Ziar 699

Anul XV Num`rul 699

10 ianuarie 2014 z 12 pagini z Pre]: 1 RON S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine

www.valeajiuluipress.com

Oferta chinezilor a stricat manevre,,le le[ilor de la Famu,,r Premiile

Valea Jiului un Univers

Valea Jiului un Univers premiaz` trei personalit`]i din Valea Jiului, care prin activitatea lor au contribuit la: a) bunul mers al mineritului; b) cre[terea siguran]ei locurilor de munc` din minerit; c) prezentarea istoriei mineritului V`ii Jiului. Aceste personalit`]i sunt: Cristian Resmeri]` - deputat Ileana Bodea - [ef Serviciu SSM Petro[ani Marian Boboc - scriitor Cristian Resmeri]` , prin activitatea sa, a reu[it: - rezolvare buget, august 2012; - m`rire salarial` 10% pentru angaja]ii CNH-SA; - sediul C.E. Hunedoara la Petro[ani; - interven]ie Guvern pentru H.G. referitoare la pre] [i cantitate

Marian Boboc - a scris în urma docuMGW la C.E. Hunedoara; ment`rilor din arhive nu mai pu]in de 13 - demersuri angaj`ri c`r]i despre istoria V`ii Jiului cu [i despre E.M. Lupeni; mineri - Come back, Valea Jiului în anul - interven]ie Guvern 2006, Ultimul [ut. Cartea neagr` a pentru anularea cererii exploziilor din minele V`ii Jiului de p<n` de insolven]` a C.E. la 1946, Ultimul [ut - I.M. Livezeni, 29 Hunedoara - O.U. a noiembrie 1980, asta ca s` enumer`m Guvernului în acest doar c<teva. Merit` men]iona]i de asemesens, nea [i dl Butulescu Valeriu pentru activi- demersuri pentru tatea sa, mai ales în afara grani]elor rezolvarea în viitor a unui program de României [i dl Albu Cristi liderul de la investi]ii în minerit [i Sindicatul Viitorul modificarea Legii Mineritului - Ro[ia Pensiilor. Montan` pentru Ileana Bodea - prin sus]inerea minerituactivitatea sa a dus la lui. M u l ] u m e s c cre[terea siguran]ei tuturor, dar mai ales locurilor de munc` în telespectatorilor minerit prin exigen]` [i Kapital Tv. Realizator Valea nepermiterea niciunei Jiului Univers, abateri de la normele în Adrian JURCA vigoare SSM.

2

10 ianuarie 2014

|ncepe eutanasierea c<inilor f`r` st`p<n Dup` ce în luna decembrie a fost inaugurat [i ad`postul de câini de la Uricani, în prezent acolo exist` 22 de câini care vor fi eutanasia]i în viitor, pentru c` au ap`rut normele metodologice privind aplicarea OUG115/2011, ce vizeaz` gestionarea câinilor comunitari de c`tre autorit`]i. Normele adoptate de Guvern vizeaz` aspecte ale Legii câinilor comunitari, precum

[i condi]iile de înfiin]are [i func]ionare a serviciilor specializate, dedicate gestion`rii câinilor vagabonzi, interzicerea caz`rii câinilor f`r` st`pân în adaposturi publice care nu îndeplinesc condi]iile minime de func]ionare [i obligativitatea asigur`rii personalului pentru deservirea permanent` a ad`posturilor publice, cât [i cea de a promova adop]ia [i revendicarea câinilor maidanezi. Alte aspecte reglementate prin hot`rârea de guvern sunt condi]iile de adop]ie [i revendicare a câinilor f`r` st`pân, implicarea organiza]iilor de protec]ie a animalelor în activit`]ile serviciilor specializate, îngrijirea câinilor (sterilizarea [i vaccinarea), eutanasierea [i neutralizarea cadavrelor. Termenul limit` pentru str<ngerea câinilor f`r` st`pân de pe str`zi [i cazarea lor în ad`posturi este data de 1 martie

2014. Dup` aceast` zi, în cazul în care patrupedele nu sunt adoptate în 14 zile, atunci cei responsabili vor putea s`-i eutanasieze. Cu toate c` ad`postul func]ioneaz` de aproximativ trei s`pt`mâni, ora[ul Uricani colc`ie de câini, care au ajuns s` atace persoanele f`r` ajutor [i în special, copiii. Serviciul Jude]ean pentru Ocrotirea Animalelor f`r` St`pân a fost constituit anul trecut [i la care au aderat prim`riile municipiilor Hunedoara, Petro[ani, Lupeni, Or`[tie, ora[ele Uricani, C`lan, Simeria, precum [i al]i fondatori, este coordonat de un medic veterinar. Pân` în prezent s-a investit în amenajarea ad`posturilor, ma[ini, angajarea personalului, iar pentru o eviden]` cât mai stric` a patrupedelor din jude]e, st`pânii sunt obliga]i s` le implementeze cipuri, iar cei care refuz` implantarea lor vor fi amenda]i. "Ad`postul de câini de la Uricani, pe care l-am inaugurat, este realizat la standardele cerute de legisla]ia din domeniu [i era mai mult decât necesar, pentru c`, \n vestul V`ii Jiului nu aveam niciunul. Acesta va deservi municipiile Lupeni, par]ial Vulcanul [i Uricaniul, unde densitatea animalelor este cea mai mare. Ad`postul are o capacitate de 90 de câini, structurat` în 22 de padocuri. Aici vor fi adu[i maidanezii, vor fi deparazita]i, steriliza]i, etc. Ad`postul va fi dublat, deoarece s-a ob]inut înc` un teren, în aceia[i zon` de la Prim`ria Uricani, iar în bugetul de anul viitor va fi prins` [i investi]ia în extinderea acestuia", a precizat la inaugurarea ad`postului Tiberiu Balint. Serviciul jude]ean înfiin]at anul trecut a gestionat un buget de 17 milioane de lei, mare parte din bani reg`sindu-se în investi]iile f`cute pân` în prezent. Cadavrele câinilor care vor fi neutraliza]i în ad`postul de la Uricani, vor fi preluate de c`tre firma Protan cu care, Consiliul Jude]ean are încheiat contract de prest`ri servicii. (E.D.)

ANUN} PUBLIC COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SUCURSALA ELECTROCENTRALE PARO{ENI TITULAR AL ACTIVIT~}II: “1. Industrii energetice; 1.1. Instala]ii de ardere cu putere termic` nominal` mai mare de 50 MW” anun]` publicul interesat asupra dezbaterii publice a documenta]iei întocmite în vederea ob]inerii Autoriza]iei integrate de mediu. Societatea este situat` în localitatea Vulcan, str. Paro[eni, nr. 20, jud. Hunedoara [i informa]ii legate de tema dezbaterii se pot primi la sediul sucursalei sau la telefon 0254570790 - 380. Principalele activit`]i ale Sucursalei Electrocentrale Paro[eni, pentru care se solicit` autoriza]ia integrat` de mediu, sunt: Producerea de energie electric` [i termic` cod CAEN : 3511 Cod NOSE - P : 101-0 01 Cod SNAP : 01-0 0301 Dezbaterea public` va avea loc la sediul Sucursalei Electrocentrale Paro[eni, strada Paro[eni, Nr. 20, în data de 29.01.2014, ora 15.00. Alte informa]ii privind impactul poten]ial asupra mediului al activit`]ilor pentru care se solicit` emiterea autoriza]iei integrate de mediu pot fi solicitate la sediul A.P.M. Hunedoara, municipiul Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, în fiecare zi lucr`toare sau la sediul Sucursalei Electrocentrale Paro[eni. Observa]iile, sugestiile, propunerile publicului se primesc în scris la sediul APM Hunedoara, pân` la data de 29.01.2014.

valeajiului@yahoo.com

Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Maria SZABO Liviu P|R}AC (0724-9 915933)

Investiga]ii, monden: Elena DRAGOMIR

Tehnoredactare: Dana MATEI

Andrei DUMITRU Ella SCHREIBER Angella DUMITRA{CU

2066 - 8767

Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 90, et. 2, cam. 5

www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com

Telefoanele redac]iei:

Repprezzentan]ii prim`riei municippiului Luppeni anun]` pubblicul înteresat c` încasarea imppoziteloor [i taxeloor loocale pentru anul 2014, va începpe din data de 14 ianuarie. |ntr-oo [edin]` de îndat`, ce a avut looc \n aceast` s`ppt`m<n`, Coonsiliul Loocal Luppeni s-aa reunit pentru a stabbili valooarea imppoziteloor [i taxeloor pe anul 2014. Acestea voor r`mâne la nivelul celoor de anul trecut. Impozitele [i taxele locale sunt dup` cum urmeaz`: a) nivelurile stabilite în sume fixe se p`streaz` la nivelul celor stabilite potrivit Hot`rârii Guvernului României nr. 1309/ 2012 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele [i taxele locale [i alte taxe asimilate acestora, precum [i amenzile aplicabile începând cu anul 2013 prev`zute în Tabloul cuprinzând impozitele [i taxele locale pentru anul 2013, constituind anexa nr. 1 la hot`râre. b) - cota prev`zut` la art. 253 alin. (2) din Codul Fiscal se stabile[te la 1 %; c) - cota prev`zut` la art. 253 alin. (6), lit. a) din Codul Fiscal se stabile[te la 10 %; d) - cota prev`zut` la art. 253 alin. (6), lit. b) din Codul Fiscal se stabile[te la 30 %; e) - cota prev`zut` la art. 253 alin. (9), lit. b) din Codul Fiscal se stabile[te la 5 %; f) - cota prev`zut` la art. 270 alin. (4) din Codul Fiscal se stabile[te la 1 %; g) - cota prev`zut` la art. 279 alin. (2) din Codul Fiscal se stabile[te la 1 %; Taxa prev`zut` la art. 271 din Codul Fiscal se pl`te[te anticipat, contribuabilii care o datoreaz` fiind obliga]i s` depun`, anual sau ori de câte ori se impune, declara]ie de impunere la compartimentul impozite [i taxe locale al Prim`riei Municipiului Lupeni. Pentru plata cu anticipa]ie pân` la data de 31 martie a impozitului datorat pentru întregul an, în cazul persoanelor fizice se acord` urm`toarelebonifica]ii: a) în cazul impozitului pe cl`diri 10 % (conform prevederilor art. 255 alin. 2 din Codul Fiscal); b) în cazul impozitului pe teren - 10 % (conform prevederilor art. 260 alin. 2 din Codul Fiscal); c) în cazul mijloacelor de transport - 10 % (conform prevederilor art. 265 alin. 2 din Codul Fiscal); Majorarea anual` prev`zut` la art. 287 din Codul Fiscal nu se aplic`.

Anchete:

Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA

Director: Andrei VLAD (0723-279956)

Lupenenii \[i pot achita impozitele [i taxele din 14 ianuarie

0723 - 279956; 0720-995509

Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA

10 ianuarie 2014

3

Chinezii au stricat manevrele le[ilor de la Famur

m<n` la licita]ie [i s` c<[tige toat` lumea. Adic`, firmele poloneze. Pentru aceasta le-au propus rom<nilor un simulacru de licita]ie cu Kopex c<[tig`toare [i Famur [i Georyt (firm` component` a grupului Famur), m<n` moart`. Alt` veste care i-a \ntristat pe to]i cei implica]i a fost lipsa banilor, ministrul Sere[ nereu[ind s` scoat` de la Sebastian Vl`descu, ministrul de Finan]e de la acea vreme, dec<t vreo 13 milioane de lei. Mult prea pu]in fa]` de cei 35 de milioane lei c<t era vorba la \nceput. S-a purces din nou la treab`, s-au ref`cut calculele, s-a mai t`iat c<te ceva, pe ici pe colo, iar la licita]ia din 11 septembrie 2006 s-a c`zut pe valoarea de 7,95 milioane euro f`r` TVA, c<[tig`torul fiind, evident, KOPEX. |ntre timp, s-au adunat 15 milioane lei care s-au [i pl`tit polonezilor. Pentru restul, g`selni]a a fost \nscrierea \n contract a unei clauze suspensive, pentru eventualitatea c` partea rom<n` nu mai g`sea bani \n 2007. Livr`rile s-au f`cut foarte rapid, pentru c` cele mai multe repere erau \n stocul firmei KOPEX [i st`teau nefolosite de mult` vreme. |n 2007, \ns`, diferen]a de 13 milioane de lei ce r`m`sese de achitat s-a adunat cu greu. At<t de greu \nc<t abia \n septembrie KOPEX [i-a dat acordul pentru introducerea \n consum a tuturor echipamentelor.

Solicittarea chhinezilor de la Chhina Coal Techhnology and Engeneering Group de prelungire a termenului de depunere a oferttelor penttru licitta]ia privind Achhizi]ionare Echhipamentte Tehhnologice Miniere sttric`` ploile polonezilor care se [i vedeau c<[ttig``tori ai unor multte milioane de euro de pe spattele minerilor din Valea Jiului. Printtr-oo adres`` oficial``, cei de la Chhina Coal Techhnology and Engeneering Group au solicittatt Complexului Energettic Hunedoara am<narea cu o lun`` a termenului de depunere a oferttelor, propunere accepttatt` de conducerea CEH care a modificatt termenul limitt` penttru primirea cererilor de partticipare de la 15.01.2014 la 19.02.2014. Acestt faptt d`` pestte cap ni[tte \n]elegeri care datteaz`` \nc`` de prin anul 2001, c<nd, polonezii au \nceputt ofensiva de acaparare a pie]ei de uttilaj minier din ]ara noasttr``, cu consecin]e dinttre cele mai grave penttru industtria de profil din Rom<nia. Penttru c<]iva argin]i, cei care conduceau la acea vreme minerittul din Valea Jiului, cu sprijin de la cel mai \naltt nivel, au giratt monopolizarea de c``tre firmele poloneze a tott ceea ce \nsemna furnizarea de uttilaj minier penttru minele din Valea Jiului. Tunul principal a fostt conttracttul din 2006 prin care firma polonez`` Kopex \ncasa pestte zece milioane de euro penttru complexul mecanizatt de la mina Lupeni. Despre cum au vopsitt polonezii uttilajele \nvechhitte [i le-aau v<ndutt ca scule din ]ipl`` am scris la acea vreme dar vom reveni \n numerele viittoare penttru ca isttoria s`` nu se mai repette. |n acestt num``r descriem doar mecanismul financiar [i implica]iile care au dus la acel rezulttatt. Implica]i \n aceastt` afacere au fostt Ministtrul Industtriilor, Compania Na]ional`` a Huilei [i firmele poloneze consttructtoare de uttilaj minier, Kopex, Famur [i Georytt. |n anul 2001, imediat dup` explozia de la mina Vulcan, s-a decis acordarea unui contract de achizi]ie de echipamente miniere pentru Valea Jiului, la valoarea de 15 milioane dolari firmei poloneze Kopex din Katovice. |n anii 2001-2003, Kopex era o firm` de stat, iar directorii s`i, st`p<ni absolu]i. Pre[edintele consiliului de administra]ie era Rafal Rost, un individ cu ambi]ii mari, care avea nevoie de bani s`-[i cumpere o slujb` de consul, la care visa de ceva vreme, iar \n Rom<nia existau oportunit`]i de a face ace[ti bani. Negocierile nu au fost simple, r<nd pe r<nd intr<nd cu preten]ii to]i cei care s-au perindat pe la conducerea CNH [i a ministerului. Contractul s-a \ncheiat sub masca Proiectului Integrat Paro[eni, care se refer` de fapt la o investi]ie japonez` convenit` \ntre guvernele Rom<niei [i Japoniei prin care Termoelectrica [i-a modernizat sucursala Paro[eni, pentru a se deturna aten]ia de la \ncredin]area direct` (se sugera \ntr-un fel c` a fost alegerea contractorului japonez ITOCHU Corp.Ltd). De fapt, firma polonez` a luat \n numele Companiei Na]ionale a Huilei [i cu garan]ia statului rom<n, un credit furnizor de la ABN AMRO NV pentru "instala]ii destinate uzinei de preparare de la Coroe[ti [i echipamente pentru minele Paro[eni [i Vulcan". La finele anului 2005, Kopex [i-a schimbat proprietarii, ace[tia fiind fra]ii Leszek [i Krzysztof Jedrzejewski, cu 65 la sut` din ac]iuni. Noii proprietari l-au concediat pe Rafal Rost sub b`nuiala c` pe vremuri acesta era omul securit`]ii poloneze, (b`nuial` \nt`rit` [i de faptul c` acesta a primit pe vremea lui Ceau[escu interdic]ie de a intra \n Rom<nia, sub acuza]ia de spionaj). Schimbarea a avut efecte [i asupra colaboratorilor apropia]i ai lui Rost, astfel, Adam Siurda nu a rezistat unui infarct, \n vreme ce Janus Primula s-a adaptat, r`spunz<nd prompt sarcinilor trasate de noii ac]ionari. Aceste sarcini, erau destul de simple, contracte, c<t mai multe contracte. La cine s` apeleze pentru \ndeplinirea obiectivului dec<t la vechii prieteni, unii dintre ei \nc` \n func]ii cheie prin ministere [i Companii Na]ionale, dar [i la al]ii noi, cu mari perspective \n domeniu. Invita]i la "discu]ii" au fost Ionel Man]og, Radu Mironovici, Daniel Surulescu [i omul de leg`tur`, Valeriu Butulescu. Astfel, \n mai 2006, la Katowice, s-a b`tut palma pentru o \ncredin]are direct` de contract undeva la 10 milioane euro, pentru retehnologizarea minei Lupeni. La \ntoarcere, Ionel Man]og [i Daniel Surulescu i-au dus vestea bun` ministrului Codru] {ere[, care, ceva mai precaut, a zis: bine b`ie]i, sunt de acord, dar s` o facem europene[te, cu licita]ie, s` nu ne trezim cu un scandal. Polonezii nu s-au prea bucurat, nici rom<nii, dar cu UE (care ne acceptase de pu]in` vreme) nu prea e de glum`. Drept urmare, Janus Primula a apelat la vechiul s`u prieten, fostul securist Rafal Rost, care \ntre timp a ajuns director la firma concurent` Famur, tot din Katowice. Dup` \ndelungi discu]ii au stabili c` nu pot ajunge la ca[caval dec<t colabor<nd, adic` s` mearg` pe-o

|n tot acest r`stimp, nimeni nu s-a g<ndit m`car la posibilitatea achizi]ionrii unor utilaje "made \n Romania", firme cu tradi]ie \n domeniu cum ar fi UNIO Satu Mare, Filipe[tii de P`dure [i UMIROM (actualul GEROM) fiind excluse din start. |ntre timp, Curtea de Conturi a efectuat un control la Compania Na]ional` a Huilei, verific<nd printre altele [i contractul KOPEX \n care a g`sit mecanismul de mulgere a comisionului destinat p`r]ii rom<ne. Acesta era de aproximativ 1,5 milioane euro fiind comandate piese de schimb, de[i furniturile aveau 2 ani de garan]ie, perioad` \n care piesele de schimb trebuiau asigurate de furnizor. De altfel, includerea \n ofert` a acestor piese de schimb suplimentare a fost secretul (cunoscut doar de cei de la KOPEX) c<[tig`rii licita]iei. Constat`rile Cur]ii de Conturi au ajuns pe masa Serviciului Teritorial Alba Iulia, care a \nceput imediat cercet`rile, acestea finaliz<ndu-se cu NUP. {i \n acest caz la fel ca \n multe altele, "b`ie]ii de[tep]i" nici usturoi nu au m<ncat nici gura nu le miroase. |n virtutea \n]elegerilor din vara fierbinte a lui 2006, rolurile s-au inversat, la licita]ia care se va ]ine \n luna februarie anul curent, particip<nd ca [i concurent principal firma FAMUR a fostului securist Rafal Rost [i probabil, KOPEX [i Georyt ca m<n` moart`. Implicarea chinezilor le-a stricat toate aranjamentele, cu beneficii pentru CEH care indiferent de c<[tig`torul licita]iei va achizi]iona utilajele la un pre] mult mai apropiat de valoarea real`, fa]` de cum s-a procedat \n 2006 c<nd concuren]a a fost de fa]ad`, aranjamentele fiind f`cute dinainte. China Coal National Electric Engineering ar fi interesat` de reabilitarea grupurilor 3 [i 4 de la Sucursala Electrocentrale Deva Termocentrala Mintia, o investi]ie de aproximativ 220 de milioane de euro. ﾃ始s` nu se aude de nicio investi]ie pentru Valea Jiului.

Andrei VLAD

4

10 ianuarie 2014

R`spuns ambiguu din partea DGASPC Hunedoara Dup` ce am prezentat în cadrul unui articol modul de desf`[urare al "Balului Bobocilor" de la Uricani, în care am prezentat faptul c` pe scen` s-au def`[urat [i activit`]i care puteau pune în pericol drepturile copiilor minori, ori care puteau deveni exemple negative pentru tânara genera]ie, am adresat [i o cerere c`tre DGASPC în care am semnalat cele prezentate la eveniment, solicitând un punct de vedere vizavi de cele petrecute la Uricani. Iar r`spunsul primit de la ace[tia este unul uluitor. "Având în vedere situa]ia semnalat` am sesizat IPJ Hunedoara pentru a lua m`surile care se impun în asemena situa]ii, totodat` DGASPC Hunedoara a sesizat Prim`ria ora[ului Uricani [i Inspectoratul {colar Hunedoara în vederea organiz`rii evenimentelor destinate elevilor [i adolescen]ilor în conformitate cu legisla]ia în vigoare, ]inându-se cont de dreptul copilului la protectie fa]` de orice form` de violen]`. Din verific`rile efectuate rezult` c` nu au existat evenimente negative, Balul Bobocilor fiind organizat de elevii [i cadrele didactice din cadrul liceului din localitate, iar p`rin]ii [i elevii participan]i la aceast` manifestare nu au f`cut nici o sesizare referitoare la situa]ii de risc". Cum s` fac` p`rin]ii reclama]ii vizavi de cele pretrecute la eveniment, când în ora[ul Uricani s-a instituit teroarea [i intimidarea, primarul [i acoli]ii acestuia devenind zbirii localit`]ii!!! Cele sesizate au fost f`cute chiar la solicitatea p`rin]ilor, care neau rugat s` prezent`m aspectele negative care au pus în pericol întegritatea spectatorilor, faptul c` au asistat la demonstra]iile de K1 [i la spectacolul lasciv f`cut de o renumit` cânt`rea]` ce era mult mai potrivit pentru cluburi [i nu pentru minorii [i adolescen]ii de pân` în varst` de 18 ani, participan]i la eveniment. "Nimeni nu mi[c`-n front. Dac` facem sesiz`ri suntem tracasa]i, agasa]i de oamenii lui [i ni se pun be]e-n roate ori de c<te ori trebuie s` ajungem la Prim`rie, pentru c` totul, depinde de semn`tura lui. Dac` vrea s` ]i-o dea ]i-o d`, dac` nu \]i scoate ochii, a``, tu e[ti cu `ia?", au spus atunci mai mul]i p`rin]i. R`spunsul primit din partea Prim`riei Uricani [i adresat DGASPC Hunedoara a fost f`cut parc` în mod ironic [i în b`taie de joc. Cam a[a cum face cu to]ii aceia pe care nu-i are la suflet [i sunt du[manii lui de moarte, atunci c<nd trebuie s` r`spund` diferitelor solicit`ri. Este de neconceput cum o institu]ie a statului nu a aplicat prevederile actualei Legi 257/ 2013, ce introduce paragrafe noi, [i care vizeaz` integritatea, dezvoltarea fizic` [i moral`, la echilibrul socio-afectiv al copilului. Iar dac` cei de la Serviciul de Investiga]ii Criminale [i-au declinat competen]ele afirmând în adresa acestora c` "Referitor la situa]ia dat`, nu s-au constatat elemente care s` constituie fapte de natur` s` intre în competen]a material` de cercetare a poli]iei. Având în vedere c` a]i f`cut referire la faptul c` au fost înc`lcate prevederile Legii 274/2004, analizând situa]iile în care organele de poli]ie pot interveni pentru a sanc]iona aspecte de înc`lcare ale acestei legi conform art. 135 din legea invocat`, constat`m c` situa]ia dat` excede competen]ei stabilite prin lege Ministerului Afacerilor Interne". Ar trebui s` le preciz`m acestora c`, conform actualei legisla]ii trebuie s` r`spund` solicit`rilor cerute, c` trebuie s` coordoneze activit`]ile de prevenire [i combatere a delicven]ei juvenile, prin cooperarea cu DGASPC [i cu alte ong-uri care au activit`]i în realizarea protec]iei tuturor minorilor [i adolescen]ilor. Poate c` cei de la acest serviciu au f`cut o grav` eroare, c`, dac` cercetau mai în am`nun]it, ie[eau la iveal` [i fapte mult mai grave, ora[ul Uricani fiind unul în care delicven]a juvenil` [i în r<ndul adolescen]ilor fiind într-o cre[tere fa]` de anii preceden]i, cunoscute fiind [i desc`lec`rile celor de la DIICOT pentru destruc-

turarea unor grup`ri care traficau ]ig`ri, droguri, etnobotanice [i alte substan]e care ajungeau cu siguran]` [i în rândul tinerilor. Iar primarului D`nu] Buh`escu îi preciz`m c` pozele sunt chiar de la evenimentul patronat de dumnealui, nimeni nu

s-a erijat în coregraf ori critic de mod`, ci în articolul publicat au fost semnalate doar realit`]i petrecute în cadrul evenimentului. Poate dintre sportivii practican]i de K1, primarul uric`nean [i-o fi ales [i el vreun bodyguard, deoarece, mai nou, sc`zându-i popularitatea îi este fric` de actualii concet`]eni, acest lucru reie[ind din comportamentul în public, indiferent de conjunctur`, în care-[i jigne[te adversarii [i du[manii lui de moarte, ori în care recunoa[te c` este "protejat" [i c` [ia "aranjat" toate dosarele (citez) "din 40 am r`mas doar cu 4,5". P`i cum nu, cu un na[ pe care l-a f`cut senator [i care nu prea a f`cut nimic pentru Valea Jiului, iar pe un altul îl pune în ipostaze jenante, acordându-i diplome, a[a cum a f`cut cu to]i colegii lui PSD-i[ti din Consiliul local, ori din prim`rie. Lucrurile nu vor r`mane a[a, ci vom face alte demersuri c`tre alte organisme abilitate, iar în cazul în care, acest caz a fost mu[amalizat de reprezentan]ii DGASPC vom cere public sanc]ionarea celor implica]i în aceasta. Totu[i, la Uricani se "promoveaz` drepturile copilului, activit`]ile recreative [i culturale, precum [i libertatea de gândire". Cred c` orice material jurnalistic îndreptat c`tre actualului primar, reprezint` pentru acesta un mod de a -[i repara gre[elile [i de a înv`]a din ele, c` de, [i critica-i constructiv`, nu-i a[a, domnule primar D`nu] Buh`escu? Înclin s` cred c` alte organe abilitate ne vor face dreptate (sic!) [i c` dosarele penale ale edilului vor cre[te exponen]ial cu ilegalit`]ile f`cute pân` în prezent [i care au fost confirmate de Curtea de Conturi. Urmeaz` ca la Uricani s` descalece alte organe de control [i poate de ce nu [i reprezentan]ii ANI care s-au sesizat vizavi de starea de incompatibilitate a primarului, pentru c` [i-a f`cut consoarta, consilier personal. Angella DUMITRA{CU

,, ,, 31 ianuarie - termen de judecat` pentru reprezentativitatea sindicatului Muntele Apelul declarat de contestarii Sindicatului Muntele are termen de judecat`. Dosarul, înregistrat înc` de la mijlocul lunii noiembrie, a primit termen de judecat` în cursul zilei de mar]i. Potrivit reprezentantului Tribunalului Hunedoara, apelul declarat la sentin]a prin care Judec`toria Petro[ani a constatat reprezentativitatea Sindicatului Muntele la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, a fost înregistrat pe noua procedur`. Dosarul se afl` în apel la Tribunalul Hunedoara, a fost finalizat` procedura de regularizare prev`zut` de Noul Cod de Procedur` Civil`. În acest sens a fost fixat primul termen de judecat` în data de 31 ianuarie 2014, fiind emise cita]ii, a declarat purt`torul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara, Ildiko Gl`man. Apelul declarat la reprezentativitatea ob]inut` de Sindicatul Muntele la Judec`toria Petro[ani a fost înaintat de Sindicatul Liber Electrocentrale Deva Mintia. Potrivit datelor de la Judec`toria Deva, structura sindical` era în noiembrie condus` de Marcel Manga, direc-

torul tehnic al Complexului E n e r g e t i c Hunedoara. De asemenea, [i micile sindicate din minerit r`mase sub conducerea lui Zoltan Lacata[ contest` în instan]` reprezentativitatea acestui sindicat. În perioada imediat urm`toare, vor începe discu]iile pe marginea unui contract colectiv de munc` comun la nivelul complexului , pe baza c`ruia s` fie purtate negocierile. La CEH sunt în vigoare la aceast` or` dou` contracte colective de munc`, unul pentru minerii [i unul pentru energeticieni. Adriana TRANC~

Ve[ti bune pentru pensionarii hunedoreni Hunedorenii vor beneficia de pensii m`rite din aceast` lun`. Majorarea este posibil` ca urmare a unei decizii a Cur]ii Constitu]ionale. Curtea Constitu]ional` a stabilit aplicarea unui indice de corec]ie la pensii pentru anii 2011 [i 2012. Astfel, peste 10.000 de locuitori ai jude]ului vor avea pensiile mai mari. Cre[terile vor varia de la câteva zeci de lei la câteva sute de lei. Este vorba de pensionarii ale c`ror drepturi au fost stabilite începând cu 1 ianuarie 2011 [i pân` în 22 ianuarie 2013. Peste 3.700 de pensionari din jude] care vor beneficia de pensii m`rite sunt din Valea Jiului.(A.T.)

10 ianuarie 2014

C<teva g<nduri, despre sentin]` Dragi prieteni, Nu mi-am închipuit c` r`zbunarea politic` poate merge atât de departe [i c` ea poate îmbr`ca forme atât de perverse. Aveam informa]ii, din zona Cotroceni, cu câteva zile înaintea Anului Nou, c` se luase "hot`rârea" ca sentin]a în dosarul Zambaccian s` fie de închisoare cu executare, atât pentru mine, cât [i pentru so]ia mea. |n final, probabil pentru ra]iuni legate de eventualele reac]ii ale opiniei publice, pedeapsa pentru so]ia mea a fost modificat`. În declara]ia sa de Anul Nou, B`sescu anun]a c` justi]ia trebuie s` câ[tige bat`lia cu politicul. Oare puterile statului sunt în r`zboi? Eu credeam c` sunt, într-adev`r, separate, doar c` trebuie s` coopereze. Ce înseamn` îns` justi]ie pentru B`sescu? Înseamn`, în principal, cele dou` complete de recurs de la ICCJ, cele care decid f`r` s` mai existe alte c`i de atac. Unul din complete este condus de judec`toarea Livia Stanciu, pre[edinta ICCJ, numit` [i reconfirmat` de B`sescu, dup` ce a judecat recursul în dosarul "Trofeul Calit`]ii", iar cel`lalt - cel care m-a judecat pe mine - este condus de judec`torul Ionu] Matei, vicepre[edinte al ICCJ, de asemenea numit de c`tre B`sescu. Recent, de altfel, B`sescu, atunci când l-a numit, l-a l`udat spunând c` este "extrem de puternic" [i "tare pe picioarele lui". Oare de unde îl [tia B`sescu? Poate din decizia pe care judec`torul Matei o pronun]ase, pe fond, în dosarul afi[elor electorale, cel care acceptase 972 de martori ai DNA, contra cinci martori ai ap`r`rii? În completul care s-a pronun]at pe 6 ianuarie figurau, de altfel, to]i cei trei judec`tori de la fond din Dosarul afi[elor… Între ei [i Ioana Bogdan, fosta consilier` a lui Daniel Morar. Am cerut recuzarea lor dar, evident, cererea mi-a fost respins`. Aceasta a fost JUSTI}IA care a dat sentin]a din 6 ianuarie. Notele scrise ale avoca]ilor no[tri (peste 100 de pagini) au fost depuse pe 19 decembrie [i, apoi, dup` Cr`ciun. Crede]i c` ele au fost citite de c`tre cei cinci judec`tori de Anul Nou? Le-am ad`ugat în anex` [i pute]i judeca singuri cum a fost cu numirea Irinei Jianu, sau dac` se poate vorbi de luare de mit` sau de [antaj în acest dosar. Au contat argumentele pentru acest complet (nu pentru justi]ie!). Eu cred c` nu. Decizia fusese luat`, probabil, dinainte [i nu au contat probele din dosar. V` reamintesc [i faptul c`, ini]ial, completul de judecat`, în toamn`, a fost condus de judec`toarea Aida Popa - vicepre[edint`, atunci, a ICCJ. Probabil pentru c` ea condusese completul ce m` achitase \n Dosarul "M`tu[a Tamara", candidatura ei pentru un nou mandat a fost invalidat` de CSM (reciti]i v` rog, dialogul de la CSM, cu acel prilej, între Livia Stanciu [i Aida Popa!) iar urm`toarele dou` [edin]e au fost conduse de pre[edinta sec]iei penale. Unul din martorii din proces - Cristina Popa - a fost ]inut` în "rezerv`" (de[i fusese convocat` de patru ori) pentru a se împlini termenul de numire ca vicepre[edinte al ICCJ a lui Ionu] Matei [i pentru preluarea de c`tre acesta a conducerii completului. Astfel încât, Ionu] Matei a participat doar la audierea unui singur martor (acest lucru era necesar pentru c` altfel nu ar fi putut intra în dezbaterea judec`toreasc`) [i la ascultarea pledoariilor avoca]ilor, în proces. Misiunea sa era, evident, [i aceea de a încerca s` "acopere" decizia din Dosarul "afi[elor electorale", în care scrisese c` eu reprezint "simbolul corup]iei". Or, cum în dosarul Zambaccian, la fond, to]i cei trei judec`tori infirmaser` acuza]iile de corup]ie, obiectivul lui a fost acela de a le reintroduce, pentru a-[i justifica pozi]ia anterioar`. Nu consider c` cele dou` complete de recurs de la ICCJ, conduse de judec`torii cenzura]i de B`sescu (v` aduce]i aminte de refuzul s`u de a o numi ca pre[edint` a ICCJ pe judec`toarea B`rbulescu?) pot fi identificate cu "justi]ia din România". Ele reprezint`, din p`cate, justi]ia politic` a lui B`sescu, un instrument de lupt`, sub aparen]a justi]iei, împotriva adversarilor politici. Sigur, nu m` a[tept ca unii jurnali[ti, cum ar fi Cristian Tudor Popescu - cel care ar trebui s`-[i aroge unele merite în alegerea, ca pre[edinte, a lui B`sescu, în 2004 - sau Ion M. Ioni]` care, dup` 9 ani, înc`

5

nu a aflat c` în blocul din Zambaccian eu am un singur apartament primit în contrapartid` cu terenul pus la dispozi]ia constructorului, iar acesta, Sergiu Sechelariu, a avut trei apartamente, pe care - de altfel le-a [i vândut, nu m` a[tept, deci, s` citeasc` notele scrise ce cuprind explica]iile avoca]ilor pe aceste subiecte. O vor da înainte cu "justi]ia", cu "valorile", cu "independen]a", cu "oamenii politici", men]inând confuzia dintre conceptul de justi]ie, pe de-o parte, [i sentin]ele concrete date de unele complete configurate politic, pe de alt` parte. Sper, îns`, ca voi s` ave]i mai mult` r`bdare s` descoperi]i ce înseamn` efectele "dictaturii judiciare", pentru a-l cita pe premierul Turciei. În ceea ce m` prive[te, în noaptea care a trecut, mi-am limpezit gândurile [i am tras mai multe concluzii. Când va fi cazul vi le voi împ`rt`[i pe toate. În orice caz, de data asta nu voi mai putea spune c` este exclusiv vina lui B`sescu. R`ul poate fi f`cut nu doar prin ac]iune, ci [i prin inac]iune. Faptul c` actuala coali]ie a consolidat mecanismele prin care B`sescu controleaz` sistemul judiciar la vârf, aplicând, în continuare, reguli aberante, este o mare neîmplinire. În loc s` se concentreze pe adoptarea unor legi moderne, echilibrate, pe efortul de revizuire a Constitu]iei, actuala coali]ie se ocup`, nejustificat de mult, în opinia mea, de conflictele locale din teritoriu. Ca s` dau un singur exemplu, este oare normal ca judec`torii din aceea[i sec]ie - cea de penal - colegi de birou, s` formeze [i completele de fond [i cele de recurs la ICCJ? Nu ar fi mai potrivit ca fondul s` fie judecat la cur]ile de apel [i doar recursurile la ICCJ, cum consider` profesorul Viorel Ciobanu? Sau, nu ar fi necesar s` se revin`, prin lege, la configura]ia de nou` judec`tori (de la toate sec]iile) pentru completele de recurs actualmente formate exclusiv din colegi de sec]ie ([i de birou) ai judec`torilor de la fond? În ceea ce prive[te "confiscarea" aberant` a unei sume de bani, decis` de complet, v` voi spune, cu un alt prilej, care este în opinia mea, substratul acestei decizii. În finalul acestor rânduri, v` rog, dragi prieteni, s` nu ne mai prefacem: nu a fost vorba de o decizie a JUSTI}IEI, ci de o r`zbunare politic`, realizat` prin intermediul unui complet condus de un judec`tor numit de B`sescu [i care a avut o misiune de îndeplinit. Subliniez, eu nu atac JUSTI}IA ca atare - am dovedit ca jurist, ca profesor de drept, dar [i prin adoptarea unor reglement`ri importante ce guverneaz` [i ast`zi activitatea în domeniul justi]iei, c` respect valorile justi]iei. Eu m` refer la o anumit` sentin]`, dat` de un anumit complet, în anumite condi]ii. {i consider c` aceast` sentin]` nu poate fi subsumat` JUSTI}IEI independente, ci doar unei activit`]i politice partizane. Din p`cate … Dar va r`spunde, oare, cineva, pentru r`ul f`cut, pentru suferin]ele [i pentru proiectele neîmplinite? Nu [tiu înc`. Probabil c` nu… Sau? P.S. F`r` îndoial`, a]i observat [i un alt "obiectiv" al sentin]ei extinderea la cinci ani a interzicerii drepturilor mele politice, fa]` de cei doi ani - în procesul afi[elor electorale!

6

10 ianuarie 2014

|mprumut de 904.933 lei pentru continuarea investi]iilor la Petro[ani Petro[ani este proiectul de "Reabilitare, modernizare [i achizi]ionare echipamente pentru Ambulatoriul Spitalului de Urgen]`" . Proiectul, cu o valoare de 14 milioane de lei, este destinat în special popula]iei din Valea Jiului, iar prin investi]iile f`cute va cre[te nivelul serviciilor medicale în cele 20 de cabinete, care au fost modernizate [i s-a realizat un confort sporit, la standarde europene. Proiectul care s-a derulat la Petro[ani s-a realizat din mai multe surse, de la U.E., fonduri guvernamentale [i bani din bugetul local. Cel mai mare avantaj al unit`]ii medicale este achizi]ionarea unui tomograf performant, alt` aparatur` extrem de necesar` desf`[ur`rii actului medical, cât [i realizarea unui lift exterior necesar comunic`rii între etaje. În prezent, al`turi de cele 20 de cabinete medicale care au fost modernizate conform standardelor interna]ionale în cadrul Spitalului de Urgen]` Petro[ani exist` 655 paturi, 107 medici în diferite specialit`]i medicale, care sunt doctoranzi ori medici care au competen]e medicale sporite [i o a doua specialitate, dup` specialitatea de baz` [i exist` dotare medical` conform cerin]elor: Ecograf Doppler color, Gastroscop, Mamograf, aparatur` ATI, aparatur` pentru neurochirugie, etc. "Finalizarea acestui proiect important atât pentru comunitatea de Autorizare a împrumuturilor locale, gradul de îndatorare al bugetului local petro[enean`, cât [i pentru popula]ia din Valea Jiului, reprezint` un deziderat fiind de 7% ", a declarat primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Unul dintre proiectele mai vechi al administra]iei publice locale, care iat`, a ajus la final", a ]inut s` majore care a fost finalizat de administra]ia public` local` a municipiului precizeze primarul petro[enean. (E.D.)

Prim`ria Municipiului Petro[ani va lua un împrumut în sum` de 904.933 lei de la o banc` româneasc` pentru a continua proiectele de investi]ii începute în anii preceden]i, prioritate fiind lucr`rile la domeniul schiabil din Parâng [i pentru plata lucr`rilor la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului de Urgen]`. "A fost desemnat câ[tig`torul licita]iei (Unicredit }iriac), dar contractual va fi operabil în momentul în care vom primi avizul Comisiei Na]ionale

\n PNL Vizita premierului la Sarmizegetusa Regia nu a fost una turistic` Apele sunt cam tulburi În perioada imePremierului Victor Ponta i-a fost permis accesul în incinta cet`]ii Sarmizegetusa Regia, în ultima zi a anului 2013, chiar dac` monumentul istoric nu poate fi vizitat de turi[ti în perioada 1 decembrie 2013 - 1 martie 2014. Pe o re]ea de socializare premierul transmitea tuturor "De la unul dintre izvoarele noastre na]ionale - Sarmizegetusa Regia - urez La Mul]i Ani tuturor celor care au urm`rit \n

2013 acest cont de Facebook (prieteni, colegi, critici, utilizatori ai internetului sau doar curio[i)! Le mul]umesc pentru laude [i încuraj`ri, am încercat s` în]eleg [i însu[esc criticile [i am [ters insultele; în]eleg c` am, în egal` m`sur`, o datorie fa]` de to]i cei care tr`iesc azi \n România! Îmi doresc ca în 2014 eu s` fiu mult mai bun (continuând lucrurile de succes [i înv`]<nd din sfaturile bune sau din propriile gre[eli) - [i urez tuturor lini[te,

s`n`tate [i o via]` mai bun`! {tiu c` trebuie s` îmi dedic toat` energia pentru dialog [i construc]ie [i m` bazez în acest proiect pe to]i românii! Iar pentru Proiectul "România 100" (în care reconstruc]ia [i prezervarea sitului "Sarmizegetusei" cu siguran]` î[i afla locul) ne preg`tim pentru o ]ar` mai bun` [i mai demn`, mai unit` [i mai tolerant`! La mul]i ani!". Pentru c` nu era acas` în ziua vizitei premierului la situl arheologic na]ional, care face parte din patrimoniul Unesco, administratorul acestuia, Vladimir Birlinsky a venit cu unele l`muriri pentru pres`. “În ciuda comentariilor ap`rute, vizita premierului nu a fost una turistic`. Este adev`rat c` prin regulamentul de vizitare accesul turi[tilor este restric]ionat pentru perioda de iarn`, din mai multe motive, nu încape în discu]ie accesul unei persoane angrenat` direct în gestionarea unei situa]ii pe care, alte guvern`ri au l`sat-o de izbeli[te ani de zile. Este primul ministru care [i-a pus semn`tura pe hot`rârea prin care, Sarmizegetusa Regia este acum în administrarea Consiliului Jude]ean Hunedoara [i a[tept`m aceast` vizit` cu to]ii înc` de acum un an de zile”, a precizat administratorul siteului hunedorean. (E.D.)

diat urm`toare, în toate organiza]iile locale hunedorene ale PNL vor avea loc alegeri pentru d e s e m n a r e a pre[edin]ilor care vor c o n d u c e organiza]iile locale, iar în data de 23 februarie va avea loc conferin]a de alegeri a filialei jude]ene a PNL Hunedoara. Pân` în prezent, singurul care [i-a anun]at candidatura pentru un nou madat în fruntea filialei jude]ene, este Mircea Ioan Molo]. Se pare c` în multe organiza]ii locale, actualii pre[edin]i nu vor avea contracandida]i [i se prefigureaz` ca tot ace[tia s` r`mân` pe func]ii. La Uricani, s-ar putea ca, actualul pre[edinte Constantin Zaharia s` aib` un contracandidat, la Vulcan va câ[tiga, cu siguran]`, din nou Alina Cîrstoiu, la Lupeni intr` în curs` Adrian Petrar [i poate un alt personaj controversat, care ar vrea s` se reîntoarc` în PNL, Constantin Brându[e. La Petro[ani pre[edinte este actualul viceprimar Dorina Ni]`. Iar dac` Înalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, în aceast` lun`, va confirma incompatibilitatea pre[edintelui Mircea Ioan Molo], liberalii hunedoreni vor trebui s` aleag` un alt candidat care s` preia frâiele organiza]iei jude]ene [i ale Consiliului Jude]ean, favori]ii fiind vicepre[edintele Tiberiu Balint, deputata Carmen H`r`u, ori coordonatorul PNL pe Valea Jiului, Costel Avram. Din Biroul Jude]ean vor face parte cu siguran]` [i al]i liberali cu state vechi din Valea Jiului. A.D.

10 ianuarie 2014

,,

7

|n 2014 vom finaliza proiectele aflate \n ,, derulare \n municipiul Lupeni

Anul 2014 este anul c<nd se vor finaliza cele mai importante proiecte care se deruleaz` în municipiul Lupeni, pe fonduri europene [i care vor conduce, în final, la schimbarea din temelii a imaginii ora[ului. Mare parte din aceste proiecte sunt rezultatul câ[tig`rii lor prin POR, municipiul Lupeni fiind unul dintre ora[ele frunta[e ale jude]ului Hunedoara care a reu[it accesarea unor proiecte complexe [i cu un impact deosebit asupra popula]iei. Meritul este al colectivului din Prim`ria Municipiului Lupeni care a venit cu proiecte coerente [i intocmite la un nivel profesional ridicat, dar [i datorit` implic`rii directe a primarului Cornel Resmeri]`, [i a deputatului Cristian Resmeri]` care a fost puntea de leg`tur` cu factorii de decizie din ministerele care au alocat fondurile europene. Un rol important l-a avut aici [i comunitatea local` care a identificat priorit`]ile ce au fost cuprinse în strategia de dezvoltare local`, care, anul acesta urmeaz` s` fie din nou dezb`tut` [i îmbun`t`]it` în func]ie de schimb`rile parcurse, dar [i de nevoile comunit`]ii locale. Printre proiectele aflate spre finalizare se afl` [i cel care vizeaz` realizarea infrastructurii rutiere de pe strada Stadionului [i Vito[ Gavril`, reabilitarea, modernizare str`zi [i

poduri urbane, [osea de centur`, un proiect în valoare de 33.199,83 lei [i care este realizat în propor]ie de 90%. Profitând de vremea excelent`, lucr`torii de la DRUPO au asfaltat în luna decembrie [i strada într-unul dintre cartierele ora[ului în care nu s-au mai f`cut investi]ii de mai bine de 20 de ani [i s-au f`cut lucr`ri pe strada Tusu [i la podul de la Tusu. Urmeaz` în primavar` s` înceap` lucr`rile de pe stada Mierleasa. Centrul vechi dispune [i el acum de o infrastructur` care a fost modernizat` printr-un subproiect depus în cadrul programului de infrastructur` municipal` ce s-a derulat în urma ratific`rii acordului de împrumut dintre ]ara noastr` prin Banca Interna]ional` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare, pentru finan]area "Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului [i regenerarea socio-economic`", derulat de MDRT, prin Agen]ia Român` pentru Dezvoltarea Durabil` a

Zonelor Industriale. Lucr`rile de reabilitare au fost adjudecate de firma S.C. Colosseum SRL pentru suma de 1.364.758, 48 lei, pe un proiect tehnic realizat de Poyry România SRL. S-au efectuat lucr`ri de introducere a canaliz`rii pe strada Eroilor pe o suprafa]` de 286 m, dup` care, strada a fost reabilitat` [i modernizat`. Centrul vechi beneficiaz` acum de mobilier modern pentru parcuri [i a devenit o atrac]ie pentru locuitorii din zon`, un loc de promenad` pentru tineri [i b`trâni, iar parcul de joac` este luat cu asalt de copiii din zon`. {i pentru anul 2014 administra]ia local` a municipiului Lupeni are în vedere atragerea de noi fonduri europene [i pentru alte cartiere ale ora[ului. Un alt proiect major care se deruleaz` în municipiul

Lupeni este cel care vizeaz` îmbun`t`]irea calit`]ii [i ridicarea la standarde europene a serviciilor medicale din cadrul Ambulatoriului spitalului lupenean, cu implica]ii majore asupra gradului de s`n`tate acordat cet`]enilor din zona de vest a V`ii Jiului. Grupul ]int` al acestui proiect de reabilitare, modernizare [i echipare cu aparatur` de specialitate a ambulatoriului integrat Spitalului Municipal Lupeni este întreaga popula]ie a V`ii Jiului cât [i pentru acele persoane care se afl` în tranzit prin zona noastr`, turi[ti, care, dintr-un motiv sau altul, au nevoie de servicii medicale. Valoarea total` a proiectului se ridic` la 19.715.000 lei [i a fost realizat în propor]ie de 60%. În prezent se lucreaz` în interiorul Ambulatoriului, au fost montate noile geamuri termopan se fac recompartiment`ri [i noi amenaj`ri interioare. Un alt proiect care va fi finalizat anul acesta îl reprezint` reabilitarea Palatului Cultural, proiect care are o valoare de 9.374.664,03 lei [i este realizat în propor]ie de 75%. Dup` ce s-a f`cut reabilitarea exterioar`, pe ultima sut` de metri a lunii decembrie s-a reu[it montarea geamurilor din lemn stratificat iar, în prezent, constructorul lucreaz` în interior la

ultimele lucr`ri de reamenajare. Se vor p`stra elementele de identificare local`, în sensul c` stilul brâncovenesc al dot`rii acestuia, a[a cum era el în perioada interbelic`, nu va fi schimbat, iubitorii de art` urm<nd s` fie întâmpinna]i într-un foaier modern unde vor avea loc diferite expozi]ii, lans`ri de carte, spa]iul disponibil fiind pretabil pentru astfel de activit`]i culturale. Sala de spectacole va fi una la standarde europene, va dispune de aparatur` [i dot`rile necesare de ultim` genera]ie necesare unei asemenea loca]ii [i se are în vedere, organizarea unor spectacole de teatru, de revist`, spectacole sus]inute de elevii de la [colile din Municipiul Lupeni [i nu numai. În func]ie de posibilit`]ile materiale se are în vedere organizarea unor festivaluri sau evenimente culturale, care vor deveni emblematice pentru activitatea cultural` de pe întreg arealul V`ii Jiului [i nu numai. “Anul acesta avem în vedere finalizarea proiectelor începute \n anii anteriori. M` bucur c` am reu[it s` oferim [i finan]area necesar` lucr`rilor, în luna decembrie f`cându-se deconturi c`tre beneficiarii care execut` aceste lucr`ri. În func]ie de aloc`rile bugetare de care vom mai dispune vom încerca s` finaliz`m la timp, ori poate chiar mai devreme, investi]iile la proiectele europene pe care le derul`m în prezent. Împreun` cu reprezentan]ii biroului care se ocup` de accesarea fondurilor europene [i în func]ie de dezbaterea public` care va avea loc pentru dezbaterea proiectului de buget [i a investi]iilor pe care urmeaz` s` le facem în acest an, vom încerca s`

identific`m nevoile comunit`]ii. Sper s` finaliz`m [i construc]ia gr`dini]ei de pe strada Parângului care este extrem de necesar` pentru copiii din aceast` zon` important` a municipiului nostru, s` finaliz`m introducerea gazului pe str`zile cuprinse în proiect, precum [i multe alte investi]ii necesare [i utile pentru comunitatea noastr`, pe care le dorim a fi realizate cu bani europeni", a ]inut s` declare primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeri]`.

8

10 ianuarie 2014

R`zvan Udrea - campionul mondial al V`ii Jiului Se [tie c` în Valea Jiului s-au n`scut [i s-au format mul]i dintre campionii mondiali la diferite ramuri sportive. Practic<nd karate de peste 13 ani, R`zvan Udrea din municipiul Lupeni, campion mondial, are în palmares peste 200 de medalii, majoritatea de aur, iar anul 2013 i-a adus titlul de campion mondial dup` atâ]ia ani de munc`. Premii ob]inute: Campionatul Mondial de Karate pentru Seniori [i Veterani - dou` medalii de aur [i una de argint Campionatul European din Sheffield ANGLIA - dou` medalii de aur Campionatul National Tg Mure[ - O medalie de aur Cupa Campionilor Europeni - Cluj Napoca - dou` medalii de aur Solrod Karate Open DANEMARCA O medalie de aur Ajka Open Hungary- o medalie de aur [i una de argint Zalaszentgrot Open Hungary - o medalie de aur [i una de argint

"Vreau s` mul]umesc în special antrenorului meu, Marius Sigmirean, pentru c` a f`cut din mine un campion, dar [i actualului meu antrenor, Adrian Gherman din Flore[ti (Cluj Napoca) care, în doi ani de zile, a f`cut posibil` dezvoltarea mea, transferându-m` la clubul s`u Hayashi Activ Flore[ti [i la care activez, ajutându-m` foarte mult, din toate punctele de vedere. Totodat` ]in s` îi mul]umesc [i domnului Emil P`r`u pentru sprijinul acordat! Vreau s` atrag totodat` un semnal de alarm` [i s` spun c` \n municipiul Lupeni exist` sportivi de talie mondial` care vor pleca din zon` [i vor concura pentru alte ora[e ale ]`rii, a[a cum am f`cut [i eu, din pricina faptului c` am fost total neglijat de c`tre cei care ar trebui s` se ocupe de promovarea sportivilor [i sus]inerea lor. Este mare p`cat ca acest lucru s` se înt<mple, dar în viitor se va întâmpla tot mai des, dac` nu vom fi sus]inu]i pentru c` suntem cei care ducem în lume ora[ul [i jude]ul Hunedoara ", a ]inut s` declare campionul mondial din municipiul Lupeni, R`zvan Udrea, cel care ar trebui s` între în aten]ia DJTS pentru a fi sprijinit, deoarece posibilit`]ile acestuia sunt limitate, iar în bugetele direc]iilor jude]ene pentru tineret [i sport exist` fonduri pentru sus]inerea adev`ratelor valori din sport [i nu diferitele campanii, care nu au niciun impact asupra comunit`]ilor. (A.D.)

Momente grele pentru popicarii de la Inter Petrila La începutul s`pt`mânii viitoare echipa de popice Inter Petrila î[i va relua preg`tirea pentru cea de-a doua parte a campionatului. Tehnicianul Marcel Dobric` recunoa[te c` acesta este unul dintre cei mai dificili ani pentru echipa sa care are [anse mine s` prind` Turneul Final. De trei ori campioan` a României, fost` campioan` european` [i vicecampioan` european` Inter Petrila se bazeaz` în momentul de fa]` doar pe juc`tor tineri mai exact pe liceeni. "Avem acela[ lot de juc`tori tineri [i foarte tineri. Nu am mai trecut de mult printr-o perioad` a[a slab` în ceea ce prive[te performan]a dar ace[ti tineri vor cre[te [i totul va fi bine", a spus Marcel Dobric`.(L.J.)

Patricia Vizitiu, nepl`tit` de cinci luni Cunoscuta handbalist` din Petro[ani, Patricia Vizitiu, [i alte dou` juc`toare din România, Oana Manea [i Talida Tolnai, care sunt legitimate la Krim Ljubljana nu [i-au mai primit salariile de cinci luni, din cauza problemelor financiare ale clubului sloven. Dup` ce campioana României, Oltchim, sa desfiin]at, un alt nume mare din Europa se lupt` s` r`mân` în top. Krim Ljubljana este una dintre cele mai cunoscute echipe din lume, palmaresul ei fiind unul de invidiat de c`tre orice alt` forma]ie, dar acum s-ar putea destr`ma din cauza restan]elor financiare. Clubul sloven este cunoscut în Europa pentru faptul c` î[i pedepsea juc`toarele care nu au dat randament bun în timpul sezonului cu re]inerea salariului pe una sau dou` luni.(L.J.)

Gimnaste de top interna]ional Gimnastele hunedorene, c`lite [i pe la CS{ Petro[ani Andreea Munteanu [i Andreea Iridon, de la CNS au fost printre laureatele de final de an a anchetei efectuate de site-ul "Gymnet.org". Cele dou` sportive componente ale Lotului Na]ional au fost pe primele dou` locuri în ierarhia interna]ional` a junioarelor pe anul 2013, ca urmare a presta]iilor la întrecerile europene, dar [i la alte competi]ii interna]ionale. În plus, Andreea Iridon se afl` pe locul secund [i la categoria "Revela]ia anului", dup` americana Simone Biles, dar înaintea Roxanei Popa (Spania), Ilariei Keslin (Elve]ia) sau Gabriellei Jupp (M. Britanie). (L.J.)

Marian Sab`u, ochit de campioan` Marian Sab`u, un alt juc`tor talentat [i fost om de baz` la în trupa preg`tit` de Alexandru Lupu, dar la serviciile c`reia {iin]a a renun]at va da probe de joc la nimeni alta decât al actuala campioan` a României, Timi[oara, forma]ie ce a câ[tigat Superliga în sezonul trecut. La echipa din Banat mai evolueaz` un alt juc`tor din Valea Jiului, Gigi Militaru. (L.J.)

Va r`m<ne Jiul f`r` ap`? Jiul Petro[ani risc` s` r`mân` f`r` ap` la stadion pentru o datorie neachitat` de 6.000 de lei la Apa Serv Valea Jiului. Oficialii petro[eneni depun eforturi pentru ca datorai s` le fie amânat` sau s` g`seasc` un sponsor din vale care s` le achite factura. "Asta ne mai lipse[te acum s` r`mânem [i f`r` ap` c` în rest le avem pe toate. Sper`m s` rezolv`m [i aceast` problem`", a spus Marin Tudorache.(L.J.)

C<]i sportivi din Vale vor fi \n topul celor mai buni ??? La fel ca [i în anii preceden]i, evenimentul în care sunt premia]i cei mai buni sportivi ai jude]ului în anul ce tocmai s-a încheiat va avea loc la finele acestei luni. Reprezentan]ii Direc]iei Jude]ene pentru Tineret [i Sport Hunedoara au hot`rât ca topul celor mai buni sportivi hunedoreni ai anului 2013 s` fie f`cut public numai dup` ce toate listele rezultatelor vor fi verificate la sânge. Cel mai probabil, prima pozi]ie în clasamentul alc`tuit de DJTS Hunedoara va fi ocupat` de atleta CNS "Cetate" Deva, Florentina Marincu, dubl` campioan` mondial` [i balcanic` în probele de s`ritur` în lungime [i triplusalt. R`mâne de v`zut câ]i sportivi din Valea Jiului vor

|nc` un sportiv din jude] \n topul Federa]iei F`r` doar [i poate c` anul 2013 a fost anul sportivilor din jude]ul Hunedoara [i implicit din Valea Jiului. Dup` plasarea în topuri a sportivilor din Vale, popicarul Dorin Virgil, gimnasta {tefania St`nil`, atleta hunedoreanc`, Florentina Marincu a venit rândul unei alte sportive din jude] s` fie în top. Multipla campioan` Andra Daniliuc de la clubul Heian Deva este pe lista celor mai buni sportivi ai anului în cadrul Federa]iei WKC, karatista preg`tit` de Marius Biji urmând a fi premiat` în cadrul "Galei WKC România" care va avea loc la Turda, în data de 18 ianuarie. Cu un palmares impresionant în 2013 care a cuprins medalii importante [i str`lucitoare la competi]ii na]ionale [i interna]ionale, Andra Daniliuc (18 ani) este una dintre cele mai valoroase karatiste ale momentului din România. Ca dovad`, sportiva antrenat` de Marius Biji a fost invitat` la cele dou` evenimente de început de an ale Federa]iei WKC României în cadrul c`rora se vor desemna

[i premia sportivii anului [i "sportivul absolut" pe fiecare categorie, ea având mari [anse s` fie declarat` cea mai bun` senioar`. La "Gala WKC România" au fost invita]i [i sportivi de la alte cluburi din jude], care au avut rezultate valoroase la nivel de copii, juniori [i tineret. (L.J.)

figura în acest top având în vedere faptul c` în anul 2013 o serie de sportivi de al noi s-au remarcat la competi]ii na]ionale [i interna]ionale, favorit` la un loc în primele trei fiind [i Ana Maria Gherghel de la sec]ia de fotbal tenis de la Comexim R Lupeni, tripl` campioan` european`. Nu este exclus ca în top s` fie [i karati[tii de la CSM Petro[ani sau arca[ii de la Aninoasa. Oricum un lucru este clar nemul]umirile exist` înainte de a se fi întocmit topul a[a c` este posibil ca acestea s` izbucneasc` [i dup` gal` a[a cum s-a întâmplat în fiecare an. (L.J.)

,,

10 ianuarie 2014

9

Nu este nimic mai presus ca via]a [i s`n`tatea omului

Legea care guverneaz` Securitatea [i S`n`tatea în Munc` (Protec]ia Muncii) în Rom<nia este Legea 319/2006 a Securit`]ii [i S`n`t`]ii în Munc`, actualizat` la 25 decembrie 2010 [i are ca scop instituirea de m`suri privind promovarea, îmbun`t`]irii securit`]ii [i s`n`t`]ii în munc` a angaja]ilor. Ea stabile[te principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protec]ia s`n`t`]ii [i securitatea lucr`torilor, eliminarea factorilor de risc [i accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrat` potrivit legii, instruirea lucr`torilor [i a reprezentan]ilor lor, precum [i direc]iile generale pentru implementarea acestor principii. Cum în Valea Jiului se desf`[oar` activit`]i complexe la nivelul zonei exist` un serviciu apar]in`tor Inspectoratului Teritorial de Munc` Hunedoara care a desf`[urat ac]iuni de control, informare [i diseminare a informa]iilor cu privire al securitatea [i S`n`tatea în munc` în mai multe ramuri economice. Activitatea Inspectoratului Teritorial de Munc` Hunedoara - Serviciul Securitate [i S`n`tate în Munc` Petro[ani, în anul 2013 s-a materializat în: utilizarea a 2011 zile pentru efectuarea a 1499 de controale preventive, participarea inspectorilor de munc` la campaniile na]ionale privind depistarea angajatorilor care practic` munca f`r` forme legale [i asigurarea securit`]ii [i s`n`t`]ii la locurile de munc`; 180 de zile au fost alocate cercet`rii accidentelor de munc` mortale, soldate cu invaliditate, deceselor la locul de munc` [i accidentului colectiv; 81 de zile pentru analiza [i avizarea dosarelor de cercetare a evenimentelor pe care le cerceteaz` angajatorii: accidente de munc` soldate cu incapacitate temporar` de munc`, accidente u[oare; 11 zile pentru participarea inspectorilor de munc` la determin`ri de noxe; 38 de zile pentru efectuarea

,,

unor controale în urma sesiz`rilor [i reclama]iilor primite; 16 zile pentru participarea inspectorilor de munc` la Comitetele de Securitate [i S`n`tate în Munc`; 15 zile pentru verific`ri în vederea autoriz`rii; identificarea a 1896 de abateri soldate cu aten]ionarea, avertizarea sau sanc]ionarea contraven]ional` cu amend` a angajatorului, sistarea activit`]ii sau oprirea din func]ionare a echipamentelor când situa]ia a impus acest lucru [i stabilirea de m`suri corespunz`toare pentru intrarea în legalitate, aplicarea unui num`r de 62 amenzi contraven]ionale în valoare de 512.000 lei. "Din situa]ia prezentat`, dac` ar fi s` realiz`m o analiz` din punct de vedere pur statistic,

cut alarmant num`rul bolilor profesionale conduce la concluzia c` mai sunt multe de f`cut atât pentru realizarea securit`]ii cât [i a s`n`t`]ii salaria]ilor. În anul 2013, institu]ia noastr` a pus un mai mare accent pe informare, pe con[tientizarea atât a angajatorilor

reiese c` anul 2013 a fost un an mai bun nu numai raportat la anul 2012, dar [i la anii anteriori. Dar dac` se face o analiz` mai atent` a st`rii reale a securit`]ii [i s`n`t`]ii la locurile de munc`, vom observa c`, situa]ia este departe de a fi mul]umitoare. Faptul c` [i în anul 2013 au fost înregistrate accidente mortale, accidente colective [i accidente grave care au condus la invalidit`]i, faptul c` num`rul deceselor (în special infarcturi, accidente vasculare) produse la unit`]i din cauze naturale, f`r` leg`tur` cu procesul de munc`, a fost în cre[tere, faptul c` au cres-

cât [i a angaja]ilor c` nu este nimic mai presus ca via]a [i s`n`tatea omului. [i consider`m c` acest lucru a avut un efect direct asupra dinamicii accidentelor de munc`. Schimbarea mentalit`]ii în abordarea problemelor de securitate [i s`n`tate în munc` nu este un lucru u[or (de multe ori putem spune c` ne confrunt`m cu un adev`rat calvar al mentalit`]ii), dar marele avantaj este acela c` implic` costuri mai reduse [i poate avea [i un efect imediat", a ]inut s` declare Ileana Bodea, sef serviciu SSM Petro[ani.

De ce le e fric` nu scap` Noua institu]ie care se ocup` de combaterea evaziunii fiscale nu are pic de respect pentru serviciile f`cute de Siminel Iordache \n campaniile electorale ale lui Traian B`sescu. Odat` cu \nfiin]area Direc]iei Generale Antifraud` Fiscal`, locul vechilor comisari din Garda Financiar` a fost luat de tineri care nu au nici un fel de parti-pris-uri cu oamenii de afaceri, indiferent de cumetriile acestora cu oameni politici sau func]ionari cu greutate. Este de notorietate faptul c` anumite firme erau ocolite sistematic de controalele comisarilor, una dintre acestea fiind societatea comercial` Keops SRL apar]in<nd omului de afaceri Siminel Iordache. Dup` ce [i-a f`cut studiile la Gherla [i a v<ndut adida[i \n pia]`, Siminel Iordache a ajuns s` de]in` restaurante, spa]ii comerciale, terenuri [i case f`r` num`r, prin tot felul de combina]ii cu avoca]i, notari, procurori, judec`tori poli]i[ti [i oameni politici. Un control al inspectorilor

E.D.

antifraud` a dezv`luit un lucru pe care \l [tia toat` lumea, [i anume, evaziunea fiscal`. Ziarul nostru a sesizat \n mai multe r<nduri faptul c` \n stabilimentele lui Siminel Iordache se face evaziune fiscal`, furniz<nd informa]iile [i comisarilor de la Gard`, dar ace[tia s-au f`cut c` plou`. Dup` schimbarea "g`rzii" s-ar p`rea c` lucrurile au intrat pe f`ga[ul normal [i chiar dac` te cheam` Siminel Iordache [i ai neamuri la Ierusalim, po]i fi "c`lcat" de organe [i sanc]ionat. Dac` b`ie]ii `[tia se vor apleca [i asupra firmelor lui Bercea "Mondialu" care are acela[i "modus operandi" la restaurantele pe care le de]ine la intrarea \n Petro[ani, pe dreapta, actiunea cu Siminel Iordache nu va fi considerat` o excep]ie ci o normalitate care \n scurt timp se va instaura \n economia rom<neasc`.

10

10 ianuarie 2014

Consiliul Local al Municipiului Lupeni Hot`r<rea nr. 100 / 2013 privind constituirea unei comisii de analiz` a con tractelor de concesiune din Sta]iunea Turistic` Straja Lupeni hot`rârea a fost aprobat` prin vot liber exprimat cu una nimitate de voturi Examinând Nota de fundamentare a Primarului Municipiului Lupeni, raportul prezentat de compartimentul de resort din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni precum [i avizul Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local Lupeni; În conformitate cu prevederile Codului civil aprobat prin Legea nr. 287/ 2009, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; În temeiul art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. "d", alin. (6) lit. "a" pct. 6, 9, 11, 14, 18 [i 19, alin. (7) lit. "a" precum [i ale art. 45 din Legea administra]iei publice locale nr.215/ 2001, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare HOT~R~{TE: Art. 1 - (1) Se aprob` constituirea unei comisii de analiz` a contractelor de concesiune din Sta]iunea Turistic` Straja Lupeni având urm`toarea componen]`: - ing. Pup`zan Nicoleta - [ef Birou Urbanism [i Mediu - Pre[edinte; - ing. Mogo[ Gheorghe - Director Executiv Direc]ia Tehnic` Membru; - ing. Hamz Ariana - consilier Biroul Cadastru, agricultur` Membru; - ec. Condoiu Melinda - consilier Comp. sprijinire asocia]ii Membru; - ing. Basarab Mihai - consilier local Membru; (2) Comisia desemnat` potrivit prevederilor prezentei hot`râri va analiza situa]ia fiec`rui contract de concesiune încheiat în anii preceden]i în numele Municipiului Lupeni verificând în teren suprafa]a ocupat` [i cea prev`zut` în contractul de concesiune. Art. 2 - Comisia va inventaria toate diferen]ele de suprafa]` identificând cauzele acestora [i propunând Consiliului local al Municipiului Lupeni m`surile care se impun. Art. 3 - Hot`rârea se va comunica Institu]iei Prefectului Jude]ului Hunedoara în vederea exercit`rii controlului cu privire la legalitate, Comisiei desemnate în vederea aducerii la îndeplinire, iar la cuno[tin]` public` prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 28 noiembrie 2013 3

Hot`r<rea nr. 101 / 2013 pentru modificarea [i completarea Hot`rârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 67 / 2013 privind aprobarea achizi]ion`rii serviciilor juridice de con sultan]`, asisten]` [i reprezentare a Municipiului Lupeni [i a Consiliului local al Municipiului Lupeni hot`rârea a fost aprobat` prin vot liber exprimat cu 15 voturi "Pentru" [i 3 voturi "Împotriv`" Analizând Nota de fundamentare a Primarului Municipiului Lupeni, raportul prezentat de compartimentul de specialitate din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni precum [i avizul favorabil al Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local; În conformitate cu prevederile: - art. 98 alin. (1) din Regulamentul de organizare [i func]ionare a Consiliului local al Municipiului Lupeni aprobat potrivit prevederilor Hot`rârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 75/ 2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a Consiliului local al Municipiului Lupeni; - }inând cont de prevederile OUG nr. 34/ 2006 privind atribuirea contractelor de achizi]ie public`, a contractelor de concesiune de lucr`ri publice [i a contractelor de concesiune de servicii, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; - art. 3 din Legea nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea [i exercitarea profesiei de avocat, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; - art. I alin. (2) lit. "b" al O.U.G. nr. 26/ 2012 privind unele m`suri de reducere a cheltuielilor publice [i înt`rirea disciplinei financiare [i de modificare [i completare a unor acte normative; În temeiul art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. "a" alin. (9) precum [i ale art. 45 din Legea administra]iei publice locale nr. 215/ 2001, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare

HOT~R~{TE: Art. 1 - Se aprob` modificarea [i completarea Hot`rârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 67/ 2013 privind aprobarea achizi]ion`rii serviciilor juridice de consultan]`, asisten]` [i reprezentare a Municipiului Lupeni [i a Consiliului local al Municipiului Lupeni în sensul modific`rii [i complet`rii prevederilor articolului 1 al hot`rârii astfel: "Art. 1 - (1) Se aprob` achizi]ionarea serviciilor juridice de consultan]`, asisten]` [i reprezentare a Municipiului Lupeni, Primarului Municipiului Lupeni, Prim`riei Municipiului Lupeni [i Consiliului local al Municipiului Lupeni prin contractarea unui cabinet de avocatur` pentru litigiile [i raporturile juridice prezente [i viitoare în care institu]iile enumerate sunt parte. (2) Achizi]ionarea serviciilor juridice de consultan]`, asisten]` [i reprezentare a Municipiului Lupeni, Primarului Municipiului Lupeni, Prim`riei Municipiului Lupeni [i Consiliului local al Municipiului Lupeni vizeaz` pachetul de dosare cuprins în anexa nr. 1 la hot`râre. (3) Onorariul achitat pentru presta]ia aprobat` potrivit hot`rârii va fi de 1.000 lei/ pachet de dosare/ lun`." Art. 2 - Celelalte prevederi ale Hot`rârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 67/ 2013 privind aprobarea achizi]ion`rii serviciilor juridice de consultan]`, asisten]` [i reprezentare a Municipiului Lupeni [i a Consiliului local al Municipiului Lupeni r`mân neschimbate. Art. 3 - Hot`rârea se va comunica Institu]iei Prefectului Jude]ului Hunedoara în vederea exercit`rii controlului cu privire la legalitate fiind adus` la cuno[tin]` public` prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Anexa nr. 1 la HCL nr. 101/ 2013

Hot`r<rea nr. 102 / 2013 privind stabilirea unor m`suri de îmbun`t`]ire [i flu idizare a traficului rutier în Sta]iunea Turistic` Straja Lupeni hot`rârea a fost aprobat` prin vot liber exprimat cu una nimitate de voturi Examinând Nota de fundamentare a Primarului Municipiului Lupeni, raportul prezentat de compartimentul de resort din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni precum [i avizul Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local Lupeni; În conformitate cu prevederile Codului rutier, aprobat prin O.U.G. nr. 195/ 2002 privind circula]ia pe drumurile publice, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; În temeiul art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. "d", alin. (6) lit. "a" pct. 7 [i 11, alin. (9) precum [i ale art. 45 din Legea administra]iei publice locale nr.215/ 2001, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare HOT~R~{TE: Art. 1 - (1) Se aprob` ca m`sur` de îmbun`t`]ire [i fluidizare a traficului rutier în Sta]iunea Turistic` Straja Lupeni stabilirea interdic]iei "oprirea interzis`" pe toate drumurile [i str`zile din Sta]iunea Turistic` Straja Lupeni. (2) Pe arterele respective vor fi montate semnele de circula]ie cu specifica]ia - "Oprirea interzis`", conform prevederilor Codului Rutier al României. Art. 2 - Hot`rârea se va comunica Institu]iei Prefectului Jude]ului Hunedoara în vederea exercit`rii controlului cu privire la legalitate, Direc]iei Poli]iei Locale [i Poli]iei Municipiului Lupeni în vederea aducerii la îndeplinire, iar la cuno[tin]` public` prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 28 noiembrie 2013 3 Pre[edinte de [edin]` Contrasemneaz` - SECR RETAR R AD DRIAN - OVID DIU MISAR RO{I Jr. MAR RIUS CLAUD DIU B~LOI

11

10 ianuarie 2014

VREMEA 10 - 16 ianuarie 2014 Vineri, 10 ianuarie

S<mb`t`, 11 ianuarie

Duminic`, 12 ianuarie

Luni, 13 ianuarie

Mar]i, 14 ianuarie

Miercuri, 15 ianuarie

Joi, 16 ianuarie

-2°C / 9°C Noros

1°C / 8°C Mai mult \nsorit

-2°C / 8°C Mai mult noros

-3°C / 7°C Mai mult \nsorit

2°C / 6°C Noros

1°C / 7°C Noros

0°C / 4°C Noros

Bancuri

Bancuri

rahat?!? - Pentru c` suntem patrio]i [i asta e ]ara noastr`, fiule! … O familie de viermi tr`ia \ntr-uun rahat. U[a se deschide brusc [i Micul vierme o \ntreab` pe mama sa: b`iatul intr` \n cas`: - Mam`, noi am putea tr`i \ntr-uun m`r? - Bun` ziua, tat`! Tat`l, f`r` s`-[[i - Da, fiule, am putea tr`i \ntr-uun m`r. de la monitor: ia ochii - Mam`, noi am putea tr`i \ntr-oo banan`? - Pe unde ai umblat fiule? - Da, fiule, am putea tr`i \ntr-oo banan`. Am fost \n armat` ! ! ! - Atunci, mam`, de ce tr`im \ntr-uun

Re]ete de week-end Ciorb` de peri[oare Ingrediente: carne tocat` de porc 400 g, dou` linguri de orez, o felie de p<ine, un morcov, p`trunjel, o ]elin`, o ceap`, past` de tomate, bor[, sare [i piper. Preparare: Dup` ce pune]i la fiert legumele, prepara]i peri[oarele - se amestec` felia de p<ine cu carnea, orezul [i ceapa r`mas`, pu]in p`trunjel, sare [i piper. Din aceast` compozi]ie face]i bilu]e cu diametrul de aprox. 3 cm [i le pune]i \n oal` la fiert al`turi de legume. Dup` 20 de minute se ia de pe foc [i se adaug` p`trunjelul, pasta de tomate [i pu]in bor[. Ciulama de g`in` Ingrediente: 500g carne de gain`, 1 ceap`, 1 morcov mic, 1 p`trunjel, 50 g unt, gr`sime de pas`re sau aceea[i cantitate de ulei, 2 linguri f`in`, 1 cea[c` lapte, sare, piper. Preparare: Se aleg buc`]ile de la pasare care de obicei nu se pun la friptura, (aripi, spate), se spal` [i se fierb \mpreun` cu ceapa, morcovul, p`trunjelul [i pu]in` sare. Separat, se preg`te[te ciulamaua: \ntro crati]` se \ncinge untul, se amestec` cu f`ina, apoi se stinge cu zeam` de carne [i lapte, amestec<nd mereu s` nu se fac` cocoloa[e. Se fierbe p<n` c<nd sosul cap`t` consisten]a dorit` (ca o sm<nt<n` groas`), se s`reaz`, se pipereaz` dup` gust, se

adaug` buc`]ele de carne [i se mai d` un clocot. Pr`jitur` Ina Ingrediente: BLAT - 9 ou`, 13 lg zah`r, 9 lg f`in`, 6 lg nuc` de cocos, 2 lg cacao, 3 lg ap`. CREMA - 2 plicuri budinc` de vanilie, 600 ml lapte, 300 gr zah`r, ½ pac. margarin`. SIROP - 150gr zah`r, 150 ml ap`, 2 lg cacao. GLAZURA - 200gr ciocolat`, un plic glazur` caramel Dr.Oetker. Preparare: albu[urile se bat cu 9 lg de zahar iar g`lbenu[urile se bat [i ele cu restul de zah`r [i apa. Se amestec`, apoi ad`ug`m nuca de cocos, cacao cernut` [i f`ina. Compozi]ia se toarna \ntr-o tav` (35/40) tapetat` cu h<rtie de copt. Se coace la foc moderat. Crema se face astfel: plicurile de budinc` se amestec` cu o parte din zah`r [i c<teva linguri de lapte rece. Restul de lapte se pune la fiert [i c<nd e aproape de fierbere se adaug` budinca dizolvata [i se fierbe p<n` se \ngroa[`. Dup` ce s-a r`cit se adaug` margarina [i se spumeaz` cu mixerul. Blatul r`cit se taie \n 2 foi, se \nsiropeaz` lejer prima foaie cu siropul fiert [i r`cit, se adaug` crema, punem [i ultima foaie pe care o \nsirop`m. Pr`jitura astfel ob]inut` o d`m la frigider pentru c<teva ore, apoi o glas`m cu ciocolat` [i glazura caramel [i o por]ion`m dup` cum dorim.

Abera]ia perfec]iunii Hai s` zicem m c` sc`p`m m de toate p`catele. S` le lu`m m pe rânnd: 1. Mândria. Nu ne mai l`ud`m cu realiz`rile noastre. Nu ne mai intereseaz` drepturile de autor. Nu mai avem nicio satisfac]ie prin distinctivitate. Crede]i c` o astfel de atmosfer` impulsioneaz` pe cineva s` exceleze în vreun domeniu [i s` fac` descoperiri senza]ionale? Bye-bye progres! 2. Invidia. Nu ne mai dorim s` avem ce au [i ceilal]i. Scad vânz`rile la obiectele de lux care aduc prestigiu. Se duc de râp` câteva sectoare economice. Începe s` plou` cu [omeri care nu invidiaz` clasa muncitoare [i n-au motiva]ie s`-[i g`seasc` de lucru. 3. Iubirea de bani. Nu vrem mai mul]i bani. Ajunge s` ne satisfacem nevoile primare. Dormim, ne [tergem la fund cu banii, muncim, m<nc`m, dormim, … etc. S` supravie]uie[ti nu înseamn` a tr`i. 4. Desfrânarea. N-avem nevoie de femei/b`rba]i. Ne putem clona, ce dreaq. Aaa, am uitat c` deja de la punctul 1 navem mândria necesar` s` le/\i ignor`m.

5. Lacomia. Iar`[i ne mul]umim cu pu]in. Ce rost are s` tr`ie[ti dac` nu te po]i bucura de pl`cerile pe care ]i le ofer` via]a? 6. Trând`via. Suntem to]i harnici [i ne termin`m sarcinile rapid. Dar ce ne facem c` ne r`mâne atât de mult timp liber? N-avem dorin]e deosebite. Nici bani s` ni le satisfacem. Munci]i, munci]i, munci]i! Ne reîntoarcem la sloganuri comuniste. 7. Mânia. Nu ne mai revolt`m c` suntem bombarda]i cu prostii. St`m cumin]i în fa]a televizorului (pasul care lipsea la ciclul din punctul 3) [i ne transform`m în zombie proasp`t sp`la]i. Imagina]i-v` c` elimin`m toate aspectele negative din firea uman`. Neavând nici un fel de cunoa[tere a contrariilor, cum crede]i c` putem aprecia ceea ce avem? Lipsa p`catelor ajut` cu ceva progresul [tiin]ei? Suprimând aspecte integrante ale omului mai putem avea preten]ia ca el s` func]ioneze neîntrerupt, f`r` niciun fel de problem`? Vrem s` ne oprim în stadiul de planet` agrar` sau vrem s` explor`m întreg universul?

HOROSCOP CAPRICORN SATURN IN URCU{ ASTRAL C~TRE PERIFERII CONSTELARE; capricornilor, \n perioada imediat`, \ns`, micul benefic Venus, st`pâna peste iubiri [i prietenii, v` va ajuta Liviu P\r]ac s` v` dezv`lui]i cu elegan]` [i modera]ie sentimente care p<n` acum au fost ferecate \n subcon[tientul vostru. Bucura]i-v` de tot ce este nou [i evita]i s` fi]i sceptici. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este NOROC. V~RS~TOR MARTE SUB SEMNUL ARCANULUI DE AUR STELAR; toate discu]iile pe care le vei avea \n perioada urm`toare cu persoane mai \n vârst`, vor fi o etap` de dezvoltare \n personalitatea ta. Vei deveni mai calm, mai în]elept [i mai st`pân pe tine însu]i. Cuvântul care ]]i guverneaz` s`pt`m<na este PROGRES. PE{TI SELENA |N DECLIN STELAR; pe[tilor, \n perioada imediat` anumite evenimente v` vor face s` v` privi]i partenerul cu al]i ochi, ceea ce l-ar putea aduce la exasperare, dar asta nu trebuie s` v` influen]eze. P`stra]iv` \ns` o atitudine obiectiv` [i realist` asupra lucrurilor. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este ADEVAR. BERBEC MERCUR SUB SEMNUL GEMENILOR; berbecilor, v` pute]i a[tepta, acum mai mult ca oricând la împlinirea emo]ional` pe care o dorea]i de mult, deoarece sunte]i \ntr-o frumoas` armonie cu propriile sentimente [i, bineîn]eles, cu partenerul. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este |MPLINIRE. TAUR VENUS |N SEXTIL CU SOARELE {I LUNA; taurilor, \n perioada imediat` ve]i fi agili, mobili, v` ve]i mi[ca rapid [i eficient, iar tonusul vostru interior va reflecta, de asemenea, o energie pl`cut` [i constant`. Ve]i putea face fa]` la toate testele s`pt`m<nii fara probleme. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este FOR}A. GEMENI TRIGON STELAR PLUTON-MARTE-JUPITER; pove[tile de iubire vor fi amenin]ate de interven]ia nefast` a destinului toat` s`pt`m<na. Ai mare grij` la tot ce spui [i nu l`sa loc de interpret`ri. Este recomandat s` la[i pe alt` dat` conversa]iile lungi [i interminabile. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este TRISTE}E. RAC PLUTON SUB SEMNUL TAURULUI; ave]i mare grij` \n perioada imediat`, racilor, la situa]iile conflictuale ce pot ap`rea din senin. Evita]i oamenii agita]i mai ales dup`-amiezile, când starea voastr` de armonie poate fi tulburat` brutal de emo]ii negative. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este {OC. LEU HELIOS, ASTRUL PROTECTOR, |N SUI{ ASTRAL; \n perioada care vine astrele \]i vor surâde [i planurile tale vor fi u[or de îndeplinit. Echilibrul t`u va avea de câ[tigat pe toate planurile, inclusiv cel al s`n`t`]ii. Bucur`-te de toate activit`]ile care impun [i pu]in` activitate fizic`. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este MI{CARE. FECIOARA JUPITER SUB SEMNUL BALAN}EI; rezisten]a ta la solicit`rile de lung` durat` va cre[te, dar, \n perioada imediat`, va trebui s` te fere[ti de reumatism, care va tinde s` se manifeste mai ales \n zona genunchilor. Stai la c`ldura [i odihne[te-te \n a doua parte a fiec`rei zile. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este REFACERE. BALAN}A SEXTIL STELAR |N CARE ESTE IMPLICAT ASTRUL PROTECTOR, PLANETA VENUS; balan]elor, \n perioada imediat`, chiar dac` sunte]i firi calme de obicei, ve]i avea dificult`]i \n controlarea agresivit`]ii, când anumi]i oameni pe care nu \i \nghi]i]i, v` vor c`lca r`u pe b`t`turi. O revan[` nu ar rezolva nimic \n acest caz. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este R~ZBUNARE. SCORPION NEPTUN SUB SEMNUL PE{TILOR; \n perioada imediat` vei sta [i te vei analiza profund, gândindu-te c` este posibil s` fi luat anumite hot`râri gre[ite destul de recent. Nu-]i f` îns` griji, este doar o perioada trec`toare, cauzat` de probleme [i de o maturizare emo]ional` for]at`. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este EVALUARE. S~GET~TOR MARTE |N COLAPS STELAR; \n via]a ta comunicarea [i în]elegerea sunt bine aspectate [i vei reu[i s` g`se[ti solu]ii pe care de mult le a[teptai. Multe frustr`ri majore [i dureri suflete[ti se pot vindeca prin apropiere [i sinceritate. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este COMUNICARE. Pentru to]i nativii din zodiac

Momentul oportun, oriunde, oricum, f`r` resentimente energo-negative, trebuie folosit. Deci, aplica]i benefica formul` universal`: Iubi]i-v v` c<t mai mult …

12

10 ianuarie 2014

S`rb`tori de iarn` cu turi[ti pu]ini \n Straja Finalul anului a fost unul nefast din punct de vedere al precipita]iilor de z`pad`, mul]i dintre turi[ti renun]ând la sejururile de Cr`ciun [i Revelion. {i cu toate aceste neajunsuri, peste 1800 de turi[ti au fost prezen]i, zilnic, de s`rb`torile de iarn` în sta]iunea Straja. Salvamonti[tii s-au confruntat în aceast` perioad` cu cele mai multe cazuri de accidente, provocate pe p<rtiile de schi din sta]iune, cele mai multe cazuri fiind rupturile de femur, dar [i traumatisme cranio-cerebrale. Num`rul acestora a fost cu 30% mai mare fa]` de anul 2012, totul datorându-se lipsei de precipita]ii, dar [i incon[tien]ei schiorilor care nu au respectat indica]iile salvamonti[tilor [i ale jandarmilor montani. Au fost cazuri chiar de turi[ti, care, necunoscând zona s-au aventurat prea mult [i, r`t`cindu-se au solicitat prin 112 recuperarea lor. Au intervenit atât salvamonti[tii cât [i jandarmii montani. Izolat au fost cazuri în sta]iune de persoane recalcitrante, dar care au fost amendate de jandarmi, iar cei care au avut nevoie de ingrijiri medicale au fost prelua]i, din sta]iune de SMURD ori Salvare. Cu toate evenimentele nepl`cute, cabanierii din sta]iunea Straja le-au

oferit [i alte alternative turi[tilor care au urcat în sta]iune: t`ierea porcului [i prepararea produselor tradi]ionale, foc de tab`r`, party, etc. Cele 12 tunuri de z`pad` au func]ionat la capacitate maxim`, iar ratrakurile [i-au f`cut [i ele datoria. Înc`lzirea vremii a fost nefast` pentru cei care asigurau z`pada artificial` astfel c`,

dac` la începutul sezonul de schi stratul de z`pad` dep`[ea 30 de centimetri, dup` zilele c`lduroase, stratul a sc`zut la jum`tate. Cabanierii sper` c`, odat` cu schimb`rile de vreme, care se anun]` dup` 13 ianuarie, stratul de z`pad` s` devin` unul consistent, iar turi[tii s` se îndrepte c`tre sta]iunea Straja în weekendurile care vor urma. Iar din februarie vor debuta [i competi]ii sportive care au loc an de an, Cupa Veteranilor, Cupa Energeticienilor, Cupa Comexim [i Bambi [i Festivalul Oamenilor de Z`pad` etc. (E.D.)

Jandarmii, felicita]i de subfiliala de Cruce Ro[ie Lupeni Activitatea jandarmilor din municipiul Lupeni a fost apreciat` public itare. În cadrul taberei de preg`tire desf`[urate la Lupeni, plutonierul adjutant de reprezentan]ii Crucii Ro[ii - subfiliala local`, prin acordarea unor distinc]ii Mihai Munteanu a avut un rol esen]ial, aplicând principiile militare pentru [i diplome Inspectoratului de Jandarmi Jude]ean "Decebal" Hunedoara, [efu- buna organizare a activit`]ilor [i finalizarea cu succes a acestora. Este cel care lui institu]iei, generalului de brigad` Viorel S`lan. coordoneaz` voluntarii, al`turi de directoarea De-a lungul anului 2013, jandarmii hunedoreni au parSimona Hîriea[u în toate ticipat la toate ac]iunile publice organizate de subfiliala de activit`]ile derulate pe Cruce Ro[ie Lupeni, printre cele mai importante activit`]i parcursul unui an de zile, desf`[urate de jandarmi împreun` cu Crucea Ro[ie la cursurile de prim ajunum`rându-se, Tab`ra de preg`tire împotriva dezastrelor de la tor, în taberele de Lupeni din luna iulie, inaugurarea punctului de lucru al ISU preg`tire, la diferitele Hunedoara de la Lupeni, cât [i cursurile de preg`tire ale janac]iuni derulate în darmilor pentru acordarea primului ajutor. Activit`]ile parteneriat cu Prim`ria desf`[urate de Crucea Ro[ie subfiliala Lupeni, realizate [i cu Municipiului Lupeni [i cu sprijinul jandarmilor, au la baz` voluntariatul [i principiile alte institu]ii de la nivel acestuia. Acestea î[i propun s` preg`teasc` institu]iile [i national, ori jude]ean, cu cet`]enii pentru situa]iile de criz`. Unul din membrii activi ai agen]i economici, etc. Crucii Ro[ii subfliala Lupeni este jandarmul Mihai Munteanu, cel care î[i dedic` o parte din timpul s`u liber ac]iunilor umanAngella DUMITRA{CU

S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI Laboratorul de Produc]ie - Cofet`rie Patiserie Str. Lunca (l<ng` S.C. UPSROM [i Fabrica de Tricotaje) DADUCE |N CASELE DUMNEAVOASTR~: CELE MAI GUSTOASE {I DELICIOASE SPECIALIT~}I: Torturi de ciocolat`; Torturi cu fri[c`; Torturi cu fructe; Sortimente diversificate de pr`jituri; Fursecuri; Alune pr`jite; Alte sortimente. D PRELU~M {I ONOR~M ZILNIC COMENZILE PENTRU TOATE OCAZI ILE: Mese festive; Nun]i; Botezuri; Alte evenimente. Telefon secretariat: 0254-5 542472, 0372-7 764439; LABORATOR 315 - 0733-9 960320; DEPOZIT 342 - 0733-9 960319.

Petreci clipe de neuitat la CABANA MONTANA din STRAJA

Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615