t ă cu c l i t i i i n a r e a t u t u r o r b o t l t o r , s ă r ă c i e i şl a a l t o r r e l e , v i r s t a a s p o r i t in m o d n a t u r a l p i n ă s p r e o m e d i e d e a p r o a p e 1(J0 de a n i . C h i a r in p e r i o a d a c i n d strănio.ţli n o ş t r i s-ati î m b a r c a t p e n a v ă , m e d i a a j u n s e s e la 07 d e a n i — d a r pe n a v ă , d e s i g u r , ea a s c ă z u t treptat, din cauza condiţiilor defavorabile. A d a u g ă condifille p s i h i c e , c î n d p e t o a t e p l a n e t e l e locuite a u ctlspiriit u r m e l e o r i c ă r e i d i v i z i u n i f o r f a t e a m u n c i i şi a d a u g ă , m a t a l e s , m e t o d e l e s u b a t o m i c e de m a i t t r z i u p e n t r u e l i m i n a r e a t o x i n e l o r şi c a p e ţ i d i n t r - u n s a l t 160, v i r s t a pe c a r e vechii g c r i a l r i o c o n s i d e r a u ca l i m i t ă n a t u r a l ă a o m u lui. A b i a d e aicî î n c e p e î n s ă faza c e a m a i i n t e r e s a n t ă . Ii p u s e m i n a p e i i m a E , s-o facă a t e n t ă , il c ă u t ă p r i v i r i l e c a r e Ie o c o l e a u p e ale lui şi o î n t r e b ă ; de
— P o ţ i s ă - m i s p u i c a r e e „ t a i n a " c e f a c e o r g a n i s m u l să c r e a s c ă , la v î r s t a c o p i l ă r i e i p i n ă Ia cea a b â t r i n e ţ i i ? C u m „ ş t i e " o r g a
n i s m u l să c r e a s c ă a ş a rinţii l u i ?
şi n u a t t m i n t e r i ? C u m ţ t i e s ă s e m e n e c u p ă
— D a c ă p r i n „ t a i n ă " î n ţ e l e g i e r e d i t a t e a , n u m e r i t ă sS te m a i b o s e ţ f i s ă - m i explici. O l s îşi d e z v e l i d i n ţ i i i n t r - a n z l m b e t l a r g ;
o-
— Ti se p a r e c ă ştii, d a r h a b a r n - a i d e e r e d i t a t e . P e n t r u s i m p l i ficare, o s ă - t i d a u e x e m p l u l unei m a ş i n i . U i t e , să p r e s u p u n e m c ă a m o m a ş i n ă d e c a l c u l a t p e c a r e în cinci ani a m d e p r i n s - o să e f e c t u e z e c a l c u l e l o g i c e d e t i p , să z i c e m , 10, 20 şi 30. M a ş i n a - m a m ă va c r e a o m a ş i n ă - c o p i l c a r e ş t i e să facâ e;iact c a l c u l e l e 10, 20 şi 3 0 : n i m i c In piu». D e g e a b a a d a p t ă m „ m a m a " şt-o î n v ă ţ ă m d u p ă n a ş t e r e s ă f a c ă ş i o p e r a ţ i i l e 40, 50 şi 60 : ea m i m a i a r e c u m să i n t e r v i n ă a s u p r a c o n s t r u c ţ i e i n t a ş i n i i - f i l c ă , p e n t r u că a şi n ă s c u t - o . Pe p l a n u l b i o l o g i c , d e s i g u r infinit m a i c o m p l e x , s u b I t ă ţ i ş u r i l e a m i i d e g e n e r a ţ i i ş i i n t i m plări, se a s c u n d e aceeaşi limită elementară. Ereditatea e ,,memoria" materiei v i i : materia o r g a n i c ă „işi a m i n t e ş t e " c u m a crescut o r g a n i s m u l t a t ă l n i şi al m a m e i p i n ă î n m o m e n t u l r e p r o d u c e r i i , şi Imită, c « u n e l e v a r i a ţ i i , a c e a s t ă c r e ş t e r e , p r e c u m şi a c e e a a s u t e l o r d c g e n e r a ţ i i anterioare. Imbătrtnirea,... — î n ţ e l e g i s t r i g ă Lu i n f î e r W n t a t ă . O r g a n i s m u l fiului n u a r e d e u n d e „ s ă ş t i e " ce s-a î n t î m p l a t cu o r g a n i s m e l e t a t ă şi m a m ă d u p ă ce cl a fost z ă m i s l i t . D a c ă , s c h e m a t i c v o r b i n d , I-au n ă s c u t la 30 d e » n i , î n s e a m n ă că el r e p r o d u c e s c h e m a d e c r e ş t e r e 1, 2, 3 , 10, 20, 30 d e a n i : m a i d e p a r t e n u ş t i e . A j u n s aici. o r g a n i s m u l r e p e t ă o p e r a ţ i u n e a 30, a d i c ă s t a d i u l a t i n s la 30 d c a n i , b a t e p a s u l in loc d a t o r i t ă
9
u n u i fe! de i n e r ţ i e n u m i t a m a t u r i t a t e : d a r a c e a s t ă i n e r ţ i e nu a r e su port
ereditar,
nu
inseanina
der.vi)ltarc. Deci
iiicepc r e g r e s u l ;
dup&
10—20 d e a n i , c u r b a v i t a l a d e c a d e , p e n t r u c ă o r g a n i s m u l „ n u m a i ş t i e ce
&â f a c ă " :
nu
are
informaţii
înnăscute
despre
felul
in
care
au
e v o l u a t p ă r i n ţ i i d u p ă ce l-;iu năiicut. -
Exact!
— D a r t u ui)!, obiecţii Lu, c ă aici a r e r o l şi e r e d i t a t e a c e l o r p a t r u b u n i c i , o p t s t r ă b u n i c i ţi m a i
a l e s uitl
l u c r u l cel m a i
impsrtant.
Cel m a i a d e s e a , c o p i l u l n i i s c u t din p î r i n t l v i r s t n i c i e m a i s l a b î n z e s t r a t , n t a i a l e s c a p u t e r e fizică. Deci n u poti a m i n a v î r s t a ta c a r e t r e b u i e n ă s c u ţ i capiii fării a iiiipinyi' O m e n i r f a
IJ d e g e n e r a r e .
ţ i n e d i n p ă r i n ţ i b i t r i n i copil reuniţi t i m p d c 3—4 tnui
Poţi ob
generaţii, dar
nu
nmlt. — Dar
de
ce
asta ?
intrebd Ols,
plesnindu-se
zgomotos
peste
p i c i o r . De ce c o p i l u l n â s c u t d i n piirinfl p r e a b ă t r i n f a r e l e s t r e e r e d i tară mai slabă ? Tocmai pentru că organismul niaţii î n n ă s c u t e d i « t r - o perioadii cind curba
descendentă ; părinţii, cind
săii a c ă p ă t a t
orp;;inismul
l-au
născut,
părinlilo-r
erau
îiitr-o
infoţ-
uniia.O' fază
in
c a r e o r g a n i s m u l lor ,,nu m a i ş t i u " ce să f a c ă şi d e c ă d c a : b ă t r i n e ţ e a p ă r i n ţ i l o r 1 s-a i m p r i m a t p r u n c u l u i d r e p t î n s u ş i r e î n n ă s c u t ă . ne
insă
că
vreo
citi va
oameni
dc
5—6
generaţii
trăiesc
Presupu pîjiă
la
160 d e a n i , m a i p r e s u p u n e c ă ei r e u ş e s c , in tnod d e o c a m d a t ă cu totu4 e x c e p ţ i o n a l , s ă a i b ţ . u n copil la v i r s t a d e 80, 00 d e a n i , Iiind incâ
în
p l i n ă m^ituril.ite. Şi ntai inchipiiie-ţl că a c e a s t ă c u c e r i r e e c o n s o l i d a t ă 5 g e n e r a ţ i i la r i n d , t i m p d e 500 d e a n i , d e ş t i i n ţ a
b i o l o g i c ă . Ai deci
copii n e v o i ţ i d e e r e d i t a t e s ă s t r ă b a ţ i u n ciclu d e 8 0 — 9 0 d e a n i : o r C a n i s i n e l c - l i u „ î ş i a m i n t e s c " că d u p ă v î r s t a de 30 d e ani o r g a n i s m e l e p ă r i n t e a u c r e s c u t , f o a r t e lent, d a r a u c r e s c u t t o t u ş i , ori s-au
menţinut
in p u t e r e u n n u m ă r p r e c i s d e u n i . P r e s u p u n e c ă o b ţ i i o a m e n i fortificaţi
şi a s t f e l
născuţi
din
tată-n
fiu, c a r e
rântin
insă
astici maturi
p i n ă la 120 d c a n i . G i n d e ş t e - t e că in d e c u r s d c 1.000 d e a n i a c e ş t i o a m e n i r e u ş e s c s ă a m i n e d a t a n a ş l c r i i copiilor lor d o a r cu 5 a n i , deci cu m a i p u l i n d e 0 , 5 % , ţi i a t ă că n u m a i 4o d e milenii d e d e z v o l t a r e lină, f ă r ă o p i n t e l i l e ş t i i n ţ e i , iţi d a u u n s p o r „ i m e d i a t " dc 200 d e a n i . D a r î n c ă in c o n d i ţ i i c i n d o a m e n i i t r ă i e s c a t i l d e a r m o n i o s , incit... — B r r r 1 s e s t r i m b ă Lu, r i d î c î n d u - s e ţi c u p r i n z î n d u - ş i u m e r i i In t r e b r a ţ e l e î n c r u c i ş a t e . N u - m i p l a c e ! E nu ştiu c u m , c . . z o o t e h n i c ! lini a m i n t e ş t e d e v e c h i l e teorii e u g e n i c e . Te p o m e n e ţ i i că a ] i a j u n s şi la n a ş t e r e a d e l a b o r a t o r ! — Ba d e loc. C t o c m a i c o n t r a r i u l e u g e n i e i I — Şliu, ştiu [ rise ea incurcatS, zgribulindu-se m a l departe, i n g e n l a s e b a z a pe r a s i s m , pe e r e d i t a t e a i n v a r i a b i l ă , pe c i n d voi, d i m p o t r i v ă , aţi p u s a c c e n t u l p e t n o ş t c n i r c a t r ă s ă t u r i l o r t i o b i n d i t c , p c
IQ
t r a n s f o r m a r e a e r e d i t ă ţ i i p r i n m e d i u . D a r e s t e e u g e n l c ă , z o o t c i i n i c ă a¬ c e a s t ă d i r i j a r e $i „ p i a n K i c a r e " : c i n d ţ i c u m sS n a ş t i e l e . c t c , b r r r 1 — ţ i d i n n o u L u s e s c u t u r ă : M a i b i n e e r a In t i m p u r i l e vechi 1 O l s i n c e p u s ă r i d ă , o t r a s e d e m i n ă , c a s-o s i l e a s c ă să sc a ţ e z e î n d ă r ă t , l i n g ă c l , d a r ea i ţ i zniuci m i n a şl r ă m a s e in p i c i o a r e , î n f r u n t i n d u - 1 , cu b r a ţ e l e î n c r u c i ş a t e p e s t e piept ţ l c u p r i n z i n d u - ş i u m e r i i . — D e g e a b a l a u z i vreFnurile vechi 1 s p u s e O l s , a m e n i i i ţ i n d - o c u degetul. Tocmai ca
atunci
statul
era
nevoit
şl
îndrituit
să
dirijeze
parţial mişcarea natalităţii : nu admitea căsătoria anumitor bolnavi, punea impozit pe celibat, dădea ajutoare de naştere. Abia m a i t î r z l u , c î n d s-a ivit b o g ă ţ i a c o m u n i s n n j i u i , a d i s p i i r u t orice n e c e s i t a t e d e a s e m e n e a d i r i j a r e . P r o c e s u l d e p r e l u n g i r e a vÎTstei s-a pe t r e c u t s p o n t a n . D i n t r e o a m e n i i c n r e a j u n s e s e r ă s ă t r ă i a s c ă IfIO do a n i , d o a r o m i c ă parte a a v u t d o r i n ţ a , curajul s a u inţelepciuDca d c a z ă m i s l i copii ţ i m a i t î r z l u . D a r copiii l o r s-au î n m u l ţ i t , şi n a t a l i t a t e a c e l o r d e v i r s t ă l u n g ă a a j u n s m u l t m a i î n a l l ă : o a m e n i i d e 160 d e a n i a j u n s e s e r ă s ă a i b ă c î t e 10 s a u c l i i a r 20 d e c o p i l , in v r e m e c e s u b c e n t e n a r i i nu d e p ă ş e a u o m e d i e d e 3—4 copil. N - a u t r e c u t d e c l t v r e o 5.000—«i.OOO de a n i , ţ l o a m e n i i c ă r o r a c a l c u l u l e r e d i t a r nu le s o r t e a d e c i t 8 0 — 1 0 0 d e a n i d c v i a ţ ă , v ă / i n d î n t r e ci t o t m a l a d e s e a o a m e n i d e o virstă a p r o a p e dublă, au început să-şi m u s t r e părinţii care-l a d u s e s e r ă pe l u m e p r e a d e v r e m e , ba c h i a r sâ-i b l e s t e m e . — A ţ a c u m m i - a ş b l e s t e m a cu s t r ă b u n i i 1 O l s p ă l i î n g r o z i t o r . C u v i n t e l e ct e x p l o d a s e r ă d i n s e n i n , î n c ă r c a t e d e u r ă , cu d e s p e r a r e . F a ţ a ii e r a s c h i m o n o s i t ă , c o n t i n u a să stea îfi p i c i o a r e , f r u n t e a ei e r a r i d i c a t a p r o v o c a t o r . A ş e z a t pc pămint, O l s o v e d e a cu u n c a p m a i î n a l t ă decit m u n ţ i i d i n z a r e , d o m i n i n d u - 1 , s ă l b a t i c ă , cu ochi c a r e p r i v e a u l u m l u a ţ l pe d i n ă u n t r u , c a ai unei pisici in f a p t u l n o p ţ i i . C o r p u l p l i n d e a r m o n i e ii e r a a c u m c o n l u r s i o n a t : i i u o V c n u s f r u m o a s ă p r i n s e n i n a ţ l n e ţ t i u t o a r e a el î m p ă c a r e c u l u m e a in c a r e t r ă i e ş t e , cl f ă p t u r a g e n i a l ă şi b l i n d a ce s-a r i d i c a t d i n b e z n a m i l e n i i l o r , s-a r i d i c a t de pe b r i n c l , a a j u n s să d o m i n e m u n ţ i i şi florile, şi S o a r e l e şi l u m i n a ţl r e g r e t ă c u i i i i p r a s n i c ă d u r e r e că n u ţ l le p o a t e p ă s t r a p e n t r u t o t d e a u n a , c ă s e v a î n t o a r c e s u p u s ă s u b d o m i n a ţ i a lor, In v e ş n i c e l e s p i r a l e ale n a t u r i i i n d i f e r e n t e , i n c o n ş t i e n t e , a t o t s t ă p i n i t o a r e , f i i n ţ a r e d e v e n i n d lut şi I a r b ă , ţi a p ă p e v r e o p l a n e t ă o a r e c a r e , o s u p e r b ă f r u m u s e ţ e c a r e a l u m i n a t şt a s t ă p î n l t l u m e a p e n t r u o c l i p ă , c a s ă se s t i n g ă i m e d i a t ţ i p e n t r u Voi,
oameni
care
aţi
totdeauna.
trăit 1 Cum
vom
putea
vreodată
să
vă
r e c i ţ t i g ă m ? Să revedem în lata ochilor acea licărire a personalităţii V o a s t r e u n i c e , p e c a r e n i m i c ţ i n i m e n i nu va p u i c a s-o î n l o c u i a s c ă • v r e o d a t ă ; M u l t e va i z b i n d i O m e n i r e a , d a r pc voi, c a r e a t i pierit, cum
vom
putea
vreodată
să
vă
reciştlEăin,
cum
vom
putea
să
ne
b u c u r ă m , m ă c a r o c l i p ă , de acel licăr al viefii v o a s t r e , p e c a r e n i m i c nu p o a t e să-l r e d e a ţ i să-l s u g e r e z e a t i t d e b i n e c a v i a f a i n s ă ş i ? C u m a m p u t e a , m ă c a r o c l i p ă , să-i t r e z i m p e cei m o r ţ i în m i z e r i e şi s u f e r i n ţ ă şi să le m u l ţ u m i m , s ă le a r ă t ă m l u m e a n o a s t r ă d e azi ? C u r a a m p u t e a s ă v ă r e c î ş t i g ă m , s ă v ă a v e m a l ă t u r i de noi ? Tu, D a Vinci 1 Cu c i t ă b u c u r i e a m r e p u n e în m i n a t a d a l t a şi p e n e l u l 1 Şi tu, P a g a n i n i , c e n - a m d a s ă a s c u l t ă m o d a t ă arcuşul lău! Genii f ă r ă s e a m ă n , o p e r e d e i n e g a l a b i l ă a r t ă a n a t u r i i şi s o c i e t ă ţ i i — i n e g a l a b i l ă p e n t r u c ă f i e c a r e aţi fost c e v a u n i c c e n u se p o a t e r e p e t a n i c i o d a t ă t o ţ i s î n t e j i p i e r d u ţ i , i r e v o c a b i l , d e f i n i t i v , şi n i m i c n u se m a j p o a t e î n t o a r c e : in f a ţ a n o a s t r ă se c a s c ă n u m a i v i i t o r u l , u n viilor infinit, f r u m o s şi s t r ă l u c i t o r , d a r c a r e se t e r m i n ă i n v a r i a b i l p e n t r u fiecare o m c u u n u l şi a c e l a ş i p a s în n e a n t . A m î n v i n s n e d r e p t ă ţ i l e , s ă r ă c i a , b o a l a , î n v i n g e m d e p ă r t ă r i l e , t o t u l , d a r a r ă m a s şi r â n i î n e în f a ţ a n o a s t r ă , c a o c r e a ţ i e a i n î i n i t u l u i , m e t e r e z u l „ s î i r ş i t " s a u „ p i e i r e " . U n d e e x i s t ă infinit, a c o i o e şi m o a r t e .
numit
S t r i g a t u l d e t o t d e a u n a a l o m u l u i r ă s u n a s e în cele c i t e v a c u \ i n t e a l e lui Lu, t r i m i s e c u o b i d ă p e s t e m i n u n a t e l e î n ă l ţ i m i ale noii l u m i . OIs suporta
nu p u t u s ă - ş i vederea unui
tacolul
durerii,
revină protest
fusese
clipe în atit de
obişnuit
şir. P s i h i c u l lui n u i n t e n s ; îl î n d u r e r a
întoldeaima
să
împartă
ou
putea spec oamenii
p o v e r i şi s u f e r i n ţ e , d a r a c u m , t o c m a i la u n o m d e c a r e se s i m ţ e a
atit
d e p u t e r n i c a t r a s , nu p u t e a i n t e r v e n i cu n i m i c . D e a l t m i n t e r i ,
decenţa
lui b ă r b ă t e a s c ă
veşnica
Umbră,
cu
Protestul
o
îi i m p u s e s e î n t o t d e a u n a uşoară
ironie
fetei i s e p ă r e a
să t r a t e z e D u ş m a n a ,
ncpăsătoare,
indecent,
Jîşnit
din
i n s t i n c t u l u i d e c o n s e r v a r e şi m ă r l u r i s i n d care omul nu
trebuia
r ă u caz, o d a t ă , în foarte tare,
puternici, dar
nu
t r e a c ă t , cu răbda
contra-alto sete
de
putut 1-a
dezgustat
plictisit. C a cu
un
toţi
adversar cu
un
sau,
slăbiciune?
evocat
strigătul
dimpotrivă,
i-a
—
şi
pină
la
urmă,
şi
nici
dacă
fetei stîrnit
admiraţie,
oamenii oricît om
l-ar
fi
străbătut
aşa, nemişcaţi, minute 12
din în
şir,
cic care
domina
senin
curentul
unui
era de
strălucitoare Ols
n-ar
fi
l-a
întristat,
tra
răscolit,
s i m ţ e a c u m îi f u g e s i n g e l e d i n o b r a z — şi a n i i n d o i , î n c r e m e n i ţ i parcă
pe mai
că î n vocea ei m e l o d i o a s ă
sălbatic, ca o fiară, o n ă p r a s n i c ă
Putere?
s p u n e c e i-a
ale
pe c a r e o m ă r t u r i s i s e , şi t o t o d a t ă
r e v o l t a ei, p r i n f a p t u l
răcnea
viaţă.
lupta
tiici o c l i p ă c o r i f a m t a r e a
starea
făţişă.
s a u , în cel
de s l ă b i c i u n e . | - a t a . a l c ă r e i c a p s c ă p ă r ă t o r
munţii, era slabă, prin puternică, prin
ură
adîncurile carnale
niciodată
un zimbet
suporta
cu
o s l ă b i c i u n e şi o d u r e r e
le m ă r t u r i s e a s c ă
Ols putea
putea
are un moment
să
niciodată
trăsnet,
de
rămaseră
I n t r - u n t i r z i u , O l s s e r S s u c i cu f a | a în iiirbS. Ş t i a c ă s-a a p r o p i a t d e r e z o l v a r e a m i s t e r u l u i o m e n e s c c a r e - l p r e o c u p a fi — o r i c i t d e greu ii v e n e a să c o n t i n u e pe a c e a s t ă c a l e i— e r a h o t ă r i t s ă rezolve ecuafia
pînă
la
capăt.
CAPITOLUL XX Urmă, parcă netulburat; — S-a ivit a p o i . cu a j u t o r u l ş t i i n ţ e i , o n o u ă l e g e b i o l o g i c ă . S ă z i c e m c ă m ă n a s c d u p ă 10 g e n e r a f i i c a r e au a v u t c o p i i Ia 2 0 0 — 3 0 0 d e a n i , ţ i a m u n c o p i l la n u m a i 30 de a n i . El b i n e , c o p i l u l m e u işl v a p u t e a p ă s t r a t o t u ţ i t i n e r e f e a p i n ă la p l a f o n u l m a x i m d e 300 d e ani, atins de străbunicii mei. E legea plafonului maxim, ireversibil, căci şi c o p i l u l c o p i l u l u i m e u v a p ă s t r a a c e a s t ă c u c e r i r e . — D a c ă a ş n a ş t e copii, g î n d i Lu cu g l a s t a r e , ci m - a r b l e s t e m a p e n t r u c ă se n a s c c a n i ş t e infirmi : in 3 0 — 4 0 d e a n i a b i a a r a p u c a s ă î m b ă t r î n e a s c ă şi s ă m o a r ă iască prima tinereţe.
lingă
un sot c a r e abia începe să-şi
tră
— O, nu, se g r ă b i să r ă s p u n d ă O l s , şl p ă l i I a r ă ş i . A r u n c ă o p r i v i r e g r ă b i t ă a s u p r a fetei, şi s e r i d i c ă Iute în p i c i o a r e . A f l a s e t o t c e voia să a f l e şi e r a d o r n i c s ă s c h i m b e v o r b a . S e î n d e p ă r t ă cîţiva paşi cerind prin televizor, pe o voce scoborîtă, ceva d e m i n c a r e . î n t i n s ă pe s p a t e , în i a r b ă , s i m ţ i n d c u m o î n v ă l u i e u n d e p a r c ă şi r ă c o a r e a şi c ă l d u r a , Lu a d m i r a s t a t u r a c o l o s u l u i se afla muşchi
prin care
in p i c i o a r e în f a ţ a ei, u n o m p u t e r n i c , d a r nu î n d e s a i , cu a l u n g i ţ i , cu linii r o b u s t e şi z v e l t e t o t o d a t ă , o f o r ţ ă fizică
s p i r i t u a l i z a t ă . II a d m i r a a ş a c u m a d m i r i o o p e r ă m u z e u , f ă r ă a a v e a p r e t e n ţ i a s-o posezi v r e o d a t ă . — Ols
ia s p u n e , c u m de poţi să faci o c a s ă
de
artă
într-un
şi nu p o ţ i s ă
faci
şi m î n c a r e ? O l s î n c e p u s ă r î d ă : îl a m u z a la ea c e v a d e c o p i l ş i , î n a c e l a ş i t i m p , c i t e a în t r u p u l î n t i n s în f a ţ a lui a m i n t i r e a m a r e l u i efort d e p e n a v ă , c a r e s i m b o l i z a p e n t r u el şi t r u d a o m e n e a s c ă i n f i n i t ă , d a r şi o f o r ţ ă v i t a l ă c a r e p o a t e c ă p ă t a f o r m a u n e i p a s i u n i i n f i n i t e . IV\alonia, s u p e r b e x e m p l a r s u f l e t e s c şi fizic al m i l e n i u l u i 42, n - a v e a a c e a s t ă r e m i n i s c e n ţ ă , de s l ă b i c i u n e şi c o p i l ă r i e : e r a c a o s t a t u i e î n s u f l e ţ i t ă , t ă i a t ă d i n t r - o s i n g u r ă b u c a t ă de m a r m u r ă — C e e de r î s ? se s u p ă r ă Lu.
omenească. '
— C a s a n-o î n g h i ţ i ! I n f i n i t m a i c o m p l i c a t ă e f a b r i c a r e a , d i n l u m i n ă , a unei h r a n e d e m n e de o r g a n i s m u l e m u l u l . Aici n - a m î n a i n t a t p r e a m u l t f a ţ ă de „ A r c a tui N o e " , d o a r la c a l i t a t e şi g u s t ; a b i a acum... S e î n t r e r u p s e , făcu u n s e m n l u n g c u m i n a şi, d u p ă c i t e v a m i -
13
nute, alergind prin iarbă, reveni cu h r a n a l a n s a t ă p r o i e c t i l , ale c ă r u i a r c u r i m a i t r e m u r a u î n c ă .
dintr-un
mic
— U i t e u n b o b d e s t r u g u r e , sp«ise el i n t i n z i n d u - i u n f r u c t a l b a s t r u a c ă r u i m ă r i m e ii e v o c a lui Lu m a i c u r i n d un p e p e n e , u i t e şi p r o t e i n e de f a z a n , cu e x t r a c t a l b a s t r u d e l u m i n ă , u i t e şi... Ii î n ş i r a in f a ţ ă diferite m i n c ă r u r i , f i n ' ^ d m e r e u a s c u n s u n obiect în f u n d u l p a l m e i . — Ţ i - a m a d u s o m a r e r a r i t a t e , r î s e el la u r m ă , p r i v i n d - o l u n g . A m c e r u t ceva p e n t r u o f a t ă c ă r e i a nu-i p l a c e î m b r ă c ă m i n t e a de u n d e şi c a r e prob;ibil nu a p r e c i a z ă nici s u p o r t u l de I w a n ă . A m c e r u t c e v a r a r : u n ş e r v e t a n t i c , ţi î n c ă u m i l d e p î n z ă . Lu, s p u s e el g r a v , î n t i n z î n d u - i m î n c a r e a şi a n t i c u l ş e r v e ţ e l , Lu, tu vei t r ă i m u l t . D e t o x i n i z a n t u l a î n c e p u t să a c ţ i o n e z e : 1(1 d a u pe p u f i n 100 d e a n i . Cit d e s p r e c e ai s p u s , c ă vei n a ş t e o a m e n i c a r e - ş i vor t e r m i n a vlaja a l ă t u r i de un s o ţ c a r e a b i a şi-o î n c e p e , n - a i d r e p t a t e . A s u p r a c o p i i l o r t ă i va a c ţ i o n a l e g e a p l a f o n u l u i m a x i m , in c a z . . . in c a z că... — şi d e o d a t ă O l s , o m al m i l e n i u l u i 42, c a r e nu se j e n a de nici u n s u b i e c t , î n c e p u să se i n c u r c e la fel de i n e x p l i c a b i l c u m se m a i î n c u r c ă şi azi unii c o n t e m p o r a n i ai mei, dupii a p r o a p e 10.000 de a n i . — D a , p o a t e voi a v e a copii de v î r s t ă l u n g ă , c i M i f i r m ă a m a r Lu, în c a z că... în c a z că... în c a z c ă voi g ă s i u n o m al a c e s t e i s o c i e t ă ţ i , u n v i e ţ u i t o r d e 400 d e a n i , u n o m d i s p u s s ă t r ă i a s c ă , t î n ă r , l i n g ă o b ă t r i n ă , să-i î n c h i d ă ochii s a u să t r ă i a s c ă 10 a n i cu ea, c a a p o i , el fiind î n c ă t î n ă r , s ă p ă r ă s e a s c ă m i c a p e r s o a n ă cu m i n t e d e copil şi t r u p de b ă t r i n ă . O c u t ă g r o a s ă r e a p ă r u î n t r e ochii c e n u ş i i ai lui O l s , v e c h e a c u t ă c a r e n u se m a i ivise d e la a p a r i ţ i a „ A r c e i lui N o e " , d i n c u r s a a c e e a c o l o s a l ă p r i n c a r e r e a d u s e s e O m e n i r i i pe s t r ă m o ş i i ei p i e r d u ţ i . — E x i s t ă o a m e n i î n conflict c u v r e m e a lor, v o r b i el î n c e t , c u ochii a ţ i n t i ţ i a s u p r a v e c h i l o r C a r p a ţ i , A m iubit o femeie şi. d e ş i nu m a i e v r e m e a j u r ă m i n t e l o r , a m a v u t s e n z a ţ i a şi s i g u r a n ţ a iubirii v e ş n i c e . Şi t o t u ş i e a s-a d o v e d i i m a i v r e d n i c ă de v r e m e a n o a s t r ă , d e v r e m e a c a r e , f ă r ă s ă ob!ii|e. i n g ă d u i e m a i m u l t e s c h i m b ă r i de c o n v i e ţ u i r e . A fost in p a s cu c t i i n ţ e l e s o c i e t ă ţ i i , a fost m a i v r e d n i ' . ă şi m - a p ă r ă s i t . Azi s-ar î n t o a r i : e , şi î n c ă m ă î n f i o a r ă . . . Lu t r e s ă r i i m p e r c e p t i b i l ; ş t i a c ă e v o r b a de M a l c n i a . — Dar, urmă
O l s , în ea a m p i e r d u t un p r i n c i p i u , o s t a r e
sufle
t e a s c ă , e g r e u să-ţi explic. Să n u s p u i c ă s î n t u n m i s t i c c a r e c r e d e i n v e c h e a l e g e n d ă a c e l o r d o u ă j u m ă t ă ţ i ale m ă r u l u i d e a u r , c ă u t î n d u - s e p e s t e v r e m u r i . Şi t o t u ş i , şi t o t u ş i , şi totuşi..., i n g î n ă el p i e r d u t , şi t o t u ş i s i m t c ă în viitor o a m e n i i se vor r i d i c a m a i s u s , a d e v ă r a t a v a r i e t a t e a u n i v e r s u l u i n u m i t Om o vei g ă s i î n u n i t a t e , vei g ă s i 1.000.000 d e femei i n t r - u n a s i n g u r ă . U n a s i n g u r ă , l a c a r e , 14
după
ce ţi-ai strîns destulă experienţă tru
de viaţă, să te opreşti o d a t ă
pen
totdeauna. In
faţa
acestei
micuţe
pămîntene,
Îndepărtată
şl
copilăroasă,
c ă r e i a i se d e s t ă i n u i s e n u m a i s i n c e r , căci s i n c e r e r a cu t o ţ i ci m a i pină
profund,
văzind
atunci, colosul
în
el î n s u ş i ,
poate
mal
adine
p s i h i c O l s , cu 24 de s p e c i a l i t ă | i
oamenii,
decît
văzuse
ştiinţifice,
pen
t r u p r i m a o a r ă în v i a ţ a lui, s i m ţ i c ă g e n u l a c e s t a d e c o s t u m d e r a z e pe care-l lingă era
purta
d e 235 d e a n i e p a r c ă
ea, pe iarbă,
şi a t u n c i
îşi
totuşi c a m
dete
scama
d e f a p t nu „ c o s t u m u l " , ci a c e a s t ă dezK<ilire Lu,
privind
nemişcată
in
altă
braţele
şi de n - a r fi fost z v î c n i r i l e
fi z i s că-i o s t a t u i e atît
d i r e c ţ i e , cu
de î n a l ţ i
mai
şi c i n d
a r fi fost
socotită
Se îl
aşeză tulbura
sub cap,
de r e s p i r a ţ i e vremea
ce
sufletească.
arcuite
micuţă, din
ea
sumar.
că ceea
stătea
ale p i e p t u l u i
cind
oamenii
inallă
nu
fată
ai
erau
de
alţii.
— S p u n t o t u l s i n c e r p î n ă la c a p ă t , v o r b i O l s , s ă l t î n d u - s e
într-un
c o t şi c ă u t î n d u - i p r i v i r e a , a p ă s î n d u - i u m ă r u l , c a &-o Î n t o a r c ă c u ochii s p r e el. cu
Pre;fer
riscul
mai sînt
de
o prietenie
a-nii
vedea
tînăr, dar
scurtă, chiar
iubita
să ş t i u c ă
această
— Uite u n d i n o s a u r I e x c l a m ă Vorbise
numai lingă
scurtime
50 d e mine
ani, în
chiar
timp
a Iubirii e
ce
veşnică.
Lu.
a t î t d e s e r i o s , şi t o a t ă
O l s se r i d i c ă i n t r i g a t î n c a p u l
de
îmbîtrinind
scena era
atit
de s t r a n i e ,
încît
oaselor.
— N u , n u te u i t a în j u r , tu e ş t i d i n o s a u r u l , s t i m a t e „ s u p r a o m " I strigă
Lu
r î z î n d în
şi p e n t r u
prima
oară
de c i n d
o cunoscuse,
Ols
o
văzu
hohote.
Destinsă,
cu
mîinile
sub
c a p , cu
pieptul
zguduit
de
hohote,
r î d e a c u o n e s t i n g h c r e a l ă şi fericire t o t a l c o n t e m p o r a n ă , a ş a c u m văzuse
oamenii
rîzînd
in
t r e c u t u l u i a r fi p u t u t r i d e
vremea
lui şi c u m
nu
credea că
Ols
oamenii
vreodată.
Lu, î n g h e ţ a t ă d e s p a i m ă şi d e r e s p e c t a l ă t u r i d e a c e s t c o l o s s u p r a cult
şi s u p r a p u t e r n i c , c a r e
multă duitor
numai
într-un
deget
părea
ş t i i n ţ ă d e c i t toţi s t r ă b u n i i ei la u n loc, g u s t a sentiment
nise o fiinţă
de
eliberare.
Din
obiect
vie şi a c c e s i b i l ă , c u c a r e
putea
de sta
să
aibă
acum un
muzeu,
Ols
de v o r b ă .
mai zgu deve
Pentru
p r i m a d a t ă de c î n d c o b u r i s e în N o u a L u m e . î n t î l n e a un o m p e a c e e a ş i t r e a p t ă c u e a ; d a c ă nu p e a c e e a ş i t r e a p t ă a c u n o a ş t e r i i l u m i i , a v î r s t e i şl p u t e r i l o r
multiple,
atuiuci m ă c a r
pc a c e e a
a caracterului,
a
unei
v u l n e r a b i l i t ă ţ i m i c i , o r i c i t d e m i c i , d a r c a r e să-l facă o m şi nu z e u . — Eşti u n d i n o s a u r m a s c u l i n ! r e p e t ă e a p r i n t r e h o h o t e , vrei c a o femeie s ă - ţ i d e d i c e v e ş n i c i a , î n t r e a g a ei v i a ţ ă , u l t i m a b ă t a i e a p l e o a p e l o r , în v r e m e c e t u , d u p ă m o a r t e a ei, nu m a i ai d e t r ă i t d e c î t un biet s e c o l - d o u ă a c o l o , cit s ă s c h i m b i 10-20 de soţii.
S p u n i n d a c e s t e a , Lu. ca-re n u se a t i n s e s e d e m î n c a r e , îşi l e p ă15 dă p r e ţ i o s u l ş e r v e ţ e l d e pe g e n u n c h i , il î m p ă t u r i c u g r i j ă şl o r u p s e la
f u g ă — n u ş t i a nici ea b i n e d e ce. O l s a r fi p u t u t s-o p r i n d ă d a r ii p l ă c e a
grafia
acelei fugi
$i o l ă s ă s ă ia a v a n s . O v ă z u
lesne, cum
a ; u n g e pe m a r g i n e a p r ă p a s t i e i şi c u m , cu u n u ş o r ţ i p ă t d e t e a m ă şr e x c i t a r e c o p i l ă r e a s c ă , s e a r u n c ă in g o l . B ă r b a t u l i z b u c n i in h o h o t e p u t e r n i c e şi p o r n i m a s i v , i n t r - o g o a n ă v i j e l i o a s ă , s p r e locul d i s p ă r u s e e a . O v ă z u c ă z î n d d e z o r d o n a t , îşi l u ă v î n t c a de
unde pe o
t r a m b u l i n ă şi s ă r i v e r t i c a l , cu b r a l e l e i n t i n s e în j o s , u ş o r î n d o i t pe s p a t e . C i n d a j u n s e a p r o a p e la j u m ă t a t e , o b s e r v ă c ă Lu t i ş n e ş t e în s u s î n s p r e el. î n c e r c ă s-o p r i n d ă , d a r fata, d e g r a v i f i c a t ă , e r a m a i v i o a i e in m i ş c ă r i , şi în v r e m e ce O l s s e p r ă b u ş e a c a o p i a t r ă la fund, e a , c u u n r î s e t , se feri î n l ă t u r i şi se opri pe o m i c ă p l a t f o r m ă s i t u a t ă la jumătatea drumului. C î n d O l s , a c u m d e g r a v i l i c a t şi el, ţ î ş n i î n d ă r ă t , în î n a l t u r l , s p r e p l a t f o r m ă , f a t a d i s p ă r u s e de m u l t . O r e g ă s i pe p l a t o u l î n m i r e s m a t d i n v î r f u l m u n t e l u i , r i z i n d . la o p r u d e n t ă d i s t a n ţ ă d e el, şi g a t a s-o r u p ă Ia f u g ă în c a z c ă a r fi î n c e r c a t s-o p r i n d ă . A s ă r i f ă r ă g r e u t a t e , d e g r a v i f i c a t ă , e r a u n u l d i n t r e s p o r t u r i l e ei f a v o r i t e , p n u l dintre p u ţ i n e l e l u c r u r i c a r e - i p l ă c u s e r ă din p r i m a c l i p ă a s o s i r i i ei pe P ă i n î n t . c ă c i ii a m i n t e a u şi de n a v ă . O l s , ca s-o p r i n d ă , folosi o ş i r e t e n i e . Se p r e f ă c u o b o s i t , gîfîia vi zibil ş! se p r i n s e d e iin p a l m i e r mic, î n d o i n d u - l , ca şi c î n d s-ar fi a l î r n a t d e el din p r i c i n a o b o s e l i i . De f a p t i n s ă , în lipsa g r e u t ă ţ i i , n u p u t e a fi o b o s i t şi, n e a v î n d g r e u t a t e , n u p u t e a nici î n d o i p a l m i e r u l ; îl î n d o i s e p r i n forţa m a r e a m u ş c h i l o r , p r o p t i n d u - ş i p i c i o a r e l e in el şi p r i n z î n d u - l cu a m î n d o u ă b r a ţ e l e . Ii î n c u r c ă u n u i p o m î n v e c i n a t , se î n t i n s e î n t r e r a m u r i la
vîrful î n t r e c r ă c i l e orizontală, formînd
astfel u n arc i m p r o v i z a t , a c ă r u i s ă g e a t ă e r a el î n s u ş i . Cu o l o v i t u r ă d e p u m n , d e s p r i n s e p a l m i e r u l d*; c r ă c i t e î n c o n j u r ă t o a r e şi, cîjid c o p a c u l se d e z d o i , s ă g e a t a b r o n z a t ă aerul albastru, înspre fată. Lu îl v ă z u
abia
după
a trupului
o clipă. Scoţînd
Iui O l s ţ î ş n i b r u s c un strigăt
prin
de s p a i m ă
şl
v e s e l i e , făcu u n s a î t în a l t ă d i r e c ţ i e . O l s îşi î n d o i t r u p u l , d a r n u p u t e a c o t i p r e a m u l t , şi t r e c u v i j i i n d pe l i n g ă e a , n e p u t î n d s ă se o p r e a s c ă . I n s a l t u r i m a r i , de cîte z e c e - d o u ă z e c i de m e t r i i n ă l f i m e . Lu o r u p s e Ia f u g ă în d i r e c ţ i a c o n t r a r ă . L i p s i t ă a p r o a p e d e o r i c e g r e u t a t e , îşi l u a e l a n de Ia sol şi s ă r e a p e s t e c u l m i l e b r a z i l o r cu u n ţ i p ă t de î n c i n t a r e , m a i a l e s c ă v î n t u l , p u r t i n d - o , îi p r e l u n g e a s ă r i t u rile. O l s , în sfîrşif, i z b u t i să se a g a t e d e n i ş t e l i a n e , o p r i n d u - ş i e x i s t e n ţ a de s ă g e a t ă , şî o p o r n i î n d ă r ă t , d u p ă ea. I n s ă , în loc să se a v î n t e d e Ia s o l , se s p r i j i n e a cu p i c i o r u l gol d r e p t în vîrful b r a z i l o r , s ă r i n d pe o t r a i e c t o r i e m a i p u ţ i n c u r b ă şi m î c ş o r î n d astfel d i s t a n ţ a c e r e îl d e s p ă r ţ e a . Cu un n o u ţ i p ă t , Lu îşi s c h i m b ă d i r e c ţ i a şi se p i e r d u printre tuîpinete marilor
16.
trandafiri
albi, a c ă r o r
inălţime o
întrecea
m u U pe a ei. O l s o c ă u t a , s p u n e a t o t felul d e e ' u ' n e s-o facă s ă r î d ă , s-o o b l i g e astfei s â - ş i t r ă d e z e p o z i ţ i a , d a r z a d a r n i c . O g ă s i a b i a i n t r - u n t i r z i u , p i t i t ă s u b o p e t a l ă a l b ă . r i z i n d pe î n f u n d a t e şi i z b u c n i n d în s t r i g ă t e c î n d se v ă z u d e s c o p e r i t ă . B ă r b a t u l r u p s e u r i a ş a şi e n o r m a p e t a l ă ( n u m a i t r a n d a f i r i i d e gravificaţi puteau pe a t u n c i a t i n g e a s c u i c n e a p r o p o r ţ i i uriaşe: prin î n l ă t u r a r e a greutăţii dispăruse una dintre principalele Irine ale creşterii lor). O înveli pe Lu in petala ruptă, ca intr-o v e c h e m a n t i e d e h e r m i n ă , o c u p r i n s e pc d u p ă u m ă r şi s ă r i , cu eu împreună, în î n ă l ţ i m i . Deveniţi serioşi, zburarft multă vreme, cu m i ş c ă r i l i n e şi u n i f o r m e , p r i n z i n d u - s e c r u c i ş de m i i n i , a ş a c u r a se p r i n d şi p a t i n a t o r i i , şi folosind dibaci fiecare t o a t i ă a v i n t u l u i . O l s , cu ochii lui e x e r s a ţ i , z ă r i şi c i t e v a perechi de aripi, l ă s a t e p r o babil de n i ş t e copii, căci e r a u c a m m i c i . Şi le p r i n s e r ă de m i i n i şi de p i c i o a r e şi, in m a i p u ţ i n de j u m i U a t e de o r ă , Lu a v u m a r e a s a t i s f a c ţ i e s ă p o a t ă p r i n d e din z b o r o r i n d u n i c ă . I ' a s ă r e a e r a î n g r o z i t ă , d a r Lu o n i i n g i i e şi ii d ă d u d r u m u l . A l e r g a r ă upoi pe f a ţ a lucie a u n u i lac de m u n t e ; fiind lipsiţi a p r o a p e c o m p l e t de g r e u t a t e , o g l i n d a apei îi z v i r l e a e l a s t i c in s u s . in c e l e m a i c i u d a t e poziţii, i a r Lu, r o s t o g o ! i n d u - s e p e s t e c a p , p r i n aer, s t r i g a i n c i n t a t ă , f ă r ă s ă ştie ce-i o b o s e a l a , p î n ă s i m ţ i d i n t r - o d a t ă c ă i s-a f ă c u t f o a m e . D u p ă ce-şi r e c i ş t i g a r ă g r e u t a t e a , se a ş e z a r ă pe locul de u n d e p i e c u s e r â , şi Lu î n c e p u s ă m a n i a c e . O l s o p r i v e a cu c o a d a o c h i u l u i . I se p ă r e a c ă v o i o ş i a fetei a a v u t t o t u ş i c e v a a r t i f i c i a l , f o r ţ a t . î ş i a m i n t e a de c u v i n t e l e ei p r o f e t i c e şi se v e d e a t i n ă r şi v i g u r o s , î n c h i z î n d p l e o a p e l e u n e i fiinţe î m b ă t r î n i t e p e s t e n o a p t e a l ă t u r i de efl şi r ă m î n î n d s i n g u r , u n v e a c s a u c h i a r d o u ă , v r e m e s u f i c i e n t ă p e n t r u a s c h i m b a , c u m s p u n e a Lu, z e c e s a u c h i a r d o u ă z e c i de s o ţ i i . Un om m a i s l a b d e c i t O'.s, d e - a r fi v r u t s-o c u c e r e a s c ă , p o a t e a r fi î n ă b u ş i t - o c u j u r ă m i n t e şi î m b r ă ţ i ş ă r i ori s a r fi r e v o l t a t î m p o t r i v a profeţiei f ă c u t e de t i n ă r a din f a ţ a lui, ori, c a s ă r e s p e c t e r e g u l i l e de a u t o d i s c i p l i n ă , s i m ţ i n d c u m c r e ş t e e n e r v a r e a i n el, în U x u l t r a p e z u l u i a r fi s ă r i t în p o m u l a l ă t u r a t , î n c e p î n d s ă se r o t e a s c ă p e c r e n g i . O l s î n s ă l u a o h o l ă r î r e p e n t r u t o a t ă v i a ţ a , şi c e e a ce îl p r e o c u p a şi îl u i m e a nu e r a s i m p l a c u c e r i r e a u n e i i u b i t e , ci c u n o a ş t e r e a c a r a c t e r u l u i o m e n e s c . î ş i a m i n t e a a c u m , cu c l a r i t a t e h a l u cinantă, frînturile de secundă de pe navă, cînd m e n ţ i n u s e racheta lui în d i r e c ţ i a S o a r e l u i şi a m o r ţ i i , n u p e n t r u c ă l-ar fi a t r a s d o a r u n t r u p de femeie, o r i c î t d e f r u m o s a r fi fost a c e s t a , ci p e n t r u c ă îl c h e m a o t a i n ă a s u f l e t u l u i o m e n e s c , r ă s u f l a r e a de o c l i p ă a O m e n i r i i , a c e a r ă s u f l a r e c a r e f ă r ă de el s-ar fi s t i n s , p o a t e o s t i c l i r e • iniinitului. — Ştii cc-rai p l a c e l a t i n e î n t r e b ă
el
deodată.
Ştii d e ce
al
r e t i s t a t u n u i şoc c a r e t e - a a r u n c a t c u zeci de mii d e a n i î n a i n t e ? — Nu ş t i u , z i m b i Lu a s c u n z i n d u - ş i f a ţ a î n d ă r ă t u l b o b u l u i d e s t r u g u r e . A s t a n u m a i u n d i n o s a u r şi u n „ s u p r a o m " c a t i n e p o a t e să ştie. O l s o - î n v ă l u i î n t r - o p r i v i r e în c a r e a r d e a u î m p r e u n a t e f e r i c i r e a Iui de b ă r b a t m a t u r c u î n ţ e l e p c i u n e a lui d e filozof t r e c u t d e d o u ă s e c o l e şi îi s p u s e , a d î n c i n d u - s e în ochii ei v e r z i - c ă p r u i : — O r i c a r e a r fi ş o c u l telinic şi c u l t u r a l pe c a r e l-ai s i m ţ i t v ă z î n d u - t e a z v î r l i t ă p e s t e zeci de m i l e n i i , o r i c a r e a r fi t r e a p t a d e c u n o a ş t e r e pe c a r e s t a i , t u ai î n ţ e l e g e r e a a r m o n i o a s ă a î n t r e g u l u i . T u s e z i s e z i A n s a m b l u l . A ş a i n t u i a u l u m e a naivii şi s u b l i m i i g r e c i ai a n t i c h i t ă ţ i i , a ş a a l u m i n a t - o f u l g e r u l n e c o n t e n i t , al g î n d i r i i lui M a r x , a c e a s t ă î n ţ e l e g e r e a u a v u t - o toţi cei c a r e au s u p r a v i e ţ u i t , t i n e r i , p î n ă a z i . Ai u n f a r m e c al felului de a î n t r e b a , d e a r ă s p u n d e , o s l ă b i c i u n e şi o p u t e r e , o r e z e r v ă i n e p u i z a b i l ă d e r e v o l t ă şi de u i m i r e , u n fel a n u m i t de a te e x t a z i a î n f a ţ a u n e i flori, c e v a în c a r e e x i s t ă şi g r a ţ i e , şi o m e nie, şi
viaţă,
chiar
în
ceea
ce e s l a b şi
pieritor.
Mă
supără
felul
in c a r e te n e s o c o t e ş t i şi t e s i m i i i n f e r i o a r ă , n u m a i p e n t r u c ă e ş t i v e n i t ă de p e a l t ă t r e a p t ă a d e z v o l t ă r i i u m a n e : n u - ţ i d a i scama c ă î n t r u n e ş t i c e e a c e a fost î n t o t d e a u n a e s e n ţ i a l p e n t r u o m , p e n t r u r a ţ i u n e a , s u f l e t u l şi g r a ţ i a lui. Tu, î n a i n t e d e t o a t e , eşti O m . C r e d c ă d a c ă a ş fi c u n o s c u t - o pe V e n u s d i n Millo, la fel m - a ş fi î n d r ă g o s t i t d e ea... — La v î r s t e l e v o a s t r e Un secol s ă t e d r ă g o s t e ş t i al t r e i l e a c u J u l i e t a şi al p i e r i d e pe b u z e — c u c i n e
a s t r o n o m i c e îţi c o n v i n e ! r î s e i r i t a t ă L u . cu V e n u s d i n Millo, a l t u l cu C l e o p a t r a , p a t r u l e a cu... cu... — şi d e o d a t ă r î s u l îi s-o n i m e r i .
S t ă t e a cu b o b u l d e s t r u g u r e p e j u m ă t a t e d e v o r a t , c ă z u t l i n g ă e a , cu ş e r v e ţ e l u l d e p i n z ă u i t a t p e s t e p o a l a d e r a z e şi d e o d a t ă î n c e p u s ă p l i n g ă . P I î n g e a a ş a c u m a u p i î n s î n t o t d e a u n a femeile î n d r ă g o s t i t e p î n ă p e s t e u r e c h i , c a r e n u m a i ţ i n s e a m a d e n i m i c , nici d e v î r s t ă , nici d e v i i t o r , nici d e o r i c e a l t c e v a p e l u m e a a s t a , a d i c ă p l î n g e a a ş t e p t i n d s ă fie c i t m a i r e p e d e l u a t ă în b r a ţ e , s ă r u t a t ă şi c o n s o l a t ă . O l s î n s ă , n e o b i ş n u i t c u a s e m e n e a m a n i f e s t ă r i , se g î n d e a că n - a r fi p o t r i v i t nici să-i v o r b e a s c ă in a c e a s t ă s t a r e , nici s ă a b u z e z e d e s l ă b i c i u n e a e i . Se î n d e p ă r t ă cu p a ş i r a r i ; s t ă t u d e v o r b ă v r e o j u m ă t a t e d e o r ă c u B a b , d î n d u - i i n s t r u c ţ i u n i p r i n t e l e v i z o r şi l ă s î n d u - i fetei de pe i a r b ă î n t r e g t i m p u l n e c e s a r p e n t r u a se linişti. C î n d se î n t o a r s e , o g ă s i cu ochii s p ă l a ţ i d e p l i n s . Ş e r v e t u l , u n ş e r v e ţ e l d e p î n z ă , o p i e s ă r a r ă , ş e d e a a l ă t u r i d e e a , ud şi m o t o t o l i t . I n loc s ă s e u m f l e d e p e u r m a p l i n s u l u i , ochii ei se l i m p e z i s e r ă şi m a i m u l t ; e r a u a p r o a p e la fel d e m a r i c a a c e i a ai M a l o n i e i , şi în ei O l s r e g ă s i a c e a s c î n t e i e r e a infinitului pe c a r e - o p i e r d u s e . — A s c u l t ă , L u , s p u s e el g r a v . O s ă mii b a t p e n t r u v i a ţ a t a . Nu
la
voi a d m i t e c a t u s ă m o r i b ă t r î n ă în b t i i t c l e m e l c , cit t i m p eu m a i s î n t m a t u r şi te i u b e s c . O s ă g ă s e s c eu c e v a . Şl d a c ă n-ol g ă s i ţ i d a c ă o s ă p i e r i î n a i n t e d e m i n e , n-o s ă m ă s i n u c i d , c u m au î n c e r c a t s ă p r o c e d e z e c o m p a t r i o ţ i i t ă i d e pe n a v ă . N-o să m ă s i n u c i d , c ă n u t r ă i e s c d o a r d i n i u b i r e , şi l u m e a m a l a r e n e v o i e de muie. D a r c e v o r b i m a c u m e p e n t r u v e ş n i c i e . I u b i r e a d e c a r e Iţi v o r b e s c , oricît d e s c u r t ă , e p e n t r u v e ş n i c i e . Eu în i u b i r e o sil r ă m î n m e r e u al t ă u . A l t ă femeie n-o să m a i i u b e s c . Lu a r fi p i î n s d i n n o u , d a r se t e m e a c ă el Iar o s ă p l e c e , l ă s i n d - o s ă se l i n i ş t e a s c ă s i n g u r ă . Şi n u m a i voia să r ă m l n ă s i n g u r ă . Şi d e a c e e a n u - ş i î n g ă d u i s ă p l î n g ă . T r e c u s e z i u a , e r a un nou a m u r g , d e a s t ă d a t ă n a t u r a l ; o p e r d e a de p r o t e c j i e a p ă r u p a r c u l d e sorii a r t i f i c i a l i , i a r S o a r e l e cel m a r e îşi t r i m i t e a u l t i m e l e r a z e p i e z i ş , p r o p t i n d u - I e d e p i e p t u l lat şi fin al lui O l s . Lu se r i d i c ă In p i c i o a r e , în f a ţ a lui O l s , şi s i m ţ i c u m o d i b u i e , p r i n m a n t a u a el d c u n d e a l b e , c î t e v a r a z e u l t r a v i o l e t e , p r i e t e n e ale o m u l u i şi soli î n d e p ă r t a ţ i ai S o a r e l u i c a r e v o i s e c i n d v a s-o m i s t u i e . Se opri la un p a s d c O l s , c u b r a ţ e l e a t i r n î n d în j o s , şi î n g ă i m ă : — C u m ai s p u s ? Mal s p u n e o d a t ă . . . — Pentru celătelt.
veşnicie,
repetă
Ols.
Mereu
şi
mereu,
unul
pentru
Lu îşi p e t r e c u b r a ţ e l e m o i d u p ă c e a f a lui — a b i a îl p u t e a c u p r i n d e — şi se c u f u n d ă i n t r - u n s ă r u t in ale c ă r u i clipe r e v ă z u î n t r e a g a g o a n ă a s t e l e l o r şi a l u m i l o r p r i n t r e c a r e g o n i s e î n t r e a g a ei c o p i l ă r i e . El o s ă r u t ă p e u m ă r u l c a r e r o ş e a a t î t d e u ş o r , şi Lu se g h e m u i m i c ă la p i e p t u l lui. D u p ă o c l i p ă , O l s s i m ţ i pe p i e p t c e v a u m e d , d a r e a îl s t r î n s e febril în b r a ţ e şi m u r m u r ă : — P l î n g , l a s ă - m ă s ă p l î n g , nu p l e c a , d i n o s a u r u l e I CAPITOLUL
XXt
î n t r - u n a v i n t u n i c , m i l i a r d e d e o a m e n i r ă s p u n s e s eerrăă la c h e m a r e a d e a locui p r i m a p l a n e t ă c a r e a v e a s ă se d e p l a s e z e în s p a ţ i u , in locul v e c h i l o r r a c h e t e . P r o p o r ţ i i l e p l a n e t e i , a s e m ă n ă t o a r e c u c e l e a l e P ă m î n t u l u i , şi cifra d e 2,7 m i l i a r d e d e l o c u i t o r i e r a u s i m b o l i c a l e s e . i n a n u l 1 al erei n o a s t r e , c i n d f u s e s e l a n s a t p r i m u l s a t e l i t artificiul, atîta n u m ă r a populaţia globului p ă m i n t e s c . P î n ă in a n u l 41.043, p î n ă la p l a n c t a - e x p l o r a t o a r e . O m e n i r e a al c ă t u i s e u n s i n g u r t r u n c h i , cel c a r e se t r ă g e a d e pe Piimiiil : o r l r l t d e î n d e p ă r t a t e e r a u noile p l a n e t e , ele f ă c e a u p a r t e din a c e l a ş i c o m p l e x d e s i s t e m e c a şi P ă m î n t u l . A c u m î n s ă , cei 2,7 m i l i a r d e d e uiimcni — locuitorii noii p l a n e t e , a v e a u s ă s ă d e a s c ă în n e m ă r ţ l i i i l r c a g a l a x i i lor u n n o u a r b o r e o m e n e s c , p o r n i n d de la s i m b u r e l c n o u l u i
l'ănilnl,
10
sS c a u t e v l a f a , d a c ă e a e x i s t ă , ţi s t a b i l i r e a u n e i l e g ă t u r i cu
arborele
p r i n c i p a l , d a c ă v a fi p o s i b i l . Puntea de comandă înalt, pe care şedea al n e s f î r ş i t c i
a planetei era situată
in virful
unui
Ols. Pe b a z a cererii s a l e fusese ales
expediţii,
pentru
cii a v e a
cunoştinţe
neobişnuit
t i n s e şi m a i a l e s p e n t r u c ă , in c î ţ i v a a n i d e a d m i n i s t r a r e tului, ajunsese
să cunoască
vecliea p l a n e t ă
ca n i m e n i
I, c u
monumentele planetă
Noe", iar
se
la
Pentru
sale
aflau
muzeul
şi c u
planetei
Ols nesfîrşita
nou arbore uman Timpul, astfel
o bună
şi c î ţ i v a
parte
se
afla
şi
expediţie nu
sau căutarea
a
altul.
Pămînt
fostei
o copie
însemna
în
Pămin-
Pămînfului
geografiei
dintre pasagerii
de
a
II, a d a p t a t î n t r - u n t i m p r e c o r d , e r a o r e p r o d u c e r e fidelă a noua
mante
comandant
sale.
„Arce
fidelă
numai
a
lui
„Arcei".
sădirea
vieţii în u n i v e r s . El v i s a s ă
î n c î t î n t r e g t r e c u t u l , t o t ceea ce î n s e m n a
Pe
a
unui
învingă
ani de
dife
r e n ţ ă î n t r e el şi fiinţa i u b i t ă , s ă - ş i p i a r d ă v a l o a r e a şi s ă p ă l e a s c ă faţa
iubirii
aşa cum
păleşte
scinteia
unui
licurici i n f a ţ a
luminoase a sorilor creaţi sau mutaţi d e voinţa
omului.
— Nu se p o a t e , nu se p o a t e ! . . . , r e p e t a m e r e u Lu, a ş e z a t ă el
într-un
hamac
pe puntea uriaş,
făcut
dintr-o mare
de comandă
unul
dintre
a planetei.
capetele
b ă t e a d e la u n a n t i p o d spunea de
ea
încet,
timp
între
sau
sute
zeci nu-mi
de
şi
la a l t u l
ani
restul faţă
Puntea
marelui
cuprinzîndu-1
noi
petală
într-o
omenirii
de
trandafir
se afla
telescop
întreaga
Ungă curb
planetă.
privire.
Poate
mă
va
face
de
mine
tu
vei
d e cei r ă m a ş i
pe
vechiul
cîştiga
mii,
şi
Să-mi găseşti
la b ă t r i n e ţ e
dar^ e ' b i n e
aşa...
şi
— Vom
un soţ în v î r s t ă
vedea ! repeta
Ols
Şi
stră
se
poate,
diferenţa
cîştig
citeva asta
sută de
dintre
ani
noi
va
o viaţă de iubire...
şi o p e r e c h e d e
încăpăţînat.
platou
loc. D a r
diferenţa
r ă m î n e a c e e a ş i . D a r e b i n e şi a ş a , î m i va a j u n g e
un
că
să
lingă
albastru,
care
Nu
v a s c h i m b a c u n i m i c v i r s t a b i o l o g i c ă : la f i e c a r e
cîştigată
în
infinităţii
în
faţa
cîrje...
ochilor
îi
j u c a t r u p u l gol şi î n c o r d a t c a r e ţ î ş n i s e p e s t e zeci d e mii de a n i , p r i n „Arca
lui
Noe", ca
Conştiinţa
să-l
scurtimii
întîinoască vieţii
pe el
umplea
şi i u b i r e a
iubrrea
ei
cu
lui
nesfirşită.
o
intensitate
pe c a r e O l s n-o p u t u s e b ă n u i n i c i o d a t ă şi nici n-o v ă z u s e la o a m e n i i epocii s a l e . îşi d ă d e a u s e a m a de s f i d a r e a pe c a r e o r e p r e z i n t ă t i m p şi n a t u r ă
dragostea unor oameni
pentru
atit d e d i f e r i ţ i ; şi in
această
s u p e r b ă S'fidare pe c a r e o p r o c l a m a i u b i r e a lor, ei s i m ţ e a u c ă
trăfeşle
Însăşi specia omenească, străvechea spiţă care învinsese atîtea, s u p r a v i e ţ u i s e la a t î t e a şi r e f u z a s e s ă s e s t i n g ă Pentru
vreodată.
a l t e femei, c a r e a v e a u de t r ă i t 400 d e a n i , u n a n - d o i
despărţire
însemna
lor
măreţe
o
greutate, nu
însă
şi o n e n o r o c i r e . . .
Lu
de
însă
20t r ă i a cu o i n t e n s i t a t e s u p r e m ă , d i n clipe f ă c e a secole, i a r d r a g o s t e a evoca
dezlănţuiri
cosmice.
I n t i m p ce P ă t n î n t II, î n a i n t e de I a n » « r e , g r a v l l a d e o c a m d a t ă pe o r b i t a s a n a t u r a l ă , O l s , la c o o r d o n a t o r u l de c o m a n d ă p r i m e a v e ş t i d e s p r e cele 2,7 m i l i a r d e de m e m b r i al e c h i p a j u l u i p l a n e t e i . Nici nu p o r n i s e r ă , şl n u m ă r u l lor s e i n n u i l t e a , n o i i n v e n ţ i i şi noi o p e r e a r t i s t i c e e r a u î n r e g i s t r a t e pe c o o r d o n a t o r u l şllin|iflc cu o l u | c a l ă c a r e p ă r e a d e l i r a n t ă . O m e n i r e a , c a r e de m u l t î n c e t a s e s ă m a l î n a i n t e z e p e b r i n c i , ii a p ă r e a a c u m s u b f o r m a u n u i e x p l o z i v avîjit, c a r e s o n d e a z ă v i c t o r i o s m a r g i n i l e t u t u r o r l u m i l o r ş t i u t e , şl l u m i n e a z ă firide n e c u n o s c u t e , c a r e l u m i n e a z ă p o a t e c h i a r şi acolo u n d e sc î n t i n d e I m p e r i u l n e g r u al m o r ţ i i p r e a t i m p u r i i , c e a c a r e p i n d e a e x e m p l a r u l d e s u p e r b ă u m a n i t a t e d e l î n g ă el. — P o r n i m ? îl î n t r e b ă
pe O l s şeful
— P o r i i i m ! s p u s e el. Lu, fii a t e n t ă . Dar
Lu n u r ă s p u n s e .
Sufletul
de echipaj. Pornim.
lui O l s î n g h e ţ ă
deodată.
— Lu, r e p e t ă el, te iubesc, p o r n i m I D a r Lu z ă c e a î n t i n s ă f ă r ă m i ş c a r e în h a m a c u l e l . O l s , t o r t u r a t d e s p e c t r u l acelei imirvente pieirl a m u r i t o a r e de l i n g ă el. s e r e p e z i s-o z g i l ţ i i e . d e s p e r a t .
fiinjel
iute
In u l t i m a c l i p ă , cu m i i n i l e l i n g ă u m e r i i el, v ă z î n d u - i c h i p u l î n v ă l u i t în r a z e , s e o p r i . O f t i n d d e f i s u r a r e , îşi a m i n t i s e u n lucru de c a r e u i t a din c i n d in c î n d , m a i a l e s in f r i g u r i l e u n u i m o m e n t c a a c e s t a , şi m a i a l e s d i n c a u z a t e m e r i i n e g r e c a r e Ii î n s o { e a f e r i c i r e a . U i t a s e c ă Lu, d u p ă o zi d e m u n c ă , o b i ş n u i e ş t e s ă d o a r m ă . E r a c e v a c i u d a t , c a în p o v e ş t i l e de pe v r e m u r i . P e n t r u el — c a o m al epocii f ă r ă de s o m n — e r a c e v a u n i c , c ă c i n u mulfi o a m e n i p u t e a i i s ă v a d ă pe a t u n c i r e s p i r a ţ i a r e g u l a t ă şi f a t a l i n i ş t i t ă , c u p l e o a p e l e c o b o r i t e . a fiinţei i u b i t e . Şeful d e e c h i p a j , u n t i n e r e l d e v r e o 40 de a n i , ît m m bo rr ăa cc aa tt îinnttrr--«unn ^ c o s t u m d e r a z e a r g i n t i i , deşi î n t r e a g a p o r n i r e e r a aa u ttoogpi a ttî|,l , ^ . i ^ a l ^ întrebă o dată : — Pornim ? î n t r e b a c a s ă i se a u d ă v o c e a r ă s u n i n d în î n t r e a g a O m e n i r e p e c a r e - o p ă r ă s e a , p e n t r u a o r e g ă s i , c i n e ş t i e c u m şi c i n d . şi d a c ă , şi p r i n a c i t a g e n e r a ţ i e , d a c ă n u c u m v a o şi g ă s i s e i n m u n c a lui e x a l t a t ă p e n t r u s o c i e t a t e şi în v i a ţ a fiinţelor d r a g i . Ş t i a c ă p o r n i r e a p l a n e t e i lor n u v a a v e a n i m i c s p e c t a c u l o s : o c l i p ă , d i n c a u z a e f o r t u l u i e n e r g e t i c , l u m i n i l e s o r i l o r a r t i f i c i a l i şl ale t u t u r o r p l a n e t e l o r vor păli. i a r în c l i p a u r m ă t o a r e , d u p ă u n fulger d e d u r e r e s t i r n i t de c i m p u l m a g n e t i c în m u ş c h i i f i e c ă r u i a , P ă m î n t II v a p o r n i lin, şi p a s a g e r i i iui n u v o r o b s e r v a n i m i c , d e c î t c ă l u m i n i l e O m e n i r i i i n t e r p l a n e t a r e s e î n d e p ă r t e a z ă p a r c ă . D e a c e e a c o m a n d a de p l e c a r e e r a s i n g u r u l l u c r u s p e c t a c u l o s şi de a l t m i n t e r i s i m b o l i c , p o r n i r e a fiind l i o t ă r i t ă
21
a u t o m a t . N e c ă p ă t î n d r ă s p u n s şi t r e p i d i n d n ă r u l inginer î n t r e b ă din nou : — Pornim ? — Pornim ! spuse —
în razele sale argintii,
tî-
OIs.
Direcţia?
— Infinitul
sting 1 comandă
OIs.
Şi in v r e m e c e , din l u m i n a c l i p i n d ă şi a p o i f e e r i c ă a t u t u r o r p l a n e t e l o r şi s o r i l o r artificiali ai G a l a x i e i U m a n e , n o u a p l a n e t ă se d e s p r i n d e a lin, l u î n d v i t e z ă i n c e t u l cu î n c e t u l , O I s „ d i n o s a u r u l şi s u p r a o m u l " , d u p ă u n a l t s e m n d e r ă m a s b u n , se s t r e c u r ă pe p u n t e a de c o m a n d ă , p u r t i n d o c i u d ă ţ e n i e a zecilor d e milenii trecute, u n obiect c a r e i n t r i g a m i l i o a n e de c o l a b o r a t o r i ai s ă i . M e r g e a s p r e hamacul
in c a r e , î n v ă l u i t ă
in c o s t u m u l
ei
de unde, d o r m e a
Lu,
şi
d u c e a in m î i n i u n vechi obiect d i n t r - u n m a t e r i a l n u m i t m ă t a s e : o p l a p u m ă cu c a r e iubitei s a l e , ca o p r e j u d e c a t ă , îi m a i p l ă c e a î n c ă să se învelească
atunci cind
doarme.
— SFiRŞlT —
Î N C H E I E R E M-ani îngrozit, pur şi simplu m-am îngrozit cînd am văzut ce s-a î n t î m p l a t ! î m i c e r s c u z e p e n t r u r o m a n u l a c e s t a a b s u r d şi m ă g r ă b e s c să-1 iau î n d ă r ă t — în c a z c ă a a j u n s c u m v a î n m i i n i l e v o a s t r e . C a o a m e n i d i n p r e a j m a a n u l u i 50.000, v - a t i d a t d e s i g u r s e a m a de accidentul i n t i m p l a t , dar, ca s ă am c o n ş t i i n ţ a liniştită, vă voi d a p e s c u r t e x p l i c a ţ i i l e m e l e , oricît d e i n u t i l e a r fi ele. F i r e ş t e c ă aţi g h i c i t c ă n u m a i c u v î n t u l i n t r o d u c t i v îmi a p a r ţ i n e . R e s t u l 1-a s c r i s d e b u t a n t a a s t a m ă r g i n i t ă d e l i n g ă m i n e , şi i a t ă c u m : S î n t d e m e s e r i a m e a i n s t a l a t o r de p l a n e l e . L i t e r a t u r a e p e n t r u mine o distracţie secundară, pentru care nu-mi r ă m i n e prea mult t i m p . E r a m în l o c a l u l m e u din C a p i t a l a s p a ţ i u l u i 8 şi a ş t e p t a m d i s poziţii noi p e n t r u m u t a r e a unei p l a n e t e n e n o r o c i t e şi v e c h i , a s u p r a c ă r e i a c o n s i l i u l n o s t r u nu p u t e a s ă ia v r e o h o t ă r î r e . Ca s ă - m i t r e a c ă v r e m e a , m - a m g î n d i t s ă s c r i u o p o v e s t i r e p e n t r u cei 854 d e s t r ă n e p o ţ i ai m e i . Se ştie c ă p e n t r u copiii m a i mici de cinci a n i e b i n e s ă d e s c r i i i n t i m p l ă r i p e t r e c u t e c u zeci de mii de ani în u r m ă , fiind î n t î m p l ă r i m a i s i m p l e , p u e r i l e a ş zice. m a i a p r o p i a t e d e î n ţ e l e g e r e a lor. Abia a p u c a s e m î n s ă s ă s c r i u c u v î n t u l i n t r o d u c t i v , c ă a şi v e n i t d i s p o z i ţ i a de m u t a r e a p l a n e t e i . C u m e r a şi firesc, m - a n i r e p e z i t i m e d i a t s ă e x e c u t p l a n u l . C u v î n t u l i n t r o d u c t i v nu l a m l u a t c u m i n e . N - a m lipsit d e aici d e c i t c î t e v a c l i p e ; c î n d m - a m î n t o r s , r o m a n u l e r a g a t a f ă c u t şi, s p r e s t u p e f a c ţ i a m e a , g a t a d i f u z a t în t o t s p a ţ i u l 8 al O m e n i r i i ! 22
S î n t d e z o l a t şi î m i c e r s c u z e . P I c c î n d în g r a b ă , a m l ă s a t c u v î n t u l i n t r o d u c t i v pe o m a ş i n ă c o o r d o n ; i t o . i r e şi ea a t ă c u t r e s t u l . E o m a ş i n ă cu care m-am a m u z a t adesea, dindu-i teme literare s p r e r e z o l v a r e . E f o a r t e m ă r g i n i t ă î n s ă , şi d e s i g u r — d a c ă aji a v u t r ă b d a r e s ă citifi c î t e c e v a din p o v e s t i r e a de f a t ă — aji fost f r a p a | i d e f a p t u l c ă m a j o r i t a t e a n u m e l o r i l u s t r e c i t a t e aici « p a r j i n erei v e d i i . S î n t d i n a i n t e d e a n u l 1958 ( d u p ă s t i l u l v e c h i ) . La fel, m a j o r i t a t e a c o m p a r a ţ i i l o r şi a f i g u r i l o r de stil, ca şi c o m p o 7 . i | l a , n u d e p ă ş e s c nici m ă c a r a n u l 2000 al erei v e c h i ! L u c r u e x p l i c a b i l p r i n f a p t u l c ă m a ş i n a se s p e c i a l i z a s e in t r e c u t u l î n d e p ă r t a t : m a j o r i t a t e a c u n o ş t i n j e l o r a c u m u l a t e d e e a se î n v i r t în j u r u l acelei p e r i o a d e . Nu m a i v o r b i m de g r o z ă v i i l e t e h n i c e şi d e t o a t e a b e r a ţ i i l e p e c a r e ţi le î n ş i r ă cu a e r u l cel m a i g r a v din l u m e ! V - a ţ i t ă v ă l i t d e s i g u r de r i s c i t i n d e x p l i c a ţ i i l e g r o s o l a n e şi n a i v e a s u p r a vitezei l u m i n i i , g i n d u l u i f ă r ă e x p r i m a r e s o n o r ă şi t o a t e c e l e l a l t e . C h i a r şi în d o m e n i u l ei l i m i t a t , m a şina are lacune serioase. într-adevăr t r e b u i e s ă fii m a ş i n ă c a s ă i g n o r e z i în a ş a h a l r e l a ţ i i l e î n t r e o a m e n i şi tot c e se r e f e r ă la a n u l 41.042 I De p i l d ă a ţ i fost i z b i ţ i , d e s i g u r , d e felul c a n d i d in c a r e m ă r t u r i s e ş t e a n u î n ţ e l e g e d e ce s a v a n ţ i i c a r e s a r d i n baie o b i ş n u i e s c s ă s t r i g e „ E v r i k a !". Şi c i n d t e g î n d c ş t i c ă t o a t e a c e s t e l a c u n e , c o n t r a z i c e r i g r o s o l a n e , g r e ş e l i şi n a i v i t ă ţ i s î n t p u s e s u b s e m n ă t u r a m e a , u n c i n s t i t şi m o d e s t i n s t a l a t o r de p ) j n e t e . D a r cel m a i n e p l ă c u t m - a i m p r e s i o n a t c a r a c t e r u l p r ă f u i t al a c e s t u i a ş a - z i s „ r o m a n " ! F a c e o filozofie ieftină d e s p r e o m e n i r e şi p î n ă Ia u r m ă r e z o l v ă t o t u l p r i n t r - o b a n a l ă p o v e s t i r e de d r a g o s t e ! E e x p l i c a b i l , c ă c i m a ş i n a a fost h r ă n i t ă n u m a i cu l i t e r a t u r a a v r e o 20 de s e c o l e vechi, d a r şi cu a c e e a i n c o m p l e t şi f o a r t e p r o s t a s i m i l a t ă , aşa după cum v-aţi p u t u t da seama. Combină situaţiile după m o d e l u l vechii l i t e r a t u r i , d a r le c a m l u n g e ş t e , i n v e n t e a z ă u n e l e c a r a c t e r e s i m p a t i c e , d a r le e x p l i c ă p r e a m u l t , c a şi c i n d c o p i i i de cinci a n i n - a r p u t e a î n ţ e l e g e şi a ş a m o b i l ă r i l e p e r s o n a j e l o r ! Acum i n s ă , p o z n a a f ă c u t - o , şi n u - m i mai r ă m i n e decit să r e t r a g povestirea din circuitul p l a n e t a r . Dacă întilniţi c u m v a vreo c o p i e , vă r o g s-o d i s t r u g e ţ i i m e d i a t . P o v e s t i r e a o s-o d a u t o t m a ş i n i i ă s t e i a , c a s-o t r a n s p u n ă în v e r s u r i — p o a t e c ă i e s e c e v a m a i d e soi. In o r i c e c a z , î m i d ă de g î n d i t z e l u l cu c a r e — fiind u i t a t ă cu c o n t a c t u l d e s c h i s — s-a g r ă b i t s ă s c r i e u n î n t r e g r o m a n p e b a z a unui simplu c u v î n t introductiv. Asta a r a t ă că totuşi această rablă d e s u e t ă e o a r e c u m f a m i l i a r i z a t ă cu l i t e r a t u r a , î n c i u d a f a p t u l u i c ă o p u n m e r e u la t r e b u r i f ă r ă l e g ă t u r ă cu a r t a . Am o b s e r v a t şi r i t e v a c o m b i n a ţ i i i n g e n i o a s e , s u r p r i n z ă t o a r e din p a r t e a u n e i m a ş i n i a l i t d e u z a t e . P o a t e că, v î r î n d în e a î n c ă v r e o c î t e v a zeci d e secole de lite r a t u r ă , şi î n c e t î n d s-o m a i î n h a m la a l t e t r e b u r i , s-o fac p î n ă la u r m ă s ă p o a t ă s c o a t e c i t e o p o v e s t i r e b u n i c i c ă , p e n t r u copiii mici d e t o t . F i r e ş t e , n i c i o d a t ă n-o s ă p a a ^ ă sS a j u n g ă la s u b t i l i t ă ţ i l e a r t i s t i c e a l e u n u i o m v i u . T o t u ş i , e p ă c a t s-o a r u n c : î n v r e o 500 d e a n i , d a c ă o d a u pe m i n a s t r ă n e p o ţ i l o r m e i , p o a t e c-o s ă i a s ă d i n e a o j u c ă r i e literară interesantă.
23
P O S T F A Ţ Ă Din razele de lumină, prin disociere in electroni şi poziironl, se fabrică oxigen, hrană, metal. Cam straniu. Dar surprizele nu s-au terminat. Din snopuri de lumină se confecţionează îmbrăcăminte prac tică şl in acelaşi timp frumoasă: ca retine oxigenul necesar conţinuării viejii .şi în spaţiile intera.sirate, este caldă sau răcoroasă, după necesităţi, şi străluceşte in culon plăcute, convenabil alese. 5 e apasă pe un buton şi obiectele îşi pierd greutatea, se realizează, aşadar, ceea ce se numeşte în ziare, antigravituţia. Dar fiindcă trăim tn epoca diverselor antiparticule există şi antifotonul, adică antilumlna, care are darul de a produce întuneric. Există şi antisunet şi se rea lizează viteze superioare vitezei luminii. Cam ciudat, nimic de zis. Dar „miracolele" nu se rezumă la fizică şi la chimie. Biologia ne oferă posibilităţi de transformare La fel de extraordinare. Oamenii trăiesc pină la patru sute de ani. Fiecare siăpîneşte zeci de specia lităţi. Ei îşi pot transmite ideile şi dorinţele direct, prin contacte ra diofonice între creier şi creier, între creier şi maşină. Ei au acum la dispoziţie în locul spiritelor bune şi rele maşini electronice, transistori şi unde herţiene, care, pe cit se pare, pot înfăptui mai multe decît spiritele din cele „O mie ţi una de nopţC. Oamenii morţi în accidente pot fi readuşi la viaţa, iar planetele, ca, de exemplu. Pimîntul, pot fi strămutate chiar şi in alte sisteme solare. In fine, poate cel mai uluitor fenomen prin efectele sale practice este compor tarea cu toiul parado.Kată a timpului şi a vtrstelor: o navă cosmică,' plecată în explorarea spaţiilor interstelare, se întoarce pe Pămlnt peste cîteva sute de ani... după socoteala celor de pe navă. (In jurul acestui eveniment este ţesută întreaga intrigă a povestirii.) Insă la întoarcere, călătorii cosmici au surpriza să constate nu numai că Pămîntul a fost strămutat de pe vechiul său loc, dar că. Intre timp, pe planeta noastră au trecut mii de ani, şi Omenirea s-a transformat complet din punct de vedere biologic. Nu însă şi din punct de ve dere uman — ne asigură autorul. Dimpotrivă, pcmîntenii au evoluat pe scara infinită a umanizării, şi excesul de ştiinţă şi tehnică nu numai că nu i-a dezumanizat, dar i-a ajutat să se debaraseze defi nitiv de rămăşiţele regnului animal. Ei cunosc dragostea pătimaşă, citeodată sînt şi puţin geloşi — lucru pentru care îşi fac în mod cu minte imediat o autocritică activă. Ei ştiu să facă sacrificii şi trăiesc tn deplină înţelegere ţi pace; conflictele tragice le sînt necunoscute, deoarece orice divergenţă de păreri este în cîteva secunde rezolvată, folosindu-se ca un consultant şi maşinile electronice perfecţionate. Şi cu toate că viaţa este extrem de evoluată, ea nu este totuşi plictisi toare
— ne asigură
autorul,
** Tntr-adevăr, tn toate aceste povestiri ştiintilico-fanfastice de-a face. din anumite puncte de vedere, cu o reeditare sau cel cu posibilitatea de reeditare ultramodernă a vechilor legende,
24
avem puţin basme
şi povestiri fantastice, de astă dată insă bazate pe o concepţie ma terialistă, ateistă, o concepţie ştiinlifică. Vechile povestiri îşi proiectnu acţiunea in trecut: „a jost odată ca niciodată". Aceasta era legat de ideea că in trecut se trăia mai bine, că In trecut oamenii erau fericiţi, era primăvară eternă şi pace. „A fost odată ca niciodată..." Pe atunci, animalele ştiau să vorbească, spiritul binelui învingea tot deauna spiritul răului, pe atunci oamenii trăiau sute de ani, erau cin stiţi, puternici, cuminţi şi bine dispu.ţi. Istoria ne-a dovedit Insă că in trecut oamenii nu erau de toc mai fericiţi, mal perfecţi şi mai pu ternici, ci, dimpotrivă. La ideea fericirii, Omenirea n-a tnţeles să renunţe, dar realizarea ei o proiectează astăzi In viitor, Intr-un viitor ale cărui premise sînt puse astăzi in ţările socialiste. Poate există degravificare ? Intr-un roman ştiinţiflco-fantastic, această idee este admisă, cu atit mai mult cu rit anumite ipoteze in această direcţie preocupă anumite cercuri ştiinţifice. * Vor exista oare oameni care să trăiască patru sute de ani, care să cunoască posibilitatea reînvierii nu de basm, ci a unei readuceri con crete la viaţă a organismului încă neputrezit, influenţarea naşterilor prin pastile şl realizarea paradoxului timpului ? Cred că o discuţie asupra unui asemenea subiect ar avea — In faza actuală a ştiinţei—un carac ter cit se poate de .steril. Răspunsul cel mai cert care s-ar putea da la Întrebarea pusă este că o parte dintre aceste idei vor putea fi înfăp tuite, despre unele „minuni' se şi poate vorbi ca despre un lucru real (sateliţii artificiali, miinite mecanice conduse prin biocurenţi, reanimări spectaculoase etc. etc), iar altele, desigur, nu vor putea fi realizate niciodată. Dar care sînt acelea care vor putea, şi care sini acelea care nu vor putea fi realizaie ? lată o chestiune la care ar fi mai greu de răspuns, dacă nu cu desăvirşire imposibil. Dar scopul unui roman ştiinţifico-fantastic nu este să dea cunoştinţe ştiinţifice valabile sub formă romanţată, să introducă deci elemente de fizică, de astronomie sau biologie in conştiinţa cititorului sub forma unui aliment diluat şi uşor comestibil, Criticile adresate acestor povestiri. critici formulate de pe poziţiile severe ale rigorii ştiinţifice^ mi se par că au greşit adesea din capul locului. Genul ştiinţifico-fantastic corespunde unor reale necesităţi spiri tuale şi intelectuale ale epocii noastre şi de aceea nu se va putea niciodată renunţa la el, in ciuda obiecţiilor care demonstrează — in mod just de altfel — caracterul imposibil sau cel puţin foarte neverosimil al unor idei cuprinse In aceste povestiri. Aceste romane nu vor ceda niciodată terenul unor povestiri perfecte din punct de * I n l e g i i t u r ă cu t e x t u l lui C. F ă g e r a ş u , p r e c i z ă m c ă e a d e v ă r a t c ă m a s a d e g r a v i t i a t ă nu p r e z i n t ă i n e r ţ i e . A c e s t l u c r u nu t r e b u i e î n s ă s ă n e i n d u c ă în e r o a r e şi să n e facă să t r a g e m c o n c l u z i a a b s u r d ă c ă d i s p a r i ţ i a inerţiei a t r a g e d u p ă s i n e d i s p a r i ţ i a m a s e i s a u c h i a r a m a t e r i e i . In c e e a ce p r i v e ş t e „ d i s p a r i ţ i a m a s e i — la v i t e z a l u m i n i i " (în c i u d a notei a u t o r u ui c a r e g l u m e ş t e pe a c e a s t ă t e m ă ) ' t r e b u i e să s p u n e m că în r e a l i t a t e m a s a c r e ş t e c u v i t e z a , t i n z î n d c ă t r e infinit, c î n d v i t e z a ei s e a p r o p i e d e v i t e z a l u m i n i i (A'. R.) 25
vedere ştiinţific — dar tocmai de aceea — o.j spune: în mod necesar lipsite de elementul fantastic, şi deci, din acest punct de vedere, poate mai puţin amuzante şi stimulatoare. Căci pină cind ideile ştiinţifice ajung nu să fie complet verificate, dar să depăşească măcar pragul verosimilului, ele pătrund de obicei atit de mult In conştiinţa epocii, tncît tot elementul lor fantastic, adică neverosimil, se volatilizează. Autorul vechi işi lua elementele fantastice, de care avea nevoie, din lumea animalelor; autorul modern şi te ia din matematică, din fizică, din biologie. Criticile ce s-ar putea aduce romanelor ştiinţifico-fantastice de pe poziţiile unor exigenţe ale corectitudinii ştiinţifice mi se par — sub un anumit aspect — asemănătoare acelora care s-ar putea aduce vechilor legende mitologice sau povestirilor medievale despre al chimişti şi astrologi sau chiar romanelor lui Jules Verne. (Desigur. însă. nu trebuie să uităm că primele clntau explicaţia finală a feno menelor tntr-un spirit divin, pe cind cele moderne slăvesc — cu mai multă dreptate — omul şl societatea umană.) N-ar fi oarecum de plasat, poate chiar meschin, să obiectăm împotriva unora sau altora spunind că animalele nu pot să vorbească, că omul nu se poate transforma in pasăre, că nu se poate face aur din aramă numai prin rostirea unor formule magice etc. ? Aceste povestiri n-au pierdut nimic din valoarea lor — dacă au avut fireşte vreodată valoare — numai datorită faptului că fenomenele fantastice pe care le relatează reprezentau un vis milenar al omenirii, un vis nelămurit, dar de neinfrint despre fericire, despre eliberarea din jugul exploatării, despre cunoaşterea tainelor lumii. Tocmai faptul că aceste creaţii au supra-._ vieţuit dovedeşte in mod grăitor v a l o a r e a lor s o c i a l ă .
Tmi imaginez o discuţie Intre un fizician şi un biolog, pe de o parte, şi între autorul vreunei povestiri ştiinţifico-fantastice, pe de altă parte, fizicianul şl biologul nostru ar spune : — Eu iţi demon strez că ceea ce scrii dumneata despre viteze superioare vitezei lu minii, despre fabricarea metalelor din lumină, despre telepatia elec tronică, despre oamenii care in timp de milenii (măsurate pe pămint) trăiesc doar citeva zeci sau sute de ani in timpul lor propriu (dar tn ani echivalenţi din punct de vedere biologic cu unii noştri obiş nuiţi) — iţi dovedesc că toate acestea sînt nişte absurdităţi, la care autorul nostru ar putea răspunde: „Da, recunosc, ele sînt absurde din punct de vedere al ştiinţei actuale. Dar ce ne asigură că ele nu vor intra peste zeci de mii de ani în sfera posibilităţilor realizabile ? In defifinitiv, cine ar fi crezut acum o sută de ani că se va putea realiza transmutaţia elementelor, şi cine ar fi crezut acum patruzeci de ani că se va putea realiza eliberarea energiei atomice ? însuşi Einstein protesta şi ridiculiza asemenea ipoteze lansate de fantaştii de atunci!" Dar fizicianul şi biologul nostru ar putea răspunde din nou: „E adevărat, dar faptul că multe lucruri care ni s au părut în trecut absurde, irealizabile, fiindcă erau în contradicţie cu stadiul de atunci al ştiinţei, faptul că multe dintre aceste lucruri s-au reali-
26
zat, sau cel puţin şl-au pierdut caracterul lor absurd, nu ne îndreptăfeste de loc să acordăm acelaşi grad de posibilitate şi de verosimili tate oricărui produs al fanteziei libere. In definitiv, istoria ne oferă exemple şi în acest sens, anume că nu orice previziune sau prorocire cu privire la viitorul ştiinţei a fost ulterior confirmată." Purtată în felul acesta, discuţia ml se pure că ar putea să se prelungească fără a se ajunge la o concluzie prea fertilă şi tranşantă,
*
*
*
Cred că suspiciunea cu care privesc adesea oamenii de ştiinţă povestirile ştiinţifico-fantastice inspirate din ştiinţă se datorează unei manijestări oarecum exagerate a spiritului pozitivist, care este po trivnic chiar şi ipotezelor, necum fanteziei. Pozitivismul consideră ca fiind dăunător pentru ştiinţă orice amestec al fanteziei Or, unul dintre învăţămintele cele mai importante ale Istoriei fizicii din ultima jumă tate de secol este că fantezia creatoare a jucat un rol însemnat şi în cercetarea ştiinţifică şi că eliminarea ei ar dăuna progresului ştiinţei. Acest lucru o ştiu foarte bine şi cei care se ocupă efectiv de cercetarea ştiinţifică, t'.i ştiu foarte bine că un cercetător înzestrat cu neobişnuite capacităţi intelectuale, cum este memoria, asimilarea rapidă, talentul matematic, gindirea precisă, rapidă, posibilitatea de concentrare, continuitatea şi logica internă a raţionamentelor, spiritul critic, nu este totuşi in stare să producă rezultate valabile din cauza — cum s-ar exprima colegii săi — lipsei de fantezie. Desigur există fantezie şi fantezie I In cercetarea ştiinţifică efectivă numai acele rezultate ale fanteziei pot pătrunde care prezintă posibi litatea unei verificări preliminare cit de cit de sumare, sau care pot fi încadrate într-o teorie cu consecinţe ce se pretează principial la o verificare. Desigur, autorii povestirilor fantastice n-au pretenţii la aşa ceva, dar scrierile lor işi au totuşi un rost bine definit in an samblul deosebit de complex al vieţii ştiinţifice, al acelei activităţi sociale colective care contribuie la creşterea permanentă a .ştiinţei. Căci aceste romane şi povestiri fantastice, cind sînt cit de cit bine scrise, şubrezesc puterea întunericului, a superstiţiilor şi misticismului, creează un climat de admiraţie şi de respect faţă de ştiinţă, faţă de munca, faţă de activitatea ştiinţifică şi, prin aceasta, contribuie desigur la intensificarea fluxului de cadre către ştiinţă; înles nind astfel selecţia cadrelor capabile de a face cercetări, contribuie la intensificarea sprijinului moral pe care trebuie să-l acorde ştiinţei societatea, contribuie la recunoaşterea generală a rolului important pf care este menită să-l joace ştiinţa in viaţa noastră de azi .>i de mîine. '•S-ar putea din nou obiecta că unii cititori ar fi înclinaţi să ia în serios o serie de idei fanteziste, să creadă fie că ele au fost realizate, fie că sint realizabile (cel puţin într-un viitor apropiat). Majoritatea cititorilor vor uita amănuntele tehnice ale fantasticului, tocmai acele Idei tehnice greşite care ar putea să dăuneze. (Să nu uităm cit de greu se refine, chiar şi printr-o învăţătură sistematică,
27
coniinulal unei lucrări nu de specialitate, dar chiar şi de ştiinţă popularizată I) In schimb va rămine puternica dorinţă de a înfăptui lucruri grandioase, pe care omul le poate realiza numai cu ajutorul ştiinţei. Şi această dorinţă va ji in stare să trezească In sufletul tînărului cititor resursele latente ale voinţei necesare pentru a învinge greutăţile însuşirii ştiinţei. Fără aceste povestiri romanţate şt fantastice, tn care ştiinţa joacă rolul principal, tinărul nostru poate n-ar fi însufleţit niciodată de munca ştiinţifică, deoarece tratatele de specialitate nu prea pot — şi nici nu sint menite — să-i trezească entuziasmul prin proiectarea unor perspective pe care n-ar îndrăzni niciodată să le promită, chiar dacă acestea nici n-ar intra in domeniul fantasticului. Cine urniă'-eşte actuala întrecere dintre capitalism şi socialism îşi poate da bine seama ce importanţă an numărul şi pregătirea cadrelor ştiiniifice. Şi, în această privinţă, sint absolut convins că numărul lucrătotilor devotaţi ai ştiinţei va creşte in mod sensibil în urma influenţei po vestirilor ştiinţifico-fantastice. Ele sint menite să trezească o at mosferă de entuziasm în ştiinţă şi pentru ştiinţă — lucru fără de care nu se poate face nici un lucru serios. Căci munca ştiinţifică va avea nevoie poate nu pate mult timp de acte eroice: încercarea pri mului drum în Cosmos. Şi desigur că îndrăzneţii pasageri, care vor dori să guste măreţia unei asemenea experienţe unice, se vor pre zenta din rîndurile acelora care au fost înflăcăraţi pentru ştiinţă tocmai de asemenea povestiri fantastice. Aţi înţeles, deci, că în con cepţia noastră această literatură nu dezvoltă doar pasiunea pentru ştiinţă, ci şi virtuţi, cum ar fi curajul, abnegaţia pentru o cauză socială etc. Aceste povestiri de anticipaţie au deci menirea să facă un anumit serviciu, să joace un anumit rol precis, iar după ce maurul şi-a făcut datoria, maurul poate să plece. Dar nu toate romanele ştiinţifico-fantastice vor pleca după ce au aprins într-un mare număr de tineri admiraţia pentru ştiinţă. Multe dintre ele vor rămine, producind — datorită tocmai valorii artistice, educative, prospeţimii şi originalităţii elementului fantastic — o permanentă delectare, care nu va fi micşorată nici chiar de conştiinţa absurdităţii ştiinţifice a unora dintre ideile dezvoltate acolo. Şi poate, tocmai datorită tăţi, putem prezice o viaţă mai lungă şi povestirii de
:
Dar pentru a evita cititori să cadă victimă 'scop
poate
—,
o asemenea utilizare',
menit
idei fantastice formuleze poate
28
cazul
nenimerit
clte
un
în legătură
se
ataşeze,
avertisment,
opinia
actuală
înaintea
cîte
un
ştiinţa
actuală
(căci
despre
multe
„mod
despre
a ajuns dintre
sau
mic
a ştiinţei
cu care
oarecare
povestirii
să
mic
precizeze
absolut
cali
pe cît se poate ca un număr oricît de mic de mirajului fantasticului— în vederea acestui
este
să
o părere
spune In
nu
lucrare,
acestor faţă.
de acele
măcar
aceste
după
idei
să-ţi nu
nimic). pe
care
cititorul
a parcurs-o,
trebuie
să
spu-
nem că, deocamdată, nimic nu ne îndreptăţeşte xă credem că vom putea cindva ajunge la confecţionarea veşmintelor din raze luminoase sau ta ceea ce numeşte autorul anlifolon. Ce s-ar putea spune despre fizica suhcuaiilică, despm care vor beşte autorul ? Mei nu ştim precis ce l-ar putea înţelege prin aşa ceva dacă nu doar atita — foarte vag — că dntvoltaiea fizifit nu s-a încheiat cu mecanica cuantică — afirmaţie cu cam orie* fizician este de acord. In ce priveşte extragerea oxigenului ifi ii metalelor din lumină, aici autorul se bazează, probabil, pi> uşa zisul efect d« for mare a unor corpuscule pornind de la cuante de pneruie, proces în care radiojii gama pot da naştere, In anumite condiţii, unei perechi eleciron-pozitron. Desipur, dt> akt şl pInă la fabricarea eugenului sau a metalelor ar mai fl cUe cma do făcut, şl anume tocmai esenţialul; or, in această privinţă nu uvein de<Hiinulată nici un fel de indicaţie experimentală sau tem etică. In sflrşil ur trebui să consacram poate ceva mal mult Idelt fantasticii a paradoxului timpului, care stă in centrul poer^liiU şi niie u captat, de clitd a luai naştere tn teoria relativităţii, imaginaţia aproape a tuturor autorilor de romane ştiinţifico fantastice. Nici nu era posibil altfel. Aici ştiinţa a furnizat o asemeiwa Idee la caro nici cea mal prodi gioasă fantezie poetică nu s-ar fi gindit poate vreodată: faptul că dintre doi gemeni acela care se întoarce dlntr-un lung diurn inter planetar, parcurs la viteze apropiate de viteza luminii, ar fi mult mai tlnăr declt fratele său, rămas între timp pe loc. Acest paradox al gemenilor a produs încă la apariţia teoriei relativităţii mare conster nare, şi adversarii teoriei au fost tentaţi să vadă aici un argument decisiv împotriva teoriei lui Einstein. 'Spaţiul nu ne îngăduie să apro fundam aici această chestiune mai cu seamă că înşişi specialiştii poartă încă discuţii asupra acestei probleme fără a exista a con cluzie unanimă, '*
•
*
Astăzi trăim epoca „miracolului" ştiinţific, a unui miracol material, obiectiv, a unui miracol înfăptuit de om şi opus miracolelor supra naturale ale trecutului. Miracolul ştiinţific este o realitate a vieţii noastre moderne. Atmosfera sa nu poate fi insă prezentată şi sugerată numai prin redarea a ceea ce există in momentul de faţă în ştiinţă. ci numai prin exagerarea artistică a faptelor şi posibilităţilor ştiin ţei — exagerare care face parte nu numai din drepturile, ci şi din datoriile elementare ale oricărui artist. In basmele vechi, fantasticul era identic cu ceva imposibil de realizat de om şi accesibil numai forţelor supranaturale. Aceste poveşti inspirau sentimentul implaca bilităţii soartei, sentimentul slăbiciunii şi al fragilităţii omului faţă de forţele naturii şi ale divinităţii, sugerindu-i ideea că. in slăbiciu nea sa, el poate stăpini forţele naturii numai cu ajutorul divinităţii, respectiv numai cu ajutorul reprezentanţilor pămînteşti ai acesteia. Povestirile
bazate
pe miracolul
material,
înfăptuit
cu ajutorul
ştiinţei,
29
au,
dimpotrivă,
lupta
darul
omului
umane
de
omul
stăpin
poate
supune
Ştiinţa
şl a cabinetelor să
nu
ziasmul
în
această
In
nu
in
tntr-o
societate luptă,
forţelor
naturii,
lectuală
şl morală,
omul
este
Artistul nu
—
va
vine
artistice,
în
intelectuală tite rilor
30
cu
suficient de
elibe entu
cu ocazia
lan
unui care
cititorii
sociale,
atunci
„Antigona" viatul
sale
pentru
drept,
a omului
lupta
avut
lor forţe,
ştiinţa
şi
oferi
însufleţit
pentru auditorii fiarele
nimerită poate
şi
deveni
şi
cu
elementele descrieri
urma efectiv
— un prilej
a cînta
un imn
proslăvind
omul
şi
leacuri
a scos
ierburi, Invtngînd boala. Este nevoie ca omenirea să audă minusculă, unul nou cordar care infinit să-i mai vorbească periculoasă, despre aomulnucleului care a atomic, îmblinzit
forţa
celor
şl în posibilităţile şi oferă
de unui
măreţia,
in
artei
nici
sentimente.
pentru
admire
a
însuşi.
construirea
ţăran
întărească
trăsături
şi
va
Dacă
să
consumatorilor
a imhlinzit
nu
idei
ocazii
precum
va putea
Incomparabilă şi-a
ocazia
şi să-şi
—
unui
latente
noi pe sine
infinite,
numeroase
neobiş
posibilităţi
de
artist.
inte
şi
expresia
uman curent
forţa-i
unor
după
tti
subjugarea
noi
se transformă
uriaş
prilejuit
— şi, desigur,
Corul
—
omul
aspectele
au
în propriile
sentimentală
a înhămat
au
unor
pe
oarbe,
creatoare, totul
le
şi nu
soartei pentru
şi cu
viitor şt
înţelepciune,
socialist, al
şi dezvoltarea
al spiritului
război şi
cu
gigantice,
definitiv
unui
omenirea
minuite
descoperirea
acestui cu
bolile),
capacităţile
natura,
prilejui
şi poeţilor
de in
de realizarea
cu totul
de inspiraţie
şi morală
din
privinţa
legate
umanismului
apariţia
căci
afara
intensitate care
numai
ştiinţifică,
încrederea
tivităţii
din
în
şi în special
incalculabil
dezvoltă
ci de
major
cîştigarea pot
de care
Este
întreagă
tehnicii
proporţii
constructor în
viaţa
naturii
lumea
in
meridianele
evenimentele
(legate
şi
de
îşi
vorba
acest
un izvor
pod,
noutăţile
internaţional
principiile
transformind
rămîne
Ştiinţa,
cu
rivalizeze sportive.
lipsurile,
la dimensiuni
său,
—
idei,
ale
miraculos
şi intelectuale,
Marx
şi
într-adevăr
intelectului
morale
să
ce
noastră cotidian
de ele la toate
milenare
pe
jocul
această
lui
de
mizeria,
ştiinţei
bazată
în
Nu
faţă
din
chiar
cititorii
ci,
conştiinţa laboratoarelor
viaţa
sau
încep
a străbătut
cunoască
progresele
încrederea
nuite.
care
imbibe
curent
geofizic
speranţele-i
mai
pane
la
proprii, în
artificiali.
prezent,
să
ale
Anul
extraordinar
să
se
ştiinţa.
şi în pături
de evenimentele
ordine
atomice.
sale adine
in izolarea
revistă
.ştiinţei
ce se manifestă
sateliţilor
care
există
că
dacă
dezvoltă
de rezultatele
pe teritorii
ţină
faţă
numai
şi dacă
trăieşte
din
conştiinţei
convingerea
fantastice
a inceput
Evenimentele
public
energiei
sării
Ea
să-şi
şi imprimă
studiază faţă
a divinităţii
din ce in ce mai
că nu mai
ce se manifestă
amintim,
rarea
dacă
nu mai
lucru.
străduiască
interesului să
de
ştiinţelor.
interesul
de azi
inutilă
şi la întărirea
lucruri
şi se răspîndeşte
Aproape
se
lumea
naturii
aceste
nu numai
Ştiinţa
zilele.
forţelor
ea se infiltrează
de rlnd largi.
ipoteza
ta formarea
numai
progresează
oamenilor
toate
al toate
obiective,
şl în extensiune,
a elimina
ele duc
real
înfăptui
legilor
ce mai
de
cu ^natura,
ci colec
scriito de
o
omului. uriaş din glasul despre fiara
omul care nu mai e silit să scoală din Ierburi leacul bolii, ci creează el însuşi medicamentele, pe care natura nu It-a cunoscut niciodată, despre omul care plăsmuieşte corpuri cereşti şi care pune sub jufi for ţele gravitaţiei pentru a umaniza Universul. Toate acestea nu merită oare să fie-cintate la nivelul unui Sojocle? I'iorul tuturor acestor senzaţii noi nu merită să fie redat la nivelul unui Tolstoi sau Goethe? Arta majoră a secolului nostru poale na reuşit încă să asi mileze şi să iradieze trăirea profundă a acrstti urundioase clipe, dar romanul ştiintifico-fantastic e primul care redă suflul de uragan al acestui nou fUix de senzaţii şi sentiiiiinlr . r"" ••f'irlnii r pe omeni rea zilelor noastre. IMRE TOTH
Vizitatori ai Oraşului Constanţa şi Staţiunilor Eforie — Vaslle Roaită Techirghiol şi Mamaia folosiţi serviciile Cooperativei
SedKul centra! Consfanfa Sir. R«scoaler din 1907 nr. 14 — Saloaiio de coafură şi frizerie deservite de lucrători cu calificare superioara — Cabinet DENTAR sfr. Şt. cel Mare 'J — Secţie de bibelouri şi cadouri şp«^ciMce litorolulul.
31
o
n
P
n
mim.
o. R. o. b. FILIALA BUCUREŞTI
ri
TEMUG DL CEnTRCiui
BE OOCmilEnTBRE lEHfllGĂ 81 miaiSTERUioimsTRiEiGRaE
HI CDtahorare cu:
REUISTfl STIinTA SI TEHRICft COIUiTETUL CRâr>ENESC U. T-IUL
ORGANIZEAZĂ
„m mm si TEunicir la Huzeul tehnîc din Parcul „Uberlăiii", (a
atlţ;USt
Duminică
UaUu SUnca
14 sept. 2rse"iL
— i n g i n e r f.nl a i
C.
D. T.
Energia solară
31 august Duminică
10 dimineaţa
De la zmeu la avionul atomic
Duminică
17
ora
l'rol. u n i v . i n g . I o n G udglu
MecEoica dc-a lungul veacurilor Frol. unjv. ing. Lazar
Stoicescu
Concurs: „Să cunoaştem Muzeul teîmic"
Corferînlele
vor fi însoiife d a
diaîilme, diapozitive, {ilnrjs itnniifice şi vizitarea muzeului .
maîeriale
Infuifive,
LOTO 9
CENTRAI
NUMERE PENTRU PREMIILE OBIŞNUITE
3
NUMERE PENTRU PREMIILE SUPLIMENTARE X Şl Z